Nr.

Crt

Lucian Boia, Istorie si mit in constiinta romaneasca, Editura Humanitas, Anul 1997

Capitolul I

Autorul pune problema momentului intrarii Romaniei in Europa, la nivel ideologic trasand fudamentele care rezuma traictoria societatii romanesti din secolul al XIX-lea, in viziunea lui fiind: ideea nationala, modernizarea si modelele la care s-a raportat Romania. Lucian Boia urmareste evolutia mitului national, reprezentat de imaginea lui Mihai Viteazu. O alta observare o reprezinta schimbarea adusa de societatea Junimea, in promovarea istoriei obiective. In cadrul celui de-al doilea capitol, autorul realizeaza recursul la origini si la miturile fondatoare. Pune accent si pe perioada comunista , urmat de mitologia nationalista dacica i de promovarea ulterioara a slavinismului. In finalul capitolului, Lucian Boia formuleaza o concluzie potrivit careia natiunea reprezinta un organism social si nu unul biologic, si este fondata pe o sinteza culturala. Autorul trateaza problema continuitatii daco-romane la nord si la sud de Dunare, ca fiind aria de formare a poporului roman, analizand si punctele de vedere ale altor istorici, precum Nicolae Iorga, Vasile Parvan sau C.C. Giurescu, concluzionand cu parerea ca problema continuitatii este una arheologica, si ca miturile trebuie dedramatizate i depolitizate. Autorul defineste unitatea, atat sub aspectul conceptului de stat-natiune, cat si din perspectiva mitului frontierelor naturale. Analizeaza apoi ideea unitatii romane in Evul Mediu si faza nationalista a comunismului, cand unitatea si continuitatea constituiau axa discursului istoric, finalizand cu o incercare de definire a spiritului national, atat din propria sa perspectiva, cat i din cea a altor istorici. In acest capitol, Lucian Boia urmareste societatea romaneasca in raport cu lumea exterioara. Defineste astfel mitul strainului, analizeaza modelul pe care l-a reprezentat Fran a pentru societatea romaneasca, contra-mitul german, mitul uniunii sovietice, mitul conspiratiei, mitul autocompatimirii, oferind apoi si doua opinii exterioare privind societatea romaneasca. Capitolul sase, reprezinta o incursiune in panteonul personajelor de-a lungul timpului in cadrul mitologiei istorice romanesti. Ultimul capitol urmareste tendintele ulterioare Revolutiei din decembrie 1989: confruntarea dintre cele doua mituri contradictorii: ale regelui Mihai i al maresalului Antonescu, tendinta ocultarii comunismului si cele patru mituri politice caracteristice lumii contemporane, corespunzatoare ideologiei lui Raoul Girardet i anume mitul conspiratiei, al salvatorului, al varstei de aur si al unitatii.

Capitolul II

Capitolul III

Capitolul IV

Capitolul V

Capitolul VI Capitolul VII