Sunteți pe pagina 1din 10

Atkinson, R.L., Atkinson, R.C., Smith, E.E., Bem, D.J. (2002) Introducere in psihologie Bucuresti, Ed. Tehnica pp.

515-524

Agresivitatea reacfie ca emotionali


ge- Cefcctif asupra pcrrrril Ernoliilc detcrnriDdnunrai rru rcactii evaile agrcsivi!:itii ncral, $i reacliispecificc. ci Riden c:ind luarca acestor tcoriidistincte. suntcmvescli,ne lctragetn carrdsuntcn] priD IDanaliacare unreaze, incepc vonr inspiinarllali. dcvcnin agrcsivi candsun, a descfic puDcle vcdcre, de rapofldnaceste tcm f(lrio$i $.x.m.d.Dintrc toate acestc du-De ccrcekifilc lA respectivc, apoi vom reaclii cmqionalc tipice.psihologiis-au conlillua rcferindu-nc dil'crcnla la accstor pentru extensiv. conceDtrat, !n studiu asu- puucte vcdcre pcrspectiva pfezeDfci dc din praagresi!iliilii. agrcsivitnliiin nrass-mcdia. Trcbuie si Aceastiatentie se special?l daloreazi. renrarcdrn t'aptul tcnrenul,,agrcsivitatc" dl pa{ial, sennrifi ca[ici sociAlcagresiviliilii. a desenrncazl conrpoftamcnl iDmod un carc, (fizic sauverbal) altzr o LaDivcl social, lntr-o epoca care in arnele intcDlionat, lczcazi peFoanisaudislnrge prcprietate. o Conaccesibile. nuclcare sunt iDci foarlc un ceptul cheie aceas6 dcllDilie estc,,inprodLrcc din siDgur agrcs poatc act iv dezastrul. Daca, intr-unlili agloDerat. o La nivelindividual, lnullioamcDi experi- tcnlionat". pc vtr mentcazi, trccvent,gendur; impulsuri pcrsoana calcidir gre$eala piciorti-9i $i compo,lanreDtulnu ci agrcsive, nrodulin careopcrcaza iar cu cereinediatscuze, fi ca acestcganduriare efectcmajoreas[pra poAte considcrat agrcsiv;dar dacii trecepestc dummeavonstd. calcanprsonale rclaliilorintcrpeEo- cineva sdrattrlii $i du-vapc picior,cendsuntefila birou,nu pcnlru nale. a11 Un nrotiv carcpsihologii iv. idcra acest caagres act fi stud itilii vcliezitashcons agrcsiv $i-aucoDcentrat iilc asupra pc ale sc bazeaz-6 doudtcorii majorc cornpofiamcntului social, carecxplicain nrod Agresivitatea instinct ca diferit natura agrcsivitifii. li p cc tooIn a psihan{liticl a lui Frcud considerd Vom prczentadoar acele aspecteale instiDct, leoria invlttrrii teorici psihanalitice ale lcoriei invE{trrii agrcsivitatca ca Si inveFt. sociale carc sunt relevante pentru agresocialeo consideriun raspuDs

5r6

I t1to.lu cerc i n ?s i hol oI i e |

(dc sivitale. Arnbele teoriivor fi prezentatc, agrcsivc cxcnplu, in Ardrey, 966; 1 Lorcnz delaliu, capitolul14.fefbritofla pcrso- 1966). in l-ucflrilc ultcrioarc, anii'?0 $i din oi, nu nalitate, $iin capitolclc gi 17, ca 16 r'eferi- '80,precizau tot $i,animalele suni pulin nrai agfcsive decet oAnrenii. lncidentoarela compo amgntul aro nal $i 1fa1apfin[re violului inlanlicidului mcDtul lLri. fi la crimci, s-a Confofmteorieipsihanalitice lui aninralc dovcditcu nrult mai mare a se in Unuldintre tipuFrcud,mllltc dintreacliunile Doaslre sunt decAt credea 1960. in dc determinate instincte, spccial in- rilc decriml seintalne$te cazurilc inde in de (Goodall. a la stinctulsexual. Candcxprimarea acestor ctrlcare teritoriului cimpanzci i 978).Intr-Lrn iu binedocumentat, shrd dcsiDstincteeste frustratl, inducc impuls se un faturatin I'arcrl National Gonbe Strearrr iv. psihanaagres Teoreticicnii orienlare dc a litic6auaddugat, ullerior, ipotezei frustr,r- din 'l'anzania, fost rnlirit on grup d ci|lci nusculi cimpanzeicare-giaparau re-agresivitate urmetoarca afirnuli: ori orictrrui mascul striin decateori efortulu[cipcrsoane a atin- te toriul impotriva de grupulobscrcaredorea se-lincalce. Dace geunscopcstcblocat, i[duceun iDrpuls se cu maimulti masagresiv, care motiveaz-5 comporlamenlul vatscconfrunta doisau culi strdifli,rlspunsulera aspru,dar nu (prsoanh de inllturarca obstacoluhi sau intrusulcra singur, doidiD(Dol obiect) detenn inant frust|.erii lardet letal;dar,dacA al grupului lineau,iar un al trc nrcmtrrii al., 1939). rcnlarcidoui aspecle Se esen^ilallecazuri, il Dlorlal.ln iDuualeacestei afinnalii:prinul cstcaceia treilca lovca liale sul era tAratpe piclrc paDd ,rurea.h alt ca frustrarea cauzeaze agrcsivilale; doial in propfic- sludiu,desii$urat anii '70, o ccati dc Ieaeste acela agrcsivitatea cA are l5 cimpanzci fostobservaticum a distru-qe primar(este lbnni de titrileunuiinstinct o un Brupmai mic, dc pe^un leriloriuveciD. pana eDergie persisti care ce,rd scopLrleste omorand ,nasculii. plus,la prinatcIr toli atinside estc asemenca, o rcaclii riscutd lclnelclesuDt aDgajate actgagresive iD tot (foanrca, pri'narc scxul$i alteinstincte au atetdc lrccvcnt nrasculii, ca chiardaca propdetili).Dupircumvom vedea, acesle coDfruDtlrilc nu suntletale,deoarece lor aspectul impuls (i stiDct)la care sc de dinfiilorsunt scurli maipulinascunai si rcfcrA ipotezafrustrare-agresivitatc este 1986). fiti(Smuts, supus conrroversclor, Chiardactrastfeldeobservatii f'accomparabilii agresivitatea animala ccaurna Si ACRESIVTTATEA LAALTE SPf,CII. nd,cxistd$i multediferenle. exemplu. f) Daca agresivitatea cste, iDtr-adevir,un pe pot declan;a razboaie instinct primar, precumfoamea.atunci numaioamenii scar6 largd. putcm regisi, la speciilede rnamifere, pal/errFuri deagresivitate asenrAnatoarc cu BAZELEBIOLOGICD ALf, AGRESI. (aga alenoastre cum,la altespecii, reg6se VITATII LA ALTE SPECII, Dcsco sesc PdIler,-urialc foamciasemandtoare de alc biologicc agrecu alenoastre). Dovezile lcgate acea$a pcririlelegate bazele de sivitllii la aninale ofcra dovezi pcnil-, s-au imbatde-a sch lungul lor. ani problemt lI anii '60, primele lucrarideetologie sLl- exislenlaunui impuls agrcsiv (instinc: cel Unel. gerau existe ci diferenle majorcinlrc oa- agresiv), putiola unclcspcc'i. clcctr;.a meniti altc specii mai exact, anima- studiiiDdicIfaptulcastirnularca cd lele,spredeosebire oameni, de dispunde de intcnsiktcncdie. aplicati i f-o anuproduce mecanisme u: care controleaziinsli ctele mitercgiurc ahipotnlanusului,

517
compo[amentagresiv,chiar mortal, la animalc. Cand hipotalamusul unei pisici prin electrozi cstcstimulat implantali, animalul emite sunete pirul ise spccifice, pupilelei se dilata:nai mult, zbarlc$tc, arimalulsc repede uDgobolan la ah la sau obiectplasat cu$ca Stimularca in sa. unei alleariia hipotalaolusohiproduce u|lcomporlament diferit:ln loc se nlaDifeste rispuDsuri celeenu,neratc, ca pisicava stala panditi va ucide saDgc tobolanul. cu rece PriD lehnici similarc, oblin$t s-au co,r)podamcntc agresive Ia gobolani, $oUn $i bolancrescul laborator, irr carclluaomo|t niciod^te $oarccc niciDua vizul un un $i alt $obolan ofiorand,poaletrai linigiil in accca$i cuqcir un $oarccc. dacasc cu l)ar, stinruleaza hipotalamusul a0i$obol.mului, malul se va ndpusti asuprl Farcccluicu carclmparlec$tcaSi-lva o,nofi;in accst caz, respunsul aninulului stinlulatcste sinilar cu celmaDifstat un$obolan dc sdlbatic(o muscitureputcrnic?t gat, care la lezeaze meduva spi|lalrii). parccAstim!S larea detenDine nlanifcslarea raspuns unui inndscut a ucidc,care,inainle,fusese dc Iatent.IIl schinrb, dacl sc inicctcaztr un inhibitor neurochirrric modspontan, in animalele injectate devin, pcntru un limp, pa$nice (Smith, King ti Hoebel, 1970). late ce, in acestccazuri,agresivitatea proarc prielatileunui instinct,din momeDtce inplicAreactii innEscute. La rnamiferele superioarc. ascmcnca de sunt /drer'rr-uriinstinctive agesivitate controlate corticalt; suntsupusc, nrai in mare misura, influen(clorcxpcrienlei. Maimufcle traiesc grupufiiqi stabilcsc care ir o ierarhie dominarc: sau nrasculi de unul doi dc!inlideri, ceilalti iar mcDbri gNpului ai i$i asLrmi dilelileniveluridesubordonarc. Candestcstimulat electric hipotalanrusul uDeimaimule pozilicdomiuanth cu in grup,accasla atac;i n)asclii subordonatri, darnu $i femelclc. Daci seaplicii acela6i tratamcnt unci naimufe cu pozitioicrar'hicd iDferioari, accasta ghcnuie$te sc $i adopt6 compodanrerrt (fig, 11,8), un docil Dec com i, portamoDtu I agresiv, maimule, la nu esteprovocat mod automat stiin de mularca hipotalamusului; mediul expc9i joac6, asemenea, rol rieItaa[terioare de uI important. Acest faplcstcvalabil$ipentnl oamcni.DeSisuntem echipalicu mccanisne neurologice legatc agresivitate, dc aclivarca accstor mecanisme in gcncestc, ral, controlatd collica!(cu cxceplia cazurilor dc leziuIi conicale). iDtr-adevir. la

Fig. I1.8. Slimufnre{ cercbr{jtrSi agrcslvitrta. cwctlt electricde inrentitdte Un h}edie este elibentptin electrc.iihplantali it1hipataLuml$ul rnei,lain te.Raspu"sul annnahlu (akk:salt i retasete) depinde poziliula in icrarhidcalohieL (Prinbun.voinla JoscDcligado) de Dr.

518

I to.luceIe in psihalagie

cu se Agresivitatea rispuns inviJat indi!izilor,frcvenla care majoritatea ca agr itcstA portanrcrrtul csiv, forma com an 'Ieoria se invdtiriisociale referila inin pecareo ia acesla siluatiile careste fi umane, igi areoridal sociale prezeltdepind, marenasurl, d xpe- tcracliunile in asupra ginca studiilc in conportamenlaliste socialc. ricnta$ide influcnlclc iivillrii aninale(v. cap.7).]'eoriasecon" p[ con]porlaI'AZELE BIOLO(;ICEALDACRtrSI- ccnlrcazias\rpta lcnr-urilor vlTATrr LA oAMtrNr. Unul dirire nrcrtalcpc cafc oamcDiilo dczvolldca create Dlediu.ljnele de biologici pol fi rclalionalicu rdspuDssitualiil carc la factorii estenivelultestos- comportamentc la sociale pot li recomagresivilatea bdrbali din pcnsalc, tirllpccaltclepotavca reaninti rezu ltale A9a tcronului. cun vi puteli in estc proccslrlui lttdc capitolulI0, testosterorrul un hormon ncfavorabilc; cLrrsLrl in pentru nrulte tdrife diferenliati, tcsporsabil masculin, scxual oameniipot solecta corporalc o.lrea puttem-urile coDlportanrentale dintrc caractcristicilc optinre. $i la fost relationatco agrcsivitatea nlai- Teoriainvdllrii sociale difcri dc bchavioci, mule.Studiilerecertesugcr?azi Si la rismulpur,prir ilnportanla careo acorpe ilralte aletestosteronului prcccselo'' nivelurile oamcni, oanren ii cognitive. Dcoarece dI cu lnaltealeagfesi- ifi pot rcprezcnla se asociazi nivcluri ei mcnmlsituflliilc, sunt extensiv tbstin- capabilisi anticipczc au vitlfii. inlr-uD studiu procotlsccinlele pcste 4400deveteraniaiarmatci priilor actiuni$i s6-9imodclczc vcstigali cornporli dife- taDentul nrodcorespu|r7itor. Subiectilor s-auaplicat anericane. in dilrlre care unelc rito toste psihologicc. diferi iDvaFriisociale Mai mult,tcoria de li vizauagresivitatea; ascnrcnca, s-au dc behaviorismul datoritiaccentului pur pentru dtern)ina pc carcl puncpe iDvdlarea dc a fecutanalizc sengc (sau indirecta Subicctii nive- invl(area vicarianal). Multc dintre cu nivelultestosteronului. avcau, intr-o pal lem-urileconlportamentalc invati luri i altealetestosteronului sc Din prin urmirireaacliunilorcelorlal{i prin mai lnarr nisura, tendinp agresivc, gi I agresiv bir- obscrvalca la DroDent comporlarncntu ce i acestora.n cop I [J conscc iDlclor la ba{ipoate duce, uneori, comportamente careobsendexpresia durcrca fratclui de ca nc antisocialc, putcm a$tepta nivelul saumai v6rstnic, carese afli pe scaunul safie un impcdiment dentistului, va tenrc primasai,ltalnirc ridicatde testosteron dc se in in calc&succesului viala americana. cu dcntistul. evidenTcoria iivi{.:iri;sociale iDtradevlr,s-adoveditca barbaliicu Di- tiaziirolul modelelor transmitcrea con'Iin ale ului veluri foartcridicate testosteron au, portamentelor specifice a rlspunsurilor $i un socialinferior(Dabbs enlotionale, sc concentreazl in general, status inasupra Ea si Monis 1990). lrebdrilor tipul:,,cemodclcstcnai cfi de oferadovcziin fa- cicnt'?" Acestedescoperiri f^ctoriicaredetermina li,.carcsuDt ale biologice agresivitdliila mau voafea bazclor iivaFl if'estarea unui conlpoftamcnl deci,$i irrfavoarea considcririi prin modelare?" oamcni$i, (Bandufa, 19731 1986). Totuti, in studiile pus acesteia, un instinct. ca accentul peinreAvandin vedere prezcntate.legltura dintre lestostcfon ti lare.lru cstcsurpirzitor faptulci teoia preaputincon- invatifii socialercspingecorlcepluldc este, deseori, agresivilate (la nu agrosivitate impulsprodus ffustrare: de studiali ca turatA mulli diniresubiectii ci imb,teoria considera agresivilalea s-au evidnliatefectclctestosteronului),in sch invatai. cd ceeacc sugereaza determinantiiagrcsi- estesimilaraoricdruialt r5spuns poate invdFtaprin obserfi Agresivitatea dealti natur' virdlii sunt

s19
initalie ;i, c cet cstcinttuit6 mai ":. stiLr _.rll. cu atetestcmai nranil-est;. persoa' O -l iiustrataprin blocareascopurilorperso_rl. sau pe{urbati de uneleeveninente :i:rsanle resinlle o enrolie negativi. llispc r:insLrl carc accasti crrotic il provoaci ::ipindc dc tipurilc dc rAspunspc carc :;r,ll\.idula invitat si le lbloseascipentrua '-r.c lata situatiilor strcsante.Individul iiustrat poateciuta aiutor la ceilalli, poatc lc\eni agresiv. poateretmgein sine. se :rrate incerca si indepiutezeobstacolelc rilu poaleciuta salvarea alcool saudrcin R:ispunsul ales va fi cel care, in tre-!Lrfi. ;ut. a rczolvatoptinr tiustrarca.Din accas r: perspectivi,frustr ea pro,roaciagresi\ itrle, in general,l oanreDii careau invart.rt s:r r:-Lsprndir silunliilor adverse prin (Bandum. 977). .ompoftamente agresive I prczinla modul in carc Figura ll.9 lcoria inviferii socialc diJc dc tcoriapsi

han alitica(ipolcza frustrarc grcsivitatc) a ir ?nvi' conceptualizaragrcsivililii. ca Tcoria sociale consideri (a) agrcsjvitatca ci: 16rii cstcdoarunadintrcn meroasele rcacliila experienlele ostile lgatede fruslrare$i (b) agesivitatea un r:rspuns proeste ftri prietitido instinct, fiird influenlata ande porta|n t iciparca consocintclor con unuj cnt. TMTTARtrA AGRASTVTTATII. Una i din sursclc confirnarc tcoric invafarii dc a socialccslc rcprczcnlati studiilecare dc indici I'aplulci agresivilatea, Si alic ca prin imitalie. poatcti invnfata rdspunsuri, Copiii do virstl prc$colard obscrvat au un adull manifeslAnd dilefile formc agrcsidc vitate marigonflabile; asupla uncipdputi ullcrior. aLr ci inritat multcdiu acliunile rdultLr[ri. inclls cele pulir obi$lruilc iv Inai (lis. ll.lil).

TEORIA INSTTNC'TUALA rrustrare ----------'-r j:rts'Llo agrosiva --------f comportament agrcsiv

T EOR IAi NV A I A RI I CI A L E SO _-_"_-_----r Experienle

Qqnpsiinloto

R otragere rcsemnar si

psi S i mptome hosoma!i ce

problenelor Rezolvarea

F ig . If.9 . D oun punc t edcv c d c rc a s u p ra a g rc s i v i ttl i i . D i dyandpr!.i t d \che| tuttcdetetnihdnlii dgresiriliilii din pe^pectira teotiei psihdnulitice (ipotezdlirsn dte-dgtesi itate)ti o teotiei iNAfitii saciale Conlom teariei infilntii lariole, Kttrurcd e ofu)n1|n deternin.lti le erperlenlele negdtiw taat! drce la diletile .anpottu"tente, in [unclie de conportdntentul

520

Intrc.luce,e nt psih.)hgie

Fig, I f.10. fmitare{ qgrcsiiiHtii adultuluidc crtrc colrii.Cotiii de vtirstd pre|&kn A dI obsernt tn adult Dla ilL$And ddeitefome de comportanentagreii, t:tstpM nci pdputi gonllabile. D pd ce ax pri|it ad lht, ottit letele, cAt ti hdielii s- t co pottat agrcsi, ..u patp|t.t, reprodu.dncl tule dktre actele agesirc nuniknak dc adult, inclusit' otuncarca $ fifirca tdpusii, i:biredeiti lothed c n ciocok.

Experinentula fost extins,utilizand observarca unormodcle(vii saufilmate) filnatc aleunuinodel agrc- dc agresivitate probabilitatca doui versiuni cre$te maun siv (unadintreeleprczenla adultcom- nit'cslarilor agresivealc observatorilor. porlandu-se agresiv o piipula, cll cealaltd Aceslapoateli, iD parte,molivul pcntru prezcntaun pcrsoDaj desenanimat, care copiii ai c6ror piriDti ii pedepscsc de care manifestaacclea$i comportamcnte severau tendinfa a fi mai agresivi, r'adc agresivc), Rezultatcle fost izbitoafc. porlat la mcdie; pirintji rcprczinti un au Copiii orre unnarisera unul dintreoele modclpentru copii(Eron, 1987). doud filnre s-au colrportal la fcl de agresiv. Figura l.l I prezirta I evaludrile iNTARTRDA AGRESrvITATrr.o pcnlrullccare alti dovadiinfavoarca teoficiinv?iFrii compo arrentulLri agresiv soeste dincelc douigrupuri experinrcnlale amin- cialecsteaceea agresivitatea scncA ti1e,comparativ cele douSgrupuride sibile la in6rirea stimulirilor corespunclr control, cfuora nu li s-a aritat nici un zitoare.ca oricealt rlspunsinvitat. A$a modelsauli s-aardht un nodel neagre- cumdcmonsteaza o serie studii, dc copiii siv. CoDcluzia acestorstudii este cI suntnaiiDclinatisdnanifeste rdspuDsurilc

521
nrLrdc' rgresiveirvitate pfin obser!arcn lelof alunci cind aserrenea nctiuni sulrl irtauilesau .rluncicilnd obseNi nrodelc rSfcsivcinliritc. intr-un rsLfelde studiu. jlrcetaLorii obseNatur glLrp copii au de lirrp dc I0 sijilirnAui. cgislfiindcazurile r^rn .leagresivitrte pefsonali cvcniff intef c1r ii tlc incdial ull|iilr)rfe acestd.r. precurn inlarif poziri\ ale ngrcsi!itilii(feLlage' ilc c fci sauplenslrl vicrinrci). pcdcpsifca agrcsi\ rritii (conlmalacul !iclinci) saurcacliile (\'ictinra ncut|c ignoli agrcsorul). copiii La ru celnraiinallgrid dc aefcsivilatc. rcrctia .bilnuiti la aciclcagrcsivc lbst inliirife a (lc pl)ziti\'ar. coIiii cu un gfildnrnisca/ut I-.r |ucsir itate. rc.rclia obi;nuilarlbstpcdcatl rL carc au arut. sr. Copiii inilirl ncaglesiri. insaL. succcs dopafc!ocazior)nli illilcrl in ll rilordin prncacclorlalli, lfcplalr1iir)cctnrl p11)|lriilc grcsi\c(lgrcsr!i si i|litiezc rcto lillca Icl li)st nrtiuiti IX)rili!). in nr(id ji.iollcii .vidcnr.con!ccinlclc l,rfcsi!ilai1 un rol inrpodrnt lrro(lchtul in corr|oriirircrr tului(1'rucrson. l,irlnrrnfi lJricl,cf. l()61). 2a

6 2.10 65

,.,

gg.a

3 E Se s :
EP;

6:6.*0

*
E'

Ez

EbU

l,lxplinrrrcr Ngresivilitii |ji citthrrsisul


Sludiilcc:rrcirrccurcr'r dislirqliinlfc vi agrcsivituleI instincl eu tirgrosi! trilcrcl (lcscori. riispLrns irr\,iilrll corrccrllrclzii. sc (cliL)cfirfc;r cnro rsut)l1r l:ltlhirsisu[ri Inci lii ffin lfiifcr ci intcnsri). 1)roa rgfo!i!,il lca cslc u0 irslircl, arluci c\|rjnrllrcl ci rfc un crrrctcrcrlhr11rc. cc |rc!uf Ulrc cccu rcduccrca intcnsidilii sonrincntclor ac Si liuril(n rgresi!c(rnrlolt cu nxx[rl in c.rrc hfi ircaducch o rcduccrc sclz.iiilof si i lcgalc 1allnc).Pc dc rltii t)rl dc ^cliLrnilof tc,daoii .rgrcsi!itllc.r un r?ispLrns cstc in|i' cxprinrarca ifc cN fcTullatintcrsi ci tal. gcn llcarca actiunil(n accst (lrrc:i de agresi' Vilalca cslcinliririi).l.a orancrl|iliidcsco' peririlerecente conlinn;ifcf\peclivllfr-Ls punsului in\,itar.

lig. I L l l . l D r i ( x r c r r g r c s i v i t n l i i . O b n r 1 r r 1 1 l (ril str /ilDlttt) tttsl. ttt\^t "todtltl.r st"ulliLltl^ Dtull\l;u ilc !!trtn,t l)tt:rD|. itt .rut)trltrtrrtt!l u)t)tiltt, ttruldruti\ rlt tt!l .1ri. oh\!rti uD rt..lcl n.lttir tnit ,t |it ntj ,t.\l.l Rc,tl.uti r)rti /t!)t|l cd nhtt^utt nk\lll w sc tr/le.li dlt! d i')itrfta "tut tltor nctr urrc.t.|c st)cLtlita,, i, tt,tt t:c.h \ t ^dk r not oJ,h lil nk ll"titu4r tdti sdt ltr\ortit lt tlttcrr Lutitrdte) stiDillro.ti mdrti/i\|ntcd t;tquttsutilot dgtt\i ! h t.dIr r 4r , i / . , ( l ) u f i i l l r n d r h , 1 9 7 1 . )

s22

lDltodtr.tc

itl psiholoEi!

AGRIiSIVA. MANIFIiSTAREA J'Si. sivilatca dA naftcrc Ia agresivitatc, nrai hologii desii$urat au nurncrcasc de dcgrabAdecat o indepi(eazi (Ebbesen. studii laboratorpentru a dclerninA dacii agresivi- Duncan Konedni.1975). lti o ,4cestc rczultatein{iruu ideea agrcsici talea dcscrcAte nu irr intclrslatc, dati sau (cel pufio parlirl). Sludicfca vitfllea afc uD caractercalhafclic.l ollr$i, exprinati copiilorindicd faptulci participafea ac- cxistA $i circu|nsta|llei|l carc cxprinarca la fie coDrpoc agrcsivililii poate scidea incidcnla accstivilifilc aSrcsivc intcnsiilcii agrcsiv, il menlineIn acclafi teia.De cxemplu,conrportamentul fie agrcsiv tanreDlul nivel. Dxperimentcleadul{i cu s4lusoldal poalc pfoduceagrcsorului seDtimcDtc de si cu rczultatc ilare.cind li s-i dar.in anxictatc, carc inhibir agrcsiuDcaurnlirposibilitalcA r lovi o alli barc, nraialesclacir pcrsoana cauTiobmodrcpetat, dc in (careDuputcariposta), pcrsoarra subicclii scrvac6 actiunile salepot aducep gubc. invcsti8ati dcvenitdin ce in oe lniLi Daf, r^D au acestccazuri. elbctul asupfaconrpunitivi. chiar poilanreDluluiagrcsiv fi explical poale lifii Subicclii luriofiaudcverril m i punitiviin atacufile succcsive.a co|lsidera s-a fedus inrpulsulaglcsiv. lor ci comparativ subicclii nuerau ou care furio' De ascnrcDca, cxpfinrarcractivi a dc$i DaciiagresivitAtca li avutuncaractcr sentirnentclof at ostilc |ru rcducc,de obicci. $i. calhartic, inrpulslrrile agesivc subico- agresivitalco. poatc facepcrsoarasi sc alc ea furioti ar ti trebuitsi se rcduci, ca si|llE$aibiDe.Acestlucrusepoalcirtintilor urDrlrc acliunikn iar a agresive. subieclii pla pcnlru cii pcfsoana sinrteDraiputerse arfitreb irsardcvire ccinccnraip lin nici. sirrlc ci arc nrai Inult controlSi nu din puDilivi. nrisuri ce aclionau pe agresiv pcntru sc rcduceirrrpLrlsul ci agrcsiv. (Berkowitz, 1965;Gccn Quanty, 1977). ti ullM-4.ltlRl]A vtOLENTEl LA TV. provill Unelcdovczilegale catharsis dc dirrsitualiilc rcalcdeviaF.lDlr-un studiu M4iolilatcastudiilorpe care lc-anrpreexpriurArii dcslifuratiu Calilornia, lucritoriicarcfu- rcnlatsc ocupi de consccintcle a Dar sp!pe sescri coDcedialidc un aeroport fosl directc agfcsivitalii. cc sc poale au irle ne dcsprecoDsec lc exprimirii irrdirecte intcrvievali legaturicu sesiDteau in refepfin urmififeaviolentrci Ir rilor la compaDiilc carelLrcrascrl Ia a aglcsivitillii. in $i in violcnlei lor; s-a sd-sicxprinrelelevizorsau filmc?[Jrmirirca Setii ulterior.li ccnrt o l)acaagrcsivil0tea are un ef'cclcathanic.ol'eriDd cale dc eliscnlimcnlele scris. iD ar a Sau ti avutu|l caracter catharlic, subicclii care berare inpulsului agresiv? aceasra prin unui agresivitatc modclarea seexprilnascllii nrulldlir c in iDterviuri provotcd cu violcntl A$a cunram lazul arfi trcbuitsi secxprirne aipulinagrcsiv comportanreDt iD scris.Rczultalele, nu auconfimral dlja, copiiiilnitdconpodaneniulagfcsi\ firsl, pc prcsupurercl aceasti srbiccl;icare ex- obsefr'at viu sauir filmcl dar cun rcac' s-au prinat agresiv conversa(ii fosl chiar lioneazaei intr{n cadru natural?Excesul in au la maiagrcsivi rclalirilc in scise.Deci,iz- deviolenl,din nrassrnediA. caresunlenr bucnirile cursulconversa{iilor pro- pcnnanent cxprqi. confera o mare inl din au vocal o agresivilate mai nrare.Un alt poftanli accstofiDlrebA . .ceastisituari. $i studiu s-a ocupatde rclalia dintrc osli- cstevalabili mai alespentrucopii. in cezu. iitalea uneilnri(fatddelarileinveciDate) cirora prezcnlaviolerfei in unelc progra $i tipul de spo(uri pmcticatc. dovcdit S-a ca me dc telcviziune cste ilr crcarere. D. in societatile tip beligcrant practicau cxemplu,irl 1980s-aiuregislralo medied: dc se sponuri co'nbative. dcci.c,agrc- 18,6actede violeDli pe ori in descn.i: nai IaE.

:rfinrale silnbite dirnincahiit1 1990. d. tcoall-r). dc pfefiraupro{nnre tsriicfiicarc re.sr nunlar a crcscut lr 16.4 (N'.,r. )'0,.k 'lV conlin6nd nrukdvilrlentii au clovcdit s L,/r,r. l990). l]rai alrfcsiviirr fclaliile inrcryersonalc. O selicde stLrrlii expcrirrcntiilc con au compafrliv cu Lriietii oafe preferru pfo, troLrlunnririrca cilfc copii 1progfa- gfanrclV ll1ripulin\ iolenlc Accstc clo coDnrclor tcleyiziurrc: grupa urlniril dc, cluziisuntsinihrc cu ccleanlcrioarc. de rn Dar. pcrioitd:L pcslel0 ani, nlai null dejlrnrartale scne aninrtc violonte. rnumilal o dintre de linlp dirrzi: un alt grupa ufinatril descne sobiectii inycstigati iniiialaUlbstintcfvic irninrate noDviolcnte, acccalipcfioadidc vali irr lcg6lufri prclelintcle cu TV, aplitir)rp. Nivclul agfcsivititiicopiilor.in ca- ciindu-li-se tcst crfc viZ.l tendinlelc ur dnrl actniritii zilnice. li)sralcrrt a inrcgis- (lchnclcnlc)i irrrcgislra fcl:rlifilc fficte, 1rr1. Copiiic rc au u|lniirildescnc anirrratc nilor lor cu privi|e la ngrcsivitale. liigufa \ rolcnte deycnit nu nlai:rgrcsi\itr intcfxc | 1.1l ihstrcazr'r i thplulcri e\pUDcfea e\aqc tiLrnilc ccilallicopii.in tinp cc subicclii rrli la violcnt pfogmnrclor'lV. vrlfslll cu la grrp nu aLr celuilalt nrarrilcstat schinrbili de 9 ani. se:rsociaTi pozitivcu lgr'csivialc D'\eIrhri agrcsi\,ilat1ii iDtcrpcrsoIllc lrlca baictilor.Lr \iirsln de l9 ani. Mai (S1cucr, Appclcllcld Smith.l')71 $i ),rul1. cofelatir rinrinc scnnillctltivifi da prcze tnl maisusprcsupunc StlrdiLrl un car li)losesc sc nrelodc sllllisticc pcnlr conu gnrp cxpcfinrenlrl un grup (lc conlf(il $i Mrjofitrtcl stu.liilorrelcfil(rarc obicc ll iLrtilc copiilorlcgatc lfrniirircr progra de nrclofdc lclcviziunc () natuMcorchlio, au naLiielc(lctcfnrini'r fclali:r dint'cIrivchl(l! c\prrncrc violcnllltclc\ izaliiti Bra(lul lr in c rc copiiiutilizctl^:r cornpodanrcntLrl :ufc125 ?^ srypcnlfurcrol\ rrcircorr'liclclof pcF inlcr son0lc.Aocirstiicofc|r1iccslc Io/itivii ai t00 (Singcr5i Sirrgcr'. | ). chilr ti in ca,,u1 198 copiilor din lrinllrn(1.]. undc nUnlil'|rl progf:Irclof 'lV !iol cntc cslc linrilll VicDrcro Akrd0rr]i. I986). 1l.rgc'rspcl,,. Ji l)rr co|cliirilc inrplic:i rchlic olui.ll nLr o lii. Cotiii cLr nivclr)rai un irult dc asfcsiVitltc cslcposibilsil prclero procrimclc lV nllti (cu tlltccuvinlc. n:rtuf;i violcnte o rgresivr'r detc|1)iDri prclarintir pcntrLr pro urmilrirca gfarDolor'l violcnlcfi nLr V invcrs). inalt Scdzul Mode.at I)errtl1r c\ alur acerstaL r ipotcziiirllcnllVizionareascenelor violont6 r'n copilArie (lintrcstudiilciI domenius-l livi. Lrnul ocuprl de oLrioeiufilc lcgllc dc u narirrl urmnrirur iolerlci \ progfanelor TV, lirDpde l0 ani Au lirsr l.ig.I I.ll. ltehtir d;Drrc di pro'tr elc IV in copilnricfi agrcsn'ipcsro stuclillli 800(lc copii.lntrc 8 fi 9 Nni lrr(rr ndulf trltri. l' tLfet ij ttI t).1t1 tu rlr Ccrcctallorii d{rcuurc cLrlfi\ irc 1r Il rnltrt..ld biitl, d.9 dri. se ct, t)togtut s-au rrt tltd:,i t\,:lprellfintelcl \r alc llcc?irui copil;i la agrc t^ t x cortt,tlarttthtl d\r!\i, ht 1t) oni. llttpil sivitrtca[ri (isa cum au dcscfis colc!ii I ir on. Hu o n n n n . I e l k o w i l T ! i w r k l r f . l q T l ) o

524

tntro.lu&re ii lsiho/otie

trolulgraclului agresivitate copil6rie, estcinfirmate de lD ipoleza malurii cathaftice a astfel, rcducandu-se, posibililatcanive- agrcsivilaliia agfesivititii insrinct. oa ca ti lul initialalagresivil;lii delerniDe si Disculia alel noaslliL desprc aglcsivitatc Du prclerin(elc din copilarie. $i agre- a putut lua in considerarc TV cat toateca[zcle posibilc. maiobj$nitecnuTr firsivitatea adultrilui. Ccle alc EsteiDteresaut t-aptul rezultalelc ci implicl o picfdcre nu riei $i agrcsiviti(ii a indice relalieconsccvcnttr obicciu- respectului siDe percepcrea o intre de sa laptului (Averill, rile de urflifire a pfogranrclof V,la {ete, cIo alti persoanii l a actio|tat nedrept compo'lanleDtul agrcsiv, nici o i983);Dioiunuldhrtro lof lA accftifaclori a ru $i varsti. Aceasticoncluzie in acordcu fostprczent discu(ia cste in noastra despreagrc rezultatcle studii, altor carcirrdicd faptul cd sivitatcca instinct ca rispunsinv:itat. sau fetcleau o lendinFmrLipufin proDuDlah De asemencfl, instigara iD nranifcst6rilor dc a imitacompofiarrre|rtelc agrcsivo, suDtimplioali mulli laclorisocor]t- agrcsivc parativcu b6ietii,mai alcs in lipsaunor ciali; dintreacestia putenr enumera: sdriirliriri specillcc.ln socict^lcanoasltd, cia,suprapopulArea, acliunile Autorititibr comportanrentelc pol;li.r). agsivealeletclofsuDl (prccunr tJnelc dinlfeaceslc inllumai puliniDtirite.Din moment majori- enlesociale 1idiscutatc capitol$l19. oc vor in pei tateA sonajelor suntbllbali, Iemeile TV Studiulagresivitalii relcvecomplexidispun nraipuliDe de nrodelc pe talearcaclieiemofionalc. a$esive Fiecarc coftpocaresAlc imite.ln ceea priveste cc bdielii, [entAa cmoliei.dcspre carcan discutat Dlajoritatea studiilorirnpuD concluzia vcgetativii, evalurrca c?l activarca cognitivA, unnarircaviolenlei crcste agresivitatea expresia cnlotionali- cste,la randLll ei, interpersonale, specialla copiii Irici. oolnplexe, in impliciind nrultiludine o de A.ceastl concluzie confirmzrtd de o factori. aceea. estcsurprin7jbr este De nu fap9i rcl arercceDti 28 de studiidil dorneniu tulcd$tin a adtdc pulin desprc accastl par(Wood;Wong$i Chacherc, l99l). Asttbl, te a vielii noaslre.