Sunteți pe pagina 1din 7

Pavel Ovidiu-Marian Facultatea de Istorie si Geografie Specializare: Filosofie Anul I

Dependenta de droguri

Cuprins I. Introducere.............................................................................................................................3 1. Factori care pot determina consumul de droguri................................................................. 3 2. Reacti de adaptare a organismului la drog........................................................................... 4 II. Consumul de droguri la tinerii..............................................................................................6 1. Pareri personale................................................................................................................... .6 III. BiBliografie........................................................................................................................ 8 I. Introducere Productia, traficul si consumul de droguri sunt probleme esentiale in majoritatea tarilor ale lumii. Pe fiecare an se fac numeroase intruniri care su scop gasirea unor metode pentru combaterea productiei, traficului si consumului de droguri. Dealungul timpului drogurile erau folosite in scopuri medicale, recreationale sau religioase. La sfasitul secolului XIX-lea, consumul de droguri era in mare parte concentrat pe opiu. Iar la sfasitul celui de-al doilea razboi modial consumul de droguri este de morfina si derivatele ei, in general. In zilele noastre aceasta problema sa extins o data cu dezvoltarea industriei chimice si a celei farmaceutice care a dus la fabricarea unor medicamente psihoactive noi. Drogurile sunt substante naturale sau sintetice folosite de consumatori pentru actiunea lor psihotropa. Din punct de vedere juridic, substante care sunt considerate droguri, trebuie sa corespunda urmatoarelor criterii: - social: cand aceste substante sunt consumate in scopuri nemedicale si devin o problema sociala. - medical: daca substanta narcotiva provoaca a actiune specifica (stimulatoare, halucinogena...) asupra sistemului nervos central, fiind utilizata fara prescriptia medicului; - juridic: daca, potrivit celor doua criterii de mai sus, substanta data este apreciata ca drog si introdusa in listele substantelor narcotice si psihotrope; 1. Factori care pot determina consumul de droguri In plan stiintific, sunt evidentiati urmatori factori care conditioneaza primul pas spre droguri: -accesibilitatea drogurilor: in literatura de specialitate este sustinuta univoc ideea ca intre raspandirea unui anumit tip de drog in societate si accesibilitatea drogului dat

exista o anumita corelatie; -mediul social: un motiv esential care duce la drogare este fenomenul modei. Moda fiind un mecanism social-psihologic, care da individului un prestigiu, aceasta moda este tot mai populara printre adolescenti; -starea psihologica a persoanei: un factor importanta care poate duce la drogare sunt maladiile suportate in copilarie (trauma natala, maladiile infectioase etc.) precum si abuzul de alcool de catre parinti. Toate acestea provoaca scaderea intelectului, dificultati de comunicare, instabilitatea si apatia emotionala, care pot face un prim pas spre consumul de droguri. -predispozitia ereditara: nu este sudiata complet rolul ereditati in consumul de droguri, dar sunt date stiintifica care dovedesc ca nu poat fi exclusa aceasta teorie. Autorii americani J. Molto si C. Radel evidentiaza 2 categorii care determina consumul de droguri: a)Factorii socio-culturalii se refera la: - cautarea unei placeri; - apartenenta la un grup favorabil utilizarii drogului; - cautarea unei spiritualitati in izolarea de lume; - un mod de a protesta; - precaritate, izolare sociala, neintegrare, trairea exclusiv in prezent. b)Factorii individuali vizeaza anumiti indiviz inainte intalnirii cu drogul si care prezinta: - intoleranta la frustare; - nevoia mare de satisfactie; - agresivitate patologica; - inadaptare ce poate duce la comportamente deviante; - relatiile parinte copil peturbate; - tulburari psihopatologice de gravitate variabila. 2. Reacti de adaptare a organismului la drog Consumul regulat al drogurilor ilicite (heroina, cocaina, canabis), al medicamentelor deturnate de la folosirea lor terapeutica (barbiturice, benzodiazepine) sau al produselor autorizate (alcol tutun) produce starea de franco-dependenta. Aceasta stare difera in functie de drog si se caracterizeaza prin reactii de adaptare ale oragnismului la produsul utilizat: -euforia initiala: nu este o stare constanta, de cele mai multe ori este scurta si tranzitorie, este caracteristica numai anumitor droguri (opiu, morfina), este o stare de supraexcitare a imaginatiei, o senzatie de plutire cu vagi momente de fericire vegetativa; -dependenta psihica: se caracterizeaza prin o dorinta foarte mare de a administra drogul, permanent sau periodic pentru a trai anumite senzatii sau a inlatura senzatia de disconfort psihic; -dependeta fizica: esto o consecinta a interactiuni prelungite dintre organism si o substanta exogena, care determina nevoia fizica de a consuma substanta; -toleranta: este atunci cand oraganismul se obisnuesti cu substanta si necesita o marirea dorezi, pentru a obtine aceleasi efecte; -abstinenta: este stare consumatorului de droguri dupa 4 10 ore din momentul in care s-a administrat drogul, cand acesta suporta dureri foarte mari. Abstinenta este un pericol de moarte pentru consumatori din cauza posibilitati de declansare a colapsului, a insuficientei cardiace acute, a tulburarilor psihice manifestate prin delir, crize convulsive. Fiecare drog are un sindrom specific de abstinental -ebrietatea narcotica: (intoxicatia) este starea care apare dupa injectarea drogului si se caracterizeaza prin pierderea cunostiintei, este specifica dependentei de drogul

consumat. II. Consumul de droguri la tineri Din punct de vedere sociologic dependenta fata de droguri trebuie explicata cau un proces social. John A. Clausen, ocupandu-se de procesul de dependenta, in special fata de morfina si heroina, explica ca aceasta dependenta este produsul unui proces de invatare sociala rezultat din interactiunea sau asociarea cu alti indivizi, care la randul lor sunt dependenti, unde se explica ca motivatia consumului de droguri se invata ca orice alta motivatie a comportamentului uman. Intr-un grup de prieteni, scopul initial al drogului este de a cauta experiente inedite. Utilizarea drogului este dependenta de disponibilitatea sa in cadrul initiatilor grupului. Mai incolo consumatorul ocazional trece la a fi un consumator constant, gasind alta sursa de aprovizionare decat cea initiala, avand relatii noi care i pot procura drogul mai usor. Aceasta insemna ca el este indentificat ca un consumator de droguri de catre persoanele potrivite. Identificarea insemana si preluarea unor modele de conduita de la alti consumatori de droguri si asimilarea cunostiintelor acestora. Cel mai adesea unui tanar i se propune consumarea drogului la o reuniune de prieteni, cu o atmosfera favorabila unor asemenea experiente. Alteori tinerii invata sa consume droguri chiar de la membri familiei sau de la alti adulti, doar o proportie redusa (10%) cauta in mod voluntar consumul de droguri. Foarte putini tineri devin dependenti datorita incitatiilor traficantilor, chiar prieteni sunt cei care il incita pe tanar. 1. Pareri personale Am urmarit o emisiune pe postul de televiziune Reality Zone, numita Interventia, unde sa dorea internarea persoanelor dependente de droguri in centre de recuperare. Interventia o facea familia si prietenii cu ajutorul unui consilier. Fiecare membru al familiei i se cerea sa faca o scrisoare care sa i se citeasca consumatorului. Ce am observat, ca fiecare scriesoare incepea descriind afectiunea pe care o are fata de acesta si povesteste o amintire placuta dintre cei doi. Dupa citirea acestor lucruri de fiecare dintre participanti, i se cere persoanei in cauza sa accepte internarea intr-un centru de recuperare. Daca persoana refuza, participantii vor citi iar din scrisoare, lucrurile care il vor face daca refuza, in mare parte acestia ofereau ajutor persoanei dependente, lucru care inceteaza cu refuzarea acestuia. Iar daca accepta , persoana va fi trimita imediat acolo. Urmarit aceasta emisiune am ajuns la concluzia, ca nu toate persoanele consumatoare de droguri, sunt persoane slabe psihic, lucru pe care il credeam. Si ca acele persoane care accepta ajutorul, sunt chiar puternice, acceptand ajutorul, si indurand durerile provocate lipsa subtantelor din organism. Am observat ca si dorinta consumului ,chiar si dupa durata de internare este destul mare, ei stiind exact timpul care s-a scurs de la ultima consumatie. Alt lucru care l-am observat ca aceste persoane care au fost internate la centre de recuperare, cresc in greutate, si se vede fericire pe chipul lor, lucru care nu se vedea inainte. Consumul de droguri Din punct de vedere sociologic dependenta fata de droguri trebuie explicata cau un proces social. John A. Clausen, ocupandu-se de procesul de dependenta, in special fata de morfina si heroina, explica ca aceasta dependenta este produsul unui proces de invatare sociala rezultat din interactiunea sau asociarea cu alti indivizi, care la randul lor sunt dependenti, unde se explica ca motivatia consumului de droguri se invata ca orice alta motivatie a comportamentului uman. Intr-un grup de prieteni, scopul initial al drogului este de a cauta experiente inedite. Utilizarea drogului este dependenta de disponibilitatea sa in cadrul initiatilor grupului. Mai incolo consumatorul ocazional trece la a fi un consumator constant, gasind alta sursa de aprovizionare decat cea initiala, avand relatii noi care i pot procura drogul mai usor. Aceasta

insemna ca el este indentificat ca un consumator de droguri de catre persoanele potrivite. Identificarea insemana si preluarea unor modele de conduita de la alti consumatori de droguri si asimilarea cunostiintelor acestora. Cel mai adesea unui tanar i se propune consumarea drogului la o reuniune de prieteni, cu o atmosfera favorabila unor asemenea experiente. Alteori tinerii invata sa consume droguri chiar de la membri familiei sau de la alti adulti, doar o proportie redusa (10%) cauta in mod voluntar consumul de droguri. Foarte putini tineri devin dependenti datorita incitatiilor traficantilor, chiar prieteni sunt cei care il incita pe tanar.

Omul, dincolo de drog


Auzim adesea pareri cum ca un drogat este un obraznic sau teribilist, exibihionist sau excentric, un razvratit mpotriva societatii, un ratat, un nimic, o greseala. Toate astea ne duc la o imagine ca si cum drogatul ar fi o boala care pluteste, un virus, un microb, o umbra de substante si att. Sau ne duc cu gndul ca individul acela asa a fost de la bun nceput, o anomalie genetica.Oricum as spune-o, concluzia este aceeasi: conceptia omenilor despre o persoana consumatoare desubstante este una nejustificat de dura si total lipsita de intelegere si empatie.Inainte de a fi un drogat, acela este un om, a fost un copil, a avut parinti sau nu, a primit educatie sau nu, educatia potrivita sau nu, sau a fost abuzat.Omul dincolo de drog are sentimente si s-a simtit gol si abandonat atunci cnd parintii lui s-au despartit iar tatal a plecat fara a se mai intoarce, sau atunci cnd mama lui a murit, iar el era prea mic pentru a ntelege.Dincolo de drog, este un om care are o poveste de viata care nu este nici pe departe fericita, iar drogul afost singura dintre optiuni pe care a putut sa o aleaga.Omul dincolo de drog poate fi cineva cu o inteligenta uluitoare, dar cu probleme emotionale adnci,care nu a nteles de ce el este orfan si n loc sa se simta alinat s-a simtit vinovat, sau de ce mama lui ilrespinge cnd el are atta nevoie de ea.Este omul care nu rezista nici celei mai mici suferinte, suferinta care pentru noi, ceilalti, este un obstacolpe care il depasim cu usurinta si cu sprijinul celorlalti. El nu poate sau nu vrea, si daca nu vrea, este pentru ca nu vede niciun motiv pentru care sa lupte pentru el nsusi. Asta pentru ca nu a nvatat niciodata ca este un om care merita, ca este independent si are suficienta putere pentru a lupta. Ei nu stiu pentru ca nu i-a invatat nimeni niciodata. nsa noi putem sa-i nvatam ncepnd prin a-i vedea ca pe niste OAMENI .Pentru un copil abandonul, respingerea, neglijenta sau abuzul parintilor, nseamna cA nu are valoare,ca nu merita nimic bun, sau ca el este vinovatul. Toxicomania este una dintre cele mai grave probleme ale societatii moderne. Toate solutiile adoptate in acest moment par complet ineficiente. Toxicomania se extinde rapid, ca si o boala infectioasa. In centrele de dezintoxicare exista un singur psiholog la zeci de toxicomani. Inadmisibil pentru o societate care doreste sa rezolve problema drogurilor. Numarul toxicomanilor creste pe zi ce trece, iar victimele sunt, in primul rand, tinerii. Acesti tineri care sunt sau pot fi copiii, nepotii, prietenii nostri. Sunt lucruri care se spun si lucruri care nu se spun despre ce inseamna, cu adevarat, drogurile. Ceea ce nu se spune este ca o victima a drogurilor isi taraste familia in acest cosmar. Vom vedea, in cele ce urmeaza, drama prin care trece familia unui toxicoman. Multe dintre aceste familii, epuizate psihic, financiar si fizic, satule de lupta lor impotriva dependentei de droguri, au format Asociatia Parintilor Toxicomanilor din Romania. In fiecare zi isi duc copiii la dezintoxicare I-am intalnit la Stationarul de Zi pentru Toxicomani din cadrul Laboratorului de Sanatate Mentala, situat aproape de Piata Resita. Carunti, unii vadit vlaguiti de oboseala, acea oboseala profunda a vietii, altii cu privirile triste, parca lipsite de orice speranta, au venit sa-mi spuna povestea lor, sa-i puna in garda pe "ceilalti parinti", acei parinti ai caror copii nu s-au intalnit cu drogurile.

Parintii unor tineri toxicomani. Despre ei este vorba. Acesti parinti disperati, ale caror eforturi par fara sfarsit si fara efect. Acesti parinti care au devenit psihologii copiilor lor, prietenii cei mai buni, dar si primele victime si cele mai afectate de o slabiciune de moment. Unii sunt oameni importanti, oameni care au tras din greu in viata pentru a putea sa le lase ceva copiilor. Altii sunt oameni saraci, care se caznesc sa supravietuiasca. Toti sunt victime, impreuna cu copiii lor. Zi de zi, oamenii acestia vin la stationarul de la marginea orasului Bucuresti. Isi tin copiii de mana, fie ca au 15 ani sau 30 de ani. Ii aduc aici pentru dezintoxicare. Si asta fiindca este singura solutie. Este ca si cum ai avea un copil bolnav de o boala cronica care necesita tratament zi de zi. Unii vin la tratament de un an sau doi, altii de cateva luni. Dezintoxicarea este, insa, mai grea decat isi poate cineva imagina. Parintii acestia vor sa-si salveze copiii si sa atraga atentia celor care au copii: oricine, fara exceptie, poate deveni victima a drogurilor. Injectiile si explozia de seropozitivi HIV Daca in primii ani de dupa revo-lutie drogurile erau rare, fiind consumate mai degraba medicamente de pe "lista neagra" a farmaciilor (fortral, efedrina, diazepam, ketamina) acum toxicomania a atins cea mai inalta culme a "degradarii": heroina. Majoritatea toxicomanilor isi injecteaza drogurile, folosind uneori aceeasi seringa. Problema este infectia cu HIV sau alti virusi din cauza folosirii aceluiasi ac de mai multi toxicomani. "Va fi o explozie de seropozitivi in urmatorii ani, fiindca exista acum o explozie a celor care folosesc seringa pentru a-si injecta droguri", spune dr. Cristian Bellu Bengescu, medicul care ii ingrijeste pe acesti bolnavi. Aflam de la parinti ca rareori se mai consuma droguri la tigara, ca se drogheaza in aceeasi masura copii de 12 ani, elevi, studenti si oameni maturi. Chiar si doza de metadona, luata in fiecare zi, ar putea fi o solutie pentru toata viata. Nimeni nu-i poate asigura pe parinti ca se realizeaza complet dezintoxicarea. Cei care sunt tentati sa puna gura pe un drog trebuie sa se gandeasca de o mie de ori inainte si sa-si puna intrebarea: "sunt pregatit sa-mi leg viata intreaga de un centru de dezintoxicare sau pot face ceva mai bun cu viata mea"? Dorm ziua si nu mai au interes pentru sex "Mai intai incep sa nu mai doarma... Nu mai au somn noaptea si dorm ziua", spune o mama... Alt semn ar fi "mana neagra", din cauza injectiilor, in cazul in care se drogheaza prin injectii. "Beau multe lichide, mananca multe dulciuri... Si, cel mai rau este ca nu mai agreaza sexul opus. Mai ales baietii... Nu le mai plac fetele", adauga tatal a doi baieti, amandoi toxicomani. "Nu mai au deloc interes pentru sex. Drogurile le ofera tot ce vor: bani, sex, bogatie, viata traita la extrem. Baiatul meu cel mic venea cu baieti acasa", spune acelasi tata. Altcineva continua: "Suntem politisti in casele noastre si pe strada... Baiatul meu imi spune, cateodata, ca viata lui nu mai are nici un rost, ca nu mai are nici un viitor... Sa stiti ca toxicomanii sufera si de mitomanie... Mint. Toxicomanul devine cel mai mare mincinos. Incepe sa fure din casa, sa fure de la altii. Eu am fost chemata de directorul unui magazin, intr-o seara. Il prinsese furand si era sub doza". Acestea sunt numai cateva dintre simptomele de inceput ale toxicomaniei. Cu timpul boala se agraveaza si simptomele descrise de asemenea. Cand nu au droguri, toxicomanii devin agresivi, violenti si capabili sa-si manifeste agresivitatea asupra tuturor celor pe care-i intalnesc. Cand au droguri ei iubesc intreaga suflare, cand nu au roguri, devin capabili sa ucida. Pare ciudat, dar nu-i deloc simplu sa traiesti sub acelasi acoperis cu o astfel de "victima". O doza costa cat o pereche de pantofi. Drogul agreseaza mintea si trupul intr-o maniera de nedescris. "Fiului meu nu-i mai ajunge nici metadona. Ii trebuie mai multa. A abandonat scoala in clasa a XI-a. Trebuie dus si adus de peste tot, trebuie urmarit in permanenta. In plus, este extrem de violent. Mi-a spus ca-i trebuie 900 de euro pe luna pentru marfa. Mai intai a vandut el din

casa, acum vand eu. Am inceput sa-mi vand si hainele pentru drogurile lui. Fiindca nu-i ajunge metadona, intra in criza si ii trebuie urgent o doza. Devine extrem de violent, iar eu sunt divortata, sunt singura cu el. Ma descurc mai mult decat greu. Viata mea este un cosmar". "Al meu a furat cateva kilograme de muschi de la alimentara, de fapt, vreo trei bucati. Am ajuns sa stim ca o doza costa o pereche de adidasi, trei doze costa o geaca si tot asa". Bani din afaceri investiti in droguri Un toxicoman intr-o familie inseamna familie destramata sau familie pe cale de destramare. "Eu il educ intai pe sotul meu", se confeseaza o doamna. "Iam spus: daca nu stai umar langa umar cu mine pentru recuperarea copiilor, n-ai decat sa pleci"... Cu siguranta, doamna aceasta are un sot responsabil. Dar sunt casnicii in pericol de destramare si casnicii deja distruse. "Sotul meu a facut preinfarct. Barbatii se consoleaza mai repede. Ei zic: obligatia mea a fost sa-l intretin pana la 18 ani, dar mai departe n-are decat sa faca ce vrea"... Altii, printre care si cei prezenti la Stationarul de Dezintoxicare, fac eforturi disperate pentru a-si ajuta copiii. "Baiatul meu cel mare lucreaza intr-un loc absolut deosebit. Este foarte inteligent si are un serviciu de... nu va mai spun. Cel mic si-a facut o firma, dar a cheltuit toti banii cand s-a apucat de droguri si toate eforturile de pana atunci s-au dus pe apa sambetei", se plange un tata plin de amaraciune. Caci ambii sai copii sunt dependenti de droguri. Toxicomanii renunta la serviciu: Majoritatea toxicomanilor ajung intr-un punct in care nu mai pot sa mearga nici la lucru, nu mai pot sa-si implineasca nici o obligatie sociala. Acesta este punctul critic. Renunta la scoala, la serviciu, la relatiile cu fete sau baieti. Drogul nu poate fi o incercare. Drogul este un rau de care prea putini reusesc sa scape cu adevarat. A incerca sa iei droguri, chiar si o singura data, este ca si cum te-ai da pe mana raului cu mana ta. Si, trebuie stiut ca oficialitatile se implica mult cu "vorbe" in problema toxicomaniei. Un singur psiholog pentru zeci de tineri toxicomani este un fel de... nimic. Atragem atentia asupra faptului ca majoritatea toxicomanilor sunt copii din familii "bune". Si guvernantii au familii bune, si ei au copii... Un parinte, indiferent cine este el, poate deveni victima drogurilor pe nesimtite... Si acest aspect poate deveni o motivatie puternica pentru cei care au acum puterea de a se implica. Drogurile distrug viata - Drogurile afecteaza regularitatea si cantitatea ciclului menstrual. - Daca o femeie insarcinata se drogheaza, substantele pe baza de opiu trec din sangele mamei in cel al fetusului. Se poate vorbi de o "dependenta naturala" de droguri, care se instaleaza o data cu nasterea copilului. - Unu din 10 copii risca sa moara sau prezinta grave malformatii daca mama sa a consumat droguri in perioada sarcinii. Dupa unele statistici, in 1989, in SUA au fost nascuti cel putin 378.000 de copii dependenti de cocaina. - Este dificil pentru un toxicoman sa cunoasca exact procentul de puritate al prafului alb pe care si l-a procurat. Astfel se pot explica unele accidente de supradoza. - Un litru de LSD ar fi suficient pentru a crea efecte halucinogene tuturor locuitorilor unei metropole de marimea Parisului.

III. BiBliografie Sociologia Deviantei: Oxana Isac. Editura: Union Fenosa, 2004. Capitolul VII :Consumul de droguri in contxtul comportamentului deviant 7.1. Consumul de droguri: definitie, reacti de adaptare, niveluri de utilizare, pag.181; 7.4. Explicatii psihologice si sociologice ale consumului de droguri, pag. 202;