Andrei Saguna a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, in decursul

secolului al XIX-lea. In ziua de 21 iulie 2011, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna (30 noiembrie) si Simion Stefan (24 aprilie). Sfantul Andrei Saguna (1808-1873) Anastasie Saguna s-a nascut la 20 decembrie 1808, in localitatea Miscolt, in nord-estul Ungariei, din negustorii aromani Naum si Anastasia. Dupa ce va termina Scoala greco-valaha din localitatea natala, tanarul va urma studii de Drept si Filosofie, la Budapesta. In cele din urma, tanarul studios va urma si cursurile de Teologie Ortodoxa, in orasul Varset. La insistenta arhiepiscopului romano-catolic Stefan Ficher, tatal viitorului mitropolit, ramanand falit, a trecut la catolicism, impreuna cu toata familia, precum era legea pe atunci. Aceeasi lege insa prevedea ca, la varsta de 18 ani, copiii se puteau intoarce la religia natala. Astfel, la varsta de 18 ani, toti cei trei copii ai familiei Saguna s-au intors la dreapta credinta ortodoxa. In anul 1832, la varsta de numai 24 de ani, Anastasie Saguna se va aseza la Manastirea sarbeasca Hopovo, unde se va nevoi, ca frate, vreme de un an. Mai apoi, in ziua de de 12 octombrie 1833, el este tuns in monahism, la Mitropolia din Carlovit, primind numele Andrei. In scurt timp, monahul Andrei Saguna va fi hirotonit ierodiacon si ieromonah. Vreme de 13 ani, el va sluji cu multa ravna in Biserica Ortodoxa Serbiei. Nu dupa multa vreme, el va fi hirotesit protosinghel si arhimandrit, in semn de recunostinta pentru vrednica lui slujire in cadrul Bisericii Ortodoxe Sarbe. In anul 1842, ieromonahul Andrei Saguna este numit profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Varset, iar mai apoi este numit egumen, la manastirile ortodoxe sarbesti Iazac, Besenovo, Hopovo si Kovil. In anul 1846, dupa moartea episcopului Vasile Moga, primul episcop roman din Sibiu, arhimandritul Andrei Saguna este numit vicar-general al Episcopiei din Sibiu. Mitropolitul ortodox sarb Iosif Raiacici este cel care l-a instalat in functie, hirotonia intru arhiereu a parintelui Saguna fiind savarsita tot de acesta, in Catedrala din Carlovit, in anul 1848. Episcopul Andrei Saguna s-a implicat cu toata puterea in miscarea revolutionara a romanilor transilvaneni, fiind co-presedinte al Adunarii Nationale de la Blaj, din 3/15 5/17 mai 1848. Adunarea Nationala, formuland un document cu 16 revendicari politico-nationale, l-a ales pe episcop ca delegat de seama, in fruntea unei comisii, spre a duce tratative cu imparatul, la Viena. Mitropolia din Sibiu fusese desfiintata in anul 1701, aici ramanand numai o Episcopie. Datorita personalitatii de seama a noului ierarh din Sibiu, in ziua de 24 decembrie 1864, Episcopia din Sibiu este ridicata pentru a doua oara la rangul de Mitropolie, avand autonomie proprie, desprinzandu-se de Mitropolia ortodoxa sarba din Carlovit. Tot in anul 1864, dupa 16 ani de rodnica activitate bisericeasca, culturala si nationala, episcopul Andrei Saguna este numit mitropolit al Ardealului. In acea vreme, slujbele arhieresti erau savarsite in Biserica Greceasca din Sibiu, aflata atunci pe locul actualei

catedrale. Desi mitropolitul nu a reusit sa ridice o catedrala in Sibiu, el a izbutit insa sa cumpere actuala Resedinta Mitropolitata, precum si cateva cladiri din centrul orasului. In ziua de 28 iunie 1873, vrednicul Mitropolit Andrei Saguna adoarme in Domnul, fiind ingropat, in chip smerit, langa Biserica Sfanta Treime, din comuna Rasinari, judetul Sibiu, precum a lasat scris in testament. Slujba de inmormantare a fost savarsita de un singur preot, precum si-a dorit, si anume de ieromonahul Gherman Bogdan, duhovnicul sau. Saguna a ramas in amintirea poporului ca un om al rugaciunii si al faptei, fiind tot timpul prezent la sfintele slujbe si in mijlocul credinciosilor. La scurta vreme dupa trecerea la cele vesnice a mitropolitului, in jurul sau a luat nastere un adevarat cult popular. Astfel, in multe case crestinesti din Ardeal, chipul Mitropolitului Saguna era asezat langa icoane, el fiind vazut ca cel care a contribuit decisiv la renasterea vietii nationale, politice, culturale si spirituale a romanilor transilvaneni. Andrei Saguna, carturarul cu viata sfanta Andrei Saguna a aratat o mare grija pentru bunul mers al scolilor de la sate, o parte infiintate chiar de el, precum si pentru Institutul Teologic din Sibiu. De asemenea, ierarhul s-a ocupat si de organizarea invatamantului ortodox romanesc de toate gradele din Transilvania. Sub indrumarea lui s-au infiintat aproape 800 de scoli in Arhiepiscopia Sibiului, toate indrumate de Biserica Ortodoxa. Ierarhul a tiparit mai multe manuale scolare, cerand profesorilor de seama sa scrie si ei manuale, pentru disciplinele lor, spre a fi tiparite. Pentru ajutorarea celor fara resurse materiale, episcopul a infiintat la arhiepiscopie mai multe fundatii, din care se acordau burse. Sunt renumite bursele Emanuil Gojdu, daruite de un avocat aroman din Budapesta. Andrei Saguna a infiintat tipografia eparhiala din Sibiu, aici tiparindu-se, numai in vremea lui, peste doua sute de lucrari, precum si ziarul Telegraful Roman, care va aparea neintrerupt, inca din ziua de 3 ianuarie 1883. In anul 1852, la aceasta tipografie va lua nastere si calendarul bisericesc, in forma de agenda, care se va tipari pana astazi. In anul 1868, pentru buna organizare a Bisericii Ortodoxe din Transilvania, mitropolitul a intocmit un renumit Statut Organic de Functionare. De asemenea, el este si autorul catorva lucrari de teologie. Tot el contribuie semnificativ si la infiintarea Asociatiei Astra, in anul 1861, pentru literatura si cultura nationala. Teodor Danalache

Mitropolitul Simion Stefan

Simion Stefan a fost unul dintre cei mai mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane din Transilvania, in decursul secolului al XVII-lea. In ziua de 21 iulie 2011, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a aprobat canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna (30 noiembrie) si Simion Stefan (24 aprilie). Sfantul Simion Stefan (mitropolit 1643-1656) Despre viata marelui mitropolit roman Simion Stefan se cunosc foarte putine date, smerenia caracterizandu-l pe acesta dupa moarte, precum si in timpul vietii. Se stie totusi ca, mai inainte de a fi ales mitropolit, cuviosul Simion Stefan a slujit ca ieromonah, in manastirea ortodoxa din Alba Iulia. In anul 1643, vrednicul Simion Stefan este numit Arhiepiscop si Mitropolit al Balgradului, al Vadului si al Maramurasului, precum si peste toata tara Ardealului. Noul mitropolit a urmat la slujire Sfantului ierarh Ilie Iorest, inlaturat din scaun si intemnitat, pentru apararea dreptei credinte, in fata calvinilor. Biserica Ortodoxa din Transilvania era mult prigonita, romanii de aici fiind adesea exclusi din viata politica a principatului. Fiind prigoniti si pe motive confesionale, acestia erau supusi unui prozelitism calvin din ce in ce mai persuasiv. Pentru aceasta, este extraordinara lucrarea misionara a mitropolitului Simion Stefan de infruntare a calvinizarii fortate a romanilor din Transilvania, el acceptand in cult numai limba romana. Cant a fost numit mitropolit, Simion Stefan a primit jurisdictia numai asupra a 3 protopopiate, din toate cele 20 de protopopiate ortodoxe ale Transilvaniei. Celelalte, asupra carora el nu avea nici un drept legal, canonic ori pastoral, au fost luate in mod abuziv, prin sprijinul principelui Gheorghe Rakoczy, de catre calvinul Geleji Katona Istvan. Calvinii au savarsit atatea presiuni politice, incat noul mitropolit a fost supus unor noi obligatii calvine, 15 la numar, dintre care le amintim pe urmatoarele: predica sa fie rostita numai din Sfanta Scriptura, invatamantul teologic sa fie facut dupa Catehismul calvin, Sfintele Taine sa se reduca la paine si vin (simbolic), cultul icoanelor si al crucii sa fie

inlaturat. La randul sau, liderul calvin din Transilvania detinea o serie de drepturi abuzive asupra bisericilor si slujitorilor ortodocsi. In aceste conditii, mitropolitul Simion Stefan a reusit, din mila lui Dumnezeu, sa patreze neintinata dreapta credinta ortodoxa, precum si cultura romaneasca nationala. Astfel, in vremea sa, au fost editate doua lucrari de seama ale vietii bisericesti: Noul Testament (1648) si Psaltirea (1651). Desi singurul text semnat de Simion Stefan este Predoslovie catra Maria sa Craiul Ardealului (Gheorghe Rakoczy), tot lui ii sunt atribuite insa si cuvintele Catre cititor (introducerile), de la cele doua opere mai-sus amintite. Pentru rugaciunile si prin contributia semnificativa a mitropolitului, in anul 1648, in Alba Iulia se tipareste, pentru prima data in limba romana, Noul Testament. Pe langa prefata mitropolitului, acesta mai contine si alte cateva parti originale, cum sunt introducerile la cele patru Evanghelii, precum si la unele capitole din Faptele Apostolilor. De asemenea, pe marginea paginilor s-a pastrat si un Lexicon, care ofera sinonime si explicatii pentru unele neologisme si regionalisme. Astfel, renumita opera Noul Testament de la Balgrad, il face pe Simion Stefan un om de seama al istoriei culturii romanesti si bisericesti. Simion Stefan este primul mare invatat roman care defineste circulatia cuvintelor printr-o comparatie din domeniul monetar al vremii sale, cand banii de aur erau valabili pretutindeni: Bine stim ca si cuvintele trebuie sa fie ca banii, ca banii aceia sunt buni carii umbla in toate tarile; asea si cuvintele, acealea sunt bune, carele le inteleg toti. Actiunea temerara de traducere din limba greaca, latina si slavona, in limba romana, a Noului Testament si apoi tiparirea lui, a scos in evidenta dimensiunea teologica a ierarhului balgradean. Competenta carturareasca s-a reliefat cu prisosinta in tot ce s-a petrecut in cei 13 ani de arhipastorire. Spiritul patriotic al mitropolitului se regaseste plenar in predoslovie. Aceasta este un testament si un mesaj peste timp, imbinand in mod armonios neamul si legea, prin iubirea si statornicia pastoritilor. Pe langa valoarea culturala si nationala a editarii, in limba romana, a operelor mai-sus amintite, mai de pret este reusita mitropolitului de a pastra neatinsa dreapta credinta. Promovand cultura nationala, mitropolitul Simion Stefan a urmarit mai ales pastrarea nealterata a invataturii crestine, mostenita de la inaintasul sau, Sfantul ierarh martir Ilie Iorest.