Sunteți pe pagina 1din 25

Tema 1. Esenta, sistemul, scopurile institutiei judecatorului de instructiei in fazele prejudiciare si in fazele procesului penal. 1. Obiectul 2.

Sisemul si scopurile 3. Teoria clasica a separarii pterilor de stat si problema functiei puterii judecatoresti 4. Notiunea si insemnatatea contractului juduciar 5. Istoria dezvoltarii institutiei controlului judiciar

Tema 2. Natura juridica , esenta si insemnatatea controlului judiciar in fazele prejudiciare La fazele prejudiciare,controlul judiciar se caracterizeaza de un sir de parametri sociali- politici, juridici si morali. Printre acestea este necesar de a evide ntia aspectul functiei controlului judiciar, aspectul activitatii judiciare, continutul caruia cuprinde aspectele juridice si aspectele morale. Activitatea procesuala penala a instantei de judecata la efectuarea controlului judiciar in fazele prejudiciare include un sir de elemente, inclusiv normele procesuale penale, raporturile juridice procesuale penale, subiectele, dr si obligatiunile lor, procedura efectuarii functiei de control judiciar , hotaririle judecatoresti care reprezinta actul final de solutionare a conflictului si realizarii functiei de control de catre instantele de judecata. Intr-un stat democratic apelarea la instantele judiciare este cel mai efectiv mijloc de solutionare a conflictelor juridice intre cetatean si organele puterii de stat, intre cetateni, intre persoane cu functii de raspundere care au imputerniciri de a efectua urmarirea penala, de a aplica masuri procesuale de constringere fata de banuit, invinuit si altor persoane atrase in orbita procesului penal. Acesti subiecti au interesele lor pt apararea carora ei sunt dotati cu dr subiective respective. In special invinuitul, banuitul si reprezentantii lor legali , aparatorii sint interesati la inlaturarea limitarii ilegale a libertatii si inviolabilitatii persoanei arestate. Atare interese a perosoanei nu contravin intereselor obstesti, de stat si de aceea ele trebuie protejate in ordinea judiciara. In esenta sa controlul judiciar in fazele prejudiciare reprezinta un mijloc judiciar de aparare a dr si intereselor legale a le cetatenilor care se va realiza in fiecare caz de sesizare a instantei cu privire la actiunile sa insactiunole ilegale ale organelor functionarilor publici, si de catre alte persoane. Temei pt contestarea actiunilor ilegale, hotaririlor ilegale ale organelor de urmarire penala inclusiv ale procurorului este existaenta unor suspiciuni la subiectii procesului penal despre faptul ca acestea (actiunile, deciziile) sunt contrare legii. Obligatiunea de a verifica hotaririle si actiunile ii apartine organului judiciar. Tema 3. Cadrul juridic national si european care reglementeaza activitatile judecatorului de instructie Cadrul international Actul juridic principal care reglementeaza modul de protejare a dr. omului este Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Roma, 1950. La Conventie sunt 14
1

protocoale. Odata cu aderarea la aceasta Conventie, RM si-a asumat un sir de drepturi si obligatii, in special de a garanta oricarei persoane aflate sub jurisdictia sa drepturile si libertatile stipulate in Conventie, iar pe de alta parte a acceptat sa supuna executarea acestei obligatii unui control juridic international efectuat de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, RM a recunoscut atit dreptul la un recurs individual in fata Curtii, precum si jurisdictia obligatorie a Curtii atit pt instantele judecatoresti nationale cit si pt autoritatile publice nationale. Prin urmare, Conventia fiind o parte integranta a sistemului de drept national urmeaza a fi aplicata direct in virtutea prevederilor de la art 4 din Constitutia RM. Astfel, la aceste articol este stipulat: Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele referitaore la drepturile omului la care RM este parte , prioritate se acorda legislatiei internatioanle. Dupa aderarea la CEDO RM a declansat reforma judiciara si de drept, a modificat sistmul instantelor judecatoresti, structura instantelor judecatoresti. In activitatea sa , judecatorii se supun anumitor principii. Este vorba de independenta completa, indeosebi fata de executiv atunci cind indeplineste functia judiciara. Un alt principiu- unui procuror ii va lipsi impartialitatea necesara pt a fi magistrat daca exista posibilitatea ca el sa participe la ancheta in privinta unei persoane detinute. Persoana retinuta trebuie sa fie prezenta la audiere iar judecatorul sau alt magistrat trebuie sa audieze observatiile persoanei retinute sau a reprezentantului acesteia, fapt care ar permite instantei sa depisteze si alte abuzuri decit de detentie ilegala. In acest scop fiecare persoana trebuie sa beneficieze de asistenta unui aparator. Procedura se va desfasura cu respectarea principiului contradictorialitaii si echitatii, egalitatii armelor. Partile prezinta probele, acestea fiind ,,armele lor, aflindu-se pe pozitii de egalitate juridica. Necesitatea ca toate circumstantele pt sau contra eliberarii fie ca sint sau nu supuse conditiilor de cautiune sa poata fi judecate si in recurs si ca judecatorul sau alt magistrat sa hotarasca raportindu-se la criterii juridice stabilite daca exista motive pertinente si suficiente care justifica detentia. Autoritatea de a dispune eliberare imediata in cazul in care mentinerea in detentie nu este justificata. Este important a cun oaste cum evalueaza CEDO nivelul de independenta a unei instate. Astfel, pt a evalua aceasta independenta CEDO ia in consideratie :  Modul de desemnare a membrilor ei  Durata mandatului lor  Existenta garantiilor impotriva presiunilor din exterior si daca organul are aparentele independentei  Impartialitatea inseamna lipsa de judecata si de partinire Cadrul national 1. Art 20 Constitutia RM: orice persoana are dreptuul la satisfactie efectiva din partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelo rcare violeaza drepturile, libertatile, si interesele sale legitime. 2. Codul de procedura penala in redactia anului 2003, in special prevederile capitolelor II, VII, VIII, titlul I, partea speciala, care se realizeaza prin controlul actiunilor de urmarire penala ale organelor de urmarire penala si ale organelor care exercita activitatea operativa de investigatie si controlul judiciar al procedurii prejudiciare , atributii exercitate de catre judecatorul de instructie.

3.

4. 5.

6.

7.

8.

Potrivit prevederilor p. 24 CPP, judecatorul de instructie se considera judecatorul abilitat cu unele atributii proprii urmririi penale precum si de control judiciar asupra actiunilor procesuale efectuate in cadrul urmaririi penale. O notiune mai larga al controlului judiciar poate fi: controlul judiciar consta in verificarea de catre o instanta independenta si impartiala sesizata in modul prevazut de lege a actiunilor organelor de urmarire penala si al organului care exercita activitate operativa de investigatie in scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor dr omului inca la faza urmarii penale si asigurarii respectarii drepturilor, libertatilor si a intereselor legitime ale participantior la proces si a altor persoane. Respectiv controlul judiciar se efectueaza de judecatorul de instructie care activeaza in cadru judecatoriilor. Judecatorul de instructie are un statut unic cu ceilalti judecatori prevazut de legea cu privire la statutul judecatorului, nr 544 din 20.07.1995. Judecatorul de instructie poate fi orice cetatean al RM, domicialiat permanent pe teritoriul ei si intruneste conditiile:  Are capacitate de exercitiu  Este licentiat in drept  aAre vechime in specialitate juridica pt functia la care candideaza  Nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie  Cunoasterea limbii de stat  Este apta din punct de vedere medical si a atins virta de 30 de ani  Are vechime in functia de procuror sau ofiter de urmarire penala de cel putin 5 ani ori de judecator cel putin 3 ani. Judecatorii sunt numiti in functie de catre presedintele RM la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii initial pe un termen de 5 ani si dupa expirarea acestor 5 ani, judecatorii vor fi numiti pina la atingerea virstei de 65 ani. Dupa numirea in functie, in termen de 10 zile judecatorul trebuie sa depuna juramintul si dupa aceea obtine capacitatea deplina de exercitiu si poate realiza acte conform legislatie in vigoare. Codul de executre Nr 443 din 24 decembrie 2004, republicat in 2010. In acest cod sunt prevazute care sint atributiile judecatorului de instructie in ceea ce tine de executarea pedepselor, plingerile condamnatilor ce tin de activitatea procesuala penala. Legea privind activitatea operativ-investigativa, nr 45, publicat in 2003. Legea cu privire la secretul de stat, nr 245, din 27.11.2008 reglementeaza notiunile, esenta, continutul secretului de stat, modalitate de acces la secretul de stat, inclusiv a orgaelor de drept (organele de politie, securitatii nationale, CCCEC), a instantelor judecatoresti inclusiv si a judecatorulu ide instructie. Legea comunicatiilor electronice nr 241 din 15.11.2007. In aceasta lege se stabilesc principalelel reguli si conditii de activitate in domeniul comunicatiilor electronice , cadrul general al politicii si strategiei de dezvoltare a acesteia. Legea cu privire la statutul judecatorului de instructie, nr. 544 din 20.07.95, republicata la 15.08.2002. Stabileste statutul judecatorilor la general, care este unic indifirent in ce instanta activeaza. Difera doar competenta si jurisdictia lor. Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, nr. 514 din 06.07.95. In aceasta lege sunt stipulate principiile activitatiii judiciare, principii care se rasfring si asupra judecatorului de instructie.
3

9. Hotaririle explicative ale Plenului Curtii Supreme de Justitie.  Cu privire la unele chestiuni aparute in practica judiciara cu privire la punerea in aplicare a CPP din 24.10.2003.  Despre aplicarea de catre instantele judecatoresti a unor prevederi a legislatiei procedurii penale privind arestarea preventiva si arestarea preventiva nr 4 din 28.03.2005.  Cu privire la practica judiciara in cauzele penale privind minorii,nr. 39 din 22 noiembrie 2004.  Despre aplicarea de catre instantele judecatooresti a unor prevederi a legislatiei nationale si I privind aplicarea pedepsei cu munca neremunerata in folosul comunitatii si executarea acestei pedepse, nr. 8 din 04.07.2005.  Cu privire la respectarea legislatiei in cauzele despre aplicarea, schimbarea, prelungirea si revocarea masurilor de constringere cu caracter medical, nr 23 din 12.12.2005.  Cu privire la practica judiciara privind absolvirea condamnatilor de ispasire a pedepsei pe motiv de boala , nr 22 din 29.10.2001.  Cu privire la practica asigurarii controlului judecatoresc de catre judecatorul de instructie in procesul urmaririi penale, nr. 7 din 04.07.2005. Un rol important il are si Institutul National de Justitie. Tema 4: Rolul si locul judecatorului de instructie in sistemul judecatoresc al RM Procesul penal se desfasoara in conformitate cu principiile DI, DPP national, constitutia RM. Urmarirea penala se efectueaza de ofiterii de urmaririe penala ai MAI, serviciul vamal, CCCEC. Instantele judecatoresti infaptuiaza justitia in numele legii. Judecatorii de instructie au un statut unic si se deosebesc intre ei numai prin competente si imputerniciri, respectiv, particularitatile statutului juridic al unei categorii de judecatori se stabilesc prin lege. Competenta judecatorului de instructie este reglementat de CPP conform caruia acestuia i se acorda urmatoarele atributii:  Atributii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuarii actiunilor procesuale penale sau a exercitarii a OI.  Atributii proprii organului de urmarie penala.  Atributii legate de aplicarea masurilor procesuale de constringere.  Atributii legate de solutionarea plingerilor impotriva actelor ilegale ale organelor de urmarire penala, ale organelor care exercita activitatea operativa de investigatie, precum plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului. Judecatorul de instructie asigura controlul judecatoresc in fazele prejudiciare prin urmatoarele actiuni:  Dispunerea, inlocuirea, incetarea sau revocarea arestarii preventive si a arestarii la domiciliu.  Dispunerea liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate , revocarea ei  perchezitie, examinarii corporale, punerea sub sechestru a bunurilor, ridicarii de obiecte ce contin secret de stat, comercial, bancar, a exumarii cadavrelor.  Dispunerea susupendarii provizorii din functie, a internarii persoanei intr-o institutie medicala.  Autorizarea interceptarii comunicarilor, a sechestrului corespondentei, inregistrarii de imagini.  Audierea martorilor in conditiile art 109-110.
4

 Efectuarea altor actiuni de urmarire penala prevazute de CPP. La realizarea competentei, judecatorul de instructie se bucura de aceeasi independenta si de aceleasi imunitati ca si ceilalti judecatori. Independenta acestuia este asigurata prin insasi procedura de infaptuire a justitiei, care este stipulata in norme concrete ale CPP, co nform carora la infaptuirea justitiei judecatorul este independent si se supune e numai legii, excluzindu-se orice presiune asupra lor. Judecatorul va stabili vinovatia sau nevinovatia persoanei conform legii si propriei convingeri bazate pe probe cercetate in cauza respectiva. Justitia penala se efectueaza fara emixtiuni, unde judecatorul este obligat sa se opuna oricarei incercari de a exercita presiuni asupra sa. Visavi de persoana judecatorului de instructie sunt aplicabile si prevederile de la art 33 CPP. Acest articol statueaza conditiile in care judecatorul de instructie trebuie sa se autorecuzeze sau sa fie recuzat de catre persoanele interesate. Recuzarea se solutioneaza in ordinea stabilita. In cererea de recuzare se indica motivele recuzarii, circumstantele de fapt. Judecatorul de instructie are anumite interdictii de a se ocupa cu anumite activitati. Judecatorul de instructie este asistat de un grefier. Respectiv el trebuie sa fie asigurat thnico-material. Principiile justitiei penale (Legea privind organizarea judecatoreasca nr. 514 din 6.07.95)  Efectuarea justitiei in stricta conformitate cu legea (art.5)  Accesul liber la justitie (art 6 al Legii, art 6, alin 1 CEDO)  Principiul repartizarii aleatorii a cauzei (art.6 cu indicile 1)  Principiul prezutiei nevinovatiei (art.7)  Egalitatea tuturor in fata legii(art.8)  Limbaa in care se desfasoara procesul penal si dreptul la traducator(art. 9)  Publicitatea dezbaterilor judiciare si principiul contradictorialitatii (art. 10)  Asistenta juridica in procesul efectuarii justitiei(art. 11)  Participarea procurorului la examinarea cauzei de catre judecatorul de instructie (art. 12)  Neadmiterea imixtiunii la efectuarea justitiei (art. 13)  Protocolarea desfasurarii sedintei de judecata (art. 14)

Competenta judeacatorului de instructue la examinarea demersurilor si autorizarii efectuarii actiunilor procesual penale sau a exercitarii activitatii operative de investigatie. 1. Sistemul actiunilor procesuale penale inclusiv operative de investigatie care necesita autorizarea judecatorului de instructie. 2. Chestiunile care urmeaza a fi examinate de judecatorul de instructie la examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuarii activitatilor de urmarire penala sau masurilor operative de investigatie. 1 Controlul judiciar al procedurii de urmarire penala consta in verificarea de catre o instata independenta si impartiala sesizata in modul prevazut de lege a actiunilor de urmarire penala si a actiunilor operative de investigatie in scopul de a nu se admmite incalcarea dr omului realizate fie la inittiativa organelor competente de stt , fie la intiativa unor subiecti ai procesului penal sau a altor persoane care consideara ca leau fost lezate dr epturile sau interesele legale si aceasta verificare se face in faza de urmarire penala si respectiv legalitatea este garantata inca in fazele prejudiciare. Controlul judiciar al procedurii prejudiciare il examineaza jud de instr sau dupa caz instanta de recurs in cazul verficarii legalitatii efectuarii acestui control. Art 300 CPP: activitatea judecatorului de instructie se desfasoara in 4 directii:  Atributii legate de examinarea demersurilor procurorului privind autorizarea efectuarii actiunilor procesuale penale sau a exercitarii a OI.  Atributii proprii organului de urmarie penala.  Atributii legate de aplicarea masurilor procesuale de constringere.  Atributii legate de solutionarea plingerilor impotriva actelor ilegale ale organelor de urmarire penala, ale organelor care exercita activitatea operativa de investigatie, precum plingerile impotriva actiunilor ilegale ale procurorului. Prin autorizare ajude de instructie se pot efectua actiunile de urmarire penala legate de limitarea inviolabilitatii persoanei, domiciliului, limitarea secrfetului corespondentei, convorbirilor telefonice, comunicarilor telegrafice , precum si alte actiuni prevazute de lege. Cu autorizarea judec torului de instruc ie se efectueaz ac iunile de urm rire penal legate de imixtiunea n via a privat a persoanei, adic legate de limitarea inviolabilit ii persoanei, domiciliului, limitarea secretului coresponden ei, convorbirilor telefonice, comunic rilor telegrafice i a altor comunic ri, precum i alte ac iuni prev zute de lege (art.301). Codul de procedur penal prevede posibilitatea autoriz rii ac iunilor procesuale de c tre judec torul de instruc ie n urm toarele cazuri: cercet rii la fa a locului n domiciliu (art.118); examin rii corporale silite (art.119); exhum rii cadavrului (art.121); efectu rii perchezi iei (art.125); ridic rii de obiecte i documente care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i ridic rii informa iei privind convorbirile telefonice (art.126); perchezi iei corporale i ridic rii de obiecte i documente care se afl n hainele, n lucrurile sau pe corpul persoanei (art.130); sechestr rii coresponden ei (art.133); intercept rii comunic rilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135); nregistr ri de imagini (art.137); intern rii persoanei n institu ie medical pentru efectuarea expertizei medico-legale sau psihiatrice (art.152); nimicirii corpurilor delicte 6

substan ele explozive i alte obiecte care prezint pericol pentru via a i s n tatea omului i din acest motiv nu pot fi p strate pn la solu ionarea cazului (art.159); punerii bunurilor sub sechestru i ridic rii acestora (art.205, 210); lu rii silite de probe pentru cercetarea comparativ (art.154-156, 301); suspendarea provizorie din func ie (art.302); aplicarea amenzii judiciare (art.302). Codul de procedur penal (art.301) prevede ca excep ie dreptul organului de urm rire penal de a efectua ac iuni procesuale pentru care este necesar autorizarea judec torului de instruc ie, f r o asemenea autorizare: n caz de infrac iune flagrant - examinarea corporal (art.119); perchezi ia n domiciliu (art.125); cercetarea la domiciliu i ridicarea de obiecte de la domiciliu (art.279) n caz de urgen - interceptarea comunic rilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice (art.135); nregistr rile de imagini (art.137); n caz de delict flagrant sau caz ce nu sufer amnare - punerea bunurilor sub sechestru i ridicarea acestora (art.205, 210). Conform art.513 se consider infrac iune flagrant infrac iunea descoperit n momentul s vr irii ei, precum i infrac iunea al c rei f ptuitor, imediat dup s vr ire, este urm rit de victim , de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul comiterii infrac iunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte care ar da temei de a-l presupune participant la infrac iune. Caz de urgen n sensul art.135, conform prevederilor art.272 este mprejurarea n care organul de urm rire penal este obligat s efectueze ac iuni de urm rire penal ce nu sufer amnare chiar dac constat c urm rirea penal nu este de competen a sa, dac ntrzierea ob inerii autoriza iei judec torului de instruc ie ar provoca prejudicii grave activit ii de administrare a probelor. Caz de delict flagrant n sensul art.205 este situa ia n care infrac iunea este descoperit n momentul s vr irii ei sau nainte ca efectele ei s se fi consumat, iar caz ce nu sufer amnare este mprejurarea n care persist pericol real c se vor pierde sau distruge bunurile dac nu vor fi puse sub sechestru. Art 303: masurile operative de investigatie aplicate cu autorizarea judecatorului de instructie. Cu autorizarea judecatorului de instructie se efectueaza urmatoarele masuri operative de investigatie:  Cercetarea domiciliului si instalarea in el a aparatelor audio si video , de fotografiat, dce filmat, etc.  Supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice.  Interceptarea convoririlor telefonice si a altor convorbiri.  Controlul comunicarilor telegrafice si a altor convorbiri.  Culegerea informatiei de la institutiile de telecomunicatii. Procedura autoriz rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ii, conform prevederilor art.304, 305 se efectueaz n baza demersului procurorului, prin care se solicit acordul pentru efectuarea ac iunilor respective nso it de ordonan a motivat a organului de urm rire penal nvestit cu astfel de mputerniciri, n conformitate cu prezentul cod sau cu Legea privind activitatea operativ de investiga ii. n partea descriptiv a ordonan ei urmeaz a fi descrise fapta ncriminat , indicndu-se locul, timpul, modul s vr irii acesteia, forma vinov iei, consecin ele
7

infrac iunii pe baza c rora se stabilesc ac iunile de urm rire penal sau m surile operative de investiga ii necesare pentru a fi efectuate, rezultatele care trebuie s fie ob inute n urma efectu rii acestor m suri, termenul de efectuare a ac iunilor respective, locul efectu rii, responsabilii de executare, metodele de fixare a rezultatelor i alte date ce au importan pentru adoptarea de c tre judec torul de instruc ie a unei hot rri legale i ntemeiate asupra autoriz rii solicitate. La ordonan se anexeaz materialele ce confirm necesitatea efectu rii acestor ac iuni. Conform art.255 alin.(4) dac legea prevede c o ac iune sau o m sur procesual trebuie s fie autorizat de judec torul de instruc ie, un exemplar al ordonan ei de autorizare r mne la judec torul de instruc ie. n scopul p str rii confiden ialit ii urm ririi penale, demersul procurorului privitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ie se prezint nemijlocit judec torului de instruc ie care l nregistreaz ntr-un registru separat. Demersul procurorului privitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ie se examineaz de judec torul de instruc ie f r prezen a altor persoane dect a procurorului i, dup caz, a reprezentantului organului care exercit activitatea operativ de investiga ii, dac acesta l nso e te pe procuror. Proces-verbal la examinarea acestor demersuri nu se ntocme te. Demersul procurorului referitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ie se examineaz de c tre judec torul de instruc ie n edin nchis , cu participarea procurorului i, dup caz, a reprezentantului organului care exercit activitatea operativ de investiga ii de urgen , imediat dar nu mai trziu de 4 ore de la primirea demersului. Dup efectuarea controlului temeiniciei demersului i a circumstan elor expuse n punctele 2.2 - 2.4 din prezenta hot rre judec torul de instruc ie, prin ncheiere motivat , autorizeaz efectuarea ac iunii de urm rire penal ori a m surii operative de investiga ie sau, dup caz, respinge demersul declarat. n ncheiere judec torul de instruc ie se va expune asupra circumstan elor men ionate la punctele 2.2 - 2.4 din prezenta hot rre. ncheierea judec torului de instruc ie asupra demersului procurorului referitor la autorizarea efectu rii ac iunilor de urm rire penal sau a m surilor operative de investiga ie este definitiv i nu poate fi supus c ilor de atac. 2 Autorizarea judecatorului de instructie pentru exercitarea unei actiuni procesuale constituie prin sine o forma de control judiciar in cazul necesitatii organului de urmarire penala sau a organului care exercita activitate operativa de investigatii de a efectua o activiate care atrage implicarea organului statal in viata privata a persoanei , a domiciliului, a corespondentei. Pt a decide autorizarea efectuarii unei actiuni procesuale care implica imixtiunea organului de urmarire in viata privata a persoanei, afectind astfel niste drepturisau libertati fundamentale ale persoanei, judecatorul de in structie verifica urmatoarele:  Daca imixtiunea organului de urmarire penala este prevazuta de lege Se considera imixtiunea organului de urmarire penala prevazuta de lege in cazul in care aceasta imixtiune este reglemenata de lege , iar legea care autorizeaza imixtiunea este clara, accesibila si previzibila.

Claritatea legii se exprim printr-un grad suficient de exactitate a prevederilor respective, adic legea trebuie s con in m suri de protec ie contra ac iunilor arbitrare ale autorit ilor publice. Accesibilitatea legii prezum publicarea ei n Monitorul Oficial n condi iile Legii nr.173-XIII din 6 iulie 1994 privind modul de publicare i intrare n vigoare a actelor oficiale, adic legea trebuie s fie accesibil persoanelor la care se refer . Pentru a satisface exigen a previzibilit ii prevederilor legale, legea trebuie s fie redactat n termeni suficient de clari i preci i, cu toate no iunile bine definite, care permite corelarea ac iunilor organului de urm rire penal cu exigen ele legii i definesc n mod clar domeniul conduitei interzise i consecin ele nerespect rii prevederilor respective.  Daca aceasta imixtiune este necesara intr-o societate democratica Imixtiunea este considerat necesar ntr-o societate democratic atunci cnd ea este fondat pe o necesitate social imperioas i mai ales propor ional scopului legitim scontat" (CEDO, hot. Olsson c. Suediei din 24 martie 1988), adic cnd imixtiunea este compatibil cu principiile democratice. Caracterul unei societ i democratice se exprim prin suprema ia dreptului n societatea democratic i necesitatea de a se opune ingerin elor arbitrare n drepturile i libert ile persoanei garantate de legea na ional i interna ional . Ac iunea necesar ntr-o societate democratic se determin n raport cu echilibrul atins ntre drepturile individului i interesul public, fiind aplicat principiul propor ionalit ii.  Daca imixtiunea solicitata urmareste un scop legitim  Daca este respecatat pricipiul proportionalitatii intre dreptul sau libertatea persoanei garanatate de lege si necesitatea efectuarii actiunii procesuale solicitate. Principiul propor ionalit ii ntre dreptul sau libertatea persoanei garantate de lege i necesitatea efectu rii ac iunii procesuale solicitate recunoa te c drepturile omului nu sunt absolute i exercitarea drepturilor unei persoane trebuie s fie apreciat n raport cu interesul public mai larg. Alin.(2) art.8 CEDO prevede drept scop legitim pentru imixtiune de c tre agen ii de stat n via a privat a persoanei, n domiciliu sau asupra coresponden ei acestuia: securitatea na ional , siguran a public , bun starea economic a rii, ap rarea ordinii i prevenirea faptelor penale, protejarea s n t ii sau a moralei, protejarea drepturilor i libert ilor altor persoane.

Atribu iile judec torului de instruc ie legate de aplicarea m surilor procesuale de constrngere n afar de m surile preventive expuse n Hot rrea Plenului Cur ii Supreme de Justi ie din 28 martie 2005 Despre aplicarea de c tre instan ele judec tore ti a unor prevederi ale legisla iei de procedur penal privind arestarea preventiv i arestarea la domiciliu" n competen a exclusiv a judec torului de instruc ie sunt atribuite i urm toarele m suri procesuale de constrngere: ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport (art.182); suspendarea provizorie din func ie a nvinuitului (art.200); aplicarea amenzii judiciare (art.201). Masurile preventive sunt masuri procesuale care se carcaterizeaza printr-un mod concret de aplicare, ele pot fi aplicate doar cu respectarea unor conditii stricte prevazute de lege si in temeiul anumitor probe conform unei anumite proceduri si pt anumite termeni. Chiar daca masura preventiva sub forma de arest implica o constrigere asemanatoarea cu cea a inchisorii, ea se deosebeste de aceasta deoarece se aplica doar in cursul urmaririi penale sau examinarii cauzei in judecata in mod exceptional in scopul de a impiedica invinuitul sau inculpatul sa se sustraga de la urmarire, de la judecata sau sa impiedice constatarea adevarului in cauza penala. Arestul preventiv : art 175, alin 3. In cazul in care organul de urmarire penala constata necesitatea aplicarii fata de banuit sau invinuit a masurii arestarii preventive inainteaza in instanta de judecata un demers pt aplicarea acestei masuri. La aplicarea masurii preventive arestul- potrivit prevederilor de la art 176 alin 3 CPP in cadrul solutionarii chestiunii privind necesitatea aplicarii acestei masuri preventive, organul de urmarire penala si instanta de judecata trebuie sa ia in consideratie urmatoarele criterii:  Caracterul si gradul prejudiciabil al faptei incriminate  Persoana banuitului, invinuitului, inculpatului  Virsta si starea sanatatii banuitului  Ocupatia  Situatia familiara si prezenta persoanelor intretinute  Starea materiala  Existenta mijloacelor de trai.  etc. In cazul in care se face demers cu privire la aplicarea arestului preventiv instanta de judecata este in drept ca singura sa dispuna aplicarea arestului sau arestul la domiciliu sau liberarea provizorie pe cautiune. Aplicarea masurilor preventive de judecata de instructie se face prin adoptarea unei incheieri motivate. Conform legislatiei RM se aplica numai in cazul savirsirii unei infractiuni pt care legea prevede paedeapsa privativa de libertate pe un termen mai mare de 2 ani dar pot fi aplicate aceste masuri preventive si in cazul in care persoanei careia i se incrimineaza o infrractiune pt care pedeapsa e privatiunea de libertatea pe un termen mai mic de 2 ani:  Se ascunde de urmarirea penala si de instanta  Impiedica stabilirea adevarului in procesul penal  Savirseste alte infractiuni La fel arestarea preventiva poate fi aplicata de instanta de judecata si in scopul executarii sentintei daca:  Banuitul, invinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriul RM  Banuitul invinuitul inculpatul a incalcat conditiile altor masuri preventive aplicate in privinta sa.

10

Procurorul care efectueaza urmarirea penala din oficiu sau la propunerea ofiterului de urmarire penala emite o ordonanta motivata, iar instanta de judecata in persoana judecatorului de instructie adopta o incheiere motivata in care se indica infractiunea de care este banuita sau invinuita persoana, temeiul aplicarii masurii preventive sub forma de arest cu mentionarea datelor concrete care au determinat luarea acestei masuri. Copia de pe ordonata se inmineaza imediat persoanei fata de care se aplica aceasta masura si i se explica dreptul, modul si termenul de atac al hotaririi resepctive. Arestarea la domiciliu consta in izolarea invinuitului de societate in domiciliul acestuia cu stabilirea anumitor restrictii, se aplica persoanelor invinuite de comiterea unei infractiuni usoare, mai putin grave sau grave, precum si a infractiunilor comise din imprudenta. La fel, aceasta masura preventiva se aplica fata de parsoanele care au depasit virsta de 60 de ani, Invalide de prima grupa, femeile gravide, care au copii de pina la 8 ani. In acest caz , aceasta masura preventiva poate fi aplicata in cazul unei infractiuni deosebit de grave. Arestarea la domiciliu se aplica practic in conditiile prevazute pt arestul preventiv. Nu este necesara izolarea totala a banuitului sau invinuitului. Arestarea la domiciliu implica urmatoarele conditii:  Interzicerea de a iesi din locuinta  Limitarea convorbirilor telefonice, expedierii si receptionarii corespondentei, utilizarea altor mijloace de comunicare  Interzicerea comunicarilor cu anumite persoane si primirea acestora in locuinta sa. Persoana mai poate fi supusa si altor conditii precum:  De a raspunde la semnalelel de control sau de a emite semnale telefonice de control  De a se prezenta personal la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata la timpul fixat. Supravegherea executarii aceste masuri preventive este executata de catre organele carora le este atribuita urmarirea penala. In cazul in care persoana asupra careia a fot aplicat arestul la domiciliu nu va respecta aceste conditii, arestul la domiciliu poate fi inlocuit cu arestul preventiv de catre instanta din oficiu sau la demersul procurorului. Termenele tinerii persoanei in stare de arest. Termenul inerii persoanei n stare de arest curge de la momentul priv rii persoanei de libertate la re inerea ei, iar n cazul n care ea nu a fost re inut de la momentul execut rii hot rrii judec tore ti privind aplicarea acestei m suri preventive. n termenul inerii b nuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de arest se include timpul n care persoana: 1) a fost re inut i arestat preventiv; 2) a fost sub arest la domiciliu; 3) s-a aflat ntr-o institu ie medical , la decizia judec torului de instruc ie sau a instan ei, pentru expertiz n condi ii de sta ionar, precum i la tratament, n urma aplic rii n privin a ei a m surilor de constrngere cu caracter medical. inerea persoanei n stare de arest n faza urm ririi penale pn la trimiterea cauzei n judecat nu va dep i 30 de zile. n cazuri excep ionale durata inerii nvinuitului n stare de arest preventiv la faza urm ririi penale poate fi prelungit : y pn la 6 luni, dac persoana este nvinuit de s vr irea unei infrac iuni pentru care legea prevede pedeaps maxim de pn la 15 ani nchisoare;
11

pn la 12 luni, dac persoana este nvinuit de s vr irea unei infrac iuni pentru care legea prevede pedeaps maxim de pn la 25 de ani nchisoare sau deten iune pe via . nvinui ilor minori durata inerii n stare de arest preventiv poate fi prelungit numai pn la 4 luni. Fiecare prelungire a duratei arest rii preventive nu poate dep i 30 de zile n faza urm ririi penale i 90 de zile n faza judec rii cauzei. Dup trimiterea cauzei n instan a de judecat , termenul judec rii cauzei cu men inerea inculpatului n stare de arest, din ziua primirii cauzei n instan a de judecat i pn la pronun area sentin ei, nu poate dep i 6 luni, dac persoana este nvinuit de s vr irea unei infrac iuni pentru care legea prevede pedeapsa maxim de pn la 15 ani nchisoare, i 12 luni, dac persoana este nvinuit de s vr irea unei infrac iuni pentru care legea prevede pedeapsa maxim de pn la 25 de ani nchisoare sau deten iune pe via . Hot rrea instan ei de prelungire a termenului de judecare a cauzei cu men inerea n stare de arest a inculpatului poate fi atacat cu recurs n instan a ierarhic superioar . Atacarea hot rrii nu suspend examinarea cauzei. y Liberarea provizorie sub control judiciar a persoanei detinute art. 191 Modalitatea liberarii provizorie este insotita de obligatiile: y s nu p r seasc localitatea unde i are domiciliul dect n condi iile stabilite de c tre judec torul de instruc ie sau, dup caz, de c tre instan ; y s comunice organului de urm rire penal sau, dup caz, instan ei de judecat orice schimbare de domiciliu; y s nu mearg n locuri anume stabilite; y s se prezinte la organul de urm rire penal sau, dup caz, la instan a de judecat ori de cte ori este citat ; y s nu intre n leg tur cu anumite persoane; y s nu s vr easc ac iuni de natur s mpiedice aflarea adev rului n procesul penal; y s nu conduc autovehicule, s nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la s vr irea infrac iunii. y s predea pa aportul judec torului de instruc ie sau instan ei de judecat . Aceasta masura poate fi aplicata numai in cazurile in care pedeapsa maxima nu depaseste 10 ani de zile. Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute art 192 Se aplica aceasta masura in cazul in care perosana a reparat prejudiciul cauzat prin infractiune. Prevede depunerea la contul procuraturii a unei cautiuni, marimea careia este de la 300 pina la 10000 unitati conventionale. Suma depusa trece in folosul statului. In cazul cind masura preventiva a fost inlocuita cu alta masura, banii se restituie integral. Revocarea masurii preventive duce la desfiintarea tuturor obligatiilor. Incetarea de drept a masurii preventive prevede situatia cind procurorul sau judecatorul de instructie sau instanta de judecata este obligata sa revoce orice masura preventiva la adoptarea unei solutii prevazute de lege care sint incompatibile cu mentinerea masurilor preventive. Astfel, spre deosebire de revocare masurii preventive care este un act procesual a carui oportunitate o apreciaza organele
12

judiciare, incetarea de drept a masurilor preventive este un obstacol de drep impotriva mentinerii acestei masuri, Astfel expirarea termenului stabilit de organul competent, inceteaza de drept chair daca termenul stabilit este mai mic decit prevede legea. Atacarea hotaririlor privind masurile preventive art. 196 CPP Ordonanta procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii preventive poate fi atacata cu plingerea judecatorului de instructie de catre banuit, invinuit, aparatorul ori reprezentantul sau legal. Hotarirea judecatorului de instructie sa a instantei cu privire la aplicarea, prelungirea sau inlocuirea masuri preventive poate fi atacata cu recurs in instanta ierarhic superioara. Atribu ii ale judec torului de instruc ie legate de solu ionarea plngerilor mpotriva actelor ilegale ale organelor de urm rire penal , ale organelor care exercit activitatea operativ de investiga ii, precum i plngerile mpotriva ac iunilor ilegale ale procurorului 1. Consideratiuni generale privind atributiile judecatorului de instructie 2. Persoanele abilitate cu dreptul de a depune plingere sau de a contesta actiunile de urmarire penala si masurile operative de investigatie a oup. 3. Actiunile si actele ilegale ale organului de urmarire penala, a organului care exercita activitatea operative de investigatie si ale procurorului care exercita nemijlocit actiuni de urmarire penala pasibile de a fi constestate 4. Actiunile si actele organului de urmarire penala si ale procurorului care exercita actiuni de urmarire penala ce sunt pasibile de a nu fi atacate 5. Procedura de examinare a plingerilor impotriva actiunilor si actelor ilegale ale oup si procurorului care efectueaza actiunile de urmarire penala. 1 Activitatea jud de instructie ce tine de examinarea plingerilor si demersurilor persoanei interesate impotriva actiunilor oup (organ de urmarire penala) se include in sfera controlului judiciar. Este de mentionat ca procedura de inaintare a plingerilor si examinarea lor include 2 aspecte: 1. Plingerile se inainteaza procurorului , iar competenta, termenele si procedura de examinare sunt statuate la articolele 298-299 cu semnul 1 CPP. Potrivit art. 298 pot contesta actiunile sau inactiunile organelor care efectueaza urmarirea penala banuitul, invinuitul, reprezentantii lor legali, aparatorul, partea vatamata, partea civila, civilmente responsabila si reprezentantii acestora, precum si alte persoane carora prin actiunile organelor de urmarire penala leau fost lezate drepturile ocrotite de lege. In cazul in care plingerea se depune in privinta procurorului care conduce urmarirea penala sau exercita nemijlocit urmarirea penala , aceasta se depune in fata acestor persoane care sint obligate ca in termen de 24 de ore sa inainteze materialele respective procurorului ierarhic superior. Depunerea plingerii nu suspenda efectuarea actiunilor de urmarire penala sau operative de investigatie. In acelasi timp in virtutea aderarii RM la unele conventii internationale si respectiv modificarea legislatiei interne in special ce tine de combaterea torturii pornind de la alin 4 art 298, procurorul este obligat ca in fiecare caz cind petitionarul contesta actiunile de violenta, tortura, comportament inuman, aceste actiuni sa fie
13

examinate intr-o cauza separata si prin prisma art 274 CPP. Legislatorul stabileste termenele in interiorul careia urmeaza a fi examinata plingerea inintata. Acest termen este de 72 de ore, iar atunci cind plingerea se respinge, aceasta trebuie facuta prin ordonanta motivata in care urmeaza sa se expuna motivele pt care procurorul o considera neintemeiata explicind modalitatatea de contestare a ordonantei. In cadrul acestui termen procurorul ierarhic superior examineaza si plingerilde depuse impotriva actiunilor procurorului care efectueaza urmarirea penala . 2. Cuprinde examinarea plingerilor depuse de persoanele interesate judecatorului de instructie in cazul in care persoana nu este de acord cu rezultatul examinarii plingerii de catre procuror sau daca acesta nu a primit raspunsul procurorului in termenul prevazut de lege. Procedura de depunere si examinare a plingerilor persoanei interesate este reglementata de art 313 CPP. Pornind de la prevederile art 300, alin 2 si 3, judecatorul de instructive examineaza plingerile persoanei interesate dupa cum impotriva actiunilor organului de urmarire penala asa si a procurorului in cazul in care el nu este de acord cu rezultatul examinarii cauzei sale sau nu a primit raspunsul respectiv. Aceste petitii se examineaza la locul efectuarii urmaririi penale sau a moi (masuri operative de investigatie). Art 5 alin 2 al legii privind activitatea operativa de investigatie prevede ca actiunile organului care infaptuieste moi care a dus la incalcarea drepturilor persoanelor interesate , aceasta o poate contesta in ordinea mentionata mai sus. Legea securitatii statului la art 7 alin 6 la fel prevede posibilitatea contestarii organulu securitatii statului organului superior, procurorului sau instantei in modul stabilit de lege. In acest context in calitate de organ dotat cu competenta de a efectua moi este si SIS. In cazul contestarii ilegale ale SIS acestea vor fi contestate nemijlocit judecatorului de instructie. 2 Pornind de la prevederile art 313 alin 1 plingerile pot fi inaintate de banuit invinuit aparator, partea vatamat de alti participanti la proces sau de catre alte persoane ale caror drepturi au fost incalcate de aceste organe si nu au fost satisfacuti de rezultatul examinarii de catre procuror. Victima este persoana fizica sau juridica careia prin infractiune i s-a cauzat o dauna morala materiala sau fizica si care in conformitate cu alin. 3 art 58 CPP beneficiaza de dreptul de a ataca ordonanta de neincepere a urmaririi penale in decurs de 1o zile din momentul primirii copiei ordonantei. Partea vatamata- persoana fizica careia prin infractiune i s-a cauzat un prejudiciu fizic material moral; recunoscut in aceasta calitate conform legii care a depus in instant o cerere de chemare in judecare a banuitului, invinuitului , inculpatului si care conform p. 11 de la alin 1 art 62 este in drept sa depuna plingeri impotriva actiunilor organului de urmarire penala. Partea civila- persoana fizica sau juridica in privinta careia exista suficiente temeiuri de a considera ca in urma infractiunii i-a afost cauzat un prejudiciu moral sau material si sesizind organul de urmarire penala este in drept sa depuna plingeri impotriva actiunilor organului de urmarire penala. (art. 61)

14

Banuitul - persoana fizica fata de care exista anumite probe ca a savirsit o infractiune pina la punerea ei sub invinuire si care conform art 64 alin 2 p 19 are dreptul sa atace in modul stabilit de lege actiunile organului de urmarire penala. Invinuitul - persoana fizica fata de care s-a emis conform legii procesuale penale ordonanta de punere sub invinuire care la fel in temeiul prevederilor art 66 alin 3 p 27 CPP poate sa atace in modul stabilit actiunile si hotaririle organului de urmarire penala. Inculpatul - invinuitul in privinta caruia cauza penala a fost trimisa in judecata. Partea civilmente responsabila- persoana fizica sau juridica care in baza legii sau conform actiunii civile inaintata in procesul penal poate fi supusa raspunderii material pt faptele invinuitulu inculpatului conform art 74 are dreptul sa inainteze plingeri. Reprezentantii legali ai victimei, partii vatamate, civile, invinuitului, inculpatului care sint parintii infietorii tutorii sau curatorii lor care prezinta in procesul penal dr si interesele lor in temeiul art 78 alin 1 p 16 au dr. sa depuna plingeri in ordinea stabilita impotriva actiunilor organului de urmarire penala. Reprezentantii victimei, ai partii vatamate ai partii civile a partii civilmente responsabila care de regula sunt avocatii sau alte persoane imputernicite de catre participantii la procesul respectiv sa le reprezinte interesele in cursul desfasurarii urmaririi penale. Acesti reprezentanti conform art 80 alin 1 au dreptul sa depuna plingeri impotriva actiunilor de urmarire penala. Succesorii partii vatamate sau partii civile adica rudele si apropiatii care au manifestat dorinta sa exercite dr. si obligatiile partii vatamate decedate sau care in urma infractiunii a pierdut capacitatea de a-si exprima consistent vointa in conformitate cu art. 81 alin. 4 CPP participa la actiunile de urmarire penala in locul partii vatamate si se bucura de toate drepturile acesteia inclusiv si de a contesta impotriva actiunilor de urmarire penala sau moi. Martorul, reprezentantul legal al martorulu minor si avocatul martorului sunt in drept sa depuna plingeri impotriva actiunilor de urmarire penala daca aceste actiuni sau hotariri le-au incalcat drepturile si interesele legitime. Alte persoane care nu sunt parti ale procesului penal insa carora in urma efectuarii actiunilor de urmarire penala le-au fost incalcate dr si interesele legitime sunt in drept sa contesteze aceste actiuni judecatorului de instructie. 3 Participanti la proces pot inainta plingeri judecatorului de instructie cind consideara ca dr libertatile si interesele lor legale au fost lezate insa potrivit legislatiei procesual penale pot fi atacate numai acele acte care au afectat un drept legal reglamentat de legea materiala sau procesuala. Adica dr si libertatile constitutionale ale persoanei. Conform art 113 pot fi contestate judecatorului de instructie urmatoarele acte si actiuni  Refuzul organului de urmarire penala de a primi plingerea sau denuntul privind savirsirea sau pregatirea unei infractiuni. Aceasta norma obliga org de
15

   

urmarire penala ca in fiecare caz de relevare a unei infractiuni sau a unei infractiuni in curs de pregatire sa releveze acest lucru. Refuzul organului de urmarire penala de a satisface demersurile in cazurile prevazute de lege. Refuzul organului de urmarire penala de a incepe urmarirea penala Ordonantele privind inceperea urmaririi penale, ordonanta de clasare a cauzei penale sau ordonanta de scoatere a persoanei de sub urmarire penala Alte actiuni care afecteaza drepturile si libertatile constitutioanle ale persoanei.

4 Art 265 CPP organul de urmarire penala este obligat sa receptioneze plingerile sau denunturile referitoare la infractiunile chiar si atunci cind acestea nu sint date in competenta lui. Persoanei care a depus plingerea imediat i se livreaza un certificat despre aceste fapt indicindu-se persoana care a primit plingerea si timpul cind aceasta a fost intregistarata. Refuzul de a primi plingerea sau denuntul poate fi atacat imediat, dar nu mai tirziu de 5 zile de la primirea refuzului. Refuzul organului de urmarire penala de recunoastere a partii in calitat de parte civila, art 222 alin 2 in cazul in care lipsesc temeiurile prevazute la art ... org de urmarire penala prin hotarire motivata refuza in recunoasterea in calitate de parte civila a pers fizice sau juridice . Refuzul org de urmarire penala de a restabili termenul procedural omis art 274 CP daca persoana respectiva a emis termenul procedural din motive intemeiate. Termenul omis poate fi restabilit numai in privinta perosanelor care au atributii directe cu cazul respectiv . Hotarirea org de urmarire penala cu privire la respingerea cererii sau demersului organizatiilor obstesti sau colectivelor de munca in temeiul art 247 CPP . Cererea sau demersul organizatiei obstesti ori a colectivului de munca urmeaza sa fie admise daca acestea contribuie la cercetarea multilaterala , completa si obiectiva a circumstantelor cauzei, la asigurarea respectarii dr si intereselor legitime a partilor in proces. Respingerea totala sau partiala, org de urmarire penala o face prin adoptarea une ordonante motivate. In acest caz alin 2 art 247 CPP statueaza posibilitatea contestarii acestei hotariri. Ordonanata de incetare a urmaririi penale. Copia de pe ordoanata de incetare a urmaririi penale se inmineaza persoanei interesate careia i se explica caile si modul de constestare a acesteia. Art 285, alin 7. Clasarea cauzei penala

16

Art. 286 copia de pe ordonanta de clasare a cauzei penale se inmineaza persoanei interesate , explicindu-se procedura si termenele de atac. Ordonanata de suspendare a urmariri penale art 287 cu semnul 2. Despre suspendarea urmaririi penale organul de urmarire penala este obligat sa anunte in scris partea vatamata, reprezntantul ei legal, partea civila, partea civilmente responsabila sau reprezentantii lor si sa le explice dr de atac. Ordonanata procurorului privind deschiderea procedurii de repunerea procedurii de revizuire, Art 460 procedura de revizuire se deschide in baza cererii adresate procurorului de nivelul instantei care a judecat cauza in fond. Procurorul examineaza cererea de revizurie si daca constata ca lipsesc temeiurile de revizurie prevazute de art 458 procurorul emite ordonanta respectiva. Refuzul organului de urmarire penala de a satisface demersurile in cazurile prevazute de lege. Aceasta stipulare este prevazutaz la litera b alin 2 art 313. La p. 3 alin 2 art 313 este mentionat ca pot fi contestate si alte actiuni ce afecteaza dr. persoanei.  Ordonanta de incepere a urmariri ipenale in cazul in care urm penala a fost pornita contrar prevederilor art 275  Ordonanta de pornire a urmaririi penale cind urmarirea penala a fost pornita contrar prevederilor art 266 CPP. Art reglementeaza conditiile si temeiurile pornirii urmaririi penale numai in baza plingerii victimei sau atunci cind actele procedurale indicate au fost intocmite cu incalcarea garava a arti 255, 261, 262.  Procesul verbal cu privire la constatarea infractiunii flagrante si respectiv cind au fost pornite contrar art. 225 si privind la constatrea infractiunii flagrante au fost incalcate prevederile art.260-261. La fel poate fi contestat si procesul verbal de examinare corporala a persoanei care a fost intocmit si incalcarea prevederilor de la art.119 si art.260-261 de exemplu: efectuarea perchezitiei corporale se efectuiaza intre persoane de acelasi sex,de asemenea procesul verbal de examinarea a cadavrelor.  Ordonanta de percechezitie art.125 si art. 255 unde art,225 statuiaza ordinea si temeiurile de efectuare a expertizelor. Art.131,260, 261,CPP  Ordonanta cu privire la ridicarea de obiecte art.126,255.  Proces verbal de ridicare a obiectlor art.126-129.  Ordonanta cu privire la sechestrarrea corespondentie cu incalcare grava a prevederilor 133-134 260-261.  Ordonanta de colectare a mostrelor emisa de organul de urmarire penale care este contrarara art.154. art.255 la fel poate fi contestat. Art.154-156, art,260261  Ordonanta si procesul verbal de interceptare a comunicarilor in cazul in care aceatsta a fost adoptatata contrara prevederilr art,135 si 255 , 135-136,in cazul in care p.v. a fost intocmit contrar prevederilor art. 260-261 CPP  Procesul verbal cu privire le inregistraea de imagini in cazul incalcarii prevederilor art.135-137, in cazul procesului verbal 135-136 , art.255 si 260261.

17

Actele care pot fi contestate sunt:  Ordonanta de efectuare a cercetatrii domiciliului si de instalare in el a unor mijloace tehnice speciale audio, video etc. daca aceasta a fost adoptata contrar prevederilor de la art.303.  Ordonanta cu privire la controlul comunicarilor telefonice, telegrafice  Ordonanta si procesul verbala cu privire la culegerea de informatii de la institutiile de comunicatii daca acestea au fost emise contrar prevederilor art,255, 260-261, 303. Actele care nu sunt pasibile de afi atacate. Nu sunt pasibile de a fi atacate urmatoarele acte:  Ordonanta de inceere a urmaririi penale daca la pornirea acesteia se constata ca lipsesc circumstantele de la art,275 adica care inlatura urmarirea penala.  Ordonanta de incepere a urmariririi penle daca la inceperea acesteia au fost respectate prevederile art.276 care stabilesc conditiile si temeiurile numai in baza plingerii vivtimei.  Procesul verbal de pornire a u p si a circumstantelor de savirsire a infractiunilor flagrante in cazul in care urmarirea penala a fost pornita conform art. 275, art.260-261, art.315.  Hotarirea asupra abtinerii sau recuzarii procurorului potrivit art.54 alin. 6, nu este susceptibila de a fi atacata.  Hotarirea privind solutionarea cererii de inlaturare a aparatorului din procesul penal art. 72  Hotarirea privind recuzarea interpretului traducatorului conform art.86 alin.3 pot fi inlaturati din proces prin decizia organelor de u p  Recuzarea expertului art.89  Ordonanta de recunoastere a personaei in calitate de banuit art.63  Ordonanta cu privire la dispunerea efectuarii expertizei art.144  Alte actiuni si acte procedurale de urmarire penala. 5 Plingerile se depun nemijlocit la procurorul ierarhic superior in dermen de 72 de zile. Actiunile judecatorului de instructie sunt:  Trebuie sa constate ca plingerea initial a fost depusa sau contestata procurorului care cunduce urmarirea penala sau procurorul ierarhic superior si persoana nu este de acord cu rezultatul sau nu a primit rezultatul.  In al doilea rind este faptul ca plingerea trebuie sa fie depusa in termen de 10 zile de la data cind persoana interesata a primi t raspunsul nesatisfacator de la procuror sau cind urma sa primeasca raspunsul respectiv. Plingerea trebuie sa fie depusa jud de instr la locul aflarii org de up aflarii procurorului care efectuiaza nemijlocit actiuni de up precum si locuf aflarii org operative de investigatii. Este important ca petitionarul sa indice in mod obligatuiru ce drepturi sau libertati garantate de lege i-au fost incalcate ,si prin care actiuni sau inactiuni a avut loc incalcarea, respectiv este evident ca anume drepturile si libertatile garantate de constitutiie si de alte legi si actiunile si inactiunile organului respectiv constituie obiectul controlului judiciar efectuat de catre judecatorul de instructie. Nerespectarea de catre petitionar macar a uneia din conditiile indicate mai sus creaza un temei pentru judecatorul de instructie de a respinge cerintele
18

  

expuse in plingere. Mai este de mentionat ca plingerile depuse conform art.313 se supun intregistrarii stricte in registrele speciale prevazute in acest scop. Astfel, plingerile se inregistreaza in registrul de evidenta a plingerilor impotriva actiunii organelor de urmarire penala, respectiv plingerile impotriva actelor ilegale ale organului de urmarire penala se inregistreaza in registrul de evidenta a plingerilor impotriva actiunilor organelor care exercita activitatea operativa de investigatie. Judecatorul de instructie va tine cont de faptul ca potrivit prevederilor de la art. 2 si 5 al Legii privind secretul de stat nr.116 mai 1994 (106) informatiile privind activitatea operativa de investigatie este atribuita secretului de stat iar conform art.212-213 CPP materialele urmaririi penale constituie un secret al urmariririi penale. De aici judecatorul de instructie asigura ducerea registrelor conform instructiunii respective registrele se pastreaza in safeul judecatorului de instructie in conditii de maxima confidentialitate. In cazul contestarii unei ordonante, proces-verbal, decizii a organului de urmarire penala si a organelor ce efectuiaza activitatea operativa de investgatii la plingere se anexeaza copia hotaririi atacate sau in cazul in care nu dispune de acest document face mentiunea respectiva in plingere. Este de mentionat ca conform prevederilor de la alin. 4 art.313 plingerea trebuie examinata in termen de 10 zile cu participarea obligatorie procuroriului si a petitionarului. Mai mentionam ca procurorul este obligat sa prezinte materialele dosarului, exceptie sunt cazurile cind materialele dosarului nu se prezinta. In cadrul examinarii plingerii procurorul si petitionarul dau explicatii pe marginea plingerii care se inscriu in procesul verbal respectiv. Examinarea plingerilor privind ....organului care exercita activitatea operativa de investigatie, actiunilor sau inactiunilor .......se infaptuieste intr-o sedinta inchisa. La examinarea plingerii poate participa aparatorii piritului, invinuitului, reprezentantii legali in caz ca acesti participanti sunt minori sau iresponsabili sau dupa caz avocatul martorului sau a reprezentantului prin procura a partii vatamate si a partii civile. in aceste situatii persoanele care participa la examinarea plingerii cu exceptia procurorului vor da declaratii in scris ca au fost prevenite asupra raspunderii pe care o vor purta conform art.315 CP. Pentru a simplifica si urgenta procedura de examinare a plingerii ,,,,,,,,,in termen de 10 zile jud de instr va informa procurorul care conduce urmarirea penala sau procurorul ierarhic superior care a examint anterior plingerea respectiva si va solicita ...deoarece odata ce a fost depusa petitia .........trebuie sa dea explicatii petitionarului. Neprezentarea petitionarului care a fost citat legal nu impiedica examinarea plingerii. Iar neprezentarea avocatului sau reprezentantilor din motive intemeitate sau alte motive ce nu depind de vointa acestuia constituie temei de aminare a sedintei de judecata. Dupa verificarea participantilor li se explica drepturile si obligatiunile fiecaruia si in cadrul examinarii petitionarului , judecatorul de instructie va solicita explicatiile respective de la petitionar referitor la drepturile si libertatile sau interesele, prin ce s-au manifestat aceste actiuni sau inactiuni, la rindul sau procurorul este obligat sa prezinte explicatiile sale pe marginea argumentelor invocate de petitionar. Pentru o mai buna elucidare a unor situatii complicate judecatorul de instructie este in drept sa solicite explicatii persoanelor cu functii de
19

raspundere care au efectuat actiuni de urmarire penala sau operativ de investigatie ce au condus la incalcarea drepturilor si libertatilor, interselor petitionarului.  Este important ca judecatorul de instructie la examinarea plingerii sa ia in consideratie faputl ca in conformitate cu art.251 CPP anumite incalcari ale prevederilor legale atrag nulitatea acteelor procedurale doar daca aceasta nulitate a fost declarata in cursul efectuarii activitatii de urmarire penala dsau masuri operative de investigatii concrete cin petitionarul era prezent la acesta actiune sau masura operativa de investigatie.  Judecatorul de instructie examineaza doar plingerea si nicidecum nu trebuie sa se pronunte anticipat asupra chestiunilor care ulterior pot fi obiectul cercetarilor judecatoresti in cadreul judecarii cauzei in fond, deoarece in competenta jud de instr nu se includ atributii cu privire la examinarea probelor si circumstantelor referitoare la vinovatia sau nevinovatia banuitului, invinuitului, aceasta are loc dupa terminarea urmaririi penale in ordinea stabilita si trimiterea cauzei in judecata si examenarea cauzei in fond. Continutul activitatii judecatorului de instructie la autorizarea efectuarii unor actiuni de urmarire penala concrete. Autorizarea cercetarii la fata locului domiciliului contrar vointei personalor care locuiesc, care detin sediul in el pornind de la art. 118 alin.1 CPP in scopul descperirii urmelor infractiunii, a mijloacelor de proba pentru a se stabili circumstantele infractiunii ori alte imprejuraru importante pentru cauza penala organle de up efectuiaza cercetatrea la fat locului a terenurilor, incaperilor, obiectelor, cadavrelor etc. Potrivit alin 2 art.118 cercetarea la fata locului contrar vointei pers care locuiesc in el sau detin sediul se efectuiaza in baza ordonante motivate a org de up cu autorizarea jud de instr. Efectuarea cercetarii la fata locului in incinta unei institutii publice sau private se pot efectua doar cu consimtamintul conducatorului sau dupa caz a proprietarului acestei unitati iar in cazul in care acestia nu vor fi de acord aceasta va fi efectuata cu ajutorul autorizarii jud de instructie. Fapta refuzului de a acorda cercetarea la domiciliu trebuie sa fie consemnata intr-un proces verbal respectiv se consemneaza de persoanele vizate adica proprieterul sau conducatorul unitatii si respectiv organul de up. Necatind la faptul ca legislatia penala permite sa fie efectuata si pina la urmarirea penala, insa in cazul de fata lipseste consimtamintul persoanelor care locuiesc sau detin sediul in el si respectiv acesat actiune poate fi realizata numai in cadrul existentei procesului penal. La autorizarea unei proceduri penale este necesara emiterea ordonantei. In sediul reprezentantelor diplomatice si a institutiilor asimilate acestora precum si in cladirile care locuiesc in aceste institutii, a familiilor acestora fara consimtamintul statului strain exprimat de seful reprezententei diplomatice nu se admite efectuarea oricarei actiuni de up si inclusiv a cercetarii la fata locului. ( conventia de la Viena 19 aprilie 1961 precum si Conventia cu privire la relatiile consulare 24 aprilie 1963, Inainte de a lua deciziile ........publice sai private judecatorul de instructie trebuie sa se convinga ca aceasta actiune de urmarire penala este necesara si oportuna si ca rezultat vor fi depistate, fixate urmele infractiunii, mijloace de proba se vor stabili alte circumstante care nu ...........cauzei penale.

20

Modalitatea de autorizare a aunor actiuni de urmarire penala concrete Examinarea corporala art. 119 Organul de urm rire penal are dreptul s efectueze examinarea corporal a b nuitului, nvinuitului, inculpatului, martorului sau p r ii v t mate, cu consim mntul acestora sau n baza ordonan ei motivate a organului de urm rire penal , cu autorizarea judec torului de instruc ie, pentru a constata dac pe corpul acestora exist urme ale infrac iunii sau semne particulare, n cazul n care pentru aceasta nu este necesar expertiza medico-legal . n caz de infrac iune flagrant , examinarea corporal poate fi efectuat f r autorizarea judec torului de instruc ie, ns , n termen de 24 de ore, el trebuie s fie informat despre ac iunea efectuat , cu prezentarea materialelor respective ale cauzei pentru controlul legalit ii acestei ac iuni. Dac este necesar, examinarea corporal se face cu participarea medicului. Persoana care efectueaz urm rirea penal nu asist la examinarea corporal a unei persoane de sex opus dac este necesar dezbr carea acesteia. n acest caz, examinarea corporal se face de c tre un medic. n cursul examin rii corporale snt interzise ac iuni care njosesc demnitatea persoanei examinate sau i pun n pericol s n tatea. Exumarea cadavrului Exhumarea cadavrului se face n baza ordonan ei motivate a organului de urm rire penal , cu autorizarea judec torului de instruc ie i cu n tiin area rudelor. Exhumarea cadavrului se face n prezen a procurorului i a specialistului n domeniul medicinei legale, cu anun area prealabil a serviciului sanitar epidemiologic din localitate. Dup exhumare, cadavrul poate fi dus la institu ia medical respectiv pentru efectuarea altor investiga ii. Aceasta actiune presupune luareaa in considertie urmatoarele aspecte: y Necesitatea si oportunitatea exumarii cadavrelor y Scopurile care se urmaresc ca rezultat al exumarii cadvrelor y Daca ordonnta prin care s-a dispus efectuarea exumarii corespunde art 255 si art. 304, alin.2. y Daca in demers sunt indicate corect numele, pren umele cadavrului, locul unde acesta este inmormintat y Daca este asigurata participarea procurorului si a medicului legist la exumarea cadvrelor y Daca este anuntat si serviciul sanitar epidimiologic y Daca au fost instiintate rudele cadavrului y Daca au fost anuntate organele publice primare, perosna responsabila de locul inmormintarii y Daca au fost create conditii de paza la locul exumarii Efectuarea perchezitiei art. 125 Organul de urm rire penal este n drept s efectueze perchezi ie dac din probele acumulate sau din materialele de investiga ie operativ rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit nc pere ori ntr-un alt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la s vr irea infrac iunii, obiecte i valori dobndite de pe urma infrac iunii, precum i
21

alte obiecte sau documente care ar putea avea importan pentru cauza penal i care prin alte procedee probatorii nu pot fi ob inute. Circumstantele care trebuie verificate de jud de instructive pt acordarea autorizarii: y Existent unei ordonante motivate y Daca in ordonanta este indicata adresa concreta a domiciliului si a persoanei care locuieste in ea y Daca este indicat scopul efectuarii perchezitiei y Daca este indicat concret obiectele care urmeaza a fi cautate y Daca au fost create conditii de a asigurare a efectuarii perchezitiei y Daca este asigurata prezenta persoanei la care se va efectua perchezitia y Daca au fost luate masuri pt a se asigura distrugerile de obiecte, bunuri, etc. Perchezi ia se poate efectua i n scopul descoperirii unor persoane c utate, precum i a unor cadavre umane sau de animale. Perchezi ia se efectueaz n baza ordonan ei motivate a organului de urm rire penal i numai cu autoriza ia judec torului de instruc ie. n caz de delict flagrant, perchezi ia se poate efectua n baza unei ordonan e motivate f r autoriza ia judec torului de instruc ie, urmnd ca acestuia s i se prezinte imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore de la terminarea perchezi iei, materialele ob inute n urma perchezi iei efectuate, indicndu-se motivele efectu rii ei. Judec torul de instruc ie verific legalitatea acestei ac iuni procesuale. n cazul constat rii faptului c perchezi ia a fost efectuat legal, judec torul de instruc ie confirm rezultatul acesteia printr-o ncheiere motivat . n caz contrar, prin ncheiere motivat , recunoa te perchezi ia ca fiind ilegal . Ridicarea de obiecte si documente care constituie secret de stt, comercial, bancar precum si Organul de urm rire penal este n drept s ridice obiectele sau documentele care au importan pentru cauza penal dac probele acumulate sau materialele de investiga ie operativ indic exact locul i persoana la care se afl acestea. Ridicarea de documente ce con in informa ii care constituie secret de stat, comercial, bancar, precum i ridicarea informa iei privind convorbirile telefonice se fac numai cu autoriza ia judec torului de instruc ie. Ridicarea de obiecte sau documente n alte situa ii se efectueaz n baza ordonan ei motivate a organului de urm rire penal . Perchezitia corporala si ridicarea de obiecte si documente care se afla in hainele sau pe corpul perosoanei. Art 130 CPP n cazul n care exist temeiuri de a efectua perchezi ia sau ridicarea n nc peri, reprezentantul organului de urm rire penal poate extrage obiecte i documente ce au importan pentru cauz care se afl n hainele, n lucrurile sau pe corpul persoanei la care se efectueaz aceast ac iune de urm rire penal . Perchezi ia corporal f r ntocmirea ordonan ei despre aceasta i f r autoriza ia judec torului de instruc ie se poate efectua: 1) la re inerea b nuitului, nvinuitului, inculpatului; 2) la aplicarea fa de b nuit, nvinuit, inculpat a m surii preventive de arestare; 3) n cazul n care exist suficiente temeiuri de a presupune c persoana prezent n nc perea unde se efectueaz perchezi ia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte care pot avea importan probatorie n cauza penal .

22

Perchezi ia corporal sau ridicarea de obiecte se efectueaz de reprezentantul organului de urm rire penal , cu participarea, dup caz, a unui specialist de acela i sex cu persoana perchezi ionat . Sechestrarea corespondentei n cazul n care exist temeiuri rezonabile de a presupune c coresponden a po tal , primit sau expediat de c tre b nuit, nvinuit, poate con ine informa ii ce ar avea importan probatorie n cauza penal pe una sau mai multe infrac iuni grave, deosebit de grave sau excep ional de grave i dac prin alte procedee probatorii nu pot fi ob inute probe, organul de urm rire penal este n drept s sechestreze coresponden a po tal a persoanelor indicate. La coresponden a po tal care poate fi sechestrat se refer urm toarele obiecte: scrisori de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere po tale, mandate po tale, comunic ri prin fax i prin po ta electronic . Despre sechestrarea coresponden ei po tale, procurorul care conduce sau efectueaz urm rirea penal ntocme te o ordonan , care se prezint judec torului de instruc ie sau, dup caz, instan ei de judecat pentru autorizare. n ordonan trebuie s fie, n special, indicate: motivele dispunerii sechestrului coresponden ei, denumirea institu iei po tale asupra c reia se pune obliga ia de a re ine coresponden a, numele i prenumele persoanei sau persoanelor a c ror coresponden trebuie s fie re inut , adresa exact a acestor persoane, genul coresponden ei care se sechestreaz i durata sechestrului. Durata sechestr rii coresponden ei se prelunge te n condi iile prezentului articol. Ordonan a cu privire la sechestrarea coresponden ei po tale cu autoriza ia respectiv se transmite efului institu iei po tale respective, pentru care executarea acestei ordonan e este obligatorie. eful institu iei po tale imediat comunic organului care a emis ordonan a despre re inerea coresponden ei indicate n aceasta. Sechestrul coresponden ei po tale se anuleaz de c tre organul de urm rire penal care a emis ordonan a respectiv , de c tre procurorul ierarhic superior, de c tre judec torul de instruc ie, dup expirarea termenului de sechestru stabilit, dar n orice caz nu mai trziu de terminarea urm ririi penale. Prezentndu-se n institu ia po tal , reprezentantul organului de urm rire penal aduce la cuno tin efului acestei institu ii contra semn tur , ordonan a de examinare i ridicare a coresponden ei, deschide i examineaz coresponden a. La descoperirea de documente i obiecte care au importan probatorie n cauza penal , reprezentantul organului de urm rire penal le ridic sau face copiile respective. n lips unor asemenea documente i obiecte, reprezentantul organului de urm rire penal dispune nmnarea coresponden ei examinate adresatului. Despre fiecare examinare i ridicare a coresponden ei sechestrate se ntocme te proces-verbal, conform prevederilor art.260 i 261, n care, n particular, se indic de c tre cine, unde, cnd a fost examinat , ridicat coresponden a sechestrat sau dispus nmnarea acesteia adresatului, genul coresponden ei, precum i de pe care coresponden au fost f cute copii, ce mijloace tehnice au fost utilizate i ce s-a depistat. To i participan ii i cei prezen i la aceast ac iune procesual snt preveni i despre obligativitatea p str rii secretului coresponden ei, nedivulg rii informa iei cu privire la urm rirea penal , precum i despre r spunderea penal prev zut n art.178 i 315 din Codul penal. Aceasta se consemneaz n procesul-verbal.

23

Interceptarea comunicarilor art. 135 Interceptarea comunic rilor (convorbirilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice) se efectueaz de c tre organul de urm rire penal cu autoriza ia judec torului de instruc ie, n baza ordonan ei motivate a procurorului n cauzele cu privire la infrac iunile grave, deosebit de grave i excep ional de grave, dac din probele acumulate sau din materialele de investiga ie operativ rezult o b nuial rezonabil privind s vr irea acestora. n caz de urgen , dac ntrzierea ob inerii autoriza iei prev zute la alin.(1) ar provoca prejudicii grave activit ii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin ordonan motivat , interceptarea i nregistrarea comunic rilor, informnd despre aceasta imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, judec torul de instruc ie care, n cel mult 24 de ore, se va pronun a asupra ordonan ei procurorului i, dac o confirm , va autoriza, n caz de necesitate, interceptarea n continuare, iar dac nu o confirm , dispune ncetarea imediat a intercept rilor i nimicirea nregistr rilor efectuate. Interceptarea comunic rilor n condi iile prezentului articol poate fi efectuat n cazul unor amenin ri de aplicare a violen ei, de estorcare sau de comitere a altor infrac iuni mpotriva p r ii v t mate, martorului sau membrilor familiilor lor, la cererea acestora, n baza ordonan ei motivate a procurorului i cu controlul judiciar, conform procedurii prev zute la alineatul (2). Interceptarea comunic rilor n cadrul urm ririi penale se autorizeaz pentru o durat de cel mult 30 de zile. Interceptarea poate fi prelungit n acelea i condi ii pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd dep i 30 de zile. Durata total a intercept rii comunic rilor nu poate dep i 6 luni. n orice caz, interceptarea comunic rilor nu poate dura mai mult dect pn la terminarea urm ririi penale. Interceptarea comunic rilor va fi anulat naintea expir rii duratei pentru care a fost autorizat , ndat ce au disp rut motivele care au justificat-o. Judec torul de instruc ie, n cursul urm ririi penale, dup terminarea intercept rii autorizate, solicitnd opinia procurorului care conduce sau efectueaz urm rirea penal , n termen rezonabil, dar nu mai trziu de terminarea urm ririi penale, anun , n scris, persoanele ale c ror convorbiri au fost interceptate i nregistrate. Interceptarea i nregistrarea comunic rilor se efectueaz de c tre organul de urm rire penal . Asigurarea tehnic a intercept rii comunic rilor se realizeaz de c tre Serviciul de Informa ii i Securitate al Republicii Moldova n condi iile Legii privind activitatea operativ de investiga ii. Persoanele care snt chemate s asigure tehnic interceptarea i nregistrarea comunic rilor snt obligate s p streze secretul ac iunii procesuale, secretul coresponden ei i poart r spundere pentru nc lcarea acestei obliga ii n conformitate cu prevederile art.178 i 315 din Codul penal. Despre explicarea acestor obliga ii se consemneaz n procesul-verbal al intercept rii. Despre efectuarea intercept rii i nregistr rii comunic rilor, organul de urm rire penal ntocme te un proces-verbal conform dispozi iilor art.260 i 261, n care, suplimentar, se men ioneaz autoriza ia dat de judec torul de instruc ie, num rul sau numerele de telefon, adresa posturilor telefonice, de radio sau ale altor mijloace tehnice prin care s-au purtat convorbirile, numele persoanelor care le-au purtat dac snt cunoscute, data i ora fiec rei convorbiri separate i num rul de ordine al casetei pe care se face nregistrarea. Comunic rile nregistrate se redau integral n scris, se certific de c tre organul de urm rire penal , se verific i se contrasemneaz de c tre procurorul care exercit nemijlocit sau conduce urm rirea penal i se anexeaz la procesul-verbal. Comunic rile n alt limb dect cea n care se desf oar urm rirea penal se traduc
24

de traduc tor. La procesul-verbal se anexeaz , de asemenea, caseta care con ine nregistrarea comunic rii n original, sigilat cu sigiliul organului de urm rire penal . Caseta cu nregistrarea comunic rilor, reproducerea n scris a acestora i procesulverbal al intercept rii i nregistr rii comunic rilor se transmit, n termen de 24 de ore, procurorului, care apreciaz care din informa iile culese au importan pentru cauza respectiv i, n acest sens, ntocme te un proces-verbal. Casetele cu originalul nregistr rii comunic rilor, nso ite de reproducerea integral n scris a nregistr rii i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit judec torului de instruc ie care a autorizat interceptarea pentru p strare n locuri speciale, ntr-un plic sigilat. Instan a judec toreasc va dispune, sau prin sentin , nimicirea nregistr rilor care nu au importan pentru cauz . Celelalte nregistr ri vor fi p strate pn la depozitarea dosarului la arhiv . nregistr rile de imagini se efectueaz n condi iile i modalit ile de efectuare a intercept rii comunic rilor, prev zute la art.135 i 136, care se aplic n mod corespunz tor. Verificarea nregistr rii intercept rilor Mijloacele de prob , dobndite n condi iile art.135 i 137, pot fi verificate prin expertiz tehnic dispus de c tre instan a de judecat la cererea p r ilor sau din oficiu.

25