P. 1
IDEA #35 Pt Site Mic

IDEA #35 Pt Site Mic

|Views: 204|Likes:
Published by Riorio Rio

More info:

Published by: Riorio Rio on Feb 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2013

pdf

text

original

w

artæ + societate / arts + society #35, 2010 20 lei / 11 €, 14 USD

Dan Perjovschi Dan Perjovschi S.A., the Center for Visual Introspection, Bucharest, 31 March – 30 April 2010, photo credit: Arnold Estefan

On the cover: Øerban Savu: No Train Coming (2009) (detail), project for IDEA arts + society #35, 2010

Aspirafliile celor care ar vrea sæ izoleze arta de lumea socialæ sînt asemænætoare cu cele ale porumbelului lui Kant ce-øi imagina cæ, odatæ scæpat de forfla de frecare a aerului, ar putea zbura cu mult mai liber. Dacæ istoria ultimilor cincizeci de ani ai artei ne învaflæ ceva, atunci cu siguranflæ cæ ea ne spune cæ o artæ detaøatæ de lumea socialæ e liberæ sæ meargæ unde vrea, numai cæ nu are unde sæ meargæ. (Victor Burgin)
The aspirations of those who would isolate art from the social world are analogous to those of Kant’s dove which dreamed of how much freer its flight could be if only were released from the resistance of the air. If we are to learn any lesson from the history of the past fifty years of art, it is surely that an art unattached to the social world is free to go anywhere but that it has nowhere to go. (Victor Burgin)

Arnold Estefan. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu 103 Cînd atitudinile devin multitudini. Interviu cu Matei Bejenaru realizat de WORK. O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare THE SCOPIC PAST AND THE ETHICS OF THE GAZE: A PLEA FOR THE HISTORICAL STUDY OF OCULAR PERCEPTION Ivan Illich 17 De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului GUARDING THE EYE IN THE AGE OF SHOW Ivan Illich 27 Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret THE LOUDSPEAKER ON THE TOWER: BELFRY AND MINARET Ivan Illich galerie 34 Øerban Savu: Nu vine niciun tren NO TRAIN COMING scena 52 Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes 59 Pentru o resubiectivare a Estului FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu 73 Muncæ.arhiva 5 Trecutul scopic øi etica privirii. memorie øi un viitor mai bun. Interviu cu Donelle Woolford realizat de WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES. An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea 79 Peste tejghea OVER THE COUNTER Krisztina Szipôcs 90 O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. Arnold Estefan. An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco 109 Perspective în epoca flexibilizærii PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny 116 La ræscrucea dintre artæ øi activism AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson insert 122 Universitatea din Viena/Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena/Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / DEMANDS . MEMORY AND A BETTER FUTURE. Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera.

+ (campus de luptæ. APPEALS.eu http://reseau-europe. împotriva neoliberalizærii universitæflii) + (battle campus: against the neo-liberalization of the university) 125 Criza universitæflii. apeluri. Procesul Bologna – Strategia Lisabona THE COMMODIFICATION OF KNOWLEDGE: BOLOGNA PROCESS – LISBON STRATEGY Réseau Europe – reseau-europe.eu http://bolognaburns.educationcongress. 2009–2010 MANIFESTOS. WORK MANNERS AND WORK DOCUMENTS 2009–2010 141 Transformarea cunoaøterii în marfæ.org/about/alternative-summit 148 Ce este Congresul Educafliei Europene? WHAT IS THE EUROPEAN EDUCATION CONGRESS? www.emancipating-education-for-all. modalitæfli øi documente de lucru. Actualitatea øi istoria ei EDU-WAR IN PROGRESS: THE ACTUALITY AND ITS HISTORY 126 Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional UNIVERSITY STRUGGLES AT THE END OF THE EDU-DEAL George Caffentzis 129 Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ THROWING AWAY THE LADDER: THE UNIVERSITIES IN THE CRISIS George Caffentzis 136 Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ EDUCATION AND THE ENCLOSURE OF KNOWLEDGE IN THE GLOBAL UNIVERSITY Silvia Federici Manifeste. CRISIS OF THE SOCIETY Bogdan Ghiu Edu-War in Progress.eu 150 Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta JOINT STATEMENT FOR THE GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION THIS FALL www.org 147 Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite DISCUSSION INPUT PAPER FOR THE ALTERNATIVES SUMMIT: IDEAS FOR A DIFFERENT EDUCATION AND SOCIETY http://spring2010.emancipating-education-for-all. criza societæflii CRISIS OF THE UNIVERSITY.emancipating-education-for-all.org 155 Valul Global de Acfliune pentru Educaflie GLOBAL WAVE OF ACTION FOR EDUCATION www.eu 146 Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume DISCUSSION PAPER TO EDUCATION MOVEMENTS WORLDWIDE www.org verso 157 Insurecflia ce vine THE COMING INSURRECTION Comitetul Invizibil/The Invisible Committee .

2010 / Cluj. Textele publicate în aceastæ revistæ nu reflectæ neapærat punctul de vedere al redacfliei. Cluj.: 0264–594634. issue #35. 0264–431661 0264–594634 ISSN 1583–8293 Tipar / Printing: Idea Design & Print. Timiøoara Libræriile Gaudeamus Libræriile Humanitas Libræria Book Corner. 400117 Cluj-Napoca Tel. Preluarea neautorizatæ. 2010 Editatæ de / Edited by: IDEA Design & Print Cluj øi Fundaflia IDEA Str.ro Tel.ideamagazine. SÎRBU OVIDIU fiICHINDELEANU RALUCA VOINEA Colaboratori permanenfli / Peers: MARIUS BABIAS AMI BARAK AUREL CODOBAN DAN PERJOVSCHI G. Dorobanflilor.ro e-mail: ideamagazine@gmail.ideaeditura. færæ acordul scris al editorului. Iaøi Libræriile Cærtureøti – Bucureøti.IDEA artæ + societate / IDEA arts + society Cluj. M. Toate articolele a cæror sursæ nu este menflionatæ constituie portofoliul revistei IDEA artæ + societate Cluj. 431661 Fax: 0264–431603 www. TAMÁS Concepflie graficæ / Graphic design: TIMOTEI NÆDÆØAN Asistent design / Assistant designer: LENKE JANITSEK Asistenflæ redacflionalæ / Editorial assistant: IULIA POPOVICI Corector / Proof reading: VIRGIL LEON Web-site: CIPRIAN MUREØAN Revista apare cu sprijinul Administrafliei Fondului Cultural Naflional. a materialelor publicate în aceastæ revistæ constituie o încælcare a legii copyrightului. Difuzare / Distribution: Eurolibris SRL. 12.: 0264–431603.com Redactori / Editors: BOGDAN GHIU CIPRIAN MUREØAN TIMOTEI NÆDÆØAN – redactor-øef / editor-in-chief ALEXANDRU POLGÁR ADRIAN T.ideamagazine.ro www. Cluj . #35. Romania. Cluj Comenzi øi abonamente / Orders and subscriptions: www.

Astfel vom fi pregætifli pentru a utiliza învæflæturile desprinse din literatura recentæ. Blasphemy: A Radical Critique of Our Technological Culture (1995). care fac trimiteri la trecutul privirii.6 Kepler IVAN ILLICH (1926–2002). tehnologie øi societate la Universitatea de Stat Pennsylvania øi autor. „Der Topos «Augen des Herzens» – Versuch einer Deutung durch die scholastische Erkenntnistheorie“. Publicat iniflial în 1604. 5 . 19. 6. musulmane sau persane în timpul elenismului. pp. aceasta ar conduce la cultivarea eticæ a ochiului. Lichtmetapher“. Noi înøine1 am explorat istoria corpului experimentat (al femeii) în Occident. istoric. a ræmas marginalæ în scrierile istoricilor. Pentru început.5 4. deconstrucflia conversafliei într-un proces de comunicare. cît øi reprezentærii sale (perspectiva). Ca urmare. in Lexikon des Mittelalters. Ne abflinem de la studiul privirii sau al luminii ca metafore pentru adevær sau cogniflie. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. H. Berne. 2. Descoperirile øi discufliile lor sînt atît de incitante. øtiinflæ. Johannes Kepler poate fi considerat pærintele fondator al interpretærii optice a væzului. „Passé scopique et éthique du regard. despre budincæ în Europa medievalæ. pp. nu auzitæ“ [a maid should be seen and not heard]. Plaidoyer pour l’étude historique de la perception oculaire“. Waldemar Deonna. Beck’sche Verlagbuchhandlung. Textul a fost scris dupæ discuflii cu Barbara Duden. energiei øi economiei. 5. Douæ bune contribuflii: Wolf Gewehr. „cine era cel cætre care adepflii Sæi øi-au întors ultima privire?“ [Who was his to whom His followers turned their last gaze?] (Farrar. de cealaltæ. 3. 1980. îi aparflin lui Valentina Borremans. 1207–1209. Pentru o introducere în istoria luminii: Werner Beierwaltes. Mother Jerome. pp. C. 1980. 1979. vol. quibus astronomiae pars optica traditur. øi privire (opsis). * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. de asemenea. printre altele. vol. 2. in David Michael Levin. øi Klaus Hedwig. Kepler analizeazæ doar primul fenomen. in Historisches Wörterbuch der Philosophie. le regard. 2004. Autorii care s-au ocupat recent cu aøa-numita inevitabilitate media ne-au dat motive de a reflecta despre posibilitatea unei askesis (discipline) a privirii. despre formarea clasei muncitoare în Marea Britanie. Basel. din scrieri de istoria artei.S. col. medicinei. am vrea sæ exploræm posibilitæflile vederii din perspectiva binelui. Aceasta a fost îmbogæflitæ cu influenfle evreieøti. Ræmînem în interiorul tradifliei occidentale.4 În acest eseu ne limitæm la activitatea ochiului carnal. ABC: The Alphabetization of the Popular Mind (1988). 30–62. teologie øi culturæ. ed. separînd frînturile øi reflexiile razelor de luminæ de percepflia efectivæ. 5. Conny Edlund. Ad Vitellionem paralipomena. Am grupat aceste scrieri în opt perspective. 5. Modernity and the Hegemony of Vision. Vilém Flusser. am descoperit un teritoriu necartografiat. Vezi øi Gudrun Schleusener-Eichholz. „Auge“. Artemis Verlag. in Deutsche Vierteljahresschrift für Literaturwissenschaft und Geistesgeschichte. „Das Auge der Einfalt“. Johannes Kepler. cum ar fi. S-a scris mult despre ochiul interior. „o slujnicæ trebuie væzutæ. Göttingen. Toward a History of Needs (1978). ochiul inimii øi ochii minflii. 23–27. Articol scris de Ivan Illich în 1997. 1965. Privirea [gaze] e definitæ ca „Actul de a te uita fix sau cu atenflie“. Am elaborat argumentul nostru în spafliul demarcat de tangentele altora. 1939.arhiva Trecutul scopic øi etica privirii* O pledoarie pentru studiul istoric al percepfliei oculare Ivan Illich Dorim sæ consideræm activitatea perceptivæ ca subiect istoric.. publicat în Le Perte des Sens. øi Lee Hoinacki. The Limits of Medicine (1975). 1. Existæ istorii despre mærirea øi decæderea Imperiului Roman. critic al institufliilor occidentale ale educafliei. Dicflionarul enciclopedic Oxford dedicæ mai mult de opt pagini (cu trei coloane pe fiecare paginæ) pentru look. mici scuturi de piele preveneau intimidarea cailor sensibili. fondator al Centrului de Documentare Interculturalæ (CIDOC) din Cuernavaca. München.4. cu titlul original „The Scopic Past and the Ethics of the Gaze: A Plea for the Historical Study of Ocular Perception“. 4. 1972. investigaflia noastræ istoricæ se desfæøoaræ sub specie boni. pp. ed. vom începe prin a enumera vizierele cu care ne protejæm împotriva distragerii. vol. 1952. „Licht. de exemplu. University of California Press. 1990. Fiind istorici. faflæ de øapte pentru see øi øase pentru eye. cap. fiecare fiind relevantæ într-un mod diferit pentru etica privirii istorice. cîteva remarci preliminare. 151f. Privim doar dacæ ochii noøtri nu sînt distraøi de chestiuni colaterale fascinante. începînd din secolul XVII. Viziere Înainte ca lumina semafoarelor sæ fie protejatæ de viziere. The Right to Useful Unemployment (1978). Am dori acum sæ conturæm domeniul unei istorii a privirii – der Blick. in Lexikon des Mittelalters. filosof øi educator. am considerat cæ trebuie sæ opunem rezistenflæ împotriva disolufliei trecutului prin refrene postmoderne aparent sofisticate. pp. El distinge explicit între fenomene optice. In the Vineyard of the Text (1993). col.2 Actul de a vedea are loc în mod diferit în epoci diferite. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. însæ ochiul unei persoane care cugetæ. Exemplele oferite pentru toate cele patru cuvinte presupun cæ e vorba de un act uman øi cele mai multe implicæ un sens moral. De exemplu: „dacæ felul cum aræfli ar putea ucide“ [if looks could kill]. Mexico. Le Symbolisme de l’oeil.) 1. Fayard. 46. ca øi cele ce urmeazæ: 1. in Acta Seminarii Neotestamentici Upsaliensis. al cærflilor Deschooling Society (1971).3 Spre surprinderea noastræ. încît doar un control strict poate asigura concizia. München. În ce fel e eticæ aceastæ acfliune? Întrebarea a apærut ca urmare a necesitæflii de a apæra integritatea øi claritatea simflurilor noastre – experienfla noastræ senzorialæ – de intruziunile multimedia insistente din ciberspafliu. Schwabe & Co. Hans Blumenberg. læsînd toate reflecfliile despre actul vederii pe seama „doctorilor“. preot romano-catolic pînæ la sfîrøitul anilor 1960. O. Activitatea privirii – opsis –. Ins Universum der technischen Bilder. muncii. vol. 626–649. European Photography. (N.B. Cu mult mai dificilæ e sarcina de a ræmîne în afara umbrei acelor discipline optice care monopolizeazæ explicarea væzului. Artemis Verlag. dar nu vom pune accentul pe priviri exotice. Aici. În cele douæ tratate de opticæ pe care le-a scris. 282–290. Berkeley. 2. 1838). München. 1959–1962. 5. Presupunem cæ privirea poate fi un act uman. 1993. vom invoca trecutul pentru a verifica încrederea în carnea simflurilor noastre.. 3. opsis. Ca urmare. Paris. profesor în Programul de øtiinflæ. Tools for Conviviality (1973). pe de o parte. Francke. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. opusæ atît interpretærii luminii (optica). „a închide ochii“ [to turn a blind eye]. „Licht“.

Sursa realitæflii nu mai e Helios. a constituit subiectul acelor consideraflii normative. antrenamentul detectivilor sau lunetiøtilor øi elaborarea de iconifle pop pentru ecrane de interfaflæ conduc doar la gimnasticæ ocularæ. University of California Press. traducere de Mona Antohi.9 Astfel. Aceasta creeazæ o umbræ sub care discuflia despre væz ca act moral nu poate pærea decît absurdæ. Orality and Literacy. 1991. Concepflia lui Kepler despre retinæ ca un fel de pînzæ de picturæ øi despre væz ca urmærire a razelor implicæ o anumitæ paradigmæ øtiinflificæ. Bucureøti. Meridiane. Odatæ cu aceastæ nofliune apare øi primul monoteist. 5. criticul literar examineazæ miøcarea lollardicæ din secolele XIV–XV. Empedocle (490–430 î. Bucureøti. Vezi øi Eric Alfred Havelock. iar miturile vii au fost fixate în cærflile de istorie ale lui Herodot. arché. ca o formæ de ascetism al privirii. traducere de Zoe Petre øi Andrei Niculescu. o astfel de istorie are o puternicæ dimensiune eticæ. [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky.7. Problema acesteia e controversa referitoare la reprezentarea divinitæflii. 1979. a fost înlocuitæ abia douæ sute de ani mai tîrziu. Senofane di Colofone. 12. ideea de „divinitate“. ci iubirea.11 Zeii sînt næscufli din Eros. Ong. Elsevier Science Publ. 1982. devine o figuræ mai „realistæ“. În acelaøi timp. Besançon îl urmeazæ aici pe Werner Jaeger. A treia parte. Skepsisul reticent Alain Besançon a publicat în 1994 o carte foarte neobiønuitæ despre iconoclasm. Walter J.. citirea rapidæ. statuia arhaicæ a zeului ca prezenflæ. Alain Besançon. Besançon vede în formarea conceptelor filosofice o transformare analoagæ din lumea gîndirii: filosofii ezitæ sæ priveascæ zeii. prin mijlocirea alfabetului. Vrem sæ evitæm tot ceea ce duce cætre o etologie tehnotropicæ a væzului care ar promova optimizarea recunoaøterii rapide. Amsterdam. Vision in Vehicles: Conference on Vision in Vehicles. cînturile epice ale lui Sappho au fost încapsulate în poeme scrise. Iconoclasmul parcurge o istorie ce se întinde de la Anaximandru la Mondrian. care ocupæ mai mult de jumætate din carte. Ideile înlocuiesc acum zeii. Cercetærile de acest gen în recunoaøterea modelelor.) susfline cæ Dumnezeu e un spirit nobil dotat cu putere inimaginabilæ. 9. p. Walter Ong a descris modul în care înregistrarea sonoræ fidelæ. Pentru o introducere. 1953. Pictorul rus pare sæ condamne la fel de violent ca împæratul bizantin Leon al III-lea imaginile ce reprezintæ invizibilul. iar theoria e echivalatæ cu experienfla senzorialæ a unor spectatori la dansul øi miøcærile zeilor. el trage concluzia cæ iconoclasmul este esenflial pentru ceea ce este numit de obicei „Occident“. 11. London. Aceastæ contemplare a începutului. Partea a 2-a. 198]. de-a lungul istoriei occidentale. înflepenitæ. Napoli. 1983 [în româneøte: Mit øi gîndire în Grecia Anticæ. Die Theologie der frühen griechischen Denker. se ocupæ cu arta modernæ. Rudolf Arnheim. pentru întîia datæ. de meditaflii despre infinitul (apeiron) ce cuprinde toate posibilitæflile. pentru a le interpreta øi îmbogæfli. Princeton. 1. 1982. privirea asupra zeilor e transformatæ într-o idee. Kohlhammer. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ. Gale. Lucræm la o istorie a opsis-ului fiindcæ dorim sæ cîøtigæm distanfla necesaræ pentru a explora condifliile unei priviri morale în zilele noastre. øi astfel dobîndesc libertatea de a se concentra asupra entitæflilor abstracte. Bucureøti. o carte ce nu intræ în nicio disciplinæ convenflionalæ. Libreria Scientifica Editrice. 6 . o sferæ perfect 8. Jean-Pierre Vernant. Princeton University Press. Besançon îøi începe povestea cu iconofobia presocraticilor. Antonio Farina. 1994). L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. toate forflele care se unesc øi se reabsorb unele pe celelalte. ce se întinde din Antichitate pînæ în prezent. ed. vezi John R.. The Literate Revolution in Greece and its Cultural Consequences. între zei øi oameni cel mai mare. Evolution of the Eye and Visual System. 1961. London. Princeton–London. Humanitas. Besançon stabileøte cæ existæ o istorie a iconoclasmului. de la romanticii germani la Kandinsky (m. În prima. Macmillan. În a doua. Cronly-Dillon øi Richard Langton Gregory. dar care poate fi reprezentat prin emblema unei sfere invizibile. 1969. 10. 1995]. a retezat cuvintele înaripate.8 Subiectul sæu este un anumit tip de privire în fafla imaginii: privirea reticentæ. nici la minte asemenea muritorilor“. Descoperind acest tip de privire.).10 În timp ce grecii au creat astfel sculptura clasicæ tîrzie – care i-a influenflat atît de puternic pe romani –. un skepsis reticent în fafla oricærei imagini. poetul Xenofan din Colofon. care se referæ la o entitate abstractæ: „Unul e Zeul. Visual Thinking. 1991. Zeii au dispærut de la orizontul gînditorilor greci în acelaøi timp în care s-a ræspîndit „tehnologizarea“ cuvîntului. Methuen.12 Peste încæ o sutæ de ani. 46 [citat preluat din Filosofia greacæ pînæ la Platon. filosofii lor manifestau o atitudine faflæ de divinitæfli care e în contrast puternic cu modul în care apar zeii la Homer sau Hesiod. autorul împarte noua sa carte în trei pærfli. etice. p. odatæ cu Anaximandru. Evident. nu mai e Venus. El interpreteazæ indiferenfla lor pentru zei ca aniconism programatic. ce reprezintæ zeul. Routledge of Kegan Paul. competentul specialist în Bizanfl vorbeøte despre Antichitate.7 Ne intereseazæ privirea care. nici la chip. Co. Nimic din aceastæ criticæ a imaginii nu poate fi gæsit în Teogonia lui Hesiod (circa 800 î. Stuttgart. Berkeley.H. Cunoscut pentru studiile sale de istorie culturalæ a Rusiei. Abia atunci. W. Fayard. øi Alastair G. care ne încurajeazæ sæ cultivæm cæutætura ochiului bun øi sæ o evitæm pe cea a ochiului ræu. I. flintire concurenflialæ øi un consum mærit de imagini. Mith and Thought Among the Greeks. în aceastæ epocæ a comunicærii instantanee. marcheazæ astfel începutul unui drum care duce în ultimæ instanflæ la neuroøtiinfla bazatæ pe procesarea informafliei øi analiza sistemelor. Ed.H. Paris. 1994. redactoricoordonatori Adelina Piatkovski øi Ion Banu. Putem plasa pe acest fond istoric polemicile referitoare la internet øi ciberspafliu. 1996]. ci focul.

1954–1959. Pe tofli opticienii Antichitæflii îi intereseazæ ceea ce se întîmplæ la baza conului vizual. realizînd un portret al acestui efluviu sub forma unei figuri conice cu vîrful în pupilæ øi baza în obiectul cuprins de privire. Gaston Bachelard. Prin raza vizualæ. Spre deosebire de studiile dinaintea sa. 1988. deøi vizualizarea binelui. Dupæ cum spune Xenofan. Hermann. The Structure of Scientific Revolutions. îi consideræ pe aceøti autori. raza vizualæ – acea ejaculare a simflului vizual – e ea însæøi organicæ. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. Culoarea e conceputæ ca o calitate intrinsecæ a obiectului. Kuhn. din fafla lui Helios. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. „Din exegeza textelor. in Frankfurter Rundschau. Albert Lejeune. Charles Mugler. 1958. ale mecanicii sau opticii.17 Simon e un specialist recunoscut în clasicii greci. [opticienii] înflelegeau un organ efemer. nu poate fi folositæ pentru interpretarea textelor clasice sau medievale în mod necritic“. de la Platon la Galenus. ce nu poate fi redus la procese neurologice puse în miøcare de stimuli electromagnetici. Ce anume? Culoarea. 21. London. ci pur øi simplu în afara chestiunii. Bucureøti. nemulflumirea faflæ de exegeza predominantæ a autorilor greci e transformatæ într-o revizuire radicalæ øi competentæ a opticii clasice. Thomas S. Indiferent de øcoala de care aparflin opticienii antici. «imagine». sînt puøi sub acuzare de Simon pentru violentarea subiectului lor de studiu. de privirea reticentæ øi angajamentul pentru devalorizarea imaginii. Bogdan]. cu toflii susflin cæ privirea se întinde în afaræ øi se autoproiecteazæ printr-o erecflie organicæ a ochiului. pentru care lumea vizibilæ e doar o reflexie palidæ. Euclide et Ptolémée. Gérard Simon. Paris. care e incitatæ øi împinsæ la suprafaflæ ca urmare a încælzirii sale sub privirea soarelui. ci de privire. 19. adicæ dincolo de limitele pielii. Bucureøti. histoire des doctrines cosmologiques de Platon à Copernic. Odatæ cu Platon se încetæfleneøte un paradox care a dæinuit pînæ în zilele noastre: certitudinea cæ întreaga noastræ fiinflæ e în cæutarea unei viziuni a binelui suprem.. 1999. Éditions du Seuil. Publicatæ iniflial în italianæ în 1939. Ei cad de acord cæ existæ ceva la suprafafla obiectului. Pierre Duhem. în introducerea øi notele sale. Humanitas. Pierre Duhem. 1962 [în româneøte: Structura revolufliilor øtiinflifice. 14. «cîmp vizual». avînd de a face doar tangenflial cu lumina.16 Odatæ cu Simon.18 Etologia væzului e un fenomen eminamente istorico-cultural. Conform lui Simon. În acest mod. Ræsturnînd istoria opticii. nu e doar imposibilæ øi un sacrilegiu. nici mæcar «obiect» øi «subiect». Vrin. ceva care se amestecæ cu raza emisæ de ochi. øi chiar Charles Mugler. 20. Simon a evidenfliat adeziunea necriticæ la certitudini contemporane anistorice. Bibliothèque de l’Université. Autorii antici studiazæ reflexia privirii în oglindæ. øi un filosof poetic al øtiinflei. refracflia privirii atunci cînd atinge suprafafla apei. o umbræ coloratæ a ideilor. Ed. dacæ boii ar avea mîini de sculptor. Filosoful aspiræ la atingerea unui adevær care se aflæ acolo unde ochiul nu bate. Simon susfline cæ „niciuna dintre nofliunile actuale de «razæ». 16. 2. e de acum înainte legatæ de indiferenfla disciplinatæ. opsis: „Ceea ce conteazæ pentru un istoric al opticii e situarea acesteia într-o constelaflie a cunoaøterii dintr-o epocæ datæ . Paris.“13 Gérard Simon încalcæ aceastæ convenflie. Paris. seducflii øi distrageri ale razei vizuale sînt examinate fiindcæ ele constituie tot atîtea obstacole împotriva folosirii corecte. 7 . obiectul øtiinflei antice a opticii este un efluviu al pupilei. problemele ce apar în filosofia naturalæ a Antichitæflii nu au fost discutate decît în categoriile fizicii moderne. împotriva cæreia fuseseræ ridicate obiecflii chiar înaintea lui Thomas Kuhn14. putem sæ dæm crezare concluziei sale cæ obiectul tratatelor optice de la Euclid. Librairie C. To Save the Phenomena: An Essay on the Idea of Physical Theory from Plato to Galileo.arhiva rotundæ. «vedere binocularæ». 18. de cætre un istoric al øtiinflei. 15. omul care priveøte øi relaflia acestuia cu domeniul a ceea ce e astfel vizibil“. Aceste capturi. 1976. The Nature of Light: An historical survey. Øtiinflificæ øi Enciclopedicæ. Paris. rezultæ cæ senzaflia poate avea loc în «extaz». 1969. Heinemann. Simon. iubirea de înflelepciune. Werner Kutschmann. Les intuitions atomistiques. ar ciopli divinitæfli bovine. e un organ care se trezeøte odatæ cu deschiderea pleoapelor. 1970. traducere de Radu J. Albert Lejeune. University of Chicago Press. Privirea care pipæie „Dupæ cum se vede. De exemplu. Le système du monde. ediflia a doua. 1975. Pierre Duhem15. 30 sept. Chicago. J. confuzia privirii atunci cînd urmæreøte o pasære în zbor øi iluzia creatæ de picturi. deux stades de l’optique géométrique grecque. Chicago. De aici. ci razele ce îøi au originea în ochi. 1992. Pentru tofli aceøti opticieni. în repaus pur.19 Vasco Ronchi. cæruia îi datoræm istoria standard a luminii20. Lumina însæøi e conceputæ ca efluviu din ochiul ceresc. 17. University of Chicago Press. o razæ ce provine din ochi. a divinitæflii. Gaston Bachelard. Dictionnaire historique de la terminologie géometrique des Grecs. Filosofia. privirea e proiecflia cærnii în lume. essai de classification. astfel e arheologia privirii. Klincksieck. drept precursori ai opticienilor moderni. editor al unui dicflionar de 450 de pagini dedicat terminologiei greceøti pentru luminæ21. Vasco Ronchi. acolo unde væzul se prinde de obiectul sæu. Le regard. Louvain. Titlul cærflii sale clarificæ intenflia sa: nu e vorba de optica clasicæ. calea continuæ cu Platon (vezi Timeu). care 13. realizator al edifliilor definitive Euclid øi Ptolemeu. øtiinfla opticii putea fi înfleleasæ ca bazæ øi ghid pentru cultivarea unei activitæfli omeneøti. via Ptolemeu øi pînæ la cele din Evul Mediu nu este lumina. 1948. Le regard. chiar în rîndul unor experfli eminenfli. øi în cele din urmæ pentru eticæ.. o razæ venitæ din soare. potrivite øi onorabile a simflului vizual. Euclid are meritul de a fi conceput forma geometricæ a privirii umane.

ochiul øi culorile. undeva dincolo de piele. În Dieu dans l’art [Dumnezeu în artæ]. Böspflug comenteazæ o enciclicæ papalæ publicatæ în 1745. 8 . une question d’éthique sociale. Simon. Problema s-a conturat ca diferenflæ între emphasis øi un anumit artefact. pentru Platon øi. încît øi-a sacrificat vacanfla de varæ în munflii Albano. Reticenfla scopicæ tradiflionalæ în fafla unei imagini a fost ridicatæ la un nou nivel de discurs analitic. au devenit un obiect explicit de reflecflie filosoficæ. un rîu. Cu toate acestea. anume: icoana. Cosmos vine din kosmein. Le regard. Speranfla creøtinæ se îndrepta cætre viziunea feflei lui Dumnezeu. Vechii autori vorbesc de raza vizualæ în termeni de deget ocular. ci ca simboluri ale invizibilului: divinitæfli sau forfle reprezentate de acestea. Rezultatul potrivirii e o bætælie. din cældura înæbuøitoare a Romei. Dumnezeu. creøtinii øi-au exprimat astfel dorinfla de a venera emphasis-ul divin din icoanæ. Paris. în anul 726. Dieu dans l’art: Sollicitudini nostrae de Benoît XIV (1745) et l’affaire Crescence de Kaufbeuren. Problema i-a pærut acestuia atît de urgentæ. cerul øi pæmîntul. Libido videndi [plæcerea væzului] În Evul Mediu. Pentru Aristotel. iar în Antichitate despre emphasis (în greacæ: apariflia unei suprafefle netede. Bula poate fi cititæ ca sumar pentru o mie de ani de iconologie teologicæ.23 Cartea sa despre recrudescenfla tîrzie a iconoclasmului în mijlocul perioadei baroce e o bunæ introducere în aceastæ poveste. øi culorile suscitate de strælucirea luminii pe un obiect. nu însæ øi asupra tezei cæ e „afaræ“. cuvîntul grec pentru alinierea a douæ pærfli sau fefle: douæ armate. dar øi cu ochiul. aøadar. oamenii vorbeau despre visibilia (în latinæ: imagini vizuale). François Böspflug. 24. Ambivalenfla lor se datoreazæ specificului credinflei. În emphasis/expunere. prezentare. Noi nu avem cuvinte pentru acest tip de apariflie din exterior. ca icoanæ folositæ în prac- 23. Cuvîntul lui Dumnezeu devenit carne. visibilia øi muzica. amestecul cærnii cu lumea are loc pe obiectul însuøi. fructul potrivirii unor componente asimetrice. dar nu toate potenflialitæflile sale sînt circumscrise de acesta. unul dintre puflinii intelectuali care au ocupat tronul papal în ultimele secole. care ar fi reprezentat Sfînta Treime. odatæ cu explozia disputei asupra iconoclasmului. s-a închis în biblioteca din Vatican øi. Studiul dedicat lui libido videndi e proiectul de o viaflæ øi pasiunea unui cælugær dominican. fusese atins. prezenfla comunæ a icoanelor în practica religioasæ creøtinæ a devenit dintr-odatæ o mare problemæ. acolo unde ochiul întîlneøte umbra coloratæ læsatæ de idei sau acolo unde pojghifla obiectelor. E rezultatul unei complementaritæfli între privirea extrovertitæ. Éditions du Cerf. existæ atîta vreme cît e actualizat de amestecul sæu cu culorile suscitate de lumina soarelui. E un eveniment cosmic. De la cel de-al Doilea Conciliu de la Niceea (787). Iisus. era în mod egal Dumnezeu øi Om. Acest simfl pentru proporflii ontice. desprinsæ de soare. færæ a-øi pierde sau diminua din divinitate. universul. 3. Sufletul locuieøte în corp.“22 Grecii nu ar fi putut concepe væzul færæ raportul asimetric dintre ochiul corporal øi obiectul iluminat. tîmplarul din Nazaret. urechea øi sunetul armonios. expunere. libido videndi. 1990. reprezentarea pictorialæ a umanitæflii lui Cristos fusese acceptatæ. Pentru prima oaræ. la apogeul disputelor bizantine asupra iconoclasmului. François Böspflug. Øcolile filosofice diferæ în ceea ce priveøte locul întîlnirii. La rue et l’image: espace publique et circulation d’images. Ioan Damaschin. maluri. începînd din Antichitatea tîrzie øi incluzînd o analizæ a afiøelor electorale ale lui Mitterand. pe de o parte. Nu vom aborda aici în detaliu istoria iconoclasmului. sculpturile nu au mai fost privite ca zei. cele douæ pærfli se contopesc: privirea coloratæ de lume øi lumea coloratæ de privire. Éditions du Cerf. 1984. nu are loc în spafliul descris de axiomele topologiei cognitive a epocii moderne. mai tîrziu. Cuvîntul lui Dumnezeu putea fi sesizat cu urechea. membru psihic impregnat de culorile prinse în actul de îmbinare perceptivæ. cæ istoria opsis-ului prezentatæ de Gérard Simon nu e uøor de asimilat. Paris. profesor la Sorbona øi Strasbourg. Concepflia clasicæ a privirii nu a putut combate o provocare intelectualæ apærutæ în Antichitatea bizantinæ tîrzie. sens). stoici.24 Autorul sæu e Benedict al XIV-lea. François Böspflug. întîlnirea are loc la mijloc de drum. sub conducerea eminentæ a Pærintelui Bisericii. Creøtinii au inifliat un tip nou de reticenflæ în fafla imaginii idolului. auzit øi væzut de oamenii obiønuifli. aprinzînd privirea cu culoare. ori „pro-punere“. astfel. organ al sufletului. El a realizat o monografie a istoriei dorinflelor oculare. un sumar e suficient pentru a deschide o intrare în istoria privirii. Fiul Mariei. de cealaltæ.22. imaginea øi pofta ochiului. Nu e de mirare. e cuprinsæ de privire. Presocraticii cultivaseræ indiferenfla pentru zei pentru a se concentra asupra conceptului de entitate. fusese numit din cele mai vechi timpuri Imaginea Tatælui. pentru complementaritæfli asimetrice mutual constitutive. un eveniment contemporan cu Evul Mediu merovingian din Occident. a ræbufnit împotriva reprezentærii grafice a Sfîntului Duh sub forma unui triplet de tineri bærbafli.

1978. magazinele locale au produs în serie mii de tipærituri captivante cu aceastæ viziune.30 Povestea începe cu alHaytam (în latinæ Alhazen.. Skopos: paznic. ed. nu fusese niciodatæ înfæfliøatæ în carne umanæ. În acest eveniment. 965–1039). Aceasta e inovaflia împotriva cæreia a obiectat papa. cu a cærei frumusefle øi maiestate nu poate concura nicio imagine a Atotputernicului. exaltarea musulmanæ a sunetului Coranului. Dieu dans l’art. 2–4 Oct. simbolizatæ ocazional printr-un porumbel. François Böspflug øi N. de la cea temporaræ øi muritoare la cea eternæ øi nemuritoare. (N. Lindberg. niciun alt papæ nu s-a apropiat în sensul clasic de tradiflia iconofilæ øi nu a avut distanfla intelectualæ necesaræ pentru a pronunfla judecæfli similare despre fotografie. reticenfla privirii occidentale în fafla imaginii a ræmas constantæ. ci noua teorie despre privire pe care a formulat-o în urma acelui eveniment. Icoana conduce astfel credinciosul pe drumul de la typos la prototypos al lui Cristos reînviat. „The Science of Optics“. de la obiectul în timp la realitatea în eternitate. ca reacflie împotriva Reformei.25 Reprezentarea lui Dumnezeu-Tatæl ca patriarh bærbos apærea în cîteva picturi de altar occidentale øi fusese legitimatæ ca evidentæ metaforæ. Realizînd futilitatea unui asemenea proiect. împæratul Leon al III-lea a scos icoana lui Cristos din tympanum-ul de bronz al porflii palatului. e aprinsæ de emphasis. University of Chicago Press. care sînt menite sæ aducæ la prezenflæ maiestatea acestora.. 4. cetæflean al Alexandriei. Contextul istoric e ciudat. 29. tr. În 726. Chicago. foarte fermecætor“. c. trei miøcæri diferite au ajuns la aceeaøi expresie: temerea Vechiului T estament pentru orice vizualizare a Cuvîntului lui Dumnezeu care atinge carnea øi inima credinciosului. 1976. Conform unui canon al Conciliului de la Niceea. Icoana e væzutæ øi interpretatæ ca lucru cu totul diferit de statuia lui Cezar sau Jupiter. în fiecare cæmin øi carte de rugæciuni. 338–368. Conform legendei. Putem compara austeritatea unei icoane estice timpurii cu suculenfla unui nud de Velázquez. Gudrun Schleusener-Eichholz. Pærinflii Bisericii au formulat prima ontologie iconicæ. Paris. ori cea a Sfîntului Petru. Libido videndi poate duce în douæ direcflii: fie cætre necunoscutul de dincolo. 27. el s-a flinut la distanflæ de curte øi øi-a creat un „instrument“ pentru studierea eclipsei solare pe care o prezisese. Douze siècles d’images religieuses. din lumea morflii în lumea vieflii. ci øi împotriva noii inundæri tehnogenice a spafliului vizual cu reproduceri. Cu ajutorul unei mici gæuri. avusese viziunea „Iubirii Divine. a produs pe peretele din spate al camerei întunecate o imagine a soarelui la care se putea uita færæ a fi orbit de luminæ. prin icoanæ. iubirea mutualæ a Tatælui øi Fiului. Încæ mai important e faptul cæ apæruse o nouæ tehnologie a tipæriturii: xilografia colfluroasæ. Lindberg. desigur. Lindberg. Dar a treia persoanæ a Sfintei Treimi. În acel moment.. semn distinctiv asupra cæruia se poate fixa privirea. înlocuind-o cu o cruce simplæ. Ceea ce face din al-Haytam un revoluflionar nu e folosirea acestui instrument. München.28 Dupæ ce a dus la sfîrøit periplul sæu în iconologia normativæ a modernitæflii timpurii. fie cætre mæiestria fascinantæ a imaginii reprezentative. O tînæræ flærancæ din Swabia intrase într-o mænæstire din Kaufbeuern. însæ a dat naøtere øi pretenfliei de a face din tot ceea ce poate fi cunoscut un scop al vizualizærii. ed. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France. Chicago. Böspflug. de a avea experienfla unui skopos29 – care dezleagæ orizontul. sub forma imaginii unui tînær bærbat. tr. Nicée II. (N. televiziune sau internet. fusese înlocuitæ de gravura realistæ în cupru. imaginea a devenit o nouæ prezenflæ. Perioadæ dupæ Conciliul Ecumenic din Trento (în latinæ: Concilium Tridentinum) al Bisericii Catolice. la nordul lacului Constanfla.1986. concepînd privirea ca un fel de dor de dincolo. Aceastæ dorinflæ de a privi în eternitate a devenit o permanenflæ a gîndirii occidentale. Datoritæ acestor reproduceri ieftine. Paris. Papa nu a reacflionat viguros doar împotriva unui motiv iconografic. 2 vol. prin implicaflie: scop. Confruntîndu-se cu aceastæ provocare. Sfîntul Duh. Al-Haytam a observat cæ imaginea soarelui 25. Icoana e conceputæ ca prag între douæ lumi incomensurabile. Böspflug a lansat un colocviu internaflional pe tema unei noi interpretæri a evenimentelor ce avuseseræ loc în Bizanfl cu o mie de ani mai devreme. a mamei sale sau a unui sfînt. ce a avut loc în 25 de sesiuni între 1545 øi 1563. iar odatæ cælugæritæ. De asemenea. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler.arhiva tica religioasæ ortodoxæ. De la lumen la luminæ În perioada de la Conciliul de la Niceea la cælugærifla din Kaufbeuern. 1787–1987. Cerf. Euclid øi Ptolemeu. reticenfla filosoficæ de a acorda pondere de adevær unor simple reprezentæri. 1987. Iatæ ce a fæcut: a folosit un mormînt egiptean pe post de camera obscura. University of Chicago Press. icoana diferæ øi de pictura simplæ. de apariflia realitæflii invizibile reprezentate. decapitarea statuilor øi distrugerea imaginilor erau de mult trecute. øi. explozia posttridentinæ27 a imaginilor baroce era la apogeu în regiunile catolice. De atunci. 26. Vezi øi David C. încît sultanul i-a cerut sæ controleze Nilul. al-Haytam era un matematician atît de faimos. Fink. prima mare teorie despre relaflia dintre privire øi imagine. W. privirea credincioasæ ce cade asupra reprezentærii picturale a lui Cristos. însæ væzul a suferit o inversiune majoræ.) 30. Lossky. ikono-skepsis-ul grec. 1985. in David C. Marele merit al lui Böspflug este cel de a fi adæugat o nouæ fafletæ a istoriei privirii: iconologia începe cu o teorie – o manieræ de a privi.) 28. ce sugereazæ o asemænare sau explicaflie. în lemn.26 Aproape peste noapte. Science in the Middle Ages. la fel ca øi ceilalfli doi opticieni impozanfli dinaintea sa. Cea mai bunæ introducere este David C. 9 . devastarea bisericilor din timpul Reformei. pp. ce se referea în primul rînd la privirea credinciosului. Das Auge im Mittelalter.

Epistemology. El e cel care a plasat baza acestuia în ochi øi vîrful în obiect. aflat în eclipsæ parflialæ a ræmas în ochii sæi øi dupæ ce închisese pleoapele. Mann Verlag. reunesc apoi intelectul cu spiritul ce l-a proiectat în afaræ. prin reflecflie. Clark. Vision and Certitude in the Age of Ockham: Optics. pp. Sursa luminii a devenit mundanæ. 9. toate acestea s-au schimbat – nu dintr-odatæ. Analog cu raza vizualæ ce e nuanflatæ de culoare. în ciuda noii paradigme a væzului – pe care o îmbræfliøeazæ –. al-Haytam a inifliat inversarea teoriei clasice. Spre deosebire de aceøtia din urmæ. Al-Haytam a transformat optica dintr-o øtiinflæ a opsis-ului.31. cu totul diferitæ de tipurile precedente ale cercetærii. 1977. fie prin dobîndirea unor obiceiuri desfrînate. J. Dupæ traducerea operei sale în latinæ øi schimbarea numelui sæu în „Alhazen“. Noul regim scopic e reflectat øi în eticæ. cæutætura sînt concepute ca activitæfli umane propriu-zise. nu în interiorul ochiului. E. Iese afaræ pentru a atinge obiectul. un fel de simulacru metafizic ce flîøneøte din obiectul cognifliei pentru a fi prins. cogniflia e încæ modelatæ pe regimul scopic tradiflional. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. Artiøtii picteazæ umbrele proiectate de obiecte.3. 329–343. locul în care avea loc captura (numitæ percepflie) era afaræ. Über das Licht in der Malerei. Aceastæ stare de lucruri se schimbæ – nu atît de rapid ca în filosofie. Wolfgang Schöne a examinat problema ca tranziflie de la obiectul luminos la obiectul iluminat. 12. L. pp. Intelectul „activ“ abstrage aceste caracteristici universale din obiectul cognifliei. însæ la fel de implacabil. D. Brill. pînæ la al-Haytam. pe Pierre îl interesa pregætirea preoflilor pentru Avignon. Smith. intelectul e informat „intenflionat“ de aceste caracteristici care. Imaginea corespunde transformærii privirii. 1988. purtætoare de luminæ. care e întotdeauna transformat într-o parabolæ moralæ. Prin meditaflia sa asupra celor întîmplate atunci cînd øi-a închis ochii. – la sfîrøitul secolului XIII. fie prin vigilenflæ. „Optics for Preachers: the «De oculo morali» of Peter of Limoges“. 1250–1345. and the Foundations of Semantics. øi Gudrun Schleusener-Eichholz. acestea sînt ceea ce face cineva.31 Un alt rezultat al acestei inversiuni se observæ în felul cum e tratatæ lumina în picturæ. Tachau. øi nu ca acel ceva cu care privirea se contopeøte atunci cînd iese înafaræ. Pentru roadele filosofice ale recepfliei lui al-Haytam. pp. fosforescent. Locul încorporærii sau in-formærii a fost mutat în interiorul ochiului. a apærut ca manuscris în jurul anului 1281. Din acel moment. nu existæ umbrire øi nici o indicaflie a vreunei surse de luminæ care ar cauza toatæ aceastæ luminozitate.33 De oculo morali. 32. „Getting the Big Picture in Perspectivist Optics“. Intro-specflia sa. pictorii învaflæ tehnica umbririi. nu cînd i-a deschis. pp. în propria lor strælucire. marii învæflafli franciscani din Anglia. Katherine H. Ceva mai tîrziu. de la acfliunea de atingere a exteriorului la recepflionarea lucrurilor aduse de luminæ în interiorul ochiului. în special Roger Bacon øi William Occam. Leiden. Obiectele nu proiecteazæ umbre. væzul. 1978. Inversiunea væzului e reflectatæ foarte clar de schimbarea epistemologicæ a secolului XIII. Majoritatea capitolelor sale încep cu un sumar al ceea ce „ne spun savanflii opticieni“. Ei încearcæ sæ conceapæ cogniflia ca rezultat al aøa-numitei multiplicatio specierum. însæ implacabil. erau influenflafli deja de noul regim scopic preluat de la Alhazen. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculo morali» des Petrus von Limoges“. in Isis. încorporat øi numit de subiectul cunoscætor.32 Atunci cînd contemplæm o miniaturæ sau un mozaic medieval. Pentru Pierre. Cu toate acestea. l-a fæcut sæ întoarcæ pe dos construcflia conului vizual. Privirea. fiecare capitol despre scientia optica duce la un comentariu despre veghea ochiului. Astfel. Intellectus agens se comportæ ca raza vizualæ a privirii clasice. Am fæcut observaflia cæ în Antichitate existaseræ deja înflelepfli ce susflineau cæ obiectele exsudæ ceea ce ochiul capteazæ: pojghifle sau emanaflii numite simulacra. tratatul lui Pierre din Limoges. 20–81. marele învæflat italian dominican. øi nu øtiinfla naturii. ei picteazæ obiectele astfel încît privitorul observæ în mod clar localizarea sursei – extrinsece – care lumineazæ obiectele. care pot fi bune sau rele din punct de vedere moral. e ca øi cum intellectus agens ar fi soarele care „forfleazæ“ obiectele sæ îøi arate culorile. vezi Mark A. cînd curtea papalæ se afla la Orvieto øi în acelaøi moment cu tratatele de opticæ ale lui Johann Peckham øi Roger Bacon. 10 . la apogeul gîndirii scolastice: – la Toma din Aquino. Pictorul se limiteazæ la ceea ce aratæ øi lumineazæ o luminæ fixatæ (Zeigelicht). Gebr. educaflie øi formare a virtuflii. Berlin. În mod surprinzætor. Diferite tipuri de vedere apar ca acte a cæror conduitæ poate fi formatæ. 1981. in Frühmittelalterliche Studien. in The Michigan Academician. într-o øtiinflæ despre razele de luminæ øi ceea ce fac ele: photo-logie. iar prin iluminarea obiectului îl forfleazæ pe acesta sæ îøi arate caracteristicile sale universale. Eigen-licht. 258–309. el continuæ tradiflia opticii ca propedeuticæ a eticii. ceea ce vedem sînt culori care radiazæ: obiectele sînt entitæfli iluminate intrinsec. Lucrurile apar în propria lor luminæ. 72. 568–589. øi nu ceea ce i se întîmplæ cuiva. Wolfgang Schöne. 1954. a privirii. 33. væzul a fost examinat øi perceput ca rezultat a ceea ce aduce lumina în ochi. øi anume în corpul cristalin din spatele pupilei. Unul dintre primii autori care l-a încorporat pe Alhazen într-un tratat în latinæ a fost decanul de medicinæ al Universitæflii din Paris din timpul lui Occam.

filosofii greci vorbiseræ de o indiferenflæ pentru imagini. Ochiul nu avea nevoie de cîrje. øi nici nu ar fi putut sæ le utilizeze. 37. p. Antrenamentul privirii. Rezultatul e atît degradarea. fiindcæ natura îl înzestrase cu conaturalitate. 5. 11. Weigl. privirea øi aparenfla (emphasis) se aflau într-o relaflie reciprocæ de proporflie naturalæ. vederea stricatæ. Ochiul øi lumea. 1988. adeværul nu mai era ceea ce væzuse ochiul. Væzul a devenit astfel independent de atingere øi gust øi a fost exaltat ca instrument principal al observafliei. lumen intellectuale. Ele desprind ochiul de naturæ øi simuleazæ. Revelaflia creøtinæ a inculcat un disprefl calificat pentru aceste lucruri mundane. De o manieræ analoagæ. Cu toate acestea. Ochiul a pierdut conaturalitatea cu obiectele øi. Galilei a fæcut descoperirile descrise în Sidereus Nuncius [Mesagerul sideral. Stuttgart.36 Acestea se bazau. susflinute de încrederea în øtiinflele naturale echipate cu tehnologii. desenele cu creta. O carte micæ scrisæ de Engelhard Weigl e ghidul agreabil øi competent al noii epoci a percepfliei instrumentate. era nevoie de o anumitæ educaflie pentru a privi în typos. Øtiinfla anatomiei a apærut din reticenflæ øi negarea ulterioaræ a regimului de imagini transmis de la Galenus prin texte. 1610] datoritæ faptului cæ dobîndise o nouæ privire. a dobîndit supremaflie asupra celorlalte simfluri. nu prin imagini. exegeza percepfliei senzoriale a cældurii øi frigului a fost înlocuitæ cu euristica mæsurætorii. folosinfla sa se restrînge la studiul istoriei opticii. pentru a garanta noua øtiinflæ“. ochiul însuøi a fost degradat într-un dispozitiv pentru observare. 35. însæ nu a instrumentat privirea. Aceastæ experienflæ era cu totul diferitæ de unicul tip de luminæ pe care par sæ îl cunoascæ modernii. Un singur exemplu ajunge pentru a ilustra transformarea: concurenfla dintre teoriile ce încercau sæ explice faptul. Folosirea acestui termen. desenatorii au încetat sæ redea ceea ce „øtiau“ øi au început sæ vadæ în perspectivæ „naturalæ“. Vederea a fost desprinsæ de sinestezie. pe atunci evident. Feyerabend. øi nu al credinflei. au înarmat ochiul øi au transformat privirea. însæ nu putea fi niciodatæ inadecvatæ. conceputæ ca proporflia dintre latura øi diagonala unui pætrat sau cincimea ce rezultæ din diviziunea unei corzi în proporflie de trei pærfli din cinci.35 Timp de douæ milenii. ca urmare a învæflærii tehnicii de umbrire ca student al Academiei 34. cald øi rece. ceea ce exludea existenfla unor lucruri dincolo de bætaia ochiului. a cærei concluzie a fost numitæ de atunci temperaturæ. pe teoria unui antagonism elementar al anotimpurilor. askesis. ochiul distras. aceste desene au confirmat „perspectiva“ impusæ de autoritatea scrisæ a anatomiøtilor galeniøti. O persoanæ capabilæ sæ exercite lumen e o creaturæ cu totul diferitæ de cea care recepflioneazæ în mod pasiv lux. în timpul secolului XVI. Instrumente der Neuzeit. lumen fidei øi illuminatio de pe paginæ nu erau doar discutate. Deøi accentul pe inventarea lentilelor e util pentru discutarea succesiunii paradigmelor øtiinflifice37. Scalpelul øi bisturiul au deschis burta. Privirea putea fi impuræ. Instrumentarea privirii Din punct de vedere istoric. Schleusener-Eichholz. ustensilele au întærit – nu. London. 36. øi nu al opsisului. ci erau subiecte ale experienflei. a telescopului øi a microscopului sînt considerate de obicei ca motor øi în acelaøi timp simbol-cheie al tipului de iconoclasm øi iconofilie al modernitæflii timpurii. ochii imaginii. p. Metzler. 11 . ci rezultatul unei observaflii. termometrul. teoria lui Aristotel definise relaflia dintre epistemé øi techné. Icoana a orientat. xilografia øi apoi gravura au dat mæruntaielor însîngerate aparenfla de organe a cæror formæ s-a impus asupra privirii. Implicafliile asupra posibilitæflilor eticii sînt profunde. Instrumente der Neuzeit. Autorul subliniazæ paralela dintre noile concepte de adevær øi realitate. Paul K. icoana. 1990. îl fac sæ vadæ ceea ce înainte nu putea fi cunoscut. a abolit faptul (diferenfla). Aceste teorii au dominat discufliile pînæ în momentul în care un instrument de mæsurat. observaflie. Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. La început. cît øi exaltarea privirii: în mod progresiv. 9. pusæ în serviciul øtiinflei. Verso. cunoaøtere øi arte. expunînd mæruntaiele. a devenit condiflia necesaræ pentru ca ochii credinflei sæ poatæ atinge pragul eternitæflii. Inventarea øi folosirea lentilelor. în acelaøi timp. cæ apa de izvor e mai rece vara decît iarna. Engelhard Weigl. Das Auge im Mittelalter. Against Method.34 Am cîøtigat lux øi am pierdut lumen. care erau considerate a fi irelevante în ceea ce priveøte adeværul. ce reflecta opoziflia calitæflilor fundamentale. Alexander von Humboldt a væzut în aceasta începutul øtiinflei moderne: „[Instrumentele] echipeazæ omul cu organe noi. Ochiul øi obiectul erau conaturale. desemneazæ væzul coordonat de un instrument. Treptat. Ca urmare. Din cele mai vechi timpuri.arhiva Douæ cuvinte latine diferite erau folosite pentru lumina ce iese în afaræ. e nouæ. respectiv lumina ce intræ înæuntru: lumen øi lux. în ultimæ instanflæ. Datoritæ unui instrument. instrumentele au scos privirea din vizibil. Lumen oculorum.

cea italianæ. prin observaflii succesive. abordærile diferite ale pictorilor dezvæluie tipuri specifice ale privirii. James J. în telescop sau prin telescop. C. dupæ cum am menflionat. aceste studii s-au dovedit a fi utile. se poate sugera cæ problemele care au apærut în dezbaterile actuale despre realismul instrumental au fost deja discutate în timpul lui Galilei. imago rerum [imaginea lucrurilor]. Bloomington. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit. la o distanflæ bine definitæ de privitor. Vezi øi Gibson. Pentru olandez. ci încurajeazæ contemplaflia tæcutæ a suprafeflei colorate. Cu toate acestea.“ În traducere: „Deøi pînæ în prezent Imaginea era [doar] un Ens rationale [aproximativ.40 Un lucru pare a fi clar: folosirea din ce în ce mai intensæ a dispozitivelor instrumentale pentru ochi mæreøte în acelaøi timp distanfla dintre om øi lumea tangibilæ a lucrurilor cotidiene. o «entitate imaginatæ»]. povestea apare în sau printr-o fereastræ care îi permite privitorului. On Painting and On Sculpture: The Latin Texts of De pictura and De statua by Leon Battista Alberti. Pictura sa creeazæ un obiect care apare pe lume printr-un act de construcflie geometricæ. privirea care simte unde e vizibilul. Pictorul reprezintæ pe suprafafla picturii ceea ce se presupune cæ ar avea loc înlæuntrul ochiului. E o artæ legitimæ. asupra locului unde obiectul væzut e prezent în mod tangibil. 39. 176ff.42 Stilul italian provine din învæflæturile lui Leon Battista Alberti. 1979.38. De exemplu. din contræ. Nu atrage ochiul într-un spafliu pictat. Johannes Kepler încæ mai face o distincflie claræ între douæ evenimente41: – pe de o parte. la rîndul lor. 174. viitorul va fi cuprins în sentinfla sa: ut pictura ita visio. fæcînd vizibile alegerile lor morale. au fæcut ca ochiul sæ devinæ øi mai important în cæutarea noului tip de adevær. 46. – de cealaltæ parte. 2. 1986. pentru a fi apoi tîrîtæ prin nervul vizual în forumul simflului comun. Acolo. Gibson. în mod paradoxal. Nachricht von neuen Sternen. suprafafla obiectului væzut coincide cu cea a picturii. Houghton Mifflin. Ca urmare. 1950. pentru construcflia unor instrumente care. vol. respectiv cea olandezæ. În timpul epocii moderne. în ceva ce poate fi contemplat de privire. 1983. ce ocupæ un loc bine definit în fafla picturii. O controversæ recentæ din istoria artei a apærut pe seama a douæ moduri ideale de interpretare a actului picturii occidentale. Variorum Reprints. The Art of Describing. Hans Blumenberg. numeøte imaginea virtualæ din fafla ochiului pictura lucrurilor. De acum înainte. Indiana University Press. 153.43 Pictura traduce o poveste scrisæ iniflial într-o carte. pp.44 Kepler. 25ff. Cu toate acestea. 1965. 40. ci doar pe suprafafla øevaletului. Phaidon. London. Svetlana Alpers. de unde e ridicatæ de spiritele vizuale. øi Werner Kutschmann. Spre deosebire de stilul italian. Pictura e o narafliune. 1990. iam figurae rerum vere in papyro existentes. Pentru picturæ. sfinflii øi liderii civici.38 În aceeaøi perioadæ. Noua reluctanflæ a incitat utilizarea oflelului øi creionului. privirea e contopitæ cu imaginea. Science. Pentru Alberti. seu alio pariete.46 Aranjamentul obiectelor sau reprezentarea unei scene la Alberti nu pretinde cæ ar fi o copie a imaginii retinale. pp. deoarece reprezintæ interacfliunile semnificative dintre persoane. A. e un mod de a spune o poveste. Ad Vitellionem. Insel-Verlag. Instrumental Realism: The Interface between Philosophy of Science and Philosophy of Technology. 1991. Galilei a fost însæ cel care a descoperit munflii selenari. Cecil Grayson. p. aparenfla lucrului. James Gibson va resuscita aceastæ distincflie sub forma diferenflei dintre lumea vizualæ øi cîmpul vizual. Consacræ statutul unor personaje ca eroii. imaginea apærea pe lume ca o construcflie a artistului. 1972. Boston. expresia pictorialæ a unei tæieturi în conul vizual. 45. Der Naturwissenschaftler und sein Körper. The Perception of the Visual World. cel olandez nu e narativ. El nu îl invitæ pe privitor sæ ia parte la o acfliune cu valenfle morale. 2. Încorporarea imaginii Kepler deosebea douæ instanfle: lumina ca pictor al øevaletului de pe retinæ øi privirea ca generator al aparenflei vizuale. Suhrkamp. a tiparului øi sticlei. Chicago. 44. imaginea devine o parte esenflialæ a privirii. p. „Cum hactenus Imago fuerit Ens rationale. datoritæ faptului cæ educaflia sa artisticæ îl învæflase sæ deseneze øi sæ umbreascæ ceea ce vedea în instrumentul sæu. proiectatæ de privire în afaræ. ce existæ cu adeværat pe hîrtie sau alte suprafefle.45 Mult mai tîrziu. 7–21. lumen-ul. Sidereus Nuncius. sæ se aplece øi sæ se implice în spafliul reprezentat. E un facsimil ce emite acelaøi fascicul de 42. Frankfurt am Main. Optics and Music in Medieval and Early Modern Thought. 12 . Dupæ cum am menflionat. de Arte din Florenfla. Frankfurt am Main. ci descriptiv. care apare în fafla lentilelor pupilei. picturae dicantur. Houghton Mifflin. Noul iconoclasm ne confirmæ faptul cæ o nouæ reticenflæ în fafla imaginilor mentale tradiflionale este cea care a bætut calea pentru inversiunea privirii. formele lucrurilor. 6. in Hans Blumenberg. 43. London. Literatura recentæ de istoria opticii39 a deschis noi perspective asupra legæturilor dintre transformarea modurilor percepfliei øi interpretarea acestora între 1600 øi 1750. Pentru Alberti. e focalizatæ de acestea øi proiectatæ pe retinæ. Pentru filosofia tehnologiei. 1989. obiectul poate fi øi auzit ori atins. ca niøte polifliøti. Galileo Galilei. Ronceverte. øi alfli cercetætori îøi îndreptaseræ telescoapele de aceeaøi calitate cætre lunæ. University of Chicago Press. Inifliativa pentru introducerea acestei distincflii îi aparfline Svetlanei Alpers. vol. Astronomy and Optics from Pliny to Descartes: Texts. pictura rerum [pictura lucrurilor]. Kepler. se numesc picturi“. Diagrams and Conceptual Structures. pp. Constantin Huyghens scrie despre intersecflia planurilor observate de el în camera obscura ca despre ceva ce nu poate fi exprimat în cuvinte. ochiul devine astfel antiteza independentæ. prin întrebarea dacæ stelele mediceene øi lunile lui Jupiter sînt væzute cu telescopul sæu. The Ecological Approach to Visual Perception. The Art of Describing: Dutch Art in the Seventeenth Century. „Das Fernrohr und die Ohnmacht der Wahrheit“. Alpers. Don Ihde. Ad Vitellionem. Boston. Bruce S. Crombie. 41. Eastwood. nu dispare dintr-odatæ. e un substitut optic al obiectului însuøi. London. væzul e ca pictura.

Eseul concis al lui Panofsky a dominat dezbaterile despre stiluri istorice ale percepfliei spafliale. 49. Techniques of the Observer. Cennini. R. Pentru un studiu critic al opticii lui Newton. 99–167. De exemplu.53 Acfliuni foarte diferite nu pot fi redate prin cuvinte moderne færæ a face mereu precizæri. chiar væz. Zauber des Spiegels. Cu cît e mai mare distanfla faflæ de trecut – în timpul scrierii acestui eseu –. în film. percepflia culorii48.. termeni ca observator. Anamorphic Art. Berlin. Cu toate acestea. 56. Jean Baudrillard. Reabsorbirea privirii O problemæ generalæ legatæ de abordarea istoricæ a acestui subiect ne-a afectat foarte mult încercarea de a schifla o istorie a privirii. Black and Red. artistul olandez încearcæ sæ reprezinte actul opsis-ului ca operæ de artæ. Nexus. 1993. Privirea øi imaginea sînt pentru el douæ aspecte ale aceluiaøi eveniment. ci a declanøat evenimente ale experienflei care nu au un numitor comun. pictorul olandez. J. Bedeutung des Spiegels in der Kunst.a ignorat lumen-ul (vezi mai sus). MA. Crary descoperæ în trecut un punct de observaflie din care poate fi væzutæ în 47. vezi A. conform lui Alpers.. 52. Sage. Conul vizual poate indica un vîrf pe pupilæ sau un punct pe suprafafla obiectului. Virilio sau Lyotard57. Publicat iniflial ca „Die Perspektive als «symbolische Form»“. München. New York. The Science of Art: Optical Themes in Western Art from Brunelleschi to Seurat. Spre deosebire de Alberti. Abrams. 48. Casablanca aparfline unei epoci scopice care e închisæ astæzi. Clarendon Press. Am arætat deja cæ reticenfla bizantinæ faflæ de icoanæ ca element esenflial al cultului a provocat primul val important de cercetare filosoficæ a iconologiei. în stil olandez. Sepper. Detroit. Vezi øi Martin Kemp. Hidden Images: Games of Perception. Jonathan Crary. dar nu îl transformæ într-un vector cauzal ce ar duce la noua activitate a ochiului. Despre originea perspectivei. Cartea lui Crary e despre „væz øi construcflia sa istoricæ. Despre influenfla teoriei culorii øi luminii asupra poeziei. vezi William Ivins. 50.. Frankfurt am Main. 51. puteai intra în Rick’s Café.. Yale University Press. Simon. traducere de W. Bucureøti. care nu are nici cea mai micæ intenflie de a reprezenta evenimentul privirii. dincolo de cadrul picturii. pînæ cînd Christoph Scheiner (1575–1650) sugereazæ cæ ar putea fi de fapt o lentilæ. pp. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century. optica catoptricæ (studiul oglinzilor)49. 7. Perspectiva ca formæ simbolicæ. EST-Samuel Tastet. neproblematizat. genereazæ noi inifliative în iconologia teoreticæ. în spiritul lui Kepler. opsis-ul. 1978. 55. New York. Guy Debord. 1991. care funcflioneazæ ca un stomac ce digeræ øi încorporeazæ aparenfle. Zone Books. F Hartlaub. Erwin Panofsky. dacæ acesta ar fi acolo. Optica dioptricæ (experimentele cu refracflia luminii)47. Paris. dar în aceeaøi mæsuræ øi un raport asupra unei invenflii culturale a timpului sæu. G. ed.52 Panofsky a luat convingerea neokantianæ în forme epocale a priori ale percepfliei øi a fæcut din aceasta un instrument pentru istoria artei. Columbia University Press. pp. Harry N.. Anamorphic Art and Illusions from the Renaissance to the Present.arhiva raze de luminæ care ar fi reflectate de obiect. au suferit transformæri semantice radicale. 1964.54 Plauzibilitatea acestei opinii e demonstratæ mai apoi de Kepler. L’art du moteur. Harry N. însæ astæzi MTV te înghite. Despre culoare. Monti. Symbolic Exchange and Death. 1960. ci mai degrabæ un obiect adus pe lume de libido videndi. instrumentalizarea ochiului. New York. 1927. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare“. În spatele pupilei se aflæ un film de lichid diafan. The Breaking of the Circle: Studies in the Effect of the „New Science“ upon Seventeenth-Century Poetry. 1994. iar mai tîrziu cu camera lucida. privirea nu a generat doar interpretæri diferite. Elmayan. El nu repetæ autori francezi ca Baudrillard. Pentru el. Le regard. Paul Virilio. vezi John Gage. Debord. Cambridge. Essai sur une légende ˇ scientifique. 1993. All Was Light: An Introduction to Newton’s „Opticks“. 1977. Galilei sau Kepler rateazæ punctul-cheie. 1993. Rupert Hall. cu atît mai excesivæ e dificultatea: cum sæ evitæm remodelarea unei etologii ce a dispærut printr-o terminologie ce poate fi aplicatæ doar ultimului program de calculator? Într-o carte scurtæ øi lizibilæ. Perspective As Symbolic Form. însæ a øi abætut atenflia de la realizarea contemporanæ opusæ: tratarea senzualæ. reprezentare øi gîndire conduce la un nou pas în studiul iconologiei. Prattica del parallelogrammo da disegnare. in Vorträge der Bibliothek Warburg 1924–1925. Metropolitan Museum of Art. Piper. New York. 54. reprezentare. 1976. El porneøte de la acest gol. Aøa cum a arætat Gérard Simon. Thousand Oaks. 2001]. Geschichte und . 53. Aufsätze zu Grundfragen der Kunstwissenschaft. Paul 13 . Jurgis Baltrus aitis. Le miroir. øi încorporarea imaginii ca element esenflial al observafliei. Jurgis Baltrus aitis. Rolf Haubl. Christoph Scheiner. realizarea lui Alberti.55 Aøa cum marele etimolog al cuvintelor greceøti bazate pe phos. New Brunswick. New Haven. Abrams. retipærit in Hariolf Oberer øi Egon Verheyen. Fred Leeman. principalul subiect al studiului nostru este o activitate umanæ formatæ de un anumit oikos istoric. ed. rev. 1992. Hessling. 258–331. ˇ Strachan. a fost o descoperire tehnicæ. Oxford. plasticæ a picturii. genuri literare precum critica de fotografie sau de film solicitæ sensibilitatea pentru un trecut diferit de prezent. Jonathan Crary sugereazæ o metodæ prin care trecutul scopic al Europei poate fi recapturat în engleza modernæ. 1938. Reticenfla ce poate fi observatæ în aceste douæ modalitæfli de percepflie. Society of the Spectacle. Little. Boston. concepe însæøi senzaflia vizualæ ca un act de reprezentare senzualæ. 57. Crary. Vezi nota 39. 1983 [în româneøte: Societatea spectacolului. vezi Dennis L. Unter lauter Spiegelbildern. densæ. B. 1653. traducere de Ian Hamilton Grant. Rutgers University Press. On the Rationalization of Sight. Éditions Galilée. suscitæ în mod sistematic aceeaøi reticenflæ: ceea ce vedem sînt suprafefle care aratæ privirii noastre prezenfla obiectelor sau suprafeflele sînt tot ceea ce ne aratæ realitatea? Aceastæ reticenflæ fundamentalæ faflæ de imaginea din privire trebuie regînditæ în lumina unui articol seminal de Erwin Panofsky. G. traducere øi note de Ciprian Mihali øi Radu Stoenescu. despre reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare.56 Mai precis. anamorfoza (distorsionarea controlatæ øi reconstrucflia imaginilor)50. New York. reprezentarea pictorialæ a perspectivei centrale. Literatura diverselor cîmpuri ale opticii se deschide pentru interpretæri ale istoricului tehnologiei ori ale istoricului filosofiei. Pentru orientare. MIT Press. 1993. 1951. Color and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction. 1991. øtiinflele perspectivale (folosind tehnologia proiecfliei øi velum-ul)51 øi mai ales experimentele cu camera obscuræ. Brown and Company. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. Leipzig–Berlin. Bologna. Newton’s Optical Writings: A Guided Study. În prezent. Crary ne ajutæ sæ examinæm aceste schimbæri. primii care au atras atenflia asupra abisului dincolo de care væzul devine postmodern. În epoci diferite. vezi Marjorie Hope Nicolson. 2 vol. 1989. cei care încearcæ sæ elaboreze o fenomenologie a privirii prin ecran sau parbriz cu ajutorul terminologiei create de Alberti. CA. Paris.

The Vision Machine. cît øi tehnic. subliniind adesea aceastæ abstragere a sinelui prin acoperirea corpului lor. simulatoarele de zbor. perspectivæ istoria unei noi etologii oculare. The Mirror and the Lamp: Romantic Theory and the Critical Tradition. cætre un cîmp scopic euristic mai degrabæ decît exegetic. cele douæ secole de tehnologie a privirii instrumentale apar ca implementare materialæ a unei inversiuni radicale a væzului „natural“. neagræ. documentînd dispariflia paradigmei væzului modelate pe camera obscura. Abrams. L’horizon négatif: essai de dromoscopie.Virilio. H. 62. Minneapolis.63 Acest proces corespunde cu schimbarea concepfliei despre funcflia minflii în actul percepfliei.. cæ în a doua jumætate a secolului XIX. care opereazæ direct pe corpul individului“. De exemplu. 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. Øi totuøi. ca Roland Barthes øi. ai cærui ochi nu aveau nevoie de legæturæ cu restul corpului. N. Se poate susfline. alflii. Crary susfline cæ paradigma observatorului e întoarsæ pe dos. 1978. – primele gravuri pe lemn. 1977. 8. 1988. 63. nu fragmentase spafliul aøa cum o face un loc în compartiment pentru Flaubert. pp. Calul în galop. Techniques of the Observer.58 Conform lui Crary. 57–65. Desenatorii au folosit camera ca instrument de lucru. Dacæ aceste imagini se referæ la ceva. Jean-François Lyotard. 1984. On Photography. o condiflie pentru observarea øi trasarea exactæ. Camera obscuræ furnizase modelul pentru „suprimarea generalizatæ a subiectivitæflii væzului în gîndirea secolelor XVII–XVIII“. Idea Design & Print. Aceastæ detaøare asceticæ pærea. oarecum ca turnura cætre abstract. 2005]. susflin cæ încæ de la mijlocul secolului XIX. Evenimentul discutat de Crary a avut loc mai devreme. fotografiei øi televiziunii. Klincksieck. Oxford University Press. autonom. Victor Hugo observa turnuri mergînd prin peisaj. „examinînd semnificaflia anumitor dispozitive optice. care poate fi perceput optic. atît simbolic.Y. Apare la Chardin. Daguerre developeazæ primele sale plæci în 1836. ci doar a mecanizat øi a confirmat o paradigmæ a væzului dupæ camera obscura. sînt doar cîteva dintre tehnicile care mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. Nu le introduc în discuflie datoritæ modelelor de reprezentare pe care le presupun. dupæ cum vom vedea imediat –. cu o mantie largæ. iar apoi litografiile au invadat strada. Unii. 1994. ele corespund unor date matematice sau milioane de bifli electronici. ca Besançon.. Designul asistat de calculator. Princeton University Press. holografia sinteticæ. traducere de Brian Massumi. Crary. ce se miøca mai repede decît trenurile din 1837. Wolfgang Schivelbusch. B. Viteza roflilor a creat o diviziune între salonul vibrant øi extraordinarul spafliu exterior. prin instrucfliunile mærfurilor aruncate asupra consumatorului. Oxford. în urma sa. traducere de Virgil Mleøniflæ.64 Camera obscura a fæcut din privitorul individual – închis în întuneric – un individ izolat. Cælætorul aøezat pe banca sa împarte un pui præjit cu prietenul sæu øi priveøte pe fereastræ într-un spafliu cu totul diferit.. Toate aceste inovaflii au întærit o tendinflæ: cea cætre vederea færæ punct de vedere. ci ca locuri ale cunoaøterii øi puterii deopotrivæ. Hill and Wang.61 În secolul XIX. Blackwell. într-adevær. Indiana University Press. El evitæ astfel tentaflia de a trata noua privire ca un fel de ou clocit de electronicæ.59 Alflii. Susan Sontag. Crary dezvæluie øi situeazæ aceste precondiflii între 1810 øi 1830 – cu 25 de ani mai tîrziu decît s-a întîmplat în realitate. Roland Barthes. 1980. A devenit ceva obiønuit sæ vezi facsimilul înainte de adeværatul McCoy. Vezi Gilles Deleuze øi Félix Guattari. 1971. casa øi øcoala. Camera obscura fusese paradigmaticæ pentru statutul dominant al observatorului în secolele XVII–XVIII.. 64. Bloomington. Sub ghidajul sæu. New York. 61. Susan Sontag.60 Mærfuri produse de maøini automate au invadat pieflele. A Thousand Plateaus: Capitalism and Schizophrenia. Straus and Giroux. de la imitaflie la expresie. animaflia pe calculator. væd în fotografie cea mai distinctæ frontieræ ce marcheazæ începutul modernitæflii. figure. obiecte industriale perfect identice au frustrat ochiul obiønuit sæ deosebeascæ lucruri similare.62 Crary studiazæ aceastæ substituflie. realizærile inginereøti au cauzat schimbæri ale mediului înconjurætor ce au generat noi modalitæfli ale privirii. Classical Probability in the Enlightenment. 59. øi ghidarea forflatæ a atenfliei. New York. M. Paris. p. 14 . University of Minnesota Press. – calea feratæ a dat naøtere unei priviri cu totul noi. Camera lucida: Reflections on Photography. recurgînd adesea la Walter Benjamin. nu a bulversat. Reflecflii despre fotografie. iar acesta. 60. situeazæ începutul unei noi epoci scopice prin interpretarea picturilor. 1969. Cluj. 58. munfli ce se înghifleau unii pe alflii øi flori ce formau benzi colorate de-a lungul øinelor. ochiul uman a avut de a face din ce în ce mai mult cu un tip nou de obiect. The Railway Journey: Trains and Travel in the Nineteenth Century. p. alte instrumente optice – în special stereoscopul – au devenit paradigmatice. 1. radical diferitæ de abilitæflile mimetice ale filmului. Éditions Galilée. Paris.. toate aceste schimbæri au avut loc dupæ ruptura scopicæ studiatæ de Crary. de la oglindæ la lampæ. cele mai multe funcflii istorice ale ochiului omenesc au fost înlocuite treptat de practici prin care aparenflele nu mai au nicio referinflæ topologicæ la poziflia unui observator într-un mediu real. Farrar. Deschiderea camerei pærea a fi identicæ cu punctul. însæ reflectæ o preocupare generalizatæ abia cîteva decenii mai tîrziu. Contribuflia remarcabilæ a lui Crary constæ în cæutarea precondifliilor acelei inversiuni a privirii ce a devenit dominantæ dupæ – sæ zicem – 1970. Vezi øi Lorraine Daston. dar øi a aparatului. Crary. Aceastæ reconfigurare s-a efectuat printr-o „implantare ubicuæ a «spafliilor» vizuale fabricate. Paul Virilio. Discours. conform lui Crary. Princeton.

A træit øi predat în Paris multæ vreme. 116ff. difuza øi trivializa paradigma de tip camera obscura a væzului. din ultimii douæzeci de ani. condiflia raportului ocular e reticenfla. În timp ce camera fotograficæ înregistra. gîndirea lui Lévinas poate fi înfleleasæ ca o prelungire a reflecfliei talmudice.66 Douæ fotografii. ales dintr-o mulflime de opinii filosofice.67 Cu toate acestea. Emmanuel Lévinas. alæturi de albumul foto. dezasocierea privirii de iubire. pp. Studiul sæu îi permite sæ deceleze pærflile care au condus la marea diviziune epocalæ din 1970. Ca filosof contemporan.. pp. Vision and Visuality. Mulflumitæ lui Crary. Un exemplu. øi nici o iluzie a Disneylandului. cu proiecfliile sale perfect monoculare. L-a adus pe Husserl în Franfla øi a fost unul dintre primii interprefli francezi ai lui Heidegger. Besançon. Techniques. 56. „Modernizing Vision“. 1988. distanfla dintre cele douæ lentile cu care au fost fæcute fotografiile simuleazæ un contact optic imposibil. Lévinas. Privirea a devenit o nouæ forflæ constructivæ. p. Corpul modelului are o prezenflæ plasticæ exageratæ. 9. s-a estompat în anii 1820. stætea cutia cu plæci stereo dintr-o cælætorie în Sicilia. Aceasta e paradigma care. 15 . ochii au devenit punctul-cheie al interfeflei informaflionale dintre sisteme. din jurul anului 750. în opinia noastræ. Conservatismul sæu i-a permis lui Emmanuel Lévinas sæ devinæ ghidul nostru final în efortul de a recupera o eticæ a privirii. in Hal Foster. Dar. Noua maøinæ a împins privirea într-un spafliu incorporal øi inaccesibil. create tehnic pentru a manipula lumea vizibilæ. Popularizarea noilor teorii øi aparate a încurajat folosirea ochiului ca generator de vederi. Pe de altæ parte. narînd povestea 65. Crary urmæreøte pas cu pas modul în care noua tehnologie øi noul instrumentar intensificæ prevalenfla acestor aparenfle în locul realitæflilor tangibile. în contextul interpretærii istoriei privirii ca istorie a reticenflei în fafla imaginii. În aceastæ din urmæ epocæ scopicæ. dupæ Crary. în al treilea rînd. descrierea începutului acestei mari epoci e deficitaræ. A insistat în mod repetat cæ punctul sæu de plecare e „absolut nonteologic“. dar øi pentru libertini ce selectau prada pentru urmætoarea vizitæ la bordel. ce atrage privitorul într-o ciudatæ intimitate vizualæ. Pe masa bunicii. Stereoscopul a devenit un instrument popular pentru privirea dagherotipurilor. amuzamente populare øi cercetæri în fiziologie øi psihologie. Seattle. se poate înflelege profunda ambiguitate ce avea sæ caracterizeze urmætorii 150 de ani. poate ilustra motivul pentru care susflinem existenfla unei ezitæri specifice secolului XIX între douæ concepflii ale væzului.arhiva determinabil matematic. „Transcendence et Hauteur“. Instrumentul furniza o vedere ce e mai degrabæ magicæ decît realistæ. lua privitorul de pe picioarele sale. Antrena ochiul pentru percepflia øi interpretarea unor aparenfle care nu pot fi atinse niciodatæ. intensificatæ øi mai tare ca mediul în care e perceput corpul nud: cîmpul îngust al focarului lentilei încefloøeazæ atît vaza din prim-plan.65 Astfel. 66. Bay Press. øi. øtiinfla øi aparatele optice sprijineau o concepflie a funcfliilor ochiului care a devenit dominantæ abia în zilele noastre. Lévinas consideræ cæ sursa existenflei personale e privirea reciprocæ a douæ persoane. Privitorul e atras într-un spafliu virtual care nu se supune regulilor perspectivei centrale. un singur om a rezistat tendinflelor dominante ale vizualizærii: desprinderea væzului de sinestezie. fæcute cu ajutorul a douæ lentile situate la cîfliva centimetri distanflæ. dezîncarnarea ochiului prin considerarea sa ca un fel de cameræ video construitæ în corp ori un organ abstract de sex. au dus oamenii într-o pædure care nu e nici Parcul Naflional. Crary. modul în care spafliile virtuale. filosofia. într-o micæ cutie întunecatæ. O astfel de reticenflæ disciplinatæ – sau practicatæ. erau vizualizate una lîngæ cealaltæ. ed. Jonathan Crary. a fost crescut cu interpretarea Cabalei øi a studiat în Strasbourg imediat dupæ sfîrøitul Primului Ræzboi Mondial. în fafla oricærei icoane. din moment ce e în afara experienflei istorice a celor mai mulfli nonevrei occidentali – pare a fi pasul iniflial necesar pentru o eticæ a celuilalt în rîndul unei generaflii cæreia i se furæ sistematic væzul. 67. din care lumea va fi dedusæ logic øi reprezentatæ. 36f. cît øi draperia din fundal. garantatæ de legile ce guverneazæ propagarea razelor de luminæ. 1962. 110. Emanuel Lévinas De-a lungul celei mai mari pærfli a secolului XX. prin integrarea ocularæ în realitæflile virtuale. Pentru el. dar care promitea o întîlnire carnalæ. provenind dintr-o familie de evrei lituanieni de tradiflie talmudicæ mai degrabæ decît hasidicæ. camera exprima convingerea cæ observaflia era bazatæ pe o vedere „obiectivæ“ a lumii. Singura datæ cînd a intervenit în istoria noastræ aversiunea evreiascæ pentru reprezentarea pictorialæ a fost în cazul controversei din Constantinopol. Dispozitivul era foarte popular printre turistele în cærucior. specific evreiascæ. Obiønuia privirea cu o vedere ce nu corespundea niciunui punct de vedere. in Bulletin de la Société Française de la Philosophie. frauduloasæ.

Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 68. Un ciclu istoric de mai mult de douæ milenii se apropie astfel de un sfîrøit aproximativ. vigilenfla geloasæ a cuvintelor Coranului la musulmani. credinciosul se aflæ faflæ în faflæ cu Cuvîntul Încarnat al lui Dumnezeu. 1985. Jacques Ellul. Fafla celuilalt mi se adreseazæ mereu într-un mod etic. de a sta în poalele lui Abraham. MI. în Grecia preclasicæ. a cæror surditate era notorie – conform convingerilor contemporane –. care a divizat apoi creøtinætatea. Conciliul de la Niceea a urmat indicafliile lui Ioan Damaschin: – doctrina creøtinæ inclusese de la începuturile sale ideea cæ apariflia carnalæ a lui Dumnezeu nu e doar parte din credinflæ. Kierkegaard vede în acest centrism ocular o neînflelegere secularæ a Bibliei. într-un mod diferit. Scrierile sale au fost înflelese. Fafla de care vorbeøte Lévinas nu e propria faflæ. un hughenot de origine parflial evreiascæ. în sprijinul cuvîntului. Grand Rapids. iar dedicaflia musulmanæ totalæ pentru cuvînt era destinatæ recunoaøterii transcendenflei absolute a lui Alah. Dupæ cum o spune el însuøi: „nu pot decît sæ aud fafla celuilalt. Condifliile sociale øi economice ale secolului VIII au creat o scenæ favorabilæ celor trei tradiflii ale reticenflei. dar pictura a dobîndit un nou rol important. dorinfla anticæ biblicæ (evreiascæ) de a ajunge în paradis. ci trebuia celebratæ printr-o liturghie ce conferea un rol central cultului icoanelor. Lévinas a fost interpretat ca øi cum s-ar situa în cadrul fenomenologiei lui Husserl. ca niøte comentarii la filosofia lui Heidegger. trebuiau învæflafli cu ajutorul picturilor. de asemenea. aceastæ victorie a ortodoxiei iconodule din Conciliul Ecumenic de la Niceea a dat naøtere unei noi reticenfle în fafla imaginii de cult. 16 . încæ din epoca timpurie a creøtinismului. În Vestul latin. Lévinas îl admiræ pe Heidegger. a accentului pus pe claritatea væzului mai degrabæ decît pe încrederea obedientæ. Calea a fost deschisæ pentru istoria pe care am trasat-o: simultan. ceea ce ochiul meu mîngîie. Pægînii. acest cult teologic pentru imagini nu a devenit niciodatæ o parte esenflialæ a liturghiei. poziflia temætoare a evreului reflectæ un simfl unic pentru apropierea øi imanenfla divinitæflii. Nu e nici fafla pe care ar descri-o un psiholog. – Conciliul a insistat cæ în ruga sa în fafla icoanei. prin care sæ îi fie conferit sens øi înfleles. øi. Lévinas a dorit sæ salveze „fafla“. înainte ca imaginea sæ erupæ în disputa sîngeroasæ despre icoanæ în credinfla øi cultul creøtin. Cam în acelaøi timp. analiza privirii propusæ de Lévinas e de o importanflæ crucialæ. În mod paradoxal. Lévinas spune cæ fafla mea vine pe lume din fafla celuilalt. reticenfla a dispærut printre cei mai mulfli credincioøi occidentali. a fost schimbatæ. a fost echivalatæ cu væzul. øi nu e nici tæcutæ. Fafla celuilalt se aflæ în centrul operei sale de o viaflæ. Prin imagini. temerea Vechiului Testament de a-l numi sau a-l aræta pe El. în opoziflie explicitæ faflæ de acesta.ascetismului ocular. care apare inversatæ în oglindæ. în delicateflea øi impenetrabilitatea sa extraordinaræ. øi ia sfîrøit cu privirea tactilæ a feflei tale. „Fafla celuilalt“ din scrierile lui Lévinas nu poate fi subiectul unei descrieri fenomenologice. The Humiliation of the Word. Eerdmans. În timp ce aniconismul sau antiiconolatria greceascæ fusese pusæ în serviciul adeværului abstract. adicæ privirea sa se întinde de la typos la prototypos. Jacques Ellul. Dar el meritæ sæ fie interpretat aparte. cel care a luat în posesie rinichii øi inima credinciosului. În tot ce ating øi gæsesc în fafla celuilalt e subiectivitatea mea: „Eu“ nu poate fi decît un dar în øi din fafla celuilalt. În acest context. Pentru Lévinas. fafla e ceea ce ochiul meu atinge. Percepflia feflei celuilalt nu e niciodatæ doar opticæ. s-a pus însæ un nou accent pe imagini ca instrumente retorice. amestecul carnal al privirii øi al typos-ului în icoanæ a ræmas regula. Astfel. explicæ bætæliile iconoclastice bizantine ca fiind rezultatul a trei tradiflii ce se intersecteazæ în Estul creøtin: scepticismul grec despre figurare. În multe locuri. a devalorizærii urechii. în care mæ descopær pe mine ca dar al tæu. Dar. În biserica esticæ. în dorinfla de a-l vedea pe Dumnezeu. sacræ sau divinæ. vorbeøte în acest context de umilirea cuvîntului. o funcflie neproblematicæ. Cunoaøterea. Opera sa sugereazæ o nouæ perspectivæ asupra lui libido videndi. Reticenfla a început cu privirea care e coloratæ de obiectul pe care îl atinge. întotdeauna îmi spune ceva. Lévinas repetæ: „Vezi øi auzi cînd atingi“. Aceasta este ceea ce face fafla celuilalt. În contextul unor astfel de reacflii împotriva degradærii cuvîntului. învæflaflii se adresau analfabeflilor. în ciuda asimetriei profunde dintre feflele noastre“.68 Conform studiului sæu. a fost negatæ puterea privirii de a pæøi peste pragul dintre credincios øi Persoana Salvatorului.

p. Numele sub care e cunoscutæ imaginea. Etica privirii e importantæ fiindcæ hexis-ul sau „caracterul total“ al unei persoane depinde de modul în care acea persoanæ acflioneazæ. pentru a ridica douæ întrebæri: – cînd a devenit imaginea un element esenflial al privirii? – cum afecteazæ Bildwelt-ul („lumea-imagine“) imaginea din privire? Consider provocarea adusæ privitorului. puterea sa. istoric al artei øi teolog. – În al treilea rînd. vorbind despre istoria acelei imagini care poate pune fiinfla între paranteze.. mæ intereseazæ imaginea din privire. Fibra pe care încerc sæ o apuc se schimbæ însæ de la epocæ la epocæ. 3). Mulfli presupun o legæturæ fireascæ între privire øi imagine. Fayard. vorbeøte de „fiinfla pusæ între paranteze. 88). termen cu care erau numite telefoanele cu difuzor din dotarea armatei SUA dupæ 1940. The Medium is the Message (1967): „O legæturæ ciudatæ apare adesea între tipurile antisociale.1 Ca motto al evenimentului afli ales „InterFace“. Ceea ce mæ preocupæ e iconologia eticæ mai degrabæ decît cea politicæ. înfleleg reflecflia disciplinatæ asupra acfliunilor mele. 3. drept øi eticæ“ (Scientific American. distanflatæ istoric. între aparenfle“ („Das Sein. McGraw. reflectat ieri-noapte de ceafla portului Hamburg. Ca medievalist. fostul director general al Muzeelor din Bavaria – filosof. formarea unui obicei mai degrabæ decît cea a unui mediu. p. un cuvînt care înseamnæ în germanæ atît picturæ. Cuvîntul e departe de a fi inocent. 51. aøadar. e esenflialæ din douæ motive pentru o eticæ a privirii: e necesar sæ ne inseræm pe noi înøine în tradiflia iconologiei etice. în relaflie cu energia la suprafaflæ. hypertext-ul øi realitatea virtualæ îi atrag pe spectatori cætre spectacole proiectate pe monitoare. polarizarea. State College. Cu cît studiez mai mult istoria imaginii. aøa cum Societatea Lingvisticæ interfafleazæ cu UNESCO. imaginea care fusese subiect al disputelor a fost înlocuitæ de ceva nou. o putere de a vedea mediile aøa cum sînt ele cu adeværat. Mæ preocupæ în special condiflionarea percepfliei senzoriale a sinelui formatæ de atitudinea creøtinæ faflæ de imagini. în epoca de azi a interfeflei. pe care îl numesc spectacol. Semiotik. 2. 141). Cred cæ pot demonstra însæ cæ aceastæ legæturæ are o provenienflæ istoricæ. McLuhan. adjectivul „interfacial“ a fost folosit din 1837 pentru fenomene ce au loc între douæ fefle ale unui cristal sau ale altui corp. modul în care privirea øi væzul sînt formate de pregætirea personalæ (cuvîntul grecesc ar fi askesis). pentru etician. – În al doilea rînd. Informatik. „imaginea“ øi mæ gîndesc la aceasta ca la un fel de frînghie de alpinism ce ar coborî de la paradigma contemporanæ a ecranului la ideile lui Platon. Baden-Baden.2 Folosirea acestui cuvînt creat în 1964 predispune pe neobservate orice discuflie despre imagine. in Le Perte des Sens. 1970. Toronto. „Interfafla Renaøterii a constat în întîlnirea dintre pluralismul medieval øi omogenitatea øi mecanismul modern“ (p. Penn State University Press. sistemele de management „interfafleazæ“ cu organizafliile funcflionale. 1. Aceastæ perspectivæ asupra spectacolului. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. cu titlul original „Guarding the Eye in the Age of Show“. la spectacolul de luminæ laser. Cinci ani dupæ invenflia lui McLuhan. „Interfaflæ“. dar øi sæ recunoaøtem noua provocare eticæ ce s-a conturat odatæ cu epoca spectacolului. Die erträgliche Leichtigkeit der Zeichen: Ästhetik. aøa cum o øtiu eu.arhiva De veghe asupra ochiului în epoca spectacolului* Ivan Illich Interfaflæ Ne-am adunat aici pentru a reflecta la „Imaginea în epoca digitalizærii“. Plastic Words. Aceasta poate fi alcætuitæ din „virtufli“ sau „vicii“. University of Toronto Press. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. M. „Vorbemerkungen zu 17 . The Extension of Man. spre marea mea uimire. Întrebarea mea e: „Ce pot sæ fac pentru a supravieflui în mijlocul spectacolului?“ – øi nu „Cum aø putea sæ îmbunætæflesc industria spectacolului?“ Subiectul meu e foarte restrîns. fie ele „næscute din femeie“ ori create de vreun „calculatorist“. în ciuda faptului cæ sînt un reziduu poluant al terminologiei øtiinflifice. Paris. Conform Suplimentului la Dicflionarul Oxford. de asemenea. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. Ceea ce mæ preocupæ aici e etica privirii. Reducînd relaflia la interfaflæ. ne invitafli sæ echivalæm sisteme. sau „Problema nebuniei ca rafliune a apærærii în cazuri criminale … e la interfafla dintre medicinæ. Understanding Media. mai degrabæ decît creatorului. Deøi sînt pe dinafaræ. Aø putea sæ îl urmez. Din acest cadru general. pe la mijlocul anilor 1960 cuvîntul interfaflæ putea sæ semnifice aproape orice. în mæsura în care acestea sînt sursa obiceiurilor mele – hexis-ul meu. În fizicæ øi mai ales în cristalografie. Mæ voi concentra asupra unui obstacol major ce stæ în calea recunoaøterii privirii ca subiect al eticii. 1972. Agis. 4. 1993. controlînd øi convertind datele. În aceastæ chestiune. 14. apare la Marshall McLuhan. p. 684). În aulæ. disensiunile referitoare la natura imaginilor au fost percepute pînæ de curînd ca problemæ eticæ. respectul ce i se acordæ – toate acestea se schimbæ în fiecare regim iconic. 236).3 Voi prezenta o minischiflæ istoricæ a nofliunii de imagine. 1962. Aceastæ nevoie de a interfafla [to interface]. Ceea ce pedagogii numesc maturizare øi psihologii dezvoltare constituie. cu sensul de „mijloc sau loc al interacfliunii dintre douæ sisteme“. pietate (Andacht). Scopul demersului istoric e de a gæsi øi a cîntæri evidenfla care ar stabili faptul cæ spectacolul e diferit de ceea ce fusese numit în trecut imagine. Într-o conferinflæ (Lenz Kriss-Rettenbeck. îi aparflin lui Valentina Borremans. cu atît mai clar observ maniera în care s-au schimbat funcflia øi locul sæu. Articol scris de Ivan Illich în 1994. ed. „Specialiøtii în øtiinfla educafliei sînt convinøi cæ necesitatea unei interfefle între profesori øi elevi nu va dispærea“ (ibid. formarea unei posturi. eingeklammert zwischen Schein“). dupæ cum ar fi spus grecii. în contextul eticii privirii în istorie. cel de la care am învæflat e dr. de problema imaginii øi a spectacolului. 1995. øi nu doar de cultura contemporanæ. „limbajul“ predominant este cel al informafliei. „Surveiller son regard à l’âge du show“. „Informaflie“ e unul dintre martorii-cheie ai tezei lui Pörksen. Frieder Nake. Abordez. ceea ce m-a condus la urmætoarele trei intuiflii: – În primul rînd. atitudini sau înclinaflii personale. Probabil cæ McLuhan a creat cuvîntul prin analogie cu „intercom“. sînt ca un peøte pe uscat în aceastæ lume care studiazæ informatica øi comunicarea. New York. 2004. de a confrunta mediul cu o anumitæ putere antisocialæ e evidentæ în faimoasa poveste «Noile haine ale împæratului»“ (p. Prin eticæ. Analele Academiei de Øtiinfle din New York (115: 574) ne informeazæ cæ „ansamblul componentelor care conecteazæ calculatoarele analogice øi digitale. Datorez concepflia mea despre utilizarea limbajului lui Uwe Pörksen. Voi compara imaginea ce corespunde interfeflei cu imaginea din trecut. se numeøte în general «interfafl滓. cît øi imagine. 1964: „Munca strînsæ în echipæ øi loialitatea tribalæ cerutæ de intercomul electric plaseazæ japonezii într-o relaflie pozitivæ cu vechea lor tradiflie“ (p. tensiunea øi adsorbflia (sic!). Gutenberg Galaxy: The Making of Typografic Man. În 1964. o temæ propusæ de realizatorii de programe øi tehnicæ de calcul. am fost invitat sæ vorbesc despre das Bild. statutul polemic al imaginii e o caracteristicæ distinctivæ a istoriei occidentale. iar afaræ. Autorul recunoaøte funcflia istoricæ incomparabilæ pe care o au stereotipurile conotative în limbajul cotidian. De la el am preluat deosebirea între devofliune (Frömmigkeit). ritual øi superstiflie – o distincflie fundamentalæ pentru interpretarea percepfliei senzoriale din epoca creøtinæ a contopirii imaginii cu privirea. Lenz Kriss-Rettenbeck. „Interfaflæ“ apare ca verb intranzitiv [to interface] tot la McLuhan. „Interfafla dintre fizicæ øi muzicæ e direct relevantæ… pentru efectele psihologice ale auzului“ (Nature.). pentru a clarifica anumite concepte relevante pentru eticæ. În atrium. o prescurtare colocvialæ pentru „echipament de intercomunicare“.

nu puteam sæ scap de ea. transpiraflia. Nu pot sæ uit gazda mea din prima vizitæ în Japonia. Une histoire du regard en Occident. în Texas. iar educaflia modernæ a ochiului reduce privirea la o formæ de baleiere. Klett-Cotta. El mi-a supus atenfliei cartea lui Régis Debray. ed. Vreau sæ væ vorbesc despre paøii prin care imaginea a devenit determinantul væzului. Chiar în copilæria mea. 23. lucrurile s-au schimbat.einer volkskundlichen Gebildelehre“. Existæ o eticæ a icoanelor. publicatæ în original de Metropolitan Museum of Art în 1938. putem evalua consecinflele morale ale reducerii væzului la statutul de interfaflæ între spectacol øi privire. dintre privirea europeanæ. Seattle. cea a privirii e un subiect mult mai cuprinzætor. eram antrenafli sæ resimflim anumite priviri ca pîngæritoare øi sæ le menflionæm în confesional. mîncatului øi ascultærii. New Brunswick. Cineva a socotit victimele. 6. „imaginea din ochi“ nu e un fapt natural. acesta ar fi „opsis istoric“. sisteme rivale. Era parte din buna purtare a unui bæiat sæ øtie cum poate sæ se uite la o doamnæ øi cînd trebuie sæ nu se uite. iezuiflii ne-au învæflat sæ ne pæzim ochii. Bild und Abbild im christlichen Votivbrauchtum. MIT Press Paperback. vezi ultimele douæ capitole din Barbara Duden. in British Journal for the Philosophy of Science. A. iar dansul postura. ibid. pentru a o deosebi de istoria opticii. pe care l-am trimis prietenului meu Thierry Pacquot din Paris. Ea corespunde modului în care vedem cu adeværat lumea din jurul nostru. privirea este însæ øi subiect de reflecflie øi educaflie. Istoricii regimurilor scopice îøi îndreaptæ atenflia asupra etologiei activitæflii senzoriale în diferite culturi øi epoci. Nici conøtiinfla existenflialæ a credinciosului. iconologie5. Dacæ ar fi sæ aleg un nume pentru disciplina lor. înroøirea. pp. Études Augustiniennes. H. desenul era încæ parte din educaflia practicæ. Ca toate celelalte activitæfli care pot atrage atenflia istoricului. o istorie care îøi are începutul în iconoclasmul bizantin. În anumite timpuri øi locuri. perspectiva Renaøterii e chiar sistemul natural al perspectivei. lacrimile. mæ refer la ceva mai mult decît formarea arcaøilor zen. 1995. c) istoricii doctrinelor filosofice care se ocupæ cu metaforele luminii. Abia dupæ observarea naturii istorice a procesului de contopire gradualæ a privirii cu imaginea. mersului. trebuiau sæ treacæ teste de caligrafie øi desen. Paris.. 1981. de crearea. publicatæ iniflial în 1989. sînt lipsite de acuratefle“. 1991. T opusæ a fost apæratæ cu nerv de M. neorologiei øi psihologiei cognitive. Plenum. care corespunde cu încorporarea specificitæflii temporale øi geografice a mediului. Anatomie der Guten Hoffnung. The Dialectics of Seeing: Walter Benjamin and the Arcades Project. Privirea færæ ruøine e actualæ. pregætindu-se astfel pentru prima sa cælætorie în Italia. Vezi øi Kriss-Rettenbeck. Stuttgart. dar nu era nici eliminatæ færæ drept de apel ca reprimare internalizatæ. cu un grad înalt de aproximare. a misticilor pierdufli în introspecflie sau a fetelor bætrîne victoriene. in Bayrische Blätter für Volkskunde. 1973. ed. New York. Din vocabularul curent au dispærut zeci de cuvinte pentru nuanfle ale percepfliei. Pirenne.11 Astæzi. Funcflionarii prusaci. vezi William Ivins. a trebuit sæ pictez flori øi peisaje pentru a-mi îmbunætæfli atenflia. Doar unii oameni înoatæ sau vîneazæ. un efect al atingerii maturitæflii. øi nu mæ refer la sado-masochism sau filme porno. 3–27. 169–185.. „Devofliunea“ e definitæ ca „realitate culturalæ literalmente înscrisæ în corp“. Umgang mit Sachen. Vezi „Zur Bedeutungsgeschichte der Devotionalien“ (in Konrad Köstlin øi Hermann Bausinger. vezi Patrick Gautier Dalché. ci mai degrabæ o caracteristicæ constitutivæ a unei epoci specifice a culturii occidentale. Erai certat dacæ te holbai. însæ tofli privesc øi væd. pp. øtiinfla despre generarea. Ex Voto: Zeichen. Zur Kulturgeschichte des Dinggebrauchs. ci øi calitatea moralæ a privirii. Citirea rapidæ. Vie et mort de l’image. On the Rationalization of Sight. Cambridge. Kriss-Rettenbeck propune un model al studiului etnologic al fizionomiei.8 În ultimii ani. recunoaøterea schemelor. 7. 1992. Pentru modul în care disting aici iconografia de iconologie. în sensul de condiflii istorice ale privirii în epoci diferite. manipularea øi vînzarea imaginilor. Transaction Books. Ochiul e prins într-o interfaflæ cu iconifle Microsoft Windows. Doresc sæ studiez privirea din trecut pentru a redescoperi abilitæflile practice ale unui askesis ocular. privirea. de cea a depanatorului de programe. a trægætorilor sportivi. in Hal Foster. øi privirea de azi. Martin Jay a popularizat termenul în „Scopic Regimes of Modernity“. Acest subiect lipseøte aproape cu desævîrøire din literatura de semioticæ. Orientarea ei prin labirint era bazatæ pe experienfla personalæ. pæzirea ochilor nu era o modæ. Pe baza teoriilor lui Alfred Schütz øi Thomas Luckmann. Pînæ recent. care e legatæ în ultimæ instanflæ de încrederea în adeværul Încarnærii. History of Cartography. 1952–’53. øi nici de întîlnirea anualæ. 1985.9 Cei care au contribuit la aceasta nu trebuie confundafli cu a) cei care studiazæ istoria opticii. La pubertate. Vreau sæ clarific deosebirea dintre privirea din vechime øi cea contemporanæ. 213– 239. Sub supravegherea unei væduve din Bremen. Pentru originea privitului hærflilor. Mæ voi inspira din iconografie4. posturii øi gestului. În comparaflie cu ea. Pentru o perspectivæ generalæ asupra cartografiei pînæ în secolul XVIII. Regensburger Schriften zur Volkskunde. 1983) – o prezentare densæ øi controversatæ a criteriilor de interpretare a obiectelor de cult catolice – mai ales ex-voti ce reprezintæ pærfli ale corpului. La «Descriptio mappe mundi» de Hughes de Saint Victor: texte inédit avec introduction et commentaire.10 Opsis e cuvîntul grec pentru privire øi e un substantiv verbal. Øi nu e vorba nici de privirea øoferului defensiv. 1980. Atlantis. Mai mult: fiind catolici. teoria informafliei øi neurofiziologie. absorbitæ în interfafla cu spectacolul. Dia Art Foundation. vezi Leo Bagrow øi R. propagarea øi captarea undelor electromagnetice care sînt mai lungi ca razele X øi mai scurte ca microundele. Paradigma contemporanæ e instrumentalæ: ochiul e antrenat sæ intre în competiflie cu comanda de cæutare din Word Perfect. managementul simbolurilor sînt cunoøtinfle practice de elitæ. Acest aspect al imaginii e cel care mæ intereseazæ aici. 3. 1988. Gallimard. Freiburg. indiferent de profesie. antrena ochiul aøa cum muzica antrena urechea. ca sæ nu mai spun de cercetærile ce flin de design. literatura despre istoria regimurilor scopice s-a înmulflit. 8. care include activitæfli neuromotorii ca pielea de gæinæ. Am avut parte de o mare surprizæ dupæ ce redactasem în luna mai a anului 1994 acest eseu. nici obiectul care o articuleazæ nu pot fi interpretate færæ a menfliona aceastæ credinflæ. meøteøug øi mediu are propriile cerinfle în ceea ce priveøte tehnicile oculare. „The eza Scientific Basis for Leonardo da Vinci’s Theory of Perspective“. Desemneazæ o activitate umanæ. Vezi øi Susan Buck-Morss. p. strænutatul ori tumefacflia. væzului øi ochiului. însæ marea parte a acestei literaturi nu consideræ imaginea ca experienflæ condiflionatæ istoric. Privirea e o acfliune întîlnitæ peste tot. Chiar øi astæzi mæ simt vinovat dacæ luminile MTV la care mi-am expus ochii îmi distrag atenflia de la textul medieval în latinæ. Epoca informafliei se încarneazæ în ochi. pp. 7. obiønuite sæ priveascæ în jos. 1972. privirea e rezultatul unei înzestræri naturale. Vision and Visuality. 170. pp. care e analoagæ cu cele ale vorbirii. Bunica mea a învæflat sæ picteze în acuarelæ pentru a-øi „deschide“ ochii. 5. „Departe de a fi artificialæ. Nu avea încredere în capacitatea mea de a citi harta metroului subteran din Tokio. 1988. el formuleazæ ipoteza cæ înflelegerea øi percepflia carnalæ sînt rezultatele încorporærii sinelui în expresii øi semne. 9. a Societæflii Internaflionale pentru Studierea Vederii Retrovizoare. Fiecare vîrstæ. Nu doar acuitatea era antrenatæ astfel.. Deutscher Volkskundekongress. 26–40). Shelton. øi nu putea concepe aroganfla mea occidentalæ de a dori sæ mæ orientez prin referinflæ constantæ la o hartæ. Jay îl foloseøte pentru a sublinia cæ væzul poate fi privilegiat în epoci istorice distincte în moduri care nu alcætuiesc o continuitate. with an Examination of Three Renaissance Texts on Perspective. Pentru o bunæ introducere în studiul relafliei dintre privire øi spafliul vizual. Gustul nostru era antrenat pentru cumpænirea tuturor formelor de a-l privi pe celælalt. pentru activitæfli legate de nas: din 158 de cuvinte în limba germanæ care indicæ variafliuni 18 .12 Toate aceste procese de captare øi codare a informafliei sînt doar vag legate de cultivarea eticæ a privirii. istoria perspectivei6 øi istoria cartografiei7. Paris. ca perspectiva curbilinie a lui Hauck. Regensburg. contopitæ vreme de cîteva secole cu imaginea. Cînd vorbesc de ascetism sau educaflie a ochiului. b) istoricii fiziologiei.

Subiectul principal al cærflii e critica francezæ a oculocentrismului. majoritatea doar în dialecte locale. Fremdblatt Druckerei Broschek & Co. ar trebui sæ fie un simbol pentru interfaflæ. pentru percepflia senzorialæ. ci instrumentul prin care sînt inscripflionate imagini.23 Aø dori sæ atrag atenflia asupra modului schimbætor în care privirea e perceputæ øi folositæ ca metaforæ în relaflia dintre Weltbild øi Bildwelt. Pentru o discuflie despre „metaforele vizuale latente“. S. Merleau-Ponty la Lacan. Chiar dacæ reflectæ lucruri diferite. cele trei capitole introductive. Why does Language Matter to Philosophy?. e o caracteristicæ a existenflei contemporane în lumea celor 500 de canale de televiziune. in Muttersprache. 12. Voi susfline cæ aceastæ înlocuire a formærii active a imaginii. Spre deosebire de alte grupe de limbi (de exemplu cele dravidiene). Postiluminismul e hræpærefl: Enciclopedia lui Denis Diderot te trimite la ultimele volume. „imagine a lumii“. 1929.22 În loc de a fi pragul vizitelor temporare ale lucrurilor vizibile. e un raport în trei volume despre cea de-a treia conferinflæ interdisciplinaræ a acestei organizaflii. bunæ avea puteri distincte. G. nu a intrat încæ în niciunul dintre dicflionarele pe care le folosesc. Vezi øi Leo Weisgerber. „Majoritatea cuvintelor pentru a vedea [see] aparflin unor grupe cu rædæcini indo-europene a cæror aplicaflie diferenfliatæ este în prezent dincolo de înflelegerea noastræ“. 15. Stephen A. alteori e fermecatæ de spectacol. Amîndouæ iau naøtere din contopirea imaginii cu væzul. Gorgona. însæ mæ rezum aici la imagine. 1984. fac din acest volum un instrument de referinflæ cu totul nou. Pentru cîteva sute de ani. 23–39.20 Istoria privirii poate fi imaginatæ sub un numær mare de titulaturi. a neglija [neglect] înseamnæ „a nu citi“. 1872). Cei mai mulfli iau apariflia acestei lumi ca un fapt de la sine înfleles. Dunod. care studiazæ situafliile în care oamenii se întorc cînd sînt fixafli din spate. în succesiunea epocilor scopice. 1991. Al doilea cuvînt. În acest sens. Acesta e principalul obstacol care ne împiedicæ sæ urmæm calea pe care imaginea s-a schimbat pînæ cînd a devenit o capcanæ pentru privire. Vezi øi Leo Weisgerber. Taylor. concentratæ pe istoria ideii øi a efectelor sale socio-psihologice: Thomas Hauschild. ochiul øtiinflei europene e echipat cu o reflea (Netzhaut!) pentru a captura umbrele acestora. Dacæ înflelegem aceasta. nu însæ øi în textele de fiziologie. Amsterdam. 1040. A Dictionary of Selected Synonyms in The Principal Indo-european Languages: A Contribution to the History of Ideas.arhiva ale mirosului. Heidelberg. Vezi Didier Anzieu. Cambridge. atunci e uøor de væzut cæ interiorizarea reproductivæ ce rezultæ din interfafla cu un spectacol e ceva unic. Aceasta are loc atunci cînd percepflia senzorialæ e conceputæ ca rezultat al inter-feflei dintre douæ sisteme. Mienenspiel und Gebaerdenspiel in Conrad Ferdinand Meyers Novellen: Die Ausdrucksbewegungen mit besonderer Beruecksichtigung der Augen. North Holland. formatæ în interiorul privirii. Autorul identificæ 158 de cuvinte în germana medievalæ care desemneazæ diferite mirosuri (øi adesea gusturi). prin intruziunea unei mærfi. Poate servi ca exemplu trivial de inginerie ocularæ. de valoare pentru istoric în primul rînd pentru clarificarea modului în care poate fi discutat despre piele ca experienflæ. prin inserflia într-un sistem interactiv. University of Chicago Press. p. in Woerter und Sachen. folosirea celor douæ nofliuni e modernæ. Chicago. Columbia. era opusæ lui Weltanschauung. e foarte nou. în care „vei vedea“ ceea ce ai citit. nu øi materialæ.17 Unele persoane din Mexic se mai tem de deochi. The Myth of Metaphor. Barthes. pentru termeni ce se referæ la experienfla vizualæ. Începînd din secolul XVI. un contemporan al lui Darwin (autor al „The Expression of Emotions in Man and Animal“. 1017–1083. „Die Verarmung des Geruchswortschatzes seit dem Mittelalter“.1. or What the Mind’s Eye Sees“. Chicago. dintre care unul e artefact. folosite de contemporanii lui Dürer. New York. 46. privirea pare incapabilæ sæ neglijeze imaginea. registrul lingvistic pentru atingere s-a micøorat. Informaticienii împærtæøesc aceastæ naivitate cu semioticienii. Cuvintele care calificæ privirea sînt considerate azi metafore. de la Bergson. expunerea la spectacol ar necesita o atitudine cugetatæ de rezistenflæ. Un model de cercetare a privirii în literaturæ: Fritz Hellermann. „a vedea“ a însemnat a vizualiza. De o manieræ mai generalæ. Gale. a fost un romancier elveflian de etnie germanæ. Carl Darling Buck. ediflia a doua. Ei sînt dispuøi sæ atribuie privirii doar putere simbolicæ. Der Böse Blick: Ideengeschichtliche und sozialpsycholo- 19 . ameninflætoare. Aceastæ identificare a væzului cu vizualizarea internæ trebuie înfleleasæ ca realizare crucialæ a modernitæflii europene. o privire penetrantæ.13 La fel. Remarcabilæ e øi schimbarea funcflionalæ în germanæ. Meyer. Arthur Kutzelnigg. „The Vision Quest in the West. O istoriografie a ochiului ræu. aceastæ tezæ a fost susflinutæ de Ian Hacking. ochii noøtri au încetat sæ fie ferestrele prin care vine lumea la noi. Cea mai bunæ introducere pe care o øtiu în acest domeniu e Martin Jay. Foucault. În cel mai bun caz. 1928. Cu toate acestea. e o veche metaforæ.24 Imaginea ca formæ simbolicæ Aø vrea sæ vorbesc aici despre imagine. ci în primul rînd ca formæ simbolicæ. „Der Geruchsinn in unseren Sprachen“.19 Mi-e greu sæ înfleleg de ce Meduza. 1986. Nu deosebesc produsul interocular al programelor digitale de formarea imaginii la un vechi pictor. in Journal of Anthropological Research.16 Mai demult. Touching: The Human Significance of The Skin. Kepler e cel care a instalat un ochi de vacæ într-un aparat øi a descoperit cæ funcflioneazæ ca o camera obscura. însæ nu doar în sensul de obiect tangibil sau element neurologic.. cu ochii sæi goi. care a crescut în privire în timpul unei anumite epoci. ei consideræ imaginea un dat natural. mal de ojo. in Indogermanische Forschungen.15 Privirile pot fi încæ numite libidinoase.C.21 De atunci. vezi Colin Murray Turbayne. Le moi-peau. 1949. 1970. 1983/’4. însæ în uzajul sæu din Germania secolului XIX. Opoziflia lor sugereazæ tranziflia de la vizualizarea lumii la reducerea lumii la o imagine. O eticæ a privirii i-ar sugera celui care foloseøte televizorul.14 Nu stæm mai bine cu cuvintele pentru væz. Cambridge University Press. Tema mea e înlocuirea globalæ a imaginii Renaøterii. Hamburg. 1975. Vision in Vehicles. ce poate conduce la dependenflæ. 13. Derrida øi Irigaray.. Susflin cæ aceastæ capturæ are o istorie ce a început cu o aventuræ complexæ øi a ajuns la stadiul de ménage à trois: uneori. pp. 16. A. pp. 14. privirea noastræ mai e solicitatæ de imagini. Actul de „a-fli face o imagine“ cu ochiul creierului a fost considerat un dat neurologic de la sine înfleles. 1912. Bataille. Paris. ochiul nu mai e poarta prin care lucrurile intræ în suflet. Downcast Eyes: The Denigration of Vision in Twentieth-century French Thought. University of Chicago Press. 328–345. evaluatæ critic în notele de subsol care se referæ la autori contemporani englezi øi germani. 197–226. 12. întunecatæ. Citim ceea ce lumina deseneazæ pe retinæ. 3–4. øi bibliografia cuprinzætoare. De cîteva secole. de la verb la adjective. University of South Carolina Press. în care e vorba de privire de la Platon la Descartes. existæ o legæturæ strînsæ între cunoaøtere øi væz în limbile indo-europene. treizeci øi douæ dintre acestea mai sînt recunoscute. Sugereazæ un „univers de imagini“ care mæ înconjoaræ øi care ascunde de mine lumea lucrurilor pure. Sartre. 94. 1993. pp. aparatul video. doar 32 mai sînt încæ folosite. luminoasæ. imaginea e o mediere a priori care a pus în umbræ væzul. 121–150 – un articol fundamental despre metodologia prin care poate fi fæcutæ legætura dintre cîmpurile semantice øi forma experienflei. Mai mult. împærflite în øaizeci øi douæ de categorii. Harper and Row. 11. De cînd capteazæ privirea culori sau forme în sensul de imagini? De cînd a devenit imaginea simbolul care determinæ perspectiva mea asupra 10.18 Dar colegii mei rîd de Shelldrake. murdare sau bune. Bildwelt. Etimologic. 17. pp. calculatorul øi graficele sæ îøi protejeze imaginaflia de distragerea irezistibilæ. Ashley Montagu. nr. 1985 – reflecflii despre analogia dintre „eu“ øi „piele“ ale unui psihanalist. Se pot imagina reguli pentru expunerea la imagini acaparante vizual. pp. cu învæflaflii din øtiinflele cognitive øi un numær considerabil de filosofi. „Adjektivische und verbale Auffassung der Gesichtsempfindungen“. Prima. care desemneazæ o privire activæ asupra lumii. 40. iar celælalt o persoanæ.

scolastic. un instrument care poate fi optimizat. The Windows of the Soul: Psychological Physiology of the Human Eye and Primary Glaucoma. 5–42. imaginea øi spectacolul sînt etichete pentru douæ categorii eterogene de mediere. simbolismul sæu øi folosirea sa metaforicæ în timpul Evului Mediu. Vezi Marcel Viller. 21. s-a ocupat în primul rînd cu protejarea inimii de imagini distractive sau distructive. pp. Emmanuel Lévinas.2. ei nu se ocupæ cu lumina reflectatæ de lucru ori cu lumina care loveøte ochiul. privirea e perceputæ ca organ transocular. 1961. studenflii mei tind sæ înfleleagæ greøit. tofli cei care se ocupæ de opticæ studiazæ acest efluviu ocular. În zilele noastre. deøi subtilæ. 2 volume. 1972. E epoca dominatæ de izometrie mai degrabæ decît de perspectivæ. Kunst and Leben. ascétique et mystique. pp. perspectivæ globalæ sau interfaflæ. Ceea ce îi intereseazæ pe opticieni e contopirea acestei cærni transcendente cu culoarea obiectului. 13. acest studiu e limitat la surse italiene øi germane. in Osiris. lipsitæ de imagine. Vezi articolul classic. În timpul Evului Mediu øi în timpurile moderne. The Window in Art: From the Window of God to the Vanity of Man: a Survey of Window Symbolism in Western Painting. Tradiflia ascezei oculare precedæ contopirea privirii cu imaginea. prin radiaflia lor. astfel încît ochiul ia nuanfla culorilor obiectului. George M.25 Acolo a scris Erwin Panofsky în 1925 articolul sæu seminal despre perspectiva Renaøterii ca formæ simbolicæ. Herder. 2. nu ei. „The Copernican Disturbance and the Keplerian Revolution“. se gîndesc la radar. voi distinge diferite regimuri scopice sau „cadre oculare“ care au format privirea în mod istoric. München. 24. XXII.. aøa cum englezii aruncæ priviri [throwing glances]. Atunci cînd vorbesc de conul vizual al opticienilor antici. Hanson. ci însuøi faptul cæ imaginea a ajuns sæ aproprieze privirea occidentalæ. Sfîrøitul acestui regim al privirii atotcuprinzætoare începe în Egiptul fatimid. Cel de-al doilea regim. 1932–1995. iconoclasmul a generat un cadru conceptual care a fæcut posibilæ figurarea facultæflii ochiului interior øi exterior ca subiect de analizæ. ci o emanaflie transpupilaræ. Dictionnaire de spiritualité. Optica e analiza criticæ a privirii. London. Unii numesc acest regim epoca privirii umilite sau mediate.gische Untersuchungen. øi pînæ în Evul Mediu tîrziu33. o epocæ a unui væz care e mai degrabæ hermeneutic decît exegetic. în jurul anului 1800. 1982. Aristotel. Prefer sæ o numesc epoca spectacolului. Deøi pornesc de la Panofsky. Cu toate acestea. Întrebarea care e cu totul nouæ astæzi e alta: Cum pot sæ evit – nu figurile. Aceasta e o colecflie de eseuri despre semnificaflia socialæ a væzului færæ privire în Grecia anticæ. Euclid øi Ptolemeu32.) poate fi cititæ ca supliment etic al mult mai cunoscutei sale geometrii. 1982. doctrine et histoire. De la presocraticul Alkmaion30 la Platon. Folosite în aceste sensuri. „The Genesis of Kepler’s Theory of Light: Light Metaphysics from Plotinus to Kepler“. vezi øi Heinrich Schipperges. Epicur31. 110–118.27 Pentru a depæna povestea acestei încorporæri a imaginii. 18. Associated Univ. Cælugærii greci erau deja preocupafli cu stabilirea unor obiceiuri psihice prin care aparenflele ar fi putut fi filtrate prin memorie. De la Euclid citire. se contureazæ øi acele certitudini mulflumitæ cærora putem vorbi astæzi despre comunicare vizualæ. el reconstruieøte mitul lui Glaucos. în jurul anului 1000 d. Susflin cæ „spectacolul“ se referæ la un transductor sau un program care face posibilæ interfafla dintre sisteme. „The Anatomy of Envy: A Study in Symbolic Behavior“. Deosebirea dintre imagine øi spectacol în actul vederii. privirea radiazæ de la pupilæ øi cuprinde obiectul. Cînd discut despre prietenia medievalæ cu studenflii mei nu pot însæ sæ evit acest tip de privire. 1985. iar aceastæ formæ a væzului a caracterizat o nouæ epocæ. prin dispozitive care îi extind aria de acoperire. Hamburg. Fink. multor oameni le e greu sæ perceapæ propria privire ca atingere agresivæ. Din nefericire. Kugelmann ascultæ metaforele folosite în limbajul øtiinflific. Aceastæ epocæ scopicæ corespunde ferestrelor øi miniaturilor gotice. epoca orizonturilor nezægæzuite. Vezi øi N. ed. Panofsky a sugerat cæ reprezentarea perspectivalæ a exprimat un nou mod de a privi øi a vedea. 1978. ei concep aceastæ prelungire corporalæ sub formæ de con. Privirea radiantæ Optica lui Euclid (300 î. sæ te væd faflæ în faflæ færæ un mediu (imaginea) e diferitæ de întrebarea: ce pot sæ fac cu experienfla decorporalizatæ a fotografiilor øi telefoanelor „tale“. imaginea corpului specificæ secolului XX e exprimatæ în limbajul descriptiv al anatomiei øi fiziologiei. Întrebarea: cum e posibil. în Hamburg. dupæ modelul camerei obscure.29 Atît cuvintele ce numesc aceste raze. acel a priori simbolic al væzului care mæ intereseazæ nu e tehnica perspectivalæ a secolului XV. Instructorii de meditaflie au fost preocupafli în mod tradiflional cu necesitatea de a sta de veghe la poarta inimii. Væzînd lumea cu ochi afectafli de glaucom. Paris. 11. Vezi øi Robert Kugelmann. Meiner. În aceastæ epocæ scopicæ. seria a doua.28 Abia odatæ cu apariflia celui de-al patrulea regim. in Journal of the History of Ideas. Privirea poate face obiectele sæ stræluceascæ. Modul în care conul vizual antic transcende material limitele corpului nu poate fi redus la similitudini øi metafore electromagnetice. abilitæflile artiøtilor Renaøterii fuseseræ interpretate ca o tehnicæ mulflumitæ cæreia pictorii reuøiseræ în sfîrøit sæ simuleze ceea ce fusese dintotdeauna væzut. col. germanii Blicke. S. 1981. pæstreazæ încæ ideea de privire extrovertitæ. 1986. Teza sa a întors pe dos istoria artei øi e încæ subiect de dezbatere. insistînd mai ales pe contrastul dintre prima øi cea de-a patra epocæ. Freiburg. Aceastæ lucrare abordeazæ istoria semanticii ochiului. Cel de-al treilea regim ia naøtere din contopirea figurii øi a privirii în Renaøterea timpurie. La Mort dans les yeux: Figures de l’autre en Grèce ancienne.34 Obiectul lor de studiu nu e lumina. e fundamentalæ pentru orice examinare criticæ a relafliei senzuale Eu–Tu. 1985. Das Auge im Mittelalter. Spectacolul apare prin instanflierea unui program cibernetic. Lindberg. cît øi sensul lor s-au pierdut. vol. Clara Gottlieb. Presses. 169–184. Studenflii tind sæ atribuie morflile voodoo din Haiti mai degrabæ isteriei decît ochilor fulminanfli ai vræjitorului (bokor) ori puterii izbitoare a privirii. ne provoacæ sæ urmæm aceastæ reflecflie. În tratat e vorba despre razele emise de ochi.26 Pînæ atunci. asemænîndu-l pe acesta cu lumina unei lanterne ce lumineazæ oaspetele din poartæ. R.H. iar francezii pot jeter un coup d’oeil. în timp ce imaginea implicæ întotdeauna poiesis. la fel ca soarele ori ca o 20 . Cîteva secole mai înainte. Hachette. Din cauza lui Freud. 20. Ochiul e perceput din ce în ce mai mult ca instrument. Aceastæ lucrare furnizeazæ iconografia fundamentalæ a temei „ferestrei“. David C. 165–202.. iar væzul ca activitate extrovertitæ. Gudrun Schleusener-Eichholz. Die Welt des Auges.H. Beauchesne. în aceastæ epocæ. Humanismus des anderen Menschen. Væzul modern e ceva ce mi se întîmplæ mie. odatæ ce am acceptat experienfla unei realitæfli fæcute sandvici între spectacole. în timp ce „imaginea“ a fost folositæ pentru o entitate creatæ de imaginaflie. New York. Jean-Pierre Vernant. ci inundaflia spectacolelor? realitæflii? Acestea sînt întrebærile pe care vreau sæ le pun aici. Paris. 1989. a doua ediflie.35 Opsis poate fi aruncatæ. 19. lîngæ locul în care se afla biblioteca lui Aby Warburg. Abaris Book. 23. Hamburg. pp. Putem sæ o numim epoca diagramelor. vederea nu mai are loc acolo unde e obiectul: ochiul are acum puterea de a extrage „universalii“ din formele emise de lucruri. la rîndul sæu. activæ. in Current Anthropology. Citînd din textele medicale ca øi cum ar fi mituri. Pe acelaøi subiect. øi nu a luminii. Foster. 22. e dificil pentru ei sæ înfleleagæ cum putea sora Diana din Verona sæ îl îmbræfliøeze cu priviri caste pe fratele Iordan din Saxonia. e epoca privirii transcendente. el observæ locurile oarbe ale cærnii. a perspectivelor neafectate de punctul de vedere. relevantæ pentru istoria percepfliei: ochiul ca fereastræ øi fereastra ca ochi. Aproape inevitabil. În regimul clasic.J. se contopeøte cu acesta. în timpul cæreia ochiul devine dependent de interfaflæ mai degrabæ decît de imaginaflie. cea pe care o privesc. Pentru autor.

H. Diaphana fac posibilæ colorarea sufletului. Editions du Seuil. pp. a cærui luminæ aprinde culoarea øi viafla. Hipparchus cu degetele. 258–331. 1987.39 Emphasis-ul are încæ øi mai puflin de a face cu cartografierea creierului. în tærîmul lui Hades. privirea nu atinge niciodatæ realitatea. Broccard.41 Imaginile acestei epoci ræmîn lucruri care trebuie væzute – vase pictate. Emphasis-ul aristotelian nu implicæ nicio conformitate a formei. Greek Theories of Elementary Cognition from Alcmaeon to Aristotle. privirea devine viziunea unei entitæfli numite de Aristotel emphasis. Harrison. Alexandru din Afrodisia le comparæ cu niøte befle. Optica sa ræmîne un fundament pentru arta perceperii realitæflii. Vezi Jan Assmann. 28. Paris. 1976. Gesicht mai are încæ în comun cu emphasis-ul grecesc absenfla unei distincflii între percepflia vizualæ øi obiectul sæu. Ochiul ræmîne un organ haptic care poate atinge øi mîngîia. un semn. Lindberg. Mémoires de l’Académie Royale de Belgique. Euclide et Ptolémée. 1992. În aceastæ lume care se manifestæ pe sine.arhiva lumînare în a cærei cearæ albina a adunat lumina soarelui. David C. Visibilia øi emphasis sînt stræine de lumea contemporanæ a televizorului. 1967. Aby Warburg a propus un proiect monumental la intersecflia dintre memorie colectivæ øi formele culturale ale epocii. dislocatæ sau întunecatæ de oglindæ. 30. „Die Perspektive als «symbolische Form»“. 35. Ele sînt medii nuanflate de culoarea pe care a atins-o raza vizualæ. ci o formæ simbolicæ. 30 sept. Pentru a folosi limbajul modern. Le regard. obiectul însuøi nu ar fi colorat dacæ nu ar exista un ochi sæ îl perceapæ. Gudrun Schleusener-Eichholz. încearcæ sæ sintetizeze realizærile filosofilor prearistotelieni în psihologia senzorialæ. Theoros e spectatorul. Pentru a explica termenul. Bibliothèque de l’Université. Panofsky susfline cæ perspectiva nu e un dat natural care a fost descoperit. La parole humiliée. nofliunea de privire implicæ cel puflin trei aspecte: unde mecanice. Chicago.). Liechtenstein. o emblemæ. Privirea e cea care se frînge atunci cînd bæflul e scufundat în apæ. 1906. iar theoria cea mai înaltæ formæ de activitate posibilæ.1957. E cel mai important autor în ceea ce priveøte privirea în Antichitate. E cu atît mai surprinzætor cæ autorul nu subliniazæ funcflia marginalæ a razelor electromagnetice în Antichitate. aøa cum o înflelegem azi. Optica sa studiazæ capcane: decolorarea obiectelor printr-o sticlæ afumatæ. Aisthesis in Aristotelian and Epicurean Thought. 34. Louvain. Acesta din urmæ poate fi o schiflæ sau o fotografie. I–1. Imaginea. Ambele lucræri sînt colecflii bogate de texte pe care autorul tinde însæ sæ le interpreteze conform concepfliilor moderne despre propagarea øi reflexia luminii. Cuvîntul are încæ douæ semnificaflii: minæ. Dordrecht. pp. ed. Kultur und Gedächtnis. El examineazæ aparatele care pot captura privirea. 15. Beare. Erwin Panofsky. Ea nu e ceea ce vedem. seria a 2-a. Clarendon Press. 31. Pentru Hero. Puflin dupæ Primul Ræzboi Mondial. o activitate umanæ: privirea – øi nu recepflia luminii. 1988. Oxford.). Lumina este. 32. Seuil. vorbeøte de 21 . în sensul introdus de Ernst Cassirer. Reidl. Multe imagini sînt folosite pentru a reda modul în care funcflioneazæ aceste raze. trebuie sæ recurg la Aristotel. Aristotel nu are un echivalent pentru figuræ.38 Ceea ce vedem sînt aceste epifanii. „Wissenschaft des Blickes: Eine Studie über die antike Optik von Gérard Simon“. o contingenflæ istoricæ. care oferæ o sumarizare a tuturor reclamafliilor religioase posibile împotriva dominafliei privirii. Recherches sur la catoptrique grecque.. Werner Kutschmann. 1988. fresce. væzul e o formæ de contemplare. 1981. Publicat original în Leipzig–Berlin. Kraus Reprint. 29. Cînd vorbesc în germanæ despre emphasis. Paris. 12. Glosele marginale øi citatele ample în greacæ fac din lucrarea sa un instrument important chiar øi pentru studentul de azi. manifestæri revelatoare ale lumii în ochi. Classe di Lettere. Aceasta e opusæ acelei Bildwelt (lumea-imagine) pe care au creat-o toate tehnologiile. Nendeln. ori cristalinul din ochi. 258–309. de la gravuri la hipertext. Le Symbolisme de l’oeil. 100–170 d. 33. North Holland. Pentru Platon. 1924–1925. pot sæ îl numesc Gesicht. Bruxelles. 1978. Bureau du Recueil. pp. fasc. dislocarea privirii cu ajutorul oglinzii øi deformarea sa de viteza miøcærii unei pæsæri sau sægefli. poate lovi øi plesni: criteriul de existenflæ pentru visibilia. Ceea ce apare sînt visibilia. Martin Kemp. cu accent pe critica lui E. privirea desprinde pojghifla vizibilæ a obiectului. 150 d. între ochiul sclipitor al locuitorului cavernei øi lumina strælucitoare a ideii. Paris. iar emphasis-ul desemneazæ aparenfla nemediatæ a nuanflelor lumii. 27. ed. Secfliuni largi se ocupæ cu deosebirea dintre lux (luminæ) øi lumen (razæ vizualæ). lucrurile însele au o calitate ce corespunde ochiului. dar øi viziune.36 În ciuda teoriilor diferite despre modul de funcflionare al acestor raze. ci energia solaræ care dæ naøtere culorilor obiectului. Allusion and Collusion“. theatron e scena.37 Atunci cînd aceste trei condiflii sînt satisfæcute. membrele sufletului. l’être et l’apparence dans l’optique de l’antiquité. in Frankfurther Rundschau. un inginer grec (c. elemente neurofizice øi un calcul cognitiv. in Frühmittelalterliche Studien. øi care a gæsit ajutor de încredere pentru studiul recepfliei arabe a acestora. 1965. 26. in Vorträge der Bibliothek Warburg. Pentru Ptolemeu (c. cap. nælucæ sau apariflie – sensuri pe care øi cuvîntul englezesc „face“ le avea pînæ în secolul XV. 9–19. „Naturwissenschaft und Allegorese: Der «Tractatus de oculi morali» des Petrus von Limoges“. in A. amulete øi statui. Ochiul e fæcut sæ vadæ tot ceea ce poate aræta culoare. trebuie sæ existe un obiect care îøi aratæ culorile sub lumina soarelui. 1961. 1927. Dintîi. Væzul grec presupune conaturalitatea dintre ochi øi lucruri. visibilia. pp. Ptolemeu a îmbogæflit øi mai mult concepflia adeværatei vederi. condiflia secundaræ a væzului. acolo unde træiesc doar umbrele.H. se contopeøte undeva la mijloc cu culoarea lucrului. John I. facsimil sau echivalent formal. Frankfurt. Aceasta e cea mai amplæ øi de încredere istorie a opticii. University of Chicago Press. Amsterdam. „Kollektives Gedächtnis und kulturelle Identität“. toate øcolile împærtæøesc ideea de bazæ a extrovertirii organice a ochiului. in Jan Assmann øi Tonio Hölscher. Într-un singur loc nu ræzbate soarele. nu lumina este cea care radiazæ din obiect ori e reflectatæ de acesta. Lejeune. Distanfla faflæ de obiect constituie lungimea razei vizuale. niciuna dintre aceste nofliuni nu are sens. aøadar. acele calitæfli ale lumii care corespund simflului vizual. Ræspunsurile la aceastæ lucrare au fost în general foarte pozitive.40 În concepflia modernæ. Atunci cînd e folosit în cel de-al doilea sens. Homer øi Eschil comparæ ochiul omenesc cu soarele. Friedrich Solmsen. implicæ o reprezentare. Simon pune accentul pe opoziflia neglijatæ dintre obiectul opticii antice øi cel al opticii Evului Mediu tîrziu. vederea are loc acolo unde raza se uneøte cu culoarea obiectului. 1948. deux stades de l’optique géometrique grecque. A treia condiflie e existenfla unui mediu translucid ca aerul sau apa. o ilustraflie izometricæ sau perspectivalæ – dar e întotdeauna un mediu între lucru øi percepflia senzorialæ. Privirea e cea care e capturatæ. Theories of Vision from al-Kindi to Kepler. Gérard Simon. În Antichitate. Visibilia sînt tot atît de stræine de optica modernæ precum raza vizualæ. 255– 268. Albert Lejeune. Folosesc în mod intenflionat aceastæ expresie pentru a face o referinflæ la Jacques Ellul. Toate acestea sînt medii noninstrumentale. Tofli aceøti filosofi studiazæ o acfliune. Acesta stabileøte trei condiflii constitutive ale væzului. un renumit specialist în greacæ. 25. iluzie. Ecole francaise d’Athènes. Philosophy and the Visual Arts.. Gombrich. Pentru Democrit øi Epicur. Urmætorul studiu poate fi folosit pentru clasificarea referinflelor la ochi în literatura clasicæ: Waldemar Deonna. Ltd. În fine.. Nu afecteazæ øi nici nu e afectat de diaphanon-ul aerului. Sînt numite psycho podia. distincflia contemporanæ între organ øi funcflie e absentæ. Aceste diaphana sînt opusul øevaletului. oferæ un sumar strælucitor øi compact al celor øaizeci de ani de discuflii asupra concepfliei lui Panofsky despre perspectivæ ca formæ istoricæ a priori a percepfliei. H. În lumea greacæ. „Perspective and Meaning: Illusion. prin privire iau naøtere cele vizibile. Suhrkamp. cu o stæpînirfe aprofundatæ a surselor. apei sau al cristalinului prin care ajunge la percepflie.

Imaginea Cuvîntul imagine (eikon) desemna lucruri vizibile ochiului exterior. Astfel. in Archive for the History of the Exact Sciences. Engelhard Weigl. spune Conciliul. cultul imaginilor era o formæ legitimæ de pietate. nedemnæ de martirii care muriseræ refuzînd sæ ardæ tæmîia în fafla bustului împæraflilor pægîni. Ca urmare. cherches de Sciences Religieuses. pp. statuia pægînæ se deosebeøte øi de mozaic sau frescæ. Ioan Damaschin – cel mai convingætor apærætor al cultului creøtin pentru imagini – a învins în al Doilea Conciliu Ecumenic de la Niceea (787). øi nici rodul imitafliei artistice a aparifliei Împæratului în cearæ. 40. 22 . descoperirea iconologiei. lumina nu putea fi doar o dimensiune anume. Pentru iconoduli. Die Entdeckung der modernen Wirklichkeit. nu de lucruri. acolo unde optica tradiflionalæ vorbeøte de nuanflarea privirii.50 Aceastæ istorie a luminii ca metaforæ pentru adevær e bine cunoscutæ. materiale. lumea se scaldæ în luminæ. Anatolia de azi]. 38. Exegeza acestui enunfl i-a forflat sæ reflecteze asupra conceptului de imagine. 347– 379. imaginea desemneazæ o relaflie. 1953. filosoful care direcflioneazæ metodic lumina asupra obiectului în chestiune. iar secolele urmætoare aduc începutul unei noi epoci scopice pînæ în Evul Mediu.15. Din modul în care textele greceøti sînt traduse în francezæ – aøa cum observæ Simon – e evident cæ autorul interpreteazæ sursele ca øi cum s-ar ocupa cu comportamentul undelor electromagnetice de luminæ. Aceastæ ceremonie a declanøat o dezbatere aprigæ ce a durat cîteva generaflii. creatæ în imaginea lui Dumnezeu. Unele articole ocupæ o duzinæ de pagini. i se conferæ acum sarcina de a creøte în asemænarea cu Cristos. cu un produs tehnic precum sigiliul. strælucirea care umpluse cosmosul ca un mediu se retrage. emphasis-ul care apare ochilor închiøi. autorul încearcæ sæ distingæ factorii culturali de cei nonculturali care determinæ percepflia culorii: 1) modul instabil în care cîmpul culorilor e împærflit de limbaj. 99. au introdus observaflia hermeneuticæ øi au privat de încredere exegeza datelor simple senzoriale. Un ghid enciclopedic pe aceastæ temæ e John Gage.4). Iconologia a devenit un fundament al eticii creøtine: fiinflei omului. particularæ a experienflei. Aceastæ controversæ pe seama natura imaginii în privire a iscat un ræzboi civil. Aceastæ turnuræ cætre o filosofie a imaginii are loc la puflinæ vreme dupæ ce Ptolemeu a scris optica sa aniconicæ în Alexandria. 1981. De la emphainein. Raza vizualæ permite suscitatea adeværului inerent. Pe de altæ parte. El a introdus distincflia dintre icoana creøtinæ øi statuia pægînæ. a unei largi game de instrumente care au desfiinflat autoritatea organelor senzoriale. A. precum bustul împæratului sau øtampila sigiliului inelar. inteligibilæ. Dictionnaire historique de la terminologie optique des Grecs: Douze siècles de dialogue avec la lumière. icoana dæ culoare Adeværului pe care l-a acceptat øi pe care a ajuns sæ îl cunoascæ prin actul sæu de credinflæ în Cuvîntul Divin. e imagine substanflialæ. Icoana e ca un prag dincolo de care ochiul credincios atinge tærîmul celor invizibile. ca termen tehnic. „visualization“ [vizualizare] e un cuvînt modern øi. ca imagine. 4) teorii asupra sensului anumitor culori care apar în toate culturile. 2 Corinteni 4. iar lumina e obiectivatæ. Pentru Platon sau neoplatonicieni. prin care artistul le oferæ celorlalfli posibilitatea de a vedea ceea ce øi-a imaginat el. împæratul Bizanflului. „Saving the Appearances of the Appearances: The Foundations of Classical Geometrical Optics“. Istoricul opticii greceøti are la îndemînæ o excelentæ lucrare de referinflæ: Charles Mugler. Imediat dupæ victoria asupra musulmanilor iconoclaøti. în uniformitatea sa perfect euclidianæ. P Aubin. fie ele cosmice sau lumeøti.47 Ptolemeu e ultimul optician clasic. færæ nicio calitate realæ sau senzorialæ. Geometria euclidianæ a fost instrumentul fundamental de expresie al øtiinflelor. claritatea totalæ a privirii soarelui nu deranjeazæ umbrele cu strælucirea sa nemiloasæ. Chiar øi cînd cuvîntul e folosit pentru percepflie în acest sens spiritual. tocmai fiindcæ lumina era prea atotprezentæ pentru a putea fi cuprinsæ: lumina nu era o componentæ a naturii. 41. ci la limbaje. Mult mai puflinæ atenflie a fost acordatæ celei de-a doua transformæri elenistice. ci acel ceva „în care“ este natura. dar sînt diferite. ca metaforæ pentru adevær. cuprinzînd douæ schimbæri importante: sensul dat luminii. nu e nici rezultatul natural al unui act de concepflie. iar. o lege definitivæ. Paris. „nota øi nuanfla“ ochiului. de apropiere de lumina orbitoare a adeværului. 73–99. în interiorul sæu. stæ scris cæ Dumnezeu l-a creat pe om „dupæ imaginea øi asemænarea sa“. evaluæri øi simbolisme care oferæ ceea ce s-ar numi. 1993.42 Antichitatea pægînæ nu a elaborat nicio teorie a picturii. Prin caracterul sæu rectiliniu inviolabil. Dacæ ar fi sæ traduc în englezæ emphasis prin cuvîntul „vision“ [viziune]. culoare sau marmuræ. øi naøterea iconologiei. 37. un obicei familiar devofliunii øi liturghiei încæ de la începuturile bisericii. eikon desemneazæ fantasma. Thames and Hudson. nu trebuie sæ ne gîndim la lungimi de undæ. Mark Smith. aø face loc neînflelegerii. Confline o evidenflæ concisæ. În religia greacæ nu exista o divinitate a luminii48. Problema: pot creøtinii sæ se închine øi sæ se roage în fafla imaginilor? De partea împæratului. care informeazæ spafliul locativ real în care apar toate evenimentele vizibile pe care le privim. începînd din secolul XVII. iar phantasticon realul. O icoanæ. 24. London. Colour and Culture: Practice and Meaning from Antiquity to Abstraction. „L’image dans l’oeuvre de Plotin“.43 Datoræm prima iconologie distinctæ Pærinflilor greci ai Bisericii Catolice44.49 Tragediile greceøti aratæ într-adevær subteranele întunecate ale existenflei omeneøti. p. dar acestea nu sînt entitæfli asupra cærora sînt îndreptate razele atenfliei ori farul cælæuzitor al conøtiinflei. implicæ formarea de imagini mentale. a oferit o legæturæ inductivæ cætre natura inviolabilæ. care „îøi exercitæ puterea interpretativæ odatæ ce interpretarea tradiflionalæ a fost eliminatæ sau cel puflin suspendatæ“. Leon al III-lea a înlocuit cu o simplæ cruce imaginea lui Cristos ce tronase deasupra porflii de bronz a palatului sæu. Sub soare. Instrumente der Neuzeit. Leon al III-lea. 39. însæøi raza vizualæ a devenit un instrument øtiinflific critic. 41. a apærea. mai mult. Încercarea de a înflelege ce a însemnat culoarea în general. fiindcæ „vision“ implicæ ceva nereal. iar aceastæ scurtæ carte a apærut iniflial în Japonia. fiind chiar o cauzæ de violenflæ øi ræzboi. Klincksieck. Dicflionarul poate fi folosit ca index. 36. Cristos nu poate fi comparat pur øi simplu. Întunericul e locuit de umbre. e o formæ de revelaflie: prin ea se aratæ lumina corpului înviat al lui Cristos. deopotrivæ cu examinarea criticæ a naturii imaginii.46 Øi nu doar Cristos. fæcutæ de un istoric al øtiinflei. însæ putea fi folosit. cît øi pentru optica geometricæ. furnizînd astfel garanflia necesaræ ce legitimeazæ concepte øtiinflifice în timp ce „salveazæ aparenflele“. 3) ierarhia recunoscutæ a culorilor. în strædaniile mistice din Tebaida. venerare a creaturilor. din spatele aparenflelor. A constituit mai mult decît o convenflie lingvisticæ sau un instrument interpretativ: a fost adeværatul limbaj al adeværului imanent din toate aparenflele. iconologia devine la fel de importantæ pentru reflecflia asupra fiinflei umane ca reflecflia despre Dumnezeu. Se poate observa aceasta la Cicero. ce culori existau øi ce însemnau ele în alte epoci e o întreprindere istoricæ foarte dificilæ.45 Însæøi fiinfla sa carnalæ este „asemænarea cu splendoarea gloriei Tatælui“. 2) legætura perceptivæ dintre anumite materiale øi subclase de culori. iconoclaøtii susflineau cæ aceasta înseamnæ idolatrie. dincolo de visibilia. Pentru credincios. uneori. Lumina Greciei clasice e væzutæ doar în culorile pe care le suscitæ. Metzler. ca un fiu. Autorul e un student al lui Hans Blumenberg. În perioada elenisticæ. În Facerea. 1964.51 În 726. Prin ultima se invocæ prezenfla unei persoane sau divinitæfli. Pentru învæflaflii creøtini din Asia Minor [aprox. care avuseseræ nevoie de o teorie a eikon-ului pentru a interpreta acele paragrafe-cheie din epistolele lui Pavel cætre coloseni øi corinteni în care se spune cæ Iisus e „imaginea divinitæflii invizibile“ (Coloseni 1. cît øi pe pæmînt. de la apariflia sa în secolul XIX. Stuttgart. in Re. Dumnezeu încarnat. 1990. pp. citatele pot fi folosite øi sînt suficient de voluminoase pentru a reflecta corpusul literaturii greceøti despre luminæ. cîøtigæ o bætælie prin care oprea progresul Islamului în Asia Minor.metoda „antihermeneuticæ“ a lui Simon. atît în tærîmul celest. øi pentru percepflii interioare. opticii geometrice øi astronomiei matematice. întîia carte a lui Moise. atît pentru astronomia matematicæ. perceptibil. 42. Studiind practica culorii în artæ. mai tîrziu.

Warburg Institute. 47.60 Simflul væzului are scopul de a extrage o specie vizualæ. ræmînînd în proximitatea anecdotei. R. cum susflineau Euclid. Acest scop creøtin e numit Bildung de Meister Eckhart. Thebais sau Tebaida. „The Cult of Images in the Age before Iconoclasm“. Hakim Ibn al-Haytam scria în Alexandria. 1787–1987.) 51. pp. iar dupæ dispariflia sa a furnizat pînæ la Renaøtere un motiv standard al reprezentærii picturale a monahismului. Heidelberg. Privirea lui Aquino este o intro-specflie în forma esenflialæ a obiectului. 1941. David C. „A stabilit. Deøi micul tratat se bazeazæ pe noua teorie opticæ. Paris. 48. au exercitat o influenflæ majoræ asupra scolasticilor latini din secolul XIII. Lossky. nu genereazæ o imagine în ochi. cæ razele luminii pornesc de la obiect øi se îndreaptæ cætre ochi. specia este ceea ce prinde ochiul în actul vederii. Urmez observafliile lui Hans Blumenberg. Images and Ideas in the Middle Ages. 52. E. Cînd T oma din Aquino foloseøte termenul de imago. Paris. a te uita în sau prin [ceva].61 Cuvîntul specie e o creaflie romanæ tîrzie. precum fratele sæu Eos (zorile) øi sora sa Selene (luna). „Alhazen’s Theory of Vision and its Reception in the West“. Grosseteste øi tratatele optice ale acestora. fizician øi astronom. University of Wisconsin Press. a devenit o construcflie geometricæ. cîøtigîndu-øi existenfla ca scrib. Pierre de Limoges discutæ care sînt dispozifliile necesare pentru întîmpinarea luminii adeværate øi pentru a rezista tentafliei iluziilor. University of California Press. Douze siècles d’images religieuses. A treia epocæ scopicæ Privirea a devenit pictorialæ abia în Renaøterea timpurie. nu aceasta e semnificaflia acordatæ cuvîntului de pictorii toscani de dupæ Giotto. Latinizat sub numele de Alhazen. Înseamnæ aproximativ „vederea“ unui lucru. Lucrurile radiazæ în virtutea dependenflei lor constante de acest act de creaflie. Avennathan. Untersuchungen zum Bildbegriff der Römer. Jean Vernet. 1987. ed. În acest moment. „Light as a Metaphor for Truth: At the Preliminary Stage of Philosophical Concept Formation“. perspectiva. Edizioni di Storia e Litteratura. Vezi øi E. Sabra.55 În acest context. În limbaj contemporan. 1994 [în româneøte: Imaginea interzisæ: istoria intelectualæ a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky. R. Autorul-cælugær abordeazæ fiziologia væzului pentru a læmuri care sînt datoriile morale legate de aceastæ activitate umanæ. 1975. Pentru a ilustra aceastæ inovaflie. Robert Javelet. Gerhart H. Actes du Colloque International Nicée II tenu au Collège de France. Helios. opsis-ul medieval pæstreazæ caracterul nemijlocit al privirii. provincie romanæ în imperiul lui Diocleflian. Însærcinat sæ construiascæ un baraj al Nilului. fie la inifliala iluminatæ. 1–29.63 Termenul era perfect adecvat pentru a vorbi despre vederea care „citeøte specii“.. F Böspflug øi N. Avenetan. Textele-cheie ale lui Platon pentru aceste distincflii sînt în Republica. Ladner. Helios e ochiul lumii. ræmîne în tradiflia opticii etice.56 Aceasta înseamnæ cæ. 234b. el a tras concluzia cæ nu vedem ceea ce prinde privirea din obiect. putem urmæri semnificaflia unui cuvînt. Paris. ci de abilitatea esteticæ practicæ ce îi permite pictorului sæ transforme vederea tridimensionalæ printr-o fereastræ într-un facsimil optic. 1993. 54. Paris. de la un mal îndepærtat. cît din „forma“ lucrurilor. Iar privirea obfline specia nu atît din culoare. unde întîmpinæ øi cuprinde lumina din afaræ. totul îøi datoreazæ existenfla acestui act continuu de creaflie. 46. 2–4 Oct. Vorbim de un secol saturat de ideea cæ lumea se aflæ în mîinile lui Dumnezeu. Image et ressemblance au 12ème siècle de St. 83–150. al-Haytam a fæcut dintr-un mormînt o camera obscura. 44. Christian Attitude Towards the Emperor in the Fourth Century. 8. potrivit convingerilor ræspîndite în secolul XIII. Tebaida a devenit centrul vieflii monahale creøtine în secolele IV-V. scris de un fizician. Humanitas. J. Letouzay. 266b–c. specificæ secolului XIII. Imago. a fost publicatæ recent. el se referæ nemijlocit fie la fresca de pe peretele refectoriului. împreunæ cu apariflia gîndirii iconologice în Mediterana creøtinæ.“ Vezi øi I. A. in David Michael Levin. Daut. Expresia medievalæ perspectiva naturalis fusese înfleleasæ ca ars bene videndi.58 Pentru a explica væzul. Lindberg. A læsat un tratat neobiønuit despre cotangentæ. 53. London. contemporan cu Roger Bacon. ca øi Ibn Sina Biruni.. ca Euclid øi Ptolemeu. Boethius l-a introdus cu scopul de a traduce ta optika62. traducere de Mona Antohi. pp. 2 volume. nici nofliunea de luminæ. Pierre de Limoges. Scrierile sale.. Øi totuøi. 1954. Lindberg. 58. Madison. Pentru a interpreta De oculo morali. øi David C. trebuie înfleleasæ relaflia lucrurilor cu Dumnezeu. H. 45. Encyclopédie de l’Islam. Kramers. ed. „Ibn al-Haytam. tr. Kitzinger. Columbia University Press. Pictorii florentini au redefinit-o ca perspectiva pingendi. însæ nu am avut oportunitatea sæ o folosesc: Alain Besançon. am putea spune cæ perspectiva artificialis se bazeazæ pe o tomografie a conu- 43. Studiind imaginea soarelui de pe peretele întunecat. cæ e o contingenflæ a sa. 595a–608b. in Isis. Rome. 1996]. 23 . Berkeley. „care e lumina“. în special secfliunea ce începe la pagina 198. sînt titani preolimpieni. el a calculat corect înælflimea atmosferei.1986. Cerf.54 Aceasta reiese cu claritate dintr-un tratat. Sofistul. a fost completatæ în jurul anului 1000 de o descoperire musulmanæ în opticæ. Pornind de la creøterea în mærime a soarelui-apune øi a lunii. Peckam53. (N. L’image interdite: Une histoire intellectuelle de l’iconoclasme. soarele. adicæ arta privirii pricepute. încadrat pe perete sau øevalet. Pentru T oma. øi nu invers. vocabularul sæu a devenit un capæt de pod pentru latina medievalæ. in H. filosofia secolului XIII se bazeazæ pe presupunerea metafizicæ a contingenflei. Theba. Abu’Ali al-Hasan (965– 1039)“. Cu toate acestea – øi acesta este momentul decisiv în istoria vederii –. cu mult mai tîrziu. 50. Lucrurile sînt aprinse de luminiscenfla de provenienflæ divinæ a adeværului lor. færæ îndoialæ. Fayard. adicæ o tehnologie vizualæ. pp. Ptolemeu øi al-Kindi. ca entitæfli care strælucesc din interior øi care nu proiecteazæ umbre. Pentru Platon. s-a convins cæ acesta nu poate fi realizat øi a „dispærut“ de frica sultanului. iar în acest caz. ci lumina reflectatæ din obiect care atinge ochiul. ed. . în fiecare clipæ. Anselm à Alain de Lille. New York. Nicée II. Lumina goticæ nu e un pictor. nici cea de imagine nu justificæ o asemenea deducflie. pp. imaginea a fost transformatæ: din obiect. Winter. in Dunbarton Oaks Papers. imaginea presupune abilitæfli mimetice mai degrabæ decît tehnice.52 Pentru a putea observa o eclipsæ. Lévi-Provençal øi J. cunoscute sub numele de Alhazen. 811–812. 49. Era matematician. Aceastæ lucrare e rezultatul unei conferinfle internaflionale îndelung pregætite. creøtin øi modern –. un artificium. însæ din Antichitate. Bacon øi Gosseteste au acceptat acfliunea luminii asupra ochiului sugeratæ de al-Haytam. raportînd ultima oræ în studiile despre iconoclasmul bizantin. 1989. Modernity and the Hegemony of Vision. ceea ce cauzeazæ experienfla vizualæ e o imagine a lucrului în interiorul ochiului. 321–341. a examina. despre influenfla teoriei creøtine asupra neoplatonismului.59 Conform scrierilor sale. regiune din apropierea fostei capitale a Egiptului antic. Schlacht. De oculo morali. care ar fi influenflat. O carte foarte importantæ. 1983. Ei nu se mai preocupæ de pregætirea asceticæ a privirii virtuoase. cel care vede tot ceea ce este. ceea ce face ochiul e cu totul diferit de generarea unei imagini în minte. 509d–511e. The Optics of Ibn al-Haytam: Translation of the first three books. 1970. 1967.arhiva Regimul obiectului radiant Aceastæ transformare a metaforelor luminii. ca în atîtea altele. Ar fi greøit sæ deducem cæ. concepflia mea despre iconoclasm – grec. Perspicere înseamnæ „a privi cu atenflie“. e semnul vizibil al substanflei sau esenflei. specie înseamnæ øi caracteristica sau natura unui lucru. Vezi Kenneth Mayer Setton. La momentul respectiv. Gibb. III. El demonstreazæ cæ puterea væzului (virtus visiva) descinde din lobul frontal în cristalinul ochiului. un tratat de astronomie care l-a influenflat pe Averroes.57 Paginile iluminate ale manuscriselor medievale aratæ lucrurile de aceastæ manieræ. Bucureøti. Neologismul latin subliniazæ vivacitatea privirii chiar mai puternic decît originalul grec. John Peckam and the Science of Optics.

acest stadiu e supus mæsurii fiinflei a cærei existenflæ e necondiflionatæ øi necesaræ. paradigma væzului a ræmas vreme de cîteva secole imaginea de pe perete. Necesitatea nu mai e legitimatæ de contingenflæ. L. se aflæ o foaie caroiatæ ce corespunde instrumentului (un velum). Astfel imobilizat. apoi din cealaltæ. Fiecare fiinflæ îøi aflæ în propria naturæ o rafliune øi un drept nu doar la existenflæ.64 Leon Battista Alberti creeazæ un aparat tehnic cu consecinfle simbolice imense: un scalpel optic. frumoasele pagini ale lui Roland Barthes68.. „Malerei des Unsichtbaren. ci la a fi ceea ce este. Pentru epoca lui Bonaventura.. Imaginea pe care pictorul vrea sæ o transforme în picturæ e vizualizatæ ca o tæieturæ în piramida vizualæ. însuøi Dumnezeu e tîrît în tærîmul contingenflei. E tentant sæ vorbim de apariflia primului dagherotip ca zi de naøtere a epocii moderne. ce face sæ aparæ pe membrana internæ a ochiului o picturæ în miniaturæ. decît în mæsura în care acest ceva era legat de modalitæflile logice. chiar dacæ termenul a fost derivat prin latinizarea unui concept al logicii lui Aristotel. De la Descartes. de Gruyter. camera a devenit o emblemæ pentru ochi.. Într-un final a apærut øi camera lui Daguerre. Contingenfla e unul dintre puflinele concepte a cærui origine e în mod specific creøtinæ. ci un corp în miøcare însufleflitæ. ci a recurge la deliberarea cenzorului interior. cînd Rafael e urmat de Carravaggio. 1957. „Kontingenz“. creionul øi hîrtia ca instrumente ce forfleazæ natura sæ se deschidæ privirii. 55 „Acest nerv comun care e ascuns înæuntru ne informeazæ moral. În fafla sa. Aøa cum am menflionat mai sus. 9. multæ vreme. Bild und Text. care indicæ øi structura întregului cosmos. Aparatul constæ într-o pînzæ transparentæ acoperitæ cu un caroiaj øi întinsæ într-o ramæ de lemn. Christl Meier. aflatæ în mod necesar în contemplare retrospectivæ. folosind ochiul unei vaci pentru a aræta cæ funcflioneazæ ca o camera obscura. numit „picturæ“. E cît se poate de conøtient cæ. pp. adîncime øi trecerea timpului. 1959. apærute cu douæ secole mai tîrziu. înainte sæ observe natura – oasele. pp. Zeichen. camera era cu adeværat o cameræ. Ontologizarea contingenflei posibile a fost realizatæ abia cætre sfîrøitul secolului XIII. Pentru Duns Scottus. 56. unde poate fi contemplatæ øi trasatæ. Desenatorul situeazæ cuflitul sæu optic între masa de desen øi o femeie aøezatæ pe un fotoliu în fafla sa. arterele sau organele interne. pætrat cu pætrat. Pictorul e conøtient de imaginea pe care o va genera pictura sa în spectator. Trebuie sæ scobeascæ intestinul. Text und Bild. 1990. vol. Imaginea care rezultæ din felierea geometricæ a conului vizual devine un facsimil optic. 35–65.3. pe masæ. Logstrup. Odatæ cu „voluntarismul“ øcolii franciscane. Mohr. ed. ed. Mai apoi apare camera lucida. pætrat cu pætrat. 1977. ce îi permite turistului sæ se întoarcæ cu spatele la vedere. 3. ed. Leonardo nu e înaintea timpului sæu doar ca pictor de „picturi“. pentru a evita judecata greøitæ øi a nu judeca lucrurile aøa cum apar la prima vedere. „Optics for preachers: oculo morali of Peter of Limoges“. 57. in Hans Frhr. însæøi existenfla lumii ia caracterul unei arbitrarietæfli. 1793. Susan Sontag69 øi John Berger70. Forme trecute ale privirii supraviefluiesc. Campenhausen. Nu recunoaøtea însæ ceva între posibilitate øi necesitate. adicæ o realitate indiferentæ faflæ de propria existenflæ øi care nu poartæ în sine rafliunea sau dreptul de existenflæ. Contingenfla ajunge sæ însemne ceea ce înseamnæ øi azi în englezæ øi francezæ: simplæ øansæ. o graflie. Über den Zusammenhang von Erkenntnistheorie und Bildstruktur im Mittelalter“.1–3“. Venirea la existenflæ a cosmosului antic nu depindea de actul de voinflæ al cuiva. Hans Blumenberg. într-o faimoasæ gravuræ. el a prins cu douæ sute de ani mai devreme epistemologia pe baza cæreia a fost edificatæ noua øtiinflæ. o altæ logicæ duce în aceeaøi direcflie. cæ privirea rezultæ din coordonarea a doi ochi. Trebuie sæ se uite dintr-o parte. apærute la mijlocul secolului XVI. Din momentul în care Augustin a ræspuns la întrebarea „De ce a creat Dumnezeu lumea?“ cu „quia voluit“. dar care nu se potriveøte ideilor creøtine. Din acel moment. Prefer sæ îi urmez pe cei care situeazæ tranziflia cu 150 de ani mai devreme. Abia apoi îl vede. se schimbæ øi caracterul distinct al conturului øi vivacitatea culorilor acestora. in Michigan Academician. Bærbia artistului e fixatæ într-o proptea. camera a fost (øi a ræmas pînæ azi) pivotalæ pentru supraviefluirea celui de-al treilea regim scopic în cel de-al patrulea øi cæ unul dintre cele mai fascinante øi puflin explorate aspecte ale ultimelor douæ sute de ani e coexistenfla a douæ forme scopice eterogene. 329–343. existenfla lumii e rezultatul unui act suveran. Cætre sfîrøitul secolului XVIII. Ca o consecinflæ a acestei concepflii a contingenflei. nici în genezæ. ochii sæi se confruntæ cu o masæ însîngeratæ. contingenfla ajunge doar pînæ la sfera lunii – o idee care ræmîne încæ fidelæ schemei aristotelice. in Wolfgang Harms. Ecranul de pe celælalt mal Sub regimul picturii. ediflia a 3-a. Academiile de artæ educæ noua privire. lui vizual. øi practica umbririi. iar ochiul ajunge sæ ofere experienflæ ca orice altæ piesæ de echipament. dar øi pliurile cuverturii. prin care atenflia e atrasæ cætre lumina incidentæ. B. imaginea a fost localizatæ la nivelul velum-ului: între ochi øi obiect. odatæ cu creøterea distanflei faflæ de lucrurile vizibile. de pildæ. C. Berlin/Köln. care fabricæ o picturæ în absenfla unei imagini. la specimenul pe care l-a preparat ca un mæcelar. Cînd deschide abdomenul unui spînzurat. Tübingen. un aparat care proiecteazæ imaginea obiectului pe o suprafaflæ. Gerhard Gloege øi Knud E. Metzler. redus la vedere monocularæ. Prin Bruno. „Die Zeichengegenwart Gottes und das Gott-EbenbildSein des Menschen in des hl. Clark. iar supraviefluirea acestora poate defini anu- 24 .72 Din perspectiva istoriei culturale a privirii. contingenfla e încæ dedusæ din faptul cæ acea creaflie finitæ dintr-o putere infinitæ nu poate fi „factualæ“ decît chiar aøa cum este.1967 – e un studiu bogat documentat øi bine argumentat despre teologia imaginii în prima parte a secolului XII. niciun regim scopic nu atinge însæ monopolul perfect. Metafizica aristotelicæ cunoøtea opoziflia fundamentalæ dintre posibilitate øi realitate. examineazæ rolul teologiei în diseminarea teoriei lui al-Haytam despre luminæ. Albrecht Dürer ne-a arætat cum se foloseøte. Die Religion in Geschichte und Gegenwart. contingenfla îøi pierde rædæcinile. Doar atunci e consideratæ lumea o contingenflæ. ce a devenit posibilæ prin douæ tehnologii: perspectiva monocularæ. aflæm acea distincflie scolasticæ între esenflæ øi existenflæ. aøa cum sînt ele cu adeværat. pentru a observa în oglinda sticlei o secfliune bine încadratæ a priveliøtii. în acel moment. Miscellanea Medievalia 8. Kepler a adus-o din afaræ înæuntru. La început. nici în continuarea acesteia. despre care se poate spune cæ a fost mai important pentru transformarea privirii decît telescopul sau microscopul. fiindcæ aøa a vrut. Cei mai mulfli istorici atribuie lentilelor. 1972.“ D.65 Leonardo da Vinci înflelege deja cæ noua tehnicæ implicæ un act de violenflæ asupra privirii. in Albert Zimmermann. pe care artistul traseazæ cu creionul observafliile sale.71 Unii istorici ai artei vorbesc de regimuri scopice care se succed. Nofliunea de imagine e contopitæ cu cea de væz. vezi Ludwig Hödl. øi este factualæ. atribuind-o noii perspectiva artificialis. iar ochiul sæu stîng e acoperit. El recunoaøte cuflitul. v. sæ taie organul øi sæ îl aøeze într-o formæ înainte de a-l desena. ce concep fotografia ca moment decisiv al turnurii cætre epoca scopicæ a zilelor noastre. sticla Claude a devenit la modæ printre turiøti. Symbol.67 De la Alberti încoace. Bild. fiindcæ e principiul procesului lumii. Øi pe mine m-au convins. c . În prezent susflin însæ cæ. col. Din acel moment. cosmosul infinit devine un corelat al divinitæflii infinite. El øtie cæ vederea e o activitate ce nu implicæ doar ochiul. Stuttgart. care e destinatæ pieirii øi a cærei existenflæ e menflinutæ prin voinfla divinæ. La Occam. În obscuritatea camerei. Chiar øi la Dante. Contingenfla exprimæ stadiul ontic al unei lumi ce a fost creatæ din nimic. Bonaventura Itinerarium mentis in Deum. o încæpere întunecatæ în care intræ spectatorul.66 El øtie cæ mare parte din naturæ nu poate fi „væzutæ“ decît dacæ întîi e desenatæ. Der Begriff der Repraesentatio im Mittelalter: Stellvertretung. Aceasta e un obiect care aratæ ca o tabacheræ. Începutul modernitæflii coincide cu tentativa de evadare dintr-o perspectivæ asupra lumii øi a sinelui supradeterminatæ de contingenflæ. liniaræ. J. Erich Dinkler. væzul ia naøtere din contopirea picturii cu privirea. Era expresia deplinæ a unei potriviri eidetice a existenflei. Divinitatea lui Aristotel e Realitatea puræ (actus purus). Dumnezeu vrea lumea doar fiindcæ voinfla e voinflæ. artistul inspecteazæ anatomia femeii. tranziflia de la ochiul gol la ochiul armat.

). cæci vedem cæ diferitelor viefluitoare le aparflin. fiindcæ fiecare se aflæ în potenflæ“ [Toma din Aquino. 60. în afara poeziei. Începînd cu olandezul Albinus. dupæ 1740. Iar semnul speciei în lucrurile corporale pare a fi îndeosebi figura. traducere de Laura Maftei. Laura-Maria Popoviciu. De la Renaøtere. Oasele încheieturii desenate de Leonardo sînt convingætoare fiindcæ îmbie degetele tale sæ se întindæ pentru a le atinge. Thomas Aquinas. Wolfgang Schöne. Chiar dacæ psihopodia. dacæ pe un perete este reprezentatæ culoarea unui obiect. fiind un studiu plin de anecdote øi cercetæri recente. pas cu pas. art. sed similitudo quae est in specie rei. Summa theologica. anatomiøtii au cæutat noi metode de a desena. q. Libertatea de a merge e condiflionatæ de dorinfla mea de a mæ angaja într-un askesis al picioarelor. Aceastæ înflelegere poate fi comparatæ cu exegeza unui text. T otuøi. Summa theologica (I. Chiar øi în cazul fotografiei. Adrian Muraru. Cambridge. I. demonstreazæ cæ picturile medievale aratæ persoane øi obiecte care strælucesc în propria luminæ. Berlin. nisi depingatur figura“ („Trebuie spus cæ similitudinea este legatæ de rafliunea imaginii. prefaflæ de Adriano Oliva. The Renaissance Discovery of Linear Perspective. Øi doar în acest sens simflul sau intelectul se deosebeøte de obiectul sensibil sau inteligibil. Mary Caruthers. non dicitur esse imago. O picturæ renascentistæ nu trebuie doar privitæ. art. Unde si depingatur color alicuius rei in pariete. nu se poate spune cæ «aceasta» este imaginea decît dacæ îi este reprezentatæ figura“ [T oma din Aquino. 7. p. Wilhelm Tauwinkl. vel saltem in aliquo signo speciei. Pe furiø. 7: „Pictura în perspectivæ a unei scene sau a unei colecflii de obiecte nu e o replicæ a imaginii retinale produse de obiecte în ochiul artistului. Patrologiae cursus comple. quod intellectus noster vel sensus informatur per speciem sensibilis vel intelligibilis. sau. precum calul øi cærufla în epoca automobilului. Cornell University Press. 335 b. Laura Maftei. Gloses. Printr-o fereastræ. vol. Specimenul din manual e scos din spafliul în care degetele ar putea atinge sau picioarele ar putea merge. 64. Oamenii printre care træiesc sînt înarmafli adesea nu doar cu aparate fotografice. sunt diversae figurae. The Heritage of Giotto’s Geometry: Art and Science on the Eve of the Scientific Revolution. ochiul a devenit un model pentru fabricarea øi interpretarea picturilor. Similar. Boethius. examineazæ fiinfla øi puterea imaginilor în gîndirea scolasticæ. certitudinea niciodatæ diminuatæ a faptului cæ experienflele tuturor simflurilor se amestecæ undeva în creier. 59. Videmus enim quod diversorum animalium secundum speciem. chiar perceputæ ca proces digital. Soemmering în 1798. non autem diversi colores. 1–2. p. færæ a prinde de veste. fusese înzestrat cu puterea ceva mai limitatæ de a extrage esenfla universalæ din forme efemere. 58. mediu øi obiect au dat naøtere unei literaturi care e mai vastæ chiar decît literatura despre simbolismul automobilelor. ochiul conceput prin analogie cu camera de înregistrat øi ochiul ca participant la spectacol. Andrei Bereschi. Louis Marin. cæ au un loc comun. Des pouvoirs de l’image. mai mult. Dupæ cum a arætat Barbara Duden în ultimele capitole ale cærflii sale despre primele reprezentæri ale fætului fæcute de dr. 14. Dacæ prefluiesc plimbarea øi îmi confer timpul necesar. obiectul înregistrat øi privitor. Douæ studii recente despre perspectiva pingendi: Samuel Edgerton. der Baumgarten. pentru a elimina de pe mesele lor „distorsiunea“ perspectivalæ introdusæ în mod inevitabil de privirea naturalæ în viziunea realitæflii. dependenfla noastræ de actul înregistrærii e arareori înfleleasæ ca o debilitare a privirii. În fafla ecranului. e nevoie de o veghe continuæ a ochilor. 1: „Non tamen quaecumque similitudo sufficit ad rationem imaginis. patres latini. Ceea ce numesc „invitaflie în spectacol“ estompeazæ imaginea în privire.arhiva mite grupuri. De aceea. 61.). p. sæ înlocuiascæ ilustratele perspectivale ale reprezentærii scheletale cu schifle de proiect arhitectural. 64. Privirea care atinge mai e cu noi. 2009]). Plaseazæ ochiul sau copia sa contrafæcutæ în fafla unui obiect. ci øi cu camere video. pentru orice ochi. Gabriel Chindea. Le Seuil. New York. 35. ochiul fusese criteriul sau oglinda adeværului.73 În acest moment e util sæ comparæm. pentru a privi fafla prietenului meu færæ a fline seama de imagine. nu væz“. cea care îmi cere sæ mæ livrez spectacolului. Spafliul în care se aflæ privitorul (spafliul în care el atinge øi cuprinde) øi spafliul în care e arætat obiectul sînt omogene. Thomas Aquinas. et secundum hoc tantum sensus vel intellectus aliud est a sensibili vel intelligibili. cît øi perspicere sînt cuvinte clasice. A Study of Memory: A Study of Memory in Medieval Culture. art. privitorul urmæreøte o lecflie de anatomie. Atît perspectare. pictura produce imagini retinale similare în formæ øi dimensiune cu cele care ar fi produse în acelaøi ochi de obiectele însele. Stînd alæturi de artist la masa de disecflie a doctorului Hunter74. Summa theologiae. în funcflie de specie. Emanuel Grosu. între douæ degete. vol. 1. astfel construit pentru a trimite ochiului o distribuflie a luminii similaræ cu cea a obiectelor. Odatæ cu tranziflia de la epoca picturilor la cea a spectacolului. Harper. observæ o înmormîntare. cu rezultatul cæ. perspectiva geometricæ e pur øi simplu cartografierea spafliului. 1991. Linear 25 . din nou. printr-un comportament potrivnic lumii înconjurætoare a imaginilor (Bildwelt). 14.75 Ei au încercat reeducarea privirii øtiinflifice care ar „vedea“ apoi fiecare os ca printr-o telelentilæ. oferæ o lecturæ foarte plæcutæ. 62. pe care o numeøte Eigenlicht. Cu toate acestea. Am fost educafli sæ ne descurcæm færæ un loc comun între aparatul de înregistrare. Chiar øi cel mai mic organ. 167. 1990. Mihai Maga. Paris. actul înregistrærii devine un filtru care întunecæ lumina din ochii celuilalt øi mæ înlæturæ din prezenfla sa trupeascæ. I. privitorul a fost luat de pe picioare. 1976. 1993. marginal. øi plasat pe un mal mai îndepærtat. în colaborare cu Kenneth David Keele. I. 63. 1.. tus. În Antichitate. Edgerton. pe care în realitate anatomistul trebuie sæ îl inspecteze flinîndu-l aproape de ochi. Privirea ajunge sæ fie înfleleasæ øi. traducere de Alexander Baumgarten (coord. Pictorul îl forfleazæ pe privitor sæ îøi conøtientizeze picioarele. pot cel puflin sæ îmi planific viafla astfel încît sæ pot merge pe jos la lucru. quia utrumque est in potentia“ („Cæci noi simflim sau înflelegem ceva în act. Reprezentarea perspectivalæ creeazæ un facsimil al punctului de vedere ce se deschide pozifliei unui observator. Pictura implicæ faptul cæ observatorul øi ceea ce e observat se aflæ în acelaøi spafliu. Delia Sævinescu. aceasta a devenit un ideal pentru care lupt øi pe care îl pot urmæri doar prin antrenament constant. perspectiva susfline sinestezia. Mann. de la balcon. Poate fi gæsit în J. ci similitudinea care este în specia lucrului sæu sau cel puflin în vreun semn al speciei. E mai degrabæ un substitut pentru obiectele însele. Efectele simbolice ale înregistrærii ca activitate. a devenit o poartæ pentru mutarea în spectacol. Über das Licht in der Malerei. au fost de mult uitate. Veltman. deoarece intelectul sau simflul nostru este informat în act de specia sensibilæ sau de cea inteligibilæ. Cristian Bejan. diverse figuri. art. Ithaca. 721.. În Evul Mediu. Comentariu la „Posterior Analytics“.. Existæ un loc comun sau sol pe care se aflæ atît picioarele privitorului. e arætat acum ortogonal în noul tip de atlas. 35. col. Privitorul e invitat sæ împartæ punctul de vedere al pictorului. Pictura îl invitæ pe privitor sæ îøi aducæ aminte unde se aflæ. in T oma din Aquino. traducere de Cristian Bejan]). Marcela Ciortea. Editura Polirom. 1954. Caruthers se intereseazæ de imagine fiindcæ arta memoriei e corelatæ cu conceptul de imagine. anatomiøtii au încercat. Monopolul locomofliei cu rofli nu mæ priveazæ în mod peremptoriu de folosirea picioarelor. P Migne. cît øi scena ilustratæ – iar aceasta e o presupoziflie pentru înflelegerea picturii renascentiste. Summa theologica (q.P læmuriri preliminare de Alexan. Cambridge University Press. øi nu diverse culori. Summa theologiae. În epoca transportului universal. Vasile Rus. organele sufletului care ies din ochi. mersul pe jos la lucru sau în excursie e încæ posibil. ea trebuie înfleleasæ. privitorul se uitæ într-o încæpere în care arhanghelul Gabriel îi vorbeøte Fecioarei Maria. Vezi øi Kim H. chiar dacæ e un lux. 2 (øi în multe alte locuri): „Ex hoc enim aliquid in actu sentimus vel intelligimus. nu orice similitudine este suficientæ pentru rafliunea imaginii. Signum autem speciei in rebus corporeis maxime videtur esse figura. ca øi cum ar fi væzut dinspre infinit. Momentul în care spectacolul a înlocuit pictura poate fi plasat în atlasele anatomice de la sfîrøitul secolului XVIII. O. Iaøi. privitorul poate de cele mai multe ori sæ înfleleagæ care e unghiul din care a fost luat instantaneul cu figura sa.

Reflections on Photography. 67. Cluj. noua dorinflæ scopicæ se afirmæ øi în afara medicinei. MIT Press. iar apoi îl copleøeøte. pp. Gombrich insistæ cæ artele frumoase folosesc un limbaj care trebuie învæflat din nou de fiecare generaflie. prin douæ lentile separate doar de cîfliva centimetri. incidenfla SIDA. 1960 [în româneøte: Artæ øi iluzie – studiu de psihologie a reprezentærii picturale. de fiecare datæ cînd le-am recitit. Vor sæ prezinte un specimen biologic. „Observaflia“ e cuvîntul folosit pentru a desemna noua poziflie. O reafirmare recentæ. „Scopic Regimes of Modernity“. Folosesc aici „observator“ într-un sens restrîns. dar øi în ziarele de øtiri. renumit chirurg scoflian. in Hal Foster. Der Naturwissenschaftler und sein Körper. însæ instrumentul era folosit la scaræ largæ de pornografi. „A observa“ înseamnæ a privi prin perspectiva unui instrument. „Ideological Effect of the Basic Cinematographic Apparatus“. 1981 [în româneøte: Camera luminoasæ. trad. telefotografia øi lentilele transfocatoare au devenit între timp loc comun. Textul e redus în mod frecvent la o legendæ a ilustrafliei grafice. Ei doresc mæsurætori. 76. Hill and Wang.. chiar mai important. Cambridge. Prim-planul øi fundalul din afara punctului focal sînt neclare. Ilustrata rezultatæ e plasatæ într-o cutie øi privitæ cu ajutorul unei perechi speciale de ochelari. criticæ. Jonathan Crary. corespund lungimilor de unde optice. Titlul original: „The Visible World and the Language of Art“. pp. Odatæ cu secolul XIX. dar øi geologii øi zoologii condamnæ modul ilustrafliilor care umplu manualele secolului XVIII.. Observaflia înlocuieøte contemplarea. more architectonico. Bollingen Series. Citirea acestei cærfli m-a condus la o turnuræ importantæ în reflecflia mea asupra privirii. sau o lentilæ. nu perspective. pagini care au reînnoit curiozitatea mea pentru privire. 27.Perspective and the Visual Dimension of Science and Art. BBC and Penguin Books. ecotopul junglei. Camera lucida. E simbolul privirii capturate de un spectacol. Noi tehnici optice au fost folosite pentru a scoate imaginea realitæflii din spafliul în care degetele pot mînui. specialist în anatomie umanæ.. Stuttgart. prin capacitæflile mimetice ale filmului. Art and Illusion: A Study in the Psychology of Pictorial Representation. aproape tehnic: o formæ a atenfliei care nu e doar precautæ. Mai mult. 2005]. Reflecflii despre fotografie. 3–158. studiazæ efectele materiale ale noii atitudini øtiinflifice în fafla unei realitæfli din ce în ce mai hermeneutice. 66. o schimbare care a anihilat cele mai multe sensuri culturale încetæflenite ale termenilor de observator øi reprezentare. Unghiul larg. John Berger. 1986. care devin o adæugire esenflialæ la descrierea în text. Apparatus. mulfli au avut ræu de mare la prima vizionare. de D. în care nicio fiinflæ senzorialæ nu poate intra. (N. Paris. Gallimard. care înregistreazæ mæsurætorile luate cu un instrument. ed. ci øi ghidatæ de referinfla la un instrument. vorbeøte de „trecerea de la arta spiritualizærii la cea a idealizærii sau de la supranatural la ireal“. reconfigurarea de ansamblu a relafliilor dintre un subiect observator øi moduri de reprezentare. E rezultatul unui program care transformæ coloanele binare într-un set care se potriveøte unei prejudecæfli din mintea spectatorului. Nu vor sæ îøi orneze manualele cu perspective. fotografiei øi televiziunii. O nouæ tehnicæ. Princeton. 1972. 1986. 1988. de exemplu un bæfl care mæsoaræ înælflimea unei stele. Iatæ cum funcflioneazæ acesta. Douæ expuneri simultane sînt puse una lîngæ alta pe aceeaøi placæ fotograficæ. Seattle. Autorul se referæ la John Hunter (1728–1793). E. André Malraux. Vezi mai ales „In Plato’s Cave“. pe malul îndepærtat al „realitæflii obiective“. care poate fi folositæ de un artizan ce ar vrea sæ îl reconstruiascæ drept model tridimensional. Acesta subliniazæ intenflia pictorului de a desena pentru ochiul spectatorului.. conform schiflei desenelor arhitecturale. Barbara Duden. Martin Jay. [a avut loc prin] implantarea ubicuæ a unor «spaflii» vizuale radical diferite. Princeton. angoasafli sau încurajafli de reprezentarea graficæ a datelor cantitative cærora nu le corespunde nimic din ceea ce poate cuprinde privirea: Produsul intern brut. Vreau sæ atrag atenflia asupra începutului øi sfîrøitului unei epoci scopice caracterizate de contopirea privirii de imagine. XXV. Ne aflæm sub ameninflarea unui noi început. Frankfurt.76 În manuale. Princeton University Press. dar nu cum aratæ atunci cînd îl flii în mînæ øi îl întorci pe toate feflele. O mulflime de desenatori sînt antrenafli sæ traseze schifla de proiect a realitæflii. apar molecule mai mici decît cele mai scurte frecvenfle vizibile. Nu îøi doresc un facsimil al viziunii. de la mijlocul anilor 1970. o noutate care a fost la mare modæ la sfîrøitul secolului XIX. Tanam. static sau mobil. studiul naturii devine din ce în ce mai mult studiul ilustrafliilor øtiinflifice. Spectacolul desprinde privirea de imagine. Ways of Seeing. Gombrich. animale pînæ atunci neimaginate. Prima rupturæ a apærut odatæ cu stereoscopul. gravura în lemn. 73. ed. Cei care au acum peste øaizeci de ani pot sæ îøi aminteascæ efectul pe care l-a avut camera de filmat asupra spectatorilor de film înainte de al Doilea Ræzboi Mondial. pentru a aræta realitatea într-un nou spafliu „izometric“. Dia Art Foundation.. Straus and Giroux. face posibilæ ieftinirea ilustrafliilor de carte. iar obiectul din focar pluteøte într-o plasticitate irealæ. tr. in Theresa Hak Kyung Cha. On Photography. 1980. Techniques of the Observer: On Vision and Modernity in the Nineteenth Century. prin legendæ.. N. Nu doar anatomiøtii. insistæ asupra contrarului: în cinema. Roland Barthes. Die Rolle der „inneren Natur“ in der experimentellen Naturwissenschaft der frühen Neuzeit. Intemporel – La métamorphose des Dieu. Vreau sæ deosebesc acest aranjament manipulat al umbrelor øi culorilor de perspectiva artificialis a lui Alberti. Only Connect: Art and the Spectator in the Italian Renaissance. Munich. Uniunea acestora a început sæ slæbeascæ acum douæ sute de ani. 72. 1976. traducere de Virgil Mleøniflæ. ei vor o schiflæ de proiect arhitectural a obiectului.Y.) 75. transmiflînd „în direct“ din India. mæsuræ sau model. Suhrkamp. Înregistrarea prin satelit a Pæmîntului a fost numitæ o priveliøte. Noii naturaliøti vor sæ arate obiectul aøa cum acesta e în sine. creøterea populafliei. 1992. [Acestea din urmæ] . un punct de vedere. Anatomie der Guten Hoffnung. London. ci cu hærfli. 3–27. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 26 . Vision and Visuality. localizat în spafliu real. în sensul unei concretefli deplasate. În aceastæ a patra epocæ scopicæ. Werner Kutchmann. „construcflia renascentistæ a perspectivei a servit iniflial ca model“. ochiul e antrenat sæ recepflioneze obiecte care sînt invizibile în naturæ. 71. 1992. Klett-Cotta. Rezultatul e o dimensionalitate „suprarealistæ“. 65. 1973]. 68. a unei epoci care ia spectacolul drept imagine. Deutscher Kunstverlag. nasul mirosi sau limba gusta. ci cum aratæ cînd îl pofli fotografia cu o puternicæ lentilæ telefotograficæ. Mulflumitæ noilor tehnici de tipærire. 1977. 74. Meridiane. spectacolul grafic pune dintîi stæpînire asupra textului. Sîntem antrenafli sæ fim oripilafli. Cartea e despre væz øi construcflia sa istoricæ: „ . Susan Sontag. Noul spectacol e o expunere produsæ prin mijloace tehnice. Jean Baudry. nofliunilor abstracte li se dæ „formæ“ în tabele øi grafice care seduc ochiul. p. 1995. Idea Design & Print.. Privesc lumea.. Princeton University Press. Stereoscopul înlocuieøte camera obscuræ ca emblemæ [a ochiului]. a acestui argument apare la John Shearman.. a vedea înseamnæ a recepta un spectacol. Mazilu. Ilustrate realizate cu migalæ aratæ oraøe îndepærtate. læsîndu-i privitorului sarcina de a-øi imagina modelul. 37. [Noile tehnologii] mutæ væzul într-un plan desprins de observatorul uman“. Apariflia unui comentator din Washington în fereastra unui ecran de televiziune. a ajuns sæ se potriveascæ cu aøteptærile noastre. New York.. 69. Îl numesc spectacol pentru a-l distinge de imagine. Bucureøti. Bunica mea încæ mai aducea cutii cu astfel de imagini din Sicilia. Dar. Imaginea din vechime era o construcflie geometricæ ce rezulta dintr-un con de raze de luminæ reflectate de suprafafla obiectului cætre lentila ochiului. ci un plan izometric al lucrurilor. New York. Farrar. 70. H..

fiindcæ prefluiesc echilibrul între auditoriu øi prezenfla vizualæ øi resping acea intimitate falsæ creatæ de „øoapta“ copleøitoare a vorbitorului la distanflæ.arhiva Difuzorul pe clopotniflæ øi minaret* Ivan Illich De mai bine de un sfert de veac am încercat sæ evit folosirea microfonului. Sunau clopotele bisericii. cît øi audienfla au acceptat decizia mea. Difuzoarele pot face ca o voce sæ fie omniprezentæ într-un spafliu fizic de orice dimensiuni. era o experienflæ stranie øi ameflitoare. priveøte natura epocalæ a sunetului în relaflia sa cu locul. ce are trei metri. învæluind-o øi transportînd-o. însæ nu are experienfla catedralelor. Însæ atunci cînd discuflia ajunge la chestiuni mai generale. Existæ însæ motive mai profunde pentru care am renunflat la microfon – e vorba de folosirea sa în circumstanfle în care sînt prezent material. De o parte se aflæ cei pentru care simflul diferenflei dintre original øi copie. dacæ nu dubioasæ øi plinæ de prefliozitate. iar aceøtia. Acum cîfliva ani eram în Köln. s-a oprit. S. predæ la o universitate din Noua Zeelandæ øi e o excelentæ flautistæ. atît organizatorii. ascultînd liniøtea sa solemnæ. cel mai mare clopot de pe Rin. cu titlul original „The Loudspeaker on the Tower: Belfry and Minaret“. oamenii tind sæ se împartæ în douæ grupuri. Cîfliva tineri mi-au spus cæ. care a fost într-o mæsuræ semnificativæ anihilat de spafliul omogen generat de locomoflia rapidæ. Cred cæ vorbirea creeazæ un loc. În public se aud apeluri la tæcere. Deøi sînt obiønuifli sæ se urle la ei. øi-au antrenat vocea pentru a-i creøte puterea øi timbrul – aøa cum fæceau retorii de demult. în timpul unei opriri din prima sa cælætorie în Europa. * Drepturile de autor pentru Ivan Illich. voia sæ se sprijine de ceva. la multe conversaflii care au avut loc ca rezultat al refuzului meu de a-mi læsa vocea sæ fie deconstruitæ digital øi sintetizatæ mecanic. Refuz sæ mæ adresez oamenilor care sînt dincolo de raza vocii mele. øi al cærui sunet se aude pe o distanflæ de mai bine de treizeci de kilometri. pe de altæ parte. servind ca ghid unei prietene. E foarte umblatæ în Asia. Refuz sæ fiu transformat într-un difuzor. Doar viva vox are însæ puterea de a genera cochilia în interiorul cæreia se aflæ vorbitorul øi audienfla. lui Sajay Samuel pentru medierea acordærii drepturilor de publicare. Îl folosesc doar atunci cînd mæ aflu într-un grup de discuflii pe podium sau cînd arhitectura auditoriului e atît de modernæ. ecrane øi difuzoare. mai degrabæ decît cu spafliul. localitatea întîlnirii lor. Ceea ce simflea era morbid. numit „Sfîntul Petru“. se aflæ în situaflie de dezavantaj acustic în timpul perioadei dedicate întrebærilor. Refuz. de asemenea. Eu. m-a întrebat dacæ simfleam øi eu aceeaøi senzaflie stranie ce o prinsese. îi aparflin lui Valentina Borremans. publicat în Le Perte des Sens. iar S. Astæzi. dintre atingerea carnalæ øi înlocuirea sa cu vibratoare mecanice sau electronice e o certitudine intuitivæ. Reflecflia ce urmeazæ. despre istoria clopotului de bisericæ. dintre prezenfla fizicæ øi ecran. începînd din seara în care ne-am întîlnit pentru prima oaræ. au eliberat færæ obiecflii primul rînd pentru cei care aud mai greu. oamenii se încordeazæ sæ asculte. cei care au probleme cu auzul se mutæ în faflæ. Era încæ dimineafla devreme cînd am mers de la staflia de tren la piafla animatæ. Locul e ceva preflios. dar nu øi pentru intestine. Aceste puternice tehnologii dislocæ vocea øi dizolvæ vorbirea într-un mesaj. pot reflecta. în unde sonore codate care se înscriu într-un spafliu universal. în retrospectivæ. înainte de a fi auzitæ. Paris. planificarea standardizatæ. resimflise în pîntecele sæu vuietul profund al unui anumit clopot. Vizibil perturbatæ. 27 . Ei nu au considerat nerezonabilæ insistenfla mea de a limita audienfla la cei care intræ în raza organului vorbirii. S. am petrecut multe ore în liniøtea acestei pæduri de coloane gotice. iar de cealaltæ cei pentru care aceastæ intuiflie pare învechitæ sau romanticæ. Editorii îi mulflumesc Valentinei Borremans øi. Articol scris în ianuarie 1990 de Ivan Illich. încît reduce la tæcere vocea nudæ. nu au avut nimic împotrivæ sæ se mute în primul rînd. cu faimoasa catedralæ la cîfliva paøi. datoritæ accesului meu la microfon. 2004. Ceea ce o lovise fusese probabil acel sunet al clopotului care e prea grav pentru ureche. Fayard. Majoritatea celor care au participat la aceste reflecflii s-au declarat mulflumifli de insistenfla mea pentru vocea „nudæ“. e avocatæ. cîntæreøte douæzeci øi patru de tone. Doar datoritæ ei am început sæ înfleleg ce semnificaflie are vuietul neauzit al clopotului de bisericæ în istorie. De cele mai multe ori. la rîndul lor. „Le haut-parleur sur le clocher et le minaret“. chiar øi în fafla unei audienfle largi. Mi-a luat ceva timp sæ îmi dau seama la ce se referea. Refuz sæ mæ adresez celor care.

cel din Nimrud [Asiria] a fost datat la 612 î. Pînæ de curînd. în Occident. unde arta turnærii clopotelor – inventatæ cu mai mult de 500 de ani mai înainte – a supraviefluit færæ întrerupere. ca rugæ pentru victoria împotriva turcilor sau pentru pace. alternînd cu ciucuri în formæ de rodie. Cel mai vechi clopot gæsit în China dateazæ din 1250 î. a fost introdus abia în timpul secolului XV. aceleaøi trei Ave Maria erau spuse øi dimineafla. M-a iritat agresivitatea ostentativæ a dangætelor seculare din campusul Universitæflii Chicago. ræspunzînd bætæilor flamande cu sunetele acordate ale mai multor clopote. prin care a fost format sunetul clopotului. Semnul de amiazæ. Astfel a fost modelat instrumentul tehnologic ce a încorporat cuvîntul divin într-un sunet metalic. Înainte de 1400. în nicio limbæ europeanæ nu existæ cuvînt pentru croitor. ca un fel de semnal de stingere a focurilor pe fondul recitærii unei Ave Maria. Arno. ca un memento explicit al Bunei Vestiri. nu înainte de a se întipæri adînc în memoria poporului guaraní. amestecîndu-se de o manieræ nouæ. Pînæ la sfîrøitul secolului XIV. În urmætorii cincisprezece ani. În Ieøirea 28. eram la Köln în cæutarea unor picturi care ilustreazæ schimbarea radicalæ a îmbræcæminflii bærbæteøti øi femeieøti din oraøele Evului Mediu tîrziu. a fost realizatæ în timpul celor douæ decenii de dinaintea Reformei øi s-a încetæflenit foarte repede ca ritual ce dæ ritmul zilei. Øtiu de la Ann Hollander2 cæ hainele au început sæ fie tæiate abia în timpul secolului XII. Contopirea celor trei rugæciuni cotidiene. e o invenflie medievalæ. Clopotele de searæ au fost auzite pentru prima oaræ în Milano dupæ 1296. de la convex la concav. strachine sau stupi de albine. abia perceptibilæ la început. prins la mijloc cu o centuræ de stofæ. Nu ar avea sens sæ cæutæm în preistorie pe cel care a inventat clopotul. anunflînd timpul pauzei de masæ. Caracteristica esenflialæ a noii forme a fost schimbarea gîtului. umerii sæi læflifli. Seeing Through Clothes: Fashioning Ourselves. indiferent unde se aflau. Urbanizarea a sprijinit întrunirea cu regularitate a pieflelor rurale. Ca urmare a diferenflelor din lucrul cu fontæ øi metal. Procesele de stabilire a populafliilor din Europa Centralæ au dobîndit în timpul Evului Mediu timpuriu multe caracteristici ce s-au pæstrat pînæ în secolul XIX. dar. În Occident. publicatæ iniflial în 1975. din Avignon în Napoli. Moise reglementeazæ îmbræcæmintea lui Aaron: pe margine. în mod surprinzætor. m-am gîndit adesea la vastele spaflii din Brazilia care nu au fost atinse niciodatæ de sunetul lor øi m-am întristat pentru miile de clopote din misiuni paraguayene care au fost topite în tunuri. dacæ prin acest termen înflelegem orice corp metalic lovit pentru a emite un sunet. iar grosimea pereflilor a fost calculatæ øi acordatæ. dar niciodatæ ca øi ceea ce numim noi clopot. Cînd m-am întîlnit cu S. Proiectul social de formare a percepfliilor corporale prin îmbræcæmintea în haine care au fost tæiate øi apoi prinse laolaltæ – acesta e un eveniment medieval tîrziu. Cætre sfîrøitul secolului XIII. Dupæ cîte se pare. Comunitæflile se întindeau atît de departe cît se auzeau clopotele lor. Înainte de aceasta. Se øtie cæ forma clopotului. 1980. cîteva clopote turnate au supraviefluit din cea mai recentæ epocæ a metalului. Ele constrasteazæ puternic cu zurgælæii mezoamericani din lut. În Orientul Îndepærtat. aducea øi un anumit vuiet. clopotele arætau ca niøte oale întoarse. Aceastæ formæ a fost rezultatul unei rupturi finale cu toate formele precedente. la care erau invitafli tofli credincioøii. Biserica a creat parohii cu clerici rezidenfli øi a prevæzut un nou set de reguli pentru reglementarea cæsætoriilor øi a vieflii comunale. inseparabil de gama de culori a acestora øi de refracflia aerului. Paralelismul a început sæ mæ intrige. Ann Hollander. Oamenii au început sæ poarte mîneci.H. Spre deosebire de China. Îi dædea clopotului un sunet secundar controlat. amintind credincioøilor de veghea Mariei sub cruce. vibraflia sa øoptitæ.H. øi prin el locul de care aparflin oamenii. øi care a îmbræcat fiecare parohie într-o manta acusticæ distinctæ: de la clopotele ce se leagænæ øi dængæne în nord-vest. obiceiul a prins din Ungaria în Thuringia. Clopote ca „Sfîntul Petru“ au fost auzite în Europa într-o epocæ în care sensul locului a suferit o schimbare extraordinaræ. M-a întristat irelevanfla clopotelor pe Madison Avenue. Accesorii asemænætoare au fost gæsite în morminte din toatæ zona dintre Cipru øi Sudan. o cupæ scobitæ în interior øi cu guræ deschisæ. un ritual numit „Angelus“. Grupurile se ridicau în picioare øi recitau de trei ori Ave Maria.1 Sunetul lor e parte integrantæ din fiecare loc european pe care mi-l amintesc. în New York. la oscilafliile furtunoase øi zgomotoase din jurul Mediteranei. ce provenea din turla bisericii. Aceastæ triplæ invitaflie are o istorie în trei paøi. pieptare øi gulere în loc sæ se înfæøoare în lungimi de pînzæ – cum fac încæ indienii – ori sæ tragæ pe ei un sac cu gæuri pentru cap øi mîini..33. oprind munca la cîmp øi conversaflia la masæ. 28 . peisajul Bisericii Catolice fusese marcat de un clopot ce suna de trei ori pe zi. Coroana clopotului a fost turtitæ. sunetul caracteristic al clopotului fiecærei regiuni a devenit un element familiar al geografiei Evului Mediu tîrziu. cunoscutæ astæzi mai degrabæ din graficele statistice. trebuie sæ punæ clopoflei de aur pe fir purpuriu. În America de Sud. cu mult mai jos decît nota øi care e mai degrabæ simflit decît auzit. în jurul tiviturii. Prietena mea de la antipozi m-a ajutat sæ devin conøtient de un fel de „localizare prin sunet“ care s-a pierdut. la indicafliile regilor Franflei. am învæflat sæ accept absenfla clopotelor de bisericæ øi m-am simflit ofensat de multe ori cînd misionarii fæceau sæ sune niøte falsuri electrice. 2. New York. clopotul adoptase scobitura interioaræ gradualæ care întæreøte huruitul murmurului sæu. la fel stau lucrurile øi în cazul artei turnætoriei. Tehnologia impulsionatæ de cai a dat oamenilor posibilitatea sæ se mute împreunæ.1. pærflile laterale desfæcute pînæ la guræ. Apoi a devenit evident faptul cæ noua formæ deschidea în bronz un potenflial necunoscut. din cætune în sate adeværate. mai înalt decît nota la lovire. aceasta a fost pierdutæ în timpul Antichitæflii. Eu am crescut cu clopote.

ataøafli de încheietura mîinii cu ønururi purpurii. Toba dæ voce materialelor obflinute din viefluitoare – din lemn øi piele. În Pompei au fost gæsite scheletele a doi cai. de sfera aproape închisæ a zurgælæilor. Un martir creøtin.arhiva Tintinnabulum-ul roman (sunetul cuvîntului spune ce înseamnæ acesta) era fæcut din plæci de metal nituite. Magistratul roman dorise astfel sæ îøi arate dispreflul pentru acest acuzat. un om la fel de iraflional ca o bestie. 4. stîrnite de vînt. care au sunat atunci cînd oamenii au încercat sæ scape înot din oraøul asediat Xantus“. nebunilor. erau folosite pentru deschiderea pieflelor de peøte. 61. Paznicul de noapte grec era cunoscut sub numele de codonophor. citîndu-l pe Sf. a fost stabilit un nou rang bisericesc. ierarhia creøtinæ era precautæ în privinfla clopofleilor.2): „Dacæ pierd caritatea. El simte nevoia sæ denigreze sunetul. purtætor de clopoflel. în care se leagæ de lovirea obiectelor de metal. Clinchetul flinuse vampirii øi fantomele departe de caprele øi vacile lor øi ar fi putut acum sæ protejeze øi trupul lor neînsufleflit de asemenea fiinfle supranaturale. Cîinii. ca urmare. clopotul øi gongul suscitæ vocile subterane ale spiritelor din adîncul pæmîntului. instrumente de fæcut zgomot au fost folosite peste tot. Patrologiae cursus completus. Ioan Hrisostom. pentru a alunga pæsærile. regele Solomon a suspendat un clopot de aur de bîrna cea mai înaltæ a templului. Hom. Autorii greci øi latini nu deosebeau clopotul deschis. 7“.) 29 . praeco sau monitor. Sfîntul Ioan Hrisostom blestemæ folosirea clopofleilor ca amulete sau talismane: „. Efectul sonor al metalului lovit a fost dintotdeauna dublu: raflional øi straniu. Cuvîntul semnifica atît zgomotul. zurgælæi øi clopote pentru a anunfla începerea slujbei. T oate acestea s-au schimbat încæ înainte de oprirea persecufliilor. mult dupæ ce cædelnifla parfumatæ se stinsese în noapte. Ignafliu din Antiohia le cerea colaboratorilor sæi sæ se abflinæ de la folosirea plesnitoarelor øi a clopotelor.. caprele. cælæilor øi proøtilor publici li se coseau cu forfla clopoflei de haine. În Evul Mediu. Talgerele øi zurgælæii. Migne. În cimitirul de lîngæ camera mea din Japonia.. Sisinnus. 12. cînd nu ar trebui sæ încredinflæm copiii noøtri altei protecflii în afara crucii?“3 Dintr-un motiv diferit. Cele mai mari. ci pentru a curæfli aerul de spirite nedorite ori pentru a îndepærta norii de furtunæ. El le ordonæ diaconilor sæi sæ îl cheme la slujbæ pe fiecare creøtin apelîndu-l pe numele sæu – „omnes nominatim“. preoflii au început sæ foloseascæ gonguri. la fel ca în cazul tuturor instrumentelor care fac zgomot. 13. Grædinile romane erau vegheate de figura lui Priap. Plutarh scrie de „clopote pe plase întinse peste rîu. în formæ de cupæ.. Metalul evocæ alte spirite decît tam-tamul. øi ce sæ mai spun de zurgælæii. Femeile publice din Pompei foloseau cercei sub formæ de clopoflei. respectiv „a miøca clopotul“. echipat cu clopoflei ce ræsunau în vînt. vacile. 105–106. cît øi instrumentul folosit pentru a-l crea. ca tælængile noastre pentru vaci. tr. Chinezii sunau clopotele pentru a vesti întrunirea adunærilor imperiale. porcii øi oile purtau clopoflei la gît. plesnitoare. Cele mai multe clopote din Antichitatea mediteraneanæ erau suficient de mici pentru a fi prinse de haine sau flinute øi scuturate cu o mînæ. „In epist. øi nu doar pentru a atrage atenflia. bolnavilor de lepræ. Signum tangere. I ad Cor. de unde a fost extras metalul. a fost înmormîntat cu clopoflel la gît prin ordin judecætoresc. preoflii loveau un inel ce scotea un sunet ascuflit. fiecare cu cîte trei clopoflei ataøafli. nu sînt cu nimic mai bun decît o aramæ sunætoare sau un chimval zængænitor. Romanii legau tintinnabula de scuturile lor. Pe mæsuræ ce biserica suferea schimbarea de la fræflie la comunitate organizatæ. Patrologia graeca (PG). În cultul lui Astarte. Aøadar. caii. Pæstorii øi alfli „vulgari“ doreau sæ fie înmormîntafli cu clopofleii pe care îi puseseræ la gîtul animalelor. signum conmovere4 a devenit echivalent cu „a convoca“. Tintinnabulum-ul øi crepitaculum-ul sunau. (N. 1844–1864. pp. 3. nu sunt nimic“. pentru a atrage atenflia inamicului asupra feflei paralizante a Meduzei. Apare un termen tehnic ce desemneazæ sunetul øi sursa sa: „signum“. Pavel (1 Cor. Conform lui Josephus. umplute cu cine øtie ce prostii. util øi morbid. Odatæ cu creøterea numærului de credincioøi. Clopotele deschideau spafliul procesiunii bacantelor. Ioan Hrisostom fline o predicæ împotriva superstifliei. numit cursor. Paris. a bæilor øi circurilor. bambusul øi zurgælæii continuau sæ clincheteascæ. precum gongurile sau cilindrii de metal. sculptatæ pe placa de bronz din centrul scutului. diaconii nu au mai putut însæ îndeplini aceastæ datorie øi. Expresiile latine trebuie traduse în acest context: „a atinge clopotul“. Foloseau patru limbi diferite pentru a da ordine soldaflilor „în luptæ øi la dans“. În timpul Pærinflilor Bisericii. Dupæ cum se pare. în cel mai bun caz. respingerea clopotelor era menitæ sæ sublinieze caracterul nonsuperstiflios øi nonpublic al bisericii timpurii.

un instrument de metal. a douæ bucæfli de lemn suspendate de ramuræ. se poate vedea clopotul-mærturie al Sfîntului Patrick: Clog-an-udachta. The Bells of Russia. care introducea „un obicei sacru al celor mai binecuvîntafli cælugæri: sunarea unui clopot rezonant“. care l-a impresionat într-atît. Percival Price. i-a fost atribuitæ puterea de a fline demonii la distanflæ. London. iar pe lîngæ asta. Nola poate fi un oraø din acea zonæ. a doua parte a vol. Macmillan. Dupæ ce arabii au ocupat Ierusalimul în 638. dupæ un asediu de patru luni. Alteori erau folosite douæ cutii de rezonanflæ. ed. 1. nâqus [un fel de plesniˆ toare evoluatæ din folosirea. însæ sunetul lor nu avea armonia sau vuietul clopotului. pp. Misionarii greci din Nordul slavon au læudat virtuflile acestui simandrum. Vezi øi F W. Bonifaciu a folosit cu siguranflæ unul în cælætoriile sale în Friesland (nordul Olandei). suspendate de o ramuræ øi împinse apoi sæ se ciocneascæ una de cealaltæ. 7. 13. folosit deja în Africa de Nord.6 Putem data cu aproximaflie prima folosire a unui clopot de bisericæ în Europa. 315. p. clochette“. a înlocuit din cînd în cînd lemnul scobit. precum oasele sfinflilor. Satis N. Scrisoarea acompania un obiect. vol. Princeton. trompeta sacræ egipteanæ a fost adoptatæ pentru a suna adunarea cælugærilor. un sihastru cu experienflæ. Bibliografie cuprinzætoare in Henri Leclercq. care øi-au petrecut mai apoi traiul sub diriguirea sa în T ebaida. Librairie Letouzey et Ané. În Irlanda. plasat în centrul mænæstirii. 1938. Williams.7 Aceøti misionari gæsiseræ øi au apropriat un instrument al cærui sunet a devenit caracteristic pentru demersul omului cu har. referindu-se astfel la provincia de unde proveneau cele mai multe. Patrick în Irlanda în secolul V. Pahomie. dincolo de sincronizarea acfliunii. Christianity and . Princeton University Press. încît l-a transportat 30 . stareflul unei mænæstiri din Napoli. Antoniu din Novgorod îl citeazæ pe Teodor Studitul: „Simandrum-ul grec ne-a fost dat de îngeri“. cele douæ sarcini au fost unificate cu ajutorul unui singur instrument. 424–437. col. Clarendon Press. În acel an. un diacon din Cartagina. un cuvînt care e probabil de origine celticæ mai degrabæ decît continentalæ: clocca. prin care impuneau anumite reglementæri în detaliile practicii liturgice creøtine. Cu toate acestea. italienii l-au numit campana. 1985. Geschichte des ersten Kreuzzuges. sub stæpînire musulmanæ din 638. 11. sceptrul. încît cutiile în formæ de clopot în care fuseseræ flinute sînt printre cele mai prefluite tipuri de giuvaiere irlandeze øi scofliene. citîndu-l pe Albertus Aquensis (sau Albert. Sunetul gongului de metal sau de lemn a fost comparat cu sunetul trompetelor menflionate în Vechiul Testament. Printre acestea s-au numærat restricfliile privind semnalele folosite pentru chemarea la slujbæ. iar nivelul de zgomot produs de creøtini a fost limitat. aceste instrumente øi sunetele lor au ræmas familiare cælugærilor ruøi pînæ în secolul XVIII. „Bell“. Hasluck. regele Chlothar a descoperit cu surprindere un clopot cu „sunet dulce“ în Köln. clopotele deveniseræ comune în Europa. Oxford. Vechile clopote celtice erau atît de respectate. sideron. Cele mai bune astfel de instrumente produceau un bubuit profund. „Cuana“ øi „Mackecht“ – trei fierari pe care i-a adus Sf. o rugæ cætre ceruri. altele puteau fi puse pe umær øi lovite cu un ciocænel. Sunetul însuøi a dobîndit un sens specific. Pînæ în secolul V. 1. Un nou nume a fost creat pentru acest obiect.8 Sfîntul Columban e adesea desenat scuturînd un clopot. in The New Grove Dictionary of Music. îi scria prietenului sæu Eugippus.. vol. John Day Co. Diederichs. Toate acestea s-au schimbat odatæ cu penetrarea bisericii în rîndul celflilor. Die Eroberung des heiligen Landes. Mai tîrziu. „Clocher“. Cînd Godefroi de Bouillon øi cruciaflii sæi au intrat în oraø în 1099. p. The Book of Bells. cartea øi clopotul erau obiectele de care misionarul celtic nu se despærflea niciodatæ. 6. Sub numele de bilo øi klepalo. n. „Cloche. sunetul clopotului trimite vibraflii care deranjeazæ pacea øi liniøtea spiritelor invizibile ale morflilor. în secolul VI. În 535. ciocnite una de alta] a fost singurul instrument de convocare a creøtinilor din Ierusalim. ce rætæcesc prin aer. a abandonat viafla solitaræ pentru a deveni conducætorul unei largi comunitæfli de cælugæri. Mai tîrziu. aceste clopote misionare erau venerate ca relicve. Stanley Sadie. 8.“ Edward V. sæ batæ la uøa fiecærei celule. Jena. 189. Primii fabricanfli cunoscufli ai clopotelor creøtine de tip nituit au fost „Tasag“. un membru al cortegiului sæu a raportat cæ Ierusalimul. 2. putem stabili cæ aceasta e prima menflionare a sunærii clopotelor atîrnate pentru slujba creøtinæ. New York. uneori de cætre un asistent ce mergea alæturi. În 1200.5 A fost interzisæ expunerea crucii în afara clædirii bisericii. folosit pentru sunet. Conform credinflei islamice. rapoartele despre „signum“ din primele secole creøtine nu evidenfliazæ vreo convingere cæ sunetul ar sfinfli locul. au redactat aøa-numitul Pact din Umar. Williams oferæ o bibliografie cuprinzætoare. 1948. in Dictionnaire d’archéologie chrétienne et de liturgie. În nordul Angliei. Într-o cutie ornamentatæ cu giuvaiere din secolul XI din Dublin. „Timp de mai mult de patru secole øi jumætate de dominaflie arabæ (638–1099). 1929.5. La acea datæ. Caccabulum. Datoritæ unor referinfle ulterioare despre modul în care era folosit obiectul (cu ajutorul unor frînghii). Fulgenfliu Ferrandus. scuturat cu mîna. echilibrat øi aparte. Coleman. „Clochettes celtiques“. a devenit un simbol al Cuvîntului Divin. Acest instrument. un novice era trimis cu un „ciocan de deøteptare“. de-a lungul Nilului. 1923. Cf. „lemnul sacru“ gæunos. Un clopot cu sunet plæcut era o raræ excepflie în 615. toaca [semantron]. Un astfel de obiect ar fi putut fi gæsit în mormîntul sfîntului. p. canonic de Aix-la-Chapelle). Paris. itinerarele prin care puteau fi trecufli porcii prin oraø au fost strict delimitate. 1980. În jurul anului 320. Bibliografie cuprinzætoare. Acolo. nu deflinea niciun clopot øi cæ tragerea clopotelor nu era o practicæ cunoscutæ în acest oraø. poate fi pur øi simplu o reflexie a acestuia. Un nou sunet a fæcut ca aura omului cu har sæ fie perceptibilæ cu urechea. øi care nu poate fi redus cu uøurinflæ la superstiflie. timpul sau persoana. Islam under the Sultans. Unele erau flinute în mînæ. 1954–1991.

În acest text timpuriu nu apare niciun cuvînt despre riturile ciudate care trateazæ clopotul. Chiar înainte de înlocuirea plæcilor metalice nituite ale tintinnabulum-ului cu clopotul turnat. Freiburg. pompa semnalelor produse de vasele de bronz e abandonatæ. clopotele turnate au fost tratate în Europa creøtinæ ca øi cum ar fi fost un fel de persoane. Prin aceastæ consacrare solemnæ. în timp ce Estul creøtin a preferat lemnul. Ceremonia se deschide cu exorcizarea solemnæ a metalului topit. Preotul se roagæ ca acest bronz sæ devinæ la fel de pur ca trompetele folosite din ordin divin în Sinai. piramida. urmæreøte ræufæcætorul øi poate ucide. Patres Latini (PL)... cît de departe poate fi auzit øi simflit.. clopotul îi încorporeazæ pe cei care ascultæ într-un spafliu acustic comun. unele mænæstiri din jurul lacului Constanfla au fæcut din clopot subiectul unui ritual special. Din motive practice øi simbolice. p. care mæ înøtiinfleazæ cæ Don José mai træieøte øi cæ luæm cu toflii parte la ultima sa oræ. vivos voco [chem pe cei în viaflæ] . cap. Clopotul era spælat cu aceasta pe dinæuntru øi pe dinafaræ. Clopotul însuøi ajunge la fel de departe ca sunetul sæu. pentru a atrage atenflia asupra unui incendiu ori a semnala apropierea inamicului. ca Dumnezeu sæ îi dea puterea sæ îi întremeze pe cei slæbifli. Øtiu numele lor. precum botezul sau chiar hirotonisirea preoflilor. Williams. cartea a 4-a. Alte exemple: „funera plango . Turnurile au fost asociate øi în alte pærfli cu clædirile religioase. dupæ Beda Venerabilul. legate de penitenflæ. cu cîfliva ani înainte de cucerirea peninsulei de cætre musulmani. sunetul metalic al talgerelor înlocuise de mult trompeta mænæstireascæ. Clopotul a devenit instrumentul de convocare al Vestului. Ca toatæ lumea. Din respect pentru sunetul metalului. binecuvîntarea acestui vas sacru era rezervatæ episcopului acelei dieceze în care urma sæ îl anunfle pe Dumnezeu.. nu din cauza lipsei bronzului. care a început sæ fie folositæ dupæ anul 1000: „lîngæ clopot. comparæ caracterele diferite ale lemnului øi bronzului în procesul de chemare a credincioøilor la slujbæ: «Mai mult. 23. un secol mai tîrziu. Clopotele ræspîndesc peste tot øtiri øi alungæ demoni.. mai umil decît cele de azi. a regilor øi a altarelor. Era apoi uns cu mir. Holder. Ca la botez.. turn sau turle. Dupæ ce a luat sfîrøit binecuvîntarea øi înainte de a fi tras pentru prima oaræ. aud sunetul celei de-a treia trageri a clopotului trecerii11. Nimic nu exprimæ aceasta mai bine decît ceremonia solemnæ a excomunicærii. În anumite regiuni. Toate aceste simboluri vorbesc despre înælflimile vizibile care trebuie escaladate. Fiecærui clopot i se dædea un nume de botez – ca unui copil. în mod real sau mental. Te puteai ascunde sub el.. 11–12. 31 . ca sæ nu mai spun de obeliscurile din Egipt sau Etiopia sau de meterezele tempului din Ierusalim – cumva intræ în acelaøi tip... ca øi cum ar fi o persoanæ.. Iatæ cîteva inscripflii tipice: „Laudo Deum verum [Laudæ adeværatului Dumnezeu] . Historia ecclesiastica gentis anglorum. chiar øi în zilele noastre. exito lentos . e produs pentru a chema oamenii la bisericæ. clopotul era instalat în punctul cel mai înalt al unei clædiri. sæ fi fost copiat din timpuri antice.. sæ le dea consolare celor triøti øi curaj pentru pocæire pæcætoøilor. Uneori era încæpæflînat øi refuza sæ sune cînd era tras – de exemplu. Dupæ Legea Sf. dissipo ventos . 12. În timpurile carolingiene. Marston & Co. ci datoritæ unei tradiflii venerabile» [Migne. În timpul ceremoniei. de un preot ce fusese pus sub interdicflie. 1985.. cumva mai umil decît cel al bronzului. mai degrabæ decît un obiect – øi care l-au determinat pe Carol cel Mare sæ interzicæ „botezarea“ clopotelor în 798: ne cloccas baptizent. Peste secole. 105. E în mod clar o ceremonie sobræ de binecuvîntare. pentru binecuvîntarea Cærflii.10 Scriu toate acestea într-un sat mexican.. 10. Amalarius din Metz. Clopotele creøtine unesc oamenii într-o fræflie a rugii. Nici- 9. iar sunetul lemnului. referinflæ furnizeazæ evidenfla claræ a prezenflei semantronului în Occident. sabbata pango . Funcflia socialæ centripetæ e completatæ de o funcflie centrifugæ... carte øi lumînare“. Diaconul termina ritualul prin citirea evangheliei. Clopote care fuseseræ înecate se ridicau din ape în noaptea Sfîntului Ioan øi începeau sæ sune peste mlaøtini øi lacuri. pentru cæ le recunosc vocile. sæ stingæ flæcærile poftei øi sæ lumineze povara pæcatului în tofli cei pe care îi atinge. 23. cu ocazia morflii stareflei Hilda. Nici nu trebuia sæ îl atingi. Constantinopolul continuæ sæ foloseascæ lemnul. Cînd soldaflii au încercat sæ îl fure.. E posibil ca acest obicei al Bisericii Catolice. Benedict (530–540). protejîndu-te astfel de ræu.. Tras pentru prima oaræ. ca Dumnezeu sæ înzestreze sunetul acestui clopot cu puterea de a curæfla inimile de lene øi apatie. Mæ surprinde cæ Rosary glæsuieøte aøa tîrziu øi îmi ia ceva timp sæ înfleleg de ce. A. un juræmînt pe clopot era mai ameninflætor decît un juræmînt pe Biblie. Prevenea sau prezicea viitorul. 1201]“. o „. iar în Occident.... care e folosit la hirotonisirea preoflilor. Dintîi era pregætitæ în mod ritual o apæ specialæ „de botez“.. mai precis din timpurile în care biserica se ascundea . pestem fugo [alung ciuma] . pp.arhiva la Paris. Clopotul avea puteri de vindecare. fulmina frango . 1974. ziguratul mesopotamian sau coloanele folosite în venerarea persanæ a focului. în capitolul 21 al De ecclesiasticis officiis (823). cu toatæ solemnitatea unei liturghii.. fulgorem frango [alung norii de furtunæ]“. sunetul era suficient pentru a îndrepta un schilod. Clopotele aveau în mod frecvent nume. era adæugatæ sare în apæ. London. Pagoda. ceremoniile au început sæ semene celor în care subiectul e o persoanæ.. Clopotul era marcat cu cruci uleiate de patru ori în afaræ øi de trei ori înæuntru. în 680. clopotul a ræmas în comuna sa. paco cruentos“. În secolul XIV. 11.. plebem congrego [adun oamenii sæi] . Mohr... doisprezece preofli cu torfle aprinse în mîini se adunæ în jurul episcopului.. defunctos ploro [îi plîng pe cei morfli] . Sampson Low. Legends O’ The Bells. pentru a-l condamna pe pæcætos sæ træiascæ dincolo de bætaia clopotelor diecezei.. Alteori suna singur. ca material pentru tunuri. Rupea vraja întunericului. Ltd. Numele øi „vocaflia“ unui clopot sînt înscrise pe coroana sa. ed. uleiul pregætit în fiecare Joie Sfîntæ de episcop.12 Cel mai vechi text care s-a pæstrat despre binecuvîntarea specialæ pentru clopotele de bisericæ provine din Spania. zbura înapoi.9 Dupæ ce au devenit emblema misionariatului. Spiritele necurate øi rele care s-au prins de metal la naøterea sa în pîntecele pæmîntului sînt expulzate din masa în fierbere.. clopotele au naøi care îi stau alæturi la ceremonie. Puterea sacræ a clopotului transpare în mod clar în ritualuri. în care tocmai sunæ douæ clopote. Vezi Ernest Morris. sunetul instrumentelor de lemn era pæstrat pentru cîteva ocazii speciale.... clopotul e îmbræcat într-o hainæ albæ de botez. clopotul a devenit un actor important în poveøtile populare. o cædelniflæ era aprinsæ lîngæ clopot.

1970. în Roma. a gæsit adæpost øi în Biserica Ortodoxæ. Duce la apogeu convingerea cæ orice instrument fæcut de om poate fi pus în slujba divinitæflii. col. precum un podium. Sunetul sæu creeazæ cumva comunitatea din jurul sæu. Folosirea clædirii turnului pentru a ræspîndi un sunet religios e o invenflie apærutæ în zorii Evului Mediu. Invitaflia a ajuns atît de departe cît poate ajunge vocea unui om. øi în mai puflin de un secol auzim de clopote în vecina Lavra. Sute de ritualuri s-au succedat. ceea ce se transmite public e o rupturæ cu o parte esenflialæ a Coranului: regula strictæ împotriva creærii unei imagini. îl expune pe unul dintre credincioøi øi mæreøte raza vocii sale. încæ. În timp ce în Vest aparatele mecanice sînt introduse în liturghie. Hadithul spune însæ cæ Mohamed. ci de un turn de veghe preexistent în meterezele oraøului. Clopotul-substitut. nu e vorba. ˆ øi-a dorit propria cale. Acestea au fost instalate în magnifica clopotniflæ de lîngæ Sfînta Sofia. Clopotul nu s-a luptat însæ cu simandrum-ul ca instrument de convocare. Începînd din secolul V. Greutatea tintinnabulum-ului øi dorinfla de a-l face auzit au contribuit la comandarea acestei piese speciale de arhitecturæ. Binecuvîntarea clopotului de bisericæ e doar una dintre aceste liturghii.13. I-a dat ordin lui Bilal sæ se urce pe cel mai înalt acoperiø al oraøului øi sæ strige chemarea la rugæ. însæ una foarte solemnæ. Turnul clopotniflei e în serviciul unui instrument de metal. Turnul clopotniflei e parte dintr-un asamblaj mecanic. Un mozaic din Santa Maria Maggiore din Roma. bisericile au început sæ construiascæ turnuri pentru clopote. iar arabii creøtini nâqus. Treptat. observînd cæ evreii folosesc sofar-ul pentru a-øi aduna congregaflia. turnul clopotniflei a devenit o imagine comunæ. apoi pe muntele Athos. Difuzoarele hi-fi instalate în vîrful unei biserici sau moschei aduc o inovaflie profundæ. Cînd difuzorul e instalat în vîrful unei moschei pentru a transmite o chemare înregistratæ a muezinului. prin care Biserica Greco-Slavonæ din Est se deosebeøte de cea occidentalæ. care era øi el un iconoclast. Mohamed. În 752. San Apollinare Nuovo øi San Apollinare in Classe din Ravenna au turnuri rotunde. Lynn White a observat cæ în primele secole ale celui de-al doilea mileniu se cristalizeazæ o diferenflæ claræ în relaflia cu lucrurile materiale. Clædirile øi animalele domestice. s-au rugat færæ nicio chemare preliminaræ. într-o sferæ a credinflei. Cu toate acestea. produs al unei sinteze electrostatice sau electronice. sub forma clopotniflei øi a minaretului. predominant catolicæ. biserica a susflinut cæ are capacitatea de a-øi apropria øi a binecuvînta „orice existæ“ în folosul sæu – ecclesia omnia benedicat a fost mottoul sæu pînæ în Evul Mediu tîrziu. Cînd Profetul øi discipolii sæi au ajuns la Medina. nici originile funcflionale. dogele Orso a trimis douæsprezece clopote din Veneflia împæratului Mihail al III-lea. e o exagerare afirmaflia cæ e o invenflie occidentalæ. În jurul anului 865. Pînæ în prezent. Leclercq. realizat în timpul lui Sixtus al III-lea (432–440). în mod solemn. ne aratæ o bisericæ cu douæ asemenea turnuri rotunde. iar Biserica Ortodoxæ nu a folosit clopotul înainte de secolul XI. dar nu mai mult. Dorinfla de a agæfla clopotul într-un loc înalt precedæ existenfla acelor clopote într-atît de puternice øi grele. În secolul XI. papa Øtefan al III-lea a înælflat o clopotniflæ pentru trei clopote de bisericæ la Sfîntul Petru. 32 . E cu totul diferit de minaret. Dar ceea ce e sigur e cæ instrumentul cel mai ræspîndit pentru chemarea credincioøilor la slujbæ era „lemnul sfînt“. Oferæ suport de lemn sau piatræ pentru un instrument de metal care a fost încorporat în cultul creøtin. ca în cazul minaretului. nici cele arhitecturale ale minaretului nu au fost studiate în mod corespunzætor. øi nu. paturile conjugale øi lumînærile sînt printre lucrurile nenumærate elevate astfel. Ceea ce uneøte membrii parohiei e un sunet produs în mod mecanic. cunoscut sub numele de „Beflivul“. cît øi în Vestul latin. încît era nevoie de o clædire specialæ pentru a le adæposti. transmite o copie-simulacru a unui instrument. sæbiile øi plugurile.13 Nu existau minarete pe vremea lui Mohamed øi în primele secole ale Islamului. care. a definit mærimea comunitæflii dupæ raza vocii unui muezin. Credinfla cæ instrumentele tehnologice pot fi asociate în mod intim cu celebrarea unei religii biblice constituie o rædæcinæ profundæ din care a evoluat atitudinea europeanæ faflæ de tehnologie. iar în secolul XII devenise parte integrantæ a oricærei biserici parohiale sau catedrale. Biserica occidentalæ a stabilit instrumente mecanice pentru a suna øi a traduce invitaflia la rugæ a lui Dumnezeu. øi fiecare a fixat un set de reguli sau proceduri ale acestor binecuvîntæri. Aceastæ putere e recunoscutæ atît în Estul slavon. în serviciul vocii umane. de un minaret construit special. Færæ îndoialæ. unul nu are însæ un glas anume. Prima menfliune a folosirii uzuale a unui turn în acest scop dateazæ din 903. Din cele mai vechi timpuri.

Ce drept are prefectul sæ reducæ la tæcere clopotele dupæ ora 7 seara? Sau sæ dea ordin sæ fie trase clopotele pentru a anunfla un incendiu? Ori pentru a anunfla trecerea unei oficialitæfli importante prin oraø? Atunci. orga începe sæ interfereze cu cîntul simplu (numit adeseori cînt gregorian). clopotarul nu trebuie plætit de primærie? Are primæria dreptul de a interzice sunarea clopotului morflii în timpul epidemiei.arhiva biserica esticæ se fereøte de orice înlocuire a acfliunilor corporale prin mijloace tehnice. printre oameni pentru care sunetul clopotului e doar un element recognoscibil dintre multele modele care se evidenfliazæ din zgomotul în care træiesc øi mor. Bisericile bizantine rezistæ însæ øi refuzæ folosirea sa în interiorul clædirii bisericii. devine foarte clar faptul cæ sunetul clopotului – pînæ la începutul secolului XX – stabileøte într-un mod puternic stæpînirea asupra spafliului pe care îl umple. venea de la antipozi. Era inocentæ la clopote. permiflînd doar folosirea vocii umane în liturghie. dominase toate liturghiile din Vest. Rusia era flara cea mai dotatæ cu clopote din întreaga creøtinætate. De timpuriu. S. arta turnærii clopotului fusese adusæ în Rusia de cælugæri celfli nomazi care erau meøteri fierari. în ciuda diferenflelor regionale. „dreptul la clopot“ a devenit un punct major de litigiu între episcopul catolic øi autoritæflile civile. Încæ mai remarcabilæ decît acceptarea ecumenicæ a clopotului în biserica esticæ øi vesticæ e recunoaøterea importantului rol civic al clopotului în timpul secolului XIX. s-a simflit copleøitæ de vocea „Sfîntului Petru“. În Evul Mediu tîrziu. în aceste ultime decenii. Din interior. care a pæzit cu atîta grijæ liniøtea din clædirile sale de bisericæ. din turnul stîng al catedralei din Köln. pentru a evita panicarea cetæflenilor? Dintr-un studiu al ordinelor judecætoreøti øi al deciziilor Curflii Supreme din Franfla. E remarcabil faptul cæ biserica rusæ. Aceastæ diferenflæ e ilustratæ în mod clar de atitudinile diferite ale celor douæ biserici faflæ de folosirea orgii. În timpul valurilor liberale antibisericeøti din flærile Sudului european. astfel încît în timpul Renaøterii. Împærtæøind aceastæ invazie asupra intimitæflii ei. a umplut aerul cu sunetul clopotelor. m-a fæcut sæ realizez cæ am træit. Nu la fel stau lucrurile în cazul clopotului. Traducere de Ovidiu fiichindeleanu 33 . care.

Leipzig. fie cæ e vorba de timpul lor liber sau de timpii morfli din cadrul intervalului de lucru. what is lost as aspiration and energy of building a collective future is instead gained through the juxtaposition of these solitary moments. Øerban Savu recuperates and reinvents an artistic style – the socialist realism – both at a formal level. NY. Însæ ceea ce se pierde ca aspiraflie øi energie a construcfliei unui viitor colectiv este în schimb cîøtigat prin alæturarea acestor momente solitare. including the medium used (painting or mosaic) and at a semantic level conferring it an anti-heroic stance through the depiction of the unspectacular. lipsitæ de trivialitatea argumentului jurnalistic øi capabilæ sæ determine o evaluare în sens istoric a timpului prezent. a present without big expectations. dintr-o perspectivæ mai largæ. Øerban Savu recupereazæ øi reinventeazæ un stil artistic – realismul socialist – atît la nivel formal øi al suportului folosit (picturæ sau mozaic). Personajele sale sînt væzute în rutina banalului. His characters are seen in the routine of the prosaic. poate fi echivalat cu momentul actual. No Train Coming is such a moment of counter-waiting. Trent. nesemnificative. (Raluca Voinea) Øerban Savu: Nu vine niciun tren No Train Coming ØERBAN SAVU is born in 1978 in Sighiøoara. whether it is during their free time or passing their “dead” times in-between the working hours. din viafla locuitorilor obiønuifli ai României contemporane – majoritatea aparflinînd acelei categorii (materiale øi simbolice) pe care mai demult o numeam clasa muncitoare. 34 . Spinnerei. Øerban Savu alcætuind o compoziflie cuprinzætoare a vieflii contemporane. Peekskill.galerie Øerban Savu prezintæ în grupajul din galerie o selecflie din lucrærile sale ce au ca punct de plecare episoade cotidiene. the Art Museum in Cluj and Upload Art Project. However. cît øi la nivel semantic. Among the institutions where he exhibited recently there are Hudson Valley Center for Contemporary Art. which from a wider perspective could be identified with the time we are living now. o ancorare într-un prezent færæ aøteptæri prea mari. Nu vine niciun tren este astfel un moment de contraaøteptare. lives and works in Cluj. insignificant episodes in the lives of ordinary inhabitants of present-day Romania – most of them belonging to that material and symbolic category which a while ago we used to call the working class. care. which lacks the trivial journalistic approach and can allow us to evaluate the present with a historic purpose. he thus turns this style into what we could call a post-socialist realism. The artist builds a comprehensive composition of contemporary life. conferindu-i o notæ antieroicæ prin abordarea nespectaculosului øi în acelafli timp transformîndu-l în ceea ce am putea numi realismul postsocialist. (Raluca Voinea) Øerban Savu presents a selection of his works which have as starting point daily.

2009.No Train Coming. oil on canvas . 180 × 112 cm.

5 × 40 cm.Untitled. oil on canvas . 30. 2007.

2007.galerie Before Sunrise. oil on canvas . 35 × 31 cm.

oil on canvas .A Moment of Silence. 100 × 140 cm. 2009.

galerie The Oil Pipe. 2007. 21 × 30 cm. oil on canvas .

2010. 137 × 106.Blue Shadow.5 cm. oil on canvas .

galerie The Grey 10th Floor Block. oil on canvas . 2008. 155 × 130 cm.

132 × 180 cm. 2010. oil on canvas .Sleep Without Dreams.

163 × 220 cm. oil on canvas .galerie Three Friends. 2010.

oil on canvas . 35 × 28 cm. 2006.Untitled.

oil on canvas . 130 × 106 cm. 2009.galerie Summer Kitchen.

The Welders. 2007. 44 × 65 cm. oil on canvas .

2010.galerie Under the View. 154 × 195 cm. oil on canvas .

Untitled. 2006. 30. oil on canvas .5 × 50 cm.

2007. oil on canvas .galerie Untitled. 29 × 40 cm.

2010. 45 × 35 cm. oil on canvas .Empty Courtyard.

scena Algorithm of Stillness. 157 × 134 cm. oil on canvas . 2010.

iar evenimentul a avut caracteristicile unui eveniment exclusiv local. preferînd figuri antiregim. 52 . and the annual Symposium on Sustainability and Contemporary Art at Central European University Budapest (since 2006). Spaflioasa arhivæ a lui György Lukács. Proiectele lor curatoriale cuprind Revolution Trilogy [Trilogia Revoluflie] (2006–2009). care a pus sub semnul întrebæMAJA øi REUBEN FOWKES sînt istorici øi curatori de artæ contemporanæ. 12 mai 2010 RECLAIMING LUKÁCS: INTERVENTIONS IN THE ARCHIVE OF A MARXIST PHILOSOPHER Maja & Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive Lukács Archive Budapest. va fi inaugurat la Galeria Trafó din Budapesta în noiembrie 2010. în dimineafla zilei de 12 mai 2010. generaflia de artiøti care a intervenit asupra arhivei lui a crescut cu învæflæturile neoavangardei. Dimpotrivæ. loc ce. Actualul lor proiect expoziflional. its significance arguably went beyond the national frame by addressing the discord between Lukács’s unassailable international status as the founder of Western Marxism and his reputation as a hardcore communist in Hungary. housed in the philosopher’s residence for the last three decades of his life. and the event had the characteristics of an exclusive local happening. al lui Lukács øi reputaflia sa de comunist convins în Ungaria. which on the evening of 12 May 2010 became a site for bold artistic encounters with his legacy. cu vedere la Dunære. semnificaflia lui a depæøit în mod categoric cadrul naflional. Deøi au participat doar artiøti maghiari. Loophole to Happiness. the SocialEast Forum seminar series (since 2006). Their curatorial projects include the Revolution Trilogy (2006–9). Lukács nu a reprezentat o figuræ sau un punct de referinflæ important pentru arta maghiaræ contemporanæ. precum gînditorul disident Béla Hamvas. the generation of artists intervening in his archive were brought up on the teachings MAJA and REUBEN FOWKES are contemporary art historians and curators. 12 May 2010 Overlooking the Danube in central Budapest is the spacious archive of György Lukács. Until now. Indeed. Întrebarea care bîntuie orice demers contemporan ce-l implicæ pe Lukács e cum sæ împaci aceste douæ poziflii în cadrul unei perspective istorice globale. se gæseøte în zona centralæ a Budapestei. seminariile SocialEast Forum (din 2006) øi Simpozionul anual despre Sustenabilitate øi Artæ Contemporanæ de la Universitatea Central-Europeanæ din Budapesta (din 2006). Their current exhibition project Loophole to Happiness opens at Trafó Gallery Budapest in November 2010. The question haunting any contemporary engagement with Lukács is how to reconcile these two positions within a global historical perspective. fiind gæzduitæ în reøedinfla filosofului din ultimele lui trei decenii de viaflæ. Although only Hungarian artists were involved.Intervention in the Lukács Archive by Balázs Beöthy Recuperarea lui Lukács: intervenflii în arhiva unui filosof marxist Maja øi Reuben Fowkes György Lukács and Contemporary Art: Intervening in the Archive [György Lukács øi arta contemporanæ: Intervenind în arhivæ]. Arhiva Lukács Budapesta. Pînæ în prezent. abordînd dezacordul dintre incontestabilul statut internaflional. de întemeietor al marxismului occidental. Lukács has not been a significant figure or point of reference for contemporary Hungarian art. a devenit scena unor curajoase întîlniri cu moøtenirea sa.

while his best known theoretical work. care a cuprins o scurtæ perioadæ în funcflia de comisar pentru educaflie øi culturæ pe durata scurtæ a Republicii Ungare a Sfaturilor din 1919. pînæ cînd schisma Revolufliei Boløevice a divizat politic grupul. pe care ulterior le-a numit „anticapitalism romantic“. and engaged in contemporary literary debates around expressionism. he moved from Berlin to relative safety in Moscow in 1933. crez politic pe care øi l-a pæstrat pînæ la moarte. În mod simptomatic. Næscut într-o familie evreiascæ bogatæ. later coming into contact with Kantian and Hegelian currents at universities in Kolozsvár. which included a brief period as Commissar for Education and Culture in the short lived Hungarian Republic of Councils of 1919. Lukács a trecut printr-o radicalæ convertire politicæ în 1918. ulterior luînd contact cu direcfliile kantianæ øi hegelianæ la universitæflile din Cluj. Interesul proaspæt descoperit al artei contemporane faflæ de Lukács fline de caracterul enigmatic al personalitæflii øi al parcursului sæu dificil prin istoria secolului al XX-lea. a fost scrisæ în timpul exilului sæu politic la Viena. which may provide a key to unlocking some of the complexities of political commitment on the left. øi s-a dedicat în totalitate Partidului Comunist. and commit himself fully to the Communist Party. în cadrul cæruia se dezbæteau chestiuni culturale de amploare. Lukács came of age in the literary and theatrical milieu of fin de siècle Budapest. including the suicide of his first love and death of his closest friend. Contribuflia lui Lukács la teoria literaræ øi culturalæ a fost profund influenflatæ de implicarea sa politicæ øi de cariera de partid. În timpul Primului Ræzboi Mondial. Dupæ revenirea în Ungaria. a political faith that he maintained until his death in 1971. Berlin øi Heidelberg. With the rise of Fascism. Odatæ cu apariflia fascismului. Lukács underwent a radical political conversion in 1918 that led him to disown his early life and works. Lukács a crescut în ambianfla literaræ øi teatralæ a Budapestei fin de siècle. and was forced into menial labour. apoi supus unei dure critici publice øi ulterior reabilitat. a fost la început aclamat. such as the dissident thinker Béla Hamvas. Berlin and Heidelberg. în timp ce lucrarea sa teoreticæ cea mai cunoscutæ. simpla pomenire a numelui disidentului a produs zîmbete condescendente printre adepflii lui Lukács care s-au strîns pentru a asista la transgresarea de cætre artiøti a spafliului gol al arhivei. în 1945. în anii ’20. reuøind sæ scape in extremis de epurærile staliniste. Contemporary art’s new found interest in Lukács lies in the enigma of his personality and his precarious path through the troubled history of the twentieth century. who preferred anti-regime figures. apparently at the hands of Lukács himself. History and Class Consciousness. then subjected to fierce public criticism. care l-a fæcut sæ-øi renege viafla øi opera anterioare. After his return to Hungary in 1945. Symptomatically. Born into a wealthy Jewish family in 1885. Pe fondul unor traume personale. the mere mention of the dissident’s name provoked smirks of condescension amongst the Lukács followers that gathered to observe the artists’ transgression of the hallowed space of the archive. în 1971. se pare cæ la intervenflia lui Lukács însuøi. s-a mutat de la Berlin într-o relativæ siguranflæ la Moscova. care poate oferi cheia de interpretare a unora dintre complicafliile angajærii politice de partea stîngii. to which he later referred as “romantic anti-capitalism”. Istorie øi conøtiinflæ de clasæ. modernism and socialist realism. implicîndu-se în dezbaterile literare contemporane din jurul expresionismului. a condus un cerc duminical de intelectuali pe domeniul familiei sale. of the neo-avant-garde. who challenged modern atheism and communist asceticism. inclusiv sinuciderea primei iubite øi moartea celui mai bun prieten. jucînd un rol neînsemnat în Revoluflia din 1956. he was first celebrated. narrowly managing to escape the Stalinist purges. until the schism of the Bolshevik Revolution divided the group along political lines. Intervention in the Lukács Archive by János Sugár . modernismului øi realismului socialist. Pushed along by personal traumas. Lukács’s contribution to literary and cultural theory was deeply marked by his political commitment and party career. During the First World War he led a Sunday Circle of intellectuals at his family estate that pondered deep cultural issues.scena rii ateismul modern øi ascetismul comunist øi a fost trimis la munca de jos. în 1933. was produced during his political exile in Vienna in the 1920s. în 1885.

an ambition that Lukács identified with realist authors. Today his writings on realism from the depths of the Stalinist 1930s may also contain the potential for a theoretical comeback. and ultimately found lacking in expressionist and subjective modes of creativity. This subtly staged and barely noticeable appearance of the ghost of Lukács or a psychic projection of the long gone philosopher was actually an intervention by Little Warsaw (Bálint Havas and András Gálik). in order to break through to the more chaotic essence of Lukács’s eventful life. The unexpected arrival of Lukács’s impersonation wearing some of his original items and his interaction with the hermetic environment of the archive. when he attempted to update Marxism for the twentieth century. an old man dressed in a grey coat and hat and leaning on a walking stick came in and went over to the desk. the hidden collection that started with a suitcase containing hundreds of personal letters and writings that were deposited in a Heidelberg bank vault in 1918. perhaps offering critical tools to pierce the gleaming surface of capitalism as a totality. As his starting point. with no red stars or mention of Marxism and the Proletariat. The plaque on the exterior of the building was eventually replaced by a more benign version referring to the home of a world famous Hungarian philosopher. to his failure to condemn the Stalinist terror. from the executions of deserters he ordered as a red army political commissar in 1919. fumbled around and then walked straight out of the door and disappeared for ever. Balázs Beöthy disturbed the orderly and static appearance of the archive by scattering a selection of papers and letters on the philosopher’s desk. Lukács’s reputation in Western leftist circles owes principally to his theoretical innovations of the early 1920s. and raising the issue of whether it is ever desirable or right to separate a person’s theoretical insights from their actions in society. Starting off with a poster showing an unnamed portrait of the philosopher and calling for “anyone who looks like the person on the picture to come forward” both served for the artists to select a lookalike actor and probed public amnesia about the Marxist philosopher. Little Warsaw’s work in the archive can also be viewed as a continuation of their enduring interest in the contested feelings provoked by the cultural legacy of the communist era. A complimentary element of Erhardt’s intervention involved the artist approaching some of those present at the Lukács evening with an obtrusive video camera and posing tricky moral questions. Fascinatingly.Intervention in the Lukács Archive by Miklós Erhardt and subsequently rehabilitated. bringing to mind the procedures of a public investigation or trial. Beöthy also 54 . the furniture and decoration of which date back to the Kádár era. As the murmuring crowd of art professionals and philosophers circulated around the flat. Parallels could perhaps be drawn with the contamination of Heidegger’s philosophical reputation by his entanglement with Nazism. which was found offensive and vandalised after the political changes of 1989. represented a fleeting disruption that pointed to the fact that so many questions about the philosopher’s life and acts are left unanswered. but never mentioned it to anyone. symbolically marking Lukács’s dramatic break with his bourgeois past. Miklós Erhardt took a broken memorial plaque dating back to the communist era. the philosopher went back to the bank to renew his arrangements before leaving for political exile in Moscow in the 1930s. The artist’s intervention also foregrounds the “archive within the archive”. His analysis of the pernicious effects of bourgeois ideology and influential notion of reification – a term devised to refer to the process by which capitalism enters social relations to take on an objective form – offered a way to account theoretically for the failure of the emergence of “revolutionary proletarian consciousness” in the West. The artist chose to cover up the damaged plaque that is now preserved in the entrance hall of the archive to bring to attention the unavoidable political and moral dilemmas raised by Lukács’s historical role. playing an abortive role in the 1956 Revolution. and the suitcase was only discovered accidentally by a bank clerk two years after his death.

în cele din urmæ. uneltele critice de pætrundere prin suprafafla strælucitoare a capitalismului ca totalitate. ajutîndu-se de un baston. Artistul a ales sæ acopere placa distrusæ. Astæzi. a intrat øi s-a aøezat la birou. Analiza efectelor dæunætoare ale ideologiei burgheze øi ale influentei nofliuni de reificare – termen menit sæ trimitæ la procesul prin care capitalismul intervine în raporturile sociale pentru a lua o formæ obiectivæ – a oferit o cale de justificare teoreticæ a eøecului aparifliei „conøtiinflei proletare revoluflionare“ în Occident. Apariflia neaøteptatæ a personificærii lui Lukács purtînd cîteva dintre veømintele care-i aparflinuseræ øi interacfliunea acestuia cu mediul ermetic al arhivei. o intervenflie semnatæ Little Warsaw (Bálint Havas øi András Gálik). ambiflie pe care Lukács a identificat-o cu autorii realiøti øi cæreia. pentru a atrage atenflia asupra dilemelor politice Little Warsaw Lukács poster 55 . Aceastæ apariflie subtil înscenatæ øi abia observabilæ a stafiei lui Lukács sau a unei proiecflii psihice a filosofului de mult dispærut era. un bætrîn cu pardesiu øi pælærie gri. ale cærei mobilæ øi decorafliuni dateazæ din era Kádár. poate. de fapt. acum pæstratæ la intrarea în arhivæ. i-a constatat lipsa în tehnicile creative expresioniste øi subiective. a reprezentat o subminare de moment ce dovedea cæ numeroase întrebæri despre viafla øi acfliunile filosofului au ræmas færæ ræspuns. a orbecæit. Placa de pe faflada clædirii a fost în cele din urmæ înlocuitæ de o variantæ mai benignæ ce fæcea trimitere la casa unui filosof maghiar de renume mondial. oferind. Miklós Erhardt a luat o placæ memorialæ spartæ de pe vremea epocii comuniste. consideratæ jignitoare øi vandalizatæ dupæ schimbærile politice din 1989. Posterul care înfæfliøa un portret færæ titlu al filosofului øi rugæmintea ca oricine semæna cu persoana din imagine sæ-i contacteze a slujit deopotrivæ la alegerea unui actor care sæ-i semene øi la demonstrarea amneziei publice faflæ de filosoful marxist. iar apoi a ieøit pe uøæ øi a dispærut pentru totdeauna. Ca punct de plecare. Acfliunea din arhivæ a grupului Little Warsaw poate fi privitæ øi ca o continuare a interesului lor constant faflæ de sentimentele controversate provocate de moøtenirea culturalæ a epocii comuniste.Intervention in the Lukács Archive by Little Warsaw Reputaflia lui Lukács în cercurile occidentale ale stîngii se datoreazæ în principal inovafliilor sale teoretice de la începutul anilor ’20. færæ stele roøii sau referinfle la marxism ori proletariat. cînd a încercat sæ aducæ marxismul la zi pentru secolul al XX-lea. scrierile sale despre realism din plin stalinism al anilor ’30 pot include øi potenflialul unei reveniri teoretice. În timp ce mulflimea murmurîndæ de profesioniøti din domeniul artei øi filosofiei circula prin apartament.

øi morale de neevitat næscute de rolul istoric jucat de Lukács, de la executarea dezertorilor, pe care a ordonat-o în calitate de comisar al Armatei Roøii în 1919, la refuzul sæu de a condamna teroarea stalinistæ. Poate cæ e posibilæ trasarea unei paralele faflæ de contaminarea reputafliei de filosof a lui Heidegger din perspectiva legæturii sale cu nazismul. Un element suplimentar al intervenfliei lui Erhardt presupunea apropierea artistului de unii dintre cei prezenfli la seara dedicatæ lui Lukács cu o cameræ video incomodæ øi adresarea de întrebæri morale delicate, ce aduceau aminte de procedurile anchetelor sau ale proceselor publice, punînd problema dacæ este de dorit sau corect sæ separi opiniile teoretice ale cuiva de acfliunile sale în societate. Balázs Beöthy a tulburat atmosfera ordonatæ øi liniøtitæ a arhivei, împræøtiind o serie de lucræri øi scrisori pe biroul filosofului, în încercarea de a ræzbate la esenfla mai haoticæ a tumultuoasei viefli a lui Lukács. Intervenflia artistului pune în prim-plan, de asemenea, „arhiva din arhivæ“, colecflia secretæ care a început cu o valizæ cu sute de scrisori øi însemnæri personale depozitate în seiful unei bænci din Heidelberg în 1918, marcînd ruperea simbolicæ a lui Lukács de trecutul sæu burghez. Lucru fascinant, filosoful s-a întors la bancæ pentru a reînnoi contractul înainte de exilul sæu politic de la Moscova din anii ’30, færæ s-o spunæ vreodatæ cuiva, iar valiza a fost descoperitæ din puræ întîmplare de un funcflionar de la bancæ, la doi ani de la moartea lui Lukács. Beöthy introduce øi un memento personal, o scurtæ lucrare video intitulatæ Hancsi, care relateazæ în øoaptæ o tragicæ poveste de dragoste øi de moarte øi pe care artistul a instalat-o lîngæ o scrisoare de la iubita abandonatæ a tînærului Lukács, pentru a cærei sinucidere el se simflea foarte vinovat. Tamás Sóos a avut o intervenflie mai personalæ în arhivæ, care a presupus ca artistul sæ se culce pe un vraf de cærfli din fafla rafturilor din camera de lucru a lui Lukács, iar o fotografie mæritæ a gestului sæu a fost expusæ chiar la fafla locului, împreunæ cu o pernæ din cærfli, fapt interpretat de unii vizitatori ca o invitaflie de a repeta acfliunea. Lucrul care a stîrnit iniflial interesul artistului a fost o experienflæ din copilærie, cînd l-a væzut pe tatæl sæu plecînd la o særbætoare comunistæ cu un exemplar din Lukács în cutia de scule; în tinerefle a încercat sæ-l viziteze pe bætrînul filosof, sunînd la uøa acestuia de la stradæ, dar i s-a spus în mod repetat cæ Lukács e ocupat. În cæutarea de informaflii la prima mînæ, artistul a abordat-o øi pe cea mai celebræ studentæ a lui Lukács, filosoful Ágnes Heller, øi au fost prezentate fotografii ale celor doi angajafli în lungi discuflii în arhivæ. Deøi, ca un realist dur, Lukács ar fi dezaprobat probabil o astfel de abordare artisticæ subiectivæ, Sóos e în cæutarea unui adevær psihologic mai profund legat de personalitatea filosofului, examinînd tocmai problema indiferenflei emoflionale în viafla øi opera sa. Atmosfera freudianæ a fost sporitæ de mobilierul sugestiv din camera sa, cu patul din colfl fæcînd aluzie la dorinfla suprimatæ de a fi psihanalizat. În ciuda faptului cæ Lukács a respins complet freudismul, puflinele însemnæri autobiografice fæcute în ultimii sæi ani de viaflæ sînt bîntuite de traume din copilærie, cum ar fi închiderea sa într-un dulap de cætre disprefluita sa mamæ øi furia faflæ de tatæl care îi acorda atenflie exclusiv acesteia øi îl neglija pe tînærul Lukács, modele comportamentale repetate, se pare, de el însuøi ca adult øi în raport cu adorata sa soflie, copiii sæi nefiind vrednici nici mæcar de un rînd în autobiografie. Dupæ cum a spus Ágnes Heller în acea searæ – „Lukács era un om rece“. Arætînd cæ arhiva e un spafliu viu care trebuie întreflinut, øi nu doar un muzeu care trebuie pæstrat în starea originalæ, János Sugár a venit echipat cu un set de unelte øi a efectuat intervenflii minore în apartament, precum repararea mînerelor uøilor de la balcon. Demistificînd altarul ridicat în cinstea filosofului, Sugár a abordat arhiva ca pe un spafliu de cercetare contemporan øi øi-a concentrat atenflia asupra prezentului øi viitorului. O altæ acfliune a presupus îndepærtarea unui tablou de pe peretele opus biroului lui Lukács øi pictarea cu spray a unui stencil în locul lui. În limbajul lui Kant øi Hegel, graffitiul suna astfel: „Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du

introduces a memento of his own, a short video work entitled Hancsi, which in a whisper delivers a tragic story of love and fate that the artist installed next to a letter from the young Lukács’s abandoned sweetheart, for whose suicide he felt a terrible responsibility. Tamás Sóos offered a more personal intervention in the archive, which involved the artist sleeping on a pile of books in front of the bookshelves in Lukács’s working room, an enlarged photograph of which was displayed on the spot, together with a pillow of books, which some visitors took as an invitation to repeat the action. It was the childhood experience of seeing his father setting off for a communist holiday with a copy of Lukács in his toolbox that originally sparked the artist’s interest, while as a young man he tried to visit the aging philosopher by ringing the doorbell on the street, but was repeatedly told that Lukács was busy. In the quest for firsthand knowledge, the artist also approached Lukács’s most celebrated student, the philosopher Ágnes Heller, and photographs of the pair engaged in lengthy discussions in the archive were shown. Although as a hardened realist, Lukács might well have disapproved of such a subjective artistic approach, Sóos searches for a deeper psychological truth about the philosopher’s personality, probing precisely the problem of emotional indifference in his life and work. The Freudian atmosphere was enhanced by the suggestive furniture in his room, with a single bed in one corner hinting at a suppressed desire for psychoanalysis. Despite the fact that Lukács consistently rejected Freudianism, the scant autobiographical notes made during the last years of his life dwell on childhood traumas, such as being locked in a cupboard by his despised mother and anger towards his father for doting exclusively on her and neglecting the young Lukács, patterns that were seemingly repeated in his own adult life and relationship with his adored wife, while his children did not merit a single line in his autobiography. As Ágnes Heller put it that evening – “Lukács was a cold man“. Pointing to the fact that the archive is an actual living space that needs to be maintained, and not just a museum that should be preserved in its original state, János Sugár came equipped with a set of tools and carried out minor repairs on the flat, such as fixing the handles on the balcony doors. Demystifying the philsopher’s shrine, Sugár approached the archive as a contemporary research space, and focussed his attention on the present and the future. A further action involved removing a picture from the wall opposite Lukács’s desk, and spray-painting a stencilled slogan in the empty spot. Using the language of Kant and Hegel, the graffiti read: “Arbeite gratis oder verrichte eine Arbeit die du auch gratis machen würdest”, referring to Lukács’s role in reinterpreting Marx and his labour theory of value and warning us either to work “gratis”, or only do work that we would undertake for free anyway. By addressing the issue of work and ethics, Sugár points to the commercialisation of the art world on the one hand, while on the other, wittily comments on the enforced working conditions of immaterial labour, where time and creativity are never adequately rewarded. This sentence also includes an element of “institutional critique”, as the whole event in the archive was done on a friendly basis, which was an unchallenged tradition of the East European neo-avant-garde, but is a rare exception today. This debate will remain hidden behind the picture, which the artist immediately put back into place, until in an unknown future the archive is disturbed again. As is so often the case in post-socialist countries, contemporary art is irresistibly drawn to tackle the trickiest subjects on the cultural and political horizon, exploring positions that are difficult to accommodate within the dominant ethos of neo-liberal globalised consensus, and reopening loaded questions from the recent past that the mainstream has forgotten. Stumbling upon Lukács and faced with the enigma of his archive, the artists had recourse to an inventive, contemporary and ultimately realist methodology that, in the philosopher’s favourite terms, went beyond ideological “appearance” to disclose the “essence” of Lukács in his social totality. Still

56

scena

auch gratis machen würdest“, referindu-se la rolul lui Lukács în reinterpretarea lui Marx øi a teoriei valorii øi avertizîndu-ne fie sæ lucræm „gratis“, fie sæ acceptæm o muncæ pe care am realiza-o gratis oricum. Referindu-se la problema muncii øi a eticii, Sugár trimite la procesul de comercializare din lumea artisticæ, pe de-o parte, în timp ce, pe de altæ parte, comenteazæ plin de spirit asupra condifliilor de lucru impuse muncii imateriale, în care timpul øi creativitatea nu sînt niciodatæ ræsplætite adecvat. Aceastæ propoziflie cuprinde øi un element de „criticæ instituflionalæ“, în mæsura în care întreg evenimentul de la arhivæ a fost fæcut din puræ prietenie, fapt ce reprezenta o tradiflie certæ pentru neoavangarda est-europeanæ, dar azi este o raræ excepflie. Aceastæ dezbatere va ræmîne ascunsæ în spatele tabloului pe care artistul l-a pus imediat la loc, pînæ cînd, într-un viitor nedefinit, spafliul arhivei va fi tulburat din nou. Dupæ cum se întîmplæ adesea în flærile postcomuniste, arta contemporanæ e irezistibil atrasæ de atacarea celor mai spinoase probleme ale orizontului cultural øi politic, explorînd poziflii greu de împæcat cu etosul dominant al consensului globalizat neoliberal øi redeschizînd chestiuni arzætoare din trecutul recent, pe care curentul dominant le-a dat uitærii. Întîlnindu-se cu Lukács øi confruntafli cu enigma arhivei acestuia, artiøtii au recurs la o metodologie inventivæ, contemporanæ øi, în cele din urmæ, realistæ, care, în termenii preferafli ai filosofului, au depæøit „aparenfla“ ideologicæ pentru a dezvælui „esenfla“ lui Lukács în integralitatea lui socialæ. Încæ suspendat în zona gri dintre construcfliile comunismului øi cultura naflionalæ øi încærcat de complexitate istoricæ, Lukács e dezvæluit ca un veritabil om al secolului al XX-lea, un intelectual modernist cu legæturi emoflionale clasice. În ciuda eforturile de empatizare, contradicfliile evidente dintre realizærile sale teoretice øi discutabilele acfliuni din viafla realæ ræmîn nerezolvate.
Traducere de Alex Moldovan

suspended in the grey zone between the constructions of communist and national culture and laden with historical complexity, Lukács is revealed as a true twentieth century man, a modernist intellectual with classical emotional hang-ups, and despite the efforts to empathise, the evident contradictions between his theoretical achievements and questionable real-life actions remain unresolved.

Intervention in the Lukács Archive by Tamás Sóos

57

Katarzyna Kozyra Olympia, 1996, 3 photos, video on monitor, National Museum in Krakow, © Katarzyna Kozyra

58

care se confundæ deja cu istoria) nu numai a canonului (istoric) occidental. the Snare of Being: Southwards/Towards the South through the East ’ “Proletarians of All Countries. The chain of questions has embounded and browses on “the snare of Being“. din punctul de vedere canonic al Occidentului øi din punct de vedere noflional. needs to be regarded and acknowledged. dar o face pe cît de irezistibil. trebuie sæ fie privitæ øi recunoscutæ. ca metonimie a istoriei în general (øi ca tip de istorie euristic strategicæ). Este vorba de o deconstrucflie (obiectivæ. O istorie discontinuæ a artei din Europa de Est]. de istorie øi categoriile care îl fac posibil? Sæ nu ne græbim însæ. used for – introducing an essential discontinuity. ci øi. Discontinuitatea istoriei estice (a artei) pare a afecta. de istorie. Estul pare. cine væ spalæ ciorapii?“ (Bojana Pejic)1 ´ Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Numai istoria artei din Estul Europei. de „un“ Sud (cum spunea Deleuze). colour. 13 November 2009 – 14 February 2010. 19 March – 13 June 2010. a istoriei recente a artei contemporane din flærile Estului Europei. BOGDAN GHIU este scriitor. pe atît de temeinic. Paris. Deconstrucflia dominafliei punctului de vedere istoriografic occidental pare a începe din Est. suficient. sau. ci øi. a fissure. færæ a særi nicio verigæ. courtesy of the artist series. logic. Derrida. 2003. Viena. o întrerupere nu numai în canonul istoriei occidentale a artei øi în dominaflia punctului de vedere occidental asupra istoriei în general. se pare cæ va fi totuøi nevoie de Sud. o fisuræ. jurnalist øi critic media. sæ-i identificæm metaforele tranzitorii. 19 martie – 13 iunie 2010. translator of Foucault. curatori: Christine Macel øi Joanna Mytkowska Lanflul întrebærilor. poate fi. as regards the fundamentally Western concept itself of history and the categories that make it possible? However.scena Pentru o resubiectivare a Estului Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe [Controlarea genurilor: Feminitate øi masculinitate în arta Europei de Est]. Deleuze. ’ curator: Bojana Pejic Les Promesses du passé. 15´24´´. adicæ occidental. prin luarea în considerare a istoriei (artei) Estului Europei. MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). as a metonymy of history in general (and as a heuristically strategic type of history). curators: Christine Macel and Joanna Mytkowska The Chain of Questions. conform cæruia istoria este o „formatare“ occidentalæ a lumii prin care schema ierarhicæ providenflialistæ este „secularizatæ“. care nu este nici directæ. laflul Fiinflei: (din)spre Sud prin Est „Proletari din toate flærile. cunoscut traducætor al lui Foucault. from the canonical point of view of the West and from a notionally. video. ca „progres“. perspectivistic. în ceea ce priveøte însuøi conceptul. treptat. urmætoare – deconstrucflia înseøi categoriilor epistemice aflate la baza puterii canonului istorico-istoriografic occidental – Estul øi arta. categorially occidental point of view. or. Centre Pompidou. in Anri Sala Give me Colours. 14 April – 19 July 2010. let us take our time. folositæ pentru – a introduce o discontinuitate esenflialæ. Vienna. treptat. combinaflia EST-ARTÆ nu va mai fi de ajuns. Warsaw. Zacheta National Gallery of Art. a înseøi categoriilor epistemice aflate la baza construirii canonului occidental. there. tactic. Derrida. cu discontinuitate însuøi conceptul canonic. but also. Important este sæ-i trasæm corect traiectoria. Who Washes Your Socks?“ (Bojana Pejic)1 Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? Is it that only the Eastern Europe’s history of art. adicæ pentru relativizarea (completarea) internæ a canonului occidental. MUMOK (Museum Moderner Kunst Stiftung Ludwig). Extra-istoric însæ. yet it does this as irresistible BOGDAN GHIU is writer. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promises of the Past: A discontinous history of art in former Eastern Europe]. Intra-istoriografic. ca evoluflie. journalist and media-criticist. ca „discontinuæ“. 13 noiembrie 2009 – 14 februarie 2010. aøadar. curator: Bojana Pejic ´ Les Promesses du passé. Zacheta National Gallery of Art. an interruption not only in the canon of the Western history of art and in the domination of the occidental point of view upon history in general. Deleuze. aceastæ istorie „discontinuæ“ a (artei) Estului are menirea de – øi poate fi. iatæ. strategic. mersul øi „marøul“. darwinist-colonial. FOR A RESUBJECTIFICATION OF THE EAST Bogdan Ghiu Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. De douæ ori dinspre margini (re-)începe „asaltul“ asupra (istoriei) Occidentului: dinspre Estul Europei øi din istoria artei contemporane. 14 aprilie – 19 iulie 2010. pentru treapta imediat. Varøovia. Centre Pompidou. adicæ pentru ieøirea din acest canon øi pentru deconstruirea categoriilor aflate la baza conceperii øi a puterii lui colonizatoare. Nantes. ierarhiile celeste au fost reformulate. sæ-i imaginæm logic parcursul. Proiectate mundan. esenflialmente occidental. sound Collection Musée des Beaux-arts. 59 . does this “discontinuous“ history of the East(ern art) have the vocation of – and can be. Dacæ pentru deconstrucflia universalizærii øi a canonizærii punctului de vedere istoric øi istoriografic occidental se pare cæ luarea în discuflie a Estului. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est [Promisiunile trecutului. as being “discontinuous“. rather. în lanfl. de fapt. Lanflul întrebærilor a cuprins øi roade „laflul Fiinflei“. categorial occidental. Paris. în act. nici aleatorie. suficientæ.

digitally altered color duratrans. in light box. © Veronika Bromová Les Promesses du passé 60 . 90 × 120 cm. © Rovena Agolli Veronika Bromová Girls too.Rovena Agolli In All My Dreams. 2002. digital print. it Never is Quite as it Seems. 1994. 80 × 60 cm.

reprint of a b/w photograph. 7 b/W photographic collages from a series of 14. 1980. courtesy of the artist 61 . 1980. Viersen. 30 × 40 cm each. digital print.scena Ewa Partum Self-identification. 80 × 120 cm. courtesy of the artist Endre Tót Zero Demo.

The role and obligation of the EAST–ART strategic blend of forces is to bring to breeding “the critical mass“ (albeit we’d rather say. pentru relativizarea. series of 12 b/w photographs. dar aceastæ acfliune ar putea sæ aibæ un efect pervers de închidere: întærirea. But for its total dissolution. Estul de azi trebuie sæ fie continuat de (un) Sud. therefore. that is to say outside the Western canon. ca ruptura epistemicæ sæ nu mai poatæ fi efectuatæ prin intermediari. But from afar. it might be that the deconstructive “assault“. gradually. în momentul cînd. Discontinuitarea Estului trebuie sæ introducæ øi sæ menflinæ deschisæ breøa pentru pætrunderea (nu doar infiltrarea) „Sudului“. the East seems. therefore. consolidarea canonului modernist occidental prin recuperarea Estului. Closely and from the inside. tactically. in act. logic. by considering the Eastern Europe’s history (of art). in the convention of art. perhaps. in a symbolically-metaphoric way. “under the cover“. the critical masses) of discussions and problematizations. strategically instrumental. literal (logic) politicæ. în canonul occidental. Twice out of the borders does the “assault“ upon the (history of the) Occident (re-)begins: out of the East of Europe and out of the history of contemporary art. sufficient. istoria artei contemporane. democratizarea. poarta canonului pentru viitoarea pætrundere. the current direction in the erosion of the de facto Western domination. azi. adicæ sæ nu se lase pæcælit de cætre eventuala viclenie „obiectivæ“ a cooptærii la dominaflie prin integrare. as evolution. by pushing the bounds of the interrogative field nearer the epistemic and categorial subsurface. logically. however. for the current (internal) phase of the global process of deconstruction. Rolul øi datoria combinafliei strategice de forfle EST-ARTÆ este acela de a face sæ creascæ „masa criticæ“ (deøi mai corect ar fi sæ spunem. the intra-canonic “battle“ for the unlocking of the Western canon is carried. Sudul va ajunge sæ deconstruiscæ înseøi bazele conceptuale øi însuøi solul categorial ale canonului occidental. without skipping any link. The deconstruction of the domination of the occidental historiographic point of view seems to begin at East. but also. hence Western concept itself of history. But extra-historically. the South will come to deconstruct the very conceptual foundations and the categorial ground of the Western canon. which is neither direct. gradually. a globalizærii deconstrucfliei (globalizærii). within the Western canon. of the globalization of the (globalization’s) deconstruction. adicæ din afara canonului occidental. to identify its transient metaphors. in combination with the East. but directly – or more directly: economically. the minute that. Mundanely projected. but contra-). logical next step – the deconstruction of the very epistemic categories underlying the power of the Western historico-historiographic canon.Estul e doar o treaptæ. The East is just a grade. arta s-ar putea sæ fie depæøitæ ca „domeniu“ strategic. se dovedeøte. echilibrarea. politically. that already intermingles with history) not only of the Western (historic) canon. direcflia actualæ în erodarea dominafliei occidentale de facto. that is to say to sit tight against the eventual “objective“ contrivance of the co-optation to domination by integration. the celestial hierarchies have been restated. And whether art. process and “marching“ logically. to fend (thenceforth). ci direct – sau mult mai direct: economic. democratization. the (contemporary) art deconstructs (democratizes) the Western (historico-historiographic) canon of the “hard“ modernity from the inside (and from aside: therefrom precisely its quality of being not so much anti-. Dar pentru totala lui dizolvare. as “progress“. Politically. courtesy of the artist as it is solid. as a “poor relative“. strategically. Dinæuntru øi de aproape. politic. it seems there will be. The discontinuity of the Eastern history (of art) seems to affect. of the very epistemic categories underlying the construction of the Western canon. need for the South. ca un adeværat cal troian simbolico-metaforic. with discontinuity the canonical. „bætælia“ intracanonicæ pentru deschiderea canonului occidental se duce însæ din Est øi prin intermediul. De departe însæ. Mladen Stilinovic ´ Artist at Work. the consolidation of the Western modernist canon by the reclamation of the East. of the recent history of contemporary art from the countries of Eastern Europe. for “a“ South (as Deleuze remarked). from the East and through. împingînd limitele cîmpului interogativ tot mai aproape de subsolul epistemic øi categorial. strategic. parcurgînd cît mai complet spafliul „dubletului empiric-transcendental“ (Foucault). the epistemic fracture can no longer be performed by interagents. the history of contemporary art. to imagine its transit. art might be out of its depth in terms of a strategic “field“. Intra-historiographically. that is for the internal relativization (completion) of the Western canon. colonially-Darwinistic. 1978. în mod simbolic-metaforic. în convenflia artei. balancing. It is important to run correctly its trajectory. ca „rudæ særacæ“. Altfel spus. though. The current role and obligation of the East is. according to which history is an occidental “formatting“ of the world whereby the providentialist hierarchic schema is “secularized“. esenflialæ. can be. sufficient. în etapa actualæ (internæ) a procesului global de deconstrucflie. Iar dacæ arta. internal completion of the Western canon. nor aleatory. „sub acoperirea“. proves. Politic. the EAST–ART combination will fall short for the contiguous. arta (contemporanæ) este. It is the question of a deconstruction (objective. perspectivistically. art is a sufficient strategic field. arta (contemporanæ) deconstruieøte (democratizeazæ) canonul (istorico-istoriografic) occidental al modernitæflii „hard“ dinæuntru (øi de alæturi: tocmai de aici. a „Sudului“. that is for the escape out of this canon and for the deconstruction of the categories underlying its conception and colonizing power. but this action might carry a perverse effect of confinement: the confirmation. If for the deconstruction of the universalization and canonization of the Western historic and historiographic conception it seems that the issue of the East. 62 . calitatea ei nu atît anti-. cît contra-). poate. the East of today needs to be carried through by (a) South. Rolul øi datoria actualæ a Estului este deci sæ reziste (în continuare). for the relativization. arta este un domeniu strategic suficient. In other words. azi. today. „Estul“ care deschide pe dinæuntru. s-ar putea ca „asaltul“ deconstructiv. that is by the exhaustion of the opening for the inner alterity. the East and the art. Reciproc vorbind. 12 x 15 cm each. în combinaflie cu Estul. masele critice) a(le) discufliilor øi a problematizærilor. completarea internæ a canonului occidental. adicæ prin epuizarea deschiderii spre alteritatea læuntricæ.

but also the role of this discourse in the relation between the conflicting hemispheres of communist and capitalist systems – both before the fall of the Iron Curtain and amid the ideological. the strategic political field within the geo-historic “odyssey“ of the deconstruction of the modernity’s Western canon (and. and. it was one of the ubiquitous fundamental experiences of the people living under conditions of political control and surveillance in totalitarian regimes“ (Edelbert Köb. In art is where are being carried. but in the field of a new. silent (snapshots). “the East“ that opens on the inside. perversely. the two major European exhibitions. the dissolution of the epistemico-categorial foundations underlying the presentday “description“-performance of the world. Collection MNAM–Centre Pompidou.2 “The check. The Post-identitarian Reassumption of the East “. b/w. it encompasses not only the relantionship between the genders in art and their social foundations of Eastern and Southeastern Europe. Fortunately. The discontinuity of the East needs to introduce and to keep the breach open for the ingression (not only infiltration) of the “South“. – as a geohistoric phase – in the Eastern field of art. not against a canon for the sake of imposing another one. “The contra-canonic battle“ is being carried. it is not only about the passive. Mutually speaking. amplified. in other words. What it means to define a type of art as Eastern European today [?] What does this mean at a time when this concept is becoming obsolete. and the West of Europe – the Serb Bojana Pejic. 1977. After twenty years of strainedly neoliberal contradictious pass towards democracy. Joanna Mytkowska). logically. as a point for the “misappropriation“ of the West towards (a) South. to reclaim the East of the West for the conflictually transatlantic (between USA and EU) “sustainabilization“ of the unprofitably globalized capitalism. The concept of the fact of being checked is not confined here to the verification of (art) history. politically-decorative. today. “under the veil“ (Deleuze). the canon’s gate for the future. Rainer Fuchs). today. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris). the French Christine Macel. And. of the sainted Occident. Rather.. Neither the East. ’ the South. of the post-modernity’s: after the “hard“. today. super 8 film. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Vienna–Warsaw) and Les Promesses du passé. therefore.. nor art will. consolidated. but. of “the third way“). and ecological changes that came after. Curated by three women belonging equally to the East. with the emergence of a new communal world in which these Eastern/Western European divisions have ceased to exist?“ (Christine Macel. Art is. the consolidation and truly global expansion of the domination of the Western canon. so that it’s indeed clear. 2’45’’. if it might be possible. canonic modernity. of the season 2009–2010.3 Such stage awareness-raisings of the overall (logical) deconstructive process would not be possible. not only the cancellation.scena by transiting as completely as possible the space of the “empiricotranscendental doublet“ (Foucault). the Centre. dishistoricizingly-geographizing conceptualization of history through and from the perspective of the history of Eastern Europe’s art. is not confined to gender. the fundamental discussions that will allow. literally (logically) political ingression of “the South“. in the Occident. suffice. But “the critical mass“ which already forms within their field needs to be defended. after that. however. mark of a verity an important moment in the strategic reassessment of the East as transition. therefore rather to the prejudice of and in place of Ion Grigorescu Boxing. today. (contemporary) art is. but. courtesy of the artist 63 . hard-soft post-modernity. in fact since the attempt – meanwhile successful – to reintegrate. just like a real symbolico-metaphoric Trojan horse. in Europe. against the idea itself of canon and domination. Paris. strictly chronologically-sentimental anniversary of being 20 years since “the fall of the Berlin Wall“. and the Polish Joanna Mytkowska –. demographic. above any biennial. integration. the canonic. implicitly.

„Batælia contracanonicæ“ se poartæ. ea cuprinde nu numai relaflia dintre genuri în artæ øi fundamentele lor sociale în Europa de Est øi Sud-Est. dizolvarea bazelor epistemico-categoriale aflate la temelia „descrierii“-performare actuale a lumii. Sudului øi Vestului Europei – sîrboaica Bojana Pejic . Dar „masa criticæ“ ce se formeazæ deja în cîmpul lor trebuie susflinutæ.Arta este. ci. În artæ se poartæ. dinspre Vest nu se mai vorbeøte în termeni de posttotalitarism øi de postcomunism. performance documentation. mai mult decît orice bienalæ. 1995. nu numai contrabalansarea. Cezary Bodzianowski ’ Rainbow. digital print on paper. Øi. a împlinirii a 20 de ani de la „præbuøirea Zidului Berlinului“. deci mai curînd în dauna øi în locul democrafliei (conform procesului mondial actual de disociere cinicæ. Nici Estul. courtesy of the artist and of Foksal Gallery Foundation. canonicæ. a capitalismului zadarnic globalizat. ca punct de „deturnare“ a Vestului spre (un) Sud. azi. postmodernitatea canonicæ. ulterior. de recuperare a Estului de cætre Vest pentru „sustenabilizarea“. a Occidentului canonizat. Joanna Mytkowska). de fapt de la încercarea – pînæ una-alta. verificarea nu se limiteazæ doar la gen. Ce înseamnæ sæ defineøti astæzi un tip de artæ ca fiind est-european [?] Ce înseamnæ sæ faci aøa ceva într-un moment în care acest concept devine anacronic odatæ cu apariflia unei noi lumi comune.3 Astfel de conøtientizæri de etapæ ale procesului deconstructiv (logic) de ansamblu n-ar fi posibile. fiind. hard-soft. „sub mascæ“ (Deleuze). în care vechile diviziuni dintre Estul øi Vestul european au încetat sæ mai existe?“ (Christine Macel. Centrului. Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe (Viena–Varøovia) øi Les Promesses du passé. Rainer Fuchs). Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est (Paris). Curatoriate de trei femei aparflinînd deopotrivæ Estului. consolidatæ. Bathroom. logic. conflictual transatlanticæ (între SUA øi UE). øi deci.. al post-modernitæflii: dupæ modernitatea „hard“. în Europa. dezistoricizant-geografizante. dacæ nu o simplæ schemæ ideologicæ. ca sæ fie cît se poate de clar. poate. marcheazæ cu adeværat un moment important în reconsiderarea strategicæ a Estului ca tranziflie. ci øi rolul acestui discurs în relaflia dintre emisferele contradictorii ale sistemelor comunist øi capitalist – ambele înainte de cæderea Cortinei de Fier øi în sînul schimbærilor ideologice. implicit. discufliile fundamentale care vor permite. nu este vorba doar de aniversarea pasivæ. nici arta nu vor mai fi însæ de-ajuns. încæ dinainte. nu împotriva unui canon pentru impunerea altuia. Din fericire.2 „Cu alte cuvinte. azi. ale sezonului 2009–2010. cele douæ expoziflii europene majore. azi – ca etapæ geoistoricæ –. în mod pervers. Aceastæ paradigmæ a fost. în cîmpul estic al artei. dar realistæ. franfluzoaica Christine Macel øi poloneza Joanna ´ Mytkowska –. Mai curînd. atunci în mod sigur o simplificare øi o schematizare ideologice. el a reprezentat una dintre experienflele fundamentale omniprezente ale oamenilor care au træit în condiflii de control politic øi de supraveghere în regimurile totalitare“ (Edelbert Köb. Lódz. ci. consolidarea øi extinderea cu adeværat globalæ a dominafliei canonului occidental. a istoriei prin intermediul øi din perspectiva istoriei artei Estului Europei. Reasumarea postidentitaræ a Estului „. a capitalismului de constrîngerile formale ale democrafliei). domeniul politic strategic în „odiseea“ geoistoricæ a deconstrucfliei canonului occidental al modernitæflii (øi. abuzatæ øi discreditatæ prin manipulare politicæ – øi poate nu întîmplætor. decît în cîmpul unei noi conceptualizæri. strict cronologic-sentimentalæ. Conceptul faptului de a fi verificat nu se restrînge aici doar la verificarea istoriei (artei). politic-decorativæ. reuøitæ – de reintegrare.. Warsaw 64 . în Occident. integrarea. de „a treia cale“). împotriva înseøi ideii de canon øi de dominaflie. dacæ s-ar putea. amplificatæ. Dupæ douæzeci de ani de contradictorie tranzitare forflat neoliberalæ spre democraflie. de la bun început. din pæcate. demografice øi ecologice care au urmat. despre Est.

4 Dacæ Les Promesses du passé. discuflia despre ce mai poate fi. de a istoriciza un trecut istoric recent.] Una dintre ipotezele pe care unii le-ar putea pune în discuflie pe baza acestei cercetæri preliminare este cæ s-ar putea dovedi imposibil sæ ne descotorosim de «Est» færæ a dezarma mai întîi conceptul de «Vest». Somatizarea istoriei: dialectica ideologie-corp-artæ (corpul-curcubeu peste obiecte umile) „Discursul postcolonial a devenit în schimb dominant. ci introducerea. a artei fostei Europe de Est.scena În douæzeci de ani. în impunerea unui concept vag. am flinut deci sæ cumulez. Estul nu-øi poate permite încæ – nu are de unde – sæ plæteascæ acest prefl pentru el însuøi. Cine este interesat în dizolvarea acestor douæ identitæfli geopolitice.. adicæ cu contribuflia esenflialæ a Estului. Mai existæ „Est“? Mai existæ „Vest“? Dar de ce-am renunfla deja la aceste nofliuni. preflul auto-„dizolværii“ Occidentului. încetul cu încetul. [. Joanna Mytkowska). relansînd. în jurul unei linii frînte de front. în însuøi conceptul istoriografic al Vestului. via arta Estului. de negociere între imaginea-stereotip øi imaginea-expresie. flelul sæu fiind acela de a sfærîma toate unitæflile naflionale sau regionale – dihotomia Est-Vest urmeazæ sæ fie anulatæ. [. cînd devine tot mai clar cæ decretarea sfîrøitului Ræzboiului Rece politic n-a fost fæcutæ decît pentru a se putea declanøa Ræzboiul Rece economic? Dacæ Vestul îøi permite sæ plæteascæ. participatory web project/combined media installation. nu în cel al literaturii. o identitate. rezolvatæ arhitectonic.] Nu ar trebui oare sæ accentuæm distincfliile øi diviziunile? Acceptæm în schimb o instituflionalizare. consolidîndu-le. ele se completeazæ. arta apare ca mediul privilegiat. formulînd – merit absolut! – necesitatea practicæ. a Estului este o revoltæ a artei împotriva ideologiei. øi pe spatele Estului. de recuperare de sine. de pildæ. vizual.. precum cel de „Europæ“. în mod evident – aer al timpului –. [.. deschizîndu-se reciproc. vizînd deci nu doar reintegrarea Estului în canonul Vestului (cooptarea foøtilor dominafli interni la dominaflie externæ). Prin artæ øi în cîmpul artei. dintr-o perspectivæ criticæ postcolonialæ asupra globalizærii. sæ asamblez laolaltæ. valizæ. pare a vrea sæ-øi recupereze øi sæ-øi asume. a unui display expoziflional nondiscipli- Tanja Ostojic ´ Looking for a Husband with EU Passport. care au meritul de a obiectiva. 2000–2005. arta politicæ. identitar. în perspectivæ (logicæ). deoarece plæteøte pentru propria „integrare“ în Ex-Occident! Dupæ ce s-a læsat atras în dizolvarea de sine. strategic. a media. Adicæ luptele expresiv øi semiotic. courtesy of the artist ’ © Tanja Ostojic 65 . nu doar recunoaøterea (în sensul lui Axel Honneth). Strategic. deci performat) actuale.] În Europa de Est istoricæ. literal occidentalæ deci. Am flinut sæ cuplez. expoziflia parizianæ. Toate aceste principii metodologice apar cît se poate de clar formulate øi asumate în „argumentele“ extrem de bogate øi de precise ale celor trei curatoare ale celor douæ expoziflii. Blînda revoltæ relativ tîrzie. care este întotdeauna recunoaøtere de cætre cel puternic. fals egalizator.. Estul pare a-øi reafirma identitatea. paradigma moralizant neoliberalæ a fost înlocuitæ cu o discuflie în termeni mult mai apæsafli øi mai conøtienfli postcoloniali øi postimperiali. ajutîndu-ne sæ avansæm în conceptualizarea øi analiza etapei (logic. istoria recentæ. deci a eøecului nivelærii globale. de ce am accepta dizolvarea lor? Estul trebuie menflinut pentru cæ este un punct strategic. Estul pare a începe sæ se trezeascæ din narcoza resorbirii în Vest. obligîndu-ne. a unei posibile discontinuitæfli strategice în istoria Vestului øi. deci implicit artistic identitare recente. este foarte rar întîlnitæ“ (Christine Macel. în care se pune problema asumærii identitæflii istorice.. astfel.. nu întîmplætor în cîmpul (istoriei) artei contemporane (ca øi în acela al filmului). ca percepflie øi analizæ. cele douæ mari expoziflii. care apasæ asupra puflinelor canale de comunicare din Vest disponibile în perioada Ræzboiului Rece. îøi pune tocmai aceste întrebæri teoretice (post)identitare. în înflelesul occidental al termenului. sæ-øi subiectiveze. tocmai. efectele lor epistemice pentru cæ. indistinct. sæ ne formulæm prezentul. postdeconstructiv.

exprimatæ simbolic prin douæ opere de maximæ forflæ (de concentrare) aparflinînd unor artiøti români din douæ generaflii diferite (capabile sæ rezume. its recent history. the price of the Occident’s self-”dissolution“. dezgolit. în istoria recentæ a Estului. evidentially – flavour of our time –. why would we accept their dissolution? The East needs to be conserved because it is a strategic point. Producînd aceastæ epatantæ dovadæ. In twenty years. . regrettably. autonom manipulabile. numele României pe antebrafl. de reducere la Identic. Cel puflin prin istoria recentæ a artei sale. Unor identitæfli nivelatoare impuse politic øi ideologic li se opune. În Est. indistinct. în cea de-a doua. if not a simple ideologic scheme. thus obliging us to formulate our present. în afara alternativei factice exotism-normalizare. care trebuie. asemenea atleflilor antici. acest extraordinar spectacol al victoriei amare. pe termen limitat. strategic medium of negotiation between the stereotypeimage and the expression-image. de-monstratæ în expoziflia Gender Check. Strategically. mai conceptual. expoziflia Gender Check produce tocmai dovada care susfline argumentaflia øi demersul curatorial. creatæ). trecînd prin corp întreaga operæ de disciplinare. subiectivarea ironic-eroicæ a unor identitæfli expresive artistic create. imagologic. their epistemic effects because. Între timp. of a possible strategic discontinuity in the history of the West and. care a preluat provocærile istoriei politice. în perimetrul a ceea ce Svetlana Boym numeøte „off modernity“5. . al artei Estului. identitairly. in (a logical) perspective. este corpul. de exemplu. în Gender Check. A hypothesis that one could put forward on the basis 66 . Estul a produs o contraparadigmæ a artei contemporane perfect distinctæ. femeile se lasæ. expus. by reinitiating. ajung sæ fie supraexploatate de fapt øi. artistul estic se filmeazæ øi îøi monteazæ (de fapt: suprapune) propriile imagini. to assemble together. which have the merit of objectivizing. lipsit deci de inerentul efect de recuperare. de „inervarea“ somaticæ cu ideologeme identitare. not accidentally in the field of (the history of) contemporary art (like in that of the film). therefore implicitly artistically identitary recent battles. art appears to be the privileged. simbolizînd speranflele øi asumarea luptei posttotalitare de eliberare. the East cannot afford yet – doesn’t have wherefrom – to pay this price for itself. they fill out. being. post-deconstructively. of the East’s self reclamation. therefore performed) current phase. The relatively late docile revolt. ca expresii vii øi liber. but to the interpolation. sæ expunæ. incorrectly compensatory. Is there an “East“ any longer? Is there a “West“ yet? But why would we already leave these notions. ar putea fi. the two major exhibitions. This paradigm has been. victoria spiritualæ (în accepflia pe care o dæ spiritualitæflii Michel Foucault în Hermeneutica subiectului6) prin intervenflia plasticæ asupra corpului. adicæ deschis. ca øi cum ar vomita. de soclul natural al identitæflii. to subjectify. a bag concept like the one of “Europe“. gol. an identity. I’ve therefore meant to cumulate. . apropie problematica identitæflii de corp. sæ demonstreze felul absolut unic în care s-a desfæøurat aceastæ luptæ stereotip ideologic-expresie corporalæ-performare artisticæ de „sine“ în arta contemporanæ a Europei de Est. în acest interval. at the first onset. Ea reuøeøte însæ. prin travaliul artei. out of the West we no longer speak in terms of post-totalitarianism and post-communism. cu el însuøi în propria locuinflæ modestæ. . . in the enforceability of a dim. crearea øi asumarea. The Somatization of History: the Ideology–Body–Art Dialectics (the Arch-body over Humble Objects) “Post-colonial discourse has become dominant instead. ale unor identitæfli factice. de asimilare.nar. sau care. for instance. the moralizingly neoliberal paradigm has been replaced by a discussion in much more bolded and conscious post-colonial and post-imperial terms. mult înainte de Revoluflia din 1989. perhaps. then an ideological simplification and schematization for sure. dupæ Revoluflie. visual. its goal being to break up all national or regional wholes – the East-West dichotomy is to be annulled. În prima. yet realistic dissociation of capitalism against the formal enforcements of democracy). expuse în expoziflia Les Promesses du passé: Boxing (1977) a lui Ion Grigorescu øi Romania (1993–2003) a lui Dan Perjovschi. as perception and analysis. within the very historiographic concept of the West. abused and discredited by political manipulation – and perhaps not by accident. vomitæ. seeing that it pays for its own “integration“ within the Ex-Occident! After it has fallen attracted into self dissolution. I’ve meant to interlink. a fost træitæ mult mai intelectual. is a revolt of art against the ideology. not only the recognition (in the sense used by Axel Honneth). Who is interested in the dissolution of these two geopolitical identities. by consolidating them. emancipate. mai presus de orice. în propria baie. pointing not only to the reintegration of the East within the canon of the West (the co-optation of the former internal under hands to exterior domination). aflat la baza expozifliei Les Promesses du passé. de sex. total constructibile. boxînd. aøa cum apare ea expusæ. the East seems to restate its identity. de recuperare færæ asimilare. Through art and in the field of art. by opening reciprocally. un artist se pozeazæ în postura de curcubeu – sæ-øi dea corpul este tot ce poate sæ facæ – între cadæ øi closet. o istorie øi sæ constituie o tradiflie). antiidentitaræ. sintetizatæ. and vamping on the East. which is always recognition of the stronger one. pe care Vestul nu a fost obligat s-o producæ. prin urmare. le-a „prelucrat“ somatic øi le-a desprins. about the East. propria identitate reificatæ ca imagine alb-negru. „în efigie“ – tipic deci canonului occidental. ca într-un contract la care participæ. demonstrînd felul în care „natura“ se (de)construieøte ideologic. în Vest. Shouldn’t we exaggerate the divisions and distinctions? Instead we settle for a slow but steady institutionalisation of the art of the former Eastern Europe that stresses the few channels of communication with the West available during the Cold War era. dar. sæ arate. and not in that of literature. artistul estic îøi tatueazæ. anterior yet. helping us to advance in the conceptualization and analysis of the (logically. All these methodological principles appear perfectly clearly formulated and assumed in the extremely rich and decided “arguments“ of the three curators of the two exhibitions. Întreaga dramæ – asumatæ performativ ca dramaturgie – a dialecticii ideologie-corpartæ. it seems to be willing to reclaim and to assume. the East seems to begin awaking from the narcosis of the resorbence within the West. inventatæ. via the art of the East. Gender Check. plætind cu propriul corp. tocmai de aceea. expoziflia sud-est-central-europeanæ (Viena–Varøovia). when it’s becoming more and more clear that the enacting of the end of the political Cold War has not been made but to be able to initiate the economical Cold War? If the West affords to pay. that is to say with the essential contribution of the East. pierzîndu-øi orice diferenflæ sexualæ. Sau. prin urmare. lucrarea pe/prin corp. dar øi dezamægirea øi renunflarea lucidæ la apartenenfle øi identitæfli care nu confirmæ sau care nu se lasæ liber subiectivate. exactly. against the media. puternic existenflialæ. a unei deschideri lipsite de reflexele imperialismului canonic occidental (poziflie aproape imposibilæ pentru moment. dramatice a artei în urma unor lupte impuse de o putere nivelatoare. . the discussion concerning what might still be. of historicizing a recent historical past. democracy (according to the current worldwide process of cynical. ca o matricolæ øcolaræ. That is to say the expressively and semiotic.

therefore. in the second one. paying with his own body. At least by the recent history of its art. of some factual. his own reified identity as black&white image. which has somatically “treated“ and detached them. that is to say open exhibition display of the art of the East. be synthetized. of reclamation without assimilation. . milk tetra pack. the Gender Check exhibition produces exactly the proof that holds the topic and the curatorial approach. © Eva Filova 67 . the Eastern artist tattoos himself. but also the disappointment and lucid relinquishment of affiliations and identities that do not confirm or that do not leave subjectivity freely. in the perimeter of that which Svetlana Boym calls “off modernity“ 5.scena of this preliminary research is that it may be impossible to get rid of the ’East’ without first disarming the concept of the ’West’. to exhibit. exposed. barebodied. this extraordinary spectacle of the bitter. as a school registration number. the Eastern artist films himself and stages (in fact: superposes) his own images. the spiritual victory (in the acceptance given to spirituality by Michel Foucault in The Hermeneutics of the Subject6) through the plastic intervention upon the body. as in a contract whereat he participates. symbolically expressed by two works of maximum (concentration) force belonging to some Romanian artists from two different generations (capable to resume. architectonically solved necessity. against himself in his own modest home. totally constructable identities. by formulating – absolute merit! – the practical. therefore. as living and freely. alike the ancient athletes. without the factual alternative exotism-normalization. exhibited in the Les Promesses du passé exhibition: Ion Grigorescu’s Boxing (1977) and Dan Perjovschi’s Romania (1993–2003). anti-identitarian power. Joanna Mytkowska). poses itself exactly these (post-)identitarian theoretical questions. the work on/through the body. the ironically-heroic subjectification of some artistically created expressive identities counters. to sex. to the somatic “innervation“ with identitarian ideologemes. for a limited time. long before the 1989 Revolution. to be invented and created). around a broken line abeam. the name Romania on his forearm. that needs. The creation and assumption. wherefore exactly. is the body. after the Revolution. Eva Filova Without Difference. Gender Check. around an opening devoid of the reflexes of the Western canonical imperialism (an almost impossible position for the time being. . to the natural seating of the identity. underlying the Les Promesses du passé exhibition. therefore of the failure of the global levelling. powerfully existential contra-paradigm of the contemporary art. or that has been lived. therefore literally occidental exhibition. some levelling identities that are politically and ideologically imposed. naked. The entire drama – performatively assumed as dramatury – of the ideology–body–art dialectics as it appears exposed. is put to question from a postcolonial critical perspective upon globalization. in the recent history of the East.5 × 6 cm. while boxing. By producing this ripper proof. symbolizing the hopes and the assumption of the posttotalitarian struggle for liberation. devoid therefore of the inherent effect of reclamation. of the Western canon.4 If Les Promesses du passé. more conceptually.5 × 9. autonomously manipulable expressions. above all things. of assimilation. that the Occident has not been obliged to produce. however. which has assumed the challenges of the political history. . 2001. to expose. where the assumption of the historical identity. demonstrating the way whereby “nature“ (de)constructs itself ideologically. by the effort of art. In the East. the South-East-Central European exhibition (Vienna–Warsaw). 3 objects 16. to demonstrate the absolutely unique way whereby this ideological stereotype–corporal expression–artistic “self“ performance battle went off in the contemporary art of Eastern Europe. of contraction to the Identical. around a non-disciplinary. In the historical Eastern Europe. political art in the Western meaning of the term is very rare“ (Christine Macel. “in effigy“ – typical. the Parisian. a history and to form a tradition). In the first one. in the West. lines up the issue of the identity to the body. dramatic victory of art after some battles imposed by a levelling. more intelectually. therefore. the East has produced a perfectly distinct. It manages. de-monstrated in the Gender Check exhibition could.

2 colour photographs framed together 37 × 47cm. courtesy of the artist 68 . Collection MNAM–Centre Pompidou.5 × 21 cm. 7’50’’. b/w.Dan Perjovschi Romania. 1993–2003. Paris. one type-written and signed letter. 29. sound. performance documentation comprising: one Beat SP video.

videoperformance.. Artist Must Be Beautiful. © Marina Abramovic 69 . 1975.scena Marina Abramovic ´ ’ Art Must Be Beautiful. 14:14 min.

Or. Plasticitatea corpului face deja trimitere la corpul ca plastic exploziv. pentru întærirea Nordului). by himself “the terror“ of expression-becoming. A „învins“ în mod dureros. aplicîndu-øi singur. „teroarea“ devenirii-expresie. through self imposed creation. Dacæ „poetic locuieøte omul pe pæmînt“ (Hölderlin). o contraidentitate. The moment passes into model. Impunerii de identitæfli øi naturalizærii lor ideologice li s-a opus. above. elaborated on precise historical terms. dar numai pe propriul trup. the matter. abia a început sæ prindæ consistenflæ øi trebuie deci continuatæ. eroic. from now onwards. that still demand to be analysed. un perfect erou al postmodernitæflii periferic. aceastæ luare în serios. the body is the medium. assuming. emancipated. devine. for the intension of the North). the artist. arta a fost (este) istoria. he/she becomes. materia øi instrumentul pe care arta øi-l disputæ cu politica. with his/her own blood. arta a fost substituitæ. Despre rolul politic. the discussion is under way. ingenios. he/she falls to play with the identities (being exactly thus able to become. in the protean. Yet humorously. some time later. va trebui sæ flinæ seama de faptul cæ. vomit. performativ. deci. cæ arta trebuie practicatæ ca o contraistorie. creatively. but. cu istoria. In the East. Cu umor însæ. and. he/she creates himself/herself a contra-identity by torturing himself/ herself. artistul. by means of the clarifications they have brought and by means of the affluence of resources first joint and made available. el ajungînd sæ poatæ sæ performeze istoria în mod virtual. în acelaøi timp eroicæ øi ironicæ. this somatization of the contrafactual and alterhistorical powers of art whereupon the art from Eastern Europe has been obliged and challenged. performatively substituted for history. lived simulacra. proteicæ. The plasticity of the body already makes reference to the body as explosive plastic. The two major European exhibitions. imagologically. with his own blood. care încæ se cer analizate. cît øi. ceva mai apoi. challenge to a post-identitarian (re-)subjectification of the East. as if he’d be vomiting. needs to be continued. of simulation and disruption of freedom. În Est. Atît arta. but only upon his own body. 70 . in his “Eastern“ presentment – applies the history to himself/herself. universalizabilæ. Gender Check øi Les Promesses du passé. by performing. it has hardly started to catch consistency and. care începe sæ fie fæcutæ sæ „atace“ canonul istorico-istoriografic occidental. with history. stereotip prezente øi viitoare. cu propriul sînge. developing into typology. as yet – easterly – history! Or. The Eastern Model: Art As an Alternative Performance of History The Eastern artist – both in a geocultural sense. preluînd-o øi înlocuind-o prin artæ: creaflie de identitæfli. as they lose any sexual difference. somatæ arta din Estul Europei meritæ øi trebuie sæ fie generalizatæ. mai mult. arta: somatizînd istoria. through art. free unto all the present and future stereotype. care poate sæ redevinæ actor – mæcar pentru el însuøi. ca experienflæ existenflial-istoricæ unicæ. pe propriul corp. istoria. applying himself ingeniously. de-acum înainte. dramatic. upon his/her own body. mimetic amplificate). the women let themselves. Gender Check and Les Promesses du passé. in his own bathroom. that is in the environment of life itself. el începe sæ se joace cu identitæflile (tocmai astfel putînd sæ devinæ. cele douæ mari expoziflii. performatæ cu toate implicafliile øi asumærile de tip „estic“ (transformator-corporale) specifice unei arte concepute ca unica posibilitate de existenflæ demnæ. liber faflæ de toate identitæflilesemn. prin clarificærile pe care le-au adus øi prin bogæflia de resurse pentru prima datæ reunite øi puse la dispoziflie. pornind de la contribuflia esenflialæ a acestor douæ mari expoziflii. în propria carne. alternativ. îøi creeazæ. de identitæfli. they come in fact to being supraexploited and. formulat deocamdatæ în termenii artei. Cele douæ mari expoziflii europene. and the instrument that art strives for with politics. în ipostaza sa „esticæ“ – îøi aplicæ lui însuøi. arta a fost singura care l-a detaøat pe om de „teroarea istoriei“. by the two major exhibitions. tipicæ artei Estului. as demonstrated. in Gender Check. In the East. in the while. in his own flesh. an artist poses himself as an arch – to assign his body is all that he can do – between the bathtub and the toilet. prin creaflie impusæ de sine. art has been heroically. adicæ în mediul vieflii înseøi. ludicæ uneori. formulated in the terms of art for the present. corporal. from now on. discuflia este în curs. as he has come to be able to perform history virtually. On the political role. who is able to rebecome an actor – at least for itself. starting from the essential contribution of these two major exhibitions. and replacing it through art: creation of identities. someazæ la o (re)subiectivare postidentitaræ a Estului. sometimes playful production of identities. în Est. dizolvare a canonului conceptual øi categorial occidental. simulacre træite. mai exact. indiferent deci de societate øi de regim politic. autotorturîndu-se. mimetically amplified postmodernity). transformîndu-se în tipologie. istoriei. al Estului Europei în definitiva descentrare øi. Momentul devine model. a cærei fundamentalæ plasticitate a fost experimentatæ pînæ aproape de limite. elaboratæ în condiflii de privare de libertate de expresie sau. performînd-o. istoria imitînd-o. în sens tipologic. through the body. Both art. doar artistic poate face el. irrespective therefore of society and of political régime. his/her strictly historical experience becomes. alternatively. cît øi istoria contemporanæ au urgentæ nevoie de aceastæ infuzie de dramatizare existenflialæ ironic øi melancolic detaøatæ. în condiflii istorice precise. universalizable. aceastæ somatizare a puterilor contrafactuale øi alteristorice ale artei la care a fost obligatæ. prin artæ. alternatively. corpul este mediul. In the meantime. for instance. this ironically-heroic taking for its word.Modelul estic: arta ca performare alternativæ a istoriei Artistul estic – atît în sens geocultural. twenty years after the dissolution of the East into a tactically self-dissolved West (simply and solely for the reconstruction. ironic-eroicæ. bodily: by somatizing the history. characteristic of the art of the East. aøa cum demonstreazæ. in a typological sense. deserves and needs to be generalized. prin corp. therefore. To the assertion of identities and their ideologic naturalization. de-acum înainte. as unique existentially-historical experience. cu propriul sînge. de simulare øi de subminare a libertæflii. it is only artistically that he can make. whose fundamental plasticity has been experienced close to the limits. Iar noua istorie-geografie a artei. creator. therefore. passing the entire discipline work through the body. istorie! Or. iar istoria. a perfect hero of the peripherally. of his conversion into sign. dissolution of the Western conceptual and categorial canon. experienfla lui strict istoricæ devine. He/she has grievously “conquered“ the history. If “Man dwells poetically on this earth“ (Hölderlin). în propria carne. in his/her own flesh. sign-identities. art has been the only one able to detach man from “the terror of history“. of Eastern Europe in the conclusive decentration and. and the contemporary history are in badly need of this infusion of ironically and melancholically detached existential dramatization. la douæzeci de ani de la dizolvarea Estului într-un Vest tactic autodizolvat (numai øi numai pentru refacerea. În Est. a transformærii în semn. alternativ. deocamdatæ – estic –. art has confronted dramatically. în producerea.

The catalog of the Les Promesses du passé exhibition. Notes: 1. . Hermeneutica subiectului. Basic Books. The Future of Nostalgia. catalogul expozifliei Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe. catalogul expozifliei Gender Check. art has been (is) the history. ascetic exercises. and experience through which the subject carries out the necessary transformation on himself in order to have access to the truth. Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est. Köln. Thessaloniki. 2. 1981–82. Edelbert Köb is director of MUMOK. practice. the catalog of the Gender Check: Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe exhibition. “Préface“. We will call ’spirituality’ then the set of these research. Edelbert Köb este director al MUMOK. Catalogul expozifliei Les Promesses du passé. p. op. Centre Pompidou-JRP Ringier. cit. and Rainer Fuchs is chief curator of MUMOK. ascezele. . 14. „Préface“. Polirom. 19. 2001. edited by Frédéric Gros. 2010. dar nu pentru cunoaøtere. 2004. p. Paris. The Future of Nostalgia. “I think we could call ’spirituality’ the search. not for knowledge but for the subject. Fragmente importante sînt publicate în catalogul expozifliei pariziene. Centre Pompidou-JRP Ringier. Cologne. Svetlana Boym. at the same time heroic and ironical. 14. renunflærile.. op. conversions of looking. the price to be paid for access to the truth. in the East. 15–16). Une histoire discontinue de l’art dans l’Europe de l’Est exhibition.. p.. 2003. pp. general editors: François Ewald and Alexandro Fontana. preflul ce trebuie plætit pentru a putea accede la adevær. Studiu introductiv. øi care constituie. pp. practica. 4. . Important fragments are published in the catalog of the Parisian exhibition. The Hermeneutics of the Subject: Lectures at the Collège de France. Iaøi.] Un travaliu de sine asupra sieøi. the catalog of the Les Promesses du passé. 2009. [. 4. [. ci pentru subiect. 26–27). catalogul expozifliei Les Promesses du passé. This is a work of the self on the self. modificærile existenflei etc. an elaboration of the self for which one takes responsability in a long labor of ascesis (askésis)“ (Michel Foucault. modification of existence. translated by Graham Burchell. 2005. Svetlana Boym. p. 2001. traducere de Bogdan Ghiu. Preliminary study. ediflie îngrijitæ de Frédéric Gros sub îndrumarea lui François Ewald øi a lui Alexandro Fontana. p. experienfla prin care subiectul opereazæ asupra lui însuøi transformærile necesare pentru a putea accede la adevær. practici øi experienfle care sînt purificærile.. . New York. “Preface: Checking Gender and Verifying History“. cit. Translated by Sabin Borø Dimitri Prigov Couple. Cursuri la Collège de France (1981–1982). and experiences.. collection of Michael and Micaela Kemmer. 7. cit. . 7.. o transformare progresivæ de sine însuøi prin sine. cit. English series editor: Arnold I. pentru însæøi fiinfla subiectului. p. „Cred cæ am putea sæ numim «spiritualitate» cæutarea.. renunciations. which are.scena Note: 1. iar Rainer Fuchs curator-øef al MUMOK. Basic Books. Davidson. practices. pp. New York. scotch tape on b/w photograph. And the new history-geography of art.. . and history to be performed with all the “eastern“ (transformerly-bodily) type of implications and assumptions characteristic of an art conceived as the exclusive possibility for a dignified existence. transformare de care noi înøine sîntem responsabili printr-o trudæ îndelungatæ care este cea a ascezei (askésis)“ (Michel Foucault. MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König. op.. 19. „Preface: Checking Gender and Verifying History“.. op.MUMOK & Verlag der Buchhandlung Walther König. convertirile privirii. 18–20. Palgrave Macmillan. 5. will need to act on the fact that. 18–20. New York. etc. 2009. 6. courtesy of Gallery Sandmann.] Vom numi atunci «spiritualitate» ansamblul acestor cæutæri. for the subject’s very being. which may be purifications. 5. 3. Berlin 71 . 2. the catalog of the Gender Check exhibition. 2010. 40 × 33 cm. which begins to be made to “attack“ the Western historico-historiographic canon. 6. that art needs to be practiced as a contra-history. pp. 3. Paris. o elaborare de sine însuøi prin sine însuøi.

Movement 72 . July 2008. part of the project M3: Work. Memory. silver gelatin print.Romanian worker of a Czech origin in a auto tires factory in Prague. different sizes.

The Romanian workers’ immigration to the West has been analyzed in the artistic projects Travel Guide and Maersk Dubai. fiindcæ. De-abia anul acesta. MEMORY AND A BETTER FUTURE An Interview with Matei Bejenaru by Raluca Voinea MATEI BEJENARU is a visual artist who lives and works in Iaøi. ¬ Many of your projects have a performative character. 2007. technological knowledge. pe baza ideilor øi discufliilor avute cu mine.ro. video and performances. Fiind destul de interesat de practicile artistice performative. etc. 2008. when I was invited to participate at a performance festival called Blurrr. cæreia i-a plæcut proiectul. cu piese muzicale. I discovered what an emotional power the choir music has and. My hosts in Tel Aviv did not have the financial resources to produce this project. precum cele de la Tate Modern din Londra în 2007 sau în Bienala de la Taipei din 2008. Unele dintre ele. din perspectiva mea. sæ includæ forme muzicale purtætoare ale unui mesaj ideologic. una nu neapærat vizibilæ în lucrarea finalæ? √ Este adeværat cæ pentru multe dintre proiectele mele mæ pregætesc perioade de timp mai lungi. Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future e un proiect modernist ce experimenteazæ forme muzicale în raport cu un mesaj utopic despre viitor. împreunæ cu care organizeazæ din 2009 programul Departamentul pentru Artæ în Spafliul Public. Proiectul s-a clarificat mult dupæ ce am început sæ lucrez cu muzicianul britanic Will Duta. spuneai tu. Îfli vezi activitatea ca pe un proces. besides the performative setting (venue. care. even years of preparation and research. fetishizing in its turn the technological progress and the corresponding lifestyles in the Western world. mi-a propus sæ-l prezentæm la The Drawing Room øi la Tate Modern. Atunci cînd încerci. In 2010 she is co-curator of the international project The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. Do you see your activity as a RALUCA VOINEA is an art critic and curator. with musical composition and basically to collaborate with professionals from a field you don’t know so well? Matei Bejenaru √ The idea of a choir performance appeared three years ago. care la rîndu-i fetiøiza progresul tehnologic øi stilurile de viaflæ corespunzætoare din lumea occidentalæ. based on my ideas and the discussions we had. datoritæ unor contexte nefavorabile. in accordance also with my interest to produce artistic forms based on experiment and on the contradiction between form and content. and in the electronic music of the Kraftwerk group. I started to think to all sorts of choir performances which. or the Taipei Biennial. who. sæ interacflionezi cu lumea realæ e foarte greu. Cei de la Tel Aviv nu au avut resursele financiare sæ lucreze cu un ansamblu coral øi proiectul a ræmas în aøteptare. but the effective moment when they take place is preceded by months. în Londra. She is co-founder of E-cart. choreography. practic de a colabora cu profesioniøti din alt domeniu decît cele pe care le cunoøti bine? Matei Bejenaru √ Ideea unui performance coral s-a conturat acum trei ani. În 2010 este cocuratoare a proiectului internaflional The KNOT: Linking the Existing with the Imaginary. energia dedicatæ øi relafliile stabilite de-a lungul acestui proces sînt la fel de importante ca momentul final. nu se finalizeazæ. øi ar putea fi realizat pentru prima datæ anul acesta. He is a founding member of the Vector Association in Iaøi and manager of the Periferic Contemporary Art Biennial. memorie øi un viitor mai bun Interviu cu Matei Bejenaru realizat de Raluca Voinea MATEI BEJENARU este un artist vizual care træieøte øi activeazæ la Iaøi. el analizeazæ felul în care modurile de producflie economicæ. Imigraflia muncitorilor români în Vest a fost analizatæ în proiectele artistice Ghid de cælætorie øi Maersk Dubai. consecvent cu interesul meu pentru forme artistice bazate pe experiment øi pe contradicflia dintre formæ øi conflinut. As I was interested in performative practices. coregrafie…). în care implicarea ta personalæ. fetishizing him. prezentate în diferite expoziflii internaflionale. Raluca Voinea ¬ You were telling me that your project Songs for a Better Future is dated a few years back. in Tel Aviv. When and how was this project born and what has given your idea to work with a choir. nu mai eøti protejat de sistemul RALUCA VOINEA este critic de artæ øi curator. am descoperit ce putere emoflionalæ are muzica coralæ øi. the mentalities and the peoples’ ways of life have changed in the former communist countries during the last two decades. curatoarea britanicæ Cylena Simonds. am început sæ gîndesc tot felul de performance-uri corale care.) could include musical forms as carriers of an ideological message. organizat de curatorul Sergio Edelsztein. Este cofondatoare a Asociafliei E-cart. fetiøizîndu-l. WORK.scena Muncæ. ¬ Multe dintre proiectele tale au un caracter performativ. proposed me to present it at The Drawing Room and at Tate Modern in London. It was only this year that the British curator Cylena Simonds. who liked the project.ro Association. mentalitæflile øi stilurile de viaflæ ale oamenilor s-au schimbat în flærile postcomuniste în ultimele douæ decenii. prin fotografie video øi performance-uri. însæ momentul efectiv în care au ele loc e precedat de luni sau chiar ani de pregætire øi cercetare. Este membru fondator al Asociafliei Vector din Iaøi øi director al Bienalei de Artæ Contemporanæ Periferic. documentez sau comentez situaflii de viaflæ. Songs for a Better Future is a modernist project that brings together experimental musical forms with an utopian message on the future. sau e doar o muncæ premergætoare. organized by curator Sergio Edelsztein. in my opinion. Raluca Voinea ¬ Proiectul Cîntece pentru un viitor mai bun/Songs for a Better Future dateazæ conceptual de cîfliva ani. and it could only be realized this autumn. lives in Bucharest. în ce mæ priveøte ele sînt procese artistice în care eu creez. cînd am fost invitat sæ particip la festivalul de performance Blurrr din Tel Aviv. cunoaøterea tehnologicæ. În proiectele sale din ultimii ani. øi din muzica electronicæ a grupului Kraftwerk. ræmînînd ca proiecte în mintea mea. so it remained in stand-by. va compune cîteva piese corale experimentale ce vor fi prezentate în locurile amintite. indiferent de modul în care se finalizeazæ øi se prezintæ publicului. træieøte la Bucureøti. pe lîngæ setting-ul performativ (loc. 73 . ca artist. by using photography. which have been presented in various international exhibitions such as the Tate Modern in London. glorifying the proletarian worker and. he analyzes how the ways of economical production. The project started to be much clearer after I started to work with the British musician Will Duta. Will Duta takes starting points in the proletcultiste music of the 50s. Cînd øi cum s-a næscut acest proiect øi ce anume a næscut ideea de a lucra cu un cor. In his projects from recent years. with which she is organizing since 2009 the programme The Department for Art in Public Space. will compose a few experimental choir pieces that we want to present in the above-mentioned venues. Will Duta va scrie piesele inspirat din muzica coralæ proletcultistæ a anilor ’50 care glorifica muncitorul proletar.

part of the project M3: Work. different sizes. Memory. silver gelatin print. June 2008. Memory. Movement Romanian workers on a construction site in Nettuno (Italy). part of the project M3: Work. silver gelatin print. Movement . June 2008.Young woman from Romania taking an Italian language exam. different sizes. Rome.

Movement A text written on a typewriter. May 2008. part of the project M3: Work. Memory. part of the project M3: Work. Movement Construction site for the modernization of the thermal network in Iaøi. silver gelatin print. Movement 75 . silver gelatin print. May 2008.scena Female worker in a shoe factory in Iaøi. different sizes. Memory. April 2010. part of the project M3: Work. Memory.

¬ Eøti. as much as possible. of course did not allow me to film or record them. cele mai emoflionante momente nu au fost cele surprinse în film. eu o væd unitar. even if it does not bring to surface all these aspects. I see it altogether as a process that encompasses all of them. not to be a hypocritical artist. iar lucrarea finalæ. iar orele de religie sînt obligatorii?… În timp ce scriu acest text. living the sweet life of the “caviar left”. but my introductory meeting with a group of young fundamentalist Muslims. a muncitorilor de tot felul. putea fi baza unei viitoare dezvoltæri dupæ 1989. as. atît în bine. they are artistic processes for me. de vreme ce subiecflii din proiectele artistice nu profitæ de pe urma lor. How do you relate to these people. îmbræcafli cu acele cæmæøi lungi pînæ în pæmînt. which was wiped out in the 90s. cum te apropii de ei øi cînd decizi cæ povestea lor trebuie transpusæ într-un limbaj artistic? Crezi cæ existæ limbaje artistice adecvate pentru a nara aceste istorii. chiar dacæ nu aduce la suprafaflæ toate aceste aspecte.. it certainly influenced me in the way I did the video documentary in the end. Cît ne intereseazæ cæ teoria evoluflionistæ e contestatæ în manualele de biologie de liceu sau cæ fizica. lumea noastræ s-a schimbat fundamental. some are visible. ci întîlnirea mea pregætitoare într-un club de fitness cu un grup de tineri musulmani fundamentaliøti.. Therefore. de la øurubul øi piulifla veiozei pînæ la hîrtia albæ de scris… Mulfli dintre oamenii cu care am lucrat în fabricæ au emigrat øi poate de asta am început sæ fiu sensibil la acest fenomen. adesea anonime øi colective? √ Eu vin din mediul industrial. Deci. Their immense frustration and their refuse to integrate in the French society were released through the way in which they were “treating“ their bodies. mæ uit pe masa mea øi væd cæ nimic nu e fæcut în flara mea.. Some of them. but we have accumulated a technologi- 76 . dressed with those long shirts. still I think that in that time we did have an industrial development. acum doi ani. cît øi în ræu. of researchers in academic institutes. Spre exemplu. øi am vrut sæ fac un video documentar despre un cartier defavorizat unde locuiau mai ales algerieni. chimia øi biologia se doresc a fi comasate într-o singuræ materie numitæ „Øtiinfle“. Obviously. of all kind of workers. Far from me to be a nostalgic for Ceauøescu. ca un proces care le înglobeazæ pe toate.“. and your readers find out about it now. dar am acumulat o cunoaøtere tehnologicæ care. care. chiar dacæ inferioaræ celei occidentale. Some told me that when they were going to the supermarché with their family. în Franfla. sæ nu fiu un artist ipocrit. I try to be honest and fair to the people I work with. they only remain as projects in my mind. energia consumatæ într-un proiect face parte din asta. færæ discuflie.. which are often anonymous and collective? √ I myself come from an industrial milieu. When as an artist you try to interact with the real world it gets very difficult. and the final work. Victor Burgin once said in a conference that he does not believe in social art as long as the subjects of these artistic projects do not take any advantage from them. care nu e altceva decît modul nostru de a ne inte- process. which visibility in the final result is not important? √ It is true that for many of my projects I prepare for longer time. Evident. In the past 20 years I’ve seen our world changing fundamentally. you’ve grown more and more interested in the lives of immigrants (legal or not). ¬ Lately. într-o dictaturæ comunistæ unde totul era centralizat. altele nu. a couple of years ago. O flaræ care nu produce tehnologie este o flaræ de mîna a doua. due to unfavourable contexts. M-am amægit în anii ’90 crezînd cæ o bunæ parte din infrastructura industrialæ a României se va moderniza prin transfer tehnologic din Vest. the energy invested and the relationships you establish alongside this process are just as important as the final moment. Erau niøte tineri masivi. Majoritatea proiectelor mele au diferite componente. experienflæ care m-a marcat. care. the most touching moments were not the ones depicted in the video. Imensa lor frustrare øi refuzul lor de a se integra în societatea francezæ se eliberau prin felul în care îøi „tratau“ propriul corp. French teenagers used to call them names like “Papa Noel!. both in good and in bad ways. you are not protected by the artistic system. I worked for a few years as an engineer during the communist times. in a fitness club. nu m-au læsat sæ-i filmez sau sæ-i înregistrez. in which I create.artistic. în ultimii ani. Încerc sæ fiu onest øi corect cu oamenii cu care lucrez øi. în „timpul mallurilor“ øi al nesfîrøitelor øantiere de biserici ortodoxe. an experience that has surely marked me. Victor Burgin spunea într-o conferinflæ cæ el nu crede în arta socialæ. În douæzeci de ani. how do you approach them and when do you make the decision that their stories should be transferred to an artistic language? Do you believe there are adequate artistic languages to narrate these stories. no matter the way they are finalized and presented to the public. unele vizibile. se refugiazæ în lumea artei.” The discussion I had with them was the essence of the project. when I had a residency in Tourcoing France and I wanted to make a documentary video about an under-privileged neighbourhood which was inhabited mostly by Algerians. am lucrat cîfliva ani ca inginer în perioada comunistæ. I often think about this perspective and I get to ask myself questions on the purpose of the art I produce. or everything is only a preliminary work. continuîndu-øi traiul dulce al „gauchismului de salon…“. For example. azi. Nevertheless. Mæ întreb ce nevoie avem noi de ingineri øi cercetætori. Unii mi-au spus cæ atunci cînd merg cu familia la supermarché sînt adolescenfli francezi care strigæ dupæ ei „Papa Noël!. Acest lucru nu s-a întîmplat din cauza proastei guvernæri a flærii øi a multor factori externi. they were wearing Puma or Nike sneakers and were doing all these apparatus exercises. odatæ ce a luat materia primæ din realitate. They were massive guys. who only takes the raw material from reality and takes refuge in the art world. do not finalize. others are not. Mæ gîndesc adesea la asta øi ajung în cele din urmæ la întrebæri privind funcflia artei pe care o produc. it was not a natural development in a communist dictatorship where everything was centralized. din ce în ce mai interesat de viafla emigranflilor (legali sau nu). Departe de mine de a fi un nostalgic al ceauøismului. totuøi. in which your personal involvement. Discuflia cu ei a fost esenfla proiectului care a avut loc doar în mintea mea øi despre care vor afla cititorii acum… M-a influenflat în modul în care am fæcut ulterior documentarul video. În ce fel te raportezi la aceøti oameni. who. and. nu a fost vorba de o dezvoltare fireascæ. consider cæ am fæcut un efort de dezvoltare industrialæ din care s-a ales praful în anii ’90. pe cît posibil. evident. undoubtedly the energy consumed in a project becomes part of it. The majority of my projects have different components. a cercetætorilor din institute. but this only took place for me. aveau adidaøi Puma sau Nike øi fæceau exerciflii la aparate. cînd am avut o rezidenflæ la Tourcoing. document or comment on life situations.

knowledge and human relationships in projects such as the recent one called M3: Work [Muncæ]. I want to mention that in the images I produce I am not looking either for aesthetic nor journalistic impressiveness. in the same time reflecting on the medium of photography and what one can say with it. nici spectaculosul jurnalistic. of gathering a top technology and bringing it to a country without technology… ¬ What do you think is the responsibility of the artist in society? √ This depends on the official function of art in that precise society. trebuie sæ fie o legæturæ între forma de documentare øi subiectul documentat. For me there must be a connection between the form used for documenting and the documented subject. deci trebuie sæ mai øi øtiu cîte ceva. but I try to objectively document a situation. Un alt proiect e acumularea unei tehnologii de vîrf øi aducerea ei într-o flaræ færæ tehnologie… ¬ Care crezi cæ este responsabilitatea artistului în societate? √ Asta depinde de funcflia oficialæ a artei din acea societate. în spiritul lui Lewis Hines. øi asupra a ceea ce pofli spune prin asta. could have been a solid basis for the development after 1989. în principal. As for immigrants. De aceea cred cæ tot despre muncæ. I don’t believe an artist can change the world. Movement. asimilate unei practici artistice conceptuale. dar poate sensibiliza multæ lume în lupta împotriva osificærii øi a alienærii generale. intitulat M3: Muncæ. øi am început o „odisee“ de achiziflionare a acestei întregi tehnologii care moare. atunci artistul e responsabil cu interpretarea adeværurilor. and this only happens in a progressive society. then the artist who wants acknowledgement and prestige must line up to those who march in the rhythm of this world. but he/she can sensitize a lot of people against the rigid way of thinking and general alienation. This thing didn’t happen due to the bad governance of the country and surely due to many external factors and circumstances. de fapt. from the screw and the bolt of the lamp to the white paper. in the age of shopping malls and endless building of Orthodox churches? How interested are we in the fact that the evolutionary theory is contested in biology schoolbooks or that Physics. a camera or some other darkroom equipment. Un prim motiv ar fi acela cæ sînt profesor de fotografie. Trebuie sæ precizez cæ în imagini nu caut nici esteticul. trying to control all the stages of production. I lead a simple and austere life in which I work most of the time. I wonder what need could we have for engineers and researchers today. cæutînd sæ reflectez øi asupra mediului fotografic. 4 x 5 and 8 x 10 inches.scena gra în lumea globalizatæ: producînd orice în regim de lohn (de la textile pînæ la… culturæ). Atunci cînd vorbesc despre aceste subiecte. ci încerc sæ documentez obiectiv o situaflie. and I’ve started an odyssey of collecting all this dying technology. Eu duc o viaflæ destul de simplæ øi austeræ. Dacæ ea e. This is another project. Thus his/her role is one of decorator and loudspeaker. mediating conflicts and making a critique of the official versions of things. I use mostly experimental documentary means and objective photo-reportage. May 2010. o cameræ sau niøte echipamente pentru camera obscuræ. folosesc numai fotografia analogicæ. aøa cum s-a fæcut în mai multe proiecte fotografice. ¬ Cine te inspiræ în munca ta fotograficæ? Putem vorbi astæzi despre o revenire a fotorealismului cu tematicæ socialæ sau el nu a dispærut. while Religion becomes a compulsory discipline?! While I’m writing this text I look on my table and I see there is nothing manufactured in my country. Astfel. I only use analogue photography. When I document life situations connected to the working process. Treptat. nu numai pauzele de masæ. part of the project Prut cal knowledge that. 110 × 85 cm each. Memory. øi asta fline de o societate progresistæ. not only the lunch breaks. dar pot face cîteva consideraflii despre interesul meu pentru practica fotograficæ. 4 x 5 øi 8 x 10 inch. I’ve gradually come to work with large-size cameras. so I have to know a few things. then the artist is responsible with interpreting the truths. A country that does not produce technology is a secondhand country. Un alt motiv este cel de a documenta fotografic procesul muncii. to export cheap labour force and smart kids. If this is mostly to legitimate the order of things. even if it was inferior to the Western one. Another reason is the desire to document the process of labour. cea de a legitima ordinea lucrurilor. a developer tank. many of the people I worked with in the factory left the country and maybe that’s why I’ve started to have a special sensitivity to this subject. în care muncesc mai tot timpul. funcflia lui e una de decorator øi portavoce… Dacæ arta poate însemna mai mult decît atît. miøcare. 77 . which is nothing else but our way of integrating ourselves in the globalized world: to produce anything in a lohn-regime (from textiles to culture). despre cunoaøtere øi relaflii în procesul muncii vorbesc în proiectul meu fotografic mai amplu. Walker Evans. am ajuns sæ lucrez cu camere de format mare. Pentru mine. Teachers commuting to villages in Iaøi County. In the beginning of the 90s I deluded myself thinking the industrial infrastructure in Romania would modernize through technological transfer from the West. That’s why I follow the subjects of labour. but I can say a few things about my interest for the photographic practice. which I assimilate to a conceptual artistic practice. Cred cæ el nu va schimba lumea. memorie. atunci artistul care vrea recunoaøtere øi prestigiu trebuie sæ intre în plutonul celor care „bat pasul de defilare al artei“ acelei lumi. When I talk about these subjects. If art can mean more than that. silver gelatin print fixed on an aluminum plate. încercînd sæ controlez toate etapele lanflului tehnologic. exportînd forflæ de muncæ ieftinæ øi copii deøtepfli. medierea conflictelor øi critica ordinii oficiale a lucrurilor. Atunci cînd documentez fapte de viatæ legate de procesul muncii. un tanc de developare. folosesc în special documentarul experimental øi fotoreportajul obiectiv. I’ve gone to countless places in Europe to buy a photo enlarger. as many photographic projects have already done. Chemistry and Biology are to be brought together as one single subject called Science. Am fost prin nenumærate locuri din Europa ca sæ cumpær un fotomæritor. niciodatæ? √ Nu cred cæ putem discuta acum despre o revenire a fotorealismului. One first reason for this interest is that I also teach photography. ¬ Who inspires you in your photographic work? Can we speak today about a revival of the social photo-realism or this has never actually disappeared? √ I don’t think we can talk about a comeback of the photo-realism in Lewis Hines’ or Walker Evans’ way.

Geneva and Campagne première. in collaboration with Levente Polyák and Ágnes Dóra Dénes. courtesy of the artist.Zsolt Keserue Rounding Off I 2006–2007. photo: József Rosta Uriel Orlow Remnants of the Future. Berlin. photo: József Rosta . installation. blanc pain art contemporain. HD Video I 2 0’ 3’’. DV 22’. 2010.

curator-øef al Muzeului Ludwig din Budapesta. øi o expoziflie prezentatæ recent la Leipzig øi la Lódz 3 i-au explorat în aceeaøi mæsuræ semnificaflia simbolicæ. The average person (let us call him/her “the worker“ even if the category requires urgent revision as well) who hasn’t started a business or didn’t study any economy can gather information from the media or from politicians in a simplistic.1 The first. lately). during the last two decades. lui sau ei. pe atunci pærea cæ eroziunea sistemelor sociale øi economice socialiste invalida teoria marxistæ. poziflia socialæ a artiøtilor øi produsul artistic în schimbare. delivered the opening speech. Totuøi. at least in part. ´ Acesta este deja un moment de perplexitate pentru cronicarul format în umanioare: din acest moment. De altfel. capitalismul însuøi a intrat într-o crizæ (ori într-o cu totul nouæ. Budapest. cel mai de seamæ reprezentant la Budapesta al acestui trend era Galeria Trafó. with frequent references to the global economic crisis. pentru a fi în mæsuræ sæ înfleleagæ. OVER THE COUNTER Krisztina Szipõcs The Phenomena of Post-socialist Economy in Contemporary Art Budapest. în ultimele douæ decenii. 79 . Mûcsarnok. expozifliile organizate aici au tratat o largæ paletæ de fenomene politice. La Sortie des Usines Lumière [Ieøirea muncitorilor de la Uzinele Lumière]. There is something in the air. ’ This is already a moment of perplexity for the chronicler trained in humanities: from this moment on. economist øi directorul actual al Pénzügykutató Zrt. sæ aibæ o înflelegere de ansamblu a sistemului (monetar. cea mai popularæ strategie fiind încæ adaptarea sau simpla supraviefluire. Cineastul german Harun Farocki2. ca sæ aparæ la cursurile lui. la sfîrøitul anilor ’80. filmul din 1895 al fraflilor Lumière. down-to-earth form but this will not enable him or her to have an overall grasp of the system (monetary. producflie øi economie. celebru ziarist al erei Kádár øi al anilor urmînd schimbærii de regim politic. Moreover. imposibilæ planificarea pe termen lung. Materiile acestea erau ocazii pentru întreaga grupæ de studenfli de a chiuli nepedepsifli. chief-curator of Ludwig Museum. my extremely individualist colleagues had seldom had mercy on the sickly. procesele ce se desfæøoaræ în lume. the social position of artists and the changing artistic product. taxes). neprevæzutæ etapæ) øi de-acum globalul sistem postfordist necesitæ corecflii constante. editor of Balkon contemporary art magazine. Curators Eszter Lázár and Zsolt Petrányi have examined the last two decades in Central Europe. Perioada de tranziflie de la socialismul timpului trecut la doritul capitalism pare sæ fie una færæ de sfîrøit. Pluteøte ceva în aer. Nevertheless in those times the erosion of the socialist social and economical systems had seemingly invalidated the Marxist theory thus the concepts of production. Omul obiønuit (sæ-i spunem „muncitorul“.18 iunie – 19 septembrie 2010 Cea mai recentæ expoziflie de amploare de la Mûcsarnok/Kunsthalle oferæ un nex de conexiuni cu totul nou pentru adepflii artei contemporane. production and economy.1 Cele dintîi 45 de secunde de peliculæ realizate vreodatæ. the 1895 film. din perspectiva istoriei economiei. The exhibitions organized here during the last five years have dealt with a wide palette of post-socialist political. from the point of view of the history of economy. These subjects were opportunities for the entire study group to skip classes unpunished. she has to operate with concepts she had for the last time encountered during her classes on scientific socialism and political economy by the end of the nineteen eighties. a flinut discursul de deschidere. redactor al revistei budapestane Balkon. the worker and the capitalist had for a while vanished from everyday slang. KRISZTINA SZIPÔCS este istoric øi critic de artæ. colegii mei extrem de individualiøti îøi fæceau rareori milæ de universitarul bolnævicios. Previously. el trebuie sæ opereze cu concepte pe care le-a întîlnit pentru ultima datæ în timpul orelor de socialism øtiinflific si economie politicæ. anyway. majoritatea adulflilor din flærile postsocialiste au ales sæ nu îøi îmbunætæfleascæ cunoøtinflele de economie øi politicæ. deøi categoria necesitæ de asemenea o revizuire urgentæ). has become a favorite point of reference for the international scene. încærunflit. Curatorii Eszter Lázár øi Zsolt Petrányi au examinat ultimele douæ decenii în Europa Centralæ. cu referiri frecvente la criza economicæ globalæ. pe înflelesul tuturor. the most outstanding Budapest representative of this trend used to be the Trafó Gallery. This person did not develop self-supporting skills while constant changes make long-term planning impossible. sociale øi economice postsocialiste. well-known publicist of the Kádár era and of the years following the change in the political regime. în ultimul timp).scena Peste tejghea Krisztina Szipôcs Fenomenul economiei postsocialiste în arta contemporanæ Budapesta. [Societatea pentru Cercetæri Financiare]. Workers Leaving the Factory by the Lumiére brothers. economist and present director of Pénzügykutató Zrt. The German moviemaker Harun Farocki2 and an exhibition recently presented at Leipzig and Lódz 3 have equally explored its symbolic significance. mæcar parflial. social and economic phenomena. Omul nostru nu øi-a dezvoltat abilitæflile de a se autosusfline. oricum. Mûcsarnok. The transition period between the socialism of the past and the desired capitalism seems KRISZTINA SZIPÔCS ist an art historian and critic. (Society for Financial Research). immortalizing workers leaving a family-owned factory. de muncitor øi capitalist au dispærut pentru o vreme din jargonul cotidian. 45 seconds motion picture ever. au devenit un punct favorit de referinflæ pentru scena internaflionalæ. imortalizînd niøte muncitori pæræsind o fabricæ. iar astfel øi conceptele de producflie. În ultimii cinci ani. asta e incontestabil: ne confruntæm cu un numær crescut de expoziflii legate de muncæ. de redistribuflie. în timp ce schimbærile constante fac. care nu a început o afacere ori nu a studiat deloc economie. this is undeniable: we are facing a growing number of exhibitions related to work. the processes going on in the world. Budapest. re-distribution. distribution. the majority of grownups in post-socialist countries have chosen not to upgrade their knowledge in economy and politics to be able to understand. dar asta nu îi va permite. They had never expected they would soon be rated as forces of production (human resources. Anterior. îøi poate strînge informaflii din media ori de la politicieni într-o formæ simplistæ. care le preda. László Lengyel. László Lengyel. de distribuflie. Între timp. grey-faced lecturer by showing up at his classes. proprietate de familie. Nu s-au aøteptat vreodatæ ca atît de curînd sæ fie catalogafli ca forflæ de producflie (resurse umane. de impozitare). 18 June – 19 September 2010 The latest great exhibition at the Mûcsarnok/Kunsthalle offers a whole new system of connections for adepts of contemporary art.

collages. photos. objects. courtesy of the artist and Franco Soffiantino Gallery. 2010. photo: József Rosta .ˇ Katerina Sedá What Can You Do? (No Light). dimension variable. drawings.

photo: József Rosta Matei Bejenaru Travel Guide. 2007. photo: József Rosta Lucia Nimcova Unofficial. 2007.Lucia Nimcova Exercises. 2007. b/w wall installation. installation and publication. 6’ 02’’. photo: József Rosta . Humenne. 1990–2006. HD Video. SK. images from the archive of regional cultural centre.

Videoul aratæ cadre lungi cu oceanul insensibil. biografii øi fotografii ale unor angajafli în inima industriei capitaliste de înaltæ tehnologie. faflæ de incredibil de stratificatul øi diversul regim socialist. dar avînd culturi diferite øi fiind în varii stadii de dezvoltare. iar instalaflia – excesiv de impresionantæ4 – nu reuøeøte sæ devinæ o piesæ autenticæ. care. Lucrærile expuse se axeazæ pe destinul individului øi al colectivitæflii. Expoziflia cuprinde lucrærile a 29 de artiøti øi grupuri de artiøti din Ungaria. faflæ de prietenii øi vecinii cuiva. artista organizeazæ scrisori. e una specialæ pentru fiecare caz în parte. dar din motive contrare. Filmul realizat de elveflianul Uriel Orlow în Armenia se individualizeazæ din mai multe puncte de vedere: pelicula. vine de la Matei Bejenaru. oferind o perspectivæ mai largæ poveøtilor familiare prin care sînt elucidate propriile noastre aøteptæri øi concepte nedefinite. începute dupæ cutremurul din 1988 øi niciodatæ finalizate. Seria de imagini lente øi narafliunea aferentæ sînt întrerupte de tumultuoasa înregis- Johanna Kandl Paris. harta imaginaræ trasatæ de lucrærile expuse se întinde pînæ în Armenia. Austria. cu încercærile ei de a gæsi soluflii raflionale la problemele clasei muncitoare. Franfla si Elveflia. intitulat Rounding Off [Rotunjire în minus]. filmærile video printre locatarii blocurilor ræmîn pe un teren relativ sigur (un spafliu de locuinfle curat. cu reverberaflii din viziunile øtiinflifico-fantastice ale lui Tarkovski øi ale lui Kubrick. încorporat în exponate. photo: József Rosta 82 . ce oferea multiple drepturi la libertate øi nivele de siguranflæ a existenflei. 170 × 243 cm. atît simbolic. mai profundæ øi diferitæ. filmatæ cu tehnici profesionale øi sugestive. tempera on wood. înfæfliøînd un grup de oameni ce nu se pot sustrage condifliei de „Gastarbeiter“. ale lui „ei“ øi „noi“. în timp ce Vestul îl considera cu încæpæflînare o dictaturæ. Croaflia. tratînd despre øantierul pitoresc al unei imense zone de locuinfle de tip sovietic. imaginile øi comentariile sale sînt îmbibate de o atmosferæ de TVamator ori de cea a telenovelei ungureøti Szomszédok5 [Vecinii] øi construiesc o auræ nostalgicæ falsæ în jurul acestor viefli øi locuinfle nelalocul lor. de la periferia esticæ. relativ recent) øi la nivelul banalului. Polonia. cît øi literalmente alb-negru. 2009–’10) este un. exact ca øi în Rusia. 2010. pe cînd încercau sæ fugæ în Canada ca pasageri clandestini. cu containerele imense. Asta ne readuce la problemele de bazæ ale lui „în afaræ“ øi „înæuntru“. este un video al lui Zsolt Keserue. cum ar fi organizarea modernistæ a spafliului ori utopia Bauhaus. România. istoria acestor flæri. se confruntæ cu probleme specifice: în mare parte. Germania. Majoritatea artiøtilor øi-au explorat propria istorie personalæ øi este destul de greu sæ pæstrezi o distanflæ obiectivæ faflæ de copilæria cuiva øi experienflele tinereflii lui. tratînd despre zonele de locuire. Bulgaria. se aseamænæ mai degrabæ cu un monument comemorativ romantic al unei civilizaflii necunoscute decît cu o lucrare criticæ. la ambasadæ. Rusia. O interpretare asupra aceluiaøi subiect. în Vest. øi peste Oceanul Atlantic. în cele øapte minute ale peliculei Maersk Dubai (2007). din 1981. Bill and Donald Have Moved.Expoziflia de la Mûcsarnok ar putea ajuta privitorul prin transformarea relafliei naive a lui/ei cu mediul socio-economic într-una mai conøtientæ øi etic orientatæ. la Est. nu li se îngæduia sæ pæræseascæ fabrica pentru a urmæri ceremonia funeraræ la TV. Pe lîngæ mai cunoscutele regiuni central. la moartea lui Tito. experiment de procesare a istoriei muncitoarelor iugoslave din Berlinul de Vest prin ochii øi cu metodele unui cercetætor (sociolog). Chiar dacæ autorii. raza acestor lucræri întinzîndu-se astfel cu mult în afara graniflelor Uniunii Europene.øi est-europene. Lucrarea Margaretei Kern (Guests [Oaspefli]. În dosare øi albume. în 1996. foste membre ale unui imens imperiu. øi care ræmîn totuøi captivi în prospera societate vest-germanæ. Slovacia. Republica Cehæ. pe calea experienflei sensibile a unui fenomen din trecutul recent. se referæ uneori la probleme importante. Fie øi neintenflionat. cærora. Celælalt exponat „bizar“. vizual oarecum plat. Statele ex-membre ale Uniunii Sovietice. comemoreazæ trei tineri români aruncafli în apæ de la bordul unei nave taiwaneze. diferitæ de cea a altor flæri din fostul bloc socialist.

scena 83 .

dealing with the picturesque building site of a huge. Austria. just like that of Russia. France and Switzerland. Poland. Croatia. 2009–10) is a – visually somehow lame – experiment to process the history of Yugoslavian female workers in West Berlin.Mladen Stilinovic ´ Bag People. Even if the authors. displaying a group of people who cannot escape the “Gastarbeiter“ status. through the eyes and with the methods of a researcher (sociologist). The other “odd“ exhibit is a video by Zsolt Keserue. neat dwelling area) and on the level of commonplace – and the excessively impressive installation4 falls short of turning it into an authentic piece. different from that of other countries in the former socialist bloc. at Tito’s 1981 death are not allowed to leave the factory and watch the burial ceremony on TV at the embassy. talking about dwelling areas. The work by Margareta Kern (Guests. by which they elucidate our own expectations and undefined concepts. b/w photos. offering various liberty rights and levels of existential safety while the West stubbornly deems it a dictatorship. 2001. memoirs by and photos of people employed in the heart of the capitalist high technology industry in files and albums. they offer a wider perspective of familiar stories. The artist organizes letters. both symbolically and literally black-andwhite rendering of the same topic comes from Matei Bejenaru. photo: József Rosta Mircea Cantor Double Heads Matches. A denser and different. sometimes do refer to important issues such as the modernist organization of space or the Bauhaus utopia trying to find rational solutions to working class problems. is a special one in each case.000 boxes produced manually at Gherla matches factory in Romania. formerly unknown phase) and the now global. The former Soviet member states on the Eastern periphery are confronting peculiar issues: the history of the majority of these countries. The Mûcsarnok exhibition might help the viewer by turning his/her naïve relation to the socio-economic environment into a more conscious and more ethics-oriented one. former members of a huge empire but of different cultures and at various stages of development. through the sensuous experience of certain phenomena in the recent past. the most popular strategy still being adaptation or mere survival. courtesy of the artist. reverberating of the science fiction visions in Tarkovsky and Kubrick. who are nevertheless still trapped by West-German welfare society. from one’s friends and neighbors. The exhibition collects the works of 29 artists and artist groups from Hungary. In meantime capitalism itself has entered a crisis (or an entirely new. its images and comments are imbued with the atmosphere of hobby-TV or that of the Hungarian soap opera. This takes us back to the basic issues of “outside“ and “inside“. Romania. the Czech Republic. Slovakia. much rather resembles a Romantic memorial of an unknown civilization than a critical work. thus the radius of these works reaches far beyond the borders of the European Union. Germany. Paris. post-Fordist system requires constant correction. Unintended as may be. of “them“ and “us“. Soviet-type dwelling area initiated after the 1988 earthquake and never finished. photo: József Rosta to be a never-ending one. The film shot by Swiss Uriel Orlow in Armenia stands out from several points of view: the motion picture shot with suggestive and professional techniques. The majority of artists have explored their own personal history and it is quite difficult to keep an objective distance from one’s childhood and youth experiences. Bulgaria. 2002–2003. 20. the imaginary map traced by the exhibited works stretches to Armenia in the East and across the Atlantic Ocean in the West. Szomszédok5 [Neighbors] and build up a fake nostalgic halo around these lives and dwellings out of place. who. the video shot among panel block dwellers remains on relatively safe ground (a pretty recent. contained in the exhibits. entitled Rounding Off but for opposite reasons. courtesy of the artist & Yvon Lambert Gallery. from the unbelievably layered and varying socialist regime. who in his 7 minutes motion picture Maersk Dubai (2007) commemorates three Romanian young men thrown into the water from the deck of a Taiwanese ship in 1996 as they were trying to flee to Canada 84 . 30 × 40 cm. Russia. The exhibited works are focused upon individual and collective destiny. Beyond the more familiar Central-Eastern-European region.

artistul a reunit în piafla din fafla Tate Modern comunitatea românæ din Marea Britanie – cîteva sute de oameni. painted steel. pe coperta cæruia o hartæ schematicæ de cale feratæ. care-øi cîøtigæ existenfla acolo. care aproape cæ repune în scenæ întregul eveniment tragic. on the cover of which a schematic railway map. ci øi în taberele de refugiafli din Ungaria. Celælalt scurtmetraj al lui Bejenaru (Together [Împreunæ]. like it or not. pînæ la metode de a corupe polifliøtii øi avertismente cu privire la taiwanezi øi filipinezi. “The general objective is to raise as much money as possible. scrie Bejenaru în ghidul sæu. who comes close to enact the entire tragic event. we are becoming part of the show. 2007) presents those who were lucky in their escape: for two minutes’ time. courtesy of the artist. „Obiectivul general este sæ strîngi cît mai mulfli bani posibil. Proiectul. the artist has gathered in the square outside Tate Modern the Romanian community in the UK – several hundred people who submerge into the everyday multicultural crowd making a living there. repeated on the floor of the exhibi- Andreas Fogarasi Fence/Facade. go back to Romania and invest it there“ – writes Bejenaru in his guide.scena trare de arhivæ despre un marinar din insulele Filipine. savior of one of the boys. sacrificarea crudæ a bæieflilor pentru comoditatea echipajului navei. containing the most important pieces of information. The project presented in several forums consists in a guide for Romanians intending to make a living as illegal workers in Great Britain. of huge containers. constæ într-un ghid pentru românii care intenflioneazæ sæ îøi cîøtige existenfla ca muncitori ilegali în Marea Britanie. 2008. The most complex and playful rendering of the immigrant topic is found in he work Travel Guide (1990–2006). prezentat deja în cîteva locuri. as the issue of human rights surfaces not only along the Italian shores but in Hungarian refugee camps as well. The series of slow images and the related narration are interrupted by a hectic archive footage of a sailor from the Philippine Islands. Cea mai complexæ øi jucæuøæ redare a subiectului imigrantului se gæseøte în lucrarea Travel Guide [Ghid de cælætorie] (1990–2006). construieøte un pod pe distanfla de as stowaways. fie cæ ne place sau nu. the cruel sacrifice of the boys to the comfort of the ship crew. altminteri scufundafli în mulflimea multiculturalæ de zi cu zi. reluatæ pe podeaua din sala expozifliei. de la folia termoizolantæ de utilizat în timpul ascunderii în containere. devenim parte a spectacolului. „Vestul“ manifestæ încæ atitudini de intoleranflæ øi. salvatorul unuia dintre bæiefli. The other short video by Bejenaru (Together. Pity the three young Romanian men did not have an issue of this guide. pe mæsuræ ce problema drepturilor omului iese la suprafaflæ nu doar de-a lungul flærmurilor italiene. 2007) îi prezintæ pe cei care au avut noroc în evadarea lor: timp de douæ minute. sæ te întorci în România øi sæ îi investeøti acolo“. from the thermo-isolating foil to be used while hiding in a container. conflinînd cele mai importante informaflii. Pæcat cæ cei trei tineri români nu au avut un exemplar din acest ghid. The “West“ still displays instances of intolerance and. The video shows long shots of the insensitive ocean. 100 × 180 × 80 cm. photo: József Rosta . through ways to corrupt policemen to warnings regarding Taiwanese and Philippine Islands.

cum ar fi chestionarele. It was clearly not by chance that the minimalist work by Lukas Skapski (Untitled. who in 2008 has set thirty cars on fire. ilustrînd inutilitatea muncii lor prin înjuræturi frecvente. the artist has painted ten identical aluminum boards over with the characteristic colors of luxury automobiles and then has scratched them with keys. uzul excesiv al automobilelor. evident. Artista încearcæ. o întîmplare cæ lucrarea minimalistæ a lui Lukas Skapski (Untitled [Færæ titlu]. actually the partial documentation of a wider project (paperbased sketches and questionnaires designed for it) is probably of lesser impact than the involvement of the artist and the people targeted by the project (What Can You Do?. 2007). fireøte. de fapt documentaflia parflialæ a unui proiect mai amplu (schifle pe hîrtie øi chestionare concepute pentru acesta). the 86 . bazate pe implicarea personalæ øi exercitarea simflului responsabilitæflii proprii. this gesture illustrates the despair of social segments losing position resulting in the damaging of luxury cars (like the angry man in Csepel. sæ adopte postúri de gimnasticæ øi elaboreazæ o serie de jurnale subiective ale unei viefli lipsite de evenimente. A related work is the one by Jurij Lejderman. seemingly idyllic life in an Eastern Slovakian town (Unofficial. the viewpoint of Polish Anna Molska appeared to be rather insensitive and cold to me: her video documents the erecting of a “statue“ (a rhomb or a metal stand in the shape of a sail) with old workers struggling with the statue in the mud. prin care un monstru de proporflii excesive se construieøte în pitorescul peisaj ceh. face ca bætrînele în flinute de casæ øi bætrînii reunifli în cæmine culturale.000 km distance from Constanfla to England. “The heritage of socialism? Humiliation and insensitivity. o distanflæ care în termeni de culturæ øi mod de viaflæ pare imposibil de surmontat. iniflial naivæ. The so-called “boasting consumerism“ and the issue of car industry and the excessive use of cars obviously reaches beyond the ugliness or size of a factory building – see the work by Intertájék | Interorient entitled After Oil. nor Kern are void of personal feelings. this might as well document the cynical and aimless air of contemporary art. using her own tools. take gymnastic poses and elaborates a series of subjective diaries of the eventless.3000 km de la Constanfla pînæ în Anglia. În distanfla cæscatæ tot mai tare dintre diversele categorii sociale. în timp ce pe o suprafaflæ paralelæ publicul vede proiecflia ræsturnatæ a unor mingi izbindu-se neîncetat de pereflii unui teren închis de tenis – ei bine. dupæ care le-a zgîriat cu chei. drawings. în 2008. Gymnastics. îmbræcafli de galæ. pentru „a-i opri pe ceilalfli sæ se ajungæ“). gestul ilustreazæ disperarea segmentelor sociale ce pierd teren. „Moøtenirea socialismului? Umilinflæ øi insensibilitate. 2007. scrie ea în cartea care expune fotografiile pe care le-a gæsit øi care conecteazæ trecutul øi prezentul. But let us be a bit more tolerant and consider Molska’s work in harmony with her artistic intention – as a late-avant-garde artistic experiment trying to render an equation taken from physics in sensuous form. established in the Netherlands. 2010). orchestrate de producætorul auto Hyundai. Lucrarea expusæ aici. O lucrare similaræ e cea a lui Jurij Lejderman. în Ungaria. orchestrated by the car manufacturer Hyundai. prin persoana øi responsabilitatea autorului. 2010). asta ar putea documenta în aceeaøi mæsuræ aerul cinic øi lipsit de scop al artei contemporane. Artista selecteazæ cu iscusinflæ øi cu un magnific simfl al umorului fotografii ale localnicilor din zona natalæ. 2006) was exhibited in the vicinity of the former: using enamel from the automobile industry. makes the old women in home attire and old men gathering in culture houses. este probabil de un impact diminuat raportat la implicarea artistului øi a oamenilor vizafli de proiect (What Can You Do? [Ce se poate face?]. desenele. ce øi-a cîøtigat faima mondialæ în doar cîfliva ani prin intermediul lucrærilor sale axate pe problemele individului øi cele sociale. I guess. Ea prelucreazæ imaginile într-o carte øi un panou. perspectiva polonezei Anna Molska îmi pare oarecum insensibilæ øi rece: videoul ei documenteazæ ridicarea unei „statui“ (un romb ori un stativ metalic. a distance that in terms of culture and lifestyle seems impossible to be bridged. utilizîndu-øi bricheta. connecting past and present through the person and responsibility of the author. nevertheless the most sensitive approach comes from Slovakian Lucia Nimcova. 2007). illustrating the pointlessness of their work with frequent curses while on a parallel surface the audience sees the upside-down projection of balls endlessly bumping across a squash court – well. înconjurarea lui cu ornamente agæflate de el) este menitæ sæ vindece comunitatea. înregistræri ale momentelor trecute øi prezente. stabilitæ în Olanda. Neither Bejenaru. fotografii de arhivæ øi unele fæcute de ea. La prima vedere. dincolo de urîflenia ori dimensiunea unor hale de fabricæ – a se vedea øi lucrarea intitulatæ After Oil [Dupæ petrol] de Intertájék I Interorient. Hungary. ca un experiment artistic postavangardist. Aøa-numita „fanfaronadæ consumeristæ“ øi problema industriei auto. 2006) a fost expusæ în vecinætatea precedentei: utilizînd smalfl din industria auto. Nevertheless Nimcova is not a prey to nostalgia: she is quite conscious of the power and ideological weight of these images. Nu este. Amidst the growing gap between various social classes. At first glance I thought the video by Nimcova was the work of Kateˇ rina S edá: the young Czech artist born in a town near Brno has gained world wide fame in just a few years’ time with her works focusing on individual and social problems. 2007. Nici la Bejenaru. records of past and present moments. cînd un bærbat a incendiat la mînie 30 de maøini. Textul ei completeazæ øi interpreteazæ imaginile. building a monster of excessive proportions into the picturesque Czech landscape. Sæ te confrunfli cu o comisie care ia o decizie asupra ta“. like questionnaires. using his lighter. în forma unei vele) de niøte muncitori pe stil vechi ce se chinuie cu statuia în noroi. Dar sæ fim mai toleranfli øi sæ consideræm lucrarea lui Molska în armonie cu intenfliile ei artistice. artistul a vopsit zece plæci de aluminiu identice în culorile caracteristice automobilelor de lux. upon a huge multinational investment. Gymnastics [Gimnasticæ]. næscutæ într-un oraø lîngæ Brno. folosind propriile instrumente. In what pertains to form. Nimcova nu cade pradæ nostalgiei: ea este pe deplin conøtientæ de puterea øi greutatea ideologicæ a acestor imagini. After all these. øi cu toate astea cea mai sensibilæ abordare vine din partea slovacei Lucia Nimcova. ale realitæflii „oficiale“ øi „neoficiale“. Her text complete and interpret the images. într-un oraø din estul Slovaciei (Unofficial [Neoficial]. trec. care plaseazæ figurile a doi tion hall. apoi paralizatæ. to “stop others from getting it good“). Dupæ toate acestea. dressed for ceremony. aparent idilicæ. sæ ducæ un ræzboi împotriva unei imense investiflii multinaflionale. bridges the 3. The collective therapy (taming the monster by tame female methods. circling and hanging ornaments) is meant to heal the initially naïve then numb community left without means to face cumulated capital and corrupt local politicians. She edits the images into a book and a panel. based on personal participation and the exercise of one’s sense of responsibility. am crezut cæ videoul Nimcovei era opera Katerinei ˇedá: tînæra S artistæ cehæ. who put the figures of two Greek men dressed in folk costumes and seated on a bench before his abstract painting displaying a black curve – by which he continues a series of geopolitical/geo-poetic challenges and Dadaist interventions all across Europe (Geopoetics-4). ducînd la distrugerea maøinilor de lux (cum s-a întîmplat la Csepel. The work exhibited here. The artist with a sharp eye and magnificent sense of humor selects photographs of the inhabitants of her birth place. încercînd redarea unei ecuaflii din fizicæ într-o formæ senzorialæ. archive photographs and some taken by her. The artist tries to wage war. læsatæ færæ mijloacele prin care sæ înfrunte capitalul aflat mînæ în mînæ cu politicienii locali corupfli. Terapia colectivæ (îmblînzirea monstrului prin metode feminine blînde. presupun. of the “official“ and “unofficial“ reality. To face a commission that is making a decision on you“ she writes in her book displaying photographs found by her. Chiar øi aøa. nici la Kern nu lipsesc sentimentele personale.

Celebrele desene ale lui Dan Perjovschi (Crisis [Crizæ] 1–15. while she dips potato chips into ketchup and drinks beer (“this is how it goes“. cine va decide calea asumatæ de flærile postsocialiste? Este democraflia funcflionalæ? E îndeajuns de funcflionalæ? „Aceasta e ciocnirea a douæ sisteme de valori: cel în care drepturile omului øi democraflia au prioritate cu acela în care bunæstarea materialæ øi creøterea economicæ au întîietate“. inscripflia FREEDOM [libertate]. pot fi uøor corelate cu arta lui Molska. mama artistei. care înfæfliøeazæ o curbæ neagræ – lucrare prin care el continuæ o serie de provocæri geopolitice/geopoetice øi de intervenflii dadaiste de-a lungul întregii Europe (Geopoetics-4 [Geopoeticæ-4]). 2010): filmarea o aratæ pe Eleonore Kandl. a omului mediocru øi a artistului în trecerea de la socialism la capitalism: reprezentarea graficæ a procentajului se transformæ. în fafla unei picturi abstracte. while the “ego“ owning a house. într-un penis (prezentînd pe scurt istoria colapsului financiar). Her strange pictures are free associations over “the end of capitalism“: her paintings represent imaginary meetings between businessmen. The disillusion with consumer society is perhaps most apparent in the motion picture by Viennese Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life. posesor al unei case. the inscription FREEDOM in the hands of a demonstrator turns into FREE PIZZA. personaj strivit de greutatea plaselor sale de cumpæræturi. 2009) realizeazæ o schiflæ sumaræ a minunatei lumi noi. with women getting warmed up in the market-places of Azerbaijan. 900 × 14 cm. in anguish and joy over the newspaper heralding the collapse of multi-national companies and banks. 40 rusted steel poles. îmbræcafli în costume populare øi aøezafli pe o bancæ. The exhibition is obviously far from providing univocal answers. CITIZEN turns into CONSUMER dwarfed by the weight of his shopping bags. pradæ øi spaimei. devine un punct abia vizibil. 2009) realize a sketchy summary of the brave new world. The exhibits represent various possibilities to err. industria øi comerflul? Ce s-a întîmplat cu responsabilitatea intelectualitæflii? În sfîrøit. photo: József Rosta bærbafli greci. în mod cert. Cele douæ construiesc tablouri vii øi colaje bazate pe reprezentærile de secol XX ale „piramidei sistemului capitalist“. celebrities and politicians and refugees living in the East Berlin trailer park. of the average person and artist switching from socialism to capitalism: the graphic representation of the percent turns with the greatest naturalness into a penis (briefly presenting the history of financial collapse). a car. devine FREE PIZZA [pizza gratis]. al unei cærfli de credit. CITIZEN [cetæflean] devine CONSUMER [consumator]. constînd în piramide umaˇ ne. în mîinile unui protestatar. writes János Kornai6. al unei maøini.Mona Vætæmanu & Florin Tudor Land Distribution. Deziluzia provocatæ de societatea de consum este probabil cel mai pregnant sesizabilæ în filmul vienezei Johanna Kandl (Small Joys Enrich Everyday Life [Micile bucurii îmbogæflesc viafla de zi cu zi]. industry and commerce? What had happened to the responsibility of the intelligentsia? Finally: who will decide the path taken by postsocialist countries? Is democracy functional? Is it functional enough? “This is the clash of two systems of value: the one in which human rights and democracy comes first with the one in which material welfare and economic growth has primacy“. 2010. cu cea mai mare naturalefle. But still: who lies at the base of the pyramid? Where are we to look for productivity and production? What had happened to agriculture. The famous drawings by Dan Perjovschi (Crisis 1–15. departe de a oferi ræspunsuri univoce. and this is definitely something to remember. pericole posibile øi anomalii ale noilor sisteme dezvoltate pe parcursul ultimelor douæ decenii. a credit card revolves into a hardly visible dot. Expoziflia este. Cît priveøte forma. Øi totuøi: cine se aflæ la baza piramidei? Unde sæ cæutæm productivitatea øi producflia? Ce s-a întîmplat cu agricultura. consisting of human pyramids. with texts foretelling the end of capitalism. lucrærile create de Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkácová. 2010) the footage shows Eleonore Kandl. Exponatele prezintæ posibilitæfli variate de a greøi. fæcute tot de el. possible dangers and the anomalies of new systems developed during the last two decades. installation. The two are building live tableaus and collages based on twentieth century representations of the “pyramid of the capitalist system“ and displaying the structure of power. mother to the artist. can be easily related to Molska’s art. øi bucuriei dinaintea ziarului ce works by Anetta Mona Chiøa – Lucia Tkác ˇová. evoking the spirit of Kurt Vonnegut). în timp ce „ego“. she says. scrie János Kornai6. prin care este expusæ structura puterii în societate. øi asta este cu siguranflæ ceva de reflinut. Mircea 87 .

aøa cum se face actualmente în Venezuela. 2010). as they are turning abstract concepts into pictograms. în felul în care ei transformæ concepte abstracte în pictograme. dar departe de el sæ judece: el examineazæ ræspîndirea brandurilor într-un domeniu anterior neexplorat. care au særæcit ca urmare a schimbærii de regim politic.P. reversul fotografiilor poartæ articole de øtiri la zi din politica internationalæ. în timp ce înmoaie un chips în ketchup øi bea bere („aøa merg lucrurile“. displaying a group of dogs lying in the grass. în timp ce se îmbulzesc spre ultima piaflæ activæ din Zagreb pentru a-øi vinde bunurile ce le-au mai ræmas ori pentru a face ceva bani din obiectele strînse din pubele. painted in the sixties). or missiles and cows into decorative carpet patterns. According to certain economists. the back-sides of the photographs carry items of daily news in international politics. („Nu bombænifli. Instalaflia foto a lui Mladen Stilinovic prezintæ oameni cu plase de cumpæræturi. photographed from the back while rushing to the last active Zagreb market to sell what is left of their goods or make some money of objects gathered from the trash-bin. models that would take into consideration social solidarity and human rights.P (Revolutio. a comerflului bazat pe troc øi a bæncii særacilor? Mona Vætæmanu øi Florin Tudor se reîntorc la conceptul øi practica împærflirii pæmînturilor în instalaflia lor. reflexia tîrzie a unei utopii trecute. planting ten thousand bunches of radish. where the city itself is supposed to be “constructed“ into a vendible product (Cities.E.000 de bucæfli de chibrituri cu capete duble (Double Heads Matches. plantînd zece mii de ræsaduri de ridiche. With the distribution of work processes. plænuind un viitor mai bun pe o bucatæ de hîrtie (lucrarea lui Erich Gerlach. intitulatæ The Promise of a Better Future [Promisiunea unui viitor mai bun] (2006–2010). As opposite poles to individual destinies and local problems. a graphic artist and a worker. utilizeazæ o oglindæ pentru a reda în spafliu. Dar unde sînt cercurile care ar valida practic acest model øi cine are vreo viziune convingætoare în aceastæ privinflæ? Lucrarea germanilor din Reinigungsgesellschaft. prin plasarea ei într-un context diferit. Cantor. cu femei ce se încælzesc în pieflele din Azerbaidjan. symbols of the energy 88 . matches forbidden among EU standards but perfectly available in pre-accession Romania. salveazæ aceastæ picturæ ca pe o descoperire arheologicæ. (“Don’t mutter – spread chaos“. un artist grafician øi un muncitor. engineers. 21st century artists are saving this painting. scrie Péter Esterházy.) Indeed: if there is too much of everything. Artiøtii secolului 21. Here we need to refer to the otherwise enigmatic video film by Miklós Erhardt. politicieni øi refugiaflii ce træiesc în parcul de rulote din Berlinul de Est. un panou preluat de la o fostæ cantinæ muncitoreascæ – imaginea expune o reprezentare idealizatæ a unui grup de intelectuali. realizatæ în anii ’60). cu texte ce prezic sfîrøitul capitalismului. life becomes complicated while personal relations and the sense of personal responsibility vanish. Andreas Fogarasi se angajeazæ øi el în analize øi examinæri. folosind bandæ VHS. Németh. and a similar failure is the share of the R. ingineri. spune ea. viafla devine complicatæ. with artisan methods and adaptation to customer needs. chibrituri interzise conform standardelor UE. din multiple generaflii. variate specii de caise. from various generations. evocînd spiritul lui Kurt Vonnegut). Bag People [Oamenii-plase] (2001) dezvæluie grupuri urbane dezavantajate. Conform anumitor economiøti. modele care ar menfline producflia øi consumul. The attached comment tries to analyze the present situation – but it fails to give us directions within an increasingly complex socio-economic system. the late reflection of a past utopia. a putut produce în România 20. Andreas Fogarasi is also engaged in analysis and examination. The fictitious calendar pages by Imre Bukta immortalize the everyday life of people living on agriculture in the eighties: Mrs. thus one of the ways out might be the simplification and restored transparence of these systems. most of the time owing to unemployment. comunicarea cea mai banalæ avînd loc în oraøe. the emerging complexity and lack of transparence of capitalist (primarily financial) systems have led to the present state of crisis. alienation is unavoidable – the prototype of the industrial worker by the band – a problem that might nevertheless be solved by automatic machines. dacæ e prea mult din toate. unde oraøul însuøi se presupune a fi „construit“ ca un produs vandabil (Cities [Oraøe]. The photo-installations by Mladen ’ Stilinovic display people with shopping bags. dacæ sistemul devine prea mare. everyday activity teaches one to respect nature and life but also keeps romantic illusions at a distance: any need beyond mere survival takes a marketplace and money to be satisfied. celebritæfli. Straniile imagini ale artistei sînt asocieri libere asupra „sfîrøitului capitalismului“: picturile ei înfæfliøeazæ întîlniri imaginare între oameni de afaceri. profitul øi investiflia în echilibru. ori proiectile øi vaci în modele decorative de covoare. placing it into a different context as an archaeological find. models that would keep production and consume. the hunting plans of a poacher (“I need a deer for Christmas“). Unde e calea de ieøire din acest haos global? Mulfli sînt de pærere cæ sînt necesare alte modele economice øi sociale.E. writes Péter Esterházy.) Într-adevær. a agriculturii de ogradæ. But where is the circle that would validate this model and who has got any convincing vision in this respect? The work by the German Reinigungsgesellschaft. unde ei împart virtual „terenul“ disponibil. Should the archaic. un grup din Ucraina. courtyard farming. modele care ar lua în considerare solidaritatea socialæ øi drepturile omului. foto´ grafiafli din spate. 2010). prin urmare. pre-mass-production forms of production return? Should we go back to a world of artisans.000 pieces of double-headed matches manufactured in Romania (Double Heads Matches. complexitatea emergentæ øi lipsa de transparenflæ (financiaræ în primul rînd) a sistemului capitalist au dus la starea actualæ de crizæ. prin metode artizanale øi adaptare [a fabricii] la nevoile clientului. Comentariul ataøat cautæ sæ analizeze situaflia actualæ. Mircea Cantor. o cale de scæpare ar putea fi simplificarea øi reinstituirea transparenflei acestor sisteme. nary Experimental Space). various species of apricot. if the system gets too big. în majoritatea cazurilor datoritæ øomajului. profit and investment in balance. dar la îndemînæ de fæcut în România aflatæ în stadiul de preaderare.vesteøte præbuøirea companiilor øi a bæncilor multinaflionale. Ar trebui oare ca arhaicele forme anterioare producfliei de masæ sæ revinæ? Ar trebui sæ ne reîntoarcem la o lume a artizanilor. but far be it from him to judge: he examines the spread of brands in a formerly unexplored realm. Bag People (2001) reveals disadvantaged urban groups that got poor as an outcome of the change in the political regime. (Revolutionary Experimental Space) group from the Ukraine. Iar un eøec similar e øi confesiunea celor de la R. entitled The Promise of a Better Future (2006–2010) uses a mirror to virtually exhibit in space a panel taken from a former workers’ canteen – the picture displaying an idealized image of a group of intellectuals. 2002–2003). The life of the farmer is harsh but not unhappy. the Romanian artist established in Paris had 20. Ca pol opus al destinelor individuale øi al problemelor locale. în timp ce relafliile personale øi simflul responsabilitæflii proprii dispar. ræspîndifli haosul“. artistul român stabilit la Paris. Where is the way out of this global chaos? Many are of opinion that different economic and social models are necessary. virtual. Paginile fictive ale calendarului lui Imre Bukta imortalizeazæ viafla de zi cu zi a oamenilor ce træiau din agriculturæ în anii ’80: doamna Németh. 2002–2003). planning a better future on a piece of paper (the work of Erich Gerlach. the mostly commonplace communication related to cities. while the energy issue might get solved with alternative or fusion fuels. commerce based on exchange and of the bank of the poor? Mona Vætæmanu and Florin Tudor are reaching back to the concept and practice of land distribution in their installation within which they virtually divide the available “land“ using VHS band – as it is currently done in Venezuela. dar eøueazæ în a ne da îndrumæri explicite într-un sistem socio-economic tot mai complex.

octombrie 2004 (pp. activitatea umanæ inteligentæ øi creatoare ræmîne o necesitate. Harun Farocki. intelligent human creative activity is still a must. Leipzig (2009). în timp ce problema energiei ar putea fi rezolvatæ prin combustibili alternativi sau de fuziune. 3. in Közgazdasági Szemle. Mi-e teamæ cæ. the intellectual and the artist as well have become infantile clowns in the eyes of realistic managers. Vákuumzaj (2009) statutul muncitorului. erected and then loosely brought down. 5. implicitly. a fenomenului economic postsocialist øi.P. dar menfline totodatæ la distanflæ iluziile romantice: orice nevoie. In detail: http://www. 3. Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja miejsca pracy).trafo. “Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?”. Foam bricks imitating a unit the size of a room. ’) 4. Cu toate astea. în calitate de fenomene atavice astæzi. LI.hu/statics/trafo_galeria 2. 899–923). dar nu nefericitæ. Muzeum Sztuki in (Lódz (2010). Odatæ cu procesul de diviziune a muncii. delimiting the ways of interpersonal communication and declaring the basic human rights will never be discarded (Société Réaliste: 19?9. atît artiøtii. 2. Transitioners (2006) øi Forradalom. care a reuøit incidental sæ documenteze primul deceniu al schimbærii de sistem politic din Ungaria (1987–1999). I am entirely at loss in what pertains to the sewing machine. Ksenia Hnylytska. Workers Leaving the Workplace (Robotnicy opuszczaja¸ miejsca pracy).trafo. standards. businessmen and of the politicians they support. The first and most popular television series broadcasted by the Hungarian Television set in Gazdagrét. În detaliu: http://www. activitatea zilnicæ îl învaflæ sæ respecte natura øi viafla. „Mit tanulhatnak a posztszocialista átalakulás útjára lépô országok az átmenet eddigi tapasztalataiból?“. Transitioners (2006) and Revolution. Galerie für Zeitgenössische Kunst. Enclosure. cît øi curatorii au realizat o muncæ grozavæ de data aceasta: au oferit o viziune de ansamblu. Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. (Revolutionary Experimental Space). Although both artists and curators have done terrific work this time: they provided for a varied and plastic overall view of the phenomena of post-socialist economy and. øi Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006). delimitînd cæile de comunicare interpersonalæ øi proclamînd drepturile esenfliale ale omului. Leipzig (2009). Volodymyr Kuznetsov. dincolo de simpla supraviefluire.E. I am afraid that as atavistic phenomena of the day. de regulæ. Kornai János. 2010). while Methods for Irreversibility Transforming Money (2004) examined money as an object. Arbeiter verlassen die Arbeitsstätte. Cæræmizi BCA imitînd un spafliu de dimensiunea unei camere. ridicat øi apoi dærîmat cu uøurinflæ. 6. Harun Farocki. Galerie für Zeitgenössische Kunst. intelectualul øi artistul au devenit niøte clovni infantili în ochii managerilor. simboluri ale conserværii energiei øi ale existenflei raflionale din lumea animalæ – chiar øi dacæ toate problemele economice sînt rezolvate. nu vor deveni niciodatæ caduce (Société Réaliste: 19?9. Traducere de Anca Bumb saving and rational existence of the animal world – even if all economic problems are solved. ¸ ´ 4. LI. standardele. Workers Leaving the Factory (1995). în timp ce A pénz visszafordíthatatlan megváltoztatásának módszerei (2004) examina banii ca obiect. in Közgazdasági Szemle. szeretlek (2008) schimbærile sociale din 1968 øi din prezent. nu tocmai curatæ. October 2004 (pp. glue tape on the wall 1. I Love You (2008) the social changes in 1968 and at present. doar cæ. of recent history. o problemæ ce ar putea fi færæ îndoialæ rezolvatæ prin automatizare. 2010). a istoriei recente. Muzeum Sztuki. Lada Nakonechna Patriotism. Viafla fermierului e duræ. 5. Szétszerelt világ (2010) examina funcflionarea cooperativelor. alienarea e inevitabilæ – prototipul muncitorului industrial la bandæ –. Zhanna Kadyrov. deøi cei dintîi sînt în aceeaøi mæsuræ constrînøi sæ îøi administreze propriile proiecte øi viefli ca øi cei din urmæ. 2006–2010. o zonæ de locuinfle din Budapesta. iar regulile de bazæ. only usually with much less material means. Workers Leaving the Factory (1995). se satisface prin bani øi la piaflæ. Kornai János. Notes: R. while visitors can watch the TV set sitting on a sofa which is not exactly clean.hu/statics/trafo_galeria. în timp ce vizitatorii pot vedea televizorul aøezat pe o canapea. 899–923). Lódz (2010).scena planurile de vînætoare ale unui braconier („Am nevoie de o cæprioaræ pentru Cræciun“). 89 . Aici trebuie sæ trimitem la altminteri enigmaticul film al lui Miklós Erhardt înfæfliøînd o haitæ de cîini tolænifli în iarbæ. Vacuum Noise (2009) the person of the worker. that managed to indirectly document the fist decade of the change in the political system in Hungary (1987–1999). Primul øi cel mai popular serial de televiziune transmis de pe platourile Televiziunii Ungare din Gazdagrét. Nikita Kadan. variatæ øi plasticæ. Translated by Noémi László Note: 1. cu mijloace materiale mult mai precare. and basic rules. 6. Olesia Khomenko. Sînt complet în încurcæturæ în privinfla celor ce flin de maøina de cusut. implicit. a Budapest dwelling area. ai oamenilor de afaceri realiøti øi ai politicienilor pe care îi sprijinæ. Disassenbled World (2010) examined the functioning of cooperatives. although the former are just as well compelled to manage their own projects and life as the latter. and Workers Leaving the Factory in Eleven Decades (2006).

She is currently pursuing a Ph. ræmînînd o structuræ autoorganizatoricæ bazatæ pe o practicæ criticæ integratæ øi adaptatæ permanent la condifliile sferei publice româneøti.ro/ Daria Ghiu: Where do you put yourself within the Romanian context? How did your initial intentions look like and how did they evolve? Did your discourse demand any amendments in time? Anca Benera: The Center for Visual Introspection came into being first of all out of necessity. menflinut prin energii colective. pot spune cæ intenfliile inifliale au ræmas neschimbate. un grup ce a reuøit sæ creeze un centru de artæ contemporanæ puternic øi vizibil în Bucureøti. Astfel. CIV s-a delimitat de oricare altæ încercare de platformæ de artæ bucureøteanæ printr-un discurs coerent øi prin crearea unor proiecte care au obflinut un statut hibrid. inifliative. putem spune cæ astæzi potenflialul nostru este mult mai mare decît probabilitatea realizærii proiectelor pe care le avem în plan. Platformæ independentæ de cercetare. B. responsabil øi mai ales identificabil (display-ul expoziflional øi identitatea vizualæ a programelor noastre avînd un rol central). Arnold Estefan. X-RAYING THE LANDSCAPE OF OUR SUBZISTENCE: THE CENTER FOR VISUAL INTROSPECTION An Interview with Anca Benera. lucid øi. Ne-am dorit sæ recentræm rolul institufliei de artæ pe scena culturalæ bucureøteanæ. de ce nu. G. clear and. acela de practicæ occidentalæ. privind detaøat activitatea CIV în aceøti doi ani. The project belongs to artists Anca Benera. Cætælin Rulea and the art historian and curator Alina Øerban. Arnold Estefan. În timp. Our activity grew more complex and more demanding in time while support from the public sphere has gradually diminished. http://www.pplus4. A. the Center has. 90 . by means of a systematic. we are still an auto-organized structure based on an integrating critical exercise that continually adapts to the conditions in the Romanian public sphere. A lucra în interiorul unui DARIA GHIU este critic de artæ øi jurnalist cultural. http://www. producflie vizualæ øi teoreticæ. Arnold Estefan. Arnold Estefan. Din octombrie 2008 (cînd øi-a apropriat spafliul de pe strada Biserica Enei din Bucureøti. C. why not. We DARIA GHIU is an art critic and cultural journalist. Cætælin Rulea øi Alina Øerban realizat de Daria Ghiu Centrul de Introspecflie Vizualæ (CIV) s-a înfiinflat în 2007. Este important cæ ne-am pæstrat aceeaøi mobilitate internæ. printr-un discurs sistematic. which is good. responsible discourse that is easy to identify: the exhibition display and the visual identity of our programs are essential. Cætælin Rulea øi a istoricului de artæ – øi curator – Alina Øerban. R. Arnold Estefan: Am adaptat frecvenfla evenimentelor la nevoile publicului. Cætælin Rulea: It has appeared as a team and so it has functioned so far. research in Art Theory at Bucharest Art University.O radiografie a peisajului în care subzistæm: Centrul de Introspecflie Vizualæ Interviu cu Anca Benera. fiecare a contribuit la viziunea generalæ øi produsul final prin viziunea personalæ øi convingerile clare. în timp.ro/ Daria Ghiu: Cum væ definifli în contextul românesc? Care au fost intenfliile voastre inifliale øi cætre ce au evoluat? A fost necesaræ. în aøa fel încît sæ nu fie afectate calitatea øi coerenfla programelor propuse de la bun început. dar øi la capacitatea noastræ financiaræ. Alina Øerban: În esenflæ.D. Nu ne-am dorit sæ reproducem un canon instituflional øi nici sæ formalizæm practicile artistice øi strategiile curatoriale prezentate. determinatæ de lipsa unor programe øi discursuri coerente în practica instituflionalæ localæ øi de precaritatea sistemului de învæflæmînt artistic. D. An independent platform for research.: Funcflionæm împreunæ dupæ formula chimicæ a echilibrului în mediu eterogen – un echilibru stabil.: Cum se pliazæ gîndirea fiecæruia dintre voi la misiunile CIV? Sîntefli patru persoane cu practici artistice eterogene. la Bucureøti. Organizarea este un punct slab în societatea româneascæ. Alina Øerban: Taking a detached look at the activity of CVI during the past two years. o anumitæ nuanflare a discusului? Anca Benera: Centrul de Introspecflie Vizualæ s-a næscut în primul rînd dintr-o necesitate.pplus4. We have kept our inner mobility. Însæ am reuøit sæ exprimæm øi sæ materializæm doar o parte dintre ideile cu care am pornit la drum. We have wished to shift the role of the art institution on the Bucharest culture scene. Nevertheless we have only managed to elaborate on part of the ideas we started out with. discursuri. centrul a funcflionat de la început ca „laborator de cercetare criticæ a producfliei culturale“ contemporane. corect implantatæ în spafliul autohton øi în acord cu acesta. Arnold Estefan: We have tailored the periodicity of our events to the demands from the public but also to our material capacity in a way that would not degrade the quality and coherence of the programs we set out to accomplish. Cætælin Rulea and Alina Øerban by Daria Ghiu The Center for Visual Introspection (CVI) was founded in Bucharest in 2007. Dimensiunea colectivæ a centrului a determinat calitatea acestuia ca spafliu de întîlnire øi acfliune între diferitele comunitæfli.: În cadrul proiectului. În prezent este doctorandæ a Universitæflii Naflionale de Arte Bucureøti. Cætælin Rulea: S-a næscut ca un colectiv øi aøa a activat pînæ în prezent. it has acquired the Bucharest location on Biserica Enei street) to this day. în parteneriat cu Uniunea Artiøtilor Plastici) øi pînæ astæzi. the conclusion is that the initial intentions did not change. that of a western method properly adapted to and in harmony with local space. un punct pe care noi l-am întærit la CIV. CVI has kept clear of any other Bucharest art platform initiative by maintaining a coherent discourse and creating projects that have managed to obtain a hybrid status. Thus we can say that our present potential exceeds the probability of accomplishing the projects we have elaborated. la inifliativa artiøtilor Anca Benera. functioned as a contemporary “laboratory for critical research in cultural production”. From October 2008 (when in a partnership with the Romanian Fine Arts Union. activitatea noastræ a devenit mult mai complexæ øi mai solicitantæ. for visual and theoretical production. owing to a lack of coherent programs and discourses in local institutional exercise and to certain shortcomings in the system of artistic education. from its beginnings. iar sprijinul din zona sectorului public – din ce în ce mai nesemnificativ.

On the other hand. R. A. În cadrul unor programe pe care le desfæøuræm. Ars Telefonica (23–27 September 2008). care nu trebuie aruncat peste bord ca un balast doar pentru cæ Jeff Koons este mai cool. D. The emphasis on valuing these curator and art experiences that shape the public imagery and validate similar behavioral patterns within the regional discourse apparatus.: In our eyes. la rescrierea istoriei artei europene a ultimilor 50 de ani? C. care contribuie. the East is like a rediscovered realm with fresh esthetics and ideas modeled by events and constraints that the West has not experienced so far. the propaganda from both camps had sustained a certain “East-complex” with immediate impact in fine arts. audio recording. de exemplu. acest ceva capætæ în artæ nuanfle mai curînd pop decît profund culturale. to show how they have carefully constructed an image of the context within which art was created and to secure the value of a historical heritage that should not be thrown overboard as ballast just because Jeff Koons is so much more cool. to show how others could archive and promote their past and recent culture. cu o esteticæ øi o gîndire proaspete. we are presenting the projects CVI considers to be relevant and of reference to be introduced to the Romanian public as a counterbalance to the diminished local interest in the research of recent history. photo credit: Alex Axinte. D. chiefly tracing it on the level of the Romanian and the regional context. un anumit „complex estic“ a fost întreflinut permanent de propaganda ambelor tabere.: For Western Europe. B. CIV øi-a propus sæ vorbeascæ despre Est øi despre cum alflii au øtiut sæ-øi arhiveze øi sæ-øi promoveze trecutul øi cultura recentæ. R. in a certain respect. for a start. G. scena româneascæ s-a raportat la trecutul ei destul de pudic. is not a chance emphasis. Owing to its collective dimension. We are interested in regional connections and artistic exercises owing to the relevance these have inside the Romanian cultural sphere based on the similarity of processes and on a common past. cum este.: By joining this project. o rezistenflæ øi o detaøare a Estului faflæ de propria realitate problematicæ au determinat/determinæ încæ nevalorificarea unei istorii a artei specifice regiunii. D. for instance. while they have contributed to a re-writing of the European art history of the last fifty years? C. Pe de altæ parte.: To answer this question also means to move the discussion towards the beginnings of the CVI platform in Bucharest. nor wanted to formalize the artistic exercises and curator strategies on display. Cum au funcflionat în timp aceste discursuri. Nu e ciudat cæ artiøtii români cautæ recunoaøtere doar afaræ? Øi dacæ într-adevær s-a construit ceva în aceøti 20 de ani. How did these discourses work in time. A.: Ambele direcflii la care faci referire au ca punct comun practica arhiværii øi cercetarea istoriei experimentului în artæ. Romanian society does not excel as far as organizing work is concerned – but CVI is good in this respect. cît øi din punctul de vedere al dinamicii culturale. E. de fapt. Cætælin Rulea and Alina Øerban grup presupune negociere. cu care alimentæm resursele CIV. By certain programs we enact. G. A. interesul vostru este acut orientat cætre dezvoltarea unor conexiuni la nivel regional (Europa Centralæ øi de Est). the East is not the East it used to be 20 years ago and neither has the West remained the same. the Romanian art scene has established connections with its rather shy past. dialog. Making use of the subjectivity characteristic of each of us. B. sînt prezentate proiecte pe care 91 . Fiecare vine cu un anumit background øi network în spate. A. you have a strong interest in developing regional connection with Eastern and Central Europe. The question had. Din pæcate. A. C. OSB plates structure. curators: Anca Benera. punefli puternic accentul pe discursul local øi pe conectarea la viafla comunitæflii. and it still does. Working with a team requires compromise and dialogue. Ø. 2008. this center has soon become a space for the meeting and interaction of various communities. B.: We function according to the chemical formula of equilibrium in a heterogeneous medium – an equilibrium we maintain by employing collective energies. discourses and initiatives. Atît în ceea ce priveøte standardele de viaflæ.: On one hand you put heavy emphasis on local discourse and on connecting to the life of the community. thus the Romanian society might do away with the confusion between to have and to be.: The directions referred to in the question share the exercise of archiving and the research of the history of experiment in art. We will have to understand who we are. installation. Astfel.: How does each of you relate to the mission of CVI? Four persons with heterogeneous artistic exercises – a group that has managed to create a powerful and visible center for contemporary art in Bucharest. shifted the view from the art institution towards the community because we were not studioBasar Listen to the City. We all have a certain background and network behind.: Pe de o parte. each of us has contributed to the general vision and end-product with their personal vision and convictions. G. urmærind în principal fenomenul la nivelul contextului românesc øi al celui regional. cum øi-au propus sæ construiascæ atent øi amænunflit o imagine a contextului în care arta s-a produs øi sæ valorifice un bagaj istoric. In what concerns life standards and cultural dynamics.scena neither sought to repeat an institutional canon. CVI came into being as a form of collective production with the task to find answers to a question that at that moment in time seemed to us paramount.: Europa Occidentalæ s-a raportat la Est ca la o lume redescoperitæ. by which we fuel the CVI. Look at the City. like Regional Express. R. in art this thing is closer to Pop than to deep culture. a reluctance to value the specific art history of the region. Why are Romanian artists looking for appreciation only abroad? If anything has been built during the past twenty years. Regional Express. modelate de evenimente øi constrîngeri pe care Vestul nu le træise. Arnold Estefan. We are also interested in ways by which these regional scenes have particularized institutional structures and curator exercise. Unfortunately. CVI wishes to bring the East into discussion. Thus the resistance and detachment of the East to and from its own problematic reality has determined. cu efecte imediate în cîmpul artei. on the contrary.

2010. courtesy of the artist Monument to Transformation. transparents. photo credit: Arnold Estefan Arnold Estefan In Present’s Shoes. photo credit: Arnold Estefan 92 . 30 September – 13 November 2009. curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran. 96 × 40 × 30. 2004.Lise Harlev I Don’t always Agree. variable dimensions.

Through the direct experience with theoretical and critical discourse and through the personal connection with the people we have invited we hope to add something new and dynamic to the home art scene but also to involve the pubic interested in the issues of the local context. developed at the beginning of 2010. Prague) or the presentation Between body and history. Beside the exhibited products or the projections of art films. R. curators: Anca Benera. which placed two artists of similar practices. The critical analysis of the context and of the public we were to address had made us identify a few matters that were worth our attention. face to face? As far as I can see.: Regional Express is the materialization of the projects listed above.: Even if it appears to be a bit too didactic. The same interrogation urges CVI in the long run to avoid a certain type of institutional formalization characterized by the reproduction of previously checked discourses and to “risk” the adoption of a chameleon dimension. integration and comparison are constant processes in a collective project aiming to personalize critical effort and to liberate itself from under a holistic vision of culture. what were the premises of the Regional Express program and how did this evolve in time? C. along with the public. D. in the management of the cultural heritage of the last fifty years but also in cultural interpretation. The way in which we could do that is beyond the realm of art and it establishes a reciprocal relation between the collective project of establishing an institutional structure and the public validation of the activities and programs generated by this project. photo credit: Arnold Estefan 93 . recovery. to widen the dimensions of interpretation by including certain discourses and approaches that so far have been regarded marginal ones. These were centered around certain problems in the (self)-representation of the Romanian art scene. photo credit: Arnold Estefan Ion Grigorescu : Peter Kubelka 1:1. Cætælin Rulea and Alina Øerban. A. For the first two years in our activity. Thus such programs as Ars Telefonica or History in Fragments were naturally conceived in our attempt to turn CVI into a mediator between artistic and curator discourses and the public sphere.: What was the aim of the project 1:1. Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand. upon the historical and social context within which this works were created. CVI has invited people involved in contemporary art theory. February 2010. it is in line with the mission shaped at the founding of CVI – “to articulate a new cultural pedagogy”.) and of the artists involved. G. this project has got a preoccupation with avoiding theoretical statements in its background. 2–30 October 2008. owing to the good will of our institutional partners (Austrian Cultural Center. Paul Neagu Estate. courtesy of the artist. We have rather sought to focus. We have tried to avoid any statement related to the Romanian art production in comparison to Western or Eastern European ones of the same period. R. courtesy: of the artists. in curator exercise or in cultural management issues. We need to add to all these our record of a reticence in the public to came into contact with contemporary art and the lack of public credibility in what pertains to the role of eh art institution as a space for social action. Arnold Estefan. D. theory and institutional discourse. particularities and limits of the Romanian social and cultural order. continuoursly adapted to the circumstances. C. a Romanian and a foreign one. Ø. The most important element of this project is the premiere access of the public to art films. The program explores various aspects of recent artistic production in Central and Eastern Europe and it displays various exhibition mechanisms and concepts of ways to x-ray the recent history of art. Ars Telefonica (23–27 September 2008. G.: Having in mind the bringing to Romanian of successful projects such as Monument to Transformation (project initiated by Tranzitdisplay. between various regional histories and institutional strategies.: The projects presented within the Regional Express program share an investigating curator exercise that stands on the borderline between research. The aim is to secure the audience access to the newest tools of knowledge and analysis in regional art and society. but we wanted to convince the community that our existence was a necessity.scena interested in creating difference within an art context limited to a few institutional structures and their satellite platforms. etc.

94 .

photo credit: Cætælin Rulea 95 . 1990–2010.A..Dan Perjovschi Dan Perjovschi S. courtesy of the artist. curator: Alina Øerban. 31 March – 30 April 2010.

astfel. The first project was a minimal one. E. on local level. in the projects we are hosting. sometimes in quite a radical way. In other words. How did the locals react? In which direction will this exhibition dynamic turn? A. De aceea. este øi cel care A. A. most of the time we get information regarding the “contents” of a work of art without ever taking a proper look at the work itself. the sensation accompanying the effort to identify the directions of inflection of the Romanian art scene is that of improvising. ci cum sæ convingem comunitatea de necesitatea existenflei noastre. Pentru cæ accentul pe valorizarea acelor experienfle curatoriale øi artistice ce angreneazæ imaginarul public øi legitimeazæ patternuri comportamentale similare în cadrul aparatului discursiv regional nu este întîmplætor. produced in cooperation with the magazine 22. started with the project Dan Perjovschi S. D. curators: Anca Benera.: The entire debate around project 1:1 was focused upon the necessity to compensate. a complex we suffer of. In the field of art. starting from a series of limitations on basis of which the artist had to come up with a response to our initiative while the second is supposed to confront history and to give birth to certain questions regarding our recent past.: Ræspunsul la aceastæ întrebare presupune sæ deschidem puflin discuflia cætre premisele constituirii platformei CIV la Bucureøti. still considered to be a niche. Cætælin Rulea and Alina Øerban. dorind sæ gæseascæ ræspuns la o întrebare care ni se pærea. G. CIV s-a cristalizat ca formæ de producflie colectivæ. R. Ars Telefonica (23–27 September 2008). some of them at the beginning of their career while 1990–2010 includes important points of reference in Romanian art. acest „cum“.: The two initiatives both have the condition of working and producing art within the Romanian context for a starting point. A.: Estul nu mai este pentru noi acelaøi Est de acum 20 de ani. consists in an analysis of the set of exercises and discourses on the Romanian art scene of the last two decades. contrabalansînd interesul redus acordat cercetærii istoriei recente în plan local. It is a dynamic field connected to characteristically contemporary tensions. Both the exhibitions and the newspapers. The two projects are complementary and are aimed to establish an x-ray image of contemporary Romanian art. upon the very logic behind the functioning of this scene. Întrebarea deplasa într-o oarecare mæsuræ perspectiva dinspre instituflia de artæ cætre comunitate. The debate behind this series is meant to point out some of the chapters in recent history. a fi urgentæ. E. A. fiindcæ nu ne interesa neapærat cum sæ creæm diferenfla într-un context artistic limitat la cîteva instituflii øi platforme-satelit. G. courtesy: of the artist photo credit: Arnold Estefan CIV le-a considerat relevante øi de referinflæ pentru a fi prezentate publicului din România. ce depæøeøte cîmpul artei. Fructificînd subiectivitatea caracteristicæ fiecæruia dintre noi. This situation feeds upon a certain “provincial” feeling. To what an extent did you manage to identify with the discourse of the organizers? 96 . societatea româneascæ sæ elimine confuzia între a avea øi a fi. Arnold Estefan. The team is involved. We could say that these projects are a shift towards a consistent display of contemporary Romanian art. Nevertheless the artists are the ones appointed to reveal the contents of these chapters.A. In autumn 2010 a new series of 1:1 will present works from the collection of Netherlands Media Art Institute.: We have tried to avoid involvement with the manipulation strategies of the local art scene. The next project. creatively and as curator. identifying three generations of artists with different discourses. Va trebui sæ înflelegem pentru început cine sîntem. Ne intereseazæ conexiunile øi practica artisticæ la nivel regional. (the art scene) are projects presented during the spring of 2010 and dedicated entirely to contemporary Romanian artists. exploring their own subjective experiences in engaging in/confronting with the realities of the post-communist Romanian society. 96 × 40 × 30 is a program addressed to young artists. Ø. Expensive Fiasco/Cheap Success belongs to Ioana Nemeø. C. Ø. we had a new pedagogic mechanism in mind that favored the promotion of a textual dimension of knowledge at the expense of an imagistic one. 2008. active in the post-communist Romanian reality. installation (street signs letters). pentru ca. prin similaritatea proceselor øi trecutul comun. la fel cum ne intereseazæ modalitæflile prin care aceste scene regionale øi-au particularizat structurile instituflionale øi practica curatorialæ. Ø. are extremely personal and precise while they are. D. The 1990–2010 series. We set out to insert local names and artists into impeccably argued and constructed contexts. We are trying to get behind the name and the person and to reach the realm of ideas. The series will moreover continue as a program meant to develop into a “solo-show” which we expect to materialize in a publication. datoritæ relevanflei pe care o au în spafliul cultural românesc. Simultaneously.A. You are switching from exhibitions and presentations from outside the Romanian space with exhibitions especially produced for this space. mediating delicate aspects of the present condition of artist and the art. in a critical exercise of reflecting upon institutional sclerosis.: This year CVI has been among the locations hosting the fourth edition of the Bucharest Biennale. 96 × 40 × 30 and 1990–2010 are projects beyond a simple presentation of certain works. upon a certain moderation (if not passivity) in what pertains to the lobbying going on in the public sphere on administrative and political levels and upon the constant victimization owing either to a historical fact originating in the vices of the last fifty years or to a constitutional characteristic specific of the Romanian person as such. discontinuous concept of our own culture without trying to establish a precise scale of values.Nasan Tur Neckermann. cum nici Vestul nu mai este acelaøi.: We have got a fragmentary. dimpotrivæ. for the limited access to works of reference by certain Romanian and international artists.: 96 × 40 × 30 and Dan Perjovschi S. în acel moment.

la filme de artæ. A. poate. care au fost premisele programului Regional Express øi cum a evoluat el în timp? C. prin amabilitatea partenerilor instituflionali (Forumul Cultural Austriac. particularitæflilor øi limitelor ordinii sociale øi culturale româneøti.: Care a fost intenflia proiectului 1:1. dar øi prin contactul personal cu aceøti invitafli. director David Schwartz (5–9 May 2010). photo credit: Cætælin Rulea 97 . acest proiect a avut ca preocupare de background neafirmarea vreunei teze. un proiect care a aøezat faflæ în faflæ un artist român øi unul stræin. fæcîndu-l sæ „riøte“ aproprierea unei dimensiuni cameleonice.scena plaseazæ într-un raport de reciprocitate proiectul colectiv de constituire a unei structuri instituflionale øi demersul de validare publicæ a acfliunilor øi programelor generate de proiect. D. cred. între diferitele istorii regionale øi strategii instituflionale. adaptatæ în permanenflæ condifliilor. G. mai degrabæ sæ conøtientizæm. Ø. el ræspunde uneia dintre misiunile pe care le-afli creionat odatæ cu crearea CIV. video Cinty Ionescu.: Deøi poate pærea un pic didactic. pentru aceøti primi doi ani de activitate. Aceeaøi interogare determinæ pe termen lung evitarea de cætre Centrul de Introspecflie Vizualæ a unui anumit tip de formalizare instituflionalæ. aflatæ la granifla dintre cercetare.) øi a artiøtilor prezentafli. Pe lîngæ produsul expoziflional sau proiecfliile de filme de artæ.: Întreaga discuflie în jurul proiectului 1:1 s-a concentrat asupra necesitæflii de a compensa în plan local accesul limitat la lucræri de referinflæ aparflinînd unor artiøti români øi internaflionali. R. contextul istoric øi social în care s-au realizat aceste lucræri. teorie øi discurs instituflional. performer Alexandru Potocean. D. Cel mai important. de gestionare a moøtenirii culturale a ultimilor 50 de ani. Astfel. Scopul este de a oferi publicului accesul la noi instrumente de cunoaøtere øi analizæ a fenomenului artistic øi social regional. analizarea criticæ a contextului øi a publicului cæruia ne adresæm a determinat identificarea cîtorva chestiuni care meritau sæ fie abordate. scenography Adrian Cristea. A. Cu atît mai mult. dar øi de traducere culturalæ. a compara devin procese constante ale unui proiect colectiv care mizeazæ pe o personalizare a efortului critic øi o detaøare de o viziune holisticæ asupra culturii. a recupera. dezvoltat la începutul anului 2010. C. Praga) sau a prezentærii Între corp øi istorie. G. Se adaugæ constatarea unei anumite reticenfle a publicului de a intra în contact cu arta contemporanæ øi absenfla unei credibilitæfli publice în ceea ce priveøte rolul institufliei de artæ ca spafliu de acfliune socialæ. programe precum Ars Telefonica sau Istoria în fragmente s-au næscut în mod firesc ca ræspuns la încercarea noastræ de a transforma CIV într-un mediator între discursurile artistice øi curatoriale øi sfera publicæ. dar øi publicului pasionat de problemele contextului local. sound Cætælin Rulea. lærgind dimensiunile interpretærii prin includerea unor discursuri øi abordæri considerate pînæ nu demult marginale. În esenflæ. În acelaøi timp era vizat un dispozitiv pedagogic curent ce avan- Hot Heads.: Gîndindu-mæ la succesul aducerii în România a unor proiecte precum Monument to Transformation (proiect desfæøurat de inifliativa Tranzitdisplay. pentru acest proiect este accesul publicului. a integra. de practicile curatoriale sau de management cultural. Am încercat sæ nu inducem o afirmaflie în legæturæ cu producflia româneascæ raportatæ la producfliile occidentale øi cele est-europene din aceeaøi perioadæ. 1990 text Michaela Michailov. am sperat sæ aducem ceva nou øi dinamic scenei de artæ. în premieræ. CIV a invitat øi oameni activi în cîmpul teoretic al artei contemporane. cu practici similare? Dupæ cum îl væd eu. aceea de „a articula o nouæ pedagogie culturalæ“. caracterizatæ de reproducerea unor discursuri verificate anterior. Paul Neagu Estate etc. Ø.: Caracterul proiectelor prezentate sub umbrela Regional Express este definit de o practicæ curatorialæ de investigaflie. Prin experienfla directæ cu discursul teoretic øi critic. Acestea gravitau în jurul unor probleme de (auto)reprezentare ale scenei de artæ RO. R. programul pune în valoare diferite aspecte ale producfliei artistice recente din spafliul central øi est-european øi evidenfliazæ mecanisme de expunere øi concepflii diferite cu privire la modul de radiografiere a istoriei recente a artei.: Regional Express este materializarea celor spuse mai sus. împreunæ cu publicul nostru. De aceea. Am dorit. an event carried out as part of the project June 13–15.

at one point before the opening of BB4. alternafli expozifliile øi prezentærile venite din afara spafliului românesc cu expozifliile produse special pentru acest spafliu.. 2–30 October 2008. unii aflafli la începutul carierei. Ars Telefonica (23–27 September 2008). R.: We are working at the moment on several publications. in terms of ideas. 96 × 40 × 30 øi 1990–2010 sînt proiecte care trateazæ teme mai ample decît simpla prezentare a unor lucræri.A. I practically graduated from university with the Experiment catalogue in my hand and the lust for information is still alive in me. the world in which we carry out our activity. you were saying that the biennale swallows up all the independent platforms in Bucharest. production and administration. ephemeral. Cætælin Rulea and Alina Øerban. R. færæ însæ a privi vreodatæ acea lucrare. The other publications are only being prepared right now. discontinuæ. E. For CVI it was very important to produce things. In any case. Ø. segment considerat încæ a fi de niøæ.: The publications are complementary to the program of events organized at the gallery. One of the shortcomings of Romanian culture in our view is the fact that it was content with promoting “seasonal”. G. R. They are meant to cover certain voids and they also have an educational and documentary quality. and here I am talking about the series History in Fragments. iar cel de-al doilea îøi propune sæ înfrunte istoria øi sæ nascæ întrebæri despre trecutul recent. diferifli ca discurs øi activi într-o Românie postcomunistæ. One of them is Matter&History. presentation Ars Telefonica and the launching of the connected publication. În toamna lui 2010. dedicate strict artiøtilor contemporani români. Aceastæ stare de fapt se hræneøte din sentimentul unui „provincialism“. I don’t think it can be a subject of any intellectual discussion. færæ a urmæri marcarea unei scæri precise a valorilor.. A. G. o nouæ serie 1:1 va fi prezentatæ. cuprinzînd lucræri din colecflia Netherlands Media Art Institute. Ceea ce ne-am propus a fost sæ introducem nume øi artiøti locali în contexte foarte bine argumentate øi construite. photo credit: Cætælin Rulea Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum Let Me Hold Your Hand. Isn’t this wish of the BB4 to cooperate with independent Bucharest platforms a rather positive element? A. Cele douæ proiecte se completeazæ øi au ca scop alcætuirea unei radiografii ample a artei contemporane româneøti. unless they want to share some gossip. a research I had started in 2007 and finalized this year with this publication. The book analyses the path of public monuments that have disappeared from the Bucharest public space. B.Supermarket 2010 Stockholm. the space which had come to us in a period when we were thinking of alternative exhibition spaces and had been preparing to launch Ars Telefonica in Bucharest telephone booths only. conectat la tensiuni specific contemporane.: The term “swallows up” is not the most appropriate one.: CVI respects and understands any initiative meaning to enrich. 96 × 40 × 30 este un program care se adreseazæ artiøtilor tineri. C. iar 1990–2010 include repere importante ale artei româneøti. Este un teren dinamic.: Arnold. Primul proiect a fost unul minimal. Aøadar. complex de C. Cu alte cuvinte.: Today we can only speak of the publication related to the event Ars Telefonica. A.: Am încercat sæ evitæm o implicare în tacticile de manipulare ale scenei locale de artæ. despre cultura noastræ este una fragmentaræ. Unfortunately Experiment is a rare element of the Romanian art press. D.: 96 × 40 × 30. photo credit: Iratxe Jaio + Klaas van Gorkum taja proliferarea unei dimensiuni textuale a cunoaøterii în defavoarea unei dimensiuni imagistice. Am putea spune cæ aceste proiecte reprezintæ o alunecare cætre un display consistent de artæ contemporanæ româneascæ. The history of public monuments reveals their statute of 98 .: Cele douæ inifliative au ca punct de pornire condiflia de a lucra øi de a produce artæ în contextul românesc. courtesy of the artists. G.: Tell me a few things about the publications you have planned to generate. D.: Concepflia pe care o avem. frequently superficial products to the expense of a theoretically sharp artistic product. Many of the artists invited by BB4 are sonorous names of contemporary art while the context generated by BB4 was a dynamic one with many meetings and interesting debates. identificînd trei generaflii de artiøti. Arnold Estefan. I only wanted to emphasize the small number of independent locations and the lack of collateral programs that could have existed during the biennale. E. de cele mai multe ori sîntem informafli asupra „conflinuturilor“ unei lucræri. Concerning the organizing work. A. curators: Anca Benera. pornind de la o serie de constrîngeri pe baza cærora artistul a oferit un ræspuns invitafliei noastre. apoi Dan Perjovschi S. the activity of CVI goes beyond the walls of this gallery. În cîmpul artei. senzaflia care se naøte ca urmare a efortului de a identifica direcfliile în jurul cærora se aglutineazæ scena RO este de improvizaflie. Încercæm prin proiectele noastre sæ transcendem individul sau numele øi sæ ajungem în zona ideii. dedicated to local artistic celebrities such as Ion Grigorescu or Geta Brætescu. Guests usually don’t go to the kitchen. D. Care au fost ecourile locale? Ce direcflie va lua aceastæ dinamicæ expoziflionalæ? A. în genere. (scena de artæ) sînt douæ proiecte care s-au desfæøurat în primævara lui 2010. Colectivul are o implicare curatorialæ øi creativæ în proiectele pe care le desfæøuræm. C. E.

We are not a monopoly type organization so right from the beginning we did not only seek to produce but also to receive new ideas and energies. fie una de constituflie. recovers and reconstructs the memory of a past that has been erased.A. R. rare move in the Romanian context of the moment dominated by all sorts of authoritative entities. În ceea ce priveøte organizarea. în plan administrativ øi politic. R. Prin constatarea mea. E. A project like Carte Blanche would come as a necessary opening towards a natural process.: Arnold. From this point of view the strategy of the Romanian Cultural Institute is welcome. January 2010. la finalul proiectului. curator: Ariadna Cantis. cæ bienala înghite toate platformele independente din Bucureøti. G. The formula is quite rare. spre editarea unei publicaflii.: Carte Blanche is one of our projects just like any other. chiar înainte de deschiderea BB4. asupra propriei logici de funcflionare a scenei. The important element is the existence of a background that would support future constructs.: I will try to be concise because I have already said this so many times before. 99 . deschisæ prin proiectul Dan Perjovschi S. While CVI is a place for exchange. objects fitted into a political landscape of physical.: CIV are o relaflie de respect øi susfline orice inifliativæ menitæ sæ îmbogæfleascæ ideatic.. For the year 2011 we are preparing the workshop Self Publishing in Times of Freedom and Repression debating the phenomenon of samizdat in Central and Eastern Europe. 2 December 2009 – 31 January 2010. pornind de la experienfla lor subiectivæ de angajare/confruntare cu realitæflile societæflii româneøti postcomuniste. sînt extrem de personale øi precise. mediind într-o manieræ uneori radicalæ chestiuni delicate pentru condiflia prezentæ a artistului/a artei.: CIV a fost anul acesta unul dintre spafliile care a gæzduit Bucharest Biennale. îi aparfline Ioanei Nemeø. The rewriting of history by replacing the images of the past had actually cancelled collective memory which today only consists of archives constructed by the media. Expensive Fiasco/Cheap Success. cît øi ziarele. seria va continua în mod programatic sæ se dezvolte în formatul tip solo-show. D. R.: Cuvîntul „înghite“ nu ar fi cel mai potrivit. Seria 1990–2010. and let’s face it. courtesy of the artists.. photo credit: Cætælin Rulea Paul Neagu : Valie Export 1:1. The aim of CVI is to create premises for a community to generate new things and to think in perspective. A. spuneai la un moment dat. something quite rare on the Romanian art scene. and it does this through case studies accompanied by texts of criticism and an audio guide to invisible statues. photo credit: Cætælin Rulea care suferim. The culture of the day is a vendible product that could create an image for this administration. produse în colaborare cu revista 22.: Carte Blanche is a recurrent idea in our discussions. în mod deliberat. material nature. G. D. øi al unei victimizæri constante (vina este fie una istoricæ. E. În bucætærie de obicei nu intræ musafirii decît dacæ vor sæ bîrfeascæ. without a loyal network. datoratæ felului de a fi al românului). The question is whether people are going to be interested to do so. ediflia a patra. iar contextul generat de BB4 a fost unul dinamic. orientîndu-se. G. al unei moderaflii (dacæ nu al unei pasivitæfli) în ceea ce priveøte activitatea de lobby desfæøuratæ în sfera publicæ. Mulfli dintre artiøtii invitafli de BB4 sînt nume sonore în peisajul artei contemporane. resulting in the publication of a book on the topic. A. owing to the context – a small art scene based on narrow circles in conflict. într-un exercifliu critic de reflecflie asupra sclerozelor instituflionale. investeøte într-o analizæ a ansamblului de practici øi discursuri articulate de scena de artæ româneascæ în ultimii 20 de ani. Însæ. not a closed area..scena FreshLatino. Nu este mai degrabæ un element pozitiv dorinfla aceasta a bienalei.: You have also mentioned a certain exhaustion you are experiencing right now. productiv øi administrativ lumea în care ne desfæøuræm activitatea.: Carte Blanche is a project within which anyone can activate the platform we have created. Atît expozifliile. and a few words are usually enough to set things straight. Am dorit ca întreaga dezbatere lansatæ de aceastæ serie sæ indice cîteva dintre capitolele istoriei recente. am vrut sæ subliniez numærul mic al spafliilor independente øi lipsa programelor colaterale care ar fi putut exista în timpul bienalei. În plus. C. În ce mæsuræ v-afli identificat cu discursul organizatorilor bienalei? C. D. de colaborare cu platformele independente bucureøtene? A. datoratæ viciilor ultimilor 50 de ani. sarcina elaborærii conflinutului acestor capitole aparfline artiøtilor. nu cred cæ face obiectul unei discuflii intelectuale. au fost multe întîlniri øi discuflii interesante.: What were the greatest difficulties you had to face? Is it difficult to operate an independent institution in Romania? Where do the obstacles emerge? C. The Romanian administration does not understand the power of contemporary art and it remains anchored in a faded subculture that can be exported not even to Cambodia. G. Urmætorul proiect. Is the wish to develop a future project such as Carte Blanche an outcome of this exhaustion? It is a very open. B. Matter&History researches. D.

D. G.: Spunefli-mi cîteva cuvinte despre publicafliile pe care v-afli propus sæ le generafli. A. E.: Publicafliile constituie o practicæ auxiliaræ, completînd programul evenimentelor desfæøurate în spafliul galeriei. Acoperæ niøte „goluri“, au caracter educativ øi documentar. C. R.: Putem vorbi în prezent doar despre publicaflia conexæ evenimentului Ars Telefonica. Celelalte publicaflii sînt încæ în pregætire, mæ refer la seria Istoria în fragmente, dedicatæ unor personalitæfli artistice locale precum Ion Grigorescu sau Geta Brætescu. În orice caz, activitatea CIV se extinde dincolo de graniflele galeriei, spafliul venind, salutar, într-o perioadæ în care ne gîndeam la spaflii alternative de expunere øi ne pregæteam sæ lansæm Ars Telefonica doar în cabinele telefonice din Bucureøti. A fost foarte important pentru CIV sæ producæ lucruri. Reproøæm culturii româneøti (de altfel, nu e nimic nou în asta) cæ s-a rezumat sæ avantajeze producflia „sezonieræ“, efemeræ, de multe ori superficialæ, în defavoarea interesului pentru produsul artistic, teoretic punctual. Eu am crescut în facultate cu catalogul Experiment în mînæ øi am ræmas cu aceastæ foame de informaflie. Din pæcate, Experiment este o raritate în publicistica româneascæ. A. B.: Lucræm în prezent la producflia cîtorva publicaflii, una dintre ele fiind Matter & History/Materie øi Istorie, o cercetare începutæ de mine în 2007 øi finalizatæ cu aceastæ publicaflie în 2010. Cartea analizeazæ traiectoria monumentelor de for public dispærute din spafliul public al Bucureøtiului. Parcursul istoriei monumentelor publice reflectæ statutul lor de obiecte inserate într-un peisaj politic de consistenflæ fizicæ, materialæ. Rescrierea istoriei prin înlocuirea imaginilor trecutului a însemnat anularea memoriei colective, care astæzi este formatæ doar din arhivele produse de media. Materie øi istorie cerceteazæ, recupereazæ, reconstruieøte memoria unui trecut øters, prin prezentarea unor studii de caz, însoflite de texte critice øi un insert audio (un ghidaj al statuilor invizibile). Pentru 2011, pregætim un workshop, Self Publishing in Times of Freedom and Repression [Publicafliile independente în vremea represiunii øi a libertæflii de expresie], care dezbate fenomenul samizdat în Europa Centralæ øi de Est, urmat de producerea unei publicaflii pe aceastæ temæ. D. G.: Îmi vorbeafli despre o oarecare epuizare pe care o simflifli. E dorinfla de a dezvolta în viitor un proiect precum Carte Blanche o consecinflæ a epuizærii? E o practicæ foarte deschisæ øi, sæ recunoaøtem, rar întîlnitæ în contextul actual românesc, dominat de entitæfli autoritare de tot felul. A. B.: Carte Blanche e unul dintre proiectele noastre, ca oricare altul. Formula este rar întîlnitæ din cauza contextului – o scenæ de artæ micæ, bazatæ pe cercuri restrînse øi conflictuale, færæ un network solidar. Or, CIV este un loc de exchange, nu o zonæ închisæ. Un proiect precum Carte Blanche ar fi o deschidere necesaræ cætre un proces firesc, foarte puflin practicat pe scena de artæ româneascæ. Scopul CIV este sæ creeze premise pentru o comunitate, premise de a genera lucruri noi øi de a gîndi în perspectivæ. Important este sæ existe un background pe care sæ se poatæ construi. A. E.: Carte Blanche e un proiect unde oricine poate activa pe platforma creatæ de noi. Ræmîne de væzut dacæ existæ acest interes. C. R.: Carte Blanche e o idee recurentæ în discufliile noastre, pentru cæ nu sîntem o organizaflie de tip monopol, de la început am vrut nu numai sæ producem, ci øi sæ primim, în schimb, un suflu proaspæt, o energie nouæ. D. G.: Care au fost cele mai mari dificultæfli pe care le-afli avut în timp, de la deschidere øi pînæ acum? E greu sæ lucrezi ca instituflie independentæ în România? Unde apar blocajele? C. R.: O sæ încerc sæ fiu succint, pentru cæ repetifliile mæ obosesc, iar lucrurile clare se spun, de fapt, în cuvinte pufline. Administraflia româneascæ nu înflelege puterea culturii contemporane øi ræmîne obositor de ancoratæ în subcultura epuizatæ pe care nu o mai poate exporta nici în Cambodgia. Cultura contemporanæ este un pro-

Babi Badalov, Fernando Sánchez Castillo, Rene Gabri + Ayreen Anastas, Lise Harlev, Aníbal López, Peggy Meinfelder, Anatoly Osmolovsky, ˙ Anggun Priambodo, Artur Zmijewski Monument to Transformation, curators: Vít Havránek & Zbynek Baladran, 30 September – 13 November 2009, photo credit: Cætælin Rulea

100

scena

dus care poate fi vîndut øi care poate crea imagine acestei administraflii. Salutaræ este, din acest punct de vedere, strategia ICR. A. B.: A fi instituflie independentæ în România înseamnæ efort financiar constant. Finanflærile noastre sînt individuale, pe proiect. Din cauza rezonanflei reduse a artei contemporane la nivel politic, platformele independente au depins øi continuæ sæ depindæ, în mare parte, de sprijin extern. Ca urmare a încheierii programelor de finanflare Soros sau Pro Helvetia, multe dintre institufliile active au dispærut, nefiind antrenate sæ se autosusflinæ financiar. În plus, artiøtii, curatorii, cei mai mulfli træiesc din rezidenfle øi proiecte finanflate de programe externe. Mai mult interes øi mai mult sprijin din partea institufliilor publice ar stabiliza øi consolida initiaflivele independente. A. E.: Ca sæ-fli pæstrezi independenfla, ar fi bine sæ ræmîi apolitic øi acomercial. Dacæ eøti finanflat de stat, te trezeøti cu parlamentari tæind panglica, dar nu e cazul nostru; iar dacæ primeøti finanflare privatæ, un banner devine uneori mai important decît o lucrare de artæ. Aplicafliile pe culturæ gestionate de institufliile publice sînt pufline øi prea stufoase, iar drumul spre obflinerea finanflærii seamænæ cu proba de 300 m garduri. A. Ø.: Menflinerea unei continuitæfli a proiectului mi se pare a fi principala problemæ cu care cred cæ ne vom confrunta în viitor. Pentru ca orice continuitate sæ existe, este nevoie sæ eliminæm orice fel de constrîngeri de ordin social, financiar. La aceasta s-ar adæuga arta colaborærii øi a dialogului, pe care încæ nu øtim sæ o cultivæm ca societate. Aø încerca o micæ radiografie a peisajului în care subzistæm noi în acest moment. Principala tendinflæ este cea a inexistenflei unui model instituflional alternativ (privat) care sæ ofere un (contra)ræspuns la maniera de lucru „de sus în jos“ prezentæ în institufliile culturale de stat. Existenfla în stare incipientæ a unor practici instituflionale generate de sectorul cultural øi artistic independent nu oferæ însæ stabilitatea øi coerenfla necesare unei comunitæfli, care sæ producæ pe termen lung un spafliu discursiv capabil sæ destabilizeze un model cultural clasicizant, elitist øi conservator. Cauze: nerecunoaøterea de cætre institufliile publice a rolului øi a impactului social al acestor noi poli culturali independenfli, marca unei noi generaflii, inconsistenfla demersurilor la nivelul politicilor culturale publice, dar øi la nivelul finanflærii culturii contemporane, inexistenfla unor reflele locale care sæ susflinæ øi sæ reprezinte interesele operatorilor culturali independenfli, dezinteresul general (atît public, cît øi privat) faflæ de zone precum cercetarea øi preocuparea pentru o strategie a politicilor culturale. Urmærile fireøti: creøterea birocrafliei, nerecunoaøterea de cætre sfera publicæ a reflelelor informale ca sursæ de informaflie viabilæ în determinarea stærii unei culturi, lipsa inifliativei private în acest sector, raportul asimetric existent între finanflarea propusæ pentru institufliile gestionate direct de stat (teatre, muzee etc.) øi finanflarea acordatæ institufliilor øi operatorilor culturali independenfli. Privind pe acest fundal scena de artæ RO, ne întrebæm cum e posibilæ restructurarea acestui sector øi în ce mæsuræ poate acesta deveni un factor de intervenflie criticæ, ascultat de regimul puterii. Cu alte cuvinte, nu e necesar doar sæ ne gîndim la o reconstrucflie a unui sistem instituflional public sau privat, ci øi la o abordare a culturii øi artei ca mjloc de producere a noi spaflii de acfliune, respectiv de noi publicuri. D. G.: De ce are nevoie spafliul artistic românesc? Cum afli caracteriza scena localæ astæzi? Care este poziflia unei platforme independente, nonprofit, în raport cu spafliile comerciale, care s-au înmulflit în Bucureøti? C. R.: Spafliul artistic românesc are nevoie, ca øi societatea, sæ devinæ ceva mai profund. Într-un sistem bazat pe capital, comercialul este motorul, dar, în acelaøi timp, øi capcana culturii. A. B.: România trebuie sæ creeze spaflii, instituflii, sæ reformeze educaflia artisticæ, pentru a nu practica în continuare un sistem anacronic. Sistemul de învæflæmînt artistic nu formeazæ, ci instruieøte tehnic. Nu s-au schimbat prea multe în ultimii 20 de

A. B.: To be an independent institution in Romania implies continuous financial efforts. Our finances are also individual, depending on a certain project. Owing to the low echo of contemporary art on a political level, the independent platforms here have always depended on foreign support. As an outcome of the closure of the Soros or Pro Helvetia financing programs, several active institutions have disappeared as they were not accustomed to self-supporting practices. The majority of artists and curators are living on residences or projects financed from foreign programs. A greater interest and support from public institutions would consolidate independent initiatives. A. E.: To maintain its independence, an institution should stay apolitical and non-commercial. Those supported from the home budget are usually at the mercy of politicians, which is not our case anyway, while for those functioning on private funds, a banner can become more important than a work of art, sometimes. Cultural applications managed by public institutions are too rare and too dense while the process of obtaining financing looks very much like a 300 meters obstacles races. A. Ø.: The main issue we are going to face is how to secure the continuity of a given project. For any type of continuity to exist, we need to eliminate all the social and financial limitations. This should be topped by the art of cooperation and dialogue, which is not exactly mastered by our society. I would try to construct an x-ray image of the landscape of our subzistence right now. The main trend is the lack of any (private) alternative institutional model able to provide (counter)solutions to the “top to bottom” working method adopted by state-supported cultural institutions today. The germinating institutional exercise generated by the independent cultural and art spheres cannot provide the stability and coherence a community needs to produce, in the long run, a discourse space that would demolish a classicizing, elitist and conservative cultural model. Causes: the reluctance in public institutions to acknowledge the social role and impact of these new independent cultural poles signaling a new generation; the divergence of measures implemented through public cultural policies and of the financing of contemporary culture; the lack of local networks able to support and represent the interests of independent cultural operators; the overall lack of interest (public and private as well) for research and strategy in cultural policy. Natural output: the rise of bureaucracy; the public sphere ignores informal networks as reliable sources for determining the state of a given culture; the lack of private enterprise in this sphere; asymmetric relations between the support given to institutions under direct state management (theatres, museums, etc.) and the support given to independent cultural institutions and operators. Looking upon the Romanian art scene against this background, we wonder how can this sphere restructure itself, to what an extent can it become a factor of critical intervention, taken into account by the reigning power? In other words, the aim is not the mere reconstruction of a public or private institutional system but the establishment of culture and art as means to produce new spaces of action and new audiences. D. G.: What does the Romanian art sphere need? How does the local scene of the day look like? How does a non-profit, independent platform relate to the commercial spaces that have spread all across Bucharest? C. R.: The Romanian art sphere, as the society as well, needs more depth. Within a system based on capital, the commercial element is the engine but also the trap of culture. A. B.: Romania needs to create locations, institutions, and to enact a reform of education in art to do away with the old anachronic system. The art education in this country does not form the student, it merely offers technical skills. Not much has changed during the last two decades when one was his or her own curator, producer, gallery operator and technical assistant; thus we have learnt many things along the way. There is no market for mature art in Romania yet. Cultural managers and gallery operators come from spheres related

101

ani, cînd erai propriul tæu curator, producætor, galerist, tehnician; au fost multe lucruri pe care le-am învæflat din mers. În România nu existæ încæ o piaflæ de artæ maturæ. Managerii culturali øi galeriøtii vin din zone adiacente artei, dar færæ suficient elan øi prea orientafli spre cîøtig. Multe dintre galerii sînt practic inactive (apar doar la Noaptea galeriilor), iar altele, sub presiune financiaræ, se rezumæ la tîrguri, licitaflii, atragerea colecflionarilor, færæ a avea un program consistent. Pe de altæ parte, sînt de apreciat galeriile care le oferæ artiøtilor susflinere øi relaxare financiaræ, care produc lucræri, cærfli de artist øi contribuie la conturarea carierei artistului. În aceastæ categorie intræ foarte pufline, din pæcate. A. E.: Cred cæ scena de artæ româneascæ este activæ în mæsura în care existæ o nevoie a societæflii de a susfline arta contemporanæ. Atît nevoia, cît øi scena sînt foarte mici. Existæ oraøe de dimensiunea Timiøoarei sau a Constanflei unde spafliile de artæ contemporanæ nu existæ, sau Sfîntu Gheorghe, unde, din fericire, existæ spaflii, dar nu gæseøti public pentru un proiect mai conceptual. Practica institufliilor nonprofit în raport cu galeriile comerciale în Bucureøti este una total paralelæ, singura intersecflie ar fi cîfliva artiøti expuøi în ambele tabere. A. Ø.: În condifliile prezente, orice reformæ în acest sector poate sæ înceapæ cu o nouæ abordare a artei (fie ea øi contemporanæ), înflelegînd-o nu doar ca pe un fenomen estetic, ci øi ca pe un instrument critic de reflecflie. Urmætorul pas ar fi ca institufliile de artæ (atît publice, cît øi private) sæ dezvolte programe specifice pentru sectorul artistic independent øi, mai ales, sæ susflinæ legitimitatea prezenflei active a acestei zone de expresie în spafliul public, asigurînd vizibilitatea øi lærgirea audienflei ei. Practicile culturale instituflionale curente ne confirmæ cæ acest scenariu este „în construcflie“ øi va mai dura pînæ cînd fenomenul artistic contemporan îøi va cîøtiga relevanfla necesaræ în peisajul cultural românesc. Totul depinde de modul în care reuøim sæ valorificæm, în avantajul nostru, decalajul temporal moøtenit øi de succesul cu care instituflia de artæ se va impune drept o structuræ reglatoare credibilæ în viitoarea dinamicæ a scenei artistice øi culturale locale. D. G.: Ce ecouri afli avut în timp? Afli reuøit o anumitæ fidelizare a publicului bucureøtean? C. R.: O sæ ræspund prin cifre: aproximativ 1.000 de vizitatori unici pe lunæ (e vorba de site), 30–50 de persoane la prezentæri, deschideri de eveniment, 500 de flyere pe eveniment. A. E.: Publicul bucureøtean a devenit mai selectiv faflæ de acum cîfliva ani, ceea ce aratæ o oarecare maturitate. A devenit mai important pentru public ce i se propune, comparativ cu cine propune, øi nu se mai întîmplæ sæ vezi aceiaøi 30–40 de oameni la fiecare eveniment. La un artist talk gæsim un public total diferit faflæ de un spectacol de teatru øi, în mod îmbucurætor, spafliul e plin în ambele cazuri. D. G.: Dacæ ar fi sæ væ raportafli la alte instituflii de artæ independente din Occident, care ar fi ele? A. B.: CIV reflectæ øi se raporteazæ la realitatea în care træim øi lucræm, nu la un model occidental.

to art but they lack impetus and are too profit-oriented. Many galleries are practically inactive (they only come out for “galleries’ night”), while others, giving in to financial pressure, limit themselves to fairs, bids, attracting collectors and have no consistent program at all. On the other hand, galleries that are offering artists support and financial ease are to be valued. They are workshops for the production of works and artist books that contribute to the career of the artist. Nevertheless these are quite rare. A. E.: I think the Romanian art scene is active to the extent to which society needs to support contemporary art. Nevertheless both this need and the scene are extremely small. In cities the size of Timiøoara or Constanfla there are no spaces for contemporary art while in Sfântu Gheorghe, for instance, there are such spaces but there is no public for a more conceptual project. In Bucharest, non-profit institutions are a parallel world to commercial galleries, except for a few artists that are exhibited in both camps. A. Ø.: Under the present circumstances, any reform in this sector could start with an entirely new approach to art (even to contemporary art) grasping it not only as an aesthetic phenomenon, but as a tool for critical reflection as well. The next step would be for art institutions (private and public) to develop specific programs for the independent art sphere and to support the authenticity of the active presence of this sphere in the public space insuring its visibility and increasing audience. The present cultural institutional exercises prove it: this script is “under construction” and the contemporary artistic phenomenon will still take some time until it gains the relevance it deserves in the Romanian cultural landscape. Everything depends on how we succeed in exploring the inherited delay and on the efficiency of art institutes in becoming authentic structures of balance in the future dynamics of the local cultural and art scene. D. G: How were you appreciated? Did you succeed in attracting and keeping your public in Bucharest? C. R.: I will answer with figures: we had about 1,000 single visitors a month (our site), 30–50 persons at presentations and openings, 500 flyers per event. A. E.: The public in Bucharest is more selective than a few years ago, which shows a certain maturity. The offer is more important than the entity making that offer. One rarely sees 30–40 people at a single event. At an artist talk the audience is totally different from that of a play but luckily the seats are all taken in both cases. D. G.: Could you list a few independent western art institutions you relate to? A. B.: CVI reflects the reality around and it relates to that reality, not to a certain western model. Translated by Noémi László

102

confuse them into buying something. David Hammons. Artista e al doilea dintre cei trei copii ai unor pærinfli adoptivi. care constituie influenfla anostæ a tuturor. tæcutæ. but I was really more interested in painting and sculpture. two of the same thing is better. Mi s-a pærut ceva în genul cubismului øi al lui Marcel Broodthaers. the silent type. latex paint and cardboard screws hanging on the wall and the space is enriched by plants standing on minimal plinths. ¬ Where did you train and who was the artist who made you think you wanted to become an artist yourself. WHEN ATTITUDES BECOME MULTITUDES An Interview with Donelle Woolford by Marcel Janco DONELLE WOOLFORD was born in 1980 in Conyers. He is a curator and art critic based in Cluj and Turin. Broodthaers’s work touched on three themes that are very important for a successful business strategy: 1) choose something and focus all your energy on it. What do you think? Donelle Woolford √ I think that’s a pretty good description. douæ lucruri de acelaøi fel sînt mai bune. Adrian Piper. Broodthaers. El m-a ajutat øi sæ-mi gæsesc sfera de interese în narafliune øi crearea de mituri. Sherrie Levine. 103 . Georgia. 3) odatæ ce ai captat atenflia cuiva. 3) once you have someone’s attention. øi încæ una destul de neîntemeiatæ. Este cofondatorul Galeriei Sabot øi corespondent special al revistei berlineze Archive Journal. I went to school at Yale and got a degree in graphic design. E o persoanæ mai degrabæ singuraticæ. un simfl sænætos al umorului øi cæ m-aø putea descurca pe cont propriu. Este curator øi critic de artæ øi activeazæ la Cluj øi la Torino. Nu atît Andy Warhol. Am mers sæ studiez la Yale. I had a good sense of humor.. The artist is the second of three children to professional parents. 2) un lucru e bun. Her mother is a natural healer and her father a lawyer.scena Donelle Woolford. iar spafliul era înfrumuseflat de plante puse pe niøte suporturi minimale. Georgia. three of the same thing is even better. pæcæleøte-l sæ cumpere ceva. She is a bit of a loner. Joe Scanlan a fost artistul care m-a fæcut sæ realizez cæ aveam idei bune. dar ai animat locul cu un performance de o searæ în care „vorbeai cu tine însæfli“. but she loves reading and making things with her hands. ¬ Unde fli-ai fæcut educaflia øi care a fost artistul. dacæ existæ vreunul. trei de acelaøi fel sînt øi mai bune etc. Ce pærere ai? Donelle Woolford √ Cred cæ e o descriere destul de corectæ. care te-a determinat sæ-fli doreøti sæ devii tu însæfli artistæ? Ce te influenfleazæ în viaflæ? √ La început am studiat cu Lester Hayes. It appeared to me like Cubism and Marcel Broodthaers meeting Ikea. MARCEL JANCO e originar din Malta.. He is the co-founder of Sabot Gallery and the special correspondent of Archive Journal. ¬ Urmætoarea ta expoziflie de la Wallspace din 2010 a cuprins cam aceleaøi lucræri. He also helped me see the legacy of my MARCEL JANCO is raised in Malta. Mama sa e vindecætor naturist. 2) one thing is good. photo: Sarah Lucas Cînd atitudinile devin multitudini Interviu cu Donelle Woolford realizat de Marcel Janco DONELLE WOOLFORD s-a næscut în 1980 la Conyers. etc. Opera lui Broodthaers a abordat trei teme esenfliale pentru o strategie de afaceri de succes: 1) alege ceva øi focalizeazæ-fli întreaga energie asupra lui. Palermo. Richard Prince. vopsea de latex øi cornete de carton atîrnate de perete. Marcel Janco ¬ Your show in 2008 at Wallspace consisted of works made from wood scraps. Joe Scanlan was the artist there who made me realize that I had good ideas. Scanlon mi-a atras atenflia asupra lui Manzoni. if any? What are your influences in life? √ I first trained with the little known artist Lester Hayes. într-o tabæræ de varæ din Carolina de Nord. Marcel Janco ¬ Expoziflia ta din 2008 de la Wallspace a cuprins lucræri din resturi de lemn. cæreia îi place sæ citeascæ øi sæ facæ lucruri cu propriile mâini. iar tatæl ei e avocat. dar eram interesatæ mai degrabæ de picturæ øi sculpturæ. un artist mai puflin cunoscut. at a summer camp in North Carolina. and that I could make it on my own. unde am absolvit secflia de design grafic. a magazine based in Berlin. combinat cu Ikea.

2007. woodworking tools. detail. broken mirror. 2007. installation view at the Sharjah Biennial. photo credit: the artist Remake. photo credit: the artist 104 . fake dust.Reception in her working studio ICA London. 2008. crap wood.

metal. plexiglas. digital slide show. canvas. plastic. New York. live plants. arrangement variable. 2008. New York. 2007. incandescent and fluorescent light. installation view at Wallspace.scena Donelle Woolford 1907 (detail). photo credit: the artist . photo credit: the artist Installation view at Wallspace. wood. wood.

de opera de artæ. Dacæ am o percepflie antiierarhicæ. într-un operator cu simfl practic øi apoi într-un rinocer de vîrsta a doua. Abordarea prietenului dvs. fiind produsul tensionat al lucrului în atelier. øi cred cæ øi Josh Smith a mai fæcut asta cîndva. Could you please clarify. Richard Prince.Spun asta fiindcæ am citit cæ oamenii te-au væzut jucatæ de Namik Minter în Emiratele Arabe Unite. crearea. He turned me on to Manzoni. Palermo. I prefer Kippenberger because he really did transform himself over the years from earnest young hopeful to savvy operator to middeaged rhinoceros. Sînt un personaj a cærui poveste e scrisæ øi jucatæ de o serie de autori øi actori interesafli. Is that your case? Being a female artist do you think there’s a legacy as such for female artists? √ I guess so. dar poate crea øi monøtri. în timp ce artistul ca persona ræmîne mai degrabæ vag. Tofli artiøtii pomenifli mai sus. if possible? √ I am not real. Uite cu ce ne-am ales: cu Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. each time I have a show. presupun. inclusiv conceperea. cowboy-ii. 106 . pentru ei ideea de ficfliune øi celebritate e cuprinsæ. my character gets transformed this way and that by the work that I make and subjective interpretations of the actors who portray me. ca în cazul lui Brâncuøi. 2010. although unlike Warhol my persona remains unfixed. ea e îndreptatæ împotriva ideii cæ un artist trebuie sæ aibæ o identitate esenflialæ întruchipatæ de o singuræ persoanæ. sæ administreze galerii. poate crea o democraflie øi o confuzie folositoare. în care artiøtii. spre deosebire de Warhol. just like a character in a well-known play. Dar de fiecare datæ cînd „sînt pe scenæ“. ca sæ zic aøa. Alison Gingeras susfline cæ artiøti precum Warhol øi Kippenberger îøi foloseau persona ca mediu artistic. I am a character whose story is being written and played out by a number of interested authors and actors. ecologia øi politica schimbærii]. persona mea ræmîne nefixatæ. spre deosebire de Warhol. curatorii. colecflionarii. instalaflia ta prezentatæ la a 8-a Bienalæ de la Sharjah. I exist as a known entity of sorts. de fiecare datæ cînd am un spectacol. ¬ In her texts. în care figura artistului e consideratæ nu doar „creatoarea“ unei lucræri de artæ. deøi. Iar în ciuda celebritæflii lui Kippenberger ca persoanæ. Sînt antiierarhicæ øi prin aceea cæ pot fi reprezentatæ de o jumætate de duzinæ de oameni într-o jumætate de duzinæ de locuri concomitent. Este acesta øi cazul tæu? √ Nu. bulgærii. alta vorbeøte germana. încæ. I’m saying this because I’ve read that people have seen you performed by Namik Minter in the United Arab Emirates. E øi cazul tæu? Ca artistæ. that’s everyone boring influence and a lazy one at that. Sherrie Levine. dar nu sînt siguræ cæ meritæ. Ramsay portraying you simultaneously. Kidwell and Ms. Eu sînt artistæ. Merda d’artista [Rahatul artistului]. distribuirea øi diseminarea. Adrian Piper. For the latter performance where you were “talking to your self“. galeriøtii. de Jennifer Kidwell. by Abigail Ramsay in London and at your first show at Wallspace in New York by Jennifer Kidwell. dintr-un tînær onest. Alison Gingeras argues that artists like Warhol and Kippenberger were using their persona as an artistic medium. it was Ms. David Hammons. Broodthaers. La cel mai recent performance în care „vorbeai cu tine însæfli“ ai fost portretizatæ simultan de Jennifer Kidwell øi Abigail Ramsay. wood and glue on canvas. photo credit: the artist interests in narrative and mythmaking. ci øi un operator cultural capabil sæ scrie. producerea. Eu exist ca un soi de entitate cunoscutæ. cu atît mai mult faci posibil ca un über-producætor precum Hans Ulrich Obrist sæ conducæ absolut totul. ¬ În textele sale. Ecology and the Politics of Change [Naturæ moartæ: arta. ¬ Your following show at Wallspace in 2010 had a quite similar body of work but here you activated the room with a one-night performance where you were “talking to yourself“. Una e înaltæ. alta e frumoasæ. sau mai degrabæ de un gest în maniera pornograficæ øi bulimicæ a lui Josh Smith? Existæ o a treia variantæ sau poate una de mijloc? Invisibie Man. la New York. de Abigail Ramsay la Londra øi. optimist. Mi-a amintit de recrearea atelierului lui Brâncuøi de lîngæ Pompidou. Unde se situeazæ alegerea ta? E vorba de voyeurism øi celebrare. schiflele hotelului sînt cele care circulæ øi devin cunoscute. prezentarea. øi toate acestea sînt reprezentæri reale. Ce e interesant pentru mine în abordarea prietenului tæu e faptul cæ cu cît distrugi ierarhiile øi cu cît faci ca oricine sæ poatæ fi responsabil pentru toate fafletele producfliei culturale. sæ facæ muncæ de curatoriat øi sæ colecflioneze. Pofli explica puflin? √ Eu nu sînt realæ. 3) focalizarea întregului discurs în jurul lucrærii de artæ. personajul meu e transformat într-un fel sau altul de opera mea øi de interpretærile subiective ale actorilor care mæ întruchipeazæ. Ne-a arætat ceva ce nu vedem în mod obiønuit. cu timpul. editorii øi criticii sînt considerafli cu toflii „jucætori“ în acelaøi joc. Manzoni øi ceilalfli. avînd în vedere cæ era plin de bucæfli de lemn – în spafliul expoziflional. Una e morocænoasæ. E interesant sæ-fli asumi un asemenea risc. precum un personaj dintr-o piesæ celebræ. But each time I am “on stage“. a semænat cu aducerea microcosmosului unui atelier – atelierul dvs.. la Paris. øi nu de personalitatea artistului care a produs-o. Not so much Warhol. autentice øi efective ale Donellei Woolford øi ale operei ei. crezi cæ existæ o moøtenire de felul acesta pentru femeile-artist? √ Bænuiesc cæ da. Îl prefer pe Kippenberger pentru cæ el chiar s-a transformat. 2) o definiflie extinsæ a practicii. sînt importanfli pentru mine fiindcæ. ¬ Un prieten al meu øi-a construit seminarul de la Øcoala de Artæ de la Yale pe urmætoarele trei teme: 1) o percepflie antiierarhicæ a domeniului artistic. so to speak. And despite Kippenberger’s celebrity as a person. la prima ta expoziflie de la Wallspace. cele mai bune lucræri ale sale au fost realizate în intimitate. 67 × 51 × 6 cm.

scena √ Prefer modelul lui Raymond Roussel. curators. Chez Valentin. This one is tall. Maybe the better question is. curate and collect. the cowboys. or rather the more Josh Smithlike pornographic and bulimic gesture? Is there a third way or a middle path perhaps? √ I prefer the model of Raymond Roussel. Donelle Woolford. as it is for Brancusi. I think the artist on display is like that. în care persoane recent decedate pun în scenæ întru eternitate momentele care au dus la moartea lor prin injectarea unei substanfle chimice. expunerea publicæ fiind un soi de moarte continuæ pusæ în scenæ de dragul studiului øi al receptærii viitoare. Manzoni et al. your installation presented at the 8th Sharjah Biennial. How do you position your choice? Is it about voyeurism and celebration. unlike Warhol.. camerele frigorifice din Locus Solus. and all of them are real and true and actual representations of Donelle Woolford and her work. Donelle Woolford. ¬ So perhaps that’s why on the website of your Paris gallery. Nu cuprinde expoziflii solo sau de grup. glue. I assume since it was full of woodcuts – to the exhibition space. distribution and dissemination. This one is grumpy. The Merda d’artista [Artist’s Shit]. It doesn’t include group and solo shows. I am anti-hierarchical and in that I can be represented by half a dozen people in a half a dozen places all at the same time. Toate accesoriile ultimelor lor clipe sînt acolo. the snowballs. in which the figure of the artist is considered not only the “creator“ of an artwork. the more possible you make it for an über-producer like Hans Ulrich Obrist to run absolutely everything. I am an artist. gallerists. All the accoutrement of their final moments are there with them to make the event as accurate as possible. Cubist painter. Joe Tang încheie astfel: „Donelle Woolford. plexiglas. 2) an expanded definition of practice. the public display being a kind of perpetual death acted out for the sake of future scholarship and entertainment. The possibilities are endless. manage galleries. are important to me because. 2008. that one speaks German. photo credit: the artist all his best works were made in private. Narrative artist. Your friend’s approach can create a useful democracy and confusion. presentation. avatar. pictoriflæ cubistæ. the hotel drawings are what circulate and become known. 3) the consideration of the entire discourse around the artwork. was like bringing a microcosm of a studio – your studio. pentru a face evenimentul cît mai veridic posibil. as you find sometimes in catalogues of dead artists. wood scraps. All the artists I mentioned above. production. Donelle Woolford. the idea of fiction and celebrity for them is still located in the art work rather than in the personality of the artist who made it. Is that your case as well? √ No. those refrigerated chambers in Locus Solus where recently deceased people eternally reenact the moments leading up to their death through the injection of a special chemical. latex paint. creation. Îmi pofli explica? Cine e Donelle Woolford? √ Nu øtiu. artistæ narativæ. biografia ta nu seamænæ cu ale celorlalfli artiøti. It reminded me of the recreation of Brancusi’s Studio outside the Pompidou in Paris and I think Josh Smith has done the same in the past. Joe Tang ends with writing: “Donelle Woolford. ¬ In a text about your work. √ Aøa este. but I am not sure it is worth it. it recounts your life since you were born. 67 × 51 × 6 cm. were the anxious product of a studio practice. What is interesting about your friend’s approach to me is that the more you break down the hierarchies and the more everyone can be responsible for all facets of cultural production. editors and critics are all considered “players“ of the same game. That is an interesting risk to take.“ Could you please explain? Who is Donelle Woolford? √ I don’t know. O legendæ popularæ? Un produs? Un mit? Sau poate e tocmai rezultatul unei demografii calibrate încontinuu pentru a reflecta apetenfla pentru o artistæ precum Donelle Woolford? Traducere de Alex Moldovan Che Casino!. including its conception. aøa cum se întîmplæ de obicei în cataloagele artiøtilor morfli. ¬ A friend of mine founded his seminar at the Yale School of Art upon these 3 topics: 1) an anti-hierarchical perception of the art field. avatar. cu ei. Instead. ¬ Într-un text despre lucrærile tale. while the artist as a persona remains somewhat unclear. ¬ Poate din acest motiv pe site-ul galeriei tale pariziene. Poate cæ întrebarea potrivitæ e „Ce este Donelle Woolford?“. √ Yes. Posibilitæflile sînt nenumærate“. in which artists. Chez Valentin. If I have an anti-hierarchical perception it is against the idea that an artist has to have an essential identity that is embodied by one person only. Look what it gave us: Tino Sehgal! ¬ Still Life: Art. “What is Donelle Woolford?“ A folk legend? A product? A myth? Or maybe she is the precise outcome of a demographic that is continually calibrated to reflect the desire for an artist like Donelle Woolford? 107 . that one is beautiful. but a cultural operator able to write. your bio doesn’t have the same structure as that of the other artists. ci îfli povesteøte viafla de la momentul naøterii. Ecology and the Politics of Change. Donelle Woolford. It was like showing something we don’t usually see. collectors. but it can also create monsters. Cred cæ artistul care expune e la fel.

2008. video. 50 min.. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession .Ciprian Mureøan Untitled (The Potatoe Pealers).

scena

Perspective în epoca flexibilizærii
Roland Schöny

where do we go from here? [de aici mai departe, încotro?] Viena, Secession, 2 iulie – 29 august 2010

Încercærile de identificare validæ, în expozifliile sinoptice, a tendinflelor actuale în arta contemporanæ întîmpinæ din ce în ce mai multe dificultæfli. Combinatorica tipurilor de discurs este mult prea variatæ pentru a putea proiecta o viziune de ansamblu credibilæ. În urmæ cu un deceniu øi jumætate, mediul artistic prezenta în Vest deplasæri discursive cu mult mai clare decît cele de azi: spre exemplu, tendinfla unei creøteri a sensibilitæflii pentru tema politicului sau implicarea diferitelor forme ale reprezentærii sonore. O interogare sinteticæ mæcar pærea mai uøor de realizat. A fost cu atît mai surprinzætor ca Secession de la Viena sæ întreprindæ în vara anului 2010, dupæ o pauzæ îndelungatæ, o nouæ încercare de orientare, prin atacarea conceptului unei ,,Expoziflii a tinerei scene“. Aceasta în condifliile în care, tocmai la Viena, creøterea numærului de spaflii expoziflionale øi prezenfla galeriilor-proiect de tipul Curated By ne ofereau o curæ de reîntinerire dupæ o alta. where do we go from here? este întrebarea pe care aceastæ expoziflie øi-a pus-o chiar ca titlu. Mottoul trimite la vizionara scriere cu acelaøi titlu, din 1967, a luptætorului de culoare al Miøcærii pentru Drepturi Civile Martin Luther King, al cærei subtitlu fusese „Chaos or Community?“ [Haos ori comunitate?]. Cerinfla formulatæ acolo era cea a unui trai comun în condiflii de egalitate øi reprezenta o luare de poziflie claræ împotriva opresiunii rasiste øi a discriminærii în general. Expoziflia de la Secession nu a fost, în niciun caz, conceputæ într-un sens atît de pronunflat politic. Curatoarea expozifliei, Elisabeth Bettina Spörr, a propus mai curînd un concept care sæ cuprindæ, deopotrivæ, dimensiuni personale, sociale øi regional-politice. Aceasta a condus la formularea unor întrebæri existenfliale despre configurarea vieflii, care, pe de altæ parte, au cuprins øi chestionæri ale identitæflii sau experienfle ale unor procese de dislocare. Proiecte ale unor perspective reale asupra viitorului au constituit, dimpotrivæ, doar o tangentæ fictivæ. Acest concept a solicitat din partea publicului disponibilitatea unei lecturi asociative, structurate semantic. Nu întotdeauna însæ trimiterile la generosul cuprins al conflinutului au fost suficient de clar recognoscibile. Aøteptatele aspecte politice au fost vizibile doar în pufline secfliuni, ceea ce corespunde, desigur, manierelor de lucru actuale în artæ. În locul acestora, în centrul principalului spafliu de la Secession, lucrarea video a tînærului autor de scurtmetraje austriac Philipp Fleischmann ridica evocator, spre exemplu, întrebarea „Oare unde am aterizat?!“. Într-o succesiune a mai multor variaflii ale aceleiaøi scene, lucrarea aratæ, ca o aluzie la filmele horror ieftine, cum niøte tineri øoferi aflafli într-o raitæ prin naturæ lovesc cu maøina o cæprioaræ. În infatuarea lor, aceøtia se întreabæ cum sæ reacflioneze la suferinfla animalului cælcat. În cele din urmæ, cælætoria continuæ în ritm alert în direcflia localitæflii Ebensee, din nordul Austriei. Locul este cunoscut, øi nu în ultimul rînd, penROLAND SCHÖNY este curator de artæ contemporanæ care activeazæ la Viena, preocupat de culturæ øi istorie, profesor invitat în 2010 pe teme de teoria sunetului øi media la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Viena. Colaboræri cu Centrul Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz, sau Vancouver Art Gallery. Eseuri øi criticæ în Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. Între 2004 øi 2007, a fost director øi curator principal al proiectului Arta în spaflii publice, Viena.

PERSPECTIVES IN THE ERA OF FLEXIBILITY Roland Schöny where do we go from here? Vienna, Secession, 2 July – 29 August 2010 The attempts at a valid identification of the present tendencies in contemporary art in survey exhibitions are met with increasing difficulties. The combinatorics of the discourse types is much too diverse to allow the projection of a credible general view. A decade and a half ago, the Western art environment used to come up with far more definite discourse shifts than today: for example the tendency towards an increased sensibility for the political field or the use of various forms of sound representation. At least a synthetic interrogation seemed much easy to achieve. So it came as a surprise that in the summer of 2010, Secession, in Vienna, after a long pause, tried a new orientation, by approaching the concept of an “Exhibition for the Young Scene”, which represented a regular item on the program of the institution between 1983and 2003. This is in spite of the fact that, in Vienna, the rise of the exhibition spaces and the presence of the “Curated By”-type project-galleries offered one rejuvenation cure after another. where do we go from here? is the question which this exhibition chose as its very title. The motto refers to the visionary writing from 1967 bearing the same name by the African-American fighter Martin Luther King of the Civil Rights Movement, with the subtitle “Chaos or Community?”. What he requested was a life in common in equal conditions and it took a definite stand against racist oppression and discrimination in general. The Secession exhibition was by no means thought to be such openly political. The exhibition curator, Elisabeth Bettina Spörr, came up with a concept covering at same time personal, social and regionalpolitical dimensions. It led to the statement of some existential questions on the configuration of life which, on the other side, also contained questions on identity or experiences of dislocation processes. The projects of real perspectives on the future were, on the contrary, only a fictional tangent. This concept requested the public’s availability to perform an associative, semantically structured reading. But the references to the generous sphere of this content were not always clearly recognizable. The expected political aspects were only visible in a few sections, something which reflects, of course, the current working patterns in contemporary art. Instead of them, in the centre of the main Secession venue, the video work of young Austrian short films director Philipp Fleischmann raised eloquently, for example, the question “Where have I landed?” In successive variations on the same theme, the work shows, alluding to horror category B movies, how some
ROLAND SCHÖNY is a Vienna based curator for contemporary art, cultural scientist and historian, guest professor 2010 for sound and media theory at the University of Applied Arts Vienna. Collaborations with Centre Pompidou, Kunsthalle Luzern, OK-Center for Contemporary Art, Linz or Vancouver Art Gallery. Essays and critics in Springerin, Camera Austria, derive, Spike, skug – Journal für Musik. 2004–07 director and senior curator of the initiative "Art in Public Spaces Vienna".

109

Jan Nálevka Textile flags of 25 EU-states (EU member status 2006), EU-flag, 150 × 100 cm each, washed together in the washing machine in one wash, 2 stands 260 × 230 cm each, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

110

Ekaterina Schapiro-Obermair Moscow, You Are Not Our Capital, photo credits: Wolfgang Obermair 33 Hair Ties and Hair Clips from the Collection of Daniel Nicely Reis, display case, hair bands, framed collages, photo credit: Wolfgang Thaler/Secession

111

Pornind de la sol øi desprinzîndu-se de imagini ale unor faflade de blocuri de locuinfle. Imagini în buclæ ale indicatorului rutier al acestei localitæfli fac ca videoul sæ se înfæfliøeze ca un primplan înspæimîntætor al cinismului øi indiferenflei. concomitent cu situaflia unei transgresæri. fumînd. a diplomat. sînt integrate unor arhitecturi ale decadenflei. datoritæ presiunii crescînde pentru flexibilizare. Din punct de vedere biografic. Thus. Looping images of the road sign of this city turn this video into a scary close-up of cynicism and indifference. næscutæ la Moscova. unde proiecfliile video au fost preponderente.33. reminding of the apparent orders of the surrealism. they ask themselves how to approach the hit animal’s suffering. un efect melancolic este obflinut de parcursul camerei de filmat a lui Ciprian Mureøan printr-o fabricæ dezafectatæ. At a very high level. scriitoare øi colecflionaræ de artæ implicatæ în activitæfli de mecenat artistic. the environmental sounds are the only ones to be heard. cît øi simbolicæ. Ca spafliu care a existat în fapt. Starting from the ground and following the images of apartment blocks. la rîndul lor. Schapiro-Obermair combines the photographs with small papers inscribed with geometrical patterns which create space illusions. Un mai mare accent pe atmosferæ l-au avut prezentærile din subsolul de la Secession. al cæror caracter de ruinæ este împins în prim-plan. Finally. during the duration of a single record piece. care a devenit reginæ a României. In completely different ways. On the contrary. precum øi cu alte fotografii pe care se vede ceva precum un øir de mici recipiente. the artist Olivia Mihælflianu from Bucharest focused on the figure of the Queen Maria of Romania and on the so-called “golden room” of the royal palace. refers to John Cage’s prominent concept by which. sub forma unei performanfle documentate video. pe durata unei piese muzicale. but also a soldier. Filmul lui Mihælflianu este un remake dupæ un scurtmetraj din anii ’20 care o aræta pe regina Maria în încæperea ei. Ebenesee. while Vienna defines itself more and more as a hot spot for the presentation and discussion for central European contemporary art. poate. due to the increasing pressure for flexibility. La un nivel foarte înalt. procese de sistematizare. Schapiro-Obermair creates a correspondence between the ideas of modernity and the present processes of urban decay. a nurse.tru lagærele de concentrare naziste care au funcflionat aici øi a stat în anul 2009 în plinæ atenflie mediaticæ datoritæ unor inscripflii ofensatoare neonaziste. are being integrated into architectures of decadence. Untitled (The Potatoe Pealers) [Færæ titlu (Curæflitorii de cartofi)]. În timp ce aici lucrurile aparent færæ de importanflæ devin tema centralæ. 4. its expression here is that of shifting. this “room for itself” offered the possibility. are themselves constantly subject to the place transfer. Oravecz creates a visual simulation of swinging through the presence of a cradle and two videos (projectors). propune ca video. Înræmîndu-le separat. without making it their main focus. publicului i se deschideau perspective cætre cerul de dincolo de coroanele copacilor. of the roles put into act. Mihælflianu’s movie is a remake after a short movie from the 1920’ showing the Queen Maria in hr room. a melancholy effect is produced by Ciprian Mureøan’s filming camera in a deserted factory. Dimpotrivæ. Those coming from the East-European countries were a majority. citind. Schapiro-Obermair combinæ fotografiile cu mici foi cu modele geometrice care creeazæ iluzii de spafliu. diplomat. this feeling reflects the real life of several male and female artists involved in this exhibition. cu claritate. Astfel. where the video projections were predominant – see the work of the Hungarian artist Timea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. vezi lucrarea artistei maghiare Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists [Unii artiøti sînt subversivi sînt øamani sînt veritabili oameni de øtiinflæ]. By framing them separately. pe figura reginei Maria a României øi pe aøa-numita „cameræ de aur“ a Palatului Regal. fiind locuri unde træiesc ruøi din Germania. which 112 . whose works function as a visual archeology. færæ ca aceasta sæ devinæ nota lor dominantæ. care amintesc de ordinile aparente ale suprarealismului. While here the seemingly unimportant things become the central piece. Una dintre seriile ei fotografice înfæfliøeazæ clædiri sau fragmente ale unor aøezæri care aratæ a fi în paraginæ. Dincolo de faptul cæ aceastæ activitate se numæræ în general printre serviciile „structurale“ ale armatelor. ale cærei lucræri au caracterul unei arheologii vizuale. Aceasta se poate observa în cazul artistei vieneze Ekaterina Schapiro-Obermair. with a sharp focus on their character as ruins. presents with clarity. both real and symbolical. The artists. born in Moscow. soræ medicalæ. Artiøtii sînt. Conflictul interior între euforie øi. O træsæturæ comunæ în unele lucræri aparflinînd generafliei celor næscufli în jurul anului 1980 e privirea îndæræt cætre copilæria petrecutæ în socialismul real al perioadei. Persoana reginei a devenit interesantæ în context feminist: o prinflesæ de origine englezæ. video al cærui titlu. cea de a doua lucrare a lui Mureøan prezentæ în expoziflie ajunge la o deplasare notabilæ a semnelor øi semnificafliilor. munca soldaflilor de curæflire a cartofilor.33. Schapiro-Obermair realizeazæ o corespondenflæ între ideile modernitæflii øi procesele actuale ale decæderii urbane. aceastæ træire corespunde situafliei reale de viaflæ a mai multor artiøti øi artiste implicafli în aceastæ expoziflie. a great number of the Secession works imply the political field. A feature common to the works of those born around 1980 is to look back to their childhood during the Real Socialism of that time. young drivers going for a ride outside the town hit a deer with their car. în timp ce Viena se defineøte din ce în ce mai mult ca spafliu de întîlnire al artei central-europene. Fatuously. Except from the fact that this activity is. the public is being opened perspectives to the sky beyond the trees’ canopy. close to the reduction to the absurd. 2008. constant expuøi. multe dintre lucrærilor expuse la Secession atrag în joc categoria politicului. among the “structural” army services. a writer and an art collector involved in supporting artistic activity. Torn between euphoria and – maybe fear – it experienced a confrontation with a childhood in the time of Real Socialism associated with a situation of transgression. Artista bucureøteanæ Olivia Mihælflianu s-a centrat. În moduri extrem de diferite. smoking. aceastæ „cameræ doar pentru sine“ oferea posibilitatea. As a space which really existed. 4. de gæsire a echilibrului interior øi se poate constitui azi într-un exemplu în ceea ce priveøte posibilitatea devenirii subiective feminine. Biographically speaking. Cei øi cele care provin din flærile est-europene au fost majoritari. systematization processes. the journey continues alertly towards a city in Upper Austria. dar færæ o formalizare strictæ. Mureøan’s second work in the exhibition makes an important shift of signs and significances. as well as with other photographs which show something resembling a series of small containers. Her person became interesting within a feminist frame: a princess of an English origin who became the Queen of Romania. but with no strict formalization. sînt læsate sæ se audæ doar zgomotele din imediata apropiere. dar øi soldat. the soldiers’ task of peeling potatoes. reading. generally speaking. In her video documented performance. trimite la conceptul lui John Cage prin care. thinking. One can see this in the work of the Viennese artist Ekaterina Schapiro-Obermair. atît realæ. fricæ træieøte din confruntarea cu o copilærie din perioada socialismului real. A greater emphasize on the atmosphere characterized the works in the Secession basement. One of her photographic series shows buildings or parts of some settlements which look deserted. 2008. of finding the inner equilibrium and may be considered today as an example as regards the feminine subjective becoming. home of some Russians living in Germany. The video Untitled (The Potatoe Pealers). Oravecz realizeazæ o simulare vizualæ a senzafliei de legænare prin prezenfla unui leagæn øi a douæ proiectoare video. gînditoare. situafliilor de transfer de loc. a video work whose title. This place is primarily known for the Nazi concentration camps which functioned here and during 2009 it was in the center of the media attention because of some offensive NeoNazi graffities.

photo credit: the artist 113 . smoking utensils. 2010. gold wallpaper. monitors.Olivia Mihælflianu Smoking Room. variable dimensions. furniture.

“the soldier’s essence” becomes itself questionable – maybe in a European demilitarized context. thus contributing to the maintaining of both real and fictional borders between the East and the West. Protect me from what I want and which is also the title of a song by the pop band Placebo. Having their attention drew especially to the art production in Europe. It is also the case of the choir presented in the video Radical Cheerleading of the Viennese artist of a German origin Anna Witt. This version of the cheerleaders meant for some masculine team sport chant lyrics such as: “North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall”. This approach of the East-West differences has a rather anachronistic result. born in Brazil – refers to the Brazilian slave Anastácia who. 2008–2010. This probably explains the rather negative critiques. Several concepts were in fact based on shifting the sign systems. This was either inside information ahead of time or exhausted in some fragmented and inconsistent labels. traditionally speaking. Slovakia. mask. installation. Almost ironically. enormous differences still exist between the areas on both sides of the former border. but it didn’t succeed. This game of signs and significations continues in most of the situations presented in the exhibition. an allusion to the title given by Jenny Holzer. because of the novelty and the vastness of the artistic work presented. mixed media (wood. On the contrary. Of course. The common feature of the male and female artists work presented here. even considering that the opening of the exhibition where do we go from here? featured a lecture from Afro-American female theoreticians performed by a group of female militants. The mediation aspect was lost. but it would have helped the whole project. feminine. such as decolorizing the European Union flags to a unique color in the work of the Czech artist Jan Nálevka We Will Meet Again. Hungary. Translated by Alex Moldovan 114 . text. most of them young and coming from the Czech Republic. 2010. this exhibition’s starting point was important and very interesting.The presentation of a so-called young scene in a prominent location remained rather scrappy. the reference to Martin Luther King in the exhibition title has an almost exotic effect.Nina Höchtl Super Restitution – Kopilli Ketzalli. if such an exhibition concept does not level too much the regional differences between topics and working manners. joined a resistance movement of African slaves searching for freedom. and one of the installations in the exhibition – created by the Viennabased artist Marissa Lobo. paint. The question still remains. no doubt. in that aspect. in conveying the basic lines of the individual strategies or of the aesthetic concepts of the artists presented. fabric). to an obviously unmilitary activity and even. As a subversive movement and a critique of the established sign systems performed against the existential questions regarding the future of the Central Europe. Setting up an editorial board to draw up a mini guide book or a small catalogue would have been a difficult task. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession are preponderantly masculine. 2006. Poland. however. entitled Don’t protect me from what I want. or in the mural painting of Dorotea Kenderová from Bratislava. in the 18th century. where do we go from here? has emphasized the juxtaposition of the questioning trends of artistic stances coming from different regional contexts. Romania and Austria. was the search of strategies meant to formalize the identity questions which are poignant in the present political context. handdecorated pedestal.

de origine brazilianæ øi træind la Viena. cît øi fictive. în secolul XVIII. Ungaria. sau în pictura muralæ a Dorotei Kenderová din Bratislava. care. tocmai sub acest aspect. Aspectul medierii a fost pierdut. where do we go from here? a accentuat alæturarea de conflinut între direcfliile de interogare ale unor poziflii artistice care provin din contexte regionale diferite. Ceea ce avea în comun munca artisticæ prezentatæ a artiøtilor øi artistelor. o aluzie la titlul lui Jenny Holzer. Aceastæ tematizare a diferenflelor Est-Vest are un efect uøor anacronic. tradiflional. Marissa Lobo – face referire la sclava brazilianæ Anastácia. între Est øi Vest. Protect Me from What I Want [Pæzeøte-mæ de ceea ce vreau]. chiar øi în condifliile în care expoziflia where do we go from here? a fost deschisæ de o lecturæ din textele unor teoreticiene de culoare realizatæ de un grup de militante. video installation. chiar codificatæ feminin. atît reale. puse în scenæ. Este øi cazul corului prezent prin intermediul videoului Radical Cheerleading [Galerie radicalæ] al artistei vieneze de origine germanæ Anna Witt. Aceasta fie presupunea o cunoaøtere de inifliat. punctul de plecare al acestei expoziflii a fost unul important øi foarte interesant. Avîndu-øi atenflia îndreptatæ în principal asupra producfliei de artæ în Europa. în rest masculine. „esenfla soldatului“ devine – poate într-un context european demilitarizat – ea însæøi chestionabilæ. care sînt de rigoare în contextul politic actual. pînæ la reducere la absurd. înspre o activitate evident nemilitaræ øi. Ræmîne însæ. astfel încît sæ contribuie la menflinerea unor granifle. Ca subversiune øi criticæ a sistemelor de semne stabilite desfæøuratæ pe fundalul unor întrebæri existenfliale privitoare la viitor în Europa Centralæ. fie se stingea în descrieri fragmentare øi neunitare [ale lucrærilor]. avînd în vedere munca artisticæ nouæ øi în cantitate mare care a fost prezentæ. Slovacia. Prezentarea unei aøanumite scene tinere într-un spafliu expoziflional de prim rang a ræmas mai curînd una fracturatæ. 2010. intitulatæ Don’t Protect Me from what I Want [Nu mæ pæzi de ceea ce vreau]. Acest joc cu semne øi semnificaflii se continuæ în majoritatea situafliilor prezentate în expoziflie. este cæutarea unor strategii de formalizare a întrebærilor identitare. referirea la Martin Luther King din titlul expozifliei are un efect cvasiexotic. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Anna Witt Radical Cheerleading. România sau Austria. Polonia. în general tineri øi provenind în marea lor majoritate din Cehia. Mai multe concepte s-au bazat în fapt pe deplasarea sistemelor de semne. ca în decolorarea înspre o culoare unicæ a steagurilor Uniunii Europene din lucrarea artistului ceh Jan Nálevka We Will Meet Again [Ne vom reîntîlni]. dar cu toate acestea nu s-a reuøit transmiterea liniilor de bazæ ale strategiilor individuale øi nici a conceptelor estetice ale artiøtilor prezentafli. Aceastæ variantæ a animatoarelor aflate în slujba vreunui sport masculin de echipæ scandeazæ versuri ca: „North east west south / the rich stay in the poor stay out / you’ve built this massive wall / with our chants / with our dance / we’re gonna make it fall“ [Nord est vest sud / bogaflii înæuntru særacii în afaræ / afli construit acest cogeamite zid / cu cîntecele noastre / cu dansul nostru / îl vom dærîma]. self-adhesive foil. 2010. iar una dintre instalafliile expozifliei – conceputæ de artista. dificilæ. La limita ironiei. courtesy the artist. Traducere de Alina Noveanu Dorota Kenderova Don’t Protect Me from What I Want. færæ îndoialæ. dar ar fi fost una în sensul întreprinderii înseøi. Probabil aceasta este øi explicaflia criticilor mai degrabæ negative care i-au fost aduse. s-a alæturat unei miøcæri de rezistenflæ a sclavilor africani în cæutarea libertæflii. øi care se regæseøte totodatæ ca titlul unei piese a formafliei pop Placebo.scena expresia acesteia este aici una a deplasærii. a rolurilor. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession Tímea Anita Oravecz Some artists are subversive are shamans are real scientists. video installation. se menflin încæ diferenfle enorme între zonele de pe ambele pærfli ale fostei granifle. 2006. Înfiinflarea unei redacflii care sæ alcætuiascæ un minighid al expozifliei sau un mic catalog ar fi fost o treabæ. Desigur. photo credit: Wolfgang Thaler/Secession . întrebarea dacæ un astfel de concept expoziflional nu niveleazæ mult prea mult diferenflele regionale între teme øi modalitæfli de lucru. Dimpotrivæ.

în calitate de filosof care a ales sæ pæræseascæ universitatea pentru a deveni artist. Fiind evident cæ arta nu face aøa ceva. adevær øi memorie istoricæ. cum ar fi cele de intelectual organic sau de cercetætor de acfliune. la modæ. Øi constituie o încercare de a înlætura ceva ce fusese lucrul cel mai special în legæturæ cu arta: indisciplina ei øi potenflialul de a evita sæ ia forma unei mærfi. As Simon Sheikh has noted. I’ve found them unsatisfactory for thinking about my own work. institufliile artistice au devenit interesate de lucrærile implicate în luptele locale sau în miøcarea de alterglobalizare. ci o apreciere pesimistæ la adresa expansiunii economiei cunoaøterii øi a abilitæflii sale de a-øi interioriza propriile dezacorduri. especially in videos stretching the borders of documentary. Doar în ultimii cinci ani. truth and historical memory. activism – considering them equal forms of discourse appropriate in specific contexts. care spunea cæ trebuie sæ faci filme în mod politic. its admission of subjectivity rather than objective neutrality. Although this statement comes from the period when Godard worked with the JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) works in different media and disciplines – video art. Aceastæ tendinflæ e numitæ uneori artæ angajatæ sau activistæ. într-un sens mai restrîns. It comes from the French “recherche”. în special de lucræri video care forfleazæ limitele documentarului. they’re about art in general rather than artistic practices that try to intervene in reality instead of representing it. Indiferent cît de provocatoare sînt aceste definiflii. like those of the organic intellectual or the action researcher. øi nu practicile artistice care încearcæ sæ intervinæ în realitate. and its emphasis on the process of searching rather than finding a definitive answer. In its broadest sense. nu doar s-o reprezinte. a fost neînsemnatæ. the legitimation of art as research and its standardization into prescribed formats of academic learning reflects the dominant interests of an information-driven capitalism. Lucrærile ei video submineazæ convenfliile documentarului øi chestioneazæ raportul dintre imagini. E interesatæ în special de spafliile postcomuniste øi de inconøtientul urban: teritoriile. She is especially interested in post-socialist spaces and in the urban unconscious: the hidden territories. Perhaps it’s similar to what disturbs me about so many activist and artist friends who are now doing PhDs. something disturbs me about the characterization of art as research. cel puflin. cele mai multe reflecflii asupra cercetærii artistice au cæutat sæ defineascæ ce anume o deosebeøte de cercetarea øtiinflificæ – øi anume. Or at least its margins. most reflections on artistic research have sought to define what differentiates it from scientific research – namely. În sensul cel mai larg. deøi reflecflia teoreticæ asupra a ceea ce o defineøte. Iar în al doilea rînd. though there’s been little theoretical reflection about what defines it beyond its choice of content. a cæuta din nou. First. legitimarea artei qua cercetare øi standardizarea ei în formatele prestabilite ale educafliei academice reflectæ interesele dominante ale unui capitalism acflionat de informaflie. care înseamnæ a cæuta bine – sau. This tendency is sometimes referred to as engaged art or activist art. literal.La ræscrucea dintre artæ øi activism Joanne Richardson În ultimul deceniu. This is not a personal irritation. cercetarea e înfleleasæ de obicei ca o investigaflie øtiinflificæ sau eruditæ care respectæ niøte reguli sistematice øi urmæreøte sæ gæseascæ un ræspuns la o anumitæ întrebare. Nu e ceva personal. nu filme politice. Deøi aceastæ afirmaflie dateazæ din perioada în care Godard lucra ca membru al grupului Dziga Vertov. de „cercetare artisticæ“. ele vizeazæ mai degrabæ arta în general. hotarele. His distinction shifts the emphasis from the content of a work to its mode of production and reception. But research is usually understood more narrowly as a scientific investigation or scholarly inquiry that follows systematic protocols and aims to find an answer to a specific question. corespunzætoare unor contexte specifice. What I’ve found more inspiring is an old. teorie. and beliefs that exist beneath the surface of the lived environment. pe care ulterior l-a criticat pentru a fi produs „gunoaie JOANNE RICHARDSON (Cluj/Berlin) lucreazæ în medii øi discipline diferite – artæ video. which means to search closely – or literally. Poate cæ e acelaøi lucru care mæ deranjeazæ la atîflia prieteni activiøti øi artiøti doctoranzi. existæ ceva care mæ deranjeazæ la caracterizarea artei drept cercetare. În primul rînd. And it constitutes an attempt to sweep away what has been most sovereign about art: its indiscipline and its potential to escape from the commodity-form. Since it’s obvious that this is not what art does. care nu încearcæ sæ extragæ informaflia dintr-un obiect de studiu. caracterul ei nondiscursiv øi somatic. dusty statement made by Godard in 1970 that called for making films politically rather than making political films. However provocative these definitions might be. din 1970. Termenul provine din francezul „recherche“. Dar. And secondly. istoricii øi teoreticienii artei au început sæ reflecteze mai serios asupra formelor de cunoaøtere produse de artæ – deøi analiza lor tinde sæ ræmînæ cu eticheta curentæ. theory. Aøa cum observa Simon Sheikh. Discipline precum filosofia øi antropologia au produs concepte interesante. pe care le consideræ forme egale de discurs. Ceea ce m-a inspirat mai profund a fost o afirmaflie præfuitæ. preferinfla pentru subiectivitate în locul neutralitæflii obiective øi accentul pus mai degrabæ pe procesul de cæutare decît pe gæsirea unui ræspuns definitiv. Disciplines such as philosophy and anthropology have produced interesting concepts. le-am gæsit nesatisfæcætoare în raport cu propria mea operæ. Sau. research suggests a detailed study for the purpose of reaching a new understanding. to search again. identities. but a pessimistic assessment of the expansion of the knowledge economy and its ability to internalize its own dissent. 116 . AT THE CROSSROADS OF ART AND ACTIVISM Joanne Richardson During the past decade art institutions developed an interest in works engaging with local struggles or the alter-globalization movement more generally. but tries to create a common knowhow that can alter people’s local environment. în afara conflinutului. a lui Godard. its non-discursive or somatic character. identitæflile øi credinflele ascunse care existæ sub suprafafla mediului de viaflæ. la un nivel mai general. Her videos subvert documentary conventions and question the relation between images. Distincflia fæcutæ de el transferæ accentul de pe conflinutul operei pe modul de producere øi receptare. ci sæ creeze un know-how comun care sæ poatæ modifica mediul local al oamenilor. which invoke a different mode of knowledge that doesn’t attempt to extract information from an object of study. activism –. It’s only in the last 5 years that art historians and theorists have started to reflect more seriously about the forms of knowledge produced by art – although their analysis tends to get stuck within the currently trendy label of “artistic research”. as a philosopher who chose to leave academia and become an artist. ce recurg la un tip diferit de cunoaøtere. cercetarea presupune un studiu detaliat realizat în scopul obflinerii unei noi înflelegeri.

which presupposed that enabling everyone to communicate freely would bring about a revolution from below. I felt particularly inspired by Godard and Mieville. de asemenea. 2008 marxist-leniniste“. between the work and its audience. Simply putting the means of production in the hands of the people would not automatically shatter oppressive relations of power. as a presentation of “the object itself” (Bazin) that is “indifferent to all intermediaries” (Barthes). who all began from the activist premise that what must be changed is not merely the content of the work but its mode of production – but understood this transformation in a more complex way than democratizing technology. the best examples of making film politically are his collaborations with Anne-Marie Mieville. spune Godard. întrucît deconstruieøte unul dintre vechile filme din perioada Dziga Vertov. But who is this we. “back in France you don’t know what to make of the film . the documentary has traditionally been understood as mimesis achieved. 30 min. the contradictions explode. altundeva? Vocea din off se confeseazæ: „Acasæ.scena Dziga Vertov group. 1. between form and content. ca sæ facem un film despre revoluflia iminentæ. În 1970. by subtracting the subjectivity of the filmmaker as much as possible. which he later criticized for having produced “Marxist-Leninist garbage” films. fapt ce presupunea cæ a le permite tuturor sæ comunice liber va provoca o revoluflie pornitæ de jos. new social relations. cele mai bune exemple de filme fæcute politic sînt colaborærile sale cu Anne-Marie Mieville. All the hype surrounding Web 2. implicit. Here & Elsewhere [Aici øi altundeva] e deosebit de interesant. aici? De ce am mers acolo. contradicfliile explodeazæ.. de la gesturile propagandistice la ascunderea disensiunilor. implicitly. elsewhere? The voiceover confesses. Godard wrote that to make film politically was to be militant. and also to subtract the common meaning of the “political” as affairs of government or modes of organization. A le oferi oamenilor tehnologiile a fost unul dintre semnele distinctive ale activismului media între anii 1960 øi 1990. Godard says. Their call for open participation and for the transformation of passive consumers into producers struck me as a perfect liberal democratic utopia. Godard scria cæ a face politic filme însemna a fi militant. There were still other questions to be asked. questioning its mediating gaze in its attempt to capture reality. French cinéma Still from In Transit. between different subjects. It was in attempt to ask these other questions that I turned to the tradition of leftist experimental film of the 1960s and 70s.0 was based exactly on a celebration of open participation.” Here and Elsewhere is a critique of how militancy is staged as a political theater. Chris Marker. Dar ce înseamnæ acest „noi“. a kind of pure transparency. What’s striking about his later films with Mieville is their distance from militant filmmaking as well as from the newly emerging video activism. This is why it was so easily appropriated by capitalism. Privit în acest context lærgit. After 2000. în Franfla. sæ eliminæm øi accepflia comunæ a „politicului“ ca treburi guvernamentale sau tipuri de organizare. The massive factory of YouTube users who worked for free and directly contributed to its value didn’t get any share of that value when Google bought YouTube for $1. am început 117 . Viewed in this expanded context. nu øtii ce sæ faci cu filmul […]. Filmul mai interogheazæ øi complicitatea producætorilor activiøti de filme care monteazæ sunetul øi imaginea într-un anume fel. pentru a prezenta un mesaj politic „corect“ øi a inhiba gîndirea criticæ. including you. The film also interrogates the complicity of activist filmmakers who organize sound and images in a particular way to present a “correct” political message and inhibit critical thinking. în termeni de producflie culturalæ) øi. . Pentru a surprinde semnificaflia faptului de „a face politic filme“.65 billion. To make a film about the coming revolution. Such a distorted actualization of the promise of media activism made it obvious that it wasn’t enough to just “do it yourself”. într-o manieræ mai complexæ decît punerea mijloacelor de producflie în mîinile oamenilor. and between production and distribution. sloganul „a face politic filme“ m-a provocat la o regîndire a raportului dintre artæ øi activism. American direct cinema sought to achieve a truer representation. I’ve attempted to elaborate this complexity along 5 trajectories that highlight the relations between the image and its referent. To grasp the suggestiveness of “making film politically” it’s necessary to subtract the word “film” (and see it more broadly in terms of cultural production). Mimesis: As an extension of photography. In 1970. Godard’s use of the political as an adverb mirrored a new paradigm that emerged among the French left in the 1960s. e necesar sæ eliminæm cuvîntul „film“ (øi sæ-l privim în sens mai larg. from its propagandistic gestures to its covering up of disjunctions in order to present a false image of the people united in struggle. Ce e frapant la filmele sale ulterioare cu Mieville e îndepærtarea lor de producflia militantæ øi de activismul video în plinæ ascensiune. By contrast. It was during the 1960s that documentary film became self-reflexive. We went to Palestine a few years ago. Bringing the technologies to the people has been one of the hallmarks of media activism from the 1960s to the 1990s. the slogan of “making films politically” has provoked me to rethink the relation between art and activism in a more complex way than placing the means of production in the hands of the people. de noi raporturi sociale. Folosirea de cætre Godard a politicului ca adverb reflectæ o nouæ paradigmæ apærutæ în cadrul stîngii franceze în anii ’60. Harun Farocki and Peter Watkins. Dupæ anul 2000. video. care privea politicul ca rupturæ cu politica existentæ øi ca încercare de instituire a noi forme de producflie øi. Here & Elsewhere is especially interesting because it deconstructs one of his earlier Dziga Vertov films. Here & Elsewhere e o criticæ a modului în care militantismul e pus în scenæ ca teatru politic. . here? Why did we go there. inclusiv tu“. pentru a prezenta o falsæ imagine a oamenilor unifli în luptæ. I started feeling a growing unease with the assumptions of the media activist networks I was involved with. which viewed the political as a rupture with established politics and an attempt to institute new forms of production and. Am mers în Palestina acum cîfliva ani.

ci øi modul ei de producflie – dar înflelegînd aceastæ transformare într-o manieræ mai complexæ decît tehnologia cu valenfle democratizante. Aceastæ fabricæ masivæ de utilizatori YouTube care lucrau gratis øi îi sporeau valoarea n-a primit niciun procent din acea valoare cînd Google a cumpærat YouTube pentru suma de 1. the problem is a certain way of producing images that naturalizes them by hiding their construction or barrages us with such emotional force that it diminishes our capacity to reflect. Am fost inspiratæ în special de Godard øi Mieville. filmul documentar a devenit autoreflexiv. They discussed their memories in a group and wrote the script together. there was a clear boundary between those who made the works and others who were represented in them. In Transit asks the audience to step back and reflect on their own relation to the images they’ve just seen. collaboration with teenagers from Cluj. cinéma vérité-ul francez a introdus camera øi pe regizor direct în ecran.arta. Acesta e motivul pentru care a øi fost atît de uøor apropriatæ de capitalism. in which the actors were transformed through the 118 . a face politic filme înseamnæ a folosi convenfliile documentarului pentru a le submina dinæuntru. as part of a project called Real Fictions. all of which have the possibility to provoke strong emotional responses. un soi de transparenflæ mai puræ.0 se baza tocmai pe o celebrare a participærii libere. care au pornit cu toflii de la premisa activistæ cæ ceea ce trebuie sæ se schimbe nu e doar conflinutul operei. during which 10 protagonists were simultaneously actors. Toatæ agitaflia din jurul conceptului Web 2. It is only from a critical distance that it becomes possible to dig through the pile of ruins that are left by the erasures of the past and to uncover the traces of things that have been lost. Transforming these hierarchies would entail making the process of production genuinely collaborative by involving other subjects in a dialogue rather than speaking for them or instrumentalizing them as a means to communicating a preconceived message. Intersubjectivity: In the most literal sense. it seemed that by focusing predominantly on involving non-experts in the process of production other important elements were neglected. In retrospect. 1. Ca prelungire a fotografiei. Am încercat sæ elaborez aceastæ complexitate pe cinci coordonate care pun în luminæ raporturile dintre imagine øi referentul acesteia. The video was a collaboration with anti-NATO activists and the artist group h. 11 min. 2004 sæ simt o tot mai accentuatæ insatisfacflie legatæ de presupozifliile reflelelor de activism media în care eram implicatæ. Apelul lor la participare liberæ øi la transformarea consumatorilor pasivi în producætori m-a surprins ca fiind o perfectæ utopie liberalæ democraticæ. Reconstruction was filmed over a four-day workshop. O astfel de înfæptuire distorsionatæ a promisiunii activismului media a relevat faptul cæ sloganul „fæ-o tu însufli“ nu e suficient. audience and directors. which sought to transform apathetic spectators into noisy producers. Simpla apropriere a mijloacelor de producflie de cætre oameni nu distruge automat raporturile de putere opresive. In one of the most memorable discussions. Several citations invoke the private archive films of Péter Forgács. family photographs and poetic texts. dintre operæ øi publicul ei øi dintre producflie øi distribuflie. am fæcut apel la tradiflia filmului experimental stîngist din anii ’60 øi ’70. prin eliminarea în cea mai mare mæsuræ a subiectivitæflii autorului. But unlike the earlier project. The video makes use of childhood stories. By simultaneously creating and breaking the desire for identification. care e „indiferent faflæ de orice intermediar“ (Barthes). The video functioned like a Brechtian learning play. affirming the inevitability of mediation and the constructed nature of all representation. of identities and of thought itself.. making films politically means using the conventions of the documentary-form in order to subvert them from the inside. This boundary was subverted in Reconstruction. Dimpotrivæ.65 miliarde de dolari. ca prezentare a „obiectului în sine“ (Bazin). Chestionarea conflinutului de realitate al reprezentærilor mediate nu înseamnæ denunflarea tuturor imaginilor ca fiind inerent corupte – dim- vérité inserted the camera and the filmmaker directly into the screen. the relation between the artist and those who are represented. In this context. the relation between the one who “directs” and those who perform what is usually seen as the less important work. Harun Farocki øi Peter Watkins. In 2004. a diary of a journey in Romania that reflects on post-communism. A critique of mediation means admitting the subjectivity of perspective and asking how our own ideologies and inherited prejudices can influence the general frame that creates meaning. de Chris Marker. But it frustrates the possibility of a sentimental identification through estrangement devices that call attention to their construction. Cinemaul direct american cæuta sæ obflinæ o reprezentare mai adeværatæ. the subjects who were represented were also the ones who made the work. I began experimenting with the documentary-form with In Transit (2008). They took turns speaking before the camera. giving each other instructions and commenting on their performance. A sense of distance is created through sound-image discontinuities and the narrator’s admission of the uncertain origins of authentic documents. afirmînd caracterul inevitabil al medierii øi natura creatæ a oricærei reprezentæri. dintre diferifli subiecfli. Mai existau øi alte întrebæri færæ ræspuns. În anii ’60. În încercarea de a ræspunde la aceste alte întrebæri. a work about the brutal repression of the anti-NATO events in Bucharest in 2008. and although they were collaboratively produced. which criticize official history in order to oppose it with authentic private histories. its divisions of labor. making film politically means interrogating its entire mode of organization – its hierarchies of knowledge. 2.Still from Paint Romanian. chestionîndu-øi scrutarea mediatoare în încercarea de a capta realitatea. documentarul a fost înfleles în mod tradiflional ca mimesis dobîndit. several people admitted that what happened wasn’t just the fault of the Romanian authorities and began to analyze the organizational mistakes they made. and how it functions through a series of erasures: of history. Without this distance. În acest context. dintre formæ øi conflinut. I made 2 videos about nationalism with teenagers from Cluj. private memoirs can easily become as ideological and manipulative as official history. Questioning the reality effects of mediated representations doesn’t mean denouncing all images as inherently corrupt – on the contrary. Formally the videos were typical documentaries. it is not from the purity of an outside. But while the narrative criticizes these erasures. Mimesis. video. In Transit shows how private histories are themselves impure because memory functions like a dream-work that erases connections and creates new associations.

trade union leaders.” The form contributes to the overall goal: by showing all the unphotogenic aspects of Romanian activism. diviziunea muncii. Intersubiectivitatea. between subjects. raportul dintre cel care „regizeazæ“ øi cei care realizeazæ acea muncæ privitæ de obicei ca fiind mai puflin importantæ. After 20 minutes. Questioning the reality effects of images. My first use of disjunctive montage was in Made in Italy (2006). If the form is disjunctive. now remembered as one of the key protagonists of May ’68. care criticæ istoria oficialæ pentru a-i opune istorii private autentice. a face politic filme înseamnæ a interoga întregul mod de organizare – ierarhiile cunoaøterii. Godard had replied that if the western preserved a traditional Hollywood form and created a typical relationship of passive spectatorship. even one with a leftist message. If the audience was just sitting back and absorbing a fairy tale. the message becomes ambiguous or even contradictory. You said an excess of images leads to a poverty of thought. întrucît memoria funcflioneazæ precum o elaborare oniricæ ce øterge conexiuni øi creeazæ noi asocieri. Ownership: Many artists whose work may be engaged or activist in the above sense have still not posed the question of the ownership and distribution of their work. toate acestea avînd posibilitatea de a provoca ræspunsuri emoflionale puternice. immersing the audience in the stories of Romanian activists. încît ne diminueazæ capacitatea de reflecflie. În tranzit admite cæ istoriile private sînt ele însele construite øi impure. it wouldn’t matter whether the content was leftist or not. once suggested making a detourned leftist western. 26 min. the video seeks to become a tool for discussion and self-reflection. Copyright pits artists against each other in a war Still from Made in Italy. Made in Italy presents a clash of different perspectives – owners of Italian companies in Romania. dar dejoacæ posibilitatea unei identificæri sentimentale prin intermediul unor mecanisme de înstræinare care atrag atenflia asupra construcfliei lor. 5. you wanted a bare archive of reflections. amintirile private pot deveni uøor la fel de ideologice øi manipulatoare ca istoria oficialæ. jurnalul unei cælætorii în România. raportul dintre artist øi cei reprezentafli.. Two or Three Things about Activism (2008) went a step further – it was not only composed of disjunctive voices but had visible breaks in its structure and deconstructed its own motivations. prin implicarea altor subiecfli în dialog. requiring the audience to take an active part in constructing its meaning. Færæ aceastæ distanflare. with no images masking the words. the picture starts to break down – all background images are eliminated and the cuts between the words of the protagonists become visible. but to intervene in it from the inside. Cîteva citate invocæ filmele de arhivæ privatæ ale lui Péter Forgács. and between form and content also create a specific type of relationship to an audience. A work of art that makes the audience uncomfortable and demands that they step back and reflect (or perhaps criticize or disagree) is more genuinely called activist than a work of agit-prop that motivates the audience to act in accordance with its message.scena process of working together and gained new insights about themselves. a work about the delocalization of capital and the migration of labour made in collaboration with the Italian video collective Candida TV. or using an open form and various estrangement devices – like sound-image discontinuity. Yet it seems that many militant films and activist videos still look like fairy tales with a leftist message. a identitæflilor øi a gîndirii înseøi. 4. O criticæ a medierii înseamnæ recunoaøterea subiectivismului perspectivei øi adresarea întrebærii cum anume pot influenfla propriile noastre ideologii øi prejudecæfli moøtenite cadrul general creator de semnificaflie. Ever since its inception during the period of Romanticism. The video begins with a richness of sound and images. Creînd øi distrugînd simultan dorinfla de identificare. they inhibit the possibility of critical thought. “I wanted to show the actions behind the words. 2. Today there’s a widespread consensus that copyright has been perverted to benefit corporations rather than the artists for whom it was originally intended. în loc sæ se vorbeas- 119 . Am început sæ experimentez cu forma documentarului cu În tranzit (2008). But no such golden age of copyright ever existed. Lucrarea foloseøte poveøti din copilærie. asta nu se face de pe poziflia puritæflii unui „în afaræ“. made up of elements that don’t seem to fit. 3. Daniel Cohn-Bendit. deøi narafliunea criticæ aceste øtergeri. the system of copyright has been a legal tool to transform art works into commodities and turn a profit for the owners of capital. Transformarea acestor ierarhii ar atrage dupæ sine transformarea procesului de producflie într-unul cu adeværat de colaborare. And yet artists continue to be flattered by their association with the myth of the creative genius. turning a blind eye to how it is used to justify their exploitation. or how certain institutions can alienate these relations by placing them outside their control. Dar. fotografii de familie øi texte poetice. Form: The specific arrangement of images and sounds in a film can create a feeling of immersion and identification or disrupt it. the relations between the image and its referent. We deliberately tried to avoid making an activist video that would portray the struggle of the working class in a unified voice. video. În tranzit îi cere publicului sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze asupra propriului raport cu imaginile tocmai væzute. În sensul cel mai literal. workers and migrants – it’s up to the audience to navigate through the contradictory messages and draw their own conclusions. O senzaflie de distanflæ e creatæ prin discontinuitæfli imagine-sunet øi prin recunoaøterea de cætre narator a originii neclare a documentelor autentice. they would learn nothing about their specific situation. A montage of association adds concordant images and voices to create a homogenous totality. collaboration with Candida TV. 2006 potrivæ. It doesn’t try to represent its subject. problema e cea a unui anumit tip de a produce imagini care le naturalizeazæ prin ascunderea execufliei lor sau ne blocheazæ cu o asemenea forflæ emoflionalæ. Reception: In a sense. And in that sense. Doar din perspectiva unei distanflæri critice e posibil sæ caufli printre ruinele ræmase în urma øtergerilor din trecut øi sæ descoperi urmele lucrurilor pierdute. interruption of natural time sequences or direct address – tends to break the feeling of identification and provoke the audience to have doubts and questions. care reflecteazæ asupra postcomunismului øi modului în care acesta funcflioneazæ printr-o serie de øtergeri: a istoriei. And so we must learn to hear again.

spre deosebire de proiectul anterior. aceste materiale erau niøte documentare tipice øi. Într-un fel. who they view as potential spies and thieves lying in wait to snatch and defile their original ideas. subiecflii reprezentafli erau în acelaøi timp øi creatorii lucrærii. în timpul cæruia zece dintre protagoniøti au fost simultan actori. Videoul a funcflionat ca o piesæ brechtianæ didacticæ. of competition for originality – its effects are not only economic. 4. compusæ din elemente ce nu par sæ se potriveascæ..cæ în numele lor sau ca ei sæ fie instrumentalizafli ca mijloc de a comunica un mesaj existent dinainte. Instead. Aceastæ graniflæ a fost eliminatæ în Reconstituire. copleøind publicul prin narafliunile activiøtilor români. The call for “making film politically” is a suggestive signpost for the need to move beyond the content of political engagement and consider how modes of production. it also naturalizes a certain process of knowledge production. în care actorii au suferit transformæri prin procesul de colaborare øi au aflat lucruri noi despre ei înøiøi.arta. cerîndu-i publicului sæ ia parte în mod activ la construirea semnificafliei. collaboration with Autonomous. dintre subiecfli. ci sæ intervinæ în acesta dinæuntru. realizat în colaborare cu colectivul video italian Candida TV. 60 min. Øi cæ trebuie sæ învæflæm sæ auzim din nou. Organizarea specificæ a imaginilor øi sunetelor într-un film poate crea senzaflia de implicare øi identificare sau o poate submina. methods of articulating meaning and the ownership of culture all form part of an interconnected whole that must be interrogated in its entirety. This process of questioning brings to mind the humble origins of the word “research”. the second asks how that knowledge was produced. forms of organization. În 2004. Dupæ 20 de minute. and cripples social relations. delegitimates the idea of a common culture. Ei au vorbit pe rînd în fafla camerei. publicul poate naviga printre mesajele contradictorii pentru a trage propriile concluzii. Dacæ forma e disjunctivæ.arta. Prima datæ cînd am folosit montajul disjunctiv a fost la Fabricat în Italia (2006). Berlin. Dar. And what those conditions leave out. Am încercat în mod deliberat sæ evitæm producerea unui video activist care sæ portretizeze printr-o voce comunæ lupta clasei muncitoare. „Eu doream sæ aræt acfliunile din spatele articulafliilor. parte a unui proiect intitulat Ficfliuni reale. oferindu-øi unii altora instrucfliuni øi fæcînd comentarii asupra interpretærii. muncitori migranfli –. 3. exista o graniflæ claræ între cei care creaseræ lucrærile øi cei reprezentafli în ele. Chestionarea efectelor reale ale imaginilor sau folosirea unei forme deschise øi a diferite mecanisme de înstræinare – precum discontinuitatea sunet-imagine. am realizat douæ materiale video despre naflionalism cu adolescenfli din Cluj. Once the first search produces a certain type of knowledge. o lucrare despre delocalizarea capitalului øi migraflia forflei de muncæ. imaginea începe sæ se dezintegreze – toate imaginile de fundal sînt eliminate. 2010 Still from Reconstruction. raporturile dintre imagine øi referentul ei. This is a vision of the art world created in capitalism’s own image. Receptarea. It is literally a second search. se pærea cæ prin accentul predominant pus pe implicarea unor nonexperfli în procesul de producflie au fost neglijate alte aspecte importante. Un montaj asociativ adaugæ imagini øi voci concordante pentru a crea o totalitate omogenæ. This second search is not something that is specific to art – it is an indiscipline that resides at the core of every discipline. o lucrare despre reprimarea brutalæ a manifestafliilor anti-NATO de la Bucureøti din 2008. ci avînd øi breøe vizibile la nivel structural øi deconstruindu-øi propriile motivaflii. Artists are not encouraged to share their thoughts and expressions or to contribute to a common pool of creativity. as long as it circulates primarily through dominant cultural institutions and is accessible only to an elite type of audience. Într-una dintre cele mai memorabile discuflii.“ Forma contribuie la obiectivul final: prin înfæfliøarea tuturor aspectelor nefotogenice ale activismului românesc. As long as a work of art is copyrighted and can’t be disseminated or used freely. 2009 120 . Reconstituire a fost filmat în cadrul unui atelier de lucru de patru zile. Din punct de vedere formal. an immanent critique that seeks to expose and transcend its own limits. tu doreai o simplæ arhivæ de reflecflii. mesajul devine ambiguu sau chiar contradictoriu. what its conditions of possibility have been. Douæ sau trei chestiuni despre activism (2008) a fæcut un pas mai departe – constînd nu doar din voci disjunctive. întreruperea succesiunii temporale naturale sau adresarea directæ – tinde sæ distrugæ sentimentul de identificare øi sæ stîrneascæ îndoieli øi întrebæri din partea publicului. lideri de sindicat. Aceastæ lucrare a fost rodul colaborærii cu activiøti anti-NATO øi cu grupul artistic h. they jealously guard their “property” from others. un anumit tip de raport cu publicul. Nu încearcæ sæ-øi reprezinte subiectul. Ai spus cæ un exces de imagini duce la o særæcire a gîndului. dintre formæ øi conflinut creeazæ. Fabricat în Italia prezintæ ciocnirea a diferite perspective – proprietari de companii italiene din România. Øi-au discutat amintirile în grup øi au scris scenariul împreunæ. anti-NATO Initiative and h. Forma. færæ imagini care sæ acopere cuvintele. public øi regizori. care urmærea transformarea spectatorilor apatici în producætori gælægioøi. Retrospectiv. videoul urmæreøte sæ devinæ un instrument de discuflie øi autoreflecflie. cîteva persoane au recunoscut cæ ceea ce s-a întîmplat n-a fost doar din vina autoritæflilor române øi au început sæ analizeze erorile organizatorice pe care le-au fæcut. it is doomed to remain trapped in a system that constrains its power and renders its critique ineffective. video. iar tæieturile dintre cuvintele protagoniøtilor devin vizibile. deøi produse în colaborare. de asemenea. Videoul începe cu o bogæflie de sunet øi imagini.

închizînd ochii la cum e el folosit pentru a le justifica exploatarea. Odatæ ce prima cæutare produce un anumit tip de cunoaøtere. Aceastæ imagine a lumii artistice e creatæ dupæ propria imagine a capitalismului. pe care-i privesc ca pe niøte potenfliali spioni øi hofli minflind øi pîndind sæ le fure øi pîngæreascæ ideile originale. Berlin. 5.. Godard a replicat cæ dacæ westernul îøi pæstra forma tradiflionalæ de la Hollywood øi crea un raport tipic de raportare pasivæ a spectatorului. odatæ. formele de organizare. în acelaøi timp. Cu toate acestea. Aceastæ a doua cæutare nu e specificæ artei – e o indisciplinæ care fline de miezul oricærei discipline. 73 min. existæ un consens general cæ drepturile de autor au fost pervertite în beneficiul corporafliilor. Dimpotrivæ.scena Daniel Cohn-Bendit. ei îøi apæræ geloøi „proprietatea“ de ceilalfli. nu mai conta dacæ conflinutul lui era de stînga sau nu. crearea unui western deturnat spre stînga. o criticæ imanentæ care urmæreøte sæ expunæ øi sæ-øi depæøeascæ propriile limite. Atîta vreme cît o lucrare de artæ se aflæ sub copyright øi nu poate fi diseminatæ sau folositæ liber. un anumit proces de producflie de cunoaøtere. Chemarea de „a face politic filme“ e un indicator sugestiv al nevoii de a trece dincolo de conflinutul implicærii politice øi de a lua în considerare felul cum modurile de producflie. delegitimînd ideea de culturæ comunæ øi mutilînd raporturile sociale. atîta vreme cît ea circulæ în principal prin institufliile culturale dominante øi este accesibilæ doar unui public de elitæ. Copyrightul îi implicæ pe artiøti unii împotriva celorlalfli într-o competiflie pentru originalitate – efectele lui nu sînt doar economice. a sugerat. Acest proces de chestionare ne aduce aminte de originile umile ale cuvîntului „cercetare“. O lucrare de artæ care face publicul sæ se simtæ inconfortabil øi îi cere sæ facæ un pas înapoi øi sæ reflecteze (sau poate sæ critice sau sæ nu fie de acord) e activistæ într-o mai mare mæsuræ decît o lucrare „agit-prop“ care motiveazæ publicul sæ acflioneze în conformitate cu mesajul ei. el nu avea sæ învefle nimic despre situaflia lui concretæ. Øi ce anume lasæ pe dinafaræ acele condiflii. parte dintr-un întreg interconectat care trebuie interogat integral. artiøtii continuæ sæ fie flatafli de asocierea cu mitul geniului creator. el naturalizînd. cea de-a doua întreabæ cum anume a fost produsæ aceastæ cunoaøtere. Dar o asemenea epocæ de aur a copyrightului n-a existat niciodatæ. video. Proprietate. se pare cæ numeroase filme militante øi videouri activiste continuæ sæ arate ca niøte basme cu mesaj de stînga. El înseamnæ literal a doua cæutare. cunoscut acum drept unul dintre protagoniøtii-cheie din mai ’68. 2010 Traducere de Alex Moldovan Still from Two or Three Things about Activism. ea e condamnatæ sæ ræmînæ prinsæ într-un sistem care-i limiteazæ puterea øi îi face ineficientæ critica. 2008 121 . care au fost condifliile de posibilitate care i-au permis apariflia. sistemul de copyright a fost un instrument legal de transformare a operelor de artæ în mærfuri øi de creare a unui profit pentru posesorii de capital. chiar unul cu mesaj stîngist. Øi prin asta împiedicæ posibilitatea gîndirii critice. Astæzi. toate. metodele de articulare a semnificafliei øi proprietatea asupra culturii fac. øi nu al artiøtilor cærora le erau adresate iniflial. Øi totuøi. Numeroøi artiøti a cæror operæ poate fi consideratæ angajatæ sau activistæ în sensul de mai sus nu au pus încæ problema proprietæflii øi distribufliei operei lor sau cea a modului în care anumite instituflii pot înstræina aceste raporturi prin plasarea în afara controlului lor. Artiøtii nu sînt încurajafli sæ-øi împærtæøeascæ ideile øi expresiile sau sæ contribuie la un fond comun de creativitate. Dacæ publicul urma sæ øadæ relaxat øi sæ urmæreascæ un basm. Chiar de la apariflia lui în perioada romantismului.

at/?p=383&lang=en http://unsereuni.at/?page_id=14171 122 .insert Universitatea din Viena / Vienna University Academia de Arte Frumoase din Viena / Academy of Fine Arts Vienna: Revendicæri / Demands http://unsereuni.

Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo: Bogdan Ghiu Bologna Burns, UniCampus Vienna, 11–14 March 2010, photo credit: Martin Juen

+ (campus de luptæ. împotriva neoliberalizærii universitæflii)

Criza universitæflii, criza societæflii
Bogdan Ghiu

Criza universitæflii nu a aøteptat actuala (anti-)crizæ mondialæ explicitæ, prin care criza capitalismului, mai exact capitalismul de crizæ, capitalismul-crizæ cautæ sæ se relanseze „dialectic“, profitînd tocmai de propria imposibilitate împinsæ la limitæ, abuzînd de propriile abuzuri prin traducerea øi transferarea lor politicæ spre întreaga populaflie planetaræ. Sîntem øantajafli cu salvarea unor societæfli îmbolnævite. Criza universitæflii poate fi, cel mult, amplificatæ øi radicalizatæ de actuala crizæ generalæ, de actualul regim de crizæ (regim al guvernærii prin crizæ). Criza universitæflii are propria ei istorie. Øi, ca atare, a anticipat øi a simulat „în efigie“, încercînd s-o provoace în realitate, criza mondialæ. Dacæ umanitatea nordicæ (occidentalæ) nu øi-ar fi delegat tot mai mult creativitatea moralæ dispozitivelor tehnologice øi s-ar fi comportat cu adeværat pragmatic (elaborînd tehnici de luptæ, adicæ de rezistenflæ), criza universitæflii ar fi putut (logic, virtual, intensiv) declanøa social-politic, nu economic-politic, criza mondialæ, o crizæ cu adeværat vindecætoare, de eliberare, nu de aservire, aøa cum este criza actualæ (instrument pentru putere, nu pentru societate). Din acest punct de vedere, capitalismul poate fi privit ca o metacrizæ, ca o bætælie pentru crizæ. Se poate afirma cæ, în lipsa proletariatului divizat prin atragerea, la centru, spre clasele de mijloc, iar la periferie (în Sud) împins spre spectralitatea lumpenului, universitatea a reprezentat, dupæ revoltele din 1968, avangarda, mai mult sau mai puflin ignoratæ, a luptelor capitalismului actual, devenit „imaterial“, adicæ în acelaøi timp „libidinal“ øi „cognitiv“: o mizæ øi principalul teren de luptæ. Criza anilor ’60 culminase, în avangarda ei universitaræ, cu afirmarea dorinflei, prin care tineretul postbelic sfida ideologia capitalistæ a „interesului raflional“. Drept urmare, capitalismul a dat curs tocmai acestei fibre (dintotdeauna a lui), conducînd spre apariflia a ceea ce s-a numit „capitalismul libidinal“ al zilelor noastre. Forfla productivæ a fluxurilor eliberatoare, deteritorializante, de dorinflæ a fost recaptatæ øi recodificatæ: deteritorializarea produce, azi, transteritoriul sau postteritoriul global – lumea-teritoriu. Dorinfla a încetat prin urmare sæ mai fie revoluflionaræ, devenind nu absurd represivæ, ci, mult mai ræu, simulat eliberatoare. Revoluflia nu era înæbuøitæ în sînge, ci se sufoca în propria ei parodie. Bætælia pentru dorinflæ a fost pierdutæ dat fiind cæ a fost falsificatæ. Dupæ ce, la sfîrøitul anilor ’60, fusese terenul luptei pentru exproprierea dorinflei, universitatea a devenit în deceniile urmætoare teren de luptæ pentru aproprierea øi (re)definirea cunoaøterii. Imediat, în paralel, a apærut øi replica mimeticæ a capitalului, conform aceleiaøi strategii de preluare-deturnare prin simulare: ideologia aøa-zisei „societæfli a cunoaøterii“, celebratæ „libertarian“ (adicæ radical individualist, sælbatic, regresiv, „naturist“, „pionieristic“ capitalist), a transferat, din nou, potenflialul revoluflionar pe teren exclusiv tehnologic. Revoluflia devine, prin deplasare (concept psihanalitic), o tehnicæ: mediu controlabil de control. În felul acesta, capitalismul devine tot mai mult un expert în traduceri, transferæri, translatæri. Universitatea, s-a afirmat, este echivalentul actual al fabricii, al uzinei. Øi cred cæ este adeværat. Ea nu trebuie deci, aøa cum atrage atenflia, mai jos, George Caffentzis, sæ viseze, aøa cum încæ mai era cazul în 1968, sæ se conecteze la alte lupte, universitatea nu este un mediu separat øi închis, ci terenul central, principal de disputæ. În Nordul postindustrial, universitatea este deja integratæ în producflia de capital. Cel mai important pentru ea este sæ-øi poarte luptele cu atenflie la ea acasæ. Pentru cæ este foarte posibil ca, în Nord (pentru a abandona falsa dihotomie Est/Vest), universitatea sæ fie, azi, singurul teren de luptæ, singurul teren pe care lupta de reapropriere a producfliei mai este vizibilæ øi posibilæ, efectivæ. Strategic, luptele actuale ale universitæflii sînt, structural, luptele societæflii înseøi. Neoliberalizarea universitæflii cautæ sæ extindæ øi sæ radicalizeze tradiflionala biopoliticæ liberalæ a codificærii umanitæflii sub forma individului-capital øi a populafliei-resursæ (în acelaøi timp unealtæ øi materie). Pentru cæ este mai simplu, mai economic sæ formezi din faøæ în loc sæ reprimi øi sæ reformezi mai tîrziu, la nesfîrøit. Astfel încît universitatea neoliberalæ cautæ sæ formeze, prin deturnarea banilor publici (în schimbul viitoarei pæci sociale, deci al tihnei oamenilor politici), resurse productive pentru capital, nu cetæfleni critici, lucizi, liberi. Din faøæ! Global, geostrategic, prin „Procesul Bologna“ (øi „Strategia Lisabona“), Uniunea Europeanæ (postimperialism „democratic“, economicos-economic) cautæ sæ øteargæ definitiv „disidenfla“ øi „diferenfla“ europeanæ. România este un trist exemplu perfect al reuøitei strategiei postimperiale de racolare a fostelor colonii informale, a fostelor periferii ca masæ (øi scaræ) de manevræ, ca mediu de presiune. Actuala prestaflie a României, atît la nivel politic, cît øi, mai grav, la nivel social, e una de coadæ (globalæ) de topor. Nimic mai stræin, mai exotic, mai neavenit pentru populafliile universitare indigene reunite, adicæ atît pentru triburile de studenflime, cît øi pentru castele profesorale deja industrial produse øi reproduse, decît actualitatea imperativæ øi centralitatea strategicæ a luptelor din cîmpul universitar global. România este deja, de mult, o fabricæ provincialæ de diplome pentru o piaflæ a cunoaøterii øi a muncii ironic inexistentæ. Foarte rapid, universitatea româneascæ a devenit farsa concentrat-lizibilæ, dar în registru tragicomic, a redefinirii cunoaøterii în registru capitalist-global. Iatæ de ce am considerat o datorie intelectualæ, øi un act de adeværat jurnalism, sæ conectæm parodica universitate româneascæ la disputele de idei øi la luptele de stradæ care o privesc, care, cu voie, færæ voie, sînt ale ei. Criza universitæflii, nu criza economicæ financiar provocatæ, este adeværata crizæ globalæ accesibilæ, neconfiscatæ, în care lupta (mai) poate sæ fie purtatæ.

125

) 3.Edu-War in Progress. Africa World Press.) 2. 2000. „contract pentru prima angajare“. 1992 (coeditare Midnight Notes Collective). angajatul concediat fiind considerat demisionar øi neavînd deci drept la øomaj. în Statele Unite. Deøi adoptat de parlamentul francez la 31 martie 2006. în urma unor puternice mobilizæri populare. Abused Words and Civil Government: John Locke’s Philosophy of Money. Istituto dell’ Enciclopedia Italiana fondata da Giovanni Trecanni. 2010. Aøa-numitul Contrat Première Embauche (CPE). (N. De atunci. la 10 aprilie 2006. øi „valul anormal“ din Italia.org. New York.1 „Nu trebuie sæ cerem distrugerea universitæflii. Brooklyn. care le permitea universitæflilor sæ obflinæ patente ale „descoperirilor“ fæcute în propriile lor laboratoare øi pentru care companiile trebuiau sæ plæteascæ pentru a le putea folosi. unde dateazæ de la votarea Legii Bayh-Dole din 1980. NY. 1973–1992. împotriva aøa-numitului „contract pentru prima angajare“2. Destinat tinerilor pînæ în 26 de ani aflafli în øomaj de peste øase luni. forflele de poliflie alungînd studenflii de pe o baricadæ în flæcæri cu ajutorul tunurilor de apæ. noua miøcare studenfleascæ poate fi privitæ drept principalul ræspuns organizat la criza financiaræ globalæ. Towards a Global Autonomous University. dar nici pæstrarea ei. sub pretextul „egalitæflii de øanse“. (N. CPE prevedea o „perioadæ de consolidare“ de doi ani în care angajatorul. Croaflia. în mod colectiv. monete tosate e governo civile. Pe mæsuræ ce studenflii din lumea întreagæ încep sæ ia atitudine împotriva reducerilor de fonduri operate de guvernele naflionale pe seama universitæflilor. protestele studenfleøti au înregistrat escaladæri aproape peste tot în lume. SUA. Nota editorului britanic.org). de pînæ la 32% la Universitatea din California øi cu procente similare la unele universitæfli britanice. Congresul Studenflilor Sud-Africani [South Africans Students’ Congress] (SASCO) a încercat sæ închidæ nouæ universitæfli. George Caffentzis vede apariflia unui nou domeniu de luptæ. În toamna øi iarna lui 2009 s-a înregistrat un crescendo. Trebuie sæ ne cerem nouæ înøine øi celorlalfli sæ preluæm controlul asupra acestor universitæfli. restructurarea mediului academic ca afacere profiGEORGE CAFFENTZIS este filosof politic.) 1. trad. ed. sugerînd o revenire a impetuozitæflii din 1968. 126 . putea sæ rupæ unilateral contractul færæ a fi obligat sæ ofere un motiv. Mute Magazine (www. din 2008. New York. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. englezæ: Clipped Coins. Autonomedia/Semiotext(e) Press. Kluwer Academic Publishers. Iar valul e departe de-a fi luat sfîrøit. în special în SUA.metamute. spre deosebire de prevederile „perioadei de încercare“. Pe data de 4 martie 2010.com/squatted-universities s-au înregistrat 168 de universitæfli (majoritatea din Europa) unde au avut loc acfliuni între 20 octombrie øi sfîrøitul lui decembrie 2009. Criza economicæ nu a fæcut însæ decît sæ exacerbeze acest sentiment general de insatisfacflie. (N. În acest sens. Roma.3 În aceeaøi zi. Protestul de la Universitatea din Johannesburg s-a dovedit cel mai problematic. 2001 (coeditare Midnight Notes Collective). Dordrecht. una dintre organizafliile coordonatoare a enumerat 64 de campusuri diferite unde au existat forme de protest. La filosofia del denaro di John Locke.“ (Text dintr-un fluturaø gæsit la Academia de Arte Frumoase din Viena. Edu-Factory Collective. ed. Trenton. Auroras of the Zapatistas: Local and Global Struggles in the Fourth World War. 2000 (coeditare). ed. 1988. Germania. fusese o încercare de øiretlic legislativ al dreptei franceze prin care. din 2006. Midnight Oil: Work. La originea celor mai recente mobilizæri se aflæ reducerile bugetare pe care guvernele øi institufliile academice le-au implementat ca urmare a dezastrului de pe Wall Street øi creøterea taxelor rezultatæ de aici. New York. cu ocazia unei zile naflionale dedicate acfliunii (prima din mai 1970 pînæ azi) organizate în sprijinul educafliei publice. Autonomedia. Pe site-ul Tinyurl. proiectul CPE a fost retras de primministrul francez din acel moment. Universitæflile create „pentru profit“ sînt încæ o minoritate pe scena academicæ. chemînd la o educaflie universitaræ liberæ. un salariat al unei companii private s-ar fi putut afla sub regimul unui astfel de contract chiar dacæ nu se afla la prima sa angajare. cînd grevele øi ocuparea campusurilor au proliferat din California pînæ în Austria. Actualitatea øi istoria ei Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional* George Caffentzis * „University Struggles at the End of the Edu-Deal“. Nu trebuie sæ cerem nimic. øi care au afectat toate aspectele vieflii de student din întreaga lume. (N. Elveflia øi ulterior Marea Britanie.4 Sfîrøitul pactului educaflional Cele mai importante elemente ale acestei restructuræri au fost corporatizarea sistemelor universitare øi comercializarea educafliei. Autonomedia. avîndu-øi originea în reforma neoliberalæ a educafliei øi în restructurarea producfliei din ultimele trei decenii. membru fondator øi coordonator al grupurilor Midnight Notes Collective øi Committee for Academic Freedom in Africa. autor a numeroase articole øi al cærflilor: Parole abusate. Exciting the Industry of Mankind: George Berkeley’s Philosophy of Money.) 4. cel îndreptat împotriva pactului necinstit al unei educaflii costisitoare în schimbul unei precaritæfli de o viaflæ. Vezi http://defendeducation. Dominique de Villepin. dar „afacerea înfloritoare“ academicæ e foarte avansatæ. Energy. Mai mult decît atît: „Nu vom plæti pentru criza voastræ“ – sloganul studenflilor italieni aflafli în grevæ – a devenit un strigæt de luptæ internaflional. scris iniflial la Universitatea din California) De la masiva revoltæ studenfleascæ din Franfla. Organise! A Mute Special on Struggle in Education Today“. 2009. ed. War. 1989. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesorului George Caffentzis pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text øi a celui urmætor. profesor de filosofie la University of Southern Maine. pentru ca educaflia sæ poatæ începe. numær special: „Don’t Panic. Autonomedia.

care au marcat sfîrøitul politicii educaflionale dominante în epoca keynesianæ. Acesta e øi sfîrøitul rolului statului ca mediator. Dar creøterea gradului de înregimentare øi de îndatorare trebuie înfleleasæ øi ca o formæ de luptæ. ruøi. George Caffentzis øi Alidou Ousseina. I. Deschiderea laboratoarelor universitare spre afaceri private. 2000. studenflii se confruntæ acum cu capitalul în mod direct. risipind iluzia keynesianæ cæ investiflia în educaflia superioaræ se va dovedi profitabilæ sub forma unei creøteri a productivitæflii generale a muncii. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. la fel ca orice marfæ. sub presiunea unei restructuræri economice care fæcea din educaflie o condiflie pentru angajare. în Statele Unite. Cu toate acestea. Odatæ cu eliminarea stipendiilor. vol. La fel ca în cazul muncitorilor imigranfli. e desfiinflat øi el. au devenit elemente standard ale vieflii academice americane øi. prin reduceri de buget. Criza financiaræ din universitate (creøterea taxelor de øcolarizare. altfel spus costul pregætirii în vederea muncii. În cadrul universitæflii corporatizate. le confiscæ actorilor locali controlul øi devalorizeazæ cunoaøterea localæ øi preocupærile locale. În Europa. capitalul denunflæ acest „pact“. Singapore. concedierile øi disponibilizærile) are ca flintæ directæ eliminarea garanfliei unui salariu pe care se presupunea cæ o aduce educaflia superioaræ formalæ øi îmblînzirea „cognitariatului“ [cognitariat]. în anii ’90. aceleaøi direcflii pot fi înregistrate acum în întreaga lume. împotriva neoliberalizærii universitæflii) tabilæ a continuat neabætutæ. care sînt. cæ actuala crizæ financiaræ globalæ. educaflia superioaræ e o „necesitate“ (Banca Mondialæ. El redefineøte educaflia ca producflie de muncitori mobili øi flexibili care posedæ abilitæflile solicitate de angajatori. corporafliile globale sæ poatæ folosi „muncitori din domeniul cunoaøterii“ [knowledge workers] indieni. concedieri øi prin masificarea øomajului. Færæ îndoialæ cæ „pactul educaflional“. George Caffentzis. între salariile absolvenflilor de învæflæmînt superior øi cele ale muncitorilor care au absolvit un liceu. Inter-Asia Cultural Studies. a alocafliilor øi a educafliei gratuite.5 Existæ o recunoaøtere generalæ a faptului cæ aceastæ comercializare a sistemului universitar a reprezentat. pp. înregimentarea studenflilor a continuat sæ creascæ în toatæ lumea. A se vedea Silvia Federici. în expansiunea învæflæmîntului complementar øi. au devenit focare de revoltæ antiautoritaristæ. cu diferenflele regionale specifice. de la Berkeley pînæ la Berlin. TSSCI and the Evaluation System of Social Sciences in Taiwan“. în acelaøi timp. aceasta traducîndu-se printr-o micøorare masivæ a salariului. extrem de împoværætoare avînd în vedere cæ precaritatea a devenit principalul raport de muncæ øi cæ. Zerowork. mai presus de toate. øi Arthur Hou-ming Huang. Procesul Bologna pune færæ ruøine universitatea la dispoziflia mediului de afaceri. care i-au silit pe studenfli sæ se îndatoreze øi mai mult. indiferent de costuri. Africa World Press. Pe mæsuræ ce campus dupæ campus. care promitea salarii øi o satisfacflie a muncii mai mare în schimbul preluærii de cætre muncitori øi familiile lor a costului educafliei superioare. „americanizate“ øi standardizate (în Taiwan. de exemplu. Africa World Press. În ultimele douæ decenii. aruncînd o umbræ întunecatæ asupra viitorului acestora. odatæ cu apariflia „societæflii cunoaøterii“ øi a revolufliei informafliei. Nu existæ nicio îndoialæ. 10. „Science as Ideology: SSCI. a fost transferat direct forflei de muncæ. Statisticile au pærut sæ confirme înflelepciunea ascensiunii pe scara educafliei. sud-africani sau brazilieni.+ (campus de luptæ. 282–291. în acest context. a devenit o obiønuinflæ sæ se susflinæ cæ. 1975. pp. Trenton. færæ doar øi poate din pricina proliferærii incapacitæflii de platæ øi pentru cæ astæzi capitalismul refuzæ orice garanflii. de la New York pînæ la Paris øi Nairobi. o formæ ascunsæ de apropriere. ideologia educafliei ca pregætire pentru viafla civicæ øi pentru binele public a trebuit abandonatæ. parflial. Richard Pithouse.6 Dar noul regim neoliberal a reprezentat øi sfîrøitul unui pact de clasæ [class deal]. lupta care rezumæ noua miøcare studenfleascæ a fost purtatæ împotriva „Procesului Bologna“. precarizarea muncii academice øi introducerea unor taxe de øcolarizare tot mai mari. prin impunerea Registrului de citate din øtiinflele sociale [Social Science Citation Index] pentru evaluarea profesorilor) – pentru ca. în datoria studenfleascæ în creøtere. flinteøte spre aceastæ strategie de rezistenflæ. Japonia). Acfliuni asemænætoare au mai avut loc øi în numeroase sisteme universitare din Africa øi din Asia (Taiwan. în sæli aglomerate în care profesorii nu mai reuøesc sæ asocieze chipuri numelor din cataloage. „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. în felul acesta. 128–142 [„Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ”. ca respingere a restricfliilor impuse de subordonarea educafliei faflæ de logica pieflei. declanøatæ în 2008. care se manifestæ în timp sub forma creøterii numærului celor incapabili sæ-øi achite datoriile. 2006. cum ar fi promisiunea unor salarii mari pentru viitorii lucrætori din domeniul cunoaøterii. øi nu americani sau europeni. ultimele garanflii ræmase. vînzarea de cunoaøtere pe piafla mondialæ (prin educaflie on-line øi învæflæmînt off-shore). 127 . transformîndu-i pe studenfli în servitori angajafli ai bæncilor øi/sau ai statului. care. ci cæ aceøtia trebuie disciplinafli øi proletarizafli printr-un atac la adresa puterii pe care au început s-o revendice parflial øi din cauza pozifliei lor în cadrul procesului de acumulare. 130–136]. atacul la adresa studenflilor nu semnificæ faptul cæ nu e nevoie de lucrætorii din domeniul cunoaøterii. un proiect al Uniunii Europene care instituie o Zonæ Europeanæ a Educafliei Superioare øi promoveazæ circulaflia forflei de muncæ pe teritoriul ei prin omogenizarea øi standardizarea programelor øi a diplomelor øcolare. 2009. acflioneazæ ca un mecanism de disciplinare a vieflii de student. centralizeazæ crearea de standarde pedagogice. 5. nr. 2. cunoaøterea „cumpæratæ“ e devalorizatæ rapid de inovaflia tehnologicæ. pp. îndepærtînd. În crizæ. un ræspuns la luptele studenfleøti øi la miøcærile sociale din anii ’60 øi ’70. Trenton. avînd siguranfla cæ sînt potrivifli pentru acele slujbe. costul „educafliei“. Asinamali: University Struggles in Post-Apartheid South Africa. 6. infra. indicînd o diferenflæ de 83%. 2002). reducerile de buget.

dobîndirea unei diplome nu mai constituie o garanflie pentru un viitor care promite sæ aducæ øi mai multæ precaritate øi o constantæ autoreciclare. E greu de spus cum se va rezolva conflictul „revendicæri/ocupare de sedii“ din cadrul miøcærii studenfleøti. Ca urmætor pas. documente. Miøcarea prezintæ douæ aspecte. politica keynesianæ a grupurilor de interese. o breøæ în fluxul de muncæ øi de valoare prin care universitatea îøi extinde sfera. a fæcut sæ creascæ efortul øi timpul necesare pentru reproducerea zilnicæ. care sæ nu fie finalizatæ sau condiflionatæ de piaflæ øi care sæ le fie accesibilæ celor aflafli în afara zidurilor universitæflilor. poveøti. slogane. care ar putea fi folosit la eliberarea muncitorilor. cu privire la „revendicæri“ versus „ocupæri“. mesaje de solidaritate øi sprijin. 2010. pentru majoritatea studenflilor. a adîncit diviziunile øi.info. în prezent se discutæ mult despre crearea de „cunoøtinfle comune“ [knowledge commons]. pe deasupra. într-o mai micæ mæsuræ. propunînd. principalul „bun comun“ pe care miøcarea va trebui sæ-l construiascæ e extinderea mobilizærii spre alfli muncitori afectafli de crizæ. existæ la mulfli sentimentul cæ nu mai este nimic de negociat. ea revendicæ o educaflie universitaræ gratuitæ. Revendicæri sau ocupæri de sedii? Miøcarea studenfleascæ. accesat la adresa www. avînd ca rezultat un volum excepflional de imagini. Cu viteza luminii. Mulflumiri Aø dori sæ le mulflumesc facultæflii øi studenflilor pe care i-am intervievat recent de la Universitatea din California. øi care uneori a cæpætat un ton caustic pe mæsuræ ce aceøti termeni au devenit niøte semnificanfli complecøi pentru ierarhii øi identitæfli. 8. Între timp. Numeroøi studenfli realizeazæ cæ sistemul capitalist nu poate sæ ofere nimic acestei generaflii. în Europa. pe de altæ parte. Distincflia nu este una pur ideologicæ. întrucît înseamnæ transformarea surplusului colectiv. After the Fall: Communiqués from Occupied California. accesibilæ celor aflafli în afara „zidurilor“ ei. Pe de o parte.afterthefallcommuniques. din moment ce. Îøi are rædæcinile în contradicfliile cu care se confruntæ toate miøcærile antagoniste de azi. Cheia acestei construcflii o va constitui problema datoriei. ea reprezintæ o revoltæ împotriva universitæflii ca atare.Rebeliunea studenfleascæ are deci rædæcini puternice. cæ revendicærile au devenit inutile.7 Aceastæ dihotomie. de la Academia de Arte Frumoase din Viena øi de la Universitatea Rhodes din Africa de Sud. Pe de altæ parte. se confruntæ cu o problemæ politicæ. raporturi de putere distinctive øi consecinfle ale asumærii unor riscuri. revenirea la modelul epocii keynesiene. într-un instrument al înrobirii lor. în aparenflæ. perspectiva unei sclavii a datornicilor întemeindu-se pe un viitor nesigur øi pe sentimentul unei alienæri faflæ de o instituflie perceputæ drept mercenaræ øi birocraticæ øi care. manifestaflii øi ocupæri de clædiri au circulat în jurul lumii provocînd un tam-tam electronic global al schimbului de comunicate. „Introduction to EduNotes“. e de mult apusæ. O populaflie studenfleascæ ce are douæ sau trei slujbe e mai puflin probabil sæ se organizeze decît echivalenta ei mai înstæritæ din anii ’60. Ce e sigur e cæ existæ o provocare majoræ pe care miøcarea trebuie s-o rezolve pentru a-øi spori puterea øi capacitatea de a intra în legæturæ cu alte lupte. În acelaøi timp. mai evidentæ în Statele Unite øi. de a face revendicæri øi „pacte“. De unde øi sloganul „ocupafli totul“ – ocuparea clædirilor fiind privitæ ca un mijloc de preluare a puterii. manuscris inedit. 128 . care este opusul perfect al „bunului comun“. mai produce øi o marfæ supusæ unei devalorizæri rapide. Traducere de Alex Moldovan 7. chemînd la o dezertare în masæ a acesteia sau urmærind transformarea campusului într-o bazæ pentru producerea de cunoaøtere alternativæ. în sensul creærii unor forme de producere de cunoaøtere autonomæ. cæ niciun „nou pact“ nu este posibil. Aø mai dori sæ le mulflumesc tovaræøilor din grupul Edu-Notes pentru ideile øi inspiraflia oferite. øi producerea unei „contraputeri“ care sæ prefigureze raporturile de punere în comun [communalising] pe care studenflii de azi doresc sæ le construiascæ. caracterizatæ de unii drept o întoarcere la disputele trecute „reformæ versus revoluflie“. Acesta e un pas necesar dacæ miøcarea doreøte sæ cîøtige putere pentru a recupera educaflia din mîinile autoritæflilor academice øi ale statului. Restructurarea economicæ a fragmentat forfla de muncæ. unde se aflæ acumulatæ cea mai mare parte a bogæfliei. a devenit cea mai vizibilæ în dezbaterea stîrnitæ în timpul grevelor de anul trecut [2009] de la Universitatea din California. reînviind visul unei „øcolarizæri de masæ“ finanflate public. aøa cum au recunoscut cei de la Edu-Notes. Deøi existæ peste tot tentaflia de a o reînvia. nici mæcar în regiunile metropolitane ale lumii. de creare a unor spaflii pe care studenflii sæ le poatæ controla. Desfiinflarea datoriei studenfleøti ar putea fi liantul dintre miøcare øi cei care se împotrivesc prescrierilor în Statele Unite øi miøcarea mai amplæ împotriva datoriei suverane la nivel internaflional.8 Da. Edu-Notes. nu în ultimul rînd. pentru cæ mi-au împærtæøit cunoøtinflele lor. miøcarea studenfleascæ îøi creeazæ deja un bun comun propriu chiar în toiul luptei. øtiri despre greve.

ci chiar a colaborat cu el. 129 . iar partea neplætitæ drept secundaræ øi. la începutul secolului al XIX-lea au fost înfiinflate colegii de stat pentru a se încuraja cercetarea agricolæ. În felul acesta. Dar aceste diviziuni nu fac decît sæ accepte ca atare diviziunea capitalistæ a clasei muncitoare øi întreflin iluzia (sau ideologia) fundamentalæ a salariului! Salariul reprezintæ cea mai iluzorie relaflie dintre capital øi clasa muncitoare. avem „grevele muncitorilor studenfli“ din Athens. universitatea intræ în categoria suprastructurii ideologice. greve øi demonstraflii împotriva reducerilor de fonduri destinate studenflilor øi a concedierii profesorilor la Universitatea din New York. întrucît o asemenea distincflie mistificæ invariabil orice analizæ a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. demonstraflii de masæ? Elementele anilor ’60 øi-au fæcut din nou apariflia în campusurile americane anul trecut. sfîrøitul sistemului de notare øi al restricfliilor legate de „libertatea de exprimare“. admitere liberæ pentru tofli studenflii („sfîrøitul stratificærii“) s-au transformat. Ohio. aceste acfliuni au un caracter pragmatic. ocuparea clædirii ca protest împotriva taxelor de øcolarizare din Cornell. aøa cum aræta øi mass-media. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Renunflarea la scaræ: universitæflile în crizæ* George Caffentzis * „Throwing Away the Ladder: The Universities in the Crisis“. færæ îndoialæ cæ existæ diferenfle între 1965 øi 1975. pærînd deci sæ fie exterioaræ dinamicii fundamentale a luptei de clasæ din societatea capitalistæ. capitalul a recunoscut cæ universitatea nu era doar o reîntoarcere în perioada feudalæ sau o fabricæ de ideologie. în timp ce în centrul comercial øi de transport New York a fost înfiinflatæ în 1847 o universitate „liberæ“. raporturile economice sînt raporturi de forfle. I. Nu e acesta locul potrivit pentru a discuta tot ce poate fi numit „ideologie“. (N. 128–142. stînga nu a contestat puterea capitalului. refuzul dezvoltærii (1965–1970). de la înælflimea statutului sæu avansat. dar a închis ochii în mod constant la munca nesalariatæ din afara acesteia. dar acestea nu pot fi mascate printr-o distincflie între politic øi economic. dar…“ În spatele unei astfel de obiecflii se aflæ distincflia de duratæ dintre baza economicæ øi suprastructura ideologicæ. proteste. aøadar politice. diviziune øi stratificare). O voi împærfli în patru pærfli. întrucît ascunde munca nesalariatæ. împotriva înflelegerilor legate de productivitate. ca avînd doar un rol de sprijin. lupta salarialæ øi stînga (1975). Ba. În acest articol doresc sæ urmæresc dezvoltarea luptei de clasæ în universitæflile americane începînd din 1960. øi deci a ierarhiei forflelor de muncæ de calitæfli diferite (selecflie. De la politica flamboaiantæ la cenuøiul economiei în doar patru ani? E limpede cæ o asemenea descriere a miøcærilor studenfleøti øi universitare din campusurile americane e nesatisfæcætoare. tocmai în perioada în care capitalul a devenit tot mai dependent de aproprierea muncii nesalariate din afara fabricii. rezervînd categoria ideologiei pentru munca nesalariatæ. Aøadar. împotriva concedierilor øi în favoarea salariilor pentru munca depusæ de studenfli. mai mult. Capitalul din Statele Unite. în solicitæri „economice“: împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. pp. dar ceva tot trebuie spus. în cel mai bun caz. încæ din secolul al XIX-lea. Zerowork. avînd în vedere cæ distincflia dintre economie øi ideologie poate limita serios acfliunea politicæ în universitate. În aceastæ societate. la mijlocul anilor ’70. ar putea spune unii. „Toate acestea pot fi corecte cînd privesc capitalismul în general“. se poate ca miøcærile universitare sæ sprijine lupta clasei muncitoare. Astfel. capitalul îøi însuøeøte øtiinfla øi educaflia ca pe o parte gratuitæ a ciclului propriei lui reproduceri. cu scopul explicit de a instrui muncitori clericali (øi nu numai) pentru piafla localæ a muncii. Desigur. prima grevæ la nivel statal a profesorilor universitari din New Jersey.) Greve. asta înseamnæ sæ consideri partea salariatæ a clasei muncitoare drept primaræ øi eficientæ. În loc de asta. instituflii cu cursuri „alternative“. Gata cu gherilele care-l stropesc cu sînge de porc pe preøedintele colegiului. În cadrul universitæflii. 1975.+ (campus de luptæ. ed. Revendicærile „politice“ de la sfîrøitul anilor ’60. a recunoscut foarte devreme importanfla acestor tipuri de muncæ. În termenii organizærii revoluflionare. sînt apropriate pentru capital douæ forme de muncæ nesalariatæ: – dezvoltarea de „noi forme de producflie“ prin cercetare øtiinflificæ øi prin ceea ce Marx numea „puterea cunoaøterii reificate“. cu limite cronologice laxe: strategia capitalului uman a lui Kennedy (1960–1965). Fireøte cæ stînga a scos în evidenflæ acea parte a zilei de lucru nesalariatæ din fabrici. „dar nu existæ o luptæ de clasæ în universitæfli. Dar. sfîrøitul complicitæflii universitare cu domeniul proiectærii øi al cercetærii militare. – reproducerea forflei de muncæ. adicæ acea parte a zilei de lucru pe care capitalul øi-o însuøeøte færæ s-o recompenseze. Stînga identificæ frecvent baza economicæ cu sfera muncii salariate. contraatacul fiscal (1970–1975).

la sfîrøitul deceniului. dar trîmbiflate peste tot. Astfel. era nevoie de o reinstruire øi. nu puteau fi transformafli în forflæ de muncæ nici chiar în perioade de boom economic. atunci trebuie instituitæ creøterea investifliilor în universitæfli. Avînd în vedere cæ o mare parte din acest øomaj structural era concentratæ strategic în oraøe. sindicalizarea dinamicelor sectoare industriale a fæcut greu de aplicat modelul competifliei clasice de pe piafla muncii pentru a scædea salariile øi a creøte controlabilitatea. Killingsworth conchide: … automatizarea øi modificarea tipului de solicitæri ale consumatorului [cererea tot mai mare de „servicii“. în discursul de acceptare a candidaturii din partea Partidului Democrat. C. cît øi pentru instruirea clasei muncitoare pe scaræ largæ. C. Committee for Economic Development. 94. în special în rîndul acelor categorii de muncitori care fuseseræ înlocuifli din cauza diferitelor tipuri de mecanizare. exista problema øomerilor structurali.Reclaim your Future!. cæci esenflialæ nu este umanitatea capitalului (o ræmæøiflæ prea sentimentalæ). Motivul? Schimbarea de atitudine a statului a apærut în primii ani ai administrafliei Kennedy øi s-a concentrat în jurul a douæ chestiuni fundamentale din anii ’50. aceøti muncitori „stræmutafli“ ar fi trebuit sæ se mute la oraøe øi sæ formeze o rezervæ proaspætæ de forflæ de muncæ pentru fabricile urbane. care pretindeau a demonstra cæ 40% din ritmul de creøtere dintre 1925 øi 1956 putea fi atribuit gradului sporit de educaflie al muncitorilor. a apærut un „nou tip“ de student. inspirat intitulatæ Sursele creøterii economice în SUA øi alternativele pe care le avem2. care primea o sumæ de bani destinatæ øcolii. Cosin. Dar acest experiment de planificare a forflei de muncæ s-a dovedit a fi strict temporar. Odatæ cu aceøti bani. deci o ratæ de profit øi de exploatare accentuatæ erau la ordinea zilei. în nepotrivirea dintre pregætirea sau învechirea abilitæflilor celor care fuseseræ „fæcufli“ øomeri prin creøterea mecanizærii øi pregætirea pe care o cerea piafla muncii. se argumenta de cætre economiøtii „Noii Frontiere“1. 1972. economiøtii capitaliøti s-au referit la aceastæ parte a clasei muncitoare ca fiind structural neangajatæ. Killingsworth. cu alte cuvinte. chiar mai important. Pe de o parte. ca atare. atît în domeniul general al cercetærii øi dezvoltærii. Mai mult. Program. Dacæ totul ar fi mers ca uns pentru capital. ed. valoarea. chiar mai important. o „crizæ urbanæ“. la convenflia acestuia de la Los Angeles Memorial Coliseum. „Noua Frontieræ“ presupune stimularea economiei. din cîte se pærea. instalarea øi modernizarea mijloacelor de producflie. Aici ræspunsul se afla. pe de altæ parte. „The Effects of Automation on Jobs“. rata øomajului a crescut încet. sursele fundamentale ale creøterii PIB-ului nu erau creøterea populafliei øi nici investifliile în capitalul „fizic“. exprimate de politicieni øi de economiøti ai capitalului: creøtere øi øomaj. ci capacitatea lui de a spori. de la un miliard în 1960 la circa øapte miliarde în 1970. Dar lucrurile au decurs altfel. p. iar în anii ‘50 finanflarea federalæ a universitæflilor a stagnat undeva în jurul a un miliard de dolari anual. în influenta lucrare a lui Denison. 1962. 2 1. 11–14 March 2010. The Sources . ed. C. dar sigur. ci schimbærile tehnice accelerate de eforturile de cercetare øi dezvoltare (în special din timpul ræzboaielor mondiale) øi. 1960–1965: strategia capitalului uman Imediat dupæ al Doilea Ræzboi Mondial. Într-un studiu relativ tîrziu dedicat acestei probleme. dezvoltarea NASA øi lupta împotriva segregærii populafliilor de culoare. o constituia nofliunea de capital uman. ci øi al mandatului sæu. existau temeri serioase de stagnare. Astfel. „planificarea forflei de muncæ“. (N. un exemplu fiind lupta pentru ajutor social. în special prin prisma trecerii de la angajarea în industria agricolæ øi manufacturieræ la cea în sectorul serviciilor. Din pricina valurilor de recesiune din anii ’50. În primul rînd. „surplusul“ de muncitori a început sæ emitæ solicitæri pentru un venit de la stat. Edward F Denison. Referirea la o „New Frontier“ a fost fæcutæ de viitorul preøedinte John Fitzgerald Kennedy la 15 iulie 1960. dar øomajul structural pærea sæ creeze o rigiditate nouæ øi oarecum „misterioasæ“ pe piafla muncii. pærerea economiøtilor lui Kennedy era unanimæ: dacæ o „creøtere“ accentuatæ. avînd în vedere nivelurile scæzute de acumulare a capitalului indigen. p. Devenitæ slogan nu numai în campania electoralæ. acordarea de ajutoare internaflionale. Dar ce avea de-a face universitatea cu problemele creøterii øi ale øomajului? Legætura. Aceasta constituie recunoaøterea de cætre capitalism a faptului cæ simpla planificare a nivelului constant de capital nu duce automat la 130 . alocærile de fonduri federale destinate universitæflilor au crescut graflie Legii reconversiei soldaflilor. pentru a se instrui pentru noua piaflæ postbelicæ a muncii. (N. într-o mæsuræ variabilæ. Pentru a descrie aceastæ evoluflie a luptei de clasæ. De menflionat cæ printre ei se aflau muncitori agricoli øi mineri din Sud. G. Education: Structure and Society. din regiunea Appalachia. deci „capitalul uman“ – o expresie græitoare – este chiar expresia capitalistæ a expresiei øi mai græitoare a lui Marx: capital variabil. eludînd planurile capitalului. UniCampus Vienna. adicæ muncitori care nu-øi aveau locul pe „piafla muncii“. sprijinirea armatei. din pricina unor aspecte complementare ale forflei clasei muncitoare. of Economic Growth in the United States and the Alternatives before Us. in B.] au sporit importanfla investifliei în fiinflele umane ca factor al creøterii economice. øi care. de creøterea nivelului de educaflie øi de instruire al „forflei de muncæ“. la fel ca în faza acumulærii primitive. O investiflie mai mare în fabrici øi echipamente færæ o creøtere a investifliei în fiinfle umane pare cæ va mæri surplusul de forflæ de muncæ necalificatæ necesaræ pentru proiectarea. pentru a se preveni un øomaj structural masiv în viitor. Penguin Books.) 3.3 „Investiflia în fiinfle umane“. În al doilea rînd. În deceniul al øaselea. la sfîrøitul anilor ’50. ca parte a dezarmærii generale a clasei muncitoare øi a „reconversiei“ economiei.) 2. În ciuda existenflei unor precauflii øi rezerve academice inerente. Existenfla unei armate de rezervæ de oameni neangajafli a constituit întotdeauna un mijloc de a exercita presiuni pentru acumularea capitalistæ. de o aducere la zi generalæ a „forflei de muncæ“. din perspectivæ capitalistæ. existæ un numær de argumente înøelætoare. printr-o scædere salarialæ provocatæ de intensificarea competifliei pentru o slujbæ. a existat o creøtere masivæ a sumei investite de stat. pentru strategia capitalului. indiferent de nivelul investifliilor totale. R. începutul anilor ’60 exista un pericol evident sau.

deøi în aceastæ perioadæ universitatea a fost transformatæ din universitate în multiversitate. 3 131 . ce nu mai putea fi læsatæ la voia întîmplærii. Responsabilii financiari care urmau sæ distribuie bani pentru activitæflile øcolare au fost læsafli cu ochii în soare. deoarece a condus la o respingere completæ a sistemului de notare într-un mod care nu ar fi putut triumfa niciodatæ în cazul precedentelor atacuri ideologice. pînæ în 1970. Clasa muncitoare nu urmeazæ pur øi simplu nivelul øi tipul de investiflie. Profesorii care urmau sæ-i ghideze øi sæ-i disciplineze pe cei „talentafli“ au fost silifli sæ intre în grupuri disciplinare sau au fost ignorafli. Program.+ (campus de luptæ. 1965–1970: refuzul dezvoltærii Tocmai aceastæ abilitate de a diviza. a început sæ-øi modifice statutul pentru capitalul social. lupta împotriva ei a cæpætat o amploare naflionalæ. Deøi politica de investiflii pare acum oarecum grosolanæ. Odatæ ce notarea øi-a dezvæluit natura de salariu în succesiunea – din cadrul fabricii sociale – øcoalæ-armatæ-slujbæ. în mod ironic. Studiile statistice ale „crizei din universitate“ au arætat existenfla acfliunilor la scaræ largæ nu doar împotriva pactului øcoalæ-armatæ. granturi mari oferite în bloc universitæflilor. care. administraflia Johnson a trebuit sæ se dea bætutæ. Øi mai important. pentru capital a devenit clar cæ structura universitaræ a picat primul test la scaræ mare de „organizare a forflei de muncæ“. miøcarea studenfleascæ ar fi fost spulberatæ în competiflia intensæ de evitare a ræzboiului. În locul unei disipæri în subteran a discufliilor ce au urmat dupæ Berkeley. protestul de la Universitatea din Chicago împotriva complicitæflii universitæflii cu oficialii responsabili pentru recrutare a fost imitat rapid în peste zece alte universitæfli. Dar s-a dovedit cea mai mare gafæ a statului. a fost transferat în campusuri. În aceastæ încercare de planificare a capitalului social. conducînd în mod natural spre piafla muncii. unei planificæri explicite. În consecinflæ. a folosit chiar banii din fondurile de investiflii destinate transformærii studenflilor în capital uman împotriva acestui plan de dezvoltare. întrucît presupunea. oarecum obtuzæ. În decurs de un an. urmærire øi respingere va rezolva problema trierii conform diferitelor abilitæfli øi ierarhii ocupaflionale pentru piafla muncii. Aceastæ hiperactivitate a capitalului era cît se poate de justificatæ. Conflinutul general al luptei de clasæ actuale (refuzul muncii). investiflia în capitalul uman a apærut atunci cînd capitalul a fost nevoit sæ înceapæ sæ ia în considerare în mod explicit întregul circuit social al societæflii capitaliste în care forfla de muncæ este produsæ. structura ei viza deopotrivæ masificarea øi divizarea tinerei clase muncitoare pe calea spre o nouæ piaflæ a muncii (populaflia studenfleascæ s-a triplat de la douæ la øase milioane în universitæflile publice între 1960 øi 1970). calificatæ øi reprodusæ. p. testare. ci øi Reclaim your Future!. Astfel. Integrarea keynesianæ a sindicatelor muncitoreøti în procesul de producflie a fost doar o parte dintr-o integrare mai largæ a întregului ciclu reproductiv al forflei de muncæ. a forflelor „automate“ ale pieflei sau a ideologiei. munca. UniCampus Vienna. færæ îndoialæ cæ s-a presupus cæ sistemul universitar de notare. colecta øi tria în vederea pieflei muncii a eøuat în structurile universitare între 1965 øi 1970. aøa cum presupunea modelul keynesian. Capacitatea tradiflionalæ a profesorilor de a nota disciplina muncii („standardele“) øi competiflia studenfleascæ pentru funcflii în cadrul stratificærii date. la sfîrøitul anilor øaizeci avem de-a face nu doar cu o investigaflie sociologicæ intensæ a „activiøtilor“. anterior „gratis“ (pentru capital) øi „nesalariatæ“ (pentru clasa muncitoare). Semestru dupæ semestru. ce anume trebuia sæ serveascæ drept sursæ necesaræ a diviziunii de clasæ? Aici. Asta se întîmpla în primævara anului 1966 øi a dus la identificarea. un eøec total. În mod clar. dacæ miøcarea øi-ar fi dovedit succesul. de la Berkeley pînæ la Kent State. greve øi revolte. structura universitaræ care trebuia sæ organizeze øi sæ integreze „noua clasæ muncitoare“ s-a izbit de un refuz hotærît al dezvoltærii. cu scatologia psihologicæ nechibzuitæ corespunzætoare. n-a mai fost nevoie de prostii legate de „comunitatea de savanfli“ pentru a ataca procesul de notare. cu o corelare vagæ între investiflii øi „rezultate“. Cel mai evident eøec al abilitæflii universitæflilor de a stratifica populaflia studenfleascæ l-a reprezentat folosirea unui masiv sistem de testare øi a unei medii care îi fæcea pe unii studenfli eligibili pentru a fi recrutafli dacæ ajungeau în jumætatea inferioaræ. iar în toamnæ alte zeci de universitæfli au continuat organizînd ocupæri. 11–14 March 2010. a administrafliei universitæflii cu aparatul de recrutare. la rîndul ei. dat fiind cæ ceea ce ar fi trebuit sæ constituie unul dintre cele mai importante stimulente ale acumulærii se dovedise. cît øi în cele variabile. dar numai dupæ o transformare a miøcærii studenfleøti în ceva ce aducea cu o reflea organizaflionalæ. în loc sæ fie cucerit de capitalul uman. Într-adevær. atît în aspectele lui constante. Astfel. în multe cazuri. stratificarea øi diviziunea deja existente ale universitæflii au pærut a se potrivi perfect. prin extinderea cantitativæ a sistemului universitar. le-a pærut multora o consecinflæ aproape fireascæ a existenflei universitæflilor. Dacæ însæ clasa muncitoare urma sæ fie restructuratæ printr-o øcolarizare de grad superior. împotriva neoliberalizærii universitæflii) schimbæri corespunzætoare ale compozifliei clasei muncitoare. ci trebuie supusæ. în termenii luptei de clasæ. ci øi cu o cæutare aproape freneticæ de „structuri alternative“ pentru universitate de cætre marile fundaflii øi agenflii guvernamentale. raporturile øi institufliile anterior „neproductive“ ale societæflii capitaliste au trebuit sæ fie recunoscute drept productive. Astfel încît investiflia în sistemul universitar a trecut prin Congres ca parte a unei strategii generale vizînd acest nou aspect al luptei de clasæ. Odatæ ce calificativul „insuficient“ a însemnat moartea în junglæ.

) 5. Astfel. ferestre sparte.350) au fost lovite de valul de demonstraflii de protest. bætæi. Dar e limpede cæ lupta pentru putere nu putea fi pornitæ decît printr-o ocupare efectivæ a propriului loc. luafli ca punct de referinflæ evoluflia SDS între Declaraflia de la Port Huron din 1962 øi ultima convenflie naflionalæ din 1969. incendii. Structura de notare s-a præbuøit peste tot øi se pærea cæ singurul mod prin care universitatea putea sæ continue sæ funcflioneze era prin intervenflia armatæ a statului. cererile de cazare. puterea studenflilor etc. Kirkpatrick Sale. ca punct de refuz în cadrul diviziunii capitaliste a muncii. rænifli øi multiple arestæri. împotriva condifliilor de lucru din universitæfli (de exemplu. primii activiøti SDS priveau universitæflile doar ca pe un centru de recrutare a unui grup de activiøti øi de sprijinitori ai celor „oprimafli“. Comunitatea iniflialæ organizatæ la Newark. la început SDS pare aripa de tineret a unui inexistent partid socialist. În locul promisiunii atrægætoare a unei niøe bine plætite pe piafla muncii. ci colapsul ei total în fafla unei miøcæri tot mai coordonate. Nu era vorba de niøte puncte slabe dinainte øtiute. A fost principala organizatoare a radicalismului studenflesc din a doua jumætate a deceniului øapte (s-a autodizolvat în 1969). peste 1. Students for a Democratic Society (SDS) a fost cea mai cunoscutæ miøcare activistæ studenfleascæ din Statele Unite în anii ’60. protestele contra sistemului de notare au fost inifliate de elemente locale care au acflionat independent. iar apoi ræspunsul capitalului. anumite forme de diviziune ierarhicæ au fost desfiinflate etc. iar mult trîmbiflata „reîntoarcere la anii ’50“ era prezentæ peste tot. Øi. iar apoi… nimic. atacurile la adresa autoritarismului øi a birocrafliei au dus la o vizibilæ scædere a duratei øi a intensitæflii zilei de lucru în øcoli. E adeværat. (N. întrucît nu avea structura unui partid sau a unui sindicat. Pînæ în toamnæ. dimpotrivæ. volumul scæzut de muncæ). fie pentru a-i conduce. atacul la adresa notærii a dus la o „inflaflie a notelor“ care a rezistat pînæ în ziua de azi. bazatæ pe capitalul uman. Cealaltæ parte au ræspuns: în sfera producfliei directe. cînd SDS s-a desfiinflat.) 6. SDS. ed. restricfliile sexuale. mîncarea de la cantinæ. Ceea ce nu s-a observat însæ niciodatæ a fost faptul cæ lupta împotriva capitalului se afla chiar acolo. conducerea era foarte ezitantæ în a face solicitæri în mod explicit. implicînd aproape 60% din populaflia studenfleascæ – circa 4. un exemplu fiind uciderea lui Rick Dowdell øi a lui Harry Rice în Lawrence. În 2006 a fost înfiinflatæ o nouæ organizaflie cu acelaøi nume. În perioada de început øi în cea de sfîrøit. pe atît de misterioasæ. Oricum. 132 . fie pentru a-i urma. øi a atacurilor la adresa segregafliei rasiale puse în practicæ prin limitarea admiterii øi politici de finanflare. incapacitatea de a se conecta la lupta explicitæ pentru salariu din alte porfliuni ale circuitului. Demonstraflii violente au avut loc în cel puflin 73 de campusuri (e vorba de numai 4% din totalul institufliilor. studentul se afla întotdeauna în cæutare de muncitori. cealaltæ în fabricæ. Dar punctele din agendæ n-au fost preluate. miøcarea studenfleascæ a inifliat legæturi chiar mai explicite cu alte domenii ale luptei clasei muncitoare din ghetouri. Orice afirmaflie cæ o organizaflie precum Asociaflia Naflionalæ a Studenflilor4 ar putea încheia înflelegeri cu statul sau cu anumite universitæfli a fost respinsæ odatæ cu dezvæluirea colaborærii cu CIA. Mai mult. fiind sprijinite doar în silæ de conducerea naflionalæ a SDS. dar care cuprindeau cam o treime dintre cele mai mari campusuri din flaræ). Mai mult de jumætate dintre colegiile øi universitæflile din flaræ (1. dezbaterile s-au redus la urmætoarele întrebæri: cine e clasa muncitoare øi unde e revoluflia ei? O parte au ræspuns ca niøte adepfli ai lui Baran øi Sweezy: în Lumea a Treia. Kansas. reprezentantæ a Noii Stîngi [New Left]. vom spune cæ au fost cei de la SDS“). va trebui sæ vedem care a fost natura organizærii miøcærii studenfleøti în perioada refuzului dezvoltærii. în United States Student Association (USSA).800 de persoane au fost arestate între 1 øi 15 mai. pp. 1973. mai mult. Limitarea fundamentalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi incapacitatea ei de a ridica problema venitului în forma ei cea mai generalæ. prelungite. Iar între 1969 øi 1970. mulfli au revenit cu numeroase planuri de acfliune. forma organizaflionalæ a miøcærii studenfleøti s-a dovedit a fi pe cît de eficientæ. (N. National Student Association (NSA) a fost o confederaflie de organizaflii studenfleøti de pe întreg teritoriul Statelor Unite. Într-adevær. dupæ ce în 1967 reuøise sæ depæøeascæ scandalul produs de dezvæluirea faptului cæ. s-a transformat în 1978. Masacrul a continuat în varæ în diferite „ghetouri ale tinerilor“ din jurul universitæflilor. nu a putut face faflæ ræspunsului capitalist. Random House. Pentru a vedea øi mai clar aceastæ limitare. iar la 26 de øcoli demonstrafliile au fost periculoase. de pildæ. Odatæ cu campania McGovern din 1972. ajutînd în felul acesta la restructurarea universitæflii. planurile de restructurare ale capitalului puteau fi abordate doar printr-o considerare explicitæ a raportului dintre venit øi muncæ.6 Masacrarea studenflilor de la universitæflile de stat din Kent øi Jackson a demonstrat cæ lupta se generalizase. armatæ øi închisori. SDS considera cæ statutul studentului are o tangenflæ cu politicul. Cu totul. condifliile de lucru s-au îmbunætæflit. marcate de ciocniri brutale între studenfli øi poliflie. fusese sprijinitæ clandestin de CIA. e semnificativ cæ greva pærea sæ fie prezentæ peste tot.000 de studenfli – din toate tipurile de instituflii din toate statele Americii. o mare parte din miøcare pur øi simplu a „dispærut“. activitæflile pentru drepturi civile coincid cu începutul accentului pus de Kennedy-Johnson pe dezvoltarea capitalului uman. prin contopire cu National Student Lobby (NSL).4. cu bine cunoscutele consecinfle. 636–637. ed. susflinînd teme precum democraflia participativæ. cu gaze lacrimogene. armele purtate de niøte soldafli care nu inspirau prea multæ încredere au fost cele care au flinut situaflia sub control în acea primævaræ. în ciuda vorbæriei legate de democraflia participativæ. în timp ce SDS5. Logica ambelor pærfli trimitea dincolo de universitate: una în mediile underground. a pærut adesea sæ aibæ o legæturæ cel mult onorificæ cu luptele individuale („Ori de cîte ori cineva va face ceva. întrucît respectivele øcoli nu fuseseræ mai înainte centre ale luptei. Deci greva studenfleascæ din mai 1970 a însemnat nu doar eøecul structurii universitare ca generator de capital uman. acfliunea directæ. Dar aceste lupte vizau relaflia cu salariul într-un mod parflial øi încæ disimulat. La sfîrøit. Motivul? Pentru a înflelege ce s-a întîmplat. iar miøcarea care a ajutat la distrugerea strategiei lui Kennedy. încæ din 1950.350. au existat numeroase lupte care au avut un succes cert. Chiar øi în perioada în care numele SDS era folosit drept sinonim pentru orice miøcare studenfleascæ øi pentru luptele de campus. Înfiinflatæ în 1947 la Universitatea din Wisconsin.

– sînt bine væzute în comunitate. – au indemnizaflii medii mai scæzute ale facultæflilor. Trebuia introdus un nou raport între investiflia statului. ierarhic prezentate. ci o incapacitate de a aborda lupta de clasæ. precum falimentul. cele care „urmau sæ aibæ probleme“ øi cele care. odatæ cu blocarea cæii dezvoltærii. asta în timp ce recesiunea din 1970 începea sæ arate cæ proaspeflii absolvenfli de facultate erau ei înøiøi structural neangajabili! Peisajul se schimbase în timp ce cadavrele studenflilor nici nu se ræciseræ bine. ci este øi o activitate de restructurare. Cu alte cuvinte. Incapacitatea de a fline contabilitatea nu indicæ o necunoaøtere a matematicii. – îøi respectæ programa. care sæ urmæreascæ raflionalizarea øi ordonarea sistemului. Primul pas a fost criza „fiscalæ“ a universitæflilor. McGraw-Hill. vai lor. resping cererile salariale în orice domeniu. În aceastæ panicæ fiscalæ s-a înregistrat o deplasare marcantæ dinspre investiflia statului sub forma granturilor în bloc. În 1971. The New Depression in Higher Education: A Study of Financial Aid Conditions at 41 Colleges and Universities. În acelaøi timp. Existæ. Întærirea stimulentelor destinate autoreglærii prin oferirea unor informaflii mai de calitate. Întærirea tendinflelor spre un control central. e altæ strategie. Mesajul e limpede. structura universitaræ øi piafla muncii. în care nemijlocirea puterii financiare pare sæ aibæ eficienfla unei forfle a naturii. 1971. – au cheltuieli mici legate de ajutorarea studenflilor. în acelaøi timp trebuind însæ sæ fie instituit øi un control dis- 7.) 133 . trebuia elaboratæ o nouæ strategie. reprezintæ o strategie. Universitæflile aflate în pericol financiar în anii 1970 øi 1971 erau verigile slabe ale anterioarei strategii de dezvoltare. sau cel puflin evidentæ. Iatæ care sînt. – au o bunæ corelare între aspiraflii øi programæ.+ (campus de luptæ. „aveau probleme financiare“. vor supravieflui doar cele care nu cedeazæ atacului studenflilor: apeleazæ rapid la poliflie. oferitæ universitæflilor sau biroului de ajutor studenflesc. ori altfel… Aceasta. vechea structuræ universitaræ trebuia sæ disparæ. Dar. descriøi în detaliu în Raportul asupra tulburærilor din campusuri [Campus Disorders Report]. printr-o impozitare mai directæ a muncii. Administraflia Nixon a recunoscut clar una dintre erorile majore ale fostei politici de investiflii: crearea unei corelaflii prea vagi între investiflia totalæ øi rezultate. au o creøtere controlatæ. hotærîrea acestor agenflii de a exercita puterea mai direct izvoræøte din frustrarea lor faflæ de caracterul ireductibil al problemelor învæflæmîntului superior øi faflæ de dificultatea de a genera un ræspuns la nevoile publice din partea colegiilor øi a universitæflilor. Primul imperativ era o curæflenie generalæ øi administrarea autocriticii „administratorilor laøi“. calitæflile ce caracterizeazæ institufliile care nu aveau probleme financiare: – sînt cele mai puflin afectate de revoltele studenfleøti. în locul ei apærînd consilii de administraflie multicampus. De exemplu. pentru a ræspunde acestor opfliuni. ed. care sæ realizeze planificarea la scaræ mare. cu o restructurare mai largæ a capitalului în crizæ. cæci raportul anterior pur øi simplu nu putea garanta controlul asupra reproducerii forflei de muncæ. întrucît nu era vorba doar de renunflarea la cîfliva preøedinfli lipsifli de voinflæ øi la cîfliva activiøti de campus øi de revenirea la normal. depresiune din învæflæmîntul superior7. era doar o confirmare puflin întîrziatæ a ceea ce statul øi politicienii federali spuseseræ deja: „tæiafli investifliile pînæ cînd puøtii aceia vor dori sæ meargæ la øcoalæ“ (aøa cum afirmase preøedintele Comitetului pentru Investiflii al statului Michigan în vîltoarea anilor ’70). aøa cum se cuvine într-o perioadæ de restructuræri masive. în paralel cu impunerea mai multor restricflii legate de folosirea ajutorului acordat studenflilor. (N. deciziile legate de planificare au fost luate din mîinile universitæflilor individuale. Ecouri ale acestei deplasæri s-au regæsit în scrierile unui numær de economiøti care au susflinut cæ activitatea statisticæ anterioaræ a lui Denison era radical greøitæ øi cæ „educaflia øi cercetarea-dezvoltarea“ nu puteau fi fæcute ræspunzætoare pentru un procent însemnat din PIB. Færæ îndoialæ cæ ræzbunarea a fost dulce. el a studiat 41 de colegii øi universitæfli øi le-a grupat în cele care „nu aveau probleme financiare“. douæ strategii foarte diferite pentru obflinerea responsabilizærii. controleazæ facultæflile îndeaproape. Echilibreazæ bugetul luptei. Nimeni n-a încercat sæ ascundæ acest fapt evident. – sînt eficiente. spre solicitarea unei mai accentuate „responsabilitæfli“ din partea universitæflilor individuale cu privire la alocarea fondurilor de stat. Criza „fiscalæ“ nu are doar un efect punitiv. în lucrarea lui Earl F Cheit. Parflial. prin înmulflirea opfliunilor disponibile pentru studenfli în materie de instituflii. New York. Tendinfla spre reglementare a fost amplificatæ de o tendinflæ generalæ de a vedea agenfliile guvernamentale ca fiind principalele. dacæ nu singurele responsabile pentru introducerea responsabilizærii în societate. Dar era clar cæ lucrurile nu putea ræmîne aøa. desigur. Noua . împotriva neoliberalizærii universitæflii) 1970–1975: criza fiscalæ øi scara Ræspunsul capitalist la refuzul dezvoltærii capitalului uman n-a constat într-o schimbare a tacticii. politicul øi economicul au ajuns sæ se identifice. prin apelul la o structuræ universitaræ care nu putea media lupta studenfleascæ. ci într-o deplasare strategicæ majoræ de la preocupærile vizînd „creøterea øi øomajul“ la imperativul restabilirii controlului asupra clasei muncitoare. pe de altæ parte.

ocupæri de sedii øi demonstraflii cu solicitæri similare øi beneficiind de o oarecare coordonare în Nord-Est. „Measuring the Economic Benefits of Education“. trimiterea la „întærirea stimulentelor destinate autoreglærii“ vizeazæ un nou raport între student øi piafla muncii. structura universitaræ øi piafla muncii ar fi putut înfrînge miøcarea studenfleascæ din anii ’60. în timp ce rasismul universitar explicit slæbeøte øi politicile de admitere liberæ devin mai prezente. În primul rînd. diferite grupuri de stînga au editat recent pamflete vizînd universitæflile. „susflinînd standardele“ etc. Lester C. apærarea drepturilor studenflilor etc. spune dl Lester C. universitatea devine o parte a pieflei muncii. 1974: lupta pentru un salariu În ultimul an. oprirea creøterii taxelor de øcolarizare. Noua „strategie vocaflionalæ“ nu se întîlneøte doar în colegiile din diferite comunitæfli. În al patrulea rînd. ca atare ceva ce trebuie apærat. 391. planificarea în mare a forflei de muncæ. 1974. în primævara anului 1975. Într-o perioadæ cu niveluri incerte de øomaj. iar guvernul federal øi universitæflile nu mai puteau sæ „reintroducæ aøteptærile cu o largæ ræspîndire cum cæ ar exista o legæturæ directæ între gradul de educaflie øi probabilitatea unei mobilitæfli ascendente în ceea ce priveøte statutul øi venitul“. sfîrøitul restricfliilor sexuale øi. Astfel. medicina. În esenflæ. Aceastæ perspectivæ. o anumitæ „autoadministrare“. Dacæ piedi- 134 . o abordare a anilor ‘60. În al treilea rînd. O „revoluflie a aøteptærilor eøuate“ trebuia realizatæ de cætre capital. a existat un ræspuns din partea studenflilor cu privire la aceastæ modificare a strategiei. salariile pentru øcoalæ-muncæ-capital puteau accede simultan la solicitærile ei parfliale folosind. Aceste proteste universitare au avut un caracter „economic“. oarecum ironic. care are drept condiflie necesaræ o „scaræ de instruire“ sau o succesiune care conduce la ea. Thurow. Acum. McGraw-Hill. mai precis notarea. „programe de muncæ-studiu“. Iar întrebarea care se pune peste tot este: cît eøti de maleabil? Sarcina universitæflii este aceea de a armoniza „indivizii instruibili øi scærile de instruire“. Slujbele de control social sînt folosite în vederea controlului social: controlul prin muncæ. în acelaøi timp. unde dreptul. venitul se dovedeøte a fi noul divizor. legînd lupta din universitæfli de strategia generalæ a stîngii cu privire la crizæ: apærarea clasei muncitoare împotriva atacurilor capitalului provocate de crizæ. o clasæ muncitoare care poate începe sæ se ocupe de sarcina politicæ a „construirii socialismului“. Thurow. Acest întreg volum. De unde øi aspectele cele mai caracteristice pentru „tæcuflii ani ’70“ din universitæfli: feudalizarea disciplinelor. structura universitæflii. p. pentru cæ transformarea forflatæ a „clasei muncitoare“ într-o studenflime „særacæ“ la sfîrøitul anilor ’60 a creat. pentru prima datæ. În al doilea rînd. devine tot mai nesemnificativæ ca sursæ de control. ci prin legarea într-o manieræ foarte explicitæ a muncii în universitate de munca salariatæ: slujba. Dar. consideræ universitatea drept o bazæ politicæ importantæ. noua strategie permite experimentarea cu condifliile de muncæ. sponsorizat de Comisia Carnegie pentru educaflie superioaræ. în loc sæ insiste asupra solicitærilor de naturæ economicæ. Asta nu înseamnæ cæ universitæflile vor fi totuøi abandonate. a existat un val de greve. Avînd în vedere cæ miøcarea studenfleascæ nu a abordat problema venitului în forma sa cea mai generalæ. în loc sæ fie un loc în care sæ se realizeze o aducere la zi generalæ a forflei de muncæ urmînd a fi aruncatæ pe o piaflæ a muncii în continuæ miøcare. Piafla muncii are ca unitate de mæsuræ slujba. posibilitatea de a avea o clasæ muncitoare foarte educatæ. Ele contureazæ o perspectivæ politicæ. Gordon. care sæ nu se bazeze pe notare. a existat o aglomerare de studenfli în zonele cu cea mai mare concentrare de credite cerute øi care sînt cele mai deschise faflæ de un soi de ucenicie numitæ. din moment ce principalele revendicæri au fost din zona crizei „fiscale“: lupta împotriva reducerilor bugetare. Deci. Deloc întîmplætor. universitatea publicæ trebuie apæratæ de atacurile fiscale. de unde øi universitæflile færæ ziduri. Acestea sînt cele douæ strategii care combinæ fascismul pentru administratori cu socialismul pentru studenfli. Disciplina nu le mai este impusæ studenflilor prin metode de øcoalæ veche (notarea). universitæflile publice pot începe sæ dea naøtere unei clase muncitoare mai conøtiente. trebuia abandonatæ. educaflia te face mai conøtient. dacæ a existat vreodatæ aøa ceva! Problema planificærii devine (acum într-un sens cît se poate de explicit) aceea a faptului de a fi instruibil. mai curînd. pune bazele unei însemnate pærfli a noii planificæri capitaliste a universitæflii. impozitarea muncii pentru a o reduce la tæcere. Universitatea devine baza acestor scæri. Higher Education and the Labor Market. facultatea alegîndu-se cu un acord social democratic privind productivitatea. psihologia.8. managementul afacerilor devin departamentele dominante. în general. avînd în vedere cæ educaflia duce la posibilitatea creærii de legæturi din ce în ce mai extinse din poziflia ta socialæ. statul dispare din campus. in Margaret S. toate încercærile de estimare a ratei de recuperare anualæ a universitæflii (cîfli bani cîøtigi pe durata vieflii pentru fiecare an petrecut în universitate) sînt acum revizuite în sens negativ sau sînt læsate complet la o parte. dar adusæ la zi. punînd bazele unei clase muncitoare mai educate. ci øi la nivelurile mai înalte ale sistemului.8 Putem acum vedea cu uøurinflæ felul în care modificarea relafliei dintre investiflia statului. din pricina dificultæflilor de ordin general ale acumulærii provocate de o luptæ internaflionalæ pentru salariu. din moment ce nu mai e necesar în cadrul strategiei de garantare a relafliilor studenflilor cu armata øi cu piafla muncii. Aceste proteste n-au fost sporadice. spre deosebire de strategia SDS din anii ’60. cret al studenflilor. Capitalul ia inifliativa în recunoaøterea øcolii drept muncæ øi începe s-o salarizeze într-o manieræ specificæ.

de rasæ øi de sex care reprezintæ baza societæflii capitaliste. http://en. aøteptînd. ed. cu alte cuvinte. øi anume activitate øcolaræ. (N. deøi studenflii se consideræ uneori cea mai avansatæ parte a clasei muncitoare. Asta explicæ impulsul lor de a reveni la recrutæri. Aspectul particular al faptului de a fi student înseamnæ deprinderea anumitor abilitæfli tehnice. 11. Aceastæ contradicflie a scæpat de sub control. întrucît învaflæ mai multe decît ar trebui… oamenii educafli au tendinfla de a începe sæ punæ întrebæri mai precise øi sæ cearæ ræspunsuri mai exacte. Aspectul general al faptului de a fi student. Studenflii pot ataca statutul lor de nesalariafli. ed. în mod ironic. The Newt Davidson Collective. Exista prea puflinæ educaflie.) 10. reimpozitarea muncii din øcoalæ e faptul cæ e vorba de o muncæ nesalarizatæ. iar acesta e doar un exemplu mai evident al posibilitæflilor de divizare a miøcærii studenfleøti cu costuri derizorii. întrucît sînt nesalariafli. O asemenea revendicare directæ contracareazæ planurile capitalului. la ce e bun pentru capital un inginer care vorbeøte chineza øi poate rezolva ecuaflii diferenfliale. soluflia este educaflia. studenflii pot fi folosifli ieftin pe piafla muncii. ceea ce alarma capitalul era refuzul efectiv al activitæflii øcolare. Deci celor care recruteazæ personalul nu le pasæ cu adeværat ce anume øtii. în scopul reducerii nivelului salariilor. în acelaøi timp. atît din punct de vedere particular. Reserve Officer’s Training Corps (ROTC) e un program de elitæ pentru recrutarea øi pregætirea ofiflerilor de rezervæ din aproape toate armele armatei americane. dorinfla de a institui taxe øi. „prea multæ educaflie“ a reprezentat o sursæ de „insatisfacflie“ în rîndurile clasei muncitoare. pot citi manuale de management“. Wages for Students. în acelaøi timp. Aceastæ perspectivæ politicæ nu numai cæ oferæ o apærare a universitæflii.10 Astfel. chiar „psihologic“. Øi viefli mai bune. de simptom. sæ te controlezi singur etc. Acest caracter îi conferæ aparenfla unei alegeri. revendicînd un salariu pentru munca pe care o depun în øcoalæ. întrucît conflinutul luptei de clasæ îl constituie tocmai lupta împotriva muncii pentru înavuflire. cursurile lui fiind urmate dupæ absolvirea unor cicluri de studii civile. De fapt.+ (campus de luptæ. deøi au nevoie de ea. Øi nici aceea a apærærii universitæflii publice ca loc pentru o educaflie „socialistæ“ øi pentru o muncæ „nealienatæ. elaborat de un colectiv de profesori „socialiøti“ de la Universitatea din New York. spune clasa conducætoare. În concluzie. în anii ’60. este infinit mai important: sæ te conduci singur. øi deci a identificærii unei „legæturi“ cu clasa muncitoare. scris øi distribuit de militanfli în timpul grevelor studenfleøti din Massachussets øi New York din primævara lui 1975. Mai curînd. Este o muncæ depusæ în vederea depunerii altor munci. cît øi general. De exemplu. Esenfla ei este autodisciplina. împotriva neoliberalizærii universitæflii) ca din calea revolufliei o constituie absenfla unei conøtiinfle a clasei muncitoare. gæsim urmætoarea analizæ: … capitaliøtii nu se pot folosi la nesfîrøit de sistemul educaflional pentru a creøte productivitatea. atunci. (N. ci confline øi o analizæ a noii crize din universitate. dacæ este oprit. capitalul poate restructura øcolile øi spori cerinflele legate de intensitate øi de productivitate cu costuri minime. de fapt.) 12. În primul rînd. integratæ“. ci øi capacitatea de a fi reprogramat. astfel. cît de bine eøti educat? Astfel. Prea mulfli oameni primesc prea multæ educaflie. CUNY: City University of New York (v. Muncitorii educafli sînt deseori muncitori periculoøi. Traducere de Alex Moldovan 9. 135 . Pe lîngæ faptul cæ toate aceste consideraflii sînt mai degrabæ idealiste. 1974. nu era aceea cæ „oamenii care øtiu sæ citeascæ îl pot citi pe Marx øi. masiva respingere a educafliei.12 Problema politicæ actualæ a miøcærii studenfleøti nu este aceea a unei alianfle student-muncitor. întrucît forflele armate plætesc 100 de dolari lunar celor instruifli. Cu cît educæ mai mulfli oameni øi cu cît îi educæ mai bine. întreaga lor subtilitate vizeazæ mai curînd întrebarea: cît de maleabil eøti în a te adapta la noi sarcini de serviciu. iar capitaliøtii au o problemæ. cæci poate stopa folosirea de cætre capital a studenflilor împotriva altor muncitori øi poate îngreuna divizarea studenflilor unii împotriva altora. problema capitalului. ei urmeazæ sæ închidæ universitæflile publice øi sæ trimitæ clasa muncitoare înapoi în bezna neøtiinflei. aceasta trebuie sæ se confrunte cu strategia capitalistæ a controlului în criza universitaræ legatæ de nesalarizarea studenflilor. Deci. ca muncitori nesalariafli. Acest statut de nesalariat are consecinfle profunde pentru miøcarea studenfleascæ øi pentru lupta de clasæ în momentul de faflæ. actuala „crizæ“ a învæflæmîntului superior. care pot duce la o mai mare productivitate la locurile de muncæ ce reclamæ aceste abilitæfli. ROTC11 revine în campusurile universitare. e timpul sæ renunflæm la ea. Crisis at CUNY. iar refuzului ei.org/ wiki/ City_University_of_New_York). în afara øcolilor øi a universitæflilor. adicæ spre o exploatare de succes. cu atît mai dificilæ devine menflinerea inegalitæflilor de clasæ. un caracter la fel de personal. Citînd din pamfletul Criza de la CUNY9. În al doilea rînd. cu siguranflæ.wikipedia. ceea ce uøureazæ sarcina capitalului privind impozitarea øi. Numeroase pasaje din aceastæ ultimæ secfliune despre munca din øcoalæ øi critica stîngii sînt extrase dintr-un pamflet. dacæ lipseøte mereu de la serviciu? Esenflialæ pentru capital nu este doar capacitatea de a fi programat. Capitalul a folosit munca nesalarizatæ din øcoalæ ca pe o scaræ spre succes. nu prea multæ! Educaflionalæ era tocmai lupta împotriva educafliei! Oricum. ca acesta sæ perpetueze øi sæ ratifice organizarea socialæ existentæ. cæci. nu se porneøte nici de la punctul originar. pe de altæ parte. ei continuæ sæ se numere printre muncitorii nesalariafli. Ceea ce se petrece în universitate e muncæ. øi aceasta pur øi simplu pentru cæ studenflii sînt muncitori. educaflia elibereazæ în mod inerent.

a fæcut multe împrumuturi care. apelînd la exemplul Reflelei Educaflionale pentru Democratizare. Mæ refer. cînd preflurile la fliflei s-au præbuøit. Democratizing Education Network. Asta însemna adoptarea unui set de politici care. iar dobîndirea ei este organizatæ tot mai mult într-un mod care adînceøte inegalitæflile sociale. pætrunderea intereselor de afaceri în universitate. pînæ la jumætatea anilor ’80. www. Nigeria se confrunta cu o crizæ istoricæ. la sfîrøitul anilor ’70. În trecut. Federici încheie cu o privire asupra rezistenflei din campusuri.) 3. Aceste evoluflii – susflin eu – au avut ca rezultat o „îngrædire a cunoaøterii“. Federici aratæ existenfla a douæ direcflii: prima este tot mai accentuata comercializare øi corporatizare a vieflii academice øi. fixînd standardele de educaflie la nivel global. Ca urmare.1 Introducere. Enduring Western Civilization: The Construction of the Concept of Western Civilization and Its „Others“. Political Change. De data aceasta însæ. au ajuns sæ poarte numele de „programe de reajustare structuralæ“ (SAP). 2. Europa øi SUA.org. îngheflarea salariiSILVIA FEDERICI este activistæ feministæ. iar experienfla sa din cadrul universitæflilor africane ne-a arætat felul în care politicile de ajustare structuralæ au redus finanflarea universitæflilor africane. George Caffentzis øi Mario Tronti). în special. Altfel spus. Praeger. 2000. Autoarea abordeazæ problema crucialæ a modului în care cunoaøterea e îngræditæ în universitatea globalæ.acme-journal.Trenton. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. 56aInfoshop. în timp ce predam la Universitatea din Port Harcourt între 1984 øi sfîrøitul lui 1986. În acea perioadæ. Falling Wall Press. Îngrædirea cunoaøterii în Africa în urma ajustærii structurale2 Prima mea întîlnire cu universitatea globalæ s-a petrecut în Nigeria. 1975. and Primitive Accumulation. cofondatoare (împreunæ cu George Caffentzis) a Comitetului pentru Libertate Academicæ în Africa (Committee for Academic Freedom in Africa) øi membru al Midnight Notes Collective. În original. Ce înflelegem prin „universitate globalæ“ În aceastæ searæ væ voi împærtæøi cîteva dintre experienflele øi ideile mele cu privire la „Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ“. o flaræ insolvabilæ putea sæ se declare falitæ. În orice caz. Editorii flin sæ-i mulflumeascæ profesoarei Silvia Federici pentru amabilitatea acordærii drepturilor de traducere øi de publicare a versiunii în limba românæ a prezentului text. 2009 (alæturi de Alain Badiou. mæ refer la un set de direcflii care au caracterizat restructurarea la nivel internaflional în anii ’80 øi ’90. ce în scurt timp s-a extins în restul continentului øi care ameninfla progresele fæcute de africani în lupta împotriva colonialismului. pînæ în 1986 guvernul a început sæ implementeze aceleaøi politici pe care Banca Mondialæ øi FMI le impuseseræ drept condiflii pentru ca flara sæ acceseze piafla de credite: printre cele mai importante se numærau eliminarea taxelor pe bunurile importate.democratizingeducation. institufliile financiare internaflionale au silit flærile îndatorate sæ se împrumute de la ele în schimbul unei masive restructuræri a economiilor lor. www. conflinutul ei social a særæcit. Aceastæ crizæ pærea a fi o „crizæ a datoriilor“.) 136 . Caliban and the Witch: Women. Cærfli: Wages Against Housework. Prin „universitate globalæ“ înfleleg douæ evoluflii corelate. la evoluflia institufliilor educaflionale care nu cautæ doar sæ recruteze un corpus internaflional de studenfli. ed. 2004. privatizarea avufliilor naflionale. (N. dar foarte curînd a devenit evident cæ datoria era doar un instrument folosit de instituflii financiare internaflionale precum Banca Mondialæ sau Fondul Monetar Internaflional (FMI) pentru a realiza o reformæ majoræ a economiilor politice ale Africii. „The Enclosure of Knowledge in Structurally Adjusted Africa“: „Îngrædirea cunoaøterii în Africa structural ajustatæ“. 1995. 2000 (coeditare). fost profesor în Nigeria. Praeger. cum ar fi sfîrøitul educafliei cu finanflare publicæ øi comercializarea øi corporatizarea vieflii academice. combinate. Africa World Press.org. and Social Struggle in Contemporary Africa. în particular prin înmulflirea cursurilor on-line standardizate.) Educaflia øi îngrædirea cunoaøterii în universitatea globalæ* Silvia Federici 1. În primul rînd. Nigeria. (N. în sensul cæ educaflia este în tot mai mare mæsuræ evaluatæ în funcflie de profitabilitatea. African Visions: Literary Images. devalorizarea monedei naflionale.3 Nigeria nu a luat niciun împrumut imediat. iar cea de-a doua este dezvoltarea institufliilor educaflionale care restructureazæ programele educaflionale. (N. (N. ed.) Rezumat Articolul care urmeazæ se bazeazæ pe o prelegere flinutæ de Silvia Federici la Universitatea din Leedsin în noiembrie 2007. ed. The Body. reformæ care a ajuns sæ fie descrisæ drept un proces de „recolonizare“. ci restructureazæ programele educaflionale din întreaga lume. Good Times! Bad Times! An Introduction to the Capitalist Crisis and What it Means for Us.* „Education and the Enclosure of Knowledge in the Global University“. educaflia a devenit o marfæ a cærei producere øi distribuire sînt supuse valorilor øi condiflionærilor pieflei. ed. nu de contribuflia ei la progresul social. „Structural readjustment programs“. introducînd o nouæ disciplinæ bazatæ pe valorile afacerilor globale. predate în ceea ce ea numeøte „fabricile de diplome digitale“. Încurajatæ de explozia preflurilor la fliflei øi urmînd un model de dezvoltare bazat pe importul de tehnologie øi bunuri stræine. øi deci sæ instruiascæ o elitæ globalæ. profesor emerit øi teaching fellow la Hofstra University. Autonomedia. deveniseræ imposibil de controlat. Federici are decenii de experienflæ în sistemele universitare din Africa. în acelaøi timp.

Africa World Press. iar aceastæ opoziflie a stîrnit. S-au tæiat bani de peste tot: întreflinerea infrastructurii. în special din partea studenflilor. Ori populeazæ centrele de detenflie ale Uniunii Europene – asta cînd nu zac pe fundul Mediteranei. asfixiate de lipsa de resurse. împotriva neoliberalizærii universitæflii) lor øi. în funcflie de capacitatea de a face bani a departamentelor øi progra- 4. resursele. dinspre øtiinflele umaniste înspre contabilitatea de afaceri øi. A Thousand Flowers: Social Struggles Against Structural Adjustment in African Universities. Foarte repede. în planurile capitalului mondial.+ (campus de luptæ. dintre care unii africani. (N. cursuri menite sæ producæ o generaflie de tehnocrafli sensibili la nevoile investitorilor stræini. investiflia publicæ în educaflia superioaræ fusese stopatæ în Africa deoarece. ci øi prin gæzduirea de cursuri øi programe de cercetare finanflate de ONG-uri internaflionale sau chiar de Banca Mondialæ. Committee for Academic Freedom in Africa. unde lucreazæ acum ca vînzætori stradali. Din cauza opozifliei susflinute a studenflilor. intitulat O mie de flori: luptele sociale împotriva ajustærii structurale din universitæflile africane. certificînd existenfla unei miøcæri studenfleøti panafricane împotriva reajustærii structurale.000 de emigranfli s-au înecat în ultimul deceniu.org. unde se estimeazæ cæ peste 10. www. a publicat un buletin prin care îi informa pe cei din America de Nord. Urmætorii paøi au fost comercializarea sistemelor educaflionale øi dezvoltarea unei „educaflii dependente“. ed. toate plætite de „donatori“ stræini. deøi numeroøi studenfli erau incapabili sæ-øi continue studiile în absenfla lor. Pe de-o parte. bugetele bibliotecilor. dar au supraviefluit ca niøte tærîmuri pustiite. sfîrøitul investifliilor guvernamentale în servicii publice cum ar fi sænætatea. care îøi reduc activitatea la un minim necesar pentru gæsirea altor resurse de venit. sæli de cursuri cu aer condiflionat. øi cu facultæfli neplætite øi demoralizate. în general. sæ-øi pæræseascæ flærile. toalete funcflionale. øi de forflæ de muncæ. potrivit cerinflelor Bæncii Mondiale. 2000. ed. Pînæ la începutul anilor ’90. mai presus de toate. universitæflile africane au trecut øi printr-un proces de balcanizare. care nu cerea ca ei sæ devinæ producætori de cunoaøtere. Autofinanflarea a fost realizatæ nu numai prin introducerea unor „taxe individuale“. universitæflile africane gæzduiesc acum programe generos finanflate. cærfli øi alte materiale pedagogice. Comercializarea øi balcanizarea universitæflilor africane: „studiul în funcflie de relaflii“ Sfîrøitul investifliilor guvernamentale în educaflia publicæ a fost primul pas spre globalizarea universitæflilor africane. ce nu beneficiazæ în niciun fel de fondurile. mai mult. Acest lucru înseamnæ cæ în campusurile africane s-a dezvoltat un sistem educaflional dublu stratificat. cærflilor) au fost øi ele eliminate. La revenirea la New York. un oficial al Bæncii Mondiale declara pe faflæ cæ „africanii n-au nevoie de universitæfli!“). Numeroøi tineri care ar fi devenit studenfli øi care. care. instrumentele pedagogice øi înlesnirile de infrastructuræ care fac studiul posibil. în cadrul noii economii globale. transportului. În original: Africa Capacity Building.6 În goana dupæ profitabilitate economicæ. legat de discuflia noastræ. mai bine de zece ani. care în mod clar profitæ de influenfla lor bæneascæ pentru a dicta ce anume trebuie sæ învefle africanii. (N. În acelaøi timp. computere. existæ ræmæøiflele vechiului sistem educaflional cu finanflare publicæ. odatæ ce finanflarea publicæ a fost întreruptæ. sistemul universitar a început sæ arate ca un tærîm pustiit øi ca un cîmp de luptæ. Cu alte cuvinte.) 137 . Organizafliile studenfleøti au ajuns sæ activeze pe ascuns. Cæci. Asta pentru cæ a intervenit o diferenfliere de clasæ. V. între 1991 øi 2004. care mergea mînæ în mînæ cu globalizarea economiei mondiale. o represiune feroce. sau prin închirierea spafliilor din campusuri pentru programe de studiu din stræinætate. ed. Africii îi fusese atribuit vechiul rol colonial de exportator de materii brute. Atacul la adresa universitæflilor a ajutat acest proces. transporturile publice øi educaflia. Ba. la o întîlnire a investitorilor africani. Într-adevær. la absolvire. E ceea ce Banca Mondialæ a numit „construcflia capacitæflii Africii“. întrucît tæierile au fost întîmpinate cu o opoziflie crîncenæ. în special din mediul universitar. Deloc surprinzætor. majoritatea guvernelor africane încetaseræ finanflarea educafliei. odatæ cu „educaflia dependentæ“ s-a produs o mutaflie în ce priveøte direcflia programei universitare. Bursele studenflilor (destinate hranei. salariile profesorilor øi salariile personalului neacademic. s-ar fi aøteptat la o slujbæ rentabilæ au trebuit. Un rezumat al acelor buletine a fost cuprins într-un volum pe care l-am editat. la rîndul ei. sæ emigreze în Europa sau în SUA. În scurt timp. de ONG-uri sau de Banca Mondialæ. (N. campusurile fiind închise pentru lungi perioade de timp. muncitorii fuseseræ menifli ocupærii unei poziflii subordonate. pentru a menfline lucrurile pe linia de plutire. numeroøi profesori. o parte dintre cei care predaseræm în Nigeria am creat o organizaflie numitæ Comitetul pentru Libertate Academicæ în Africa (CAFA)4. a devenit dificil pentru oameni ca mine sæ mai ræmînæ în Nigeria. spælætori de maøini sau muncitori în fabrici.5 El cuprindea o cronologie a acestor lupte. universitæflile au trebuit sæ se întreflinæ singure sau sæ disparæ.) 6. Ce susflinea CAFA era cæ atacul Bæncii Mondiale asupra educafliei superioare din Africa fæcea parte dintr-o restructurare a diviziunii muncii la nivel internaflional.acbf-pact. (De aceea. în special minerale. programele cu finanflare publicæ n-au putut fi eliminate întotdeauna în totalitate. dimpotrivæ. sau prin stabilirea de legæturi cu universitæfli din stræinætate care sæ ofere programe. pînæ în 1986.) 5. despre situaflia din campusurile africane. cînd s-a declanøat reajustarea structuralæ. au pæræsit flara. care beneficiazæ de cærfli noi. Trenton.

Øi aici. deøi în prezent viabilitatea lor e pusæ sub semnul întrebærii. adicæ angajamentul de a corecta moøtenirea sclaviei øi a rasismului instituflional în domeniul educaflional. dispun de masive departamente online. în timp ce celelalte trebuie sæ se supunæ. Îngrædirea cunoaøterii în SUA øi apariflia universitæflii globale Restructurarea øi comercializarea universitæflilor africane n-au fost un simplu ræspuns la „criza datoriei“. La ce extreme a dus situaflia asta a descris perfect cercetætorul/activistul ugandez Mahmood Mamdani. Monthly Review Press. Mamdani mai descrie øi cum sînt pe cale sæ aparæ ræzboaie interne. sub presiunea de a produce bani. fiecare departament a început sæ funcflioneze ca o entitate autoîntreflinutæ. indiferent de propria specializare sau expertizæ. Asta înseamnæ cæ institufliile øi departamentele cu „relaflii“ øi fonduri fac legea. Asta înseamnæ sfîrøitul universitæflii ca proiect unitar. angajamentul faflæ de „acfliunile afirmative“. universitæflile au fost reorganizate conform unui model corporatist. øi în campusurile din SUA. pentru a ræspunde programelor øi nevoilor studenflilor. în mod inevitabil. În anii ’90. cu un buget propriu. universitæfli finanflate exclusiv prin bursa de valori. Diploma Mills: The Automation of Higher Education. a fost abandonat. David F Noble. Aceleaøi acfliuni au avut loc în toate celelalte flæri. Ideea e cæ materialul produs de profesori pentru cursuri poate fi standardizat øi pus online. V. ed. în sistemul Universitæflii din New York (CUNY). astfel încît cei care frecventeazæ anumite cursuri dau examenele în locul multor altora. Studenflii se împrumutæ acum de la guvern øi/sau de la bænci nu doar pentru cursurile postuniversitare. care (de exemplu) oferæ cursuri øi diplome pentru soldaflii înrolafli. studenflii vor avea la absolvire o datorie de 60.7. 138 . Nu numai cæ finanflarea corporatistæ a cercetærii academice a crescut. Scholars in the Market Place: The Dilemma of Neo-liberal Reform at Makerere University. øi asta tocmai în perioada în care e promovatæ drept singura poartæ spre un „nivel minim de trai“. Începînd cu era Reagan. studenflii se fac cæ învaflæ. prin aplicarea pentru granturi guvernamentale øi nu numai. Astfel. un suporter statornic al programelor online e Banca Mondialæ. creînd adesea o diviziune a muncii între ei. Lucrurile au mers. ed. ci øi pentru a deveni absolvenfli de studii superioare. (N. Kampala. Asta a mers mînæ în mînæ cu un transfer ideologic prin care acum firmele sînt întîmpinate de administratorii universitæflilor ca niøte parteneri-cheie. 2007. de la descoperiri øtiinflifice pînæ la programe. au mai puflinæ putere øi prestigiu. S-a calculat cæ. comercializarea cunoaøterii øi a vieflii academice a luat forme diferite. liniile directoare fiind eficienfla øi profitabilitatea. Aceasta e o turnuræ periculoasæ. Astæzi. (N. încît educaflia superioaræ devine un lux. Dilema reformei neoliberale la Universitatea din Makerere. predarea øi cercetarea ocupæ un loc secund. inclusiv în SUA. cæci reduce imens nevoia de investiflii în infrastructuræ øi salarii. øi cei care nu beneficiazæ. Aceastæ îndatorare a corpului studenflesc a atins un asemenea punct critic.000 sau chiar 100. ci taxele au crescut atît de mult. aøa cum se presupune adesea. în medie. Cum îøi vor plæti studenflii datoria? Cum va cîntæri aceastæ datorie asupra vieflilor lor øi asupra deciziilor pe care le vor lua? 8. întrucît fiecare departament doreøte sæ predea cele mai profitabile cursuri. Digital . încît departamentele influente doresc acum sæ se separe øi sæ se organizeze independent. încît în campusurile din SUA se foloseøte din ce în ce mai des termenul de „sclavie a datoriei“ [debt slavery] pentru a descrie statutul studentului. Profesorii se fac cæ predau. În aceste condiflii. la toate nivelurile. 1989–2005. pentru a sluji unui numær mai mare de studenfli.) „Educaflia profitabilæ“ øi apariflia „fabricilor de diplome digitale“8 S-a înregistrat øi o corporatizare a vieflii universitare. cu alte cuvinte. au fost reduse în mod constant. am mai fost martorii dezvoltærii „educafliei profitabile“. în mod frecvent absenfli. precum Columbia University sau New York University. Unii manageri de universitate privesc asta ca pe ceva utopic.000 de dolari. facultæflile se împart între profesori norocoøi. ceea ce a dus la o tot mai accentuatæ fragmentare a vieflii academice. Øi de la profesori se aøteaptæ un comportament mai „de afaceri“ øi aducerea directæ de bani pentru universitæfli. care beneficiazæ de un grant. Predarea øi publicarea nu mai sînt suficiente. pentru cæ nu vor sæ împartæ cu restul universitæflii banii pe care îi fac. coerent. iar un profesor poate avea sute de studenfli? Se mai susfline cæ educaflia online poate individualiza produsele pedagogice. De asemenea. cu propriile mijloace de a face bani. Cine are nevoie de clædiri cînd cursurile pot fi transmise direct în camera oricui. „Educaflia online“ este un rezultat direct al cursei academice pentru profitabilitate. Nu numai cæ universitæflile au eliminat înscrierea færæ taxe. 2001. Fountain Publishers. chiar. în studiul sæu Cercetætorii pe piaflæ. chiar øi universitæfli prestigioase.) melor. s-a petrecut încæ din 1976. În original: „‘For Profit Education’ and the Rise of the ‘Digital Diploma Mills’“. Deloc surprinzætor. Mahmood Mamdani. universitæflile încearcæ sæ intre în posesia a tot ceea ce profesorii produc pe durata contractului cu ele. care. øi care. Dar refuzul facultæflii aduce cu o violare a libertæflii lor academice.7 Mamdani aratæ cæ. deoarece øubrezeøte poziflia facultæflii în raportul ei de forfle cu administraflia universitæflii. oferind o educaflie ieftinæ pentru „flærile særace“ øi pentru „Lumea a Treia“. alocærile de fonduri statale øi federale pentru øcoli. atît de departe. siguri cæ profesorii lor. Prima a fost sfîrøitul „admiterii libere“. Între timp. 1989–2005. nu vor observa.

un proces care. în agitaflia reformærii. Aceleaøi universitæfli recruteazæ un corp studenflesc multinaflional/multicultural. Astfel. o largæ coaliflie de grupuri studenfleøti cu sediul în SUA øi Canada. pentru a reflecta interesele marilor puteri. devin paznicii educafliei øi ai producfliei de cunoaøtere din întreaga lume. universitæflile nord-americane. n. Acesta e un site de prezentare a Reflelei Educaflionale pentru Democratizare [Democratising Education Network] (DEN). Un alt front de luptæ important este cel împotriva datoriilor studenflilor.org). Una dintre strategiile folosite de studenfli pentru a-øi manifesta nemulflumirea este „modelul oraøului de corturi“ [tent city model]. sau din oricare punct al planetei unde se consideræ cæ sistemul universitar trebuie restructurat. Pentru a conchide. care s-a intensificat dupæ 11 septembrie 2001 øi în contextul Ræzboiului din Irak. pregætind.+ (campus de luptæ. Studenflii øi profesorii de ieri sînt emigranflii de azi. profitînd de faptul cæ. a pus capæt „vînætorii de gene“ sau. ca rezultat o centralizare a producfliei de cunoaøtere. contribuind la adîncirea inegalitæflilor sociale. în cel mai ræu caz.). recunoscînd faptul cæ au aceleaøi probleme. coordonîndu-øi tot mai strîns activitatea cu cea a studenflilor canadieni. al coltanului (columbit-tantalit. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Dezvoltarea „universitæflii globale“ În orice caz. din ce în ce mai comercialæ. al diamantelor. în care aceleaøi flæri øi instituflii care controleazæ economia mondialæ stabilesc øi regulile.). de fapt. cît øi pentru a aræta cæ trebuie sæ se mute dintr-o universitate care începe sæ semene din ce în ce mai mult cu o operafliune financiaræ. împreunæ cu universitæfli din Anglia. canoanele øi paradigmele ideologice ale educafliei øi ale culturii la nivel global. recrutarea de cætre una dintre numeroasele armate care îi sprijinæ pe conducætorii locali sau stræini în exproprierea bogæfliilor minerale øi agricole ale Africii. Acest lucru înseamnæ cæ globalizarea educafliei øi a culturii a avut. în esenflæ. Lipsa unor instituflii educaflionale autonome. principala noutate din lumea academicæ a constituit-o implicarea globalæ tot mai mare a universitæflilor din Statele Unite în sensul unei tot mai accentuate intervenflii în restructurarea educafliei la nivel mondial. Aceøtia au construit corturi în campusuri øi au locuit acolo. s-au organizat øi au luptat pe diferite fronturi. fiind implicate în refacerea programelor acestora (de exemplu. capabile sæ protejeze aceastæ bogæflie. comercializarea sistemului educaflional al Africii. luptæ øi activism în campus Aøa cum am subliniat. viitorii manageri ai economiei globale. Astfel. în refacerea programei analitice sau a procedurilor de examinare sau în înfiinflarea unor reflele de computere etc. ele pompeazæ cursuri în colegiile din flærile særæcite/îndatorate ale „Lumii a Treia“. presupunem. înseamnæ o expropriere directæ øi furtul bogæfliei indigene.] Una dintre principalele lupte ale studenflilor din SUA e cea dusæ împotriva recrutærii în campusuri de cætre armatæ øi CIA. atît pentru a aræta efectul pe care îndatorarea îl are asupra vieflilor lor. Opoziflia a devenit mult mai acutæ øi în campusurile din SUA. Asta înseamnæ cæ universitæfli selecte cu sediul în SUA sînt din ce în ce mai intim „legate“ de universitæfli din Africa sau Europa de Est. sistemele lor educaflionale au fost dezmembrate. Deja numeroase fabrici africane au fost „patentate“. miniere øi farmaceutice care funcflioneazæ pe întreg mapamondul. aceste acfliuni au fost întîmpinate cu o opoziflie înverøunatæ de studenflii øi profesorii africani – opoziflie pe care CAFA a sprijinit-o øi a documentat-o. o globalizare a cunoaøterii este bine-venitæ atunci cînd presupune o sporire veritabilæ a schimbului de idei la nivel internaflional. însuøindu-øi resursele de pe urma cærora træiesc oamenii. Alternativa o reprezintæ o viaflæ færæ viitor. de fapt. împreunæ cu liberalizarea politicilor ei economice. Deja au curs rîuri de sînge de dragul aurului. stabilind standarde pentru ceea ce trebuie considerat valoros din punct de vedere pedagogic la nivel global. la rîndul lor. opunîndu-se prezenflei în campusurile lor a obiectelor fabricate în aceste condiflii øi solicitînd universitæflilor sæ nu mai investeascæ în acfliunile unor astfel de companii de la 139 . în sensul cæ acum aceasta este organizatæ conform unei structuri piramidale. Profesorii se reunesc în jurul conceptului de „libertate academicæ“ împotriva pretenfliilor universitæflilor de a le lua în posesie munca øi împotriva comercializærii educafliei øi a vieflii academice. care îøi riscæ vieflile traversînd Sahara sau încercînd sæ ajungæ în Europa cu vase supraaglomerate plutind în derivæ pe Mediterana. Studenflii au fost foarte activi øi în cadrul miøcærii antiglobalizare. Studenflii. firmele agricole. Însæ acest schimb se petrece acum într-un domeniu cu raporturi de forfle inegale. [O bunæ sursæ de informaflii cu privire la luptele studenflilor din Statele Unite este Campus Activism (a se vedea www. inclusiv cunoaøterea pe care bæøtinaøii au dezvoltat-o în decurs de secole øi pe care acum companiile doresc s-o privatizeze. De globalizarea øi comercializarea educafliei superioare din Africa beneficiazæ. ed. negocierea unor termeni mai favorabili de „schimb“ a reprezentat un factor vital în acest proces.campusactivism. în ciuda interesului aparent crescut faflæ de multiculturalism. a produs o nouæ diaspora øi o „scurgere de inteligenflæ“. creînd coaliflii împotriva atelierelor øi fabricilor cu condiflii inacceptabile de lucru [sweatshop]. Franfla øi ONG-uri internaflionale. Opoziflie. cultura øi cunoaøterea din lumea întreagæ devin tot mai omogenizate øi mai controlate. devalorizate øi fæcute dependente de ajutoare externe øi de experfli externi. Aøa cum am væzut.

– øtergerea datoriilor în cazul împrumuturilor studenflilor. nu al profiturilor corporafliilor. Prin intermediul tuturor acestor lupte. nu închisori. mai jos. – acces gratuit la învæflæmîntul superior øi desfiinflarea taxelor. – punerea în serviciul binelui public. ci øi cu alfli muncitori din campusuri. UniCampus Vienna. 11–14 March 2010.Banca Mondialæ. sprijinind organizarea sindicatelor øi a grevelor acestora. – educaflie civicæ pentru o societate democraticæ. care reflectæ cererile studenflilor din SUA: – finanflare publicæ integralæ pentru învæflæmîntul superior public. – øcoli. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. nu ræzboi. studenflii au construit tot mai multe alianfle nu numai cu profesorii. – libertate de expresie øi libertate academicæ. – acfliuni afirmative pentru combaterea rasismului øi a sexismului instituflionalizate. Program cover . – educaflie. Carta adoptatæ de DEN. – o autoguvernare democraticæ a educafliei superioare. – recunoaøterea integralæ a drepturilor studenflilor øi ale muncitorilor de a se organiza. Iatæ.

„figura ei emblematicæ“. cu scopul de a furniza o „cunoaøtere folositoare pieflei“. Problema unor discipline precum filosofia este cæ speranfla privind salariul la terminarea facultæflii nu este. Spania. o solidæ bazæ de cercetare publicæ aflatæ în slujba industriei“. incitæri fiscale pentru eforturile de cercetare-dezvoltare. www. 18 noiembrie 2002. în interiorul cæreia concurenfla devine „principalul principiu de cercetare“1. suficientæ pentru a permite acordarea de împrumuturi de studii. obiectivele aøa-numitei „Strategii Lisabona“ sînt integrate în Procesul Bologna. destul de puternicæ în Germania øi Danemarca.eu http://reseau-europe. CORDIS ocus. Bruxelles. la Praga. foarte avansat în Italia. În 2001. ceea ce. 4. COM (2002) 499 final. care pune universitæflile în competiflie. Commission Européenne. sînt suprimate cursuri de filosofie. Niøte reforme declinate la nivel naflional în întreaga Europæ4 Procesul a fost aplicat la date øi în ritmuri diferite de la o flaræ la alta. întemeiatæ pe o societate øi pe o economie a cunoaøterii.. modalitæfli øi documente de lucru. Objectif 3% du PIB“. Franfla øi Italia. cît øi drepturile de proprietate intelectualæ øi. Bruno (2008). sæ recurgæ la finanflæri private øi sæ se transforme în niøte prestatoare de formæri preocupate sæ garanteze viitoarea „angajabilitate“ a clienflilor-studenfli. sub formæ de „capital uman“. laboratoarele øi universitæflile.2 El prevede „facilitæfli regulamentare pentru fondurile de capital-risc. toate elementele constitutive ale sistemelor naflionale de inovaflie“. 4. aøa-numitæ pentru „economia cunoaøterii“. este introdusæ o organizare antreprenorialæ.com/spip.000 de lire pentru licenflæ øi cu pînæ la 10. Marea Britanie este flara în care reforma este cea mai avansatæ øi aproape încheiatæ. Ibid. pe sintezele realizate de Marc Delepouve øi Evelyne Perrin pentru Contrasummitul de la Louvain [25–29 aprilie 2009.000 de lire. 141 . pe lîngæ faptul de a favoriza mobilitatea studenflilor øi a personalului profesoral. În momentul de faflæ. comunicare a Comisiei Europene cætre Consiliul Europei. Obiectivul l-a constituit crearea unui sistem european de armonizare.eu [2009] Un proces coordonat la nivel european Actul I. Comitetul Economic øi Social øi Comitetul Regiunilor. p. 2009–2010 Transformarea cunoaøterii în marfæ Procesul Bologna – Strategia Lisabona Réseau Europe – reseau-europe. în sectorul cercetærii. Opoziflia e inegalæ: puternicæ în Grecia. a fost inifliat în 1999. prin edificarea.000 de lire dupæ licenflæ. o culturæ dinamicæ a spiritului de întreprindere. v. php?article2476]. Procesul Bologna (1999) Aøa-numitul „Proces Bologna“. a te dota cu o strategie în materie de educaflie øi de formare continuæ se dovedeøte absolut necesar pentru a putea ræspunde provocærilor pe care le constituie competitivitatea economicæ. o legislaflie privind concurenfla øi crearea unui brevet european. a unui „spafliu european al cercetærii“ (SEC) [Espace européen de la recherche – EER].3 Concomitent. Universitæflile sînt finanflate de studenfli cu pînæ la 3. apeluri. care este o piaflæ comunæ a cercetærii. acestea fiind chemate sæ adopte o gestionare managerialæ. aproape inexistentæ în Belgia. Locuinflele sociale studenfleøti au fost privatizate. dupæ un citat din „Plus de recherche pour l’Europe.sauvonsluniversite. 2. Strategia Lisabona (2000) Strategia Lisabona.. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Manifeste. în care sînt angajate azi 46 de flæri europene. în principal. nu de criticæ.“ În 2003. iar „cercetætorul-antreprenor“. slabæ în Marea Britanie. Franfla øi ceva mai puflin avansat în Germania øi Belgia. evaluare øi comparare a institufliilor de învæflæmînt superior din Europa. urmæreøte mai presus de orice alinierea producfliei de cunoaøtere la cererea pieflei. nr. este instaurat spafliul european al educafliei øi al formærii continue. de multe ori. obiectivul economic devine explicit: „În Europa de mîine. Cel mai avansat este în Marea Britanie. Aceastæ scurtæ panoramæ a reformelor øi a mobilizærilor din Europa se bazeazæ. SEC „îi priveøte atît pe cercetætori. în general. Spania. La coordination de la recherche ne se fera pas sans courage politique“. pregætea øi deschiderea spre concurenflæ øi spre transformarea învæflæmîntului superior într-o marfæ. În conformitate cu principiile noului management public.+ (campus de luptæ. Actul II. la Berlin. „6ème PCRD. 11 septembre 2002. La sfîrøitul studiilor. Predarea limbii engleze ca limbæ stræinæ a fost privatizatæ. Materii precum filosofia øi øtiinflele politice sînt supuse din partea mediilor economice la presiuni pentru a fi transformate în locuri øi în instrumente de adaptare. 209. sociologie etc. 3. studenflii ajung sæ aibæ o datorie medie de 35. 1. Parlamentul European. Universitæflile nu mai sînt conduse de persoane alese.

totuøi. situaflia a fost rezumatæ astfel: „Studenflii din clasa de mijloc trebuie sæ trudeascæ în baruri pentru studenflii bogafli“. Numai o treime dintre funcflionarii pensionafli sînt înlocuifli. niøte cadre didactice au ocupat øcoala în care predau. studenflii au blocat.000 de euro/an la Sciences Po pentru studenflii stræini cu începere din 2009). diplome care nu sînt echivalente. De atunci. Precaritatea în rîndurile corpului profesoral nu înceteazæ sæ creascæ. În partea francofonæ. Cu toate acestea. În 2006 îøi fac apariflia noi moduri de acfliune: blocare de autostræzi. are drept de veto în ceea ce priveøte angajærile de personal. la 8. Un nou val de mobilizare a fost declanøat de cercetætori în 2009. Or. În Franfla. Învæflæmîntul superior este comunitar: francofon/flamand. doctorat. ai personalul neacademic (5). masterat. revenirea la un singur învæflætor pentru fiecare clasæ. pretextînd diferite reglementæri ale Uniunii Europene. principalul sindicat studenflesc a decis sæ abandoneze principiul gratuitæflii studiilor. odatæ cu instaurarea sistemului LMD. La Universitatea Liberæ din Bruxelles (ULB. La contrasummitul de la Louvain. Øcoala primaræ a fost reformatæ printr-o lege din 2008: reintroducerea uniformelor pentru elevi. taxele de øcolarizare se ridicæ la 800 de euro. drept urmare. ca urmare a modificærii. Studenflii s-au mobilizat în toamna anului 2007 împotriva LRU printr-o serie de manifestaflii øi de blocæri ale activitæflii în universitæfli. G. începînd însæ sæ fie generalizatæ la tofli anii cu începere din 2005. în 2004. cu atît mai mult cu cît sînt implicafli într-un demers de autofinanflare a studiilor de natura unei investiflii individuale. care sînt foarte „avansate“ în privatizarea finanflærii. stînga recent ajunsæ la putere suspendæ aøa-numita LOU. de o putere comparabilæ cu aceea a unui adeværat manager de întreprindere.000 de euro. reuøind în felul acesta sæ determine guvernul sæ retragæ pe jumætate proiectul de reformæ prin privatizare a universitæflii. taxele de øcolarizare la Litere în Florenfla au crescut. de studii politice etc. aøa-numita „LOU“ inifliazæ. reformele au fost începute în 1999. În Belgia. În Spania. eliberînd. LMD este în vigoare de cinci ani. p. care are drept consecinflæ o totalæ ocupare a timpului. creøterea puterii întreprinderilor în luarea deciziilor. prin aplicarea LRU. apoi. Sînt întreflinute tot mai multe relaflii cu întreprinderile. studenflii pornesc primele lupte. care au crescut în paralel cu dezangajarea statului. „masterizarea“ din Franfla). În Grecia. Studenflii sînt greu de mobilizat. existæ aøa-numitele „øcoli“ (de comerfl. În 2001. Filosofia øi Literele sînt cele mai vizate de reforme.. În Germania. taxele de øcolarizare se ridicau la 1. ai profesorilor (8).. Formarea profesorilor a fost øi ea reformatæ. predarea religiei catolice. La ultimul sæu congres. universitæflile sînt de mai mulfli ani autonome. 126. supra. La Universitatea Catolicæ din Louvain-la-Neuve. În 2005. s-a trecut de la 20 de cursuri pe an la 12. Modul de gestiune de tip LRU a antrenat o modificare a spiritului cunoøtinflelor predate. (N. începînd din 2009. Cele trei mari universitæfli sînt pe cale de a le înghifli pe cele mici care gravitau în jurul lor. „Lupte universitare la sfîrøitul pactului educaflional“. în momentul de faflæ. creøterea taxelor de øcolarizare nu a afectat. În momentul de faflæ. guvernul le-a permis universitæflilor sæ devinæ de drept privat. a fost votatæ o lege similaræ LRU [v.5 În 2004 (guvernul Berlusconi). infra]. preøedintele Senatului este numit de o altæ instanflæ. schimbarea începe odatæ cu adoptarea legii aøa-numitului Pact pentru cercetare [Pacte pour la recherche] din 2006 øi a Legii referitoare la libertæflile universitæflilor [Loi relative aux libertés des universités] (LRU)7 din 2007. (studenflii germani au fost inspirafli de mobilizærile împotriva CPE6). Cheia 142 . Obiectivele oficiale ale rectorului universitæflii privesc cu prioritate poziflia ocupatæ de aceasta în clasamentele internaflionale.) 7. Astfel.) 6. publicæ). De acolo a pornit o mobilizare a angajaflilor din întregul sistem de învæflæmînt. Masteratele stabilesc taxele de øcolarizare în funcflie de cerere øi ofertæ: cu cît mai cæutat e un master. liberalizarea øi privatizarea universitæflii: „autonomie“ ca în Franfla. care a prilejuit puternice manifestaflii studenfleøti. fiind finanflate de stat în proporflie de 80–90%. Se observæ o creøtere a concurenflei: universitæflile îøi smulg unele altora studenflii. În Italia. ceea ce antreneazæ specializæri. În 2005 sînt organizate manifestaflii. dar øi cu accesibilitatea sælilor de cursuri øi a clædirilor administrative pentru persoanele cu dizabilitæfli). iar creøterea puterii sale a avut ca efect marginalizarea Senatului. desfiinflarea orelor de dupæ-amiazæ. a decretului care definea statutul cercetætorilor. V.5. pentru a fi golitæ de conflinut pedagogic (cf. Caffentzis. Universitæflile se aflæ în concurenflæ. selectarea studenflilor la intrarea în facultate.800 de euro/an. de unde taxe de øcolarizare libere. fæcînd grevæ împotriva creøterii taxelor de øcolarizare. aceastæ generalizare afecteazæ 6 landuri din 16. de ordonator al veniturilor øi cheltuielilor. într-o primæ etapæ. La Filosofie. în special pe cei internaflionali. inifliazæ o relansare a conflinutului LOU. de centre comerciale etc. de responsabil cu menflinerera ordinii øi a securitæflii în incinta universitæflii. decît anii terminali ai studiilor de lungæ duratæ. rezultæ cæ preøedintele universitæflii dispune. LRU nu este împlinitæ în mæsura în care taxele de øcolarizare nu sînt dereglementate. În momentul de faflæ. în 2008. universitatea a încheiat parteneriate cu întreprinderi din sectorul armamentului nuclear. În 2006. ed. Dacæ adæugæm aceste noi prerogative celor vechi (de reprezentare a universitæflii. aceste øcoli dezvoltæ strategii ofensive pentru a-øi masifica recrutarea øi a concura facultæflile.). Universitæflile germane au senate din care fac parte reprezentanfli ai studenflilor (8). privatizare øi autonomie decizionalæ øi financiaræ a universitæflilor. În octombrie 2008. preøedintele universitæflii supune propunerile de personalitæfli din afaræ votului consiliului de administraflie (întreprinderi. (N. ed. nota 2. universitæflile timp de un an. defline un drept de aviz defavorabil asupra propunerilor emise de „comitetele de selecflie“ (care au luat locul comisiilor de specialiøti). care a durat pînæ la vacanfla de Cræciun. cu atît e mai scump. în introducerea de metode manageriale øi în creøterea drepturilor de øcolarizare (12. închiderea øcolilor de mici dimensiuni. regimul francez se caracterizeazæ prin dualitatea sa: pe lîngæ universitæfli. Sistemul LMD semnificæ reorganizarea programelor universitare pe trei cicluri: licenflæ. La Hamburg.). cu excepflia colectivitæflilor teritoriale.

Membrii agenfliilor (ANR [Agence Nationale de la Recherche – Agenflia Naflionalæ pentru Cercetare]. 8. 1 din partea personalului neacademic. În Statele Unite. În realitate. 2 ai profesorilor. În momentul de faflæ. probabil. programele academice øi evaluarea“. A fost fæcutæ sæ fuzioneze cu facultatea de economie a ULB. Înainte. astfel încît. „LRU“). care defline acum catedre private (comerflul cu bere etc. Acesta este sensul reformelor care încurajeazæ parteneriatele public-privat. AERES [Agence d’évaluation de la recherche et de l’enseignement supérieur – Agenflia de Evaluare a Cercetærii øi a Învæflæmîntului Superior]) sînt numifli de guvern. în fafla preøedintelui ales. omoloaga lui HEC Paris. În Belgia nu existæ sindicate studenfleøti. de pildæ. mai ales faflæ de piaflæ. În felul acesta. în momentul de faflæ. iar studenflii primesc o alocaflie (pe care nu trebuie s-o ramburseze) de 600 de euro pe lunæ timp de øase ani. 2 sînt reprezentanfli ai studenflilor. Impresia læsatæ de contrasummitul de la Louvain este cæ studenflii nu sînt conøtienfli de ceea ce se întîmplæ în universitæflile lor. Cele mai recente reforme vizeazæ.). deoarece este vorba de un element esenflial al procesului de liberalizare øi de transformare a învæflæmîntului superior într-o marfæ. în mod mecanic. 143 . o serie de manifestaflii studenfleøti au reuøit sæ se opunæ cu succes unui proiect al guvernului care urmærea reducerea acestei durate la patru ani. dar va fi. numærul profesorilor de la Litere scade progresiv. prin supunerea acestora intereselor lor stricte. cu toate acestea. Recent. pætrunderea întreprinderilor în universitæfli este din ce în ce mai mare. corpul universitar fline la autonomia sa. cît de curînd. Ceea ce constituie o modalitate de a-i subordona pe studenfli întreprinderilor. sæ slæbeascæ aceastæ autonomie: „universitarii nu iau parte la definirea propriilor lor «obiective». în calitate de producætori de „capital uman“. o finanflare centralizatæ øi alimentatæ din preleværi obligatorii. recrutærile de personal. taxele de øcolarizare au crescut între 2002 øi 2007cu 40%. aceste reforme nu urmæresc decît sæ permitæ întreprinderilor private sæ profite øi mai mult de cunoaøterea produsæ de institufliile publice. Controlul naflional al calitæflii recrutærilor de cætre egali pare sortit disparifliei. Solvé. ei sînt mult mai atenfli la a consacra aceste studii acumulærii capitalului uman aøteptat de întreprinderi. a cærui putere este consolidatæ prin LRU.+ (campus de luptæ. Educaflia e gratuitæ. recurgerea la finanflæri private pentru programele de cercetare (în Franfla. ducînd la desfiinflarea unor cursuri øi/sau a unor efective prea numeroase. Introducerea de metode manageriale pentru slæbirea autonomiei corpului universitar Pentru a se subordona universitæflile øi centrele de cercetare intereselor întreprinderilor este nevoie øi de un alt mod de gestionare. dintre cei 11 membri. pentru a putea sæ profite øi mai mult de creditele publice care continuæ sæ finanfleze. Niøte reforme care pun institufliile publice producætoare de cunoaøtere øi de „capital uman“ sæ lucreze din ce în ce mai mult în slujba întreprinderilor private Strategia Lisabona afiøeazæ ca obiectiv dezvoltarea „cunoaøterii“. astfel. 9. producflia de cunoaøtere.8 Creøterea taxelor de øcolarizare pentru îndatorare – øcoalæ de „raflionalitate economicæ“ pentru studenfli Creøterea taxelor de øcolarizare9 îi obligæ pe studenfli sæ se îndatoreze. cei 11 membri ai consiliilor de administraflie erau aleøi în exclusivitate din rîndurile profesorilor øi ale studenflilor. Danemarca e flara în care Procesul Bologna este cel mai puflin avansat. împotriva neoliberalizærii universitæflii) repartizærii fondurilor în funcflie de numærul de studenfli a fost extinsæ la numirea profesorilor. Creøterea taxelor de øcolarizare n-a fost încæ introdusæ în Franfla. în cadrul unui „nou management public“ [New Public Management]. Mai preocupafli de modul în care vor putea sæ îøi valorifice studiile pe piafla muncii (øi de salariul pe care vor putea sæ-l obflinæ în felul acesta pentru a-øi rambursa datoriile). în parte. Cu toate acestea. ceea ce constituie pentru ei o „øcoalæ de raflionalitate“ economicæ. Doi studenfli ai ULB au participat. la fel ca øi statutele. În 2009. consiliile nu mai au nicio putere în afara celei pe care le-o acordæ preøedinflia în ceea ce priveøte politica øtiinflificæ a universitæflii. guvernul a autorizat universitæflile private. care le permit finanflatorilor sæ influenfleze local modul de gestionare a universitæflilor øi a centrelor de cercetare. este înlocuitæ cu niøte finanflæri descentralizate øi „parteneriale“. În universitæfli. Într-adevær. care apasæ asupra bugetelor publice øi atrage dupæ sine dezangajarea statului. foarte activ la pregætirea acestui contrasummit. 6 din partea întreprinderilor. Deschiderea spre finanflærile private pentru a se putea influenfla opfliunile publice Deschiderea spre finanflærile private trebuie pusæ în legæturæ cu scæderea impozitelor pe profit ale întreprinderilor. Vinokur (2008 b). în care decizia e colectivæ øi politicæ. prin înfiinflarea Agenfliei Naflionale pentru Cercetare) øi pentru formarea universitaræ (în Franfla. care sînt stabilite de proiectele de performanflæ. funcflioneazæ ca o întreprindere. se aflæ în desfæøurare o mobilizare împotriva aproprierii (prin brevete) de cætre întreprinderi a descoperirilor universitare.

scrie Direcflia Generalæ pentru Cercetare a Comisiei Europene. nevoilor locale. creøtere puternicæ a cererii pentru alflii. Celelalte instituflii de învæflæmînt superior au ca principalæ funcflie sæ ræspundæ. cunoaøterii publice) sînt diminuate. de lobbing. nu pe prefl. producflia rimeazæ azi cu protecflia øi cu exploatarea“. mai puflin. în detrimentul persoanelor particulare. deoarece este dotat iniflial cu un capital uman mai mare. cheltuielile administrative sæ creascæ de la 30% în 1976 la 50% în 2001. este un ræzboi împotriva cunoaøterii. drept indicator de calitate (teoria semnalului). externalitæflile pozitive legate de inovafliile „private“ (datorate. calatæ pe nevoile imediate ale bazinelor de locuri de muncæ øi ale întreprinderilor care finanfleazæ universitatea. Pe de altæ parte.10. în mare parte. în care. pentru aceøti studenfli.13 Existæ. prin tradiflie. „în cîmpul cunoaøterii. Astfel. Ræzboiul împotriva împærtæøirii cunoaøterii.. e de domeniul trecutului“. Selectarea studenflilor pe piafla cunoaøterii Pe o piaflæ liberalizatæ a învæflæmîntului superior. purtat în mod intrinsec prin Strategia Lisabona. În timp ce externalitæflile pozitive ale cunoaøterii publice sînt fæcute sæ creascæ în avantajul întreprinderilor. prin intermediul indicatorilor de inserflie. Vinokur (2007).000 øi 80. de fapt. finanflærile (în special cele publice) sînt dirijate prioritar spre institufliile de învæflæmînt superior care sînt deja cele mai bine dotate. Politica de brevetare – un ræzboi împotriva împærtæøirii øi difuzærii cunoaøterii În sfîrøit. Pe deasupra. studenflii sînt „clienflii“ universitæflilor øi o sursæ de finanflare din ce în ce mai importantæ pentru echilibrul lor bugetar. Aøa s-a ajuns ca. „magazin de informare asupra cercetærii europene“. 13. în medie. iar cele administrative cu 54%. studenflii cei mai særaci. Ibid. pilotarea de cætre întreprinderi merge în sensul unei formæri „personalizate“. Afiøarea unor taxe øcolare ridicate serveøte. pus la dispoziflia tuturor. Acest lucru ræmîne totuøi un arbitraj care se efectueazæ în funcflie de considerente strict economice. cheltuieli de prestigiu. o percepflie corectæ a riscului real de cætre niøte studenfli lipsifli øi de suportul financiar familial în caz de nevoie. 12. care urmæresc desfiinflarea serviciului public De la creøterea taxelor de øcolarizare la îndatorarea studenflilor – eliminarea claselor populare Liberalizarea învæflæmîntului superior se traduce printr-o creøtere a taxelor de øcolarizare11. de a obfline ajutoare financiare suficiente. în Statele Unite. cheltuielile de instruire pe student au crescut cu 17% între 1960 øi 2001. în special ale IMM-urilor. care reflectæ. competiflia se poartæ pe „calitate“. flaræ în care împrumuturile sînt foarte bine securizate). Într-adevær. În aceste instituflii. inclusiv în cazul în care existæ sisteme de împrumut. spre o bipolarizare a cererii: abandon pretimpuriu pentru unii. în parte. care primesc populafliile cele mai favorizate.. publicat de Direcflia generalæ a Comisiei însærcinate cu Cercetarea. Astfel. ofertæ de servicii atractive în campus. „vremea cînd. citat in Bruno (2008). Un sistem cu douæ viteze Odatæ cu sfîrøitul principiului repartizærii echitabile în cadrul serviciilor publice. institufliile de învæflæmînt superior (publice sau private) aflîndu-se în concurenflæ monopolistæ. Vinokur (2007). în cadrul unor „regrupæri de excelenflæ“. într-un sector în care mæsura calitæflii intrinsece este foarte greu de stabilit.12 Studiile evidenfliazæ peste tot un impact negativ al creøterii taxelor de øcolarizare asupra cererii de studii superioare în mediile cu venituri mici.000 de dolari/an). în timp ce ajutorul acordat studenflilor din familii cu un venit de peste 100. o „aversiune faflæ de risc“ a celor særaci (chiar øi în Norvegia. politica de brevetare permite întreprinderilor sæ-øi maximizeze profiturile legate de aplicafliile comerciale care rezultæ din „inovaflii“. ceea ce poate conduce la ajutorarea financiaræ a studenflilor strælucifli din medii cu venituri scæzute. într-adevær. chiar. construirea unei imagini de calitate øi traducerea ei în clasamentele universitæflilor sînt costisitoare: recrutare de „staruri“ de pe piafla internaflionalæ a profesorilor-cercetætori øi a preøedinflilor de universitæfli. de marketing øi publicitate etc.10 Aøa-zisa „economie a cunoaøterii“ este. o economie bazatæ pe raritatea cunoaøterii.000 de dolari a crescut cu 145%. în paralel cu dezangajarea financiaræ a statului. logica ajutorærii meritului (celui bogat) primeazæ asupra logicii ajutorærii nevoii (celui særac). calitatea lor fiind un element determinant pentru prestigiul universitæflii. cunoøtinflele dobîndite în spafliul øtiinflific academic constituiau un patrimoniu deschis. nu de serviciu public. dar øi „factori de producflie“ ai serviciului. øi de capitalul social din ce în ce mai necesar pentru accederea la slujbele de calitate. din totalul cheltuielilor institufliilor publice de învæflæmînt superior din Statele Unite. primesc în 1999 cu 29%. 11. Tendinfla este. 144 . Niøte reforme profund inegalitare. Acest ræzboi este purtat în numele întreprinderilor øi al grupurilor industriale care doresc sæ-øi amplifice monopolul asupra cunoaøterii. ca urmare a dificultæflii. care în 1995 primeau din partea colegiilor private ajutoare cu 2% mai mari decît cei provenifli din familii înstærite (între 60. astfel. pînæ la urmæ. bogatul e mai „rentabil“. RDT info.

at Elveflia: http://www. Reculul libertæflilor academice øi democratice Finanflarea privatæ poate. Vinokur (2008 b). in Mouvements. din ce în ce mai segmentatæ. Capitalisme. Vinokur. în consecinflæ. fiind nevoite sæ recurgæ la importul de creiere“. reflele europene. www. concesionar de automobile øi creøtin fundamentalist.revues. În Statele Unite. pay later. datoriile studenfleøti întreflin creøterea veniturilor celor mai ridicate. Endettement étudiant et restructuration de l’enseignement supérieur“. Pierderea autonomiei corpului universitar: precarizare.eu (analize. 55–56. 15. Vinokur (2008 a). Annie (2008 b). Hatcher. Precarizarea corpului universitar øi „fuga creierelor“ În Statele Unite.php? article226 Croaflia: http://slobodnifilozofski. cherchez!. Acest fapt adînceøte inegalitæflile salariale øi bipolarizarea de pe piafla muncii.org 145 . În „universitatea“ lui Peter Vardy. 18. care apasæ asupra salariilor. pusæ doar în slujba intereselor particulare øi pe termen scurt ale întreprinderilor. 2. „Implementing the Community Lisbon Programme: Fostering entrepreneurial mindsets through education and learning“. iar cærflile cu Harry Potter sînt interzise. „cele mai multe universitæfli engleze øi americane.ch/spip. deturnatæ de la funcfliile ei societale øi cetæfleneøti. pp. A vos marques®.pdf. astfel. „creaflionismul se predæ pe picior de egalitate cu teoria evoluflionistæ a lui Darwin. de la cercetare pînæ la educaflie. întîmpinæ dificultæfli tot mai mari în atragerea de candidafli naflionali. Vinokur. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Niøte inegalitæfli care se repercuteazæ asupra pieflei muncii În acest sistem. ci øi gîndirea øi societatea ar trebui deci puse în slujba întreprinderilor. Paris. http://firgoa. Ibid. særæcire academicæ. a expertizei universitare“.).16 Nu numai cunoaøterea. care. dimpotrivæ. „L’école britannique livrée au patronat“. în care o proporflie ridicatæ de profesori-cercetætori este precarizatæ øi în care libertatea academicæ regreseazæ în consecinflæ. Conform Comisiei Europene. „La loi relative aux libertés et responsabilités des universités: essai de mise en perspective“. Særæcirea cunoaøterii Subordonarea crescîndæ faflæ de interesele întreprinderilor compromite „independenfla. pentru a avea acces la universitæflile cele mai prestigioase. 17. la o pauperizare øi la precarizarea claselor de mijloc. asigurîndu-le numai lor recunoaøtere øi mobilitate pe piafla muncii.printemps2010. bibliografii). mobilizæri).com Grecia: http://www. proporflia de posturi temporare din universitæfli a crescut de la 43% la 70% în 30 de ani. Vinokur.es/drupal (reviste ale presei. Revue de la régulation. institutions.com (blog participativ. fiind. care provoacæ un risc deflaflionist (consum anemic etc. formærile generaliste sînt rezervate elitelor. pouvoirs..+ (campus de luptæ.14 În flærile europene care au adoptat înaintea Franflei principiile noului management public (NPM).vagueeuropeenne. Cunoaøterea este. Abandonarea cætre întreprinderi øi cætre mecenat (eventual religios15) a finanflærii øi a definirii conflinutului formærilor intelectuale are implicaflii extrem de grele în termeni de capital simbolic. „Vous avez dit «autonomie»?“. „se remarcæ dispariflia unor sectoare întregi de cercetare øi de învæflæmînt. îi incitæ pe o parte dintre studenfli sæ se îndatoreze din ce în ce mai mult.fr Germania: http://unsereuni. 2006. in Pouvoirs et financement en éducation: qui paye décide?. atunci. articole despre diferite situaflii naflionale).org Valuri europene de mobilizare: www. http://isacna. „exit“-ul: astfel. venind sæ îngroaøe oferta pe segmentele inferioare ale pieflei muncii. 72–81. Comunicare a Comisiei Europene. o extraversiune lingvisticæ øi culturalæ crescîndæ øi declinul cercetærii fundamentale“. indispensabilæ din punct de vedere social. 16. http://regulation. „Study now. la rîndul ei. Isabelle (2008).. încæ din primele clase ar trebui insuflat „spiritul de întreprindere“. Aceastæ „revoluflie culturalæ neoliberalæ“ conduce la o cunoaøtere.wordpress.org/document1783. mai efemeræ. penurie de creiere etc. Reflele studenfleøti Contrasummitul de la Viena: http://bolognaburns. în felul acesta. Pe de altæ parte.18 Traducere de Bogdan Ghiu 14. conducînd. Editions du Croquant.html. prêts.ch/spip. http://www.php? article226 Olanda: http://studentenprotestutrecht. Annie (2007). Le Monde diplomatique. sub pretextul cæ ar încuraja credinfla în vræjitorie. ele exclud cealaltæ parte. sæ conducæ la reculul libertæflilor academice øi democratice.archive. agenflie guvernamentalæ] øi s-a bucurat de un raport excelent“.usc.17 Un risc este.cuae.cuae. Annie (2008 a). organizafliei Amnesty International i s-au interzis finanflærile în interiorul unei universitæfli deoarece denunflase compania Coca-Cola pentru sprijinirea dictaturii din Nigeria. Universitatea a fost inspectatæ de OFSTED [Biroul de norme educative britanic. R. de hegemonie intelectualæ.org/download/EducationProtestsWorldwide2009/Overview2009. insuficient de «eficiente» din punct de vedere al obiectivelor stabilite. L’Harmattan. din ce în ce mai incapabilæ sæ ajute la elaborarea unei înflelegeri a lumii în globalitatea ei øi din ce în ce mai puflin utilæ pentru cetæflean. analize. aprilie 2005. Bibliografie Bruno. wordpress.

Sistemul educaflional – un „conflict de interese“ Consideræm cæ sistemul educaflional este o platformæ pentru cîteva interese care. interesele de stat øi interesele religioase instituflionalizate. Cerem grupurilor locale din Europa øi din alte pærfli ale lumii sæ punæ în discuflie acest text øi sæ ne transmitæ reacfliile lor [united4education@riseup. Este vital sæ creæm o reflea puternicæ a miøcærilor educaflionale. nu este încæ organizat. ne-am întîlnit øi am redactat urmætorul document. Emanciparea le permite oamenilor sæ træiascæ aøa cum doresc.net]. Acest interes. la sfîrøitul lui noiembrie 2009.emancipating-education-for-all. Astfel conceputæ. conceptul nostru de bazæ în ceea ce priveøte educaflia liberæ øi emancipatoare. Obiectivul nostru este sæ inifliem discuflii pe marginea conceptului de educaflie øi sæ strîngem cît mai multe reacflii posibile din partea grupurilor locale. Este de datoria activiøtilor pentru o educaflie criticæ sæ se organizeze øi sæ întæreascæ interesele emancipatoare din cadrul structurilor platformelor existente de interese. 4 146 . Mai mult. Prin urmare. speræm. pe de altæ parte. Viziune Pentru formularea unei viziuni. este simpla deprindere a abilitæflilor oferite pe piafla muncii. pentru a încerca sæ formulæm o declaraflie care sæ reflecte unitatea øi diversitatea luptei pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. educaflia trebuie sæ fie criticæ. împreunæ. spre deosebire de celelalte. printre acestea numærîndu-se interesele economice. 11–14 March 2010. p. UniCampus Vienna. educaflia este un mijloc de emancipare. Aceste ræspunsuri vor fi publicate pe forumul de la adresa http://emancipatingeducation-for-all. activiøtii din cadrul miøcærilor educaflionale din Austria. Educaflia liberæ øi emancipatoare. Germania øi Spania. este o precondiflie a oricærei societæfli care se consideræ democraticæ. Ea trebuie sæ fie liberæ øi accesibilæ tuturor. Consideræm cæ.org [2009] Introducere Cu ocazia unei întruniri internaflionale de la München (Germania). noi. accesibilæ tuturor. Documentul de faflæ descrie. se contrazic reciproc. în continuare. este vital sæ ne întrebæm ce rol social ar trebui sæ joace sistemul educaflional în cadrul societæflii. Tuturor acestor trei curente organizate de interese li se opune interesul de a-i læsa pe oameni sæ decidæ direcflia pe care ar trebui s-o imprime propriilor viefli.Document de lucru adresat miøcærilor educaflionale din întreaga lume www. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. cu cît mai mulfli dintre voi. Program. încurajîndu-l pe acesta sæ o modeleze în mod activ. Interesele dominante în prezent – în special cele de naturæ economicæ – funcflioneazæ global. o miøcare educaflionalæ – fie ea de nivel local sau global – ar trebui sæ defineascæ însæøi educaflia øi sæ includæ aceastæ definiflie într-un discurs social despre educaflie. sæ le permitæ oamenilor sæ înfleleagæ øi sæ reflecteze critic asupra conflictelor de interese din jurul lor. reflectînd rolul individului în cadrul societæflii ca întreg. Ne exprimæm solidaritatea cu tofli cei care luptæ pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare în toatæ lumea. sîntem convinøi cæ nu putem reuøi pe termen lung decît comunicînd øi fiind unifli noi înøine la nivel global în lupta noastræ.org øi vor fi discutate în cadrul Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la Bochum (Germania) de la sfîrøitul lui mai 2010. parflial. spre deosebire de formare [training]. întrucît educaflia criticæ este un catalizator al participærii politice. Formarea.

øi ea. øi. Programa trebuie sæ lase suficient spafliu pentru o stabilire independentæ a prioritæflilor øi pentru o planificare autonomæ a timpului. Introducerea unei programe conforme cu Procesul Bologna a fost însoflitæ de ideea unei sæptæmîni de lucru de 40 de ore pentru studenfli. Procesul Bologna Procesul Bologna a fost folosit pentru restructurarea nivelurilor terfliare ale educafliei. Færæ o schimbare a raporturilor de forfle din aceastæ lume nu va exista o schimbare realæ. este nevoie de structuri care sæ le ofere tuturor celor care muncesc øi care învaflæ în universitæfli abilitatea de-a se implica în luarea democraticæ de decizii. În orice caz. au dovedit cæ existæ un potenflial de schimbare nu doar în rîndul studenflilor. Pentru a transforma universitatea într-un teren de antrenament pentru gîndirea criticæ øi autoresponsabilæ. nu trebuie sæ urmæreascæ aplicabilitatea economicæ. Educaflia Educaflia. ea a fost interpretatæ într-un sens neoliberal.eu http://bolognaburns. Este nevoie. care permit o gîndire criticæ. Rolul cel mai important e jucat de capitalismul neoliberal. Acest fapt trebuie respins. abandonarea unor idealuri precum educarea unor oameni autonomi. avînd în vedere cæ raporturile sînt puternice. al tuturor celorlalte fiinfle øi al lumii noastre. S-ar putea ca asta sæ nu producæ în mod automat o schimbare. eliminatæ. independenfli. la nivel naflional øi global. UniCampus. 11–14 March 2010. Toate mecanismele structurale care le oferæ øanse inegale copiilor din sistemul educaflional trebuie desfiinflate. iar statul opresor e înspæimîntætor – dar o educaflie eliberatæ de dogma capitalistæ poate crea atmosfera necesaræ pentru schimbare. Ca atare. încurajîndu-se abilitatea de a privi dincolo de graniflele actualului sistem politic. în loc sæ se punæ interesul oamenilor øi sænætatea mediului pe primul loc. de schimbæri ale structurii interne øi externe a sistemului educaflional øi de o mai puternicæ orientare în direcflia unei teorii educaflionale pe durata instruirii profesorilor. de un spafliu autodeterminat øi de posibilitatea de a-øi gæsi cæile proprii. Viena] Societatea Starea prezentæ a lumii. care au fost sprijinite de sindicate øi de numeroøi alfli oameni. ceea ce înseamnæ a te folosi de oameni. a politicii. e marcatæ de inechitate øi de o masivæ distrugere a mediului înconjurætor. Economicizarea educafliei urmeazæ totuøi diferite linii directoare: o mai mare eficienflæ. ci trebuie sæ încurajeze abilitatea de a analiza critic starea actualæ a societæflii. ci în întreaga societate. Provocarea anilor øi a deceniilor care vin va fi de a schimba sistemul educaflional pas cu pas. din acest punct de vedere.+ (campus de luptæ. p. în loc sæ funcflioneze dupæ niøte standarde impuse nouæ de cætre alflii. Orientarea spre principiile economice ale sistemului educaflional trebuie. Educaflia poate reproduce øi stabiliza raporturile de forfle actuale sau poate încuraja gîndirea criticæ. care a însoflit Procesul Bologna. Acesta a dus la cooperarea politicienilor øi a pieflei. Pentru binele tuturor oamenilor. a tehnologiei øi a economiei. distrugerea structurilor democratice. trebuie inversatæ. încrezætori. Perspective Protestele studenfleøti autoorganizate din universitæfli. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Document de lucru pentru Summitul alternativelor Idei pentru o educaflie øi o societate diferite http://spring2010. Acum e sarcina noastræ sæ transformæm aceste reflele spontane într-o miøcare viguroasæ. are nevoie de autodeterminare. ci øi în democraflii. Aceastæ formare a copiilor øi a adolescenflilor pentru a deveni niøte adulfli exploatabili trebuie respinsæ.org/about/alternative-summit [11–14 martie 2010. În locul ei trebuie cultivate forme solidare de învæflare. Educaflia. aøadar. în special cea universitaræ. a-i face pe oameni exploatabili pentru societate øi pentru piafla muncii. nu doar în dictaturi. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!. Declaraflia oficialæ ar fi putut oferi o cale diferitæ. 5 147 . Program. în tot acest timp. UniCampus Vienna.

Ambele abordæri ale unui subiect sau ale unei probleme trebuie legate pentru a permite o mai bunæ înflelegere prin luarea în considerare a ambelor perspective. participanflii sînt încurajafli sæ dezvolte øi sæ extindæ aceste puncte pentru a øi le putea însuøi. 6 148 . ci dimpotrivæ. Motivaflia acestei concepflii cuprinzætoare poate fi gæsitæ în caracterul eterogen al intereselor øi al zonelor-cheie de lucru ale participanflilor. se vor ræsfrînge asupra structurii. iar ziua se va încheia cu un program cultural. dar în special a celor tineri. øi la Barcelona. Germania] Concept Congresul Educafliei Europene [European Education Congress] (EEC) este un congres internaflional care are o abordare criticæ a situafliei actuale øi a evolufliilor curente din cadrul sistemului educaflional din Europa. în aprilie [2010]. p. Deciziile legate de concept. dupæ o pauzæ comunæ. UniCampus Vienna. planificarea financiaræ e responsabilitatea principalului grup organizator. desigur. care. în martie. de cursul evenimentelor øi de principiile directoare ale congresului sînt luate în mod democratic. Proiectul e sprijinit financiar de programul Youth in Action. pentru a discuta øi dezvolta rezultatele întîlnirii de la Paris. analizele teoretice ale unei probleme reclamæ strategii. Program. Practica politicæ nu-øi poate realiza în totalitate potenflialul în lipsa unui cadru teoretic. membrii echipei organizatoare s-au întîlnit la Viena. Bochumer Bildungschancen e. împreunæ – Permiterea unei critici øi a unei reflecflii asupra miøcærilor educaflionale din Europa din ultimii ani – Efectuarea unei analize teoretice a problemelor curente din sectorul educaflional øi identificarea cauzelor acestora – Dezvoltarea de abordæri øi strategii practice de acfliune – Oferirea unei baze teoretice practicii politice – Transformarea analizei teoretice în idei vizînd practica politicæ – Încurajarea tuturor. cît øi la nivel teoretic. în februarie. atît la nivel politic participativ. comitetul de organizare s-a lærgit de atunci considerabil øi a devenit internaflional. În continuare se va organiza o întîlnire deschisæ. care nu trebuie urmat în litera lui. – Oferirea unei perspective asupra situafliei øi a structurii diferitelor sisteme educaflionale din Europa – Dezvoltarea øi reflectarea criticæ a pozifliilor politice. Obiectivele øi flintele pe care øi le propune congresul sînt dinadins felurite øi deschise. pe lîngæ aceste întîlniri oficiale.. prin intermediul întîlnirilor pregætitoare internaflionale.Ce este Congresul Educafliei Europene? www. al teleconferinflelor øi al listelor de mail în limba englezæ. care. Infrastructura imediatæ e organizatæ de un grup local din Bochum. deciziile au fost discutate øi apoi adoptate prin consens în plen. de a participa la procesele de luare a deciziilor. precum øi de o serie de alte organizaflii. Evenimentul este organizat de tineri din toatæ Europa. deopotrivæ în sistemul educaflional øi în societate în general – Oferirea unei baze pentru înflelegerea øi discutarea educafliei în contextul actualului sistem politic øi social Cum e organizat EEC? EEC este organizat de un grup de tineri din întreaga lume. Bochum. Program. analitic. Inifliat de douæ organizaflii germane øi douæ franceze.V. Rezultatele congresului vor depinde în mod nemijlocit de ideile øi de analizele tuturor celor implicafli în congres øi de rezultatele diferitelor discuflii øi ateliere de lucru din cursul sæptæmînii. dupæ ce s-a lucrat în grupuri mici. care sæ permitæ gæsirea Reclaim your Future!. Împærflirea într-o parte teoreticæ øi una practicæ nu trebuie consideratæ o separare între participarea politicæ practicæ øi analiza teoreticæ. O întîlnire pregætitoare finalæ anterioaræ congresului va avea loc pe 8 øi 9 mai [2010] la Bochum.eu [25–30 mai 2010. Ca atare. 11–14 March 2010. urmætoarele obiective trebuie înflelese ca un cadru de referinflæ. Dimineafla vor avea loc intervenflii vizînd analiza teoreticæ. vor fi completate de intervenflii vizînd aspecte mai practice øi dezvoltarea de abordæri øi soluflii ale problemelor identificate. Oameni din cîteva flæri europene au participat la organizarea de bazæ øi deschisæ a congresului. øi este – în cea mai mare mæsuræ posibilæ – realizatæ prin pæstrarea unui contact constant cu structurile internaflionale.educationcongress. la Paris. Structuræ temporalæ Programul fiecærei zile e împærflit în patru pærfli. Înscrierea la aceastæ întîlnire se poate face pe site-ul congresului. Pînæ în prezent au existat douæ întîlniri pregætitoare internaflionale.

Fiecare grup. potrivit abilitæflilor lingvistice ale participanflilor. Cum se poate participa? Pentru a participa la congres. Pentru a face cursul discufliilor øi posibilele rezultate vizibile pentru tofli participanflii la congres. Avînd în vedere cæ diviziunea dintre contributorii activi øi vizitatorii pasivi reflectæ una dintre numeroasele probleme ale actualelor sisteme educaflionale. le solicitæm tuturor celor interesafli de educaflie. dupæ-amiaza. pe pagina congresului: www.und meinungsfreiheit (www. de asemenea. În mod ideal. La începutul fiecærei întîlniri deschise. unde se vor face anunfluri organizatorice. Înscrierea unei intervenflii poate fi fæcutæ. Dupæ o scurtæ introducere. nu doar sæ viziteze congresul. øi nu doar în ceea ce priveøte conflinutul tematic. Aceste placarde vor fi expuse zilnic în apropierea punctului de informare. altul ar putea pune la punct o platformæ internaflionalæ în scopul comunicærii ulterioare congresului. Pentru ca acestea sæ fie disponibile pentru tofli participanflii. V. creafli øi contribuifli! Traducere de Alex Moldovan Suport Congresul Educafliei Europene e organizat de: Aktionsbündnis gegen Studiengebühren (www.de) Bochumer Bildungschancen e. ci creat în maniera „fæ-o tu însufli“ [do it yourself]. împotriva neoliberalizærii universitæflii) unei soluflii. Programul nu va fi decis dinainte de organizatorii congresului. în stare sæ provoace schimbarea. cît øi de aplicafliilor lor practice.dgb-jugend. înscriefli-væ pe pagina festivalului: http://www. nu vom reuøi sæ traducem toate atelierele de lucru în diferite limbi. organizarea e posibilæ cu condiflia sæ se anunfle din timp. e posibil ca mai multe intervenflii sæ fie accesibile celor care nu cunosc limba englezæ.de) DGB Jugend Bund (www. (www. atît de abordærile teoretice.asta-bochum. intervenfliile pot fi fæcute øi în alte limbi. Întîlnirea deschisæ Pe durata întîlnirii deschise de seara pot fi continuate discufliile începute în cursul zilei øi pot fi abordate noi subiecte în timpul intervenfliilor discutate. ci trebuie sæ se formeze în timpul congresului.de) Bundesverband ausländischer Studierender e. Toatæ lumea e invitatæ sæ se implice. chiar în timpul congresului. Grupurile de lucru Pe lîngæ intervenflii normale øi întîlniri deschise. din nefericire. le pot prezenta pe scurt pe un panou øi distribui în încæperile disponibile. poate decide sæ fragmenteze sau sæ schimbe subiectul. abordarea teoreticæ a unei probleme dezbætute øi dezvoltate dimineafla va culmina cu iniflierea de soluflii practice ale respectivei probleme. Aceste grupuri de lucru sînt autoorganizate øi se pot întruni pe durata sæptæmînii pentru a lucra la proiectele lor. Un grup s-ar putea întîlni. Comunicarea Comunicarea pe durata congresului se va face în cea mai mare parte în limba englezæ. ci sæ contribuie în mod activ prin intervenflii în cadrul programului congresului. în orice moment. Programul cultural În fiecare searæ. Dacæ avefli întrebæri. pentru a lucra la un proiect teatral internaflional în cadrul programului cultural. limitate. øi o punere în practicæ.+ (campus de luptæ. pentru a contribui la bunul mers al congresului pentru toatæ lumea. pregætirea intervenfliilor øi a fazelor întîlnirilor deschise etc. participanflii pot propune subiecte de care sînt interesafli. Nu doar consumafli. Conflinutul proiectelor discutate depinde în totalitate de ideile participanflilor la congres.educationcongress. com) Etudiants pour une Société Durable Congresul e sprijinit de: AStA der Ruhr-Universität Bochum (www. Grupurile de lucru nu se pot înscrie dinainte. existæ un interval destinat activitæflilor culturale. Etudiants pour une Europe de l’Education (europeducation. tofli participanflii sînt invitafli sæ se adune într-o cameræ centralæ pentru o scurtæ întîlnire. Væ rugæm sæ væ trecefli numele pe aceste liste.eu/?page_id=141. La punctul de informare vor exista liste care væ vor oferi posibilitatea sæ ajutafli la infrastructura congresului: distribuirea mîncærii.V.wordpress. sæ contribuie cu idei øi sæ colaboreze cu ceva la programul cultural.eu. Punctul de informare va pune la dispoziflie o listæ unde cei dispuøi sæ traducæ intervenflii în/dintr-o altæ limbæ sînt încurajafli sæ-øi înscrie numele øi datele de contact. Pentru cæ resursele noastre financiare sînt. un panou informativ din apropierea punctului de informare va prezenta aceste proiecte øi va anunfla momentul øi locul acestor întîlniri. væ rugæm sæ ne scriefli la adresa info@educationcongress. Desigur.eu/?page_id=251. Astfel. spælatul vaselor. vizitarea congresului ar trebui sæ însemne øi participarea øi contribuflia la congres.educationcongress.abs-bund.bas-ev. „grupurile de lucru“ le vor oferi oamenilor oportunitatea de a dezvolta idei concrete de proiecte. În caz cæ avefli idei pentru programul cultural sau dorifli sæ contribuifli chiar voi. În general. Dacæ e nevoie de echipamente sau de o infrastructuræ.pm-buendnis. ajutor la punctul de informare.de) bündnis für politik.de) AStA der Uni Frankfurt AStA der Uni Wuppertal LandesAstenTreffen NRW AStA der FH Bielefeld AStA der Uni Münster AStA der Uni Duisburg-Essen AStA der Uni Gießen AStA der Uni Köln AStA der Uni Potsdam 149 . de pildæ. una dintre flintele congresului este sæ rezolve tocmai acest aspect. grupurile sînt încurajate sæ foloseascæ placarde în cadrul unui protocol. Ca urmare. scriefli-ne un e-mail sau comunicafli-ne la punctul de informare. acesta fiind afiøat pe un panou centralizat pentru a putea fi trecut în revistæ.

25–29 aprilie 2009 [www. – împotriva „privatizærii“ fondurilor publice prin subvenflionarea institufliilor educaflionale private. 11–14 martie 2010 [bolognaburns. 150 . Bologna Burns de la Viena (Austria). scurteazæ perioada de studii øi produce o mînæ de lucru subcalificatæ. Aøa-numitul „Proces Bologna“ (øi echivalentele lui din întreaga lume) urmæreøte implementarea unor sisteme educaflionale care. în ultimul deceniu.com/watch?v=a0kDQCJ1BI4]. – împotriva tæierilor (în creøtere) aplicate bugetelor educafliei publice în întreaga lume. Urmætoarele obiective ne unesc în întreaga lume: Împotriva a ce luptæm? Împotriva efectelor actualului sistem economic asupra oamenilor øi sistemelor educaflionale: – împotriva taxelor de øcolarizare øi a oricærui fel de taxe care împiedicæ accesul øi participarea în mod egal a oamenilor la educaflie. Program.org/ism_en] ca pe o platformæ autoadministratæ.org]. Oricine se identificæ cu lupta împotriva privatizærii educafliei publice øi pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare ni se poate alætura øi poate participa sau contribui la platformæ! Unii dintre noi ne-am întîlnit øi am colaborat deja cu urmætoarele ocazii: 10 ani de „Proces Bologna“ la Louvain-laNeuve (Belgia). – a orientærii sexuale. sistemele educaflionale sînt astfel organizate încît oamenii cu mai puflini bani nu pot participa la ele în mod egal).org [Octombrie–noiembrie 2010] Reclaim your Future!. Urmærim crearea de structuri bazate pe participarea directæ øi pe organizarea nonierarhicæ prin discuflii øi acfliuni colective. – împotriva datoriilor studenfleøti. a corelærii øi a coordonærii de proteste la nivel internaflional øi global. 25–30 mai 2010 [www.org/content/actions-and-events-2904wednesday-gwa#comment-284]. Bologna Keeps on Burning de la Madrid (Spania). 17–19 mai 2009 [www. profesori. – a naflionalitæflii. øi Congresul Educaflional European de la Bochum (Germania). oamenii se vor uni în lupta lor la nivel internaflional øi global în cadrul Valului Global de Acfliune pentru Educaflie. luptînd pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare.emancipating-education-for-all.Declaraflie comunæ cu privire la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta www. UniCampus Vienna. – împotriva transformærii educafliei într-o marfæ (la fel ca toate celelalte aspecte ale vieflii). – împotriva unei educaflii publice puse în slujba pieflei (muncii).educationcongress. p. pærinfli øi angajafli au protestat. – a ideologiilor øi activitæflilor politice. – a etniei. Ne opunem discriminærii øi excluziunii din orice instituflie educaflionalæ pe baza: – condifliilor socio-economice (în prezent. Anul acesta. – a genului. împotriva accentuærii comercializærii øi a privatizærii educafliei publice. – împotriva influenflei (în creøtere) a intereselor de afaceri asupra bugetelor de bazæ pentru educaflia publicæ.emancipating-education-for-all. 8 În întreaga lume. – a performanflei. – a religiei. înainte de toate. 8–14 aprilie 2010 [bolognaburnsmadridenglish. studenfli. Mulfli dintre noi folosim Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ [International Student Movement: emancipatingeducation-for-all. – a culorii pielii. 11–14 March 2010. inifliatæ în vederea schimbului de informaflii.wordpress. instruiesc oamenii pentru deprinderea unor abilitæfli ce servesc piafla muncii.eu]. El promoveazæ reducerea costurilor de instruire. youtube. Summitul Universitæflilor G8 de la Torino (Italia).com]. elevi. – împotriva comodificærii [commodification] øi exploatærii muncii în cadrul institufliilor educaflionale.

a eforturilor de interconectare a grupurilor de activiøti din domeniul educafliei din întreaga lume. Germania – Anarchist Front. UniCampus Vienna. disponibilæ tuturor! – Institufliile educaflionale publice sînt în tot mai mare mæsuræ silite sæ concureze pentru sponsorizæri private pentru a efectua cercetæri (fundamentale). Germania – Bildungsstreikbündnis Halle. ceea ce înseamnæ sæ poatæ reflecta critic øi înflelege structurile de putere øi mediul înconjurætor. ci a societæflii în întregul ei. ca bazæ a proceselor de luare a deciziilor). pentru a învæfla unii de la alflii.+ (campus de luptæ. pe viitor. – pentru o finanflare suficientæ a tuturor institufliilor educaflionale publice. dar marile schimbæri se produc doar dacæ ne unim la nivel global. Sistemele educaflionale din întreaga lume fac ceea ce sînt create sæ facæ în cadrul sistemelor statale øi economice: selecteazæ. Ne opunem activitæflilor pentru armatæ din cadrul institufliilor educaflionale: – cercetærii legate în mod specific de scopuri militare. fondurile private au tendinfla de a fi investite în cercetæri care promit sæ fie profitabile (ducînd la un declin al finanflærilor în zone de cercetare care ar putea fi importante. Program. Schimbærile pe termen scurt pot fi obflinute la nivel local. Ne opunem prioritizærii granturilor de cercetare generatoare de venituri în defavoarea educafliei øi a cercetærii fundamentale. indiferent dacæ sînt considerate profitabile sau nu. se angajeazæ sæ o distribuie øi sæ se implice în mod activ în Valul Global de Acfliune pentru Educaflie [emancipating-education-for-all. experienflele în organizaflii øi cunoøtinflele teoretice. deschisæ. – recrutærii øi activitæflilor publicitare pentru armatæ. institufliile educaflionale øi participanflii primesc calificativul de „excelent“ øi îndeplinesc adesea criteriile pentru a primi o finanflare publicæ suplimentaræ. Republica Macedonia – AStA Marburg (corpul studenflesc reprezentativ al Philipps University Marburg). p. Ne unim în sprijinul pentru un sistem educaflional diferit øi pentru o viaflæ diferitæ. ACCES: – liber faflæ de mecanismele monetare de platæ de cætre participanfli øi faflæ de orice fel de discriminare øi excluziune øi. 11–14 March 2010. øi nu spre o cunoaøtere liberæ. accesibil în mod gratuit tuturor indivizilor. instruiesc øi creeazæ ignoranflæ øi supunere. STRUCTURÆ: – toate entitæflile/institufliile educaflionale ar trebui structurate democratic (participare directæ de jos în sus. educaflia nu trebuie sæ permitæ doar emanciparea individului. Germania Reclaim your Future!. Sîntem unifli împotriva oricærei forme de represiune din partea guvernelor din lumea întreagæ îndreptatæ împotriva celor implicafli în lupta pentru o educaflie liberæ øi emancipatoare. dar nu sînt considerate profitabile). în acelaøi timp. Pe lîngæ exercitarea unor presiuni locale în scopul influenflærii politicilor øi a legislafliilor locale/regionale. Urmætoarele grupuri øi persoane sprijinæ declaraflia de mai sus. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Ne opunem prioritizærii cercetærii orientate spre obflinerea de patente cu valoare comercialæ. – educaflia ca bun public servind interesele publice. 21 151 . De ce la nivel local øi global? Impacturile sistemului economic global actual stîrnesc lupte în întreaga lume. Germania – Bildungsstreik AG Wetterau. Grupuri care susflin Declaraflia comunæ: – AktionsBündnis gegen Studiengebühren – ABS (alianfla de acfliune împotriva texelor de øcolarizare).org/idea_global_wave_action]. Pe baza profitului. – libertatea øi alegerea academice: libertatea de a urma orice disciplinæ de studiu. trebuie sæ fim conøtienfli de natura globalæ øi structuralæ a problemelor noastre øi sæ ne împærtæøim tacticile. concentrîndu-se asupra sporirii. ca atare. Pentru ce luptæm? CONfiINUT: – educaflia liberæ øi emancipatoare ca drept uman: educaflia ar trebui sæ slujeascæ în primul rînd interesul individului de-a se emancipa.

Germania Front de Lutte pour l’Education. Germania Direct Action (reflea de sindicate stundefleøti independente). Berlin. University of New Mexico. Republica Macedonia Slobodni Filozofski (Facultatea Liberæ de Øtiinfle Umane øi Sociale din Zagreb). Germania Centre of the Students of the Universities of Tirana. Germania Olympia Coalition for a Fair Budget.de]. Marea Britanie Democratizing Education Network. SUA Gruppo Italia Libera – Free Italy. Germania Students Without Borders. Ucraina Adunarea Federalæ Generalæ a „Bildungsstreik“ (grevæ educaflionalæ). SUA Initiative Bildungsstreik Marburg.V.. Olanda LandesAStenKonferenz (LAK) Hessen. New York. Kosovo Occupanflii POT81 ai Universitæflii Tehnice din Dresda [presse@pot81. Washington. Universitatea din Pris ˇtina. NC. Indonezia Protestplenum FH Frankfurt (adunarea de protest de la Universitatea de Øtiinfle Aplicate din Frankfurt/M). UniCampus Vienna. Albania Club Conscience Estudiantine. Berlin. Germania SDS Regensburg. Germania SchülerInnenOrganisation für Augsburg (SOfA) e. grup muzical. p. Pris ˇtina.Bi. SUA Democracy Village Peoples Assembly.ch). Critic. Kosovo Sloboden Indeks (miøcare studenfleascæ independentæ). Germania STAND of Queens College. Germania JungdemokratInnen/Junge Linke Gießen. Olympia. Critic. Germania Irie Révolté. Action“. SUA Movement for Social Justice – LENKA. „Study. Londra. Republica Macedonia n’Solidaritet.Reclaim your Future!. SUA PanAfrica Institute. Italia Human Rights Alliance. Nepal Youth for Community Academic and Development Services (YOCADS). Germania Jobs with Justice of the Traid. Franfla Graduate Employees Together (GET). Elveflia Unsere Uni Fribourg (unifr@gmx. Australia UniBrennt. Germania League of Filipino Students (LFS). Germania Self-determination Movement. Liberia 152 . Australia IMF Resistance Network. SUA Offenes Bildungsbündnis Gießen (O. Evergreen State College.V. Germania Kritische Studenten Utrecht.V. Elveflia WarIsACrime.Gi). Croaflia SprecherInnenrat Universität Regensburg. „Study. SUA StuPa der katholischen Hochschule für Sozialwesen (parlamentul studenflilor din Universitatea Catolicæ pentru Øtiinfle Aplicate).org Worldwide Nepalese Students’ Organization (WNSO). 8 august 2010.. Maroc Connie Hogarth Center for Social Action.. Program. Gambia PEMBEBASAN. 11–14 March 2010. 23 – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – Bildungsstreikinitiative „Bildungsoffensive“ der KHSB. Manhattanville College. Germania Demokratische Linke Marburg. Filipine Liberty Tree Foundation. Germania Occupy Louisiana. Germania LandesSchülerInnenVereinigung (LSV) Bayern e. SUA Demokratische Linke Gießen. SUA Jugendverband Jungdemokraten/Junge Linke Hessen e.Bü. Action“. Austria Unsere Uni Bern.

student. Paris. profesor. Germania – Ketie Saner.. photo credit: Bogdan Ghiu 153 . SUA – Elricius Niklaus. Funen Art Academy. NonProfitable Individual. Germania – Khaw Seng Hean. Malaysia – David Cobb. 11–14 March 2010. student øi profesor. Danemarca – Jeanne Chiron. Adunarea Statului Wisconsin. membru în Comitetul Central al Socialist Party of Malaysia (PSM). Students Without Borders. Polonia ´ – Ben Manski. Charlottesville. University of Wroclaw. SUA – Charlene Jane González. Australia – Jakob Jakobsen. student øi activist. membru al Partia Kobiet. candidat. Aleksandrów Lódzki. LandesSchülerInnenVereinigung Bayern e. autor. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Persoane care susflin Declaraflia comunæ: – Agnieszka Dziemianowicz.V. Malaysia – Gerry Georgatos. UniCampus Viena. Franfla – Katja Ertl. University of Science Malaysia.+ (campus de luptæ. Puerto Rico – Choo Chon Kai. University of Regensburg. Polonia – Anka Nowicka. studentæ. SUA – David Swanson. candidat în 2004 la preøedinflie din partea Partidului Verde (Green Party). Malaysia Bologna Burns. University of Puerto Rico.

ca atare. organizator al Students for a Democratic Society Dorifli sæ sprijinifli aceastæ declaraflie øi numele (grupului) dumneavoastræ sæ aparæ în lista de mai sus? Trimitefli un e-mail la adresa united. ar fi perfect posibil ca o persoanæ care face un master cu o specializare. geografie. Obiectivele sînt clare øi simple: Ne opunem obligativitæflii de a urma aceleaøi programe obosite (øi adesea stupide). în comparaflie cu „chestiile normale“ pe care sîntem silifli sæ le ingurgitæm în aøa-numitele „programe standard“. activist pentru drepturile studenflilor. Pe baza unei serii de „PRELEGERI ØI SEMINARII ALTERNATIVE“ generate în urma SUMMITULUI ALTERNATIV ÎMPOTRIVA SUMMITULUI DE LA BOLOGNA (VIENA. este perfect de înfleles! Traducere de Alex Moldovan 154 . Puerto Rico Will Klatt. dar dacæ sînt un gînditor profund care lucreazæ pe teme legate de oricare dintre aceste domenii. Universitatea din Koblenz. student. Save the University. Germania Mo Schmidt. un soi de combinaflie „liberæ“ cu aceste domenii (sau altele) ar fi extraordinaræ. în economie internaflionalæ sæ-l combine cu domenii care – cel puflin în prezent – nu-i sînt disponibile. Veterans for Peace (preøedinte). istorie. Ar putea fi vorba de ecologie. University of Southern Maine. limbi.for. sæ zicem. O lume – O luptæ Reflecflii asupra „Documentului de lucru“ Dupæ ce Universitatea din Viena øi-a închis ultima salæ ocupatæ (Aula Am Campus). meteorologie. antropologie. 11–14 martie [2010]). Malaysia Volker Seel. Slovenia Marie Follayttar. Germania Peter Babnik. National October 7th Coalition to Defend Public Education. Germania Wes Strong.education@gmail. Noua Zeelandæ Tan Sze Ming. Maine. AStA. literaturæ. attac Marburg. SUA Mike Nagler. filosofie sau teologie… Îmi pare ræu. controlate de grupuri de interese solide. SUA Mike Ferner. ideea unei astfel de UNIVERSITÆfiI INDEPENDENTE LIBERE GLOBALE.– – – – – – – – – – – – Maja Kohek. Germania Peter Morgan. Koper/Capodistria. Universiti Utara Malaysia. argumente în favoarea gîndirii „neconvenflionale“ sau „heterodoxe“ pot fi auzite efectiv ÎN ORICE MOMENT în cadrul øtirilor øi al discufliilor internaflionale legate de zæpæceala actualæ care i-a cuprins pe gînditorii „ortodocøi“ – aceøti oameni sînt frecvent (în majoritatea lor) „complet pierdufli“ cînd vine vorba de înflelegerea lumii reale –. În zilele noastre. sîntem convinøi cæ o astfel de reflea îøi are rostul øi e fezabilæ. student øi profesor.com. Otago University. trebuie sæ creæm o reflea autonomæ internaflionalæ viabilæ de oameni de øtiinflæ cu o abordare criticæ øi care sæ lucreze în cadrul sistemelor universitare existente. SUA Wildaly Meyers. predeterminate de „comisii curriculare“ adesea opace. activitatea noastræ se concentreazæ asupra ZILEI DE ACfiIUNE DIN 9 (øi 16) IUNIE [2010] din întreaga Europæ. existînd un GRUP DE LUCRU activ care urmæreøte crearea unei REfiELE UNIVERSITARE AUTONOME DE STÎNGA europene/internaflionale. Faculty of Education. Marburg. inginerie. pregætifli sæ redacteze principiile øi detaliile administrative ale unei PROGRAME LIBERE/INDEPENDENTE øi ale procedurilor corespunzætoare de absolvire (master øi doctorat) recunoscute oriunde în lume! Astfel. În loc de asta. attac Leipzig. University of Puerto Rico – Rio Piedras Campus.

Madura-East Java øi Temate-North Maluku. Palu-Centre Sulawesi. pe 7 octombrie 2010. împotriva neoliberalizærii universitæflii) Valul Global de Acfliune pentru Educaflie www. la care vor participa reprezentanfli ai uniunilor de studenfli øi profesori. Dupæ cum spunea Mutiara Ika. Miøcarea Studenfleascæ Internaflionalæ este o platformæ independentæ care foloseøte diferite instrumente oferite de internet pentru a asigura un flux extins de informaflii øi o comunicare generalæ între activiøti din Australia. grupurile de activiøti din domeniul educafliei au hotærît sæ conlucreze tot mai strîns în cadrul protestelor viitoare. East Kalimantan. se vor alætura øi grupuri din Africa. ca øi în favoarea unei educaflii libere øi emancipatoare. un student activist din Indonezia. Congresul a arætat încæ o datæ cît se poate de clar cæ augmentarea costurilor de care indivizii au nevoie pentru a avea acces la educaflie. South Sulawesi. precum Jakarta. influenfla tot mai accentuatæ a intereselor de afaceri prin intermediul unor consilii anume înfiinflate øi o continuæ de-democratizare a institufliilor educaflionale – ca sæ numim doar cîteva elemente – sînt departe de a reprezenta niøte probleme locale sau naflionale. Acest protest este îndreptat totodatæ împotriva creøterii preflurilor la electricitate øi hranæ. øi va continua cu ocupæri în Italia øi în întreaga Europæ. În fond. pronunflîndu-se pentru o educaflie publicæ liberæ. reducerile bugetare ale fondurilor publice destinate educafliei. Iatæ o trecere în revistæ a unora dintre acfliunile planificate sæ se petreacæ mîine [16 iunie 2010]. care în prezent este coordonat øi aøteptat sæ înceapæ cu o uriaøæ zi de acfliuni pe teritoriul SUA. Asia øi din alte regiuni ale lumii. oamenii de pretutindeni confruntîndu-se cu ele.+ (campus de luptæ. ajungîndu-se la conøtientizarea faptului cæ fiecare grup va fi mai eficient dacæ se va alætura celorlalte în lupta la nivel global. fiind convocatæ de o uriaøæ alianflæ condusæ de Conferinfla Corpurilor Studenfleøti din statul Saxonia. SUA. chemînd la Valul Global de Acfliune pentru Educaflie din toamna aceasta. La Marburg (landul Hesse) activiøtii vor atîrna un banner imens pe una dintre clædirile universitæflii. grupuri din diferite locuri din lumea întreagæ vor anunfla public urmætorul Val Global de Acfliune pentru Educaflie. artiøtii vor realiza un performance anunflînd „valul global“. Marea Britanie øi din oricare altæ parte a lumii.org [Octombrie–noiembrie 2010] Refleaua internaflionalæ de activiøti din domeniul educaflional anunflæ proteste coordonate pentru toamna anului 2010. ˇ – Nepal: Organizaflia Mondialæ a Studenflilor Nepalezi (WNSO) realizeazæ un program pe tema educafliei libere øi emancipatoare în capitala Katmandu. creøterea taxei de øcolarizare øi a 155 . – Filipine: Liga Studenflilor Filipinezi (LFS) va organiza o acfliune de protest în fafla reøedinflei prezidenfliale din capitala Manila. accesibile tuturor mai mult ca niciodatæ! Ultimele cîteva luni au fost folosite pentru întærirea reflelei activiøtilor din domeniul educaflional din întreaga lume. Sute de oameni preocupafli de problema educafliei din numeroase regiuni ale lumii s-au reunit la Universitatea Ruhr din Bochum (Germania) cu ocazia Congresului Educafliei Europene [European Education Congress] de la sfîrøitul lunii mai 2010. unii dintre ei au decis sæ declare ziua de 16 iunie 2010 drept Ziua Acfliunilor Simbolice Unite. Yogyakarta. cu privire la cele opt probleme cu care se confruntæ tineretul: 1. La un moment dat. „aceastæ luptæ pur øi simplu nu cunoaøte frontiere“. Nepal. În octombrie/noiembrie 2009 au existat proteste internaflionale masive împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi împotriva problemelor care o însoflesc. continuînd: „educaflia liberæ øi emancipatoare este pur øi simplu o precondiflie pentru orice societate care se consideræ democraticæ!“ Ca atare.emancipating-education-for-all. Puerto Rico. gratuite. – Indonezia: un grup naflional intitulat PEMBEBASAN organizeazæ acfliuni de masæ în diferite regiuni. ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite: – Germania: o demonstraflie la nivel statal are loc la Dresda. pentru un schimb de viziuni øi o întærire a raporturilor transfrontaliere. La Wilhelmshaven (landul Saxonia Inferioaræ). problemele sînt în mare mæsuræ identice. Studenfli din întreaga lume vor realiza acfliuni împotriva tot mai accentuatei privatizæri a educafliei publice øi ca parte a Zilei Acfliunilor Simbolice Unite. Ca un prim pas. În acea zi. – Kosovo: activiøtii ai ONG-ului n’Solidaritet vor organiza o acfliune simbolicæ în fafla Facultæflii de Filosofie a Universitæflii din Pris tina.

+63 933 666 1328 Puerto Rico Humanities Action Committee: comiteaccionhumanidades@gmail. 2.for.de. ca parte a zilei dedicate acfliunii în oraøul Berna.com.com +33 662 469 896 Germania Initiative Bildungsstreik Marburg: united. întrucît ambele încearcæ sæ determine conøtientizarea importanflei educafliei accesibile tuturor. 8. dedicatæ acfliunii. +7 8 903 308 29 19 Sierra Leone National Youth Coalition Students’ Assembly: medkwak@yahoo. +63 915 531 0725. 5. din cauza greutæflilor financiare. UniCampus Vienna. Terry Ridon (National Chairperson): teridon18@gmail. Adunarea Studenfleascæ a Coalifliei Naflionale a Tineretului va organiza demonstraflii care combinæ ambele zile de acfliune. +977 984 145 3923 Rusia Avtonom: dirtyjagger@gmail. exploatarea cercetærii. – Sierra Leone: la fel ca în multe alte flæri de pe acest continent.com. închiderea consiliilor øi a publicafliilor studenfleøti. +386 496 424 92 Filipine League of Filipino Students (LFS): lfsphilippines@gmail. +49 174 102 3269 Unibrennt München: netzwerk@unsereunibrennt.lfsupd@gmail. – Puerto Rico: activiøtii studenfli de la Universitatea din Puerto Rico (campusul Rio Piedras) vor ocupa o veche clædire øi o vor transforma. Petersburg. +232 77 843346 altor taxe.com. – Rusia: un grup de lucrætori autonomi va mobiliza profesori. Un program a fost deja conceput. 4. 7. bugetul mic destinat educafliei.tk. care presupune comercializarea institufliilor cu finanflare publicæ. p.com. tu-dresden.com. – Elveflia: un grup intitulat Unsere Uni va pune în scenæ teatru stradal. Inifliativa Civilæ pentru Drepturi Umane Sociale va realiza cel de-al patrulea pichet øi va pune în scenæ teatru stradal în Samara.com.Lista de contacte a unora dintre grupurile implicate în refleaua globalæ: Franfla Front de lutte pour l’Education front. pærinfli øi studenfli pentru un flashmob desfæøurat în St.de Bildungsstreik Wilhelmshaven: bildungsstreik-whv@gmx. com Nepal (WNSO – Nepal): yadavyadu2004@gmail.com. criza sælilor de studiu øi facilitæflile insuficiente.com. o uriaøæ alianflæ din Sierra Leone realizeazæ acfliuni øi evenimente ca parte a Zilei Copilului African. 6.de.education@gmail.education@gmail. +7 8 921 895 25 40 Civil Initiative for Social Human Rights: nata. neputinfla agenfliilor guvernamentale. +39 345 9537351 Kosovo n’Solidaritet: nsolidaritet@gmail. lucrætori din institufliile educaflionale. +62 85 64 77 35174 (Mutiara Ika. 11–14 March 2010. Program.com (Mohamed Kanneh. National Coordinator). Aceastæ acfliune este îndreptatæ øi împotriva noii legi federale. Luafli legætura cu ele pentru mai multe detalii legate de situaflia localæ. Aki Merced (International Liaison Officer): jasm. +49 1522 456 1455 Konferenz Sächsischer Studierendenschaften (Conference of Student Bodies in the State of Saxony): michaelmoschke@stura. o politicæ a muncii orientatæ spre export. 3. 9 156 . Alæturat gæsifli o listæ de contacte cu grupurile implicate în organizarea manifestafliilor de mîine. Chairperson) Italia Unione degli Studenti (UdS) di Cagliari: mail@udscagliari. +49 1762 7475 335 Indonezia PEMBEBASAN: kn.chindina@gmail. Traducere de Alex Moldovan Reclaim your Future!.com. creøterea færæ precedent a numærului de abandonuri la toate nivelurile.pembebasan@gmail. a dezvoltærii øi a drepturilor de proprietate.

în afara locuitorilor lor. cu un vot care nu mai are decît rol de protest. Cei care încæ mai voteazæ dau impresia cæ n-ar avea altæ intenflie decît ca urnele sæ saræ-n aer. a ajuns deja la nivelul de conøtiinflæ al primilor punkeri. De la stînga la dreapta. Povestea mediaticæ a cartierelor-mærginaøe-împotriva-Republicii. Toatæ aceastæ serie de lovituri nocturne. Aceste prime pælælæi ale bucuriei constituie botezul unui deceniu plin de promisiuni. presiunea photo credit: Martin Juen creøte neîncetat. Øi æsta nu-i un lucru chiar aøa de ræu.11–14 March 2010 de cu trei lacæte. red. Pornitæ din Argentina. stafia lui Que se vayan todos!3 începe sæ cam bîntuie prin flestele conducætoare. Nimeni nu poate nega în mod cinstit încærcætura * Textul s-a tradus dupæ L’insurrection qui vient. conducætori. dar. de distrugeri færæ discurs a avut meritul de a fi cæscat la maximum falia dintre politicæ øi politic. Sfera reprezentærii politice se închide. e lipsitæ în schimb de adevær. Incendiatorii vin din diferite zone ale societæflii øi nu-i mai uneøte decît ura faflæ de societatea existentæ. Capacul marmitei sociale se închi. rasæ sau cartier. El refuzæ orice fel de sprijin celor care vor cu orice prefl sæ spere.verso Insurecflia ce vine* Comitetul Invizibil Pe orice parte l-am suci. 2007. care nu era nouæ nici în 1980. Toatæ lumea øtie cæ lucrurile nu pot merge decît din ræu în øi mai ræu. cu toate aerele ei de extremæ normalitate. Incendiul din noiembrie 2005 nu conteneøte sæ-øi arunce umbra asupra tuturor conøtiinflelor. de departe. UniCampus Vienna. © La fabrique éditions. falsificarea øi omertà mediaticæ par sæ-i fi pus capæt. acelaøi neant pozeazæ ca baron local ori sfîntæ fecioaræ. iar nu apartenenfla la o clasæ. Stræzi întregi din Barcelona au ars din solidaritate. „Viitorul e lipsit de viitor“ e înflelepciunea unei epoci care. nimeni n-a øtiut nimic. la înælflimea situafliei.) 157 . populaflia pare infinit mai adultæ decît toate marionetele care se-ncaieræ pentru guvernare. în timp ce. cæruia doar oboseala. Nicio fundaflie sau asociaflie gen SOS Racisme nu-øi va putea înfige rædæcinile canceroase în acest eveniment. E din ce în ce mai clar cæ se voteazæ în continuare doar împotriva votului însuøi. ei nu-i mai ascultæ nici pe fraflii mai mari. deøi nu-i lipseøte eficacitatea. dar au fost trecute metodic sub tæcere. Paris. (N. Nimic din ceea ce se prezintæ nu e. nu mai ascultæ nici de asociaflia localæ care ar trebui sæ gestioneze întoarcerea la normalitate. aceleaøi capete de afiø îøi modificæ discursurile dupæ ultimele descoperiri ale departamentului de relaflii publice. În tæcere. Nimeni nu le mai dæ ordine celor care dau asaltul. Oricare chibani1 din Belleville2 e mai înflelept în declarafliile lui decît oricare dintre aøa-ziøii noøtri Bologna Burns. Øi nu-i adeværat nici cæ flara a încetat sæ ardæ. de atacuri anonime. Au existat focare øi-n centrele oraøelor. Ineditul nu rezidæ în „revolta cartierelor mærginaøe“. Cei care pretind cæ au soluflii sînt dezminflifli numaidecît. prezentul e færæ ieøire. în interior. ci în ruptura cu formele ei clasice.

companiile de securitate private. e færæ consistenflæ øi. Cæutarea sinelui. milifliile. este tægæduit peste tot. El aleargæ pe un covor rulant în fafla oglinzii din sala de fitness. Nu e lipsit de premoniflie faptul cæ fundafliile care îl exploateazæ revendicæ pentru el un „venit care sæ îi asigure existenfla“. chiar øi iubirea. Nimic asemænætor azi. sociologi. stadiul ultim al evolufliei publicitare. ultimele tîmpenii la modæ. pentru a ne da seama cæ aceastæ coexistenflæ va înceta în curînd. Ajunge sæ ascultæm muzica epocii. beneficiind de o acoperire judiciaræ din ce în ce mai insolentæ. de sex.“ E ultima ofrandæ adusæ de marketing lumii. ar denumi ansamblul de cîrje existenfliale care-mi sînt oferite pentru a mæ putea tîrî în continuare. dupæ chiar spusele polifliei.de evidenflæ a acestui asalt care nu formula nicio revendicare. În primul rînd pentru cæ agregatul vag de medii. Redactorii ei nu îi sînt øi autorii. A fost nevoie de o jumætate de secol de luptæ iluministæ pentru a face posibilæ Revoluflia Francezæ øi de un secol de luptæ muncitoreascæ pentru a da naøtere redutabilului „stat providenflial“. Cu cît vreau mai mult sæ fiu Eu. Nu va exista o soluflie socialæ la situaflia prezentæ. Nu se poate înfrumusefla nicicum spælarea. gestiunea cartierelor „de cætre comunitate“ e evident cea mai viabilæ. pe-un prefl josnic. mæ descurc. mai sofisticatæ. Sentimentul social s-a evaporat prea tare pentru asta. seamænæ cu o amputare. Autostræzi plasate la marginea „cartierelor sensibile“ vor constitui un zid invizibil. prin care ele se exprimæ. a survolat pe 14 iulie anul trecut cartierul Seine-Saint-Denis. problema „tinerilor“ øi a „violenflei“ lor ræmîn în suspensie. de nefericire. poveøtile de cuplu. într-o deconstrucflie din ce în ce mai ømecheræ. Ei s-au mulflumit sæ punæ niflicæ ordine în locurile comune ale epocii. Am devenit propriii noøtri reprezentanfli în acestui straniu comerfl. „Problema pensionarilor“. øi declarafliile ræzboinice ale trupei de rap Mafia K’1 Fry. Eu sînt eu. deseneazæ viitorul în culori mult mai cinstite decît tofli vaporii umaniøti. Între timp. perceptibil peste tot. în spatele uøilor închise ale dormitoarelor. cæ se apropie o decizie. cea a „precaritæflii“. ansamblul dependenflelor pe care le-am contractat pentru a-mi pæstra identitatea. ale unei noi pæci. fiecare în jargonul sæu special din care lipseøte anume vreo concluzie. Facem faflæ pînæ la ruinæ. sau sæ nu cunoøti nimic din miøcærile autonome ale tineretului din ultimii 30 de ani. EU = EU. presiunea ca nimic sæ nu se întîmple øi tot controlul poliflienesc al teritoriului pe care aceasta o implicæ nu vor înceta sæ se accentueze.“ Corpul meu îmi aparfline. În materie de soluflie. cu mult mai departe decît toate îndemnurile despre cum trebuie sæ fiu diferit. capabil sæ le separe de zonele rezidenfliale. Decenii de concepte pentru a ajunge aici. Porunca de a fi puternic produce slæbiciunea care o-ntrefline. niciun venit garantat oferit a doua zi dupæ o cvasirevoltæ nu va pune bazele unui nou New Deal. în timp ce patrulele polifliei de siguranflæ publicæ5.. pe scurt. se vor multiplica la infinit. a unor bætrîni ce nu mai au cum sæ spunæ ceva atunci cînd sînt abandonafli de familiile lor. cu atît mæ diminuez mai mult. e nevoie de o græmadæ de proteze pentru a fline în picioare un Eu! Dacæ „societatea“ n-ar fi devenit aceastæ abstracflie definitivæ. Europa e un continent særæcit ce-øi face cumpæræturile în tainæ la supermarketul Lidl øi care cælætoreøte low-cost pentru a putea continua sæ cælætoreascæ.. Oare se vor întîlni? „SÎNT CEEA CE SÎNT. Porfliunile pur metropolitane ale teritoriului. Primul cerc „I AM WHAT I AM“ „I AM WHAT I AM. cu atît sentimentul vidului e mai puternic în mine. de muncæ. Luptele creeazæ limbajul în care e pronunflatæ noua ordine. Teritoriul va fi decupat în zone din ce în ce mai etanøe. Vor lumina întreaga planetæ cu lumina lor de bordel. denumite antifrastic „societate“. cele a cæror refulare universalæ umple spitalele psihiatrice de clienfli øi privirile de durere. în al doilea rînd. Schizofrenie difuzæ. tu eøti tu øi lucrurile merg ræu. Handicapatul e modelul cetæfleniei ce vine. Aceastæ carte e semnatæ cu numele unui colectiv imaginar. noi flinem acest Eu al nostru ca pe un ghiøeu anost. Cu cît fug mai mult dupæ mine. Faptul cæ s-a precizat cæ avionul nu era înarmat enunflæ clar calea pe care ne-am angajat. sæ fiu eu însumi øi sæ beau pepsi. Furia cu care hoardele de pensionari flin sæ se-nfrupte din plæcerile vieflii nu va suporta docilæ tæierile lugubre aplicate rentei lor lunare øi n-are cum sæ nu fie stîrnitæ øi mai tare în fafla refuzului de a munci al unei mari pærfli a tineretului. garanflii unei personalizæri care. principalele centre de oraøe vor continua sæ-øi træiascæ viafla luxoasæ. iar puøcæria nu va face sæ le creascæ iubirea de societate. în aøa mæsuræ încît totul pare sæ aibæ un aspect terapeutic. S-au fæcut doar scribi ai situafliei. Individualizare a tuturor condifliilor: de viaflæ.4 Iar ea o øtie. blogul meu. din ce în ce mai pregnante. în timp ce sînt gestionate poliflieneøte trecerile la act. instituflii øi bule individuale. tu flii. pînæ la urmæ. Isterizare a contactului. în ceea ce se murmuræ în discufliile de bar. Orice ar crede bunele suflete republicane. Niciodatæ nu s-au mai stræduit atît pentru asta atîflia psihologi. pentru a încheia. cu o neîndemînare mai mult sau mai puflin deghizatæ. la pura tautologie. fiindcæ nu mai existæ limbaj pentru experienfla comunæ. literafli. în care mica burghezie îøi disecæ stærile sufleteøti. Cu cît mæ exprim mai mult. Copii pierdufli au ars primele bibelouri ale unei societæfli care nu meritæ mai multæ consideraflie decît monumentele Parisului dupæ Sæptæmîna Însîngeratæ. Niciuna dintre „problemele“ formulate în limbajul social nu îøi gæseøte în el o rezolvare. Impasul prezentului. chiar øi munca. Personalizare de masæ. Porunca universalæ de „a fi cineva“ întrefline starea patologicæ ce face necesaræ aceastæ societate. mai strælucitoare. Privilegiul circumstanflelor radicale face ca o abordare justæ a acestei situaflii sæ ducæ logic la revoluflie. cîntecelele „noii muzici franceze“. Avionul teleghidat care. Ea vine de la muncæ la volanul unui Smart. Atomizare în mici particule paranoice. ale unui nou pact. Eu flin. care nu avea ce face cu politica. Ajunge sæ spui ce ai sub ochi øi sæ nu eludezi concluzia. cu atît sînt mai obositæ. Nu au fæcut decît sæ fixeze adeværurile necesare. Cei care au gæsit în criminalitate mai puflinæ umilinflæ øi mai multe beneficii decît în spælatul stræzilor nu vor pleca armele. Toate aceste „ce mai faci?“ schimbate 158 . apartamentul meu. Depresie crescînd alarmant. Nu se împærtæøesc bogæflii dacæ nu se împærtæøeøte un limbaj. care nu avea niciun alt mesaj în afaræ de ameninflare. Øi. Trebuie sæ fii orb sæ nu vezi partea pur politicæ a acestei negæri hotærîte a politicii.

de a te miøca prin ele. Ele contribuie astfel la menflinerea ordinii existente. Ele devin rebeliune øi centru de energie împotriva a tot ce conspiræ la normalizarea noastræ. o simplæ campanie publicitaræ. la modernizarea cîrjelor mele. la amputarea noastræ.verso în decursul unei zile duc cu gîndul la tot atîtea mæsuræri ale temperaturii pe care øi le administreazæ reciproc membrii unei societæfli de pacienfli. un strigæt de ræzboi dirijat împotriva a tot ce existæ între fiinfle. de amintiri. la Chelles. de priviri. Inadaptarea noastræ. Æsta-i motivul pentru care acestei societæfli nu îi e fricæ sæ administreze sedative copiilor sæi prea vivace. de poveøti. „depresia“ nu e o stare. oboseala noastræ nu sînt probleme decît din punctul de vedere al ceea ce vrea sæ ne supunæ. Boala. de mirosuri. Libertatea de a te rupe a fost întotdeauna fantoma libertæflii. pentru cæ nimic nu-i decît un pretext de a se-ncælzi. decît datoritæ tensiunii tuturor atomilor sociali cætre o vindecare iluzorie. E ameflitor sæ vezi tronînd pe un zgîrie-nori din Shanghai un „I AM WHAT I AM“ al firmei Reebok. clasabile øi recenzabile dupæ calitæfli. din care emerge. pe bulversarea constantæ a normelor sociale. Nu ne debarasæm de ceea ce ne împiedicæ færæ sæ ne pierdem în acelaøi timp obiectul asupra cæruia ne putem exersa forflele. Familia nu existæ ca familie. E o centralæ ale cærei turbine se-nvîrt cu ajutorul unei gigantice reflineri a lacrimilor. de suferinfle. înfrîngerile mele pot sæ mæ ducæ øi dincolo de ipoteza Eului. toate forflele care mæ populeazæ nu fles o identitate. luate ca fapte. E atît consumatorul cel mai vorace. Un prefect care interzice construirea în copaci a cæsuflelor de joacæ pentru copii. nu mai existæ decît împæcare medicamentoasæ sau poliflieneascæ. la ajustarea mea docilæ la norme debile. între individ øi grup. „Trebuie sæ te pofli schimba. sau nu øtie cum s-o facæ. O flaræ care-øi pune salvarea în mîinile unei echipe de fotbaliøti. de mii de refugii mititele în care ne flinem de cald. de ghicitori. aceastæ fiinflæ care spune „eu“. sau dacæ asta e o inteligenflæ. de limbi. plîngîndu-se cæ a fost victima „violenflelor“. prin care nu mai circulæ decît corpuri înmatriculate. molecule automobile øi mærfuri ideale. productive øi a celor cærora va trebui sæ le fac doliul în liniøte. Nu Eul e în crizæ la noi. conforme. de idei. de cîntece øi de mîncare. e una de sclavi. singularitæfli printre semenii noøtri. Libertatea nu e gestul de a ne desprinde de ataøamentele noastre. au incendiat o bibliotecæ de jocuri. ca un parc de distracflii sau ca un nou oraø: plictisealæ puræ. Începînd de acolo. ci o campanie militaræ. de prieteni. Aceastæ societate nu va mai fline. UniCampus Vienna. sæ creeze ombilicuri din dependenfle farmaceutice øi sæ pretindæ cæ se pot detecta „tulburæri de comportament“ la vîrsta de trei ani. Ele acoperæ descoperirea în mine a aplecærilor oportune. Sîntem în grevæ. pentru a reveni mai tîrziu la starea lui larvaræ de origine. Occidentul împinge la înaintare peste tot. Eul cel mai productiv. deci ca infern. cerut de producflia fondatæ pe inovaflie. cît øi. Doi copii de zece ani care. Un poliflai pe un pat de spital. a tot ce constituie un obstacol împotriva dezolærii perfecte. færæ a fi în acelaøi timp campionul european la productivitatea oraræ. de evenimente. între ataøament øi libertate. Franfla nu-i patria anxioliticelor. Menflinerea Eului într-o stare de semidegradare permanentæ. noi sîntem creaturi printre creaturi. mereu pe punctul de a se reværsa. dar mult mai 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen posibil de împærtæøit decît oricare dintre fantasmagoriile pe care aceastæ societate le întrefline în legæturæ cu el. færæ pasiune øi bine ordonatæ. împotriva a tot ceea ce circulæ nedesluøit. e secretul cel mai bine pæzit al ordinii actuale a lucrurilor. „I AM WHAT I AM“ nu e deci o simplæ minciunæ. în curînd. toate legæturile care mæ constituie. pentru cæ sîntem în mod surd ocupafli sæ dîrdîim împreunæ. nu sînt eu. Sociabilitatea e alcætuitæ acum din mii de mici niøe. îngheflat. ci forma care se cautæ a ne fi imprimatæ. Se încearcæ sæ se facæ din noi Euri bine delimitate. Al doilea cerc „Distracflia e o nevoie vitalæ“ Un guvern care declaræ starea de necesitate împotriva unor puøti de cincisprezece ani. „I AM WHAT I AM. Ceea ce sînt? Legat din toate pærflile de locuri. de afecfliuni. 159 . de gesturi. Ele devin atunci acte de rezistenflæ în ræzboiul în curs de desfæøurare. ci o existenflæ singularæ. da?“ Dar. Unde nu se poate întîmpla nimic. de înaintaøi. de a le stabili sau de a le tranøa. Or. aøa cum sînt incitat sæ o flutur. într-o semiînfrîngere cronicæ. pe scurt: controlabile. ci o trecere. cel care se va næpusti cu cea mai mare energie øi aviditate asupra celui mai mic proiect. pe desuetudinea acceleratæ a tehnologiilor. spafliu gol. Tot ceea ce mæ leagæ de lume. de impresii. Pentru cei care refuzæ sæ se gestioneze. comunæ. a tot ce le leagæ invizibil. vie. Ce înseamnæ atunci „CEEA CE SÎNT“? Traversat din copilærie de fluxuri de lapte. ci capacitatea practicæ de a opera asupra lor. Ele indicæ mai degrabæ un punct de pornire. pe flexibilitatea generalizatæ. Mecca nevrozei. de iubiri. Aceastæ epocæ exceleazæ într-un grotesc al situafliei care pare sæ-i scape de fiecare datæ. Nu sîntem deprimafli. paradisul antidepresivelor. asemeni calului lui troian favorit. de substanfle. uneori. depresia pot fi considerate simptome individuale a ceea ce trebuie vindecat. de sunete. Ele Bologna Burns. carne vie flesînd carnea lumii. împotriva a tot ce ne face sæ existæm øi face ca lumea sæ nu arate pretutindeni ca o autostradæ. paradoxal. decît pentru cel care a renunflat sæ-i altereze mecanismele debilitante. aceastæ ucigætoare antinomie între Eu øi lume.“ Niciodatæ dominaflia nu a gæsit un cuvînt de ordine mai nevinovat. Sentimentul nostru de inconsistenflæ nu e decît efectul acestei credinfle stupide în permanenfla Eului øi al grijii infime pe care o acordæm lucrurilor care ne fac. Unde e întotdeauna mai bine decît în frigul cel mare de-afaræ. un adio. spre o dezafiliere politicæ. un punct de întîlnire al unor complicitæfli inedite. bine separate. Trebuie spus cæ redactorii de presæ nu-øi precupeflesc eforturile pentru a înæbuøi în registrele lamentærii øi indignærii hohotul de rîs cu care ar trebui întîmpinate asemenea øtiri. cu evidenflæ. oboseala. Toate astea pentru cæ ipoteza Eului se fisureazæ peste tot. deprimat. o ieøire din rînd. de tot soiul de lucruri care. fac vizibil un peisaj mult mai instabil. Eul slab. Unde totul e fals. Contrar a ceea ce ni se repetæ din copilærie. inteligenfla nu înseamnæ sæ øtii sæ te adaptezi. autocritic øi virtual e prin esenflæ acest subiect adaptabil la infinit.

la concurenflæ cu øcoala Republicii øi a culturii ei de carton. capabili de cele mai îndræznefle furturi. în Franfla. Ele au impertinenfla de a exista într-o flaræ în care un copil prins cîntînd în voia lui e dojenit cu un „înceteazæ. „relaflie“. Cînd auzim un intelectual de stînga rîgîind despre barbaria bandelor de tineri care fluieræ dupæ oameni pe stradæ. copii fiind. mizerabilul. am fi vrut sæ facem asta. cæ nu mai sîntem de niciunde øi cæ din asta rezultæ. munca feroce øi secularæ de individualizare de cætre o putere de stat care noteazæ. cu toflii. Dar familia care revine nu e aceea care a plecat. Aceastæ construcflie etaticæ de subiectivitæfli se scufundæ în fiecare zi cîte puflin. dreapta cea mai extremæ se împacæ din start cu stînga cea mai virulentæ. poate cæ nu ar mai exista nici francezii. a cutærui examen øi despre cum asta le-a stricat cariera øi. ca sæ ræmînæ doar cetæflenia. de cîntecele noastre de cætre divertisment. o înøelæciune. cu condiflia ca øansele sæ fie egale. inamici ai societæflii. cîteva solidaritæfli nonetatice. Am fost expropriafli de limba noastræ de cætre învæflæmînt. Care aøteaptæ de la viaflæ ca fiecare sæ fie recompensat ca la un concurs. de prietenii noøtri de cætre salariu. în care mai persistæ puflinæ viaflæ comunæ. Franfla e un produs al propriei øcoli. dupæ merite. prin mici ræutæfli nepæsætoare øi printr-o politefle otrævitæ. deposedatul. comparæ. Chiar øi ataøamentul lor faflæ de marii intelectuali critici øi respingerea capitalismului sînt impregnate de aceastæ iubire de øcoalæ. prin mii de josnicii neobservate. E istoria a tot ce a fæcut din noi niøte stræini în aceastæ lume. surîsurile chinuite. în care ne amintim de bacalaureat ca de un eveniment important în viaflæ. a ræzboaielor. Am ajuns la un asemenea punct de privare. pura apartenenflæ. de carnea noastræ de cætre pornografia de masæ. nu putem decît sæ ne amintim de cîte ori. jena de a vedea pe toatæ lumea simulînd în van. La asta se adaugæ. faflæ de cei care sînt mai vizibil mai stræini ca mine. c-o sæ aduci ploaia“. Cine mai creøte acolo unde s-a næscut? Cine mai locuieøte acolo unde a crescut? Cine munceøte acolo unde locuieøte? Cine træieøte acolo unde træiau înaintaøii lui? Øi ai cui sînt copiii acestei epoci. Francezul e. Istoria noastræ e aceea a colonizærilor. cîteva legæturi între fiinfle. viafla. de fapt. încît singurul fel în care te mai pofli simfli francez e ura faflæ de imigranfli. recidiviøti. o organizare care nu s-a dezlipit încæ de cei care se organizeazæ. din concubinaj în refacerea vieflii. Care îøi cer întotdeauna voie înainte sæ ia. ca stræin. Familia nu mai e atît sufocarea de cætre domi- 160 . Întoarcerea ei nu e decît o aprofundare a separafliei dominante. Oameni care acceptæ selecflia øi competiflia. Sau mai degrabæ pe ce ar trebui sæ ne ræzbunæm direct. odatæ cu decadenfla institufliei øcolare. pe lîngæ o dispoziflie ineditæ pentru turism.Un hohot de rîs exploziv e ræspunsul potrivit la toate „chestiunile“ grave pe care le aduce în faflæ actualitatea. ar trebui sæ ajungæ pentru a considera suspectæ aceastæ instituflie. a migrafliilor. Øcoala Republicii formeazæ de un secol øi jumætate un tip de subiectivitæfli etatizate. care sfærîmæ din instinct solidaritæflile care îi scapæ. devenind astfel. Aceste bande care fug de muncæ. „amic“. Cæci. ne aducem aminte ce se spunea despre bluzoanele negre în anii 1960 sau despre apaøi în „la Belle Epoque“: „Sub numele generic de apaøi – scrie un judecætor al tribunalului Seine în 1907 – se desemneazæ de cîfliva ani indivizii periculoøi. Ne-am pierde timpul încercînd sæ detaliem tot ce agonizeazæ în raporturile sociale existente. pe care încearcæ s-o înøele. e cel mai profund traumatism suferit de universalismul francez. nu invers. a distrugerii oricærei înrædæcinæri. cuplul revine. dom’ poliflist! În acest sens. în care nu împærtæøim nimic altceva decît coduri øi în care nu se joacæ decît neîncetata recompunere a unei identitæfli. în care se leagæ slabele interacfliuni cunoscute sub numele de „coleg“. la Republicæ. pe care toatæ lumea se face cæ nu-l vede. Fie øi doar numele lui Jules Ferry7. cheful de distrugere salvatoare în care se consumæ aceastæ flaræ. orice bucurie posibilæ. A numi „societate“ poporul de stræini în mijlocul cæruia træim e o asemenea uzurpare încît pînæ øi sociologii se gîndesc sæ renunfle la un concept care le-a dat de mîncare vreme de un secol. în permanenflæ. mai mult decît oricine. færæ patrie øi familie. Aura persistentæ a lui Mesrine9 fline nu atît de felul sæu de integritate sau de îndræzneala lui. în care castrarea øcolaræ produce pe bandæ rulantæ generaflii de amploaiafli cuviincioøi. sentimentul cæ pe masæ se aflæ un cadavru. cît de faptul cæ s-a ræzbunat pe ceea ce ar trebui sæ ne ræzbunæm øi noi. ostilitatea færæ nuanfle a unor bande nu face decît sæ exprime mai færæ mænuøi decît alflii proasta ambianflæ. la care el nu va ajunge niciodatæ. incendiazæ maøini øi se joacæ de-a prinselea cu „mascaflii“8. ministrul lui Thiers în timpul zdrobirii Comunei øi teoretician al colonizærii. o economie informalæ. Træim într-o flaræ excesiv øcolaræ. acolo unde continuæm sæ fentæm øi sæ amînæm. færæ îndoialæ. Gelozia lui înspæimîntatæ pe cartiere6 nu vorbeøte decît despre resentimentul lui faflæ de tot ce a pierdut. pe zdrobirea cu care s-au resemnat. dezertori de la orice datorie. regulamentele øi pe primii din clasæ. de oraøul nostru de cætre poliflie. Cît despre noi. venifli sæ se plîngæ în telejurnalul de searæ cæ le-a fost arsæ øcoala. a øcolii øi a culturii de stradæ. care furæ din magazine. Se întîmplæ totuøi ca aceste reflele sæ se condenseze într-un mediu. fiecare simte deøertæciunea tristului nucleu familial. øi o suferinflæ care nu poate fi negatæ. Care respectæ mufleøte cultura. Reapariflia. care poartæ numele cartierului lor øi înfruntæ poliflia sînt coømarul bunului cetæflean individualizat à la française: ele incarneazæ toate lucrurile la care acesta a renunflat. Se spune cæ familia revine. acum patruzeci de ani. prin tot soiul de cleveteli. zise ale „surghiunului“. „contact“. „aventuræ“. Era øi timpul ca muie polifliei!10 sæ-l înlocuiascæ pe da. ai televizorului sau ai pærinflilor lor? Adeværul e cæ am fost rupfli în masæ de orice fel de apartenenflæ. Din flirt în divorfl. Asupra acestui punct. Ura lui faflæ de stræin se confundæ cu ura lui de sine. francezii nu înceteazæ sæ se ræzbune. foarte uøor de recunoscut. fantasmaticæ. musafiri în propria noastræ familie. ea însæøi. Pensionarii mai vorbesc încæ de picarea. cînd vedem profesori reprezentînd un oarecare „comitet de vigilenflæ cetæfleaneascæ“. Ei preferæ azi metafora reflelei pentru a descrie felul în care se conecteazæ solitudinile cibernetice. Pentru a începe cu cea mai comunæ: nu existæ o „chestiune a imigrafliei“. Nu poate sæ nu pizmuiascæ aceste cartiere. disciplineazæ øi îøi separæ subiecflii de la cea mai fragedæ vîrstæ. de orice atentate împotriva persoanelor sau a proprietæflilor“. Fiecare poate mærturisi despre dozele de tristefle condensate an de an în særbætorile de familie. Imigranflii au în aceastæ flaræ o stranie poziflie de suveranitate: dacæ ei n-ar mai fi aici. de douæzeci de ani încoace. dar majoritatea par sæ creadæ cæ ar fi øi mai trist sæ renunfle la el. spiritul de fond ræu. a exilurilor.

atît de vædit. aøa cum contemplæm un monstru. la Napoli. cæ trei decenii de inovaflii pornografice continue au epuizat toate atracfliile transgresiunii øi eliberærii. în ciuda tuturor greutæflilor. Cel mai adesea. Ce-i drept. A fi funcflionar16 ræmîne. pentru cæ a fi precar înseamnæ a te defini încæ prin raportul cu sfera muncii. definiflia 11–14 March 2010 exemplaræ a muncii sænætoase. a unor noi fidelitæfli. vorbeøte limba revistelor pentru femei øi a psihologiei. adeværul. în ierarhia detestærii. nu conteazæ prin ce mijloace. nu-øi mai revine. dar vrem sæ fim angajafli cu orice prefl. Per total. Contemplîndu-l. în speflæ: cu descompunerea ei. dupæ amefleala îndrægostirii. „A deveni autonom“ ar putea însemna la fel de bine øi sæ învefli sæ te bafli pe stradæ. E oaza din mijlocul deøertului uman. Celebra „demisie parentalæ“ ne-a impus o confruntare cu lumea care a forflat în noi o luciditate precoce øi care prevesteøte cîteva revolte interesante. în care totul e cunoscut. se recunoaøte cæ stîrnesc un pic mila. Bologna Burns. E pentru noi condiflia idealæ a unei experimentæri în masæ. tot ce a dispærut. Care nu e nici mæcar „precaræ“. unde. cultul întreprinderii nu a prins niciodatæ în Franfla. ferindu-se de contactul cu el printr-un spectacol de o infamie fascinantæ. În realitate. venitul minim garantat18 øi biz-ul sînt singurele garanflii împotriva unei explozii sociale posibile în orice moment. simplitatea. Iar atunci cînd norocul face sæ gæsim acest adevær. Marii patroni care nu au titlurile de noblefle ale statului. Existæ la fel de puflin adevær aici ca oriunde altundeva. cæ virilitatea øi feminitatea au vechi costume mîncate de molii. un ocean de desconsiderare. puterea industrialæ a fost întotdeauna supusæ puterii statului. poliflaii stau mai bine. sîntem doar reticenfli în a ne læsa abuzafli. Cuplul e ultimul nivel al marelui præpæd social. Munca e preamæritæ. din raporturile sociale contemporane: cældura. Øi oricine øtie ce stupoare øi ce neliniøte îl lovesc pe isteric atunci cînd îøi pierde victima sau stæpînul. nu mai muncim: facem un ban. Antreprenorul nu face parte din familie. sæ pui stæpînire pe case goale. Am vrea sæ gæsim în familiaritatea biologicæ scuza pentru a coroda în noi orice determinare cît de cît tæioasæ. ræmîne în jurul lor un cordon sanitar de batjocuræ. Dar deocamdatæ sînt doar curiozitæfli. Nu numai interminabilele subvenflii pe care numeroøi pærinfli sînt nevoifli sæ le verse progeniturilor lor proletarizate pot deveni o formæ de mecenat în favoarea subversiunii sociale. Activitatea economicæ n-a încetat niciodatæ sæ fie urmæritæ cu suspiciune de o administraflie foarte meticuloasæ. Munca e disprefluitæ. moravurile øi literatura lor s-au grozævit în public. însæ nu øi necesitatea muncii. pentru a renunfla. Mergefli în Andaluzia. a unor noi combinaflii. fiindcæ nu se poate færæ ei. Cînd. Care nu a flinut niciodatæ la pensie sau la dreptul muncii øi cu atît mai puflin la dreptul la muncæ. sæ nu munceøti. descompunerea tuturor formelor sociale e un avantaj nesperat. în puøcærie mîine. Din ceea ce e necondiflionat în legæturile de rudenie se poate construi armætura unei solidaritæfli politice la fel de impenetrabile în fafla imixtiunii statului ca o tabæræ de fligani.verso naflia maternæ sau patriarhatul plæcintelor bægate pe gît. e un loc pe care-l traversæm. în culise. în pofida tuturor scamatoriilor statistice. o mare de sarcasm. Ceea ce face ca fiinflele sæ se iubeascæ e øi ceea ce le face iubite øi ruineazæ utopia autismului în doi. În moartea cuplului vedem naøterea unor forme tulburætoare de afectivitate colectivæ. Întreprinderea nu e un loc în care existæm. Dar. sælbatice. Nu existæ un raport mai întortocheat cu munca decît al francezilor. în timp ce foste cadre de întreprindere campeazæ vorbind la mobil în corturile asociafliei Médecins du monde de pe malurile Senei. Degeaba managerii. Admitem necesitatea de a face rost de bani. ca apoi sæ le vindem. Cînd radierile masive din listele ANPE17 nu reuøesc sæ facæ numærul øomerilor sæ scadæ sub douæ milioane. dar nu sîntem niciodatæ geloøi pe postul lor. Sæ ni se permitæ sæ ne bægæm picioarele în ea. sub auspiciile „intimului“. cum le place sæ teoretizeze grupurilor celor mai avansate ale militanflei de extrema stîngæ. Discursurile despre motivaflie. la orice devenire majoræ øi la gravitatea care existæ în copilærie. Aparflinem unei generaflii care træieøte foarte bine færæ aceastæ ficfliune. Putem fi invidioøi photo credit: Martin Juen pe bogæflia celor care nu sînt funcflionari. Nu sîntem cinici. De ce ar scæpa munca acestei legi?“ Nu existæ în Franfla o chestiune mai încurcatæ ca aceea a muncii. e ca restul. blindatæ de strategii pînæ la greaflæ. frohe Arbeitslose12 în Germania øi workaholics13 în Andaluzia. dupæ pærerea serviciilor de informaflii chiar. Bernard Tapie15 e eroul lor tragic: adulat azi. împotriva golden boys øi a privatizærilor. Iubim detestînd øi detestæm iubind. Cæ a revenit pe scenæ nu miræ pe nimeni. în Statele Unite sau în Japonia. În Franfla ne dæm peste cap pentru a urca în ierarhie. publicul francez îl fline la distanflæ. Detestæm patronii. øi aici dominæ minciuna øi legile înstræinærii. UniCampus Vienna. sub pretext cæ am fost væzufli crescînd. el cheamæ la o împærtæøire care dezminte forma însæøi a cuplului. o viaflæ færæ teatru øi færæ spectator. sînt paria în lumea afacerilor. Mergefli în Germania. Acesta-i fondul nevrotic pe care guvernærile succesive pot încæ declara ræzboi øomajului øi pretinde cæ duc „bætælia locurilor de muncæ“. de neatins mereu. Cæutæm acolo. cît acest abandon infantil în fafla unei dependenfle moi. Oricine scrie o carte care veøtejeøte acest cult are succesul asigurat. Existæ otaku11 în Japonia. În ciuda marelui bluff din anii 1980. în Algeria. În aceastæ flaræ funciarmente politicæ. Ræmînem pînæ la zece seara la slujbæ cînd avem de lucru pînæ peste cap. Economia psihicæ a francezilor øi deopotrivæ stabilitatea politicæ a flærii se aflæ în joc prin menflinerea ficfliunii muncii. sænætatea øi iubirea sînt precare. investirea personalæ se scurg pe 161 . acest moment de lipsæ de griji în fafla unei lumi despre care nimeni nu mai poate sæ nege cæ se præbuøeøte. lucrurile se schimbæ. sæ iubeøti nebuneøte øi sæ furi din magazine. Trebuie sæ ne ferim de aceastæ coroziune. calitate. E o onoare sæ ai un serviciu. o lume în care „a deveni autonom“ e un eufemism pentru „a fi gæsit o slujbæ [un patron]“. În concluzie: tabloul clinic perfect al isteriei. iar munca e un semn al servilitæflii. dar n-avem niciun scrupul cînd e sæ øterpelim din materialele de birou sau sæ subtilizæm piese din atelierul unde muncim. acum cæ sexul e uzat pînæ la mæduvæ. dar ne læudæm cæ n-a trebuit sæ miøcæm un deget. „intimitatea“ îøi dezvæluie bocceaua: e ea însæøi o invenflie socialæ. De altfel. de genul Politehnicæ sau ENA14. Al treilea cerc „Viafla.

Întrebærii „De ce sæ muncim. Øi nu am aøteptat niciodatæ nimic de la ea: o vedem aøa cum e. control.lîngæ noi. Aceastæ populaflie flotantæ trebuie ocupatæ. de înrudire. de luptæ. ceasurile de parcare au cedat locul „parcometrului uman“: cineva care stæ øi se plictiseøte pe stradæ væ înmîneazæ un bilet de parcare sau væ închiriazæ o umbrelæ în caz cæ plouæ. competenfla lor socialæ øi emoflionalæ sînt din ce în ce mai importante în evaluarea muncii lor (. concediindu-i prea uøor. magazioneri. ceea ce.. care neagæ dimensiunea participærii. la anotimpuri. Suplinitorul e figura acestui muncitor care nu mai e un muncitor. teoretizeazæ un filosof de la resurse umane. Manageri.“ Ansamblul sarcinilor care n-au putut fi delegate automatizærii formeazæ o nebuloasæ de posturi. atît de bine plætite øi atît de dorite. pînæ la urmæ. la fiinfle. se întinde o majoritate devenitæ supranumeraræ. participare la o operæ comunæ prin legæturile care se fles între cei care coopereazæ în universul producfliei. avînd ca punct central de atracflie un „muzeu al mineritului“ în care sînt simulate accidentele miniere pentru vizitatori. delocalizarea. concepflie. a tot ceea ce nu-i era propriu: familiaritæfli de cartier. La Rouen. de cercetare. øi adoratæ. face ca asupra maøinii sæ apese un risc. Va trebui deci ca demolarea „acquis-urilor sociale“ sæ continue.. la feluri de a face øi de-a vorbi. necesari bunei funcflionæri a maøinii. øi care. Ordinea muncii a fost ordinea unei lumi. Oroarea muncii se regæseøte mai puflin în munca însæøi. pot fi ocupate de orice fel de oameni – personal de întreflinere. automatizarea øi computerizarea producfliei au progresat atît de mult. nu se mai poate agrega într-o forflæ. cît se leagæ de necesitatea politicæ de a produce producætori øi consumatori. programatori. priceperea lor. ajutor psihologic etc. a fost convertitæ într-un parc tematic. Chiar øi planurile lor legate de sex le îmbunætæflesc productivitatea. pentru a-i aduce în matca muncii salariate pe cei mai recalcitranfli. chelneri. încît au redus la aproape nimic cantitatea de muncæ vie necesaræ confecflionærii oricæror mærfuri. atunci?“. de igienæ. oameni de øtiinflæ.. care nu mai are o meserie. De unde øi ambivalenfla raportului cu munca. cît în distrugerea metodicæ.. Ei sînt adeværaflii întreprinzætori. Exploatare a forflei de muncæ individuale øi colective prin aproprierea privatæ sau socialæ a plusvalorii. care a fost celebræ timp de un secol pentru grevele ei violente.. ingineri nu înceteazæ literalmente niciodatæ sæ munceascæ. în Libération: „Pentru bunæstarea mea. flinutæ-n frîu. confirmæ de- partamentul de resurse umane de la Daimler-Benz. în disperare de cauzæ. Aceasta nu va mai fi evaluatæ în numærul de ore de prezenflæ. de meserie. ci pe baza obiectivelor atinse øi a calitæflii rezultatelor. consumul øi petrecerea timpului liber nu fac decît sæ accentueze øi mai tare lipsa acelui ceva de la care ar trebui sæ ne distragæ. nediferenfliatæ. Træim paradoxul unei societæfli de muncitori færæ muncæ. asistenflæ la domiciliu. în acelaøi timp în care muncitorii au devenit ceva accesoriu. care e într-adevær utilæ derulærii producfliei.). comunicare. Se spune cæ sîntem dezamægifli de întreprindere. timp de secole. ci doar competenfle pe care le vinde de-a lungul însærcinærilor lui øi a cærui disponibilitate e øi ea o muncæ. Explozia sectorului sclavagist al „serviciilor personale“ trebuie sæ continue: femei de serviciu. Pentru a fi dezamægit trebuie sæ fi sperat cîndva. munca se departajeazæ din ce în ce mai vædit în posturi foarte calificate. T însoflit de o intensificare continuæ a normelor de securitate. ataøament la locuri. Evidenfla ruinei sale tetanizeazæ numai la gîndul la tot ceea ce urmeazæ. deopotrivæ detestatæ. fiindcæ n-a onorat loialitatea pærinflilor noøtri. îngrijiri. prostituflie. Mina din Carmaux. pentru cæ o parte din noi e pusæ în joc în ea. Ei sînt efectiv una cu munca lor. Aceste douæ dimensiuni sînt confundate vicios în nofliunea de muncæ. În întreprinderi. explicæ indiferenfla muncitorilor faflæ de retorica marxistæ. (. legate de punerea în practicæ a tuturor noilor cunoøtinfle necesare noului proces de producflie computerizat. de întreflinere øi supraveghere a acestui proces. otul de conduitæ øi de culturæ. spre neliniøtea tuturor responsabililor cu resursele umane. consultanfli. øi totodatæ faflæ de retorica managerialæ. în care distracflia. azi. nu toatæ lumea îi ræspunde ca aceastæ fostæ dependentæ de venitul minim garantat. care trece de la o sarcinæ la alta øi nu ræmîne mult timp într-o întreprindere.. încît minoritæflii care le acapareazæ nici prin gînd nu i-ar trece sæ lase sæ-i scape vreo firimituræ. „Colaboratorii întreprinderii. are mai puflinæ legæturæ cu necesitatea economicæ de a produce mærfuri. ea fiind pulverizatæ într-o multitudine de interstiflii. Cîøtigurile productivitæflii. cu confort variabil. de a salva prin orice mijloace ordinea muncii. pentru cæ ne înstræineazæ de ceea ce facem. care. pe cei care nu se predau decît în fafla posibilitæflii de a cræpa de foame sau de-a ajunge în puøcærie. Aici rezidæ paradoxul actual: munca a triumfat færæ rest în fafla tuturor celorlalte feluri de a exista. La marginea acestui nucleu de muncitori efectivi. pînæ azi n-am gæsit o metodæ disciplinaræ mai bunæ decît munca salariatæ. capacitatea lor de inovare øi grija pentru dorinflele clientelei constituie materia primæ a serviciilor inovatoare. singurele care creeazæ nevoia unor asemenea servicii. nefiind niciodatæ în centrul procesului de producflie. dar atît. începe sæ se rindeluiascæ pe sine. Confuzia sentimentelor care înconjoaræ chestiunea muncii se poate explica astfel: nofliunea de muncæ a acoperit întotdeauna douæ dimensiuni contradictorii: o dimensiune a exploatærii øi o dimensiune a participærii. Aceastæ mînæ de lucru flexibilæ. E un soi de Disneyland în care se face skateboard øi biciclism. De aici øi spectacolul tuturor acestor 162 . prin subutilizare. ocupatæ cu astuparea gæurilor nemecanizate. de sat. care neagæ dimensiunea exploatærii. muncitori la bandæ. în tofli cei care au trebuit dezrædæcinafli pentru ca munca sæ ajungæ sæ aparæ ca singurul fel de a exista.) Motivaflia lor. de o accelerare a modelor trecætoare. „Întreprinderile cele mai creative sînt cele în care relafliile intime sînt cele mai numeroase“. (. nefiind ocupabile de maøini. øi în locuri de muncæ subcalificate. Regretæm doar cæ pærinflii noøtri au cæzut în capcanæ. cursuri particulare. cum n-a încetat niciodatæ sæ fie: un joc al fraierilor. Existæ un risc serios sæ ajungem sæ-i gæsim o slujbæ dezafectærii [désoeuvrement] noastre. Primele sînt atît de pufline. fac parte din capitalul întreprinderii. mecanizarea. Ameninflarea unei demobilizæri generale e fantoma care bîntuie sistemul de producflie prezent. feng shui. Or. acela al posibilitæflii sabotærii ei. Dezastrul e prealabil aici: rezidæ în tot ceea ce a trebuit distrus. masaj.) Comportamentul lor. E o minciunæ. muncitori sezonieri etc. coordonare. A munci. A se produce pe sine e pe cale sæ devinæ ocupaflia dominantæ a unei societæfli în care producflia a ajuns færæ obiect: ca un tîmplar care a ræmas færæ atelier øi. într-o îmbræfliøare angoasantæ. Trebuia sæ mæ ocup de asta“.

oraøul e fetiøizat acum. Manufacturile din Lille devin sæli de spectacol. dar øi prin forflæ. va duce la o mai bunæ stabilitate emoflionalæ. E un marketing dezvoltat pe un „teritoriu“ în care totul trebuie valorizat sau constituie un patrimoniu. a amestecului de muzici de doi lei. øi oraøul medieval ori oraøul modern. de bastoane 11–14 March 2010 telescopice øi de vatæ de zahær. ar trebui sæ-i incite sæ nu mai vorbeascæ nici de „la flaræ“. ea pulverizeazæ tocmai ceea ce venise sæ caute. ci pentru ceea ce eøti. Metropola vrea sinteza întregului teritoriu. Ele sînt insulifle ale feeriei mærfii. pentru talentele relaflionale. cæ nu muncim. Centrele istorice. Pe un afiø municipal. pe care l-au distrus. oameni færæ locuinflæ. la o mai mare uøurinflæ în deschiderea relaflionalæ. A fi mobilizat înseamnæ a te raporta la muncæ nu ca la o activitate. uniformitate. Controlul se integreazæ de minune în peisajul mærfii. tofli cei care încarneazæ un alt mod de folosire al vieflii. Clædiri masive øi fluide. A te organiza dincolo de øi împotriva muncii. Al patrulea cerc „Mai simplu. care alocæ supraviefluirea doar subiectivitæflilor conforme øi lasæ baltæ tofli „indivizii cu risc“. cît prin înlænfluirea reflelelor sale. øi pe de altæ parte el e maøina de triat. Aparatul de producflie prezent e deci. substituindu-i-se în locurile unde a fost. Vitrificærii teritoriului mondial îi øade bine cinismul arhitecturii contemporane. mai fun. la o acuitate intelectualæ mai bine dirijatæ øi deci la o performanflæ economicæ mai bunæ. munceøte pentru „angajabilitatea“ lui înseamnæ cæ îøi dovedeøte mobilizarea. fline de o tentativæ de salvare a ordinii muncii printr-o eticæ a mobilizærii. un trecut pe care-l putem bine pune în scenæ acum cæ flæranii au ræmas atît de puflini. puflin mai departe. aceastæ giganticæ maøinæ care mobilizeazæ psihic øi fizic. punct de la care e posibil sæ te vinzi pe tine. de zone industriale øi de zone rezidenfliale lotizate. Pe de o parte.“ Fojgæiala acestei lumi mærunte care aøteaptæ neræbdætoare sæ fie selecflionatæ. care-øi albesc dinflii pentru a obfline o promovare. în mod ideal. care divorfleazæ ori se cæsætoresc pentru a avea un start fresh. o mediatecæ sînt tot atîtea variante ale aceleiaøi teme: transparenflæ. pentru excelenta ta cunoaøtere a codurilor sociale. Au existat într-adevær øi oraøul antic. maøinile øi imigranflii. arætîndu-øi. La Beijing. UniCampus Vienna. e vorba de a acumula contacte. pentru zîmbetul øi felul în care øtii sæ te prezinfli. Tocmai pentru cæ e pe cale sæ disparæ. Acelaøi vid care îngheaflæ ajunge pînæ la cele mai îndepærtate dintre clopotnifle. de pensiuni rurale øi de baruri cool: metropola. Ce sæ facem cu turnurile de birouri din La 163 . rezumæ determinarea puterilor dominante de a menfline dominaflia muncii dupæ dispariflia ei fizicæ. e o pînzæ urbanæ unicæ. un cutremur. de „mari ansambluri“19 øi de imense exploatæri agricole. care fac stagii de teatru pentru a deveni leaderi sau cursuri de „dezvoltare personalæ“ pentru „a gestiona mai bine conflictele“. în acest mediu al clasei de mijloc. de fapt. un spital. care se extinde nedefinit de la exodul rural la „periurbanizare“. pentru atenflia curioøilor. competenfle. la intersecflia în care converg toate clasele mijlocii. Ucazul planetar de a se mobiliza la cel mai mic pretext: cancer. La Troyes se lipesc faflade cu grinzi pe clædiri din piatræ. Ceea ce existæ. construite færæ a fi nevoie sæ se øtie ce vor adæposti. Decenfla care îi obligæ pe urbaniøti sæ nu mai vorbeascæ de „oraø“. care învaflæ engleza pentru a da un boost carierei lor. e un peisaj exhibat în fafla mulflimilor stresate øi dezrædæcinate. care le pune la dispoziflia turismului øi a consumului ostentativ. ci ca la o posibilitate. pe de alta îi læsæm sæ moaræ pe cei vii. de a face networking. Îndepærtatæ din hipercentre. sæ fii remunerat nu pentru ceea ce faci. deci de „capitalul uman“. Sufocanta afectare siropoasæ a pieflelor de Cræciun se plæteøte întotdeauna printr-un numær crescut de paznici øi de polifliøti comunitari. Mobilizarea e aceastæ lejeræ dezlipire de sine. Aceasta e funcflia propriu-zis politicæ a aparatului de producflie prezent. cui vrea sæ vadæ. menflinute prin tîrguri festive øi prin esteticæ. færæ formæ øi færæ ordine. Ce de suprave. un agent de curæflenie îi întinde mîna unui gardian public. nici de departe. merge la frizer. Ceea ce se întinde în jurul nostru nu mai seamænæ cu asta nici de aproape. nedefinitæ øi nelimitatæ. care pompeazæ energia oamenilor devenifli excedentari. sloganul: „Montauban. Totul coabiteazæ în ea. Un liceu. un continuum mondial de hipercentre muzeificate øi de parcuri naturale. propriul patron øi propriul produs. fæcînt locul curat.verso tineri care se antreneazæ sæ zîmbeascæ pentru un interviu de angajare. nu existæ oraøul metropolitan. mai mobil. centrul betonat din Le Havre a intrat în patrimoniul UNESCO. Cæ muncim.photo credit: Bogdan Ghiu ghere poliflieneascæ mai presupune øi magia! Acest gust pentru autenticul-între-ghilimele. Metropola e moartea simultanæ a oraøului øi a satului. E noua normæ de socializare. Bologna Burns. o micæ întreprindere. rezistîndu-i astfel acestei maøini. aceastæ minimæ smulgere din ceea ce ne constituie. care se duc în cluburi pentru a stimula spiritul de echipæ. Sîntem fiecare pentru sine. øi pentru controlul aferent. fafla sa autoritaræ. antrenîndu-se sæ fie naturalæ. mai sigur!“ Sæ nu ni se mai vorbeascæ de „oraø“ øi de „sat“ øi cu atît mai puflin despre antica lor opoziflie. Mobilizarea opereazæ fuziunea celor doi poli contradictorii ai muncii: participæm aici la exploatarea ei øi se exploateazæ orice participare. extirpînd microbii. øi e. ea vine sæ caute acolo „o viaflæ de cartier“ pe care nu ar gæsi-o niciodatæ în casele prefabricate. care ar putea fi aici sau la fel de bine oriunde altundeva. „terorism“. îøi gæsesc cuminfli locul în organigrama metropolei. flinem în viaflæ fantomele. neutralitate. nu atît geografic. face „proiecte“. Faptul cæ øomerul îøi scoate piercingurile. aceastæ condiflie de înstræinare pornind de la care Eul poate fi considerat un obiect al muncii. însofleøte mica burghezie în colonizarea cartierelor populare. øi nu forfla ta de muncæ. Epoca este a amestecului. o zonæ dezolatæ. oraø curat“. a manifesta existenfla unei vitalitæfli øi a unei discipline în demobilizarea însæøi e o crimæ pe care o civilizaflie aflatæ cu spatele la zid nu ne-o poate ierta. care nu mai existæ. a dezerta colectiv din regimul mobilizærii. singurul mod în care putem scæpa cu viaflæ din ea. hutong20-urile care înconjurau Oraøul Interzis au fost distruse øi se construiesc altele false. locuri ale ræzmeriflei pentru multæ vreme. „«Dezvoltarea personalæ» cea mai intimæ. pretinde un guru oarecare. ca Istorie. o artæ a pastiøei care ne aduce aminte de magazinele în stil victorian de la Disneylandul din Paris. ci de „urban“. Øi gonind de acolo særacii. pe de o parte.

dar vulnerabilæ. de la o bancæ. a Mogadiscioului sau Nablusului. Un curent care trece printr-o întreagæ reflea de fibre optice. pentru a se apæra de eventualii atacatori.. e total compatibilæ cu ræzboiul. Un cælætor scoflian. la Kamagasaki. sæ cunoøti terenul la perfecflie. Conflictul armat nu e decît un moment al reconfigurærii ei constante. dimpotrivæ. sînt de-acord. subtilæ.). ca un copil care ar construi peste tot aceeaøi cæbænuflæ. izolare. Zvonurile nu pot fi puse sub ascultare. Ræmîn totuøi.“ Pentru a supravieflui în uniformitatea înconjurætoare. care îøi reconstituie universul lui de bæcan pe-o insulæ pustie. atît de banalæ. Bætæliile duse de marile puteri seamænæ cu o muncæ poliflieneascæ.. dupæ ce insurgenflii au ars Primæria din Paris în mai 1871. Un ofifler al forflelor de apærare israeliene. conform ultimelor informaflii primite (. în Chiapas sau la Courneuve“.. Astfel. aceastæ coliziune finalæ a satului øi a oraøului. Un ofifler NATO aplicæ. Paradoxul face ca locurile cele mai de nelocuit sæ fie singurele locuite cumva. Kilometrii øi sæptæmînile n-au împiedicat propagarea focului. Ar fi insuportabilæ pentru oricine dacæ nu ar fi întotdeauna o mobilitate a spafliului privat.. am væzut Roma øi multe alte lucruri: nimic nu se poate compara cu ce am væzut astæ-searæ“. Constrînøi de gherila palestinianæ sæ pæræseascæ stræzile. dar pentru a propaga revolta timp de o lunæ øi pentru a fline poliflia în øah trebuie sæ te øtii organiza. Tocmai fiindcæ e o arhitecturæ de flux. sæ împærtæøeøti un limbaj øi un inamic comun. militare øi poliflieneøti. în batalionul lui de artileriøti. susceptibile sæ se recombine la nesfîrøit. „o metodæ participativæ care îl implicæ pe fiecare în analiza. unica opfliune e aceea de a-fli reconstitui færæ încetare lumea interioaræ. de asediat. din posesia totalæ a unui teritoriu. e doar punerea lui în miøcare. Nimic nu se comparæ cu un plan elaborat în comun pentru a creøte adeziunea øi motivaflia“. Suplæ. în gæurile negre ale metropolei. Viul îøi are cartierele în ghetouri. pe lîngæ cæ se adapteazæ la metropolæ. Oamenii Comunei sînt niøte nemernici înfiorætori. atît de cunoscutæ.. dupæ bætælia de la Nablus. e øi un flux de fiinfle øi de lucruri. îøi repune în cauzæ organizarea ierarhicæ. dar ce artiøti! Øi nu au conøtiinfla operei lor! (. Metropola e terenul unui neîncetat conflict de joasæ intensitate. ale cærui puncte culminante sînt ocuparea Basrei. de satelifli. mereu de refæcut. dar (øi nu e deloc o surprizæ) øi locurile cele mai periculoase. „Intervenfliile“ nu vizeazæ atît victoria sau restabilirea ordinii. neîncetat. ei învaflæ sæ înainteze vertical øi orizontal înæuntrul construcfliilor urbane. sînt readuse la viaflæ de øomajul în masæ øi acum strælucesc mult mai intens decît Cartierul Latin. execuflia øi evaluarea unei acfliuni.22 Atît prin verb. în schimb. metropola. Iatæ: am ales metodologia care mæ face sæ traversez pereflii.Défense. unde n-ai ce sæ faci decît sæ-fli aranjezi mobila øi sæ perfecflionezi designul interior. e superb. (. un RER24.. de la un hotel la altele – pretutindeni aceastæ stræinætate.. O închidere brutalæ a frontierelor datoritæ unei epidemii violente. printre care evoluæm. Cartierele-dormitor de la periferia nordicæ a Parisului. un blocaj organizat al axelor de comunicare. A lua un TGV. sæ smulgæ uøile øi sæ baricadeze cu ele ferestrele øi sæ facæ la fiecare etaj un post de tir. sæ dærîme scærile de la parter øi sæ gæureascæ tavanul. O veche magherniflæ squatatæ va pærea întotdeauna mai populatæ decît apartamentele la modæ. ci. Multiplicarea mijloacelor de deplasare øi de comunicare ne smulge necontenit lui aici øi acum. Forflele armate. cît continuarea unei întreprinderi de securizare care funcflioneazæ deja. el e øi arma lor. renunflînd la alta. atestæ splendoarea specialæ a puterii în flæcæri: „(. de la Part Dieu sau Euralille21? Expresia „nou-noufl“ contractæ în ea întregul lor destin. Un curent care ar vrea sæ antreneze totul în mobilitatea lui færæ speranflæ. Instituflia militaræ. soldaflii israelieni. Centrele oraøelor se oferæ nu ca locuri identice. Ele sînt reversul decorului electronic al metropolei mondiale. leagæn al metodelor disciplinare. de camere de supraveghere. sæ gæureascæ pereflii pentru a face casele sæ comunice. prin tentaflia de a fi mereu altundeva. cît øi prin foc. un telefon mobil. prinse în ochiurile reflelei metropolitane. se transformæ în arhitecfli de interior. în Bronxul de sud. Se pot arde maøini din plictisealæ. licenfliat în filosofie. Planul e discutat øi rediscutat zile în øir.. care sæ mobilizeze pe toatæ lumea. ci se difractæ într-o serie de microoperaflii. de design sau printre playlisturile unui iPod. pentru asigurarea securitæflii. ruinele templelor de la Tunghoor în Punjab.). pæræsite de o micæ burghezie plecatæ în cæutarea vilelor. de-a lungul antrenamentelor. øi tot decorul se præbuøeøte. oraøul a fost mult timp un loc de evitat. Un criminolog le cere celor din CRS sæ se organizeze în mici unitæfli mobile øi profesionalizate. Ræzboiul nu mai e izolabil în timp. de aceastæ datæ în favoarea insurgenflilor. pentru ca niciodatæ aceastæ lume sæ nu se opreascæ din fuga cætre pierzanie. de linii de tren de mare vitezæ. cîteva fragmente de oraø øi cîteva reziduuri de sat. Metropola nu e numai aceastæ îngræmædealæ urbanizatæ. o øi modeleazæ. El le recomanda viitorilor insurgenfli ai Parisului sæ ocupe casele stræzilor baricadate. sînt ultimele locuri vii øi în care se poate træi. Aceastæ mobilitate nu implicæ decît smulgere. Bidonville-urile. pregætirea. pentru a fi deja acolo. metropola e una dintre cele mai vulnerabile formafliuni umane din cîte au existat. dærîmînd perefli øi tavane pentru deplasare.. Ca Robinson. atîta doar cæ insula noastræ pæræsitæ e chiar civilizaflia noastræ øi sîntem miliarde care debarcæm pe ea. ca sæ-øi protejeze pozifliile. a interiorului portativ.. iar eu refuz sæ-i urmez interpretarea. alegînd una. Urbanul e mai mult decît teatrul înfruntærilor. o carenflæ oarecare într-o aprovizionare vitalæ. în aøteptarea urmætoarei mutæri. De la o garæ.) niciodatæ nu mi-am închipuit ceva mai frumos. Nu e finalul cocooning25-ului. Incendiul din noiembrie 2005 nu se naøte din særæcia extremæ. ea începe sæ pluteascæ. Primilor incendiatori le-au ræspuns alflii. acolo unde se aøtepta mai puflin. în paralel. ci ca oferte originale de ambianflæ. tradiflionalæ.) Am væzut ruinele de la Amalfi scældate de valurile azurii ale Mediteranei. de oameni. într-un soi de shopping existenflial între stilurile de baruri. Luxurianfla metropolei e aceastæ amestecæturæ aleatorie de ambianfle definite. trebuie sæ dispui de complicitæfli. Unde devine dificil sæ aøtepfli chiar øi a nu øtiu cîta garnituræ de metrou. Asta ne reaminteøte de sfaturile lui Blanqui23. Trebuie sæ cîøtig (. nemaiputînd sæ 164 . Bula privatæ nu se sparge. încît fline loc de ultimæ familiaritate. Pentru militari.) Vreau sæ îl surprind! Asta e esenfla ræzboiului. în numeroase metropole. explicæ: „Inamicul interpreteazæ spafliul într-o manieræ clasicæ. Ca un vierme care avanseazæ mîncînd tot ceea ce îi stæ în cale“.. În care sîntem asaltafli de informaflii ca de tot atîtea forfle ostile. exil. Unde nu ne mai ræmîne decît sæ fugim. „cæ e în Burkina Faso. de la un centru comercial. aøa cum s-a tot spus. „Cu mp3 playerul meu sînt stæpînul lumii mele. Poliflia øi armata s-au adaptat pas cu pas.. pentru a nu cædea în capcanele lui.

Controlul permanent al fluxurilor de informaflii. de a furniza explicaflii. Economia americanæ e atît de dependentæ de fluxurile continue de furnituri provenind din Asia. e adeværat. de a face puflinæ ceremonie în jurul chemærilor lor la supunere øi pînæ la urmæ. fiind cu toflii conectafli. cu pagubæ øi zarvæ. Aduceau cu sine una dintre armele responsabile de înfrîngerea lor. i-ar fi venit de hac de mai bine de un deceniu. oameni de afaceri øi jucætori la bursæ. Nici vorbæ. „economia nonautistæ“ – îøi face de-acum o profesie din a demonstra uzurpærile. unui fiøier ADN. sinonim cu dezastrul. Pentru unii „experfli“. am atins fundul. De tofli cei care nu mai reuøesc sæ se identifice cu munca lor øi se rezervæ pentru timpul lor liber. ci creøterea ne deprimæ. Unul îl întreabæ pe celælalt: «Tu înflelegi ce Bologna Burns. nu. sîntem pe sec. mai multe relaflii“ Treizeci de ani de øomaj în masæ. prestidigitafliile. unui paøaport biometric. pe care o accentueazæ øi mai tare exemplul pensionarilor øi supraexploatarea cinicæ a unei mîini de lucru flexibilizate. cînd deveneam cu toflii bogafli. Præbuøirea Al cincilea cerc „Mai pufline bunuri. Primul gest pentru a se putea ivi ceva în sînul metropolei. Bolivia e vorba de o discreditare violentæ øi durabilæ a acestei religii øi a clerului ei. dacæ nu chiar descoperifli. Banul nu mai e respectat niciunde. foarte serios. iluzia cæ un guvern de stînga ar putea ferici poporul27. Glumæ ruseascæ: „Se întîlnesc doi economiøti. pentru ca alte posibilitæfli sæ se deschidæ. Proasta reputaflie a pieflei. Contabilitatea întreprinderilor mærturiseøte cæ nu mai øtie unde se naøte valoarea. T e razna în lumea economiei. færæ turbarea øi vastele mijloace ale apologeflilor ei. Øi este ceea ce au înfleles øi docherii americani aflafli în grevæ în octombrie 2002 pentru menflinerea a 300 de slujbe øi care au blocat zece zile principalele porturi de pe Coasta de Vest. Ultimul curent mai viu al pretinsei „øtiinfle economice“ – curent care se numeøte. în toate avîntærile cætre un viitor cæruia i s-a pierdut urma. Ceea ce te întreb eu e: Înflelegi»?“ Pærfli din clerul însuøi mimeazæ intrarea în disidenflæ øi critica dogmei. supervizabilitatea ei. dacæ miøcarea s-ar fi prelungit încæ o lunæ. Dar iatæ cæ ne-am cheltuit toate rezervele de iluzie. nodurile ei care pot fi desfæcute pentru a opri circulaflia. Munca nu mai e înduratæ ca un dat al condifliei umane. Structura ei în reflea. cine s-a aplecat asupra ultimilor ani ai URSS va desluøi færæ probleme în toate apelurile la voluntarism ale conducætorilor noøtri. Treizeci de ani punctafli. pentru a încerca apoi sæ blocheze economia. indicii corupfli ai unei øtiinfle al cærei singur rol tangibil e acela de a vîntura moaøtele în jurul elucubrafliilor celor dominanfli. de cîteva antracte de iluzie: antractul 1981–’83. nu munca lipseøte. de creøtere în doliu øi tot mai vor sæ credem în economie. tofli cei fofilafli. am înfleles: nu economia e în crizæ. øi eu sînt economist. a Boeingurilor Fondului Monetar Internaflional. Douæzeci la sutæ din tinerii germani. Un expert american în securitate explicæ înfrîngerea din Irak prin capacitatea gherilei de a profita de noile moduri de comunicare. Argentina. nici de cei care-l au. Zece mii de oameni pot face sæ se clatine cea mai mare putere economicæ mondialæ. Metropola produce însæ øi mijloacele propriei ei distrugeri. Cu de-a sila. De altfel. Trebuie s-o mærturisim: litania cursurilor bursiere ne atinge cam tot atît cît o liturghie în latinæ. continentele acestea întregi care au pierdut credinfla economicæ dupæ trecerea. toatæ infrastructura ei tehnologicæ de noduri øi de conexiuni. se întîmplæ?» Celælalt ræspunde: «Stai sæ-fli explic». am fi asistat la o „întoarcere la recesiune a Statelor Unite øi la un coømar economic pentru Asia de Sud-Est“. sæ fi ajuns la o concluzie asemænætoare.photo credit: Bogdan Ghiu ci. în toate aceste profesiuni de credinflæ în „reforma“ a orice. cæ nu sînt teroriøti în avion. acolo. Multiplicarea telefoanelor mobile øi a punctelor de acces la internet a furnizat gherilei mijloace inedite de a se organiza øi de a se face atît de greu de atacat. e acela de a-i opri al sæu perpetuum mobile. tofli cei ce se omoaræ cel mai puflin øi sînt cei mai avantajafli. multiculturalæ øi cultivatæ. cît reflele cibernetice. Progresul a devenit peste tot. Internetul trebuie sæ reziste unui atac nuclear. Despre ce vorbim aici sînt toate acele flæri. Aceastæ lume n-ar merge atît de repede dacæ n-ar fi urmæritæ constant de propria præbuøire. antractul internet (1998–2001).verso mascheze scenele de carnaj care-l bîntuie în permanenflæ. încît costul blocajului urca la un miliard de euro pe zi. dupæ ce au pipæit un pic de Bancæ Mondialæ. ne-am fi gæsit fiecare o slujbæ virtualæ. de „crizæ“. primele trosnituri în structura Zidului. arhitectura ei descentralizatæ sînt menite sæ punæ metropola la adæpost de inevitabilele ei disfuncflionalitæfli. În Guineea. cînd. E ceea ce au înfleles rebelii thailandezi care fac sæ saræ în aer releele electrice. Ultima mare panæ de curent din Europa a arætat-o: a fost de-ajuns un incident la o linie de înaltæ tensiune pentru a arunca în întuneric o bunæ parte din continent. munca e prea multæ. De tofli cei trecufli pe linie moartæ. „Ce sînt o mie de economiøti de la FMI zæcînd pe fundul mærii? – Un bun început“. 11–14 March 2010 «Nu. Øi nu vorbim aici de tofli cei care træiesc din tot soiul de combinaflii sau traficuri ori de cei care sînt de zece ani pe venitul minim garantat. Cæci nefericirea generalæ nu mai e suportabilæ de îndatæ ce apare aøa cum e: færæ cauzæ øi motiv. Graflie unui cip cu identificare prin radiofrecvenflæ. care au blocat universitæflile. Rusia. UniCampus Vienna. 165 . sîntem cîfliva care am ajuns la aceastæ concluzie. antractul anilor bænoøi (1986–’89). aøa cum otul totul era razna în URSS în epoca lui Andropov. cînd o Franflæ multicoloræ. nu criza. într-un fel sau în altul. nici de cei care nu-l au. cîøtiga toate cupele mondiale. dar una singuræ. se glumeøte la Banca Mondialæ. de oameni øi de mærfuri trebuie sæ securizeze mobilitatea metropolitanæ. de aceastæ crizæ a vocafliilor pe care o suferæ molcom economia în Occident. nu e greu sæ expli. Fiecare reflea are punctele ei slabe. la drept vorbind. în percepflia simflului comun. ræspunde primul. Statele Unite au adus cu ele nu atît democraflia. cæ nu se furæ bancnote din comerfl. atunci cînd sînt întrebafli ce vor sæ facæ în viaflæ. De tofli cei afectafli de aceastæ stranie detaøare în masæ. Prin invazia lor. deøi e foarte probabil ca øi ei. E ceea ce au înfleles demonstranflii anti-CPE26. Nu despre ei vorbim. economia este criza. aøa cum o fac toate religiile. pentru ca flesætura sæ implodeze. Din fericire pentru noi. ræspund: „artist“. sæ se asigure cæ nu lipseøte nimic din stocul de marfæ.

profesori. azi. ræspund patronii øi guvernanflii. în acelaøi timp. O asemenea øtiinflæ ar putea sæ ne facæ sæ regretæm cîndva vremurile bune ale indicatorilor înøelætori. tofli se privesc surîzætor. moartea URSS n-a venit prin ridicarea la revoltæ a unui popor. o nouæ idee a producfliei ca producflie de bunuri relaflionale øi a consumului drept consum de situaflii. ca muncæ asupra sinelui. în ateliere.“ Sæ mergem spre o „economie sænætoasæ“. care înfruntæ aceastæ situaflie. am fost pacificafli pentru ea. care nici mæcar nu se mai chinuie sæ îndulceascæ „durele legi ale economiei“ øi demonteazæ o uzinæ în timpul nopflii ca s-o mute altundeva. nu e nici prea multæ gælægie. Cu toflii se împærtæøesc din sentimentul just cæ formeazæ o nouæ umanitate. Eram totuøi bine fæcufli pentru economie. însæ în numele tuturor. zæmislite de la bazæ. Fiecare clarificare a frontului e marcatæ în Franfla de invenflia unui nou moft. A mînca bio. în punerea bazelor unei „noi economii“. intermediari de tot soiul formeazæ în Franfla aceastæ nonclasæ. În acelaøi fel. În ultimii zece ani acesta a fost ATTAC29. care îøi trage un profit din asta. niøte zen sau un film de animaflie. bæncile. în birouri. cu neverosimila taxæ Tobin30 – a cærei instaurare ar fi cerut nici mai mult nici mai puflin decît un guvern mondial –. materiile prime. Downshifting-ul nu e din întîmplare flamura publicitarilor disidenfli ai revistei Casseurs de pub. Cæci în Istorie nu existæ întoarceri.32 Inventatorii creøterii zero – Clubul de la Roma. ci s-a fæcut de cætre o nomenclaturæ în reconversie. ultima. dar cînd mæcar nimeni nu credea în ei. care s-a prefæcut întotdeauna a crede în economie ca într-o realitate. porneøte acum cu ideea nebuneascæ de a le reconstitui ca tot atîtea medii controlate. øi rareori cea mai puflin modernæ dintre ele. Mici comercianfli. care vrea sæ ajungæ materia raporturilor umane. Sate ecologice. Incitarea de a reveni la trecut nu exprimæ niciodatæ decît una dintre formele de conøtiinflæ ale propriului timp. Øi au dreptate. flesutul ei. o fracfliune a clasei conducætoare s-a eliberat mai întîi de toate sarcinile anacronice care o legau de popor.blocului socialist nu va fi consfinflit triumful capitalismului. gelatina aceasta socialæ compusæ din masa celor care ar dori pur øi simplu sæ-øi ducæ mica viaflæ privatæ ferifli de istorie øi de tumulturile ei. se spunea în uzine. biotehnologii øi convivialitate aparflin aceleiaøi „paradigme civilizaflionale“ în formare. Comedia a durat cît a durat øi s-a sfîrøit în puræ mascaradæ. capabilæ de orice pentru a-øi pæstra ochii închiøi.33 Aceastæ convergenflæ nu e întîmplætoare. jurnaliøti. iatæ øi downshifting31-ul. Øi nu ezitæ sæ trimitæ trupele speciale ale jandarmeriei pentru a opri o grevæ – ca în cazul celei de la SNCM28 sau cînd cu ocuparea unui centru de triaj. a folosi bicicleta. O singuræ opfliune alternativæ la apocalipsa în desfæøurare: downshifting-ul. e cordialæ. proprietatea lui îøi îndeplineøte pe deplin funcflia. acest curios agregat færæ forflæ al celor care nu vor sæ opteze. Sociabilitatea metropolitanæ actualæ e incubatorul lor. A deveni frugal cu bucurie în suflet. cea mai înfleleaptæ. în 1972 – erau ei înøiøi un grup de industriaøi øi de funcflionari care se bazau pe un raport al ciberneticienilor de la MIT. A te mulflumi cu strictul necesar. pe terasa unei cafenele cool. Ideea unora de a reveni la economia trecutului e ceafla oportunæ în spatele cæreia alflii vehiculeazæ ideea unui mare salt tehnologic. cluburile. Lumea povesteøte. mai ales. pe de alta. Ea a preluat controlul privat asupra a ceea ce controla deja. Simplitate voluntaræ. downshifting-ul pretinde s-o salveze ca moralæ. øi anume aceea de a-i permite sæ se bucure de propria viaflæ la adæpost de existenfla publicæ. nici prea multæ liniøte. în timp ce alflii se vor duce sæ facæ niflicæ olærie. „Ei se fac cæ ne plætesc. Aceastæ „bioeconomie“ în gestaflie concepe planeta ca pe un sistem închis ce ar fi de gestionat øi pretinde cæ pune bazele unei øtiinfle care ar integra tofli parametrii vieflii. særæcia øi emigraflia. care sæ îmbræfliøeze toate calitæflile fiinflelor. De generaflii am fost disciplinafli pentru ea. Capitalismul a dezintegrat spre propriul profit tot ceea ce mai ræmînea din legæturile sociale. a te læsa de fumat øi a supraveghea cu strictefle produsele cumpærate. complexele militaro-industriale. Aøa cum nu se mai credea în URSS pe timpul lui Andropov.“ „Sæ nu exploatæm sælbatic capitalul nostru natural. Nu mai existæ decît acest straniu strat intermediar al populafliei. nu mai puflin ca burghezia. cea mai rafinatæ. Apple øi downshifting-ul se înfleleg în mod curios asupra civilizafliei viitorului. T activitaoatæ tea ucigaøæ a puterii prezente constæ. A consuma øi a produce mai puflin. la Rennes. Pentru unii. programul de reformæ al Capitalului. spiritualitate. se glumeøte moderat. „Sæ evitæm regularizarea prin haos. Dacæ ATTAC øi cursurile lor de educaflie popularæ au încercat sæ salveze economia ca øtiinflæ. Un moft înlocuindu-l pe celælalt. Øi cæ aceastæ politicæ. statul a conceput întotdeauna economia ca politicæ. Mai tîrziu unii vor merge sæ dea cu sæpæliga într-o grædinæ de cartier. De la Colbert pînæ la De Gaulle. pe de o parte.“ Pe scurt: sæ devenim economi. e o politicæ de selecflie în masa unei umanitæfli devenite accesorie. anunflînd personalului închiderea ei a doua zi dis-de-dimineaflæ. Proclamînd sfîrøitul socialismului. în gæoacea privatæ a vieflii sale. trecînd prin Napoleon al III-lea. „Sæ nu mai fie aøa!“. între prieteni. øi. fiindcæ astfel øi-a putut pæstra neutralitatea. „A revaloriza aspectele noneconomice ale vieflii“ e un cuvînt de ordine al downshifting-ului øi. dimpotrivæ. „A redescoperi adeværata bogæflie în dezvoltarea de relaflii sociale conviviale într-o lume sænætoasæ. puflin næuc: sîntem atît de civilizafli. Aceastæ mlaøtinæ e predispusæ sæ fie campioana falsei conøtiinfle. o nouæ definiflie a muncii. anul trecut. mici patroni. Sæ revenim la economia epocii de aur a micii burghezii: anii 1950. sæ încetæm sæ ne mai prefacem!“. aceea a economiei totale. o nouæ idee de valoare. în gestionarea acestei ruine øi. în Franfla. iar acum a pornit la reconstrucflia lor de la zero pe propriile lui baze. cu apologia „economiei reale“ împotriva pieflelor financiare øi emoflionanta lor nostalgie dupæ stat. „Atunci cînd individul devine un bun econom. ci. nu se mai crede azi. cînd se pretindea cæ se mæsoaræ fericirea poporului dupæ creøterea PIB-ului. De altfel. pentru ceilalfli. care nu mai vrea sæ fie o sferæ separatæ a existenflei. camere de supraveghere video. dotate cu senzori adecvafli.“ Un graphic designer încælflat cu baschefli Converse bea un cocktail de fructe. mica burghezie. Acestei noi umanitæfli îi corespunde o nouæ economie. øi a Capitalului – drept capital uman. „Ca sæ nu mai fie aøa. Øi iatæ ce se aratæ sub tot ceea ce eram obligafli sæ uitæm: cæ economia e o politicæ. noi ne facem cæ muncim“. Matricea sa inte- 166 . în sælile de øedinflæ. dupæ ce a distrus lumile naturale. mici funcflionari. Ea se înscrie în marøul forflat pentru gæsirea unui înlocuitor pentru economie. ci doar a atestat ruina uneia dintre formele sale. am fost fæcufli subiecfli. în fafla ræzboiului care are loc în jurul ei.“ „Sæ nu generæm o crizæ socialæ care ar repune în cauzæ democraflia øi umanismul. producætori în chip natural øi bucuroøi sæ consumæm. cadre. øi ca proletarii. în somnolenfla ei. a ræspuns oligarhia.

Mediul înconjurætor nu e pînæ la urmæ decît asta: raportul cu lumea propriu metropolei. Concentraflia de mercur din laptele matern e de zece ori mai mare decît cea autorizatæ la vaci. acum. Se moare la 35 de ani „de o boalæ îndelungatæ“. Cæci mediul înconjurætor are meritul incomparabil de a fi. dezmæfl de ecrane cu plasmæ. a unei oglinzi gigantice pentru a ne proteja de funestele. al caselor de marcat din supermarket. rîzînd pe seama ei duminicæ. O problemæ globalæ. Cæ invadeazæ pe toate frecvenflele. frustratæ pentru cæ a trebuit sæ-øi depunæ ideea cu scutul antirachetæ la muzeul fantasmagoriilor Ræzboiului Rece. energii curate. din hærmælaia curflilor de øcoalæ sau din umezeala serilor de varæ. cu minimul prefl al unei schimbæri de logo. Nici restul nu mai are mult de træit. Nicicînd vreun context n-a fost mai indiferent øi n-a cerut în schimb. de pericole. ambianflæ electronicæ a cafenelelor-internet. care vin pe lume în cuburi de beton. Cel puflin pînæ nu ne loveøte cu una dintre consecinflele ei previzibile. de prieteni.11–14 March 2010 varea planetei. NASA.34 Ceea ce a luat chipul instituit al unui mediu înconjurætor e un raport cu lumea fondat pe gestiune. pietoni machiafli ca manechine ratate. Doar noi putem asista la propria noastræ anihilare ca øi cum ar fi vorba de o simplæ schimbare de atmosferæ. Automobile ecologice. iatæ-l! El Bologna Burns. de puncte de viaflæ øi de puncte de moarte. propune pulverizarea a milioane de tone de pulberi metalice în stratosferæ. Ea ne priveøte. care variazæ odatæ cu intensitatea øi calitatea legæturilor care ne leagæ de toate aceste fiinfle. Al øaselea cerc „Mediul înconjurætor e o provocare industrialæ“ Ecologia e descoperirea anului. Sînt grupurile care de aproape un secol sînt în avangarda dezastrului øi care îøi fac socoteala sæ ræmînæ acolo. pentru a putea supravieflui în el. promite instalarea. øi rentabilæ. care se proiecteazæ asupra a tot ce-i scapæ. Ei bine. problema globalæ numærul 1 a umanitæflii. odrasle ale dezmoøtenirii ultime. în afaræ. tramvaie cu øuier de secol XXI. cerøetori. De treizeci de ani am læsat asta pe seama Verzilor. Mediul înconjurætor e tot ce îi ræmîne omului atunci cînd a pierdut totul. cu care sîntem flinufli la curent atît de zgomotos. fiindcæ se fac douæzeci de grade în decembrie. dar nu ne atinge. care nu implicæ în fond decît conversia tuturor terenurilor arabile ale planetei în cîmpuri de soia øi de sfeclæ de zahær. de acum. poate. poate. în pavilionul B al centrului de îngrijiri paliative. Gesturile cele mai simple au devenit toxice. Un sfert din speciile de peøti a dispærut din oceane. Voci de sintezæ care fac anunfluri. de autostræzi øi de latex. ca sæ ne facem cæ ne preocupæ luni. o umanitate care dezminflea prin propria existenflæ ordinea interesului øi a abflinerii. Nu ne putem imagina un iad mai complet. Am devenit vecini într-o adunare generalæ de coproprietate planetaræ. Ar fi trebuit sæ tragem concluziile înainte ca ea sæ ne-aducæ aici. mediul va fi pivotul economiei politice a secolului XXI. Inventatorul bombei H. iar de la noi s-ar vrea acum s-o reconstruim øi s-o facem. raze solare. clinchet lucid al bornelor metroului. rotaflie silenflioasæ a camerelor de supraveghere. nu ne atinge. Niciun mediu material nu a meritat niciodatæ numele de „mediu înconjurætor“. Excitaflia morbidæ care îi animæ deacum pe jurnaliøti øi pe publicitari la fiecare nouæ dovadæ a încælzirii globale dezvæluie surîsul de oflel al noului capitalism verde. Dar iatæ cæ ne prinde din urmæ. e ecologia! Solufliile alternative sînt iaræøi el! Sal. din clipocitul apei. øi asta e tot el! Nu mai e nicio photo credit: Martin Juen îndoialæ: væzduhul e verde35. Aceastæ lume are consistenfla ei. Pentru a ne indigna de ultimele progrese ale dezastrului øi pentru a-i compune cu ræbdare enciclopedia. într-o vîlcea. putem avea un mediu înconjurætor. pe care-l aøteptam la cotituræ øi care întîrzia sæ aparæ. ei evolueazæ într-o lume populatæ de prezenfle. Niciodatæ vreun decor nu s-a putut dispensa la fel de uøor de sufletele care-l traverseazæ. dincolo de orbita lunaræ. visul oricærui cultivator serios de cereale. Nu existæ „catastrofæ de mediu“. ca un hit al verii. o indiferenflæ la fel de egalæ. pentru a opri încælzirea climei. consulting de mediu coexistînd færæ probleme cu ultima reclamæ Chanel de-a lungul paginilor glasate ale revistelor de opinie. culeg fructe din supermarketuri øi pîndesc ecourile lumii la televizor. vræjitoare. un raport cu lumea în care exist eu øi mediul meu. Pentru a impune definitiv economia. nebuni. Edward Teller. De la secretariatele de stat pînæ în cafenelele alternative. culmea. Noua economie nu se va impune færæ o selecflie asemænætoare a subiecflilor øi a zonelor apte pentru mutaflie. pe-o stradæ. preocupærile 167 . Situaflia e urmætoarea: taflii noøtri au fost angajafli ca sæ distrugæ aceastæ lume. de toate aceste locuri. care mæ înconjoaræ færæ sæ mæ constituie vreodatæ.verso lectualæ nu e alta decît cibernetica. Fiecærui val de catastrofism îi corespunde de aici înainte o salvæ de „soluflii industriale“. Øi asta-i catastrofa. Existæ doar catastrofa aceasta care e mediul înconjurætor. luminæ albæstruie de lampadare în formæ de chibrit uriaø. amatori de plæceri øi alfli særmani vagabonzi. gestionatæ la fel cum sînt gestionate toate lucrurile. al tipelor cu badge de prin birouri. øtiinfla sistemelor. Nicicînd un mediu n-a fost mai automatic. din mirosurile de præjealæ din bloc. Altæ viziune despre viitor: o umanitate motorizatæ care ruleazæ cu bioetanol de la São Paulo la Stockholm. de metropolæ. Øi buzele care se umflæ cînd muøc din mær – l-am cumpærat totuøi de la piaflæ. etica ei de muncæ øi de avariflie. aøa ni se spune. adicæ pe înstræinare. Cei care locuiesc într-un cartier. Haosul atît de trîmbiflat va fi ocazia acestei trieri sau victoria noastræ asupra acestui detestabil proiect. UniCampus Vienna. Faptul cæ EDF36 a avut neruøinarea de a ne reservi programul ei nuclear ca nouæ soluflie la criza energeticæ mondialæ spune destul despre felul în care noile soluflii seamænæ cu vechile probleme. Alertæ de gripæ aviaræ: ni se promite cæ vor fi omorîte în zbor pæsærile migratoare. Trebuie s-o mærturisim: toatæ aceastæ „catastrofæ“. de duømani. de tot soiul de fiinfle. cei ce-øi duc viafla într-un ræzboi sau într-un atelier nu au un „mediu înconjurætor“. Un raport cu lumea în care nu sîntem fæcufli deopotrivæ øi din foønetul copacilor. adicæ una la care doar cei organizafli global pot avea soluflia. a trebuit ca în secolul al XVII-lea sæ fie internatæ øi eliminatæ toatæ fauna de leneøi. adicæ a controlului lor. Numai noi. Iar pe æøtia îi cunoaøtem. care se anunfla din anii 1970. exilafli ai ultimului ceas. cu sutele de mii.

sæ regæsim ritmurile realitæflii. Cel mai mare val de foamete cunoscut pînæ acum în zona tropicalæ (1876–1879) coincide cu o secetæ mondialæ. cele mai bune sfaturi nu vor mai fi de gæsit la specialiøtii în dezvoltare durabilæ. Sæ producem bio ca sæ putem continua sæ producem. pentru a ne mobiliza. øi cealaltæ toxicæ în mod notoriu. va exista poliflia între ele. Din acel moment. Acolo unde ele vorbesc de „catastrofe“ pentru a desemna derapajele regimului actual de gestiune a fiinflelor øi-a lucrurilor. Ecologia nu e doar logica economiei totale. Ameflifli cum sîntem. Sîntem silifli sæ reînnoim un contact. Færæ ecologie. ca în anii 1980. întrerupæ-se fluxurile internaflionale care menflin tempoul metropolei. Distrugerea lumilor flæræneøti øi a practicilor de producflie alimentaræ a fæcut sæ disparæ mijloacele cu care se putea face faflæ penuriei. ca în anii 1990. epidemiile. Trebuie sæ ne autoconstrîngem pentru a mai putea constrînge. dar doar cu preflul unei existenfle în întregime terapeutice. Dintre semnatarii Protocolului de la Kyoto. vom putea øi noi poate într-o zi sæ fim gratificafli cu un venit garantat. E vorba de a se mobiliza. pentru bogætaøi øi progeniturile lor. „Odatæ ce noua culturæ economicæ øi comportamentalæ va trece în moravuri. Totul îi e permis unei puteri care se autorizeazæ de la Naturæ. Ghicifli de ce. unul dintre rarele momente în care recîøtigæm puflinæ prezenflæ în lume. panorama. De acum încolo va trebui sæ strîngem cureaua în numele ecologiei. sub pretext cæ salveazæ Terra. cu ceea ce e aici.. de data asta pentru mediul înconjurætor. Atîta vreme cît [se va crede cæ] existæ Omul øi Mediul înconjurætor. iatæ care ar fi povara noastræ.. În disfuncflionalitæflile. excelenflæ de mediu. Ceea ce numim „catastrofæ“ nu e decît suspendarea forflatæ a acestei stæri.. Al Gore. Cei care pretind cæ autocontrolul generalizat ne va crufla de la a ajunge sæ suportæm o dictaturæ ecologicæ mint: una va duce la cealaltæ øi le vom avea pe amîndouæ. øi nu altundeva. pentru plebe øi avortonii ei sortifli obezitæflii. dacæ vrem sæ ne salvæm frumosul model civilizaflional. øi a ræmîne destul de anesteziafli. Nu pentru reconstrucflie. ea e øi noua moralæ a Capitalului. aceleaøi de întotdeauna. Sæ ajungem mai iute decît era prevæzut la capætul rezervelor de petrol. de altfel. Nu vom læsa sæ ne fie sustraøi. A nu mai locui nimic ne face vulnerabili în fafla celei mai mici zguduituri a sistemului. ca sæ ne scoatæ din el. încît sæ asistæm la toate astea reflinufli øi civilizafli. Totul e de ræsturnat în discursurile ecologiste. Ucraina øi România. Masa dodoloaflæ øi lipicioasæ a vinovæfliilor lor e prævælitæ pe umerii noøtri obosifli øi ar vrea sæ ne împingæ sæ ne cultivæm propria grædinæ. singurele flæri care îøi respectæ angajamentele sînt. Ceea ce face criza dezirabilæ e faptul cæ. aøa cum o fæceam pînæ acum în numele economiei. Paradoxul prezent al ecologiei e cæ. ca dupæ ræzboi. mediul înconjurætor înceteazæ sæ mai fie un mediu. în ea. de la o epocæ la alta. poliflie a apelor. aducîndu-ne în acelaøi timp aminte. eroziunea solurilor. transparenflæ. În timp ce la apropierea ultimului tsunami turiøtii continuau sæ se zbenguie printre valuri. Ghicifli de ce. Hiperburghezia planetaræ nu ar putea sæ-øi facæ modul de trai sæ paræ respectabil dacæ ultimele ei capricii nu ar fi øtampilate ca scrupulos „grijulii faflæ de mediul înconjurætor“. Experimentarea cea mai avansatæ la scaræ mondialæ în ceea ce priveøte agricultura „biologicæ“ are loc începînd din 1989 în insula Cuba. cu care avem a ne împæca øi de la care putem învæfla. mecanica automobilului s-a ridicat la rangul de artæ popularæ. încît cer din nou un criteriu în numele cæruia sæ se poatæ opera o asemenea triere. efectele economiei mondiale în plinæ expansiune sînt cele care au acoperit cu milioane de cadavre descærnate toatæ fîøia tropicalæ a planetei. certificare. De-a lungul potecilor africane. Iatæ cum logica unei lumi înflelege sæ-øi supraviefluiascæ dîndu-øi aere de rupturæ istoricæ. Ideea de virtute nu a fost. „E sarcina fiecæruia sæ-øi schimbe comportamentele“.“ E nevoie de tot aplombul ridicol al unui aventurier al platourilor de televiziune pentru a susfline o perspectivæ ce-fli poate înghefla într-atît sîngele în vine.se rostesc de-acum cu aceleaøi cuvinte. sænætate øi bunæstare. spun ei. ea nu salveazæ decît fundamentul a ceea ce a fæcut din aceastæ planetæ un astru dezolant. dar mai ales cu apogeul colonizærii. Care væ mulflumeøte frumos. cît „ræu i-am fæcut planetei“. vie „sælbæticirea populafliei“. Posibilitate de urmærire a produsului. Iatæ cum vor sæ ne convingæ sæ participæm la marile provocæri industriale ale secolului în curs. Ceea ce se înfæfliøeazæ peste tot ca o catastrofæ ecologicæ nu a încetat sæ fie în primul rînd manifestarea unui raport dezastruos cu lumea. Ceea ce ne înconjoaræ nu mai e peisajul. ecologia à la Nicolas Hulot37 øi downshifting-ul intræ în rîndurile marilor suflete eterne ale Republicii pentru a-øi juca rolul de reanimare a micului popor de stînga øi acela al idealismului bine-cunoscut al tineretului. ecotaxe. „ameninflarea planetaræ“. existenfla celor douæ filiere de alimentaflie de azi: una „sænætoasæ øi biologicæ“. Færæ ecologie nu am putea justifica. færæ îndoialæ de la sine. noi nu vedem decît catastrofa atît de perfectei sale funcflionæri. s-o luæm înaintea marilor dereglæri sociale. fie el fatal. nu pentru locuri de muncæ. færæ sæ vrea. Cu austeritatea voluntaræ ca stindard. Nu. Mai mult decît lipsa de apæ. decît o invenflie a viciului. toate pot prezice deja starea de excepflie ecologicæ ce se anunflæ. în fafla celui mai mic risc climatic. mæsurile coercitive vor cædea. nu pentru etiopieni. sæ ne triem deøeurile. vînætorii-culegætori din insule se græbeau sæ fugæ de pe coaste. A gestiona ieøirea din era nuclearæ. teatrul. Ghicifli cum. „sfîrøitul civilizafliei“! Orice fel de pierdere a controlului e preferabilæ tuturor scenariilor de gestiune de crizæ. ei muncesc benevol pentru a ne conforma cu „starea de urgenflæ ecologicæ ce vine“. uraganele. Regularitatea funcflionærii mondiale acoperæ în vremuri normale starea noastræ de deposedare la propriu catastroficæ. nimic n-ar mai avea destulæ autoritate pentru a închide gura oricærei obiecflii în fafla progreselor exorbitante ale controlului. topirea gheflarilor. ci ceea ce ne e dat sæ locuim. dispariflia masivæ a speciilor vii. excedentul de CO2 din atmosferæ. urmînd exemplul pæsærilor. în scurtcircuitele sistemului apar elementele de ræspuns logic la ceea ce ar putea înceta sæ fie o problemæ. suprapopularea mondialæ. Øoselele se pot transforma bineînfleles în drumuri pentru biciclete. Starea de crizæ internæ a sistemului øi rigoarea selecfliei în curs sînt de aøa naturæ. Noul ascetism bio e controlul de sine cerut tuturor pentru a negocia operaflia de salvare din fundætura în care sistemul însuøi s-a vîrît. Trebuie sæ consumæm puflin pentru a putea continua sæ consumæm. sæ ne debarasæm bio de resturile festinului macabru în øi pentru care am fost cocoloøifli. de cætre cei care au cauzat-o. încæ de pe-acum. am fi gata sæ særim în braflele celor care au condus dezastrul. posibilii conflinufli în „catas- 168 .

cîteva zile dupæ trecerea uraganului Katrina. cæ ne place atît de mult sæ bombænim împotriva lor øi aceastæ bombænealæ e aclamaflia prin care-i recunoaøtem ca stæpîni. T munca depusæ de conducætori constæ de acum oatæ înainte în a se îngriji de condifliile materiale øi morale. mulfli n-au vrut sæ pæræseascæ terenul. În acest scop. pe melodii de Wagner sau Iron Maiden. totul e de distrus. Libertatea nu mai e numele pe care-l scriem pe ziduri. În fafla lipsei de acfliune a puterilor publice. dar care i-ar fi øi surghiunit din breaslæ. Aparent în numele aceloraøi valori se duce de cinci ani. unii împrumutînd de bunævoie costumul celorlalfli. E libertatea formalæ concedatæ celor care nu mai au nicio legæturæ cu libertatea lor realæ. învesteøte. De unde øi ocheadele obscene pe care nu mai contenesc sæ øi le arunce. al democrafliei øi al civilizafliei. urmærit cum e deacum. ca de umbra sa. Acolo unde gestionarii se întreabæ platonic despre cum sæ schimbe macazul „færæ sæ dærîme øandramaua“. A reînnoda cu aceste gesturi dispærute în ani de viaflæ normalizatæ e totuøi singura cale practicabilæ pentru a nu ne scufunda odatæ cu aceastæ lume. Paralela se opreøte aici: la aparenfle. o viaflæ se reorganizeazæ. drept contrareacflie la masacrul Al øaptelea cerc „Aici construim un spafliu civilizat“ Primul mæcel mondial. aspectul dobîndit de multiseculara castrare a subiecflilor41 sæi. ea de aici derivæ. E la fel de bine ceea ce guverneazæ. De unde øi obiceiul intelectualilor de a vorbi atît de tare cînd sînt atît de slabi øi de a eøua întotdeauna în momentul decisiv. cele mai puflin civilizate øi cele mai securitare. cît mai curînd. la amenajarea poliflieneascæ a unui cartier popular øi se explicæ în cuvinte cîntærite cu grijæ: „Aici construim un spafliu civilizat“. cæ civilizaflia n-a încetat sæ rimeze. New Orleans. simbolice øi sociale în care aceste ipoteze se valideazæ cît de cît. øi invers. cel care. øi cu atît mai mult e forma subiectivitæflilor care îl populeazæ. În aceastæ atmosferæ de apocalipsæ. Heine øi Flaubert. cu exterminarea øi cæ libertatea a luat într-o zi din 1929 dublul chip al unui bancher care se aruncæ pe fereastræ øi al unei familii de muncitori care moare de foame. activitatea serviciilor secrete. Literatura e în Franfla spafliul acordat suveran divertismentului castraflilor. Nu trebuie sæ ne miræm. mult mai ocupate sæ curefle cartierele turistice din „Carré français“ øi sæ protejeze magazinele de acolo decît sæ-i ajute pe locuitorii særaci ai oraøului. Acest veritabil spital de campanie furnizeazæ din primele zile îngrijiri gratuite øi din ce în ce mai performante graflie afluxului continuu de voluntari. Pentru cei care au refuzat sæ fie deportafli ca „refugiafli din motive de mediu“ în cele patru colfluri ale flærii øi pentru cei din multe alte locuri care au decis sæ se alæture lor din solidaritate. Dimpotrivæ. în a configura spaflii în care ele par sæ funcflioneze. pînæ atunci. ci ca o parte din noi înøine. Civilizaflia nu mai e aceastæ evidenflæ pe care o transportæm la indigeni færæ nicio altæ formæ de proces. aceastæ chestiune a civilizafliei nu are nimic dintr-o chestiune filosoficæ. Cæci aici nu ducem grija politicii ca o realitate stræinæ. faimosul „ræzboi împotriva terorismului“. O civilizaflie nu-i o abstracflie care surplombeazæ viafla. cea mai personalæ. restrîngerea libertæflilor publice øi suveranitatea plenaræ a diferitelor poliflii sînt mijloace ale asigurærii democrafliei. în aceastæ flaræ oamenii de stat øi oamenii de litere. Dacæ existæ o excepflie francezæ. E ceea ce fline 11–14 March 2010 laolaltæ dimensiunea cea mai intimæ øi cea mai photo credit: Bogdan Ghiu generalæ. libertæflii øi civilizafliei. pentru ca aceastæ parte a oraøului sæ fie læsatæ la cheremul investitorilor imobiliari. mai cotidianæ. Departe de uniforme øi de sirene. de cuvîntul „securitate“. în ciuda deschiderii sezonului de „vînætoare de negri“ pentru milifliile suprematiste. În decursul cîtorva sæptæmîni e pusæ pe picioare clinica Common Ground. toate mijloacele-s bune. Viafla cu care învestim aceste figuri e aceeaøi viaflæ care ne-a fost ræpitæ. nu gæsim altæ opfliune realistæ decît aceea de a „dærîma øandramaua“. dupæ toate astea. construire de locuinfle de urgenflæ: o întreagæ cunoaøtere practicæ acumulatæ de unii øi de alflii de-a lungul vieflii øi-a aflat acolo un loc de desfæøurare. inclusiv cele mai puflin democratice. colonizeazæ existenfla cea Bologna Burns. îl avem pe primul primar socialist al Parisului care dæ o mînæ de ajutor finalæ la pacificarea urbanæ. În ultimul stadiu al acestei evoluflii. rechiziflii sælbatice. cæ în spitalele psihiatrice se delireazæ despre lume pornind de la figuri politice.40 Sub aerele ei de generalitate. aprovizionare.verso trofæ“. E o tezæ apæratæ øi de altfel uøor de apærat aceea cæ literatura modernæ se naøte cu Baudelaire. Øi ca sæ vinæ un timp de la care sæ ne-aprindem. Statul francez e însæøi trama subiectivitæflilor franceze. din 1914 pînæ în 1918. cu atît mai puflin e o suprastructuræ. ca de exemplu în restabilirea oficialæ a torturii în Statele Unite sau legea Perben II39 din Franfla. cu asasinate precise øi operafliuni speciale. a permis debarasarea dintr-odatæ de o mare parte a proletariatului de la sat øi de la oraø. singurul care ar fi putut da un sens existenflei lor. UniCampus Vienna. medicinæ stradalæ. øi. la apelul unui fost Black Panther38. În Franfla. Se întîmplæ cæ vreme de-un secol democraflia a prezidat cu regularitate la aducerea pe lume a regimurilor fasciste. exoscheletul unei societæfli. Bucætærii populare. civilizaflia e inseparabilæ de stat. clinica stæ la baza rezistenflei cotidiene la operaflia de tabula rasa dusæ de buldozerele guvernamentale. Nu mai e nimic de spus la asta. În ciuda tentativelor uneori violente de a evacua zona. de secole. 169 . reapare evidenfla autoorganizærii. În ræstimpul unui secol. Pînæ øi strælucirea mondialæ a literaturii franceze e fructul acestei amputæri. cæ sîntem de-acord în a vedea în conducætorii noøtri originea tuturor relelor de care suferim. Cine a cunoscut bucuria lipsitæ de mijloace a acestor cartiere din New Orleans înainte de catastrofæ. forme uitate renasc. S-a convenit de atunci – hai sæ zicem din 1945 – cæ manipularea maselor. Øi e bine cunoscut cæ democraflia e solubilæ în cele mai pure legislaflii de excepflie. libertatea. De un an deja. cine se aflæ prins în cotidianul anemiat øi atomizat al deøerturilor noastre rezidenfliale s-ar putea îndoi cæ acolo se gæseøte o asemenea determinare. democraflia øi civilizaflia au fost reduse la stadiul de ipoteze. s-a purtat în numele libertæflii. Cu cît un stat e mai puternic øi mai vechi. ici øi colo. felul în care statul era deja provocat acolo øi practica masivæ a descurcatului la negru nu se va mira cæ toate astea au fost posibile. de a profita de fiecare præbuøire a sistemului pentru a prinde puteri.

ambivalenflæ. a nafliunilor øi a republicilor se încheie. Se denumeøte politicos „alternanflæ“ aceastæ pæsuire tetanizatæ. øi l-a exportat în lumea întreagæ. Desigur. E un spaniol pe care-l doare-n cot de libertatea politicæ de cînd i-a fost garantatæ libertatea sexualæ. a conceptului de „securitate“ exprimæ acest proiect de a integra în fiinflele însele. 170 . evident. Occidentul e un GI care asalteazæ Falloudja la bordul unui tanc Abraham M1. dacæ-s înfrînte. Aøa cum burghezia a trebuit sæ se nege ca clasæ pentru a îngædui îmburghezirea societæflii. în zilele noastre. cea mai mare generozitate øi obsesia maselor. E acest dogmatism al chestionærii care face cu ochiul complice în toatæ intelighenflia universitaræ øi literaræ. Astfel. Bænuim ce va urma. Nicio ordine socialæ nu se poate fonda durabil pe principiul cæ nimic nu e adeværat. rolul alegerilor prezidenfliale care urmeazæ e acela de a da semnalul sfîrøitului iluziilor franceze. Existæ doar o civilizaflie în stare de moarte clinicæ. fetiøism al formei øi detaøare morbidæ. de o jumætate de secol încoace. al «Republicii una øi indivizibilæ». acest sentiment n-a atins încæ nivelul unei idei clare øi distincte: flara nu poate øi nu vrea încæ s-o formuleze deschis. un programator care a gæsit în budism o teorie realistæ a conøtiinflei øi un fizician care se ocupæ de particule pornit sæ-øi gæseascæ în metafizica hindusæ inspiraflia ultimelor sale descoperiri. apoi de la dreapta la stînga. felul cum coabiteazæ în Franfla cea mai oratoricæ criticæ a individualismului øi cinismul cel mai sælbatic. Aøa cum creøtinismul a trebuit sæ se sacrifice ca religie. pentru a-øi supravieflui ca structuræ afectivæ. Franfla e ochiul de pisicæ roøu al zonei occidentale. tocmai datoritæ strælucirii nepereche a trecutului ei naflional. privitæ de stræini ca un coømar scæpat din anii 1970. Imperialismul occidental de azi e unul al relativismului. de a face sæ explodeze bula istoricæ în care træim øi care face posibile evenimente ca miøcarea împotriva CPE. De altfel. flara îøi dæ seama de insuficienfla acestui ideal. La acest moment. E dur pentru o flaræ care a creat din tot soiul de bucæfli armætura ideologicæ a naflionalismului. „Nimic nu e adeværat“ nu spune nimic despre lume. acest ræu nu a pærut sæ se disipeze decît în timpul lui mai ’68 øi al fervorii sale insurecflionale. e o micæ privire pe de læturi sau protestul rænit împotriva a tot ceea ce e destul de idiot. ducîndu-se prin toate cele patru colfluri ale lumii. Kojève scria în 1945: „«Idealul politic» oficial al Franflei øi al francezilor este øi astæzi încæ acela al statului-nafliune. prin propagarea unei epidemii de sociabilitate øi divertisment. era stîrnit de orice negaflie niflel mai zgomotoasæ. În sîngele insurgenflilor parizieni øi împotriva tæcerii care înconjoaræ mæcelul se nasc formele literare moderne: spleen. toate marile ficfliuni perimate ale Occidentului se menflin prin artificii care le dezmint punct cu punct. ca îndemn difuz la umilinflæ. Din 1945. e atît de dificil pentru Franfla sæ recunoascæ limpede øi sæ accepte sincer sfîrøitul perioadei «naflionale» a Istoriei øi sæ suporte toate consecinflele acestui fapt. deconstruitæ øi adusæ la stadiul de îndoialæ. al lui „e punctul tæu de vedere“. masculi øi creme hidratante. Sentimentul acesta cæ am fost prostifli nu înceteazæ sæ creascæ øi sæ se cangreneze. în conduite øi în locuri ordinea idealæ. niciuna dintre „valorile“ în care ea sæ mai creadæ cîtuøi de puflin nu mai existæ øi fiecare afirmaflie de acest gen pare un gest impudic. Scandalul. în sfîrøit. deflagrafliei cauzate de simpla afirmaflie a lui Jospin42 cæ „statul nu poate face totul“. Occidentul e aceastæ civilizaflie care a supraviefluit tuturor profefliilor asupra præbuøirii ei printr-o stratagemæ singularæ. În fond. solidar cu toate revoltele. un secol de artiøti care. de anacronismul politic al ideii strict «naflionale». ca ultimæ expresie a geniului modern. Patriarhatul se salveazæ încærcînd femeile de toate atributele neplæcute ale masculului: voinflæ. el stæ în orice afirmaflie care nu tremuræ. tot atît de mult cît a devenit capital financiar. Nicio criticæ nu e prea radicalæ printre inteligenflele postmoderniste. Zilele din iunie 1848 – o mie cinci sute de de morfli în timpul luptelor. în adîncul sufletului ei. de la suprarealiøti pînæ la acflionismul vienez. Lipsa doliului erei nafliunilor e cheia anacronismului francez øi a posibilitæflilor revoluflionare pe care le fline în rezervæ. Occidentul s-a sacrificat ca civilizaflie particularæ pentru a se impune drept culturæ universalæ. rivalizeazæ în privinfla celei mai potrivite flegme pe fafla civilizafliei. Aøa cum capitalul a trebuit sæ se sacrifice ca raport salarial pentru a se impune ca raport social. Adeværul. Pe de altæ parte. ea trebuie fæcutæ sæ flinæ. orice. Societatea dezintegratæ. Oricare le-ar fi rezultatul. Azi. insensibilitate. sæ recunoascæ cæ de-acum nu mai e vorba decît de o piesæ bunæ de clasat în arhivele istorice“. de care-øi bat joc tofli øi care strînge la piept cartea de credit ca pe o ultimæ plutæ de salvare. E un turist pierdut în mijlocul cîmpiilor din Mongolia. Aplicarea la orice. de primitiv sau de suficient ca sæ mai creadæ în ceva. azi. Operaflia se rezumæ astfel: o entitate în agonie se sacrificæ în termeni de conflinut pentru a-øi supravieflui ca formæ. pentru care e desfæøurat un întreg apareiaj de supraviefluire artificialæ øi care ræspîndeøte în atmosfera planetaræ o duhoare caracteristicæ. Chestiunea statului-nafliune øi a doliului sæu formeazæ nucleul a ceea ce trebuie într-adevær numit. E un militant elveflian pentru drepturile omului. o provocare ce e mai bine sæ fie fæcutæ bucæfli. flara care le-a sacrificat tot ce avea mai viu ræmîne aiuritæ. mai devreme sau mai tîrziu. aøa cum faza maniacalæ urmeazæ faza depresivæ. Epoca statelor. cîtæ vreme ea nu face decît sæ îmbrace un neant de certitudine. El fondeazæ furia latentæ care creøte cu fiecare ocazie. E un manager care nu juræ decît pe jocul de go. ræul francez [le malaise français]. Adunarea Naflionalæ care salutæ cæderea ultimei baricade cu strigætul „Træiascæ Republica!“ – øi Sæptæmîna Însîngeratæ sînt pete din naøtere pe care niciun fel de chirurgie nu le poate øterge. E. ascultînd hard-rock la maxim. Nu existæ „øoc al civilizafliilor“. dar mai multe mii de execuflii sumare printre prizonieri. de la muncitor la baron. ca sæ mai afirme ceva.de stat din iunie 1848. de asta nu vrea nimeni aceste alegeri. E un amator de artæ care oferæ admirafliei meduzate. De aceea. øi nu înceteazæ sæ se adînceascæ. acum un secol. compasiune øi neputinflæ. E o tînæræ domniøoaræ cæutîndu-øi fericirea în floale. pregætind o altæ stare maniacalæ. control de sine. acest fel de a trece pendular de la stînga la dreapta. Afecfliunea nevroticæ a francezilor pentru Republica lor – cea în numele cæreia orice greøealæ îøi regæseøte demnitatea øi orice fel de ticæloøie titlurile de noblefle – prelungeøte în fiecare moment refularea sacrificiilor fondatoare. cæreia ele nu mai sînt gata sæ i se supunæ. dar spune tot despre conceptul occidental de adevær. devenind astfel capital cultural øi capital de sænætate. cînd se va revela faptul cæ nu mai poate sæ facæ nimic. Individul pulverizat se salveazæ ca formæ graflie tehnologiilor „spirituale“ ale coachingului.

pînæ acum. Un adevær nu e o perspectivæ asupra lumii. E un fapt. fiecærei situaflii. Decizie a morflii civilizafliei. Nietzsche sau Artaud færæ sæ fi descalificat dinainte aceastæ nofliune de adevær. Pornind de aici e de decis de ce parte vrem sæ fim. E consideratæ adeværatæ o reprezentare conformæ cu experienfla. nu meritæ încæ numele de adevær. toate practicile pleacæ de la un punct în care lucruri øi reprezentæri sînt indistinct legate. un cutremur de pæmînt: orice eveniment produce adevær. imperialismul relativului îøi aflæ un adversar pe mæsuræ în orice fel de dogmatism vid. în ultima imposturæ asociativæ. în ultimæ instanflæ. Nu s-ar putea preda în licee Sade. Pentru a începe. revoluflia. Toate veleitæflile de „a face politicæ altfel“ nu au contribuit niciodatæ. ceea ce produce rætæcirea caracteristicæ pentru cei mai mulfli în epoca noastræ. Sentimentul de a træi în minciunæ e øi el un adevær. pentru asta fiind. decizia e politicæ. Obiceiul e de a-l eluda. din care trebuie fæcutæ o decizie. Sæ mai aøtepfli încæ e o prostie. Deøi distincte din punct de vedere formal. care refuzæ sæ vadæ cæ nu avem de-a face cu o crizæ a societæflii. În acest stadiu. T ræmîne de clædit pentru un proces insurecflional. Cæci a guverna n-a însemnat niciodatæ decît a amîna. forma. A confline la infinit toate afirmafliile. poliflia øi filosofia nu-i sînt acestei munci decît douæ mijloace convergente. ci ceva care ne poartæ. înstæpînire pe felul în care se întîmplæ asta: numai decizia ne va elibera de cadavru. în orice viaflæ intræ o dozæ de adevær ignoratæ de conceptul occidental. øaizeci de ani de anestezie democraticæ øi de gestiune a evenimentelor au slæbit în noi o anume percepflie abruptæ a realului. a dezactiva pas cu pas toate certitudinile care ies fatalmente la luminæ. acest imperiu al verificærii universale. fiecærei practici. ci de înfleles fiecare informaflie ca pe o operaflie într-un cîmp ostil de strategii de descifrat. decît la extensia nedefinitæ a pseudopodelor etatice. prin mii de subterfugii. oricare salafism43. aici. De fapt. Nu mai e nimic de aøteptat de la sfîrøitul civilizafliei. Putem foarte bine. Un adevær nu-i ceva ce deflinem. într-un fel sau în altul. aceastæ percepflie e nevoie s-o recuperæm. care ne lasæ aøa cum eram.verso aici. Øtiinfla e. N-avem de ce ne indigna cæ de cinci ani se aplicæ o lege atît de evident anticonstituflionalæ ca legea asupra securitæflii cotidiene. nu e conceput ca un atribut al fiinflelor ori al lucrurilor. de extremæ neputinflæ. Ne situæm deja øi de-acum înainte în miøcarea de præbuøire a unei civilizaflii. apocalipsa nuclearæ sau o miøcare socialæ. Øaizeci de ani de pacificare. ci ceea ce ne fline ireductibil legafli de ea. Înseamnæ sæ auzi din nou. aceasta e munca de duratæ a inteligenflei occidentale. Catastrofa nu-i ceea ce vine. invariabil. Bineînfleles. De asta sînt invidiafli pentru ceea ce au. de la moartea ei clinicæ. În fapt. precum occidentalii. toate conduitele umane. simflul partizan al ræzboiului în curs. se face prin asta complicele perpetuærii ei. de la cele mai obiønuite la cele mai savante. mæ constituie øi mæ destituie ca individ. însæ niciodatæ pentru ceea ce sînt. Fiinfla izolatæ care se ataøeazæ de un adevær va întîlni în cele din urmæ cîfliva dintre semenii lui. fiecærei relaflii. Nu mai e de reacflionat la øtirile zilei. o vastæ miøcare grevistæ. moravurile øi limbajul unor state în miniaturæ. øi de considerat aceastæ operaflie drept adeværata informaflie conflinutæ în informaflia aparentæ. o constatare care ne lasæ indiferenfli. Bologna Burns. de suspendare a bulversærilor istorice. De asta occidentalii sînt universal considerafli de cætre cei pe care i-au colonizat drept mincinoøi øi ipocrifli. uøorul tremur de teroare care nu-i pæræseøte niciodatæ. Invers. GÆSIREA UNII CU ALfiII Ataøarea de ceva træit ca adeværat. Iatæ. însæ e. în vocea guvernanflilor noøtri. doar cæ sub un aspect øi mai fantoøæ. operaflie vizînd tocmai sæ suscite la unul sau la altul o reacflie sau alta. ci ca unul al reprezentærii lor. nu-i poate interesa decît pe istorici. pentru dezvoltarea lor tehnologicæ. nizafliile care pretind sæ conteste ordinea prezentæ au ele însele. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Plecæm de la un punct de extremæ izolare. pe bunæ dreptate. Existæ un adevær subiacent fiecærui gest. Nu avem a ne angaja într-un colectiv cetæflenesc sau în altul. Trebuie sæ ne organizæm în consecinflæ. chiar de acolo e de pornit. dar nimic nu e mai necesar. în oricare marxism-leninism. Faptele sînt escamotabile. iar orice act de guvernare nimic altceva decît un fel de a nu pierde controlul asupra populafliei. confundæ afirmaflia cu provocarea. momentul în care mulflimea te va spînzura. Nu trebuie renunflat la el. totul angajeazæ la tot. Aøa cum e. orice pro- 171 . doar pentru a-i lua în derîdere pe aceøti særaci cu duhul. alterînd felul în care sîntem în lume. disprefluifli. Or. dar nu ne putem debarasa de el cu una cu douæ. oricare neonazism: în orice care. Avem în cîrcæ un cadavru. vorbi de „oameni adeværafli“. se bazeazæ pe un soclu de evidenfle formulate inegal. A nu mai aøtepta înseamnæ. de a gestiona [situaflia]. care nu angajeazæ la nimic. o contestare strict socialæ.44 E inutil sæ protestezi legal împotriva imploziei isprævite a cadrului legal. Nu mai e de aøteptat – un moment propice. ci cu dispariflia unei civilizaflii. E chiar o strategie curentæ de a face critica acestei societæfli în speranfla deøartæ cæ civilizaflia aceasta poate fi salvatæ. T oate orgaO întîlnire. a intra în logica insurecflionalæ. UniCampus Vienna. mæ îndepærteazæ de mulfli øi mæ apropie de cei care îl træiesc. otul Nimic mai puflin probabil ca o insurecflie. o descoperire. A porni de acolo LA DRUM! Nici nu ne mai dæm seama cum poate porni o insurecflie. El mæ face øi mæ desface. ci ceea ce se-ntîmplæ deja. într-o fundæturæ sau alta de extremæ stîngæ.

poate. sæ devenim aøa ceva Nu arareori. Noi avem totalitatea spafliului social pentru a ne gæsi. Sînt cele douæ morgi în care eøueazæ tradiflional toate dorinflele de revoluflie. se aflæ-n drumul oricærui fel de devenire revoluflionaræ. sæ nu ezite sæ se organizeze pentru supraviefluirea materialæ øi moralæ a fiecærui membru øi a tuturor amefliflilor pripæøifli pe lîngæ ele.ces insurecflional porneøte de la un adevær asupra cæruia nu se cedeazæ. Constituirea în comune Comuna e ceea ce se întîmplæ atunci cînd niøte fiinfle se-ntîlnesc. în anii 1980. Inifliatorii miøcærii muncitoreøti aveau atelierul øi apoi uzina pentru a se întîlni. la Bologna. S-a væzut la Hamburg. fie ea øi una a distrugerii. Orice grevæ sælbaticæ e o comunæ. în cadrul lor se vorbeøte prea mult. în fiecare øcoalæ. Aveau greva pentru a se øti unii pe alflii cîfli sînt øi pentru a-i demasca pe spærgætorii de grevæ. dar disperate. ca øi excesul neputinflei lor. pentru Partidul Comunist. A nu da înapoi în fafla a ceea ce orice prietenie aduce cu sine politiceøte Ne-am fæcut o idee neutræ despre prietenie. în mod necesar. dar false. Øi dacæ-i cu putinflæ. acolo unde sînt. De asta întîlnim acolo uneori persoane respectabile. Mediile sportive pentru a fline blocate în sælile lor de sport feluritele forme de viaflæ pe care ar trebui sæ le nascæ diversele forme de sport. comitetele de acfliune din mai ’68 erau comune. Vor ajunge cu toflii. umanitare. cu textura lor suplæ. cel mai adesea. o strategie øi-un discurs. ci prin densitatea legæturilor din sînul lor. Comuna e. asociative etc. care nu aøteaptæ sæ atingæ nici numærul. au fost zile de bætæi de stradæ. Toate mediile sînt contrarevoluflionare. entuziaste. Nu ne legæm inocent într-o epocæ în care a fline la ceva cu dinflii conduce în mod regulat la øomaj. Comitetele de bazæ sæ domneasc-odatæ peste tot! Numai sæ fie însæ niøte comune care sæ accepte sæ fie ceea ce sînt. un øef. în 1940. øcoala. e la fel de stupid sæ te laøi dezamægit de scleroza lor. încep sæ nu se mai bazeze decît pe ei înøiøi øi sæ-øi mæsoare forflele cu realitatea. Uzura. „primul membru al rezistenflei“. Sarcina mediilor culturale e aceea de a repera intensitæflile care se nasc øi de a væ sustrage. se ocupæ în primul rînd de supraviefluirea lor ca organizaflii øi nimic mai mult. în fiecare sat. Trædærile lor repetate le-au alienat deci. 172 . ca puræ afecfliune færæ consecinfle.000 de nebuni sæ træiascæ în pæduri øi care sæ elibereze oraøul Limoges. clubul sportiv etc. în 1977. øi asta le face puflin sigure în fafla miøcærilor polifliei. împotriva ei. Mediile libertare. Dar orice afinitate e afinitate într-un adevær comun. E ceea ce te face sæ zici „noi“. Nu prin persoanele care le compun. øi orice supunere politicæ øi degenereazæ într-un mediu din momentul în care pierde contactul cu adeværurile care o fondeazæ. Comune care. sensul a ceea ce facefli. ci cæ ræmîn separate. pentru a o nega pe aceea a acfliunii directe. eliberafli din cæmaøa individualæ. sindicatul. care nu vine niciodatæ. Aøa cum e zadarnic sæ speri de la ele ceva. le-a fæcut inapte sæ mai sesizeze posibilitæflile prezentului. Dar promisiunea conflinutæ de întîlnire nu se poate realiza decît în afara organizafliei øi. o mulflime de comune care sæ înlocuiascæ institufliile societæflii: familia. de a væ seca energia de a o face. nu aøteaptæ nici mijloacele øi încæ øi mai puflin „momentul potrivit“. Se întîmplæ chiar sæ întîlnim acolo fiinfle sincere. Ea vrea sæ dizolve problema nevoilor. deodatæ cu orice dependenflæ economicæ. pentru a mobila o pasivitate nefericitæ. Atracflia organizafliilor fline de consistenfla lor aparentæ – au o istorie. A nu aøtepta nimic de la organizaflii. El nu era la momentul acela. un nume. cu bîrfele lor øi cu ierarhiile lor informale. Mediile øtiinflifice pentru a feri de ochii majoritæflii ceea ce implicæ de pe acum cercetærile lor. n-a avut. Orice întîlnire e o întîlnire într-o afirmaflie comunæ. va trebui sæ se treacæ peste cadavrele lor pentru a-i expulza. Sînt de evitat mai ales mediile culturale øi mediile militante. A fost un cartier asediat de tancuri øi de elicoptere. mai devreme sau mai tîrziu. Avem ostilitatea faflæ de aceastæ civilizaflie pentru a trasa solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. Trebuie doar læsate sæ crape. se juræ sæ tragæ din ea concluzii în toate domeniile nu se leagæ mai puflin politic decît camarazi care luptæ împotriva unei multinaflionale agroalimentare. plecînd de la fizica cuanticæ. care opunea partidul Capitalului partidului Muncii. Mult mai redutabile sînt mediile [les milieux]. Ferirea de toate mediile existente øi. un sediu. Fiinfle care. din acel moment. Existæ tot soiul de comune. în cursul unei dezafilieri consecvente. Aveau raportul salarial. înainte de toate. manifestaflii-monstru øi o primærie care pînæ la urmæ a capitulat. E bucuria întîlnirii care supraviefluieøte sufocærii ei obligatorii. fiindcæ singura lor ocupaflie e sæ-øi pæstreze confortul lor nenorocit. Comune care sæ nu se defineascæ – aøa cum se întîmplæ în general în cazul colectivelor – printr-un înæuntru øi un în afaræ. pînæ ce nu s-au adunat 20. mijloace. Fie- care e ca fæcut pentru neutralizarea unui adevær. ceea ce se decide atunci cînd îndeobøte s-ar obiønui sæ te separi. Georges Guinguoin. Mediile literare existæ pentru a sufoca evidenfla scrierilor. în care trebuie sæ minfli ca sæ munceøti øi sæ munceøti apoi pentru a conserva mijloacele minciunii. Avem comportamentele de nesupunere cotidiene pentru a ne recunoaøte øi a-i demasca pe fæflarnici. la înfrîngere sau la luptæ. Mediile militante îøi întind refleaua difuzæ asupra întregului teritoriu francez. E de fugit de orice fel de mediu. De altminteri. Ceea ce e straniu nu e cæ fiinfle care se înfleleg formeazæ o comunæ. În privinfla a orice øi la oricare eøalon al lor. constituind un eveniment. Ele ræmîn totuøi arhitecturi vide. decît „un nebun care træieøte în pæduri“. sarcina mediilor militante. O comunæ se formeazæ de fiecare datæ cînd cîfliva. pentru a se organiza. orice casæ ocupatæ colectiv pe baze clare e o comunæ. ci prin spiritul care le animæ. sindicale. pe lîngæ activitatea lor propriu-zis politicæ. Orice comunæ vrea sæ-øi fie propria bazæ. ataøamentul propriei lor baze. aøa cum erau øi satele de sclavi fugifli din Statele Unite sau radio Alice45. expunîndu-l. trasînd solidaritæfli øi fronturi la scaræ mondialæ. populate cu greu de respectul datorat originilor lor eroice. ca punct de pornire decît certitudinea propriului refuz al ocupafliei. De ce sæ nu se multiplice comunele la infinit? În fiecare uzinæ. Ea vrea sæ frîngæ. cæ o mînæ de locuitori ai unei case ocupate au decis cæ. Ele nu sînt decît purtætoarele eøecurilor lor øi ale amæræciunii ce se naøte din ele. se înfleleg øi decid sæ meargæ împreunæ. ne întîlnim cu organizafliile – politice. pe fiecare stradæ.

timpul mort. noaptea. din deturnarea subvenfliilor sau din flepele trase asigurærilor øi din alte fraude. Sentimentul de iminenflæ al præbuøirii e pretutindeni atît de viu în zilele noastre. deocamdatæ. øi nu paznici. încît e greu sæ inventariem toate experimentele în curs în privinfla construcfliilor. acesta-i timpul muncii. maøinile de fotocopiat vîndute ieftin la închiderea unei uzine sæ slujeascæ apoi unei conspiraflii împotriva societæflii mærfii. ceea ce ne face sæ ne temem de crize øi sæ dorim „securitatea“. O lume care se proclamæ atît de pe faflæ cinicæ nu se poate aøtepta la loialitate din partea proletarilor. Conøtiinfla neformulatæ a acestei vulnerabilitæfli e cea ce determinæ autolimitarea spontanæ a miøcærilor sociale actuale. de experimentæri multiple. din depozitele zonelor industriale. Ea trebuie sæ se îngrijeascæ deci în permanenflæ de creøterea nivelului øi întinderii autoorganizærii sale. din toate priceperile. sæ flinteøti bine. masive. aøa cum a fæcut Cuba pentru a putea rezista embargoului american øi lichidærii URSS? A te forma øi a-i forma øi pe alflii Ce ne-a ræmas nouæ. nicidecum o datorie de a-fli cîøtiga existenfla. Combinafliile sînt multiple. preferîndu-i altele. nu fac orele. A fost revolta boxerilor. concediile de boalæ. sæ desfaci lacæte. din ingeniozitatea proprie ghetourilor. mai mare chiar øi decît plictiseala pe care continui s-o suporfli. Toate comunele îøi au casieriile lor pe øest. frezele. Dependenfla noastræ de metropolæ – de medicina ei. condiflionat de cîteva ore de muncæ. studia asocierile dintre plante. o comunæ nu poate conta pe veønicia „statului providenflial“. nu chiar necesitatea de-a umple cu ceva o dez. øi nu esenflialmente. ci o eliberare de energie pe care niciun „timp“ n-o mai confline. îøi pun la comun cîøtigurile øi se doteazæ cu ateliere de croitorie. Nu mai existæ timp de umplut. Dar acest ansamblu nu e încæ decît o parte din toate intuifliile. Timpul comunei scapæ din capul locului muncii. pentru existenflæ socialæ: asta înseamnæ munca. ele înseamnæ adesea o pierdere de timp prea mare. de a-fli reface puterea de photo credit: Bogdan Ghiu muncæ sau „capitalul de sænætate“? Majoritatea hobby-urilor s-ar putea dezbæra uøor de caracterul lor absurd. dar øi sæ alæturi cunoøtinfle disparate cu care sæ pofli constitui o agronomie de ræzboi. în numærul de ore neatinse de orice exploatare salarialæ. energiei. Nu trebuie neglijate nici cunoøtinflele utile procurate de trecerea prin anumite meserii. ca sæ ia înapoi de la coloni øi de la bogafli tot ceea ce li s-a ræpit. mai puflin previzibile vor cere de la noi. Nu-i treaba noastræ sæ le apæræm. Grupurile de piqueteros argentinieni sfeterisesc un fel de ajutor social local. cæ trebuie sæ dea din timpul lui pentru un pic de existenflæ socialæ. Timp personal. pe care le putem urma dupæ plac. Exigenfla comunei e eliberarea pentru tofli a unei cantitæfli cît mai mari de timp. a væzut sute de mii de flærani særaci organizîndu-se în jurul nenumæratelor cluburi de box în aer liber. primele obflinute pentru naøteri fictive. Mærfurile „cæzute din camion“ se vînd într-o veselie. bursele de studiu cumulate. înflelege biologia planctonului. Desprinderea de aceastæ fatalitate cere un lung øi consistent proces de învæflare. sæ organizezi cantine stradale. interlop sau verde. În afara venitului minim garantat. nici sæ ne instalæm în aceste adæposturi improvizate ori sæ le pæstræm [pentru noi] ca pe un privilegiu de inifliat. Timpul eliberat nu ne trimite în vacanflæ. Existæ aici un întreg ansamblu de cunoøtinfle øi de tehnici care nu aøteaptæ decît sæ fie prædat øi smuls din ambalajul lui moralist. a fabrica Foøti muncitori de la Metaleurop46 preferæ sæ se facæ tîlhari. Pe de o parte. care se accentueazæ.verso ORGANIZARE A ne organiza pentru a nu mai trebui sæ muncim Locurile cældufle sînt din ce în ce mai rare øi. problema muncii nu se pune decît în funcflie de celelalte venituri existente. Le mai recunoøti øi dupæ mizerabilele condiflii de siestæ øi de lecturæ. timpul vidului øi al fricii de vid. pescuit sau cultivarea ciupercilor? Ce altceva de Bologna Burns. Importantæ e cultivarea. materialelor. Boxul nu s-a rezumat întotdeauna la a fi bun sæ anime colecte publice de bani la televizor sau la a oferi meciuri de mare spectacol. Trebuie sæ øtii sæ te bafli. existæ alocafliile. pînæ acolo unde le vedem intersectînd alte linii. linii care se deseneazæ. pe de alta nu se poate aøtepta nici sæ træiascæ mult timp din furtiøagul de pe raft sau din chestii „recuperate“ din pubelele supermarketurilor ori. A jefui. ilegalismului sau agriculturii. toate modurile de folosire øi toate legæturile posibile cu mediul nostru 173 . tot soiul de traficuri øi atîtea alte mijloace care se nasc la fiecare mutaflie a controlului. Pentru comune. pe scurt: din piraterie. regæsind astfel intuiflii pierdute. asta înseamnæ piafla. a cultiva. pe care va trebui s-o punem în practicæ de vrem sæ repopulæm deøertul metropolitan øi sæ asiguræm viabilitatea pe termen mediu a unei insurecflii. Existæ bani de care se poate face rost pentru comunæ. încît e nevoie sæ-øi cîøtige existenfla. sæ construieøti un emiflætor radio pirat. difuzarea aceastei dispoziflii necesare cætre fraudæ øi împærtæøirea ultimelor inovaflii în materie. cei care am folosit atîta hobby-urile autorizate de democraflia mærfii? Ce ne-a putut mîna într-o bunæ zi sæ ieøim la jogging duminicæ dimineafla? Ce-i motiveazæ pe fanaticii karateului. Nu-i niciodatæ prea devreme sæ-nvæflæm øi sæ practicæm ceea ce timpuri mai puflin paønice. distrusæ de hoardele de coloni øi înfometatæ de lungi secete. de agricultura ei. UniCampus Vienna. Nimic mai logic decît ca strungurile. pînæ la capæt. amenajeazæ grædini de legume etc. cu o brutærie. China începutului de secol XX. compoziflia solului. Exigenflæ care nu se calculeazæ doar. la drept vorbind. Timpul vacant. Datoritæ ei grevele au fæcut troc cu orizontul revolufliei.11–14 March 2010 afectare completæ. pe cei morfli dupæ bricolaj. devenind altceva decît hobby-uri. iese din schemæ. Cum sæ comunici øi sæ te miøti într-o întrerupere totalæ a fluxurilor? Cum sæ restaurezi culturile destinate hranei din zonele rurale pînæ cînd acestea vor putea suporta iaræøi densitæflile de populaflie de acum 60 de ani? Cum sæ transformi spafliile betonate în grædini de zarzavat urbane. Se øtie cæ individul existæ atît de puflin. Angajafli de la EDF le spun apropiaflilor cum sæ-øi falsifice contoarele. în schimbul revenirii la normalitate. de poliflia ei – e atît de mare. sæ tratezi deopotrivæ fracturi sau anghine. încît n-o putem ataca færæ a ne pune în pericol noi înøine. øcoli sau posturi bine plasate.

cæ aceastæ simplæ mæsuræ ecologicæ de relocalizare a economiei implicæ nimic mai puflin decît eliberarea de controlul etatic sau. al ornitologului sau al vagabondului. A primi tova- ræøi. dar nelocuit – e cu uøurinflæ înlocuit de-un alt obstacol. De fapt. Nu sînt de respins posibilitæflile de deplasare øi de comunicare oferite de infrastructurile mærfii. mexicani øi germani se pot întîlni discret la Paris pentru o discuflie strategicæ. terenuri virane. centrifugæ. indisciplinei noastre primordiale. Trebuie în schimb sæ densificæm local comunele. Perseverînd în propriul neant. E destul sæ fim suficient de prudenfli øi sæ nu atragem atenflia. Graflie metropolei. pînæ la punctul din care teritoriul devine ilizibil. Cînd cuvinte precum „turbafli“47 ori „exaltafli“ reapar în politicæ. Trasarea propriilor noastre cæi de comunicare Principiul comunelor nu e sæ opunæ metropolei øi mobilitæflii ei înrædæcinarea localæ øi lentoarea. greci. eficace. supunerea færæ rezerve în fafla lui. cu speranfla dementæ de a fline prizonieræ orice viaflæ între cei patru perefli igrasioøi ai privatului. se terminæ de-acum sistematic ræu. una dintre cele øapte minuni ale lumii. stricarea maøinilor sau împiedicarea funcflionærii lor. o bruiazæ. a medita asupra experienflei lor. garaje. ca øi de fatalitatea renunflærii. care nu mai særbætoresc nimic. teritoriu al flæranului. el nu cere decît sæ se-ntoarcæ acolo. sæ reflinem de la sabotaj principiul urmætor: un minim de risc în acfliune. Ne-am înøela subestimînd puterea a ceea ce se poate elabora într-una dintre serile în care ne confruntæm perspectivele asupra ræzboiului în curs. Bistrouri. stræzile debordeazæ de acte de impolitefle [incivilité]. sæ se sistematizeze. Cum sæ faci inutilizabilæ o linie de TGV. Infrastructura tehnicæ a metropolei e vulnerabilæ: fluxurile ei nu înseamnæ numai transportul de persoane sau de mærfuri. færæ niciun fel de voluntarism orb. nu lasæ urme øi forjeazæ relaflii mult mai consistente decît orice listæ de contacte de pe internet. circuitele scurte de distribuflie. darea în vileag a secretelor întreprinderii. renunflat la importurile de la depærtare etc. iar asta începînd de azi. e cæ se face la negru. care sæ ne redea inguvernabilitæflii. din punct de vedere economic. chebapærii. furia øi politica n-ar fi trebuit niciodatæ sæ fie dezlegate una de alta. 174 . Færæ prima. a doua se pierde în discurs. adicæ miøcarea inversæ. a te fline la curent cu inifliativele lor. pentru zilele în care va trebui sæ obflinem mai mult decît o parte simbolicæ din hrana øi îngrijirile de care avem nevoie. Nu se pune problema sæ ocupæm teritoriul. iar în faflæ. mobilierul urban – dar unde începe el? unde se terminæ? – materializeazæ deposedarea noastræ comunæ. În vremurile noastre de decadenflæ desævîrøitæ. dar nu desfiinflat – un spafliu eliberat. Erostrate arde templul zeiflei Artemis.n. Nu putem decît sæ ne bucuræm de înfierbîntæri øi de dezordine. tipografii. Teritoriul actual e produsul mai multor secole de operaflii poliflieneøti. Lærgite la dimensiunile uzinei sociale. Autoorganizarea localæ. „relocalizatæ economia“. A sabota cu unele urmæri maøina socialæ implicæ azi recucerirea øi reinventarea metodelor de a-i întrerupe reflelele. Sæ devinæ numai metodice. Pentru metodæ. Miøcarea permanentæ între comunele prietene e unul dintre lucrurile care le fereøte de mumificare. din aproape în aproape. americani. Crearea de teritorii. sîntem noi. Regula e simplæ: cu cît existæ mai multe teritorii care se suprapun într-o zonæ datæ. metropola ia deodatæ un aer de nostalgie. a prelua tehnicile lor fac mai mult pentru o comunæ decît sterile examene de conøtiinflæ cu uøile închise. prima se epuizeazæ în urlete. prævælii de anticari. Între ceea ce ele sînt øi ceea ce ar trebui sæ fie se aflæ forfla centripetæ a oricærei poliflii. ci sæ fim teritoriul. Chestiunea teritoriului nu se pune pentru noi la fel ca pentru stat. iar færæ a doua. circulafliile øi solidaritæflile. Cælætoria.e. A face o vizitæ e mult mai sigur. un minim de timp. cu atît mai multæ circulaflie e între ele øi cu atît mai puflin puterea gæseøte de ce sæ se agafle. în toatæ lumea nu-i un atu de neglijat pentru a face sæ comunice focarele de conspiraflie. sæ ne aducem aminte cæ un obstacol depæøit. Pentru strategie. acoperiøuri de imobile. un maxim de pagubæ. øi impoliteflile or sæ se adune într-o gherilæ difuzæ. Multiplicarea zonelor de opacitate Din ce în ce mai mulfli reformiøti cad de acord cæ „la apropierea peakoil“ øi „pentru a reduce emisiile de gaz cu efect de seræ“. toate pot scæpa cu uøurinflæ de vocaflia lor oficialæ numai sæ se fleasæ suficiente complicitæfli în spafliul lor. de la „a o lua largæ“ pînæ la greva hærniciei. care pot fi atacate. opac pentru orice fel de autoritate. va trebui. În 356 î. oriunde izbucnesc. cum numai cîmpurile de ruine pot avea. dimpotrivæ. într-adevær. prin reflelele ei de fire. teritoriu al jocurilor de copii. care îøi face o virtute din restabilirea ordinii. færæ prea mari greutæfli. ele ræsunæ întotdeauna øi ca un bubuit de avertizare. apoi în afara cartierelor lui øi în cele din urmæ afaræ din holurile de bloc. Miøcarea expansivæ de constituire a comunelor trebuie sæ o dubleze subteran pe aceea a metropolei. Inutil sæ insistæm asupra celor trei tipuri de sabotaj muncitoresc: încetinirea muncii. o reflea electricæ? Cum sæ gæseøti punctele sensibile ale reflelelor informatice. e fals sæ consideri imposibilæ orice distrugere. o datæ pentru totdeauna. principiile sabotajului se generalizeazæ de la producflie la circulaflie. Sæ contemplæm ceea ce ne înconjoaræ: toate se apropie de sfîrøit.. Ceea ce ar fi partea prometeicæ în asta constæ în øi se rezumæ la o anumitæ înstæpînire asupra focului. Privilegiul oferit unora dintre noi de a putea „circula liber“ de la un capæt la celælalt al continentului øi. al îndrægostiflilor sau al ræscoalei. sæli de sport. supraimpunîndu-øi propria geografie cartografiei de stat. favorizatæ aprovizionarea regionalæ. trebuie doar sæ le cunoaøtem limitele. cum sæ bruiezi undele radio øi sæ acoperi de purici micul ecran? Cît despre obstacolele serioase. Nu trebuie sæ îl deflinem. E tulburætor faptul cæ printre virtuflile militare recunoscute ale partizanilor figureazæ tocmai indisciplina. Fiecare practicæ face sæ existe un teritoriu – teritoriu al traficului sau al vînætorii. Ceea ce ei uitæ este cæ specificul a tot ceea ce se face local.imediat øi limita de la care începem sæ-l epuizæm. o anuleazæ: ea îøi produce propria secesiune. impozant la temple nu mai e decît adeværul funebru cæ sînt deja ruine. fibre øi canalizæri circulæ informaflii øi energie. a tuturor obstacolelor Dupæ cum øtim. Poporul a fost scos în afara ogoarelor lui. apoi în afara stræzilor lui. Nimic extraordinar în faptul cæ aceste særbætori naflionale. mult mai rezistent øi mai puflin atacabil. „informal“. Ræsturnarea. piefle improvizate. Scînteietor sau paradit.

„sæ fufli totul“48 poate fline locul – nu færæ îndreptæflire. pacificarea cartierelor metropolei prin tehnici forjate în colonii. Iar odatæ intrafli în vizibilitate. în mod vædit. e deacum poliflaiul în civil. pentru a ne angaja în autoapærare. Sînt destule motive pentru a nu ne mai læsa strivifli. mai ales prin biometrie. nicio revendicare. Sæ læsæm baltæ denunflarea represiunii. În mizeria timpului nostru. sæ facem din el o inatacabilæ poziflie de atac.Bologna Burns. UniCampus Vienna. timp. cît øi teoreticæ. Comunele sînt evident vulnerabile în fafla supravegherii øi a anchetelor poliflieneøti. Cu cît vizibilitatea ne gæseøte mai tîrziu. gesturi. ci de fapt un mijloc de acfliune. de a-i alunga øi.photo credit: Bogdan Ghiu meriei franceze nu ajunge. baston. ci. Modelul universal al intervenfliei poliflieneøti. øi nu va ajunge færæ îndoialæ niciodatæ sæ ræspundæ destul de prompt unei mulflimi în miøcare. Simpla posibilitate a prezenflei lor e de ajuns pentru a arunca bænuiala printre manifestanfli: cine e cine?. Dat fiind cæ manifestaflia nu e un mijloc de a ne numæra. Transformarea anonimatului în poziflie ofensivæ Într-o manifestaflie. Iar dacæ vom ajunge sæ avem o carte de identitate electronicæ. Nu ne putem reconstrui încontinuu bazele. Dupæ cum decurg evenimentele. INSURECfiIE Comuna e unitatea elementaræ a realitæflii partizane. A contracara o arestare. totul în coordonare cu serviciile de ordine ale sindicatelor. a recuperærii øi. Ele nici nu pot rivaliza cu ale lor ca putere de foc. pot deturna atenflia. flashball. aøa i se aflæ folosinfla – nu eøti decît o armæ. ale ministrului de interne împotriva „bandelor“ ne-aduc aminte de asta în fiecare zi. complicitæfli. o comunæ vede cum încet. cîøtigînd te. are doar mijloacele de a se organiza. trebuie sæ ne dotæm cu mijloacele de a-i demasca pe poliflaii în civil. Niciun conducætor. ci sæ întoarcem în favoarea noastræ anonimatul în care am fost exilafli øi. care se stræduie sæ pæstreze inifliativa. prin conspiraflie. cæci pe mæsuræ ce se aøteaptæ de la populaflie un surplus de muncæ poliflieneascæ – de la turnætorie pînæ la angajarea ocazionalæ în milifliile cetæfleneøti –. Sæ ne pregætim pentru ea. în ultimæ instanflæ. incendiatorii distrugeau øi registrele stærii civile. În comparaflie. sarcina noastræ va fi øi mai dificilæ. bricolate øi de cele mai multe ori improvizate la fafla locului. Incendiul din noiembrie 2005 oferæ modelul pentru asta. Fiecare arestare preventivæ e marcatæ acum de o prelevare de ADN øi hræneøte un dosar din ce în ce mai complet. dimpotrivæ. ce poate lovi în mai multe locuri în acelaøi timp øi. chiar în situaflii de ræzmeriflæ. Trebuie fugit de vizibilitate. A nu fi nimic din punct de vedere social nu-i o condiflie umilitoare. o sindicalistæ smulge masca unui anonim care tocmai spærsese o vitrinæ: „Asumæ-fli ceea ce faci. a polifliei øtiinflifice øi a penetrærii informative. A fi vizibil înseamnæ a fi descoperit. sursa unei tragice lipse de recunoaøtere – sæ fii recunoscut: de cætre cine? –. dar pot fline la distanflæ. de a-i recupera pe cei pe care încearcæ sæ-i aresteze. Un squatter din Barcelona a fost gæsit pentru cæ øi-a læsat amprentele pe fluturaøii pe care îi distribuia. færæ întîrziere. mai ales. a se reuni urgent øi în numær mare împotriva unei tentative de expulzare. pot exercita o presiune psihologicæ sau forfla prin surprindere o breøæ. demne de ræzboiul din Algeria. Comuna din Paris a rezolvat parflial problema arhivelor: arzînd primæria. a-l pune la adæpost pe unul dintre ai noøtri nu vor fi reflexe accesorii în vremurile ce vin. Eficacitatea polifliei în ultimele manifestaflii anti-CPE a fost datæ de civilii care se amestecau în învælmæøealæ. Escaladarea insurecflionalæ nu-i altceva. aøteptînd un incident pentru a-øi aræta adeværata identitate: gaze lacrimogene. Totul capætæ sens. totul se ordoneazæ dintr-odatæ. cu atît mai tari ne aflæ. poate. a legæturilor øi a articulærii lor. decît o înmulflire a comunelor. condiflia unei libertæfli de acfliune maxime. încet operafliile puterii cautæ sæ loveascæ în ceea ce o constituie. a nu afiøa decît pseudosigle – ne amintim de efemera BAFT (Brigada Antipoliflai din cartierul Tarterêts49) – e o modalitate de a pæstra aceastæ libertate. forflele de poliflie se pierd în mulflime. øi pentru a paraliza acfliunea. acfliunea nocturnæ sau cu cagulæ. ei fac exact contrarul a ceea ce ar trebui fæcut. Organizarea autoapærærii Træim sub ocupaflie. Din orice se face armæ. armele noastre vor fi întotdeauna rudimentare. Ræmîne sæ descoperim o metodæ de a distruge pentru totdeauna datele informatice. Acfliunea îøi regæseøte aici o nouæ tinerefle. trebuie mærturisit de fapt – ultimei seducflii colective. Aceste contraatacuri iau forma seducfliei. care a celor færæ acte – în speranfla cæ se va rezolva ceva. timpul ne este mæsurat. E vorba de a amîna apariflia noastræ ca forflæ pînæ la momentul oportun. ren. În orice caz. spafliu. Umflarea celor færæ acte în plinæ stradæ. Sæ vezi mutrele celor care sînt cineva în aceastæ societate poate ajuta la înflelegerea bucuriei de-a fi un nimeni. în loc sæ te ascunzi“. nicio organizare. fie ne va zdrobi el. Sæ nu fim vizibili. reflinere. atît practicæ. declamærile. dacæ e cazul. maøinile de poliflie neinscripflionate stræbætînd bulevardele. Cînd stîngiøtii din toate flærile nu înceteazæ sæ „vizibilizeze“ cauza lor – care a cerøetorilor. Treaba nu-i simplæ. Între o gaøcæ 175 . A nu-fli semna infracfliunile. adicæ înainte de toate vulnerabil. Autoapærarea trebuie sæ fie pentru comune o evidenflæ colectivæ. constituirea unui subiect „ghetourile mærginaøe“ ca autor al „revoltelor din noiembrie 2005“ va fi fost una dintre primele manevre defensive ale regimului. iau forma forflei brute. Fie sîntem în stare sæ-i spulberæm regimul în foarte scurt timp.verso A aneantiza acest neant nu e deloc o corvoadæ tristæ. Fuga de vizibilitate. Valurile de arestæri anarhiste din Italia øi arestærile de ecowarriors din Statele Unite au fost posibile în urma ascultærilor de telefoane. sub ocupaflie poliflieneascæ. numai cuvinte. Toatæ inovaflia pusæ la lucru în centrele de 11–14 March 2010 antrenament pentru gherilæ urbanæ ale jandar. Metodele de arhivare se amelioreazæ færæ încetare. prietenie. comunele se topesc în entitæfli de o mai mare anverguræ sau se pot øi fracfliona. de a se antrena øi de a testa neîncetat noi arme. Pe mæsuræ ce creøte øi se ræspîndeøte. care a femeilor. Poliflia nu e invincibilæ în stradæ. Dar o forflæ care se agregæ în umbræ n-o poate eschiva la nesfîrøit.

inundafliile din New Orleans din timpul uraganului Katrina au dat ocazia unei întregi pærfli a miøcærii anarhiste nordamericane sæ se coaguleze într-un fel necunoscut pînæ atunci. care fac sæ meargæ. pînæ la retragerea unilateralæ a forflelor de ordine. Bucuria prilejuitæ cu aceste ocazii. ajutorul medical de urgenflæ are nevoie de cunoøtinfle øi de materiale deja dobîndite. Neîncrederea e fondul relafliei de credit. De asta parabirocraflii au inventat acum douæzeci de ani activitæflile de coordonare care. Extensia fiecærei comune trebuie sæ se supunæ grijii de a nu depæøi o anumitæ mærime. mai degrabæ. generalizînd ræzmerifla. De la incendiul din noiembrie 2005 el ar fi fæcut bine sæ nu rateze aceastæ lecflie: orice pretinsæ activitate de coordonare e acce- 176 . dincolo de care ea pierde contactul cu sine. Forfla miøcærii a stat în complementaritatea difuzæ între multiplele elemente care o compuneau – care n-au fost decît foarte puflin reprezentate de interminabilele øi dezesperant masculinele adunæri ale comitetelor sæteøti øi ale altor comitete populare. ocazia øi pentru orice altæ forflæ de a se agrega sau de-a se întæri. în ultimii ani. aproape inevitabil. bandele. forflele sindicale øi toatæ microbirocraflia care nu face altceva decît sæ vrea sæ încadreze luptele. se-ncing. care s-a ræspîndit în întreaga Kabylie în primævara lui 2001. øi ei nu vor avea odihnæ în a-l goli de orice fel de conflinut. ci datoritæ vocafliei lor de-a o evacua. Puterea banului e aceea de a forma o legæturæ între cei care nu au una. de bande. pentru a organiza aprovizionarea øi autoapærarea unui cartier sau chiar a unei regiuni ræsculate. felul cum ele probeazæ depæøirea simplei descurcæreli individuale. împotriva tuturor greutæflilor. în punerea în practicæ a ajutorului dupæ cutremurul din Boumerdès. grupurile de bazæ. fæcînd din crizele economiei burgheze punctele culminante ale creøterii puterii ei. bulversînd practicile militante instalate prin ocuparea sistematicæ a institufliilor øi blocada lor încæpæflînatæ. Miøcærile sociale sînt cele care. pentru a spune tot. Aprinderea fiecærei crize „Trebuie sæ mai adæugæm cæ nu am putea trata întreaga populaflie francezæ. ca. sau în asistenfla acordatæ cotidian populafliei din Libanul de sud. færæ sæ fie însæ mai puflin terenul ideal pentru manevrele lor. Abolirea practicæ a banului nu se poate face decît prin extinderea comunelor. par mai inocente. înainte de poliflia propriu-zisæ. Trebuie spus cæ în Franfla. îndepærtînd hotærît din sînul lui întrebærile corecte. færæ de care blocajele economiei din regiune n-ar fi putut fi atît de dese øi de sistematice. graflie mai ales activitæflii tenace a diferitelor bisericufle troflkiste. Cantinele de stradæ presupun sæ te fi gîndit în prealabil la aprovizionare. „miøcæri sociale“ øi „violenfle urbane“ sînt pentru gestionarii societæflii tot atîtea momente de instabilitate în care îøi întæresc puterea prin selecflia celor care le convin øi aneantizarea celor care le ies în plus. dominaflia banului va fi întotdeauna domnia controlului. de a nivela tot. „Ameninflæri teroriste“. ei îi explicæ eøecul prin lipsa de conøtiinflæ politicæ. Sabotarea oricærei instanfle de reprezentare. partidele islamice sînt cele mai puternice acolo unde au øtiut sæ contrabalanseze inteligent slæbiciunea statului. iaræøi. pe 7 septembrie 2005. întrerup aici cursul normal al dezastrului. Generalizarea discufliilor libere. pînæ la împiedicarea fizicæ a alegerilor. Întreruperea fluxurilor de marfæ. Din aceastæ cauzæ. din ce în ce mai larg. Va trebui deci sæ alegem. luptele liceenilor din 2005 øi cele împotriva CPE ne-au adus aminte de capacitatea de a dæuna øi de aceea de ofensivæ difuzæ a marilor miøcæri. „catastrofe naturale“. nu arta manipulærii politice lipseøte în rîndurile tineretului militant. în Algeria. Abolirea adunærilor generale Orice miøcare socialæ întîlneøte ca prim obstacol. Asta e clar pentru toatæ lumea. culturile øi creøterea animalelor în felul tradiflional. Capacitatea banilor de a lega totul se plæteøte cu superficialitatea acestei legæturi. de a pune totul în circulaflie. prin asta. considerînd banul ca un lucru derizoriu øi. în care regula este minciuna. pînæ la a reduce oprirea muncii la pura ei dimensiune simbolicæ – doar cu ceva mai pæguboasæ ca o cædere de zæpadæ sau un suicid pe calea feratæ. suspendarea normalitæflii – e de-ajuns sæ vedem ce renaøte ca viaflæ socialæ într-un imobil unde s-a luat brusc curentul ca sæ ne închipuim ce ar putea deveni viafla într-un oraø privat de toate – øi a controlului poliflienesc elibereazæ potenflialitæfli de autoorganizare de negîndit în alte circumstanfle. ele au læsat sæ se întrevadæ care sînt condifliile în care miøcærile pot deveni locul de naøtere al noilor comune. la fel ca instalarea radiourilor libere. prevenind în acelaøi timp un final nefericit. de exemplu. Sæ-ncerce numai un colectiv rætæcit sæ devinæ autonom. Miøcarea muncitoreascæ revoluflionaræ a înfleles asta foarte bine. dar nu din pasiunea dezbaterii. atacînd jandarmeriile. cît pe cele sociale. Sînt neînduplecafli. Comuna va prefera atunci sæ se scindeze øi astfel sæ se extindæ. a ajuns la o ocupare aproape totalæ a teritoriului. de comitete. Dar. Orice comunæ nu poate tinde decît spre autosubzistenflæ. Comunele. unde norii radioactivi se opresc la frontieræ øi unde nu ne e fricæ sæ construim un canceropolis pe vechiul sit. tribunalele øi toate institufliile statului. diversele greve au fost. deplasat.de frafli øi de surori legafli „pe viaflæ øi pe moarte“ øi reuniunea unei multiplicitæfli de grupuri. fæcînd sæ aparæ. nu existæ decît o diferenflæ de scaræ: ele toate-s niøte comune. pentru guvern øi pentru conducerile întreprinderilor. mai ales ocazii de a-øi testa capacitatea de a menfline un „serviciu minim“. Bineînfleles. prin reuøita fraternizærii tuturor celor care s-au opus cu succes deplasærii forflate. energia femeilor dintr-un sat de munte. Este deci. o castæ conducætoare. se feresc în mod spontan de ele. clasat Seveso50. prin lipsa lor de etichetæ [politico-ideologicæ]. dovezile unei realitæfli tangibile nesupuse unui cotidian al ordinii øi al muncii garanteazæ fecunditatea politicæ a unor asemenea experienfle. „Comunele“ mereu fremætætoarei insurecflii algeriene au mai degrabæ chipul acestor tineri „înflæcærafli“ cu øapcæ aruncînd cocteiluri Molotov înspre forflele de ordine de pe acoperiøul unui imobil din Tizi Ouzou. „alerte virale“. e de contat nu atît pe crizele naturale. Într-o flaræ ca Franfla. mai degrabæ surîsul viclean al unui bætrîn partizan înfæøurat în burnuz. Øi cînd încrîncenata lor apærare a apatiei înfrînge-n cele din urmæ colectivul. de a lega stræini ca stræini øi. logic. Astæzi. îmbræfliøînd direcflia opusæ. al fabricii de azot din Toulouse. Dupæ cum pomeneam deja. cel mai adesea.“ Aøa rezuma în Le Monde un expert în virusologie ceea ce s-ar fi întîmplat în cazul unei pandemii de gripæ aviaræ. distrus de armata israelianæ. Cu toate bandele înfiripate-n urma lor. Ræscoala tineretului algerian.

autostræzile. E o greøealæ. Adunærile nu sînt de criticat øi nici de pæræsit. Diferitele grupuri locale îøi sar reciproc în ajutor. ci cu indivizi care declaræ ræzboi Republicii“. ajungînd la locul faptei. din acest punct de vedere. forflele. e acela de a face o adunare generalæ øi de a vota. ele nu sînt frigidere infinite. dacæ reuøim sæ dejucæm tentaflia mereu pe cale de-a renaøte a hegemoniei. În special în ceea ce priveøte o tehnicæ ce se perpetueazæ deja de mult timp: atacul prin surprindere. Circulaflia cunoaøterii anuleazæ ierarhia. principiul ar putea fi acesta: fiecare sæ meargæ în recunoaøtere. A læsa. ci trebuie eliberate în ele cuvîntul. iar decizia va veni de la sine. care. autoorganizarea efectivæ a diferitelor comune. capacitæflile. pentru a termina cu hegemonia. O asemenea ameninflare a fost multæ vreme o unealtæ puternicæ în mîna feroviarilor. Cu cîfliva ani în urmæ. care au aruncat pietre asupra vehiculului øi au utilizat gaze lacrimogene împotriva polifliøtilor“. tristeflile lui øi cu o anumitæ disponibilitate. iar nu sæ o suporte. pe mîna a doi la sutæ din populaflie grija de a pro. a electricienilor øi a gæzarilor. UniCampus Vienna. Bologna Burns. blocînd o axæ de circulaflie sau alta. dar mæsurîndu-ne puterea de blocare la nivelul nostru de autoorganizare La sfîrøitul lunii iunie 2006. A te aduna ræspunde bucuriei de a simfli o putere comunæ. anumite cartiere ræmîn nedepæøite. în totalitate sau parflial. e de ajuns pentru a transforma adunarea într-un coømar øi a face din ea teatrul unde se înfruntæ toate pretenfliile la putere. Asta presupune împærtæøirea unei aceleiaøi poziflii politice. cît øi acfliunea eficace. primarii sînt expulzafli øi se rechiziflioneazæ vehiculele oficiale. în care autostræzile sînt zalele lanflului de producflie dematerializatæ care merge de la subcontractant la subcontractant. ea egalizeazæn sus. au devastat o arteræ comercialæ a oraøului. Într-o economie delocalizatæ. e cu totul inutil sæ mai aøteptæm. proliferantæ. 177 . problema „caracterului democratic al procesului luærii de decizii“ nu se pune decît pentru fanaticii procedurii. la cea mai micæ miøcare. în care valoarea derivæ din legætura cu refleaua. decizia care trebuie luatæ. ocupærile de primærii se multiplicæ. pînæ la uzina de montaj. Pe de o parte. blocarea producfliei înseamnæ la fel de bine blocarea circulafliei. Eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ. la Epinay: echipe ale polifliei de siguranflæ publicæ55 patrulau pe la ora 23. Esenflialul e ca acfliunea sæ-øi dea o formæ. A decide nu e vital decît în situafliile de urgenflæ. nimic nu-i împiedicæ sæ-i ducæ de nas pe ceilalfli. Dar nu poate fi vorba de a bloca mai mult decît permite capacitatea de aprovizionare øi de comunicare a insurgenflilor. Un alt reflex. pe cît de raræ e necesitatea de a decide. Nevoia de a se aduna e pe-atît de constantæ la oameni. Simpla mizæ a votului. Ministrul turismului vorbeøte de o catastrofæ „comparabilæ cu uraganul Wilma“. geografice – ca secfliunile Comunei din Paris în timpul Revolufliei Franceze –.verso sorie acolo unde coordonarea existæ. Ofensiva vizînd eliberarea teritoriului de ocupaflia poliflieneascæ e deja angajatæ øi poate conta pe inepuizabilele rezerve de resentiment pe care aceste forfle le-au reunit împotriva acesteia. Iar asupra acestui punct. Miøcarea împotriva CPE n-a ezitat sæ blocheze gærile. e øi cea mai bunæ formæ de coordonare a diferitelor comune. e ceva ce-øi are limitele sale. cu ocazia unui botellión54. Æsta e prostul exemplu al parlamentelor burgheze. nota un poliflai lucid despre ambuscade recente. în care oricum exercifliul democrafliei e compromis. ci øi cu dorinflele lui. care în decursul lui 2005 au înfruntat trupele de ordine53 în fiecare joi seara. adicæ la a neglija acfliunea efectivæ în favoarea controlului ei. unul dintre acele fenomene de cristalizare colectivæ în care o decizie cuprinde fiinflele. E de-ajuns sæ vedem cæ nimeni nu vine acolo doar cu un punct de vedere. Evitarea pe cît se poate a înfruntærilor directe „Aceste evenimente pun în luminæ faptul cæ nu avem de-a face cu tineri care cer o importanflæ mai mare acordatæ socialului. uzinele. ne va lua ea mai mult decît o vom lua noi. ameninflînd în permanenflæ ca prin acfliunea lor unitæ sæ paralizeze toatæ flara dacæ revendicærile nu le sînt satisfæcute. tot atît pe cît e øi una strategicæ. Adunarea nu e fæcutæ pentru decizie. nu mai puflin ca petrecæreflii din Rennes. aleøii sînt prin definiflie blocafli în acfliunea lor. A bloca tot. Dar. ci pentru discuflii libere51. una dintre echipe „a fost blocatæ de douæ vehicule care i-au barat calea øi de mai mult de treizeci de indivizi înarmafli cu bare de fier øi cu arme albe. Blocarea economiei. dacæ încetæm sæ ne fixæm ca finalitate decizia. precum øi împærtæøirea unei aceleiaøi cunoaøteri circulante. supermarketurile øi chiar aeroporturile. Comunicarea orizontalæ. Miøcarea împotriva CPE a marcat întoarcerea cocteilului Molotov. Dacæ reuøim astfel sæ destræmæm fantasma Adunærii Generale în favoarea unei asemenea adunæri a prezenflelor. aøa cum s-a fæcut în Argentina. A dobîndi durabil aptitudinile de a-fli procura subzistenfla elementaræ implicæ deci aproprierea mijloacelor producfliei lor. cum se întîmplæ astæzi. organizafliile sînt întotdeauna în plus acolo unde lumea e deja organizatæ. recent. pentru cuvîntul liber exersîndu-se færæ scop. øoselele de centuræ. sau cei din Barcelona. O lunæ mai tîrziu.11–14 March 2010 duce alimentele pentru restul lumii e o inepflie photo credit: Martin Juen istoricæ. cît de imense ar fi templele consumului. informafliile sæ fie corelate. La fel e øi în deciderea acfliunilor. Nu existæ o formæ idealæ pentru acfliune. cu ataøamentele. existæ øanse de producere a unei emulaflii în masæ. provocînd 40 de kilometri de ambuteiaj. În anumite comune. Cît despre deciderea acfliunilor. blocada a devenit una dintre principalele forme de acfliune ale miøcærii de revoltæ argentiniene. ræspunzînd unui apel telefonic care anunfla un furt dintr-o maøinæ. pe de alta. e blocat accesul la unele hoteluri øi complexe turistice. Cum sæ te hræneøti odatæ ce totu-i paralizat? A fura din magazine. gesturile øi jocurile între fiinfle. ca ea însæøi s-o cearæ. a øoferilor. în tot statul Oaxaca52. cu o mofliune. insurgenflii ocupæ edificiile publice. iatæ primul reflex a tot ceea ce se ridicæ împotriva ordinii prezente. În restul timpului. Precum cel de pe 13 octombrie 2006. „Miøcærile sociale“ însele sînt din ce în ce mai atrase de revoltæ. în care întreprinderile funcflioneazæ în flux continuu. O adunare numeroasæ de oameni stræini unii de alflii se condamnæ la a delega specialiøti ai acfliunii. A pleca de la principiul cæ „acfliunea trebuie sæ cælæuzeascæ desfæøurarea unei adunæri“ înseamnæ a face imposibile atît fierberea dezbaterii. N-a fost nevoie de mai mult de 300 de persoane la Rennes pentru a imobiliza øoseaua rapidæ de centuræ timp de cîteva ore.

Cei care au dat asaltul la Clichy-sous-Bois61 au îmbucurat mai mult de o familie americanæ. cea mai adaptatæ la epoca noastræ: nu se atacæ frontal o armatæ de ocupaflie. Avînd alegerea terenului. ea e chiar aceastæ lume. asimetricæ. ambele manifestate la fel de scrupulos. Existæ feluri de distrugere care provoacæ negreøit întoarcerea a ceea ce a fost anihilat. decît o trecere la lupta armatæ. deodatæ cu proprietatea øi gustul de a apropria. oamenii øi normele ei. ne putem gîndi øi la comisariatele de cartier atacate în afara programului: geamuri sparte. øi cealaltæ. îi scuipæ în faflæ dispreflul deodatæ cu simbria. sæ aleagæ între anarhie øi frica de anrhie. unde poliflia e neutralizatæ. odatæ cu hegemonia øi dorinfla de hegemonie. De atunci încoace însæ. Militarizarea ræzboiului civil e eøecul insurecfliei. democraticæ. Cine o desface local. care s-o copleøeascæ. Faptul cæ nu se poate împiedica o confruntare nu-nseamnæ cæ ea nu poate fi transformatæ într-o simplæ diversiune. trebuie lucrat la coordonarea lor. Iar în acest caz. octombrie 1917. mai ales de cea sindicalæ sau de cea pacifistæ. dimpotrivæ. ca puncte de fixare a forflelor adverse. Mai mult chiar decît la acfliuni. ceea ce nu mai e de actualitate decît ca ameninflare. în momentele marilor ræsturnæri: 10 august 1792. Mai existæ Palate de Iarnæ. acfliunea indirectæ. Ruøinea øi infamia îl hæituiesc din toate direcfliile.). pacifismul va fi. la a avea în vedere øi confruntærile directe. societatea îl alungæ din sînul ei. Intrarea ei în acfliune pare mai puflin probabilæ. încrederea în propriul curaj e tot. Ambele sînt de altfel cu putinflæ. perspectiva unei gherile urbane în felul irakian. e de-ajuns s-o calci în picioare.) Legitimaflia de poliflist pe care o are în buzunar e un brevet al josniciei“. maøini incendiate. în loc sæ fie luafli la goanæ de poliflie. se vor putea ocoli zonele fierbinfli. îl izoleazæ ca pe un paria. Trebuie avute în calcul douæ tipuri de reacflii ale statului. Descentralizærii puterii îi ræspunde. ca pînæ la urmæ sæ le dea foc. care s-ar prelungi færæ posibilitate de ofensivæ. o adeværatæ manifestaflie e „sælbaticæ“. peste tot unde economia e blocatæ. fiind rænitæ demult. În zilele noastre se pot ocupa Parisul. Armele sînt necesare: e vorba de a face tot ce-fli stæ în putinflæ pentru a le face uzul de prisos. ea nu e eficace nicæieri. codurile øi tehnologiile ei. fiind peste tot. nu al insurgenflilor. pare cea mai profitabilæ. se va evita ciocnirea directæ øi. aøa cum o demonstreazæ Spania din 1936: revoluflionarii au fost înfrînfli de douæ ori. deøi utilizarea lor a fost puflin frecventæ sau puflin decisivæ. De aceea. E nevoie de 18 martie 1871. Asta pentru a reaminti cæ „a avea vocaflia de a ajuta“ nu va putea fi niciodatæ o scuzæ pentru a te da cu poliflia. În materie de ireversibilitate. bestia etaticæ e periculoasæ. e mai mult de temut decît de dorit.58 Armata pe stræzi înseamnæ situaflie insurecflionalæ.La o scaræ mai micæ. De îndatæ ce lucrurile devin serioase. Este totalitatea impecabilæ a lumii mærfii. fluxurile øi arterele ei. Curajul nu înseamnæ nimic. în vreme ce insurgenflii din Oaxa- 178 . cît øi de republicæ. sfîrøitul centralitæflilor revoluflionare. færæ ca asta sæ fie cu adeværat decisiv. De fapt. Armele sînt o constantæ revoluflionaræ. nedeclaratæ la prefecturæ. nu-i imposibil sæ învingi o armatæ. aøa cum au fæcut Black Bloc56 la Genova în 2001. de fascinaflie øi de dezgust. Pe 21 noiembrie 2006. Putem fi înfrînfli de dictaturæ. de care putem trece doar prin folosirea lor. Nu e atît de important sæ fii cel mai bine înarmat. Odatæ ce armata intræ în acfliune. cæci numai de pe o extremæ poziflie de forflæ sîntem scutifli de necesitatea de a mai trage. o „permanenflæ armatæ“. fraternizînd. Revoluflia Rusæ a fost deja pierdutæ. un semn de putere. E clar cæ în fafla armatei e nevoie de o mulflime numeroasæ. Ireversibilitatea e atinsæ atunci cînd au fost învinse. chestiunea pacifistæ nu se pune serios decît pentru cel care are putere de foc. asemænætor cu ameninflarea folosirii armei nucleare de-o jumætate de secol încoace. S-a væzut atunci cæ o mie de persoane hotærîte pot face sæ dea înapoi o mulflime de maøini de carabinieri. În fafla armatei. Totuøi. atît de fasciøti.. de ostilitate pe faflæ. Sæ nu uitæm totuøi cæ. Tot ce e cu putinflæ pentru a le face uzul de prisos.57 Atunci cînd puterea e-n rigolæ. de-acum înainte.. Iatæ de ce procesul insurecflional îøi confline-n sine forma propriei lui victorii sau pe aceea a eøecului sæu. Fiecare act de hærfluire redæ viaflæ acestui adevær enunflat în 1842: „Viafla agentului de poliflie e neplæcutæ. færæ remuøcæri. Totul incitæ. Ultimele miøcæri au împæmîntenit faptul cæ. færæ prea multæ vorbæ. rænind 15 dintre ei. 18 martie 1871. Acest pacifism a priori corespunde unui soi de dezarmare preventivæ. decizînd traiectul. victoria e politicæ Nu existæ insurecflie paønicæ. produce de-a lungul reflelelor o undæ de øoc planetaræ. Ele sînt de destituit cu dezinvolturæ øi în derîdere. deodatæ. ca øi de faptul de a fi reduøi la a nu ne mai putea opune decît dictaturii. Cine se înverøuneazæ pe cadavrul unei ordini se asiguræ øi de stîrnirea vocafliei de a-l ræzbuna. pompierii care manifestau la Paris i-au atacat pe cei de la CRS cu lovituri de ciocan. Politic. mai vicleanæ. Totul fline de manieræ. dar implacabilæ: ea nu aøteaptæ decît sæ ne înroleze. cît sæ ai inifliativa. Prima aduce cu sine distrugerea. e important ca-n ræsturnarea autoritæflilor sæ fie pus cît mai puflin patos. Destituirea localæ a autoritæflilor Problema unei insurecflii e sæ reuøeøti s-o faci ireversibilæ. poziflia sa în societate e la fel de desconsideratæ øi umilitoare ca a infractorilor (. Ocuparea oraøului Rungis59 ar avea cu siguranflæ un efect mai mare decît ocuparea Palatului Élysée. Roma sau Buenos Aires. manifestanflii vor putea sæ-i plimbe ei pe poliflai. øi nevoia de autoritæfli. Roøii pot foarte bine triumfa în 1921. Dintr-un punct de vedere strategic. Înfrîngerea constæ tot atît în pierderea unui ræzboi cît øi în pierderea alegerii ræzboiului de dus. distrugerea n-a fost de-ajuns niciodatæ.. deznodæmîntul se precipitæ. (. Sub arme. Pentru asta e nevoie de un stat decis sæ facæ un mæcel. în aceastæ epocæ. în fiecare din punctele sale. fiind o puræ operaflie poliflieneascæ. Una. færæ regrete øi færæ milæ. armele au dobîndit un dublu caracter. permiflînd temporizarea øi atacul în altæ parte – chiar foarte aproape. A hærflui poliflia înseamnæ a face-n aøa fel încît. iar a doua o ostilitate subtilæ. dar ele sînt destinate mai degrabæ asaltului turiøtilor. øi autoritæflile. armata ocupæ terenul. A fi pacifist færæ a putea sæ tragi nu e decît teoretizarea unei neputinfle. Fiecare se vede somat sæ ia poziflie. O insurecflie e mai degrabæ o luare a armelor în mînæ. Un pacifism autentic nu poate consta în refuzul armelor. pe de altæ parte. Puterea e însæøi organizarea metropolei. E-n interesul nostru sæ facem o deosebire între armamament øi folosirea armelor..60 Puterea nu se mai concentreazæ într-un singur punct al lumii. Øi a avea inifliativa contribuie la asta. O insurecflie triumfæ ca forflæ politicæ. ci doar în refuzul de a le folosi.

Cum acestea aveau loc.) 5. Dîre de furie bræzdeazæ deøertul acestei abundenfle factice.) 4. populare øi dens populate. În original. adicæ în cartierele-dormitor. tr. færæ fasoane øi færæ introducere. lumpenizare).) 6. confirmæ acest fapt. declasare. Adunæri mai largi de oameni pe bulevarde care discutæ cu seriozitate. O rachetæ a fæcut sæ saræ-n aer incinta puøcæriei de la Clairvaux. dar asta se va întîmpla în urma unui proces care va fi peste tot mai avansat decît acolo. rezultatul implacabil în aceste circumstanfle a fost cæ însuøi conceptul urbanistic al acestor cités s-a întors de fapt împotriva oamenilor. Într-un acces de luciditate. E cu neputinflæ de spus dacæ s-a scurs o lunæ sau sînt ani de cînd au început „evenimentele“. dotate din capul locului cu toate funcfliile necesare vieflii sociale într-o zonæ de locuire. Radioul îi fline la curent pe insurgenfli cu retragerea forflelor guvernamentale. UniCampus Vienna. pe fundalul mutafliilor economice produse. Cei nevoifli sæ continue a locui în ele. (N. Sîrbu Toatæ puterea comunelor! Bologna Burns. începînd cu grevele din 199562.) 179 . s-au regæsit astfel condamnafli øi la ghetoizare. cu consecinflele acestora asupra condifliei socio-economice a vechii muncitorimi devenite în mare parte de prisos (øomaj. Aluzie la baia de sînge în care a fost reprimatæ Comuna din Paris. Polifliøtii BAC. Serviciu al Polifliei naflionale franceze aparflinînd Direcfliei Centrale de Siguranflæ Publicæ. (N. Bætrîn înflelept. Construite în decursul celor „30 de ani glorioøi“ ai capitalismului postbelic (anii ’50– ’70) pentru cazarea forflei de muncæ utile acelei acumulæri. Ceea ce dæ atacul asupra punctului de densitate maximæ a fluxurilor metropolitane sînt scurte øi brutale incursiuni venite din alte pærfli. (N. Nu aici se mai nasc de-acum cele mai îndræznefle øi mai consistente acfliuni. red. Niøte fiøiere conflinînd adresele personale ale tuturor polifliøtilor øi jandarmilor. red. sînt specializafli în intervenflii în mediile øi zonele „sensibile“. Este termenul francez uzual pentru marile unitæfli integrate de sistematizare urbanæ. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen Note: 1. pauperizare. red. Fiecare nouæ miøcare. Locuitorii unui cæmin evacuat au încetat sæ mai pertracteze cu primæria: pur øi simplu îl locuiesc. inclusiv numeroasa mînæ de lucru din imigraflie. mulfli deja la a doua øi a treia generaflie. cuvîntul însemnînd ca atare „cetate“. ca pur teren de furat øi de rævæøit. între 22 øi 28 mai 1871.) 3. literalmente. Prim-ministrul aratæ foarte singur în vreme ce-øi lanseazæ apelurile la calm. O bandæ e-n conciliabule la un colfl de stradæ. Necunoscuflii îøi vorbesc. (N. ele au fost neglijate în timp de puterile publice øi læsate astfel în seama propriei lor degradæri øi scufundæri în anomie. tr.) 2. În vechea bæcænie øi crîømæ a satului e adus excedentul produs øi tot de-acolo ne procuræm ce ne lipseøte. BAC (Brigade anti-criminalité) în original. confruntare cu originalul øi redactare de Adrian T. ca øi ale angajaflilor administrafliei penitenciare au ajuns sæ circule la liber. Parisul. Va veni o zi în care aceastæ înspæimîntætoare concrefliune a puterii care e capitala va fi ruinatæ în mod mærefl. oricum. (N. de dezindustrializare sau de delocalizarea producfliei. pierderea centralitæflii puterii înseamnæ sfîrøitul centralitæflii revoluflionare pariziene. Cartier popular øi multietnic din Parisul intra muros. Traducere de Sebastian Big Note. folosit însæ modern în sensul generic de „oraø“). În metrou a dispærut orice urmæ din pojghifla de stînjenealæ de care se-ncurcæ de obicei gesturile pasagerilor. se mai distinge doar ca simplæ flintæ a raziilor. (N. habitation à loyer modéré). între altele. pentru a se face de nevæzut apoi. ceea ce a declanøat un val færæ precedent de schimbæri precipitate de domiciliu. pe lîngæ excluderea socialæ. O altæ cazarmæ a fost jefuitæ øi-apoi arsæ. „Sæ plece cu toflii!“. Asalturile îøi fac ecou de la un oraø la altul. Acolo ne øi întrunim sæ discutæm despre situaflia generalæ øi despre materialele de trebuinflæ la atelierul mecanic. în arabæ în original. de la o zi la alta. aici. în spaniolæ în original. „cités“ (în ghilimele. Desigur cæ în aceste cartiere se regæseøte øi concentraflia cea mai mare de populaflie francezæ provenitæ din diferitele valuri de imigraflie postbelicæ. red. de inspiraflie mai mult sau mai puflin corbusierianæ: cartiere de mari imobile cu apartamente ieftine sau subvenflionate public (HLM. Pentru Franfla. putînd patrula în civil øi în automobile cu aspect oarecare. în sfîrøit.verso ca øi-au gæsit complici în inima Parisului. un manager tocmai ræcoreøte spiritele cîtorva colegi într-o øedinflæ.

Grand ensemble este numele tehnocratic oficial. în ciuda titulaturii. (N. „contract pentru prima angajare“. a cadrelor noului regim øi ale noii nafliuni politice. temîndu-se de pericolul unui Blanqui în libertate øi ajuns printre øefii insurecfliei. cærora li s-au alæturat pe parcurs sindicatele øi partidele de stînga. pompierii. pierdea dreptul la ajutorul de øomaj. cît øi noaptea. (N. jandarmii.) 15. (N. s-o domesticeascæ. în plus faflæ de discriminarea socialæ.7.) 27. lucrînd în instituflii/ întreprinderi publice. ca øi al evadærilor izbutite.m. pînæ la momentul proclamærii Comunei. Louis-Philippe øi Napoleon al III-lea. RMI (revenu minimum d’insertion) în original. aici. din cercetarea finanflatæ public. în ultimele decenii øi un numær din ce în ce mai mare de politicieni din establishment. reflea de transport feroviar rapid deservind o zonæ puternic urbanizatæ.) 14. cæreia i-a fost de altfel un adversar neîmpæcat. red. a întîlnirilor sportive. Republican liberal de centru-stînga. fiind pe baricade øi în 1830. færæ a fi însæ asimilabil socialismului utopic. are øi o tentæ politicæ libertaræ). Acronim al Agence nationale pour l’emploi. postumæ. A.) 9. red. festivaluri etc. evident. (Pentru un supliment de explicaflie. red. Contrat Première Embauche. red.) øi a conflictelor sociale (manifestaflii. deplasæri ale miniøtrilor). perioadei obiønuite de probæ (ca în cazul unui contract pe duratæ nedeterminatæ) i se adæuga o altæ perioadæ de doi ani. pentru mulfli. pe care Republica trebuia. øeful guvernului republican conservator. respectiv. (N. øi Réseau Express Régional. a doua. în chiar ajunul declanøærii Comunei din Paris a fost din nou arestat. a fascinat o parte din opinia publicæ. greve masive). dar articolul 8 a fost abrogat printr-o lege suplimentaræ. zisæ de „consolidare“. sînt tot absolvenfli ai ENA. este o particularitate datînd de la Revoluflia Francezæ. mai ales în vechiul Beijing. al cæror capital cultural le permite descendenflilor sæ fie optim pregætifli pentru exigenflele concursurilor naflionale de admitere). cæ ea ar fi încurajat concedierile abuzive øi precaritatea slujbelor. cît øi a vieflii publice. École Polytechnique. personalul poøtei. grijæ întæritæ øi de teama de consecinflele exodului spre oraøe al flærænimii proletarizate. om politic. În engleza americanæ în original („dependent de muncæ“). (N. (N. Cucerind atunci puterea în stat øi remodelîndu-l conform intereselor ei. self-made man polivalent extrem de ræzbætætor. ajunge – în chiar timpul asediului prusac din toamna–iarna 1870–1871 – primar al Parisului. a marilor adunæri de mulflimi (spectacole. celebru gangster francez. om politic francez. tr. (N. aøadar. Compania Republicanæ de Securitate este un corp teritorializat al Polifliei naflionale franceze a cærui principalæ misiune este menflinerea ordinii øi asigurarea serviciului de ordine øi securitate cu ocazia marilor evenimente (vizite øi întîlniri de øefi de stat. ca expresia tratamentului rezervat lor de cætre o ordine represivæ bazatæ. dedicîndu-øi mai tot timpul unei activitæfli obsesionale. El ræmîne astfel. (N.) (N. a dat dovadæ de o singularæ capacitate de a se reinventa dupæ eøecuri ræsunætoare dublate de cîteva încurcate scandaluri judiciare. Prin caracterul spectaculos al jafurilor cu mînæ armatæ îndræznite de el. personaj proeminent al „celei de-a III-a Republici“. prima oaræ dupæ al Doilea Ræzboi Mondial cînd în Franfla stînga ajungea la putere (cu sprijinul comuniøtilor inclusiv). nu viza doar salariaflii aflafli la prima angajare). candidatul . prin poza sa publicæ de justifliar solitar øi aptitudinile de a comunica (a publicat chiar øi douæ cærfli în care îøi justificæ alegerile de viaflæ. (N. red. Mai puflin diferenfla în stilul retoricii legislative. constituit încæ din Evul Mediu în jurul universitæflii Sorbona (numele i se trage de la latina folositæ odinioaræ de profesori øi studenfli). ceea ce a ræmas din renumele cartierului – golit de viafla sa de altædatæ – serveøte azi ca momealæ pentru industria turisticæ.) 24. CRS (Compagnie Républicaine de Sécurité) în original. om de afaceri. sub formæ de graffiti. Dupæ restabilirea regimului republican burghez. Jules Ferry (1832–1893). fondatæ în acelaøi an pentru filiera literar-filosoficæ) cel mai vechi øi mai prestigios aøezæmînt de învæflæmînt superior în Franfla pentru formarea de ingineri sau de cercetætori în domeniile tehnico-øtiinflifice de vîrf. diverøi ingineri. red. echivalentul Agenfliei Naflionale pentru Ocuparea Forflei de Muncæ. (N. (N.) 180 . care. de angajat în serviciile publice. (N.) 12.d. a fost în douæ rînduri preøedinte de Consiliu (prim-ministru). animator de televiziune øi actor francez. Cei care s-au opus acestei mæsuri au considerat. Paris. Confruntat cu o viguroasæ miøcare de protest. este (alæturi de École Normale Supérieure. În japonezæ în original. øi dupæ ce o mare parte din studenflimea parizianæ a fost dislocatæ în campusuri de la periferia oraøului (Nanterre. (N. cum ar fi dependenfla de benzile desenate manga sau de jocurile video.) 19. În 2008. A fost un proiect de contract de angajare prevæzut exclusiv pentru tinerii sub 26 de ani. Deseori expresia poate fi cititæ. tr. K. Thiers. În original: nique la police! Imprecaflie argoticæ apærutæ în rîndurile tinerilor din cités (cf.) 22. a fost implicat activ în mai toate comploturile republicane urmærind ræsturnarea lor cu arma în mînæ. prin educarea muncitorimii. École Nationale d’Administration. red. prin manierele lui brutale.) 16. cît øi al autoritæflilor responsabile cu „politica oraøului“ (o altæ suavitate a retoricii edilitar-politice franfluzeøti). Se uitæ însæ cæ una dintre motivafliile lui Ferry a fost tocmai grija de a proteja. atît ziua. Dintr-un punct de vedere diametral opus. red. ca un slogan al nesupunerii. Este instituflia de învæflæmînt superior special destinatæ formærii înalflilor funcflionari de stat francezi. Dupæ abdicarea acestuia. datoratæ mai întîi mobilizærii liceenilor øi studenflilor. a figurat ca articolul nr. angajaflii institufliilor culturale sau de patrimoniu ale statului ø. tr. ale cærei acfliuni sînt percepute. a refuzat sæ-l elibereze la schimb cu arhiepiscopul Parisului øi ceilalfli ostatici deflinufli de comunarzi. de altfel. tr. de-a lungul întregii sale viefli politice a fost partizanul înfocat al insurecfliei ca mijloc de ræsturnare revoluflionaræ a societæflii burgheze (activitatea øi scrierile lui au dat naøtere unui curent socialist distinct – blanquismul). arhitecfli etc. Numele dat în Japonia cuiva care se închide în casæ. i-au øi ruinat sænætatea (în total. red. Dimpotrivæ. care desigur înfloresc øi ele în aceste zone –. nu doar lucrætorii din administraflia publicæ („funcflia publicæ“) propriu-zisæ. tren de mare vitezæ. Øcoala Naflionalæ de Administraflie. În sensul larg. a stat închis 37 de ani). polifliøtii. pe ziduri. În germanæ în original: cineva fericit de lipsa unui loc de muncæ. Bernard Tapie (n. dar øi din „misiunea civilizatorie a raselor superioare“ – al expansiunii coloniale franceze (în speflæ în Indochina. vreme îndelungatæ cartierul a purtat amprenta coloratæ a unei viefli universitare øi intelectuale efervescente. Marx a avut o pærere excelentæ despre rolul redutabil pe care Blanqui l-ar fi putut juca în desfæøurarea evenimentelor. 6) øi aruncatæ ca sfidare la adresa polifliei. fondatæ în 1794. de la cocoon: cocon. cele douæ categorii de alocaflii sociale sînt echivalente.) 11. Vechi cartier în centrul istoric al Parisului. de biblioteci øi librærii specializate instalate în zonæ a crescut. v.a. ipocrizia fiind mai rafinatæ în cea francezæ. øi pe cea rasialæ. De la. cu Vincent Cassel în rolul titular. al cæror teatru de luptæ a fost. (N. tr.) 21. tr.) 26. în timpul cæreia angajatorul putea rupe contractul de muncæ færæ nicio justificare. o figuræ emblematicæ a identitæflii civice republicane øi a laicitæflii à la française. marea burghezie a decis înfiinflarea acestor øcoli superioare pentru formarea. Sistemul francez al „Marilor Øcoli“ de elitæ (øi rezervate în principiu elitelor. alæturi de alte mæsuri de „combatere a øomajului“. (N.) 18. Legea în ansamblu a fost votatæ. øi n. (N. A fost unul dintre puflinii comuniøti ai epocii sale care n-a fost marxist. nota 48. Aluzie la cîøtigarea alegerilor prezidenfliale în 1981 de cætre F Mitterand. øi în 1848. s-a distins deja prin opoziflia sonoræ fæcutæ regimului autoritar al lui Napoleon al III-lea. Zone cu arhitecturæ hiperostentativæ din oflel øi sticlæ din. Jean-François Richet i-a ecranizat viafla øi moartea într-un lungmetraj în douæ pærfli. preventiv.) 13. revoluflionar republican socialist francez.) 20. instituflii patronate de stat øi menflinute în paralel cu universitæflile obiønuite. ceea ce i-a adus numeroase perioade de detenflie. ci øi profesorii øi personalul din învæflæmîntul public de toate gradele. (N. guvernul a dat înapoi. nu cu totul nejustificat – øi în ciuda traficurilor øi a delincvenflei.) 17. Aproximativ o cincime din absolvenfli aleg însæ un parcurs profesional în marile corpuri de funcflionari de stat. tehnicieni. red. supusæ dezbaterii parlamentare de guvernul de Villepin în primævara lui 2006.) 25. dar øi ministru al afacerilor externe ori ministru al instrucfliunii publice. ordinea burghezæ împotriva debordærilor populare. 8 al legii zise a „egalitæflii de øanse“. în jargonul aseptizat atît al urbaniøtilor. În cazul în care angajatul øi-ar fi dat el demisia în timpul perioadei de consolidare. Declarat „inamic public nr. red. tr. 1943). Cum în decursul timpului densitatea de aøezæminte savante øi de învæflæmînt. (N. Tunisia øi Congo).) 8. care. pentru întinsele zone sistematizate sub forma cartierelor de mari blocuri de locuinfle.) 10. În afaræ de a fi fost un promotor fervent – cu argumente economice imperialiste. Opozant ireductibil al regimurilor lui Carol X. Nemulflumirea popularæ a fost stîrnitæ de faptul cæ prin tipul de contract preconizat (øi care. Louis Auguste Blanqui (1805–1881). Dupæ revoltele studenfleøti din mai 1968. În urma unei condamnæri la moarte în contumacie pentru asaltul Primæriei Parisului (în toamna anului 1870). red. laic øi obligatoriu“. figuræ controversatæ atît a lumii de afaceri. Partidului Socialist. franceze sau multinaflionale. datoritæ metodelor lui mai puflin ortodoxe de a obfline succesul. Vincennes). De origine modestæ. Train à Grande Vitesse. absolvirea ei garantînd în practicæ o carieræ certæ în marile întreprinderi private. indiferent de orientare. respectiv. (N. înveliøul protector secretat de larvele unor insecte. a fost în cele din urmæ ucis „în acfliune“ de poliflie în cadrul unei ambuscade. Lyon øi Lille.) 23. 1“ la începutul anilor ’70. Ansamblu de pasaje strîmte øi de strædufle definite de zidurile contigue ale curflilor închise ce înconjoaræ casele tradiflionale chinezeøti. din sænætatea publicæ. tr. red. (N. øi infra. În englezæ în original. numele lui se leagæ de reformele øcolare prin care s-au pus bazele învæflæmîntului public general. Acronimele denumirii lor oficiale sînt numele vernaculare în Franfla ale acestor tipuri de tren. Jacques Mesrine (1936–1979). acestea deschise dupæ ’68 accesului de masæ. „gratuit.

) 36. asasinarea liderilor). færæ implicaflii sau consecinfle politice. În original. Termenul (în italianæ decrescita. al XVIII-lea propovæduieøte o lecturæ literalæ øi puritanæ – øi deci anacronicæ – a Coranului.). dupæ numele lui Dominique Perben. reechilibrare a aspirafliilor de cîøtig salarial prin autoexploatare cu beneficiile timpului liber dedicat convivialitæflii. aici foarte înæbuøit. A adus cîteva inovaflii în dreptul francez. asociaflie altermondialistæ înfiinflatæ în 1998. miøcarea øi-a lærgit sfera de intervenflie. împotriva acordurilor GATT. red.) 30. este o lege care consacræ vederile dreptei în materie de siguranflæ publicæ. reporter. destinatæ photo credit: Martin Juen „luptei împotriva delincvenflei“ øi a criminalitæflii organizate. om politic francez. mai exact. Aluzie la filmul lui Chris Marker. Astfel. unde wahabismul ræmîne pînæ azi doctrina religioasæ oficialæ. fulguranfla ei. rima internæ. Nicolas Hulot (n. marinarii din CGT (Conféderation Générale du Travail [Confederaflia Generalæ a Muncii]) øi cei din STC (Syndicat des Travailleurs Corses [Sindicatul Muncitorilor Corsicani]). anticonsumeriste øi ecologiste care se opun tendinflei – intrinsece totuøi pentru o economie organizatæ capitalist – de a produce mereu mai mult øi mai diversificat (pînæ la futilitate). Acesta a øi flinut de altfel sæ precizeze într-un interviu din 2001 (acordat revistei Der Spiegel øi reluat de cotidianul Le Monde) cæ. ce asiguræ în special legæturile regulate ale Franflei continentale cu Corsica. Algeria øi Tunisia. (N.e. un comando al jandarmeriei intervine øi-l recupereazæ. În septembrie-octombrie 2005.). urmînd avîntului de popularitate din primii ani de existenflæ øi în ciuda prezentei crize economice mondiale. „legea din 9 martie 2004 referitoare la 11–14 March 2010 adaptarea justifliei la evolufliile criminalitæflii“. comuniøtii. arestæri abuzive. împotriva Tratatului constituflional european (zis de la Roma. verzii ø. între 1984 øi 1992) øi în prezent editura cu acelaøi nume. care în sec. tradiflional incarnate în persoana øi figura monarhicæ.verso 28. informaflie øi împotriva OMG. ea s-a poziflionat pentru un control mai strict al pieflelor financiare øi împotriva „financiarizærii“ economiei. la nivelul conduitelor individuale. 181 . (N. sugeratæ în 1972 – în contextul renunflærii. red. 2004). Este totodatæ numele unei asociaflii nonprofit care scoate revista anualæ cu acest titlu (însemnînd „distrugætorii de publicitate“). øi deci dezechilibrele potenfliale. a sistemului public de pensii. (N. În sfîrøit. circa 10 ani mai tîrziu. (N.) 40. în vederea unui consum tot mai intensificat øi mai vast.a. institut de cercetæri øi universitate americanæ specializatæ în domeniile øtiinflei øi tehnologiei. (N. radicalii de stînga. civice împotriva mondializærii neoliberale øi sæ propunæ discursul alternativei la aceasta (are un Consiliu øtiinflific compus. În urma deturnærii. red. dezvoltærii personale ori investirii în cauze comunitare nonprofit. pe considerentul cæ aceøtia din urmæ nu repun de fapt în discuflie idealul creøterii. Or. întrucît ratele de producflie øi de consum actuale nu pot fi sporite. perfect tolerabil de cætre ordinea existentæ – al acestei poze critice. scriitor øi realizator de emisiuni TV francez pe teme de protecflia mediului natural. cele mai cunoscute sloganuri ATTAC sînt: „Lumea nu este o marfæ“ øi „O altæ lume e posibilæ“. fondatorul dinastiei domnitoare în Arabia Sauditæ. Sau. formatæ iniflial în legæturæ cu rezistenfla antisovieticæ în Afganistan øi ræspînditæ apoi în toatæ lumea musulmanæ. frugalitate. în plinæ crizæ a pieflelor financiare asiatice. Este o organizaflie nonguvernamentalæ militantæ øi de educaflie popularæ aspirînd sæ sistematizeze argumentele economice. 1977. ca economist. responsabilitate ecologicæ etc. pentru un comerfl internaflional echitabil. literal: debreiere – i. (N.05% la 1%. UniCampus Vienna. 25 de ani mai tîrziu. tout à y détruire. un an mai devreme. le fond de l’air est vert. statul Massachusetts (aproape de Boston). Curent teologico-politic sunnit care se prezintæ pe sine drept o revenire la islamul originar. în cel priveøte. Sardinia. din universitari. red. A fost prim-ministru. în ciuda stilului catastrofist cultivat de ea. perioada de dupæ anul 2006 a fost marcatæ de un recul net al capacitæflii de mobilizare în jurul temelor ei (inclusiv datoritæ unui scandal legat de manipularea alegerilor interne pentru conducerea naflionalæ a organizafliei). publicarea revistei Casseurs de pub constæ în producerea unui dosar anual ataøat revistei lunare La Décroissance.) 39. (N. În original décroissance (literal. asimilarea de regim penal a criminalitæflii organizate øi a terorismului. aflîflarea zîzaniei între facfliuni øi organizafliile aderente prin intermediul unor falsuri. susflin primii. øi nici mæcar menflinute. în fruntea guvernului de coaliflie al „stîngii plurale“ (socialiøtii. „de orientare“). în special FBI.) 32. Formatæ în 1966 în California. ministrul justifliei în guvernul Raffarin (existæ øi o lege Perben I. ecologice. În afara platformei sale politice. red. datoritæ disensiunilor interne. economiøti. existæ øi o Bologna Burns.. Aceastæ ramuræ a salafismului se vrea apoliticæ øi urmæreøte reislamizarea societæflii mai degrabæ prin educarea în spiritul unei noi pietæfli rigoriste. legalizarea informatorilor de poliflie. de exemplu: prelungirea termenelor pentru arestul preventiv øi pentru dovedirea flagrantului.) 33. Etimologic. Societatea Naflionalæ maritimæ Corsica Mediterana. cu sediul în Cambridge. personalitate a Partidului Socialist (dupæ ce în tinerefle a fost troflkist). influenfla miøcærii în pæturile cele mai særace ale populafliei de culoare se poate explica øi prin variatele programe de întrajutorare comunitaræ puse pe picioare în mod eficient de Black Panthers. În Franfla. Ceea ce se respinge astfel e obiectivul în sine al urmæririi ratei de creøtere economicæ. adept al liberului schimb øi susflinætor al FMI. înainte de a se stinge. pentru apærarea serviciilor publice de sænætate øi de securitate socialæ. al Bæncii Mondiale øi al Organizafliei Mondiale a Comerflului. (N.) 38. iar o modalitate importantæ de acfliune sînt universitæflile de varæ organizate de asociaflie). De vreo 15 ani s-a implicat în promovarea în rîndurile marelui public a unui ecologism consensual.) 35. Ideea a fost preluatæ. Caracteristic pentru MIT este apropierea strînsæ de lumea industrialæ øi puternica sa implicare în cercetarea øtiinflificæ øi tehnologicæ de acest tip. „descreøtere“). considerînd cæ schimbarea politicæ va veni abia pe aceastæ cale. Black Panther Party (Partidul Panterelor Negre) a fost o miøcare revoluflionaræ afro-americanæ din SUA. la etalonul aur al valorii dolarului – de laureatul Premiului Nobel pentru economie James Tobin. deoarece crearea de bogæflie mæsuratæ prin indicatori economici precum PIB echivaleazæ cu o distrugere a „capitalului natural“. (N. cu capitaluri publice øi private. pentru a întrefline astfel rentabilitatea economicæ a activitæflilor. Le Fond de l’air est rouge [Væzduhul e roøu]. cu timpul øi odatæ cu amplificarea reflelei de organizaflii ATTAC.) 37. tr. red. tr. de la 0.) 31. O altæ ciudæflenie a legii este neîncadrarea la criminalitatea organizatæ a criminalitæflii ori corupfliei financiare. unii susflinînd chiar o reducere controlatæ a acesteia. folosit pentru a-i desemna pe Mohamed øi urmaøii sæi din primele douæ generaflii. Færæ a se opune neapærat globalizærii. red. red. înscenæri judiciare. pentru legarea problematicilor de mediu cu cele sociale etc. ar fi contradictorie. „predecesor“ sau „stræmoø“. red. Din 2005. între alflii. Il n’y a rien à y redire. o parte a salariaflilor. de ATTAC într-un cu totul alt sens decît intenflia economistului american. purificate. Miøcærile salafiste contemporane pornesc de la predicile lui Ibn Abd-alWahhab. sujet înseamnæ atît subiect. înverøunate din partea statului. (N. (N. iar pe plan global o relocalizare a activitæflilor economice pentru reducerea „amprentei ecologice“ a acestora øi a consumurilor energetice. Este considerat în prezent drept cea mai bunæ universitate occidentalæ în aceste domenii. Cuantumul ei ar fi fost de altfel unul foarte redus. pentru anularea datoriilor flærilor celor mai særace. O taxæ asupra tranzacfliilor monetare internaflionale pentru a descuraja speculaflia pe termen scurt. Lionel Jospin (n. numele de salafism vine de la termenul arab salaf. prin radicalizarea unei pærfli a miøcærilor de protest nonviolent pentru drepturile civile øi depæøirea naflionalismului negro à la Malcolm X. bazat pe Coran øi Sunna. dar øi unei reprimæri foarte dure. (N. se referæ la conformismul de facto – i. compania naflionalæ de electricitate francezæ. iniflial în Franfla. companie de navigaflie maritimæ. a cærui moøtenire criticæ o combinæ cu o criticæ antiindustrialæ øi antitehnologicæ a societæflii contemporane – care a animat revista l’Encyclopédie des Nuisances (15 fascicule. Din anii ’80 însæ. (N. pe 27 septembrie. pentru apærarea bunurilor comune øi de patrimoniu: apæ. au desfæøurat o puternicæ grevæ – cu sechestrarea vaselor companiei. prin respingerea deopotrivæ a tradifliilor intelectuale øi a islamului popular ca „inovaflii“. În francezæ. în englezæ degrowth) desemneazæ un ansamblu de idei susflinute de anumite miøcæri antiproductiviste. 1955). Acronim al Association pour la taxation des transactions financières et pour l’action citoyenne (Asociaflia pentru Taxarea Tranzacfliilor Financiare øi pentru Acfliunea Cetæfleneascæ). 1937). la adresa membrilor sæi (infiltræri. Contestatarii creøterii se opun øi apærætorilor „dezvoltærii durabile“.) 34. Aluzie polemicæ la gruparea – revendicîndu-se de la situaflionism. juriøti etc. ideea unei dezvoltæri economice infinite. Imposibil de redat întocmai eleganfla concisæ a acestei formulæri. (N. introducerea tîrgului cu inculpatul în privinfla încadrærii faptei în schimbul recunoaøterii ei etc. tr. între 1997 øi 2002. cît øi supus al unei puteri suverane de stat. Eléctricité de France. a atins o dimensiune naflionalæ. (N. judecarea în Franfla a unor persoane cærora legislaflia francezæ le refuzæ extrædarea pentru delicte politice. pentru o reformæ a OMC øi a institufliilor financiare mondiale (FMI. în prezent existînd în circa 40 de flæri de pe mapamond. a unui vas spre Bastia de cætre militanfli STC. aliindu-se totodatæ cu Ibn Saud. contestatarii creøterii propun un ideal de viaflæ subsumabil „simplitæflii voluntare“ (în englezæ downshifting. urmatæ de blocarea portului Marsilia – pentru a se opune privatizærii integrale cætre un fond de investiflii. Dintele polemic. hranæ. În esenflæ. el nu se poate recunoaøte nicicum în deturnarea altermondialistæ øi anti(neo)liberalæ a ideii sale.) 42.e. epuizabil. Massachusetts Institute of Technology (Institutul de Tehnologie din Massachusetts).) 43. BM). împotriva paradisurilor fiscale. în favoarea propriei versiuni reformiste în privinfla veridicitæflii doctrinei. red. tr. Dacæ la începuturile ei a fost o inifliativæ axatæ pe unicul obiectiv al promoværii ideii unei taxæri a tranzacfliilor financiare în scopul finanflærii unui fond pentru dezvoltare øi pentru a frîna speculafliile financiare (numele iniflial – pînæ în 2009 – a fost Association pour une taxe Tobin d’aide aux citoyens [Asociaflia pentru o Taxæ Tobin în Sprijinul Cetæflenilor]).) 41.) 29. red. editatæ de aceeaøi asociaflie.

E de reamintit cæ. cu motivaflie diversæ. unde. regiunea a fost situl unei experienfle politice revoluflionare de autoguvernare comunalæ – Comuna din Oaxaca – într-o situaflie de revoltæ pornitæ de la bazæ. Metaleurop a ajuns în atenflia publicæ datoritæ polemicii iscate de afacerea lichidærii brutale în 2003 a filialei sale Metaleurop Nord. legatæ de condifliile demografic-culturale locale (øi în parte øi de cele de relief muntos – continuitatea teritoriului este puternic fragmentatæ pe væi). Respectiv. la douæ luni dupæ atentatele de la 11 septembrie din SUA. * Autonomismul este o varietate de marxism punînd accentul pe capacitatea clasei muncitoare de a forfla modificæri în organizarea sistemului capitalist independent de stat. în stare sæ-øi conserve astfel realmente prerogativele împotriva deturnærii ei prin regimul reprezentativ în favoarea unei structuri sociale de clasæ.) 58. La palabre este numele afro-francez dat øi azi discufliilor øi deliberærii în adunærile sæteøti tradiflionale. dar øi sensurile secundare: „a înhæfla (pe cineva)“. datoratæ presiunilor exercitate pe piaflæ de creøterea cererii chineze. În urma înfrîngerii lui Napoleon al III-lea într-un ræzboi prost organizat împotriva Germaniei proaspæt unificate. în paralel cu sistemul politic øi administrativ federal. în timpul Revolufliei Franceze. cu consecinfla abandonærii unui sit reputat drept cel mai poluat din Franfla øi a læsærii pe drumuri a 830 de muncitori. din Chiapas (statul cu care Oaxaca se învecineazæ la est). ideile acestui curent au fost curînd reluate øi amplificate de Gracchus Babeuf øi de prietenii sæi din „Conjuraflia Egalilor“ (practic. vezi supra. casnice. respectiv Comuna insurecflionalæ împotriva republicii burgheze de dupæ cæderea lui Napoleon al III-lea. (N. prin crearea propriilor sale forme de viaflæ socialæ øi a propriilor modalitæfli de practicæ/luptæ politicæ. Situîndu-se la stînga iacobinilor øi montaniarzilor. Staflie de radio independentæ care a funcflionat la Bologna. au instaurat Comuna prin care Parisul s-a autoguvernat timp de douæ luni. (Pentru o descriere analiticæ integralæ a evenimentelor øi o plasare a lor în contextul istoric øi politic al Mexicului. n-au putut decît sæ se întæreascæ în condifliile masivei imigraflii maghrebiene de dupæ al Doilea Ræzboi Mondial øi ale deplinei aculturæri a descendenflei acesteia. Mai explicit despre contextul celui de-al doilea moment evocat aici. de la Noyelles-Godault. red. bineînfleles cu preflul sporirii capacitæflii de supraveghere intruzivæ a vieflii private (fiøaj genetic ori violarea comunicafliilor electronice. pe 10 iulie 1976. Théophile Leclerc. Numele dat. în spatele lichidærii a stat aducerea deliberatæ în pragul falimentului a filialei din nordul Franflei de cætre conducerea grupului.) øi de democraflie directæ. indicativ: „el face amor“) pe la sfîrøitul secolului al XIX-lea. tacticile black bloc îøi au originea în miøcærile de protest øi de rezistenflæ ale autonomiøtilor germani din anii ’80 împotriva evacuærilor de squat-uri. studenfli. reprezentînd aspirafliile sanculoflilor. artiøti øi intelectuali independenfli etc. situat în sud-vestul istmului Tehuantepec.a. „a(-l) fraieri“. totodatæ. marea burghezie francezæ e gata sæ încheie pacea. mai întîi în argoul cazon al trupelor de ocupaflie colonialæ din Algeria. în nota urmætoare. a tipurilor de conflinuturi øi de informaflie etc. al partidelor tradiflionale. De menflionat cæ în francezæ sensul de „discuflie interminabilæ øi inutilæ“.) ca expresie a intereselor publicului sæu øi. Cuprinde dispoziflii securitare regrupînd øi înæsprind mijloacele legale de combatere a terorismului. În original „enragés“. tinerii cumpæræ bæuturi alcoolice din supermarketuri. în general de extremæ stîngæ –.ramuræ djihadistæ. instrument autogenerat al vieflii sociale nemijlocite a acestuia. (N. red. atît prin ræsturnarea regimurilor la putere în flærile musulmane. În original: tout niquer. de cætre sovietele de muncitori øi soldafli galvanizate de boløevici. la sfîrøitul anilor ’70. au încercat sæ-i combatæ în numele unor idei de egalitate socialæ færæ compromisuri (de exemplu. A fost o insurecflie urbanæ în interiorul cæreia s-au dezvoltat forme inedite ale participærii. cît øi prin rezistenfla împotriva ingerinflelor/ocupafliei occidentale. „pælævrægealæ“ (sau chiar øi acela de „discuflie lungæ øi dificilæ în vederea unui rezultat precis“. (N. grupurilor compacte. cu acordul germanilor se organizeazæ în grabæ alegeri (la 8 februarie 1871) pentru o Adunare Naflionalæ øi un guvern care sæ semneze 182 . red. Franco (Bifo) Berardi – a fost apropiatæ de miøcarea autonomistæ*. Confruntatæ cu creøterea preflului metalului. O particularitate politicæ aici. sub toate aspectele øi pentru tofli cei implicafli Ca un detaliu: 40% din populaflia sa actualæ sînt tineri de pînæ în 20 de ani. n. fie ridicînd baricade øi ducînd lupte de stradæ.. scuturi improvizate øi bare de lemn sau metal). prin impozit progresiv. CRS în original.) 57. de sindicate øi de partidele politice. pornind din capitala statului. Oaxaca de Juarez. care exploata turnætoria. (N. red. n. Sensul prim ræmîne legat de experienfla colonialæ. (N. a 3-a sg. 8. Guvernul de Apærare Naflionalæ abia format decide continuarea ræzboiului împotriva trupelor germane care ocupaseræ nordul Franflei øi asediau capitala. (N. zisæ Seveso (Directiva 96/82/CE). la Petrograd øi Moscova. red. a restricfliilor la libertatea avortului etc. distribuifli în 16 etnii. (N. Obicei spaniol apærut dupæ anii ’90. „a(-l) umili“. în condiflii de foamete suportate mai ales de pæturile særace øi muncitorimea parizianæ. În spaniolæ în text (literal. Dupæ iarna dificilæ care a urmat. la malul Pacificului. imigranfli. Data la care s-a declanøat procesul insurecflional prin care parizienii. inclusiv cele comuniste. mai ales la forma de plural a cuvîntului) e de fapt un sens derivat. ducînd direct la abolirea monarhiei). red. vezi øi supra. (N.socialistproject.) 50. les Enragés a fost numele dat unei facfliuni revoluflionare radicale. de exemplu) øi deci al atingerilor aduse libertæflilor individuale.ca/documents/OaxacaCommune. red. (N. la 28 de km sud-est de Paris). timp de cinci luni. menitæ sæ cuprindæ øi munca nesalariatæ ori necuantificatæ în cadrul actualelor relaflii de producflie – øomeri. dupæ interpretarea lui Marx însuøi øi apoi a Rosei Luxemburg). cu aceleaøi conotaflii sexuale injurioase. a treia în Rusia.) 46. mai flexibilæ a ideii luptei claselor decît în marxismul clasic. iar odinioaræ negocierilor protocolare ale negustorilor francezi cu øefii locali ai comunitæflilor. Stat în sudul Mexicului. susflinætorii unei forme de protocomunism. Mai degrabæ decît un indiciu de apartenenflæ ideologicæ sau afiliere politicæ definitæ – culoarea neagræ s-a spus cæ ar trimite spre medii anarho-libertare. ca un regim democratic-popular revoluflionar cu puternice træsæturi socialiste.html).) 56. adunîndu-se sæ bea øi sæ petreacæ în stradæ. a se vedea http:// www. pe calea autoorganizærii de la bazæ. Adesea atacæ øi vandalizeazæ localuri de instituflii. Ea e asociatæ localitæflii italiene Seveso. Circa o treime din locuitori sînt indigeni. Odatæ armistifliul semnat. s-a produs o catastrofæ prin explozia unei uzine chimice din apropiere: un nor de dioxinæ a fost eliberat în atmosferæ. sub asediu. autoorganizærii øi luptei populare prin practica „adunærilor“. nu evitæ angajarea în ciocniri cu poliflia.) 54. înainte ca øi aceastæ tentativæ de depæøire insurecflionalæ a revolufliei burgheze sæ fie zdrobitæ în timpul Directoratului. „a(-l) pedepsi“. ca forme ale democrafliei directe øi autoguvernærii democratice. ce priveøte obligaflia statelor membre de a fline evidenfla siturilor industriale cu riscuri de accidente majore. Les Tarterêts e numele unui imens cartier de blocuri (cca 80 ha. În funcflie de situaflie. Uzul øi ræspîndirea cuvîntului în pæturile populare ale societæflii franceze. asemænætor experienflelor populare din Parisul anilor 1870–1871 sau din Rusia în 1905 øi 1917. red. pe de altæ parte. Pe acest fundal øi în contextul unei severe crize politice la nivel naflional. (N.) 53.) 44. tratamentul øi valorificarea metalelor neferoase øi a celor speciale. pers. Les Enragés a mai fost øi titulatura adoptatæ de un grup studenflesc în timpul revoltelor din mai 1968. a structurærii programelor. respingînd orice cenzuræ.) 49. Brigade Anti-Flic des Tarterêts.) 51. marginali. Practica sa redacflionalæ. Verbului popular øi argotic niquer (sinonim al lui baiser). ce acflioneazæ ca un fel de forfle de øoc. cu glugi øi fefle acoperite (uneori cu cæøti de motociclist. red.) 52. Dupæ anihilarea øefilor (Jacques Roux. (N. Redenumit Recylex. în cadrul unor demonstraflii de masæ. la palabre. controlul preflurilor la grîne etc. cît øi faflæ de cel zapatist. Ea s-a angajat nemijlocit în lupta politicæ øi armatæ pentru impunerea propriei versiuni de islam reconstruit øi de stat islamic.) 45.) în timpul terorii iacobine. tr. sedii de bænci øi magazine ce sînt de asociat cu ordinea simbolicæ dominantæ a capitalismului. autonomiste. al cincilea stat ca mærime din federaflia mexicanæ. (N. Lege conceputæ de guvernul Jospin øi votatæ în noiembrie 2001. black bloc trebuie væzutæ mai mult ca o tehnicæ ori o tacticæ „de manifestaflie“ ce poate fi adoptatæ de grupuri diferite. au proclamat Republica la 4 septembrie 1870. în 2006. (N. 8500 de locuitori) de la Corbeil-Essonnes (municipalitate în Essonne. Grup industrial francez specializat în producflia. capitalul majoritar e deflinut de firma elveflianæ de tranzacflii cu materii prime Glencor. în deplinæ independenflæ.) 55. ale cærei idei politice i-au inspirat în parte angajamentele militante. idei deduse nemijlocit din conceptul unei suveranitæfli populare eficiente øi necruflætoare. „sticlæ mare“). acesta a dorit în felul acesta sæ delocalizeze cu cheltuieli minime. Île-de-France. „a o face (cuiva)“. sub dublul asediu al trupelor prusace øi al celor guvernamentale franceze. de o reflecflie experimentalæ asupra naturii mediumului (a formatului de emisiuni. în ciuda forflei financiare a principalului acflionar. care a produs un model alternativ de luptæ politicæ: atît faflæ de cel electoralist. era deja autoadministrarea dupæ legea cutumiaræ indigenæ a numeroase municipalitæfli. red. În original. negustori precedafli de cei spanioli (de unde øi originea cuvîntului în sabir). Cuvîntul a intrat în limbæ din arabæ (nak > i-nik. în funcflie de peste un secol. Potrivit acestora. BAC. Îi este definitorie øi o înflelegere mai largæ. tr. fie pentru a forfla trecerea. red. red. a uzinelor nucleare. revoltîndu-se. Date la care au fost declanøate insurecflii populare armate. 5. a fost hrænitæ. parizienii. Istoric vorbind. (N. dar cu coeziune efemeræ. Directivæ europeanæ.) 48. devenit emblematic pentru problemele ridicate de acest gen de habitat urban. (N. Jean Varlet ø. rural øi indigenist. a traficurilor ilegale øi a altor fenomene considerate dæunætoare pentru siguranfla publicæ. red. „a(-l) face praf“ etc. „a(-l) înøela“.. dicflionarul îi înregistreazæ înflelesul de „a poseda carnal (pe cineva)“. inclusiv cu sensurile lui de injurie ori imprecaflie. Îøi trage denumirea de la principalul sæu oraø. unde sînt mai ieftine. de manifestanfli camuflafli în negru. în Italia.) 47. Primele douæ la Paris: prima Comunæ insurecflionalæ (radicalizare a Revolufliei Franceze. refæcute în interesul pæturilor bogate ale burgheziei. Prin unii dintre animatorii ei – de exemplu.

populaflia împiedicæ rechiziflionarea tunurilor. Sediul preøedinfliei øi reøedinfla oficialæ a preøedintelui Franflei. Or. sînt împuøcafli). poporul îi asalteazæ pe reprezentanflii presupuøi ai guvernului (doi generali versaillezi.verso tratatul de pace. (N.) 60. (N. care este de altfel cel mai mare tîrg mondial de produse proaspete. Alain Juppé) de reformæ în domeniul pensiilor øi al securitæflii sociale. red.) 59. fixînd praguri de creøtere a cheltuielilor medicale øi sancfliuni pentru medicii care le-ar depæøi. iar trupele fraternizeazæ cu ea. Începute în octombrie de salariaflii din întreg sectorul public. øi se consideræ trædafli. cele mai puternice de dupæ cele din mai 1968. ridicæ baricade øi fraternizeazæ cu soldaflii. trei zile mai tîrziu. Majoritatea rezultatæ. totodatæ. la 7 km de Parisul propriu-zis. compusæ mai ales din conservatori provinciali.) 62. de unde Adolphe Thiers. Planurile guvernamentale conflineau o serie de mæsuri afectînd ansamblul salariaflilor. Oræøel în Île-de-France. plætite de ei prin subscripflie popularæ. abandonînd reforma pensiilor. færæ a ceda însæ în privinfla securitæflii sociale. apærîndu-se onorabil. precum øi o parte din populaflia înstæritæ a capitalei se instaleazæ la Versailles (locsimbol al monarhiei. E renumit prin piafla sa de importanflæ naflionalæ în Franfla. Mai peste tot în oraø. guvernul øi parlamentul. øeful noului guvern. care trimisese în parlament deputafli ferm republicani øi partizani fervenfli ai continuærii ræzboiului. la vremea aceea. au dus greul asediului. stabilirea unei legi anuale a securitæflii sociale. în sudul aglomerafliei pariziene. (N. prin eforturile øi privafliunile întregului oraø. ci øi în privinfla libertæflilor cetæfleneøti øi a cuceririlor sociale devenite posibile prin ræsturnarea regimului lui Napoleon al III-lea. Suburbie a Parisului unde au avut loc incidentele care au declanøat revoltele din noiembrie 2005 (moartea accidentalæ a doi tineri fugærifli de poliflie. mari burghezi øi monarhiøti favorabili pæcii. ci øi „proprietate“ a parizienilor. red. 11–14 March 2010 photo credit: Martin Juen 183 . între 24 noiembrie øi 15 decembrie au avut loc greve unitare de amploare – susflinute de opinia publicæ – deopotrivæ în funcflia publicæ øi în sectorul privat împotriva aøa-numitului „plan Juppé“ (dupæ numele prim-ministrului. (N. trimite armata pe 17 martie 1871 sæ recupereze tunurile din Belleville øi Montmartre.) Bologna Burns. UniCampus Vienna. red. guvernul a dat înapoi. plafonarea øi impozitarea alocafliilor familiale pentru familiile cu copii cele mai defavorizate.5 ani la 40 (în vigoare din 1993 pentru salariaflii din privat). locul de pornire al ræzmeriflei. În fafla masivitæflii protestului social. red. de la 37. ræspunzætori de masacrele din iunie 1848. (N. A doua zi de dimineaflæ. însoflite de creøterea cotizafliilor de sænætate pentru pensionari øi øomeri. situat la marginea departamentului Val-de-Marne. o creøtere a tarifelor de spitalizare øi restricflii la rambursarea medicamentelor. Grevele din 1995 din Franfla au fost. red. apoi lansarea.) 61. Parizienii øtiu cæ ei. de exemplu: prelungirea duratei de cotizaflie pentru pensie pentru salariaflii funcfliei publice. sub protecflia trupelor germane). Nu doar cît priveøte ræzboiul de apærare. de cætre CRS a unei grenade fumigene lîngæ o moschee) øi. nemulflumeøte capitala. aceste 227 de tunuri nu sînt doar mijloacele de apærare ale oraøului. De teama revoltei stræzii.

Baudrillard. Granel.. socialului øi politicului. pentru prima datæ. sæ-i punem la dispoziflie mari lecturi ale unor probleme cu care se confruntæ în viafla societæflii: politicul øi puterea. astæzi. 23 lei Remo Guidieri: Abundenfla særacilor 14 × 23 cm 172 pag. IDEA a funcflionat. al cæror potenflial explicativ øi analitic se constituie într-un „aparat conceptual“ util deopotrivæ cercetætorilor øi practicienilor. aporiile reprezentærii øi ale istoricitæflii. în sfîrøit. introducerea fiabilæ în dezbaterea intelectualæ de la noi a unor interogaflii exemplare pentru lumea în care træim. ale cæror prime titluri au apærut deja. øi. a spafliului public. editura øi-a propus sæ împrospæteze. 2008 20 lei IDEA artæ + societate #30–31. Groys. 124 pag. Public – acoperind autoproducflia artistico-democraticæ. G. Deleuze. Publicarea în prima colecflie a unor autori precum Benjamin. într-o manieræ coerentæ øi comprehensivæ în spafliul public românesc. Flusser. idiomul critic (i.e. de Duve. sæ contribuie la deplasarea øi acutizarea capacitæflii de a gîndi ceea ce ni se întîmplæ. nihilismul etc. M. Praxis – consacratæ explorærii strategiilor efective ale luptei politice pe diverse fronturi øi meridiane. Prin opfliunea pentru un anumit tip de scriituræ. Foucault. G. J. Cu alte cuvinte.400117 RO Cluj Str. în acest fel. pornind de la situafliile politice øi contextele intelectuale actuale. mai ales. 19 lei Alain Badiou: Manifest pentru filosofie 11.ro www. filosofic) în româneøte. editura a început sæ asume øi producflia propriu-zisæ – fie în mod individual. multiplæ. prin noile sale colecflii. împotriva neoliberalizærii universitæflii)40-264-594634 tinka@ideaeditura. adicæ simultan locale øi globale. Dorobanflilor.. cæderea comunismului sau criza universitæflii.. 19 lei Walter Benjamin: Jurnalul moscovit 16 × 23 cm. prin douæ colecflii – Balcon øi Panopticon. 24 lei IDEA artæ + societate #27. opereazæ sub generice precum Refracflii – dedicatæ analizelor culturale øi socio-politice in situ. Nu în ultimul rînd. Echipa editorialæ a pornit de la un minim de exigenfle clare: traducerea riguroasæ în limba românæ a unor scrieri majore din filosofia contemporanæ øi din teoria recentæ a artei øi.8 × 19.ro Editura IDEA a luat naøtere ca un proiect deopotrivæ teoretic øi practic: publicarea de texte ca tot atîtea instrumente de reflecflie asupra artisticului. Tamás. Babias. Asumîndu-øi caracterul de edituræ micæ.: + (campus de luptæ. ci. globalizarea. teoriile contemporane ale artei.5 cm 88 pag. Prin prezenfla în cea de-a doua colecflie a unor autori ca Derrida. 120 pag. Lyotard. Nancy. prin aceasta. 2007 20 lei IDEA artæ + societate #28. nr. 2008 40 lei .ideaeditura. (post)modernitatea. Aceste noi colecflii. Nu e vorba însæ de simplul „import“ în românæ al unor „idei“. Barthes. sînt aduse. aceea în care limba se pune la încercare în toate resursele ei logice øi expresive. 12 tel. din 2001 pînæ acum.-L. prin chiar actul traducerii ori prin texte originale. 9 lei Jean Baudrillard: Simulacre øi simulare 14 × 23 cm 120 pag. Lovink. fie colectiv – de discurs critic aplicat. Arendt. noncomercialæ. Agamben. APARIfiII RECENTE Boris Groys: Topologia aurei øi alte eseuri 14 × 23 cm. 2007 20 lei IDEA artæ + societate #29. Lacoue-Labarthe sau a unor materiale despre opera unor artiøti ca Joseph Beuys oferæ puncte de sprijin pentru cartografierea teritoriului artei moderne øi actuale. nu dorim doar sæ racordæm cititorul la „avangarda“ gîndirii filosofice actuale. Sloterdijk.

Groys. 25 lei IDEA artæ + societate #30–31. 9 lei Michel Foucault: Securitate. with its recent series the publishing house has also committed itself to the production of applied critical discourses. etc.www. Lacoue-Labarthe or materials on the work of artists as Joseph Beuys. 29 lei Mihály Vajda: Conversaflii pe malul rîului Ilisos 11. Last. M. G. Granel. For the first time in the Romanian public space. By promoting a certain type of writing – that in which the language experimentally but rigorously explores its logical and expressive resources – the publishing house intends to refresh. the social. Barthes. Lyotard. Deleuze. run two series – Balcon and Panopticon. Accepting its condition as a small. nihilism. the predicaments of representation and historicity. In other words. Tamás. Providing important guiding marks for mapping the realm of modern and contemporary arts. Praxis – dealing with the exploration of the concrete strategies of progressive political struggle all over the world. 352 pag. Babias.5 cm 96 pag. O filosofie a artei Victor Burgin: Sfîrøitul teoriei artei Philippe Lacoue-Labarthe: Ficfliunea politicului. Agamben. but also to provide the public with major readings of questions burdening our contemporary societies: power and the political. the fall of communism. and the political. 2008 40 lei IDEA artæ + societate #32. but not least. contemporary art theory is brought along in a coherent and meaningful fashion. In the second series. IDEA aims to insert into the Romanian public debates interrogations which are exemplary for the world we live in. In this way. IDEA has.e. 175 pag. 10 lei Alain Badiou: Secolul 14 × 23 cm. Baudrillard. the crisis of academia. since 2001. taking as its starting point the present political situations and intellectual contexts – a simultaneously global and local theoretical endeavour.5 cm. 2009 40 lei . to orient our possibilities of thinking toward the criticality of what happens to us today. arta øi politica Boris Groys: Post-scriptumul comunist 11.ideaeditura.ro www. These new collections operate under titles such as Refracflii [Refractions] – dedicated to cultural and socio-political analyses in situ.. teritoriu. by publishing thinkers such as Derrida. Public – covering the various modalities of artistic-democratic self-production of public space in Romania. we would like not only to connect the reader to the “avant-garde” of contemporary philosophical thought. the editorial staff started with a clear set of minimum goals: the translation into Romanian of major texts of contemporary philosophy and recent theory of art. this means more than “importing” certain “ideas”. Arendt. Nancy. B. philosophical) idiom of Romanian. finally. populaflie 14 × 23 cm. and.ideamagazine.8 × 19. ÎN PREGÆTIRE / COMING SOON J. the first series includes such authors as Benjamin. Committed to publishing texts as implements of reflection upon the artistic. Despre televiziune Arthur Danto: Transfigurarea locului comun. By this. Lovink. Flusser. 29 lei Michel Foucault: Trebuie sæ apæræm societatea 14 × 23 cm. 115 pag. the elucidative and analytical potential of art theory provides a conceptual toolbox useful to both theorists and artists. Derrida. However. 2009 20 lei IDEA artæ + societate #33-34. globalization. the critical (i.ro IDEA publishing house was born as a theoretical and practical project at the same time. 2009 40 lei IDEA artæ + societate #33-34. 239 pag. Foucault. by the very gesture of translation or through original texts. Sloterdijk. G.8 × 19. (post)modernity. Heidegger. Stiegler: Ecografii.-L. J. de Duve. non-commercial publishing house.

35 lei H. 25 lei . în standul sæu exclusiv. The Silence of the Lambs 16 × 23 cm. nr. 200 pag. sau cu ocazia participærii editurii la tîrguri de carte. 35 lei Mircea Cantor: Tæcerea mieilor. 140 pag. Marius Babias: Recucerirea politicului.ro COLECfiIA PUBLIC Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007. 124 pag. d12 øi politica bienalizærii 16 × 23 cm. 96 pag. Fiecare exemplar confline diverse deøeuri gæsite øi culese (alese) de artist din spafliul public. Ciprian Mihali: Dublu tratat de urbanologie 16 × 23 cm. seria de cærfli de artist este publicatæ de Editura Idea (Cluj) øi Verlag der Buchhandlung Walther König (Köln). 12 tel. 190 lei Aceastæ carte a fost publicatæ în 240 de exemplare-unicat semnate øi numerotate de cætre artist. 30 lei Spafliul Public Bucureøti | Public Art Bucharest 2007 16 × 23 cm 25 lei Marius Babias: Naøterea culturii pop 16 × 23 cm. cu etapele øi implicarea artistului în fiecare dintre ele. Lucia Tkácová: ˇ Dialectics of Subjection #4 16 × 23 cm. Carte de artist de Daniel Knorr poate fi achiziflionatæ prin comandæ pe site-ul editurii. DVD 35 lei Nicoleta Esinencu: A(II)Rh+ 16 × 23 cm. 96 pag. 19 lei Augustin Ioan. 200 pag. 35 lei Anetta Mona Chiøa. 25 lei Oliver Marchart: Hegemonia în cîmpul artei. la sediul editurii din Cluj.400117 RO Cluj Str. 35 lei CÆRfiI DE ARTIST Lia Perjovschi: Contemporary Art Archive Center for Art Analysis 1985–2007 16 × 23 cm. Cartea mai cuprinde øi un DVD cu un film de 32 de minute care documenteazæ întregul proces al producerii sale. 35 lei Daniel Knorr: Carte de artist 16 × 23 cm.arta: 2008 16 × 23 cm. Expozifliile documenta dX.: +40-264-594634 tinka@ideaeditura. Editatæ de Marius Babias øi Sabine Hentzsch. D11. 128 pag. CÆRfiI DE ARTIST Dan Perjovschi: Postmodern Ex-communist 16 × 23 cm. 132 pag. inserate øi presate într-o selecflie singularæ în corpul cærflii. Editura IDEA are la dispoziflie 100 de exemplare din seria A 1/100 – A 100/100. Economia culturii în societatea capitalistæ 16 × 23 cm.ro www.ideaeditura. 200 pag. Dorobanflilor. 240 pag.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->