Acuratetea, Eroarea, Precizia, i Incertitudinea Toate m sur torile de cantit i fizice sunt supuse unor incertitudini n m sur tori.

Variabilitatea n rezultatele de m sur ri repetate apare din cauza variabilelor care pot afecta rezultatul m sur rii care sunt imposibil de fi constante. Chiar dac "circumstan ele," ar putea fi controlate cu precizie, rezultatul tot ar avea nc o eroare. Desigur, pot fi luate unele masuri pentru a limita cantitatea de incertitudine, dar aceasta este ntotdeauna acolo. n scopul de a interpreta datele n mod corect si de a trage concluzii valabile, incertitudinea trebuie s fie indicata si tratata n mod corespunzator. Pentru ca rezultatul unei masurari sa aiba semnificatie clara, valoarea nu poate consta doar in valoarea masurata. Un indiciu cat este de precis si corect rezultatul, de asemenea, trebuie s fie inclus. Astfel, rezultatul cu privire la orice masurarea fizica are doua componente esentiale: (1) o valoare numeric (ntr-un sistem de unit i specificat), care confera cea mai bun estimare posibila a cantitatii masurate, si (2) gradul de incertitudine asociat cu aceasta valoare estimata. Incertitudinea este un parametru ce caracterizeaza gama de valori in cadrul careia valoarea masuratorii poate fi supusa s minta in termen de un anumit nivel de ncredere. De exemplu, o m surare a unei lungimi de tabel ar putea avea un rezultat cum ar fi 95.3 + / - 0,1 cm. Acest rezultat este, in principiu comunicarea a unei persoane care face evaluarea faptul ca crede ca valoarea este aproape de 95.3 cm, dar acesta ar fi putut fi 95.2 sau 95.4 cm. Incertitudinea este o indicatie cantitativa a calitatii rezultatului. Ea da un raspuns la ntrebarea, "cat de bine reprezinta rezultatul valoarea cantitatii masurate?" Intregul procedeu oficial de determinare a incertitudinii de m surare este un un procedeu extins care implic identificarea tuturor procedee importante i variabilele de mediu i evaluarea efectelor acestora asupra m surarii. Acest proces este detaliat n ISO Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement (GUM).

Valoarea reala Avand in vedere ca valoarea reala nu poate fi absolut determinata, in practica o valoare de referinta acceptata este utilizata. Valoarea de referinta acceptata este de obicei stabilita prin

masurarea in mod repetat. Aceasta valoare nu este valoarea de referinta care se gaseste publicata intr-o carte de referinta. Aceste valori de referinta nu sunt raspunsurile "corecte"; ele sunt m sur tori care au erori asociate acestora, si nu pot fi complet reprezentative pentru proba specifica pentru care sunt determinate. Acuratetea si eroarea Acuratetea este gradul de concordanta intre o valoare masurata si valoarea adevarata. Eroarea este diferenta dintre o masurare si valoarea reala a masurarii. Eroarea nu include greselile facute de catre persoana care face masurarea. Valorile care rezult din citirea valorii gre ite sau o alta gre eala ar trebui s fie explicate i excluse din setul de date. Eroarea este ceea ce cauzeaza valorile s difere atunci cnd o masurare se repeta si nici unul dintre rezultate nu poate fi preferat altora. Desi nu este posibil sa se elimine complet o eroare de masurare, ea poate fi controlata si caracterizata. Adesea, mai mult efort se duce n determinarea eroarei sau de stabilire a incertitudinii de m surare decat in efectuarea masurarii in sine. Eroarea totala este de obicei o combinatie de erori sistematice i eroari aleatorii. Uneori, rezultatele sunt cotate cu dou erori. Prima eroare cotata este, de obicei eroarea aleatorie, iar a doua este eroarea sistematic . Dac numai o eroare este cotata aceasta este eroarea combinata. Eroarea sistematica este o eroare care afecteaz toate m sur torile n mod similar. De exemplu, dac grada iile unei rigle sunt mai mici (10cm de pe rigl sunt mai mici dect valoarea real pentru 10cm), orice distan apare ca fiind mai mare (ignornd erorile aleatorii). Erorile sistematice nu au tendin a de a avea media egal cu zero. Eroarea aleatorie este o component a erorii totale, care, n cursul unui num r de m sur tori, variaz ntr-un mod imprevizibil. Nu este posibila corectarea eroarii aleatorie. Erorile aleatoarii pot ap rea pentru o varietate de motive, cum ar fi:
y y y

Lipsa de sensibilitate a echipamentului. Zgomotul n masurare. Definitii imprecise. Este dificil s se defineasc exact dimensiunile unui obiect. De exemplu, este dificil de a determina capetele unei fisuri pentru masurarea lungimii sale. Doi oameni pot alege probabil dou puncte diferite de nceput i de sfr it.

Autenticitatea (Trueness) i Bias Autenticitatea este gradul de concordanta intre valoarea medie ob inut dintr-o serie mare de rezultate ale testelor i un adev r acceptat. Terminologia este foarte similara cu cea folosita n acurate e, dar autenticitatea se aplic la valoarea medie a unui numar mare de m surari. Bias este un estimator, sau un proces de m surare, se zice deplasat dac , n medie, valoarea sa difer de m rimea estimat (m surat ) adev rat . Deplasarea este media acestei diferen e. Deplasarea poate fi datorat i modului de conducere, evaluare a unui experiment.

Precizia, repetabilitatea i reproductibilitatea Precizia este o masura a cat de aproape este un estimator de valoarea adevarata a unui parametru. Este exprimata uzual in termeni de imprecizie si asociata cu eroarea standard a estimatorului. O precizie mai mica se reflecta intr-o valoare mai mare a erorii standard. Repetabilitatea este pur i simplu precizia determinata in conditiile n care aceleasi metode si echipamente sunt utilizate de catre acelasi operator pentru a face masuratori pe probe identice. Reproductibilitatea este pur si simplu precizia determinata in conditiile n care aceleasi metode, dar diferite echipamente sunt utilizate de catre alt operator pentru a face masuratori pe specimene identice.