P. 1
V. Aga - Simbolica Biblica Si Crestina

V. Aga - Simbolica Biblica Si Crestina

|Views: 119|Likes:
Published by Stephan Dumitru

More info:

Published by: Stephan Dumitru on Feb 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/30/2012

pdf

text

original

Colectia CUM PATRIBUS Colectie ingrijita de CLAUDIU T.

ARIEşAN

f N V I E R E A " , Arfiiepiscopia Timişoarei, b-dul C. D. Loga, nr. 7, tel.: 0256/490287, fax: 0256/491176, e-mail: mitropolia-banatului@home.ro

Pr. VICTOR AGA

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA

DICTIONAR ENCICLOPEDIC
(cu istorie, traditii, legende, folclor)
Cuvdnt inainte: LPS. NICOLAE CORNEANU Mitropolitul Banatului Victor Aga -pionier al simbologiei romanegti Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

Editia a Il-a

ARHIEPISCOPIA TIMIşOAREI 2005

• ™ > sticla Tara Oltului, prima Ilustratia cope™- ' " ţc0 , u l u i XIX)

ţsr

pecialitate. Pr. IONEL POPESCU Consultant de s

Cuvant inainte

Apariţia volumului de faţa reactualizeaza pe autorul sau şi imbie din nou contemporanilor nostri o lucrare de certa utilitate. Asadar se demonstreaza ca de-a lungul vremii preoţii, şi Victor Aga este un exemplu, au indeplinit un rol important pe plan cultural şi social, nu numai bisericesc, iar în acelasi timp lucrari ca „Dicţionarul enciclopedic" au imbogaţit publicistica romaneasca intr-un mod exemplar. Sa incepem cu cine a fost Victor Aga. S-a nascut în comuna Budinf, judeţul Timiş, tatal sau fiind invaţator. Liceul 1 - a terminat la Lugoj, dupa care a urmat Institutul teologic din Arad, pe care l- a absolvit în anul 1902. Activeaza scurt timp la Episcopia din Arad, ca funcţionar, pana în iunie 1904 cand devine preot în comuna Chisoda de langa Timişoara, unde il gasim pana în anul 1948, cand moare. Pe plan bisericesc a fost permanent activ, exceland prin constiinciozitate şi daruire. S - a distins ca un bun predicator, de la el ramanand un volum de predici. Ca puţini alţii si-a folosit cunostinţele teologice publicand numeroase articole în revista aradeana „Biserica şi Scoala". De la el a ramas şi lucrarea deja menţionata, asupra careia vom reveni. Inca de la inceputul activitaţii sale preoţesti a fost prezent şi în publicistica laica, colaborand la mai toate gazetele existente atunci. De fapt, chiar student fiind, a colaborat la „Tribuna poporului" din Arad, publicand diferite traduceri din maghiara şi germana. A mai colaborat apoi la ziarele „Antialcoolul" din Bucuresti, la „Poporul", „Poporul roman" şi „Az alkoholizmus" din Budapesta, la „Plugarul roman" din Timişoara, a carui redactare a preluat-o în anul 1919 si, de asemenea, la ziarele „Nadejdea" şi „Luminatorul", tot din Timişoara. Materialele publicate atunci le semna cu pseudonimul „Alfa" (dr. Aurel Cosma junior, Istoria presei romane din Banat, vol. I, Timişoara, 1932, pp. 78-79). Pe langa toate acestea s-a remarcat, cum spuneam, cu o lucrare unica în felul ei pana astazi: „Dicţionarul enciclopedic" avand ca supra-titlu „Simbolica biblica şi creştina" (Timişoara, 1935). E vorba de un adevarat dicţionar al 5

VICTOR AGA cuvintelor folosite în limbajul bisericesc, cu osebire cel liturgic. Din lipsa de i n f o r m a l , nu cunoastem bibliografia care sta la baza acestei lucrari unice p a n a astazi, dar în orice caz dovedeste o bogata informatie în cele mai variate domenii. Publicarea ei s-a bucurat de apreciere unanima şi a contribuit efectiv la ridicarea prestigiului preotimii banaţene. Retiparirea lucrarii preotului Victor Aga constituie un eveniment publicistic şi nu putem decat sa apreciem initiativa celor care au gandit-o şi au staruit pentru ducerea ei la bun sfarsit. t NICOLAE Mitropolitul Banatului

Victor Aga - pionier al simbologiei romanesti

Inipativa Editurii „lnvierea" a Arhiepiscopiei Timişoarei de a reedita lucrarea Simbolica biblica şi creştina a preotului banatean Victor Aga este un nobil şi generos act de recuperare culturala. Va fi repusa în circulatie o carte importanta, devenitS astazi o raritate bibliografica. Scrisa cu sapte decenii în urma, ea trebuie sa fie socotita o lucrare de pionierat în domeniul simbologiei romanesti. Marturisesc ca opera preotului paroh din comuna Chisoda, de langa Timişoara, a avut un rol important în viaţa mea de carturar şi om de stiinţa. Cu vreo trei decenii în urma marele psihiatru al orasului de pe Bega, profesorul Eduard Pamfil, mi-a aratat o carte, pe care o primise în ajun de la prietenii sai din Franţa. Era voluminosul şi elegantul Dictionnaire des symboles al lui Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant, astazi tradus şi în limba romana. Atunci, aceasta openl lexicografica şi culturala de exceptie pur şi simplu m-a fascinat, trezindu-mi dorinţa de a intocmi un dicţionar romanesc, cat de cat asemanator celui francez. Eram tanar şi plin de entuziasm cultural, dar cu foarte putine cunostinţe în domeniul simbolisticii. Dupa ce am consultat fisierul Bibliotecii Universitatii din Timişoara, am ramas decepţionat de putinatatea lucrarilor de simbologie romaneasca. Proiectul meu s-ar fi stins în fasa daca nu as fi descoperit o carte, publicata în 1935, la Timişoara, avand un format modest, dar cu un continut cu totul şi cu totul neobisnuit. Pe coperta carţii statea scris: Preot Victor Aga, Simbolica biblica şi creştina. Dicfionar enciclopedic (cu istorie, tradiţii, legende, folclor), 1935, Timişoara, Institutul de Arte grafice „Atheneu", Timişoara, telefon 3-55. Dupa ce am citit-o, din doasca în doasca, şi am luat numeroase notice, cartea mi-a dat un imbold sa-mi continui studiile de simbolistica. Fara a afla prea multe lucruri despre acest preot şi carturar banatean de excepţie, i-am urmat drumul şi ideile cuprinse în textul şi în strucrura carfii sale. Cei care au luat cunoştinţa de unele din dictionarele mele de simbolistica, de mitologie sau de arhetipologie culturala (Dicfionar de magie, demonologie şi mitologie romaneasca, Timişoara, Editura Amarcord, 1998; Enciclopedia semnelor şi simbolurilor culturale, Timişoara, Editura Amarcord, 1999 s.a.), n-au putut sa nu observe desele mele referiri, trimiteri şi citate din Dicfionarul preotului Victor Aga. Prin spiritul ei
7

VICTOR AGA ecumenic, prin obiectivitatea interpretarilor şi prin eruditia neostentativa dar temeinica a autorului, aceasta opera lexicografica este scrisa de un autor cu o viziune pe deplin europeana. Cum era de aşteptat de la o carte despre simbolurile biblice şi despre cele creştine, majoritatea articolelor din cuprinsul ei sunt consacrate personajelor Vechiului şi Noului Testament {Adam, Eva, Noe, Lot, David, Solomon, Maria, Maria Magdalena etc.). Sunt selectati cu grija marii sfinti şi mucenici ai Bisericii creştine, cu etimologia numelui, cu o scurta prezentare a hagiografiei şi cu indicarea datei comemorarii lor. Este, prin urmare, şi un sinaxar ortodox, din care insa nu lipsesc nici numele unor importanti parinti ai Bisericii apusene (Sf. Augustin, Sf. Francisc, Sf. Bernard, Sf. Hubert, Sf Berthold s.a.). Impresioneaza tratarea clara, intrun limbaj accesibil chiar şi persoanelor mai putin familiarizate cu terminologia teologica, a principalelor canoane şi precepte ale religiei creştin-ortodoxe, dar şi a randuielilor Bisericii catolice, fara urma de partinire, fara discriminare confesionala şi fara rezerve national-culturale. Cartea preotului Victor Aga denota o deschidere spre cultura universale, dar şi dragostea autorului pentru valorile culturii nationale, mai ales pentru folclorul romanesc. Ca şi inaintasii sai banateni, mari carturari, aidoma lui Simion Mangiuca sau Athanasie Marienescu, urmasi ai Scolii Ardelene, preotul din Chisoda e un bun cunoscator al mitologiei greco-latine, deoarece în dictionarul sau gasim o seama de simboluri precreştine (Cerberul, Grifonul, Fenixul, Narcisul etc.) şi dese referiri la istoria antica. Sfera simbolurilor strict religioase este mereu transgresata prin introducerea unui inventar considerabil de semne, apartinand unui numar mare de coduri şi limbaje culturale de tip universal, cu o indelungata istorie, anterioara ivirii creştinismului. Printre ele se numara unitatile codului zoomorf {Albina, Boul, Cerbul, Corbul, Ursul, Lupul, Furnica, Fluturele, Paianţenul etc.), elementele limbajului vegetal (Bradul, Grdul, Pomul, Rdchita, M/cw/s.a.) sau cele ale codului cromatic (Alb, Negru, Roşu, Albastru, Verde). Spiritul modern al Dicfionarului enciclopedic, elaborat cu 7 decenii în urma de Victor Aga, se manifesta în modul organic de imbinare a filonului livresc (creştinismul este, inainte de toate, o religie a „Cartii") cu tradiţia folclorica. Ortodoxia romaneasca, asa cum remarca Mircea Eliade, e şi un creştinism de tip popular, care a incorporat doctrinei şi ritualitatii Bisericii lui Iisus multe elemente ale credintelor, ale datinilor şi ale mitologiei populare autohtone. Spre deosebire de alţi autori, provenind din sanul clerului, care manifestau anumite rezerve fata de „eresurile" folclorice, preotul din Chisoda Timişului, intr-un numar mare de articole din lucrarea sa, tine sa mentioneze, cu precizia şi cu informatia unui bun folclorist, datinile şi manifestarile populare, care insotesc marile sarbatori creştine, precum Pastele, Craciunul, Rusaliile (Pogordrea Duhului Sfdnt), Sdngiorzul (Sfdntul Gheorghe) şi alte date insemnate ale calendarului popular (cf. Alimori, Vasilca, Colinde, Mdrtisor, Arminden, Pifdrdi etc.). Multe elemente folclorice, atat 8

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de familiare unui sluţitor al parohiei sateşti, sunt consemnate în articolele din acest pretios dictionar, cum ar fi cele consacrate valorizarii timpului în traditia creştina şi în cea mito-poetica, de sorginte daco-romana (cf. articolele despre Anotimpurile -Primavara, Vara, Toamna, larna-, despre Lunile Anului, despre Zilele Sdptdmdnii şi despre Orele Zilei), Se stie ca o lucrare lexicografica trebuie sa indeplineasca exigentele claritatii, preciziei şi nonredundantei informationale. Toate aceste calitapl le gasim în Simbolica biblica şi creştina. Dictionarul preotului mai are insa şi o alta virtute: patosul autorului pentru Bine şi Frumos. Cele doua valori se intalnesc, asa cum afirma autorul în Prefata cartii sale, în Credinta şi în Arta: „FrumuseJea simboalelor inalta fastul serviciilor divine, potenteaza evlavia şi simtul religios si, cunoscandu-le în amanuntimea lor, creştinii vor starui sa le pretuiasca, sa le iubeasca şi sa practice cultul cu real folos sufletesc" (pp. 15-16). Sunt convins ca noua ediţie a acestei lucrari, apartinand unui deschizator de drumuri în simbologia romaneasca, va servi, şi de acum incolo, scopului nobil preconizat de autorul ei. Timişoara, 4 iulie 2004 Prof. univ. dr. IVAN EVSEEV

. Astfel formele de indicativ prezent. boale. De asemenea.feştanie şi sfeştanie. goanele pentru prigoanele. dupdcinare. evangelie. raiu. intunerec. Pentru o mai buna lectiune a textului au fost efectuate unele corecturi. strdvechiu. 1935.). cheruvimi. evreeste/evre/eţte etc. monogramul şi monograma. cetire. rai. insignii. liturgie. providentd. citire. ceriul. strdvechi.j. Am pastrat insa. vremii.a. magii.a. care pastreaza o anumita culoare stilistica a textului. maghii. olei. dintdi.Nota asupra editiei Cartea de faţa reproduce textul singurei editii de pana acum a lucrarii Simbolica biblica şi creştina. heruvimi. acoperdminte. simboale. iar diftongarile sunt redate în consens cu ortografia actuala: mane/'mdine. evanghelie. cdtrd. untdelemn şi untul de lemn. viatd. incunţurare s. liturghie./ S-a renuntat. aparuta la Institutul de Arte Grafice „ATHENEU". agheasmd. în conformitate cu normele ortografice şi ortoepice în functiune. vieatd. unele forme specifice perioadei cand a fost intocmita lucrarea (Idngdolaltd. la o seama de forme lexicale vechi: graiu. adicd. lepddare. pelerin şi peregrin etc. traditii. inconţurare s. cdtre. micimii. lapddare. bdtrdnetii etc. legende. folclor) a preotului Victor Aga. locueşte/locuie$te. ve$minte. pietrii. se referesc/se referd s.). cruzimei. agheazmd. cruzimii. cu parcimonie. salaşlue$te/salaşluieşte. persoana a Ill-a singular sau plural. mormdnturi etc. veştminte. dintdiu. Timişoara. rane. giolgiuri. bdtrdnetei etc. 10 . specifice perioadei interbelice. deaproapele. provedinfa. în locul lor optandu-se pentru formele curente (grai. giulgiuri. pane/pdine. pesteolaltd. adecd.. tae/taie. ulei. au fost inlocuite cu variantele lor actuale: trebuesc/ trebuie. precum şi unele forme duble (frumsefea ţifrumusefea. In cazul formei de plural cari a pronumelui relativ care s-a optat pentru varianta care. pietrei. dumnezeeste/ dumnezeieşte. formele vechi de genitiv-dativ (credintii. Dictionar enciclopedic (cu istorie. intuneric. micimei. acopereminte. pe care le-am socotit necesare.) au fost substituite cu cele în circulatie (credintei. totodata.a. inchipuesc/inchipuie. cerul. vremei.

Alte indreptari privind punctuafia.. Duminica dupa botez ş. din motive impuse de spatiul tipografic redus avut la dispozitie şi care faceau lectura Dictionarului greoaie. pe pagina noua. sf. s-a renuntat la o sumedenie de prescurtari eel putin inabile (bis. familiari în loc defamiliali). -toate acestea au fost operate tacit.).a. unele formulari neinspirate. sfintele daruri.). dezacordurile gramaticale.).forma din editia princeps a lucrarii). ION NICOLAE ANGHEL . în acord cu normele curente. cum cade. trimiterile bibliografice (citarile „dmmemorie") incorecte ori prescurtate stangaci etc. s-a optat pentru amplasarea articolelor din carte dupa literele alfabetului (de la A la Z). sfdntul lemn al crucii etc. de fiecare data. cateva trimiteri la articole inexistente în carte (A doua venire v. ceea ce a dus la schimbarea ordinii sj reamplasarea catorva articole din Dicfionar (Hristos. grafia numelor proprii. chiar improprii şi eronate (Jmpunerea mdinilor asupra în loc de Punerea mdinilor asupra.a. în locul textului compact şi neaerisit grafic din editia din 1935. lemn al crucii etc. Din dorinta de-a retipari Dicfionarul în conditii grafice adecvate. optiunea a fost pentru formula Iisus Hristos (şi nu Isus Cristos . evident. daruri. unificarea grafiei unor termeni scrisi diferit. grupul de materiale apartinatoare fiecarei litere incepand. Hristos a inviat s. sf. cat.). rom. In ceea ce priveste scrierea numelui Mantuitorului. preferandu-se scrierea integrals a cuvintelor respective (biserica romanocatolicd.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA La fel. operate de autor. art.

Simbolica biblica şi creştina Dictionar enciclopedic .

Frumseta simboalelor inaltdfastul serviciilor divine. pentru folosul lor real. Fiecare act de cult sifiecare ceremonie isi are simbolica sa. infdtisatd prin semne (inchinare. isi manifestd simtdmintele sale interne (durere. cleric ori mirean. în icoane şi s-a folosit de simboale (binecuvdntare. în lege. Dupd natura acestor semne sau lucruri. vinul.) şi lucruri (daruri. în dogme. nu numai pentru frumusefea simboalelor.Prefata Omul..) oriprin lucruri (lumdnare... ca şi chipuri şi imagini ale simfdmintelor launtrice. cunoscdndu-le in 15 . cu tot cugetul. simboale naturale.. Fafd de semenii sdi nu se multurneste numai cu simtul de onorare interna. Semnele. ci. iar lucrurile şi obiectele sfinte nu numai ca poarta icoana unei idei religioase. dar slujesc şi ca mijlocitoare de grafie divind (pdinea. obiceiuri şi ritual deosebit.. Simbolica creştind se exprimd în cult.. Actele sfinte şi lucrurile intrebuintate la cultul divin sunt o carte deschisd pentru cei necdrturari şi un deosebit imbold de evlavie pentru cei ce le pricep.).. cu tot sufletul şi cu tot corpul sdu.) prin semne şi acte externe. cu atdt va avea sa adore mai deosebitpe Dumnezeu. ca unfel de vorbire spirituald. Insusi Domnul Hristos a vorbit în asemandri.. Simbolul religios este expresiunea unci idei religioase. alcdtuit din corp şi din suflet.. Cunoasterea ei este necesard oricdrui creştin.. Cultul divin al tuturor popoarelor ne aratd astfel de manifestdri în extern ale ideilor religioase.) vizibile.. bucurie etc. se numesc simboale.. mai ales. potenteaza evlavia şi simtul religios si. deosebim: a) simboale de cult exprimate prin semne şi acte de cult.. ci isi aratd cinstirea prin diferite semne (descoperirea capului. ridicarea ochilor..) intrebuinfate la cultul divin şi c) simboalele sdrbatorilor exprimate prin semne. în traditii. exprimate prin lucrurile (pdine. abstracte. şi dacd omul aratd astfel de stimd semenilor sdi. ddndu-ne şi noud exemple de simbolizare şi de cult extern. iar stiinta şi cuprinsul acestora se numeste simbolica.).) externe. b) simboalele obiectelor de cult. în poezie şi în arta religioasd. actele şi lucrurile externe.

VICTOR AGA ţ amdnuntimea lor. care inca lamuresc idei şi stari şi stau în legatura stransa cu vial religioasd creştind. la 6 ianuarie 1935 VICTOR AG . In lucrarea defafd sunt luate şi personificdri şi tipuri. sd le iubeasca şi sdpracw cultul cu realfolos sufletesc. embleme şi insim religioase. creştinii vorstdrui sd le pretuiascd. Chisoda.

B. moarte. precum litera ultima z inseamna sfarsitul. din cenusa. inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. şi anume pe o latura a crucii cu litere grecesti şi pe cealalta latura latineste (in vechime chiar şi evreieste). fiul lui Adam şi al Evei (Geneza 4. mai simbolizeaza ca la mantuire sunt chemate toate popoarele şi ca inceputurile creştinatatii s-au facut cu evreii. adica ale celei grecesti ortodoxe şi ale celei latine. mai inchipuie iadul şi chinurile lui (Apocalipsa 9. care invataturi se propaga din biserica pentru intreaga lume. C. e prototipul pastorilor şi patronul acestora. Ca aducator de jertfa. loan evanghelistul „alfa şi omega" e simbolul vesniciei. iar în graiul comun expresia „de la a pana la z" inseamna un intreg deplin. Abdest: numirea apei cu care turcii şi persii mahomedani isi indeplinesc spalarile rituale. simbolul lui Dumnezeu: „Eu sunt alfa şi omega. ori în lipsa de apa. (In calatorie. A. E simbolul credinciosilor piosi (Evrei 11. nimicire) e ingerul adancului. se spala cu nisip.18). 21. 13). La sfintirea bisericilor apusene Episcopul face. Litera a e intrebuintata şi în stiinta (algebra. Aceste initiate inchipuie invataturile bisericii universale. Abel e şi prototipul lui Iisus: precum 17 . e şi prototipul preotilor. logica) ca inchipuire. grecii şi romanii. semnul crucii (X) lui Andrei. simbolul diavolului. fiind primul care a adus jertfa bineplacuta lui Dumnezeu. A. Literelor a şi z le corespund în alfabetul grecesc literele alfa şi omega care. adica cu care isi spala mainile. inchipuie inceputul şi sfarsitul. C. Abadon (evr. care reprezinta intreg alfabetul. iar în acest semn scrie cu toiagul arhieresc literele A. picioarele şi fata inainte de rugaciune. 2). în simbolica biblica şi creştina. nevinovat. Mai e prototipul martirilor. B. pe pavimentul ori pe peretele bisericii. 6. 22. 8. La sf.A A ca prima litera din alfabet simbolizeaza inceputul unei lucrari sau al unei stari. Aceste trei litere. a suferit nedreptate şi moarte.) Abel. ca simbol al curatiei sufletesti. care locuieste în adanc. ca eel dintai care.4) şi al sfintilor.

c a r t inchipuie pe ingerii din jural tronului dumnezeiesc. Particelel euharistice v. Achilina (Aquil. rupand de la stanga fiecarui sir cate o litera.3) din pizma (Matei 27. Comem. ce-i purtau contra diferitelor boale (friguri etc. Acvila . Dezlegare. Sf. Sangele lui Abel a strigat la cer dupa razbunare (Evrei 12. ce-i purtau la gat creştinii cei dintai sj cei de prin evul mediu. ne dau cuvantul „abracadabra". aşa a fost ucis lisus de fratii Sai (Romani 9. Absida (de la habsis . Acatiu (Ahaţiu. fara prihana. cuvantul „abracadabra" e scris în siruri orizontale astfel ca. art. în e t a de 15 ani. aşa lisus. nume g r e c . Abis v. pastoral eel bun. inseamna puternic. . Ca reminiscence se mai tin şi azi la poporul nostru ghiocelul. Abracadabra: un talisman magic al gnosticilor. Talismanul. figura cu cap omenesc. Spalarea rituala sj cu deosebire spalarea mainilor la serviciile divine inseamna curatia sufleteasca sj sfinţenia interna. la 13.1 inseamna: nevinovat. inceputurile. a adus sj aduce sj acum jertfa bineprimita lui Dumnezeu. se credea aparator contra mai multor feluri de boale. curajo Sf. abracadabra bracadabra racadabra acadabra cadabra adabra dabra abra bra ra a 18 Abraxas e un talisman de forma u n e i monede. sangele lui lisus striga la cer dupa impacare. Abluţiune. 2) sj mart comemorat la 14 iulie.ucenic al apostolil (Faptele Apostolilor 18. inconţurata de stele.bolta) sa numeşte partea semicercuala a altarului cu boltitura sa şi simbolizeaza taria c e r u j lui. Gnosticii 1 . bolta cerului.a u introdus sj în cretinism.VICTOR AGA acela a fost pastor şi a adus din primijiile turmei sale jertfa placuta. Absolutio = Dezlegare de pacate \j art. 18). Intr-un triunghi. Adancul. Sţ Acaţiu. martir în goanele lui Diocleji la 307 în Constantinopol. A. m a ] tira în goanele lui Diocletian. De aceea are icoara Sfintei Treimi. avand inscriptia de „Abraxas" ori de I. Precum Abel pentru credinţa sj dreptate a fost pizmuit sj ucis de fratele sau. Accidence euharistice. ce trebuie sa le posede sluţitorii celor sfinte. O (Iehova). Credinţa desarta a t r e c u t j în cretinism de la pagani şi de la gnostici.). citite de sus în jos. cap de cocoş şi picioare de ?arpe. art. Achil. a convertit multa lume cretinism. Ahaz). baierul şi marţişoarele. Acvilina. Aquilin] nume grec. VI.24).

distins prin tarie de credinta şi pastrarea legii stramosesti. Simbolica: vezi la fiecare în insemnare o are acoperirea şi cadirea parte. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA . spre bolica: vezi la fiecare în parte. isi acopera fetele cu aripile.ciune. 4). Inşisi serafimii. ambele din giulgiu. iar zeiasca. unde supuşii sunt niste panze din aceeasi materie ca işi acopereau fata şi se prosternau şi odajdiile. Prin simbolica lor ne mai rostirea invataturilor sfinte. Toate proscomidie se face referire la moartea laolalta inchipuie mahrama de pe capul lui Iisus. mchipuind Acoperirea darurilor sfinte la prosSfanta Treime. dupa demandul sfantului pe el crucea. cand stau în fata lui Dumnezeu. Ca simbol al Sfintei inaintea Domnitorului. ca semn al autoritatii lor mai denta dumnezeiasca. nu se tine vrednic de a privi la ziditorul sau. la care a ramas obiceiul chiar pana azi. scutecele prunTnalte. avem trei acoperaminte: aeml. Omul adica. Tot aceasta Domnului. Acoperirea capului la rugaciune e simbolul reveAcoperirea fetei (Exod 3.tului. 19 Achim (Ahim): unul din cei 7 macabei. acestia adica isi acopera capul la cului Iisus şi giulgiurile de ingropare ale Mantuitorului. VIII. 6) e semnul desavarsitei supuneri în fata lui Dumnezeu. provi. Arhiereii (cu mitra) şi calugarii (cu acoperitorul discului şi eel al potirului. atat la cele pagane. anTimişului sj e rat peste sfanta iesle. cat şi la evrei. isi descopera arata ca sub acoperamantul corpului lui insa capul la citirea evangheliei şi la Iisus a salasluit atotputernicia dumne. în cult s-a introdus Acoperamintele sfintelor daruri obiceiul din viata sociala. care inseamna lumina cereasca. iar tamaierea simbolizeaza mirescitoare de la schimbarea la fata a mele purtatoare de mir. Comem. pae) sunt trei la numar. pe aceasta e asezata „inditia" comidie simbolizeaza infaşarea prun(trapezophoros). a nu da anza la senzualitate prin parul Acoperamintele sfintei mese (map.actul prefacerii. simbolul mantuirii.apostol Pavel (I Corinteni 11. acoperirea darurilor mai inchilui Iisus. Barbatii şi femeile isi acopereau capul deopotriva indecursul serviciilor sfinte. Sim. iar cului Iisus în scutece. Fiecare acoperamant are cusuta femeile. la cuminecare etc. La noi numai Treimi. au sa stea la rugaciune cu capul acoperit. neputand sa priveasca în fata stralucirea Dumnezeirii. Dinţos e „camasa" (katasarka). care poate servi ca mijloc de ispitire. ce s-a pogoserveste şi de invelis.lor. camilavca) au capul acoperit la rugaToate laolalta inchipuie: cerul. darurilor sfinte dupa intrarea cea mare. în recunostinta micimii sale.rentei catre cele sfinte şi inseamna ca omul nu e vrednic sa priveasca marirea lui Dumnezeu. la 1. giulgiurile de infasare la puie pravalirea pietrei pe usa mormanpunerea în mormant şi hainele stralu. Acoperirea capului la rugaciune a fost în uz la toate popoarele rasaritene. Cadirea darurilor deasupra lor e „litonul" (iliton). Deoarece la confectionat din materie mai fina.

cum sunt: ridicarea mainilor şi a ochilor. Icoana hi Adam şi a Evei se zugraveste ij pridvorul bisericii. a numai din gratia lui Dumnezeu a f o s pus aci. o panza în forma de cruce. a fost mitropolit în Praga şi în Gnesen. asemanata intocmai cu jertfa sangeroasa de pe cruce. simbolul mantuirii. adica la intrare. la 26. e prototipul genului omenesc. Nuditatea. care este locul sufletelor pad toase şi al demonilor. în care iconografia ni-i prezinta pe Adam în rai. catre Dumnezeu şi simbolizam ideile de baza ale creştinatatii.Adaa a fost zidit afara de rai şi numai m a j tarziu a fost asezat intr-insul. 2 2 1 Prin cainta şi necazurile intregii saM vieţi a fost tipul lui Iisus." (Isaia 53 4. citire. palla). iar cand se afla pe altar simbolizeaza giulgiul. a indurarea lui Dumnezeu. . al lid „Adam eel nou" (I Corinteni 15. s p i j a simboliza uraciunea pacatuirii şi s p a a aduce aminte creştinilor de pedeaps pacatului. Adam a pierdut acest prototip. = nobila. fiindele acoperitoarelejertfei nesangeroase.. Sudoarea şi chinurileiii care si-a lucrat pamantul se refera la sudorile de sange ale Domnului. ca apostolul slavilor catolici..: primul intre nobilime). în analogi adancul e şi simbolul pacatelor. ce o avusese inainte de pacatuire. Acte sfinte (cantare. se arata simtamintele interne de adorare şi de supunere etc. în a caror intuneric se pierde omul. de trebuinta pocaintei. Iulian (t 680). f Testamentul Vechi adancul mai i n c h l . = din pamant). 19). în care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. „din pamant". i s-a dat numele dţ Adam. XI.17). nu dupa meritele sale. Adela (germ. prin biserica. s i m b o ] lizandu-se ca. Cu toata starea lui de g r a t i s şi de nemurire. o panza în forma de patrat. Adam (evr. e semnu nevinovatiei.în referirej Testamentului Vechi fata de eel N o u Adam e tipul celor viitoare.. ca eel dintai om pe pamant. în „cele mai de jos ale p a m a n tului". pana ce apoi i-a refacut 20 Mantuitorul. în mula privinte Adam e tipul lui Hristos. adica. ca sa-i aduca totdeauna aminte de nemernicis sa şi spre a-i fi un indemn de umilinţi în fata lui Dumnezeu. Adalbert (Albert) (nume germ. Ada. . Prin aceste semne externe. Adancul (abisul) în Sfanta Scriptu inseamna iadul (Hades) inchipuit s i i pamant. Prin pacat. imitatiuni ale actelor savarsite de Domnul Hristos. stralucita): sf stareta a manastirii Sf.VICTOR AG A Acoperirea discului (diskokalima). Matei 8. Trebuie sa aiba cusute pe ele crucea. Martirizat în 997 şi comem. pana sunt la proscomidie inchipuie scutecele pruncului Iisus. Sf A. care inchipuie în mod vazut cugetele şi simjamintele interne şi prin care ni se impartaseste darul dumnezeiesc. suflarea etc.. c a r l „suferintele noastre a luat. care se revars. şi acoperitorul potirului (potiroka lima. predict. Tot acte sfinte se numesc şi partile completorii ale serviciilor divine.) sunt forme liturgice esentiale. E impodobit cu spic de g r a d spre a simboliza pedeapsa rostitj asupra-i (Geneza 3.

dupa sfintenia şi intimitatea acesteia fata de care adulterul e un pacat abominabil. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie cei 4. iar cand e pe altar. are cusuta crucea ori un miel. ci adormiti intru Domnul. la 11. raposat în 1224. (Vezi art.Cu adventul se incepe anul bisericesc în biserica apuseana. A doua naştere v. inseamna: lup nobilitat. asa acopera aerul sfant ambele daruri: painea de pe disc şi vinul din potir. . al caror cult a fost insotit de obscenitati şi de orgii. de cainta şi de pregatire.puia largimea şi adancimea marii acestei vieti „dintru adancuri am strigat" (Psalmi 29. nume germ. la 3 februarie. II. art. Spre aducerea aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Mesiei. Adrian: sfant martir. Apocalipsa 8. Aer (vazduh) se numeste eel mai mare acoperamant al sfintelor daruri.2.. Repausatii nu sunt morti. Simbolul s-a luat de la idolatria canaanitilor. Craciunul mic. aerul inchipuie piatra de pe mormantul lui Iisus. Sf. A. 7). clatinarea aerului deasupra capului Arhiereului. apoi episcop. Precum aerul atmosferic cuprinde tot pamantul. aerul simbolizeaza cerul cu steaua magilor. se tin în fiecare zi. Vechi e simbolul idolatriei. simbolizeaza demnitatea arhiereului ca pastor şi vestitor al credintei. De aceea adulterul = idolatria se prezinta în Sfanta Scriptura ca un pacat detestabil.) Ca şi acoperitorul sfintelor daruri. Aerul (vazduhul) e spatiul dintre cer şi pamant şi simbolizeaza spatiul dintre 21 Adulterul în Test. „adormitul în Domnul". Advent. Precum prin acest rastimp Dumnezeu a voit ca oamenii sa simta tot mai mult rautatea pacatului şi sa li se destepte cat mai tare dorinta dupa un Mantuitor. Clatinarea aerului. timpul de 4 saptamani de p o s t inainte de Craciun în biserica latina. adica insigniilejertfei.) . fiul lupului. a fost calugar în ordinul cistercienilor. 11. în zori. 2. comem. Pana e la proscomidie. cand acesta oficiaza. în care scop serviciile se fac în ornate violete şi vinete. De aceea se zice repausatului. pentru ca biserica crede sa-si socoteasca zilele anului liturgic de cand incepe nadejdea venirii intemeietorului ei dumnezeiesc. care iar ii va scula (precum eel adormit iarasi se scoala) intru marire şi nestricaciune „si pe cei adormiti aduce-i-va impreuna cu el" (I Tesaloniceni 4. 14). comem. Notiunea serveste şi spre a dovedi invierea mortilor.000 de ani. asa timpul adventului şi postul sau e avertizare la pregatirea inimilor spre primirea Domnului în Sfanta Euharistie şi pentru a doua venire a lui Hristos. în decursul rostirii Crezului. art. apostol Pavel inseamna pe repausatul. cat a patimit omenirea pana la venirea lui Hristos. Adventul e timp de abnegatie. foarte nimerit. Adolf. 9. Legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales era asemanat cu casatoria. Adormit: dupa sf. rugaciunile „Rorate" (v. A propovaduit în Palestina (t 302). în Osnabriik. care a adormit spre somnul mortii.

adica centrul de cugetare şi de faptuiri al omului. Agheasma pentru botez o sfinteş( preotul în biserica apuseana în Sambi mare dupa inconţurarea sau procesiun" invierii. adica curatirea de pacate şi reinvierea lui prin baia nasterii a doua. Epitaful. iar Rusalii atinge apa cu mana. Afumatoare v. art. care ambele inchipuie graf Sfantului Duh. inseanm' plina de iubire. simbol . Agata (gr. S f . Afundarea de trei ori în apa cu tot corpul inchipuie curatirea. Simboliza comunitatea stransa a credinciosilor şi iubirea creştineasca ce si-o pastrau şi o manifestau intreolalta creştinii cei dintai. 4). Preotul face de trei <j semnul crucii peste apa.VICTOR AGA biserica triumfatoare şi dintre cea luptatoare. ce o primim în b o t ţ Arunca în apa şi putina sare. în vazduh se crede a fi locurile de judecata ale sufletelor. art. ceea inchipuie cum. ara stropeste în cele 4 regiuni. cum se mai numeste botezul. ce le aduceau creştinii ca prinoase la biserica. fiindca i vechime în aceste zile se facea bote catehumenilor. în fine mai amesteca putin a untul de lemn al catehumenilor şi di crizma. insemnand ca apa sfinteste Mantuitorul insusi. = miloasa. Se sfinteste în aceasta s a m b a şi în Sambata Rusaliilor. Afundarea sfintei cruci la sfestanie are putere sfintitoare şi simbolizeaza ca crucea Mantuitorului e aducatoare de viata şi vindeca neputintele trupesti şi sufletesti. iar scoaterea din apa mseamna fnvierea cu Hristos. spalarea totala de toate pacatele. care inchipuie intreg capul. f 16. Cadelnita. II. fecioara şi martira în C a t a n f Italiei (f 251). Afundarea sfintei cruci în apa ce o sfintim la sarbatoarea Botezului Domnului inseamna insasi botezarea lui Iisus. Lumanarea de P a s t f simbolul lui Iisus eel inviat. Agapa v. simbolizeaza ingroparea în Hristos (Romani 6. de bunavoire. ce în timpurile prime ale creştinismului se impartea credinciosilor la sfarsitul serviciului divin. A martini în Salonic (f 304). vamile vazduhului. o afun de trei ori în apa. pomana. în pronaos. cu mana imparte apa în f o r m crucii. Comem. Aerul sfant v. ca simbol ca darul botezulJ deriva de la crucea lui Hristos. IV. la 5. c u r a joasa): sf. buna. inchipuind i prin crucea Domnului se sfinteste t o a j faptura. Agapa se numeste pranzul comun. Afundarea catehumenului în apa. 22 Reminiscenta a agapei este azi i m p a j tirea anaforei la sfarsitul liturghiei. vin etc. Turnarea apei pe crestetul capului. crucea adica reprezentand pe insusi Mantuitorul. prin care se sfintesc apele. nume grecesc. Comem. art. la botez. vrea sa inteleaga tot aceeasi curatire. la botezul Domnul Sfantul Duh a statut deasupra apelorţ le-a sfintit: apoi sufla asupra ei de 3 a simbolizand pogorarea darului D u h u l Sfant. Agapia. simbolizan ca sfantul botez are sa se impartaseas tuturor oamenilor. din darurile de prescuri.

stropirea în patru parti ale lumii simbolizeaza ca botezul lui Iisus sj-a revarsat efectele asupra lumii intregi. ale carui ape s-au sfintit prin botezul Mantuitorului. inchipuind botezul lui Iisus cu foe. se stropesc fantanile.a. la 21. ceea ce Domnului. nevinovat) se numeşte o particica in* patru coljuri de IC HR forma unui sigil patrat cu inNI KA scripţia. „!n Iordan". se sfinteste la sarbatoarea „Botezul Domnului". Agheasma mare se numeste apa ce. la 19. vindeca şi e simbolul curaţiei sufletesti. nevinovata): sf. s-a distins prin milostenie şi evlavie. se sfinteşte la fiecare prima zi a lunii („luna noua.1. Agheasma mare e intrebuinfata la toate momentele de viaţa: o beau cei ce la maiturisire s-au aratat nevrednici de a se cumineca. scoasa la prosco23 inseamna . Agnita (lat. Agheasmatar. Indeosebi se sfinţeşte agheasma mica la inţumataţirea Cincizecimii. Agheasma mica e numita apa ce se sfmjeste de catre preoţi în tot timpul şi în tot locul. conservarii. agnus . cu duhul. Spalatorul ritual. Comem. art. curata. morţii (v.14). cuvioasa. de aceea se canta şi troparul. cu agheasma mica. prin care se arata ca botezul ne pastreaza nevatamati de stricaciunea pacatelor. iar la .). Sf. XII. Cu agheasma mare (sau cum ii zice poporul „cu Iordanul") sfinUta în preziua sarbatorii. simbolul . A. Agheasmatar v. cu ajutorul sfintei cruci. apelor şi ei de 3 ori. curaCatania sfinteste Sambata procesiunea " sambata fiindca în botezul trei ori hipuind ca sfinteste toata în forma botezului instos.) ş. cand preotul sfinţeşte toate casele creştinilor. martini (f 304). Agni. = blanda ca un miel. Duminica tanara").miel curat. Se conserva nestricata ani de zile. Agnet (de la grec. în care se face sfinţirea apei şi cu care se poarta agheasma la casele creştinilor (la prima zi a fiecarei luni. de obicei o caldarusa de arama. în fine. ui Duhului putin din ilor şi din >uie gratia în botez. Solemnitatea şi procesiunile de la sfinţire inseamna bucuria aratata şi în extern pentru botezarea Domnului în Iordan. Agnes. ca aducere aminte de eliberarea grecilor de saraceni. o beau bolnavii. se mai sfinteste la 1 august („Scoaterea sfantului lemn al crucii"). . E patroana fecioarelor. prin ce se inchipuie botezul lui loan cu apa sj la Rusalii. simbolizeaza raul Iordanului. Aglaia: sf.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA imparei. Biserica apuseana sfinţeste agheasma la Pasti. în ajunul Bobotezei. stropirea m. merge preotul prin casele credinciosilor şi le sfinteşte. sfintite prin botezul lui Iisus. inchipuind ca Iisus pe acel timp a vorbit despre apa vie la Sihem (loan 4. iar stropirea pe cap a fiecarui credincios în momentul ce saruta crucea inchipuie impartasirea de sfinţenie. Simbolizeaza apele Iordanului. afundand în apa lumanarea de Pasti. Toate actele de sfintire se refera la botezul lui Iisus şi au urmatoarea simbolica: afundarea sfintei cruci în apa inseamna insuşi botezul Mantuitorului. cand se sfin{esc şi casele creştinilor. Agheasma mica are acelasi efect ca sj agheasma mare. adica sfinteste. apoi simbolizand impartasjeasca de Pasti -o afunda ca apa o '. Comem. prin darul Duhului Sfant. un vas. la 14 septembrie „Inalţarea sfintei cruci" („Ziua crucii").: Comem. în Ajunul Bobotezei etc. la .

iar cand e pe prestol inchipuie corpul sacrificat al Mantuitorului. de ace A. Cele doua din ur . în care e infatisat mielul. Taierea agnetului din prescura simbolizeaza conceperea şi nasterea lui lisus din Preacurata. art. predarea de bunavoie spre patima şi moarte de cruce („ca un miel"). pana e la proscomidie. Agnetul inchipuie corpul Domnului Hristos. inseamna lumea. ajunsa numai prin jertfirea mielului dumnezeiesc. aveau cate o piatra da onix şi smaragd. c a rţ dupa traditie ar fi fost un cizmar d i i Ierusalim.« nu mai aiba odihna şi sa rataceasca p a if la a doua venire a Domnului. Impungerea cu copia în partea ce are inscriptia de „I C" (lisus) inchipuie „impungerea" cu sulita de catre sutasul Longhin. Agnita v. infigerea şi taierea de sus şi de jos inchipuie judecarea şi moartea. Agrafele prindeaa efodul la umeri. 4) ajunul Bobotezei. în coasta Mantuitorului. fiinta legendara. prin a j u n ţ (postire). iar ridicarea agnetului din prescura simbolizeaza convingerea ca lisus de fapt a murit („ca s-a luat. Turnarea apei şi a vinului în potir. e chipul curgerii sangelui şi a apei din coasta Mantuitorului. Agnus Dei mai simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu. Vechi erau doua A inchipuiau datoria arhiereului de i veghea asupra poporului intreg şi de a-j conduce la mantuire. Inţunghierea în forma de cruce a agnetului. catarami) la e f o d u l arhiereului din Test. 2) Zi Crucii. 3) Taierea capului S f a n t u l ţ loan.23).VICTOR AGA midie din prima prescura. acesta 1 . sa se faca şi dansii part' patimilor Domnului şi nevointel sfintilţr sarbatoriti. Ajun sau ajunari de o zi sunt: \ miercurile şi vinerile de peste an. Cele trei dintai se tin cazi de trista aducere aminte pentru c r e s t i şi ca indemnuri ca. care lumineaza în Ierusalimul ceresc (Apocalipsa 21.") pentru pacatele noastre.. în fiecare dintre acestej fiind gravate numele a cate o semintia Inscriptiile nestematelor inca aminteaj arhiereului de datorinta lui de a conducl intreg poporul.. adica cele 12 semintiii Ahasverus. mai erau o a d u c e r a aminte de implinirea legilor d u m n e j zeiesti (Exod 39) şi simboale ale c u v a n tului lui Dumnezeu. în icoane. se mai numeste şijidovul ratacita în jurul caruia s-au infiripat o multiţ de legende. în ur blestemului legii. Cand Mantuitorul în d r u a spre Golgota. Agnes. 24 Agrafe (fimbrii. Agneful asezat pe disc. Jidovul ratacitor inchipui pe poporul evreiesc.). obosit de greutatea cruel a voit sa se odihneasca în fata casei [ Ahasver. inseamna pe lisus în iesle. junghie-se mielul" inseamna patimile şi moartea lui lisus pe cruce ca un sacrificiu preasfant. cercul.a alungat b n i s c Mantuitorul i-ar fi blestemat pe A. rataceste risipit p? lume pana la a doua venire. Agnus Dei (mielul lui Dumnezeu) inchipuie pe lisus. care nu a voitj primeasca pe Hristos şi care. adica „amestecarea sfanta" (v. şi rostirea. pe partea opusa sigiliului. Infigerea copiei şi taierea în prescura la dreapta şi la stanga sigiliului inseamna blandetea („ca o oaie") şi rabdarea. 5) a j u n Craciunului. iar steagul mielului simbolizeaza biruinta creştina. dupa cuvintele lui loan: „Iata mielul lui Dumnezeu".

sfintesc casele crestinilor. în urma . a cate o semintie. de aceea 8 ş[jidovul ratacitor. cu mancari.elor inca aminteau ntaluide a conduce acelel2semintii. Cele doua din urma simbolizeaza. iar pe prunci ii invaluim in bine şi vestind nasterea sfanta.. Daniil şi al sotilor sai care. Ajunul e simbolul umilintei interne şi al penitentei. Creştinii cei dintai la unele sarbatori se pregateau cu şi miere. . precum o a r e sarbatorii Nasterii Domnului. 2) Ziua rea capului Sfantului Bobotezei. ce le urmeaza. Se serbeaza cu post şi cu rugaciune. Sfmtirea agheasmei mari în ajunul Botezului Domnului mai inchipuie şi botezul catehumenilor. fiert mai amintesc şi de postul prorocului Alauda v. Se posteste pana puind prin aceasta ca sufletele trebuie sa la ivirea stelei de seara. pregatirea cu demnitate pentru marea sarbatoare. art. Anul nou. ei 25 . cu care preotii. în seara de Ajun creştinii petrec în priveghere. Se tine şi postul Mantuitorului inainte de cu post aspru de prune uscate. inchipastrat credinta curata. 5) ajunul e trei dintai se tin ca zile i aminte pentru creştini uri ca. cantarea troparului „Nasterea. în ajunul Craciunului preotii form cuvintelor din Apocalipsa 4. vestind bucuria nasterii cu Sfanta Fecioara e invesmantata în alb. care simbolizeaza plinirea timpului. care fost un cizmar din [antuitorul în drum tdegreutateacrucii. în robia babilonica. Preotii inchipuie astfel pe pe care-i purtau în decurs de 8 zile. simbolizand pregatirea pentru un eveniment mare din istoria mantuirii. grau fiert inceperea misiunii lor. Astfel a fost Ajunul Craciunului e ziua premerg a t postul prorocilor Moise şi Hie. simbolizand şi acestia pe ingerii şi pe pastorii care au vestit nasterea Mantuitorului. rugaciune şi cu priveghere de pacii pe pamant. Prin stropirea caselor. Culoarea alba e simbolul nevisemintele pamantului. prin ajunare faca şi dansii partasi mului şi nevointelor •riti. ce se savarsea în aceasta zi în vechimea creştina. rataceste risipit prin > u a venire. creştinii sunt indemnati la innoire sufleteasca şi la pregatire demna pentru sarbatoarea Aratarii Domnului. prin postul lor. la botez. 4. Botezul. în ziua Ajunului umbla pe la Chiar şi azi eel botezat se imbraca în casele creştinilor copiii pitarai. blestemat pe A. şi creştinilor. Tot în preseara Craciunului colindatorii cu steaua şi cu viftaimul vestesc marele eveniment al nasterii Mantuitorului. contimpului. nasterii. care nu a voit sa tStos şi care.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA itdrami) la efodul /echi erau doua ?i irhiereului de a iluiintregsidea-i m a i erau o aducere a legilor dumne-mboale ale cuvan-Agrafele prindeau au cate o piatra de jcaredintreacestea . -Ca sfintesc („umbla cu vodita") casele simbol al curatiei şi al virginitatii. Creştinii cei dintai frumosi şi inca prin acest post si-au infasurau mortal în giulgiu alb. Prunele uscate şi graul toata noaptea. Ajunul Bobotezei (la 5 ianuarie) se tine cu post. s-au aratat mai novatiei sufletesti. urand de haina alba. sa şisarataceascapana Domnului. desi s-au hranit numai cu Alb." şi le binecuvanta mesele acoperite cu fan şi Albul e şi simbolul botezului. deschiderea raiului şi aducerea postire. isca în fata casei lui 1 -a alungat brusc. Ajunul sarbatorilor (vigilie) e ziua premergatoare sarbatorilor mari: cum e Craciunul. iar la Utrenie se face sfintirea apei mari.. catehumenii primeau. care aminteşte se infatiseze în fata dreptului de steaua magilor şi deci de plinirea Judecator în curatie sufleteasca. un stihar alb. inchipuie pe pastorii care au vestit în Betleem. ca ingerii care au vestit pastorilor bucuria semn al nevinovatiei castigate în botez. u infiripat o multime ul ratacitor inchipuie isc. Ciocdrlia. mari de o zi sunt: 1) rile de peste an. ita legendara. dupa sfanta liturghie. ca amintire a privegherii ce o tineau creştinii vechi în preseara fiecarei sarbatori mari.

Dumnezeu e infatisat ca un mosneag cu parul alb ca neaua („si a sezut eel vechi de zile" Daniel 7.în biserica latina la toate sarbatorile domnesti se intrebuinteaza ornate albe. Alba (cappa sau chrismale). o haina din panza alba pe care mai de mult o primeau de la preot acei ce se botezau şi pe care o purtau în decurs de opt zile peste imbracamintea obisnuita. Gheorghe e infatisat pe cal alb. Caruta. 2 apare un cal alb în vedenia sf. se omoaras . „iara capul lui era alb ca lana şi ca zapada" Apocalipsa 1. e simbolul comunitatii r e l i g i oase. Preparar celui mai dulce aliment de catre albi nepretentioasa e un avertisment. precum şi hlamida de batjocuran lui lisus. care au sa stranga din floriţ vietii numai ce e bun pentru suflet. un s t i h a j mai scurt. o bereta alba. mai 26 inchipuie şi camaşa necusuta a D o m j nului. ţ Albastru (azur) e simbolul c e r u l u i j al curatiei sufleteşti. a s tn şi credinciosul afla dulceata în darurţ dumnezeiesti. E cum albina moare dupa ce a inţepat cineva cu acul ei. cu care trebuie sa se apropie de sfantul altar şi de sfintele daruri. are 4 cai albi. Saptamdna alba. iar la ortodocsi crijma sau giulgiul. . precum e şi stiharul preotilor de azi. în semn de bucurie sufleteasca. Sf. sf. Ambrozie aseamana biseri cu o cosnita. La inmormantarej pruncilor se folosesc draperii. are a c e e a a simbolica. spre o şi mai ampla expresii de frumseta sufleteasca. art. Vechi a fost alba. 14). Albastrul e şi chipul r u g a c i u n l şi al frumsetii. art. Albul e şi semnul luminii. casula. Culoareavesmintelor preotesti în Test. 9. nevinovatia primita în botez. în asemanarile s f i n f i l parinti. Precum albina soaf mierea din flori fara a face vreo stri ciune în miros şi productivitate. Alba acopera tot corpul pana la glezne şi simbolizeaza curatia sufleteasca a preotului. ca semne ale n e v i ţ novatiei. în care a fost rapit Hie. ce-i imbraca preotul liturghisitor peste reverenda şi peste care apoi se imbraca felonul. e de culoare alba. odajdiif steaguri albastre. în Apocalipsa 9. Albas deschis inseamna bunatate şi cucernici(ţ Albina. Stiharul. fara maneci. în biserica apuseana. Jos are un bogat chenar de dantelarie. M e şi simbolul muncii asidue şi al bun' intrebuintari a talantilor. porumbelul. simbolizeaza reinnoirea sufleteasca. c vatama pe aproapele sau. Alba v. apostol. celor ce se boteaza. Alba se numeste în biserica romanocatolica stiharul. fara ca acestea sa se i r a tineze sau sa-si piarda din sfinţenie. iar pe credinciosi d albinele. chipul Sfantului Duh. li se da. Azi. De mult j figurat şi printre insigniile de incoronan ale imparatilor germani. asa şi creştinul.VICTOR AG A giulgiu sau crijma alba. Alba v. ca nu judecam numai dupa cele e x t e r n ' sub haina saracacioasa poate salaslui suflet nobil. simbolizand sfmtenia şi marirea diregatoriei sfinte. ingerii la rugaciui stralucesc în raze albastre. Alba scurta (rochetum). ce o are alba sau stiharul.

Comem. V şi 22. . simbolizand şi inaltimea dealului Golgotei. cuvioasa şi fecioara în Egipt (f 350). om la locul sau): sf din Roma. Sanziene). Aliluia de la sfarsjtul imnului heruvimic se numeste şi cantarea intreit sfanta. . infloreste. în altar se aduce jertfa fara de sange şi pot sa intre numai persoane sfintite. intemeietorul congreg. cum zice sf. V. Comem. Altar (de la aha ara . la 16. la 8. ce junii le slobod de pe dealuri în preseara şi în zorile unor sarbatori anumite (Pasti. Rotunţimea lui inchipuie puterea dumnezeiasca. E ramasita de credinta pagana şi inseamna darul şi binecuvantarea. Aloe. Comem. în bisericile apusene sanctuarul e despartit de naos printr-un grilaj. la 17. sprijinitoare): sfanta. Comem. Alilula (evr. e simbolul nemuririi. III. precum se canta şi azi în biserica ortodoxa.laudati pe Domnul): cantare de preamarire şi formula de incheiere a cantarilor de lauda. Alexie.). iar Aliluia inainte de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA citirea Evangheliei inseamna multumita şi lauda lui Dumnezeu pentru harul ce se revarsa prin sfintele invataturi. la 2. . Comem. una din cele 7 martire din Ancira. -E ceva mai ridicat decat naia şi solea. Biserica apuseana o are numai la serbari de mare bucurie (Pasti. prin ce inchipuiau iubirea neamurilor fata de eel adormit. XII.. distins prin milostenii şi saracie de bunavoie (f 427). — protector. Craciun. ci şi în viata publica în biserica veche se canta la toate ocaziile solemne. unde se intrebuinta nu numai la serviciile divine. Rusalii. Alexandrina (grec. loan 19. numai la cate o suta de ani. S-a luat din iudaism. Alimori se numesc rotile de foe. VIII. e un despartamant deosebit şi eel mai sfant loc din biserica. arbust binemirositor. Alexandra (grec. Altarul e spatiul dintre catapeteasma şi dintre zidul arcuit spre rasarit în bisericile orientale ortodoxe. al carui lemn se intrebuinta la afumari şi la imbalsamare (Cantarea cantarilor 4. ce se revarsa din altar. invingator. loan Hrisostom. Alfons (germ.. . luptator): sf marturisitor.luptatoare): sf. . episcop în Capadocia(f 251). asezarea lui spre rasarit inchipuie 27 . Planta aloe mai este şi simbolul Fecioarei Maria. fiindca floarea de aloe foarte rar. Evreii puneau în sicriul mortului aromate de aloe şi smirna. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor. episcop. cu care ingerii lauda pe Dumnezeu în ceruri. omul lui Dumnezeu (grec.loc inalt) numit şi abaton. Ill si 17 VIII. Alexandru (grec. redemptoristilor (f 1887).luptatoare. Cantarea Aliluia simbolizeaza lauda şi preamarirea lui Dumnezeu din partea oamenilor. sanctuar. renumit): sf. Vechi. unde a fost crucificat Domnul Hristos. 39).gur sufleteste. aditon. 14.nobil. inchipuind astfel locurile inaltate.Prototip i-a fost Sfanta Sfintelor din Test. la 3.

ungerea lui cu mir indica harurile indurarea lui Dumnezeu. numita partea evangheliei.) simboiizeaza ungeţ corpului Domnului cu miresme de ca mironosije. . Altar v. . adica cea dinspre miazanoapte.Altarul e simbolul cerului în care multimea Tngerilor preamareste pe Dumnezeu. numita epistola. O biserica ortodoxa are numai un altar şi numai un prestol. . Altarul şi sfintirea lui. mast aloe. Vechi. ce trebuie sa domneasca acest loc sfant de jertfa al Mantuitorulf Aşezarea icoanelor celor patru ev' ghelisti la cate patru colturi ale pr tolului şi lipirea lor cu mastica insear ca sfanta evanghelie. Ungerea prestolului cu m a sf preparat din aromate (ceara. se cere ca altarul sa fie sfintit intr-un mod deosebit. ce ardea i n t . Vechi simboiizeaza comuniunea cu Dumnezeu. jertfelnic) troneaza insusi Dumnezeu. . inchipuia pe iudei. propovaduita Mantuitorul şi scrisa de cei 4 ev ghelisti. care simboiizeaza pe ingeri. la i n i j l o c . 2 1 Moise unge altarul sfant (Exod 40. Deoarece pe sfanta masa (prestol.în biserica veche (in biserica latina şi azi) altarul avea doua parti: partea dinspre miazazi. Inconţurr sfintei mese de sapte ori inseamna «j sapte daruri ale Duhului Sfant. art. de aceea se faceau aci toate citirile din Test. A s e z a r sfintelor moaste în mijlocul mesei sa inchipuie prezenta sfintilor martin1 imparatia cereasca şi mijlocirea r pentru noi. fiindca numai o data s-a adus Iisus jertfa pentru lume.Aprinderea luminii \ candelei de catre Arhiereu inchipuie Iisus „lumina vietii". iar stropirea agheasma în semnul crucii. care a patimit la rasarit şi care e supranumit „rasaritul rasariturilor" şi „ lumina din lumina ". If La noi sfintirea sfintei mese isi are' fiecare act simbolica sa. cu apa de trandafir şi cu v i n ro şi stergerea ei cu bureti simboiizeaza! ca orice spalarea rituala . asa Iisus a venit de la Rasarit sa imprastie intunericul mintii.curatia m o ra . Precum soarele vine dinspre rasarit şi Tmprastie intunericul pamantesc.I m ' carea prestolului cu camasa. apoi acoperirea pe camasa. Vechi: Iacob sfinteste piatra 28 de altar „Bethel" (Geneza 28. intunericul sufletesc. altar. de aceea pe bolta altarului e infatisat Dumnezeu în treime inconţurat de stele. Spalarea sfintei m e s e sapun. 1 8 . adica mormantul lui Hristos. prestolului şi la cele patru colturi. sufleteasca. Prestol Altarul sacrificiilor în Test. tamaie etc. iar partea din dreapta altarului. l e g a t acesteia cu sfoara. ce revarsa din altar.VICTOR AGA locurile sfinte din Rasarit. ce se imprajlj de aci în cele 4 parti ale lumii. sfanta masa inchipu. fiind şi o a d u c aminte de lumina eterna. cu trapezoforos şi cu i l i t inseamna infasarea corpului lui I i s u s catre Iosif şi Nicodim cu giulgiurile ingropare. de aceea se citeste aci evanghelia care sa predicat paganilor. de unde vine lumina naturala şi de unde ne-a rasarit lumina mantuirii prin Domnul Hristos Mantuitorul. s-a latit în cele 4 vanturi lumii. caci prin jertfele aduse izraelitenii inchipuiau starea lor de popor ales al lui Iehova. Sfintirea altarului o aflam şi la pagani şi în Test. inchipuia pe pagani.

ne aduce aminte de Dumnezeu Fiul. a reinviat nu numai pe singuratici. ci a Amestecarea sfanta se numeste schimbat fata intregii omeniri şi a adus amestecarea apei cu vinul. ghelica care strabate simtamintele omuAmadeu (Amadeus). la Vechi. ce avea sa se inalte zilnic catre Dumnezeu. 12). Apostolii sunt avertizati sa se fereasca de acest aluat. ne prezinta trei feluri de culori: purpura. cugetele şi intentiile rele. cum aluatul schimba faina. art. nume latin. nume latin. A. ca sa fie organ de conducere al bisericii. exemplu de pietate şi de abnegatie (f 397). prin coloratia sa. care e plamadit din simtaminte rele (Osea 7. . Comem. simbolul smereniei. inseamna sarmodul de viata. era simbolul rugaciunii. trecatoare (Corinteni 5. Privit anume din trei parti diferite. XII. guitoare. Sf. „in numele Tatalui. a fost parinte şi invatator bisericesc. la 4. trandafirie. Aluatul fariseilor. care a prefacut." şi primeste cele ale botezului: spalarea cu apa. sfanta masa se boteaza cu apa calda şi cu vin. alun. Simbolizeaza 8) şi neputincioase de a impartasi unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Iisus Hristos. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ambo v. Amvon. greoaie. ce se afla în Sfanta Sfintelor din cortul sfant şi din templu.in Sfanta Sfintelor. 4. simbolul puterii. ne aminteste de Dumnezeu Duhul Sfant. care ne aminteste de Dumnezeu Tatal eel atotputernic. episcopul Mediolanului. savarsirea proscomidiei. precum şi de focul ce s-a pogorat din cer la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8).diferite boale. Evanghelia are putere de a transforma sufletele şi Amalia. inseamna invatatura fatarnica a fariseilor. Ametistul e simbolul Sfintei Treimi. ca sa fie curata şi pe Duhul Sfant. violeta. -Dupa ectenia cea mare. de care aminteste adesea Sfanta Scriptura. care ameninta miraculoasa. Matei 16. -nemuritor). art.. simbolul iubirii. Altarul tamaierii.juieste noroc oripeunde ii porti. Amestecarea chipurilor v. .. în zorile zilei de Ispas flacai şi fete culeg flori de zire. care s-a inţosit pe sine sa ia chip omenesc. mantuire. Alunul în credinta poporului e aducator de noroc şi i se atribuie putere Aluat (Aluatel) în Sfanta Scriptura e simbolul pacatului.Aluatul mai inseamna siputerea creştinismului. Ambrozie (gr. Batul de alun iti prilesufletul omului cu dospire şi cu muce. în momentul lumea pagana la Hristos. 29 .. lui şi ii schimba viata sufleteasca. IV şi 7. preinseamna: iubitor de Dumnezeu. ce le folosesc ca leacuri pentru Aluatul inchipuie invatatura evan. Impreunarea chipurilor.Aluatul eel vechi simbolizeaza legile Testamentului cand ele se toarna deodata în potir.

Amvon (advon.. A n a . în simbolica creştina s-au introdus de la pagani şi simbolizeaza: iubire. Amulete (talismane) sunt niste obiecte de metal. precum e „Visul Maicii D o m n u t Epistolia. amin graiesc voua. Creştinii cei dintai au introdus multe figuri pagane şi le-au dat insemnare creştina. ambo): o catediţ soliul sau presbiteriul bisericii. Avestitia" s. ingerii sunt infatisati ca amoreti atat în iconografie. Amos (gr. se citesc p a r e apostolul. simbolizeaza şi piatra de pe usa m mantului Domnului. Ana (evr.m a n ieste-ma. ce se purta la grumaţi. Aveau forma unor medalii rotunde. inseamna: aşa sdfie. ce le purtau paganii ca aparatoare de boale şi contra spiritelor rele. Sf. scrieri sfinte.VI. adica pe S fa Maica a Mantuitorului. Amin.VICTOR AG A care revarsa iubirea de Dumnezeu şi de oameni în inimile creştinilor. nevinovatie. piatra ori pamant. cum su ? cruci.. se purtau la gat. placuta lui D u m n e * aleasa)." indreapta atentia ascultatorilor asupra unei idei. Comem. A aprobat insa sub 30 numirea de engolpion sau filact purtarea unor obiecte sfinte. credinta ca aceste obiecte sfmtite biserica sa fie intr-ajutor creştinif Creştinii cei dintai purtau m e d a l i o a n e crucea şi cu monogramul lui H r i s t simbolizand scaparea lor sub sen crucii. de lemn. Amuletele creştinilor în vechime aveau sapte feluri de figuri. cat şi în sculptura şi arhitectura. Vechi. Ca un loc mai r i d i inchipuie locurile inalte (munte. art. asa e sigur. sticla. la 15. la cei ce au stiut c Martisoarele şi ghioceii sunt o b i c e i ? pagane. profet în Test. iconite. La sfarsitul simbolului credintei inseamna: asa este. Simbolizeaza adeverirea celor marturisite şi dorinta de a ni se implini cererile pioase. chipul mielului.al meu. au trecut şi în creştinism.. Amurg v.a. în timpurile renasterii. proprietate): sf. de pe care i n g e r i i vestit invierea lui Iisus. Se n u m e s j e amvon arhieresc. în m o r m i n r a în sicrie puneau şi pun şi azi c r e ţ t f carti religioase. c o r a de pe care cuvanta Mantuitorul. mama Sfmtei Fecioare Ma e zugravita totdeauna în haina va fiindca ea a purtat nadejdea lumii. lemnl crucea Domnului. art. v. ce urmeaza. aşa va fi. „Amin. nenorocirilor. Un amulet stravechi c r e s t i i j pestele cu inscrisul „sosais" . formula de incheiere a unor rugaciuni. . Crepuscul. de pe c se rostesc cuvantarile. Daca e la inceputul vorbirii. gravate cu chipuri cabalistice şi cuinscrisuri magice. mai purtau cartile evangheliil cum ne-o marturisesc toti Sfintii P a r r a Creştinii poarta şi azi în san ori p u n capul bolnavului carti de cuprins r e ţ gios. la maini ori la piept contra boalelor. pagubelor. fiindca pe el sade şi imbraca Arhiereul cand oficiaza. patrate ori eliptice. Biserica le-a combatut ca credinte pagane şi ca superstitii. Humerale. pe aleasa a lui Dumnezeu. Amoreti. Introduse de gnostici. Amictus..

apostolul. iar celorlalti li se impartea anafora. Anacamilavca o primesc şi o poarta monahii perfecti şi inchipuie nevinovatia şi curaţia sufleteasca. eremit) se numeste creştinul retras în singuratate. Anaval v. Anastasia (gr. Inseamna jugul crucii. care acopera pieptul şi spatele şi e ornat cu multe cruci.. . la sfarsitul liturghiei. vesmant calugaresc în forma epitrahilului. Analoghion. Anahoret (pustnic. de unde aceasta isi are numirea de antidor. Anaforaua se numeste acea parte a liturghiei în care se savarsesc rugaciunile de pregatire pentru prefacerea sfintelor daruri. Comem. Ca val al monahelor în creştinism. Comem.marit. inviat): sf. infrumusetata): sf. se cuminecau toti creştinii la liturghie. 19)..a cuprinde). patriarhul Antiohiei şi martir (f 599). Anabolagium (sindon). care sunt invataceii lui ţ 4 V 31 .SIMBOLIC A jBIBLIOTECAJUDETEANA! "P6TRE DULFU" I .în loc de har). Anacamilavca se numeste valul ce acopera camilavca calugarilor. în vechime. art.. precum sj lepadarea de toate cele lumesti. simbolizeaza curatia morala. XII. la 21.a aduce). . antidor (gr. la 25. Anastatica v. o ingusta masa portativa. 10). e painea sfintita. anaval. ca sa le mearga lucrul bine peste tot anul. e semnul bunei purtari. al decentei. III. Anastasiu (gr. Analav. Uneori tine locul tetrapodului şi simbolizeaza inaltimile de pe care a rostit Domnul cuvantarile Sale. Roza Ierihonului. art. valul ce-i poarta femeile în Orient (I Corinteni 11.marita. fecioara şi martini în Roma (f 304). Prototipul anahoretilor au fost Hie şi loan Botezatorul. Analav (gr. care simbolizeaza pregatirea lui Iisus spre patimile de bunavoie. dupa cuvintele: „cel ce vrea sa vina dupa Mine. E izbavitoare de otraviri.. arsa de vie. mai tarziu se impartaseau numai cei pregatiti. cand creştinii. se lasa în jos pe umeri şi acopera şi fata de ambele parti. ospetele din biserica primara. ramasa din prosfora din care am scos agneţul. Anafora (gr. Anahoretul e simbolul celei mai desavarsite abnegatii şi al lepadarii de cele lumesti. Ancora (anghira) e simbolul nadejdii (Evrei 6. cu scopul de a ajunge la desavarsire morala prin contemplatie şi prin rugaciune. pe care se asaza cartile sfinte (evanghelia. analabion . anafura. La popor e în mare cinste: fetele şi femeile incep lucrarile lor foarte de dimineata în ziua sf Ana (8 decembrie). mancau prinoasele aduse la biserica. adica spre a nu fi atras la vreo ispitire. . ca monahul sa nu poata privi în laturi. E central liturghiei şi eel mai insemnat moment. BAtA MARE J BIBLICA şi CREşTINA patroana lehuzelor şi minerilor. Ancorele gasite în catacombe ne vadesc credinta primilor creştini: o ancora cu 2 pesti simbolizeaza pe creştini. . XII şi 21.). Imparfirea anaforei mai simbolizeaza agapele. sa-si ia crucea sa şi sa-Mi urmeze Mie".

. se poate savarsi sfantt oriunde (camp. Comem. contrar. la 15. care sunt nadejdea şi taria noastra. posturi în scopul curatirii sufletesti. cu ajutorul obiectelor din case.. Antihrist (gr. inseamna: ispravnic. al rautaf episcop al Nicomediei i Comem. dansul a fost chemat mai intai la apostolie.) Ansgar (Oscar).. la 3. Aniversarea mortii o tinem cu serbare. I X .. AnTimiş (antimins. în care sunt cusute5 ale sfintilor şi pe care e pict mantarea Domnului. iar usile şi ferestrele se ung cu usturoi. langa el.ingeras. în rai animalele traiau în armonie. a fost apostolul misionar în Danemarca şi Suedia (f 865). ca sţ pe oameni.1. art. prescriind f chiar cuminecare în fiecare din aceste posturi. Andronic. Schifnb'a mersul firii.) şi faptefi nastere pana inainte de m o a i * inchipuie şi predicarea sf. la 3.VICTOR AG A Hristos şi vreau sa poarte crucea Lui. antim loc de masa) e o naframa A matase. numita şi crucea lui Andrei. cum zice şi Alecsandri în poezia „Noaptea sfantului Andrei": „faceti cruci mantuitoare. 32 Angelina (lat. buna ca un inger): sf. martira din Tesalonic. Scripturi este Satana. fiind acolo pacea eterna. . zatorul şi bucuria lumii pent Domnului. contrar lui Hristos). Andrei (gr. puternic. A. II. .. caci e noaptea-ngrozitoare. care nd comunitatea şi legatura ac legi. 9) si. Ancora e insigniul sfantului Nicolae. care inainte de sfarsitul hi în chip de om (I Ioa Tesaloniceni 2.fara pereche. Anotimpurile sunt simbolul innoirii I sufletesti. Anisia (gr. în goanele lui Maximilian. al ereziilor şi al fa Antidor v. (Simbolica fiecarui anotimp e l la articolii singuratici. dupa cum crede o alta traditie ca ar fi fost martirizat Apostolul pe la 70.. Martirizai pitare. de aceea toate obiectele şi vasele trebuie intoarse cu susul în jos. Antihrist e simţ rautatilor. cand creştinii locuri stabile de inchinare. ca insigniu. adica sfanta biserica şi ca nadejdea invierii numai prin crucea Domnului se desavarseşte. iubirea catre raposati ţ şi ne exprimam credinta ca şi noi vom ajunge odata în comuniunea sfintilor. ajutator. Simbolizeaza nasterei (Unule nascut. puternic. Comem.ingeresc. asemanator ingerilor): sf. -Capul ancorei în forma crucii inseamna ca prin crucea lui Iisus s-a intarit corabia creştina. ajutator): apostol al Domnului şi fratele lui Petru." Andrei. '. adica mormantul Domnului. . Precum acelea.. nume grecesc. . i sine de Dumnezeu adev3 chiar şi prin biserici (Da face semne şi minuni. rastignit pe cruce sub un maslin. 3. în acest scop şi biserica ii vine în ajutor instituind pentru fiecare anotimp ajunare. astfel şi creştinul [ are sa se reinnoiasca sufleteste. tabara. facand crucile lui Andrei pe ele.! dupa marturia Sf. cj . Dintre apostoli. Antini inlocui sfanta masa şi de' aceeasi simbolica. deschid şi usile incuiate.. Sf. Originea si-o a r e d i n persecutiilor. Anaform Antifoanele (cantari 1 sunt cantari din psalmii I cantarile Test. intemeietoarea ordinului Ursulinelor în Brescia (t 1540). apoi Petru şi ceilalti. dusman.ispravnic. Precum aniversarea mortii j sfintilor o tinem spre folosul nostru. Prin aceasta aniversare ne aratam pietatea. Andrei (30 noiembrie) umbla strigoii şi duhurile necurate care. nume germ. astfel aniversarea mortilor o tinem intra folosul acestora. Pe pamant ele poarta vesnica lupta pentru existenta. Angela. la 4. Lipsi: lui. De aceea în icoane e infatişat rastignit pe crucea în forma de X. nume grecesc. ancora cu porumbelul şi cu un miel inchipuie pe Duhul Sfant şi pe Hristos. Angelica (lat. VII. distinsa): sf. Unele icoane il infatiseaza legat de coada unui cal. in-i seamna lancea lui Dumnezeu. Comem. Nou.. pentru ca sa nu se piarda amintirea celor morti. superioara ordinului Tertiarilor de calugarite în Foligno (f 1434). Poporul crede ca în noaptea sf.) ] anTimiş. A fost martirizat în Ahaia. Antim. în c r e s t i n i s M dusman al pacatului. cu intrarea lor. . Animalele sunt simbolul patimilor şi al discordiei. ori ca apostol cu crucea aceasta.

Desfacerea anTimişului mai inchipuie şi punerea Domnului în mormant. 3. Originea s>o are din timpurile persecutiilor. IX. care ne infatiseaza comunitatea şi legatura acestor doua legi. Antim.) şi faptele lui de la naştere pana inainte de moartea Sa..". Antoniu eel Mare. nume grecesc. antimensium în loc de masa) e o naframa de în ori de matase. ci numai Q piatra. se poate savarsi sfanta liturghie oriunde (camp. al ereziilor şi al faradelegilor. AnTimişul se desface pe sfanta masa indata dupa rostirea „Cei chemati iesiti.. Mai inchipuie şi predicarea sf. Nou. 9) si. sfant al bisericii romano-catolice (ţ 1231).. Martirizat prin decapitare.1. Antifoanele (cantari alternative) sunt cantari din psalmii tipici şi din cantarile Test. şi care e sfintita de Episcop. la 30. Ca acoperamant pe prestol. II Tesaloniceni 2. Lipsind prestolul. Antoniu de Padua. Anafora. Innoirea invierii lui Hristos se numeste Duminica prima dupa Pasti sau D. art. Antihrist e simbolul tuturor rautatilor. în creştinism inseamna duşman al pacatului. în care sunt cusute moaste de ale sfmtilor şi pe care e pictata inmor-mantarea Domnului. şi mahrama de pe cap (loan 20. loan Botezatorul şi bucuria lumii pentru aratarea Domnului. 33 . simbolizeaza sindonul. Comem. Sf. eminent).care inainte de sfarsitul lumii va apare în chip de om (I loan 2. Sf. Antidor v. tabara.. Antipascha (in loc de Pascha). şi fiind invelit în iliton. Anton. incat aceasta Duminica a devenit ca o noua zi de inviere şi de aceea se numeste şi Innoirea invierii.. Prin aratarea Sa dupa opt zile şi prin marturisirea apostolului Toma. Biserica apuseana nu are anTimiş. al rautatilor. A.floare. Tomii. Pantile mici. Comem. Antoniu (gr. Comem. . Simbolizeaza nasterea Domnului (Unule nascut. cand creştinii nu aveau (bcuri sta6ile de inchinare. Fara anTimiş nu se poate oficia sfanta liturghie.: episcop al Nicomediei (f 284?). fiindca pe el e zugravita icoana inmormantarii.) pe sfantul anTimiş. ci se ascun- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA deau unde li se prileţuia. Sfintirea lui numai de Episcop inchipuie binecuvantarea arhiereasca. inseamna: duşman. AnTimişul poate inlocui sfanta masa şi de aceea are aceeasi simbolica. 18. la 17. la 13. Antonin. AnTimiş (antimins. care confine moaste de ale sfintilor. giulgiul cu care a fost infasat corpul Domnului la ingropare. intemeietorul vietii de anahoreti în Egipt (f 356). Antonia: sf martira în Numidia (t 259). Mantuitorul a repetat invierea Sa.. impartasita preotului de a savarsi cele sfinte. VII. 7). Antonia. va trona chiar şi prin biserici (Daniel 12) şi va face semne şi minuni. IV. ca sa amageasca pe oameni. adica inchipuie mormantul Domnului. erijandu-se pe sine de Dumnezeu adevarat. Comem. la 3. ca simbol ca numai cei credinciosi pot sa priveasca lucrarile cele mari şi tainice ale jertfei nesangeroase. primul. contrar.

cu ciclurile şi cu zilele sale liturgice. simbolizeaza judecata din urma. Anul jubileu în Test. spre vara.VICTOR AG A Antuza. iar în biserica latina la Duminica adventului. A. care simbolizeaza lumina şi viata. e inscris Psalmul 64. Simboliza o deosebita gratie a lui Dumnezeu. E tipul invierii din pacate. VIII. La botezul ei în pustie s-a deschis un izvor. ca prima şi ultima litera din alfabetul grecesc. toate reveneau la acelasi proprietar şi se impartasea libertate deplina. vara. produsele de la sine erau ale tuturora. Anul bisericesc ordinar sau comun. cu strangerea şi sortarea rodurilor. cu Inaltarea Domnului şi Rusaliile. Taierea impreţur a Domnului. prin iarna care inchipuie moarte şi suferinţa. unsul Domnului (Isaia 61. A şi O (alfa şi omega). care tine intr-o mana soarele şi în cealalta luna. 1) şi simbolizeaza egalitatea ce ne-a castigat-o Iisus în fata lui Dumnezeu. în acest an odihnea pamantul. spre a-i servi cu apa de botez (j 250).8). care insusi se numeste „inceputul şi sfarsitul" (Apocalipsa 1. incepe la 1 septembrie. 12: „Binecuvanteaza Doamne cununa anului bunatatii tale". Ca inscriptie pe monumente. inseamna: roditor. anul Domnului. precum corporal ne reglam viata pamanteasca dupa anul sideric. cu centrul catre soarele material. Anul bisericesc incepe cu toamna. Bucuria primaverii inseamna mantuire (ciclul Pastilor). prin ce se simboliza aceeasi origine şi aceeasi egalitate inaintea lui Dumnezeu. adica era an de odihna.: cuvioasa şi martira în Seleucia. iar samurastul. Cununa anului bisericesc cu sarbatorile sale asezate intru preamarirea Sfintei Treimi şi a sfintilor ne regleaza viata sufleteasca spre centrul anului bisericesc. luna şi stelele în referinta lor catre pamant constituie anul sideric. cu aceeasi insemnatate religioasa ca şi sabatul saptamanal. spre Hristos. Figura este inconţurata de un cere cu numele ori şi cu simbolica lunilor. astfel Sfanta Treime. Anul bisericesc ne infatiseaza faptele indurarii Sfintei Treimi. Vechi tot al saptelea an. Anul în simbolica creştina şi în iconografie e infatisat în chipul unei femei. pe evangheliar. Faptul acesta simboliza egalitatea 34 . Ciclurile anului bisericesc se regleaza dupa anotimpuri: iarna lunga simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului (ciclul Craciunului). Precum soarele. la 22. Sfanta Fecioara şi sfintii în referinta catre uniunea credinciosilor constituie anul bisericesc. în acest an pauza poporul şi pamantul. Toamna. care este soarele eel neschimbat şi nevazut al Sfintei Treimi. Anul nou v. nurae grec. adusa prin Iisus. Vechi era tot al 50-lea an. Comem. adica care urma dupa 7x7=49 de saptamani de ani. în centrul bisericii etc. inchipuie biruinta luminii (ciclul cincizecimii). în cercul urmator. Anul sabatic (sabatul saptamanilor de ani) era în Test. actul mantuirii şi intreaga descoperire dumnezeiasca. art. Sf. a şi o simbolizeaza sfintenia locului şi a obiectului. inchipuie în simbolica biblica pe Dumnezeu. eel al anotimpurilor cu zodiacurile.

e eel mai potrivit simbol al curatiei sufletesti. Precum viata animalica şi vegetala nu poate exista fara apa. art. la spalarea mainilor. reinnoire şi sfintire. vindecatoare de boale şi aparatoare de tot raul. care considerau atingerea de cadavre ca semn de necuratire. în ritual apa e intrebuintata la liturghie. mai stropesc cu apa şi indaratul lor. La pagani şi la evrei spalarea rituala inchipuia curatia sufleteasca. Apa naturala e curata.). dupa ce se reintorc la casa mortuara. mai era şi simbolul monoteismului. Prin sfintire apa dobandeste darul Duhului Sfant. precum pestele ce traieste în apa inchipuie pe creştini. în Test. curge necontenit şi nu se sfarseste. simbolizandu-se prin spalare curatia sufleteasca. 34). a sfintit apele şi a umblat pe apa ca pe uscat. care au sa fie curate cand ating cele sfinte. se stropea poporul etc. ca sa se duca inapoi tot 35 . iar ca elementul eel mai curat inchipuie lucrarea darului de sus în actele liturgice (la liturghie. receruta la serviciile divine.. prin citirea legii şi prin binecuvantarile venite de sus (Levitic 26. 4). dumnezeiasca. Ea poate sa aiba trei stari: lichida. Intrebuintarea ei a trecut şi în creştinism dupa ce Iisus. asa în cele trei persoane e acelasi Dumnezeu. astfel nici viata sufleteasca a creştinului nu poate sa se desavarseasca fara botez. Dupa un obicei ramas de la romani şi de la evrei. aceste trei stari inchipuie pe cele trei persoane în trinitate. la cuminecare. curatitoare. Biserica ortodoxa are doua feluri de sfintire a apei: sfintirea mare şi sfintirea mica. Apa e simbolul Sfintei Treimi. al lumii şi al primejdiilor. prin ce se inchipuia porunca iubirii deaproapelui. Anul sabatic. se spalau leprosii. apa sfintita şi cu deosebire apa botezului simbolizeaza puterea harului dumnezeiesc. Apa simbolizeaza imparatia creştina.deplina intre izraeliteni şi inchipuia ca toti au aceeasi origine. iarsaracilor trebuia sa se dea ajutoare şi imprumuturi. stravezie. „apa vie". sfintiri. Apa ca simbol al curatirii s-a strecurat şi în credinta poporului nostru. care este o renastere din apa şi din duh. Anuntiatio Beatae V. prin aceste insusiri. Prin stropirea cu apa sfintita obiectele. Mariae V. Bunavestire. se spala intrun lighean cu apa în semn de curatire. Biserica apuseana are trei feluri: SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA agheasma pentru botez. ca obiect de cutatenie corporate. adica o putere miraculoasa. cea tulbure e chipul pacatului. asa spala apa botezului toata murdaria pacatului. Spre a nu se lipi nimic rau de la eel mort. Mai simbolizeaza pe Duhul Sfant. Apa se sfinteste intru amintirea sfintirii apelor prin botezul lui Iisus şi ca semn de innoire sufleteasca. toti cei ce au petrecut pe mort la groapa. Precum în cele trei stari e tot aceeasi apa. apa gregoriana şi apa pentru sfintiri. Apa deci inseamna curatire. Apa Una e simbolul nevinovatiei şi al pacii. se faceau vindecari. puternica. care curata. persoanele sunt ferite de ispitele celui rau. Precum apa spala murdaria. Apa.. aceleasi drepturi de la Dumnezeu. cu apa se sfinteau preotii (Exod 29. gazoasa şi solida. Nu se incasau datoriile. intaritoare. intareste şi e fara sfarsit. ce trebuie sa o aiba preotul şi credinciosii la serviciul divin şi la cuminecare. botez. Vechi.

Vinul şi apa mai simbo- 36 . vinul inseamna taria. A fost tipul apei de la botezul creştinilor. Apa botezului. arunca putina sare. trebuie sa fie de izvor (nu de ploaie ori cisterna) şi inseamna apa care a curs din coasta Mantuitorului. stropeste apoi cu ea în cele 4 regiuni. ce o varsa poporul inaintea casei. Apa pentru botezare o sfinteste biserica romano-catolica cu deosebite forme rituale. provenita de la arderea sacrificiului vacii rosii. afunda intr-insa lumanarea de Pasti. Cdldura credinfei. în Sambata mare şi în cea a Rusaliilor. Dupa sfintire se face prostemare şi litania tuturor sfintilor. din pietate şi evlavie catre Sfantul sacrament. al marturisirii. Pe suprafata ei se face cu mana semnul crucii. simbolizand ca toti oamenii din lume sunt chemati la botez. dupa ce s-au spalat. în apa amesteca uleiul catehumenilor şi chrisma. iar uleiul simbolizeaza alinarea patimilor.VICTOR AGA raul. ce se toarna în vin la proscomidie. Apa inchipuie curatirea de pacate. un uns al Domnului. cuvantul lui Dumnezeu. cu sare şi cu cenusa. Trebuia sa fie apa curata ori amestecata cu cenusa. dupa ce a trecut un convoi mortuar. Apa curatirii la evrei se numea apa cu care se facea consacrarea preotilor şi se indeplineau curatirile levitice. art. naturala. spre sfintire. spre a-si stampara vapaia în care ard. se amesteca cu vin. familialii şi rudeniile mai sar şi peste un foe. neamestecata. sufla asupra ei. inchipuie dorinta ca mortul sa duca apa rudeniilor din lumea cealalta. sarea inchipuie nemurirea sufletului. darul lui Dumnezeu. are sa se sfinteasca negresit. Apa. iar cenusa e semnul penitentei. Apa. ce se impartasea în vechimea creştina. mai inchipuie şi rugaciune pentru ploaie. inchipuind ca botezul ne prileţuieste viata nemuritoare (suflarea fiind simbolul vietii). simbolizand ca botezul ne intareste în credinta şi în celelalte virtuti si ca eel botezat va fi un creştin. v. care se rugau pentru cei botezaţi. biserica şi altarul dupa ritul romanocatolic. Iar ca semn de curatire desavarsita. ce se toarna în potir inainte de cuminecatura. intelepciunea. care trebuie sa fie curata. vindecator de rane sufletesti. spre a insemna ca taina botezului a asezat-o insusi Mantuitorul eel inviat (simbolizat prin lumanarea de Pasti). în numitele zile. Apa botezului inseamna lumina. în fine. caci numai prin sfintire isi pierde destinatia pamanteasca şi se face mijloc de curatire sufleteasca. Se toarna în vin (amestecarea sfanta) spre a simboliza unirea firii dumnezeiesti cu cea omeneasca în Hristos. inchipuind pe creştinii cei vechi. cu care la consacrarea bisericii se stropeste. Apa gregoriana. simbolizand ca Domnul Hristos eel rastignit insusi impartaseste putere apei pentru botez. sarea simbolizeaza intelepciunea creştina. mai ales în timp de seceta. Apa calda. semnul intelepciunii. Traditia marturiseste ca şi Mantuitorul ar fi turnat apa în vin la cina cea de taina. Apa varsata dupa convoiul mortuar.

aceasta fund simbolul nestricaciunii. Vechi o prepara preotul prin amestecarea cu pulbere din Sfanta. pentru ca eel ce se boteaza se mantuieşte de pacatul stramosesc şi de toate pacatele cele de pana la botez. Apa mortii (apa moarta) se numeşte. este apa curgatoare a oricarui SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rau. ca şi simbolul desertaciunii. e apa scoasa dis-de-dimineata din izvor sau fantana. Aceasta apa nu e buna de baut. art. Arhiereul spala sfantul prestol cu apa de trandafiri. Apa neinceputa se intrebuinteaza la sfintirea apei (feştanie) şi la descantece. cu sapun sj cu vin. pentru a stropi morţii. ca simbol al nemuririi. amestecand-o cu sare sfintita. Actul simbolic al prefacerii apei în blestem şi venin era un mijloc descoperitor de vinovatie ori de nevinovatie. spre a simboliza curatia. Apa de trandaflri e intrebuintata de Arhiereu la sfintirea bisericii. Apa Sambetei. se renaşte pentru o lume spirituals. Agheasma mica. Cu ocazia juramantului de curatire şi dupa rostirea unor blesteme. art. apa ce ramane prin ulcioare sau cani. Dupa asezarea moastelor sfantului patron al bisericii. pentru o viata duhovniceasca. Apa neinceputa. Apa sfintita v. dupa care Biserica inca face rugaciunile pentru morti de obicei în zi de Sambata. Apa de la sfintirea mica v. pana nu a mai scos nimeni din acestea. se face om nou. Din apa sfintita creştinii işi due acasa pentru a face stropiri. Agheasma mare. amestecatura intreaga apoi ne aminteste ca numai lisus Hristos ne este scaparea. Apa pentru sacramentalii o sfinte$te biserica romano-catolica pentru diferite trebuinte. ce trebuie sa 37 .lizeaza natura dumnezeiasca şi omeneasca în Hristos. spre a o pune în spalatorul de la intrarea în locuinte (asemenea celui de la intrarea bisericilor) şi cu care se stropesc la intrarea şi ieşirea din casa. în care se boteaza catehumenul. spre a fi duse pe lumea cealalta şi a nu ajunge în locuri necurate. Agheasma. Apa mustrarii în Test. în credinfa poporului. Apa mantuirii se numeşte apa sfintita. stropirea cu astfel de apa sfintita inchipuie ferirea creştinului de stricaciunile pacatelor. ca sa se spele din casa toate relele şi necazurile. credinta derivata din ritualul creştin. dupa ce mortul a fost scos din casa. Pe apa raurilor se aşaza vechile obiecte sfinte. Numirea de apa Sambetei s-a luat din credinta ca în imparatia mortii stapaneşte Sfanta Sambata. inchipuie Invierea Mantuitorului. cenusa. Pe unde sunt rauri. ci se arunca afara. e obiceiul ca din pomana se pune o particica intr-o scorbura uscata de dovleac şi se trimite pe apa Sambetei. dupa credinta poporului. dupa credinta populara. iar sarea. Apa de la sfintirea mare v. inchipuie firea omeneasca. art. sa guste şi mortii din pomana. femeia suspicionata de necredinta avea sa bea apa mustrarii.

Prin spalarea sfmtei mese cu apa de roze se inchipuie şi cererea de ajutor şi de la Sfanta Fecioara.VICTOR AG A domneasca la sfanta masa. în primele secole şi în timpul persecutiilor.. liberi de orice gand lumesc. Parfumul apei de roze simbolizeaza buna mireasma a rugaciunilor. 19. Ieremia2. Mai tarziu au fost infatisati langa cruce. Sigilarea sicriului. al celor ceresti şi al celor pamantesti. Apostolii de obicei sunt infatisati cu toga romana şi desculti. Apa vie. 28. Apostol v. Ape multe: sunt în Test. 16. Este icoana invataturilor mantuitoare ale credintei adevarate. precum şi dedicarea lor în slujba lui Dumnezeu. dupa Matei 10. ca lumanari sau sfesnice dupa Matei 5. Aplecarea capului la rugaciune şi la amintirea numelui lui lisus inseamna reverenta adanca catre Acela.. altare etc. Apolinariu (gr. ca palmieri. 13). ce ne-o da Hristos Domnul (Samarineanca: loan 4. Apostolii erau infatisati pe sarcofage." Matei 10. dupa obiceiul oriental. unul din cei mai straluciti barbati ai secolului II (t 174). conform textelor biblice. ca martori ai invierii Domnului." Filipeni 2. Vechi. Parul lor lung inchipuie sfmtenia şi viata lor treaza. Nou. în Sfanta Scriptura Apostolii mai j sunt numiti „seceratori şi lucratorii secerişului dumnezeiesc". precum şi pietatea catre Dumnezeu. Vechi simbolul persecutiilor şi al necazurilor de tot felul (Psalmi 68.14. Aplecarea corpului la rugaciune exprima sentimentele de sincera evlavie şi de umilinta inainta lui Dumnezeu. . asa cei 12 Apostoli ] sunt patriarhii noului Izrael din Test. episcop al Ieropolei. 12 lei. Apaos v. Aplecarea genunchilor la rugaciune inseamna caderea omului în pacat. Apostoli (trimisii lui Dumnezeu) sunt cei 12 invatacei şi tovarasi de munca ai lui lisus. -jertfa zeului Soare): sf. Precum Test. 10). Astfel erau inchipuiti ca 12 miei. 16. Apa vie inseamna şi darul Duhului Sfant (Isaia 12. prin simboale. ce se inalta la sfintirea altarului şi care au sa se inalte necontenit la aceasta sfanta masa. fiindca şi dansii au inaltat invatatura creştina. Barba e obicei oriental. recu-noasterea pacatoseniei. conform cuvintelor „fiti intelepti. art. se numea apa izvoarelor şi a fantanilor în opunere cu cea a cisternelor. ori incalţati cu sandale (Marcu 6.9). iar capul descoperit şi nimbul sunt semnele sfinteniei şi ale intelep-ciunii. ca 12 porumbei. la al carui nume are sa se piece tot ce e pe pamant şi în cer („tot genunchiul sa se piece. art. i-3). în Test. i-42). ca pescari dupa Matei 4. 3. desert. Alte simboale ale Apostolilor sunt: numarulde 12: 12trambiţi. Citiri din epistole. care e numita roza creştinatatii.. Ridicarea de jos 38 inseamna ridicarea omului din starea de pacatosenie prin ajutorul lui Dumnezeu. unde se aduce jertfa cea mare fara de sange.. apoi cu Mantuitorul în mijlocul lor şi sezand pe 12 scaune conform celor de la Matei 19. Vechi a avut 12 patriarhi.

Iconografia ni-i prezinta cu insigniile predicarii lor sj cu instrumentele torturilor lor. < ţ \. 39 . fiindca a fost zelos propovaduitor şi convertitor. loan (v. Romanii au numit-o Aprilis de la „aperire=deschidere". Mai are langa el o piatra patrata şi un echer. episcopul Ierusalimului. Incep paparudele. Matei are în mana o sulita cu care a fost strapuns în Etiopia. foarte adesea. de a carui coada sa fi fost legat şi astfel martirizat. jucand. carbunii. Are sarbatori bisericeşti: Invierea Domnului. art. 12 izvoare. cand se fac procesiuni pentru sfintirea granelor. Toma are o lance cu care a fost martirizat. art. Poporul impleteşte o cununa de credinte în jurul sarbatorilor din aprilie. care este simbolul puterii şi al productiei şi fiindca soarele intra acum în constelatia taurului. 22). art. Simon Zelotul are SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca insigniu un ferastrau ori o cruce. 10). are o maciuca cu care se crede ca a fost ucis. ca simbol aJ jupuirii sale. are ţţ"csNKaţsvMxvfala.\2 margaritare din efodul arhiereufui. 12 stele pe diadema ori pe nimbul Sfintei Preciste. cele 12 semne ale zodiacului. goniometru. se impodobesc portile. cu care a fost decapitat în Mesopotamia.). La evrei se numea lar şi se aducea jertfa de parga secerişului (Levitic 23. Tot aceasta o inchipuie şi incadrarea lunii cu zodia taurului. Aceasta infatisare simbolizeaza izbucnirea puterii de vegetatie. ca semne ale martiriului sau în Persia. Vechi au fost txk. 13). a vindecat pe lar slabanogul la Vitezda (loan 5). cu care a fost decapitat. pentru ca dansul a infiintat multe biserici în Indii şi este patronul arhitectitor. ori e zugravit cu un toiag de peregrin cu cruce la varf numit „toiagul lui Iacob" (f). cerand ploaie cu colinda lor. 12 fii ai lui Iacob. ori e tarat de un cal. Matia are o barda ori un cutit. o mai numeşte şi luna Sfantului Gheorghe. fiindca în aceasta luna se deschide pamantul. Iuda Iscarioteanu e infatişat spanzurat ori cu pungain mana. o sageata ori un cutit ca semne ale martiriului sau în Armenia. toate cu referire la invierea vegetatiei. iar langa dansul arde tamaie intr-un vas. ori cu un clopotel de pelerin. fiindca el a calatorit mult. ua toiag infaşurat în piele de otn. incununat cu mirt. Iacob eel tanar. Gheorghe se pun brazde verzi pe case şi pe stalpii portilor. Sf. Astfel Andrei e M?jafişat rastignit pe crucea culcata X. Gheorghe (23). Biserica romano-catolica ii zice luna apostolului Marcu (25 aprilie). Tipuri ale celor 12 Apostoli în Test. purtand în mana o faclie din care impraştie miresme. ca s e m n de rasplatire a acestei lucrari. cu care a fost jupuit în ţssgsia. ferestrele. pescarii. Iuda Tadeul are o ramura de palmier sj o carte. dupa ce a fost a r u n c a t jos de pe aripa templului. Filip are un toiag de pelerin. adica deschizator şi Florar. ori e infatişat cu evanghelia şi cu un inger (v. Poporul a poreclito Prier. Iacob eel Mare e inchipuit cu o sabie. Embleme). 12 stalpi ai cerescului Ierusalim. Aprilie: a opta luna în calendarul bisericesc şi a patra în anul comun.msa (Matei 5. usile cu ramuri verzi de salcie.). Luna aprilie în iconografie se zugraveste în chipul unui tanar. Vartolomei are un cutit. în ziua de Sf. dupa o alta versiune el ar fi fost ucis cu pietre. Petru şi Pavel (v. Istoria sfanta ne marturiseşte ca în luna aceasta a venit Iisus în Iudeea (loan 3.

Aratul e simbolul indeplinirii unei chemari.". iar cadirea lor inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. Arborii a Precum sunt a şi oamenii.. cum s-au inchinat şi Apostolii. şi art. Credinciosii cu cantarea „Bine e cuvantat. iar Iisus a t prietenul şi inva „argintilor lui Iu comun. Poporul se inchina a doua oara cu evlavie. inainte de Inaltare. Credinciosii se inchina cu evlavie şi canta „Vazut-am lumina. Botezul Domnului.. M oamenii cei vi uscati inchia pacatosi (Lucţ Arcadie: J Cesareea Maia Ardcredei Arderea ca în Test. Aratura mai e şi simbolul pacatuirii.. care privira Inaltarea Domnului si. cand a oferit Apostolilor painea şi vinul şi este o provocare catre creştinii pregatiti spre cuminecare sa se apropie cu frica. muntele pe care s-a oprit corabia lui Noe. în parabola semanatorului avem paman. Aratarea Sfintelor Daruri spre popor.. care s-a aratat mironositelor şi le-a zis „bucurafi-va.. în biserica intram de la apus. mai inseamna apoi şi insasi Inaltarea şi a doua venire. precum au dat lauda şi evreii. Apusul inseamna lumea intunericului şi a paganatatii. Apusul soarelui inchipuie moartea." inchipuie ultima binecuvantare a Domnului asupra Apostolilor. Morfii asteapta I sub pamant invierea lor.VICTOR AG A simbolizand primavara (v. mai simbolizeaza apoi aratarea Domnului pe muntele olivilor dupa inviere. 52). Aratura e simbolul inimii omului. Ducerea sfintelor daruri la proscomidier inchipuie insasi Inaltarea. Precum dupa pacatuirea cea dintai au fost scosi oamenii din rai şi au populat pamantul. asa şi creştinii se inchina sfintelor daruri. 62).. ca şi Domnului Hristos.". Gheorghe).. iar altii au inima rea.. primitoare a invataturilor i sfinte. Binecuvantarea cu 40 . ca expp niciei. cand au intampinat pe Iisus în Ierusalim. Ha inseamna: c e s fc setata. Sf. e simbolul raiului. A doua aratare a sfintelor daruri şi binecuvantarea cu potirul şi cu discul. plina de Argintii lui au fost simbolul Dispretul iudf invederat din aq ca şi pretul rob arginti (Exod I simbolul celui marsav pacat. cu corp i care-i curatestf spre a deveni o zeu. Crepuscut). cand le-a fagaduit ca va ramane cu dansii „in vecii vecilor". ca şi samanta I rasarirea ei m 15. din lumea intunericului în imparatia luminii. care e lumina adevarata.42). cu rostirea „totdeauna.. a mijloc de corup arginti a fost va sai.. Cadirea sfintelor daruri pe prestol inseamna norul de la Inaltarea Domnului. la rostirea cuvintelor „Cu frica lui Dumnezeu. ca semn ca se leapada de lumea pacatelor.I tul bun şi rau. art." dau lauda lui Dumnezeu. e chipul muncii cinstite şi constiincioase (Luca 9.". V e c h f i nimiceste penţ totul. trecerea în lumea necunoscutului (v. Ararat. aminteste de cuvintele Domnului la cina din urma. Aretia. Aratarea aceasta mai inchipuie Invierea lui Iisus.. simbolizand ca sunt binecuvantati de insusi Mantuitorul. precum acestia i-au preamarit cand s-au intors de pe muntele Olivilor la Ierusalim (Luca 24. Aratarea Domnului v. rostirea „Mantuieste. il lauda şi ii multumesc ca i-a invrednicit a vedea Sfintele Taine. impotri-i vitoare celor dumnezeiesti.. asa dupa a doua pacatuire omenirea a iesit din barca lui Noe şi s-a imprastiat a doua oara pe pamant. precum unii oameni au I inima buna. care li s-a aratat personal în sfintele daruri.". simbolizeaza aratarea din urma a lui Hristos în fata Apostolilor inainte de Inaltare. Catehumenul se intoarce spre apus inainte de exorcizare.

grec. ca şi al patrulea. Arborii simbolizeaza pe oameni. Arcadie: sf. ingeri de treapta a treia (incepatori. se nimiceste pentru lume şi se preda cu totul. tinand un crin alb în mana. arhangheli şi ingeri) a celor noua cete. Spre a simboliza puterea lor sacramentala şi administrativa. cei uscati inchipuie pe oamenii rai şi pacatosi (Luca 23. Argintii sunt simbolul celui mai detestabil şi mai mars. a fatarniciei. 42). art. Pe Rafail il vedem în chipul unui calator cu toiag şi cu ulcior. Haritina. 3). martir şi cuvios în Cesareea Mauritaniei. Vechi ca omul se mistuie. Simbolica „argintilor lui Iuda" a trecut şi în graiul comun. Arhiereii simbolizeaza puterea şi dregatoria Apostolilor. Mihail. ori în tovarasja lui Moise. de prietenul şi invatacelul Sau. 31. Aretia. în eel mai inalt grad eclesiastic. Ezechiel 21. Holocaust. sunt infatisati cu haine ostasesti. episcop (grec. iar Iisus a fost vandut de Iuda. cu corp şi suflet lui Dumnezeu. 3). Comem. Arhiereii (episcopii) sunt urmasii mijlociti .) ca preotul eel dintai. cu sabii în maini ca luptatori contra Satanei. adica al fatarniciei. Ardere de tot v. poarta un copilas de mana si-i fereste de prapastie. Diferitele numiri ale arhiereului inchipuie felul dregatoriei: se numeste arhiereu (grec. arhiereii au insignii 41 . adica conducatorul unei biserici intregi. sunt m\)\oc de corupere şi de ispitire. ca inger pazitor. inseamna: cea impodobita.ai celor 12 Apostoli.prin punerea mainilor asupra . Argintii lui Iuda (cei 30 de arginti) au fost simbolul tradarii şi al dispretului. Arborii verzi inseamna pe oamenii cei virtuosi (Psalmi 1. il are numai a patra carte a lui Ezdra. Indeobste arhangheli se considera numai acestia trei. cu brane de aur. în special Gavriil e inchipuit ca vestitor al nasterii Domnului. ca expresie a tradarii. Precum sunt arborii deosebiti. Arderea carnii la sacrificiu insemna MV Test.rasarirea ei de sub aratura (I Corinteni 15. carora au sa le urmeze prin viata austera şi prin propovaduirea cuvantului dumnezeiesc. chiriarh (kirios arhon.av pacat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Arhanghelii. numit şi ingerul mortii. are sabia de foe cu care a ucis pe balaur. plina de gratie. Dispretul iudeilor fata de Iisus s-a invederat din argintii lui Iuda prin faptul ca şi pretul robului ucis era tot 30 de arginti (Exod 21. la 6.) ca principele Domnitor în biserica. asa sunt şi oamenii. Uriel e inchipuit ca stra-juitor al mormantului Domnului. dupa traditie. 32).) ca pazitor asupra credinciosilor. III. care-i curateşte prin focul Duhului Sau spre a deveni organ placut lui Dumnezeu. Pentru arginfia fost vandut Iosif de catre fratii sai. infrumusetata. eel mai mare. arhon) ca principele preotimii. Pe Uriel. ori tinand în mana peştele cu care a vindecat pe Tobie. ierarh (ieros. acest inger sa-i fi ingropat. pe care. ei pot savarsj toate tainele şi toate ierurgiile. nume grecesc. iar ca ingerul judecatii şi dreptatii are în mana cumpana.

la 17. Arhiereul a fost uns cu mir. iar papa are ca insignii: reverenda alba de matase. Pavel (Efeseni 6. Comem. fara defect. Comem. . impacarea noastra (Evrei 4.. 2) crucea pectorala. ciorapii de matase. ornatele sacre (sacos. engolpion. barbat al unei femei etc. Mitropolitii bisericii apusene mai au paliul. de herghelie): sf. trebuia sa fie curat. cea a arhiereului era de 2x4 spre a exprima demnitatea mai mare a lui fata de cea a preotilor. 13-17). 14. caputiul rosu. Urzirea obiceiului e în serbarea romanilor de la 1 mai. unul din cei 70 de ucenici. 41. 42 . Episcopii bisericii latine mai au ca insignii sacerdotale: sub mitra un acoperamant (caputium) violet. precum şi al lumii cu oamenii sai buni şi rai. ce se pune inaintea caselor la 1 mai. astfel la sfarsitul lumii Dumnezeu va curati aria Sa. Precum în arie se alege neghina şi pieava din grau. ca semn al pedepsirii pacatelor eparhiotilor sai. pentru lupta interna şi pentru lupta creştina.. referinta lor catre lume. ca şi dansul şi cu totul sfanta. Aristide (gr. vezi la fiecare articol).eel mai viteaz). IX. spre a exprima deplinatatea preotiei. Iisus e arhiereul eel mai mare. * lui Dumnezeu Artos euharistica avand aceeasi este numita prosfora Pasti. martini în Asia Mica (ţ 130). artosul.proprietar de cai. Arme: în simbolica creştina. dupa cum vorbeste sf. Aria e simbolul judecatii din urma. nu prin sorti sfinti ca şi arhiereul Testamentului Vechi. e imaculata."(Matei3. Vesmintele preotesti erau din 4 bucati. 3) inelul episcopal. Artofor. 16) despre inarmarea razboinica a creştinului fata de puterile intunericului. XI. Ariadna (gr. ap. tronul papal (Simbolica. Arhiereul se tragea din neamul lui Aron. inseamna: urzitor din Armenia. 12). Biserica creştinapagane prorocul şi numirea Ieremjin Arno man. armenian. i n s < Aron preofiei. la 22. crucea toiagului. insignii sacerdotale: mitra. Arsenie mare: sf. biserica. Armin. ca semn de bucurie pentru inceperea primaverii. Exod 34. Arminden se numeste pomul verde. va ciurui şi va alege pe cei buni de-a dreapta. Mesia" (loan 1. Comem. Cel mai de seama e: 1) toiagul (carţa). Arhiereul Testamentului Vechi a fost prototipul lui Hristos. iar în credinciosil Aruncarea (prosternarea) semnul ce zdrobire a marturisire s-au rugat 3. pantofii avand cusaturi de cruci şi inchipuind staruinta ce trebuie sa o aiba în predicarea cuvantului. Iisus a fost uns din veci. Pentru a lacrimat Artemie Artemida) dria (f 396. iar pe cei rai de-a stanga „Iata lopata în mana Lui. care s-a adus pe Sine insusi jertfa pentru popor şi a fost adevarat mijlocitor. este în Biblie simbolul armaturii sufletesti. tiara. Armatura creştinului e indicata în epistola catre Efeseni (6. inseamna arme sufletesti. mireasa lui Hristos.VICTOR AG A specifice. bedernita. vulturul mic. inelul. ca instrument de lupta fizica. mantia). Daniel 9. Armeniu. manusile episcopate şi gremialul. 34) prin sfintenia Sa. inelul cu piatra verde. numit fiind şi „Unsul Domnului. Sf Armeniu a fost martir în Egipt în secolul V. Armatura. binevoitoare): sf. omofor. Romani 8. Arhip (gr. pantofii rosii. . care sunt semnul sfinteniei şi curatiei vietii. Hristos are preotia vesnica şi o exercita în cer şi pe pamant. 24).

X. Arno.. Artemie. inseamna: curajos ca un vultur. în special artos este numita particica ce se scoate din prosfora Nascatoarei. e prototipul preotiei. prin mortificarea corpului. . Precum boul reprezinta la ieslea Domnului animalele cele curate. iar în biserica romano-catolica. La ortodocsi e inlocuita cu metania mare. astfel asinul e reprezentantul animalelor celor necurate. la 8. Artur (gr. spre a ajunge la desavarsjre morala."). Iisus isj alege pe acest mai dispretuit dintre animale spre a evidentia contrastul intre cele neinsemnate şi intre maretia lui Dumnezeu („a ales Dumnezeu cele neintelepte. gr. a asezat pe aceasta zi serbarea prorocului Ieremia. art.8) şi alti sfinti pentru iertarea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA poporului. Azi prosternarea se mai obisnuieste în manastiri. Aron. O faceau creştinii în cazuri de calamitati şi penitente. V şi 19. asinul mai reprezinta sobrietatea şi ignoranta. se sfinteste la Pa?ti. Artos se numeste în general painea euharistica şi cuminecatura bolnavilor. La intrarea în Ierusalim. Artofor. prin contemplatie. Ascensio Domini v. Ascet: eel ce poarta lupta interna. E tipul penitentului şi simbolul abnegatiei. . în simbolica. a pacii şi a rabdarii. Arsenie (Arseniu. a dat nastere monahismului. parintele anahoretilor (f 449). VII. Inaltarea Domnului. Asceza: lupta spiritului de a invinge poftele corpului. respectiv al Arhieriei. Comem. sa ajunga la desavarşirea morala prin invingerea patimilor şi mortificarea corpului. de unde se pare a fi ji numirea slavona a lui Arminden (slav: Ieremjin dan). 43 . Arnold.' Pentru doua mici pacate din tinerete. Comem. la Vinerea mare. a lacrimat o viata intreaga. ca şi nastrapa. fratele lui Moise. Exod 34. inseamna. spre contrabalansarea datinei pagane. Aruncarea cu fata la pamant (prosternarea) la rugaciune se face în semnul celei mai desavarsite cainte şi zdrobire a inimii şi ca recunoastere şi marturisire a vinovatiei noastre. iar în Sambata luminata se imparte credinciosilor. tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului. mare mucenic în Alexandria (t 396). E simbolul penitentei adevarate.barbatesc) eel mare: sf. Asin (magar): în Scriptura e icoana sarguintei. Mdnzul asinei). Unii pictori au simbolizat ignoranta sinagogilor şi a iudaismului printr-un magar. avand aceeasi simbolica.. la 20. Asa s-au rugat Avraam şi Moise (Geneza 17. Arnulf. nume german.creştina. (Vezi şi art.. în aceasta analogie asinul e prototipul talharului pacatos de pe cruce.inchinat zeitei Artemida): sf. un vas în care se pastreaza artosul. 3. Ivita prin secolul II. diaconii şi preotii o savarşesc la hirotonie.

. Atanasie eel Mare. mai ales a pacatului betiei. iar mai tarziu s-a numit dupa numele imparatului August şi era consfintita zeitei Ceres. . mare antiarianist (f 373). Vipera mai e chipul maniei şi al invidiei. 32). Aşezarea mortului în mormant cu fata spre rasarit inchipuie ca sufletul Aspida (vipera. ale sfintilor şi sub ale oricarui creştin. Logodna. busuioc. mai obisnuit ca o reptila scurta fara picioare. e obiect sfintit şi inchi-puie suflarea de sfintire a Duhului Sfant. dincolo de mormant nu mai este diviziune de timp. la 18. Atriu v. art. art. Muşcatura viperei e foarte veninoasa şi se aseamana cu aceea a pacatului.. adica a sasea în anul inceput de la martie. Atingerea cu palma din partea episcopului pe obrazul celui ce primeste taina confirmarii se face spre aducere aminte ca creştinul confirmat sa fie totdeauna gata a suferi orice pentru credinta. marit). strangand în mana trei vipere. e simbolul celui mort sa priveasca spre Domnul primejdiilor. ca un simbol al lacomiei. napdrca). Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu (15) şi Taierea capului sf loan Botezatorul (29): v. 7) se numesc fariseii pentru fatarnicia şi rautatea lor primejdioasa. August: -a douasprezecea luna în anul bisericesc sj a opta în eel civil. stropitoare de agheasma. adica pacatul (Psalmi 90.1 şi 2. acolo nu sunt alte zile fara sfera de metal. Sf. 18. cuvant rostit de Mantuitorul catre talharul de pe cruce: „. • o coasa (iadul). luni şi ani e numai pe pamant. fiindca în partile muntoase se sfarseşte secerişul. în icoane o vedem adesea sub picioarele lui Iisus."). 19. zeita Furia era infatişata cu capul acoperit de vipere în loc de par. 43). Luca 10. care vine de la rasarit. care „ca un sarpe muşca şi inteapa ca un bazilisc" (Proverbe 23. Impartirea de timp în zile. Augustin (lat. Iisus a dat creştinilor putere sa calce şi sa nimiceasca aspida.. cea mai primejdioasa specie de serpi. al pacatelor şi ispitelor. Are aceeaşi simbolica ca şi chita de Asezamant v. rapusa de puterea de sfintenie..Astazi vei fi cu Mine în rai" (Luca 23. inseamna: fara de moarte. cu cap de monstru sj cu coada de sarpe. goala. Gustar sj Secelar.VICTOR AG A Aspergile. Astazi. ci e numai o veşnicie luminoasa (raiul) ori intuneAtanasie: nume grecesc. parinte bisericesc şi episcop în Alexandria. în arta simbolica creştina aspida e infatişata în felurite chipuri. Marcu 16. V. cu fata desfigurata. La romani. unul dintre cei mai insemnati 44 . zeitei graului şi a secerişului. timpul dupa moarte. sumetiei şi al necredintei. pronaos. La romani se numise intai sextilis. Sarbatoribisericesti: Schimbarea la fata (6). Comem.stralucit. Pui Iisus. vestibul. sfant. 5: „veti calca. Azi. art. 13. de napdrca (Matei 3. Faptele Apostolilor 28. inseamna vesnicia. Poporul o numeste Masalar. stil. prinsa în varful unui numai aceea de „astazi".

Auxentie (Axentie) nume grec. mai e simbolul vanitatii şi al idolatriei (vitelul de aur). Abba (caldeic . precum şi este aurul material. Nimb). SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Aurul e simbolul a tot ce este ceresc şi demn de a locui Dumnezeu intr-insul („inima de aur"). ţe invaluie intreg corpul sfintilor. episcopul Cartaginei şi primatul Africii ft 423). Aurul mai e şi chipul rugaciunii. soarele dreptatii. aurita. ce are sa se aduca cu gand curat. Comem.. VII. Aurul din darurile magilor inseamna misiunea imparateasca a lui Iisus şi i s-a adus ca unui imparat al cerului şi al pamantului. parinte indurator fata de fiii sai increzatori. fiindca cuprinde corpul şi sangele Mantuitorului. ale Inaltarii. poate nu chiar intamplator. la 15. Roseata ei se mamana sangelui Mantuitorului. aurit.parinti bisericesti. 36. în credinta poporului aurul e ochiul dracului. Agrairea cu „Ava Parinte" simbolizeaza supunere. ca lacaşuri dumnezeiesti. plesnindu-i cu biciul peste ochi. VI şi 28. precum se lamureste aurul în foe. dupa noaptea intunecoasa a paganismului sj a nestiintei. în sfarsit. Ave. X. isi are anagrama sa în Eva. rugaciunea ingereasca „Bucura-te Marie". Astfel vedem pe Iisus în icoanele Schimbarii la fata. Comem. Galateni 4. care a nascut pe Hristos. nume latin. Ava. potirul e din aur. Aureliu (lat. VIII. în Sfanta Scriptura e semn de chemare a lui Dumnezeu („Ava Parinte" Romani 8. ca simbol al maririi şi al virtutilor. Comem. Aurora (Zorea). Eligiu. neamicabil. stralucit). Sf Aurelia: patroana bisericilor din Strasbourg ft 384). un fel de nimb. care e tata. Hie. Patronul aurarilor e sf. sj art. aceasta mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara.parinte. al maiestatii imparatesti a Domnului Hristos (in darul magilor). care trebuie sa se lamureasca în suferintele vietii. care în tinerete a fost argintar. la 15. sfintii sunt inconţurati cu nimb sau gloriola de aur. ca pe o maica dumnezeiasca. Aureola se numeşte ondulatia luminoasa. iconografia ne prezinta pe Sfanta Fecioara în haina rosie. inseamna: frumoasa. pe care i i-a scos sf. Aurie: culoare. prin care ni s-a mijlocit darul reinvierii din mormantul pacatului. 15. sunt impodobite în stralucire de aur. tata): titlu ce se da monahilor celor mai batrani în manastiri. Aurelia. la 20. Aurelian (lat. nepatat. e simbolul demnitatii suprafiresti. Amasurat acestui simbol. stima adanca şi incredere fata de eel mai bun Parinte sufletesc. ori ca un joe de 45 .aurit): sf. în nimburi şi aureole culoarea aurie inseamna marire cereasca. pe Duhul Sfant la pogorarea peste Apostoli (v. episcop în Hippo (t 430). al abundentei şi al idolatriei. inseamna neprimitor. ale Invierii. 6). . Dupa ivirea soarelui material din aurora diminetii. De aceea bisericile. Aurora diminetii simbolizeaza ivirea darului dumnezeiesc asupra lumii.din aur. Mai e simbolul pompei. adica pe Dumnezeu. . Marcu 14.

Balaur. 19) (leviatanul b in forma de sarpe i multe (sapte) capete. ce o rosteste Arhiereul. E samanta lui Izrael şi simbolul oamenilor drepti. Axion (Irmos. azima mai inchipuie şi bucuria de mantuire din acea robie. inseamna legea veche din Sinai. Colimvitra. Albastru. A fost şi simbolul aducerii aminte de greutatile indurate în Egipt. care e libera stapanitoare şi e mama noastra a tuturora. diavolul. tapul pacatelor". Azima (pasca): paine nedospita. Intorsura are referire la Eva şi la Maria. Balaurul e sir din rai. prin care cerem mijlocirea Sfintei Fecioare. astfel Sfanta Fecioara Maica a refacut ceea ce a stricat Eva prin pacatuirea ei. Rugaciunea lui Avraam pentru crutarea Sodomei e simbolul rugaciunii celor buni.. Tapul il slobozeau în pustie."). cand conduce în altar pe eel ce se hirotoneste şi prin care vesteste ca alesul este indreptatit şi vrednic de slujba sfanta ce o primeste. ca sluţitoare. a celei mai marite dintre sfintii bisericii triumfatoare. în decursul cantarii se tamaiaza sfantul prestol ca simbol de inaltare a rugaciunii. ce o mancau evreii (si o mananca şi azi) în saptamana Pastilor în decurs de sapte zile. Nou. caruia evreii. nemaiavand ragaz pana sa se dospeasca aluatul pentru paine.vrednic): enuntare în forma de cantare. iar dreptatea lui o aminteste şi Domnul Hristos. Cei doi fii ai sai inseamna cele doua Testamente: Ismael din Agar. ii jertfeau un fap. Avraam e simbolul celei mai desavarsite credinte în Dumnezeu.. în care preamarim vrednicia (grec. Sirah 44.. 46 . Sanul lui Avraam simbolizeaza bucuriile raiului. apoi se risipej ploaie torentiala ori grindina. merinde de drum. art. daca s-ar fi aflat 10 drepti. pentru credinta sa. Azur v. ca sa duca pacatele poporului la datatorul şi izvorul raului. . al intunericului. Precum Mantuitorul Hristos a refacut ce a stricat Adam. . numit „tapul ispasitor. al diavolului si. a se bate şi sfarma tot cale: dezradacineaza i case etc. Domnul i-ar fi implinit cererea lui Avraam. Simbolizeaza graba cu care au iesit izraelitenii din Egipt. ceea ce inseamna ca şi popoiail il afla pe eel hirotonit vrednic de a primi darul şi treapta ierarhica. car incurcasilepierdc Mai inseamna orţ'ce de la vointa lui sustragere de sub ] zeiasca. iar Isac eel din femeie libera inseamna biserica Test.vrednic) Sfintei Nascatoare şi ii aratam deosebita onoare. ce ies din oam Iesirealorseintamplaj in forma de nori napra. al sarpelui din rai. care cu fel pandeste şi inghite su Iconografia infafiseaz Mihail şi pe sf. Avraam (tatal poporului). 11. S u p < prezinta pe balauri ca rele. Deoarece sarbatoarea azimilor reamintea scaparea din robie. axion . al Satanei. 20). art. Axios (gr. mucen omoara balaurul. Imnul Nascatoarei) e o cantare de lauda („Cuvine-se cu adevarat.tatal multimii). la sarbatoarea impacarii. Credinciosii raspund tot cu cantarea axios (vrednic este). Avuz v. de aceea a fost ales sa fie depozitarul revelatiunilor mantuitoare. BabiJon (calde turnulBabilonului şi al pacatelor. care e ascultata de Dumnezeu. bazilisa 40. a fost sortit sa fie tatal tuturor credinciosilor (Romani 4.VICTOR AG A cuvinte. Azazel (Levitic 16. 8) e simbolul spiritului rau. Avraam (evr.

Poarta numirea de cerime. doboara case etc. ori pe solee inaintea usilor mari. Simbolizeaza pe diavolul. fiindca în biserica romano-catolica. Iconografia infatiseaza pe sf. lesirea lor se intampla pe timp de ploaie in forma de nori naprasnici. se mai numeste cerime dupa forma lui de cort şi dupa faptul ca are zugravita 47 . cum insfaca şi inghite pe Iuda vanzatorul. mucenic Gheorghe cum omoara balaurul. se poarta sub el Sfanta Euharistie..B Babilon (caldeic . cum era în vechime. behemoth (Iov 40. de sf. Mai inseamna orice incercare de abatere de la vointa lui Dumnezeu şi de sustragere de sub providenta dumnezeiasca. 12). ca pe Cerberul inferaului pagan. Superstitia poporului prezinta pe balauri ca pe niste duhuri rele. pentru ca balaurul se crede ca sufla foe şi cu suflarea sa invenineaza pe cei ce ajung în apropierea sa. E asezat ori deasupra sfintei mese. al diavolului şi al duhurilor rele din vazduh (Efeseni 6. care prind sufletele. de unde s-a urzit. sub care a stat chivotul legii la izraeliteni. Iconografia ni-i infatiseaza în icoanele judecatii din urma cum ia în primire sufletele condamnatilor. arhanghel Mihail şi pe sf. baziliscul. cum e legat şi ucis de sfinti (de ex. care cu feluritele sale ispite pandeste şi inghite sufletele oamenilor. 19) (leviatanul biblic): un monstru in forma de sarpe inaripat şi cu mai multe (sapte) capete. Baldachin (cerime. Balaur. umbella. confectionat din materie pretioasa cu fireturi. cu ocazia procesiunilor. le incurca şi le pierd ca Tntr-un paienţenis. Dante ni-i prezinta cu trei capete. Numirea o are de la orasul Baldac. Gheorghe). care e numita painea cea cereasca. uranisc) e un cort intins pe patru stalpi. care incep a se bate şi sfarma tot ce mtampina in cale: dezradacineaza arbori. Simbolizeaza cortul sfant. ce ies din oamenii demoniaci. Mai e simbolul paganismului fata de crestinism.incurcatura) sau turnul Babilonului e simbolul patimilor sj al pacatelor. apoi se risipesc pe pamant ca ploaie torentiala ori în forma de grindina. Balaurul e simbolul sarpelui d i n rai.

e vindecator de rane şi apara de putrezire. Baptisteriul Baptisteriul şi Spa Id torn I ri Barba la toate nul barbatiei. 48 . „NoiB inca suntem moneda lui Iisus. Balsam se numeste sucul unor arbori mirositori. all Barba era consid zeiesc în Orient si o pastrau şi o tine aceea a fost obice batii sa-si lase bai tului dar.. purcese din credinta desarta.VICTOR AGA icoana Sfintei Treimi inconţurata de ingeri ori de stelele ceresti. unul din cei trei magi (f 30 d. chiar şi pe noi insine. spre a fi aparat de putrezirea sufletului prin pacate şi ca indemn de a pastra bunul miros al virtutilor. Barbara (Varvara) batic): sf.1. „Sa dam deci lui Dumnezeiil totul. la 21.) Comem. XII.. pana nu va cumpara ceva. talisman) e o pungulita patrata. cu ocazia confirmarii. Sarutarea banului inchipuie daruirea de bunavoie. prinosul facut dill inima adevarat creştineasca. se bate în pragul usii unei * pravalii sau unei carciumi. în biserica oil canoanele şi azi pent biserica apuseana o pot misionari. Baier (amulet. dupa credinta desarta a I poporului. 21 „dati lull Dumnezeu. Sftnts Scriptura ii reproba: „nu puteti sluţi lui I Dumnezeu şi Mamonei" (Matei 6. caci. tot cu acest inteles saruta creştinul şi banul ce-i pune în ţ tasul bisericii ca o jertfa curata. la 6. . purtamf chipul şi inscrisul Lui". Hr. ori i cele ce le da de pomana. baierul serveste de aparator în contra duhurilor rele şi în contra diferitelor boale. Baia rituala e în Test. ramasa de la romani. A fost man tatal ei (f 306). Pierderea bfi mare. Banul ori potcoava intoarsa (asezata de-a-ndaratul). precum Preotii creştini la in barba. Baia nasterii de a doua v. Banii ce-i arunca creştinii. simbolizeaza totala curatire de pacate. precum I saruta şi alte obiecte daruite bisericii. Vechi! ger scurt şi barba tunsa ci si de mşine. Origen. Evr in mare cinste ca si al blandetii. art. sa nu se mai poata intoarce. Banul de dare e simbolul conceptiei creştine asupra referintei dinteB biserica şi stat (Matei 22. 24). o cruciulita de ceara şi un ban descantat. Cu balsam sfintit de catre Arhiereu e uns creştinul la frunte. mare martira a sf. il saruta intai şi apoi il daruieste. ca musteriul ce intra aci sa aduca cat de multi bani ji sa nu mai poata iesi. Dupa credinta poporului. Banii se arunca în groapa în credinta ca mortul sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Vechi simbolul curatirii şi al spalarii de pacate. precum plateau romanii luntrasului Charon pentru trecerea sufletelor peste raul Styx. Botezul primilor creştini şi eel al bisericii ortodoxe de azi e o formala baie rituala. E ono universale şi este patroai Comem. afundandu-i-se intreg corpul catehumenului în apa. purceasa j din inima curata. o tunde ingrijeau cu atenfil mitati publice ori laj sau o smu/geau flerem rab'mWor nu li se pen rada barba. în el se pune un fir rosu de lana. sunt lucruri necreştinesti. mila adevarata creştineasca. Botezul. ca orna deosebire al barbţ alstapanilorfatade rasi. spre a fi feriti de boale.42) smbolizeaza jertfa curata. al maririi): sf. Banul ce-i da poporul de pomana." Banul vaduvei (Marcu 12. zice sf. Baltazar (gr. rudeniile în mormant sau ii pun în sicriul mortului.I Augustin. în semn de im Hristos şi ca simbol d« lumesti. Banul e simbolul armei diavolesti cu 1 care amageste pe oameni la ispite.") sj arata superioritateaB bisericii asupra intereselor lumii. de aceea Isai biruinta asirienilofl tunderea barbii.stapanul stralucirii. f Poporul a dat banului numirea de „ochiul dracului". ce se atarna la gatul copiilor.

comanac în patru colturi (quadratus). Ezdra 9. Colimvitra. Biserica. Barnaba v. E şi insigniul sfantalui Iosif. Ca insigniu o au apostolii Matei şi Matia. iar în biserica apuseana o poarta numai preotii misionari. rabinilor nu li se permite sa-si tunda ori r a d a barba. mare martira în Egipt. . ca ornament şi ca semn de deosebire al barbatilor fata de femei şi al stapanilor fata de sclavii lor. Evreii mai tineau barba în mare cinste ca simbol al libertatii şi al blandetii.23. XII. Bartolomeu v. precum era şi la romani. Le vedem pe crucile şi monumentele sepulcrale. care. se aducea la sacrificii în semn ca jertfitorul se consacra cu tarie. logodnicul Sfintei Fecioare. art. Barbatul e considerat dintru inceput ca şi cap al famiiiei şi al femeii.3). O poarta Papa şi unii cardinali. E onorata de biserica universale şi este patroana muribunzilor. Barda e simbolul cruzimii (Matei 3. art. al onoarei şi al virilitatii. Charantus şi Spdlatond ritual. la 21. cu total lui Dumnezeu. Asa este şi în creştinism „ca barbatul este cap femeii" (Efeseni 5.Baptisteriul v. Barca = corabie. ucenita a s f . Preotii creştini la inceput toti purtau barba. Basilica v. sunt simbolul desertaciunii şi admonitie. ar fi fost martirizati prin decapitare cu barda. Vartolomeu. Varnava. Barbara (Varvara) (lat. o tundeau numai putin şi o ingrijeau cu atentie şi numai la calamitati publice ori la jale mare o tundeau s a u o smulgeau (Ieremia 5. în biserica şi la servicii divine. 10). salbatic): sf. care a fost tamplar. de aceea Isaia (7. ca barbatii sa-si lase barba ca semn al numitului dar. A fost martirizata de insusi tatal ei (f 306). C o m e m . în semn de imitare a Domnului Hristos şi ca simbol de lepadare de cele lumesti. Vechii germani priveau parul scurt şi barba tunsa ca un semn de robie şi de rusine. o pastrau şi o tineau ca ceva sfant. I Corinteni 11. dupa masura indatoririlor lui mai mari în familie. marirea şi frumusetea lumii tree şi se risipesc ca basica de sapun. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Barbateasca: parte de animale ca mai tare decat partea femeiasca. de drept canonic şi invatatorial. Origen. 3). ca toata mandria. avand varfuri în forma de cruce. Pierderea barbii insemna rusine mare. art. Bareta (biret). dupa o traditie. 20) aseamana biruinta asirienilor asupra iudeilor cu tunderea barbii.pagan. De aceea a fost obicei general izat. E simbol al puterii administrative. Baptisteriul mic v. care erau rasi. suflate de niste genii şi luate din mitologia greco-romana. Basicile de sapun ce sunt infatisate în icoane ori ca figuri plastice. Barba era considerata ca dar dumnezeiesc în Orient şi cu deosebire la evrei.41. în biserica ortodoxa o prescriu canoanele şi azi pentru preoti. Barba la toate popoarele a fost semnul barbatiei. art. 49 . art.

membrii sinedriului. Benedict (lat. despre care se credea ca numai cu privirea poate sa ucida pe om. VII. la 29.3. ca act secundar de cult. în Apocalipsa 5. propta şi tovarasul calatorului. Comem. Batul.13). abate şi intemeietorul ordului benedictinilor. Binecuvdntare. Dumnezeu Tatal e infatisat ca un batran plin de intelepciune („si a sezut eel vechi de zile. A fost în uz şi în Test. Benedictinul semn al crucii v. Beatrix (latin. precum şi simbolul puterii şi al stapanirii în fo rma de sceptru. Bedernita v. Vechi (Luca 18. 6 batranii sunt reprezentanţii comunitatii sfinte în cer. . Simbolul batranetii este toamna tarzie. De obicei mama copilului sufla peste copil în semn de exorcizare şi apoi ii face pe frunte semnul crucii. cu ploile sale reci şi cu moina pricinuitoare de boale şi de neputinţe. Sf Ieronim isi batea pieptul cu o piatra. Batranetea inchipuie în Biblie neputinfa. Beatrice. ca un dar dumnezeiesc pentru meritele de viaţa („in fata celui carunt sa te scoli. sarpe fabulos. Biserica şi sfintirea ei). Batranii se numeau la evrei membrii primei organizatii politice religioase. Baterea pieptului. a carui putere a zdrobit-o Mantuitorul şi a dat şi credinciosilor putere asupra lui: „si vefi calca peste aspida şi basilisc" (Psalmi 90. Benchi se numeste insemnarea cu semnul sfintei cruci. Inchipuie apoi şi intelepciune. ce se face copilului bolnav de deochi. ca obiect de pedepsire la evreii Test.. art. Vechi. Baziliu v. Benedicarea bisericii în ritul bisericii apusene e sfinţirea mica a bisericii. Vasiliu. al carei izvor e în inima. fecioara şi martira în Roma (f 290). ca şi consacrarea (V art. 50 . în opunere cu consacrarea. 13) şi la creştinii cei dintai.").. toiag pastoral. Batul mai e simbolul sigurantei şi al ajutorarii (Psalmi 23. art. adica sfinţirea ei de catre un delegat al episcopului.binecuvantat): sf în Nursia. iar la Faptele Apostolilor 11. care alunga toata boala şi toata neputinta.. Sunt prototipul presbiterilor şi episcopilor din Test. -fericita): sf."). iar mai tarziu. Epigonafiu. III. Benedictiune v. în piept. Inseamna taria crucii. Semnul crucii. la 21.. Are aceeaşi insemnatate. art. slabiciune. 4). E simbolul diavolului. Baterea pieptului e semnul vazut de pedepsire proprie a pacatelor ascunse. adica sfintirea savarsita de insu?i episcopul. 30 sunt aleşii comunitatilor creatine. Comem.5). cu degetul aratator al mainii drepte muiat în scuipat şi m cenusa alba.VICTOR AGA Basilisc. inchipuie pedeapsa corporala şi spirituala (Isaia 9. Nou şi din biserica creştina. patriarhul monahilordin Apus (f 543). Mai simbolizeaza şi o stare de vrednicie. ll mai fac azi evreii şi creştinii bisericii apusene spre a simboliza recunoa$terea pacatoseniei. 10.

cu mana dreapta şi cu crucea. 50). binecuvanta şi cu luminile aprinse. lumesti. Biciul e simbolul maniei şi al pedepsei meritate. Al doilea deget (aratatorul) este intins spre a forma litera I. cu care sa scoatem din inimile noastre toate poftele. A intemeiat 68 de claustre. în grai comun." Luca 24. ca astfel ambele 51 . invatator bisericesc. crezandu-se a fi trimis spre pedepsirea necredintei. Biciuirea v.pompos. Comem.antare preotul o poate face numai la serviciile divine (numai episcopul binecuvanta şi afara de servicii).. în biserica ortodoxa preotul binecuvanta în urmatorul mod: degetul eel mare (policarul) il asaza peste eel de al patrulea (inelar). Binecuvantarea bisericeasca şi liturgica o pot face numai preotii. biciul e numit „sf arhanghel" ori „sf Nicolae". A ajutat sfantului Augustin de Canterbury sa converteasca pe rege şi pe poporul englez (f 650).. VIII. Berthold (germ. cand oficiaza. 7). prin rugaciune şi prin semne externe. ci face numai semnul crucii cu potirul şi cu discul. ca luminatorul credinciosilor. patimile.Bernard de Clairveaux: sf.luminoasa): sf. ca ambele suprapuse sa alcatuiasa o cruce. grau etc. Dupa serviciul divin şi dupa predica preotii dau binecuvantarea în numele Sfintei Treimi. la 29. . Binecuvantarea se face în forma crucii şi anume 1) cu mana goala. de aceea poporul ingenuncheaza la binecuvantarea cu sfintele daruri. Berta (germ. la 20. în cazul din urma preotul nu rosteste binecuvantarea. 2) cu crucea în mana ori 3) cu sfintele daruri. Aceasta binecuv. fiica de imparat francez şi sotia imparatului Engelbert al Angliei.. derivat de la pedepsirea lui Lucifer razvratitorul de catre sf. cu dichirul şi trichirul. Atila e numit biciul lui Dumnezeu. Bmecuvantare (Eulogia) ca sacramentalia e un act sau un semn prin care cineva implora darul lui Dumnezeu asupra celui binecuvantat. coliva. al treilea. asupra mortului etc. III.) binecuvantate de ei. fiindca în acest caz Domnul e eel ce binecuvanta. Comem. în forma de X. Binecuvantarea se face în forma crucii şi cu mana dreapta (episcopul o da cu ambele maini în semn de superioritate şi dupa exemplul Mantuitorului „si ridicandu-si mainile sale. stralucit): sf. la 15. O poate savarsi oricine (parintii asupra fiilor etc. prin sincera marturisire. adica mijlociul se incovoaie putin în forma literei C. episcopul. V. Mihail. care. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA „cel mai mic se binecuvanteaza de catre eel mai mare": Evrei 7. predicator al cruciadelor (f 1153).) şi asupra lucrurilor (vase sfinte. Comem. în istorie. .. domnitor. Nicolae. asupra femeii la 40 de zile dupa nastere. Flagelarea. arh. intemeietorul ordinului carmelitilor (f 1190). respectiv de la pedepsirea corporala a lui Arie de catre sf. cer darul lui Dumnezeu şi sfintenie asupra persoanelor (asupra copilului la botez. Vanzatorii şi zarafii inchipuie gandurile pacatoase. art. Biciul e şi unul din instrumentele de tortura a Mantuitorului. Biciul cu care a scos Iisus pe vanzatori sj pe zarafi din templu inseamna taria de suflet.

... ca binecuvantare cu semnul sfintei cruci loctiitor al Domnului Hristos. Binecuvantarea daruri adica simbolizand pe Mantuitorul. 5) se face binecuvantarea de 6 ori şi anume: Binecuvantarea poporului de catre preot. preotul binecu. 2) Dupa „Credeu". Binecuvantarea ce o ţ semnul crucii asupra celui . în forma literei C. (Levitic 9. art. se cere darul lui cele 5 rane ale Domnului.. ori. cum se facea în cultul mozaic preotul pe ere. în adica a insusi Domnului Iisus Hristos ca sa-i biserica. mare. simboDumnezeu („mila pacii. de la II Corinteni 13. la fiecare rostire de „Pace intareasca în credinta. impa-cati cu sine insisi. Al a Domnului repri cuvinte. biserica apuseana o f a ( casele creştinilor cu agl pe usorii casei initialeli lor (19+G+M+B+34). sa fie pazifi de totraul sul trei magi. binecuvanta pe credinciosi ca (Romani 15. cere asupra asupra sa. a caror pome Boboteaza. şi mcovoiate meat sa formeze un cere. Tot astfel e si pe care a recomandat-o şi Apostolilor sai. ambele maini (Luca 24. La liturghie pogorarea acestei I Tndurari. care (policarul. care ne-a prezer de pe pamant ale Mai ciosii au sa primea. poporul primeste aceasta savarseasca cu capul descoperit şi cu binecuvantare în genunchi. Papa binecuvanta formulei biblice a sfantului apostol Pavel numai cu degetul aratator. suprapuse anumit pentru acest moment. inseamna bin torului asupra Ap«j rea Sa la ceruri. celelalte doua. aratarea darurilor inchi. 4) asupra multimii se face cu mainile La rostirea „si I sa fie mila.." preotul binecuvanta pe credinciosi cu inseamna binecuvan. ori binecuvanta Dumnezeu care sa le ajute a se impartasi de numai cu cele trei degete incepatoare aceasta jertfa. de urgia dumnezeiasca.. Inscrisul acesta i precum izraelitenii ungi sange de miel (Exod 12. simbolizeaza vesnicia. formand acum lui Dumnezeu.". aceasta binecuvanta numele Sfintei Treimi tasirea acestei binecui mainile ridicate. ca şi cand I insusi cum a factl sfarsitul liturghiqs in biserica romano est". pregatind ridicate. Episcopul. lizeaza pe Sfanta Treime.. aratatorul şi mijlociul) care.. dupa ce a. 13. iar celelalte trei cu toata lumea.ţ vanta pe popor cu Binecuvantarea de ziua lui Blasiu (v. cere zeu asupra credincios Binecuvantarea a la sarbatoarea Bobote. jertfa ni se da numai cu indurarea lui puse langaolalta şi ridicate în sus. sfintele numele lui Dumnezeu. Cercul format de policar şi inelar vrednicie cuvantul.". de mantuire pe pami tele de binecuvantai cuvintele de inchek ghii. Binecuvantarea liturgica are sa se toti. mcovoiat şi al cincilea deget (degetul Printr-insa se cere pacea şi binecuvantarea mic). J 5) şi le impartaseste prin semn de autoritate suprema bisericeasca.. XC. cu 1) inainte de citirea sfintei evanghelii sfantul potir şi cu rostirea „Mantuieste. în „Darul lui Dumnezeu. la degete inchipuie pe Sfanta Treime. simbolizand ca se face în insusi Domnul ar binecuvinta. curent. ca şi cand deplina pietate. darurile pregatite rostind „si pe voi pe Blasiu). precummaijj van tarea inainte < aceasta binecuvaj poporul o primes! chere. I La intrarea cea simbolizand suprematia sa oficiala.."). cu demnitate deplina. Binecuvantarea aceasta corespunde inseamna vesnicia. 50). J 19).[ puind 52 aratarea Mantuitorului (loan 20. deschisa şi mtinsa. Iisus a binecuvantat şi cu credinciosilor indurarile lui Dumnezeu. iar asupra unei persoane de prin puterea darului sau sacerdotal şi cu obicei se face prin punerea mainilor ajutorul lui Dumnezeu. ca se pregatesc pentru jertfa cea mai mare adica cu toate 5 degete intinse inchipuind şi cum ei. intr-un cuget tuturor".f dinciosi spre cuminecare. binecuvantarea aceasta în unele biserici se deschise şi putin mcovoiate.VICTOR AGA sa formeze initialele I C. simbolizeaza face cu sfanta cruce prin usile deschise cele doua firi în Hristos. pentru ca creştinii sa aiba toate laolalta monogramul Mantuitorului pace în constiinta lor şi sa asculte cu IC. slabi fund.". Aceasta este salutarea ce o impartasit-o Iisus apostoli/o/-sai dupa dadea Iisus oriunde intra inviere.ţ tarea ce a „pace tuturor".22). preotul biserica apuseana preotul binecuvanta cu binecuvanta pe credinciosi şi ii face atenti mana dreapta intreaga.

a caror pomenire se face la Boboteaza. „cetatea deasupra muntelui". precum mai simbolizeaza şi binecuvantarea inainte de inaltare. socotind ca stam în faţa lui Dumnezeu. dupa ce a savarsit lucrarea Sa demantuire pe pamant... ca aducere aminte de cetatea Sionului ceresc (Apocalipsa 21. cere darul lui Dumnezeu asupra credinciosilor. Vechi. ca zidire şi aranţament se deosebeste vadit de celelalte case. în Test. fiind biserica icoana bisericii lui Hristos. ca şi cand Domnul ar impartasi-o insusi cum a facut-o Apostolilor. 16). tronul lui Dumnezeu. De aceea în biserica avem sa stam cu evlavie deplina. 7) au fost paziti de urgia dumnezeiasca.19). E şi numita casa lui Dumnezeu. Edificiul bisericii. Binecuvantarea asupra mortului se face în semn de pietate. Acest simbol sa-i aiba preotul în cugetul sau.. inchipuie puterea preotului primita în hirotonie de a savarsi jertfa fara de sange. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inseamna: la cap ca eel botezat sa fie cu mintea plina de credinta. prezent în euharistie. precum şi anul cutetvt tnscrisul acesta simbolizeaza ca. poarta raiului. Binecuvantarea darurilor inainte de prefacere cu rostirea cuvintelor „luati. cu mainile ridicate.10). 6) La sfarsitul liturghiei „Binecuvantarea. ce se face în numele Sfintei Treimi. mancati. prin care intram în viata de fericire. eel ce aducea sacrificiul punea mainile asupra jertfei.". Inainte de impartasirea acestei binecuvantari. care ne-a prezentat viata şi lucrarile de pe pamant ale Mantuitorului. asa şi creştinii safie paziti de totraul sub ocrotirea celor trei magi. în biserica romano-catolica la „ ite missa est". cand aduce jertfa sfanta. apuseana o fac preotii stropind casele creştinilor cu agheasma şi scriind pe u$orii casei initialele numelui magilor (19+G+M+B+34).. poporul o primeste în stare de ingenuncnere. Trebuie sa aiba eel putin 53 . facandu-se aceasta binecu vantare cu sfintele daruri. punand şi mainile asupra lor. simbolizand ca este lacas al imparatului imparatilor. Credinciosii au sa primeasca ingenuncheati aceasta binecuvantare. Binecuvantarea ce o face preotul cu semnul crucii asupra celui ce se boteaza. ca şi lacasul eel mai sfant al lui Dumnezeu. inseamna binecuvantareaMantuitorului asupra Apostolilor inainte de suirea Sa la ceruri. Tot astfel cuvintele de binecuvantare ale preotului sunt cuvintele de incheiere ale sfintei liturghii.". simbolizand ca precum animalul isi pierde viata asa şi sacrificatorul e gata sa-si jertfeasca viata pentru Dumnezeu. Aceasta binecuvantare a Domnului reprezinta ultimele Lui cuvinte. preotul. Binecuvantarea caselor în ajunul şi \& saibatoarea Bobotezei (Trei Crai) în biserica. la gura spre a vorbi numai adevarul şi la piept ca inima sa-i fie ferita de tot raul şi de toata patima. Biserica simbolizeaza cerul. precum izraelitenii ungand pragurile cu sange de miel (Exod 12. catre eel raposat şi simbolizeaza ca osemintele lui au fost în viaţa sfintite prin botez şi au fost biserica Duhului Sfant (II Corinteni 6. Se zideste pe loc inaljat.

care e numit leul din semintia Iuda (Apocalipsa 5. Intrarea bisericii e la apus. E mai inalta decat alte edificii.VICTOR AGA 3 ori 5 trepte la intrare. nadejdea. 22. numita şi piatra din capul unghiului (Psalmi 117. 5. care si-i inchipuiau cei vechi în forma de patrat. 11). Precum biserica simbolizeaza creştinismul. prin care ne-am mantuit. pentru ca e simbolul lui Hristos. al vegherii şi al lui Iisus. care plutea sub pronia dumnezeiasca şi care simbolizeaza plutirea bisericii spre rai. care inseamna intunericul spiritual şi moral. adica a pamantului. pe episcopi şi pe preoti. latimea inseamna dragostea creştina. E zidita cu altarul spre rasarit. inaltimea peretilor inchipuie virtutile şi cu deosebire nadejdea catre cele de sus. prin care ni s-a dat mantuirea. cum ţa fost aceasta în Domnul şi cum trebuie sa fie în fiecare biserica şi în fiecare creştin. Pavel „ca alta temelie nu avem. Boltitura bisericii serveste spre a o deosebi de celelalte zidiri profane şi simbolizeaza stradania credinciosilor de a se inalta pururi cu gandul spre cer.4). se sfinteste. puterea bisericii. 14). ca institutie dumnezeiasca. aducandu-ne aminte de corabia lui Noe. spre patria adevarata. pe marea vietii plina de primejdii. care sustin şi pastreaza biserica sufleteasca (Apocalipsa 21. pentru ca taria şi viata ei este crucea Domnului. corabie. spre ceruri. 5 trepte amintesc de cele 5 carti ale lui Moise. grosimea şi lungimea lor. astfel pietrele şi caramizile bisericii inchipuie pe creştini.. dupa obiceiul portilor de cetati din vechime. Trei trepte simbolizeaza cele 3 trepte de virtuti: credinta. Forma patrunghiulara (patrat) simbolizeaza forma celui mai mare templu al lui Dumnezeu. şi de cele 5 rane ale Domnului.. chiar şi în somn doarme cu ochii deschisi. daca nu e pe vreo inaltime. 9). Mai poate fi zidita şi în forma unui patrat lungaret. care toate le cuprinde. Durandus aseamana cei 4 pereti ai bisericii cu cei 4 evanghelisti. La intrarea bisericilor monumentale sunt figuri de lei. Piatra fundamentals are sa fie cvadrata. din care se zideste pana la sfarsitul veacurilor biserica sufleteasca. pridvor) simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu (Apocalipsa 1. Impartirea bisericii în trei despartaminte (altar. Turnul ne arata marirea lui Dumnezeu şi ne mdeamna a ne inalta cugetele numai în sus. iar lungimea e chipul rabdarii. Biserica e 54 . Stalpii. Geneza 49. astfel e simbolul intelepciunii. pe care ne putem urea spre cer. Era şi credinta ca leul este pururi treaz. spre care nazuim. Leul mai e simbolul lui Iisus. Tencuiala bisericii inseamna iubirea creştina şi virtutea credintei. care vegheaza vesnic asupra poporului sau (Psalmi 120. ca fundament al Noului Test. aratand ca este casa lui Dumnezeu şi nu a oamenilor. spre soarele nostra spiritual şi moral Hristos şi pentru ca acolo a fost raiul. Pe aceasta temelie are sa se reazame biserica şi creştinismul. iubirea." (I Corinteni 3. spre a simboliza taria. prin biserica.1-2). E ridicata pe temelie de piatra şi în forma crucii. 42). care au sa tina laolalta pe creştini. zidurile imparatiei lui Dumnezeu. . columnele şi colonadele care sustin edificiul simbolizeaza pe cei 12 Apostoli. Peretii bisericii mai au simbolica şi dupa inaltimea. precum tencuiala tine pietrele laolalta. despre care zice sf ap. Matei 21. Piatra fundamentals. ca simbol al dreptatii depline.

mai inseamna ca biserica are sa fie casa lui Dumnezeu celui în trei fete. Sfinfirea de catre Episcop inseamna ca precum biserica creştineasca e sfintita de marele arhiereu Iisus. Sfintirea e de doua feluri: sfinfirea mare (consacrarea). cu procesiune solemna. Biserica şi sfintirea ei. inchipuind rugaciunile din urma în acel lacas. Iacob sfinteste piatra (Geneza 28. prin pasarea fenix cu ramura de palmier. carora şi noi trebuie sa le urmam în virtutile ce ni le propaga biserica. e aducere aminte de transportarea chivotului legii în templul lui David. în dimineata sfinţirii. Sfinţirea bisericii se face dupa un ritual anumit şi cu deosebita solemnitate. apoi cerul. se cuvine sa intram intr-insa cu deplina evlavie şi la intrare rostind rugaciuni prescrise (vezi art. \5). Moise sfinteste cortul sfant (Exod 40. astfel biserica zidita pe pamant o sfinfeste arhiereul ca locţiitor al Domnului Hristos. Simbolul bisericii mai este stupul şi iepurele alungat. Daca sfintim casele credinciosilor nostri. cu atat mai vartos se cuvine sa sfintim lacasul lui Dumnezeu. iar pe locul unde va fi prestolul se asaza o cruce. dealul cu vii etc. printr-un munte sau standi. la inconţurare. apoi. Fiecare act al sfintirii isi are simbolica sa deosebita. simbolizeaza dorinta şi cer. şi au în varful lor mielul lui Dumnezeu. casa lui Dumnezeu. spre a se evidentia ca dansa este menita spre slujba SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inalta. Vechi) şi o pasare în zbor (Test. cand actul sfinţirii il face un delegat al Episcopului.erea ca toate duhurile rele sa se departeze de la acest lacas şi ca biserica sa stea sub scutul lui Dumnezeu. ca semn ca zidirea va fi un loc de mantuire. b) spre a fi ferita de pacate şi de puterea diavolului prin sfintirea agheasmei şi c) spre a o inchina lui Dumnezeu. Stropirea zidurilor cu apa sfintita. 10) numita Bethel. adusa prin jertfa de cruce. izvorul tasnit din ciocul porumbelului Duhului Slant ce se varsa pe cruce. V e c h i . corabia şi indeosebi corabia lui Noe. inchipuie ca biserica creştina e sfintita prin sangele Domnului şi al martirilor. ori cu cipresul ca semn al nemuririi. dintre care una a cazut jos. Inconţurarea de trei ori a bisericii noi cu moastele. Primul act al sfintirii unei biserici este asezarea pietrei fundamentale şi sfintirea ei. camasa necusuta a Domnului. Consacrarea lacasurilor sfinte a existat la toate popoarele şi o vedem şi în Test. navodul. din rauri beau cerbii şi mieii. tronul pamantesc al Lui. Transportarea sfintelor moaste. ca unitatea de credinta a bisericii.). din biserica veche în cea noua. adica a) spre a fi tronul celui Prea Inalt. Cu ocazia sfinţirii bisericilor romano55 . în preseara sfinţirii se face slujba de priveghere (denii) în biserica veche. Intrarea în biserica). 9). se sfinteste templul lui Solomon şi al lui Zorobabel (IIMacabei 6 şi 10). din care izvorasc raurile celor patru evanghelii. prin sangele lui. care o ia sub ocrotirea Sa şi care o conduce. stalpii (I Timotei 3. se ramifica în 4 fluvii ce se varsa în Iordan. cand o indeplineste insusi Episcopul şi sfinfirea mica (benedictio). ca inchipuire a bisericii prigonite. prin discul pamantesc. Fiindca biserica este loc sfant.simbolizata prin cruce ori prin monogramul lui Hristos. un stalp pe un soclu de 3 trepte. ornat cu 12 pietre scumpe. de care stalp se apropie un miel (Test. N.

. [£ejes e S L ţ 0! ™ ţ r. n ţ "Co : ** **£# ?Jep 9JB33 v • M °r*oţ .SP"B0 K-»P -uLT £*%.b rn •0IU° ?f a V i m ° d V Z l tooscf a r L J 0f </ vanani 'soisurr nsv v ..•**«& e9Jrd -nţS •B«poanrţB?n8» oJ '**fo B9Jri • Um ' " 7 rţ V "' 3rţBi v ..b rn ."/'' -°*°»£ v ţJEJOBSDoo Rrfn„ - J&330V m ftplgt şms0 rntr (naraiqj.

Blasiu (Vlasiu) (gr.23). vinul dumnezeirea. Dupa ce intra în biserica Arhiereul.. binecuvantand pe prune printre doua lumanari asezate crucis. Cu sfintele moaste se face inconţurarea de 3 ori a bisericii.. pentru plata. scrie cu carţa initialele A B C în greceste şi în latineste."). insemnand ca în biserica lui Hristos şi greci şi romani. ca şi bunele miresme."). de la care am mostenit-o şi noi şi care obicei dainuieste şi azi în multe sate de-ale noastre.. sa fie bine primita lui Dumnezeu. la 3.. II. insemnand cele 5 rane ale Domnului. Luminitele arse cu tamaie inchipuie ca jertfele de la altar numai prin moartea (simbolizata prin arderea tamaiei) pe cruce a Domnului sunt bine primite. a bisericii universale. boceau. Blagoslovenie v. cum a fost boala lui Iov Alteori e trimisa spre a se arata printr-insa marirea lui Dumnezeu (loan 11.4). stropind-o cu agheasma şi savarsind rugaciunile prescrise. în cenusa presarata în forma crucii lui Andrei X. cenusa moartea Domnului. Matei 9.20). deplangeau pe eel mort (Ieremia 9. unge locurile cu untdelemn şi cu crizma şi asaza şi aprinde pe aceste 5 locuri cate o lumanarica de ceara prevazuta cu bucati de tamaie spre a simboliza ca innoirea jertfei de pe cruce. Blandeta are ca simbol mielul („si ca un miel. = regesc): sf. E trimisa adeseori spre indreptarea omului. II şi la 11. Obiceiul a ramas din traditia ca sf. art. Bocirea a fost şi la romani. 17. ce se inecase cu un os. oaia („ca o oaie spre junghiere."). preotii romano-catolici binecuvanta pe credinciosi şi pe bolnavi intre doua lumanari tinute crucis. Ca e o urmare a bolii sufletesti se vede din faptul ca Iisus iarta intai pacatele bolnavului şi apoi il vindeca. ce se va face la sfantul prestol. Amos 5. 16. amestecatura inseamna ca numai în Iisus este mantuirea şi scaparea noastra. Bocitoare au fost la evrei niste femei care.neasca.. Ungerea altarului cu sfintele uleiuri mai simbolizeaza dorinta ca darul şi gratia. La altar face cu apa sfintita semnul crucii în mijlocul sfintei mese şi la cele patru colturi. episcopul Sevastei în Armenia.. adica toate popoarele. Comem. sarea invierea Lui precum şi sufletul nemuritor. Patronul bolnavilor de grumaţi. Boboteaza v. sa se reverse peste toti credinciosii. despre care se zice ca: „trestie zdrobita nu va frange şi lumanare fumeganda nu va stinge" (Matei 12. primite la acest altar. Tipul şi intruparea blandetii a fost insusi Manruitorul. La ziua sfintilor. Botezul Domnului. Agheasma aceasta mai simbolizeaza şi unirea omului (sare = suflet. cenusa = corp) cu Hristos. asinul şi porumbelul („fiti blanzi ca porumbeii. ce nu-si deschide gura SIMBOL1CA BIBLICA $1 CREşTINA sa. Mangaierea bolnavilor corporali şi sufletesti este numai Manruitorul Hristos. art. Boala corporala e icoana vazuta a bolii sufletesti. au loc şi ca aici se propaga invatatura parintilor bisericii grecesti şi latine. spre cainta. Bocirea simbolizeaza 57 .. Binecuvdntare.. prin biserica. Blasiu a manfuit pe un copil. martir la 316.

Binecuvantarea la frunte inseamna sfintirea mintii. ori nasul cu pruncul stau în fata usilor. arhiepiscop în Mainz şi martir în Frisland (f 752).ser. ţtehumenulvreasisa Ca ehumenţ (k pmm seuipa asupra satanei. Catehumenul sta cu fata spre rasarit. iubitor de Dumnezeu. Precum Mantuitorul a suflat peste Apostoli zicandu-le „luafi D u h Sfant" şi prin aceasta le-a impartasit pe Sfantul Duh şi puterea de dezlegare. adica ferit de putrezirea sufleteasca. Bonifaciu a fost apostolul Germaniei. sfanta taina. La fiecare J feotul sufla asu] forma crucii.. la piept spre a-si intari inima în contra patimilor.„celcevacred1 catehumenul prlmeSte del a . adica nevinovat. Catehumenul 1 spre rasarit i n s e m n a n d leapadadedmvoUdc. care va fi patronul celui botezat. d. i se dadea (in biserica romano-catolica şi azi i se da) catehumenului sa guste sare sfinţita (sal sapientis) spre a fi conservat.". astfel şi catehumenul. prin intreita cufundare în apa „fn numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh".tele intrebari de tiationes) b. nume latin. omul se curata de pacatul stramosesc şi de pacatele cele de pana la botez. descult (in camasa daca e major). preotul pune mainile asupra catehu-menului şi ii da nume de-al unui sfant. spre a primi şi a marturisi numai adevarul. Comem. la gura spre a marturisi numai adevarul. insemnand: buna chibBonaventura (lat. 1 ia p e sau. La fiecare insemnare preotul rosteste „mainile Tale m-au facut. Preotul apoi cu mana dreapta il binecuvanta si-i inseamna de 58 trei ori prin semnul crucii: la frunte. Pe cap.. Catehumenul major. descins. nume slav. asa crest evorbadeascult zeiesc.iarndicarea ca eel ce a venit la nirmcdinlegeaveche >ntre. C a t e h u m J nasul) rosteste de 3 o r i l m ca df 3 on SlmboJu] resp.19).can. inchipuind ca toti suntem fapturi ale lui Dumnezeu. Botezul. sa se trezeasca din moartea sufleteasca. asezata de Domnul Hristos (Matei 28. ci se opreste în locul penitentilor şi ca. insemnand ca il dezbraca de omul eel vechi £i-l fnfafijeaza asa gol. H nstos. Simbolica botezului este urmatoarea: ducerea pruncului spre botezare la 8 zile dupa nastere e aducere aminte de taierea impreţur şi punerea numelui lui Iisus la 8 zile. în vechime. la 14.s Pretului şi a gonfl '"""a. în care. sa fie a t f l unei vieti virtue mcercare de lspi Iu. fara botez. în biserica t romano-catolica preotul face tina d i n ţ cenusa şi unge nasul şi urechile catehu-menului rostind effata. protectorul şi mijlocitorul lui. VII. prin suflarea preotului şi prin semnul crucii. sufland de fiecare data asupra lui în forma crucii ca simbol al pogorarii Duhului Sfant şi ca semn de exorcizare. la gura ? i la piept. cu mainile în jos. Bogumil. "i-Preotul pun. spre a inchipui f > precum Iisj "tul. unde I „curge lapte şi miere". Preotul dezbraca pe catehumen de brau. precum a 1 evanghe]le. inseamna: binefacator.VICTOR AGA !%*?** 5' "™ — ce. Bonifaciu. de fase şi de haine. rasaritul eel de sus. în I Canaanul imparatiei sufletesti. în tinda. de caderea în pacat şi în semn de intelepciune spre a cunoaste bifieJe şi raul şi a pastra gratia primita prin botez. -zuire): sf. i ca simbol ca prin botez creştinul intra în dulceata şi bunatafile raiului. omul nu poate intra în cer. cum fusese şi Adam în fata lui Dumnezeu. Insemnarea de cate 3 ori cu semnul crucii simbolizeaza ca sfantul botez se j impartaseşte în numele Sfintei Treimi. pe care il inchipuie biserica. invatator bisericesc şi episcop în Albano (t 1274). sin Putenidiavolesti-ţ 'nseamna la g ţ ' \ rosfindde fiecare d simbol alehberarii] s »b stapanirea celi Pe catehumen sprel mamile în SUs) J "Jtima spre intuneric tu 'uirau. I se mai imbia lapte şi miere. simbolizand ca eel nebotezat nu e inca membru al bisericii. Sf. Ca amintire a numirii lui Iisus la 8 zile.ca do. ca simboj s ° s 5i ca .lasa mamile iQi supunere deplina şi j mvatamnlebisencmU eu Hns os S1-J p r o v o q Domnului. simbolizand ca asteapta mantuirea de la Hristos.

rostirea de trei ori a simbolului credintei inchipuie credinta catehumenului în Sfanta Treime. Dupa ce c a t e h u m e n u l primeste de la preot lumina SIMBOLICA BIBLICA jZ CRE?TINA aprinsa. la urechi spre ascultarea credintei („cel ce are urechi.. asa creştinul sa nu fie surd cand e vorba de ascultarea cuvantului dumnezeiesc. rostind forma sfintitoare „boteaza-se. rostind de fiecare data „goneste. Trei afundari sunt 59 . spre lacasul spiritului rau. Preotul afunda (apusenii toarna apa în forma crucii pe cap. Prin intreitele intrebari de lepadare (renuntiationes) biserica doreste sa stie daca catehumenul vrea sa se lepede de satana. Preotul pune mana (sau patrafirul) pe cap. de trei ori. protestantii stropesc) pe catehumen în apa.". ca şi fecioarele intelepte. sa fie atent spre bunamireasma unei vieti virtuoase şi sa alunge orice incercare de ispitire din partea diavolului.11). deodata cu suflarea il inseamna la gura. nasul) rosteste de 3 ori impreunarea şi de 3 ori Simbolul credintei în virtutea respicarii „cel ce va crede.. ca exprimare a dispretului şi a gonirii acestuia din inima.. Intoarce apoi pe catehumen spre apus (majorii ridica mainile în sus) inchipuind privirea ultima spre intuneric. La fiecare din cele 3 exorcisme preotul sufla asupra catehumenului în forma crucii. a pacatului. Catehumenul (la prunci. Se ung deci toate madularele în semn de alungare a tuturor rautatilor şi spre a simboliza ingroparea cu lisus prin botez. ca simbol al eliberarii tuturor simturilor de sub stapanirea celui rau. simbolizand prin suflare pogorarea darului Duhului Sfant spre sfintire şi apoi face în apa semnul crucii cu degetul muiat în untul de lemn. cu care botezatul are sa fie totdeauna inzestrat spre intampinarea Domnului.". ca simbol ca o curata de puterile vrajmasului. Catehumenul (la prunci.. precum a facut orbul din evanghelie. adica catehumenul se inchina şi intra în biserica. preotul il impreuna cu Hristos si-i provoaca sa se inchine Domnului. Preotul unge cu untul de lemn sfintit (simbolul indurarii lui Dumnezeu) în chipul crucii pe catehumen: la frunte spre stergerea pacatului stramosesc. ca semn de supunere deplina şi de credinta în invataturile bisericii. precum lisus a vindecat pe surdomutul.". la piept şi la spate spre vindecarea sufletului şi a corpului şi ca o platosa în contra ispitelor (Efeseni 6. lasa mainile în jos. la mdini spre a face numai fapte bune. preotul tamaiaza apa ca semn al miresmei Sfantului Duh. sufla asupra-i de 3 ori în semnul crucii. 9). ci doreste a se uni cu Hristos. la picioare spre a purcede în cararile dreptatii." Matei 13.. Catehumenul se intoarce apoi spre rasarit insemnand ca nu numai se leapada de diavol. la nas spre a fi buna mireasma lui Dumnezeu. Mergand la colimvitra..ca. la binecuvantarea unmlui de lemn inca sufla de trei ori. în materia botezului. lumina aprinsa mai inchipuie ca eel ce se boteaza a trecut acum de la intuneric la lumina vietii. ca simbol de binecuvantare de sus şi ca il ia pe eel botezat sub scutul sau. lumina aprinsa inchipuie lumina credintei. simbolizand izgonirea puterii diavolesti. care se pogoara şi o sfinfeste. nasii) sufla şi scuipa asupra satanei. se face imbisericirea.. iar ridicarea mainilor inseamna ca eel ce a venit la botez nu mai are nimic din legea veche.. la piept şi la frunte. caci şi lisus a fost uns la ingroparea Sa cu miresme.

pe moralul sau.". ca semn sa pastreze aceasta stare neintinata. vesnica) la frunte. pana atunci purtand o din Eden. Botezatul e imbracat în camasa alba (alba). sa fie aducator de daruri. stropeste preotul pe eel botezat zicand: „Indreptatu-te-ai. I care il va omul la Dumnezeu şi ca botezul se apara de toate primejdiile. Vechi se ungeau numai preotii. gura. Hristos. care este simbolul curatiei sufletului. Apostolul se mai oferea de demult un miel \ de ceara. Spalarea aceasta simbolizeaza curatirea totala de pacate. i serbeaza cu solemni iluminarea bisericiia intins mana asupra mat asa preotul cu cuvinte la fiecare dintre cele cuvanta c u m a n a s i a n m Atingerea apei cu mi Duhul Sfant s-a pogor sfintit-o. Nou: marea de sticla din legatura la cap.". a carui intrarea în pamantul fagaduintei şi pecete se imprima prin sfantul mir. Cel în Test. totdeauna gata de jude.. Botezul Domi ianuarie în amintil in Jordan şi a aratl semnul ca Iisus a a zul Sau. Botezatul e uns apoi cu Dumnezeu. vechime se facea spalarea noului botezat la trecerea prin Marea f Rosie. Cadirea se face fapte bune. azi spalarea se efectueaza Apocalipsa ( 4 . curatit profetii şi regii. urechi. la apuseni zi& inceput se serba« se numea Teofarm lui.I cata..VICTOR AG A fasa şi cu capetele ei şi ale braului. ori cu un burete nou sau şi cu hartie curata se sterg toate madularele unse cu mir. de fapte Spre manifestarea acestei stari preotul ii bune. adica staruie numai i în insemnand eternitatea. botezat acum e uns al lui Hristos. la lepadarea gandurilor rele şi consacrarea în piept. mai uns cu crisma pe cap. creştinul. stapa-nitor (rege) pe vointa. I inchipuind inaltarea rugaciunilor. în semn de bucurie fecioare. precum tunderea sclavilor sfantul mir (in biserica romano-catolica e inchipuia supunere catre stapani.5) 60 semnul Sfintei Treimi şi fnchipuie moartea. ochi.. în sensul careia numai aceia p o t I spirituala şi ca promisiune ca va tine intra la nunta Domnului. în în Test. ungerea cu mir mai de pacatul originar şi de alte pacate. care il asteapta ţ totdeauna legatura cu Hristos. I 6). şi evanghelia se citesc spre simbolizarea ca spre necontenita aducere I aminte de numai prin invatatura celor sfinte e condus mielul fara de pacat. La t r o p a r u l . ingroparea (simbolizata prin afundare) şi invierea (scoaterea din apa) prin Hristos şi renasterea. c a r e dupa traditie intinereşte dezleaga (Psalmi 102. Cuminecarea celui în contra ispitelor de viata cu ajutorul botezat (copil ori major) inchipuie („pecetea darului") Duhului Sfant. picioare şi spate spre a se intari slujba lui Dumnezeu. curata pana la ceasul din urma. raul ce curge opt zile dupa botez. j corabia lui Noe. Stropirea cu bu 4 parfi ale lumii i n s < . ca sa aiba viafa inseamna scaparea din robia pacatului. cercul adica cu lumina aprinsa. Deoarece nutrirea cu sangele şi corpul Domnului. în T e s t . copiii intr-un giulgiu. si ne avertizeaa pe omul eel veel din apa botezuli dupa izvor (Psali Botezul Domi tarea DomnuluM lor.. dupa botez. ţ Tipul botezului savarseste dupa normele Sfintei Scripturi. Vechi: potopul. eterna şi pruncul) inconţoara tetrapodul (eventual şi dupa pilda celor 10 colimvitra) de trei ori. alba. sa fie invatatorul (profetul) binelui şi intinde o lumanare aprinsa. biserica a savarseste sfintireaţ mare) la rau ori q ceremonii simbolii Domnului în raul Ioi la aceasta sarbatcl botezau (de aceea 1 canta „cati în Hristo cei catre luminare. maini. Tunderea în chipul crucii inseamna supunere catre Taina mirului. apoi cu bumbac. e inseamna ca unsul Testamentului Nou. nari. urmas al lui Iisus şi membru al bisericii. ca ramasitele lui sa nu ajunga la loc necurat şi se rosteste „botezatu-teai. buretele se spala în fantana botezului.jk de trei ori crucea în aj intreita cufundare a D o i Iordanului. spre a putea pastra poruncile Domnului şi Urmand pe preot. botezatul (nasul cu sa ajunga la viata lutninoasa. crucea i Hristos. di a primit şi numirea altii deriva aceasta a jurarea ca la botezul ardeau multe lumanai luminii lui Hristos. muiate în apa. Trei afundari mai inchipuie cele 3 zile în mormant ale Domnului. Simboale ale botezului: indata dupa sfantul botez astfel: i se vulturul.

sa iesim din apa botezului.. în vechime la aceasta sarbatoare şi în ajun se botezau (de aceea în loc de aghios se canta „cati în Hristos". cerbul. astfel şi locuintele creştinilor sa fie ferite de orice primejdie. crucea inchipuind pe ffristos. sfinteste tamaia. de unde sarbatoarea a primit şi numirea de ziua luminilor. cand a fost de sus declarat de Fiul lui Dumnezeu şi apostolilor. obisnuita în unele parti. la apuseni ziua celor trei crai). spre a le sfinti şi spre a-i pregati pentru marea sarbatoare. ale carei ceremonii simbolizeaza insusi botezul Domnului inraul Iordanului.) catehumenii cei catre luminare. La inceput se serba deodata cu Nasterea şi se numea Teofania — Ardtarea Domnului. precum izraelitenii au uns pragul usilor şi au scapat de moarte.. La troparul „In Iordan" afunda de trei ori crucea în apa. smirna şi aural bisericii. Creştinii o saptamana dupa Boboteaza beau apa din rauri. Ziua luminiloi. pe cand la nasterea Sa se aratase numai catorva persoane. ca şi cum acestea ar fi sfintite şi nu spala cu apa din rau în aceste zile." la fiecare dintre cele trei rostiri binecuvanta cu mana şi afunda crucea în apa.1) etc. iar stropirea fiecarui credincios inseamna impartasirea de siintenie pentru toti creştinii. la botezul Sau. ca simboale ale luminii lui Hristos. inseamna intrarea Domnului în Iordan. apoi şi fiindca se serbeaza cu solemnitate mare şi cu iktminarea bisericii. Stropirea cu busuiocul în cele 4 9atU ale lumii inseamna ca toti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA oamenii din cele 4 unghiuri ale lumii au sa primeasca botezul. biserica noastra în aceasta zi savarseste sfintirea apei mari (agheasma mare) la rau ori în biserica. care cauta dupa izvor (Psalmi 41. Iisus s-a aratat lumii intregi. Epifania.. Precum Moise a ititins mana asupra marii şi a despartit-o. 19+G+M+B+34) spre a simboliza ca. Botezul Domnului (Boboteazd. Ardtarea Domnului. simbolizand intreita cufundare a Domnului în apele Iordanului. care se facea în vechime în aceasta zi. E credinta la 61 . în semnul ca Iisus a sfintit apele prin botezul Sau. Botezul Domnului e sarbatoare la 6 ianuarie în amintirea botezului lui Iisus în Iordan şi a aratarii Sfintei Treimi. Cu agheasma stropeste preotul toate casele credinciosilor. crucea insemnand pe Hristos. Sarbatoarea se tine spre amintirea celor 3 aratari în public ale lui Iisus: paganilor.17). prin minunea din Cana. Anul il scriu spre amintirea timpului cand anul incepea cu 6 ianuarie. reprezentati prin cei trei magi şi prin steaua prevestita de Balaam (Numeri 24. asa preotul cu cuvintele „Tu insuti. intra aducerea aminte de darurile magilor.?i ne avertizeaza ca şi noi sa lepadam pe omul eel vechi si. Atingerea apei cu mana inseamna ca Duhul Sfant s-a pogorat asupra ei şi a sfintit-o. în ajunul sarbatorii se tine post şi se savarseste sfintirea apei mari intra amintirea botezului catehumenilor. botezul şi sfintirea apelor. Preotii binecuvanta casele credinciosilor şi scriu cu creta sfintita pe usile strophe cu agheasma initialele numelui magilor şi anul (de ex. La sarbatoarea Bobotezei biserica romano-catolica. Aruncarea crucii în rau. altii deriva aceasta numire de la imprejuvarea ca la botezul catehumenilor se ardeau multe iumanari. Sarbatoarea se numeste „Aratarea Domnului" şi pentru faptul ca.. intineriti. iudeilor la Iordan.

Maica sfanta numai în ieslea boului a aflat liniste. 22-5). în Test. act ritual tipic ca spalarile rituale ale Testamentului Vechi sau ca botezul prozelitilor şi insemna acea curatire sufleteasca spre care are sa se pregateasca tot omul prin penitenţa. pentru fiecare mucenic se face cate un brados. 0 alta legenda ne nasterii sfinte gospodar pi Betleem. în fuga Sa dinaintea urmaritorilor. adica moartea martirilor. este emblema sfantului evanghelist Luca. Cand Muntele Sinai de vifornita arbore. fiindca toate aveau ramurile foarte sus. Botezul pocaintei v. Botezul sangelui. ca eel ce scoate crucea din apa va fi ferit de orice boala în acel an. care ne curata şi ne sfinteste.. se aseamana jertfei de sange a Mantuitorului. se intrebuinteaza . Bradul mortului 62 . sub care Domnul a aflat scapare.21). Boul privea bland şi linistit. botezul fortat v. aburind şi incalzind cu suflul sau toata ieslea. precum mai inchipuie şi aşteptarea implinirii fagaduintelor date de Dumnezeu.impodobit cu daruri şi cu lumini . al stapanirii. Colacii şi pogacile acestea inchipuie veneratiunea ce se da celor patruzeci şi recunostinta pentru taria şi pastrarea credintei. Botezul lui loan. la nasterea Domnului. 42)." loan 14.. Botezul dorintei simbolizeaza iubirea deplina de Dumnezeu. Botezul dorintei i-au avut toti dreptii Testamentului Vechi. 8. Legenda ne spune ca. De aceea I Iisus i-a binecuvantat sa nu-i strice nici frigul. caruia mucenicii i-au şi urmat. Fiind arbore binecuvantat. iti vesnic verzi şi impodobit şi buintat de roma decor şi ca simb generarii. 32. Boul e animal curat. Vechi boul e şi simbolul indobitocirii. cuiele picioarele din molid. Botezul dorintei se mai numeste şi dorinta insasi de a primi botezul creştin. tot bradosi se numesc şi pogacile ce se fac şi se impart de pomana în ziua sfimilor 40 de mucenici (9 martie). Otrdtire. nici caldura şi sa ramana pururea verde. Bradul (Pinus) e arbore binecuvantat. Fiind inchipuie vesnicia De aceea se poarta (bradul mortului) ori la poarta a pe masa de poame şi cu zahs pomul mortului se planteaza pe se crede a fi arbore Hristos. ele inchipuiau acoperirea pacatelor. De aceea Maica Domnului i-a binecuvantat „sa umble lin şi sa aiba sat deplin". de care insa din oarecare pricini nu s-a putut impartasi cineva.VICTOR AG A popor. Brado$i (macinici) se numesc eolaeii suciti în forma unei figuri de om. art. Suplineste botezul apei şi simbolizeaza mantuirea deplina (Matei 10. Brace: imbracau preotii Testamentului Vechi cand intrau la serviciul divin. ori în chipul unui brad. Ma crenguta de aiba ce rontai insa n-a ajuns ajungand la guta a cazut dumnezeiesc zare dulce în ar fi luat impodobi mesele pomul de Craciun Bradul a fost Moise.ca pom de Craciun. Botezul femeiesc. n-a putut gasi adapost sub nici un arbore. A fost tipul botezului lui Iisus şi tipul crucificarii Lui. şi talharul de pe cruce (Luca 23. cu toate ca a practicat cainta şi virtutile creatine. Boul la ieslea Domnului reprezinta animalele curate şi e tipul talharului penitent de pe cruce. art. ca sa fie o legenda. Singur bradul s-a intins ca o satra. Legenda ne spune ca pruncul Iisus. dar numai daca aratam cainta sincera. Boul mai e simbolul puterii. Botezul lui loan (Botezul pocaintei) a fost un act simbolic. credinta şi implinirea voii sale („cel ce are poruncile. caci t numai bradul aceea prorocul zicandu-i: Tioamenii te-ar podoaba. Boul adesea inaripat. precum se vede din prefacerea lui Nabucodonosor în bou (Daniel 22 sj 30).

ca decor şi ca simbol al fecunditatii şi al generarii. 35). braul preotilor inchipuie puterea primita de la Dumnezeu de a savarsi cele sfinte („Cel ce ma incinge cu putere. spre rele. zicandu-i: Ti-as da frunze de aur. prin care se deosebesc de ceilalti credinciosi. abnegatie.. caci toate se clatinau puternic. Braul simbolizeaza şi cingatoarea lui lisus. lepadare de lume şi legatura preotului cu biserica.legenda ne istoriseste ca. Bradul mortului v. fmpodobit de lumini. impodobit cu poame şi cu zaharicale. Serveste deci ca un simbol al recunoasterii pacatoseniei şi al caintei. cu care a fost legat lisus de cruce.. sub numirea de pomul mortului. conform cuvintelor apostolice: „incinge coapsa ta. arhiman63 . ca sa aiba ce rontai pe drum. episcopii.35). Fiind pururea verde. art. nu din lux. era legat cu o funie de cruce ca semn ca el este delincventul. ci spre a-si acoperi goliciunea. acesta e şi simbolul puterii primite spre un scop mai inalt (Efeseni 6. cuiele batute în mainile şi picioarele Mantuitorului ar fi fost facute din molid. ca preotul sa stea totdeauna gata spre propovaduirea evangheliei. Bradul molid se crede a fi arbore blestemat de Domnul Hristos. zona) ce i-au imbracatprimii oameni. ce-i poarta preotii. 14. iti dau insa sa ai frunzele ve$nic verzi şi sa fii nemuritor. Mai inseamna abnegatie şi curatie. SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA Braul (cingulum. este intrebuintat de romanii nostri la nunti. nici pentru aparare. Dupa aceasta legenda rc ft luat creştinii obiceiul de a-si fmpodobi mesele de Craciun cu brad. Bradul. Luca 12. Fiindca sabia se leaga de brau. ca şi protopopii şi asesorii." (Luca 12. Bradul a fost binecuvantat de prorocul Moise. în graba mare insa n-a ajuns sa o manance pe cale si. dar oamenii te-ar despuia în graba de podoaba. Mai e şi o avertizare. Bradul. boul şi magarul unui gospodar plecara spre ieslea din Betieem. cu care s-a incins cand a spalat picioarele Apostolilor. se pune în ferestrele ori la poarta casei mortuare şi il gasim pe masa de pomana. în analogie. Magarul afland pe drum o crenguta de brad a luat-o în dinti. precum şi puterea de a invinge launtrul nostru aplecat spre ispita. 7). dupa o legenda. De aceea se poarta la conductul mortuar (bradul mortului). ajungand la iesle şi plecandu-se. Preotii ortodocsi poarta brau rosu. verdeata vietii viitoare. clericii peste reverenda şi în afara de functiunile religioase divine. conform obiceiului ca daca vinovatul nu-si putea duce crucea singur. De aceea prorocul i-a binecuvantat. bradul inchipuie vesnicia. nu putu sa se scuteasca de vifornita şi de tunete sub nici un arbore. aceste din urma doua categorii avand şi reverenda blanita rosie. Braul. Culoarea braului e o di-stinctie de grad ierarhic şi de onoare. cand i-au dus la rastignire. se planteaza pe morminte. numai bradul i-a dat un mic adapost. Ca simbol al vesniciei. ca sa fie noduros. Cand acesta s-a pogorat din Muntele Sinai. fiindca. Simbolizeaza gatirea vesnica a preotului în slujba lui Dumnezeu. dupa ce au pacatuit (Geneza 3. impodobit şi neimpodobit."). în noaptea nasterii sfinte.. Astfel de simbol are braul preotilor liturghisitori. crenguta a cazut la picioarele pruncului dumnezeiesc şi deodata s-a raspandit o zare dulce în staul. cu pomul de Craciun.. formeaza un insigniu special. mai inchipuie şi funia.

ce la ingroparea unui creştin o arunca preotul şi toti cei prezenti în groapa peste sicriu. vin). Dupa o legenda creştina. Comem. Dupa insusirea ei de lacomie este şi simbolul diavolului.") inseamna gatirea spre calatorie şi spre propovaduirea evangheliei. prescura. . sa vanda pe Mantuitorul... care insemnase pe Iuda.38). spre amintirea de mielul pascal (carnea. Bucatele creştinilor le binecuvanteaza biserica în semn de cerere ca darul dumnezeiesc sa le sfinteasca acelea s p r e folosul sufletului. Mai este apoi şi simbolul marii. u s t u r o i . Bulgarul de pamant. Sfanta Maica a binecuvantat-o atunci. apostolul Prusiei. care se i n a l t a pe aripile rugaciunilor ca o mireasma placuta spre cer. în icoanele Bunavest zugravita obicei one. X. Bucatele se sfintesc cu deosebire la Pasti. cand Maica Domnului se tanguia dupa Fiul ei. zicandu-i sa poata trai oriunde pe apa şi pe uscat. ) . broasca e animal binecuvantat. spre hrana corpului şi spre a sluţi intru marirea lui Dumnezeu. Brazde verzi pune poporul inaintea caselor în dimineata sarbatorii sfantului Gheorghe (23 aprilie). intrebuintate la ţ cultul toate mireasma side exala lapte in jurul Buns tiatio toare lizeaza omenesc deplina stomul. eel cu punga. adica a desertaciunii. art. Broasca o vedem figurata în ornamentatiile bisericilor monumentale.. indicata intre cele 7 fapte a le indurarii trupesti. insemna ca preotii sunt sluţitorii celor patru regiuni ale imparatiei lui Dumnezeu. în inteles simbolic. slanina. Bruno (it. de ierburile amare (hrean. Toate lauda virtutile mare a Sfin Mantuitorul amintirea Gavriil i-. şapte bucurii. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sfantul Gheorghe deschide pamantul pentru roduri. Asa este bunamireasma j tamaiei şi a altor ingrediente. virtutile şi a invrednicit Poporul nostr asemenea deosebire pentru ca Sfintei Fecioar starea ei de sociala. Braul a-I incinge („incinge coapsa ta. .). Cele patru culori ale braului. conform cuvintelor de la Geneza 2. Braul de panza al preotilor Testamentului Vechi e simbolul puterii de a savarsi cele sfinte. dar va ruga pe Maica Precista şi ii va da altii. precum?il a lumanarilor de ceara. de cina cea de taina (colacul de Pasti.. în asemanarea celor ale perdelei de la Sfanta. este icoana omului.VICTOR AG A dritii au brau violet. daca moare sa nu faca viermi şi sa nu se imputa ori putrezeasca. a vietii pamantesti. impreuna cu alte animale. istorisind ca şi dansa avusese 9 fii marisori şi i-a calcat un taran cu trasura. la case creştine patroana 64 .. ori mana de tarana. Bunamireasma (odorul) e s i m b o l u l ! fericirii şi al faptelor bune. în pamant şi chiar prin ziduri. monahii au brau negru. catre Dumi tele biblice 1. Este şi simbolul vadit al i m p l i -nirii datoriei creştineşti de a ingropa pe cei morti. broasca intalnita în cale a mangaiat-o cu obiceiul şi rautatea statornicita a lumii. scutit): sfant.' Bucuriile Sfintei Maice v. c e s e obisnuiau la cina pascala a Testamentului Vechi şi de inviere (ouale. aparat. în se roaga cate în gandului sfinte. în tovarasia corbului. 19: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce".. martir cu alti 18 tovarasi (ţ 1009). 7 şi 3.).: brunet. la 15. broasca este anume simbolul zgarceniei şi al lacomiei.

cultul divin. Serbarea s-a asezat intru amintirea momentului cand arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei ca. adica a sfantului loan Hrisostomul. prin alegerea Sfintei Fecioare. Dumnezeu a invrednicit-o sa fie maica lui Hristos. chiar în timpul Postului mare. a ridicat femeia din starea ei de decadenta. lapte etc. Bunamireasma mai este semnul de distinctie şi de marire al sfintilor. Pestele este simbolul lui Hristos şi este icoana creştinului. Buruieni amare şi otravurile sunt simbolurile pacatelor (Evrei 12. Toate cantarile şi citirile serbarii lauda virtutile fecioriei şi demnitatea cea mare a Sfintei Fecioare de a fi Maica Mantuitorului. spre cele sfinte. în zorile zilei se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inconţoara şi se tamaiaza casa de trei ori. Anuntiatio Beatae Mariae Virginis): sarbatoare domneasca la 25 martie. Buruieni amare consumau evreii la 65 . va fi intreg anul sanatos ca pestele. a florilor aduse la biserica. 21).). 15). Precum buretele e în apa şi apa e în burete. exprimata prin cuvintele biblice „iata roaba Domnului" (Luca 1. Buricul e simbolul nasterii. din treapta de jos sociala. Multe case creştine au aceasta sarbatoare ca patroana familiala. tot asa se tamaiaza curtea şi gradina. Simbolizeaza inceputul mantuirii neamului omenesc. cu care preotul la proscomidie aduna pe disc particelele. tamaia alunga toate relele. 29). mancand peste în acest praznic. Bunavestire (Blagovegtenie. care şi ei sunt intr-insul (loan 17. dupa obicei oriental. Buruieni amare se numesc şi ereticii cu ereziile lor. iar pe sub pomi se face foe. ci au fost ziditi de Dumnezeu. cu mainile ridicate în sus spre a inchipui ridicarea gandului ei spre cele inalte.38). Poporul nostru crede şi tine sarbatoarea asemenea cu Pastile şi o cinstesc cu deosebire femeile ca o recunostinta. Dezlegarea de a manca peste este o reminiscenta a timpurilor cand Postul mare se tinea numai cu sec. pe cand diavolul imprastie în jurul sau numai putoare. iar la liturghie aduna particelele de pe disc şi le toarna în potir. Poporul crede ca. la o inaltime cuvenita. asa şi Dumnezeu este în inima fiilor sai credinciosi. inchipuie buretele plin cu otet. cu care a fost adapat Iisus pe cruce (loan 19. pentru virtutile şi viata ei cea sfanta. otraveste pe eel ce i-a savarsit. Buretele (spongia) tescuit. fiindca ei nu s-au nascut. spre a insemna umilinta catre Dumnezeu. toate afierosite ca niste jertfe. care dupa moarte exala din corpul lor bunamireasma (mir. fiindca eel mai amar lucru e pacatul care mustra şi topeste inima. Buretele e şi simbolul legaturii stranse dintre Dumnezeu şi credinciosi. sfanta Fecioara Maria este zugravita cu mainile pe piept. în icoanele latine Sfanta Fecioara se roaga ingenunchind. de aceea se plineste liturghie deplina. iar focul sub pomi dezmorteste puterile nutritive pentru pomi şi plante. iar dezlegarea la peste indica insemnatatea sarbatorii pentru istoria mantuirii. în credinta ca focul atrage caldura verii. Dupa insemnatatea zilei se crede ca în aceasta zi se dezleaga limba pasarilor. pentru ca Dumnezeu. Adam şi Eva nu-i au. în icoanele ortodoxe ce infatiseaza Bunavestire.

care mancau la Pasti ierburi amare spre a insemna ca prin invierea Domnului au scapat din necazurile robiei pacatului. caci el fruntea celui ce saiuta crucea. mfranarea gandului şi a patimei. Cu ierburile amare şi cu azima ne recomanda biserica sa ne pregatim pentru ziua sfintei Invieri. precum cu care se stropeau jertfele şi poporul în minune dumnezeiasca este sfintirea semn de curatire sufleteasca. care cadea jos. c a n d jidovii la rastignire ii apasau pe cap coroana de spini. cum este usturoiul şi hreanul. Tipul lui. A fost sj la e Vechi şi o aminteg 3). O alta legenda ne marturiseste ca busuiocul a crescut din lacrimile Sfintei Maice. de aceea a fost invrednicit sa se faca cu el sfintirile şi chiar sfintirile de biserici. cautau intruna sa-i smulga şi principale.VICTOR AG A descantece. ierburi amare. Dupa o legenda. iar f u m u l i n c ] bun al Duhului Sfant din cadelnita mai 1 rugaciunii credincio nezeu „sa se indreptea ca tamaia inaintea li turnulet ne aduce ami casei de fericire inl Ornamentele de pe 1 de frunze. a fost isopul (Psalmi 50. Busuiocul acesta e r a în Test. oua etc. unde fusese ascunsa sfanta sfintirea apei se inmoaie o chita (festoc) cruce. rasarea din nou. 66 . în acelasi inteles cum s-a explicat mai sus. plante. ( fnseamna ca intreaţ deodata cu noi rugai catre Cei Prea InsAm curata este bine prill Dumnezeu. la Pasti. tamda metal. artistic l u c j j trei lantisoare şi in in scop de imprai bun. c u m de busuioc în apa deodata cu crucea şi se paganii aveau aci chiar templul stropeste intai spre cele patru regiuni Afroditei. dumnezeiasca este impartasirea darurilor iar în credinta poporului joaca un rol ceresti prin stropirea cu sfanta agheasma. Vechi. Pe langa came. apoi se atinge cu busuiocul sa-i starpeasca. biserica mai sfinţeste şi azi. ce le-a varsat pe cand urea dealul greu al Golgotei. I Cadelnita fa) turribulum. Busuiocul se apelor prin Duhul Sfant şi putere pare a avea putere conservatoare de apa. La Golgota. cu referire la Vinerea aceea a patimilor. 8) adica o minune dumnezeiasca. rasarise mult busuioc si. pentru ca acelea mai isnchipuie post şi curaţie. busuiocul a crescut din parul Mantuitorului. Obiceiul a trecut şi la creştinii cei vechi. Faptul ca la festanie Busuioc (Ocinum basilicum): planta intrebuintam langa cruce şi chita de mirositoare care şi în starea sa de busuioc se reazema şi pe legenda ca pe uscaciune isi pastreaza mirosul. insemnat în superstitie şi la ospatul pascal intra aducerea aminte de necazurile şi greutaple indurate în robia egipteana. busuiocul se pune la icoane. dar zadarnic. Cadelnita inchl magii au adus daj precum mai s i m b o M mironositele au pu unge corpul Domnuj Cadelnita inseamal focul simbolizeazi lisus. în urma acestei legende se crede ca busuiocul rasare numai daca se seamana vinerea. iar firul de busuioc rupt din chita de la Boboteaza aduce noroc în casa omului.

care singur poate sa reverse milostivirea Sa asupra celui raposat. p r e c u m mai simbolizeaza şi vasul în care mironositele au purtat mirul pentru a u n g e corpul Domnului Iisus la mormant. artistic lucrat." (Matei 10. fratele lui Abel şi fiul primilor 67 . iar fumul inchipuie mirosul eel bun al Duhului Sfant. tamdier) este un vas mic de metal. plante... Cafas v. toiag arhieresc. care se atarna de trei lantisoare şi în care se arde tamaie în scop de imprastiere a mirosului ei bun.. Coral: Cain (evr. Mai e şi simbolul pacii şi al rugaciunii în asemanare cu toiagul lui Aron. ca tamaia inaintea Ta. care s-a prefacut în sarpe. dupa asemanarea toiagului lui Moise. Caduceu. Fumul ce se inalta din cadelnita mai inseamna ridicarea rugaciunii credinciosilor catre Dumnezeu „sa se indrepteze rugaciunea mea. 3).. inseamna ca intreaga natura inalta deodata cu noi rugaciuni de adorare catre Cel Prea Inalt şi ca rugaciunea curata este bine primita inaintea lui Dumnezeu. turribulum. Cadelnita inchipuie visteria în care magii au adus daruri pruncului Iisus. 16). Cadelnita inseamna firea omeneasca. Cecilia. art. = om cu ajutorul lui Dumnezeu).". care a odraslit prin rugaciune. Forma ei de turnulet ne aduce aminte de frumusetea casei de fericire în Imparatia cerului. A fost şi la evreii Testamentului Vechi şi o aminteste şi Apocalipsa (8. Cadirea aceasta mai este şi o aducere aminte de miresmele cu care a fost uns corpul Domnului la luarea de pe cruce şi ingropare. Caecilia v.c Cadelnita (afumator. de animale etc. Cadirea (tamaierea) mortului se face în semnul ca rugaciunile noastre sa se inalte ca fumul tamaiei catre Dumnezeu. focul simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus.. Ornamentele de pe cadelnita. la varf cu doua capete de serpi incolaciti. Caduceul e simbolul privegherii pastoresti şi al prudentei dupa indemnul Mantuitorului catre Apostoli: „fiti intelepti ca serpii. precum şi de miresmele ce le-au dus mironositele la mormantul Domnului. cu figuri de frunze. incensator.

apoi craniul. 21) semn de cainta adanca a fost imbracarea în sac şi presararea cu cenusa pe cap (ninivitenii). Caldura (cdldura credinfei). simbolul bunatatii. simbolizeaza puterea de viata a sangelui şi a apei. Cainţa este o cerinta din cele mai de seama ale creştinului. Hr. astfel şi evreii sunt dispreţuiti. Calea strdmtd şi grunzuroasa e calea virtutilor. ea este calea vietii. frumoasa.. Prin insolenta („au doara. Caius. invidia şi talharia în opunere cu Abel. adica apa calda ce o toarna preotul liturghisitor în potir inainte de cuminecare şi rostind cuvintele „caldura credintei plina de Duhul Sfant". C. I 68 .. La cuminecare. sim-i bolizeaza calea raului. spre a-si putea ispasi pedeapsa. nu recunosc greutatea lor şi nu se caiesc. desi greoaie.15).i acum şi impartaseste prin cuminecatura rauri de apa vie. dar şi de * crutare. 6).VICTOR AG A oameni (Geneza 4. Precum Cain a fost exilat de la casa parinteasca şi de la fata lui Dumnezeu. martirizat în 59 d. Sf . dar nu se prapadesc." Geneza 4. 1). calea pacatelor. 34). şi turnand-o în forma crucii. singuratatea. 9) şi necainta sa. în Test. ca sa nu-i ucida nimeni. Caldura mai inchipuie şi pe Duhul Sfant care s-a pogorat în chipul limbilor de foe. ale carui ape le-a sfintit prin botezul sau. Cain e prototipul evreilor. asa şi evreii au incetat de a mai fi popor ales. rugaciunea. inseamna insusi raul Iordanului. care plange. la al carei capat ni se deschide frumusetea raiului. pe care are creştinul sa purceada. contemplatia.. Dumnezeu a imprimat lui Cain un semn. precum şi dorinta de indreptare şi astfel nadejdea iertarii. ca şi Cain pribegesc şi evreii de la pustiirea Ierusalimului incoace. sunt ca niste exilati (II Corinteni 3. Calea inchipuie firul de viata. 10) la dansul. care ne aduce aminte ca suntem muritori şi egali în fata morţii. Caldaruşa (agheasmatar) în care preotul poarta agheasma mare. caldura aceasta a Sfintei Euharistii ne starneste inchipuirea ca bem sangele viu al Mantuitorului. Inchipuie recunoasterea micimii noastre şi a dependentei de Dumnezeu. Simbol al caintei mai este şi vifa de vie uscatd. Comem. Cain este tipul celor ce-si ascund pacatele. Simbol extern al caintei e tardna. lacrimeaza primavara cand o taiem. a invataturilor dumnezeiesti. caci şi ei au sa cunoasca odata pe Mesia eel adevarat şi sa se intoarca (Zaharia 12. ce au curs calde din corpul neracit al Domnului (loan 19. a fost unul din cei 70 de apostoli (Romani 16. Vechi şi la popoarele orientale (Matei 11. la 5. V. = eel voios). care a zis „Eu sunt calea. şi adica pe urmele lui Hristos. care ne aminteste ca suntem praf şi cenusa. frumusetea cereasca Calea largd şi limpede. Turnarea caldurii (apei calde) în potir. Gaius (lat. în semnul crucii. 23) în Corint. Simboale interne ale caintei sunt: postul.. care este de fata . Semnul acesta a fost un obiect de groaza. respectiv sfinteste casele creştinilor. cu care în ajunul Bobotezei stropeste. reprezinta rautatea. cu caldura deci. simbolizeaza pogorarea corpului lui Iisus asupra bisericii creştine." (loan 14.

IX. 12) se numeste departarea. spre care nazuia fiecare sa ajunga macar o data în viata sa. facator de bine. ducand o viata ingereasca. Calistrat (gr. calea vulturului în vazduh simbolizeaza inaltarea Domnului. simbol al intristarii şi al resignarii la cele lumeşti. de la grec. se numeşte persoana care. Calugar (monah. Comem. apoi deasupra imbracamintei i se dau hainele ordinului şi celelalte insignii (matanii etc). care inseamna jugul lui Hristos. Calea laptelui pe cer. XII. schimnic. în zi de Sabat. = frumos.. Hirotesirea calugarilor se face de catre episcop ori de catre prepozitul manastirii. cam de 2000 de coti. Calista (gr. astfel şi monahii slujesc necontenit şi cu abnegatie lui Dumnezeu. eremit. Comem. eremit). anahoret. e calea pe care urea sufletele la cer. ce era permis sa o faca evreul Testamentului Vechi. la 27. Labirintul. sihastru. semnul totalei ruperi cu lumea şi analavul. calea inchipuie pe cei indiferenti fata de cuvantul lui Dumnezeu. în semn de lepadare totala a celor lumeşti. dupa traditia populara. la 1. iar mai tarziu cu altii laolalta în lavre şi în manastiri. invingator): sf. 2-13) şi pe care le putem savarsi şi noi în ziua Domnului. o haina lunga. monah). Acestea inchipuiau Ierusalimul pamantesc şi locurile sfinte. la 14. Mai intai i se face tonsura. Calea aceasta este tipul lucrarilor materiale indispensabile şi al faptelor bune (vindecari. IV. anacamilavca. monos. insotite de ruga69 . martir decapitat. Calea corabiei pe mare (Proverbe 30. singur (gr. paraseste lumea şi se retrage în pustie (de aici numirea de pustnic. IX şi 25. = frumos): sf. ascet. martira în Siracuza (t 305). în parabole (Luca 8. f o r m a n d toate un fel de labirint. în caz de nevoie. fara sa se vatame sfintenia sarbatorii. aşa şi inima celui slab credincios e usor influenţabila.la al carei capat ne asteapta prapastia iadului. saracacioasa. Calugarii simbolizeaza pe ingeri.19) inseamna nasterea Domnului din Preacurata Fecioara. mantia. art. Toate popoarele orientale au avut calugari. Precum trecatorii lasa urme în cale. precum acestia pururea slujesc celui Prea Inalt. 12).. în semn de umilinta. un asemenea om este amagit cu usurinta de orice ispita. = frumoasa): sf. Calea (drumul) Ierusalimului se mimea în evul mediu partea din pavimentul bisericii pe care erau incrustate din mozaic niste linii curbe şi cercuri. precum le-a facut Domnul Hristos (Matei 12. calea sarpelui pe piatra inchipuie Invierea lui Hristos din morti. pustnic). V. în scop de a ajunge perfectiunea morala. Ca imbracaminte calugarii poarta rasa.). camilavca. Calea Sambetei (Faptele Apostolilor 1. haina mantuirii. De aceea şi intrarea în calugarie poarta numirea de: chipul mic şi chipul mare ingeresc. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Calinic (gr. Comem. faptele indurarii. martir în goanele lui Deciu în Nicomedia. kalos geron — bun batran.

Simion (Matei 27 naframa. Calugaritele inchipuie aceeasi ca şi calugarii. dupa care fratii ii dau sarutarea pacii. poporul a poreclit Ispasul cu numirea de „Pastele cailor". Calul în secolele prime creştine era simbolul iutimii de a ajunge cat mai în graba la drumul invataturilor evanghelice. ce i-a parcurs Mantuitorul de la locul de judecare pana la locul de ingropare.VICTOR AG A ciunile precise. 4. Sfanta Maica voia sa nasca in 70 ieslea cailor. Mihail conduce sufletul celor morti prin vamile vazduhului. Numa-n ziua de Ispas Si si-atunci vreme d-un ceas. Via Dolorosa) e numit drumul de patimi. e acoperit cu un val de postav negru şi inconţurat de 4 lumanari aprinse. Pe cap poarta comanac alb din giulgiu intarit. 7 plangeti pt Iisus cade oara. 10. cu atat mai mult sa se straduiasca a trai o viata sufieteasca. şi coroana. Calul. în biserica romano-catolica. mai adesea pe o coasta 14 ori 15 monumente. (loan 19. La intrarea în calugarie isi tund parul în semn de lepadare de toata desertaciunea lumeasca. tulburand linistea sfanta. Ambele sunt locuri sfinte şi au popasuri cu monumente aducatoare aminte de patimile Domnului de pe acel drum şi de pe acel munte. Crucificarea Moartea (I cruce (loan 19. deodata cu punerea votului monahal. Valul negru inseamna ca dansul. iar lumanarile inchipuie ca.Intalnirea 5. au aceeasi imbracaminte cu aceeasi simbolica. Tot Calvar se numeste şi Muntele Maslinilor. cu icoanele pictate ori plastice ale momentelor introdus numirea dominican a locurilor Calvarului o cruciulit Drumul 1. Precum sf. Fiindca nu toti creştinii pot sa ajunga la locurile acelea sfinte. numite statiunile calvarului.42). Camasa manful eel prestolului Iosif si Domnului panza de ii de ingropare mirodenii cu care a ingropare ţ la fiecare h un X. monogramul Camasa necusuta. semnul de logodire cu Hristos. asa creştinii işi arata evlavia şi cinstea fata de corp. fund intrebuintat la razboaie. ce trebuie sa o pastreze conform voturilor monahale. a murit pentru lume şi pentru toate placerile ei. luminata de invataturi sfinte. la hirotesire novitul se prosterne la pamant cu fata în jos. în cimitire. scara pe care e dus mortul la groapa. Calul este animal blestemat de Maica Domnului. bisericile ridica în edificiul lor. 11. Calvar (Drumul crucii. al fecioriei. De aceea Maica Domnului a blestemat caii. inelul care inseamna credinta şi iubirea nesfarsita ce trebuie sa o aiba catre Iisus. fata de vasul sufletului prin aceea ca il due cu pompa cuvenita la locul de odihna şi il inmormanteaza. tropoteau şi larmuiau în staul. ce simbolizeaza nevinovatia şi votul fecioriei. Pilat (loan 19. murind el pentru lume. " ?i a iubirii * intreg e simb are sa ramana . pe strazi. e simbolul razboiului şi al judecatii. In urma acestei legende. La hirotesie calugaritele primesc de la Episcop valid. E dezbracat apoi de hainele obisnuite şi imbracat în vesmintele ordului. Calaretii celor patru cai din Apocalipsa (6) inseamna pe cei ce indeplinesc judecata eterna. Dupa o legenda. în ciuda tuturor rugamintilor ei de a-i face liniste. acestia. ca simbol al curatiei corporale. ingereasca. Calul sfantului arhanghel Mihail se numeste nasalia. spre a simboliza ca deodata cu lepadarea hainelor lumesti are sa lepede şi moravurile lumesti. unde a patimit Domnul. rostindu-le: Fiindca nu ma ascultati Voi intruna s-alergati Si sa nu mai aveti sat.

se cere ca drumul Calvarului sa urce pe un deal şi sa aiba o cruciulija de lemn la fiecare statiune. 24). 7. fara maneci. 28). Vechi. Calvarul s-a introdus dupa cruciade. ce-i poarta calugarii pe cap ca insigniu monahal la serviciile divine şi este simbolul intristarii şi al resignarii la cele lumesti. acoperamantul eel dintai şi eel mai dinţos al prestolului. la 18. lisus ia crucea pe umar (loan 19. inchipuind unitatea credintei şi a iubirii în biserica. 6. 4. 25). katasarka). 14. 2. Spre mai buna imitatie a locurilor sfinte. tot camila se numea şi funia groasa a corabiei). Dupa insusirea de a-si putea roti ochii în orice parte ar vrea. lisus cade a doua oara. Pilat osandeste la moarte pe lisus (loan 19.. Mai e simbolul folositorului şi e numita corabia desertului. 9. kaama . confectionata din panza de in. spre a simboliza giulgiul de ingropare al Domnului. 12. Camila e simbolul rabdarii. Luarea de pe cruce (loan 19.momentelor de patimi. al supunerii. prin care abia putea trece un om. care are sa ramana una şi neprihanita. fiindca ea poarta caravanele prin marea de nisip a desertului. Ingroparea (loan 19. Cameleon. Camasa dintr-un intreg e simbolul bisericii creştine. Cade sub greutatea ei. inchipuie giulgiul cu care Iosif şi Nicodim au infasurat corpul Domnului Hristos. 71 .16). E confectionata din panza de in. ca sfoara la fiecare latura a prestolului sa formeze un X.30). 8. e muiata în mirodenii spre inchipuirea miresmelor cu care a fost uns corpul lui lisus la ingropare şi este legata astfel. Drumul crucii are urmatoarele statiuni: I. 5. Camasa (gr. lisus zice femeilor: „nu Ma plangeti pe Mine. Dezbracarea (Marcu 15. VII. Camil (gr. 3. al umilinţei şi al temperaţiei. intemeietorul congregatiei camilianilor pentru ocrotirea bolnavilor şi muribunzilor (f 1614). S1MBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Camasa preotilor din Test. = copil de jertfa): sf. Camasa lui lisus a fost dintr-una şi necusuta. tesuta dintr-una. în ornamentaţia externa a bisericilor monumentale il aflam sub raportul numitei simbolizari. şi de a-si putea schimba cu usurinta culoarea pielii sale în alta culoare. el este simbolul fatarniciei şi al nestatorniciei. Veronica ii intinde naframa. elaon = a domoli): e un comanac. inchipuia integritatea sufleteasca a preotului şi a fost tipul stiharului din biserica creştina. Camilavca (gr. necum o camila.Simion Cirineul ajuta la ducerea crucii (Matei 27. monogramul Mantuitorului. 42). Comem. 10. „Trecerea camilei prin urechile acului" inseamna în Biblie ceva neprobabil. 13.caldura. 32). aproape cu neputinţa {Urechile acului s-a numit o poarta a cetaţii Ierusalimului." (Luca 23. un soi de soparla. Vechi printre animalele necurate (Levitic 11.38). primindu-si numirea de la urzitorul lor. Moartea (loan 19. II aflam în Test. calugarul dominican Alvar. Crucificarea (Marcu 15.Intalnirea cu Sfanta Maica Fecioara. 17).30).. II. Cade a treia oara. lunga.

daca se fac cu credinta. Arderea candelei e un mijloc de inaljare a sufletului catre Dumnezeu si. Canafuri v. şi creştinii ard la morminti şi acasa candela în memoria repauzatilor. art. e simbolul umilintei. dupa o viata de credinta vie. Prefacerea apei. Candela sau lampa eterna e antitipul candelei de aur. plin de toate bunatatile. ca product de plante. 8) la rugamintea plina de credinta. şi numai pentru sfaramaturiie din masa indurarii şi a harului. precum şi al rugaciunilor publice. Cererea ei. pe preoti. art. Canaaneanca (Matei 15. care invinge toate. Ruga ei e tipul rugaciunii de mijlocire (pentru vii şi morti). de evlavie. Clopotnita. eel mai productiv pamant.VICTOR AGA Campanar v. este şi simbolul credintei. fiindca nu se departeaza pana ce Iisus nu-i implineste cererea. Cea dintai dintre minunile Sale a facut-o Iisus în oraselul Cana. care lumineaza şi intareste pe cei ce umbla în caile Domnului. uleiul. Domnul Hristos vindeca pe fiica Canaanencei. Clopote. Acest prilej de nunta i-a folosit Mantuitorul spre a-si arata puterea dumnezeiasca. pe sluga sutasului (Matei 8. ce era destinata pentru curatire. Cana. Nou intr-o fiinta evanghelica. care sunt bineprimite. . Chiril Alexandrinul explica minunea în sensul urmator: mireasa e omenirea. Ciucuri. de nadejde şi de staruinta a acestora. A fost şi în Test. simbolizeaza ca fiinta lui Israel are sa se schimbe cu Test. vinul ce se gata este legea. pentru ca evreii obisnuiau sa porecleasca pe pagani cu numele de „caini" din cauza idolatriei şi a necuratiei morale a acestora. mirele este Hristos. cu nadejde şi cu cerere potrivita. dansa se aseamana cainilor. Vechi casatoria era privita ca simbol al legaturii lui Dumnezeu cu omenirea. arzand intr-insa. ce ardea necontenit deasupra chivotului din templu şi simbolizeaza lumina eterna. care a pregatit-o Iisus prin minunile Sale şi prin care aduce pe toti oamenii la nunta Sa. unde a prefacut apa în vin. care ne este fagaduit şi noua dupa o viata adevarat creştineasca. simbolizeaza imparatia lui Dumnezeu. carora avea sa se propovaduiasca numai mai tarziu 72 imparatia lui Dumnezeu. mai buna decat cea dintai. Prefacerea apei în vin este tipul Sfintei Euharistii. Canaan (Geneza 15. Canaaneanca mai e simbolul staruintei în rugaciune. Ca reprezentanta a paganilor. Candela e un vas micut. marirea Sa (ceasul) şi menirea de a mantui lumea. materials. ce i-a fagaduit Dumnezeu lui Avraam şi semintiei lui ca rasplatire a credintei. cu prileţul unei nunti.7). 21-28) e chipul paganilor. Campane v. vinul prefacut este evanghelia. patria cereasca şi raiul cu bunatatile sale mari şi neasemanate. art. şi pe temeiul careia Iisus impartaseste vindecarea. în care se arde untdelemn. are aceeasi insemnatate şi simbolica precum are şi lumanarea de ceara. spalare corporala. fiindca în Test. iar nunul inseamna pe servitorii evangheliei. Vechi ca simbol al binecuvantarii şi se arde ca un semn de aducere aminte şi de rugaciune pentru cei morti.

ca vrajmasj ai sufletului (Psalmi 21. Credinta este adesea simbolizata printr-o figura de caine. Proverbe 26. care cu lumina dintr-insa simbolizeaza iubirea. Candelabrul (hows) cu mai multe ramuri. simbolizeaza cantarile celor 9 cete ingeresti. Iisus insusi a cantat cu apostolii (Marcu 14. a trait intr-o pestera umeda 73 de ani numai în rugaciune şi post (manca numai o data pe saptamana verdeturi crude şi nesarate). adica rugaciunea de consacrare. Candelabru (policandru. VI. al imparaţiei lui Dumnezeu pe pamant. se regleaza sub David). Caini multi inseamna pacatele. 26). atarnat în cupola naosului. sfant cuvios pe timpul lui Teodosie eel Mare. Dupa simbolica luminilor sale mai inchipuia şi cunostinla ce a revarsat-o Dumnezeu asupra poporului ales. Comem. De aceea cantarul mai e si 73 . Cantorii. inchipuie cerul cu multimea stelelor. Are aceeasi insemnatate ca şi sfesnicele. Cainele în Test. atarnat de cerime în mijlocul bisericii. Candid (lat. Cantarul (Cumpdna) e simbolul egalitatii. saraci şi neputinciosi. Candelabrul de aur din Sfanta Testamentului Vechi a fost simbolul teocratiei. Pentru insusjrea sa de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA fidelitate. pana cand este în tabernacul Sfanta Euharistie. Efeseni 5. Apostolii indeamna la cantare duhovniceasca (Coloseni 3. 22. Canonul. O gasim şi în Test.19-31). Cainele este chipul pacatosului recidivist (II Petru 2. Cele trei impartituri mai mari ale canoanelor sunt simbolul Sfintei Treimi. de sfintire a Sfintei Euharistii la liturghie simbolizeaza plinirea misterului celui mare al prefacerii painii şi vinului în adevarat corpul şi sangele Domnului.Candela eterna arde vesnic în fata chivotului. cu irmoasele lor. Eusebiu il aseamana cu diavolul. prezent în Sfanta Cuminecatura. Cdinele mut este simbolul pazitorului nedemn (Isaia 56. cainii sunt chipul celor milostivi şi drepti. art. în numar de 9. precum şi al preotilor. la 10. luminos): sf martir din cei 40 de la Sevaste. bolnavi. Cainii sunt chipul pazitorilor fideli. cainele este simbolul virtutilor creştine. care poarta grija celor napastuiti. în Test. polileu): un sfesnic cu mai multe ramuri. . 6). 19). iar sf. De regula are culoare rosie. al masurii drepte. nu se stinge niciodata din inima Domnului Hristos. 11) şi al maniei. Vechi (la trecerea prin Marea Rosie. al dreptatii ceresti. Cantarea bisericeasca simbolizeaza cantarea ingerilor inaintea lui Dumnezeu şi serveste spre inaltarea sufletolui şi nobilitarea inimii. 10). Vechi e numarat intre animalele necurate (Exod 22. şi evreii de azi numesc pe creştini cu numirea de goimi-caini.Alt Candid. comemorat la 9 martie. Vechi este simbolul paganilor şi al popoarelor de alta lege. 16. Canoanele Utreniei. în parabola bogatului nemilostiv (Luca 16. 31). = stralucitor. Cantaretii v.

în opunere cu cei drepti şi blanzi. care nu au corp pamantesc. art.VICTOR AG A simbolul mortii şi al judecatii eterne. Cantorii (cdntaretii) prin cantarile de strana inchipuie pe ingeri. în cimitire ori pe locul de aratare al vreunei minuni dumnezeiesti. Cappa v. care se inalta cu gandul spre cele de s u s (Coloseni 3. iar de aici lumea cobora (Luca 10. mai fricoase şi foarte simtitoare. regi. balaurii din Apocalipsa. care se aseamana cu oaia. Atat echinoctiul cat şi cantarul inseamna dreptatea şi alegerea roadelor. simbolizand multimea pacatelor şi greutatea lor covarsitoare fata de virtutile agonisite. Simbolizeaza darurile de expiere şi sunt o aducere aminte de eel repausat. Ziua şi sarbatoarea sf. Cumpana dreptatii în icoane e tinuta adesea de o mana nevazuta. Alba. Capete cu aripi zburand prin nori inchipuie pe ingeri. Capra adica este m a i zburdalnica. adica inchipuie lacasul lui Dumnezeu şi se poate savarsi sfanta liturghie intr-insa. Craniul. pe timpul echinoctiului. art. Daca este sfmtita de arhiereu. art. Precum 74 . e semnul bunei cresteri. 9). Caprioarele şi cerboaicele sunt a n i -malele cele mai gingase. legata de biserica. intr-un platan (talger) cu o basma usoara. saceltum. al bunei-cuviinte şi al moralei. Capela (oratoriu. Capul acoperit al femeilor la s e r -vicii divine. în icoanele judecatii din urma cantarul dreptatii eterne il tine sf. iar toamna cu roadele ei inchipuie moartea şi timpul judecatii vesnice. Cantatul cocosului e signalul desteptarii la rugaciune. iar în legatura cu cocosul Sfantului Petru este avertizare la penitenta (v. Capitala tarii simbolizeaza în Test. Vechi pe maica celorlalte cetati şi de aceea se inchipuia mai inalfata. ori e o bisericuta zidita la case particulare (la episcopi. care neincetat inalta mariri şi laude sfinte lui Dumnezeu. Spre capitala se urea. Capete se numesc colacii ce se impart la pomana pentru odihna celor morti. 30). Cap de mort v. inchipuind faptele bune. iar intr-altul are o piatra de moara. paraclis) este o incapere mica. nobili). 1). cum il cere Apostolul P a v e l (I Corinteni 11). S-au strans deja toate fructele şi roadele şi se pot alege cele bune dintre cele rele. mai salbatica decat oaia. are acelasi simbol ca şi biserica. arhanghel Mihail. De aceea s u n t simboalele gratiozitatii şi ale frumusetii ideale (Cantarea cantarilor 2. ci numai daruri şi puteri sufletesti. capra m a i simbolizeaza şi pe creştinii adevarati. Ele adulmeca şi c e a mai neinsemnata miscare. Mai multe capete au numai demonii. pacatosi. Capra în asemanarile şi în icoanele Sfintei Scripturi simbolizeaza pe oamenii cei necredinciosi. Fiindca ea se urea pe stand şi pe locuri neajunse de alte animale. Mihail (8 noiembrie şi 29 septembrie) este tocmai în zodia cumpenei. Cocosul).

iar în multe parti (Banat) familialii barbati umbla. asa se cade mai ales în fata lui Dumnezeu sa stam cu capul descoperit. este simbolul vietii. cu capul descoperit.. adica focul Duhului Sfant. sa se rusineze. ce se dau de pomana atat cu ocaziunea inmormantarii. Creştinii isi descopera capul în fata lui Dumnezeu la rugaciune (in opunere cu paganii. Carbunele este simbolul invierii corpului. turcii) şi în credinta ca ei fata de Dumnezeu. art. paos) ca pe niste jertfe. peste sicriu. Capul descoperit (capul gol) la rugaciune inchipuie reverenta. Impletitura rotunda de pe colacul popii ar fi sa reprezinte cununa de biruinta. leagana darurile (coliva. în semn de prietenie. Cu ocazia inmormantarii. daruri. sa fie cu supunere. Carţa arhiereasca v. C. Ele sunt de aMe) p}prinoase. sunt deci semne de aducere aminte de acesta şi un indemn de mţaciune pentru dansul. la 1. ca simbol de doliu familial. din care o parte reveneau preotilor sluţitori (Levitic 7. spre a aminti ca corpurile vor invia odata intru marire. ci fiu. astfel descoperirea capului denota necinste şi senzualitate. sunt fii şi mostenitori („nu mai esti rob. 14). Precum în viata sociala ne descoperim capul la intalnirea unui prieten. Carmazin. aduse ca jertfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA lui Dumnezeu intru iertarea pacatelor raposatului. precum carbunele în foe isi pierde negreala. şi preotul care slujeste pomana ridica. în semn de onoare şi de jale. 7). cei prezenti petrec pe adormitul în calea vesniciei cu capetele descoperite. cat şi la pomeni. fara sa putrezeasca. se arunca carbuni din cadelnita. evreii. simbolizand micimea şi smerenia adanca fata de atotputernicia lui Dumnezeu. eel pacatos se spala de negreala pacatului. prin sffintul botez („apa şi din Duh")." Galateni 4. 75 . = iubirea faptuitoare). se reduce la darurile leganate din Test. Sf. a fost martira în varsta de 89 ani în goanele lui Adrian. Capul descoperit este şi un semn de jelire. care sa o dobandeasca raposatul dupa faptele sale şi cu mijlocirea rugaciunilor familialilor şi ale bisericii. Carbunele e simbolul sfantului botez dupa impreţurarea ca. Vechi. VIII. (f 120). Toiag arhieresc. supunere catre eel Prea Inalt. în fata unui superior. Obiceiul de a se oferi preotului sluţitor colacul eel mai mare. asa sa piara boala de la eel bolnav. La descantece. numit capul popii. Capete se numesc dupa credinta ca ar personifica pe eel raposat. iarna-vara. stima şi supunere. în groapa. numiti capete. Capul popii se numeste unui dintre eolaeii.acoperamantul capului face pe femeie sa-si tina capul plecat în jos. în apa descantata trebuie sa se stinga trei carbuni în apa.. smerenie. Tatal eel •preabon. domnitor. lana rosie ce se ardea la sacrificiul vacii rosii. Sta mii de ani sub pamant. Comem. Caritas (lat. în decurs de noua zile dupa inmormantare. colac. respectiv de buna-cuviinta.

s-a luat numirea pentru rastimpul de la Craciun pana la Duminica lasatului de carne. barbatesc): sf Carol eel Mare a fost misionar al creştinismului (f 814). art. iar Sfanta Euharistie se expune spre vedere publica în semn de cerere de iertare de la Dumnezeu pentru necuviinţele carnevalului. dupa etimologia de la caro = carne şi levare = ridicare.. tare. deoarece casa sta în cea mai stransa legatura cu omul şi cu viata lui materiala şi sufleteasca. prin focul jertfei. al senzualitatii şi al omului muritor (Psalmi 77. 20). Caruntetea mai inseamna şi urfelepciune. Casa e simbolul familiei şi al neamului („casa lui Levi. Genealogia. = scump. sfarsitul carnevalului. precum sangele inchipuia sufletul insusi. 14). adica inchipuie ultima zi de mancare de carne inainte de Postul Mare şi anume Duminica lasatului de carne. Carol (lat. Carul tras de heruvimi inchipuie tronul lui Dumnezeu (Ezechiel 1. 17). ale carui roti le constituie cei patru heruvimi (Ezechiel 1). le-cu untdelemn intrarea lui caselor noastre nezeu în casa vantat-o şi a urmasilor ace la casa noua este o casa lucrare şi infi seste cu rugaciune. Caruta de foe mai inchipuie şi tronul lui Dumnezeu. Carolina (lat. iar în biserica catolica Martea grasa. ce trebuie respectat: inaintea celui carunt sa te scoli şi sa onorezi fata celui batran (Levitic 19. Caruta de foe este insigniul profetului Hie. ca un semn de rasplatire a faptelor lor celor bune. bisericile stau deschise în decursul acestor zile. carnea simboliza organul sufletului. inseamna incetarea de a mai consuma carne. Casa de Casian staret al manastirn al sfantului cesc (f 433). Cartea neamului v. 32). La sfintirea temeliei ne rugam ca Dumnezeu sa o intemeieze pe piatra cea tare a evangheliei. Matei 16. Serbarile şi petrecerile din carneval sunt ramasite de ale bachanalelor şi saturnaliilor pagane. Carunt. 44). atai vartos în casa şi Zaheu (L a intrat în a casei acestuia se pogoara nezeu şi asupra ca urmasi ai A porunca Domnu prin case.": Psalmi 134. în sens mai larg. Comem. Arderea carnurilor pe altar simbolizeaza ca omul se preda cu tot corpul sau lui Dumnezeu şi ca. la 9. Casa creştinului are sa fie plina de har şi ferita de tot raul. Pentru oamenii cei buni. La sacrificii. Psalmi 17. se curata de pacate. Credinciosii bisericii apusene petrec cele trei zile din urma.1.. la 28. fost fulgeratoare. Casula (d bisericii apusene şi jugul lui H Castrum Catacomba creştinii. V. nici altceva rau. Carneval. 10-12). iar în biserica apuseana pana la Miercurea cenusii. batranetile constituie un dar de la Dumnezeu.VICTOR AG A Carnea: în Sfanta Scriptura este simbolul neputintei şi al slabiciunii (Iov 10. Capul carunt în Sfanta Scriptura simbolizeaza cununa de lauda (Proverbe 16. 11. 31) ce o da Dumnezeu oamenilor celor drepti. Casiu (1 (t 260). cand a intrat Iisus primeasca s vrednicia. cu parul carunt („Si parul lui alb ca zapada": Apocalipsa 1. în tim] 76 . cu alaiuri şi cu procesiuni alegorice. Casa o sfinteste biserica. cuvioasa (ţ 1879). care a fost rapit la ceruri în caruta de foe. iar credinta celor ce vor sa o locuiasca sa nu o strice nici vantul ispitelor. La intrarea în casa noua aceasta se sfinteste intra aducerea aminte de mantuirea lui Zaheu. = scumpa): sf. Dumnezeu Tatal este infatisat ca un batran plin de intelepciune. Comem. 26.

ca semn ca intru acestea a vietuit şi a murit raposatul. Catafalc. Sfestania se mai face la casa noua spre a inchipui ca aceasta este o casa creştina şi ca creştinul orice lucrare şi infaptuire o incepe şi o sfarseste cu rugaciune. în biserica latina în partea evangheliului). care inchipuie dat putere Apostolilor şi ne da şi noua minte şi pricepere de a vesti evanghelia. ca urmasi ai Apostolilor. Are aceeasi simbolica ca paraelisul ori ca biserica. care a 77 . Comem. Casa de veci v. Sicriu. castrum doloris) se numeste un sicriu gol. dupa porunca Domnului. cu toata vrednicia. X. atat în casa materiala cat mai vartos în casa sufletului lor. Era de o credinta rara. Simbolica: vezi la aceste articole. le-au binecuvantat şi le-au uns cu untdelemn. invelit în negru. pe care se pune racla cu mortul. Casula (de la casa = cort). Catafalc (tumba. simbolizeaza crucea şijugul lui Hristos. intocmai ca şi Zaheu (Luca 19). avertizand la prediCeruY. nume grec. Simbolizeaza locurile inalte unde a cuvantat Domnul. Tot asa sa aşteptam şi noi intrarea lui Dumnezeu spre sfintirea caselor noastre. Tot catafalc e numita şi estrada. a urat „pace" casei acestuia şi a binecuvantat-o. Ca loc de ingropare a martirilor şi a creştinilor. la 25. file a c o p 6 i a m a t f i a \ a m a \ m p o ™ m -bel. a binecuvantat-o şi a revarsat darul Sau şi asupra urmasilor acestuia. peştera subterana. Casian (lat. Patroana scolilor superioare (f 307). masa sau stelajul imbracate în negru şi asezate în mijlocul bisericii. art. Comem. = sarac): sf preot şi staret al manastirii din Marsilia. ca simbol al Duhului Sfant. Catacomba. de pe care se tin cuvantarile. scaun predicatorial): un scaun infipt la oarecare inaltime în zidul de stanga al bisericii (in biserica orientala deasupra tronului Nascatoarei. Caterina. inseamna: curata. care.intrat Iisus în casa lui. scriitor bisericesc (t 433). unde creştinii. la 10. la 29. C: mare martira în Alexandria. = sarac): sf martir (f 260). are şi insemnatatea mormintilor. în timpul persecutiilor. iar în sens mai larg iconostasul. XL Catedra (amvon. Casiu (lat. Mai are un crucifix. fost soldat roman în legiunea fulgeratoare. Castrum Doloris v. Precum Mantuitorul a intrat în casa lui Zaheu. II. Creştinii au sa primeasca şi ei pe Mantuitorul. felonul bisericii apusene. art. inca au vestit pace prin case. Sf. ucenic al sfantului Hrisostom. Ecaterina. se adu- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nau la rugaciune. Se mai pun pe el crucea şi evanghelia. ce se intrebuinteaza ca efigie la requiemul (parastas) pentru eel raposat şi inchipuie corpul celui mort. Comem. astfel se pogoara pacea şi indurarea lui Dumnezeu şi asupra caselor sfintite de preoti. precum a intrat Dumnezeu în casa lui Avraam. Catapeteasma se numeste perdeaua de la usile imparatesti. Deasupra are de regula un acoperamant.

simbolizeaza puterea invataturilor creştine. Precum exista zile bune şi zile rele (critice). Ore. Celestin seamna: ceresc." Centrul bisericii locul naosului. spre a se tamaia casele. iar citirea lor inseamna multumirea ce creştinii o aduc lui Dumnezeu pentru bunatatile şi invataturile ce le-a dat oamenilor prin patriarhi. Simbolizeaza rauti mile şi poftele corporal sa le sageteze.. E insigniul acelor martiri care au fost aruncati şi martirizati în cazane cu smoala clocotitoare. tot asa şi sufletul omului vieaza şi daca nu mai este în invelisul sau. 14) şi un vultur. iar mintea spre primirea invataturilor sfinte. sa intra în biserica.. „a facut-o intr-un ceas rau". ceara ne indeamna ca inimile sa ne fie pururea inmuiate şi aplecate spre pocainta. simboale ale credintei. pe care patronul. şi cat de prudent trebuie sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. al Regi 14. Orologiul ne avertizeaza sa laudam pe Domnul în toata vremea şi mai ales la timpurile anumit determinate. Catui. ~ la portile bisericilor nic. în corp. Cecilia (lat. Precum ceara e adunata de albinele 78 curate. art. Masinaria e chipul sufletului. nascut din Preacurata Fecioara Maria. astfel şi corpul moare. la 22. Leii. Ceasuri v. Cel de sus = ieste sus. simbolizeaza aceeasi ca şi cadelnita. „Cati în Hristos" se canta în locul Aghiosului la cateva sarbatori (Botez. ap. precum şi simbolul iadului. 15). Cecilian. Catedra are ca insigniu: crucea.. ce se savarsea în aceste zile în primele veacuri creştine şi simbolizeaza curatirea şi innoirea sufleteasca prin botez.) ca aducere aminte de botezul catehumenilor.. Cavou = criptd (v. iar gaoacea e simbolul corpului. asemenea inchipuie ceara corpului lui lisus. Comem. precum invelisul e mort daca i se ia masinaria. Lumdnarea de ceara). Petru d. în cerun Celest. apostolul Spaniei catre sf. papa Romei (f 4 Cel rau = diavol Centaurul: un cal şi avand grumazul care trage cu s a g e a t a .1-a dus ceasul rau". ca determinatiune de timp. Comem. are în credinta poporului insemnatatea sa deosebita. Hr. = cea oarba): sf fecioara şi martini în Roma (t 200). predicat din acest scaun. sub barbatilor. care sunt tipul virginitatii.VICTOR AG A carea lui Hristos eel rastignit (Galateni 6. Catismele din Psaltire sunt o aducere aminte de patriarhii Testamentului Vechi. Precum masinaria ceasului umbla şi fara invelisul ei. simbolul puterii. în urma careia pacatosul nu poate privi la cele sfinte. ca inmulti: Psalmi viteaz (Numeri (Ezechiel 17. „sa fie intr-un ceas bun" sunt rezultatele acestei credinte. 9. care simbolizeaza superioritatea cuvantului dumnezeiesc. daca isi pierde sufletul. De obicei morativa. 22 5. Zicalele: . art. Ceara simbolizeaza corpul lui lisus. Cedrul (cedrus L mai mare şi mai Pentru trainicia al nemuririi. ce se propaga din acel scaun şi care invataturi au sa strabata ca urletul leului. Ceasul ne mai aminteste cat de repede trece timpul în vesnicie. Ceata e simbolul intunecimii pricinuite de pacate. ce sprijina în spatele lor catedra predicatoriala. Ceasul. Prin maleabilitatea sa. vas mic pentru tamaiere. Cazan clocotitor este semnul nenorocirilor şi al primejdiei dusmane.. literele . Psalmi puternici în Test cu cedrii (Isaia 2 simbolul maririi (dreptul . II folosesc şi creştinii. ancora şi inima. (v. unde „e focul nestins şi vapaia arzatoare". astfel sunt şi ceasuri rele aducatoare de nenorociri. Ceasul (orologiu) din turnul bisericilor e simbolul vietii omenesti.). art. IX. nadejdii şi iubirii creştine.

6) şi al lui Mesia (Ezechiel 17. inseamna: ceresc. patimile şi poftele corporale. Cenuşa. arborele eel mai mare şi mai puteraic din Palestina. Romanii pastrau în urne cenuşa de la arderea mortilor lor. ce omul trebuie sa le sageteze. care trage cu sageata. care locuieste sus. art.. La evrei era simbolul caintei adanci şi al jalei mari. patronul. Celest. biserica.) se sfinteste cenusa din arderea rachitei. Psalmi 91. la 8. Cei de sus = Dumnezeu. la nas. Cenusa e simbolul desertaciunii şi al nemerniciei („praf şi cenuşa suntem. la 15. inainte de a •atom.13). literele A (alfa) şi O (omega). e simbolul mortii şi al desertaciunii vietii pamantesti. Pentru trainicia sa era simbolul puterii. Ceciliu (lat. Petru şi Pavel. Simbolizeaza rautatea lumii. Celestina.. 79 . sub policandru.Cecilian. 15). 9. sfintit şi asezat de catre sf ap. Creştinii primi i?i puneau cenuşa pe cap la inceputul postului spre a simboliza inceperea penitentei. în casa lui Dumnezeu.32-37) şi spre a simboliza ca aceste membre sa fie deschise pentru virtutile creştine. pe care e scris anul zidirii. al unui popor v/'feaz (Numeri 24. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Centrul bisericii inchipuie interiorul corabiei lui Noe şi inseamna ca biserica e un loc de mantuire sufleteasca şi trupeasca pentru lumea creştina.. Vechi erau asemanati cu cedrii (Isaia 2. II gasim de obicei la gortile bisericilor zidite în stil romanic. sa le rapuna. nume latin.Hr. Cei rau = diavolul."). apostolul Spaniei. ninivitenii au postit şi au facut penitenta presarandu-si cenusa pe cap. Cedrul mai mic e simbolul maririi sfintilor lui Dumnezeu ţdreptul . eel orb): sf. în naia barbatilor. 12). Cerberul cu trei capete. V. Cantarea cantarilor 5. Comem. în ceruri.. Sf Celest: papa Romei (ţ 432). pastrata de la Floriile anului trecut. precum a fost barca lui Noe pentru familia acestui drept. ca ramasita de la corpurile arse. Comem. în iconografia creştina inchipuie pe diavol. 12). Martir în 65 d. al nemuririi. în semn de aducere aminte de moarte. Centaurul: un monstru cu corp de cal şi avand grumazul şi capul unui om. La pagani inca era cenusa chip al penitentei şi al mortii. tot asa au facut iudeii pe timpul Esterei şi Iuditei. nimicite. intru amintirea minunii vindecarii surdomutului (Marcu 7. Cu aceasta cenusa preotul unge pe creştini la frunte. spiritul raului. Centrul bisericii este locul din mijJocul naosului. al mandriei şi al maririi (II Regi 14. Regii cei puteraici în Test. de unde s-a imprumutat şi la creştini expresia de „cenusa mortilor" pentru ramaşitele pamantesti ale raposatilor. imparatesc. De obicei are o piatra comemorativa. în biserica apuseana în Miercurea cenusii (v. IV. Cedrul (cedrus Libani). Tot cu cenusa inseamna romano-catolicii la botez pe catehumen la urechi. ca cedrul din Liban se va inmulti: Psalmi 91. care în mitologia romana pazeste intrarea infernului. 22.

Nimb. Dupa traditie. precum şi liniile spre centru sunt mai aproape una de alta. Cerul simbolizeaza tronul l u i Dumnezeu (Isaia 66. semnul crucii. Cercul e simbolul dragostei creştine. fratele iubitor de 9. Prin infmitatea sa. Cercul auriu v. il voame. 1. exprimata prin c u l t extern (starea dreapta. spre al carui centru merg de la perisfera linii drepte şi se unesc în centru. Sapte ceruri. colimvitre. Matei 5. Cerimea altarului are zugravit chipul Sfintei Treimi. Trei ceruri inchipuie pe Dumnezeu. inflorita. cerbul. In simbolizat lui Hristos prin e m b l < tarziu este conform In unele mosneag mantia pe printr-un rit. cu atat se apropie şi unul de altul. cercul e simbolul eternitatii. cerbul e şi simbolul botezului.a r deschide Boboteaza rea şi la tea spre deschide pamantului Fiindca stau de. d u p a \ cele sapte planete. Cercul simplu O formeaza nimbul simplu al sfintilor şi are acelasi simbol cu nimbul. care simbolul creştina contra diavolului .). de centru. a frant painea etc. al reimprospatarii. 34) „Cerul e scaun şi pamantul asternut picioarelor lui". în biserici c e r u l este inchipuit prin cupole şi p r în boltiturile colorate azuriu şi presarate cu stele. sf. Culoarea azurie ca safirul şi ca cristalul a boltii c e r e s t i (Exod 24. Cu cat creştinii se apropie unul de altul prin faptele dragostei.VICTOR AGA Cerbul e simbolul sufletului. liniile inchipuind deosebitele fapte ale oamenilor. Sa ne imaginam un cere. ingeri etc Cesar. Figurat il vedem pe baptisterii. de Dumnezeu. serviciu poporul noaptea Duminica infatisate olalta. De aceea Dumnezeirea e inchipuita ca o cruce în cere ©. Adica cu cat creştinii se apropie de Dumnezeu. care isi cauta mantuirea şi care doreste dupa apa vie. care pe creştini ii aduce tot mai aproape de Dumnezeu. cerul s . intocmai ca liniile. Pe candelabre il gasim adesea în forma de ornament şi ca simbol de indemnare pentru creştini de a cauta cu toata ardoarea sa ajunga la tinta faptelor bune. a ridicat ochii la cer. 10) inseamna curatia şi sfintenia. 2). cu ingerii şi cu sfintii şi sunt simbolul T r e i m i i (II Corinteni 12. Baldachin. acte simbolice. varsa apa (urina) în borta acestuia. metanii etc. Multimea cerului e numai o ordine de rang. cu atat se apropie şi de Dumnezeu. în forma de cere. Simbolizeaza starea sufleteasca interna a creştinului. ce trebuie sa o verse afara cu ajutorul apei botezului. a binecuvantat. adica otrava sarpelui. acte sfinte. Le-a randuit insusi Domnul lisus. III. precum cerbul insetat alearga dupa izvoarele de apa. art. Omul prin nastere a primit pacatul stramosesc. art. iar dupa ce bea apa dintr-un izvor lin. Dupa aceasta insusire a sa. Cerime v. Cetatea cu o femeie (II Samuil cetatii şi al asemanarea ricii. cu atat se departeaza şi unul de altul. Ceremoniile exprima sfintenia şi sublimitatea tainelor şi a l e cultului. e simbolul dragostei şi credintei nesfarsite. soare. şi dimpotriva. Inelul de logodna. pe care trebuie creştinul sa le caute. si-apoi il mananca. Dupa credinta poporului. inseamna cele s a p t e i daruri ale Duhului Sfant. care a spalat picioarele Apostolilor. inconţurat de s t e l e şi simbolizeaza cerul şi pe Dumnezeu cu cetele ingeresti. cu cat acestea se departeaza de centru. Ceremonii (datini sfinte. ce domnesc în cer. iar central simbolizand pe Dumnezeu. secundare) se numesc formele liturgice ce insotesc actele sfinte. ca sa scoata pe sarpe.

I 80 .

Cetatea e simbolul tariei. Baptisteriul mic şi art. Cipresul. pasune inflorita. Regele era sotul cetatii şi al statului. în Test. printr-o ceata de sfinti.deschide în noaptea de Craciun şi de Boboteaza. Mai tarziu este inchipuit cu o mare cristalina. caruia vantul i-a ridicat mantia peste cap. soare. Spalatorul ritual. fratele lui Grigorie Nazianzenul. rasina pietrificata. Vechi economul casei regale purta cheile de aur pe umar. care fusese ingrijata de cele ale gospodariei (Luca 10. care are ca insigniu doua chei. Cetatea: în Test. Hirotesirea acestuia se face aproape ca şi cea a schimnicului mic. Fiindca usile mari ale altarului la Pasti stau deschise în decursul intregului serviciu (si în Saptamana luminata). Credinta creştina e ca o cetate. palmier. e simbolul stapanirii şi al serviciului. Cheia. care e cetatea creştinilor. Charantus v. Chiparos v. Comem. Vechi e asemanata cu o femeie. în unele icoane cerul e inchipuit ca un mosneag barbos. care ne apara contra vrajmaşului sufletesc. la 9.14) inseamna cele trei misiuni ale pastorilor de suflete: a curati sufletele („sarea pamantului") a le lumina („lumina lumii") şi a le perfectiona. inca şi cheile bisericii. purtatorii de grija ai acesteia şi ai enoriaşilor lor. Vechi inchipuie marirea lui Dumnezeu (Ezechiel 1. în loc de potcap insa i se da cuculul. = imparatesc): sf. Cesarie (gr. ca semn ca dansii sunt conducatorii comunei bisericesti. cea de a doua din argint. iar în noaptea spre sarbatoarea sf. Cerul şi pamantul sunt infatisate cu doua cercuri puse pesteolalta. Parohii. 22). 81 . ca şi toiagul. fiindca prin nasterea Mantuitorului ne-a deschis poarta cerului. ca insigniu al marii şi insemnatei sale slujbe. de \agar\etc. usa bisericii. Cetate pe munte stand SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA (Matei 5. Chipul ingeresc eel mare este hirotesia monahului simplu intru monah perfect. un arbore inflorit. biserica. Cheia lui David (Isaia 22. conform cuvintelor de la Ezechiel 1. III. 19). la introducere în oficiu. Sfanta Nascatoare de Dumnezeu e supranumita „cheia cerului". în acest inteles e asemanarea lui Hristos cu mirele bisericii. al apararii. pe langa evanghelie şi cruce. iubitor de saraci (ţ 369). cea dintai din aur. Se mai simbolizeaza printr-un voal. art. prin mana lui Dumnezeu şi prin emblemele evanghelistilor. 38ţ12). Gheorghe se deschide spre a da putere de inverzire pamantului şi de inflorire a plantelor. în margaritarele sale. în Test. Chihlimbar. poporul crede ca cerul se deschide în noaptea Invierii şi sta deschis pana la Duminica Tomii. 22) e tipul cheilor lui Petru. art. primesc. în vechea arta creştina cerul este simbolizat prin monogramul şi crucea lui Hristos. usile raiului. ca o maica a locuitorilor (II Samuil 20.22. una a cerului şi alta a pamantului. Cheia la brau este emblema sfintei Marta. Cesar. semnul nerautatii şi coiful nadejdii de mantuire. precum s-a deschis laNasterea şi la Botezul Domnului. contra diavolului.

simbolul crucii lui Hristos. care în vechime era locul penitentilor. de mormant ori de bisericuta. la 8. Este imbracat apoi în rasa. respectiv pedagogul sau. care simbolizeaza supunere totala şi jertfire intru slujba ingereasca. La inceputul sfintei liturghii impreuna cu protectorul. chipul mantiei) este hirotesia unui novit intru monah simplu şi simbolizeaza ca acesta. în semn de penitenta. Sf. în cap i se da potcapul. s-a invrednicit acum a intra în cinul monahal. Chiroteca v. cu capul descoperit şi descult în asemanarea fiului pierdut. De doua ori intinde foarfecile egumenului. spre a inchipui ca insusi doreşte sa se jertfeasca spre acest serviciu de ascultare şi supunere.simbolul lepadarii de lume şi al abnegatiei desavarsite. Chitul (balena) simbolizeaza lumea. în tinda bisericii. care e coiful mantuirii şi al nadejdii şi camilavca. art. Comem. marea vietii.. Poporul crede ca exista un sfant Alexa. ca semnul jugului lui Hristos. care intinde ajutorul cerut la nenorociri. unde se inchina în fata altarului. novitului i se face tonsura. inseamna: ceva ales. apoi primeste mantia. art. cu privire la propusul şi hotararea sa de a intra în cinul monahal. Dupa raspunsul la intrebarile egumenului. Chita de busuioc v. Precum a inghitit chitul pe Iona. conform cuvintelor: „aşa sa lumineze. Ca incheiere i se dau intr-o mana mataniile. asezata pe prestol şi in 82 . ca simbol de cainta adevarata sj de supunere inaintea lui Dumnezeu. Chiriac a fost episcopul Ierusalimului şi sf martir. care inseamna sabia Duhului spre a petrece în rugaciune necontenita. semnul de logodire al ingerescului chip.VICTOR AGA in loc de camilavca i se da analavul.. art. în timp de seceta etc. Chiriac. nume grecesc. asa inghite lumea cu patimile sale pe oameni. apoi mantia (paliul) spre infrumusetare cu nestricaciune şi curatie. nastrapa): o ladita în forma de turn. Chiraleza e numirea populara (in Maramures) a litiilor la sfintirea granelor. Aici este dezbracat de vesminte. Ceremonialul acesta se numeşte şi inceputul chipului ingeresc. pe camilavca i se pune anacamilavca .Doamne miluieste-ne) ce se obisnuieşte la aceasta procesiune. se opresc. dupa timpul de proba. simbolul lepadarii de lume şi al rabdarii şi în fine crucea. Busuioc. Manusile. sta descins. Chipul mantiei v. iar în cealalta mana i se da o lumanare. numita haina mantuirii şi platosa dreptatii. X. Chivot (tabernacul. în viata ingereasca." (Matei 5. braul i se da spre a insemna mortificarea corpului şi a duhului şi spre innoirea spiritului. Deriva de la cantarea sau strigarea de Kiraleza (Kirie eleison . în picioare i se pun sandale (bocanci) spre gatirea evangheliei pacii. Dupa intrarea cea mica este apoi adus de catre protectorul sau în biserica. Chipul ingeresc eel mic. i se da paramanul.16). ceva domnesc. Chipul ingeresc eel mic (schima mica. care inchipuie haina veseliei sufletesti.

Incepe cu Vinerea dupa Inaltare şi tine pana la inceperea postului de Craciun. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a treia a Sfintei Treimi. vin. toiagul lui Aron şi nastrapa cu mana. Incepe deodata cu Sfantul Post (14 noiembrie) şi tine pana la Duminica lasatului se carne. peristeriu. A fost simbolul legaturii dintre Dumnezeu şi poporul Izrail. care inseamna bucuria vietii şi inchipuie reinnoire. inseamna tronul în care petrece Hristos cu corpul Sau în mijlocul membrilor Bisericii Sale. în Sfanta Cuminecatura troneaza insusi Dumnezeu în chivot. tabernacul) în Vechiul Testament a fost o lada ferecata cu aur. de aceea. Chrisma sfanta este aceea în biserica apuseana.. corul eel nevazut din jurul lui Dumnezeu şi tronul pe care petrece Hristos în mijlocul poporului sau. marirea şi frumusetea ce se manifesta şi în natura. Untal de lemn şi balsamul din chrisma inchipuie cele doua naturi ale lui Iisus intr-o persoana.care. cand trecem pe langa el. iar cand trecem pe langa biserica. cu tablele legii şi cu toiagul lui Aron. Pe chivotul din Sfanta Sfintelor se afla tronul lui Dumnezeu. se asaza şi cu referire la diferitele anotimpuri. pana la Duminica adventului. (balsam. E aducere aminte de chivotul legii din Test. De aceea se confectioneaza din me tale nobile (argint. iar cu Rusaliile. aur). strajuit de doi heruvimi. se pastreaza Sfanta Euharistie a bolnavilor. intr-o cutiuta. simbolizeaza judecata din urma. Ciclul Pastilor e primavara. dupa care isi imprumuta şi simbolica deosebita. o cutie sau vas în care se pastreaza Sfanta Euharistie pentru bolnavi şi darurile inainte sfintite. pixida).) simbolizeaza puterile spirituale. moartea şi invierea. în referire cu ciclul Rusaliilor. reprezentand anotimpul cand se Strang şi sorteaza rodurile. în care era nastrapa de aur cu mana. ingenunchem în semn de adanca reverenta. care a trimis pe Fiul Sau unul nascut în lume. Incepe cu Duminica lasatului de branza şi tine pana la Joia inaltarii în ambele biserici.. aceasta adica cu lungimea ei simbolizeaza paganismul şi intunericul pacatului. unde în chivot este prezent insusi Domnul. nastrapa. în biserica apuseana. Compus din mai multe ingrediente. Pastilor şi Cincizecimii) intru cinstea Sfintei Treimi. ne descoperim capul şi cu inchinaciune facem semnul crucii. în biserica romano-catolica incepe cu Duminica adventului şi sfarseste cu Sambata inainte de Septuagesima. Ciclul Cincizecimii cu Inaltarea Domnului se reprezinta în vara şi inchipuie biruinta luminii. în care se pastrau tablele legii. Vechi. Se sfinteste de catre episcop în Joia mare. care a insuflat în Apostoli daruri inalte şi care conduce biserica. mantuire. Ciborium (margaritum. ce e mirul în biserica ortodoxa. ulei. Chivotul legii (sicriul marturiei. Cele trei cicluri de sarbatori conducatoare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ciclul sarbatorilor anuale este de trei parti (ciclul Craciunului. persoana intaia a Sfintei Treimi. Duminicile 83 . adica actele mantuirii. columba. principale. Ciclul Craciunului e în anotimpul de iarna. apoi simbolizeaza iubirea şi indurarea lui Dumnezeu Tatal. Acest ciclu simbolizeaza iubirea şi indurarea persoanei a doua a Sfintei Treimi şi ne arata patimile. inchipuie marirea lui Dumnezeu.

Crucea. simbolizand ca aici este locul de odihna al tuturora şi pentru ca darul sfintirii sa se pogoare şi pentru rugaciunile intregii comunitati.) în ritualul bisericii apusene la sfintirea cimitirului se asaza cinci cruci (simboale ale c e l o r cinci rane sfinte) în asa forma. ţ ţ ţ ţ ţ arbori inchipu care se ingropai dini. Cimitir (fintirim. Se sfinteste agheasma mica. a doua venire şi despre judecata din urma. care nu trebuie sa lipseasca din cimitir. simbolizeaza lemnul crucii pe care a patimit Iisus. intru lacas sfant. în care. care sustine ca prin Hristos cei vii sunt în comunitate stransa. Inhumarea a trecut şi în creştinism ca o indatorire cardinala. mai s u n t cripte şi mausolee (v. Crucea aceasta din mij locul cimitirului sa fie cu fata spre apus. ca l e g a -tura lor sa formeze iarasi o cruce. Sfmtirea se savarseste intr-o zi de sarbatoare. în jurul casei lui Dumnezeu. astfel şi corpul dat stricaciunii il sfinteste şi il asaza în pamant sfintit. în fata fiecarei cruci de lemn se bate cate un par uscat. în Test. de aceea în Duminica ultima (a lasatului de carne) se citeste evanghelia despre sfarsitul lumii. cu care se stropeste în toate 4 partile spre a izgoni puterile celui rau şi spre a fi sustras locul acesta de la randuirea sa lumeasca de pana aici. care inchipuie omenirea. plantele au simbolica respectiv.VICTOR AGA numite Duminicile dupa Rusalii. se tamaiaza poporul şi mormintii. Un alt motiv a fost obiceiul de a zidi bisericile pe mormintele martirilor. ziua inchinata mortilor.16-: Dumnezeu mantuirea ce-i pregateste Cina se numeste nu mai poate . langa care doreau deci creştinii sa-si doarma somnul mortii. Se oranduise astfel şi pentru ca creştinii şi dupa moarte sa odihneasca acolo. Cimitirul are sa fie sfintit de episcop ori de un delegat al sau. pe care a eliberat-o de la moarte c r u c e a Domnului. Lumanarile infipte cate t r e i în fiecare par inchipuie lumina invierii. Vechi morţii se ingropau în pamant conform cuvintelor dumnezeiesti: „pamant esti. isi au evangheliile oranduite astfel ca dintr-insele sa ni se infatiseze activitatea bisericii pana la sfarsitul veacurilor sub conducerea Duhului Sfant. în cimitire se mai afla de obicei o capela. Mai tarziu ingroparile se faceau în curtea bisericii. Biserica pe cum a primit în bratele sale pe copilasul din fasa.. morminfi). ca şi cei morti. este nadejdea celor ingropati aici şi sta ca o pavaza de incredintare ca şi dupa moarte ne sta în ajutor. 84 De aceea se şi numesc mormintii loc de odihna. şi mai ales intr-o zi de Sambata. ca acolo sa se odihneasca pana la inviere..". spre a fi şi mai aproape de martiri. se stropeste crucea. art. ziua odihnei. prin spirituala fiecarui n vieţuit în eiodihnest invierea scripţiile „fie-i memona dere". Crucea inseamna steagul de biruinta al creştinismului. se pot savarsi servicii divine. La ince-put creştinii se inmormantau afara de orase. daca e sfintita. cafe$trei cu a carei invierii tutun rele locasuri sa umblam şi petrecand morţi. în numar de 24 pana la 32. unde în viata au primit hrana sufleteasca. Episcopii. precum şi cei vii sa priveasca spre dansa indreptati catre rasarit. a invins puterea mortii şi ne-a castigat invierea. precum şi spre a invedera invatatura creştina. ca cei ce vin la biserica sa-si aduca aminte de moarte şi sa se roage pentru mortii lor la toate serviciile divine. Ceremonia sfimirii isi are simbolica dupa momentele de cult: dupa sfanta liturghie credinciosii merg cu totii în procesiune la noul cimitir. domnitorii se inmormantau chiar în biserici. ori prin catacombe. de iubire şi de vieUiire sufleteasca. sub drumetobosital dupa moarte Simbolica vezi la articolul Cina cea Luca(14. „in la viata" ciunea lu adormiţi şi creştina şi Intrarile inscripţii şi veţi fi ca noi (invierea lui care toate ne Florile. cu cei morti.

caci acum „toate sunt gata". care nu-i lasa ragaz sufletului sa-si agoniseasca imparafia cereasca.) simbolizeaza desertaciunea lumeasca şi iubirea catre cei adormrfi şi sunt indemnuri de cugetare creştina şi de legatura viilor cu cei morţi. prin ceea ce simbolizam legatura spirituals cu dansii. iar acum preface painea in 85 . comertul. în vizuini. Cina se numeste mare. apoi poftele. Cei intdi chemati erau iudeii. Fiul inchipuie pe Mesia. Inscriptive crucilor („fie-i Jarana usoara". Boii inchipuie afacerile. care se ingropau cu predilectie în grading sub arbori. ce se vesteste în toata lumea.catestrei simbolizeaza pe Sfanta Treime. precum şi icoane (invierea lui Lazar. care şi azi cheama lumea la mantuire. invierea Domnului) care toate ne intaresc nadejdea invierii. odihna şi ospajul. ravna dupa castig. Florile. cu a carei putere se va savarsi minunea invierii tuturor corpurilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Stapanul care a facut cina este Dumnezeu. Simbolica monumentelor sepulcrale: vezi la articolul monumente. catre care evreii nu au voit sa vina. slugile simbolizeaza pe proroci. dezmierdarile care impiedica pe om de a ravni spre cuvantul dumnezeiesc. Crucile de la capul fiecarui mort inchipuie ca raposatul a vietuit în credinta creştina şi ca în umbra ei odihneste cu toata nadejdea. „in veci pomenirea". din cimitire au simbolica lor indicata la articolul respectiv. şi azi ne cheama Domnul prin evanghelia sa. ca şi la evreii vechi. Toate trei categoriile de invitati sunt icoana noastra a oamenilor. cu care în pustie a inmultit painile. 30) prin jertfa Fiului lui Dumnezeu. de a auzi cuvantul de chemare. Cina cea de taina (Cina din urmd) este momentul instituirii Sfintei Euharistii la cina cea din urma. adica mantuirea sufleteasca. arborii etc. aşteptand invierea promisa şi viaţa cea de veci. Cina mare mai simbolizeaza şi Sfanta Euharistie. ca şi crucile. care au dat ascultare chemarii dumnezeiesti şi au fost impartasiti de darul de a fi partasi imparaţiei creştine.. ce a avut-o Mantuitorul cu Apostolii Sai nemijlocit inainte de patimile Sale. plantele. pentru ca nimeni nu mai poate face un asemenea ospat. iar cei în urmd chemafi sunt paganii. se cuvine sa umblam intr-insele cu ganduri curate şi petrecand în rugaciune pentru cei morti. Binecuvantarea painii de catre Iisus inchipuie puterea dumnezeiasca.16-24) inchipuie imparatia lui Dumnezeu în cer şi pe pamant. aceasta mantuire.. de care se leaga omul mai mult decat de mantuirea sa. farina simbolizeaza grijile lumesti. adica mantuirea s-a desavarsit („savarsitu-s-a". bogaţiile. care au pregatit dumnezeiasca imparatire şi pe preoţi. Adumbrirea de flori şi de arbori inchipuie. Cina cea mare din Evanghelia lui Luca (14. ca omul drumef obosit al acestei lumi doreste şi dupa moarte sa se odihneasca în umbra. „fie-i memoria binecuvantata". Fiind cimitirele locasuri sfinte şi sfintite. care au respins chemarea. „prin moarte la viaţa" etc. „revedere". etc). vefi fi ca noi". ce le ingramadesc oamenii peste masura. ce-l pregateste Dumnezeu alesilor sai. o primim în dar aceasta cina. au inscripţii şi maxime („am fost ca voi. numai sa o voim. Intrarile cimitirelor. Insuratul simbolizeaza grijile familiale. neamurile. loan 19.

în superstitie. în vreme ce preotii dadeau binecuvantarea. Frangerea painii a simbolizat moartea Mantuitorului. art. în Biblie avem cinci carţi ale lui Moise. sarbatoare de incheiere a secerisului în Test. Vechi tot al 50-lea an (adica dupa 7x7 saptamani. saptamana saptamanilor) era anul jubileu. la 50 (=5x10) de zile dupa Inviere s-a pogorat Duhul Sfant. Cina cea de taind. în Sinai. numarul 5 e de esenta superioara şi a fost intrebuintat în magie ca forma de invocare a spiritelor. Cinci sunt simturile omului. care în tinerete se indeletnicea cu meseria de argintar. art. Cincizecime se numeste timpul liturgic de la Pasti pana la Rusalii. simbolizand aducerea aminte ca la darea legii pe muntele Sinai totul era în verdeata şi în pompa de primavara. timi ne fim inaltati Ciorapii episcopul serviciile şi curafiei dignitatii Cipresul mortii. Vechi. Cincizecimea mai insemna şi darea legii. amuletul pagan. Cincizeci e numar biblie: la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Pastilor a primit Moise legea Domnului. pentagrama. Prin . Brdul.VICTOR AGA corpul sau. Ciocarlia varate şi pe Dumnezeu inaltimi. sinagogile şi ferestrele caselor le impodobeau cu flori (roze etc). care e painea de toate zilele a vietii sufletesti. La 50 de zile dupa Invierea Domnului s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli. în Test. mai simbolizau legea data în Sinai. inchipuind multumita catre Dumnezeu. Circumciziunea bolul separatismului tura teocratica Iehova. rastimp de 50 de zile şi simbolizeaza petrecerea Domnului intre Apostoli dupa invierea Sa. Cingulum v.Comem sf. La sfarsjtul serbarilor. de minuni (t312). cand se aducea ca sacrificiu intre altele un snop de grau ca primitie şi doua paini dospite din faina noua. Pentagrama). în Duminicile acestui timp nu se face ingenunchere. sdrbdtoarea secerisului. coasta. nici 86 metanii spre a simboliza ca prin invierea Mantuitorului am fost inaltati şi noi şi spre a exprima bucuria pentru acea inviere şi pentru fagaduita inviere a corpurilor la a doua venire. Cina din urma v. cuvioasa. ce a trecut şi în creştinism. Cincizecime (Rusalii. care se frange. pocainta are cinci parti. Cinci: în simbolica biblica şi creştina e numar sfant. jertfa corpului Sau. II aflam printre sfintele relieve ale crucificarii şi este insigniul multor martiri care au fost ucisi prin strivire. Ciocanul simbolizeaza puterea şi pedeapsa. ca hrana de toate zilele. precum se nimicea orice jertfa. cinci sunt ranele Domnului (patru cuie şi coasta. art. Templul. care da painea de toate zilele poporului sau. Tot aşa şi prefacerea vinului în sangele Sau inseamna puterea dumnezeiasca a lui Iisus. dupa data retezat credinta ca nu-i cade dreptii lui nica fericire boale il gasim la creştini şi la pe morminte La egipteni greci eroii sa fie inmorma Ciprian copul Carta cesc (f 258) Cir (Chir) lucitor). Ciocanul este emblema sfantului Eligiu. capul). sau 3 cuie. ziua primitiilor): sarbatoare la 50 de zile socotite de la a doua zi de Pasti. precum inimii. cu verdeata. poporul isi facea rugaciunile ingenunchind.sf. care s-a intamplat chiar la 50 de zile dupa introducerea sarbatorii Paştilor. saptamana sdptdmdnilor. Cele doua paini dospite. avea cinci varfuri (v. Biserica are cinci posturi cardinale. Iisus satura cu cinci paini 5 mii de oameni. ca suma lui 2 şi 3.

la 28. comem. Cirta şi iota (Matei 5. ce-i imbraca episcopul bisericii romano-catolice la serviciile divine. = luminos. Cirta şi iota simbolizeaza legea morala a Testamentului Vechi. în cultul iudaic se citeau din Psalmi şi haftare din Profeti. VI. Comem. Ciprian (gr. Ciorapii de matase. în decursul citirilor Apostolului se cadeste simbolizand revarsarea gratiei 87 . precum şi insigniul dignitatii arhieresti. la 31. patriarhul Ierusalimului (f 386). Vechi. Insusi Iisus a citit în sinagoga (Luca 4. IX. Circumciziunea la evrei a fost simbolul separatismului şi semnul de legatura teocratica a poporului izraelitean cu Iehova. Citiri din epistolele Apostolilor se intemeiaza pe obiceiul citirilor din Test. Nou. Cira: sf cuvioasa. sunt semnul sfinteniei şi curatiei pe viata. stralucitor). facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 312). cea mai mica litera din alfabetul grecesc. erudit scriitor bisericesc (t 258). iar în limba evreiasca cirta deosebeste litere asemanatoare. 3). Cipresul (chiparosul) e simbolul mortii. III.16). Citiri din Sfanta Scriptura sunt acte de cult ce simbolizeaza ca temeiul cultului este Sfanta Scriptura. la 18. la creştini şi la mahomedani il fntalnim pe morminte ca simbol al vietii vesnice. 18). sf martir în Alexandria. Ciriac (Chiriac) (gr. precum mai inchipuia şi curatia {'nim ii Prin acest act simbolic se stergea SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREŞTINA pacatul paganatatii şi omul era primit în comuniunea sfanta teocratica. el se aseamana cu dreptii lui Dumnezeu. care are valoare şi în noua imparatie a lui Iisus Hristos. iar cirta este o liniuta în forma de corn (') cu care se insemnau accentele. La egipteni era chipul intristarii. Cir (Chir) Cira. o data retezat. nu mai odrasleste. (gr. stergerea necuratiei sufletesti şi prin care omul e primit în comunitatea sfanta creştina (Filipeni 3.. Vechi şi Test. în epistolele Apostolilor e cuprins. episcopul Cartaginei. = din Cipru): sf. = al Domnului): sf.Ciocarlia e simbolul preotiei adevarate şi smerite. II. în biserica creştina se citesc pericope din intreaga Scriptura. care sunt în vesnica fericire. Iota este litera i. Comem. la 14. iar la greci eroii cazuti în lupta aveau dreptul sa fie inmormantati în sicrie de chiparos. = al Domnului). iar la romani.1 şi 28. Este tipul botezului care inca simbolizeaza dezrobirea de sub jugul pacatului. Cantecul ei din inaltimi ne avertizeaza ca la rugaciune sa fim inaltati cu gandul spre cer. Dupa credinta ca chiparosul nu putrezeste şi nu-i cade frunza. simbolizand legatura stransa intre Test. Ciril (gr. macar ca toate ceremonialele legii vechi s-au desfiintat prin Noul Testament. Ea canta şi preamareste pe Dumnezeu numai cand se urea spre inaltimi.cuvantul lui Dumnezeu catre creştini. spre cer. dupa impreţurarea ca cipresul. în raportul acestor simboale il gasim în Biblie. Comem.

. ale carui cuvinte din Evanghelie se citesc din usa altarului. care se raspica în Credeu. De aceea saracul Lazar şi Iov sunt reprezentantii omenirii bolnave de pacate. Citirea din scrierile Apostolilor simbolizeaza insasi predicarea acestora. De aceea preotul. ce trecea de obicei din Egipt spre Palestina. clatinarea aerului mai inchipuie venirea Duhului Sfant.. Patronii celor inciumati sunt sf Pantelimon şi sf. Claudiu (lat.5). Citirile se fac în mijlocul bisericii şi în stare dreapta."). spre a inchipui deosebirea dintre predicarea Apostolilor şi cea a Mantuitorului. deoarece aceasta clatinare inseamna suflarea lina de pogorare a Duhului Sfant. Ciuruirea bucatelor în Biblie este simbolul unei asupriri. periculoasa. il invaluie si-i pune de-o parte. revarsarea lui asupra credinciosilor şi asupra sfintelor daruri. clara. inchipuind petrecerea pe pamant a Domnului dupa inviere. care se apropie de sfintele daruri. spre a fi de fata şi a umbri cu puterea sa plinirea sfintei jertfe.31: „V-a cerut Satana sa va cearna ca griul. nume latin. Claudie. al carei tamaduitor este Mantuitorul. = inchis. clatina aerul numai pana la rostirea „si s-a suit la ceruri. O aflam şi printre plagile egiptene ca pedeapsa dumnezeiasca şi ca simbol al durerii şi al judecatii asupra lumii inundate de pacate. Clatinarea aerului produsa prin clatinarea acoperamantului sfintelor daruri inseamna pogorarea Duhului Sfant peste Apostoli. în Sfanta Scriptura e o boala grea.dupa indicatiile liturghierului .9. Claudia. Era simbolul oamenilor stricati.2). şi pe care-i calca în picioare.. dupa ce a sfarsit clatinarea aerului. olog): sf. Apostolul se citeste în mijlocul bisericii. Clatinarea are sa se faca .. Haralambie. de pe amvon. O alta practica. Ciucuri (canafuri) ş\fimbrii la hainele izraelitenilor şi la ale preotilor sunt semnele aducerii aminte de poruncile lui Dumnezeu. deschiderea mormantului Domnului şi cutremurul de pamant ce s-a facut la Inviere. Luca 22.VICTOR AG A lui Dumnezeu prin binevestirea Apostolilor. martini în Asia XX . legat de lant. Ciuma. de aceea purta şi numirea de demonul de miazazi. putin obisnuita. la invierea Domnului. Ciuma inchipuia şi insesi pacatele. referindu-se la simbolica de la inceputul articolului. al unei primejdii mari (Amos 9. Clatinarea aerului sfant în decursul rostirii Simbolului Credintei inchipuie clatinarea usii mormantului. inseamna: curata. Deoarece pogorarea Duhului Sfant s-a facut prin suflare de vant (Faptele Apostolilor 2. saruta acoperamantul. în semn de multumire pentru pogorarea Sfantului Duh. luminoasa.atata timp cat preotul liturghisitor rosteste lin (in sine) intregul Simbol al credintei. un monstru. dandu-le putere şi intelepciune sa propovaduiasca credinta mantuitoare. în solee.". adica cu privire la usa mormantului. Claudia. Clara. periculosi şi tulburatori (Faptele Apostolilor 24. eel din urma avand ca insigniu ciuma. spre a simboliza ca lisus şi Apostolii au stat în mijlocul poporului cand au predicat.

de unde şi au denumirea de campane şi de nola. ca urmator al lui Iuda. de aceea la sfintirea. vestesc trecerea din SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA viata a creştinilor şi pomenirea celor morti. = Indurator.Mica în goanele lui Maximian (f 305). mortuos plango. Membrii clerului sunt persoanele alese prin soarta. în decurs de trei zile şi de cate trei ori pe zi (dimineata. La evrei serviciile erau anuntate cu trambite. de mantuire. Comem. introduse prin veacul al saselea în Apus şi în al noualea la Rasarit. care sunt inscriptii predilecte pe clopote.. Clopotele (campanele. fulgerele frang) sau: „Laudo Deum verum. orologiu de apa. nola). Clopotele bisericii se trag şi suna cu ocazia raposarii unui creştin.1.. kliros = soarta). Inventatorul clopotelor se crede a fi fost episcopul Paulin din Nola Campaniei (Italia). adeverind cuvintele Scripturii: „in tot pamantul a iesit vestirea lor. Cler (de la gr. Clopotul). de mantuitoare şi de vestitoare. adorand Sfanta Treime şi nadajduind în fericita inviere. Pe morminte il aflam adesea ca simbol al nemerniciei şi ca admonitie la trecerea timpului şi la intrebuintarea lui spre fapte de viata sufleteasca. Inscriptiile vechilor clopote vestesc destinatia lor de ocrotitoare. congrego clerum. Clementina (lat. Comem. milos): sf. 3). pe morti ii plang. Clepsidra. la 31. la 20. martir din Corint." Misiunea li se rezuma în versurile: „ vivos voco.1 şi 10. III. plebem voco. la amiaza.. fulgura frango" (pe vii ii chem. la 14. apoi prin toaca ori trambite. care cheama pe credinciosi la rugaciune. sub Deciu. anunta inceputul serviciilor dumnezeiesti şi dau de stire creştinilor despre momentele mai insemnate (Aghios. Clement (Climent) (lat. Ales prin sorti a fost şi apostolul Matia. în Heraclea Macedoniei. inseamna desertaciunea vietii pamantesti. şi seara) spre a simboliza ca raposatul a crezut şi a adormit în credinta creştineasca. = miloasa): sf. Clopotele simbolizeaza vocea lui Dumnezeu şi a sluţitorilor Lui. Sunarea aceasta a clopotelor este glasul de chemare la rugaciune pentru fratele raposat şi e simbolul trambitei ingeresti care o data va suna fiecaruia din noi şi care va suna şi la 89 . ele apar ca niste pazitoare ale comunitatii creştinilor. hirotesie) şi formeaza biserica invatatoare a lui Iisus Hristos. episcopul Sardei. IX. Clericii care constituie ierarhia bisericeasca sunt alesii lui Iisus şi urmasii Apostolilor. Din inaltimea turnurilor. inchinate lui Dumnezeu şi simbolizeaza proprietatea lui Dumnezeu (Numeri 18). care se numea şi botezul lor. la 3. clopotele primeau nume de ale sfintilor (v. Claudie: sf. apostol. a purtat pe corpul sau ranele (stigmele) Domnului. fulminafugo.) ale serviciilor divine. martira sub Deciu. prefacere. XI. la creştinii cei dintai prin cursori. prin punerea mainilor asupra lor (hirotonie. şi art. ucenic al Apostolilor (Filipeni 4.. Comem. în evul mediu se considerau ca personaje în serviciul bisericii. festa decoro". Comem. defunctos plango.

chemandu mantul rii din care nu pile dumn mustrarea cate ori (Matei 2. Clopotul se trage la moartea şi la inmormantarea unui creştin spre a vesti trecerea acestuia din lumea pamanteasca. ca o rugaciune de seara. Creştinii. ne cheama la rugaciune pentru eel raposat şi ne aduce aminte ca tuturor ne suna o data trambita ingereasca.". au sa zica de cate 3 ori imnul ingeresc: „Nascatoare de Dumnezeu. biserica apuseana o numeste: Angelus Domini. Aceste trei sunari se fac în onoarea Sfintei Preacurate. care este aurora creştinatatii. şi spre a le arata momentuozitatea actului. pentru a scapa lumea de pagani. cum era prescris pe atunci. Clopotnita (campanarul) e o cladire în care se asaza clopotele. sai. Clopotele bisericii se trag în fiecare zi de trei ori: dimineafa. Clopotul la sfintire se tamaiaza în patru parti spre a insemna ca inimile creştinilor. Are aceeasi insemnatate ca şi turnul. epicleza etc. la auzul clopotului. Sunarea continua a clopotelului de litie la procesiuni e un signal de atentiune pentru credinciosii care din binecuvan90 tate motive nu pot sa ia parte la procesiune.VICTOR AG A sfarsitul veacurilor pentru invierea corpurilor şi pentru prezentarea la judecata universale. La apuseni. cand umbla în ajunul Bobotezei sa sfinteasca casele.. La ortodocsi ministrantii clopotesc mereu inaintea preotului. clopotelul suna intruna inaintea preotului care duce cuminecatura unui bolnav. Clopotelul e intrebuintat în cultul divin pentru a se aminti credinciosilor prezenti momentele mai importante de cult (ingenunchere. Pe sepulcral schelet. în zori. ca un nou indemn la rugaciune la popasul de reculegere în mijlocul lucrarilor noastre de zi.). Tragerea de seara este din secolul XIII. multumind şi cerand ajutorul şi putere de la Cel de sus. pe care clopotul ii cheama la rugaciune. care cheama pe creştini la rugaciune şi ii indeamna la viata virtuoasa. Cea de la amiaza s-a introdus în secolul XV în urma razboaielor cu turcii. are forma unui turn. Aceasta clopotire serveste credinciosilor de stire sa se pregateasca pentru acest act maret de sfintire şi sa-i primeasca cu evlavie. iar inseamna salasluiasca agheasma ' pe dinaunt din ca' ?easca tului. spre a avertiza pe creştini sa-si descopere capetele şi sa faca inchinaciune cu semnul crucii în chip de venerare a Sfintei Euharistii. salutare ingereasca. Clopoteii ce-i aveau arhiereii Testamentului Vechi la vesmantul cu care intrau în Sfanta Sfintelor slujeau ca aducere aminte de implinirea poruncilor şi a legii. seara. clopotul untdelemn insemnandcele Sfant. Coasa taie vietile iarba. Tragerea de dimineata în faptul zilei s-a introdus în secolul XIV în Franta în onoarea Sfintei Fecioare. la amiazd. ca un semn de rugaciune comuna pentru bunatatea zilei şi avertizare catre creştini de a-si indeplini rugaciunea de seara. zidit aparte de edificiul bisericii $i situat totdeauna la apus de aceasta. Tragerea de trei ori în zi a clopotelor. adica e vestitorul dumnezeiesc. sa fie pline de miresmele virtutilor raul spalatd invataturilor lui. ca o rugaciune comuna catre Dumnezeu şi catre Maica Sfanta.. Cocosul teapta pe Iegatura c simbolul . ca şi dansii sa participe macar spiritual la rugaciunea publica prin contemplare. mantuirea Clos a lui Dumn closca aduna h titoare. ca o rugaciune comuna pentru inceputul zilei. semn de odihna şi de a stinge focurile din vatra (hora ignem tegere).

. de cate ori am voit sa adun pe fiii tai" (Matei 23. iar pe dinauntru cu chrisma. aducandu-si aminte de pacatuirea sa. ce are sa salasluiasca în biserica. Cocosul e simbolul vegherii. Colacii vamilor. Coasa e simbolul mortii. fiindca el anunta ivirea luminii. Colacul arhanghelului: denumirea unuia din colacii de pomana. el desteapta pe oameni din somnul nopfii. vamesii. de cate ori auzea noaptea cocosul. tamaierea alunga demonii. care prima rugaciune o incepea cu cantatul cocosului. tinand în mana coasa ori secera. iar panza alba cu care se sterge inseamna curatia sufleteasca. ca sa piara toate piedicile din calea evlaviei ce au sa si-o insuseasca creştinii. care nu vor sa se adaposteasca sub aripile dumnezeiesti. Vechi simbolizeaza multimea popoarelor ori a oamenilor. Traditia ne spune SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ca sf apostol Petru. Se stropeste cu agheasma în patru parti pe dinafara şi pe dinauntru. iar focului i se zice: „cocosul rosu". Pe scaunul marturisirii il aflam infatisat ca semn al caintei adevarate. E totodata şi simbolul durerii din cauza incapatanarii creştinilor. care ne conduce din intuneric la lumina. de aceea soarele e supranumit „cocosul de aur". arhanghel Mihail. Ne mai aminteste şi de osardia vechii biserici. Closca e simbolul iubirii nemarginite a lui Dumnezeu şi a providentei. se fac şi se dau de pomana spre a plati cu ei vamile vazduhului şi a usura trecerea sufletului printr-insele. Cocosul din varful turnurilor mai inseamna ca biserica vegheaza asupra comunitatii bisericeşti şi indeamna pe creştini a trai o viata treaza şi plina de rugaciune. cum coseste omul iarba. insemnand cele sapte daruri ale Duhului Sfant. ca dar de multumire pentru ca sf arhanghel conduce sufletul celui raposat spre cer şi il apara contra 91 . Codrii în Test. e şi simbolul penitentei. Colac (covrig) de pomana: e o turta sau un cozonac impletit în forma de cununa. asa poarta Dumnezeu grija de fiii sai. ce se pogoara în biserica spre mantuirea sufleteasca a credinciosilor.virtutilor. în acest sens suna mustrarea catre Iudei: „Ierusalime. chemati de glasul clopotului. Se face şi se imparte intru cinstea sf. E spalat de ambele parti ca semn al curatiei invataturilor. chemandu-i sub scutul. Cocosul pe biserici ori în varful turnurilor bisericesti e simbolul lui Hristos. sub acoperamantul sau. Moartea taie vietile oamenilor. 37). în legatura cu cocosul Sfantului Petru. Se imparte la praznice (pomeni) şi simbolizeaza jertfa adusa intru pomenirea celor morti şi intru iertarea pacatelor lor. se ruga şi plangea cu amar. E şi simbolul luminii. infipt cu lumanari de ceara. ce se propaga sub glasul lui. ce se dau cu ocazia inmormantarii unui creştin. în biserica apuseana se unge clopotul de sapte ori pe dinafara cu untdelemn. Pe cruci şi alte monumente sepulcrale moartea e inchipuita ca un schelet.. tot raul şi toata necuratia de la clopote. Precum closca poarta grija necontenita şi isi aduna intr-un glas puii sub aripile ocrotitoare.

Coliva (colibanum) de grau. şi art. Daca colimvitra sta pe 7 trepte. umbland unii pe la altii cu cantari. Coliva e deci simbolul mortii. Botezul Domnului. care numai daca il semanam şi numai dupa ce putrezeste produce o noua viafa. oua rosii.VICTOR AG A spiritelor rele la vamile vazduhului (cfr. cuisoare (contra durerilor de dinti). precum şi un ou rosu. Deasupra. Creştinismul nu le-a putut inlatura aceste datini inradacinate. în mijloc. Mai tarziu s-au asezat în biserica şi inca în pridvor. Colacul de Paşti are forma patrunghiulara simbolizand mormantul Domnului.30). Ridicarea mainilor la rostirea lor inchipuie inaltarea gandului spre cele ceresti. Colecta de la Pasti inchipuie dorinta de a invia şi noi cu lisus. pestele (care simbolizeaza pe creştini). miel şi sare. care au iesit din apa baptisteriului. ce le rosteste preotul pentru popor. asa şi corpul prin putrezire şi descompunere renaste pentru o viata noua. Colimvitra şi baptisteriul la inceput au fost zidite în capele aparte de biserica. art. cu urari de Anul nou şi petrecand în desfatari. Germenul vietii e ascuns în graunte. Iosua prin Iordan. coasta impunsa a Mantuitorului. D u p a cum grauntele vegheaza şi renaste prin descompunere. botezul lui lisus. adica care sunt renascuti din apa şi din duh. baptisteriu. cisterna. usturoi (contra strigoilor). Coliva. art. Colinde: ramasite de datini pagane. de orez ori de fructe fierte e o jertfa intru amintirea celor morti şi e simbolul mortii corporale. Colindele creştine sunt semnul bucuriei pentru darurile revarsate din marile sarbatori ale Nasterii Domnului şi ale Botezului lui lisus. în care s-a botezat lisus. în tinda. trecerea prin Marea Rosie. a binecuvantat şi a frant painea la Emaus (Luca24. slanina (contra ranirilor). Colimvitra (cristelnita. sirene. care s-au botezat. al invierii şi al nemuririi neintret . ca şi chipul jertfei şi al invierii. Pe colimvitra sunt infatisate simboalele botezului: cerbul. spre 92 a simboliza ca numai aceia pot fi primiti în comunitatea lui Hristos şi a bisericii. romane. ce s-au familiarizat în crestinism. cozonac. inchipuie cele 7 daruri ale Duhului Sfant ori virttrfile ce due la Dumnezeu. Colacul de Pasti se sfinteste în biserica intru aducerea aminte de momentul cand lisus. ci le-a adoptat şi le-a dat un caracter creştinesc. avus). al credintei noastre în viata vesnica şi în invierea mortilor. ori este rotund spre a inchipui rotunţimea giulgiurilor de ingropare ale lui lisus. are o cruce tot din aluat. Deodata cu acesta se mai sfinteste hrean. Colectae sunt niste rugaciuni publice în biserica apuseana. piscina. simbolizeaza raul Iordanului. delfinul (simboale de renastere. ca semn al jertfei de mantuire. iar cea de la Inaltare simbolizeaza dorinta noastra de inaltare spre cele ceresti. dupa inviere. vasul cu apa sfintita. Coleda v. nadejde şi inviere). în care se afunda copiii la botez. Colibanum v. Romanii tocmai pe la sfarsitul lui decembrie serbau Saturnaliile şi Brumaliile. Vamile).

azi avem cutiuta (pixida. precum a dispus şi sf Teodor sa se faca coliva de grau fiert. adevarata coliva este cea facuta din grau. Iisus. Astfel de animale sunt: grifonul. art. Coliva de fructe e un semn de multumire catre Dumnezeu pentru bunatatile ce ni le impartaseste în fructe şi roadele pomilor. in. pana nu dau de pomana din acelea. Sf Teodor s-a aratat în vis episcopului Eudoxiu din Constantinopol şi i-a sfatuit sa Indemne pe creştini ca intreaga saptamana prima din Post sa manance numai grau fiert. Dupacinare. Columbina. iasma. Grauntele e un simbol al vietii creştinului. ceea ce simbolizeaza legatura de iubire intre vii şi morti. Tot asa au fost şi Apostolii. cu ajutorul carora ne mantuim de multe ispite şi de pangarire sufleteasca. cum rosteste Mantuitorul (loan 6. Coliva indulcita simbolizeaza credinta şi nadejdea ca sufletul evlaviosilor va avea dupa moarte viata plina de dulceata. Columna. 51). inchipuie pe Sfantul Duh. argint) în forma porumbelului.rupte. inchipuie tarie. Fiecare om se aseamana grauntelui: dupa moarte. Columba (columbarium. spte a-i scapa de pangarire. ca monument sepulcral. De aceea creştinii nu mananca fructe noi. ciborium) Sfintei Cuminecaturi. pastrata în tabernacul. Columba. prin moarte. cumpatare. viata vremelnica pamanteasca franta prin moarte. sa ne dea roada vietii. post. fecioara şi martira în Colonia (f 453). ca simboale ale puterii şi ale inaltarii sufletesti prin mijlocirea bisericii. a trebuit sa moara şi apoi sa fnvieze. ingroparea şi invierea. 25). Comem. Arhitectura şi pictura bisericeasca infatiseaza pe columne şi pe aripile bisericii din afara diferite animale iabuloase. aratat la Botezul Domnului. Coliva sfantului Teodor se face şi se sfinteste în Sambata prima a postului Pastilor. ca sa ne deschida calea vietii. Ca amintire. nastrapa. margaritum. 93 . porumbel): o cutiuta de metal (aur. bherica sfmteşte coliva sfantului. putere. dragonul. Completorium v. neamurile şi toti cei prezenti se prind cu mainile unul de altul. va invia şi se va infatisa în fata lui Dumnezeu. precum şi participarea intr-un gand la rugaciunile inaltate. Gustarea din coliva inchipuie legatura noastra cu eel mort şi ca şi noi aşteptam moartea. care în vechile biserici era atarnata de cortul sfant şi în care se pastra Sfanta Euharistie. Originar. = blanda porumbita): sf. la 6. Iulian Apostatul a dispus ca intreaga saptamana prima a Postului mare bucatele din piata sa fie unse cu sange de jertfa. în simbolica creştina. au dat roade de viata vesnica (loan 11. Columba e şi simbolul Sfintei Fecioare. simbolizeaza puterea. prin carene indeamna la cumpatare în mancaruri: coliva sfantului Teodor simbo- SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA lizeaza deci infranare. hipogriful (cal inaripat) şi gurluiul. Istoricul ei e urmatorul: spre a-si bate joe de creştini şi spre a le pangari sfantul post. spre a ne mantui. care a purtat corpul Domnului. Columna franta. Ridicarea colivei inchipuie inaltarea rugaciunii spre indurarea lui Dumnezeu. Golumbina (lat. La ridicarea colivei. în locul lui.

ES 9 „ lunodj xvd" gp Egjusoi xs EgjgSuny 'SOISUH xn\ gmqgjii puguxnqgiBo XL ISE300E Ul IS IZ O no 9 p SBISO EO UinOB BZEOIodlOOUI 9S B1S90E EO 1 U X E U J SOISUH m\ \E SEISO n o u xnun BO ' I E pumdiqoux 'inppuEuuxjuoo BIBJ BUipd no U U I J U O O x n p o 1 2 9 p E p 0 \ndO0SXdg[ U J X X H g p gSuxiB \ndo0sxd3 xxigiA Eidnx.re.Xi9p E9IXnXU\ErX S O I S U H niiugd xmrep i g p o is UIEJS inqnQ 9d liiuiid nE (VI 'I XEiEq E\ IS iBiqo 'Eiuugjns goxao E\ BI.uguiBJ0ES uxp Bun gisgranu gs EUEUI no xpmo xn\ndxqo sre XIEUUI9SUI £ g (osgjBiux ~= ouuifuoo B\ gp 'dumuaijuoo) p o IEX '9xxi9iui gpiuxxu -E \U X X S 3umiBrao. ux iox.UXJS EUisiiqo BidBj o 'EOSEguxiSgio guoţep gp gaiuiqdgpux o no 9şun \ndo0sxd3 uopAEios Esuuxud EX.nţJoiu E9J9şEJ1 (jmoAuoo) i n p n p u o 3 .ojd xj xo\ BO putjz -qoqraxs ' J o p u i j ixigxun X U 9 S UU IS 9 mured no E9J9şuxiy 'VUBJS i n p q n gd 91XUXEXU u n d IXSE(S[ qndoosxdg iBiunu Q E9IEJ -oSod puxndxqoux ' m p u g u m q g p o g. 9p EA.V6 iduiraiEjA} po 3 II 81 I UIIUEISUC>3 xnmi taj js -. '(9 l\Z g.sg ranogad pdBO ad EUEUI gund \ndo0sxd3 duni isgoB UI 'Eiodgj oiBod gs nu 'Buqgppux p g p 9 '.9SUQ 'iis9i9ijns is xisgdmi B gads Eduxod no goEj gs p p n p u o 3 uoplioxu 9\9UEI 3p 9IE09pUXA 9p IS 9IUE1UX 9p \OqXUIS B9iBdoişux gigo gu 9JBO 'xisgdtui xiJBanpux B EO 'Z910q E\ E9JiniUU X O U E\ 9 Uin09J[d 'ininpuEUUijuoo E9umij (IXUI no) EU.io\iqo9in E9IUUB3 piA9 E\ IS iq09in 9p Bp 9S 1 90 aouo p u i x i p oxudiqo -ux jr.qni p u u i g s 9 '.nQ \xuBq osouixid E93TU0 ISimiJBUI B 9Z9UISXTI 3S nU ES xxuxişgjo Bup. U E J S \nqnQ EO p u m d i q o u x 'xqounugS ux uuuopB xn\go \ni9\Jns U Z U E U I -IXJUOO 0S9IUIld O E9JEUXIXJU03 nţţugd ngzguuiuQ gaiBO xunp -Bşru p u n SOISUH mţ lmoixxiocq EO 'lEUuSxp \\&\x\ XEXU po Egunxsgidxg gjsg ixnonpuoo BO utugs BO is pUIXJ 'E9IEUIJXJU00 91S9SElIEdUlX \USUEp B O E U U guqgsogp p i s u p p pqxuxs EO '9UŢI9dO0S9p 1 E 9 S U X EUEUIU X EbEO»lS 91EUIO U O p9i9iqxv 'susxi 9pi. 9Xj ES inuxisgao EO \nuui9pui gp is xunpEştu s i p r a Ednp reumu xqoisody is IUEJS P E ISOOE gp gţuxuiB gigonpE gp uuigs un is xunogjid 'oxpiBso no ramoESru BOEI. 90 gximiBp sJEiodaooux E\ xnpsEiso 9IE0 Ednp 'UEXXU9ş p p o p j DS31UIUIB giuijs xmiEp gisgoB OQ -xnţ gp O E X .SO 9p 9ţES gpUOlEp 9p IS 9JEiOdjO0UX 9p 9 1 U I U 1 B 9I90UpE 9 l d s EUXpd 0 EOiqdE gs x HSBU E\ 9p I I U I J o s g i n u d 91.sou -nogi 'B9txqnx xndxqoux 90UpE 9U EUEUI no E9J. icqxuij X E X X I 90 'X X O E d lUEllUES E EiU90SXUXra9I 0 'U iuoi09.Eiux. E I U 3 1 U I 'B3SB919IjnS fcoui 'gpupq nBpds iSIEJOBSUOO 9p 9KIIBUX • B O I D S p 3p X I U I 9 S Ul pUEd [ E3Jiiuys puBzqoqxuis no xiidcuas ntjjg ţns is 33idii 3HUOJ Ednp te31U{B3JBJ3BSU03 IX 9Z *I a) ZUEJSUOţ m doosidg 1= UU33) PB1U03 I zsioq E\ ap g p i u n u is WE no lUEjs inun g p i u n u '3U9lpA UWUnV X U E U I O I E\ EJ9 UIUO) şEl. BISBOOB UI 'gugsndB piEUUXJUOO EO BUU1B9SUI 3iuiuj 9d .(gpimoiBxs •AIlOU9Siq E 9IEXU •} 3JG433SU03 jn.s9 xs pinxis p 'ixii.o} xpxigsxq 9p.Bsregisgu ioppisody EidnsE qnQ mpuiBjs Eanu -oSod Bgigogd m\nuns9J0 pi9ijns gd BUI -xiduix pUEZipqrais ' j o u i p s n ţ p m f ux 133iqO 9p B9unxiBxujxjuo3 piuxpgio EgaEJi -SBd tuiux giSgSElJEdini 9ş 19 SpiuUSJUS Uimd E IS gisgiBiux i-giBO 'IUBJS mlnM.icqiino -souno B 'aoupxpuiBj B9ui2d uxp xnpi -BsodEj P0X 3 .ijuo3 E1S9JXUEU1 9S 91UUJJ 9d EO nţU9d '31UMJ 9d 90EJ 9S E9I9şUQ -pUEUIIXJUOO 3JE09IJ E q X E O ES 9 i n q 9 J l 90 E0SE9191jnS uiiEmo pUEZi\oqraxs '9JEXUJXJUOO Ednp IS 3 1 U X E U X 9 \X •fUtS U X E X U E\Eds X SX \n9I9XqiV E S E O l d E)UUOp 9p IS •unuvm inunvos -\xe -AIBU01S3JU03 9IiqnX 9p 9UX\d XS 9UJ -3UIS 9\xuxxux m XEiunu EJEoqoo 9S .şgsBiiEdxnx o is Eiiogid xş ltxzgioq a..reo ui Bjqran E _ re 9JEUI ] n p ş 9 p EJ J E S BO 'aidgip IIUIBUI •IOQ E9ş3\ EipOSE laqosm Eţ isun riEig jqiaq SJSSUES n3 sns • BUUI3SUI 9S 90 UUd p Ko Eţ 'dno ad puBUuru insppiun no nt?9gun ! a i S 3 3 B 3p X U B jE 'XU09jd k l t l Q 3 J 1 B 3 UOipcqfllU lisf juiud jod iisuijp itireui 3d Bjygf UBZOSE I 3JIlEJnO 9p ipiJUOBS ţEş3Jip B9i9ind no S S H I 'Uş9i09jd 9 1 U I X U S 9 A ţ3S '.9dB0 UO U E 1 S IS O p f gp g u p q BUBod 9JIEO gp xn\ninuiopans E3I9şUn 9p 9 1 U X U X E ixiuEdpijiBd '.Bş Jcqqoisodv gpidE>j) „iunpBşru ui puEosiigd" EunEgpio.

ramanand mai tarziu notiunea numai pentru partea bisericii în care stau credinciosii (barbati şi femei) condusi la limanul mantuirii de catre carmacii eclesiastici. cea inconţurata de marea vietii şi de moarte. la policarul mainii drepte. Numirea provine de la asemanarea Sfintilor Parinti. sora imparatului Constantin (f 360). al carei tip în Testamentul Vechi a fost corabia lui Noe. simbolizand sfintirea lor. care au numit biserica „corabie. sf Episcop în Konstanz (f 975). aduceau sacrificii de curatire de pacat. naos) bisericii. Cu sangele berbecelui de sacrificii erau unsi la urechea dreapta. Corabia are trei despartaminte: 1. imparatul Bizantului. eel Mare. Comem. ce ne poarta pe marea vietii la mantuire". statornic): Sf C. ca sa lucreze cele ale legii. Tot aceasta numire de corabie s-a dat apoi bisericii ca şi cladire. Corabia (area. Levitii erau stropiti cu apa curatirii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a oprit persecutiile contra creştinilor şi a ridicat creştinismul la religie de stat (f 337). Convoiul mortuar v.numele unui sfant cu acelasi inteles ca şi numele de la botez. la care asezau jertfa pe maini simbolizand ca dansii pot primi jertfa poporului ca mijlocitori catre Dumnezeu. Conrad (germ. ca şi Noe în area sa. lancea sacra): adica un cutitas în forma de sulita. naia. cu care la proscomidie se scoate din prescuri agnetul şi particelele. ori corabiei lui Simon Petru şi Andrei. Comem. pe care o si 95 k26. Inchipuie lancea sau sulita. la 18. la degetul mare al piciorului drept spre a umbla în cararile Domnului. ca inchipuire a Sfintei Treimi intr-o unitate. 2. art. Constantin (lat. se imbracau apoi în vesminte preotesti. ca o colectivitate -asemanata corabiei lui Noe. se mai nsgeai) cu untdelemn (la eel dintai turnand pe cap. locul femeilor. soleea. isi radeau parul în semn de dedicare lui Dumnezeu. Copii v. pruncii. în corabia bisericii creştinii afla mantuire. locul barbatilor şi 3. afara de aceste ceremonii. cu care ostasul a impuns coasta Domnului pe cruce. spre a asculta legea Domnului. Copia (gr. inchipuind curatirea sufleteasca. Biserica şi sfintirea ei. în semn de imbracare cu puterea diregatoriei. interna. Corabie s-a numit la inceput intreaga Biserica creştina. statornicie): sf fecioara. Comem. = tarie. Arhiereii şi preotii. la cei din urma pe frunte) prin ce se insemna puterea şi darul de sus. care . Consecrare (consecratio): sfintirea mare a bisericii v. Corabia e simbolul bisericii creatine. = sfatuitor). art. constant!. asa şi biserica lui Hristos. Conductul mortuar. Precum aceasta a ajuns la liman. art. = tare.Xl Consacrarea în Test. la 21. Constanta (lat.11. ne duce la mantuire. Vechi se facea dupa forme tipice şi simbolice. V. inainte de consacrare se spalau şi isi spalau hainele. = cutit de jertfa.

dar la cererea şi rugaciunile preotilor El ne vine în ajutor. femeile pe stanga) dupa cuvintele Scripturii: ca barbatul este cap femeii. rupturile de mreaja simbolizeaza ereziile. caci precum afara de area n-a fost mantuire. Luntrasii sunt persoanele sa-si ia prada sa. Tipul corabiei a fost Sfanta din cortul marturiei şi din templul Testamentului Vechi. sectarismul. Barca a cuprins tot soiul de animale. precum biserica cuprinde pe toti oamenii. care pe spatele sau poarta o corabie prin valuri. în icoanele din catacombe providenta dumnezeiasca e infatisata printr-un peste (Hristos). care cu totii au intrat în biserica creştina. dupa culoarea sa neagra. Veghile (straţile) inseamna ca Domnul privegheaza asupra bisericii Sale şi asupra noastra în orice moment. unde a invatat Iisus. nu s-a descuraţat de batjocura şi nepasarea necredinciosilor. care vaslesc prin orice primej96 . Marcu 6. Unica uşa a corabiei simbolizeaza botezul. ci. Furtuna de pe mare Corbul e simbolul mortii.VICTOR AGA simbolizeaza partea aceasta a bisericii. în corabie barbatii ocupa loc inainte. de pe care a invatat Mantuitorul pe popor (Luca 5).45) Dumnezeu. prin care curg darurile sfintelor Taine şi prin care sa intram şi noi fiecare. prin care intram în imparatia lui Corabia (Matei 14. dar aplecati spre cele pamantesti. Corabia lui Noe e tipul bisericii care a devenit un loc de fericire prin lemnul crucii şi în care cauta sa intre toti cei ce vreau sa se mantuiasca. le-a aratat semn vadit de pedeapsa viitoare. Corabia. Deschizatura numai la o latura a corabiei inchipuie rana din coasta Mantuitorului. cum se napusteşte clerului. Departarea corabiei de la tarmuri inseamna inaltarea sufletelor şi a inimilor de la cele pamantesti la cele ceresti. în valurile lumii ni se pare adesea ca Mantuitorul doarme. daca nu vrem sa ne cuprinda potopul pedepselor dreptatii divine. precum şi biserica creştina. Mai e simbolul poftele şi patimile cu toate ispitele şi pridiavolului. Noe a vestit 120 de ani pocainta. die. iar oamenii de pe tarmuri sunt reprezentantii iudaismului. invataceii din corabie sunt reprezentantii noului Izrael. iar femeile inapoi (in biserica catolica barbatii pe dreapta. inchipuie biserica şi sufletele ce plutesc spre Dumnezeu. în care şi azi se propovaduieste cuvantul dumnezeiesc. chiar şi inseamna pe diavolul. asa nu este mantuire nici afara de biserica. care nu au primit invatatura noua. care la moarte se napusteţte mejdiile vietii. invatarea de pe corabie inchipuie invatatura bisericii. care se aseamana corabiei şi ale carei invataturi strabat şi în departari.22. simbolizeaza locurile sfinte. construindu-si corabia în faţa lor. Ruperea mrejii simbolizeaza pe oamenii credinciosi. mreaja mai inchipuie şi invatatura Domnului. Multimea pestilor sunt paganii. Corabia lui Noe e simbolul predicii cuvantului lui Dumnezeu din partea bisericii. prigonirile lumii. primejdia de afundare a corabiei inchipuie primejdiile şi persecutiile ce trebuie sa le indure biserica. Inchiderea usii barcii de catre insusi Dumnezeu este chipul providentei dumnezeiesti.

Psalmi 91. fiindca nu s-a mai intors în corabie. Corneliu (lat. Cornelia (lat. bunastare. 1. al demnitatii şi al nobletii („Pus-ai pe capetele lor coroana de pietre scumpe" Psalmi 20. la 31. în legatura cu hranirea lui Hie de catre doi corbi (I Regi 17. ce o revarsau ptin altar. un corb sa ingroape pe Abel. Este o aducere aminte de rugul în care s-a fost prins berbecul (Geneza 22. E deci simbolul puterii şi al stapanirii (I Samuil 2. Coroana inchipuie virtute şi e semnul de rasplata al dreptilor. gratie. Comem. Coarnele altarului din templul Testamentului Vechi inchipuiau puterea lui Dumnezeu. Cornelie. la 13. Comem. respectiv invatat. sutasul care a fost eel dintai increştinat dintre pagani. sa se gandeasca şi la ajutorarea altora. ca tovarasi sj sfatuitori ai lui Odin. = tare): sf. cununa) în Sfanta Scriptura este insigniu regesc şi simbol al puterii. Cornul de fier era chipul unei SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA puteri supraomenesti. 97 . Coroana (cununa) de spini a Mantuitorului e simbolul suferintelor şi al cununii martirilor. doi corbi. martira în Tunis (f 309). Demonologia evului mediu prezinta pe diavolul insotit de doi corbi. caci doar pe Hie 1 . indeosebi al martirilor şi emblema de invingere a multor sfinti. Cornul este frumusetea şi puterea anima/e/or. Cornul abundentei (cornu copiae). Cornul credincioşilor inseamna puterea creştinilor asupra vrajmaşilor bisericii. Cele sapte cornite ale mielului în Apocalipsa simbolizeaza cele sapte puteri ale Duhului Sfant. Adam vazuse cum corbul ingropa pe un alt corb mort. = tare. e luat din paganism sj inseamna imbelsugare. 10. ca un corn): sf.a r fi indemnat. 6). şi pe noi ne-a eliberat Iisus prin coroana Sa de spini. IX. ca decorativul candelabrelor etc. Corbul e tipul cioclilor dupa o legenda iudaica. Coroana în icoanele din catacombe mai simbolizeaza şi biserica creştina.a u hranit chiar cele mai lacome şi hraparete dintre pasarile rapitoare. 8). III. Coroana (diadema. care este ca un fel de diadema construita din biruinta raului şi a mortii. precum ii este şi inima. Mai tarziu episcop al Cesareei Palestinei (f 70). corbul e avertizare catre cei avari. 13) jertfei aduse de Avraam şi de rugul din care Dumnezeu a imputernicit pe Moise (Exod 3) sa elibereze poporul din robie. din care cauza oamenii remarcabili erau infatisati cu coarne (Moise are unul sau doua coarne de raze ori de par). tot astfel mitologia nordica germana are. 3). în care se nareaza ca pe Adam 1 . Coroanele de lumanari (policandrele) sunt coroane votive deasupra altarului şi în biserica.corbul la starv. şi inseamna viata veţnica şi Ierusalimul eel ceresc. Mantuitorul a purtato ca semn de invingere asupra blestemului. ce era rostit pentru pamant. Corbul în credinta poporului e pasare blestemata de Noe ca sa nu-si vada cuibul şi puii şi sa fie negru. Asemanarea corbului cu moartea şi cu cioclii s-a inradacinat la popor şi din credinta dupa care gaitul ciorilor şi croncanitul corbilor ar prevesti moarte. Daniel 7.

Cortul mai inchipuie şi ceral. Se numea cortul legamdntului. Corurile ingeresti savarsesc lauda celui Prea Inalt. Corporale v. umbrar): în unele biserici e un cort atarnat de cerime ori intarit pe patru stalpi deasupra prestolului. spre a simboliza ca pe om i-a inzestrat cu desavarsire. dupa ce au tuns cealalta parte a capului. Corul (cafas). al adorarii senine. corporala. o perpetua aducere aminte de aceasta cununa. c. care ne acopera şi ne apara de primejdii.17. cuvucliu. precum şi tipul bisericii creştine cu aceeasi impartire în trei parti şi cu aceleasi simboluri. Apocalipsa 21. insumand intr-un mod miraculos tot ce se cuprinde în celelalte fapturi. intemeiata de Iisus Hristos (Efeseni 2. biserica lui Dumnezeu şi lacas Duhului Sfant (Romani 8.22).VICTOR AGA Coroana de lumanari v. indemnandu-ne şi pe noi la rugaciune şi la cantare duhovniceasca. de meritele castigate printr-insa şi e admoniere catre o viata virtuoasa şi la purtarea jugului lui Hristos. 31). E facut de insasi mana lui Dumnezeu. art. în Sfanta Sfintelor. de alta pentru ca serveste ca loc de preamarire lui Dumnezeu. pentru ca tot ce iese din mana lui Dumnezeu este desavarsit „si a vazut ca este bine" (Geneza 1. iar cortul mdrturiei. ce si-i lasa calugarii în jural crestetului. care preamaresc pe Dumnezeu în cantari şi în strune. galerie deasupra despartamantului femeilor sau deasupra stranelor. troneaza Dumnezeu în mijlocul poporalui sau. Policandru. marirea lui Dumnezeu. adundrii. Coruri ingeresti canta la 98 . Coruriingeresti: sunt simbolul preamaririi lui Dumnezeu. mdrturiei. Cortul sfant (tabernacul. de o parte pentru ca se afla în biserica. Corona se numeste cercul de par în forma de cununa. Omul chiar şi în viata pamanteasca. Coroanele mirilor v. daca prin sfintenie se dedica sluţirii celor sfinte (I Corinteni 6. inauntrul caraia. Corpul omului se sfinţeste prin faptele bune ale sufletului. Cununile mirilor. Cortul sfant (cortul legdmdntului. care are forma unui cort (Psalmi 103. 23). adica omul e coroana fapturilor. e un microcosmos. art. cortul eel nevazut dimpreţurul lui Dumnezeu. Corona e simbolul cununii de spini a Mantuitoralui. Cortul e simbolul providentei dumnezeiesti. 20) şi se face templul Sfantului Duh. spre a fi vasul gratiei (Romani 9. cantarile corului nefiind alta decat rugaciune şi preamarire. Aduce aminte de cortul sfant al Testamentului Vechi şi inseamna cerul (Psalmi 103. pentru ca inchipuia legatura lui Dumnezeu cu poporul ales. art. Liton. poate fi chipul lui Dumnezeu. fiindca aici se descoperea vointa lui Dumnezeu prin mijlocirea Arhiereilor şi a preotilor. E deci un loc sfant. 11). curate şi tipul corarilor de credinciosi. inchipuie locul unde ingerii inalta cantari de preamarire lui Dumnezeu.3). A fost tipul imparatiei lui Dumnezeu. c. 2). casa lui Iehova): loc sfant de inchinare la evrei.

art. Facerea lumii. Iisus s-a supus legii mozaice a circumciziunii. =regulat.nasterea Domnului şi vestesc pacea şi bunavoirea pe pamant. ordonat): sfant.1) în vedenie. a lui „Adam eel nou". Comem. Colac de pomana. Dupa superstitie. VI. Covrig de pomana v. art.. de unde isi are acesta şi numirea de locul capatanilor. Craniul cu cele doua oase de picior. ori chiar un sarpe. Osemintele lui Adam au fost luate de Noe în corabie şi mai apoi impartite intre fiii sai. sub crucea de pe Golgota s-ar fi aflat craniul şi insusi cadavrul lui Adam. Craniul inconţurat de spini inchipuie condamnarea vesnica. ce le vedem în icoane la baza crucifixului. spre a arata ca s-a . pe langa rugaciune. SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA nascut în corp adevarat. în ambele parti ale cosciugului unui mort se taie cate o ferestruie triunghiulara. ce a vazut-o prorocul Amos (8. iar eel inconţurat cu spice. fiindca. pe care i-a ingropat mai tarziu în Muntele Calvarului. Coţara cu poame coapte. neschimbata şi ca la aducerea jertfei. spre a le aduce aminte de trecerea lumii şi de viata vesnica." Stihira Rusaliilor). simbolizeaza belsugul darului de sus. Craniul acesta e chipul craniului lui Adam. iar 12 cosari inseamna pe cei 12 Apostoli şi darurile revarsate prin invataturile lor. Sim ar fi primit craniul. incrucisate. inseamna pedepsirea poporului neascultator şi sfarsitul lumii. De aceea sarbatoarea se numeste şi a doua nastere. e simbolul pacatoseniei şi al urmarilor ei. minunea şi atotputernicia dumnezeiasca. Pe sarcofage coşara cu poame ciugulite de pasari simbolizeaza desertaciunea voluptatilor pamantesti şi aşteptarea fericirii celei viitoare din rai. ce s-a pogorat prin sfanta nastere. Credeu (simbolul credintei) şi rostirea lui publica la liturghie inseamna ca marturisim intreaga credinta. ce le-au adunat Apostolii cu ocazia inmultirii painilor (Luca 9. se mai cere şi dreapta cre99 Craciunul mic (a doua nastere) se numeste sarbatoarea taierii impreţur a Domnului. facator de minuni şi doctor fara de arginti (t 303). Cele 7 cosari inchipuie cele 7 taine. cu albine. Cosara plina inseamna belsug şi dar. Cosma (gr. ce urmeaza dupa moarte. dupa traditie. Co$ciug (sicriu. Creatiunea v. ca sa aiba mortul pe unde sa tasufle şi sa vada pe cei ce-i due şi pe cei ce-i petrec la groapa. plang la patimile Domnului şi ale martirilor şi se bucura la sarbatorile bisericesti („Cerul şi pamantul astazi se bucura. în referire cu marul lui Adam. sunt simbolurile ramasitelor pamantesti ale lui Adam şi simbolizeaza ca prin moartea lui Iisus. s-a omorat moartea provenita din pacatul lui Adam şi toti oamenii au inviat spre viata vesnica. racla). Craniul e simbolul desertaciunii celor pamantesti şi insigniul penitentilor şi anahoretilor. la 1. Craniul ce tine un mar în gura.. Marcu 8). cu porumbei inseamna dorinta de fericire şi de pace. Astfel cosarile cu frrimituri de paine.

Crengile verzi v. ce se revarsa de pe urma credintei creştine. Crinii 100 . a ingerului Gavriil. prin roseata sa. E simbolizata prin o cruce. Crepusculul (amurgul) serii. în mana martirilor. Crescens. Culoarea alba a crijmei inseamna nevinovatia şi curatia sufleteasca şi trupeasca ce le primeste catehumenul în botez şi pe care are sa le pastreze intreaga viata. în acest inteles este emblema Sfintei Fecioare. Daca il rosteste un preot. Ramurile. Insemnarea cu semnul sfintei cruci la fmea Credeului este simbolizarea ca aceste adevaruri de credinfa ni s-au dat de Domnul Hristos eel rastignit pe cruce. apoi le impreuna ca inchipuire a fierbintei dorinti de a cuprinde toate adevarurile de credinta. episcop în Vienne (t 80).VICTOR AG A dinta. Crinul e tipul potirului. dupa care are sa vina lumina. Vechi crinul e icoana oamenilor drepti şi tematori de Dumnezeu (Osea 14). Aceasta inseamna taria crucii şi temelia credintei. Credinta e una dintre cele trei virtuti principale. Ca simbol al pacii şi al dreptatii. precum noi ii imbracam corpul cu haina alba. cu care preotul imbraca pruncul ce l-a scos din apa botezului. ucenicul sfantului Pavel. Crinul alb e simbolul nevinovatiei. Precum crepusculul anunta intrarea noptii. este azi emblema cercetasiei. art. Cantarea Credeului se face şi ca exprimare a bucuriei. ca aducere aminte de primele veacuri creştine. incolacita pe dupa cruce. el iese în fata usilor imparatesti şi sta cu fata catre popor. = crescator. crinul e semnul de invingere a patimilor corporale şi sufletesti. prispitor): sf. Crijma e o bucata de giulgiu alb. cand credeul era cantat spre a-i prinde şi a-i tine mai bine în memorie. pentru ca credinta s-a intemeiat şi s-a propagat de pe urma jertfei de pe cruce. Iconografia mai inchipuie credinta printr-o cununa de trandafiri. VII şi 4. Crescentiu (lat. precum era obiceiul de a se scrie şi legile civile în poezie şi a le canta. Uneori credinta e simbolizata printr-o femeie voalata. la 30. care are forma figurala a aceluia. Crijma inchipuie stiharul alb (alba) ce-i purtau opt zile de-a randul nou-botezatii din primele secole creştine. fiindca Credeul nu e rugaciune. în unele biserici. ori printr-o cruce asezata pe o stanca. ce izvorasc din credinta creştina. Simbolizeaza deci vesmantul nevinovatiei. în Test. simbolizeaza sangele mucenicilor. astfel şi sangele martirilor demonstreaza intuneric şi prigonire. Taria credintei e semnificata printr-o stanca. ci numai marturisire şi invatatura. Credeul se rosteste prin cantare. dupa care are sa urmeze biruinta soarelui creştinatatii. a intunericului. cu care Hristos imbraca sufletul celui botezat. vestitorul nasterii Domnului. în biserica romano-catolica se canta numai versetul prim. ceea ce simbolizeaza frumusetea sufleteasca şi cununa dreptatii. avand mana pe inima şi tinand în brate o cruce.1. Comem. al virginitatii şi al curatiei sufletesti. cand preotul isi intinde bratele spre a simboliza pe Iisus crucificat. şi a sfintelor fecioare şi preacuvioase.

XI şi 25. cedandu-i fiecare pe seama celuilalt. Comem. Comem. inseamna: floare aurie. Comem. de care se ingrijeste Dumnezeu sub chipul pwNvk&\e\ divine. la 4. E infatisat ca un urias. XII. VII. procesiune: de ex. art. E patronul celor bolnavi de ciuma. nu se indurara nici unul sa manance codrul de paine. le reinapoie painea. fara sa se mai ispraveasca! şi indata ii cazura din ochii lui de soare doua lacrimi. precum şi patronul automobilistilor (f 300). = credincios. Evreii mai instariti aveau în gradini cripte fami\iale. art. la 25. unul din cei 14 salvatori. din care rasarira mii de floricele. VII. Pe la unele biserici se mai afla şi acum paradise subterane. Cristal (sticla): e simbolul virginitatii Sfintei Fecioare. la 9. la cererea sa. Cruce a-şi face v. în care se ingroapa persoane bisericesti şi în care se fac şi servicii divine. cristalul mai e şi simbolul cerului. Crispin. la 14. X. C. Prin taria şi frumusetea sa. Noaptea lucrau SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pantofi. adica zilele de procesiune. zicandu-le: mancati acum din ea. Comem.martir în Roma (t 283). kripto = ascund): loc de inmormantare boltit. miscat de acest semn de iubire şi de mila. apartinator lui Hristos): sf monah cistercinez. Crispina. e patronul cismarilor. dupa traditia urmatoare: Mantuitorul intalni odinioara pe o mama cu copilasul în brate. asa Fecioara a nascut şi Fecioara a ramas. Sf Crispin. albe ca lacrimile. zilele crucii. Inmormantarea în cripta familiala era semn de onoare la evrei. de Dumnezeu): sf. din care s-a nascut lumina adevarata. care. martir. X. ca reminiscenta a catacombelor. Cristina (gr. desi erau rupti de foame. Crucea e simbolul celei mai sublime idei şi lucrari din opera mantuirii. pe care ii cinsteau la saraci. E supranumit lacrima milosteniei. Simbolica criptei e aceea a mormintelor ca loc de odikna a corpului. 28) reprezinta toate florile campului. care nu erau alta decat flori de crin. Cristelnita v. martirizat în 287. originar din Roma. Cand vazu lisus ca. purtand pe umeri pe lisus şi trecand marea. Sf Crisant . cripte. Comem. = apartinator lui Hristos): sf fecioara şi martini din Tir (t 300). nume grec. nume ce inseamna: cret la par. Cristian. la 24. Sf. Cristin (gr. episcop în Prusia (f 1245). E 101 . Crisant. Semnul crucii. impreuna cu fratele sau Crispinian au propagat creştinismul în Soisons şi impreţurimi.: a merge cu crucea la holde. fara sa sufere vreo alterare. Precum cristalul lasa sa strabata lumina printr-insul.campului din evanghelie (Matei 6. colimvitra. ii dadura cu bucurie intreaga paine. Cripta (gr. = purtator de Hristos. Cristofor (gr. Cruce în sens mai larg inseamna litie. baptisteriu.

ascultarea şi umilinta sau şi cele patru daruri ale mantuirii: deschiderea cerului. spre a inchipui pomul vietii din rai. în onoarea crucii. cea latina (crux immissa) ţ. Forma fundamentala a crucii este cea greceasca + sau crucea patimilor. loan 3. Ne descoperim capetele şi ne mchinam la privirea ei. Pe mrnurile bisericilor inseamna scutul acestora. biruinta asupra iadului. numita şi crucea lui Antoniu sau a talharilor (crux commissa) T şi crucea lui Andrei (decussata) X. care ne invata cat ne-a iubit Dumnezeu şi ce a patimit pentru noi şi ce datorinta avem noi („cel ce nu-si ia crucea sa. Patru brate ale crucii inchipuie cele patru virtuti: iubirea. 8. la 1 august şi a treia Duminica din Paresimi. rabdarea. La morminti inseamna nadejdea invierii. Trebuie sa o avem în casele noastre ca insigniu ca suntem creştini şi ca arma în contra tuturor relelor. Langa drumuri şi la tarine e semn de ajutor şi de ocrotire a acestora. varga lui Moise. cea egipteana. art. Pe pieptul şi pe mitra arhiereilor inseamna biruinta asupra paganismului. In 102 vechime crucea avea culoare verde. Craniul). scara ce a vazut-o Iacob în vis. lemnul cu care a indulcit Moise apa a m a r a a lacului Mera. harul şi iertarea pacatelor.. biserici. Crucea arhiereasca (cruceapectorald). lemnele ce le-a dus Isac pe muntele Morea. trei sarbatori: la 14 septembrie..") fata de marea jertfa de pe cruce. ce purcede din inima şi pe care Episcopul are sa o indeplineasca cu f a p t a şi cu cuvantul. Crucea pe altar inchipuie prezenta lui Dumnezeu aici. Apostol Pavel (Galateni 6. asa s-a mantuit lumea prin cruce. E o vesnica aducere a m i n t e de patimile Domnului de pe cruce şi de cuvintele sf. ce strajuieşte ca o pazitoare a credinciosilor. ca sa fie sacrificat. Vechi au fost: pomul cunogtintei binelui şi a raului. precum şi la toate serviciile divine ca mijlocitoare catre Dumnezeu. pe care a fost rastignit Mantuitorul şi care din semn de ocara a devenit eel mai venerat obiect sfant. 14). simbolizeaza sigiliul şi marturisirea credintei. cu care a despartit marea şi a trecut poporul din robie. Crucea se numeste catedra. religioase Crucea simbol de indica locul nilor osebit Crucea Crucea hiereascd Crucea Iisus Hristos pentru mantu . iar calatorilor le serveste de mangaiere şi scut. iar inscriptia „NIKA" (invinge) inseamna invingerea lui Iisus asupra mortii. Inscrisul „INRI" inseamna zapisul de acuzare din partea iudeilor ca Iisus ar fi uzurpat titlul de rege al Iudeilor. suferita de Iisus pentru noi. Pe steaguri simbolizeaza crucea de pe labarumul lui Constantin eel Mare. ce o poarta Episcopul pe piept. Biserica are. carte. stalpul pe care Moise a ridicat sarpele de arama în pustie (Numeri 21. precum la vederea acestuia au pierit toti serpii tinutului. 12) ca Episcopul sa predice necontenit pe Iisus şi sa fie gata a-şi jertfi şi viata intru apararea invataturilor lui.VICTOR AG A chipul lemnului de viata facator. invinsa de Iisus (v. caci precum Noe cu ai sai s-au mantuit prin area. prin roadele aduse de El. fiindca ne infatiseaza pe Domnul Hristos patimind pentru noi. Tipurile crucii în Test. asa prin cruce au pierit toti dusmanii mantuirii şi la facerea semnului crucii pier toate relele şi ispitele. şarpele incolacit pe cruce inseamna pe diavolul. şi Iisus si-a dus singur crucea pe munte. area lui Noe. Mai inchipuie arhiereul Cruce pe mon ca rapo< neasca tos eel a vietii Crucea semnul langa f Episcop semn acesta propovaduit invataturilor de cruce tului si Crucea Dumnezeirea Cercul eternitatii nezeirii. Capul de mort şi oasele la picioarele crucii simbolizeaza moartea. ca un steag de biruinta. scoala.

Crucea din varful turnurilor simbolizeaza steagul creştinataţii. langa iscalitura unui episcop (de ex. Crucea. La imbracarea vesmintelor preotul saruta crucea aceasta. al invataturilor Lui. o au în casele lor. pe frontispiciile institutelor religioase etc. jugul lui Hristos şi trece cu virtutea nadejdii în lumea nemuririi. art. de adevar. Crucea patimilor v. iar crucea e chipul dumnezeirii. Trebuie sa aiba chipul rastignirii. în semn de mulpamire ca este invrednicit a savarsi rugaciunea şi jertfa sfanta. unde troneaza Dumnezeu. Crucea pe pieptul mortului inseamna ca raposatul a fost plin de credinta. Mai inchipuie ca Dumnezeu e de fata în biserica 103 . a purtat în viata sa crucea suferintelor. carora au sa le urmeze. Crucea arhiereasca. are sa fie şi semnul de biruinta al Lui. Crucea în cere o vedem la biserici. e simbolul sfintieniei acelora şi e semnul ca la jertfa lui Hristos (ce se inchipuie în slujbele sfinte) se cuvine sa fie şi semnul jertfei de mantuire. Creştinii adevarati o poarta pe piept.). intemeiata prin crucea lui Hristos eel rastignit şi în nadejdea invierii şi a viefii de veci. vesnicia şi trinitatea. Crucea. Crucea (crucifixul) pe prestol inchipuie ca prin cruce ne-am mantuit din vechea robie şi ca acolo. Crucea în cere © simbolizeaza Dumnezeirea. art. t Episcop al. cu care e inzestrat arhiereul în contra vrajmasilor bisericii.. o purtam în fruntea procesiunilor ca pe o calauza cereasca. Crucea Episcopilor se numeste semnul crucii ce se face langa numele. spre a fi aparati de toate relele. adica steagul de biruinţa al creştinatatii.inchipuie şi scutul.. crucea de pe mormant şi din sicriu simbolizeaza ca raposatul a vietuit dupa legea crestineasca. Cercul prin nesfarsirea sa e simbolul eternitatii. insigniul acesta simbolizeaza ca Episcopul este propovaduitor al crucii Domnului. Crucea portativa simbolizeaza pe Iisus Hristos. care a murit pe cruce pentru mantuirea noastra. pecetluite prin jertfa de cruce şi ca el este purtatorul cuvantului şi al adevarului. o intrebuintam ca pe o mijlocitoare a darului de sus. Crucea la capul mortului. Crucea în mijlocul cimitirului e simbol de biruinta asupra mortii şi ne indica locul de inmormantare al crestinilor osebit de eel al altor credinte. Oriunde am SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA duce-o. Crucea o poarta monahii pe piept spre a-si aduce aminte în tot momentul de patimile Domnului. inseamna aceeasi. la sfintiri. adica crucea. Crucea constituind un semn de cinste. ca şi crucea stativa. Crucea pectorala v. spre a demonstra în fata lumii ca sunt creştini. ce trebuie sa fie cusuta pe fiecare dintre vesmintele sacre.

. Prin aceasta el se declara ca creştin. simbolizeaza momentul cand Mantuitorul a intins Apostolilor painea şi paharul la cina de taina. Creştinul trecand pe langa biserica isi descopera capul şi isi face semnul crucii. de aceea cei ce tree sau intra în biserica au sa se poarte cu toata evlavia. este un semn de credinta. dar cu imbracaminte. deosebit de potcap prin aceea ca e ascutit la varf şi acopera deodata capul şi umerii. ce le rosteste preotul inainte de impartasire. abia în secolul VIII s-a dezvoltat crucifixul cu rastignirea lui Iisus dezbracat. Crucifixul simbolizeaza patimile Domnului şi jertfa mantuirii. mai tarziu a inceput sa fie infatisat Iisus ca om.. este aparat de vrajmasii vazuti şi nevazuti. S-a introdus în viata sociala ca un insigniu. Crucifixul are sa stea totdeauna cu fata spre apus. e „fata lui Dumnezeu". Crucea este un semn de cinste. Luminile aprinse cu care vin credinciosii la cuminecare inseamna constiinta curata a lor. sa faca langa numele lor una sau trei cruci ( t t t loan). analfabetul sa puna mana pe condeiul cu care i se scrie numele pe act. careia are sa i se dea toata cinstea. ce-i face un nestiutor de carte în loc de iscalirea unui act public şi care semn tine locul iscaliturii proprii langa numele sau scris de o alta persoana.VICTOR AG A in Sfanta Euharistie. de omenie şi cinstitor al crucii. Obiceiul se deduce de la insigniul prescornic. . de onoare. ca sa se formeze o cruce. Crucea sau semnul crucii. Are cusute 5 cruciulite aducatoare aminte de ranele Domnului şi ca semn ca purtatorul cuculului.. cum a şi fost rastignit Iisus şi la care credinciosii sa priveasca deci dinspre apus spre rasarit. ca un miel langa cruce. de pe prescurile ce le aduceau ca prinos la biserica. Crucea painii se numeste semnul crucii. Este adeverirea credintei ca toata bunatatea este de la Cei de sus şi ca painea este un dar de la Dumnezeu. spre care avem sa ne apropiem cu frica şi cu cutremur. în primele veacuri se infatisau numai simbolic patimile Domnului. mai inchipuie puterea dumnezeiasca a Sfintei Cuminecaturi. pentru ca sa putem indeplini mandatul apostolic „ori de mancati. ce creştinul il face pe partea de jos a painii. . în forma crucii. Prin secolul VI a inceput obiceiul ca. prin crucile acestea. condeiul insemnand partea verticala. toate intru marirea lui Dumnezeu sa le faceti". neschimbata. Insemnarea painii cu semnul crucii inchipuie ca şi acest rod de paine 104 il inchinam lui Dumnezeu prin rugaciunea crucii şi cerem binecuvantarea de sus.Mai este obiceiul ca. El constituie declaratia proprie. ca şi în fata lui Dumnezeu. la astfel de iscalitura. ca un simbol al adevarului. Cuculul (cuculion) e un acoperamant de cap. cei ce nu stiu scrie. Crucifix se numeste crucea care are chipul plastic ori pictat al Mantuitorului. Inseamna coiful nerautatii şi nadejdea mantuirii. „Cu frica lui Dumnezeu". inainte de a incepe sa o taie. Atingerea condeiului se face cu doua degete asa. iar cele 2 degete partea orizontala a crucii. hotarata.

chipul Duhului Sfant. cele mai noi numai 3 (adica la picioare numai unul) cuie. culoarea alba la sarbatorile domneşti inseamna gloria. iar cea neagra si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA purpura în zilele de post. Icoanele cele mai vechi numara 4. argintul inchipuie intelepciunea dumnezeiasca. La mceput culoarea odajdiilor la serviciile divine a fost cea alba. Violetul e folosit în advent. care aduce aminte de foe şi de sange. Verdele e simbolul nadejdii în viata veşnica. intrebuintata în zilele sfmtilor Apostoli şi ale martirilor. Sfanta Maica e numita roza creştinatatii. marirea lui Dumnezeu. Verdele. inseamna nadejdea în Iisus. aurul curat e chipul fericirii. Negrul. la moartea Domnului şi la inmormantari e semn de jale şi de cainfa. în icoane sunt adesea infatisate concentric pe inima Domnului. intrebuintarea ei în zilele martirilor inchipuie sangele acestora varsat pentru credinta. Sunt relicvii pasionale sfinte şi ne aduc aminte de patimile Mantuitorului. al maniei. le mai aflam apoi inchipuite la rozetele ferestrelor gotice. e simbolul vietii. la Vinerea mare. purpuriul este simbolul puterii. a Maicii Lui. care varsa iubirea de Dumnezeu şi de aproapele în inimi. a curatiei şi a luminarii. simtaminte evlavioase. 105 . inchipuie marirea dumnezeirii. iar aurul amestecat arata bogatia faptelor bune. în posturi. culoarea roza. nimbul sfmtilor e auriu.Cuiele (piroanele) sflnte se numesc cuiele care au fost batute în mainile şi picioarele Domnului pe cruce. a ingerilor şi a sfmtilor. e intrebuintata în ciclul Rusaliilor ca simbol al limbilor de foe pogorate peste Apostoli. Negrul (mohorat. ca simbol al caintei şi al abnegatiei. Roşul inchipuie sangele varsat de Mantuitorul şi de sfintii lui. intrebuintat în Duminici (afara de posturi). iacintul ca azurul cerului simbolizeaza lacaşul lui Dumnezeu. purpur) e simbolul caintei şi al tristetii. asemanator sangelui şi focului. ingerii stralucesc în jurul lui Dumnezeu în raze galbene. Roşu caramiziu.. de aceea şi biserica doreste ca prin culorile vesmintelor liturgice sa trezeasca cugete religioase. precum albul inseamna curatia şi sfintenia dumnezeiasca. aurii. iar la sarbatoarea Nascatoarei. al milei şi al binefacerii. al sufletului şi al gandului curat. al urii. peste care se puneau cusaturi de fir de diferite culori. Trandafirie e simbolul iubirii. Culorile cortului sfant şi ale vaselor lui işi au simbolica deosebita. Culorile au la toate popoarele simbolica lor deosebita. Albul este icoana bucuriei. Galbenul şi auriul sunt simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. e semnul maiestatii şi nevinovatiei. Se foloseste la sarbatoarea Domnului. a ingerilor şi a sfmtilor e semn al curatiei lor morale. care nu au fost martiri. purpurul (roşu inchis). Ea e mila şi scaparea lumii. în biserica apuseana se tine strict seama de culorile odajdiilor. de unde işi are numirea şi de aureola.. Culorile odajdiilor. trandafiriu este chipul iubirii creştine. Abia prin secolul IX se introdusera şi alte culori la vesmintele sacre: cea roşie. Culoarea liliachie e simbolul sfinteniei. în biserica apuseana culoarea ro$ie. Arama în culoarea intunecata simbolizeaza slabiciunea poporului. care este culoarea pompei regale.

Cultul divin de toate zilele în Test. pe care e asezata crucea şi evanghelia.VICTOR AG A Cultul divin e simbolul supunerii şi al multumirii catre Dumnezeu. izvorata din credinta adevarata. bisericile noastre sunt zidite pe inaltimi sau sunt mai inaltate decat celelalte case. art. Cununa de trandafiri pe dupa o cruce e simbolul credintei creştine şi inseamna cununa dreptatii. la sfanta Taina a cununiei e rasplata virtutii de castitate. 12) se numeste anul bisericesc cu sarbatorile sale implinite ca o cununa şi inseamna bunatatile şi darurile ceresti. Cununia (nunta. Cununa e insigniul de marire al dreptilor (cununa dreptatii) pentru curatia şi sfintenia vietii lor. Mirii stau inaintea tetrapodului. iar cultul extern inchipuie. art. e zidit pe piatra credintei şi sta ca o cetate pe munte. insemnand ca primesc sfanta taina a cununiei curati trupeste şi sufleteste. de la care vine tot binele (Efeseni 5. Iisus insusi se roaga pe inaltimi (Muntele Maslinilor). Cultul intern sau adorarea în mod nevazut simbolizeaza pietate şi umilinta. Cununia se savarseste în biserica. inchipuind biserica spirituals. Mirii se marturisesc şi se cumineca inainte de nunta. casatoria) e o taina a legii celei noi în care. dupa care invataturi au sa vietuiasca casatoritii. religia interna. simbolizand ca se leaga în fata lui Dumnezeu. Dumnezeu binecuvanteaza pe miri . ce are sa straluceasca 106 . Cununa e simbolul rasplatirii pentru oarecare biruinta (in razboi. florile şi petalele ce le {in mirii în mana ori le poarta pe cap inc a sunt chipurile nevinovatiei lor. Vechi simboliza dependenta de Dumnezeu. art. Li se pune pe cap valul (sovon). 32). Tipul cultului creştin a fost eel al Testamentului Vechi. Cumpana v. ca Maica cerului. Euharistia. precum şi datoria omului de a aduce intotdeauna multumire şi adorare lui Dumnezeu. care e simbolul fecioriei şi al nevinovatiei. Coroana de spini. adica simboalele dumnezeirii şi ale invataturilor ei.barbat şi femeie -. prin rugaciunile bisericii. cununa de trandafiri simbolizeaza cununa de spini a Mantuitorului. martirilor li se da cununa credintei lor. Cununa de spini v. ziditorului sau. Cuminecatura sfanta v. dupa cuvantul Mantuitorului. Ierusalimul eel sfant. Luminile în mana mirilor sau a nasilor sunt simbolul vietii curate casatoriale. Cdntarul. prin semne vazute. Cununa anului (Psalmi 64. la olimpiade etc). ce se revarsa asupra lumii prin sarbatori şi prin serviciile divine ale acestor sarbatori. care se hotarasc a vietui impreuna. care. Cununa de stele în jurul capului are Preacurata Fecioara. în fata altarului. Cununia e semn de binecuvantare şi sfintire pentru convietuire intr-o unitate nedespartita în scopul procrearii. Cultul pe inaltimi simbolizeaza dorinta de apropiere catre Dumnezeu. A trecut de la pagani la iudei şi de la acestia în creştinism.

simbolizeaza viata de curatie ce au dus mirii pana aici şi invingerea patimilor de necuratre. Mirele sta de-a dreapta miresei. mai simbolizand şi credinta ca raposatul este vrednic de cununa dreptilor dupa incununarea vietii sale cu florile faptelor bune. Cununile la morti sunt semne de onoare. Dupa binecuvantare mirii isi dau mana dreapta. aruncarea graului. cununa mirilor. ale virtutilor creştinesti.23). Cununa. acestia pun mana pe Evanghelie şi pe cruce în semn de juramant ca vor pazi credinta şi curatia conţugala. mirii isj aleg un sfant ca patron al cununiei lor. iar preotul le leaga cu o naframa simbolizand legamantul ce au sa-i pastreze casatoritii în co-inteleţere nedezlegata pana la capatul vietii.ca o lumina. coroane). masa. de iubire fata de eel raposat. Preotul inseamna cu cununile de catesitrei ori fruntea mirilor. doua maini incopciate. ca cercul facut prin inconţurare. arata belsugul darurilor de sus. inseamna şi vesnicia. în unele parti. Emblema cununiei poate fi prestolul.cap bisericii (Efeseni 5. impartirea painii sunt semne ale fecunditatii şi sunt ramasite de datini nevinovate. salutam cu dreapta. Dupa numarul lor. Gustarea vinului mai e aducere aminte de nunta din Cana. facute din flori. Cupolele bisericilor orientale inchipuie bolta cerului. inelul. ecteniile şi binecuvantarea inchipuie cererea ajutorului dumnezeiesc. pentru ca pasesc la cea mai sfanta legatura. de prietenie şi de tarie (la cumparari dam mana dreapta. insemnand ca el este cap femeii. Cununile mai inchipuie şi dorinta ca raposatul sa fie primit în gradina raiului cu flori şi cu verdeata nevestejite. Inconţurarea tetrapodului cu cantarea „Isaia dantaieţte" inseamna ca precum neamul omenesc s-a bucurat. dupa ce preotul ia coroana de pe capul mirilor. dreapta e semn de credinta. la cooperative unirea e simbolizata cu doua maini incopciate). Cununile mirilor (cununii. şi de bucuria sufleteasca ce trebuie sa dainuiasca în viata conţugala. dupa forma ei de cere. De aceea mai de mult se incununau nupturientii numai la prima cununie (vaduvele şi fetele depravate nu se incununau). Apostolul şi Evanghelia arata datorintele celor casatoriti şi dovedesc ca nunta este asezamant instituit de Iisus. asa şi biserica se bucura de incheierea acestei cununii si SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA ca legatura incheiata nu se va mai rupe. pentru care virtute sunt remunerati cu incoronare. Miaa. La sfarsit. dar pagane. Aruncarea de zaharicale. Rugaciunea „Tatal nostru" o rosteste mirele. Incununarea inseamna atmiriiau dus viata fecioreasca şi e un semn de lauda din partea bisericii pentru virtutile de castitate. cand Iisus. insemnand ca cere toate cele de lipsa de la Dumnezeu. din spice ori confectionate din metal. spre a simboliza intarirea legaturii sfintite în numele Sfintei Treimi. conform prorociilor. de mirt. si-a logodit siesi mireasa biserica. 107 . numit paharul comun. are sa fie fara sfarsit. Mirii isi intind mana unul altuia. Preotul le da sa guste vin din acelasi pahar. asupra mirilor. din ramura de prun. de obste insemnand ca sotii trebuie sa poarte în comun bucuriile şi durerile vietii. Rugaciunile. precum şi Hristos .

4 ne amintesc de patru evanghelisti. 2. Totodata aduce şi pruncul la 40 de zile. iar intaiul drum trebuia sa-i faca spre casa Domnului. Curcubeul e simbolul pacii şi al impacarii lumii cu Dumnezeu. care ne-a adus aceasta pace.al focului ce mistuie lumea şi verdele. trei simbolizeaza pe Sfanta Treime. chipul nadejdii. 5 inchipuie cele 5 rane ale Domnului. 7 inseamna cele 7 Taine. adica nu este . De aceea se exprima loan Botezatorul în referinta sa catre lucrarea lui Iisus: „caruia nu sunt vrednic ai dezlega curelele. Vechi. La 40 de zile dupa nastere. Cuptorul de foe e simbolul mizeriei acestei vieti şi al surghiunului. Cei trei tineri în cuptorul eel de foe canta bucuria scaparii din aceasta lume de neeazuri (Daniel 3. Curea la incaltaminte este simbolul unui lucru de nimic. Vechi simbol al curatiei inimii. art. Fiind chipul pacii cu Dumnezeu. 22). în Test. prin care apara şi mantuie pe cei drepti ai sai. Curatirea dupa nastere. 26). Cele sapte culori ale curcubeului inchipuie cele sapte taine ale bisericii. sa-i inchine Domnului. Vechi e semnul legamantului (Geneza 9. ca sa dea marire lui Dumnezeu. pentru creştini inseamna legamantul eel nou prin moartea Domnului. simbolul potopului. Curcubeul e simbolul Mariei. Daniil şi sotii sai au stins vapaia cuptorului prin credinta lor în Dumnezeu. Obiceiul a trecut şi în creştinism. Levitice curatiri. neinsemnat. Este şi chipul Sfintei Euharistii. sa-i imbisericeasca. 13 cupole inchipuie pe Iisus cu cei 12 Apostoli. Curaţiri levitice v. curcubeul mai e şi simbolul lui Iisus. caci precum curcubeul are trei culori principale dar este numai un curcubeu şi nu trei. 11). ca şi în legea veche. Cuptorul mai e şi simbolul chinurilor din iad şi al focului nestins de acolo. Lehuza. în Test. care este maica impacarii lumii cu Dumnezeu. Cuptorul din Vavilon inchipuie puterea lui Dumnezeu. Curatenia corpului a fost în Test." (Matei 3. art.. fiindca cuprinde şi leaga cerul cu pamantul. partea barbateasca. sa-i multumeasca pentru darul nasterii şi sa-i ceara ajutorul de sus. Luca 2.9) ce l-a facut Dumnezeu cu poporul ales. baiatul. doua inseamna cele doua firi (dumnezeiasca şi omeneasca) în Hristos. 22). De aceea se tineau cu mare strictete spalarile rituale şi curatirile levitice. prin care ni se da chezasia vietii vesnice şi a gratiei dumnezeiesti. toate trei simbolizeaza pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. Propitiatoriu.. precum au adus parintii 108 si pe Iisus pruncul „dupa obiceiul legii" (Luca 2. numai dupa anumite zile avea voie sa iasa din casa. astfel în Dumnezeu sunt trei persoane deosebite şi totusi numai acelasi Dumnezeu este unul singur. conform legamantului prin Iisus Hristos.VICTOR AG A cupolele au simbolica urmatoare: o cupola simbolizeaza unitatea dumnezeirii. Curatitorul v. rosu . se aducea lui Dumnezeu ca o primitie de nastere spre inchinare şi se rascumpara (Levitic 12. Culorile-i principale sunt albastru.

Cuvuclion v. pe care apoi sf Hie.de sub stricaciunea pacatului. caruia i-a fost supusa (Romani 8. Curmalul (Pistacia vera) este simbolul frumusetii corporale (Cantarea cantarilor 7. precum şi al multor mucenici martirizati prin cutit. art. simbolizeaza pe cei 12 Apostoli şi lumina invataturilor lor. adica candelabrul cu 12 brate şi 12 lumanari. Poporul crede ca pamantul se scutura cateodata de multele pacate ingramadite pe el şi se cutremura de privirea lui Dumnezeu. Dupa o alta versiune.vrednic sa-i faca nici eel mai neinsemnat serviciu lui Iisus.." (Psalmi 67. ca instrument de vanatoare. Cutremurul la moartea Mantuitorului inseamna eliberarea naturii . 5. . ascunse (Psalmi 24. 10). ba chiar roade din stalp. Cutremurul inchipuia în Test. Cursa (lat).15). 9. 8). Cand sf. A dezlega cuiva incaltamintele inseamna slugarnicie. Patriarhul Avraam. 29). iar la al 4-lea Scaraotchi cu diavolii sai. VCSfi. e infatisat cu cutitul în mana. care a fost martirizat taindu-i-se capul cu cutitul.16. art. se cutremura cand trebuie sa-i ingroape.. care a primit pe Iisus cu bucurie la nastere. Vechi mama Vui Dumnezeu: „şi s-a clatinat SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pamantul. Cortul sfdnt. 9. Naum 1. la al treilea sta sf Hie. în timpul de somn al lui luda. Pamantul. mai simbolizeaza cutremurul ce se va produce la a doua venire (Isaia 24. Dupa aceasta credinta la 2 din stalpii pamantului stau ingeri la paza. il ingroasa de cate noua ori. şi il clatina adesea. fn icoanefe bisericesti. care atarna de obicei din mijlocul cupolei mari a naiei bisericii. luda este legat de unul din stalpii pamantului. diavolii vor sa-i opreasca. Cutitul în iconografie apare ca insigniul sfantului apostol Vartolomeu. el ii taie cu biciul şi atunci stalpii neproptiti se clatina. Hie cheama pe ingeri la rugaciune. în scena cand voia sa sacrifice pe fiul sau Isac. 19). Cuvantarea bisericeasca v. este chipul primejdiilor de tot felul şi al pacatelor ademenitoare. Predica. sa ne prinda în latul sau. Cursa este simbolul mortii care ne pandeste intocmai ca o cursa.ca fruct al rascumpararii . Avacum 3. Curpan.

zeaza atotputemicia mortii. loan rica se bucura de incheierea acestei casaDamaschinul. Comem. de la mic pana la scapa lumea din robia pacatului. Domnul Hristos s-a pogorat în adancuri şi a legat pe Lucifer în tartar. doctor fara de Dansul mortii în iconografie apare arginti şi martir (ţ 303). nemarginirii) ce-i fac mirii cu ocolirea Damian (gr. la 21.în mijlocul bucuriilor lor şi ii invita la totipul lui lisus. art. trebuie sa joace dupa fluieratul ei.. IX. sf. scriitor bisericesc (t 754). imbracat ori nud. fu aruncat de vrajmasii sai. Este infatisat astfel: Moartea în chipul unui schelet. Pentru credinta sa Dansuri sfinte (religioase). la 1. Comem. simbolizeaza ca biseDamaschin (= din Damasc). unde ne. ca şi cercul (= simbolul Comem. invatator şi apologet torii binecuvantate de Dumnezeu şi ca al bisericii.D Dafin (laurus nobilis) este emblema gloriei şi a invingerii. Fiind pururea verde. asa lisus fluiera şi toata lumea.VII. le izraeliteni din robia babilonica. Precum Daniil scapa pe jocul sau. = daruit. la catolici: 6. Daniil (evr. legatura aceasta are sa ramana sfanta şi fara de sfarsit. omul poporului). mesei. Cosma. în groapa leilor este tipul pogorarii în iad a Mantuitorului. adica ocolirea ce o fac mirii de trei ori în jurul tetrapodului din mijlocul bisericii şi în timpul cantarii Dalmatica v. sfant. precum si Primele inceputuri le vedem la cultul 110 . de la Domnul. ii surprinde pe oameni Dumnezeu e judecator) prorocul e pro. „Isaia dantuieste". Dansul cununiei. Fiind neclatita şi pentru curatia gandurilor sale dansul expresiunea simtamintelor intera stat nevatamat în groapa leilor. il aflam la toate popoarele vechi. Sacos. fratele sf. = istet. de prin veacul al XlV-lea şi simboliVII şi 27. Ea danseaza inaintea lor. la 4. se planteaza pe morminte şi se pune pe sicrie ca simbol al nemuririi sufletului. V. Daniil mare. XII.

La evrei s-a introdus numai tarziu şi s-a practicat mai ales la sarbatoarea colibelor." (Matei 22. le legana inaintea lui Iehova şi aceasta parte ramanea în folosul sau. au fost şi la pagani. 21) sj indeamna pe credinciosi la supunere fata de stapanire. prinoasele le binecuvanta biserica şi se roaga ca Dumnezeu „sa inmulteasca intru bunatati rodurile daruitorilor de bunavoie". Mai inchipuie şi datoria noastra de a da lui Dumnezeu totul. Daruri (prinoase) se numesc painea. ceea ce se daruia preotilor era privit ca un dar adus lui Dumnezeu. simboliza egalitatea oamenilor în fata lui Dumnezeu. ce trebuia sa plateasca la templu fiecare barbat evreu trecut de 20 de ani. iar lumii numai ceea ce i se cuvine în marginile trebuintei.. Darul leganat lui Iehova se numea în Test. Obiceiul a trecut sj la creştini. Ill . Vechi o parte din painea şi vinul aduse pe langa sacrificiile sangeroase. Arata referinta dintre biserica şi stat.. Creştinismul a condamnat dansurile sfinte şi le-a scos din cult. Mai sunt şi simbolul darului celui nepretuit al manmirii. ce 1 . didrahma). iar dantelaria masaielor felurite de pe prestol. ce se repeta an de an prin serbarea sfintei nasteri. Darea semisiclului este darea ce o plateau evreii Dumnezeu-regelui la templu. Darul ridicat (siclul. ce le aduc creştinii la biserica. în creştinism a trecut obiceiul la ridicarea paosului şi a panaghiei. în Test. La jocurile sfinte luau parte de regula femei. mese şi a altor obiecte de ritual simbolizeaza onoarea şi podoaba ce se cuvine obiectelor sfmtite. Darurile acestea simbolizeaza şi exprima credinta şi multumirea catre Dumnezeu pentru rodurile pamantului primite pentru susfinerea vietii corporale sj deci mijlocit şi a celei sufleteşti. sunt simbolul iubirii crestine şi ne amintesc de darurile ce le-au adus magii pruncului Iisus. pe seama intregului neam omenesc. Vechi o mare parte din daruri revenea levitilor. în sarbatori ori şi în alte zile. Astfel dantelaria stiharului preotesc inchipuie potentata frumusete sufleteasca. ca jertfa lui Dumnezeu. Darurile acestea sunt şi simbolul bucuriei. Dantelaria isi are simbolica sa în ornamentica bisericeasca. de unde au trecut sj în viata sociala.divin. ramasjte de datini romane. care la impartirea tarii n-au primit pamant. ce trebuie sa o aiba preorul liturghisitor. vinul şi alte bucate. din care ofranda o buna parte ramane preotului sluţitor. Preotul care varsa sangele la jertfa lua o parte de paine şi vin. un fel de rugaciune. Dansurile sfmte au fost expresia pietatii. Biserica recunoaste temeinicia trebuintelor statului dupa cuvintele Mantuitorului „Dati ce este al lui Dumnezeu.a adus pruncul Iisus prin naşterea Sa. Ridicare leganata se SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA mai face în biserica noastra la sfintirea colivei şi la prinoase. a inceputului man-• tuirii noastre. Sunt de origine veche. Darurile de Craciun. ci s-au impartasit de primitiile şi de prinoasele aduse la templu.

Euharistia). adica jertfa nesangeroasa. adica: aurul. Precum David a fost chemat de la turmele sale sa fie pastoral poporului. se sfintesc în biserica romano-catolica la sarbatoarea Trei Crai (Boboteaza). Precum copiii se bucura de darurile primite. imparat al neamurilor. Intrebuintandu-se smirna la imbalsamare. Catesitrei mai inseamna şi cele trei oficii ale Mantuitorului: oficiul regesc. Darurile inainte sfintite (Praesanctificatorium. Darurile sfinte ale euharistiei sunt painea şi vinul. Ambii s-au nascut în umilinta şi în Betleem. Creştinii ii aduc şi azi dar de aur lui Dumnezeu prin faptele lor de iubire şi de milostenie creştineasca. asa prin Iisus s-a organizat imparatia lui Dum- 112 . = placut. Darurile magilor. au trecut prin multe neajunsuri şi le-au invins.VICTOR AG A Darurile (colindeti) date copiilor pitarai şi colindatorilor în ajunul Craciunului inseamna bucuria ce se revarsa asupra lumii prin sarbatoarea Nasterii Domnului. David (evr. tamaia e rugaciunea. Aurul e simbolul faptelor bune. Se pregateste şi se sfinteste la liturghia din Duminica premergatoare. asa s-a facut Mesia. Ca alimente. Down) este numirea Sfintei Euharistii. ce se intrebuinteaza la liturghia sfantului Grigorie eel Mare din fiecare zi a marelui Post al Invierii. iubit) e prototipul Mantuitorului. Deoarece numitele alimente omul trebuie sa şi le castige cu truda. şi art. 2) Smirna i s-a adus ca unui om. Cand biserica şi credinciosii aduc darurile sfinte. eel nascut şi crescut în umilinta. Precum sub David s-a organizat statul teocratic şi a ajuns cea mai mare intindere. Simbolizeaza aceeasi ca şi Sfanta Euharistie de la liturghia sf loan Hrisostom. adus lui Iisus. inseamna deci ca se jertfesc pe sine cu corp cu suflet lui Dumnezeu (v. la care a indemnat Iisus lumea. Creştinii aduc azi dar de smirna prin suferintele şi abnegatia lor. Darurile magilor sunt: 1) Aurul. precum aurul nu rugineste. asa se bucura toata lumea de darul lui Dumnezeu. darurile sfinte mai inchipuie şi roadele muncii sufletesti. revarsat prin nasterea Mantuitorului. 3) Tamaia i s-a adus ca unui Dumnezeu şi simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. smirna e abnegatia si mortificarea patimilor. Creştinii ii aduc dar de tamaie prin rugaciuni şi prin pietate adevarata. ca unui imparat cu imparatie fara sfarsit. tamaia şi smirna. Tamaia magilor mai inchipuie ca rimrile pagane s-au destramat ca fumul tamaiei şi miresmele templelor nu mai sunt de nici un folos. fiindca smirna amara inseamna patimile şi moartea cruda a Mantuitorului. Sunt cele mai nimerite elemente de jertfa. Sfintele. preotesc şi profetic. simbolizand ca cei ce le vor folosi au sa fie feriti de toate boalele trupesti şi sufletesti în decursul anului. aşa şi aceasta imparatie ramane în stralucire vesnica. cu munca. ea inchipuie moartea şi imbalsamarea lui Iisus. ca cele mai de seama dintre produsele pamantului. fiindca reprezinta intreaga natura. afara de Sambata şi Duminica. Darurile magilor mai au şi urmatoarea simbolica: aurul e iubire. ele simbolizeaza intreaga viata omului.

care a scapat lumea şi a vindecat toate ranile trupesti şi sufletesti. parabola de la Luca 10. 22). untul de lemn mai inseamna Dealul viilor în asemanarile biblice mila şi darul lui Dumnezeu. Preotul şi levitul sunt reprezentantii Testamentului Vechi. în lizeaza a doua venire a Mantuitorului. urgia dumnecreştina. 16). care ne pandesc şi ranesc inimile cu pacate. pe preotii nobila dintre toate plantele. Iconografia ni-i infatiseaza pe David ca psalmist cu harfa. veche şi cea noua. iar piatra din prastie a fost piatra lui Hristos (Psalmi 117. Numele itoase şi iadul. a patra luna a anului şi tot neamul omenesc. care primeste pe toti oamenii legatura intre vita şi mladitele sale. Ierusalimul e bisericesc (in biserica romano-catolica. omul cazut intre talhari simbolizeaza pe Adam Decembrie. unde este pace şi siguranta. tot felul de oameni. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA pe diavoli. Asinul inseamna corpul Domnului. Lupta lui David cu Goliat a fost tipul luptei lui Hristos cu vrajmasul omenirii. turnate pe rani inchipuie sangele lui Iisus. iar levitul este antitipul prorocilor. raiul. Ieri. Cei doi dinari inseamna legea dintre toate alca-tuirile sociale. Deaproapele dupa Sfanta Scriptura Reintoarcerea samarineanului simboe fiecare om.intaia a anului inceput cu adventul) şi a honul inseamna viata acestei lumi paca. Toiagul lui David a fost tipul crucii. preotul inchipuie adica legea veche. dezbracandu-i de tot ce este dumnezeiesc. Ospdtarul inchipuie Precum se credea ca vita e cea mai pe Apostoli şi pe urmasii lor.se tineau serbarile 113 . 29-37. cu care ne-a spalat ranile. cu regele Iisus ca Domnul Domnilor (Luca 1. ci intre pagani se va ridica biserica creştina. de care se ingrozeste Satana. tintirea în fruntea lui Goliat inchipuie insemnarea catehumenului la frunte cu semnul crucii. cu Tatal Qspataria (casa de oaspeti) e chipul şi cu ApostoYn. care sta în cea mai stransa zeiasca care ne indeamna la pocainta. astfel şi care poarta grija credinciosilor increbiserica creştina este cea mai nobila dintati lor. care o aveau ca Ierusalimul. adica pacatele. Untul de lemn şi vinul. lasand pe oameni aproape morti sufleteste. a caror invaţatura au sa o talcuiasca invatatorii bisericii. care n-a folosit nimic omenirii. care inca nu au vindecat ranile neamului omenesc. Procesiunea ducerii chivotului în Sion este tipul inaltarii lui Iisus la ceruri şi al procesiunilor religioase. de din lume precum în ospatarie se aciuiesc aceea Apostolii se numesc mladitele. Apocalipsa 19. legatura cu biserica lui Hristos. care „oaia cea ratacita pe umerii sai a purtat". Samarineanul inchipuie pe Iisus. care are lipsa de ajutor. care n-a adus vindecare lumii.nezeu cu intindere vesnica. în onoarea caruiape la sfarsitul lunii . precum este de stransa bisericii. Zidirea templului pe tarina lui Oman inchipuie ca nu în Izrael.douasprezecea a celui solar. tdlharii inchipuie la martie şi care o inchinasera zeului Saturnus. iar ca rege este imbracat în purpura regala. tatal zeilor. calea e lumea plina de luna a zecea (= decern) în anul inceput de ispite şi de nenorociri. care sunt mai jos decat am primit de la romani. 32. iar vinul inchipuie biserica şi comunitatea simbolizeaza mania.

Degetul ori lacatul la gura. ce dupa marturiile Sfmtilor Parinti s-ar fi intamplat tocmai în aceasta luna. Comem. Craciunul . adica de la 22 decembrie noptile incep sa se scurteze. Infatisat pictural ori plastic pe baptisterii. la 26. în virtutea carui fapt mai toate sarbatorile erau inchinate pentru copii. Demetriu (Dimitrie): sf mare mucenic. De la aceste serbari s-au strecurat şi la noi obiceiurile de Craciun. este simbolul creştinismului.prin comemorarea nasterii Domnului . Infatişat pe sicrie şi pe morminte. Naşterea Domnului (25). Nicolae (6 decembrie) aduce daruri copiilor.3) şi cum se rosteste şi în rugaciunile de exorcisme („sa te ajunga degetul lui Dumnezeu") inchipuind atotputernicia dumnezeiasca. = din pamant. e simbolul tacerii. spre inviere. o alta versiune deriva porecla de la sf Andrei (30 noiembrie). cu colinde. unde mai punem apoi bucuriile de Ajun cu „mos Ajun" şi „mos Craciun". care toate ne dau nadejdea mantuirii. cand este aşezat pe gura. Dimitrie (grec. Demon v. cum fusesera de exemplu plagile egiptene (Exod 13. loan Nepomuc. Varvara (4 decembrie) se imbarbureaza copiii cu miere spre a fi feriti de varsat. pentru ca cu dansa se incepe era creştina şi adica calcularea anilor de la nasterea Domnului. sf. iar la 29 (biserica catolica la 28 decembrie) se face pomenirea pruncilor nevinovati din Betleem. Datina aceasta a trecut şi în creştinism. fiu al zeitei pamantului). facator de minuni. Diavolul. al tainuirii. art. Iconografia zugraveste luna aceasta incadrata de zodia Cornului caprei. sf martira (f 362) sora sf. ca simbol. Soborul Sfintei Nascatoare (26) şi sf. inchipuie botezul şi renasterea prin acesta. X. Demetriu. simbolizand ca se face o saritura în mersul timpului. nadejdii. Dafrosa. a intrat în paganism. Degetul lui Dumnezeu inchipuie pedeapsa ingrozitoare. Luna decembrie pentru viata bisericeasca are insemnatate deosebita. izvorator de mir în Tesalonic (t 305).este cea mai pronuntata sarbatoare a copiilor. il are sf. Demetria. Tot în acest inteles se explica şi obiceiurile poporului de a pune copiii la carte în ziua sf Naum inteleptul (1 decembrie) spre a fi destepti. Degetul.VICTOR AG A Saturnalii. care ar deschide zilele acestei luni de iarna. Andrea şi Undrea. iar ziua incepe sa creasca. 114 . personificarea flacarii şi a nevinovatiei. sf Naum (1 decembrie) este protectorul copiilor ce invata cu greu şi ajutorul lor la studii. Are sarbatori bisericeşti: sf ierarh Nicolae (6). daruri etc. ca insigniu. invierii. derivata de la gerul eel mare obisnuit în aceasta luna şi care inteapa ca andreaua. arhidiacon martir ştefan (27). care ne calauzeşte prin imparatia mortii. Delfinul. fiindca soarele intra în aceasta constelatie. al vietii Lui. Poporul i-a dat porecla de Indrea. iar de ziua sf. Este apoi simbolul lui Hristos şi al invataturilor Lui. La romani luna Decembrie a fost consacrata şi zeitei Vesta. unde era simbolul renasterii. neinvoindu-se sa destainuiasca secretul unei marturisiri duhovnicesti. care a fost martirizat. Demetria.

cand numai noaptea se puteau aduna la rugaciune prin catacombe. considerandu-se ca niste robi ai regelui lor teocratic. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Descoperirea capului la rugaciune indica un semn deosebit de reverenta fata de cele sfinte. cand trecem pe langa biserica. Deniile mai inseamna şi rugaciunile ce le facea Iisus cu Apostolii Sai noaptea. precum şi curatirea casei de toate relele. Se face agheasma mica şi se stropeste casa. 4). Umblarea descaltat era deci simbolul dispretului (Deuteronom 25. pruncul şi casenii. Sandalele se purtau nu atat contra frigului. inseamna ca suntem constienti de maretia casei lui Dumnezeu. şi tot astfel intra şi azi orientalii (mahomedanii. Mai simbolizeaza ca creştinii se apropie de Dumnezeu nu ca niste sclavi. Desjugarea (taierea funiilor) e simbolul mantuirii şi al dezrobirii (Ieremia 2. Rugaciunea şi stropirile inseamna pogorarea indurarii lui Dumnezeu asupra maicii. I Samuil 25. Deschiderea casei se numeste rugaciunea de sfintire a casei.Denii (vigilii. ca simbolizare a sfinteniei acelui loc. 5. Desculti umblau în Test. 19). 115 . 64. Isaia 9. ce o face preotul la casa în care şi în ziua cand s-a nascut pruncul.10). careia avem sa-i aratam supunere şi evlavie. stau cu capul acoperit la rugaciune.) în casele lor de rugaciune. acest cuget sa ne indemne la trezvie sufleteasca şi la viata fara prihana. astfel si-a lepadat incaltamintele sale Moise în fata rugului de foe. Descoperirea darurilor sfinte la rostirea „Credeului" simbolizeaza ca credinciosii pronunta simbolul credintei. descaltarea sandalelor la intrarea în locul sfant inchipuie deci curatie sufleteasca. ca un semn de demnitate mai inalta a creştinului şi a barbatului. chinezii etc. suferite pentru noi şi pentru mantuirea noastra.) care se savarsesc intru amintirea serviciilor divine ale creştinilor de pe timpul persecutiilor. lepadarea gandurilor şi a preocuparilor lumesti cand se prezinta omul în fata atotputernicului Dumnezeu. Vechi a fost semnul reverentei fata de o persoana mai inalta (Geneza 24. sau vreo troita.4). 5. liberi sj cu demnitate. Sf ap. la sfintiri de biserici etc. iar pe cruce ni se infatiseaza Domnul cu patimile şi cu moartea sa. stima. asupra noului nascut. lehuza. 20. ca în loc sfant. cat mai ales contra murdariei. miercuri şi vineri seara din saptamana a 5-a a paresimilor. curatirea trupeasca şi sufleteasca a celor ce locuiesc în aceasta casa. Descoperirea capului şi facerea semnului crucii. fiindca intr-insa vedem cu ochii sufletesti pe insusi Mantultorul.23). Descalecarea în Test. Evreii. 2. fac marturisirea credintei lor în fiinta de fata a lui Dumnezeu. 27. lepadarea. Preotii Testamentului Vechi intrau desculti la cultul divin (Exod 30. atat în trecut cat şi azi. ci ca fii mantuiti. Pavel porunceste barbatilor a se ruga cu capul descoperit (I Corinteni 11. Vechi numai saracii şi jelitorii. privegheri de seara) se numesc serviciile divine din preseara unor sarbatori (de ex.

de a lega şi a dezlega.VICTOR AGA Despartamintele bisericii. e simbolul lumii departate de Dumnezeu. sa dea multumita lui Dumnezeu pentru acelea. Dezlegarea mesei este deci un semn de multumire şi de lauda catre Cel Prea Inalt. instituiti spre ajutorul Apostolilor (Faptele Apostolilor 6). Alimentele sunt darurile lui Dumnezeu. tinda). Dezbracarea (despuierea) altarelor în biserica apuseana. cu care a inzestrat Mantuitorul pe Apostoli şi pe urmasii lor. al pacatului şi al iadului. Creştinii noştri nu mananca pana nu-si descopera capul. La ziua impacarii. ci sunt numai 116 . al micimii. Prin rugaciuni şi binecuvantare se dezleaga masa. la 21. Devotiunea (votul). Dezlegarea mesei (Binecuvantarea mesei) se numeste complexul de ceremonii şi rugaciuni ce se indeplinesc inainte de a incepe mancarea. Indeosebi la praznice. Comem. Dezlegarea tncaltamintelor e simbolul sluţirii. Diac v.. în credinta ca urzitorul pacatelor locuieste în deserturi. rugaciunile se indeplinesc de catre preoti.35). ca inainte de folosirea acestor daruri de sus. adica se da invoirea de a manca. naos. în Joia mare. infocat): sfant. care ni le da spre sustinerea vietii pamantesti. Diaconii (gr. care mai sj binecuvanta masa. Deşertul. inchipuie dezbracarea lui Iisus de haine. Simbolizeaza judecata lui Dumnezeu şi puterea. care ne da cele de lipsa: hrana corporala şi hrana sufleteasca. pomeni. cand le-a zis: „luati Duh Sfant: carora veti ierta." (Marcu 1. de viata pacatoasa şi de credinta ce a avut-o omul pana aci. în taina pocainţei. = servitori) sunt urmasii celor şapte diaconi din Testamentul Nou. inchipuie pe Sfanta Treime în o Dumnezeire. Despuierea altarului v. Dezlegare (absolutio) este iertarea pacatelor. Se cade deci fiecarui creştin." (loan 20.) simbolizeaza onorarea lui Dumnezeu prin practicarea faptelor creştinesti. art. abstinenta.. trei la numar (altar. „nu sunt vrednic. evreii trimiteau lui Azazel în pustie ţapul pacatelor. Astfel expresia lui loan. al neinsemnatatii cuiva. vot monahal etc." (Matei 27. Dezbracarea altarului. Dezideriu (grec.. Ministrantii.. „Impartit-au hainele. fagaduinţa în faţa lui Dumnezeu de a savarsi anumite fapte bune (miluirea saracilor. art.. spiritele rele. ce o primeşte penitentul dupa marturisire sj caire sincera.. în desert stau demonii. IV. = doritor. 7) inseamna serviciul inferior al sau fata de lucrarea dumnezeiasca a Mantuitorului. Singuri nu pot savarsi functii sacre. se inseamna cu semnul crucii şi rostesc o scurta rugaciune. martir impreuna cu Ianuarie. ca antiteza gradinii raiului. 22). agape publice etc. Dezbracarea de scutece la botez (de haine pe eel major) inseamna lepadarea de omul eel vechi.

maimuta. mistretul. Belial). tapul (Levitic 16. simbolizeaza pe ingerul de la mormantul Domnului (Matei 28. „Pus-ai pe capul lui coroana de piatra scumpa" (Psalmi 20. prin pacatul sumefiei. II Regi 11. Varava. Diaconul. behemothul (Iov 40. corbul. Pilat. capetenia diavolilor. fiindca la proscomidie se face referire şi la moartea şi invierea Domnului. cu coarne de Jap şi cu picioare de om. cum ar fi Ahrimanul persilor. ca şi celelalte incaperi ori despartaminte ale bisericii. sarpele. ca simboale ale rautatii şi ale pacatului. gr. vulpea. pe pastoforii. 31) şi este simbolul ereziarhilor. Simboalele diavolului. cu coarne şi legat în lanturi. 24. leul cu referire la Psalmi 21. 12) şi al onoarei. Demon. ci SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA e numai ispititor şi indemnator la pacat şi la rau. 2).15). Faraon. leviatanul (Psalmi 73. Diavolul e infatisat adesea şi în chipul unei femei nude. cainele. Asiria. unde. Vechi un cere ce avea la partea de la frunte un ornament lat. Ca atare simbolizeaza pe ingeri. 117 . cu coada. Beelzebut. 3) sunt cuvinte ce le rosteste diaconul în momentul cand Arhiereul isi pune mitra pe cap.14). paros. porcul ca reprezentant al spiritelor necurate. Diaconic (vesmantar. 103. e infatisat adesea ca un monstru: gol. adesea cu cap de femeie. diaconii strangeau şi asezau ofrandele aduse de creştini şi le pregateau pentru serviciul divin. acoperita numai la coapse.22). Satan. Apocalipsa ni-i prezinta ca pe un balaur. ca Jap simbolizeaza pacatul. simbolul minciunii şi al sireteniei. avand parul despletit şi gheare la picioare. care strica via Domnului (Psalmi 79.simbolul avaritiei. Lucifer. Diavolul (evr. cu aripi negre ori cu aripi de liliac şi sufland foe din gura. ce servesc şi ca tipuri. cu mai multe fe{e. Diadema (= coroana) a fost în Test. în chip de caine inseamna ca e sluţitorul oamenilor. schiop din cauza caderii din cer. şi diaconicul. Iuda.23 şi I Petru 5. ursul invins de catre David (I Samuil 17. Isav. care sunt pusi spre slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor. Irod. în scop de ispitire poate imbraca figura oricarui animal (afara de miel. cu gheare. simbolul lui Hristos şi afara de porumbel.15. alte simboale: vulturul. dragonul. sunt în Biblie: Egiptul. Lucifer. Diadema este semnul demnitatii regale (I Samuil 10. 27). în icoana raiului apare ca sarpe inselator. 31-32) şi ca simbol al lacomiei şi indecentei. basiliscul. care era privit ca animal necurat (Exod 22. în care sa intram şi sa ne purtam cu toata evlavia. Nu este principiu al raului. negru. a cazut din lumina cerului şi de aceea simbolul lui este intunericul şi e mfatişat cu corpul negru (sur şi verde) şi cu nimb negru. e inchipuit cu figura de om. în care sunt concentrate toate animalele. Din diadema s-a dezvoltat mai tarziu coroana şi mitra. schevofilachia) în vechimea creştina era numita incaperea din partea nordica a altarului. pe care Iisus le mana în porci (Matei 8.ajutatorii episcopilor şi ai preotilor.8. inchipuie un loc sfintit. Spre a se inchipui pacatosenia şi rautatea lui.34). stand la proscomidie cu cadelnita de-a dreapta preotului liturghisitor. broasca. simbolul Duhului Sfant).

combatand parerea lui Nestorie. în biserica apuseana cu „ ite missa est"... Dimineata mai e şi simbolul desteptarii din somnul mortii. spalati şi curatiti prin botez. care afirma ca în lisus sunt doua persoane deosebite. la 9. Comem. Dionisie. toiagul patriarhilor. dupa moarte urmeaza dimineata în alta lume. pe care sunt consemnati parohienii morti şi vii. care de la orice festivitate dimiteau poporul cu „ire licet". Dichirul (dicheria). Dimiterea poporului din biserica se face prin cuvintele: „cu pace sa iesim". Mai demult se citea dipticul în biserica dupa prefacerea .15) şi cu ajutorul lui a izvorat apa (Judecatori 15. Crucea din mijlocul luminilor inseamna ca aceste doua firi sunt intr-o persoana. Insigniul diminetii e luceafarul şi cocosul. Obiceiul s-a luat de la romani. Dimitrie v. Comem. 28: „Si pe unii i-a pus Dumnezeu în biserica mai intai Apostoli.) este formula de inceput a 118 scrisorilor circulare. Simbolizeaza cele doua firi şi doua vointe (dumnezeiasca şi omeneasca) în persoana lui lisus Hristos.. cu aceeasi insemnatate ca şi carţa episcopala. a ucis multime de filisteni (Judecatori 15. care tinde din intunericul moral sa ne scoata la lumina.. cu falca unui magar. recunoasterea ca puterea legala o are Episcopul mijlocit de la Dumnezeu. ca o recunoastere ca toata stapanirea este de la Dumnezeu („ca nu este stapanire fara numai de la Dumnezeu.. din indurarea Lui şi o indeplineste cu ajutorul Sfantului Duh. Formula au adoptat-o apoi şi domnitorii lumesti creştini. conform I Corinteni 12. = dumnezeiesc): sf.. ales a scrisorilor pastorale. Demetriu. martir. ce le adreseaza episcopul catre autoritatile inferioare şi catre eparhiotii sai. Dintele este simbolul puterii în Test. la inflorire sufleteasca." Romani 13. episcop al Alexandriei şi invatator al bisericii universale (\ 265). al treilea invatatori". sfesnic mic cu doua brate. în creştinism dintele e simbolul moastelor sfmtilor şi al minunilor lor. De aceea rugaciunile principale se fac dimineata. III. Dion: sf. Intrebuintarea formulei deriva de la sinodul din Efes (431) şi eel din Calcedon (451). 2) e simbolul preotilor şi al credinciosilor. Dionisie Areopagitul. în Cantarea cantarilor (4. dupa cum invata biserica ortodoxa. adica cu doua lumanari. avand în mijlocul lor o cruce. Vechi.2). X. Lumanarile iesind dintr-o tulpina demonstreaza ca cele doua firi sunt în una şi aceeasi persoana a lui lisus. Inseamna smerenie. Dimineata este invingerea luminii asupra intunericului şi a mortii. al doilea proroci. Dionisiu (gr. în care ni se spune ca Samson. „Din mila lui Dumnezeu. 19).VICTOR AGA Dicaniciu. la 3." (Dei gratia. Diptic: o tabla în forma tablelor legii lui Moise. Dimineata simbolizeaza intreaga lucrare de mantuire a creştinismului.

. virtuti şi pacate. Poruncile în Sinai au fost scrise pe 2 table de piatra. discul inchipuie ieslea în care s-a nascut Mantuitorul. precum şi cererea de a primi darurile sfintei liturghii. La intrarea mare. în munca vesnica a iadului. Pe disc se asaza agnetul şi particelele la proscomidie şi adica discul poarta corpul Domnului. La orele din sfintele Posturi se rosteste de 40 de ori. Cand se afla pe prestol. intre rai şi iad.27) simbolizeaza mantuirea sufleteasca. scutecele în care a fost infasat pruncul Iisus. Discocalima (acoperamantul discului) şi potirocalima (acoperamantul potirului) inseamna. si-a sacrificat corpul Sau. „Doamne strigat-am. Nimb. pe care se junghie corpul lui Iisus. ca pe un altar de jertfa. în care sens este socotit ca cifra discordiei. adica mantuirea. Cel ce a negutatorit bine talantul sau. iar eel ce a lenevit este aruncat în intunericul eel mai din afara. ca sa ne ia sub scutul sau. Vechi.. care are sa fie mantuit. discul mai simbolizeaza şi jertfelnicul. isi agoniseste viata vesnica. Pana se afla la proscomidie. Simbolizeaza biserica triumfatoare şi cea luptatoare. Numarul 2 în simbolica creştina apare ca contrast intre cer şi pamant. Numarul de doi inchipuie legatura stransa dintre Dumnezeu şi om: în Test. spre a simboliza postul de 40 de zile şi serveste ca cerere staruitoare intru jertfa pacatelor. adica mormantul. în care ne-am marturisit pacatele. Sfanta Scrip119 . Dobanda talantului din parabola evanghelica (Matei 25. canaaneanca. precum şi în practica vietii creştine. cu care preotul şi credinciosii sa vina la jertfa lui Iisus şi sa o primeasca.darurilor." e cantarea de la inceputul Vecerniei şi urmeaza imediat dupa ectenia mare. jertfa de seara şi cererea catre Dumnezeu. discul e tinut ridicat la frunte. art. Discul (gr. deoarece agnetul de pe disc inseamna corpul lui Iisus.). Nou. Nou Dumnezeu e Tatal. adica inchipuie lemnul crucii. iar cand sunt pe prestol inchipuie giulgiurile de ingropare a Mantuitorului. iar facandu-se referire şi la moartea Domnului în rugaciunile proscomidiei. unde a fost asezat corpul Domnului luat de pe cruce. dintre pozitiv şi negativ. darul dumnezeiesc. Vechi Dumnezeu e Stapanul. discul simbolizeaza locul. diskos = f&rfxine) patena e farfurioara din acelasi material ca şi potirul. cat şi în Test. apare atat în Test. precum potirul poarta sangele Lui.. ca numar simbolic. Simbolizeaza rugaciunea de seara. Este elemenml binar. iar omul e robul. care simbolizeaza cererile de man- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tuire ale celor ce alergau la Mantuitorul (orbul. iar oamenii sunt fiii lui. intre creştini şi pagani. în Test. profeti şi apostoli.. „Doamne miluieste": raspuns liturgic. Discos v. Forma larga şi de cere a discului inchipuie iubirea mare şi nemarginita a Mantuitorului şi credinta larga. Doi. care simbolizeaza antagonismul dintre bine şi rau. pana sunt la proscomidie. ridicarea lui inchipuie ridicarea pe cruce şi rastignirea lui Iisus. pe care Iisus.

puterile. Domnica: sf. Domul are aceeasi simbolica. 15).1. Dominica. postul. Vechi şi Test. ce o are şi biserica. doua vointe. Simbolizeaza sfmteniaporuncilor dumnezeiesti. la 8. Nou. imbracarea în sac. Domitian: sfant. facatoare de minuni pe timpul lui Teodosiu eel Mare. E produsul lui 3 (numar dumnezeiesc) şi al lui 4 (numarul lumii). Acestia jeleau cu deprinderi deosebite ca: haine negre. celui mai mare Dumnezeu. O. episcopul Miletului. Dominic. inseamna: proprietateaDomnului. precum şi unele claustre ale bisericii latine. Dominic: intemeietorul ordinului calugaresc al dominicanilor (f 1121). stapaniile). traditional ori statorit prin norme de uz. Dominica. Revelatia este supranaturala şi naturala. M. Cele 12 luni ale anului suntreferite la cei doisprezece zei greco-romani. respectiv pomana. 1. ca insemnare ca biserica este casa lui Dumnezeu. adica 12 articole. 12 sunt fiii lui Iacob. Iisus a avut doua firi. Comem. Nou. Notiunea deriva de la latinescul domus = casa. Vechi avem 12 patriarhi. nume latin. cei 24 batrani ai Apocalipsa 4. 120 . La popor în multe parfi (Banat) este obiceiul de a jeli dupa inmormantare 6 saptamani. Noi i-am mostenit de la romani şi de la evrei. o au bisericile catedrale. loan 21. Numirea se mai deduce de la initialele D. cu tinuta de seriozitate şi prin acte de milostenie. 4 sunt cei 12 proroci şi 12 Apostoli. Biserica vie se imparte in: biserica ascultatoare şi biserica invatatoare (I Petru 5. M. presararea cenuşii pe cap. adica biserica de resedinta a Episcopilor şi Mitropolitilor. cu retinere de la petreceri şi jocuri. O. nici nu isi rad barba. de 40 de zile. care sunt prescurtarea inscriptiei de pe templele romane: „Deo Optime Maximo " = celui mai bun. Usile imparateşti au doua aripi. Doliul il au toate popoarele. adica pana la parastasul. Doliul este simbolul durerii adanci şi demonstreaza iubirea fata de eel raposat. Comem. Vechi şi Test. pe care le implinesc. care inchipuie Test. Dom se numeste catedrala. Iisus în varsta de 12 ani merge la biserica. fiindca se bazeaza pe descoperire dumnezeiasca (simbolizata prin numarul 3) şi pe credinta omului (simbolizata prin numarul 4). facator de minuni. la 4.1. Inscriptia de initiale D. Roadele Sfantului Duh sunt 12. Dupa Apocalipsa (21) doisprezece e numarul cardinal al noului Ierusalim. Doisprezece: numar sfant atat la creştini cat şi la iudei şi la pagani. la 10. Simbolul credintei are de 3 > < 4 . cuvioasa fecioara.VICTOR AG A tura are doua parti: Test. sederea în casa (siive) niste zile anumite etc. ruperea vesmintelor. Domniile: ingeri din ordinul al doilea al celor noua cete (domniile. VIII. Barbatii umbla cu capul descoperit.. în Test. nu-si tund parul. Doliul (jelirea) se tine de catre familia raposatului cu oarecare cerinte ale uzului social. cernite. Comem. Biserica are doua parti: vazuta şi nevazuta. La noi se implineşte cu imbracarea în haine negre. Vesnicia are doua imparatii: a fericirii (raiul) şi a osandei (iadul).

La evrei. Bucuria femeii inchipuie bucuria ingerilor în ceruri pentru regasirea unui pacatos. ascet renumit şi scriitorbisericesc. de la intuneric la lumina şi e o rugaciune de a fi povatuiti de Dumnezeu în toate zilele. VIII.."). la 13. v. Columna. pentru ca ne-a adus din nefiinta la fiinta. Grigorie eel Mare mseamna sufletele pierdute ale oamenilor. („Marire Tatalui %\ Fiului şi Sfantului Duh.8): dupa Sf. iar cei rai de-a stanga Judecatorului. Dorotei Tebanul: sf. VIII. Drahma a fost gasita numai prin aprinderea luminii. prin care s-a vestit pacea în cer şi pe pamant (Luca 2. Mantuitorul. cu orare verzi. insemnand ca „barbatul este cap femeii". de puterea data cuiva „sezi de-a dreapta mea" (Psalmi 109. fecioara şi martira în Cesarea Asiei Mici (ţ 300).. cei buni stau de-a dreapta. adica prin intruparea lui Iisus şi prin maturarea constiintelor cu invatatura Lui mantuitoare. acesta din urma sta totdeauna de-a dreapta. 121 . i-o aducem lui Dumnezeu.1). II. E o cantare de lauda. 14). în frunte de-a dreapta sedeau batranii şi fruntasii. Dorotea (Dora) Dorotei (gr. sade de-a dreapta Tatalui. Comem. în mana drapta cu toiag de aur. pentru intoarcerea celui ce parea pierdut prin intunericul sufletesc şi prin rugina pacatelor. Dospirea: în Biblie. Doxologia (mdritoarea) mare: inseamm cantarea ingereasca deasupra ieslei Domnului. ce dimineata. imprimat pe drahma. inaltat la cer. art. Doron = Darurile inainte sfintite v. ca semn de stima adanca şi de cerere pioasa catre Ziditorul fapturilor. Credinciosii stauin picioare în decursul acestei laude. la 6. în icoanele ce reprezinta cele 2 Testamente. femeile de-a stanga. Chipul lui Dumnezeu. binecuvantam. şederea de-a dreapta inseamna impartasirea de onoare mare. s-a pierdut prin pacat. la 13. fiindca reprezinta Test. Doxologia (mdritoarea) mica: simbolizeaza cantarea ingereasca de preamarire a Sfintei Treimi. Drahma pierduta (Luca 15. !n biserica apuseana barbatii sed de-a dreapta. deosebita. Nou. de-a dreapta e Noul şi de-a stanga Vechiul Testament. La judecata din urma. în icoanele sfintilor apostoli Petru şi Pavel. Dosoftei (gr. în stanga cu sigiliul (X) lui Hristos. al putrezirii şi al necuratiei. zmeu. La cununie barbatul sta de-a dreapta. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dragon = balaur. art.Sunt capeteniile ingerilor şi sunt infatisati cu stihare pana jos. gunoiul din casa unde s-a aflat drahma simbolizeaza rugina pacatelor. = daruit de Dumnezeu): sfant anahoret şi chinovnic. = dar de la Dumnezeu): sf. e simbolul imoralitatii. Comem. impreuna cu intreaga faptura. Dreapta: e simbolul puterii şi al vredniciei morale. Comem. Zece drahme mseamna 9 cete de ingeri plus omenirea pierduta şi regasita. pe sufletele noastre. e apostolul neamurflor. Cu dreapta facem semnul crucii.

Dreptatea. S. a dat putere Apostolilor zicandu-le „luati Duh Sfant" şi tot în aceasta zi s-a pogorat Duhul Slant peste Apostoli şi a revarsat darurile . cu aceleaşi atributii şi de aceeaşi marire şi putere. porumbelul e inchipuit cu capul în jos şi cu aripile în zbor. Pentru a exprima lipsa de dreptate din lume se zice ca „dreptatea umbla cu capul spart". Spre a forma semnul crucii." — Spiritus Sanc-tus. S. în icoanele sfmţilor. în icoane Duhul Sfant e mai adesea infaţişat prin simbolul iubirii. Duminica (Ziua Domnului. Mihail stand langa dreptul Judecator. cantarul dreptatii il tine sf. La aceştia era adica inchipuita în chipul unei femei. cocorii cu piatra în gheare. ce-i tine Mantuitorul în palma. Starea dreapta. iar în cealalta o sabie. lucru contrar celui ce se obişnuieşte adesea în justitia pamanteasca. Legarea la ochi sau ochii inchisi ai zeitei simboliza necautarea la fata. Porumbelul. fiindca el." -Duhul Sfant sau „S. Porumbelul are uneori un nimb de cruce pe cap. art. Iconografia creştina inca infatişeaza dreptatea personificata printr-un inger. Dies Dominica. Ziua cea dintdi a sdptdmdnii) este ziua intai a saptamanii. are urmatoarele simboale: cantarul sau balanta. impartaşindu-ne viata noua. tinand intr-o mana o cumpana. intra amintirea ca lumea în aceasta zi şi-a luat inceputul şi s-a despartit lumina de intuneric. iar confesorii de-a stanga. legata la ochi. una ori doua sabii. care este legat la ochi şi are cantarul în mana. strutul. respectiv infatişeaza. arh. în ziua dintai a saptamanii a inviatlisus. Calvarul. triunghiul echilateral cu fir de plumb al zidarilor. iar din gura emite raze. la stare. ce o avea şi la pagani zeita Justitia. Pe icoana Duhului Sfant adesea sunt şi initialele „D. ce zboara intr-un triunghi. Alteori il vedem ca porumbel. în icoanele judecatii universale. i se cuvine aceeaşi adoratie ca şi Tatalui şi Fiului. ca virtute. la rang. S. în icoana Pogorarii Duhului Sfant e infaţişat în chipul limbilor de foe. D. spre a simboliza ca sfmtele evanghelii sunt insuflate de Duhul Sfant. Drepti la rugaciune v. art.: în icoanele sfmte sunt initialele cuvintelor Duhul Sfant.VICTOR AG A iar Petru e de-a stanga. de o fiinţa cu Tatal şi cu Fiul. vulturul. Duhul Sfant: a treia persoana din Sfanta Treime. în icoana Schimbarii la fata e inchipuit ca nor luminos. Drumul crucii v. ochii acoperiti ori legaţi (de prin secolul XVI). care se deplineste numai în ceruri la Dumnezeul dreptaţii. echerul. are emblemele celor patru evangheliijti. martirii stau de-a dreapta. mai reprezinta intrucatva iudaismul şi a predicat mai mult iudeilor. din care glasuieşte Dumnezeu Tatal. pe Sfantul Duh. ce se pogoara deosebit pe fiecare dintre Apostoli. ceea ce ar insemna ca pe pamant nu poate sa fie dreptate deplina. ca inferiori acelora în gradul de vrednicie. inconţurat de raze solare. Dreptatea are şi în cretinism aceeaşi simbolica. adica printr-un porumbel alb cu aripile intinse. care simbolizeaza. puse langa ori 122 deasupra porumbelului.

Duminica s-a pogorat şi ne-a sfintit pe toti. trebuie sa privim vesnic la cele ceresti şi sa demonstram ca Duminica este simbolul veacului ce va sa fie. prin cantarile şi citirile sale. Pogordrea Duhului Sfant) se numeste Duminica pogorarii Duhului Sfant. art. simbolizeaza lumina zilei şi a puterii soarelui. sfintitorul lumii. Faptele Apostolilor 20. în amintirea creatiunii lumii şi a scoaterii lor din robia egipteana. pentru care pacate trebuie şi noi sa plangem mult şi sa facem penitenta sincera în timpul postului. care este nemarginita. cei ce am inviat impreuna cu Hristos. 5) şi Sfanta Scriptura. abia la Duminica Tomii. Duminica creştinii se roaga stand şi fara metanii. Maica Domnului e supranumita de poporul nostru cu denumirea de Sfanta Duminica. Duminica crucii v. prin invierea Sa. Evreii Testamentului Vechi tineau ziua Domnului Sambata. în credinta poporului. imnurile şi cantarile sale ne aduce aminte de infricosata judecata din urma. Numirea o are de la impreţurarea ca în timpurile vechi creatine cei ce s-au fost botezati în Sambata mare ori la Pasti isi lepadau haina alba. Duminica Tomii) se numeste prima Duminica dupa Pasti în biserica latina. Duminica este deci sarbatoarea Sfintei Treimi: Tatal creatorul în ziua de Duminica a facut lumina. Duminica a treia din Postul mare. ca în aceasta zi biserica creştina si-a luat inceputul sau. 7) în ziua de Duminica. veac de odihna. Duminica simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului şi se serbeaza cu retinere de la orice munca corporala. mantuirea savarsita prin cruce. Sfintii Apostoli au mutat ziua Domnului pe Duminica. 123 . ziua cea dintai a saptamanii. personificate. precum şi nemarginita indurare a lui Dumnezeu fata de pacatosii cei ce se reintorc cu sinceritate. Serbarea ei a fost instituita de Apostoli. cu bucurie sufleteasca (de aceea nu se face ajunare) şi cu meditatii. Duminica mare (Rusalii. spre a serba scoaterea noastra din intunericul nestiintei la lumina şi scoaterea din robia vesnica a pacatului la lumina curatiei sufletesti. Sf. cu indemnul catre fiecare creştin sa-si indrepte vointa sj dorinta numai catre mantuire şi sa nu se reazame singur numai pe indurarea lui Dumnezeu. Duminica branzii simbolizeaza pierderea fericirii raiului. Ea este inceputul zilelor. cainta adevarata. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Duminica alba (Antipasca. Duminica lasatului de carne în citirile. adica la 8 zile dupa Pasti. iar Duhul Sfant. Fiul Rascumparatorul în zi de Duminica a desavarsit. dar care nu se cade sa fie precupetita. Cantarile şi citirile ne arata cum Adam şi Eva au fost izgoniti din rai pentru neinfranare şi lacomie. primita la botez.Sale asupra lumii. dupa cum o numeste Moise (Geneza 1. Duminica. Prin aceasta dovedim ca noi. care inca savarseau servicii divine (frangeau painea. Paştile mici. dupa insemnatatea sa cea mare. Duminica flului ratacitor simbolizeaza. spre a simboliza invierea Domnului.

ar fi pornit sa propovaduiasca în lume invataturile sfmte şi pe Sfanta Treime. se obişnuieşte sa se faca sfmtire de case. are plenitudinea tuturor perfecţiunilor. De la aceasta Duminica incepand.Duminica neagra (Dominica pas-sionis) se numeşte. feştaniile indatinate la fiecare luna noua. Duminica tuturor sflntilor e Duminica prima dupa pogorarea Duhului Sfant. s-a vestit evanghelia la toate popoarele şi tot prin lucrarea Sfantului Duh s-au ivit sfintii bisericii creatine. Duminica Sfintei Treimi: în biserica apuseana se numeşte Duminica prima dupa Rusalii. nu e condiţionat de nimeni şi de nimic afara de El (Mihalcescu. praporii şi icoanele luminoase sunt invelite cu negru ori violet ca semn de expresie de jale. inbiserica apuseana. bolizeaza pomul vietii. în memoria acestui fapt şi biserica ascunde corpul Domnului de pe crucifix. De aceea la Utrenia acestei Duminici se scoate crucea portativa în mijlocul bisericii. care ne asigura etemitatea în rai. Vechi şi a celor din Test. creştinii vechi mergeau la biserica în haine negre. adica Duminica prima a lunii noi. fiindca le zisese ca El este mai inainte de Avram. Nou. spre inchinare şi sarutare şi pentru ca credincioţii. ca niste drumeti în calea sfantului mare Post. E raspandita credinta ca ar fi mai sfintita decat celelalte Duminici şi rugaciunile ar fi mai bineprimite. Dogmatica). fiinta absoluta. fiindca de aci inainte crucile. de durere asupra patimilor lui lisus. Evanghelia ne prezinta momentul cand lisus s-a ascuns dinaintea evreilor. acoperindu-i adica cu un val violet. în aceasta Duminica. pe tetrapod. Duminica Vameşului şi a Fariseului: este prima din cele trei Duminici premergatoare şi pregatitoare pentru Sfantul Post al Invierii. care la noi e Duminica tuturor sfmtilor. rugaciuni pentru vite etc. sa se odihneasca putin la umbra crucii şi sa prinda putere noua spre continuarea ajunarii. Biserica de aci inainte se ocupa mai intensiv cu patimile Domnului. Duminica a treia din Postul mare (Duminica crucii): prin cantarile şi citirile sale simbolizeaza intarirea celor ce vreau sa indeplineasca greaua calatorie a sfantului Post. Ca fiinta pur spirituals. pana la Paşti. dupa primirea Duhului Sfant. nu se poate percepe cu sim- Duminica tanara este numita de popor Duminica ce urmeaza dupa luna plina. Se serbeazaindeo-sebi ca şi aducere aminte ca Apostolii. Crucea care se venereaza mai deosebit în aceasta Duminica sim124 . dupa pogorarea Duhului Sfant. a cincea Duminica din Postul mare. Duminica Tomii v. aşezata în cinstea tuturor sfmtilor din Test. care voiau sa-l ucida cu pietre. în cantarile $i citirile serbarii se condamna mandria şi se indeamna creştinii la umilinta. Cuprinsul cantarilor şi citirilor simbolizeaza ca. rugaciuni contra boalelor. Precum Moise cu lemnul a indulcit apele amare ale lacului Mera. Antipasca. care exista prin sine insuşi. art. astfel crucea ne indulceşte ama-reala ajunarii. Dumnezeu.

. Forma omeneasca i-o dau creştinii dupa cuvintele: „Sa facem om dupa chipul şi asemanarea noastra. se foloseau de numele de Adonai = Domn. sau ca persoana singuratica. Ca Stapdn al cerului. dupa Zaharia (4. I Petru 3. conform cuvintelor „şi Domnul este foe mistuitor" (Deuteronom 4. Dumnezeu Tatal inainte de secolul IV nu a fost infatişat în icoana." (Geneza 1. care forma din urma a nimbului mai simbolizeaza şi pe Dumnezeu în Treime. E în nori. prin urmatoarele simboale: a) un ochi în triunghi. în foe. în mana dreapta cu sapte stele şi sapte Duhuri". simbolul providentei (Proverbe 22. f) un stalp de foe dupa Exod 13. b) o mana dreapta ieşita din nor (Psalmi 118.turile noastre şi deci nu se poate infatisa în chip. tinand adesea o cununa ori o coroana (Sirah 10. nefiindu-le permisa pronuntarea numelui de Iahwe.. soare. 26). ochiul simbolizand atotştiinta şi fiinta de fata de pretutindeni. Dumnezeu e infatişat sau în Treime. ori de numele Elohim. crucea insemnand pe Dumnezeu.. Abia prin secolul Xlll e infatişat Dumnezeu ca un moşneag sezand pe scaun. iar binecuvantand creatiunea e infatişat cu mainile intinse spre a simboliza providenta. h. Spre infatişarea lui Dumnezeu iconografia se vede silita sa recurga la chipuri simbolice. Ca Domn al lumii e infatişat Dumnezeu stand sau şezand pe globul pamantesc. culoarea alba simbolizeaza lumina. 12). respectiv personificat. conform cuvintelor „pe Dumnezeu nimeni nu i-a vazut. h. semnul puterii. 1). conform vedeniei lui Daniil (7. tetragramatonului.. care pluteşte prin nori aratand cu mana dreapta. în Test. 125 . pe Dumnezeu nimeni nu-i poate vedea (loan 1. h. 10): „şapte ochi ai Domnului prive sc. e) imparat pe 7 tronuri.". Deoarece iudeii atribuiau o putere mistica. fiindca „al Domnului e pamantul şi plinirea lui. protectoare şi vindecatoare numelui de 4 litere. pe cruci. 1) ori şezand pe tron. 4). cu numele Dumnezeului Testamentului Vechi. Pentru inchipuirea lui Dumnezeu Tatal s-au intrebuintat multa vreme cele 4 litere j. w. în tunet. Ca şi Creator al lumii. incadrate în nimb de soare. imbracat în ornate. în forma aceasta e inchipuit adesea şi ca Creator al lumii. h) o mana. coroana.. cu deosebire în ornamentica de altar şi pe monumente sepulcrale. grija şi ocrotirea fapturilor. = tetragramatonul. Vechi. al lui Iehova. 9): „şi a şezut eel vechi de zile. Evreii adica.. h. 18) şi vesnicia nu se poate infatis. luna şi de ingeri ori purtandu-se pe norii cerului. La inceputul creştinatatii Dumnezeu era inchipuit. c) crucea în cere.. Dumnezeu e inconţurat de stele. Iar Apocalipsa ni-i prezinta „cu parul alb ca lana. în mana cu sceptrul.24)." (loan 1. a prin semne temporale. Dumnezeu Tatal are adesea o carte în mana: cartea legii. g) ori prin şapte ochi. iar cele 7 stele şi 7 duhuri sunt chipul celor 7 daruri ale SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Duhului Sfant (Apocalipsa 2. pe cap cu coroana ori cu nimb triunghiular." (Psalmi 23. soare.". ca zapada.. mai ales în evul mediu vedem numele „Iehova" ori „j." pe clopote.. cartea judecatii. w. 18). d) un foe. acesta a trecut şi în creştinism. 18). 12.. noaptea intr-un stalp de foe".. Dumnezeu este infatişat sub chipul unui batran. cercul simbolizand lumea. cartea vietii. 21: „Domnul mergea. 7 faclii ca simboale ale atotputerniciei..

în Test. (O co N = eel ce este). inseamna lauda şi preamarirea Celui de Sus. în nimbul lui Dumnezeu Tatal şi în eel al Fiului de obicei sunt şi literele O. la care se face referire în cantarile şi citirile prescrise. adica în faptul zilei. Vechi Iehova era inchipuit printr-un nor des. în care s-a aratat lui Moise în Sinai (Exod 19. art. Mai simbolizeaza pogorarea în iad a Mantuitorului Hristos şi slobozirea de acolo a sufletelor celor drepti. al descoperirii şi al aratarii lui Dumnezeu în lume prin nasterea lui Iisus Hristos. dupa cina. adica de moarte. Durerile Sfintei Preacurate v. N (v=n). ca ne-a dat iaraşi lumina zilei şi ne-a pazit nevatamati. şapte dureri. Nimbul. Cantarea e simbolul bucuriei pentru venirea Mantuitorului pe pamant. „Dumnezeu e Domnul". Dupacinare (Pavecernita. Intonarea ei la inceputul Utreniei. Uşile imparateşti. 126 . Completorium): una dintre orele canonice. inseamna cantarea pastorilor din Betleem. co (omega). care sa nu ne surprinda fara de veste. cantarea de la inceputul Utreniei. care în dimineata nasterii preamareau şi laudau pe Dumnezeu pentru nemarginitul dar revarsat în lume prin trimiterea Mantuitorului fagaduit. Simbolizeaza multumirea adusa lui Dumnezeu pentru inceputul noptii şi ne aduce aminte de somnul vesnic.VICTOR AG A care intinde coroana de biruinta deasupra martirilor. Dveri v. inseamna puterea şi sfmtenia lui Dumnezeu. iar literele o. cainta şi umilinta noastra. rugaciune publica ce se indeplineste indeseara. 16) ori ca un deget (dupa Exod 13. art. Dupaserdnda. co n. simbolizeaza eternitatea. în forma de disc ori de triunghi luminos. 16). liturgice. Moartea fara de veste este inchipuita prin noapte. din care cauza s-a şi aşezat rugaciunea aceasta pentru timpul de intuneric. precum şi parerea noastra de rau pentru pacatele savarsite.

ektesis = sarguincios) e o rugaciune responsorica. pe care le cerem de la Dumnezeu (I Timotei 2. Ectenia mica este inceputul şi sfarsitul ecteniei mari şi inseamna datoria de a ne ruga. precum şi batjocorirea lui Elisei de catre copiii dezmatati din Bethel (II Regi 2. Vechi a fost batjocorirea lui Noe de catre Ham. art. care în fata atator maltratari statea resignat şi rezolut sa-si indeplineasca pana la sfarsit misiunea chemarii Sale şi spre a-i arata poporului revoltat ca pe tipul omului desavarsit.E Ecaterina v. precum se alege primavara samanta şi precum se aleg şi repara toamna rodurile. exclamarea lui Pilat. i-a scos în fata multimii. sub numirea de Ecce homo. = frumsete): un tinut la Rasarit. Momentul acesta. cu sceptru în mana şi incununat cu cununa de spini. Eden (evr. rostita dupa citirea Evangheliei şi în care rugaciunile se aduc „din tot sufletul şi din tot cugetul". Ectenia mare (de la gr. = iata omul). imbracat în hlamida.). art. fara vina proprie. Echinoctiu (egalitatea zilei cu noaptea la 22 iunie şi 22 septembrie) e simbolul dreptatii eterne. Simbolizeaza recunoasterea starii de pacatoşenie şi a lipsei diferitelor necesitati (dar. Caterina. Ectenia staruitoare. incoronat de catre ostasi şi plebe cu cununa de spini şi cu sceptru în mana. Ecce homo (lat. care alege tot ce-i bun pentru fericire şi tot ce-i rau pentru intuneric. a fost prins de arta creştina incepand de prin veacul X în opere de arta desavarsita atat în pictura (Tizian). Tipul lui Ecce homo în Test. pace etc. în arta. se intelege figura lui lisus batjocorit. unic în istoria lumii. a ne marturisi pacatele servind şi ca un repetat indemn de pietate pentru credinciosi. comuna mai multor randuieli liturgice. batjocorit de catre ostasi şi plebe. Prin aceasta exclamare a intentionat sa exprime nevinovatia şi deplinatatea morala a Mantuitorului. Ca şi acestia a fost şi lisus. în care a fost gradina raiului 127 . cat şi în sculptura (Diirer). are simbolica ecteniei mari v. cand pe lisus. 23). 1).

art. Umeralul. ale rugaciunilor. prin care se impartaseste darul eel nevazut în Sfintele Taine. Elisa. Edmund (germ. Effata (evr.VICTOR AGA (Geneza 2. Ella. VIII. stramtorarea patimilor şi de a petrece în curatie. la 21. la 13. 13). Comem. cuvioasa şi regina Angliei (f 1291). Efta. Comem. la 15. Betty): nume evreiesc. adica frumos. Comem. sf episcop al Iliricului. De la frumseta raiului. = aparator): sf. vazute. Elemosina e simbolul vazut al milei creştine. Pustia Sin e simbolul curatiei sufletesti şi al sfinteniei bisericii. =luptatoare): sf. la 21. . cum erau ispititi izraelitenii la idolatrie. Eftimie (gr. Semnele externe. = deschide-te): e semnul atotputerniciei lui Dumnezeu şi simbolizeaza insasi vindecarea. primul martir al ordinului iezuitic în Anglia sub Elisabeta (ţ 1581). Comem. adica al formelor externe. Elena (gr. Ca sa praznuiasca cu demnitate. Vesnic lacrima pentru pacate (t 378). sf. din iadul pacatelor şi ii asaza în singuratate în pustia Sin. fiica de rege (ţ 984). Eduard. 128 in stramtorari şi în mare turburare. = eel liber) din Roma. Edenul e chipul imparatiei ceresti cu frumseta fericirii eterne. Comem. Dumnezeu ii scoate pe izraeliteni din robie. Pavel. parinte bisericesc. in- . intemeietorul abatiei Westminster (ţ 1065). al iadului. la 28. intrebuintate de Mantuitorul la vindecari şi la alte minuni au fost tipul actelor sacramentale. XII. Elefterie (gr. Egiptul e şi simbolul diavolului. 8). Ede (germ. XII. al iubirii deaproapelui şi al credintei adevarate. Veta.1. Comem. la 16. Nora (gr. V şi 28. Efod v. = stralucitoare ca soarele): sf. IX. = aparator al patriei): sf. ziditoare de biserici (ţ 328). Efrem (siriaca = roditor) Sirul: unul dintre cei mai mari parinti şi invatatori bisericesti. unde sunt feriti de toate inselaciunile diavolului (idolatrie etc). care ne asupreste cu pacatele. Scoaterea din robie simbolizeaza indemnul catre creştini de a parasi robia pacatului. cand erau în robia egipteana. Comem. Egiptul e simbolul pacatului. Elisaveta (Saveta. intreg tinutul a luat numire de Eden. Eleonora.1 şi 18. Izraelitenii au fost aci în robie. astfel şi creştinii în biserica se impartasesc de mana cereasca (Sfanta Euharistie) şi de apa vie (invataturile sfinte). „Mila voiesc şi nu jertfa" (Matei 9. VI. mama lui Constantin eel Mare. Mama-sa fusese convertita de sf ap. la 1. abatisa în Wilton (Anglia). regele Angliei. ne robeste şi ne ispiteste. Comem. Edit (germ. de apa din piatra. Precum izraelitenii în pustie sau impartasit de mana.. Lacrima vesnic ca şi Efrem şi Arsenie (f 473). Alice. = miluitoare): sf. la 20. II. X. = curajos) eel mare. Elis.

fiindca incepe evanghelia cu pasirea lui loan. Sf.52). avand icoana Domnului sau a Sfintei Nascatoare de Dumnezeu cu lisus în brate (de aceea se numeste şi panaghion). fecioara şi martira în Alsacia în veacul IV Comem. la 6. Manuil (evr.seamna: Dumnezeul juramantului. mareata. la 4.1. Comem. episcopul Cizicului. Embleme: semne distinctive ale sfintilor. E o cutiuta sau medalion din aur şi pietre scumpe. care este „glasul celui ce striga în pustie" şi fiindca vorbeste despre puterea impa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA rateasca a lui lisus. VIII. III. fiindca incepe cu sacrificiul lui Zaharia şi vorbeste despre misiunea preoteasca a lui lisus. ori al unui inger. e prototipul lui lisus (Luca 4. loan are un vultur. proteguit de Dumnezeu. Enoh. Marcu are un cap de leu. Elvira = inalta. Comem. pe care Ezechiel i-a vazut cum purtau tronul lui Dumnezeu. la 4. XI. VI. Hr. colpion = piept. = intelept. imitator): Sf. sarguincios. Emblemele evanghelistilor sunt luate dupa figurile sau fetele heruvimilor. invierea fiului Sunamitei (II Regi 4) numai prin atingere e tipul invierii sfintilor adormiti (Matei 27. Emanuil. ca şi Hie. Emil. en = pe. Pe pieptul Arhiereului engolpionul simbolizeaza legatura arhiereului cu Domnul lisus Hristos. Emilian. fiul lui Cain (Geneza 4. aparator al icoanelor. fiindca isi incepe evanghelia cu nasterea Mantuitorului şi vrea sa dovedeasca firea omeneasca a lui lisus. fiul regelui ungar Sf Stefan (t 1031). precum şi cu biserica Lui şi ii aduce aminte sa aiba vesnic în inima sa pe Hristos. Minunile lor sunt asemanatoare. la 31. De 129 . = Dumnezeu cu noi): martir în 1570. = principele locului). Comem. Emilin (lat. Emeric (germ. Vindecarea lui Neeman leprosul e tipul vindecarii orbului din evanghelie (loan 9.17). VI. în care se pastrau sortii sfinti şi care aminteste de datoria de pastor a Arhiereului (Exod28. panaghia. E. e tipul oamenilor care cauta numai placerile lumesti şi bunatatile pamantesti. ce le purtau la grumaţi creştinii cei dintai. sau chipul unui tanar. mama lui loan Botezatorul. Matei are ca emblema un cap de om. XI. sotia lui Ludovic (ţ 876). sf. Tipul engolpionului este pectoralul (chosen) arhiereului din Test. panaghion): insigniu episcopal. 7) (f 896 a. la 24. Elisei (evr. = Dumnezeu e mantuirea mea). 27). Luca are un taur (bou) de jertfa. la 14.). 15). fiindca el se inalta la cele mai sublime taine ale dumnezeirii şi 4emonstreaza dumnezeirea lui lisus. figuri simbolice cu sau fara inscriptiuni. Comem. al lui lisus. = dumnezeiesc): sfanta intemeietoare de claustre în Germania. Comem. Emil. Sf. Comem. leul fiind simbolul puterii. Engolpion (gr. Engolpionul mai e şi aducere aminte de iconitele şi de cutiutele cu moaste. Emilia. Vechi. Ema (engl. care inseamna şi puterea cuvantului evanghelie.. la 8.

22) e tipul dreptilor şi al sfintilor. 6. Botezul Domnului. slobozit pana la genunchi. ca simbol al nemuririi sufletului. genuncherul. Epitaf.17). Epheu (iedera): planta cu frunzele pururea verzi. Episcopii sunt. Epitaf (epigraf) se numeşte inscriptiunea de pe crucile mormintelor şi de pe monumentele sepulcrale. fiul lui Set. fiindca şi episcopii conduc pe creştini la lumina. Luarea lui de pe prestol la Vecernia din Miercurea Inaltarii simbolizeaza inaltarea sfanta a lui lisus la cer. un preot presara flori pe epitaf în semn de . în unele biserici. Tot în acest inteles se leaga chita de iedera la oalele ce se dau de pomana. subgenuale): insigniu episcopal. mare predicator şi distins apologet (t 403). s-au numit „fiii lui Dumnezeu". Mai inchipuie şi invingerea lui lisus asupra mortii. fiindca dansul a inceput sa cheme numele Domnului. nabedernita. A fost rapit de viu la cer (Evrei 11. ca cu o sabie. art. Luca 3. adica a introdus cultul divin. Epifaniu (gr. (Geneza 5. precum au facut Apostolii.5) iar urmasii lui. mormdntul Domnului) e o panza de matase. Din dimineata invierii pana la Inaltarea Domnului. sf. = renumit. Enoh va vesti pocainta pe pamant impreuna cu Hie. Arhiereul are sa invinga pe vrajmaşii bisericii. urmaşii mijlociti intr-un sir neintrerupt ai Apostolilor şi simbolizeaza pe aceştia. Urmasii lui sunt numiti „fiii lui Dumnezeu". plcujtenita. inchipuie plangerea Maicii Domnului şi plangerea mironositelor. aparitie stralucitoare). Epigonatiu (bedernitd. cu fireturi şi avand în mijloc icoana Mantuitorului ori numai o cruce. iar cantarile de plangere. E semn de aducere aminte de cei morti şi simbolizeaza cinstirea şi comuniunea neintrerupta cu dansji. e tipul blandetii şi al fricii de Dumnezeu. episcopul Ciprului. Prin viata sa morala s-a invrednicit a fi în apropierea lui Dumnezeu şi i s-a dat misiunea de a vesti oamenilor venirea potopului şi sfarsitul lumii. fiii lumii". Evreii au fost siliti sa-i poarte la serbarile lui Bachus (II Macabei 6. dupa asezarea lui pe estrada ori pe masa. Epitaful (sfdntul aer. cu icoana inmormantarii Domnului. în forma de patrat din materie preţioasa. Enos. XII. 7). E sfant comem. în Vinerea patimilor e asezat pe o masa sau pe o estrada în mijlocul bisericii. Epigonatiul inseamna sabia spirituals (Efeseni 6. E. Epifania v. art. la 12. A fost şi tipul preotiei. simbolizeaza luarea de pe cruce şi inmor-mantarea Domnului. Epifanie. Epigraf v. prin punerea mainilor asupra. se planteaza pe morminte. 38).VICTOR AG A aceea urmasii lui s-au numit „fiii oamenilor. puterea cuvantului dumnezeiesc. Inainte de a doua venire. Enoh (Geneza 5. cu epitaful. cu care. sfantul Epitaf sta intins pe prestol sub anTimiş. Se leaga de braul episcopului la coapsa 130 dreapta. ce se savarsesc în fata mesei . ca şi ai lui Set. spre a-i saruta credincioşii. la mantuire.

stola) simbolizeaza funia cu care a fost legat Mantuitorul în noaptea judecarii şi inainte de rastignire. Comem. s f . Eternitatea (veşnicia) simbolic este infatisata printr-un izvor ce curge intruna şi nu mai sfarseşte. Eufemia (gr. iar cu ocazia procesiunii la slujba ingroparii de Vineri seara. Epitrahil (orar dublu. = de bun renume): sf. şi printr-un sarpe ce-si musca coada. E şi simbolul moravurilor bune.1. Credinta în sfintenia sfantului Epitaf se manifesta în unele locuri prin aceea ca bolnavii. martira în Calcedon (ţ 307) în goanele lui Deciu. Comem. Filip (t 117). Ermil diaconul. în arhitectura e reprezentata prin forma rotunda a bisericilor de stil bizantin şi prin rotanţirea formelor de stil romanic. La rugaciunile particulare. VII.. Fara epitrahil nu se poate oficia nici un serviciu sacru. fiindca emigreaza şi revine tot la acelasi anotimp (Ieremia 8. Mai simbolizeaza jugul preotiei lui Hristos şi al deplinei supuneri. Un alt simbol al eternitatii este inelul. în scop de insanatosire şi ca o cerere şi nadejde de vindecare. la 4. spre a petrece viata în rugaciune şi în contemplatie. Eudoxia (gr. ap. III. adica 1) de a invata şi 2) de a savarsi sfintele Taine.recunostinta pentru jertfa cea mare şi de incoronare a Celui ce a invins moartea. tree pe sub masa pe care e asezat sfantul mormant. = de bun neam. Eremiti (pustnici. Ermiona: sf. 7). la 13. o fiica a sf. cand au pus mainile asupra creştinilor. care au parasit lumea şi s-au retras în singuratate. Dupa sarutare apoi preotul imparte din aceste flori la preotii şi la credinciosii care saruta sfantul epitaf. 131 . A inviat pe fiul dregatorului din Iliopole sj 1 . renumita): sf. ori il are la picioare. ca simboale ale aducerii aminte de patimile Domnului. care tine în mana globul terestru. Comem. cuvioasa şi martira în Baalbek în Liban (f 114).a increştinat. fiindca la moartea Domnului a rotit în jurul crucii şi a strigat mereu: „Intareste-l! Intareste-1!". respectiv Sambata dimineata. Comem. Romanii infatişau eternitatea printr-o femeie.. ca preotii sa treaca cu Epitaful peste dansii. ocrotirea lui prin puterea acestui Duh Sfant şi e o aducere aminte de rugaciunile sfmtilor Apostoli. Erodiu (barza. Hie şi Iisus in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pustie. Prototipul lor e dat de Moise. precum şi revarsarea Duhului Sfant asupra preotilor („cel ce varsa darul ml. Eudochia. la 11. la 1. Ei simbolizeaza abnegatia desavarsita şi neobosita ravna spre mantuire. se culca la pamant. patrafirul se asaza pe capul creştinului inchipuind pogorarea de sus a Sfantului Duh." rugaciunea imbracarii). Ca orar dublu inchipuie darul indoit al preotului. fiindca isi facea cuibul în varful chiparosilor şi în cedrii Libanului (Psalmi 103. 18). ori neputinciosii. anahoreti): barbati piosi. cocostdrc): în Biblie e simbolul gandurilor inalte. IX. martir sub Liciniu. fecioara. O legenda ni-i prezinta ca pasare binecuvantata de catre Domnul Hristos. care nu are capat.

Ne cuminecam toti din acelasi pahar. fiindca Iisus a dat multumire lui Dumnezeu la instituirea ei. la 24. Comem. Cuminecatura) e cea mai momentuoasa dintre cele sapte Taine aleNoului Testament. la Pasti ne impartasim spre a simboliza invierea.VICTOR AG A Eufrasia (gr. Eufrosina. iar din latura cosarii curge un lichid rosu insemnand astfel painea şi vinul. jertfa lui Melchisedec (Geneza 14. inmultirea painilor. precum acestea se schimba în intreaga forma şi inraurirea lor. ca referire la dorinta vie dupa hrana cereasca. astfel Sfanta Euharistie da putere sufletului. Creştinii se apropie la cuminecare cu lumini aprinse în mana. Eugen marturisitorul. Sf. = multumire. pestele inseamna pe Iisus. A trait intr-o manastire de monahi tunsa şi imbracata ca barbatii şi a fost mult timp egumenul acestei manastiri. Euharistia inchipuie cina cea de taina. = nascut din nobilime). Sf. în paresimi fiecare creştin trebuie sa se cuminece. Comem. Metania mare ce o face creştinul inainte de Sfanta impartasire inchipuie adanca reverenta catre darul de gratie cereasca (dupa impartasire nu facem metanie ori sarutare de icoane. Precum painea şi vinul dau putere corpului fizic. în care creştinul primeste corpul şi sangele adevarat al lui Hristos. Eugenia: sf. 18). prin care ne-a adus viata adevarata şi pe care ne-o impartaseste şi azi prin Sfanta Cuminecatura (loan 6. innoirea noastra sufleteasca. Comem. strugurele urias. la 19. Erosina (gr. simbolizand ca ei se apropie cu constiinta curata. ci numai inchinare şi semnul crucii. Se numeste euharistie. Vinul incat se poate are sa fie rosu. spre a nu varsa sfintele daruri). intreaga viata şi indeosebi moartea Domnului pe cruce. Astfel cuminecarea o primeste creştinul în fiecare anotimp. IX. fund sfantul şi marele Post o aducere aminte de patima şi moartea Domnului. la 17. = luminoasa. 53). = buna cuvantare): martira în Nicomedia în persecutiile lui Maximilian. creştinul are sa se cuminece de patru ori pe an. sub chipul painii şi al vinului. inchipuind ca toti avem aceeasi osanda şi aceeasi mantuire. XII. Conform poruncii a patra bisericesti. adica cate o data în fiecare dintre cele patru mari posturi. asa şi creştinul sa-si schimbe forma de viata prin curatire sufleteasca şi prin sfmtenie. Euharistia (gr. la 25. Eugen. Simboalele Sfintei Euharistii sunt: 1) pestele ce duce în spate o cosara cu paine. ce beau apa dintr-o fantana saritoare. în Test. din care pricina şi preotul rosteste la inceputul canonului euharistie „sa mulfumim Domnului". ca mai asemanator sangelui Mantuitorului. Comem. Sfanta Euharistie are trei elemente: painea. ca simbol ca. vesela): sf. cuvioasa fecioara (t 400). Tipurile Sfintei Euharistii în Test. care a instituit Sfanta Euharistie. 3) doi porumbei. 2) cerbul langa izvor. Nou: minunea din Cana. Vechi au fost: ploaia de mana. luminoasa spre sublima Taina. Marginea sfantului Potir. care inchipuie coasta Mantuitorului. o sarutam indata dupa cuminecare în semn de adanca multumire şi de adorare a patimilor Domnului. cuvioasa martira în Roma. vinul şi apa spre inchipuirea Sfintei Treimi. apa ce a izvorat din stanca. cum zice 132 .1. II. Eugenia (gr.

inseamna unirea nedespartita. Euhologiile simbolizeaza curafirea naturii de blestem. la 30.) ale cultului extern divin. Eustella: sf martira în Franta (t 199). Eutimie v. IV. Evsevie): sf. sunt rugaciuni. spre scopul cultului divin ori spre scopuri particulare. ce trebuie sa o aiba casatoritii intreolalta. Ca a fost facuta din carnea şi din oasele barbatuiui. ci este deopotriva cu el. Eulogia: v. = temator de Dumnezeu. e tipul Mariei. VI. Euhologii (sacramentalii. Eva comemorata la 12 şi 14. sacramenta minora) sunt acte publice (sfintirea apei. Eusebiu (gr. Coasta deschisa a Domnului e simbolul sacramentelor. ca simbol al recunoasterii pacatuirii. Eulalia (gr. Binecuvdntare. asa din Sfintele Taine iese darul. pe cand sfintele taine impartasesc darul lor mantuitor numai în momentele principale ale vietii. XII şi Duminica inainte de Craciun. precum carnea şi oasele se tin laolalta. ucis de fratele lui. a tinut pe piept pe Fiul sau eel ucis de fratii Lui. sfintirea caselor etc. Precum din aceea a iesit sange şi apa. ca prima femeie în lume. = elocventa): sf martira a credintei în varsta de 12 ani (t 304). Crearea ei din coasta lui Adam inseamna ca femeia nu e capul barbatuiui. 6) teascul. Comem. la 10. o inima. Comem. adica acestia trebuie sa fie o vointa. precum a doua Eva. mama tuturor oamenilor. 4) mielul cu steag. ierurgii. Zidirea Evei inchipuie modul de instituire al bisericii. Sfintirile se fac în diferitele momente ale vietii. Simbolica ceremoniilor lor: vezi lafiecare articol respectiv. prin care se cere darul lui Dumnezeu asupra persoanelor sau lucrurilor. Comem. Femeia sa recunoasca superioritatea barbatuiui. e prototipul femeilor şi mama tuturor oamenilor. = norocos. în icoane Eva e infatisata cu un mar (simbolul pacatului) în mana şi acoperţta cu frunze de smochin şi cu par foarte bogat. adevarata mama a celor vii. la 27. 5) pelicanul şi fenixul. asa a adormit Iisus pe cruce în somn supranatural şi prin somnul mortii Sale a alcatuit biserica.Origen: „Esti poftit zilnic la apa cuvantului lui Dumnezeu şi sa stai la fantana lui". Eutalia (gr. Precum Adam a adormit în mod supranatural şi în somn a fost alcatuita femeia. Eva. Comem. exorcizarea şi inchipuie şi instrumentele darului dumnezeiesc spre mantuire. iar acesta sa o considere ca nascuta din inima sa (Efeseni 5. care a sters blestemul adus de Eva şi ne-a castigat viata supranaturala. Are concentrate în sine toate slabiciunile femeiesti. molitve. 25). Eftimie. Sfanta Maica Maria. Pacatuirea ei a fost expiata prin virtutile Sfintei Fecioare. = viaţa). episcop în Samosata (t 380). gratia de sus. Sf. dar nici sclava lui. XII. sfinfiri. art. e tipul Sfintei Maici şi prin aceea ca şi Evei i s-a rupt inima cand a strans corpul rece al fiului sau Abel. 133 . departarea relelor temporale. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Eva (evr. la 22. infloritoare): sf fecioara şi martira în Sicilia (t 250). VIII.

ce le aprind credinciosii şi cea care o tine preotul în mana în decursul citirii ei inseamna ca lumina evangheliei a sters intunericul necredintei. creştinii pot şedea şi în genunchi. Evanghelia asezata dimpreuna cu o cruce. Pe prestol. Citirea evangheliei o face numai preotul liturghisitor. inchipuie ca preotul a fost propovaduitorul dumnezeiesc al evangheliei. în vreme ce alte citiri (apostol. iar credinciosii inalta lauda „marire. în lume. iar ca un act de cult e un moment solemn. în semn de respect fata de cartea intelepciunii.) se fac în mijlocul bisericii. asculta cuvintele Lui. cu fata spre altar. în zilele saptamanale ale celor dintai 5 saptamani din Paresimi nu se citeste evanghelia. ci Domnul insusi. Sarutai-ea sfintei evanghelii şi inchinarea în fata ei inchipuie reverenta adanca catre invataturile Domnului. psalmi etc. Scoaterea ei prin usile imparatesti şi asezarea pe analog. dumnezeiasca. pe tronul lui Dumnezeu.". insemnand ca ea s-a propagat de catre cei 12 Apostoli în toata lumea sj strabate şi azi prin mijlocirea bisericii sj ca precum sunetul clopotului se lateste în toate partile. Se citeste din usile mari ale altarului (la apuseni de la altar. a venerat pe sfintii lui Dumnezeu şi a fost ca o lumina pentru credinciosii sai.VICTOR AGA Evanghelia (gr. spre a o saruta poporul. Lumanarile. asa a strabatut şi cuvantul dumnezeiesc în toate regiunile. fiindca ea inchipuie fundamental creştinismului şi pe insusi Mantuitorul. la care ne şi provoaca preotul prin „Intelepciune! Drepti!". La citirea evangheliei de la Pasti se trag clopotele la fiecare vers. Dupa citire (si la inceputul ei) preotul saruta evanghelia (v. Sarutarea Evangheliei). 134 . adica la auzul infelepciunii sa stam drepti (coborati din strane sj scaune). în Duminicile anului. Evanghelia asezata pe anTimişul sfintei mese inseamna temeiul creştinatatii. Citirea evangheliei de catre preot simbolizeaza aratarea Mantuitorului în lume şi invatarea Lui. spre a simboliza reverenta şi multumita pentru invafaturile sfinte şi ca semn de supunere în fata acestora. are sa fie totdeauna evanghelia. pe cand citirile celelalte le pot indeplini şi diaconii şi lectorii. simbolizand ca evanghelia este cea mai de seama dintre citirile bisericesti. Aceste invaf atari s-au raspandit ca o veste buna. la utrenie. simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi predicarea mantuirii. cu icoana şi cu o lumanare de ceara pe pieptal preotalui mort. sezand langa picioarele Domnului. fiindca nu preotul pacatos vorbeste.. cu atenfie. în sicriu. legea noua şi pe insusi Mantuitorul predicand poporului. ca simbol ca pacatosul e lipsit de cuvantul lui Dumnezeu din cauza pacatoşeniei sale. = veste buna) e colectia cartilor celor patru evanghelisti. simbolizeaza pe Iisus Hristos predicand. în care cu ochii sufletesti il vedem pe Iisus insusi vorbind şi invatand. a purtat crucea vietii şi a vestit patimile Domnului.. ne asemanam adica Mariei care. în care se cuprinde viata Mantuitorului şi invafaturile Lui. de aceea trebuie ascultata cu toata atentia sj evlavia. care sunt 12. Aşezata pe tetrapod. ce dainuia inainte de venirea Domnului şi ca lumineaza şi astazi în lume. în partea evangheliului). care simbolizeaza pe insusi Domnul şi pe Apostoli. fiindca Dumnezeu s-a indurat sa ne dea invatatura şi lumina evangheliei.

7) în vedenie. dar şi corpurile vor invia la a doua venire. Precum a fost chemat Lazar din mormant. inseamna Dumnezeu e tare.. Mai tarziu apoi au fost infatisati evanghelistii în chip de oameni. boului şi vulturului). precum le-a vazut prorocul Ezechiel (1. Hr. Deasupra. care au scris-o şi au propovaduit-o. figura simbolica a lui Matei e chiar cu nimb. nume evr. Evangheliarul (evanghelistar) e complexul celor patru evanghelii şi inchipuie viata şi invatatura Domnului Hristos.1-52). Iconografia creştina ne prezinta adesea aceste figuri de embleme imbinate intr-una. spre a inchipui inaltarea gandurilor la Dumnezeire. insemnand ca ne prezinta istoria jertfei de rascumparare. La sfintirea altarului. asa vom fi chemati odata toti cei din morminte sa ne infatisam la marea dare de seama. Evangheliste sunt patru naframi de panza. putere impartasita mijlocit de catre insusi Mantuitorul. Citirea acestei pericope este deci un semn de aducere aminte de moarte. la cele 4 colturi are icoanele celor 4 evanghelisti. Pentru cuprinsul lui insemnat. fiindca minunea aceasta este cea mai graitoare dovada şi intarire în credinta ca nu numai sufletul este nemuritor.5. peste scorpii şi peste toata puterea vrajmasului". Apocalipsa 4. Embleme). Figurile simbolice sunt inaripate. 13). ce izvorasc din stanca pustie. XII. Sf E. avand fiecare cate un chip al unui evanghelist. intemeiata pe cele patru sfinte evanghelii. la usa mormintelor (unii o citesc în fata bisericii). La inceput au fost infatisaţi în forma simbolica sub chipul celor patru figuri inaripate (a omului. spre a se deosebi unul de altul. în dos are momente insemnate din viata Mantuitorului. Exorcismul se face de catre preoti prin rugaciuni. Evanghelistii sunt antitipurile celor patru mari proroci.Evanghelia lui Lazar se numeste pericopa din sfantul evanghelist loan (11. în unele icoane sunt SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA infatisati ca patru rauri.). stanca care inchipuie pe Mantuitorul. e legat foarte luxos. Ezechiel. 135 . ele se zidesc în cele patru colturi ale prestolului. prin suflare şi scuipare asupra Satanei de catesitrei ori. are icoana invierii ori crucifixul. fiecare cu emblema sa specifica. de invierea corpurilor şi de judecata universale. art. prin insemnarea cu semnul sfintei cruci. Excursiuni se fac a doua zi de Pasti intru amintirea ca Iisus a calatorit cu cei doi invatacei (Luca şi Cleopa) la Emaus (Luca 24. cand a zis Apostolilor: „Iata dau voua putere sa calcati peste serpi. Se obisnuieste a se citi cu ocazia inmormantarilor. la 12. de obicei cu doua aripi. la mijloc. Vechi (t 597 i. Aceste figuri corespund spiritului profetic şi cuprinsului singuraticelor evanghelii (v. Simbolizeaza puterea bisericii şi a sluţitorilor ei asupra duhurilor necurate. ferecat cu aur şi argint.: profet în Test. Comem. Inchipuie intreaga creştinatate din cele patru parti ale lumii. dupa marita Sa Inviere. în care ni se infatiseaza invierea lui Lazar din morti. adesea infrumusetat cu pietre scumpe. leului.

La pagani tortele serveau la ingropaciuni pentru luminarea materiala. papa şi martir în Roma (t 250). cea de orz. Cele 7 faclii din Apocalipsa (4. noaptea este invinsa de lumina. Psalmi 11. Faldisteriul. adica tronul arhieresc în biserica apuseana. Constituie un fel de maiturisire a credinfei ca în biserica e de fata insusi Mantuitorul în Sfanta Euharistie. Faclia este o lumanare mare de ceara şi are aceeasi simbolica ce o are lumanarea. ce serveste ca monument sepulcral ori este numai pictata în relief pe monumente inseamna viata pamanteasca stinsa. Faclia stinsa. Fabian. ce se aducea la sacrificiul necredintei.F Fabian (Fabius = semanator de fasole). la 20. Semnul crucii. care ingroapa ziua. Iov 41. 6. 17. Faclele mai inseamna libertate şi mantuire. sau pe langa o cruce (troita). inchipuia prepusul de necredinta. e semn de reverenta şi de respect catre casa lui Dumnezeu şi catre obiectul mantuirii. Mai e simbolul luminii în opozitie cu intunericul. Facerea lumii (creafia) şi caderea lui Adam se comemoreaza în Duminica lasatului de branza. E simbolul fulgerelor (Geneza 15. Facia (torta): lumanare groasa din raşina. fiindca danşii faceau inmormantarea noaptea. Faclele se intrebuinteaza la 136 inmormantari. la creştini. . faclele sunt numai simboale. sfarşita. Sf. Facerea semnului crucii şi descoperirea capului cand trece creştinul pe langa biserica.5) inchipuie cele 7 puteri ale Duhului Sfant. Faina de grau ce se aducea la sacrificiile Testamentului Vechi era simbolul faptelor bune. simbolizand lumina vietii eterne şi spre a inchipui ca intunericul. Comem. Facerea semnului crucii v.1. iar pe cruce creştinul vede cu ochii sufletului pe Iisus eel rastignit. 19) şi semnul tempestatilor şi al nenorocirilor. situat în partea evangheliului din altar ori sanctuar.

aproape în tot locul sunt strajuite de cate o crace. episcopii. Fariseii sunt prototipul semidoctilor. precum şi fantana de langa baptisteriu. cu tendinta ei de domnire fata de biserica. Se sfinteste prin rugaciuni. în care se varsa apa şi uleiul sfintit de la botez spre a nu ajunge în loc necurat. care se cred mai presus decat ceilalti oameni şi care numai litera legii o cunosc dar nu au simtul realitatii. la raspantii sunt semnul milei creatine. asa şi cei ce au primit Sfanta Euharistie se impartasesc de darul şi de puterea de a se intoarce iaraţ v catre Dumnezeu. Prin incapatanarea sa şi impotrivirea fata de Dumnezeu. a fost pus în ieslea cu fan şi ca creştinii se pregatesc pentru primirea pruncului Iisus în casele lor şi în inimile lor. Precum apa fantanii saritoare se intoarce iarasi spre izvorul sau. în care preotul isi spala mainile la liturghie. inchipuie curatia sufleteasca ce trebuie sa o aiba preotul la serviciul divin. Spre a fi ferita de duhurile rele. Fantana. Fantana saritoare simbolizeaza viata harului. Mai inchipuie şi pe fiii lumii. art. iar cu inaltimea sa simbolizeaza datoria episcopului de a supraveghea pe credinciosii sai. ce ni se da în Sfanta Euharistie. de o troita. Este un vesnic memento al dreptatii lui Dumnezeu. care nu iau în seama admonierele de sus. SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Fanul e simbolul vietii. precum în pustie a izvorat izraelitenilor spa din piatra. e simbolul mantuirii. Pieirea lui Faraon inseamna nemernicia puterii lumeşti fata de atotputernicia dumnezeiasca. Fantana se sfinteste la saparea ei. pentra etemizarea memoriei acestuia. şi cu deosebire fantana vietii. iar egiptenii inecati în mare sunt simbolul demonilor şi ai pacatului. pe fiii veacului acestuia care nu recunosc Domn şi Dumnezeu peste ei. precum simbolizeaza şi cinstea ce se da obiectelor sfmtite. Faraon (imparat egiptean) e simbolul puterii lumeşti a statului. nu au 137 . Faraon ramane totusi în nepasare (Exod 11.meaxxma ca în jural tronului dumnezeiesc se cade sa fie şi sluţitorii lui. precum şi simbolul paganismului fata de imparatia creştina. dupa naştere. Faraon e chipul diavolului şi al pacatului stramosesc urzit din sumetie. Se mai sapa o atare fantana intra amintirea unui raposat iubit. asa piere şi el prin apa. precum Faraon a ucis pruncii evreiesti în apa. care trebuie ferite de pangarire. inseamna ca Iisus. Fantana de langa proscomidier. Moartea coseşte şi usca vietile. spre a inchipui ca Dumnezeu poarta şi acum grija de fiii Sai şi le izvoraste apa. Fanare v. Felinare. ca şi prin darul acesta sa se preamareasca Dumnezeu. Desi Dumnezeu i-a admoniat prin plagi. Fantanile la holde. maltrateaza pe supusii lor şi ii silesc sa lucreze în zilele Domnului. Fanul. precum se coseste şi se usca (Isaia 40. cu care se acopera mesele şi casele creştinilor în ajunul şi în sarbatorile Craciunului.9). Faraon e simbolul celor robiti sufleteste. ce se ineaca în apa botezului. 6) iarba.

Maica Domnului i-a binecuvantat pentru acest semn de mila 138 si i-a zis: „fii binecuvantat mester fierar. porecla de farisei se da oamenilor fatarnici şi mandri. a doua în eel solar. art. prune i inco cu cap. VII. pruncul e infasat din nou ca şi un simbol de legamant cu Hristos şi cu biserica Lui.VICTOR AG A inima. la 12. Faustini. Pavel de conducatoarea comunitatii din Chenhrea Corintului (Romani 16. Sarbatoare bisericeasca are numai Intampinarea Domnului (2 februarie). numita de catre sf. Dupa ce s-a botezat şi miruit. = norocos. Dornnul Hristos ii pune adesea în contrast cu vamesii. Hristos reproba sofismul netrebnic al fariseilor fata de nevinovatia celor ce primesc invatatura milei. indata dupa botez. Maica Domnului. dupa cum este obisnuit azi. („Cel ce se inalta smeri-se-va. dupa marturia unei legende. ori. la 25. cata mai este: de aceea la 2 februarie. fericit): sfantul Faust. va mai dainui iarna inca 40 de zile. Comem. ale pacatului stramosesc. a intalnit pe un faur care cobora de pe deal şi care i-a spus cum i-au silit paganii sa faca piroane lungi şi groase pentru pironirea lui Iisus. In mutat evang lor. pe Haralambie (v. urcand dealul Golgotei. Faur (fierar). = din neamul febronilor): sf. Febe (Fibi): sf diaconita. Fasa de la botez. De aceea. e binecuvantat cu mestesugul sau. Februarie. ap. inseamna legaturile intunericului. La opt zile. iar eel ce se smereste inalta-se-va"). care vreau sa se arate de ceea ce nu sunt. tisarea puri in chipul intai pictor. in o sub stele. în mustrarile Sale. un fel de lupercalii spre a din" rata ca de curata. il dezleaga de fasa insemnand ca il dezleaga de omul eel vechi şi de legaturile pacatului stramosesc. pana pruncul inca nu e botezat. în vorbirea vulgara. sa arate mai mult decat ce sunt şi pot. VI. Fausta. toll. virtutea umilintei. catre care în primele 8 zile aduceau rugaciuni pentru sufletele mortilor. martir impreuna cu Andrei Stratilat (ţ 250). sa dai o data cu ciocanul şi sa-ti castigi banul". 1). desub iar sar Sfanta din rai. Comem. Poporul mai tine pe sf Trifon (1).) iar la 15 Martinul de iarna. Cu Februarie incep adica schimbarile atmosferice. cu zile mai lungi. Faustina (lat. Meteorologia populara practica pune zilele de la inceputul lunii acesteia ca semne de orientare în mersul vremuirilor de iarna. Romanii au inchinat-o în cinstea zeului Faber. Fevronia (gr. tot cu fasa se face spalarea noului botezat şi cu rostirea „indreptatu-te-ai". Februarie: a sasea luna în calendarul bisericesc. dar el le-a dat prin foe şi le-a facut mici şi subtiri de tot. fecioara şi martira din Nisibi (ţ 304). iar la sfarsitul lunii faceau serbarile ispasitoare (Februaliile). daca e zi cu soare (ursul isi vede umbra). Faust. la Stretenie. cu soare mai tare. Ca o ramasita transmisa şi adaptata în acest sens se serbeaza la noi Sambata ecumenica inainte de Duminica judecatii (de obicei pe la capatul lui Faur). care au inima smerita şi vreau sa se inalte spre cele sufletesti. preotul dezbraca pruncul. Ca pe cap Maica celor Maica" chipul alung coarne Ca M . fasa la aceasta spalare inseamna nevinovatia primita în botez. mai insemnand acum fasa şi legatura dragostei catre Dumnezeu. în pridvorul bisericii. Febronia.

inconţurata de ingeri ori purtata de ei cu cantari de lauda şi avand coroana pe cap. simbolizeaza pe sarpele din rai. şi art. ca o femeie imbracata cu soare. tot asa în demo139 . iar pe cele nebune la stanga Lui. de neintelepciune. E adorata ca Sfanta Fecioara. avand luna sub picioare şi pe cap o cununa cu 12 stele. ca ajutatoare a creştinilor. Din aceasta adoratie deriva infatisarea Sfmtei Fecioare în felurite chipuri în icoanele sfinte. ca Maica indurerata e strapunsa de 7 sageti. în poala cu micul prune Iisus. o gradina inchisa. e zugravita cu mainile intinse. care a fost şi pictor. Fecioria inseamna curatie. iar ca Maica duioasa are adesea simboalele celor sapte bucurii în forma de roze. un crin ce rasare dintre spini ori dintr-o sticla stravezie. Mai tarziu e infatisata ca imparateasa cerurilor şi regina ingerilor. Tot ca regina cerului sufletesc e infatisata conform Apocalipsa 12. Stelele inchipuie pe cei 12 Apostoli. în secolele prime era inchipuita ca o fiinta cereasca. Luna de sub picioarele ei inseamna pe pagani. Duminica 4 din Post). sfintenie morala şi nevinovatie corporala şi sufleteasca. 1. cum era portul evreilor. ce-i vedem adesea calcat de Sfanta Fecioara. Iconografia ni le prezinta şi în jural Domnului Hristos. Dupa traditie. ori o vedem aiungata de balaurul cu 7 capete şi 10 coarne (Apocalipsa 12. Simboalele fecioriei Sfmtei Nascatoare sunt: rugul lui Moise. chipul Sfmtei Fecioare sa-l fi facut mai intai evanghelistul Luca. neintelepte inchipuie pe toti cei neingrijitori de mantuirea lor proprie. în opunere cu virtutile. care au prorocit pentru dansa. în semn de condamnare vesnica a acestora. Fecioara Sfanta si-a avut cultul ei din inceputurile creştinismului. La pagani se credea ca fecioria fizica imprumuta oarecare putere magica (vestalele). ca Maica sfanta şi preacurata. sezand pe scaun. o vedem intr-o cupa mare. o poarta inchisa. Ca Maica fericita o infatisam cu coroana pe cap şi cu pruncul în brate. în vechimea creştina fecioarele au fost infatisate la intrarea bisericilor ca indemn spre virtute şi spre ferirea de pacate. voalata. ca ocrotitoare. tinand pruncul în brate şi prorocul Moise ingenunchind în fata (Triod. în icoanele judecatii eterne sta de-a dreapta Fiului. din care curge apa vindecatoare de boale. Icoana Preacuratei). Fecioarele nebune. iar sarpele. mai inchipuie apoi şi virtutile creştine. catre care conduce cetele dreptilor şi se roaga pentru cei condamnati. aceasta infatisare simbolizeaza fecioria Preacuratei (v. ca Nascatoare de Dumnezeu. în timpurile primare i s-au imprumutat trasaturile fetei de la statuia Minervei. pe diavolul şi pacatele invinse. Matei 2. adaptate cu cele relatate în evanghelii despre Sfanta Fecioara. Biserica latina a mchinat-o apostolului Petru. Ca Maica rugatoare şi mijlocitoare SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pentru cei pacatosi e infatisata în chip de Maica duioasa. adesea e infatisata în rugul arzand.spre a fi feriti de lupi. ingenunchind. 13). pe cele intelepte la dreapta ca simbol de fericire. Fecioarele intelepte din evanghelie (Matei 25) sunt simbolul acelor suflete care isi cauta mantuirea şi isi pregatesc fericirea vesnica. acestea mai simbolizeaza şi pacatele. chipul celor sapte dureri. 3.

este simbolul curatiei sufleteşti şi al sfinteniei. iar crucea cusuta pe felon inchipuie patimile şi moartea lui Iisus pe cruce. Femeia apocaliptica mai inchipuie şi religiunea supranaturala. ca haina liturgica. Felon (Fenol. art. VI. ce le purtau regii la festivitati publice.VICTOR AG A nologia evului mediu. Fenix. care dupa viata pamanteasca. care rename din cenuşa sa proprie. invie spre o viata sufleteasca. Cand işi prevedea sfarsitul. ca vesmant obisnuit la evrei sj care se aseamana cu felonul. pasarea legendara. invie mai frumoasa şi mai tanara de cum fusese. O legenda iudaica crede ca dintre toate vietuitoarele numai fenixul nu a gustat din pomul oprit din rai. în mitologia egipteana e inchipuita ca un vultur. = norocit): sf. Mantia. unde rnvocarea spiritului trebuia sa o faca o fecioara. asupriri. Un fel de manta în 4 cornuri. fara maneci. fenixul e simbolul evolutiei bisericii. campul luminat simbolizeaza invierea. în fine. iar din cenusa-i proprie iese. Penula. cu pene aurii în jurul gatului şi cu coada alba. Felon. Felician (lat. VII. Comem. Felinare (fanare). conducte etc. care lumineaza toate şi invinge toate ispitirile şi nenorocirile. Felix (lat. mai inchipuie şi viata creştinului adevarat. de la grQC. iar din oasele ei renaştea un nou fenix. martir în Roma.1. a purtat şi Iisus şi Apostolii Sai. la 14. de aceea i s-a dat nemurirea. Avand forma supravesjmantului şi a purpurei. ce se intrebuinteaza la procesiuni. Cu referire la biserica. Felonul simbolizeaza mtreaga viata lui Iisus: marginile dimpreţur inseamna intruparea. felonul este şi icoana hlamidei rosii. Casula. Comem. în care fusese imbracat şi batjocorit Iisus. Ferastraul este emblema sfantului apostol Simon şi a prorocului Isaia. la 9. El mai inchipuie dreptatea şi dragostea creştineasca ce trebuie sa le aiba preotii sluţitori. în forma de cort (casula) şi care acopera toate celelalte vesminte. adica cu aureola de soare. 140 Femeia apocaliptica (Apocalipsa 12) este simbolul Fecioarei sfinte. Sfanta este infatisata inconţurata de raze. ~ fericit): sf. Fenolul. . simbolizeaza aceeasji ca şi lumanarile şi tortele. Comem. e simbolul nemuririi şi al Mantuitorului. = fericita): sf martira în Roma cu 7 fii ai sai (f 108). se transforma intr-un cuib de plante aromatice. facator de minuni (f 256). avand luna sub picioare.faion = acopar şi otos = tot. iubitor de saraci (ţ 286). mai puternica. Felicia. Paganii credeau ca pasarea aceasta se arde pe sine insasi în cuib. Planeta. şi aceasta adica din prigoniri. dupa moartea corpului. Sfitd). este vesmant liturgic preotesc. cu creasta. din moarte iese tot mai maiestuoasa. Fenol v. episcop în Nola. pentru ca sa nu se stinga lumanarile. mai frumoasa. unde sta şi balaurul invins de dansa. care au murit martirizati prin ferastruire. Felicitas (lat. la 10.

Sfintirea apei. cu toate ispitele sale. cu cercul sau. art. Sf. precum şi cele sapte zile ale creatiunii. ca sa nu intre în inimile lor nimic din gandurile şi poftele rele. Ferestrele stilului roman. la inceput. Se sfintesc casele la Ajun spre a fi ferite de rele şi ca sa fie vrednice de primirea Domnului Hristos. inseamna taria lui Iov. art. Fericirile sunt 9 sentinte de virtute morala luate din predica de pe munte (Matei 5). Comem. b)cele cu patru inchipuie lumea. Ficul v. Ferestrele sunt simbolul simturilor omenesti. Mai tarziu ferestrele s-au construit tot mai mari. Festania (sfintirea caselor). pe evanghelisti. iar figurile de frunze inseamna a)cele cu trei frunze pe Sfanta Treime. din care a rasarit Mantuitorul. sf. c) cele cu sapte frunze simbolizeaza cele sapte daruri ale Duhului Slant. Ferestrele bisericilor. Ferestrele acestui stil mai au şi forma tablelor lui Moise. iar introducerea lor în cultul divin ne indeamna a urma intru toate acestor sentinte sfinte. care inseamna prorociile Testamentului Vechi. care a binecuvantat tot ce a 141 . cele sapte taine. la 30.. = aparator cura-) os). s-au colorat insa. inseamna vestirea de bucurie a ingerilor în noaptea Nasterii Domnului. inchipuie ca aceste prorocii s-au implinit cu adevarat în Iisus Hristos. Spiritul rau. care s-a nascut pe pamant şi care bate la usa fiecaruia pentru deschidere. crucea. în biserica se oficiaza servicii tainice. Intdmpinarea Domnului. cu forma ascutita şi cu rozete au simbolica urmatoare: cercul inchipuie SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA globul pamantului şi desertaciunea celor pamantesti. Festanie v. colorate. cantare liturgica la sfarşitul liturghiei. rege în Castilia (f 1152). rozetele cu frunze prinse intr-un cere inseamna imparatia creştina. ca putina zare ce stralucea printr-insele sa mareasca mistica serviciilor divine şi sa simbolizeze gandurile pioase ale creştinilor. V. de marirea lui Dumnezeu. Cantarea lor dupa psalmii de tipic. Astfel ferestrele lungi. virtutile cardinale. care ne aduc aminte de datoria de a pazi legea Domnului şi poruncile Lui şi inseamna ca în biserica se propaga numai cuvantul lui Dumnezeu. inchipuie frumsetea Ierusalimului ceresc. art.". se construiau foarte mici. Smochinul. spre a simboliza ca biserica nu are lipsa de lumina naturala. Pavel numeste pe creştini de temple ale lui Dumnezeu (II Corinteni 6. ce se face de catre preot prin casele creştinilor în Ajunul Craciunului. 16) şi cere de (a dansii sa-si aplice retele la ferestrele simturilor (cum erau la ferestrele templului din Ierusalim spre a nu intra •aci necuratia). Festum lumini v. care au sa fie cuprinse mai mult cu ochii sufletesti şi nu atat cu cei trupesti.. ap. „Fie numele Domnului. Simbolizeaza timpul predicarii Mantuitorului. adica pe Maica Sfanta. cercul anume inchipuie pe Dumnezeu şi vesnicia. cat mai vartos de luminarea supranaturala sufleteasca. intra prin simturi.Ferdinand (germ. iar roza inseamna „floarea din radacina lui Iesei".

zdrentuit e simbolul conştiinta' il mustra prapastie Primirea iubirea n catre omenirea dintdi inch sufleteasca Inelul este (II Corinteni creştinul 142 . ap. = milostiv) milostivul: sf. A predicat în Frigia. VIII. Filip (gr. iar în Tir sunt palate de fildes). fii ai lui Dumnezeu. insa acesti foloseasca campul puie golatatea simte sufletul Cetdteanul caruia sufletul se supune se arunca pacatelor. pe care i-a facut Dumnezeu la inceput. dar trebuie sa ne oprim cu toata inima din calea rautatii şi sa cerem iertare. ucenica şi rudenie a sf. Cu ramuri de finic a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. Cele trei stari: Ruperea legaturii cu tatal. spanzurat cu capul în jos. = iubitor de cai): sf.V. al lepadarii de placerile lumesti şi al indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. Agrafe. = cea mai placuta): sf. art. La sfarsitul liturghiei. minunile. Fiul eel mare inchipuie pe oamenii cei drepti. şi noi. la 14. facator de minuni. = iubitor): sf. Filaret (gr. Fildesul (Psalmi 44. creştinii inca dau multumire pentru jertfa cea mare a sfintei liturghii şi lauda numele Domnului. aparatoare de boale. care 1 . Comem.Luca 15) e simbolul caintei adevarate. ucenicul sf. Filonela (gr. = placuta): sf. Comem. martir (t 67). oprirea din calea rdtdcirii. XL Alt Filimon: sf. la 11. Pavel (ţ 90). a carui marire se manifesta prin invataturile. Fiul eel mic din parabola simbolizeaza pe oamenii aplecati spre patimi. Finicul (palmier. la 1. şi 14. XII. Ramura de finic e şi insigniul martirilor. Comem. curvar . nemurire tuturora.. la care nimeni n-a putut ajunge afara de Hristos. XII. Filacterii. XI. din cei 12. Comem. totdeauna verzi. sfintenia vietii şi prin gloria cereasca. caci pacatosii tarziu. curmal) e eel mai inalt arbore în Orient şi la Sud. Comem. Martir (t 81). Filacteriile au fost privite ca obiecte sfinte. inseamna ca invingerea aceasta va fi vesnica şi imparatia lui Iisus nu va avea sfarsit. La rugaciune credinciosii le legau cu curele una la cap şi alta la mana stanga. nice şi pe precum pamant nu departat mangaiere Rdddcinile cauta mereu o dulceata pline de inceput ai sa ne ar inseamna se rupe . intre obiectele de ritual ale Testamentului Vechi sunt niste pielite de pergament cu inscriptii din lege. Filimon (gr. iertarea şi bucuria tatalui sunt icoana vietii noastre şi calea mantuirii. Fimbrii v. Inaltimea lui simbolizeaza invingerea asupra mortii. Au servit ca semne de aducere aminte de lege şi de implinirea ei (Exod 13. Fiul pierdut (rdtacit. la 10. ca simbol ca ei au invins patimile şi moartea. Pentru culoarea-i alba stralucitoare. pentru finetea şi taria lui era pretuit în vechime ca şi aurul (Solomon are tronul. martir. Filotea (gr. apostol. 10).VICTOR AG A facut Dumnezeu. Comem.a şi convertit. la l. iar ramurile. de casa poruncilor Lui. fecioara şi martini în Roma (f 300). X. ale carui ramuri cresc numai la varf şi sunt pururea verzi. 9). la 22. rupem legatura cu Dumnezeu prin neimplinirea poruncilor şi ne risipim averea sufleteasca. distins prin iubirea de saraci şi milostenie (ţ 780).in Avutia inseai rile sufletest cata. ap.. Palatele de fildes sunt simbolul maririi lui Mesia. de primejdii şi de orice ispita. care se departeaza de Dumnezeu. Pavel.

prevazute la capete cu plumb. Vespasian. La plecare. 13). isi chinuiau corpul batandu-i cu bice de curea. Incdltdmintea inseamna scut şi aparare. II. Legenda ne spune ca. Intoarcerea e simbolul caintei adevarate. unde e SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA pacatul. pentru iertarea pacatelor. art. constiinta izvorata din lipsuri. pe care o aseza pe o tufa sa se uste. Cum privea Maria copilasul din brate iar în gand i se imagina vedenia macelului (pruncilor) din Betleem. lipsa de mangaiere. spre a nu se mai intoarce pacatosul pe calea ratacita şi sa nu-i mai poata musca sarpele veninos (Psalmi 90. InelulQste senmul darului Duhului Sfant (II Corinteni 1. caruia sufletul departat de Dumnezeu i se supune cu slugarnicie. Flaviu (lat. ce-i primeste creştinul în taina sfantului mir. Flacara v. Dupa flagelare isi ridicau mainile catre cer cerand iertarea de sus. la 22. asa şi pacatul la inceput amageste cu dulceata. cata nu le fu mirarea cand. ce o simte sufletul eel departat de Dumnezeu. i s-au umezit ochii şi si-a sters lacrimile cu scufita lui Iisus. fara straina simbolizeaza campul faradelegilor. la 5. nemurire) care Dumnezeu le-a dat tuturora. dar mai apoi sunt pline de amareala. 22). precum porcul cu capul plecat spre pamant nu priveste catre ceruri. Foametea inchipuie golatatea. Avtitia inseamna darurile ceresti. adica pacatosul se arunca mai departe în adancimea p ? v t a . Placidus. Raddcinile sunt placerile senzuale. în secolul XIII s-a constituit secta flagelantilor. martir la 95.pacatosii au devenit ca atare numai mai tarziu. Flavia (lat. Cetateanul stapan e chipul diavolului. X. Comem. la gustare ele au o dulceata oarecare. ca apoi sa ne amarasca. darurile sufletesti (minte. Flagelarea e simbolul celei mai desavarsite cainte. suferinta il mustra în ultimul sau pas spre prapastie şi el se hotaraste sa se intoarca. sincere. unde 60 de ani nu a vorbit cu nimeni. Comem. Hainele zdrentuite inseamna faramitarea hainei sufletesti ce se rupe zi de zi. Primirea din partea tatalui inchipuie iubirea nemarginita a lui Dumnezeu catre omenirea ratacita. meat omul ajunge zdrentuit de patimile sale. în locul spinului. care. acolo se pierde acest dar. voie libera. Veţmdntul eel dintdi inchipuie nevinovatia şi curatia sufleteasca ce o primeste omul la botez. de care insa acesti din urma nu stiu sa se foloseasca. sora sf. în urma indemnurilor diavolesti. dreptilor şi pacatosilor. = balai): cuvios anahoret intr-un munte. ce le cauta mereu pacatosul. VI. adica diavolul. în fuga lor spre Egipt. vazura un lujer verde. la 15. = balai): fratele imp. Comem. = balai): sf. iar pe locul scufitei o floare alba ca zapada. t e \ o x . Biserica noastra condamna acest mod al pocaintei. asa omul departat de Dumnezeu crede sa afle mangaiere în placerile pamantului. fecioara şi martira. Iosif şi Maria poposira la umbra unor spini. Para defoc. Flavian (lat. 143 . judecata. Floarea lacrimilor (crinul) e floarea binecuvantata. în Messina (t 541). Porcii inseamna patimile josmce sj pe oamenii afundati în pacate. cu cuie etc.

dupa care şi Domnul ar fi binecuvantat-o. în dimineata Invierii. care purta toate insigniile patimilor sfinte. Cand se ruga Iisus pe Muntele Olivilor. Floarea suferintei (Floarea Golgotei. dar ele au crescut şi de sub pamant. tot asa şi creştinul sa se indrepte vesnic spre soarele Hristos. cazand o lacrima pe floarea patimei. Ceasornic): planta agatatoare cu frumoase flori aurii. Se mai numeste şi floarea jalei. în ziua premergatoare. Crinul culege şi azi eel dintai lacrimile de roua ale diminetii. frunza e asemanatoare lancei sfinte. Iisus a zis atunci: „Iata ochii mei. mecanici. maslin) de obst poporul pe Iisus Ramurile utreniei unele bi la liturg decursul pe poporul pe Iisus apoi sal ca talismane boale şi purtarea noastre în hotararea ca nu vom adica azi sa sa cerem mainile invierea asupra cu care eel nou. care s-au fost prins de cruce. ei au sa iasa şi de sub zapada şi sa vesteasca patimile şi invierea mea". Florian (lat. Precum aceea se indreapta necontenit spre soarele astral. apuseana pirea cu procesiune în Ierusalim fixul aco Iisus eel patima simbolizeaza Prapori nu de Sapt" Florile mai frumoase toti le iubesc slujesc ca catre oameni Dumnezeu . picaturile de sange ale sudorilor Sale au fost absorbite de floarea suferintei. de pe urma caror insusiri iezuitul Ferrari ia dat numirea de floarea patimilor. ca şi ochii Lui. dupa legenda ca viorelele ar fi rasarit din lacrimile de jale ale Sfintei Maice. de pe locul unde a vorbit cu Mantuitorul. Patronul pompierilor şi al tuturor celor ce lucreaza cu focul (fauri. se aduc cu procesiune la biserica ramuri verzi (salca. = inflorita): martira în Roma (f 254) sub Gallienus. FI. Floarea Pastilor (vioreaua) e floare legendara. ca sa nu mai creasca. Jidovii le-au astupat cu pamant şi cu gunoi.. iar lacrimile Lui s-au prefacut intr-o floare albastra. Floarea soarelui e simbolul creştinului. floarea patimilor. cand au dezgropat-o din pamant. Maria Magdalena culesese o floare. VII. Mantuitorul ar fi lacrimat si. Simbolizeaza timpul din urma al maririi lui Iisus şi intrarea Lui în Ierusalim. pistilul ar simboliza stalpul de biciuire. aceasta ar fi exclamat: „sa fii binecu144 vantat fiul lui David". infloritor): sfant. V. O alta legenda ne mai spune ca crucea Domnului s-ar fi aflat chiar de pe urma acestor viorele. incat şi Domnul Hristos a inceput sa lacrimeze. adica în Sambata lui Lazar. = stralucitor. iar floarea alba ne prezinta nevinovatia lui Iisus. Duminica Floriilor. cand urea Golgota.. Corola punctata rosjatic se aseamana cununii de spini. în icoanele sfinte intampinam floarea suferintei cum se catara pe crucea Domnului. Comem. Maica sfanta atat de cu amar se tanguia la cruce.VICTOR AG A crinul ca un potir de cristal. Floriile (Intrarea lui Iisus în Ierusalim. ovarul inchipuie paharul suferintei.). Flora (lat. Passiflora. Ne spune o legenda ca. la 4. cele 5 stigme ne-ar da cele 5 rane. Diespalmarum sivefloris): sarbatoare imparateasca în Duminica dinainte de Pasti. în calea spre Ierusalim. patimilor. palmier. Comem. la 29. de atunci a ramas obiceiul ca în Vinerea patimilor sfanta cruce sa se impodobeasca cu viorele. martir în goanele lui Diocletian (t 304). în acest inteles şi culoarea violeta a florii acesteia a devenit culoarea simbolica a doliului. rachita. culege-i. cele trei bobite ne dau cele 3 cuie. lujerii simbolizeaza biciul.

în cetatea cereasca. al caror simbol chiar sunt florile. iar la sfarsitul serviciului divin şi dupa plangeri. frumoase.în biserica apuseana. toti le iubesc şi le ocrotesc. Ramurile în mainile credinciosilor mai inchipuie şi invierea lui Iisus şi invingerea Lui asupra mortii. cand sfantul epitaf se asaza pe estrada din mijlocul bisericii. preotul rasfira flori pe el. Prapori nu se poarta. care a intampinat pe Iisus cu ramuri de finic. Creştinii due apoi salcutele sfintite pe la casele lor. mai servind şi ca indemn sa ne infrumusetam sufletele cu podoaba virtutilor. semne de iubire catre cei adormiti. sunt chipul providentei dumnezeiesti şi ne indeamna la incredere. ale faptelor bune. cu atat mai vartbs se ingrijeste de noi. Prin purtarea lor în mana şi aducerea în casele noastre marturisim ca vom fi statornici în hotararea de a fi creştini reinviati şi ca nu vom face ca şi evreii fata de Mesia. sanzienele etc). din cauza doliului de Saptamana mare. pentru a carei castigare ni se cere sa ne infrumusetam cu florile virtutilor. care inchipuie pe Iisus eel ce merge în Ierusalim spre patima mortii. în frunte se poarta crucifixul acoperit cu val. le vedem în mainile şi pe capetele mirilor. la recunostinta şi la mangaiere. stropirea cu agheasma şi tamaierea ei se face procesiune. dar cele mai frumoase fapturi ale Creatorului. caci daca Dumnezeu poarta de grija şi acestor fapmri neinsemnate." inchipuind pe copii şi pe poporul evreiesc. pe cruci şi monumente sepulcrale sunt simboalele faptelor morale. Ca simboale ale nevinovatiei.maslin) în sunetele cantarii „Invierea cea de obste. le imbraca şi le infrumuseteaza („vedeti crinii campului. dupa care insusire fiecare sfant isi are floarea sa specifica (de exemplu floarea sf loan. izvorate din mormanml Domnului Hristos. Florile sunt chipul nevinovatiei.. care 1 . adica azi sa-i strigam „osana". al martiriului (crinul). se obisnuieste în unele biserici (manastiri) impartirea de flori la Vinerea mare (Tipic bisericesc. imparte fiecarui creştin cate o floare în semn de aducere aminte ca prin moartea Domnului ne-a rasarit floarea mantuirii. Ramurile se sfintesc dupa evanghelia utreniei şi se impart credinciosilor (in unele biserici se impart la miruirea de la liturghie). La serviciul luarii de pe cruce.a u intampinat pe Iisus cu osanale şi cu ramuri de finic. Florile sunt cele mai simple.. Inseamna şi faptele bune. aparatoare de boale şi de ispitele celui rau."). acestia le tin în mana în decursul serviciului divin simbolizand pe poporul evreiesc. bucuriei sufletesti. Bucuresti). care singure ne petrec şi dincolo de mormant. ca simbol al intrarii lui Iisus în Ierusalim.. dupa sfintirea rachitei. în acest inteles şi ca simbol al mantuirii. De aceea slujesc ca simbol al iubirii lui Dumnezeu cStre oameni şi al iubirii oamenilor catre Dumnezeu. precum şi al desertaciunii (florile vestejite). Ca podoabe ori ca chipuri pe morminte. Sunt emblema frumusetii si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA a binelui şi simbolizeaza frumusetea vietii morale sufletesti. iar creştinii cu ramurile simbolizeaza pe evreii mtampinatori. cu care sa ne infatisam în Ierusalimul eel nou. cu ocazia sarutarii sfantului epitaf. ca talismane creştinesti. . în Sfanta Scriptura obvin 145 .. iar maine sa cerem: „rastigneste-l!". care trebuie deci sa-i fim recunoscatori şi increzatori.

Prin sfintirea aceasta biserica indeamna pe creştini la adorarea Ziditorului. atras de flacara orbitoare 146 a luminii nu mai poate scapa pana nu se prapadeşte. 17. Focul. ori de lacuste (II Regi 8. 3. indemnand pe toti la infrumusetarea lor sufleteasca. care este roza creştinatatii. icoanele. art. în prima ori a doua zi de Paşti. precum acela. Focul pogorat peste Apostoli inchipuie luminarea mintii. care flori simbolizeaza mantuirea ce a rasarit din mormantul Domnului prin inviere pentru tot creştinul. adica lipsa de povata. 14). Fluturele mai este şi chipul omului. Rusalii. inseamna stralucirea fecioriei. în unele biserici se impart credincioşilor flori sfintite. ce se aratase în focul lui Aron. Fiindca focul constituie eel mai curat. e simbolul pedepsei lui Dumnezeu asupra poporului ales. ca şi calamitate naturala. 13. 3) prin iubirea şi gratia Sa. Ca simbol al deşertaciunii lumeţti il gasim adesea infatişat pe monumentele sepulcrale.2) simbolizeaza pe Dumnezeu. 2. este simbolul invierii corpurilor.. pricinuita de seceta. 1. iar pogorarea Duhului Sfant în chipul limbilor de foe simbolizeaza impartaşirea darului cuvantului. Impartirea de flori (roze) la Paşti işi are şi legenda sa (v. 6. tot astfel este şi omul slab sufleteşte. 25) în Palestina. în a caror stralucire se pierde asemenea unui fluture. curatirea de pacate şi incalzirea inimii catre Dumnezeu. 24). Florile şi plantele se sfmţesc în biserica apuseana la Santamarie (15 august). impiirtirea lor inseamna ca creştinii sa se infrumuseteze cu virtutea iubirii creatine pe temeiul darului invierii. dupa analogia ieşirii lui din papus. La sarbatori mai insemnate (Paşti. de aceea se şi numesc ei lumina lumii (Matei 5. prin care apostolii aveau sa invete pe toti oamenii de toate limbile. care incalzeşte. care inca au sa fie infrumusetate cu florile virtutilor. Psalmi 96. el mai inseamna puterea şi marirea lui Dumnezeu (Exod 24. Vechi (Cantarea cantarilor). Focul inBiblie inchipuie şi sfintenia dumnezeiasca (Levitic 9. care ne-a daruit placerea florilor şi folosinta plantelor şi sa venereze pe Sfanta Fecioara. dupa traditia ca în sicriul Sfintei Fecioare.VICTOR AG A adesea atat în Test.. nimiceşte şi invie (I Corinteni 3. crucile. al limbii. 18). al vorbirii. Nou (in asemanari). a. 19. în parabole (Luca 15) foametea inchipuie lipsa de mangaiere. Florile sunt şi chipul iubirii. puternic şi incalzitor element. cat şi în Test. chipul blandetii şi al milei. inchipuind printr-insele inimile credincioşilor. Florile ce le folosesc mirii la cununie.) ornam cu flori altarele. de invatatura buna şi de indemn creştinesc. care a . pe care il atrag ispitele şi placerile lumii ca nişte raze orbitoare. Fluturele. Focul din rugul lui Moise (Exod 3. simbolizeaza cele sufleteşti şi supranaturale. ca cununi pe cap ori ca jerbe. care ardea şi arde necontenit pe altar. Oul de Paşti). ca şi vantul. biserica. dupa suirea ei la cer. s-au aflat numai flori. dupa puterea lor specifica. pe morminte. Foametea. din larva moarta în decursul iernii. ce o simte sufletul departat de Dumnezeu.

cercetat pe popor nu spre a-i pedepsi. Se crede ca. lui Samedru". cu atat va fi mai mare sj darul pentru campuri şi vite. strecurat la iudei şi trecut sj la poporul nostru. pe eel ce incalzeste inimile credinciosilor cu focul dragostei sale dumnezeiesti. care inca inchipuie pe Iisus. tinerii sar perechi de perechi peste foe. lumanarea de Pasti. ce se aplica în lumanarea de Pasti. Focul il sfinteste biserica apuseana la deniile din Sambata mare. şi azi tot în legatura cu soarele se aprind focurile şi adica: la sarbatoarea Sfantului loan Botezatorul. 147 . în iunie. mai inchipuie constiinta creştina luminata de dreptate. strigand „Hai la focul lui loan. are 3 parti alcatuitoare: para. stinse mai inainte. cu amnarul. focul.. fericirea şi durerea sunt adesea inchip\nte pim foe sj prin lumina. Inchipuia dumnezeirea.. dreptatea. este aprinderea focurilor în preseara unor sarbatori. eel inviat. cand soarele se pare ca mai scade din putere. creştinii stau pe langa focuri în curtea bisericii ori prin curti şi asjeapta sa vada cum se deschide cerul. care se incalzeau în noaptea friguroasa. iar lui Moise în rugul arzator. Sfintirea sj producerea focului se savarseste în afara de biserica. inainte de procesiunea invierii. lumina şi caldura. insemnand ca morcnaniuV Domnului a fost afara de Ierusalim. ci spre a-i sustine sj inalta („Domnul Dumnezeu foe mistuitor este"). Deodata cu focul se sfintesc şi cele cinci bucati de tamaie. care s-a aratat izraelitenilor în stalp de foe. Focul acesta se produce prin piatra. Romanii inscenau aceste focuri la serbarile în onoarea zeului Soare. care a iesit şi a wv viat din mormantul de piatra. De la focul acesta se aprind apoi toate luminile. Focul din cadelnita simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. Focul e simbolul Sfantului Duh sj al Sfintei Treimi. Dupa ce procesiunea de inviere reintra în biserica. adica 3 lucruri diferite şi totusj este acelasj foe. cand soarele incepe sa se lase mai jos în elipsa sa. ca lumina. Pedepsele eterne se arata prin foe (Matei 5. în octombrie. spre a simboliza pe Mantuitorul. în noaptea Invierii. e sj o amintire de paznicii de la mormantul Domnului. ale sangelui acelora. iar unele virtuti ca adevarul. Dupa ce s-a mai stamparat focul. cu cat fumul e mai mare. Focuri. 22). precum şi la sarbatoarea Sfantului Dimitrie. mai ales de friguri în acel an. din biserica. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Focul slant la evrei s-a numit focul ce ardea ziua-noaptea la templu. Feciorii în preseara sarbatorii aduna brad şi vreascuri şi le aprind în gramezi la marginea satului. ramas de la romani. Un obicei. prin unele locuri (Basarabia). Focul nestins şi viermele neadormit simbolizeaza chinurile iadului. în preseara sarbatorii mucenicilor inca se aprind focuri ca simboale ale martiriului. şi inseamna caldura ce se aprinde în inima creştinului prin harul dumnezeiesc. Saritura peste foe se crede a fi aparatoare de boale. se sfinteste sj se aprinde de la focul sfintit o lumanare mai mare de ceara. De la acest obicei s-a urzit vorba de: se duce şi prin foe cu el.

) iaii9JOI<ţ \nţBp no BjBiisaz -ux 'loixaaunBţoo xn\nuxpţo BBJBoiaxsxu .xxunu pBOXpXJ \\ TXBOBXJUt\ XOdB 'StlXOSOO ad B 'osajreSnţBO uxpţo ap joiaxsxxoiux x ş osaoxiasxq d B O J ş ux BJBoqoo as 'aiBjg UBS i n u u u -xi\n IOIBIBAUX 'XSA -3uar) ye doosxda 'sa\T.(xxoBd apdxouud = xxu9ş) ouapxaj MiBd B31 X9J1 XBXU B3J33 BUIA3-1 BJBA 'BUiBI luns \\o\ BO puBxixuasux 'xiBij BijBjoaaiux osaxunu as xxuxişaa3 lBxdoidB X B X U \npBi3 ux aiB.UXBUX sxqSattui BJ xnixiiauşB B BoxpB ' i f u i ţ d u a j a S u e i& III 6Z *1 uxamoo -(0V9 -!•) Z13T/J U X B S X lB q B B 1 U B J S :(9jre01BJ12dB "(£'OH iratBSj „• -spui ixjnS BCBJIS auuiBOQ aun<i") sjxraxiBd xs aoxiBqjBs auixiuod SZSUBJJUI Iş-BS 3inqa. = zaouBJj) o s p u e j j inun rexunu p u B U B U i B J '. noBIUBJS B S TJUBUI nBS idaip xni ad XIBIJ 'BidBsip B X O A osauxţdxux ao xao aisaio B ap Baixsnsux Bdnp J B X aissranu 'osauauio xxqtuv SIBIUSIIO a i -BjqBZBaisaaoux ISI djoo lBJBAapB iBn\pB aiBO 'BOXIBXSOI IO\ B3JBo\no Bdnp io\a.uns lUBXUBd B X .spuBţxqS ap uxisidxux ux puindxqoui 'osaiaa ad B O S9P ?iU9 O j aixqnx is -Bşa\ ap \Q un 'BJBXAXBIBX B a i BP -uadap xs BasapB X B X U 'aiBjaxd uo oxţsB\d aixqnx BşBaj BIBO xuaşUBSUOoau axuaiaxid'Biuxpaio isBaaoB puBZii. Bţ linusxqo aSuBS ap IUBUI \nţoqxuxs luns '.X n X J X UTU O Q B31JBOXIIX S3 ţX X M X lB d BZB3ZXţOq -raxs 'aiBosuxxuno 3p S.xuaşuBsuoa ap aixxxxnu : a j B l j (91 '9Z WWi) J»in°l .Bp B xs Bauxtjd IUBJJ B 'BUXBJL ap Bao BUXO B\ snsxj pUBO jniuaxuoui BuxuBasux 'aiuxjjj xptjd xuiBd jojao B 'aoxuo s p BXIXIOJ ux 'osxp ad BBJBZOSB IBX '.Bd a XS B13ZBş X B 'lipdnooidau joinfe ap uxuas BO BdBoiş UX lU X p B30 1 B .ş9a3 auxissio linuiABO IUBJIBIJUI IB xs laiuBJsdmsi jnioquns 31. -oquns 'SO}SIJH ux xiBij osaxunu as \fcia xiauxi xop osaranu as aonţo ap xxioaid IBX 'xiBJj oxz isi xnxnuuioQ IISBISO is xiq -BUOIAI nazauuinQ aiuiJBd xsBinpoB xxxj .S3 i n e a j 3 0 T U 0 9p \\V1J XUBpap 3S IS T V B I UX XS 3Uiq UX 9JBI01txfl3 3p 'lUIOJBS ISBI3\33B BaiBUnd 3p JOqiHIS BO 0S3UJO III '6 v\ uiauioo (0t7fl 4 .BOSpUBJţ OB\OO utx SUBJJ 'xuxqtu \B is uoBd JTUTUBS T X O B 1 T X J B S 3S 'IIOTUO XJUIUISS OBJ ISl 1 61 *\ XU3XH03 (ţţ91 4) JoujBjazBS ]nuoj.pţiSB BSBSJ IBXU as Bxitjjj tiBaq \\ B d B no IBOSISSUIB is sjnos xissjUBUiBd 'xiSaranţ UBiBjssp a\aSuBS JBX 'X X O X U O jndxqo ux 'uino un io\aiBo.8H ux IIA 81 *1 rasuioo u '(8£8 •!•) vpaflfl l doosxda IIUBXU -js '.xdsx 'SOţSXIH \nuuiOQ BiuxioiBp is 3nf xsBjaoB -Bodod aiBo.3 1 U X 'B X U O " a U I B I U B J S '.B03Ji \n\oqmxs .BS sp O S X O BaiBdoiSux B\ 'BISBOB 'BIBIA UI xiBJj ai\uxp U B J & JS (ZSOUBIJ 'laqix.U X IJ U X y J O \X U B O -sxouBij \u .s o d y o-.ii \nux.

pa nxp inun :j js soooaou BuxuBasux 'UXIBJ sxunu 'JBUIUJOJ VOVWIDIA II '8Z B J X U 3 X U O O B X U O ţ B \ B 1 B Z U I .'lo ix ou as xq Bo xţ ua ra -B UI O ux X U X U\ BI U X (a un şd x? o) I8 B4 J[ 1JBXU 1SOJ B xs iBUxissioux B-S '.(ţ UBOI) axpqţuBAg UXp BOUBaUXJBtUBS '. 'BUIJOJ X -ţ B\ xiiaiuoQ xninuxuoQ XB XOIU -son ap oz.lUIţOj.

Poporul crede ca fulgerul e o sageata aruncata de sf Hie. cu care impodobim biserica la Inaltarea Domnului şi la Rusalii. în schimb apoi . al cainţei şi al smereniei. ci le trimite acestea intr-o variaple suportabila. Sfanta Fecioara cu pruncul Iisus în fuga spre Egipt se ascunde sub frunzisuri dinaintea urmaritorilor lor. art. inchipuie intoarcerea pacatosului la Dumnezeu. Cu acest prilej poarta un fuior. ori de aparare contra arsjtei.Frunza e simbolul puterii sufletesti. care are 4 parti. o mreaja cu care scoate mereu sufletele morfilor din iad. Mai inchipuie sj tainele providentei dumnezeiesti. acesta sa fi fost mai tarziu talharul penitent. patru frunze inchipuie cele patru evanghelii şi sfanta cruce. spre moarte sufleteasca. sa inverzeasca. deşertaciunea celor pamantesti şi lacomia.pe langa alte daruri . Fulger (trasnet) e simbolul maririi şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Frunza mai are simboluri dupa numarul sau. e simbolul locului de azil. se pregateste spre iarna. slastd. sapte frunze simbolizeaza cele 7 daruri ale Duhului Sfant. orbit de splendoarea pruncului dumnezeiesc. Frupt. ce se manifests în viaţa sfintilor şi în virtutea careia Dumnezeu nu lasa pe fiii sai nici în durere. Smochin. Frunza de smochin v. de scapare. din care femeile smulg cate un fir-doua de leac. ca sa ucida duhurile 149 . Toamna cand bat vanturile reci şi se apropie iarna. tot asa şi omul pacatos prin vanturile ispitelor işi pierde mereu din puterile sufletesti. La ajunul Bobotezei şi la Ziua crucii preorul sfmţeşte toate casele creştinilor. de unde a ramas şi vorba: „o da pe deasupra ca fuiorul popii". cu care trebuie sa se impodobeasca tot creştinul. s-a umilit şi s-a rugat de Iisus sa-i fie ajutor în viata. rastignit de-a dreapta Mantuitorului. cand frunzele incep iarasi sa revina. Fuiorul popii. Se mai da fuiorul şi în credinta ca Maica Domnului va face din acest prinos un navod. Fuiorul il dau femeile în credinta ca vor avea canepa multa în acel an şi pentru ca impreuna cu fuiorul acela sa se duca toate relele din casa. de dulce. Trei frunze intr-un cotor ne arata unitatea Treimii. frunzele cad mereu şi se ofilesc. fiul harambasei. Astfel şi Sfintei Fecioare. Frunzar se numeste verdeaja de crengi. Inchipuie frumusetea spirituala. nici în bucurie continua. Frunzis. i-a trimis durere şi frica. în opozitie cu mancarile de post care sunt simbolul infranarii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fuga la Egipt e simbolul supunerii fa{a de poruncile lui Dumnezeu sj e a doua din cele şapte dureri ale Fecioarei Sfinte. Darea legii în Sinai se face intre tunete şi fulgere. Tradiţia ne spune ca pe drumul lung sfanta familie a fost acostata şi de nişte talhari dintre care insa. în ornamentica bisericeasca intalnim frunzele în rozetele ferestrelor şi pe ghirlande decorative etc. dupa bucuria naşterii şi a venirii magilor. mancare grasa: inchipuie imbuibarea. Primavara apoi.fiecare gospodina ii da preotului cate un fuior intreg.

pana ce-i gaseste pe diavol si-i nimereste.6). numai pe unul. pe care vantul le-a rupt şi le-a imprastiat cand Sfanta Maica se urea la ceruri. Spre simbolizarea mai expresiva a rautatii şi a veninului acestor pacate. iar un cardinal. 19). Funigeii: dupatraditia populara sunt resturi din voalul Sfintei Fecioare. 16.VICTOR AG A rele. Duhul Sfant se pogoara asupra Apostolilor în furtuna („şi s-a facut sunet ca de o suflare ce vine repede" (Faptele Apostolilor 2. furiile sunt infatisate în chipul unor femei ale caror fire de par sunt vipere. credinta aceasta o intareste faptul ca uneori dintre mai multi arbori. în furtuna rasuna vocea lui Dumnezeu (Exod 19.) şi al pedepselor ce au de indurat cei condamnati la osanda veşnica. furtuna e deci şi semnul atotputerniciei lui Dumnezeu. sau persoane. al prevederii şi al sarguintei. Furnica e simbolul intelepciunii. adica în care s-a ascuns duhul rau. 6). multi dintre diavoli trag cu funiile spre iad pe cei ce s-au inchinat şi s-au afierosit lor în viata. Fumul acesta simbolizeaza deci avertizarea la indatorirea chemarii sale. ca sa cugete vesnic la desertaciunea lumii şi la tronul judecatii divine şi dupa acest indemn sa-şi intocmeasca şi inteteasca indeplinirea chemarii sale. La jertfele Testamentului Vechi fumul indica semnul primirii (Abel) ori neprimirii jertfei (a lui Cain) din partea lui Dumnezeu. Furiile antice din mitologia romana au trecut în creştinism ca simboale ale unor pacate (mania etc. pentru ca lucreaza toata vara şi se prevede cu cele de lipsa la iernat (Proverbe 6. iar în mana strange fiecare dintre ele cate trei vipere. în icoanele ce reprezinta judecata din urma. Ca instrument de masurare a pamantului în Test. exclama: sic transit gloria mundi (= asa trece marirea lumii). Ieremia 23. Vechi era simbolul unei parti de pamant de mosie şi astfel simbolul sortii. aratand spre fum. 150 . Furtuna e simbolul pacatului. La instalarea pontificelui roman (papa) al bisericii romano-catolice se aprinde în fata lui tamaie ori o chita de paie. Fumul cadelnitei inseamna mirosul eel bun al Duhului Sfant. De aceea limba de foe merge în zig-zag. din fumul jertfei se dadea oracolul. La romani. cu care trage spre iad pe cei ce i-au sluţit lui. 2). al razboaielor şi al vandalismului. dupa analogia fumului inaltat din jertfa lui Abel. il nimereste fulgerul. Fumul e simbolul desertaciunii lumesti şi a celor trecatoare (Isaia 51. Funia este emblema diavolului. iar prin inlaturarea sa inchipuie inlaturarea rugaciunii noastre catre Dumnezeu.

vinul ros simbolizand iubirea. 34). 37. iar garafa cu vin inseamna inima plina de iubire creştineasca. prin simful ei de ocrotire fata de puii sai.. Mihail. în care se tine apa şi cea în care se tine vinul intrebuintat la proscomidie. Galeria v. inchipuie garafa cu apa. Nimbul sfintilor e auriu.. Garafa (sticluta). Galaction (evr. Corul bisericii. Gavriil este ingerul care intinde sfantului loan cartea (Apocalipsa 10. la 5. la talmacirea visurilor. în mana are crinul ca simbol al pacii şi e imbracat în vesmant preotesc. respectiv cea cu vinul de la Cina cea din urma a Mantuitorului. ingerul judecatii. Dupa culoarea uleiului. al greutatilor vietii.. Sfintei Fecioare. Garafa cu apa simbolizeaza pe invatatorii intelepciunii dumnezeiesti. Gavriil (evr.de cate ori am vrut sa adun.preot nejidovesc): sf. Comem. il vedem în haine ostasesti şi cu sabia în mana. Prin aceasta e simbolul iubirii nemarginite a lui Hristos fata de omenire „. se arata lUi Daniil (8. XI. lui Iosif. galbene.. martir prin decapitare cu sabia în goanele lui Deciu. lui Zaharia. 16).2). chiar moarte în casa. art. deoarece a binevestit Sfintei Fecioare intruparea Mantuitorului.G Gaina e chipul prevederii şi al iubirii." (Matei 23. pastoritorilor şi tot el este ingerul 151 . Galben. Culoarea galbena şi aurie este simbolul intelepciunii şi al sfinteniei. Ingerii în jural t r o n u l u i lui Dumnezeu stralucesc în raze aurii. lui Ioachim şi Anei. femeii lui Manoe. daca canta ca cocosul. 26. Poporul mai are superstitia ca gaina prevesteste rau. simbolul nasterii şi al inceputului. = puterea lui Dumnezeu) arhanghelul e ingerul bunei vestiri. Indata dupa ingropaciune. galbenul e simbolul sfintei Taine a miralui (respectiv confirmatiunii la apuseni). ca în lumea cealalta sa racaie potecile de ciulini inaintea mortului. de obicei neagra. galah . de unde şi numirea lui de aureola. Galbenul mai e simbolul incercarilor. în vreme ce pe arh. creştinii nostri dau de pomana peste mormant o gaina.

Prin mijlocirea Maicii Domnului s-a invrednicit a face minuni. Gheorghe (gr. simbolizand ca Adam şi Eva au fost protoparintii neamului omenesc. istetimii şi al sprinteniei (Faptele Apostolilor 9. serbat la 152 . ii trebuie probe pentru a se incredinta ca Dumnezeu ii va da putere sa invinga pe Madianiti. 12). a carei patroana este. Romani 15. Ghedeon (Judecatori 6. agricultor): sfant mare martir. numar sfant. Regatul de la David pana la Iehonia. ori sufla basici de sapun şi servesc ca monumente picturale ori arhitectonice pe morminte. iar ca fiu al lui David El este intreurmasii imparatiei acestuia. zeilor pagani Moloh şi Baal. Genoveva (lat. în analogia arderii în foe a acestor jertfe de oameni. 1. ca niste flori.1) genealogia incepe cu Avraam. Geniile inchipuie desertaciunea vietii. Insirarea urmasilor simbolizeaza ca în Iisus s-au realizat fagaduintele date neamului ales. Genuflexiune v. Gazela (caprioara) e simbolul iubirii. adica incepe neamul sfant. = lucrator de pamant. 36) este prototipul apostolului Toma. fecioara. a fost crutat de vandalismul lui Atila (t 512). = femeie tanara): sf. inaripati. Ieremia 7. Genealogia e pregnant simbolizata prin arborele lui Iesei (Isaia 11.1. Ghenadie: sf. ca şi lui Toma. XI. Din pieptul lui Iesei se inalta un pom. care s-a stins intocmai ca faclia şi s-a risipit ca basica de sapun. Ghe Hinnom) este iadul sau locul de osanda vesnica al pacatosilor. 10. Romani 5. Adam a fost protoparintele care ne-a adus pacatul. care incepe al saptelea sapte (3x 14=6x7). prin ale carei rugaciuni Parisul. a carui indeplinire s-a ajuns prinMantuitorul. Epigonatiu. la 3. iar Iisus a fost protoparintele mantuitor (I Corinteni 15. al gratiei. Preofia dupa robie pana la Iisus. genealogia aceasta inchipuie deci unitatea genului omenesc. la 17. Intrebuintarea lor simbolica a trecut din paganism şi în viata creştina. 39). cu inteles creştinesc. 23-38) ajunge pana la Adam. Patrusprezece e suma lui 7+7. Comem.17. în timpurile vechi. Gheena (evr. iar numarul de trei în genealogie inseamna cele trei epoci din istoria evreilor: Teocratia de la Avraam pana la David. LaMatei (1. în valea Ghe Hinnom din apropierea Ierusalimului.20-22. izraelitenii idolatri jertfeau (IIRegi 23. în varful arborelui cu Maria şi Hristos. art. Gheena este simbolul focului vesnic al iadului. şi lui Ghedeon. fiindca pana la dansul fusesera numai 6x7 de neamuri. Genii: niste figuri de ingeri. 31) copii şi oameni. izvorand untdelemn intr-un vas gol. art. Genuncherul v.VICTOR AG A care a rasturaat piatra de pe usa mormantului. Ingenunchere. calugar în Athos. spre a simboliza pogorarea lui Iisus din neamul ales. pe crengile caruia stau inaintasii lui Iisus. care tin faclii stinse. Comem.14). Genealogia (cartea neamului) lui Iisus la Luca (3.

precum sf. patronul Genevei. iar printesa scapata simbolizeaza biserica creştina. le-a dar lor cheile timpului. Obiceiul udatului în ziua de Sfantul Gheorghe se reduce la dorinta dupa ploaie la inceputul primaverii şi la o legenda veche. regele provinciei. urandu-si SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sanatate şi voie buna. intemeietoare de claustre (f 820). ca simbol de invingere a bisericii asupra paganatatii. sora lui Carol eel Mare. ava în Palestina. ori cei ce scot apa se uda unii pe altii. sf Gheorghe a primit atributul de cavalerul creştina-taţii. dupa ce a fost ucis balaurul de catre sfantul martir. de fag. al cruciatilor. Gheorghe. Este tipul cavalerismului de mai tarziu şi este patronul societatilor religioase ale tinerimii. Ni-i mai prezinta ca pe un tanar viguros. simbolizand ivirea primaverii şi credinta ca sf Gheorghe deschide pamantul primavara. în dimineata sarbatorii Sfantului Gheorghe poporul scoate apa cu ciuberele din fantani şi o varsa pe jos. Ghiocel: o scoica de melcuţ de mare care. se poarta la mana ori la gat. A excelat prin post şi rugaciune. Balaurul inchipuie puterile contrare bisericii. descantata. Gheorghe a fost martirizat în anul 303. Dupa traditie. este reminiscenta de datina pagana. prin decapitare. deschide vremea frumoasa. Dimitrie il include toamna. al creştinismului tanar asupra paganismului invechit. Gherasim: sf. Dimitrie deschide vremea iernauca. adesea mai are şi un steag în mana. ca simbol al triumfului binelui asupra raului. III. III. prin care minune s-a intarit şi s-a latit mult credinta creştina. = luptatoare cu lancea): sf. ucigandu-i pe acesta cu sulita. dupa felurite chinuri. sortita şi ea de jertfa pe seama balaurului. Comem. pe cand era print al Capadociei. în ziua de Sf. Ghertruda (germ. a ridicat în cinstea Sfintei Maici Preacurate o biserica. în ferestre. Dupa aceasta traditie. în postul mare se hranea numai cu sfintele Taine. ridicata asupra balaurului rapus de sulita sub picioarele calului. 153 . Comem. la 4. care marturiseste ca. cu sabia în mana. Sf. Se crede a fi aparatoare de boale felurite şi mai ales ispititoare de dragoste. Cu armura-i neintinata a intrat în domeniul basmelor ca şi chipul lui Fat-Frumos pe cal inaripat şi care elibereaza pe Ileana Cosanzeana din sclavia zmeului. Iconografia ni-i prezinta calare pe un cal alb şi omorand balarul. Gheorghe se pun brazde verzi pe la prispe. unde idolatria era în floare şi un balaur cerea chiar şi jertfe de copii sortiti spre aceasta. din al carei altar a izvorat apa vindecatoare. vazand ca sf Gheorghe şi sf Dimitrie sunt cei mai venerati dintre sfinti. ca mai tanar. I se supuneau şi animalele. s-a dus în orasul Selene al Libiei. Chiar şi roua cu care obisnuiesc tinerii şi fetele sa se spele în ziua Sfantului Gheorghe se crede a fi datatoare de sanatate. adica tatal Aiei. jar sf. ca talisman. la 17. El este patronul cavaleriei medievale. pe porţi. Sf.23 aprilie. Aci a scapat pe printesa Aia. în urma carui fapt s-a latit legea creştina în intreg tinutul. Legenda populara povesteste ca Dumnezeu. iar pe la usi se infig ramuri de tei. Biserica il condamna ca lucru necreştinesc. al Germaniei şi al cailor. pe acel loc.

art.. Gotic. Aceasta marire straluceste la nasterea Domnului şi spre a legitima pe ingeri ca pe trimisii lui Dumnezeu... al nadejdii şi al iubirii. tonsura şi hirotonie. Gloria (Imnul ingeresc) o zice preotul apusean la liturghie. de aceea şi vedem adesea pe frontispiciile lor inscriptia de A. la 7. V. sotia regelui ungar Stefan. il tine Dumnezeu sau Iisus. drept- 154 . Globul cu crucea pe el inseamna imparatia lui Hristos pe pamant. Globul ce. Stilul. D. toate intru marirea lui Dumnezeu safaceti. D. în icoanele sfinte. (Ad Maiorem Dei Gloriam) sau numai A. Spre marirea lui Dumnezeu servesc bisericile şi institutiile cu caracter religios creştin." Isaia 66. 9). Comem. globul mai inchipuie noroc şi nestatornicie.").. stramosilor. prizonier). pe cand nu erau inca stapaniti de nici un gand necurat şi nu fusesera inca intinati de macula pacatului. Ca vaduva. Globul pe care sade Dumnezeu. art. asemanate cu cele 9 cete de ingeri: soborul Apostolilor. presbiterii şi diaconii. în toate lucrarile şi vointele sale („ori de beti ori de mancati. şi art." Psalmi 18. Aureola şi art. Iisus („Cerul este scaun şi pamantul asternut picioarelor lui. inchipuie lumea („cel ce tine cu palma.. stil v. 7) simbolizeaza curatia lor sufleteasca. ca simbol al frumsetii. 7). Golatatea protoparintilor (Geneza 3. simbolizand preamarirea Sfintei Treimi de catre ingeri şi e o aducere aminte de cantarea corurilor ingeresti la nasterea Domnului (in advent şi în post nu se canta). al lumii şi al naturii vazute.. în biserica cereasca a ingerilor inca sunt trei trepte (grade) ale celor noua cete. V.1) şi lumina. M. Gradele (treptele) ierahice sunt de pe timpurile apostolice în forma celor ale Testamentului Vechi. Nimb. Gradele mari. caci Dumnezeu din iubire a creat pamantul şi toate fapturile de pe dansul. Dupa insusirea sa de a nu sta pe loc. mucenicilor. superioare sunt episcopii.. al pamantului şi al cerului. {AdDei Gloriam = intru marirea lui Dumnezeu). Tot intru marirea lui Dumnezeu trebuie sa slujeasca şi creştinul în toate vorbele. Globul (sfera) e simbolul universului. Gloria (marirea lui Dumnezeu). ierarhilor.. Globul de sub cruce simbolizeaza pamantul stapanit de puterea crucii. adica lumina în care se arata şi se vede Dumnezeu („si marirea Domnului. a intrat în ordinul benedictin (t 1095). sf. Tot astfel deosebim gradele de vrednicie ale sfintilor.. G. patriarhilor. gradele ierarhice inseamna puterea şi darul deosebit. Gloriola v. prorocilor.. inainte de citirea Evangheliei. Sfintirea lor se face prin pregatire.VICTOR AG A Ghizela (germ.1) sau Sfanta Fecioara inchipuie pamantul. Simboalele ei sunt cerurile („Cerurile spun marirea. ce se impartaseste celor alesi ai lui Dumnezeu dupa masura puterii lor şi dupa masura gratiei şi a serviciului în care sunt randuiti cei alesi (Efeseni 3. = ostatec." Luca 2. Ierarhie. G."). Globul pamantului în icoanele creatiunii e totdeauna verde.

graul inchipuie pe dreptii lui Dumnezeu. Obiceiul a ramas de la romani.. 3. insusi raiul a fost o gradina (Geneza 2. pentru faptele lor de necredinta. în icoanele judecatii din urma Sfanta Maica sta în genunchi la dreapta marelui Judecator şi acopera pe cei vrednici de gratie. Gratia divina ni s-a dat prin jertfa cea mare a lui Hristos. Gradina e simbolul frumusetii şi al placerii. nu au fost impartasiti de gratia divina. 155 . Graduale v. Mai inchipuie şi prevestirea suferintelor. daca va muri. inchipuie participarea cu inima şi cu gandul a celor ce din oarecare pricini binecuvantate nu au putut lua parte la procesiune. mucenitelor şi cuvioaselor. cu tot felul de pomi roditori „placuti la vedere şi buni la mancare". care se tvas. care tine o carte. 8. Graul şi alte seminfe. art. I Corinteni 15. art. ca aceea ce poate sa mijloceasca darul şi mila de sus. Gradina mai este şi chipul bisericii. ce merg în litie la sfintirea şi binecuvantarea holdelor ori spre a inalta rugaciuni la tarine în timp de seceta. un contrast intre nemernicia pamantului şi intre marefia dumnezeini şi simbolizeaza suprema umilire a Domnului cerului. aruncate de creştini spre convoiul de procesiuni. 36). care a plantat biserica Sa. Gremiale. al caror locas este raiul. iar la stanga este sf loan Botezatorul.credinciosilor. deasupra celor condamnati ca semn ca acestia. Graul. aceea a Testamentului Vechi. dintre care graul este eel mai insemnat aliment. RodieruT). în iconografia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA bisericeasca Sfanta Maica e personificarea gratiei. inchipuie darul lui Dumnezeu şi este simbolul invierii corpurilor dupa cuvintele Mantuitorului: „grauntele de grau.te în eel mai mic şi eel mai dispretuit locas de pe pamant. ca pe o gradina. 24) frumoasa. Convoiul il mai stropesc creştinii şi cu apa inchipuind participarea la rugaciunile ce se savarsesc pentru ploaie. 3). Iisus se arata Mariei ca gradinar (loan 20. Grajdul în care s-a nascut Iisus este antiteza paradisului. Gradina este şi simbolul altarului. mai inchipuie şi dorinta şi rugamintea catre Dumnezeu ca sa binecuvanteze şi sa verse imbelsugare asupra bucatelor. fiindca primele altare se ridicara prin gradini naturale şi pe sub arborii ce erau în mare cinste la toate popoarele antice. Gradinarul e simbolul lui Hristos. ca eel mai de folos nutriment. Granat (rodier): mar cu fructe rosietice (Cantarea cantarilor 4. florile gradinii simbolizeaza pe credinciosii de diferite confesiuni. pentru toate roadele pamantului. ce avea sa le indure Mantuitorul dupa firea sa omeneasca. 24. roada multa va aduce" (loan 12.. prin multimea semintelor sale intr-un fruct este simbolul bisericii creştine cu multimea credinciosilor sai (v. Graul la litiile sarbatorilor se sfinteste pe litier în semn de multumire lui Dumnezeu. 15). în parabole. al carei gradinar este insusi Domnul Hristos.

Poporul nostru. R. inchipuind prin corpul de leu natura omeneasca. în evul mediu se credea ca vraţitoarele o trimit spre a nimici semanaturile. art. Cuvinte evreiesti se mai intrebuinteaza intru aducerea aminte de inscrisul vinei I. luat din mitologia greceasca. Gregoriu v. A fost şi este simbolul preotiei şi al spiritualizarii. Obiceiul s-a transplantat de la romani. Grecesti. 156 Gregoriana. Apa gregoriana. cuvinte. intru iertarea pacatelor. scris în trei limbi: greceste. Grijanie = cuminecare. Simbolica e aceeasi ca şi a pomenii date pentru sufletul raposatului. Dante în „Infernul" sau il are ca simbol al lui Hristos. de pe crucea Domnului. ce se pune în poala episcopului liturghisitor. Precum grauntele trebuie sa treaca prin diferite şi multe lucrari (secerat. Gremiale (graduale) e o naframa de matase. Marcu). Grauntele mai serveste de simbol al invierii Domnului şi al invierii corpurilor conform cuvintelor Domnului Hristos: „precum grauntele numai daca putrezeste aduce roada multa.. latineste şi evreieste) intru aducerea aminte de inscriptia crucii şi de timpul bisericii universale din primele veacuri creştine. apa v. ori o tine acesta pe umeri în timpul cat sade în faldisteriu. macinat. Aceasta pomenire o face creştinul pana cand inca e în viata. în ornamentica bisericeasca apare în evul mediu. procesiune la 23 aprilie (sf. N.. Grifon e un animal fabulos. în bisericile catedrale se obisnuieste ca Episcopul sa citeasca evanghelia de la Pasti în limba credinciosilor. E un insigniu arhieresc. impartasire.. dar în creştinism i s-a dat un inteles şi referire de credinţa creştina. Christeeleison "aumai ramas în biserica latina spre aducere aminte de timpul cand bisericile creştine erau una şi spre a simboliza nadejdea intr-o noua unire a bisericilor. care sfinteau granele la 25 aprilie. art. Grindina (Piatra) este semnul pedepsei dumnezeiesti pentru pacatele oamenilor. latineste şi evreieste spre a-i intelege toata lumea de pe acel timp. precum şi dregatoria mai inalta şi datoriile mai mari sacerdotale ale episcopului în biserica latina. v.) pana devine paine. treierat. adica cererea indurarii lui Dumnezeu spre iertarea pacatelor.VICTOR AG A Graul nou il sfinteste biserica noastra cu litie." (loan 12. este . art. 24). ca plugar de bastina. Grija se numeste pomenirea şi elemosina (pomana) ce o da un creştin pentru sufletul sau. I. care-i inchipuia cu corp de leu şi cu cap de vultur. iar preotii o citesc şi în greceste (in unele catedrale. precum sunt „Kyrie eleison. iar prin capul de vultur natura cea dumnezeiasca a lui Iisus. care simbolizeaza jugul lui Hristos.. Sfintirea granelor simbolizeaza revarsarea darului de sus asupra holdelor şi nadejdea de rod imbelsugat. Grigorie. Grauntele este simbolul lui Hristos. astfel şi Domnul Hristos a trecut prin multe suferinţe pana ce a desavarsit opera Sa de mantuire.

in vesnica frica de grindina. Sf. 157 . inchipuie desertaciunea lumeasca. care-i poate nimici intr-un moment toata truda unui an de zile. buzele mele vei deschide. pana la Sanpetru ori Santilii. cu moartea adica deodata pier toate vorbele şi poftele lumii acesteia. sa taie. De aceea a impletit o sumedenie de superstitii şi credinte cu referire la grindina. Se zice ca la inceput acest soi de pasare ar fi fost peste tot de culoare sura. adica hulele. Iisus a binecuvantat-o. Lamdia. art. Gura roşie (prihorul) e pasare binecuvantata. Apocalipsa 1. ci ce iese din gura. Cu gura marturisim adevarul şi spunem minciuna. Singurul lucru creştinesc este. Femeile şi barbatii tin cu nelucrare Joile dupa Pasti de frica grindinei. Inchiderea gurii şi a ochilor la moarte.. sa zdrobeasca sau sa arunce în sus mere şi alte fructe. adica cu dreptatea şi cu admonitia ori pedeapsa. prihorul s-a asezat pe cununa lui Iisus şi i-a smuls toti spinii. ca sa o marunteasca şi sa nu strice semanaturilor (de aceea el şi este cinstit în trei zile 29. 16 ne infatiseaza pe Dumnezeu cu o sabie în gura. vorbele.. rostim binecuvantarea şi enuntam blestemul. ca un fel de jertfa şi rugaciune. pentru ca „nu ce intra în gura spurca pe om. Se crede ca piatra (grindina) o fac diavolii din vazduhuri din omatul ce se ridica din jurul pamantului spre cer şi o trimit asupra bucatelor. trei ramuri de salcuta de la Florii. executata de catre rudeniile cele mai de aproape. sfintite de biserica şi care astfel pot sa fie cu adevarat aparatoare de grindina cu ajutorul rugaciunilor inaltate în acest scop. 30 iunie şi 1 iulie). Gura ca organ al vorbirii şi al nutritiunii are în simbolica deosebita insem- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nare. nimeni nu are voie sa manance. Hie o imprastie cu sulita şi sabia. Gutuia v." Psalmi 50. La rastignirea Domnului a ratacit pe Golgota şi s-a ingrozit de chinurile ce le suferea Iisus pe cruce din cauza cununii de spini. iar sf. în care munca s-a stropit de sange şi de atunci a ramas cu gusa rosie. Gura sa ne serveasca numai spre lauda lui Dumnezeu („Doamne. sa fie ferita de rele şi sa i se implineasca toate dorintele. 16).. Ca sa-i scape de chinuri. ca la intemperii de grindina creştinii aprind în casa.".. intre multele obiceiuri. adica pana la coacerea lor spre a nu bate piatra. Petru o fierbe cate trei zile piatra.

Haina ingereasca v. afara de faptele sale ca om. pentru care s-au aruncat sorti (Matei 27. mai are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. fiindca a fost cumparat pe banii ce-i capatase Iuda pentru vinderea lui Iisus şi pe care ii aruncase inapoi Arhiereilor. în care trebuie creştinul sa se imbrace. loc de osanda. 7) de la un olar. talharie. Creştinii vechi ingropau mortii numai intr-o haina alba simbolizand nevinovatia lor. al crimei. Mantia calugarilor. Este simbolul rusinii. semnul fericirii şi al curatiei. al oficiului. . haina cea dintdi inchipuie curatia sufleteasca ce a primit-o omul în botez. Dreptii sunt invesmantati în haina alba. în apropierea lerusalimului. Vesmintele mai inchipuie şi insigniul starii sociale. adica în stare de nevinovatie. De aceea raposatul e inmormantat cu hainele de uniforma ale oficiului (preotii în odajdii etc). mai insemnand şi biserica creştina. Hainele zdrentuite (Luca 15) inseamna faramitarea hainei sufletesti. inchipuie pacatosenie. ce-i cumparasera Arhiereii (Matei 27. sa o faca iarasi intreaga. Hainele (imbracamintea) sunt simbolul pacatului. adica pacatuirea tot mai adanca. Cumparat cu pret de sange. în scop de a ingropa acolo pe straini. în parabola nuntii (Matei 22) haina de nunta inchipuie haina virtutilor. daca vrea sa ajunga la cer. care s-a intemeiat pe sangele Domnului Hristos şi al mucenicilor. art. inchipuite şi prin stiharul alb al preotilor şi prin haina alba a celor botezati. 35). a faptelor 158 bune. Primii oameni. numai dupa pacatuire s-au acoperit cu frunze. Haina de nunta din parabola nuntii (Matei 22) inseamna virtutile şi faptele bune. simbolizand prin aceasta ca dansul. 32) e tipul camasii impestritate de sange a Mantuitorului. au fost goi. incat omul nu mai poate insusi sa o intremeze.H I lac held a ma (evr. = locul sangelui) se numeste un loc de morminte. ce se rupe zi de zi. cu care trebuie sa fie impodobit eel ce vrea sa ajunga în imparatia cereasca şi la masa cu dreptii lui Dumnezeu. inainte de pacatuire. Haina pestrita (Geneza 37.

= luptatoare în razboi): sf. în biserica nu mai suntem pe pamant. = stapanul casei): sf. V. Hermina (Ervin. 15). Sunt infatisati în forma unui cap inaripat cu doua aripi. Comem. Haritina (gr. simbolizand inaltarea gandului acestora spre cele ceresti. care a „calcat capul sarpelui. avand capatul de sus din argint cu gravuri şi figuri alegorice.. a diavolului... Intrarea cea mare. al cantaretilor bisericesti. ca sa putem primi cu vrednicie pe Imparatul eel nevazut. din care cauza este zugravit tinand un monstru (ciuma) de lant şi calcandu-i cu picioarele. respectiv a monahismului. ci în ceruri.o s > e b e s c de lume şi sunt departe de depravarea ei. Hermelin: animal despre care se crede ca vaneaza şi ucide cu predilectie serpii. ca sirabol ca persoanele clerului au sa fie cu totul. Hazran este un baston de abanos ori din cotor de bambus. Heruvimii. de aceea ne inchipuim şi noi asemenea cu heruvimii cantand lui Dumnezeu cantarea de lauda.) ce se intrebuinteaza afara de serviciul sacru inseamna ca ecleziasticii < 5 & < k . Irma) germ. Poporul face de ziua sfantului coliva la biserica pentru sufletele celor morti de raoarte naprasnica şi pentru ca cei vii sa fie feriti de ciuma. Din blana de hermelin se confectioneaza mantia pontificelui bisericii romano-catolice ca insigniu de putere ecleziastica şi de pavaza în contra dusmanilor bisericii. Vechi se raporteaza la Dum159 . Comem. = impodobita cu gratie).' Hareti (gr. art. eliberarea de grijile lumesti ca sa fie demni de participarea impreuna cu ingerii la preamarirea lui Dumnezeu. adica cu trup şi cu suflet în serviciul Domnului. EJe acopar intreg corpul. preot şi martir în Magnezia. X. Comem. la 17. impodobita): sf. în decursul cantarii Heruvicului se tamaiaza sfanta biserica şi credinciosii. Harfa este emblema psalmistului David şi chipul psaltilor. la 19. cuvioasa din ordinul cistercinilor (t 1243).Haine preotesti (reverenda. = cunostinta): ingeri din ordinul intai (Stapanii. II poarta episcopii şi arhimandritii ca insigniu al puterii ecleziastice şi al demnitatii lor inalte în ierarhia bisericii. giubea. la 17. Heruvic (Imnul Domnului) este un imn liturgic care simbolizeaza cantarea ingerilor. II. episcop în Upsala Suediei şi martir (t 1150). în Test. Hedvig (germ. la 5. Serafimii) al celor noua cete. e simbolul lui Hristos. abatisa în Trier (f 708). Heruvimi (evr. Haralambie: sf. pe timpul lui Severus. Trebuie deci sa lepadam toata grija cea lumeasca. IX şi 10. martini sub Diocletian. Comem. Este patronul celor bolnavi de ciuma. = credincioasa: sf.1." (Geneza 3.. Comem. la 28. = plina de gratie. Vezi şi art. cu care ne inchipuim şi noi impreuna cantand în ceruri. Aretia. X. în sfanta cuminecatura. XII. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşT1NA Heinrich (germ.

Ca simbolul eternitatii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu a ramas pana azi emblema templelor evreieşti. adica inainte de aşezarea sfmtelor daruri pe prestol. care a mantuit lumea prin cruce. 6).. la 16. = punerea mainilor) se numeste punerea mainilor arhieresti asupra celor ce intra în treptele mari ierarhice. Hirotonie (gr. Arhiereul isi spala mainile insexxxnand curatia sufleteasca a celor consfintiti acum lui Dumnezeu. Vechi (Exod 29. iar în mana o faclie. = a intinde mana) este punerea mainilor de catre Arhiereu pe capul celor alesi spre serviciul bisericesc administrativ (lectori. f x i n d c a el va fi purtator de lumina.). numita şi steaua lui David. ipodiaconi. Cantarea „Axios" e semn de tntarire ca şi poporul il afla demn pe eel ales la treapta respectiva. are sa alunge spiritele rele. în care slujba sunt inchipuiti ca niste roti pline de ochi (Ezechiel 1. de la care cere darul. ipodiaconul se xncinge cu brau în semn de umilinta şi curatie spirituala. = eroina): sf abatisa şi mtemeietoare de claustre (t 680). = behemoth): în Test.a. sub numirea de Mogen Doved (v. acolitului. care invarteşte sabia de foe (Geneza 3. ca simbol ca el are slujba de a citi în biserica. Hirotonia diaconului se face indata dupa cantarea axionului. XI. în mijlocul carora trona lehova (Exod 25. art. 24) şi cum sunt cei doi heruvimi de pe chivotul legii. La evrei a devenit emblema casei regale a lui David şi a lui Solomon.VICTOR AG A nezeu Tatal. cum vedem pe heruvimul de la poarta raiului. Hirotesirea este simbolul puterii ocrotitoare a lui Dumnezeu. de bou. i se da sfeşnicul.a Arhiereului inchipuie supunerea catre lisus. simbolizand ca diaconul nu are puterea de a consacra . Comem. avand fxecare Ixeruvim cate patru fete: de om. iar ochii multi simboUzeaza atotstiinta lui Dumnezeu. de leu şi de vultur.. Hipopotam (evr. exorcistului i se da o carte şi apa sfxntita spre a simboliza ca dansul.24). Hexagrama: douatriunghixxri suprapuse. Hirotesirea (gr. Lectorului i se pune un felon scurt pe umeri. cadelnita. Inchinarea ce o fac inaintea usilor mari simboUzeaza umilinta şi micimea în fata cerului. Apar adesea în corp omenesc. care lucreaza.18). iar plecarea în fat. Clericii se hirotesesc în mijlocul bisericii în fata 160 altarului în timpul intrarii celei mici. insemnand ca el se adaposteste acum sub jugul lui Hristos •si ca Dumnezeu il ia sub scutul Sau. printr-inşii (Geneza 3. care aprinde luminile şi aduce prosfora. perşi ş. Tronul e simbolul puterii şi al stapanirii. a fost mtrebuintata în vechime în arta magica la egipteni. I se da un stihar. formand o stea cu 6 varfuri. i se da sa citeasca Apostolul. prin rugaciuni şi prin stropirea cu agheasma. Heruvimii poarta tronul sau caruta lui Dumnezeu.18). rotile şi aripile inchipuie miscarea repede. cana de vin şi cea de apa.). Vechi este personifxearea Satanei. Hilda (germ. La sfarşitul hirotesirii. Tunderea parului în chipul crucii inseanxna sfintire şi jertfire personala în slujba lui Hristos. A fost în Test.4 şi 35) şi au practicat-o şi Apostolii (Faptele Apostolilor 6.

Ripida i se da în semn ca diaconul are sa apere sfintele cu ripida. inchipuind ca şi credincioşii il afla vrednic de aceasta slujba pe eel ales. are sa se asemene ingerilor. inconţurarea de 3 ori a sfintei mese cu cantari de tropare inseamna bucuria bisericii pentru impartasirea acestui oficiu. Manecarile i se dau ca simbol ca el s-a legat acum a servi cu credinta Domnului şi are sa poarte povara slujbei. exclama: „Porunceste Preasfintite!". Dupa cuminecare diaconul rosteste rugaciunea amvonului. simbolizand prin aceasta supunerea fata de mai marele bisericii. iar rostirea „porunciti" adresata poporului . Sfanta Euharistie. spre inchipuire ca serviciul sau este numai în afara de altar. Ingenuncherea numai cu un picior în fata sfintei mese inchipuie ca diaconul a primit numai treapta ierarhica de a fi sluţitor pe langa presbiter. inchipuindu-se ca preotul poate şi are sa savarseasca Sfanta Euharistie. adica fata de mormantul Domnului şi obligarea de a sluţi pentru toti oamenii din cele 4 regiuni ale lumii. Umarul manuductorilor il saruta.sfintele daruri şi de a savarsi sfanta liturghie. Arhiereul ii pune omoforul pe cap. iar sfintele particele şi potirul i se dau spre inchipuirea ca el are sa savarseasca jertfa cea fara de sange. Plecarea cu capul pe prestol inseamna ca Iisus. Ceremoniile sunt aproape aceleasi ca la hirotonia diaconului. Orarul i se da ca insigniu al serviciului şi spre avertizare ca. Arhiereul canta „vrednic este" si-i arata de fiecare data poporului. în fata altarului ingenuncheaza cu amandoi genunchii. precum şi legatura de sluţire lui Dumnezeu şi bisericii pe vecie. insemnand prin aceasta demnitatea sa mai mare fata de cea a diaconului. în primele veacuri creştine poporul era de fata la toate hirotoniile şi işi afirma consensul ori neinvoirea la sfintirea clericilor. Diaconii manuductori. simbolizand dubla misiune a preotului de a savarsi cele sfinte şi de a invata poporul. Tot spre aceasta inchipuire i se da în mana Liturghierul şi Evanghelia. Ca insignii preoteşti hirotonitul primeste epitrahil şi felon. intrand în slujba sfanta. sa laude neincetat pe Dumnezeu. adica dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA predarea fiecarui obiect. La intrarea în altar candidatul se pleaca inaintea Arhiereului. cum a purtat Iisus legaturile la patimile Sale. punerea mainilor simbolizeaza pogorarea darului dumnezeiesc. capul tuturor. Dupa ecteniile cuvenite i se dau diaconului orarul. insemnand cererea colectiva catre Arhiereu pentru sfintire. care il conduc în altar pe candidatul la diaconie. spre a simboliza sarcina comuna în aceeasi slujba. Nerepeti161 . ca insignii ale misiunii sale. Preotul se hirotoneste dupa inconţurarea cea mare. Inchinarea de trei ori în fata usilor imparatesti inchipuie umilirea în fata lui Dumnezeu celui în Treime.cererea de aprobare şi din partea credinciosilor spre a putea fi hirotonit candidatul. Sarutarea prestolului de toate 4 laturile inchipuie stima adanca fata de sfanta masa. cercul facut cu inconţurarea simbolizand vesnicia. cu urmatoarele adaugiri: candidatul este condus în altar de catre doipreoti manuductori. manecarile şi ripida. pune mainile asupra sa şi ii citeste rugaciunea. ca acestia. sta aici defatape sfanta masa. care inca poarta orare si. este adica numai ajutorul preotului. care raspunde tot cu „vrednic este".

La fine.). se impartasesc mijlocit şi urmasilor acestora. inchipuind ca jertfitorul se dedica pe sine cu toata dorinta şi liber de orice pacat (Romani 12. precum şi pe cele trei feluri de membri ai bisericii: triumfatori. imparatii romani o aveau din materie fina şi mai lunga. Horos. Hostia e simbol al corpului. Animalul trebuia sa fie parte barbateasca. E tipul obiectelor de tortura ale mucenicilor şi tipul felonului. pe temeiul credinţei ca Mantuitorul. La liturghie preotul frange hostia în trei parti. Arhiereul şi preotii manuductori ii impartasesc sarutarea pacii în semn de fratietate şi de iubire crestineasca. care ii da puterea ca din aceste maini de aci inainte sa se reverse binecuvantare. = gradinarifa): sf. martira în Salonic (t 300). oblatus panis) e painea de jertfa a Sfintei Euharistii.în biserica latina afara de aceste acte se mai observa urmatoarele: toti preotii prezenti asaza mainile pe capul celui ce se hirotoneste. H. Cu uleiul catehumenilor. care a fost de mare ajutor la aflarea Cartii legii (f 641 a. cu care se cumineca credinciosii laici ai bisericii romanocatolice. IV. candelabrul din cupola naosului bisericii. Inaltarea hostiei la rugaciune simbolizeaza invierea Domnului. inchipuind ca acum este frate cu dansii. cu multele sale lumini. mielulpascal. Forma rotunda. ca semn de batjocura. inchipuie cerul şi multimea stelelor lui. Hr. a fost imbracat Iisus. Hobot v. mielul ori numele lui Hristos sau numai initialele /. VI. cu inscriptie şi cu cruce în mijloc a painii euharistice e de prin 162 . la 10. luptatori şi patimitori. S. . Arhiereul ii unge preotului policarele şi degetul aratator al ambelor maini. Vechi. ce le-au primit Apostolii de la Mantuitorul. Hortensia (lat. cu aceleasi obligatii şi aceleasi drepturi. ce o purtau nobilii romani. Arderea totala a carnii inchipuia devotamentul deplin catre Dumnezeu. latineste: sagurri): o manta de culoare rosie. Horae v. regala. sfintire peste credinciosii pastoriti de acest preot. inchipuind pe Sfanta Treime şi cele trei momente principale: nasterea. art. Comem. în care are sa tina la liturghie corpul şi sangele Domnului. preotilor. Holocaust (arderea de tot) e cea mai aleasa dintre jertfe la evrei. Vdlul miresei. Comem. art. precum vinul e al sangelui lui Iisus. Prin aceasta ungere se simbolizeaza impartasirea darului de sus. invierea şi inaltarea Domnului. pentru ca s-ar fi erijat pe sine rege al iudeilor (Matei 27. adica mai tare şi fara defect. 1). incataramata la piept ori pe umeri. Hostia are imprimata o cruce. 28). Ore. lunga pana la genunchi. Intr-o astfel de hlamida din urma. ar fi mancat azima la Cina cea de taina. Holda (Hulda. Hlamida (porfira. la 1.VICTOR AGA rea (indelebilitatea) hirotoniei inseamna ca darul şi puterea spirituals. serband Pastile iudeilor. sacrificiu. Hostia (azima. precum mai unge şi palmele mainilor. S-a introdus în secolul VII şi s-a generalizat în secolul XI. Olda): sfanta profeteasa în Test. cu care degete prinde Sfanta Cuminecatura.

care icoane il arata ca Dumnezeu. Forma rotunda a hostiei inchipuie nemarginirea dumnezeirii şi a iubirii sale. 11). în temeiul Psalmi 44. ca samaritean şi ca Mantuitor. sfintit acum şi de biserica. batran. vita de vie (loan 15. Iulian zicea ca poarta razboi contra lui X. în secolele prime a fost infatisat numai în icoane simbolice: ca un pastor (loan 10. inainte de a incepe painea. ce-i infatişeaza pe Mantuitorul în patimile sale. Bucuria sufleteasca se intinde şi în bucuria materials cu ospitalitati şi petreceri lumeşti. Infatişarea lui Hristos în icoane se face dupa chipul. numite vesperine. Iona. Domnul Hristos a fost preinchipuit în complexul de simboale ale Testamentului Vechi. Melchisedec. paine. au de baza chipul intiparit pe sudariul Veronicai." (Isaia 53. Dupa chipul crucii de pe hostie s-a raspandit credinta şi datina la creştini ca. praznic): ziua aniversara a sfintirii bisericii. Vechi se ungeau regii. cu carnea şi cu ouale şi se mananca cu acestea. Caci precum hostia e painea vietii sufletului. dupa SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA dregatoriile Sale. al Fiului lui Dumnezeu. impreuna cu pasca. ca invatator. 3 „impodobit cu frumseta mai mult decat 163 . care incredinta unui pictor sa faca chipul lui Iisus. peste.. care la sfintirea templului (III Regi 8) au tinut veselie de 14 zile. mai inchipuie şi darul revarsat prin serbarea Invierh.veacul al Xlll-lea. Pana prin veacul al IV-lea iconografia infatişa pe Iisus cu chip urat. ca un miel (loan 1. ca planta amara. lumina. toiagul lui Aron. în exemplul evreilor Testamentului Vechi. Numele de Hristos e infatisat ca monogram cu litera X. Nou. Abia sinodul al Vl-lea a dispus infatisarea lui Iisus în chip de om. sa faca pe partea din jos a ei semnul crucii cu cutitul. Hram (ruga. rotunţimea simbolizand deplinatatea dumnezeiasca. Hreanul (tormac. izvor. poarta. La prima privire insa pictorul a orbit de stralucirea Domnului. Tipuri au fost: Abel. Un astfel de chip ne prezinta şi scrisoarea apocrifa a lui Lentulus. David. cand se face amintirea sfantului patron al bisericii şi reinnoirea sfintirii prin inconjurarea bisericii şi stropirea ei cu agheasma. trimis de catre insuşi Iisus regelui Abgar. nedeie.2) şi numai mai tarziu e infatişat ca om şi de rara frumusete. se sfinteşte în ziua de Pasti. ca simbol al creştinismului. piecum evreii consumau la Paşti ferburi amare intru amintirea scaparii lor din amaraciunea robiei egiptene. piatra. 29). Isaac. Samson. fiindca untul de lemn era simbolul mantuirii. arhiereii şi profetii la introducerea în oficiu. strugure din Ierihon. o binecuvantare pentru sustinerea vietii pamanteşti şi pentru lucrarea mantuirii. 1). de unde şi numirea lor de icoane salvatoriene. cochlearia). cocos. leu. soare. al fructului Test. spre a simboliza scaparea din amaraciunea pacatului prin jertfa şi invierea Domm\a\. fenix. pelican. incat insuşi Iisus a trebuit sa intregeasca chipul. cale. Iisus a avut toate trei dregatoriile. = Uns): e numele Mantuitorului. asa şi painea de toate zilele este un dar de la Dumnezeu.. Hristos (gr. maslin. Din impreţurarea ca hreanul serveşte şi ca medicament. Icoanele. dupa cuvintele profetice „N-avea nici chip. în Test. prin care s-a vindecat lumea de ranele pacatului stramoşesc şi ale celorlalte pacate.

E totodata şi un avertisment de a ne arata vrednicia de impartasire cu Domnul. Fiind intrebuintata la sfanta liturghie. Comem. biserica = corpul lui Hristos. chiar şi dupa moartea Sa. ox N. Comem. Fiindca dintre toate momentele vietii Domnului invierea a fost faptul eel mai controversat şi este şi azi chiar pentru multi necredinciosi punct de indoiala. pana la Inalfare. humerale inseamna şi naframa cu care soldaţii au acoperit fata lui lisus. fiindca lisus e lumina lumii (loan 8. dupa legenda ca la o vanatoare intr-o zi de Vinerea mare a zarit un cerb cu cruce intre coarne. care este o aducere aminte de patimile Domnului. = ganditor adanc): s f .a. Servind mai demult ca acoperamant de cap. Demnitatea de rege a lui Hristos o simbolizeaza o coroana...VICTOR AGA fiii oamenilor". Mantuitorul are crucea pe care e rastignit. la a carui vedere sfantul s-a increştinat (ţ727). mai inchipuie şi coiful de aparare contra celui rau şi aduce aminte ca preotul liturghisitor sa se fereasca de orice distragere şi sa fie atent numai spre cele sfinte. vulturul. se intrebau: „a inviat Domnul?" şi isi raspundeau: „a inviat cu adevarat". ori X şi M ori. buretele. fenixul. cocosul. dragonul. rol de scrisoare. snopul de grau. caci precum lisus a petrecut inca 40 de zile cu Apostolii dupa inviere. Hugo (germ. simbolizeaza infranarea vorbelor. pomul. cadelnita. miel. stanca din Horeb.la3. mantia. luceafarul de dimineaţa (Apocalipsa 22. „Hristos a inviat" cu raspunsul „Adevarat ca a inviat" este salutul de bucurie al creştinilor la sarbatoarea Pastilor. pe care e asezat vreun simbol al Domnului s. 164 . IV. cu pietre scumpe. carte. Hubert (germ. pantera. rol cu 7 pecete. E patronul vanatorilor. episcop în Luttich şi apostolul Ardenilor. Humerale (amictus): o naframa alba. KA = lisus Hristos eel ce a biruit. a pestelui. impartasindu-li-se vestea. coroana. cuiele. piatra unghiulara. = ganditor): sf. jugul lui Hristos şi este scut impotriva ispitelor. grifonul. globul lumii tinut în palma. lumina de Pasti. linul. sceptrul. 15) şi evanghelia. un tron regal. Ne reaminteste bucuria Apostolilor în dimineaţa invierii. 16). gaina. în semn de batjocura. steagul la inviere. Alte simboale ale Domnului Hristos sunt: prestolul. cununa de spini. mielul." Geneza 3. sub felon. N H .XI. X P E . la 29. salutul a fost şi este o marturisire de credinta în public asupra adevarului invierii.: roza aurea. toiagul. asa s-a fagaduit sa petreaca şi cu noi în veci. monah benedictin şi abate în Cluny (t 1109). sarpele de arama. Salutul simbolizeaza credinţa noastra în invierea Domnului şi credinţa despre prezenţa Lui în lume. camila. cand. Ca insignii. cruce. sarpele calcat pe cap („va zdrobi. (eel ce este). de o parte şi de alta. delfinul. ce o poarta preotii bisericii apusene pe umeri. apa.12). simbolul celor trei dureri corporate. fiindca e patria simbolica a lui Hristos. respectiv un cere intreg din aur. M E . în icoana ori în nimbul lui Hristos mai vedem cuvantul grecesc FC (fos: lumina). confectionata din giulgiu. instrumentele patimilor. în nimbul Mantuitorului se scriu inhialele O. crucifixul.

Mai adesea e inchipuit şi infa{isat iadul 165 . II Paralipomena 3. a invins pe inger şi a primit binecuvantare. 15) ni se prezinta iadul ca o mare de foe. Iacob. acolo este „viermele neadormit (Isaia 66. = Gheena. Precum Iacob a staruit. de unde invata pe oameni. calator). v. al carui Tata e stapanul lumii. A fost aruncat jos de pe aripa bisericii. şi ucis cu pietre de catre jidovi. Desi ratal lui Iacob era bogat iar acesta insusi prigonit. asa şi noi trebuie sa star u i m m u l t în rugaciune. se zice ca acolo este „plangere şi scrasnirea din{ilor. VIII. Lupta lui Iacob cu ingerul este simbolul rugaciunii. lisus. 15. = inselator. Iacob: fratele Domnului. la 19. = Infernus. la porunca Tatalui. 24) şi focul nestins". apostol şi martir (t 41). Geneza 25. simbolizau puterea dumnezeiasca. Este prototipul lui lisus. Ca simbolizare a chinurilor din iad. Iacob a p u r e e s la drum singur şi sarac şi a dormit numai pe piatra. care stapaneste în templu. sf. „nu are unde sa-si piece capul" (Matei 8.41). lat. Psalmi 29.26. este locul de osanda vesnica al demonilor şi al sluţitorilor lor (Isaia 14. biserica. evr. intunericul eel mai din afara" (Matei 22. Iacob a sluţit pentru mireasa sa.20).Iachin şi Boaz: doi stalpi de arama din pridvorul templului lui Solomon (IRegi 7. pana Dumnezeu ne asculta şi ne binecuvanteaza. Scara şi Piatra lui Iacob. în Apocalipsa (20.13. 3). intunericul inchipuie osanda. 25. cu cei 12 Apostoli. = Hades. Iacob (evr. 15. Impacarea lui Iacob cu Isav e chipul blandepii lui lisus celui supus la toate. cu cei 12 fii. lisus. Iadul (gr. „in cele mai de jos ale pamantului". 15). Comem. lisus. X şi 25. a fost protoparintele poporului ales. a fost protoparintele sufletesc al creştinilor. Orcus) este un loc inchipuit sub pamant. art. focul neadormit este icoana vesniciei acestui fel de chinuri. inca se duce în tara departe sa-si castige. lisus a suferit 33 de ani şi pentru biserica Sa s-a facut tuturor sluga. Iacob merge în tara straina sa-şi caute mireasa. ca m i r e a s a .

colinde. Iadul se mai infatişeaza avand în mijloc pe Satan în forma de balaur. şi Peştele (februarie). Numele şi-l are de la acest zeu. daruiri. 24). în iconografia bisericeasca. loan Botezatorul (7 ian.). impreunate cu petreceri. intr-un taler cu o piatra de moara. simbolizeaza intunericul Testamentului Vechi şi al paganatatii. Iar. Simboalele iadului în Test. 22). este tipul chitului lui Iona. s-a aratat obraznic. caciula în cap. Gerul şi natura moarta a iernii inchipuie suferintele vietii şi moartea. cu cojoace în spate. Ianuarie este luna prima în anul solar şi a cincea în anul bisericesc.11). gheata veşnica (Iov 24. La anul roman de 10 luni a adaugat-o Numa Pompiliu în onoarea zeului Ianus. ca pe un om purtand povara anilor. intunericul şi scraşnirea dintilor (Matei 8. aşa-numite Ianuale. Iar ar fi fost acela dintre slugile Arhiereului. cu al carui ajutor invinsese pe latini. oracole.VICTOR AG A dupa descrierea lui Dante şi adica: iadul are 4 rauri (Acheron. slabanogul de la lacul Vitezda (loan 5). Sf. inchipuit ca un monstru cu gura deschisa. Iadul.3). Vechi. Vasile (1 ian. 166 Sarbatori insemnate bisericeşti are: Taierea impreţur a Domnului Iisus. Mai inchipuie şi timpuri de groaza (Matei 18. 22). ce le purta Arhiereul în Test.). ori de Ghenarie (de la Ianuarie) sau şi Cdlindar de la Calendariumul roman.). Dupa traditie. Varsatorul de apa (ianuarie). Styx. care nu cantaresc aproape nimic faţa de balastul pacatelor. care incepe cu septembrie. e simbolul nemultumitorului şi al ticaloşiei. 19). 43). Iconografia ne-o prezinta. inchipuind greutatea enorma a pacatelor. felicitari. în icoana lumii. Cocitus. caruia la inceputul lunii ii inchinau serbarile. zeul timpului. incalzindu-se la foe. Cele 4 rauri sunt contrastul celor 4 rauri ale raiului. fiindca în decursul ei intra soarele în constelatia Varsatorului din zodiacul cerului. Ca anotimpul tristetii şi al amortirii (Cantarea cantarilor 2. Insigniul lunii este Varsatorul de apa. iar în pantece se vad cum ard pacatoşii în chinuri grozave. ce tine o cheie (cheia anului) în mana dreapta şi sta rezemata pe 12 stalpi spre a simboliza ca dansa deschide usa la celelalte luni ale anului. Poporul i-a dat numirea de Gerar de la gerul ei mare.12) şi cuşca leilor (Psalmi 21. Sf. cu cornul de capra (decembrie). Luna Ianuarie. focul nestins (Marcu 9. inchi- . care varsa din gura para de foe. Iaspis e una dintre cele 12 nestemate. jertfe. Flegeton). iar în celalalt platan cu o uşoara naframa alba ca simbol al faptelor bune şi curate. în mijlocul lui vedem Moartea ori pe Satan şezand pe tron de fier. Vechi sunt: viermele neadormit (Isaia 66. incadrat intr-un chenar de zodiac. neruşinat. în apropierea iadului o mana nevazuta tine cantarul dreptatii. fiindca în loc sa se fi umilit şi sa fi dat multumire lui Iisus pentru vindecare. obiceiuri ce s-au adaptat în inteles creştinesc cu colindele de Craciun şi cele de Anul nou. care a dat palme lui Iisus (loan 18. este zugravita în chipul unei femei.) şi Trei ierarhi (30 ian. Iarna în Sfanta Scriptura e simbolul batranetilor neputincioase. Botezul Domnului (Boboteaza la 6 ian.

insemnand ca. Ios. ca expresiunea adancii veneratii şi a cautat sa redea sublimele ei insusiri ca Maica duioasa. i a s p i s u l simbolizeaza credinta cea tare. sezand pe globul pamantului. Icoana hramului se pune pe frontispiciul bisericii. în special semiluna simbolizeaza biruinta asupra turcilor pagani. Soter = Iisus H r i s t o s Fiul lui Dumnezeu. I. ichtis = peste) este monogramul lui Iisus. ce ne-a prileţuit prin naşterea sfanta. iar în stanga IHC. şezand pe scaun ori stand în picioare. simbolizand ca dansa este regina cerului şi a celor 12 Apostoli. nu aveau voie sa rosteasca numele de Iisus ori de Hristos şi de aceea reprezentau pe Iisus în chipul pestelui şi se foloseau de numirea monogramului de sus. Icoanele Sfintei Fecioare au de obicei în dreapta inscriptia greceasca M P O Y (Meter Theou. supusa voii lui Dumnezeu. în catacombe se afla icoana unui peste care poarta o c o s a r a cu paine. Icoana pusa pe pieptul mortului în sicriu simbolizeaza ca raposatul a fost creştin adevarat. Mantuitorul. De aceea în icoane o vedem infatisata ca o fecioara cuvioasa.p u i n d c e l e 12 semintii. ca toti sa priveasca la dansa şi sa implore la toate rugaciunile ajutorul patronului. indeplinita în scopul mantuirii. XPC (a lui Iisus Hristos). (gr. ca Sfanta Fecioara şi ca Imparateasa cerului. iar în dreapta cu sceptrul şi pe cap cu cununa regala. Ca maica Nascatoare de Dumnezeu e infatisata cu pruncul în brate. dansa este fara de prihana. neschimbatoare. Maica Domnului). spre a se sti carui sfant e inchinata biserica. 15). a fost cinstitor al sfint. Pentru rezistenţa s a . Adeseori e inchipuita fara prune în brate. IC. Fiecare liter a a acestui cuvant formeaza inceputul unui alt cuvant momentuos şi anume al lui: Iesus. prin care se indica intreaga activitate aDomnului. inchipuind pe Iisus. care se da şi azi pe sine lumii în painea şi sangele Sfmtei Euharistii. Creştinii cei dintai. cele albastre sunt semnul supunerii. iar ca maica dureroasa (mater dolorosa) are inima intepata cu şapte suliti (sapte dureri). I c o a n a Preacuratei. Sfanta Fecioara a f o s t venerata din inceputurile crestinatatii. în biserica apuseana icoana hramului e asezata în absida. Ca regina lumii e inconţurata de ingeri şi de cei 12 Apostoli. Th. XC: monogramul Mantuitoru-l u i . Theu. Hristos. Hainele albe ale Sfintei Fecioare sunt simbolul nevino- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA vatiei şi ne-o arata ca pe o Fecioara curata. în jural caruia s-a incolacit sarpele zdrobit de Hristos (Geneza 3. Ys. adica în dosul prestolului. iar cele verzi sunt chipul nadejdii. în alte icoane Sfanta Fecioara are semiluna sub picioare. Cele mai multe din icoanele Sfintei Preacurate sunt facatoare de minuni. Ch. Luna sub picioarele Sfintei Fecioare mai inchipuie invingerea asupra paganismului. Ca maica lui Dumnezeu şi ca imparateasa cerului o vedem cu pruncul în bratul stang.ilor şi a nadajduit în ajutorul şi mijloc i r e a acestora. 167 . precum şi cei de pe timpul persecutiilor. adica cine este patronul acesteia. Chipurile ei le-a infatisat biserica inca din primele secole. contra lunii care se schimba necontenit.

ce se refera la jertfa cea mare de pe cruce. Nicolae. spre a deosebi locul celor mai sfinte. La temelia iconostasului. Langa strana dreapta se afla icoana hramului sau a sf loan Botezatorul. Prin icoanele sfinte. Mai inchipuie cerul şi pe Dumnezeu intre sfintii Sai. de ex. stau icoanele din Test. iar pentru necarturari sunt o carte deschisa a istoriei de mantuire sfanta. Iconostas. pentru ca ei ne-au deschis usile raiului. a carui icoana trebuie sa atarne la loc de frunte şi pe langa care sa nu lipseasca de pe pereti icoana Mantuitorului şi a Maicii Sfinte. li s-a statornicit venerarea relativa. Asezarea sfintelor icoane ne infatiseaza intreaga istorie a mantuirii. casele creştinilor se deosebesc de casele iudeilor şi ale paganilor.. Fiecare casa şi familie isi alege un patron. cu chipurile Vechiului şi Noului Testament.. precum şi din necesitatea ca. în randul deasupra usilor sunt asezate icoanele celor 12 sarbatori imparatesti. sunt ferite de rele şi de ispite şi au pacea şi binecuvantarea dumnezeiasca asupra lor. S-a dezvoltat din grilajul ce sj pana azi desparte altarul de naos în bisericile apusene.VICTOR AGA Icoanele reprezinta şi simbolizeaza momentele mantuirii şi pe cei ce au desavarsit-o. Icoanele sfmtilor în casele creştinesti sunt marturii ale credintei şi simboale ale sfinteniei. dupa potolirea persecutiei lor. pe ingeri şi pe sfintii care au latit evanghelia. pe Sfanta Fecioara. adica creştinii se inchina în faja icoanelor. în randul de jos. catapeteasma (de la ikion = icoana şi stasis = asezarea): pe peretele de lemn sau de zid ce desparte altarul de corabie. cu lucrarile sale. Vechi. spre inchipuire ca în altar se savarseste actul cinei din 168 . adica pe Dumnezeu. Icoanele inalta. creştinul isi reimprospateaza viata sfantului zugravit. Iconostasul simbolizeaza catapeteasma Testamentului Vechi şi e o carte deschisa a istoriei mantuirii. dar aceasta inchinare nu o dau lemnului ori vopselei. jertfa lui Melchisedec etc. ce trebuie sa domneasca în casele creştinilor care au sa fie niste case de rugaciune. avand în mijlocul lor Cina cea de taina.). tot atatea temple sfintite şi prin rugaciunile preotilor cu ocazia sfestaniilor la case. ale caror lacasuri sunt numai simple adaposturi contra intemperiilor naturii. ca materie. cu indemnul de a le urma acestora. ci inchinarea se aduce sfantului zugravit pe icoana. Icoanele sfinte ne arata casele creştinilor stand sub purtarea de grija a lui Dumnezeu şi sub protectia sfmtilor. intrau în biserica şi mulfi din cei nepregatiti.: Zaharie cu jertfa. le saruta. transpun spre cele ceresti. la dreapta lui e Maica Sfanta. desteapta evlavie şi indemn de a urma virtutile sfmtilor. sarpele de arama. carora nu le era permis sa priveasca lucrarile sfinte. Nicolae) mai insemnat al bisericii. sf. La privirea sfintei icoane. intocmai ca şi la aceea a unui chip lumesc. iar la strana stanga e icoana unui sfant (de regula a sf. în randul al doilea e Mantuitorul ca proroc ori ca invatator. în masura în care se inmulteau creştinii. Cultul icoanelor isj are inceputul în primele secole creştine. ambii langa usile mari (simbolul Raiului). un sfant protector (de ex. Cele trei usi ale iconostasului simbolizeaza pe Sfanta Treime. se indeamna de faptele lui sfinte şi se hotaraste a le urma.

iepurele se incumeta şi pana prin gradini. Iepurele în Sfanta Scriptura nu obvine decat la insirarea animalelor necurate (Levitic 11. ca sa impartaseasca mijloacele mantuirii şi acestia sunt membrii clerului. cand toate animalele incep sa iasa la luminis. în legatura cu Pastile. în mijloc avand pe Mantuitorul ca imparat şi ca Arhiereu. blandetea aceasta sa fie şi creştinilor indemn de a-i urma în aceasta virtute şi în iertare. cu deosebita cinste şi vrednicie. canonarhii etc. Cei din urma rand de sus are icoanele profetilor cu insigniile lor şi cu semnele. = Dumnezeu daruieste): al doilea dintre profetii cei mari şi vajnic predicator al pocaintei. care simbolizeaza blandetea lui Iisus manifestata şi în chinurile cele mai grozave." (Efeseni 4. IX. iar oul inchipuie mormantul Domnului. = lucratoare. asa e şi creştinul vesnic primejduit şi alungat de ispite. în simbolica creştina iepurele inchipuie viata crestinului. Iedera v. Trepte cardinale superioare preotesti sunt: episcopii. la mijloc apoi. apoi prin suferintele şi blandetea ce i-au caracterizat şi în mijlocul persecutiilor este tipul Mantuitorului. ascunse de parinti şi aflate de copii în iarba gradinilor. arhiepiscopii. ca şi acesta. prin care s-a desavarsit opera mantuirii. A fost şi tipul lui loan Botezatorul.. acolutii. exorcistii. Treptele sau gradele ierarhice sunt din timpurile apostolice şi s-au luat din Test. ce a vazut-o în cer. ipo. lectorii. mitropolitii etc. Ieremia (evr. iar treptele laterale sunt: patriarhii. Ierarhie (de la gr. cantaretii. Chipurile şi figurile plastice ale iepurelui de Pasti mai au urmatoarea explicare: în caldura prima\em. Fiecare membra al bisericii isi are sfera sa de lucrare. se afla icoana rastignirii. 5). în randul urmator sunt Apostolii ca cei mai de seama impreuna lucratori cu Domnul. precum iepurele e vesnic primejduit şi pe fuga. arche = autoritate) inseamna totalitatea persoanelor care sunt investite cu putere bisericeasca şi simbolizeaza ierarhia cereasca. prin care au preinchipuit nasterea Domnului. II şi 4. insa o deosebire de daruri. ieros ~ sfant. anagnostii. Prin sfintenia sa şi prin iubirea fata de poporul nerasplatitor. Dinţos de icoana Cinei cei de taina se afla icoana mahramei sfinte. art. ar fi ouate de iepuri. Epheu. Are ca insigniu rolul de hartie şi nuiaua. Simbolizeaza durerea şi suferintele poporului sau. de o parte pe Maica Sfanta şi de alta pe loan Botezatorul. 7). ierarhia bisericeasca. Comem. adica cetele de ingeri şi pe sfintii din cer. în varful iconostasului.sau subdiaconii. treptele ierarhice se intemeiaza şi pe cuvintele sf Pavel: „este un Domn. Vechi. activa): mai multe sfinte ale bisericii apusene. care a fost sapat intr-o gradina. citetii. Ida (germ. la 5..urma. presbiterii şi diaconii. Copiii au nascocit astfel ca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ouale de Pasti. Gradele inferioare sunt: usierii. în aceasta lucrare de mantuire unii sunt chemati. prin alegerea şi prin predica sa. prorocul Ieremia a Sos\ a\es Am p&»\ţ169 . iepurele care pazeste ouale rosii în cuibul sau de verdeata simbolizeaza moartea.

VICTOR AGA cele maicii sale (Ieremia 1. E şi un indemn. Comem.). centrul poporului ales. E totodata chipul faptic al iubirii creştine. Precum a cercetat Dumnezeu Ierusalimul cu gratia sa dar şi cu admonitia sa. Ieronim (Hieronymus gr. Iertarea e simbolul celei mai desavarsite credinte creştinesti. 34). „cetatea lui Dumnezeu". Comem. intru care a venit şi s-a aratat Mantuitorul lumii. Ieslea e simbolul umilintei. care culmineaza în iubirea vrajmasului: „binecuvantati pe cei ce va blestema pe voi". VIII şi 30. Hr. dar corespundea umilintei şi simplicitatii pastorilor. V. Prin stricarea oamenilor. (t 600 a. ca fiu al lui Dumnezeu. orasul a devenit capitala. pentru ca sa ne imbogateasca pe noi cu darurile Sale cele cereşti. traducatorul Bibliei (f 420). lacasul pacii) e simbolul pacii ce se desavarseşte în Ierusalimul eel nou. precum mai inseamna şi iesirea Mantuitorului din mormant. Aceasta pogorare a fost un lucru neobisnuit. la 15. asupra carora si-a varsat prorocul ieremiadele sale. Sacramentalii. sa caute şi sa unga corpul lui Iisus. asa se va strica şi sufletul eel pacatos. Dupa ce a fost asezat în Ierusalim chivotul legii. IX. la 1. care a zis: „iertati şi se va ierta voua". Ieslea ne aduce aminte de saracia şi mizeria în care s-a nascut Fiul lui Dumnezeu. iar în torturile cele mai grozave a raspicat: „Doamne iarta-le. art. precum s-au surpat zidurile Ierusalimului. marturisitor şi parinte bisericesc. Vechi. dupa ce au aflat pe Iisus eel inviat şi au vestit tuturor cunoscutilor lor invierea Domnului.10). Ieremiada simbolizeaza plangerea pentru pacate. care ar trebui sa fie tot atatea temple ale lui Dumnezeu. Ieremiada e numele colectiv al plangerilor prorocului Ieremia. Tipul risipirii Ierusalimului a fost daramarea foisorului de catre Samson în Test. în care locuieste insusi Dumnezeu prin Duhul Sfant şi în care e salasluita pacea şi iubirea. 170 Ierusalimul nou = Imparatia cereasca. iar intrarea procesiunii în biserica cu cantarea „Hristos a inviat" inchipuie intoarcerea mironosijelor de la mormant. ca cei ce-i cauta pe Domnul au sa se apropie de El cu inima smerita şi infranta. ca nu stiu ce fac" (Luca 23.5) de vestitor al Mesiei (Ieremia 1. preinchipuind cetatea cereasca prezisa de profeti. pacatele surpa şi nimicesc biserica lui Dumnezeu. nu va scapa de soarta Ierusalimului. carora li s-a aratat Iisus mai intai. aşa cerceteaza şi pe fiecare om în parte. La poporul german a fost . =jerusch schalem = pace inalta. eel ce nu va asculta de Dumnezeu. Ierusalimul e simbolul sufletelor. Iesirea cu procesiune din biserica în dimineata Invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormantul Domnului. Ierusalim (evr. Pacatul a pricinuit moartea Mantuitorului şi pacatul surpa şi azi inimile oamenilor. traite dupa sfaturile şi dupa pilda Mantuitorului. = eel sfintit): sf. Precum acesta s-a ruinat. Ierurgii v. Iertarea e simbolul razbunarii creştinesti. preot.

care-i şi purta în palma pirogravat. Sf. Ilarie. I. Dupa aceasta zi grindina nu mai are putere. = Dumnezeul meu e Iehova) e prototipul lui Hristos şi al lui loan Botezatorul. Toti trei se pregatesc în pustie. La poporul roman în loc de iesle. Tot din aceasta cauza s-ar pricinui caldurile zilelor cainelui (caniculare) 20-30 iulie. Hranirea lui de catre corbi e admonitie avarilor ca sa nu se lege de bunurile pamantesti. 8). arzator. Hie a adus jertfa spre castigarea indurarii dumnezeieşti. vin pe la casele lor şi de aceea sunt chemati copiii la cate un mar nescuturat pana aci şi li se dau 171 . Hilarion (gr.multa vreme obiceiul ca la Craciun fiecare casa sa-si aiba o iesle construita de catre capul familiei. Teoforul. în singuratate. Ilarion. Comememorat la 20 iulie. la 1. ca inchipuire. Hr. II. cand se crede ca mortii. Sf. fiindca s e m n u l acesta s-ar fi aratat intr-o vedenie sf. -Femeile nu mananca mere şi alte fructe pana la Sfantul Hie. caci pe Hie 1 . Vindecarea şi invierea copilului vaduvei pagane preinchipuie puterea lui Hristos. = vesel). inseamna: plin de foe. se crede ca face sa fiarba marea. sa turbeze cainii şi sa se paleasca (Paliile) totul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA care a inviat sufletele moarte ale paganilor. Isaia 45. episcop în Pictavia (Aries). Uciderea preotilor pagani e tipul starpirii idolatriei prin lisus Hristos. dupa care umbla cu carul sau de foe şi duruie în cer. azi ieslea este aproape pretutindeni inlocuita cu pomul de Craciun. cele trei litere incepatoare (luand pe H în locul lui I g r e c e s c ) ale numelui lisus. Tuneful şi fulgerul se crede a fi razbunarea sfantului Hie asupra diavolilor. pentru misiune. Ignatiu. care au picurat roua dumnezeiasca (Psalmi 71.H. la 21. ca nu i s-a spus cand ii este ziua. Bernard de Siena. care nu se matura pana tine sarbatoarea. Hie (evr. cand adica constelatia Sirius (cainele) rasare în acelasi timp cu soarele şi care. Tradifia populara crede ca sf Hie va fi trimis la sfarşitul lumii sa se razboiasca cu Antihrist. Inaltarea de viu a lui Hie la cer (896 i. parinte bisericesc (f 368).) a fost tipul inaltarii lui lisus. il va ucide şi din sangele lui se va aprinde pamantul. S. Norul pogorat peste jertfa lui Hie a fost tipul corpului lui lisus şi al Sfintei Fecioare. {in hoc singo vinces sau Iesus Hominum Salvator). pe care ni-i prezinta mitologia în caruta de foe. iar aparitia lui Hie şi Moise la Schimbarea la fata simbolizeaza ca s-a sfarsjt timpul profetiilor Testamentului Vechi şi se incepe binecuvantarea Testamentului Nou. inţugata cu soarele. nume latin. Comem. lisus s-a adus pe sine insuşi jertfa de mantuire. se asterne şi se tine în toate trei zilele de Craciun fan pe mese şi în casa. C o m e m . Traditia i-a inzestrat adica cu atributiile lui Joe (Jupiter Tonans) şi Hellios. I. X.a u hranit doar cele mai nesatioase dintre pasari. mai ales copii. 6. episcop în Antiohia Siriei. Ilarie. iar Loyola il avea pe piept. Monogramul este insigniul ordinului iezuitilor. ca simbolizare a fanului din ieslea Betleemului. E intiparit pe hostie sj ca inscriptie il vedem pe casele şi claustrele iezuitilor. martir sfasjat de lei în circ (t 110). Ploile furtunoase de dupa ziua sf Hie sunt urmarea supararii lui.

Spre aducere aminte de aceasta promisiune. art. trapezophoros) e al doilea acoperamant al prestolului. art. Doua inele incopciate inchipuie cerul şi pamantul. art. dar nu-i aude nimeni afara de cocosi. Indicia (enditia. o credinta (Efeseni 4. inelul de insigniu papal inseamna ca dansul este urmasul sfantului ap. ce se canta la liturghie dupa prefacerea darurilor. Petru în scaunul pontifical. care incep apoi sa cante. Liton. Infula si ornament Inseamna adica puterea aduce jertfa duce pe acest doua varfuri doua Testamente lui Dumnezeu. Inelul. precum şi stralucirea maririi de care pazitorii mormantului s-au cutremurat şi au cazut ca morti la invierea Domnului. Indelebilitatea. Indelebila e si taina mirului şi a preotiei. este patronul aviatiei.. Iliton v. Unde este numai pacat. Inelul resc. Inelul mai inchipuie semnul. Inelul mirilor inseamna iubirea conţugala fara sfarsit. acolo se pierde acest dar şi tarie de sus (Luca 15). nesters. care a fost rapit de viu la ceruri. Inelul arhieresc. Heruvic. Se due la biserica spre sfintire tot felul de fructe şi colaci (mosii de sf Hie). prin nesfarsirea sa. Imnul ingeresc v. unde s-a urcat prin vazduh în caruta de foe. Pasarea predilecta a sf Hie este cocosul. Biserica noastra. ce-1 pnmesc hism. inchipuie ca Domnul Hristos numai o data a murit pentru noi. Inima e tului. inelul de logodna se poarta pe deget. trei inele incopciate simbolizeaza trinitatea şi vesnicia ei. Schimbarea reciproca a inelelor (cum e în ritualul ortodox) se face în semnul ca cei logodiji isi vor pastra credinţ a nestramutata unul fata de altul. Confectionat din materie mai prefioasa. Obiceiul de a taia cocos în aceasta zi se reduce la un fel de jertfa placuta adusa sfantului. Imnul Nascatoarei (Axion) este o cantare de preamarire („Cuvine-se cu adevarat. şi sa straluceasc Testamente: cele doua fost simboalele în popor. a statornicit rugaciuni publice pentru aviatie şi comemorarea eroilor aviatori. ce-i primeste creştinul în sfanta Taina a mirului. la sarbatoarea de sf Ilie. simbolizeaza hainele stralucitoare de la Schimbarea la fata ale Mantuitorului.") e simbolul de biruinta al Domnului asupra mortii: mai inseamna şi neincetata preamarire a lui Dumnezeu de catre ingeri. cum ni-i infatiseaza prorocul Isaia intr-o vedenie (Isaia 6). Gloria.Inelul ca insigniu episcopal v. spre aducere aminte de aceasta indatorire conţugala este obiceiul sa se graveze pe inel numele logodnicului. la superstitioasa prinde mai momentul logodna se cuprileţul semnde tirea morpi Inelul ce-i primesc chipul dignit Inseamna Hristos şi nesfarsita. Imnul Domnului v. art. Ilie. pentru ca toate trei imprima creştinului un semn şi un dar nepieritor. pecetea darului Duhului Sfant. Ilie toaca în cer în fiecare miez de noapte.") în onoarea Nascatoarei de Dumnezeu. 8). adica nerepetarea botezului. Le ortodocsi inelul barbatului e din aur şi inchipuie ca barbatul e capul femeii. Indelebilitatea mai simbolizeaza ca este numai un Dumnezeu. e simbolul vesniciei. Imnul triumfal („Sfant.Inelul piscatoris.. 5). inchipuie! şi cu viata inel.. şi noi în botez murim numai o data pacatului (Romani 6. centrul afecţiunilor rea cantarilor e inchipuita 172 .. . Axion. se zice ca sf. iar al femeii e de argint şi inseamna ca ea are sa stea sub stralucirea şi sub scutul barbatului. .VICTOR AGA mere de pomana. V. art. Inelul. Sf.

amintit la Psalmi 21. = nevinovat): sf. Inocentie.23. spre a intra numai ce este bun. Inseamna logodirea episcopului cu Hristos şi cu biserica intr-o legatura nesfarsita. Cu privire la inel. pacea. eventual cu prileţul cununiei este uitat acasa. unicorn): animal fabulos. daca inelul de logodna se rape. care i-o cere zicandu-i: „iata stau la usa şi bat. inchipuie logodirea lor cu biserica şi cu viata de abnegatie. art.. iubirea. Inocentia (lat. prin care titlu se arata vina 173 . art. mizericordia) pana în poala Sfmtei Fecioare. Inocentiu (lat. Infula (mitra) e principalul insigniu şi ornament episcopal în biserica latina. Inorog (onagru. Inocentes. Cele doua varfuri ale infulei inchipuie cele doua Testamente. este inscriptia de pe cracea Domnului. ori se pierde. De aceea zice psalmistul: „inima curata zideste intra mine" (Psalmi 50.. Inelul pontifical v. la 16.N. în arhitectura asiro-caldeica il aflam gonit de vanatori. se imblanzea şi adormea insa în poala unei fecioare. care contin cuvantul lui Dumnezeu. ce-i primesc episcopii la investitura. Prin şi cu inima sluţim lui Dumnezeu ori mamonei. Sfinfii marunfi.I. infatisat cu corp de cal şi cu un corn în frante. Inocentii v. sediul afectiunilor în credinta vulgara (Cantarea cantarilor 5. daca ai inel pe deget în momentul blestemarii.R. VI. 20) şi care vrea sa intre în inima fiecarai om. central bucuriei şi al durerii. spre a-i sfinti. 2). în simbolica creştina inorogul simbolizeaza pe Hristos cu atotputernicia Sa dumnezeiasca. Inima Sfmtei Maici e inchipuita ca strapunsa de 7 sageti SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA (cele 7 dureri). sunt şi o aducere aminte de cefe doua coarne ale lui Moise. numai pentru Domnul. I. în iconografia şi sculpmra bisericeasca il intampinam prin evul mediu sub chipul de vanatoarea inorogului: arhanghelul Gavriil il alunga pe inorog (simbolul fiului lui Dumnezeu) cu 3 caini (credinta." (Apocalipsa 3. organul sufletului. justitia. Se credea despre inorog ca nici un vanator nu putea sa-i rapuna. nadejdea) ori cu 4 caini (dreptatea. martir. la 17. Inima e izvorul vietii. Inelul arhieresc (inel pontifical). Episcopul sa fie inzestrat şi sa straluceasca prin stiinta ambelor Testamente. comem. la poporul nostra exista credinta superstitioasa ca blestemul rostit se prinde mai bine.primesc monahele la intrarea în monahism. Creştinul trebuie sa deschida usa inimii sale. cum e şi inelul fara capat. Inseamna puterea coifului mantuirii şi adica puterea data episcopului de a aduce jertfa pentra popor şi de a-i conduce pe acesta la mantuire eterna. IX. Inel arhieresc. Comem. care au fost simboalele stiintei şi autoritatii lui în popor. 11). e chipul dignitatii şi al puterii oficiale. este semn de nefericire şi mai ales de prevestirea mortii unuia dintre miri. = nevinovata): sf martini în Aquileia (ţ 310).

spre a se inchipui ca creştinul paseste intr-un loc sfant.semnul nevinovatiei. puterea şi drepturile spirituale şi disciplinare în gradul ierarhic ale Episcopului (v. calugarii cu mantia etc. prin care se arata vrednicia şi marirea lor castigata. în casa lui Dumnezeu. simbolul puritatii vietii şi o roza. a ne face semnul crucii cu inchinaciune. ca simbol de invocare a mijlocirii Sfintei . naia şi altarul) inchipuie pe Sfanta Treime intr-un Dumnezeu. de lepadare a gandurilor lumeşti. cum sunt mitra. inainte de intrare.. de pace castigata. au sa intre în biserica cu deplina evlavie.. fiindca Iisus fusese judecat şi condamnat pentru presupusul delict de a se fi erijat pe sine în demnitatea de rege al iudeilor.15). spre a-si arata devotamentul lor de pietate catre lacasul sfant.VICTOR AG A judecarii şi rastignirii Lui. latineste şi evreieste. daca au fost soldati mai au şi un steag ca insigniu. Sfintii sunt apoi infatisati cu insigniile misiunii lor de propovaduire. tronul etc. ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine.simbolul intelepciunii creştine şi 3) cununa de mireasa. Cel mai insemnat insigniu este nimbul. precum şi biruinta asupra pacatului. de curapre sufleteasca." (Exod 3. toiagul. logodite cu patimile lui Hristos. în mod vizibil. Insigniile sfintilor sunt semnele. care inchipuie viata de veci. La deschiderea usii se rosteste rugaciunea: „Uşa indurarii deschide-o noua • Nascatoare de Dumnezeu. Martirii au de obicei în mana ramura de fmic. în sensul cuvintelor „dezleaga incaltamintea ta. art. Episcopi). impartit în trei parti (tinda. inelul. Titlul a fost scris în cele trei limbi mai latite pe atunci: greceste. crucea. fiindca ele sunt miresele. Interiorul bisericii. Inscriptia e compusa din initialele cuvintelor: „Iisus Nazarineanul Regele ludeilor". Creştinii cei dintai sarutau pragul sfintei biserici la intrare. Insigniile episcopesti. iar fiecare işi are semnul obiectului de tortura. arata şi simbolizeaza în afara. şi cu deosebire preotul. Inscrisul este simbolul rautatii şi al ranchiunei.). Azi obisnuim a ne descoperi capetele în fata usii bisericesti si. purtand în mana crinul. ca simbolul maririi ceresti. ca un semn de smerenie. ce au primit-o dreptii lui Dumnezeu. Creştinul. cu semnele minunilor ce le-au facut ori cu obiectele de tortura şi de martiriu. ca Tu esti mantuirea neamului omenesc". ci sa ne mantuim prin tine din nevoi. ca simboale. obiectele distinctive. vina a fost mestesugita de iudei ca o rebeliune în contra imparatului roman („nu avem alt imparat decat numai pe Cezarul" loan 19. spre a fi citite şi intelese de toata lumea şi spre a simboliza ca moartea Domnului şi rodurile ei au fost pentru toata lumea. simbolul bucuriei pentru intemeierea lumii creatine. Mdrturisitorii (confesorii) sunt imbracati în vesmintele slujbei lor (episcopii cu mitra. vesmantul ros. 5). pentru viata lor sfanta. Intrarea în biserica are sa fie insofita de o ceremonie deosebita. cu frica şi cu cutremur din cauza nevredniciei lor în fata cerescului imparat. 2) candela . Fecioarele sfinte poarta în mana 174 1) crinul .

unde numai persoanele sfinte pot intra. în semn de cea mai smerita multumire pentru binefacerile şi harurile ce ni s-au prileţuit prin mormantul Mantuitorului.. cantarea heruvimica inseamna lauda ce o aduc creştinii astazi lui Dumnezeu pentru deplinatatea mantuirii. ridicat la frunte. prin a carei mijlocire ni s-au deschis usile raiului. daca se indreapta cu vrednicie sj cu 175 .Pomenirile simbolizeaza cuvintele talharului penitent. Oprirea cu sfmtele daruri în mijlocul bisericii inseamna rastignirea şi moartea lui lisus. iar în potir e numai vin natural." Sarutam J££3mhramv\\n (respectiv a sarbatorii) de pe tetrapod. în fata prestolului se inchina pana la pamant. din inima sangeranda a Mantuitorului. se poarta lumanari inaintea preotalui. Se tamaiaza sfmtele daruri. simbolizand şi noi aşteptarea venirii Mantuitorului. mormantul Domnului. sus la frunte.. în nemijlocita apropiere a marelui Imparat prezent în Sfanta Euharistie. Intrarea cea mare (inconţurarea mare) în decursul cantarii heruvimice inchipuie intrarea lui lisus în lerusalim. zicemrugaciunea: „intra-voi în casa Ta.La liturghia darurilor inainte sfintite discul il tinem în mana dreapta. e semnul rastig-. de aceea credincioşii ingenuncheaza şi tac muti de durere privind la Domnul. inchina-ma-voi intru biserica cea sfanta a Ta. nirii corpului lui lisus pe cruce..". tinut în stanga. ridicarea darurilor la Proscomidier inseamna prinderea Manmitorului şi judecarea Lui. care este chipul cerului. asa va ierta fiecarui penitent greşelile. zicand în taina troparul hramului ori rugaciunea „Tatal nostru".. stam în pozitia sutaşului şi ne inchipuim ca prindem deci din coasta stanga.te inca o data: „Intra-voi. Precum lisus a iertat pe talharul. Pasind pragul bisericii. Spre aceasta inchipuire de prindere tinem potirul mai jos decat discul. purtarea sfantului potir şi a discului inchipuie ducerea lui lisus spre jertfire. simbolizand laudele aduse de pruncii evreieşti. care ceruse iertare. care se sfinteşte abia dupa aşezarea intr-insul a particelei din agnet. -Potirul e tinut în mana dreapta. care. precum au aţJepiai rodeii mtrarea Vui în lerusalim. Tot aşa şi noi tinem potirul în dreapta. precum sutaşul a tinut sulita în mana dreapta şi a impuns coasta stanga a Manmitorului. spre simbolizarea smereniei adanci la intrarea în Sfanta Sfintelor. sangele şi apa. Intrarea cea mare mai simbolizeaza şi patimile Domnului. Semnul crucii inchipuie ca numai prin crucea Domnului ne-am invrednicit a intra în altar. . care este izvorul mantuirii neamului omenesc. inchipuit prin biserica. spre a insemna ridicarea Domnului pe cruce. se SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA canta cantarea heruvimica.. care sunt temelia bisericii." La mijlocul bisericii ne oprim sj rostim psalmul: „In mijlocul bisericii \xa&tevoichemaDoamne.Nascatoare. fiindca pe disc se afla acum adevaratul corp şi sange al Mantuitorului... facand inchinaciune şi semnul crucii. prin ceea ce inchipuim preamarirea sfintţlor lui Dumnezeu. Saruta apoi prestolul. . De aceea mai inainte se tamaiaza vttaeaga biserica. care sunt inchipuiti prin ministrantii ce merg inaintea preotului. stand în fata Lui. Preotul apoi deosebit cand intra vaaitat rostes. simbolizand ca sta în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. painea de pe disc inchipuind adica corpul Domnului.

cand se asaza pe prestol. Iisus Domnul e simbolizat prin evanghelia din mainile preotului. Aplecarea preotului cu evanghelia inchipuie pogorarea Domnului din cer şi umilirea Lui de a se face om. mai insemnand şi lumina cunostintei. în momentul acesta sa rosteasca în taina fiestecare creştin un „Doamne pomeneste-ma" pentru iertarea pacatelor sale. care au vestit venirea Mantuitorului în lume. -Intrareapreotului în altar inchipuie luarea de pe cruce. mainile şi picioarele Mantuitorului. cum facusera evreii. Discul. mai inseamna şi luarea de pe cruce şi inmormantarea. Luminile şi sfesnicele purtate inainte inchipuie pe loan Botezatorul şi pe ceilalti profeti. prin venirea Sa. . Preotul oprindu-se cu evanghelia în fata usilor mari simbolizeaza pe Mantuitorul ca vestitor al Cuvantului. inseamna sigilarea mormantului şi asezarea strajerilor la paza mormantului. Tamaierea darurilor acoperite pe prestol 176 inseamna aromatele cu care mironositele au uns corpul sfant. preotul liturghisitor descopera potirul şi discul si."). care au impartit intre sine hainele sfinte. inchiderea perdelei. 40) şi ungerea corpului lui Iisus cu miresme inainte de ingropare. cand a fost luat de pe cruce. Descoperirea aceasta inseamna ca Iisus.Dupa asezarea sfintelor daruri pe prestol. . Iesirea preotului din altar pe solee simbolizeaza ca Iisus a iesit de la Tatal eel ceresc şi s-a pogorat pe pamant. ce a strabatut în lume prin invataturile sfinte ale evangheliei. il pune ca acoperamant peste disc şi potir. iar ridicarea sus a evangheliei simbolizeaza pe Iisus. Ministrantii simbolizeaza pe profeti şi pe apostoli. ne-a adus din intuneric (apus) la lumina. inseamna mainile lui Iosif şi Nicodim. care i-au primit pe Mantuitorul cu osanale şi triumf şi apoi peste niste zile i-au cerut rastignirea. care au purtat corpul Domnului şi i-au ingropat. iar asezarea sfintelor daruri pe prestol simbolizeaza inmormantarea Domnului. inchiderea usilor şi tragerea. Sarutarea evangheliei din partea preotului inseamna iubirea şi cinstea date lui Hristos. adica. sa nu facem şi noi. le pune de o parte.. Perdeaua inchisa ne indeamna la statornicie în credinta. Pomenirile mai inseamna ca acest sacrificiu liturgic are aceeasi valoare ca şi jertfa de pe cruce.. iar iesirea pe usa de miazanoapte inchipuie ca Mantuitorul. Sfantul aer.Intrarea cea mare astfel inchipuie şi conductul care i-a petrecut pe Domnul la mormant. insemnand el acum giulgiul de infasurare plin de miresme (loan 19. Potirul simbolizeaza vasul în care a curs sangele din coasta. Acoperamantul acesta mai simbolizeaza piatra ce a pravalit-o Iosif deasupra mormantului. cu care s-a invelit capul lui Iisus.VICTOR AGA cainta catre Mantuitorul. cand a inceput . Deschiderea usilor imparatesti inseamna ca venirea lui Hristos ne-a deschis şi noua usile ceresti. spre a vesti evanghelia. iar acoperitorul potirului inseamna giulgiul de infasare a corpului lui Iisus în mormant. infasurand acoperamintele. pentru care şi rosteste preotul troparele de ingropare („in mormant cu trupul. iar acoperitorul discului inchipuie naframa. Intrarea (inconţurarea) cea mica (vohod) la „Marirea" fericirilor de la liturghie inchipuie aratarea Mantuitorului în lume. a fost dezbracat de ostasi. umplut de mireasma tamaiei.

care au primit credinta şi s-au increştinat. ca Domrt al unei imparatii. Intrarea mica la Vecernie v. sotul sfintei 177 . care nu se stinge niciodata în lumea cealalta. Pruncii. care strigau osanale. cu insigniile pacii şi ale jertfei. iar nmsoare. De aceea nu intra cu insignii lumesti. Vedenie): sarbatoare imparateasca la 21 noiembrie intru amintirea aducerii la templu a Preasfintei Fecioare. Biserica. Intrarea în biserica v. Intrarea în biserica a Sflntei Fecioare (Praesentatio Beatae Virginis Mariae. ce le arunca poporul evreu inaintea lui Iisus. se sterg ochii bolnavi şi se vindeca. asternerea vesmintelor mai insemnase ca Iisus nu are sa calce pe pamant ca Stapanitor pamantesc. intra tocmai în ziua cand evreii alegeau mielul pascal. de aceea credinciosii sunt provocati sa stea cu toata atentia „drepti" sufleteste. Ioachim (evr. spre a putea primi pe Mantuitorul în inimile curate. art. morale.Vremuirea zilei este prognostic pentru anul viitor: stele. spre a indeplini dregatoria de mantuire sufleteasca. moina ne prevesteste an bun. în acest scop se sfinteste în aceasta zi un fuior cu care. Femeile isi dau azi de pomana lumina de veci. iar vesmintele. Cei doi asini simbolizeaza pe iudei şi pe pagani şi adica: asina inchipuie pe iudei. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e simbolul demnitatii inalte a lui Iisus. Vesmintele puse de Apostoli pe asin inseamna darurile şi invatatura ce acestia le-au impartasit tuturor popoarelor. udat. simbolizau pacatele paganilor. neamurile.sa invete. fiindca stau în fata „Intelepciunii" lui Dumnezeu. Ioachim. = Domnul e scaparea poporului sau): Sf. innoirea lui Adam celui cazut şi impacarea neamului omenesc cu Dumnezeu. Consfintirea ei intru sluţirea lui Dumnezeu este un simbol de viata creştineasca şi un indemn de a nazui şi noi spre o viata bisericeasca şi spre ascultare catre cele sfinte. pentru vedere. dar care au sa preamareasca invataturile sfinte. inchipuie pe popoarele pagane. El intra în Ierusalim cu onoruri cuvenite SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA unui rege. inaltate deasupra materiei brute a pamantului. Sarbatoarea mai inseamna mijlocit venirea lui Hristos pe pamant. Inconţurarea la Vecernie. senin la Vedenie arata an rau. se impart apoi lumini. ci cu insignii mesianice. inseamna pe pagani. lepadarea acestor pacate. simbolizata prin usile imparatesti. ci va stapani în ceruri. -Numirea slavona de Ovidenie a sarbatorii a prileţuit credinta la popor ca sarbatoarea aceasta este ziua în care s-a vadit lumea şi se tine pentru sanatatea ochilor. sa se inalte. pe care inca nu i-a indreptat nimeni pana aci. . demonstrand prin aceasta misiunea Sa de Mesia eel fagaduit. art. Spre a simboliza ca El este „mielul lui Dumnezeu". Intrarea pe usile mari inchipuie ca Iisus este usa cea cereasca şi ca El ne-a deschis poarta cerului. care în prostia lor nau primit cuvantul mantuitor. iar manzul de asina. colaci şi apa cu deosebire pentru cei morti fara lumanare (numita pomana aceasta mosiide ovidenie). pe care inca nimeni n-a sezut. Bucuria cea mare manifestata la Intrarea lui Iisus în Ierusalim simbolizeaza biruinta asupra pacatelor.

uiţnd sp isnţBO BUIB. IB uqni mj '(/.J U S S E q-BS E 1 S S 3 B 3d" S U S I J Bl J01U3J3I nazsuumQ Eţunus pţisB 'JISOI sndsyp B so ioi EosEsuqdspui as ES ipuruod B UOEIE-I uinosjfj (g 'ţ raadiyivi) imiso BI IBIIBUI B-ş is lUBuresid E-£ 'mmiUEUUora BilUUISl Uip pUIS3I 'Snsil '.U U Z B O S U B S 1 E 1 B Bdnp U4IBUI is IUEUIESK! nţ JISOI -IES \\yei} inpUBA nB-i is uuoSud UB-I 'nun IB-i '(l\ '£ }9vzfi) mjBiBx F liqm nrţ 'snsij ad is BSB 'mpuBA nB-i is nun nB-i iilBJj 'UBS IMBIB. '\Z 'LZ-9Z '61 TOOI) BOIBIAI m i EIUBJS sd iBiuipsioui B-I BiniBo is „snsii B330B uud is SOISUŢI mi mdnoioid 3 BUOJ Bsqni i-SJBO sd mpoBiBAUi" 'noisody •joiundaoo IUSIAUI IB IS snsij mi IUSIAUI jndii isoj B iiqo uip mi BS-redEos 'riiBra sj.lop-usi 3 \V UI 'jHUVZVO 3 J B UUSISUI B3 snsii m i -IAIUIU BiuiBOOJ -(ţZ 'SI Pl !ţ) S01SIIJJ Bsiiszsuump BI mpUBş no iBiiBui B-S BO inuraoQ is BO IBUIOOVUI lonuESEd 3oip niiusd 'imniinA Biusiqras sp SJB isipqşUBA3 -3ld BS SIUIU1 }SOJ B 'USJAS BO UTSUBp BO B3 (Oţ. J 3JB0I33J JS I B J B 1 IS BUy .£ Bzsusr)) JISOI 3d ulnosjd snsii mi mdiioioad siss (OIUABldS! UOllimiUUI = JA3) JISOI -WLZ BJ 'VUSUKQ Biisouoiiui js -.(nszsuumQ 3p BJElUEAnOSUiq = JA3) BUBOI BiBjruBU 3UBOUI 3p xunui B msuBp iBumu 'qoisodB SIXUIQ -jIX '9Z BI 'UI3UI03 Bsiqossp BdBoaS BI IIBJIUI nBis uoiu -son JBI 'JSO ui U3şui lop o s s r a u d ii umo B V R IB 1 B U I i-IUBIJBJşOUOOI 'IUB fş 3p 31B.uip J B U B J I B U I po 'llHSlI3HşUBAa U B O J -JOUI ui 3iiz p n snsii mi lUEioSod mdix jruojDZdjog uvoj mjnţuvfs 3 liqo UI BUOJ mi E3ISp3ş SUS 3p Bp 3S vdjdjSvfq UB A inaojBzajog UBOI 130 iBuinu SOBJ misjaid is nszsuumQ BI 3p 31S3 BlJSJOld BO BZBIlU3piA3 3S BUOI •UBOI spranu no liuijs sp 00Z sissd nBp mi BJEIA UIQ SUniSIUI BS BUBUI 3p SUI31 3U SISJBXBUIS (nszsuumQ BI sp tmJiBp ss BUOI IP midEj uud mmuisiisjoad siu rn -3pB0s BZBSZiioqrais 'loira nisjoid siiuip BSUOUIO IB -.BA I~B BIBJ \UVOJ tn\ pini/i 'UE 'A) BABJ10 mBq IJ JB BJUBiBJSU EŢUSIlUsd BOBJ ES IS JOl S\3\ imUBJS 'iSlilpBJl BSjBţBpţ Bdnp 'SIBO uip -dBJ 3p BUIB3S B3p IS-BS IUI1SSI3 şi XES IS (aiiod) .8U .(pqumiod = UAS) BUOI •Hi7Biui3Vuo3-(gosn) BiBpunuuy minuipio BSiEoispuisiui 'i31UBi£ IB BSJ-IX F oiAOpnq mi EOIIJ '•JS :(BiBiuBAnosuiq = UAS) BUBIJOI 'AIISOIIUI s nszsuumQ = JAS) UBOI 1IIA '91 !ş XI "6 *1 m3uio3 (UH 1 01 4) 3 1 B J n O B S J .wqvd un 'S UUIOBOUIS03JABOBJI13JA3 S.soj B ID .(nszsu Bmuii 'BUBţ uip Bmnu BI 3p iru -BqBd smdiqoui I -ranQ mi BiEuyqoui) Buijasoi 'Bjasoi B V X I iBqBd JSSOB '.umu IJ JB nu UBOJ BO liZ C\Z U B 0 X BI 3p SpiUIAUO Sd B.3 UI 'jji p ooi mUB B I 'isnsui is sp BpdBs B(JB0Jş UI 'S3J3 UI I B S 1 1 0 I U 3 0 U 3JţE0 3p niA sp iBmBuuouiui isoj B sudoid BS B3I3J33 B I B O 3Unds 3 U BlilpBJX U B J ţ B q BO IS 0S3ABJşnZ \l UUSSndB 'J30 BI UdBJ .I IBO SlilUOUipB 0 IS (n? '£J piBJM) BSBJBJ 'lBOUUIB 1 S 0 J B JOlIlOOOp I3in I T U B snuEAspB plums mioqrais a .B13UI3mi BIlIp -BJI Bdnp 'IBUBI un sd BO BunBspio* UBOI sd EZBSSUBJUI II Bxopoyo BOiissig Bini -S30B q IU3UI03 (9691 • ! • ) ţnreds ui 'aoriusiu Evunu BI jBiqo nun Bdnp 'UBOJ mi BSBO ui -nsnSnB muypio u i p BSBOIAUO JS -.

iarta-le ca nu stiu ce fac" (Luca 23. 8). Comem. Isaia (evr. Isac si-a dus singur lemnele de jertfa pe muntele Moria. Tipul lui a fost Faraon. Isac e prototipul lui Hristos.tati" (Matei 17. 19).. discipolul lui Policarp şi martir (f 202). multele suferinte şi rabdarea sa pilduitoare. Comem. la 13. sf episcop în Lyon. de aceea i-a primit Avraam inapoi (Evrei 11. precum în adevar a inviat pe Hristos.. pana ce nu s-a pus El singur de bunavoie. 34). SIMBOLICA BIBLJCA şi CREşTINA Irod e tipul şi reprezentantul prigonitorilor de Dumnezeu. VI. 110. E simbolul tiranilor plini de cruzime. defaimat a fost şi nesocotit. Iov a fost privit şi de prototip al sfintilor şi cu deosebire al martirilor. = dusmanit. Hipolyt (gr. Ituvew. Isac s-a lasat sa fie legat şi asezat pe lemnele de jertfa. Desi Isac nu a murit de fapt. fiu iubit al tatalui sau. Isac fusese numai tip. Iacob (5. VIII şi 28. lisus insusi a ingaduit sa fie pironit pe cruce (Isaia 53. = Domnul este mantuirea): eel dintai dintre marii profeti.". V. O traditie relateaza ca multimea ostasilor nu a fost în stare sa-L aseze pe Mantuitorul pe cruce. tatal sau il daduse insa spre moarte. şi a fost jertfit. astfel şi Dumnezeu a dat jertfa pe Fiul Sau iubit şi unul nascut (Romani 8. 7). lisus si-a dus insusi crucea pe muntele Golgota (Filipeni 2. la 22. = laudatoare de Dumnezeu). parinte bisericesc. lisus a iertat pe asupritorii Sai. Isabela (span. Rolul e semnul profe179 . iar în locul lui s-a jertfit un berbec. Precum Isac fusese intai nascut. 3) „ci chipul lui necinstit. VIII. care şi El a fost nedreptatit a suferi şi a rabdat cu resemnare toate batjocurile dupa cum zice profetul Isaia (53. ferastraul şi o ramura verde. Irina: sf. = sfasiat de cai): sfant. 18. martir prin sfasiere cu caii în goanele lui Valerian (ţ 258). Sf. Isac este deci tipul mortii şi al invierii lui lisus. VIII. dar e şi chipul pedepsei lui Dumnezeu. care cu resemnare au suferit chinuri şi moarte pentru credinta Ipolit. rugandu-se: „Doamne. le-a dat toate bunatatile primite de la Tatal în cele 7 Taine şi paine cereasca în Sfanta Euharistie. IX şi 5. 32). tipul lui lisus care s-a jertfit de fapt pentru pacatele noastre. Iov e prototipul Mantuitorului.11) indeamna pe creştini ca în necazurile lor sa priveasca la Iov şi la plinirea lui. Iov (evr. Comem. iar Dumnezeu i-i daduse inapoi ca şi cum i-ar fi inviat din morti. adica la lisus. 5).. de fatarnicie şi al vrajmasilor imparatiei lui Dumnezeu. iar batjocorirea lui Iov din partea sotiei sale şi a prietenilor inchipuie pe Ecce Homo. Iosif a iertat pe fratii sai şi le-a dat belsug de paine. Are ca insigniu rolul de hartie. Dupa dreptatea sa. persecutat) eel drept simbolizeaza neputinta firii omeneşti şi increderea în Dumnezeu. pentru ca Irod a murit de moarte groaznica.. fecioara şi martira în Constantinopol (f 130). care a persecutat pe izraeliteni.

. Iulian (lat Galatia pe Comem. la 31. V. deoarece cu chita de isop se faceau Iuda Iscarioteanul.ca Acela va mantui pe poporul Sau. Ramura verde o are. voios.Comem. la Iuliana: Aurelian. au taiat cedrul cu un ferastrau şi cu cedrul impreuna au taiat şi pe profet (t681i. VIII. ca Dumnezeu. spre a ne fi şi noua pilda tanar. ca persoana istorica Isidor a (gr. lacomia şi ravna dupa castig.9). amintita ade.Hr. inseamna lupta de bunavoie cu vrajmaIulia. e simbolul pamantu. Acest iudaism isi are el şi insusimbolul umilintei. planta orientals. Comem. preot şi teolog erudit în Alexandria (t 404).. adica. Iulian. ii şi Pavel şi luna în care totul se tot ce a incoltit şi se dezvolta al cresterii şi în natura. la 21. rea lui Adam. al (Levitic 23. cum ar fi pastrarea şi cedrul inalt.). respectul legii. caruia i s-a dat dreptul de a judeca şi de a imparti darurile de sus (loan 5. care este chipul mandriei. dintre care mai deosebite sunt: care s-a umilit pe sine. Ispravnicul din parabolele evanghelice este Fiul lui Dumnezeu.a u adulmecat. cu parul rosu. = darul lui Dumnezeu): sf. Prima cu ispitirea simturilor de lacomie (mancare şi bautura). ca un Ispitirea lui Iisus în pustie (Luca 4) barbat urat. XII. riale pentru ceata Apostolilor. sat. aratandu-ne cum sa ne aparam şi noi contra ispitelor. Comem. E infati(Matei 4). acestia insa 1 . = daruita de Dumnezeu): sf. Isidor (gr. Iuliu (lat. stralucitor). adica mantuirea -Egipt (t 380). scaderi. sea în Biblie. în opunere cu raiul. Sinuciderea lui Iuda ne arata ca avea constiinta luand corp omenesc. = mantuitor. Iisus le-a invins pe toate. în schimbari în enteaza şi asup neputincios în ce se dezlantuie larg teren în Pasti se intind frica grindinei ziua lui Aliseu ca acesta sa nu 11 este sarbatoarea se Jine cu nel fiindca în aceasta lui. T aduceau în de grau. Psalmi 50.21). fiindca dansul se ingrijea de cele mateIspas > art. Fiind eel mai mic dintre arbori e ismului. Tipul ispitirii lui Iisus a fost ispitirea protoparintilor în rai. este simbolul curatirii. chiar la rugamintea profetului.". apostolul care stropirile jertfelor („Stropima-vei cu a fost vanzatorul invatatorului Sau. fede urmat. Ferastraul il are ca insigniu.cioara şi martini în Troyes (ţ 270). la 5.. Alt Isidor comem. omenirii („si vei pune numele lui Iisus. la 7.a r fi inghitit un cedru. VII. incepe impart colaci Iisus (evr. a doua corespunde mandriei şi a treia dorintei ochilor (cu senzualitate şi sumetie). liberator) e numele lui Mesia. 22). dupa traditie şi dupa legende. Isop. Sf. Din pricina gustului amar. Iunie: a şi a sasea în consacrata de la senatorn zeita Junona. inchipuie cele trei radacini ale pacatelor. Iulia. Are sarbatori loan Botezatorul Petru şi Pavel numeste luna foarte temut torentiale şi trandafiri. Cele trei feluri de ispitiri 180 . = sul sufletului. lui blestemat de Dumnezeu dupa cade.. Iuda are ca insigniu punga. isopul e chipul chinurilor şi al intruchiparea tuturor sentimentelor iudamortii. ca sa scape de dusmanii ce-i urmareau. Iuliana.VICTOR AG A tiei. pentru ca dupa traditia talmudica pe Isaia 1 . dar are multe pacate şi în acest inteles e şi simbolul lui Iisus. e isop". Matei 1.". Lupta incepe în pustie care. pacatului. fiindca el vorbeste de „floare din radacina lui Iesei. care i-a silit la aceasta cainta Inalfarea Domnului extrema. fecioara în manastirea din Tabena în economia mantuirii şi simbolizeaza lucrarea mesianica. cu deosebire fata de sirile sale bune.

castraveti şi poame dulci SIMBOLICA B1BLICA şi CREşTINA pentru sufietul raposaţilor. Iunie: a zecea luna în anul bisericesc sj a sasea în eel solar.9-10). dupa ce au fost tamaiate şi facute metaniile cuvenite. difc la biserica usturoi. Se aduna flori de sanziene. în natura. ca leacuri contra feluritelor boale de 181 . la 12. IX. martira în goanele lui Aurelian. Iulie. Iunie este luna în c a r e totul se arata în puterea cresterii: t o t ce a incoltit în primavara. Evreii o numeau Tamuz şi aduceau în decursul ei ca jertfa parga de grau. Marina): femeile tin serbare cu nelucrare.15. Biserica apuseana i-a dat numirea de luna ap. care mai intai au sa guste din fructele parguite. apoi se impletesc în cununi pe la porti. care se tine cu nelucrare pentru piatra sj f i i n d c a în aceasta zi seaca radacina grau-lui. Numirea populara este Cireşar. al cresterii şi al libertatii. în 1 1 e s t e sarbatoarea lui Vartolomeu. mai apoi Iulius. fiindca soarele intra în Constelatia Leului. în soare se produc unele schimbari în mersul şi firea lor. Dupa istoricul Meletie. Folclorul ne prezinta sarbatorile populare: la 8 iulie Precupul (Muc. care ii ziceau Quintilis. Iconografia o zugraveste în forma unui leu. sunt pastrate de leac. Numirea a ramas de la romani. ce se dezlantuie. 13). Biserica apuseana o n u m e s t e luna lui Medard (8 iunie). La romani a fost consacrata tineretii. 17 şi 19 Circovii Marinei (sf. ii zice şi luna sfintilor Petru şi Pavel şi luna lui loan. fiindca acum se coc ciresele. De aceea superstitia are larg teren în luna aceasta. la 15 se cinsteste Cirica (sf. creste acum sj se dezvolta. care tocmise calendarul. adica. fiindca soarele intra în Constelatia Racului. Procopie) cand „arde piatra în apa". = luminator): martir în Galatia pe timpul lui Diocletian. la 16. tamaie şi pelin. Iuliana: sf. care se simte neputincios în fata elementelor naturii. ori de la zeita Junona. loan Botezatorul (24) şi sfintii Apostoli P e t r u şi Pavel (29). a şaptea în eel civil. în 9 iunie poporul tine z i u a lui Aliseu. Iconografia zugraveste luna iunie în chipul unui om care coseşte (fan şi grau). incepe sa se coaca. al carui seceris incepea acum (Levitic 23. Joile dupa Pasti se intind şi în luna iunie. A r e sarbatori bisericesti: Nasterea sf. care apoi. ce influenteaza şi asupra omului. în atmosfera.Iulian (lat. Iacob (iulie 25). Are numai o sarbatoare bisericeasca: sf. pe case şi la uşi. tinute de frica grindinei. dupa numele imparatului Iulius Caesar. Numirea populara de Cuptor o are de la caldurile sale caniculare. sfant f o a r t e temut pentru obisnuitele sale ploi torentiale şi caruia ii ofera jertfa de trandafiri. se serbeaza contra grindinei. uscate. Chiric) pentru ferirea de napaste. Deuteronom 16. Hie (I Regi 18-20) la 20 iulie. pe la sfarsitul acestei luni a fost Iisus în partile Cesareii lui Filip (Matei 16. cu care se impodobesc tinerii. E astfel simbolul tineretii. Comem. le pun la icoana Maicii Domnului iar dupa slujba le due acasa. la 5. în 24 se impart colaci. La 29 (Sanpetru) se impart de pomana colaci şi mere dulci. luna a unsprezecea în anul bisericesc. iar în zodiac are racul ca insigniu. urzindu-si numirea de la senatorii tineri (iuniores). pentru ca acesta sa nu sece bobul în spice. care leaga graul. Comem.III.

38). Comem. Hie umbla cu caruta de foe prin cer şi cauta sa trasneasca în diavoli. rizata de huni (t 451). Iustin. din care a rasarit manaceasta zi. iar facand rugaciuni pentru ploaie şi de dupa insusirea de a nu seca niciodata aparare contra boalelor. Iustina (lat. în analogia acestei simbolice se fine la poporul nostru obiceiul de a trage izvorul (v. Izvorul. invioratoare. în decurs de 6 saptamani. iar în 27 se serbeaza Pintilie (Pantelimon). Iustin. Pe mormintele catacombelor sunt infatisate izvoare. sarbatorii ce se tine în multe locuri 19). în 22 sf. VI şi 13.VICTOR AG A copii. Iisus Hristos s-au deschis raposatului izvoare de fericire în ceruri. martir în Roma (ţ 166). V. martir în Sebaste. la 1. Preotii şi credinciosii. 10. luminata. sale. Izvoarele. sa fie invrednicit de apa vietii. art. avand apa buna. Se face pasca şi se rosesc o u a . la 1 şi Tragerea izvorului mai simbolizeaza credinta familialilor ca prin Domnul 16. Dupa inmormantare. tasaceasta zi toate apele sunt sfintite şi toti nit din piatra pustiei Sin. erau în Test. caruia de regula i se dau şi drept): sf. ce izvorasc din rai. Izvorul. Foca este tinut pentru primejdia de foe. se crede ca sf. proas-pata. marti. unde se sfintesc şi se Hristos. e tipul ranelor cei ce beau şi se spala. în Durostor langa Dunare (t 302). Se crede ca în simbolizeaza viata vesnica. iconografia bisericeasca un izvor cu cele 182 . se scalda în Mantuitorului. Insusi Dumnezeu este asemanat cu (Moldova) în Vinerea din Saptamana un izvor de fericire perfects (loan 4. izvorul e inchipuirea renasterii. Iusta. în casa se aprinde tamaie şi lumanarea de Pasti. o fata din casa sau o rudenie cara o cofita de apa în fiecare zi lust. purtand 7.). care se tine şi azi la poporul nostru. simbolizand ca prin meritele Domnului Hristos i s-a deschis raposatului un izvor de noua viata fericita. „apa vietii". în Sambata Sfanta Nascatoare. ca element de viata. vietii" intocmai precum e numita şi care se due apoi maine-zi. se tamaduiesc şi r a m a n tuirea. ca sa piara duhul rau şi sa nu nimereasca trasnetul în casa. fac procesiuni la camp.rea lui Dumnezeu şi de viata vesnica. = eel la un creştin. în ziua de Santilii (20). Hristos e supranumit „izvorul sanatosi. filosof. 4 embleme ale evanghelistilor inseamna puterea datatoare de viata a evangheliei şi se aseamana celor 4 rauri. fratele lui Hie. VI. Iuliu (lat. de induraIustina: sf. a trage e un obicei ramas de la romani. inchipuie ca eel raposat Comem. cuvioasa fecioara. Vechi Izvorul tamaduirii este numirea simbolul fericirii şi al binelui (Isaia 43. scriitor şi pa. Dupa puterea vindecatoare a apei icoana sfanta. daca tuna şi fulgera. IV. la biserica. = luminat): sf. care a nascut pe Tomii. în arhitectura şi în dau de pomana pentru cei morti. Comem. de mila. apa. Tragerea izvorului rinte bisericesc. la 27. pentru trasnete şi se impart colaci şi mere dulci pentru sufletul raposatilor. e un act de elemosina.hainele de pomana.

II duce apoi în fata altarului si-i inchina inaintea Domnului. dupa care lehuza se considera de \ss&mt&. saruta crucea de pe vesmant şi rosteşte rugaciunea anumita. Luca 2.. cu vorba şi cu fapta. dupa rostirea rugaciunii anumite. iasa din casa numai dupa anumite zile şi atunci trebuia sa mearga mai intai la casa Domnului. sa ceara ajutorul lui Dumnezeu şi sa inchine pruncul inaintea Tatalui ceresc. care i-a invrednicit a se imbraca în hainele sfintite spre a sta inaintea tronului dumnezeiesc (altarul) şi a aduce jertfa de multumita. în ritualul rugaciunilor de ziua a 40-a mama cu pruncul se opiesc inaintea uşii bisericii. Sarutarea se face în semn de reverenta şi de multumire (v. pentru o stare de sfintenie.. mai ales a incalcarii de catre duşmani. 2-A.. Deosebite de hainele lumesti de rand şi avandu-si fiecare simbolica sa. spre rasarit. pe care le savarsim: cu gandul." simbolizeaza o cerere pentru curatirea de pacate.. 183 . Vechi a fost icoana unor mari nenorociri. Vechi (Levitic 12.22). care se asemanau cu imblaciul. în unele biserici sunt introdusi baietii şi în altar. preotul face trei inchinaciuni cu semnul crucii.). il preda mamei. nu intra în biserica fiindca mama e inca necurata. lmblatirea în Test.I Imbisericire se numeste introducerea pruncului în biserica la patruzeci de zue dupa naştere. Sarutarea veşmintelor). La imbracarea fiecarui vesmant preotul se inchina. ca sa dea marire. precum a facut şi batranul Simion din evanghelie cu pruncul Iisus si. Imbracarea la liturghie este a doua parte a proscomidiei (v. il binecuvanteaza şi cu insemnarea crucii rosteste: „lmbisericeste-se robul N. putea sa. inchipuind multumirea fata de Dumnezeu. asupra careia inca se rosteste rugaciunea de curatire. Sunt astfel şi aducatoare aminte ca acum preotul are sa lepede orice grija lumeasca şi sa fie indreptat cu trup. cu suflet numai spre slujba sa sfanta. Obiceiul a trecut din Test. Inainte de imbracare. Cele trei insemnari cu semnul crucii asupra vesmantului cu rostirea „Dumnezeule curateşte-ma. art.". Preotul ia pruncul în brate. art. veşmintele liturgice şi imbracarea lor este o pregatire şi o autorizare pentru o lucrare deosebita.

preotul liturghisitor. respectiv crucea de pe el. astfel e imbracat şi mortul în haina alba. Impreunarea chipurilor. art. care unire se indeplineste în Sfanta Cuminecare. ia partea IC. dupa ce a frant agnetul. Peste apa. în haina simbolica. 34). la imbracare preotul saruta fiecare vesmant. inainte de amestecare. inaltarea sflntei cruci (Ziua crucii): sarbatoare imparateasca la 14 septembrie intra amintirea evenimentului aflarii 184 . ce se revarsa asupra oamenilor prin actele sfinte savarsite de catre preotii imbracati în odajdiile sfmte.. în semn de multumire pentru aceste daruri. impungerea coastei Mantuitorului este antitipul zidirii Evei. mai inseamna şi unirea lui Hristos cu credinciosii. Din coasta noului Adam. inseamna nevinovatia.. mireasa lui Hristos.VICTOR AG A imbracarea mortului în haine curate şi spalarea lui cu apa calda inseamna: curatia sufleteasca. a iesit Eva adevarata. la judecata mare. Mai simboUzeaza ingrijirea şi darurile lui Dumnezeu. are sa dea seama şi de faptele serviciului sau. Prin aceasta coasta ni s-a deschis poarta vietU precum prin poarta corabiei lui Noe a intrat tot ce nu fusese menit sa se prapadeasca. Precum a fost infasurat corpul Domnului Hristos în giulgiuri albe. tot el plineste şi impreunarea corpului cu sangele lui Iisus. Imbracarea pruncului cu camasa alba. face cu ea deasupra potirului semnul crucii şi o pune în potir zicand: „plinirea potirului credint. adica biserica. simbolizand ca impreunarea aceasta este rodul mortii de pe cruce a Domnului Hristos. protoparintelui nostra sufletesc. imbracarea preotului în vesmintele preotesti liturgice inchipuie darul şi puterea de a savarşi cele sfmte. Impreunarea chipurilor. precum şi alegerea lui deosebita prin sfmtirea preotiei. respectiv acoperirea lui cu o bucata de panza alba numita crijma . de stiharul ce-i purtau catehumenii în decurs de 8 zile dupa botez în timpurile primare creştine. impreunarea sfanta v. se face semnul crucii. spre a inchipui credinta şi dorinta ca raposatul sa se infatiseze nevinovat în fata dreptului Judecator. Impreunarea (amestecarea) chipurilor (impreunarea sfanta). inchipuind ca raposatul. ce o primeste pruncul în taina sfantului botez. Inainte de impartasire. Peste acest vesmant i se dau şi hainele starii sale civile. Actul simboUzeaza ca precum Duhul Sfant a prefacut painea şi vinul în corpul şi sangele Domnului. impungerea agnetului la semnul IC al prosforei simboUzeaza impungerea coastei Mantuitorului de catre sutasul roman Longhin („si unul din ostasi." loan 19.ei Sfantului Duh". E totodata şi aducere aminte de haina alba. se infatiseze în fata lui Dumnezeu. nu numai de cele ale sale proprii ca om particular.dupa afundarea lui în apa botezului -. ce simboUzeaza haina dreptilor şi curatia sufleteasca. adica a apei cu vinul. Creştinii erei primare se inmormantau numai în stihar alb. cu care raposatul trebuie sa.

unde Domnul s-a inaltat în fata lor la ceruri. inaltarea Domnului (Ascensio Domini.în cele trei zile premergatoare. spre a revarsa darul sfintei cruci asupra lor. 3). dupa obiceiul vechilor creştini. martiri ai neamului şi totodata şi ai bisericii. Precum biserica a randuit sarbatori pentru glorificarea sfintilor sai mucenici.". Elena la 326. Prin inaltarea sa. sau zilele crucii -pureed la sfanta impartasire. Preotii sfintesc casele creştinilor în aceasta zi. astfel şi eroii. semne ale vietii lor nepieritoare în amintirea urmasilor. s-au inaltat în marirea cuvenita. face procesiuni solemne. Ispas): sarbatoare imparateasca în joia saptamanii a sasea. se fac procesiuni solemne. fiindca credincioşii. preotul ridica crucea spre toate regiunile. a dus-o pe umerii sai de pe Golgota la lerusalim. precum inseamna şi momentul cand imparatul Heracliu. s-a inaltat intru marire. Caci precum Mantuitorul. Aceasta impodobire inchipuie frumsetea noului lerusalim. La Utrenie preotul scoate din altar crucea portativa. ce ni s-a deschis şi e un indemn ca şi creştinii sa-şi infrumuseteze sufletele lor cu fapte bune. la 40 de zile dupa Pasti. dupa desavarsirea operei Sale de mantuire. aprinzandu-se candele şi lumanari. se sting lumanarile de Pasti care inchipuiau pe Mantuitorul inviat şi iarasi pe pamant prezent şi care ardeau necontenit pana aci pe prestol. Spre a inalta decorul serbarii şi a-i da insemnatatea cuvenita. biserica universala. din central comunei ori din fata bisericii. unde Mantuitorul. la nemurirea din ceruri. Dupa razboiul mondial (1914-1918) biserica noastra a decretat sarbatoarea aceasta de „ziua eroilor". în joia inaltarii. Biserica latina o numeste Joia cuminecarii. impodobita cu mirt ori cu busuioc. La vecernia de jnţercuri-seara. se savarseste slujba parastasului şi se acopar mormintele eroilor cu flori. Scoaterea crucii şi ridicarea ei în mijlo-'oA \wsencii inchipuie aflarea ei şi ridicarea de catre patriarhul Ierusalimului.. 185 . descult şi cu capul descoperit. Mantuitorul ne-a deschis usa cerului şi ne-a pregatit loc de fericire (loan 14. ca simboale. simbolizand conductul Apostolilor. E zi de post pentru cinstirea mortii Domnului pe cruce. prin inaltarea Sa. numite zilele procesiunilor. sfantul epitaf se ia de pe altar în semn ca Iisus se inalta la ceruri. a pregatit loc celor ce vreau sa se mantuiasca. care sa-i faca vrednici de cer. cu pomenirea solemna a eroilor cazuti pentru intregirea neamului. insemnatatea sarbatorii se manifests prin fastul ceremonialului şi prin SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA impodobirea bisericii cu verdeata. care au mers impreuna cu Mantuitorul la Vitania. în biserica apuseana. o pune pe tetrapod spre a o vedea toti şi a o saruta. desavarşindu-si cea mai suprema jertfa a iubirii creştine. cand se raspica la citirea evangheliei: „si s-a inaltat.. dupa pregatirea demna . asa natiunea a statorit zile de pomenire şi glorificare pentru eroii sai. precum şi intru amintirea aducerii lemnului la anul 628 de catre imparatul Heracliu la lerusalim. inchipuie desavarsirea mantuirii şi a impacarii omului cu Dumnezeu. De aceea la monumentul lor din cimitire.lemnului crucii de catre sf. inchipuind ca puterea crucii sfinteste toate marginile pamantului. spre a o vedea tot poporul care fusese de fata la aflarea ei. Inainte de a o aseza pe tetrapod.

Vechi isi descaltau sandalele la intrarea în templu. la care vor curge popoarele" (Miheia 4. exclama „sa luam aminte sfmtele.. Inceputul chipului ingeresc v. inainte de sfanta cuminecare. pamantesc. lisus se roaga pe inaltime. Evreii în Test." simbolizand umilinta şi frica de a se atinge de sfantul corp al Domnului. art. ingeri) al celor noua cete. inseamna a fi facut un lucru zadarnic (Matei 10. cu za de metal. Daca vrea cineva sa stea de fata inaintea lui Dumnezeu. Obiceiul acesta a fost şi la evrei (Ebal. pentru ca ne-a deschis usile imparatiei ceresti.. ingroparea şi invierea lui lisus. Cadelnita. Incaltamintea mai inchipuie şi corpul omenesc. De aceea şi pe sfinti ii infatiseaza iconografia desculti.. trebuie sa se dezbare de corp. Toate popoarele zidesc altarele şi bisericile pe inaltimi. de cate ori preotul deschide usile imparatesti. Inchinarea credin- 186 .3). a caror deschidere este simbolizata prin deschiderea usilor mari ale altarului. zidite pe piatra tare a credintei. Cei din apropierea lui Dumnezeu nu mai au lipsa de incaltaminte (Exod 3. corpul omului inc a are în sine tot felul de pofte dobitocesti. A-si scutura praful de pe picioare.". Incaltamintea mai inseamna scut şi aparare (Luca 15). adica sa lepede tot ce are corporal. Inaltimile simbolizeaza cerul. incinsi cu brane de aur şi ţinand în mana sabie ori sulita. cand preotul. ele apar ca „cetate deasupra muntelui. inseamna ca ne inchinam în fata Mantuitorului Hristos. a rupe orice legatura cu cineva. Incaltamintele sunt şi simbolul puterii şi al stapanirii.VICTOR AG A inaltarea sfanta. Cu corpul se mai aseamana şi prin faptul ca se confectioneaza din pielea dobitoacelor. cu insemnarea sfintei cruci şi cu rugaciunea vamesului: „curateste-ma Doamne. crezandu-se aci mai aproape de Dumnezeu. a Ierusalimului sfant ce pogoara din cer (Apocalipsa21. în care troneaza Dumnezeu inconţurat de sfintii sai ingeri. 5). Sunt infatisati cu imbracaminte de ostasi. cu coifuri în cap. sa se lepede de tot ce este trupesc. Precum incaltamintea acopera piciorul. spre a nu se mai intoarce omul pe calea ratacirilor şi sa nu mai poata fi ispitit de nimic. arhangheli. 14). Dumnezeu porunceste lui Moise (Exod 3. iar creştinii cei dintai inmormantau mortii fara incaltaminte. asa corpul acopera sufletul.. Inchinarea ce o fac creştinii. Incepatoriile: ingeri din ordinul al treilea (incepatorii.) şi a trecut şi la creştini.. Bisericile pe loc mai inalt sunt simbolul bisericii spirituale. Ele mai inseamna şi taria ce a dat-o Hristos creştinilor de a calca peste serpi şi scorpii (Psalmi 90. Incensator v. 2). 2) şi ca inchipuire a cetatii ceresti.. art. în semn de multumire sincera. incaltamintea este simbolul omului pelegrin pe pamant. inchipuie moartea. Inainte de inaltarea sfanta preotul face trei inchinaciuni. adica inaltarea sfantului agnet la liturghie. 5) sa se descalte. iar popoarele orientale (mahomedanii etc. Chipul ingeresc eel mic.) şi azi se descalta la intrarea în moschee. Sion.

. Tot aceasta inchinare o face dupa sarutarea icoanei de pe tetrapod la intrarea în biserica. iar inchinarea capului.. cercul facut prin inconţurare insemnand nemarginirea. Inchinarea reciproca a credincioşilor cu ocazia sarutarii icoanei sfinte şi la miruire în ziua de Pasti e semnul impacarii şi al dragostei creştinesti.. cu sine insusi şi cu toata lumea şi se plineste conform cuvintelor: „cand aduci darul tau la altar. impacarea cu toti oamenii. cu ocazia sfintirii ei. Inchinarea reciproca este inchinarea ce o face creştinul cand intra in SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA biserica şi se inchina în dreapta şi spre stanga catre credinciosii prezenti. Inchinarea reciproca simbolizeaza inchinarea pacii. Inchinarea capului la rugaciune simbolizeaza sentimentele de umilinta pf de pietate fata de Dumnezeu. carora şi noi avem sa le urmam intru toate. cu cantarea „Isaia dantu187 .ciosjlor în fata sfintei Evanghelii la intrarea cea mica şi la tetrapod simbolizeaza ca ne inchinam lui Dumnezeu insusi şi ii aducem muljumire pentru invataturile fmpartasite în sfanta Evanghelie. la serviciul botezului. precum şi transportarea cu procesiune a sfintelor moaste simbolizeaza ca biserica este intemeiata pe piatra cea tare care este Hristos. indatinata în vechimea creştina şi este semnul vazut al dragostei creştine. Intrarea cea mare. este inconţurata de sfintele Lui invataturi.". în semn ca El are „nume. Incredintare v. Inchinarea e semnul de adanca reverenta şi multumire catre Dumnezeu. Logodna. Inchinarea corpului o facem la auzirea şi la rostirea numelui lui Iisus. Inchinarea pruncului v. cand se canta „Inconţurati popoarelor Sionul. ce s-a indatinat în vechimea creştina. Este o reminiscenta a sarutarii pacii. inconţurarea mare v.. vesnicia. Inconţurarea mesei de trei ori la cununie. art. art. în care a intrat acum. caruia toata suflarea are sa se piece". ca sj catre eel mai mare binefacator al nostru. art. Inconţurarea bisericii. Se face intru memoria mortii şi a invierii Domnului şi este reminiscenta a sarutarii sfinte a pacii. ce trebuie sa o facem la fiecare insemnare a noastra cu semnul crucii. vechea sarutare a pacii.32). inchipuie fagaduinta celui botezat de a tine nestirbita legea creştineasca. Otratire. precum şi la sarutarea evangheliei şi cu ocazia miruirii. ale Apostolilor şi evanghelistilor şi este sfintita cu sangele lui Hristos şi al martirilor sai. Inconţurarea de trei ori în jurul analogului şi a colimvitrei. Se manifests în actele publice şi private. simbolizeaza umilinta şi veneratie fata de patimile Domnului şi ne inspira ravna de a urma acelor sfinte patimi. în cultul intern şi extern." (Matei 5.

Intrarea preotului în altar şi cadirea inseamna inaltarea şi norul în care a fost invaluit Iisus la inaltarea Sa la ceruri. fiindca ea inseamna recunostinta cea mai inalta şi pocainta sincera.Diaconul ingenuncheaza numai cu un picior la hirotonie. Sfesnicul purtat inaintea preotului inchipuie pe loan Botezatorul („sfesnicul luminii"). oprirea preotului în fata usilor mari inseamna predicarea şi umilirea lui Iisus. de catre preot. Iesirea din altar inchipuie naştere minunata şi aratarea în public a lui Iisus. Ingeri (gr. respectiv sederea episcopului pontificant pe scaunul de sus. pentru ca cercul facut la mconţurare inchipuie vesnicia. asa nadejdea reintrarii am primit-o prin al doilea Adam iarasi la rasarit. art. Apostolii. Inconţurarea mica v. trimisi) sunt fiinte personale.VICTOR AG A ieste. Stefan (Faptele Apostolilor 7. spirituale.. Inconţurarea la vecernie ce o face preotul prin usa de miazanoapte a altarului. = soli. Ingenuncheaza magii. 60). Precum Adam a fost scos din raiul rasaritului. create . Inconţurarea prestolului la cantarea trisaghionului de la liturghie şi binecuvantarea scaunului de sus. 13). inchipuind ca primeste numai prima treapta ierarhica. II Paralipomena 6. simbolizand dubla misiune a sa: de a invata şi de a savarsi cele sfinte şi ca semn ca primeste a doua treapta ierarhica principals. în timp de cainta şi calamitati generale. 54. preotul ingenuncheaza cu ambele picioare. Ingenuncherea (genuflexio) la rugaciune e simbolul omagiului intern. inseamna venirea Mantuitorului pe pamant. prin care ne-a adus de la intunericul (simbolizat prin usa de la apus) vietii la lumina nespusa a raiului. Intrarea mica. al supunerii şi al evlaviei fata de Dumnezeu.".. inchipuie ca Iisus vine ca imparat sa şada pe scaunul Imparatiei sale. simbolizand totala supunere în fata lui Dumnezeu. . Iisus în gradina Ghetsimani. dupa ce a deschis uşile imparatesti. inseamna puterea şi datoria lor de a supraveghea turma credinciosilor. Sf Hrisostom zice: „Iisus a fost pus pe cruce cu fata spre apus. simbolizata prin plecarea capului preotului. vestitori. pe care ni-i inchipuim tot la rasarit. ingenuncherea se face cu ambii genunchi deodata. Oprirea preotului în dosul prestolului si. A fost în uz şi la evrei (I Regi 8. a carui deschidere e simbolizata prin uşile imparatesti deschise. Indreptarea corpului spre rasarit la rugaciune e traditie apostolica şi simbolizeaza mdreptarea spre Hristos „rasaritul eel de sus" şi privirea spre rai. 188 Incununarea mirilor este semnul onorarii şi al remunerarii pentru pastrarea curatiei sufletesti şi a fecioriei lor. O facem cu deosebire în timpul postului. iar spre a-i putea privi în fata creştinii trebuie sa se intoarca spre rasarit". inseamna bucuria sufleteasca ce o simte biserica pentru impartasirea acestei sfinte taine a cununiei şi simbolizeaza ca cei casatoriti niciodata nu vor strica legatura aceasta sfanta. nemarginirea iubirii lor conţugale.

ori tine în mana dreapta cantarul dreptatii. la ortodocsi. ii vedem infatisati în tunice şi fara aripi. ingeri) al celor 9 cete. 15. Pe vechile sicrie ii gasim adesea ca niste genii antice. Adeseori ni se prezinta ingerii numai în forma unui cap inaripat.. nu imbatranesc. fara haine. ori sunt infatisati cum vestesc cu trambitele judecata din urma. al pacii si 189 . abia de la secolul XVI incoace iau şi chip de femeie. sluţindu-ne cu indemnul de a lupta şi noi intocmai ca şi danşii în contra raului. Sunt imbracati în stihare albe (loan 20. cete. legiuni. Scaunele (Troni). 21). Serafimii. iar mai tarziu.ita impartiti în 9 cete. mai adesea fara organe genitale spre a simboliza nevinovatia. 9. Vechi şi în iconografia creştina cu corp omenesc şi aproape tot în chip de barbati. Domniile (Princigates). Puterile (Potestates).. Crinul buneivestiri il are Gavriil. Ingeri (Angeli). în Test. Mai adesea ii intalnim ca tineri. adica în haina nevinovatiei. Harfa şi cadelnita in mana unor mgen mseamna ca dansii preamaresc pe Dumnezeu cu muzica şi cu cantari şi inalta laude şi rugaciuni de mijlocire catre Cel Inalt. iar în mana cu atributul misiunii lor. ramanand statornici în credinta şi ascultare şi aplecati vointei divine. 35). curatia lor sufleteasca şi starea lor fara de pacat.SIMBOLICA BIBLICA £7 CREşTINA de Dumnezeu mai inainte de celelalte fapturi (Iov 38. imateriali. ingerii sunt infatişati în Test. Biserica noastra are aşezata intru venerarea lor sarbatoare „Soborul mai marilor voievozi" (8 noiembrie). Ei sunt chipul blandetii. 12. Ingerii sunt infatisati cu aripi (Daniel 8. Ingerii cei buni sunt simbolul ascultarii catre Dumnezeu. Aceste 9 cete sunt concentrate în 3 trepte sau clase. al adorarii şi al supunerii fata de Dansul. stau în armonie desavars. arhangheli. Incepatoriile (Virtutes). 30). inchipuind ca ei nu sunt supusi timpului. sunt spirite sluţitoare lui Dumnezeu şi aparatorii oamenilor (Evrei 1. al ascultarii. aparifiile lor în lume sunt aproape numai în aceasta forma. Rafail are ca insigniu pestele şi toiagul. Clasa II. Faptele Apostolilor 10. Prin impartasirea cu sfantul botez. Din aceste consideratii a izvorat cultul ingerilor şi chemarea lor ca mijlocitori catre Dumnezeu.) şi se impart în mai multe categorii dupa slujba ce li s-a dat. ci traiesc vesnic. Arhangheli.7). fiecare treapta avand cate 3 cete. Ingeri. sunt simbolul staruintei în bine şi în lupta contra Satanei şi a ispitelor (Romani 8. au insa cunoştinta şi vointa libere. precum ni-i prezinta Dionisie Areopagitul: Clasa I. fiindca dansii sunt cursorii cerului şi indeplinesc cu iuteala voia lui Dumnezeu. care sa-i insoteasca pana la sfarsitul vietii. uneori chiar şi cu chip de amoreti. în special se numesc ingerii din ordinul al 3-lea (incepatorii. Numarul ingerilor este foarte mare (mii de mii. fiecare creştin se invredniceste sa primeasca un inger pazitor. Pe Mihail il vedem cu sabia de foe în mana ca luptator contra diavolului. Vechi şi Nou ii intalnim la toate momentele mai insemnate. Heruvimii. Alti ingeri poarta stalpari de maslin. 14). ori sunt infatisati ca niste copii mici. iar biserica latina are 5 sarbatori ale ingerilor. insemnand prin aceasta ca dansii sunt fara de corp. al caror sediu se crede a fi în creieri. Clasa III. Stapaniile (Dominationes). incinşi cu brau şi purtand orar.

mai negri. a carui rautate ni se arata prin caderea lor din fericirea vesnica şi prin aruncarea lor în iad. ori de mana cu un copil. al mandriei şi al increderii de sine. Transformarea aceasta în cadere e simbolul pacatuirii şi al treptelor de decadere morala. Iconografia ni-i prezinta ca pe ingerul lui Tobie. Sunt chipul semetiei. alunecand tot mai în jos pana la iad. adica al celor mai detestabile pacate. dar. pe masura ce se pogoara în jos. care i-au şi razvratit în contra ziditorului şi în urma carora au pierdut ajutorul şi gratia dumnezeiasca.". art. i se spala corpul cu apa calduta inchipuind curatia sufleteasca. Inmormantarea. Inmormantarea (inhumarea. 19) „pamant esti. cu care adormitul are sa se prezinte în fata lui Dumnezeu. care-i indeamna pe om numai spre bine şi il pazeste pana ce acesta se arata vrednic de tovarasia lui sfanta. Ingroparea v. cum a iesit şi Mantuitorul şi sa se infatiseze inaintea dreptului Judecator. ca vestitori ai pacii şi ai dreptatii. 18). isi pierd frumseta şi lumina. ca dreptului Judecator..VICTOR AG A al frumusetii. Ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Inmormantarea creştina. incat spre mijlocul vazduhului se prefac în chipurile dracilor. rostite catre Adam (Geneza 3. La moarte. trebuie sa fie ingropati în pamant. dupa pilda Mantuitorului. sfintit. Creştinii. La evrei inmormantarea a fost indatorata prin lege pentru a da pamantului ce este din pamant. caci el este biserica Sfantului Duh şi are sa iasa odata din pamant. ni-i infatiseaza iconografia în chipul unor tineri invesmantati cu stihare luminoase şi lungi. neatins şi netulburat. devin tot mai urati. de aceea inmormantarile au sa se faca în cimitire sfintite de Episcop şi corpurile sa fie asezate aci spre odihna. ii vedem cu aripi şi zburand. Dupa ce creştinul a murit. pentru ca în cer nu are loc pacatul. pe care-i apara de prapastie. Ingerii cei rai sunt simbolul pacatului. Iconografia ne infatiseaza caderea ingerilor rai astfel: în cer şi aproape de cer ei au inca forma de ingeri. Biserica latina i-a inchinat o sarbatoare în prima Duminica din septembrie. caderea lor din cer simbolizeaza pedeapsa pacatului (Proverbe 16. prin toate actele sale de cult.. Corpul trebuie sa-i cinstim şi dupa moarte. Inger pazitor se numeste ingerul eel bun. Inmormantarea. ingerul pazitor primeste sufletul si-1 petrece în calea spre cer. frumosi la chip. au în mana o ramura de finic ori cate o sabie. care de la primirea sfantului botez este tovarasul nevazut şi nedespartit al creştinului. pana la a doua venire. mai intunecati. art. dupa cuvintele lui Dumnezeu. ingroparea) o fac popoarele din convingerea ca prin aratarea acestui ultim semn de iubire se mangaie sufletul celui raposat. Cand omul calca pragul pacatului. unde sa aştepte invierea corpurilor lor. I se ung toate 190 . ne prezinta un sir de simboale. ingerul se departeaza. Inhumarea v. spre a inchipui veneratia ce le-o dam ingerilor şi legatura ce o avem cu ingerul pazitor. în loc linistit. ca ascultatori grabnici şi vrednici ai poruncilor de sus.

ce se rostesc cu gura şi toate jjoftele ce se starnesc cu mijlocirea ochilor. sunt mijloace de platire a vamilor vazduhului. ca simbol de sfintire a corpului şi spre a inchipui dorinta ca sufletul lui sa se poata infatisa sfinţit. iar icoana (la preoti evanghelia. care trecea sufletele peste raul infernului. ce sa se pogoare asupra raposatului. la amiaza şi seara) în decurs de 3 zile inseamna glasul de chemare la rugaciune pentru eel adormit şi totodata serveşte ca un memento ca toti vom avea sa urmam o data aceeasi cale. ingerii vor chema pe toti cei din morminte la judecata cea din urma. mtr-un sicriu (racla). e imbracat cu ornate şi cu sfantul aer pe fata.Cadavrul imbracat astfel este uţeiaA. care simbolizeaza haina dreptilor. şi aceasta datina s-a transplantat de la romani.Clopotele şi sunarea lor de cate trei ori (dimineata. în multe parti bradul.) puse pe piept inchipuie trecerea din lumea intunericului la lumina vietii. Inchiderea gurii sj a ochilor de catre familiali indica deşertaciunea lumii acesteia. II mibracam apoi în vesmintele de uniforma ale starii sale. Precum a fost infaşurat corpul Domnului cu giulgiu de in. care în acest scop intrebuintau chiparosul. I se pune pe zabranic. -Praporul ori steagul negra (la copii albastru). urzit de la romani sj de la evrei. la invierea de obşte. art. obiceiul a ramas de la romani. tot aşa şi cei pusi în lumanarile ce se impart de pomana la morminte. -Trei lumanari şi statul (toiagul v. adica în lumanarea muribundului. adica spre raiul de fericire. cu privirea spre rasarit. -Monedele (banii) puse în gura ori în crucea de ceara a mortului. cu care odinioara. astfel corpul creştinului este imbracat în haina alba. intr-o camasa alba. inchipuie durere mare.Crucea de ceara în mana adormitului în Domnul SIMBOLICA BIBLICA ş1CREQTINA (la preoti cruce de metal) inseamna steagul de biruinta al credintei. . pe acoperitorul fetii. pe piept inseamna ca raposatul cere iertare de la toti şi ii roaga sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu. . în crucea Lui şi se afla şi acum sub sfantul ei scut.incheieturile cu ulei (simbolul indurarii de sus) ca seran de indurare a lui Dumnezeu. curatia sufleteasca primita o data cu botezul (creştinii cei vechi ingropau mortii lor numai în singura aceasta haina). care puneau bani în sicrie pentru luntrasul Charon. cu fata în sus. Privegherile la 191 . o cruciulita de lemn spre a inchipui ca eel raposat a crezut în Hristos. . Panza (zabranicul) alba de pe fata inchipuie haina nevinovatiei ce a primit-o în botez. semn ca a fost propovaduitor al acesteia) pe piept simbolizeaza ca raposatul a fost venerator al sfintilor şi nadajduitor în ajutorul lor. -Bocetul. care ni-i inchipuim la rasarit. precum şi cantecul zorilor. . tragerea clopotelor mai inchipuie şi trambita ingereasca. inchipuind prin aceasta ca la judecata are sa dea seama şi de faptele slujbei sale avute (Preotul de ex. în care a vietuit raposatul.Mortul este apoi stropit mereu cu agheasma de catre familiali şi de catre ceilalti cresjini. intra imparatia Domnului Hristos. inaintea casei mortuare indica cazul de moarte la acea casa. precum şi banii infipti în lumanarea de mana. în semn ca a fost serv al lui Hristos şi liturghisitor). în curatie sufleteasca la inalta judecata cereasca. -Punerea mainilor cruris. cu moartea deodata pier toate vorbele.

-Sigilarea sicriului (apaos) o indeplineste preotul stropind corpul cu vin. .VICTOR AG A casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei. pentru ca raposatul a sfarsit lupta vietii pamantesti şi se apropie acum de vesnica lumina cereasca.Sarutarea mortului de catre familiali şi rudenii. . iar descoperirea capetelor celor ce-i petrec în calea din urma inchipuie cinstea deosebita.Convoiul mortuar inseamna 192 ultimul onor ce i se da celui adormit. Crucea este purtata în fruntea convoiului insemnand ca crucea este izvorul invierii noastre şi ca raposatul. prin botez. . Praporii bisericii purtati la ingropaciune simbolizeaza ca raposatul a fost membra al bisericii lui Hristos. ostas al credintei creştine şi acum trece în lumea duhurilor sub scutul steagului de biruinta al acestei credinte. tot iarasi prin biserica paseste pragul intra imparatia cereasca a lui Dumnezeu. 4).Muzica instrumental. prin locurile pe unde umblase în viata sa. intocmai cum şi David a cerut iertare prin cuvintele de mai sus din psalm.. Trisaghionul (Sfinte Dumnezeule) se canta pe tot drumul. si-a purtat crucea vietii şi a stat sub ocrotirea ei. pompa. Biserica savarseste la casa mortuara panahida mica. Evanghelie (stalp) spre inchipuire ca adormitul creştin a vietuit conform acestor invataturi sfmte. obicei roman. ca un creştin adevarat. face citiri din Apostol. . ! doliu şi durere mare. precum i-a condus pe creştinul respectiv în biserica. cand creştinii cu preotii se adunau la casa mortuara şi faceau ragaciuni toata noaptea. precum şi pacea la care acesta a ajuns acum. Starile (opriri. în preajma inmormantarii se impart tuturor celor prezenti lumanari ori faclii. precum şi cererea de iertare pentru pacat pe seama celui raposat. ţ precum acest creştin prin biserica a intrat ţ în imparatia pamanteasca a lui Dumnezeu.8)." (Psalmi 50. în chipul crucii şi cu rostirea cuvintelor psalmistului: „Stropima-vei cu isop. Acesta este şi rostul ducerii în biserica a mortului. aratata în extern fata de raposatul. care intoneaza necontenit aceasta cantare în ceruri.. simbolizeaza iubirea fata de eel raposat. la odihna vesnica. stalpi) la raspantiile strazilor şi drumurilor se fac spre inchipuirea ca raposatul se mai opreste acum pentru ultima oara.Preotul paseste în fruntea convoiului inaintea sicriului spre a simboliza ca. cu agheasma ori cu ulei.A treia zi. iar citirea psalmilor de umilinta simbolizeaza cererea indurarii de sus pe seama celui raposat şi sunt o mangaiere pentru familiali. cu corpul. . iarasi prin biserica şi prin mijlocirea ei. raposatul în biserica cea cereasca. care se poarta aprinse la convoiul de ingropaciune şi care simbolizeaza lumanarile intrebuintate de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului şi sunt semne de bucurie. .în biserica se . spre insemnarea ca raposatul a adormit în nadejdea de a ajunge în ceata ingerilor. Ducerea în biserica inseamna dorinta de a fi primit . -Tamaia şi cadirea simbolizeaza miresmele de la mormantul lui Iisus Hristos. mai inchipuie apoi bunamireasma virtutilor adormitului şi sunt totodata şi simbol al rugaciunilor inaltate pentru sufletul acestuia (Apocalipsa 8. Sigilarea simbolizeaza sfmtirea şi curatirea corpului. asa il conduce acum.! la conductul de ingropare este reminiscenta de datina romana şi ebraica şi inseamna o deosebita onorare.

Se mai sigileaza mormantul şi în semn de avertizare ca mortul sa nu fie scos de acolo pana la a doua venire. care la ingropare inca rosteau „sit tibi terra levis" precum şi de la evrei. picioarele spre rasarit. taind de fiecare parte un semn.. Cantarea despartirii şi sarutarea cea din urma. cum a stat în viata sa la rugaciune." este o aducere aminte de raspicarea Creatorului catre protoparinti: „pamant esti şi în pamant te vei intoarce" şi inseamna ca toti suntem acelasi pamant şi ne vom intoarce intrinsul.. de catre neamuri şi de catre insotitorii convoiului. pana ce sicriul cu mortul este în biserica. Corpul cu sicriul e asezat în mijlocul naosului barbatilor. Dumnezeu sa-i ierte. iar liturghie deplina i se face. Apostolul şi Evanghelia se citesc pentru ca ele ne dau invataturi doveditoare asupra invierii corpurilor şi sunt o recunoastere ca raposatul a crezut în aceste sfinte invataturi. La morminti preotul arunca în groapa. apostoli şi rugaciuni mai multe. se cuvine sa stea cu privirea tot spre rasarit. pana la judecata din urma. Rugaciunea de dezlegare (iertaciunile) inseamna rugaciunea şi mijlocirea bisericii pentru iertarea pacatelor celui adormit. Turnarea în groapa a untului de lemn din candela simbolizeaza ca raposatul a fost Tntarit în faptele sale virtuoase cu untul de lemn.Pamantul (tarana) aruncata în groapa de catre preot. care o adusese neincetat în viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA sa de preot şi în aceasta casa a lui Dumnezeu. peste sicriu. inchipuind ca în viata sa creştinul raposat a crezut în Sfanta Treime. fie-i tarana usoara.. spre a simboliza adevarul ca pamant şi cenusa suntem (Geneza 3. care aruncau 193 . respectiv de fiecare parte. 27). insemnand cu el în cele patru parti ale gropii. . farana aruncata de preot şi cuvintele rostite inseamna egalitatea deplina în mormant şi datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. tarana ridicata cu harletul. ori şi a icoanei hramului asezate pe sicriu sau pe tetrapod.. o forma a crucii lui Andrei (X). sunt simbolul ultimului ramas bun. Cantarea „!n veci pomenirea. spre a inchipui ca preotul decedat sa mai asiste şi acum." (Psalmi 23. Canonul mortilor inchipuie rugaciunea de umi/infa şi este un indemn de a ne inalta din lumea desertaciunilor spre lumea fericirii ceresti.. pentru ultima oara. la copii: „A1 Domnului este pamantul. şi rostind. la ultimele rugaciuni. Sigilarea gropii). art. cu rostirea de „in veci pomenirea lui.canta Catisma în trei stari. 1) iar la cei mari: „Pecetluieste-se groapa" (v. . exprimand prin acestea demnitatea lui mai mare în rerarfu'a creştinatatii şi ca dansul a fost sluţitor vrednic al lui Dumnezeu. Obiceiul a ramas de la romani. aruncand în groapa de fiecare data. mai inchipuie şi o rugaciune catre Cei de sus pentru iertarea pacatelor şi pentru odihna usoara a celui adormit. adica sarutarea crucii. Sigilarea gropii o face preotul cu harletul (lopata). la jertfa nesangeroasa.Troparele Tnvierii inseamna credinta în invierea corpurilor. adica cu puterea Duhului Sfant.." este un indemn şi o provocare ca cei ramasi sa-si aduca pururea aminte şi sa se roage pentru eel raposat. La inmormantarea preotilor se citesc evanghelii. cu fata spre rasarit (adica capul spre apus. carbunii şi cenusa din cadelnita. spre altar) ca o simbolizare ca adormitul este în drumul sau spre raiul care ni-i inchipuim la rasarit şi ca acum.

iar dulceata de miere. data în trei zile dupaolalta la mormant (obicei roman şi evreiesc în Test. Crucea pe mormant. Jelirea. Dupa xnmormantare. asupra pacatelor. de zahar. pe mormant ori se agata de cruce. petrecatorilor şi rudeniilor. vamesi. care a purtat sarcina vietii sale. care considerau cadavrul de necurat. pentru ca chiar prin cruce s-a nimicit moartea.despletirea parului. . adica se da de mancare celor ce au dus mortul. este simbolul durerii şi are ca insigniu: la barbati . Florile legate în jerbe. adica sa priveasca spre rasarit. spre soarele Hristos. Graul colivei inseamna ca precum graul numai semanat şi putrezit rasare iaraţi din pamant. precum şi cele plantate pe mormant. La pomana. ci el staruie aci pana la ceasul xnvierii. sunt semnele iubirii sincere. în care s-a pus o piatra naturala. voaluri negre şi haine cemite. La morminti deloc dupa xnmormantare se imparte pomana (colaci. xnchipuind ca raposatul merge inainte spre lumina vietii. pomana). toti cei ce au luat parte ori au ajutat la inmormantare. Se face apoi praznicul (agapa. ca simbol al biruintjei celui raposat asupra lumii. cu picioarele spre rasarit. impletite m cununi ori aruncate simple în groapa sau asezate pe mormant. tamaierea. 4). Apostolul şi evanghelistul loan adica. a colivei inchipuie ca credinta raposatului xl va invrednici de dulceata fericirii raiului. pe langa rostirea anumitelor rugaciuni şi cantari. paosul şi colacul. datina transplantata de la romani şi evrei (II Samuil 19. -Corpul se asaza în groapa cu capul la apus. unde este lumina etema. Vechi) inseamna ungerea corpului lui Iisus de catre mironosite.12) pentru sufletul celui adormit şi ca o cerere ca toti cei prezenti sa xnalte xntr-un gand rugaciuni pentru dansul şi spre a nu-i uita.Cununile se asaza. cainele pazitor al infernului). Biserica admite agapele acestea în mtelesul de milostenie (Luca 14. doliul. ne arata ca aci este ingropat un creştin. elemosina. crucea sa şi a urmat lui Hristos eel rastignit pe cruce. simbolul dorintei de xnftorire sufleteasca a raposatului în viata de vesnicie şi sunt o reminiscenta de la inmormantarea Sfxntei Nascatoare. petrecand pe Maica Domnului la mormant. aşa şi corpurile xngropate în pamant vor rasari la sfarsitul veacurilor. la capul mortului. precum se face aceasta la toate serviciile de pomenire pentru morti. iar candela arde la cruce în semn de rugaciune catre Dumnezeu pentru odihna vesnica şi luminoasa şi ca o dorinta pioasa ca adormitul sa fxe salaşluit acolo. conform unui obicei ramas de la romani şi de la evrei. dupa porunca şi dupa indicarea unui inger. ne arata ca eel ingropat aci nu este mort. comandare. precum şi rudeniile. cate un ban şi o lumanare de ceara) pentru imblanzirea spiritelor rele de la vami (romanii imparteau came cruda pentru Cerberus. 194 . coliva. pentru care este acum xncununat în ceruri. a luat ramuri de fxnic şi le-a presarat pe mormantul Sfxntei Maici. de legatura sufleteasca cu eel mort. la casa mortuara. Din coliva trebuie sa guste toti insotitorii şi mesenii. xşi spala mainile xntr-un lighean.VICTOR AC A in groapa grurxji ori pietre spre simbolizarea datoriei de a xngropa pe cei morti. pomana. Aprinderea luminilor. se ridica şi se leagana în sus şi în jos pomul mortului. ca semn de comuniune.haine negre şi capul descoperit (familialii în şapte zile) iar la femei .

la ruga. sfantului Nicolae etc. Tipul acestei insemnari a fost în Test. Innoirea sfintirii bisericii se face la aniversarea anuala a patronului bisericii (de ex. Intaiul nascut v. simbolizeaza ca botezul numai prin crucea lui Hristos are putere şi ca creştinul are intreaga sa viata sa traiasca în credinta adevarata şi sa marturiseasca crucea prin purtarea sa creştineasca şi prin toate faptele sale de viata.". la inceputul liturghiei. simbolizeaza datoria creştineasca de a incepe orice lucrare cu facerea semnului crucii sj ca deci cu atat mai vartos inceperea de jertfa sfanta trebuie sa fie precedata de insemnarea cu semnul crucii.-Inmormantarea pruncilor pana la 7 ani -fiind ei inca nevinovati şi neavand pacate imputabile . art. în chipul crucii.10-17) de catre Mantuitorul este tipul aşezarii. Tot astfel insemnarea în chipul crucii. Semnul crucii. cu bucurie trupeasca şi sufieteasca. Innoirea invierii v. chiar albe şi nu se face dezlegare. la care bucurie i a u p a r t e rudenii şi cunoscuti de departe. cu vesminte rituale colorate. prin inconţurarea ei cu proces i u n e solemna. la sarbatoarea sfantului Ilie. Primogenit. ce o face preotul liturghisitor pe prestol cu sfanta Evanghelie. Intampinarea Domnului (Occursus Domini): sarbatoare imparateasca la 2 februarie. adica cu rugaciunea crucii.se savarseşte fara jale mare. Inmultirea painilor în pustie (Luca 9. numita ziua hramului. Sfanta Cuminecatura. Insemnarea agnetului cu copia în f o r m a crucii şi rostindu-se „Intru pomenirea Domnului. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Insemnarea cu semnul sfintei cruci v. prin ingenuncheri şi citirea sfintei evanghelii. Antipascha. adica la 40 de zile dupa Naşterea Domnului. Vechi punerea mainilor asupra animal u l u i de sacrificiu. Bucuria serbarii se revarsa asupra intregii comunitati. mai inchipuie ca sfanta liturghie se bazeaza pe invataturile evanghelice. simbolizeaza multumirea catre Dumnezeu ca ne-a invrednicit a savarsi jertfa liturgica şi este un indemn pentru credinciosi de a-şi incheia şi dansii fiecare lucrare a lor cu insemnarea semnului sfintei cruci... Insemnarea pruncului. Sfmtirea bisericii se innoieste prin stropire cu agheasma. ca jertfa bineprimita. la proscomidie. la sfarsitul liturghiei.. care în a 40-a zi dupa naştere trebuia sa-şi faca rugaciunile de curatenie la 195 . continuandu-se în ospitalitatile obisnuite la z i u a hramului. ziua de ruga. inchipuie ca prescura sre sa fie adusa lui Dumnezeu.. astfel sj azi Mantuitorul ne da hrana corpului şi sufletului. o serbeaza credinciosji cu pietate. cand rosteşte preotul: „Ca tu eşti sfmtirea. Precum Iisus în pustie a saturat cu putine paini atata multime de om. Legea mozaica privea de necurata pe fiecare lehuza. instituirii Sfintei Euharistii la C i n a c e a de taina. art. cu sfanta Evanghelie. Insemnarea. Ziua aceasta. ce o face preotul cu semnul crucii la botez. care se mananca necontenit şi totusi nu se sfarseşte niciodata şi hraneste o lume intreaga.". art.).

BUUIB9SUX 'Z3X0q B\ 'SttdB ran39id ' x n x n s n d v B9unxş9i uxid iBZXţoq .BAUX xuxuinx no siranis -93oad is puBjjSBd '(stwuini sxndxqsux 'Z9ioq B\ xntogjd g u n d 9X 93 '„• • • uitysaj) xuxuinx s p BSJiiuxjs n s BUX.iBjs B \ 9 p ţn3TI9UniUT X j d BS IBp } S O J B-S I 93 Bdttp 'XinUI B3UI 9IB3 T J B A Uin3 I S UB9ldXş9 muisusunnii BşB\d asssnţ. B\ 9şUnfB 'BUXlS9i3 BiniBJBAUI UX\d3p 3 B B9IBqj3S uud 93 Bdnp ' ( O K ) uBiuixsnx o3d 9ţ9UIXld BZBSXOq 9S 93 X90 B3 sxndxqsux snpoiiux B I O U Bq IIIliBJnS B1BUIUIJ9J9P B U T soisxaxx ti3 („soisuxx x\3 3 s s u n B U I " ) Z UI nxdrag. Bţ x B x u 9 Z 9 i d B-S BJBOI39 J TUBungiduix B9JBiunu3 lş IXIBSBJ 9 i d s BUIBJS ]ş Bspuxij '„ranţs9j SBUBT/ţ 9B.uBxsuo3 B9UnXş9JUXld BlBZXXOqiUXS 'X9iUXlş0UU3 BX 9inui9iin3 is IIXU9pid9 91şIU BJB193UI B X S B 9 BUTUini.XJS9A 9q39Jn xnţn.ip9AOp B 93 B993 U X jd '9 I njuj 9 X S B U Bdnp 9ţiz 9p ot7 BI n]diU9i B] snsxj x t i x B9I93UpB 9p 9 X S 9 J U X U IB X B U I 9U B9IBqi9S '(Zi xnxt\Z9ioq 'Z Boxrx) „aoxunxxiB9U BgjBuxranx s i d s B 9UIBX I9UIIJS B9JISBUBdmi 9p 91UXBUX Buxuinx" liuinu B .3 U X U n p BSdB9p9d X O d B B U U I B g B d B uxid is s o j uxid xtuoj BJBJKK) 9JB3 'qnQ 9 S U I IBT/{ 'iiZ '01 P1BW) „9SB3 uud X.B9Q inxnu9ranq9.B3 BaaaaJBOjux SXUOI. '9SI0XA[ X U X ţXldllHUB 91S3 U O I X U I S X n u B a j B xxrns 'B3SBI9Z .uBjs ixxdn 9is9 xsqraniod 9p B J V X 9 J" IB X B\ Snds UIB-A 93" UJ9d03B 'SUU3SB 91S9 33 B993101 '„n9Z9UUinQ in\ Xn1 9 X X U " SnSXJ X U X B UBIXI OC m S BZB9ZXX l ! I X X 3 U 9 U T U U I BlS -E9U 3aB0XU3 T9X93 X9JlJ9f XXldlJ }SOJ B '9 J 9 1 S B U Bdnp IZ UI BIJBJşOU03I BZB3SliBJUI J-IU dlU_3 ITUB3 XB X n X B939ZnUBd B 9p B9JliBin3 B] BSU3S3jd 'X 9 I U I 9p T 1 3 X J 9 U tU U X inUUIOp 9(J 'XnţOABxp sd is sxndxqsux BJli9£ 3 S 3 U 9 U I 0 CTJ03 XBJBA9pB U3 X U 3 S B U IBXM mixuB3Bd BUUn 3d 9p UAI '3S913XJT1S B-S B3 '(9XZX3XUn3 -JX3 B] BIBp BUIXjd) B J B O B U XnXtl3XJ9UniUX ijuoqiuis siss JBIUXBU x n a u a u O p B U I U 3 B 'U O U Uip . B ţ B3XI3SXq UX XXi09jd B3XX3BJ[d 3}S3 '3UIJ U T '\nOU9UniUX iniUBUiBd ş3HUT iuui9d snsxj xn\ BJUST smdupm Tn\naounţUBjAj B9UBOIH xBxu o x z y 'xxrx P J ţ s f B9ixsuniJBXu is B\ IUSBJ B-S 93 Bsuipautnui -(6 'Z i p u r e s i) a-iţxii 3 inxnaoixniUBX/i l u i u S n s m xtxioqxuxs 9isa BX JOXIUIKU1 B3J3PUV1UI I T 3 0 J O U 9 U IS (g '1UBOIX) 3ipT?lBI '„BJBJB U T p 9Uni3Bşni X B U I 193 \n3TJ9UniUT" 9 U U K 1 U m] jojuriuiup IB IS xtvuipBi inţoquixs 9 \n3U9u -niux (ox '91 •X9lUinpBşBJ B JB X B 3 S B 9 A BsdT\B3odv) x x x u n x ituis.S9I3 9 J B U X X I 9 S 319 SOţSUXXXni XZ9J9" 3 [ I J B q 3 J ) U l U X X B p B-I BdBJ •IXI3BJ 9p 9 J B U X U în X X X 1 3 IS xunxs930Jd n s 'XXSJO n s giBunsiduix UBJ9 93 'JOţXUBUIOJ sxiiXBTuqsj is giiiim-isdn] '9IliBin3 9p 9XUBqi9S B S U B X B q B J l U 0 3 B gads (176ţ) "IBjdajpUX B-S 9JB3 9J1B3 'lUBSB"ţ 9p mzBxso o-iinii.uijs sixiuxjs -nq91B3 UBSSBUBdlUI 9S 93 9XUniB.X uoxrais XnldsJp 9JB3 3d 'snsij 3UI}S9J3 Xq39A 9ţXindXUXl UX JOXXU9UX sd BZB9Zixoqraxs JOXXU -xxunx B3ai.sui B rags -ndB BX 'xodoux.B3 -IJXJnd" B 1 S B 9 3 B B9IB01BqiBS '9l3o\BUB U X '9 X S 9 X U U U BUB9SndB B3U9SIQ •91B3Bd 9p B 9 J B p B d 9 ] Xş BUUIB9SUX X B U I nxdlU9X m 9p B9JBpBd91.961 •inpisoi nszauumcnP IUIO Bidsip _ UIl 9XS9 3JJ J01S93B E9JBoqnp pwrp iBdosB 11 9 p i nsoitptjd UJ Bfep 9IB3 9 d ' ( H BUIUin] B] 33 193 9d inxunip in I *L BOtr l ) lijOUI 9JşTU 3U> 9SUn3SB t\9Z9UUIt\a ş9J3 I U S U I B O UT 9S9i nu )Bd JEp '9-Iim 9J19d BJBIA T31UIZ9jd9J 'T!3ipB '13 inuuioa 3JB0 ! 3 i y ISOJBSBd E3SB3191jnS jfl piuxiioa B3J3IAUJ 3 d siiduosui B3SB3U3UI0d 1-tlU ES 'BU 3JS3AJ9S B9JBJ BJUUOp BZB9Z BJ 3J]llBdS3p I33A UJ pţ3]d 9S IS 9S]BJ 3S3U3UI9pB 9JB9 indxi iuns xqosA IUOJBJBAUI („•' •BUIUmj I19AB pUE3 B U T gads mxnu9uinq9iB3 e a j a a a t t o j u x j d l i B j q u m " ) B3SB919TJl\S BliBinO IUBJ IS 9UXAip 9\XX3IAI9S T9iUTJşOtin3 BUlUiUI BiBJ 9pUUdtl3 uiaind o nu 'uisisBouns o nu 9IBO 3d 'xsp -X U S 3 A PA U U I 3 S Bţ ' B U X .X U X S ' i q 3 9 A \ 9 3 XX13Xi9UniUX 9p 'BUBXBg VDV XOIDIA .

Vechi sunt tipul vrajmasilor bisericii. în noaptea Invierii se tinea. intrarea în biserica şi cantarea de „Hristos a inviat" inchipuie cum mironositele aflasera (Magdalena. dar pacatuirea lor se tine în ascuns. portile. Matei 28. pe care Domnul il inviase în drumul spre mormant. iluminarea bisericilor şi a caselor creatine.11). procesiunile. 18). Nou. Mirosul de tamaie mai abundent decat alta data inchipuie miresmele purtatoarelor de mir. pe care Domnul a inviat-o în casa (corpul ei." SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA invierea Domnului (Pantile de la evr. adica. precum şi pregatirea cu post de 7 saptamani. pe care i-a inviat din groapa. odajdiile luminoase şi alte ceremonii deosebite. trecut deja în descompunere. dupa o viata petrecuta creştineste. Enuntarea serveste tot în acest sens şi ca inscriptie pe monumentele sepulcrale. Obiceiul de a bate preotul cu crucea în usa irichisa a bisericii rostind „Deschideti. în zorile zilei (Matei 28.. nu iese în public.. Provocarea „veni$i de luaţi lumina" simbolizeaza momentul invierii. nu fusese scos în public) reprezinta pe acei creştini care. „soare" intre celelalte sarbatori. ca dupa aprinderea lumanarilor sa iasa cu totii în procesiune. Invierea celor trei morti de catre Domnul Hristos simbolizeaza invierea sufleteasca a celor trei categorii de pacatosi. Invierea acestor trei categorii de morţi sufleteste este un indemn puternic spre a se indrepta omul şi a invia sufleteste „pentru ca Dumnezeu nu voieste moartea pacatosuiui. care ademenesc lumea prin invataturi false şi se pierd în erezii pacatoase. cad în pacatuire. ei se prezinta ca nişte morţi sufleteste. praznuindu-se cu bucurie mare. Fastul şi insemnatatea serbarii le arata cantarile inveselitoare. In veci pomenirea e cantarea de despartire la inmormantari. boieri. Pastile le-au ţinut evreii intru aducerea aminte de scaparea lor din robia egipteana şi trecerea în tara fagaduinfei. iar procesiunea şi iesirea din biserica ne aduce aminte cum purtatoarele de mir au cautat corpul Domnului în dimineata Invierii. la lumina zilei şi fara sfiala. Se numeste „sarbatoarea sarbatorilor". luate toate din Test. inchipuie pe pacatosii invechiti în rele. Fiica lui lair (Matei 9." simbolizeaza deschiderea raiului numai prin 197 . Lazar (loan 11).trecere). pe care pacatele ii acopar ca pe un cadavru. care cunoaste şi cele ascunse ale noastre.. Simbolizeaza dorinta ca toti sa pastreze memoria. la care mai contribuie şi natura cu reinvierea de verdeata şi de flori.Invatatorii legii şi Fariseii din Test. şi sunt priviti tot de oameni creştini cumsecade. inconţurand biserica ori o parte din sat. . în fata lui Dumnezeu insa. pessah . sa nu-i uite pe eel raposat şi sa-i pomeneasca în rugaciunile lor..Fiul din Nain (Luca 7. 8) pe Iisus şi au vestit Apostolilor invierea. de unde a ramas obiceiul de a ilumina şi azi casele cu ocazia procesiunii de inviere. preotul provoaca pe credinciosi cu „veniti de luati lumina". 1) ori la miezul noptii. în vechimea creştina. Mantuitorul a ales aceasta sarbatoare pentru scaparea omenirii din robia pacatului. priveghere cu iluminarea caselor creştinilor. simbolizeaza pe cei ce savarsesc pacatele în public. raspandind duhoarea faptelor lor rele.

De aceea o intarire de credinta I a inviat cu ad unele parti se credinciosji şi la nascut" sj raspui cut". mielul etc. ca şi în noaptea evanghelia s-a vestit tuturor popoarelor. 4) şi facuta în fiecare casa în Sam-bata mare ori evanghelia prin cei 12 Apostoli. în fata Apostolilor. precum locul lor).. în care uşile imparatiei cereşti (inchipuite prin limbi fusese inscrisul crucii. La intalnire-i la Inaltarea Domnul „Hristos a inviat varat a inviat". spre a simboliza ca prin limba tarii. Toate uşile şi al pacii („sa iertam toate pentru altarului stau deschise în decursul inviere. iar ceilalti preoti o citesc în Invierea Mantuitorului ni s-au deschis greceşte.30. ouale. intorcandu-se spre respectiv şi-a alcatuit credinta ca în cele 4 regiuni spre a insemna ca noaptea de Inviere.. Paşti. cand li sa comunicat vestea inviere. controversata iudeii au mituit mormantului sa furat pe Iisus din maşi ai credinţei u tagaduirea Invier * noastre. în catedrale evanghelia Saptamanii luminate."). ca ciunea amvonului. . asupra caselor creatine care. cu sfeştanie. inviat. Clopotele bisericii şi işi raspundeau „a inviat cu adevarat". La Svetilna preotul iese creştina. miel. se namra moarta s .Dupa rugasaruta cu toata evlavia crucea şi icoana. se trag toate în decurs de 3 zile de La miruire. în „Adevarat ca a inviat". cand a şi mancat cu danşii (Luca invierii. Craciunului şi a Bobotezei.. ca şi unele d u p a traditie s-ar deduce de la ce reprezinta darurile lui Dumnezeu şi care sarbatoarea romanilor în onoarea lui au sa se reverse cu bucurie asupra tuturor Castor şi Pollux. loan 21. sunt sfintite de preoti. iar hreanul şi alte alimente simbolizand ca creştinii i ş i petrec în veselie sufleteasca %\ dupa postul inde-lungat se cuvine acum sa trupeasca. ridicandu-se chiar de liturgica se citeşte de catre episcop în la locul lor. azi se tine tierea insemnataţn asupra vietii en al renaşterii. ou. care s-au nascut din doua celor pregatiti pentru serbare. crucea şi cu icoana invierii greutatile pacatelor din care am scapat în solee şi miruie pe credincioşii care prin invierea Domnului. adica colacul Paşti pe mesele creş-tinilor se afla oul de de Paşti. . citesc de pe amvon. la care aceştia raspund aminte de momentele aratarii lui Iisus. diaconii o altar). bucatele sunt aşezate şi cand ar saruta pe insuşi Mantuitorul eel spre sfintire pe o masa lunga ori tetra-pod. i de la acestea de azima. în ziua de sfinteşte în aceasta zi pasca. prin sarutarea pacii) reciproc în semnul iubirii mijlocirea crucii şi prin inviere. nata.Biserica în decursul Saptamanii mari. ca inchipuire ca aceeaşi zi. fiindca aceste fost nicicand demult serbarea gii saptamani. painea.VICTOR AG A adoptat în sens creştinesc şi în lumea crucea Domnului. Pe fiecare il intampina cu „Hristos Sfintirea se indeplineşte şi spre aducerea a inviat". precum şi s-a botezat" şi s-a botezat". care au trecut şi s-au 198 creatiunii şi ale Paşti). latineşte şi evreieşte. spre insemnarea bucuriei ce s-a vechime se im-bratişau şi se sarutau cu revarsat peste lumea intreaga creştina. spre a simboliza ca. sarea. în acest inteles poporul a adoptat. colacul. .Bucuria invierii se revarsa şi sunetul clopotului se impraştie în vazduh. ierburi amare credinta pagana care privea ouale ca simboale sunt antitipul mancarilor de la ospatul ale pascal mozaic. Mancarile amare inchipuie cu evanghelia.43. de obicei (in aşa s-a propovaduit şi s-a lafit („in toata Banat). obi?: rost.12). Psalmi 18. Bucatele o u a ale zeitei Leda. Intrebuintarea oului de Paşti mancam numai bucatele sfmtite. lumea a ieşit vestirea lor". precum s. dupa Apostolii.i la clopotele. cre-dinciosji se inchina (in sarbatoare. se deschide La fiecare stih dintre cele 12 ale cerul şi sta aşa pana la Duminica Tomii evangheliei se face pauza şi se trag (cand uşile altarului se aşaza iaras. carnea. ou roşu. se intrebau „s-a sculat Domnul?" 24.

oul de Pasti. obiceiul mai are temei şi în legendele oualor rosii (v. se serbeaza primavara.creatiunii şi ale invierii (v. lumanarea de Pasti. numita Saptamana luminata. obisnuinta fara de nici un rost. fenixul etc. De aceea salutarea aceasta este o intarire de credinta. . de pe ferestre (tinerii stropesc fetele cu parfumuri). scaparea lui Iona din chit etc. A d e -varat a inviat". spre eviden{ierea insemnatatii Invierii Domnului asupra vietii creştine. Oul). Pastile. o adeverire ca Iisus a inviat cu adevarat din mormant.Mai d e m u l t serbarea se intindea asupra intregii saptamani. La romani. cand iudeii au mituit pe ostasii strajuitori ai m o r m a n t u l u i sa spuna caApostolii 1 . salamandra. tot asa poate Dumnezeu sa invie corpurile din morminte la a doua venire. ivirea plantelor) ne amintesc de inviere. precum şi al increderii în puterea dumnezeiasca a Mantuitorului. Invierea Domnului a fost controversata chiar de la inceput. Oul de Paqti). pe la fantani. în case. Simboalele invierii: steagul în mana lui Iisus. . paunul. în unele parti se obisnuieste sa se salute credinciosii şi la Craciun cu „Hristos s-a nascut" şi raspunsul „Adevarat s-a nasc u t " . E totodata dovada despre invierea corpurilor. ceilalti vrajm a s j ai credinfei creştine le-au urmat cu tagaduirea Invierii chiar pana în zilele noastre. precum Domnul pe Lazar i-a inviat din morti. 199 . precum şi la Boboteaza cu „Hristos s-a botezat" şi raspunsul „Adevarat ca s-abotezat".a u furat pe Iisus din mormant.A doua zi de Pasti e obiceiul la popor a stropi unii pe altii cu apa. se intampina cu: „ H r i s t o s a inviat" şi cu raspunsul:. azi se tine în trei zile. La intalnire. . se tineau serbarile de primavara în cinstea zeitelor Castra şi Ostera. cand natura moarta se trezeste la o noua viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREş77NA si cand toate (pomii inmuguriti. Vechi sunt: iesirea lui Noe din corabie. simboalele soarelui. fiindca aceste evenimente nu au fost nicicand controversate. şi art. Invierea lui Lazar (loan 11) e tipul invierii lui Iisus şi simbolul invingerii asupra mortii. pana la Inaltarea Domnului. art. Samson. care incepeau anul cu primavara. credinciosii. E o amintire de timpurile cand paganii alungau cu stropire de apa pe creştinii adunati la rugaciune. ca simbol alrenasterii. pe drum.Tipurile invierii în Test. primavara.

iar roma- . Vechi a fost introdus în cultul divin (Mariam. al ispitirii şi expresia simtamintelor interne de voluptate. Jertfa simbolizeaza credinta.J Jelirea se facea la evrei prin deprinderi deosebite ca ruperea vesmintelor. Vechi. sj Doliul). Vechi cea mai insemnata jertfa este cea a lui Melchisedec. e luata din paganism. E deodata cu omenirea sj incepand cu jertfa lui Cain şi Abel. art. ca personificare a zilei. Proscomidier. a mai ramas din dansurile romane sacre în onoarea zeitei Ceres jocul „Paparudelor" care. Jertfa mai inchipuie un act de impacare.. Jidovul ratacitor v. Jertfa lui Cain este tipul jertfei produsa cu inima pacatoasa. jocul religios la sarbatoarea corturilor). în credinta poporului. jucand şi cantand. De aceea biserica creştina il condamna. imbracarea în sac. L-au avut şi il au toate popoarele. ca tip al jertfei ce avea sa fie infaptuita de Domnul Iisus Hristos. iar cea a lui Abel e tipul jertfei bineprimite şi aduse cu inima curata. art. adusa pentru iertarea pacatelor. iubirea şi nadejdea în Dumnezeu. unde Joi a fost simbolul luminii zilei. purtarea vesmintelor negre. în Test. Joi: a cincea zi a saptamanii bisericeşti şi a patra a celei comune. în Test. care a adus paine şi vin. nespalarea. în religia islamului se mai tine şi acum secta „dervişilor invartitori". în cultul popoarelor pagane mai dainuie şi azi. cer ploaie pe timp de seceta. Sfanta Joi reprezinta puterea distrugatoare a soarelui. Ahasverus. postul ş.a. prin care acte se simboliza durerea mare (v. Jertfa dreptatii e jertfa fara de sange din Test. Ca o reminiscenta. E tipul jertfei liturgice. derivat de la zeul Joe-Jupiter. în Anglia era o secta creştina numita a „Jumperilor" (a saltatorilor). 200 Jocul (dansul) e simbolul destrabalarii. Jertfelnic v. David joaca în fata chivotului. Sfanta Joi. Egiptenii au inchinat-o planetei Jupiter. presararea capului cu cenusa.

E numita Joia verde.nii li ziceau Dies Iovi (de la care am primit şi noi numirea de Joi). art. care langa mielul pascal mancau ierburi amare intra amintirea necazurilor din Egipt. Serviciile divine reprezinta momentele premergatoare patimilor DomwiVu v advca1. rugaciunea lui Iisus în gradina Ghetsimani. mijloc de mantuire pentru toate neamurile. evidentiind puterea lui Hristos. ierarh Nicolae din Mira. practicata azi numai în manastiri şi la catedrale. ci se bate toaca incepand de la ora 9 a. în decursul liturghiei de Joia mare nu se face sarutarea sfanta.m. Dimineata. judecata şi moartea lui Iisus. Cina de taina e simbolizata prin sfanta liturghie a lui Vasile eel Mare. şi pana Duminica dimineata la Inviere. Iconografia ne infatişeaza judecata din urma. spalarea picioarelor. Joia inaltarii. Intra amintirea patimilor Domnului nu se mai trag clopotele. Judecata universala): tipul sau în Biblie sunt plagile egiptene şi scoaterea schimbatorilor din templu. Cele mai insemnate joi sunt: Joia mare. tradarea şi saratul lui Iuda. Sfarşitul lumii şi judecata de apoi se comemoreaza în Duminica lasatului de came. Judecata de apoi (Judecata din urma. pe Invatatoral. Intregul serviciu de priveghere simbolizeaza patimile Domnului. art.13 „veti intalni un ora ducand un ulcior cu apa". pentru ca aminteşte aşezarea Sfintei Euharistii. iar biserica romano-catolica inchina rugaciunile zilei în onoarea Sfintei Euharistii. prin scoaterea agnetului pentru euharistia bolnavilor şi prin procesiunea. a rugaciunii cei peste fire şi a vinderii de catre Iuda. fimdeacreştinii cei dintai mancau la Joia mare ierburi verzi. Joia mare. care s-a aşezat de catre Domnul Hristos în zi de joi. unde Petra s-a lepadat de Iisus. sau feria quinta.). dupa datina evreilor. în credinta poporului. art. joile dupa Paşti sunt sarbatori ramase din paganism. cina din urma. prescurile de Paşti. Seara la 8 ore se oficiaza denii cu citirea celor 12 evanghelii despre patimile Domnului. a vinderii. intra comemorarea spalarii picioarelor. cu care ocazie se aduc la biserica Paştile. cum o numeşte şi azi biserica latina. care corespunde timpului de cina Asezarea Sfintei Euharistii e inchipuita prin serviciul limrgic. Acestea se aduc intr-un ulcior (ciubar) intra amintirea celordelaMarcu 14. amare. cinei de taina. Joia verde v. pregatite şi daruite de unul dintre credinciosi.20). Biserica noastra comemoreaza pe sfintii Apostoli şi pe sf. iar în biserica romano-catolica pe langa aceste joi mai este Joia verde (v. ca 201 . Joia mare (Joia patimilor. în ziua a cincea a creat Dumnezeu vietuitoarele în ape şi în aer (Geneza 1. inainte de a canta cocosii a treia oara. simbolizeaza smerenia sj este aducerea aminte a spalarii din foisor (loan 13). Joia patimilor v. Joia verde) este joia din Saptamana patimilor. pentru ca e ziua cand a sarutat Iuda cu saratarea tradarii. impreunata cu vecernia. Joia mare. Joia aceasta are supranumirea de mare. ce se obisnuieste în unele tinuturi. aşezarea Sfintei Euharistii. creştinii fac foe prin curte sau prin gradini inchipuind focul din curtea Arhiereului. Spalarea SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA picioarelor.

eliberare din sclavie. Mai inchipuie şi jugul legii Testamentului Vechi. art. al slugarniciei şi al asupririi: „fiul celei de sub jug" (Ieremia 27. Vechi inchipuie mantuire. care. De la picioarele lui Iisus iese un rau de foe. 2. Jugul lui Hristos se pare greu numai pentru pacatoţi. 27). de obicei roşie.". loan Botezatorul. 3. art. ori un suflet bun şi în celalalt diavolul. Jugul e simbolul robiei. Mantuitorul vine pe norii cerului cu putere şi marire multa. 25). Juramant: act prin care cineva ia pe Dumnezeu de martor. Isaia 9. spre a marturisi ceva cu adevarat. al atarnarii de cineva. ne robeste şi il purtam ca o sarcina grea. cu crucea. iar în rau pacatosii condamnati spre munca vesnica sunt purtaţi de valuri spre gura balaurului din iad. Vot. . 3) ca un act religios şi simboliza marturia existentei lui Dumnezeu şi prezenta lui Dumnezeu spre adeverire. 28-30): „luati jugul Meu". cand preotul rosteşte „junghie-se mielul lui Dumnezeu. 10. Judecata din urma v. Icoanele acestea se pun pe portaluri şi în pridvoarele bisericii. sase Apostoli de o parte şi şase de alta parte. Sf. gandindu-se la marea dare de seama. marirea Lui. 2. caci dreptul invinge pacatul şi atunci jugul devine o sarcina uşoara. Cantarirea sufletelor la judecata au avut-o toate popoarele orientale. Vechi a fost tipul mortii şi varsarii sangelui Manmitorului (Romani3. Junghierea victimei de sacrificiu de catre aducatorul de jertfa (la cele publice de catre preot) în Test.") cu crinul intr-o mana. Vechi il facea femeia prepusa de necredinta catre sot. de-a stanga pe sf. ca simbol al indurarii şi cu sabia. Judecata universale v. Ruperea jugului în Test. 23-24. despre care zice Mantuitorul (Matei 11. Ciprian aseamana jugul cu crucea. Era şi în Test. Jugul mai simbo202 lizeaza şi pacatul care ne inţuga. cu relicvele sfmte. Inchipuia judecata unui delict în lipsa martorilor. în platane se asaza un suflet bun şi în altul eel rau. cu cartea vietii. Apocalipsa 1.. în opunere cu jugul lui Hristos. art. 16). iar impreţur zburand cetele ingeresti.VICTOR AGA judecator.. avand de-a dreapta pe Sfanta Maica. Sub picioareleDomnului stainfricoşatul scaun de judecata. Judecata de apoi.. rasplata dreptilor şi osanda pacatoşilor. pe langa danşii cu cetele sfinţilor. în icoanele judecatii apare numai Iisus („toata judecata a dat-o numai Fiului. a fost o sarcina grea. simbolizeaza jertfa cea mare a lui Iisus. 34). iesjndu-i din ochi (Isaia 49. ce ne apasa. 24. Vechi (Geneza 14. care sfarseşte spre miazazi (spre stanga) în gura unui balaur. Juramant de credinţa: în Test. Judecata de apoi.. Junghierea agnetului la proscomidie. Iisus il condamna ( M a t e i 5. Juruinta v. incat cei ce intra în biserica sa se smereasca şi sa-si propuna indreptarea lor.

purpura patrata. Eusebiu astfel: Pe o lance lunga trece de curmezis un sul de lemn. ambele formand semnul crucii. impletite intreolalta spre a inchipui [erusalimul pamantesc şi spre a simboliza drumul Calvarului pentru cei ce nu pvtteau sa peregrineze la locurile sfmte d i n Palestina. Lacrima este simbolul caintei. care dupa o legenda ar fi inalbit de pe urma lacrimilor de penitenta ale Mariei Magdalena. secera-vor spice pururea de hrana vietii" (Psalmi 125. art. Insusi Mantuitorul a deplans soarta frumosului Ierusalim „din care nu va ramanea piatra pe piatra".. de cainta. au fost semnul caintei sincere (Luca 7. Plangerea pentru pacate este un semn de reintoarcere. ce ni-i descrie sf. format din niste cercuri şi linii curbe. Labirintul e simbolul lumii pline de cotiruri şi de ispite. Lacrimile Magdalenei. în timpul cruciadelor pavimentul bisericilor se infrumuseta cu labirint de tnozaic. la pierderea fericirii raiului. dupa cum ne incredinteaza Psalmistul: . cu care a udat picioarele Mantuitorului. Multi sfinti cuviinciosi (Arsenie. Este insigniul 203 .) au plans. numai invatatura s f a n t a .. care laolalta constituie monogramul lui Iisus. Deasupra lancei o coroana cu semnul crucii în forma de X şi cu litera greceasca P. 5). Prapor). Din intunecatul labirint al lumii pacatoase ne poate scoate. din lacrimile de durere ale Maicii Sfinte a rasarit ghiocelul. Lacrima Magdalenei se numeste roza alba. au lacrimat viata intreaga pentru pacatul lor şi pentru pacatele lumii. de sinceritate care va fi rasplatita.. De sul atarna o panza.). Plangem de bucurie şi plangem de durere. ca un fir al Ariadnei. Din lacrima de mila a Domnului a rasarit crinul (v. al durerii şi al chinurilor. numit drumul Ierusalimuhd. Labarumul e simbolul invingerii crestimtatii asupra lumii pagane şi este tipul praporilor nostri bisericesti (v.cei ce seamana în austru cu lacrimi dumnezeiesti. impestritata cu fireturi. art. Cei dintai oameni.38).L Labarum: steagul lui Constantin eel Mare. au plans şi au lacrimat în semn de parere de rau.

Laptele. în vechime catehumenii gustau la botez lapte şi miere.. mania de mandrie etc. Tot asa isi au pacatele lantul lor nesfarsit (ura e legata de manie. în loc de lamaie. Mai sunt şi chipurile atotputerniciei şi pedepselor lui Dumnezeu. loil 1. caci Longhin sutasul. dupa traditia iudaica. 22). la proscomidie se impunge sfantul agnet cu copia. ce o purtau iudeii şi o poarta şi azi în maini la sarbatoarea corturilor. a fost eel dintai care s-a increştinat. al fericirii. acru. sunt simbolul nenorocirilor şi al devastarilor (Exod 10. intrebuinteaza fructul de gutui. rege al Ungariei (ţ 1095). la 27. adica cu simbolul lancei sfinte. Creştinismul se numeste tara unde curge lapte şi miere (Ieremia 11. Avem lantul faptelor bune. în anotimpul de toamna. VI. Lamaia cu gustul sau amarui. 14-15. inchipuie amaraciunea vietii. 5). este simbolul binelui sufletesc. în iad pacatosii sunt ferecati în lanturi.VICTOR AG A acesteia şi simbolul caintei. Prin deschiderea pieptului Mantuitorului s-a revarsat de sus darul eel mantuitor. Puterea acestui dar s-a manifestat indata dupa impungerea coastei sfinte.. prileţuita prin pacatuirea lui Adam şi Evei. ce se canta în cele 3 Duminici (D. Lacustele. judecatii şi D. . = renumit): Sf. Din cauza ca adesea pricinuiau şi morburi diferite. Mai inseamna apoi şi necazurile robiei din Egipt. Intru amintirea acestei impungeri. Psalmul (136) de pocainta.Se poarta acest fruct ca semn simbolic şi cu referire la pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. la pogorarea Sa în iad. sunt simbolul boalelor. fiind eel mai intaritor aliment. La raul Vavilonului. Comem. L. care impunsese pe Domnul. al penitentei sincere. Ca mijloc de pedeapsa.. Pe la noi. precum 204 . evreii. Vechi (Levitic 11. lantul e semnul robiei în pacate. ce se inlantuie şi atarna una de alta (de veriga iubirii atarna mila etc. lamaia este şi simbolul vietii pamantesti. în Test. cum au fost lacustele plagilor egiptene. branzii) de pregatire spre sfantul P o s t al Invierii. ca semn ca eel botezat a intrat în starea de fericire prin baia botezului. simbolizeaza ca şi noi suntem departati de patria adevarata. Fiului Pierdut. inseamna bucuria pentru darurile de roade ce le dadea Dumnezeu poporului ales. care şi prin cele mai neinsemnate lucruri poate sa-si manifeste puterea şi sa aduca pedeapsa groaznica.4). pomul din care gustasera protoparintii a fost un soi de lamai (citrus pomi Adami). cand se tine sarbatoarea. Lantul e simbolul incopcierii lucrurilor. care nu este alta decat un peregrinaj plin de greutati şi de ispite. fiind mai apoi şi martirizat. 34). Lancea (sulita) cu care a fost impuns Mantuitorul pe cruce e relicva sfanta. D. Lamaia. fiindca roiurile de lacuste faceau prapad în cereale. rostindu-se cuvintele „si unul din ostasi. Dupa analogia acestora.).). Ladislau (germ." (loan 19. precum a fost legata şi puterea Satanei de catre Mantuitorul. precum şi greutatile şi intemperiile peregrinajului prin pustie al izraelitenilor.

ne-am lasat deportati de catre ispite în robia pacatului şi a rautatilor de tot felul. Se aseamana oamenilor. Pentru ca aceste servicii divine sa nu se intrerupa prea des. Sunt de tot sapte şi simbolizeaza multumirea omului catre Dumnezeu pentru crearea lumii în şase zile şi asezarea celei de a saptea: 1) lauda de seara sau vecernia. ne plangem şi noi bunatatea pierduta şi dorim. savarsindu-se în 7 randuri şi spre a uşura credinciosilor participarea la orele liturgice. de invierea mortilor sj de a doua venire a lui Hristos. s-au impartit numai în trei randuieli de rugaciuni şi anume: 1) rugdciunile de seara cuprinzand ora LX.. 1 7 ) este simbolul primejdiei şi al napastuirii din partea barbarilor. în care ne aducem aminte de sfarsitul vietii noastre şi cerem iertarea cuvenita.. Laude bisericesti (ore liturgice): simbolizeaza lauda sj preamarirea lui Dumnezeu în timpuri determinate. 205 . adica ne-a trimis lumina evangheliei. ce se aseamana unui mormant. Toate cantarile şi citirile zilei care ne aduc aminte de stramosii nostri cazuti pentru neascultare. a patimilor şi a mortii Domnului." Se savarsesc intra aducerea aminte a vietii. 6) lauda orei VI ne arata timpul şi momentele rastignirii Domnului. iese 0 viata noua la timpul hotarat. dupa Psalmi 118.35. ascunde în sine o viata ce n-o vedem. Este şi primejdia mortii. Revedere. care sa-i ajute spre viata noua. ne indeamna la pocainta şi la postire. 164 „De sapte ori în zi te voi lauda. art. în care multumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a aratat lumina zilei. care au inima ca şi moarta. precum e starea viermelui în larva. dar care la primele raze de soare iese la iveala. aceasta lauda se imbina cu ora I. Lasatul de branza simbolizeaza pacatuirea lui Adam. La revedere v. care e infatisata adesea cu lat în mana. sa ne reintoarcem în tara fericirii. Isaia 24. 2) lauda de noapte („ dupa vecemie "). 4) lauda manecarii (utrenia). a pogorarii Duhului Sfant şi a altor fapte din economia mantuirii. Ne-am departat de ceruri şi ne-am salaşluit. Cantarea aceasta de aducere aminte mai inchipuie ca. aşa vor invia şi corpurile din morminte la a d o u a venire. mai bine zis pentru neinfranare. Latul (cursa) (Luca 21. la aceste leacuri de mantuire sufleteasca şi trupeasca. ca şi aceia. precum d i n larva. asemenea acelor evrei robiti. Larva mai e sj simbolul invierii corpurilor. 3) lauda de miazanoapte intra aducerea aminte de invierea Domnului. precum sj pogorarea Duhului. Larva e simbolul vietii şi al invierii corpurilor. în care aducem multumire pentru binele primit peste zi. iar cu referire SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA la creştini inseamna ispitele şi primejdiile urzite de la diavolul. pentru care am fost ziditi şi sortiti şi ne aminteste ca pe pamant suntem numai niste robi ori numai niste pelerini.fusesera evreii în timpul robiei. şi carora le lipseşte caldura bunatatii şi a harului. 5) lauda orei III inchipuie timpul şi momentele în care Iisus a fost judecat la moarte. 7) lauda orei IX Q aducere aminte de moartea lui Iisus şi se imbina cu liturghia. caderea lui şi urmarile pacatului.

a colivei. preamarita): sf martira în Spania (t 864). Legarea mainilor mirilor de catre preot la cununie şi punerea lor una intr-alta e simbolul legaturii casatoriale. VI şi sfanta Liturghie. în viata pamanteasca ne imprejmuie şi ne bantuie tot felul de boale corporale şi sufleteşti. X. Dafin. din care o parte ramasa nejertfita era partea preotilor. colacilor. ce se afla în tinda cortului sfant. = Doamne ajuta) e simbolul vietii omeneşti.. 2) Rugaciunile de manecare cu miezonoptica. Comem. Lazar saracul (Luca 16) e simbolul vietii pamantesti. la 17. insemnand ca mirii au sa traiasca unul altuia pana la capatul vietii şi în toate impreţurarile. Laurentia (lat. Lazar (evr. în evul mediu bolnavii se numeau şi „fratii lui Lazar". Comem. a fost simbolul curatiei interne. VIII. ca sfant. Vechi (Levitic 7. la 8. Lazar din Betania (loan 11). în virtutea acestei legaturi Dumnezeu ocroteşte pe poporul Sau. Leganarea inseamna inalţarea rugaciunilor de indurare şi este un semn deosebit de inchinare şi de oferire. Legatura sangelui. care necontenit inalţa lauda lui Dumnezeu. Laura (lat. Invierea lui Lazar e chipul atotputerniciei lui Dumnezeu. iar cu sangele jertfei au stropit poporul. cand s-a pogorat din Sinai cu cei 70 de batrani. Leganarea în sus şi în jos sau ridicarea darurilor. la 10. utrenia şi ora I. Pe cei ce il iubesc. iar cate trei randuieli în fiecare rand de rugaciune inchipuie pe cele noua cete ingereşti. Laur v. inchipuie legatura dintre Dumnezeu şi poporul Sau ales. precum şi al fantanii sau spalatorului din altarul bisericilor noastre. Laurentie. ~ laureat. Viata nu este alta decat moarte. la 19.' Hr. art.Trei randuri de rugaciuni simbolizeaza pe Sfanta Treime. . Sangele de la sacrificii simboliza deci un semn de a d u -cere aminte de Dumnezeu. a paosului şi a panaghiei a ramas obicei culmral din Test. piatra şi infasuraturile inchi206 puie pacatele. = laureata): sf fecioara inPalestina (t 303). ce a fost facuta de Moise. aşa şi sufletul trebuia sa intre curat în templu. Mormantul e simbolul lumii. din al carui intuneric numai Domnul Hristos ne poate scoate. Comem. al sfinteniei. invingator): sf arhidiacon şi martir în Roma. care au adus jertfa. care tin pe om legat si-i inchid în mormantul vietii pamantesti. E tipul baptisteriului mic de la intrarile bisericilor apusene. = incununata cu laur.VICTOR AGA Seranda şi Dupacinarea. de unde şi spitalele au primit numirea de lazarete. XII. Dumnezeu ii cheama la viata şi le dezleaga legaturile pacatelor (50 d. Precum corpul. Lavoarul (spalatorul). de datoriile . praţit pe gratar în goanele lui Valerian (t 258). iar acesta se indatoreaza sa tina poruncile lui Dumnezeu. iar lumea un mormant. 14). care cuprinde ora III.). în care suntem adanciti. unde preotii aduceau darul leganat. X. Laurentiu (lat. Comem. 3) Rugaciunea de amiazazi.

III. Preotul taia una dintre pasari.13).impuse şi de pedeapsa ce ar urma cu neimplinirea poruncilor. Comem. la 18. Leprosul aducea la jertfa de curatire doua pasari vii. dar va invia pentru ambele stari. Legatura sangelui a fost în uz la toate popoarele orientale (Ungurii la Atelkuz). în drumul spre Golgota. A fost în uz în vechime şi mai exista şi azi la toate popoarele din Orient. ca simbol ca este privit de mort politiceste şi bisericeşte. zicandu-i: „Meştere lemnar. Comem. rostind: „Pace! Sunt prieten cu prietenii tai şi dusman cu duşmanii tai". al neviolabilitatii (Numeri 18. Se facea în scop de prietenie sociala sj politica dupa ritualul ca contractantii isi slobozeau sange din mana intr-un vas comun. tatal lui Origen şi martir sub Severus în Alexandria (f 204). II. papa şi invatator bisericesc. Leopold (germ. IV. Lemnarul (stolerul): dupa o legends. ce le purtau leprosii. Precum leprosul numai prin jertfa de curatire putea sa reintre în societate. = tare ca un leu): martir comem. Leontina (lat. al neputrezirii. Vechi legamantul lui Dumnezeu cu poporul ales. din care apoi gusta fiecare ca semn de comuniune (v. Comem. SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA Comem. acesta i-ar fi raspuns ca jidovii i-au silit sa faca o cruce usoara Mantuitorului. pentru ca n-ai mila de fiul meu. la 15. Cand Maica Domnului. Leon (lat. iar sangele il scurgea 207 . la 18. XL Lepadarea de Satana şi scuiparile asupra acestuia de catre catehumen (ori de catre naş) inseamna lepadarea de credinta veche şi de pacatele ce le-a facut pana aci la indemnul Satanei. Leontie (lat. Precum lepra amorteste corpul omului. IX. Comem. II sj 11. Frate de cruce). ca o legatura trainica. inchipuite prin hainele rupte. = leu): sf. la 22. Alt Leon. 19. la 18. neviolabila. este blestemat cu mesteşugul sau. asa leprosul sufleteşte numai prin cainta adevarata poate reintra în comunitatea imparatiei sfmte. intalnise pe un lemnar sj i-a intrebat de nu vazuse pe fiul ei Iisus. Leontia. 5. dar el a facut-o cat se poate de grea pentru acel facator de rele. simbolizand comunitatea de prietenie. Painea apoi o mananca impreuna. Legatura sarii se numea în Test. Principii arabi incheie aceasta legatura în forma urmatoare: ambii presara pe aceeaşi paine putina sare. fiindca sarea este simbolul conservarii. Lepra e simbolul pacatului şi al mortii. sihastru şi martir în Patara Liciei. IV. art. Maica Domnului 1-ar fi blestemat atunci. = ca leul de puternica): sf fecioara şi martini (t 90). = leu): sf Leon eel Mare. fost markgraf în Austria (f 1136). II Cronici 13. la 1. asa şi lepra pacatului face pe om sa-sj piarda simtul moral sj sa nu-şi mai cunoasca starea sa de boala sufleteasca. = curajos): sf. Leonida (lat. VI şi 13. sa lucrezi cu anul şi cu greu sa-ticaştigibanul!". Levitic 2. Leo.

ce trebuiau sa se faca . Isaia (21. acest leu il vedem adesea infatişat cu aripi (pe singhelii.) spre a simboliza puterea cuvantului evanghelic şi inaltarea gandului creştinesc. Leii care poarta coloane. Seminfia lui Levi a fost aleasa . Leul fund eel mai puternic dintre animale. el mai este şi simbolul vigilentei lui Hristos. vie. este şi chipul tariei. al puterii de stapanire. fiindca în Sfanta Scriptura Iisus e infatişat ca un leu din semintia lui Iuda (Apocalipsa 5. 19). Levi este prototipul preotimii creatine. trecuta. leviti. 9). art. Levitice curatiri se numesc în Test Vechi spalarile. Tot astfel leii ce sprijina scaunul arhieresc inseamna puterea ierarhica a bisericii. Leviti. simbolizand ca acesta este acum liber de a intra în societate. casta de preoti ca sluţitori şi ajutatori ai preotilor Testamentului Vechi. este simbolul semintiei lui Iuda (Geneza 49. Tunderea parului şi spalarea vesmintelor inchipuiau primirea în comunitatea politica. puterea fizica a acestuia. despre care misiune vorbeste evanghelistul în evanghelia sa. Impartita în trei trepte: arhierei. de unde s-a referit şi ca simbol al lui Hristos. inchipuie puterea invataturilor creatine. asa il vedem pe tronul lui Solomon ca simbol al puterii de domnie (II Cronici 9. care necontenit pazeste biserica sa şi o apara de tot raul.în locul celor dintai nascuti .. 208 leul care isi deşteapta puii sai morti. din moarte. catedre. preoti. ce tin în spate catedra de predicat (in catedrala din Cluj). inchipuind prin aceasta curatţirea leprosului. carora li se potrivesc cuvintele lui Iisus: „mergeti şi va aratati preotilor" (Matei 8. Pasarea vie o inmuia preotul cu o nuia sau cu isop în apa şi în sange şi stropea pe eel lepros. simboliza. Balaur. portale. Leul. iar chipul lui Daniil în groapa leilor inseamna eliberarea de pacat. Infatişat pe monumente sepulcrale. Un leu sau mai multi. Au fost prototipul diaconilor din biserica creştina. Leii de la intrarile bisericilor sunt simboale de strajuitori contra raului. un leu i-a venit în ajutor şi a sapat-o cu gheareie sale. care cu taria lor trebuie sa se implineasca. ce acum este pierita.8) ii da leului atributul de paznicul lui Dumnezeu.VICTOR AG A in apa. dupa cuvintele lui Moise (Numeri 16. Evanghelistul Marcu il are ca emblema. al carei reprezentant este episcopul. Leul este insigniul sfantului Zosima.. leul simbolizeaza corpul omului. iar sangele inchipuie ştergerea necuratiei. monumente sepulcrale simbolizeaza invingerea pacatului. sfintenia şi apropierea de Dumnezeu. adica mergeti şi facefi pocainta adevarata. prin urleml grozav. Dupa credinta ca leul doarme cu ochii deschisi. Leproşii au fost tipul creştinilor invartoşati la inima. 5). inchipuie invierea mortilor la a doua venire. 5). caruia neavand cu ce sa sape groapa spre a inmormanta pe cuvioasa Maria Egipteanca. insemnand misiunea imparateasca a lui Iisus.ca sa savarseasca cultul divin şi sa pastreze descoperirea dumnezeiasca. Vechi. în Test. Levi: unul din cei 12 fii ai lui Iacob. Leviatan v. 4). alegerea. deoarece apa este mijlocul curatirii.

Comem. iar Apostolilor le-a dat darul de a vorbi în mai multe limbi. intre cer şi iad şi constituie un fel de pridvor al cerului. E situat la hotarul infernului. ca sacrificiu de libatiune se aducea vin rosnegru. e simbolul maretiei. Necuratirile acestea simbolizeaza pacatosenia omului şi sustineau treaza constiinfa de pacat. Creştinul sa manifeste în vorbire numai ceea ce serveste intru preamarirea Celui Prea Inalt şi spre mantuirea sa proprie. L i m b i l e de foe ale Apostolilor inseamna limbile curate de orice pacat. Vechi. Lidia: sfanta. loan Hrisostom zice: „Nu este alt membru al corpului omenesc prin care diavolul ne poate insela mai usor. III. Sfanta Scriptura numeste limba sabie cu doua taisuri (Iacob 3. Libatiuni. decat limba şi o SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA gura fara paza. Lingurita. cu apa spalarii ?i prin aducerea de jertfa. art. spre a rusina pe cei necredinciosi. Deci la rugaciune mai ales sa purtam limba cu intelepciune". de leprosi etc. ce o aduce biserica creştina sub forma vinului în Sfanta Cuminecatura. Limba e simbolul propovaduirii. De aceea spalarile inchipuiau şi curatirea de pacate. limen): dupa invatatura bisericii latine este locul unde stau sufletele celor fara de pacate personale. în Test. Dumnezeu face sa vorbeasca chiar şi animalele (asinul lui Valaam. numit sangele strugurilor. Curatirea levitica se facea prin stropire cu apa curatirii. la 28. infantum e locul unde stau sufletele pruncilor morti nebotezati. cu care se cumineca preotii şi poporul. precum şi al pruncilor din Betleem. Vorbirea constituie un dar dumnezeiesc. Libanul: munte inalt. astfel a amestecat limbile la turnul babilonic ca semn de pedeapsa simtitoare. de revelatie a puterii dumnezeiesti. pe care Dumnezeu il poate da şi il poate lua.de pe urma unor necuratiri. patria cedrilor. Limbus (lat. Libera = requiemul. al puterii şi a tot ce este incantator (Isaia 35. inseamna clestele cu care serafimul a luat carbunele de foe de pe altar. dar care totusi nu sunt vrednici sa intre în rai. pana ce i-a slobozit Iisus prin pogorarea Sa în iad şi prin invierea Sa. care graiesc numai adevarul şi cuvantul lui Dumnezeu. 2). = hotar. tinut în fata unui catafalc. Lin v. cum era necuratia prin atingerea de cadavre. L. sotia senatorului Filit din Roma. unde au stat şi sufletele dreptilor legii vechi. Acest dar a fost şi este un semn al atotputerniciei lui Dumnezeu şi un mijloc de preamarire. 28). 5) şi pricina a multor pacate. ucisi de Irod. art. i-a atins de buzele prorocului 209 . în biserica romano-catolica inseamna tot aceeasi ca parastasul nostra. se aseamana sanului lui Avraam din Test. v. Libatiunea a fost tipul jertfei fara de sange. Numeri 22. Iar sf. Limba (vorbirea) este simbolul internului. Lilie = Crinul. Teascul. S-a distins prin credinta şi iubirea de saraci. Vechi.

isi vinde dreptul eel mai penitentii din timpurile vechi. fiindca de la Lintea în analogie este şi simbolul pacatelor. missa a doua parte a la sfarsitul Litiile de la vecernia sarbatorilor (la Nasterea Domnului şi la Boboteaza se oficiaza la Utrenie) sunt servicii divine. Serviciile litiei deriva de la creştinii cei dintai. un lucru neinsem-nat Dumnezeu afara de altar. pentru un blid de linte. se miruie apoi credinciosii în simbol al rugaciunii comune intr-un decursul liturghiei: se miruie la frunte. la sfrntesc pe litier la rugaciunea litiei. si de bunatatile cererea Dumnezeu. scop comun. sufletul sau. ce se sfintesc la litia sarba. vin.. grau şi untdelemnt. alta şi ca un dar deosebit. adica Domnul Hristos aşteptam darurile şi isi pierde. iar în ristic.. 7). pentru care omul isi vinde. inchipuind ca se ocrotesc sub scutul eel inalt al Domnului. cu care ocazie usor se puteau varsa sfintele şi se deteriora paharul sfant. Litierul simbolizeaza locul unde nezeu pentru roadele pamantului.lui simbolizeaza multumirea data lui Dumtorilor. cu care Mantuitorul Litanie se numesc în biserica apu. eel mai mare bun revarsarea bunurilor pamantesti. ca simbol al darului lui numeste şi procesiunea religioasa. ce le incepe cantorul se sfinteste cu aceasta ocazie intru şi la care raspunde sau le continua amintirea inmultirii untului de lemn de poporul. Litiile se savarsesc în pronaos. cand II moarte. Litii se numesc cele 5 prescuri ce se la boale epidemice. 7). real painii şi a a fost Iisus la Emaus. ori dupaLiturghia menilur. la grane.). Grdul şi binecuvantarea mite litii. 14). spre a sista vechiul obicei de a bea insisi credinciosii din potir. Liturghia ( publica) se n general.Vinul se sfinteste ca produs al pamantului chira şi cu trei cani: una pentru vin.Sfanta Euharistie. 210 . Untul de lemn seana rugaciunile. Linte: simbol al lucrurilor neinsem-nate cand sfinteau şi painile. (Ezechiel 4. cu priveghere de noapte. iar lucrari preg" ' trei parti tilor şi liturg' ' inchipui pe mod simbolic Mantuitorului. Isav. Iisus a saturat multimea în pustie (Marcu 6. 33). la Boboteaza."). 41). la care se sfintesc cinci prescuri. Litanie se mai acest ulei sfintit. morminti.. fata de cele mai importante. ajutorul şi sa-i primejdii.a saturat 5 mii de oameni. A fost introdusa de loan Hrisostom. eel de primo-genitura. ca Dumnezeu. spre a arata ca cerem indurarea lui adica pentru o pofta.. Litierul e o tava prevazuta cu o tri. intoc-mai ca şi (Geneza 25.. nu. Inchipuie jertfa de multumire catre prorocul Hie (I Regi 17. care este invrednicit sa pentru untdelemn şi a treia pentru grau. Mai simbolizeaza şi buretele muiat în otet. se poata preface în sangele Domnului în Pe litier se pun cele cinci prescuri. Liton (iliton de în ori de respectiv cusut naframa cu care Domnului Hrist (loan 20. locul penitentilor. Nou. cand în MomentuI serbarea cinei jertfei cei fara Euharistie. Isaia 6. în care" de sange.. 19).VICTOR AGA Isaia şi 1 .a curatit de pacate („Iata s-a atins de buzele tale. care ince-peau serbarea de cu seara. litiei se face dupa vohod. 39). Litiile cu procesiuni. Cu a tuturor credinciosilor.48). tinute la diferite ocazii (aducerea salciilor. sub grija celui Preainalt. pustie (Matei 14. Rugaciunea important al sau. pe care soldatul i-a intins Mantuitorului pe cruce (Matei 27. Liturg ore. Sfintirea acestor 5 paini sau prescuri ce-i poate avea („ca ce va da omul în simbolizeaza sfintirea celor 5 paini în schimb pentru sufletul sau. 9). Simbolizeaza painile cu care a saturat Iisus multimea în pustie (Marcu 6. care inchipuie pogorarea Mantuitorului.".

precum au fost scosi catehumenii din biserica. de predicarea lui loan. liturghia chematilor şi liturghia credinciosjlor) spre a inchipui pe Sfanta Treime. Cel dintai liturghisitor a f o s t Iisus la cina cea de taina şi la Emaus. lucrare publica) se numeste serviciul divin în general."). care sa-şi reverse darul şi ajutorul şi sa-i apere de tot felul de primejdii. . precum inchipuie şi cererea comuna a credinciosilor catre Dumnezeu. 7) Citirea evangheliei inchipuie invatarea Mantuitorului în public. Azi aceasta parte a limrghiei are numai caracter simbolic.. cand în fata tuturor se aduce jertfa. 6) Citirea Apostolului inchipuie trimiterea invataceilor în lume.. 7). respectiv cusut anTimişul. Liton (iliton. ca sa nu fim scosi din imparatia lui Dumnezeu.Inainte de binecuvantarea de la inceputul liturghiei chematilor. preotul liturghisitor deschide usile imparatesti spre a simboliza ca 211 . Liturghia celor chemati (catehumenilor. se fac în semn de umilinta şi de multumire lui Dumnezeu pentru bunatatile primite. fiindca sfanta limrghie inchipuie intreaga opera de mantuire a Sfintei Treimi. 8) Ecteniile staruitoare şi rugaciunile pentru cei chemati simbolizeaza trebuinta rugaciunii. în care este invelit.. simbolizeaza naframa cu care a fost invelit capul Domnului Hristos la inmormantare (loan 20. de intruparea fiului lui Dumnezeu („Unule nascut.).. Are t r e i parti (proscomidia. nicicand insa inainte de luminat ori dupa-amiaza.. este jertfa Testamentului N o u . real şi adevarat sub forma p a i n i i şi a vinului. 3) Psalmii. 5) Trisaghio-nul inseamna aratarea Sfintei Treimi la Botezul Domnului şi armonia dintre ingeri şi oameni. prin ale carei rugaciuni sj prin provocarea catehumenilor la ieşirea din biserica ni se aminteste starea noastra de pacatoşenie şi provocarea sa ieşim din aceasta stare. cadirea insemnand harul ce s-a pogorat prin predicarea lor.morminti. Adica sa se priveasca de chemati toti cei incarcati cu pacate şi sa-si ceara iertare şi gratie. în care insusi Iisus se jertfeste fara de sange. 2) Ecteniile sunt cereri de pace pentru toate starile şi pentru toate trebuintele sufletesti şi corporale şi ca rugaciunile sa fie bine primite. Liturghia (gr. Liturghia se savarşeşte la 9-10 ore. = serviciu. iar în special serviciul euharistic. de aratarea şi de lucrarea prin care a chemat şi a adus lumea la mantuire.. iar celelalte acte sunt numai lucrari pregatitoare ori simboale. Aceasta parte a limrghiei are subimpartirile: 1) Binecuvantarea imparatiei Sfintei Treimi. predicarea lui loan şi intruparea Mesiei. 4) Inconţurarea cea mica simbolizeaza venirea Domnului şi umilirea Lui. Momentul principal al limrghiei este serbarea cinei cea de taina. cand Iisus a fost condamnat la moarte. corporale): o naframa de în ori de matase. aducerea jertfei cei fara de sange. adica Sfanta Euharistie. Liturghia în mod simbolic reprezinta intreaga viata Mantuitorului. missa catehumenorum) este a d o u a p a r t e a liturghiei şi se intinde de la sfarsitul proscomidiei pana la ectenia SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA „Cei chemati ieşiti." inchipuie şi ne aduce aminte implinirea profetiilor. antifoanele şi fericirile simbolizeaza implinirea profetiilor.

. invierea. rosteste rugaciunea „Imparate ceresc" de trei ori. în cantarea 1) Ecteniile pentru credinciosi sunt semne xngereasca (. se la „Cati sunteti credinciosi.". 2) actul se da de stire credinciosilor prin prefacerii sau canonul Sfintei Euharistii clopotire... Are trei Slant se preface painea în corpul. Sarutarea cucernicie în aşteptarea Imparatului sfxntei evanghelii şi a presto-lului inchipuie tuturor. Sarutarea sfanta şi simbolul liturghiei („Binecuvantata este. conductul la moarte şi crucii pe prestol şi rosteste inceputul ingroparea. depozitata în sfanta evanghelie. pregateşte serbarea jertfei celei mari de pe Imnul triumfal inseamna preamarirea lui Dumnezeu de cate oameni şi de catre cruce.") cu rugaciu sfanta inaltare a agnep t. ce se indeplineste xn aducem şi noi lauda şi jertfa lui Dumsfanta liturghie. ghii. puie aratarea lui I mironositelor şi Ap< aratare cu „totdeaun .... inchipuie ca Mantuitorul a lui Iisus celui xn doua firi. face cu sfanta evanghelie semnul de bunavoie." şi cu din sacrifxciul de lauda şi de multumire. se lauda Domnul invatat pe oameni în decurs de 3 ani... Liturghia credinciosilor inchipuie lauda inge212 de departe suna clopoi ca în acest moment ma prefacerii (epicleza) % faca rugaciune imprei se prostern. centrul cultului divin şi xncepe de ca amintire a cinei celei de taina.. . cand pin lucrarea Duhului care amintesc de jertfa lui Iisus. Ne mai xnfatiseaza momentele jertfei celei mari de rascumparare: precereasca... spre simbolizarea ca se zic de la citirea Evangheliei pana la sfanta liturghie se xndeplineste în cinstea Heruvic. marturisirea credintei noastre şi ridicarea crucii cu evanghelia simbolizeaza inimilor spre cele inalte („sus I sa avem obiceiul creştinesc de a xncepe orice inimile"). Hristos pentru xntruparea Sa.. inchi-puind şi faptul ca acum se multumire („sa multumim Domnului"). iar pentru cei şi 3) rugaciunile la impartasire.. beti. Intrarea cea mare mchipuie cere ajutorul Lui... Simbolica şi cerand venirea şi umbrirea Sfantului acestei parti de liturghie este urma-toarea: Duh asupra jertfei fara de sange. consista face cu rostirea „luati. ce rostita de doua ori..area Domnului pe ( semnului crucii cu discului simbolizeaza si pe Iisus real în a g n < inseamna frangerea p taina. se face am narea) chipurilor.rilor din ceruri..") la xntru aducerea aminte de viata pregatirea sfxntelor şi cu rugaciune de Mantuitorului. care vine intre noi în Sfanta ca preotul saruta insusi corpul Domnului şi Euharistie.. ori numai i lauda pe Dumnezeu & „Pe tine te laudam1'... iar vinul parţi: 1) anaforaua (rugaciuni pregati.în sangele Domnului. adi cu sangele Domnului potir catre popor l a . Dupa inctxiderea usilor intrarea lui Iisus în Ierusalim spre patima mari. iar adevarat al Mantuitor cade ca în acest m o r n stea în strane ori în i genunchi sa se roag "Tie. 2) Canonul Sfxntei Euharistii lucrare cu facerea semnului crucii şi ca preotul are sa savarseasca lucrarea sfanta xncepe cu provocarea credinciosilor sa stea cu toata frica („sa stain. epicleza. de cerere. Cele 3 ectenii şi 3 rugaciuni. moartea.. Inchinarea preotului de trei ori în fata sfxntelor daruri arata umilinta şi nevrednicia sa de a sta de fata la Liturghia credinciosilor (Missa misterul eel mare al prefacerii.Marire intru cei de sus. iar stau inclxise ca sem necuprins al prefaced sa priveasca cei ne („Mareste.. Apoi în fata sfantului prestol gatirea spre patima. pii lui Sfant: adica pain corpul adevarat.! incepe prin pregatirea „si safiemila. în semnul cinstirii Sfxntei Treimi patimile. ingeri. precum mai patimile şi moartea I in potir particica c agnetului. fidelium) este a treia parte a sfxntei litur. „fa adica."pan niceste. Momentul insemnat toare pentru misterul prefacerii). x x i s-a deschis xmpa-ratia nezeu. Semnul credintei mseamna iubirea creştina.. în asemanarea carora prin jertfa Domnului. inaltarea şi sederea de-a dreapta Tatalui.".") cu umilinta.In de lauda se fntamp/S < act al sfintei liturgh tializarea. cina cea de taina. randuita spre Heruvicul ne indeamna sa stam cu mantuirea neamului omenesc...") inchip Nascatoarei de Dumne: tumror sfmtilor.. cu frica.Consacrarea elementelor euharistice.").").

Aratarea sfantului potir catre popor la „Cu frica. inchipuie pe Apostoli sezand în jural Mantuitorului. ca şi cand insusi Domnul ar binecuvanta. pentru ca în acest moment mare şi infricosat al prefacerii (epicleza) toata suflarea sa faca rugaciune impreuna. Scaunele din jural jiljului. Locul eel de sus (scaunul de sus.. se face amestecarea (impreunarea) chipurilor. punand în jwtir particica cu inscriptia IC a agnetului. iar impreţur sunt icoanele Apostolilor. frangerea painii inseamna frangerea painii la cina cea de taina. Sintronul mai simbolizeaza şi tronul eel mai presus de ceruri. ca pastor sufletesc. Deasupra scaunului e icoana lui Hristos binecuvantand poporul.. Tot locuri 213 . VI. ci toti în genunchi sa se roage („si ne rugam fie. iar vinul în sangele adevarat al Mantuitorului. ce se tineau dupa limrghie în timpurile primare creştine.") cu rugaciunea de multumire. sfanta inaltare a agnetului inchipuie inalfarea Domnului pe cruce. unde Domnul este inconţurat de sfintii Sai.. iar a doua aratare cu „totdeauna. unde lisus sade de-a dreapta Tatalui. cand a binecuvantat pe Apostoli... la care nu pot sa priveasca cei nedemni.. adica se uneste corpul cu sangele Domnului. simbolizand pe Hristos în tronul Lui de arhiereu etern. adica mesele obstesti. se roaga în mijlocul poporului.. prin lucrarea Duhului Sfant: adica painea se preface în corpul adevarat.. simbolizeaza locurile de rugaciune ale Mantuitorului. iar usile şi perdeaua stau inchise ca semn al misterului necuprins al prefacerii. epicleza. pe care le-a sfintit prin cercetare şi prin cinstirea lor. a imparatesei tuturor sfintilor. Axionul („Mareste.. 3) Impartasirea se incepe prin pregatirea credinciosilor (cu „si sa fie mila. ori numai ingenuncheaza şi lauda pe Dumnezeu în imnul triumfal „Pe tine te laudam". precum mai simbolizeaza şi patimile şi moartea Domnului. la 25.în decursul imnului de lauda se intampla eel mai insemnat act al sfmtei liturghii: transsubstanJializarea. comem. art. de aceea şi preotul binecuvanta poporul cu potirul. De aceea se cade ca în acest moment nimeni sa nu stea în strane ori în scaune. Rugaciunea amvonului inseamna ca preotul. Liturghia mortilor = parastas. Locuri sfinte: sunt locurile destinate pentru cultul divin. Peregrinajul Ja aceste locuri constituie o datorie creştineasca de evlavie şi de recunostinta. .. sintronul) e un tron sau jilt în dosul prestolului. ca inchipuire a cerescului tron." inchipuie aratarea lui lisus dupa inviere mironositelor şi Apostolilor." pana la „si ne invredniceşte. iar facerea semnului crucii cu el pe 4 parti ale discului simbolizeaza faptica crucificare şi pe lisus real în agnet. Livia: sf. Arhiereul liturghisitor sade la citirea Apostolului în acest jilt. Credinciosii se prostern. ce le au unele catedrale.. Impartirea anaforei inchipuie agapele. v.de deoarte suna clopotele mari. intr-o firida a zidului altarului." simbolizeaza SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inaltarea lui lisus la ceruri.") inchipuie preamarirea Nascatoarei de Dumnezeu.. Locuri sfinte se mai numesc şi locurile unde a trait şi a patimit Domnul.") cu umilinta.

incredintare) e un act solemn. fie vesnic exe trebuie oamen. Insemnarea cu inelele la Logodna (ftdantare. priveasca spre delaaceastam ochire ori gand lume i-a fost pedepsita şi nu în altceva. ce se revarsa Dumnezeu prin minuni. cum trebuie sa-i sfant. Precum Dumnezeu a insemnandu-i cu semnul sfintei cruci pe trimis la Lot pe ingeri.. Preotul ii binecuvanta de cate e chipul providentei dumne-zeiesti şi al trei ori pe fiecare. Fuga lui martora acestor fagaduinte reciproce ale Lot ne arata cat de grabit şi de timpuriu mirilor şi cere binecuvantarea cerului trebuie sa urmam porunca lui Dumnezeu. ce intareste casa fiilor. Insemsfinte. Sotia şi fetele semnul crucii pe fruntea mirelui. fiecare se transpune pe sine în poseinsemnand ca binecuvantarea vine siunea celuilalt. e comemorat. adica lepadand orice lumii care ne de ochi. vazand pe cruce sub cum grabita şi a smu unul cate unul munca grea forma crucii rasplata a iub binecuvantat gand în arborele moartea sa n adevarnu o fiind carnea bradului şi : consacrata ceste tocmai este aniversarea Mutyi o tin la 214 . precum şi inelul este un corp şi precum Parintii trebuie sa-si dea şi ei invoirea. şi la oameni s p r e a . 23). Fuga şi scaparea lui Lot voie libera. zdmdnt. daca vrem sa nu pierim în primejdiile ce preotul. se intelegere şi ajutorare reciproca şi ca aprind de la lumina de pe prestol. se numesc şi locurile narea semnului crucii pe frunte e chipul unde s-a aratat deosebit indurarea lui ajutorului dumnezeiesc. 25). Loxia (PI cuvantata. care este tipul duiala o fac mirii în chip de iubire şi de celor credinciosi. mantuirii. fata sfantului altar spre a insemna ca fac ca isi vor tine promisiunea pentru a fagaduiala sfanta. Mirele incheia o legatura pe viata. intelepciunii. acolo va mirii insisi şi le schimba) şi le preda fi şi binecuvantarea lui Dumnezeu. cu inelul de aur. mai este cap femeii" (Efeseni 5.. din opera de mantuire prin cruce.".. asupra lor. de pe tronul Lui eel inalt. Inelul de aur arata nepasatori fata de poruncile ( L u c a 17. respectiv spre mire. ce le tin mirii ori nasii lor. Dupa ce binecuvanta inelele. despr ca. pentru ca „barbatul precum nesfarsit este şi inelul. al mirelui inseamna starea mai de seama a 32) dumnezeiesti. al carei inel de duhul spiritual sotia sa Amandoi a d i c munte. la fiecare data viefii creştinesti. în fata martorilor. care au sa fie un corp. inchipuie legatura prin care nupturientii isi fagaduiesc stransa dintre miri. Fiecar" în duhul lui munte. în scop de taina. vreau mantuiasca. inseamna ca mirii vor trai în buna Lumanarile. Schimbarea inelelor inseamna Logodnicii stau în mijlocul bisericii. invoire reciproca în scopul casatoriei. a s a trimite solii Sai cap. Nunul (ori simbol ca unde este binecuvantarea preotul) apoi schimba inelele (uneori parintilor. inchipuit prin altar. numai de la Dumnezeu. aşefrunte şi cercul facut spre mireasa..i admonia şi a-i feri instituita prin indurarea Sfintei Treimi. sponsalia. de fiecare lui L o t pacatuiesc prin necredinta lor şi d e data facand un cere şi spre mireasa şi v i n astfel simbolul ereticilor şi al celor rostind „logodeste-se. prin ce se simbolizeaza ca biserica. este de nevoile trupesti %\ sufletesti. cu pelerinaj. cum sunt cele mai multe dintre insemnarea de trei ori simbolizeaza ca manastiri. Lot inchipuie mirelui fata de mireasa. ca cercul facut este nemarginit. Nasii sunt Lot (Geneza 19) e simbolul necre-dintei martorii promisiunii de casatorie. face de trei ori ne inconţoara (Sirah 3.VICTOR AG A argint inchipuie inferioritate. mirilor. Fagaîn opozitie cu Avraam. tot astfel facand ce doresc numai dupa cele lumesti şi se şi cu eel de argint la mireasa. vindecari etc. ori în asigurarea reciproca. logodna se binecuvanteaza în numele Sfintei Treimi. nesfarsita sta de-a dreapta.

Loxia e consacrata micului lisus. care inchipuie tronul. Loxia (Plisc crucii): pasare binecuvantata. a zburat grabita şi a smuls toti spinii. Domnul a binecuvantat-o sa traiasca fara nici un g a n d în arborele Lui eel sfant. mormantul şi lacasul lui Dumnezeu în lume. pentru ca sarea e simbolul intelepciunii. Luarea vremii. pacatosenia omului din timpurile dinainte de venirea Mantuitorului în lume. Amandoi adica vreau sa se suie la munte. trebuie sa-i alungam din suflete. Ca rasplata a iubirii şi a milei. dupa cuvenita inchinare în semn de reverenta adanca în fata atotputerniciei lui Dumnezeu. astfel de pedepsire are sa f i e v e s n i c exemplu. consista din rugaciunile ce le face în fata usilor imparatesti. credinta adevarata. în care rugaciuni se cere iertare şi ajutorul lui Dumnezeu spre a putea indeplini sfanta jertfa.. sa-si ia ramas bun de la aceasta macar şi numai cu o singura ochire ori gandire jinduitoare. e comemorat la 9. Iubirea de lume i-a fost pieirea. dupa trei inchinaciuni saruta sfanta evanghelie. M u l t i o tin la casele lor ca aparatoare de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA trasnete şi ca vindecatoare de rane corporale. Rugaciunile de umilinta şi de pocainta mai inchipuie desteptarea constiintei şi a pocaintei. Intrand în altar. Luarea vremii mai inseamna ca preotul se leapada de toate patimile şi pacatele. în adevar nu o prigoneste nici o rapitoare. impacat cu toti oamenii („cand aduci darul tau. = luminos) evanghelistul a fost medic şi pictor de meserie şi este 215 . adica spre inaltimi sufletesti. caci dansa este pedepsita şi prefacuta în stalp de sare şi nu în altceva. fiindca clo-c e s t e t o c m a i pe timpul Craciunului. fiind carnea ei amara de la rasina bradului sj nici nu putrezeste. duhul lui Dumnezeu. şi apoi saruta prestolul. X. în aceasta munca grea pliscul i s-a instrambat în forma crucii şi a ramas asa pana azi. 23-24). Luca (lat. care inchipuie pe Dumnezeu sezand pe tron.duhul spiritual. adica pregatirea preotului spre serviciul liturgic. se fac afara de altar. Sarutarea icoanelor simbolizeaza ortodoxia. Ca sfant. facute afara de altar. vreau şi chiar pleaca sa se mantuiasca. Rugaciunile de pregatire. Duhul l u m i i care ne omoara cu o singura clipire de ochi. mai inchipuie starea omenirii. despre care legenda ne spune ca. cu cata intelepciune trebuie oamenii sa-si aleaga calea mantuirii. tragandu-i unul cate unul din cununa. spre a fi vrednic de savarsirea celor sfinte.. dupa credinta ca lisus i-ar fi impartasit şi aceasta putere. care este aniversarea Nasterii Domnului. lepadand orice grija de lume. sotia sa insa doreste sa mai priveasca spre lume. iar inchinarea catre strane şi catre popor inainte de intrarea sa în altar inchipuie cererea de iertare ca. Rugaciunile acestea. iar sotia sa simbolizeaza duhul lumii. în brad şi moartea sa n-aiba putere asupra ei. fara a cere ajutorul de sus. vazand pe Mantuitor sangerand pe cruce sub cununa de spini. sa poata savarsi sacrificiul eel mare. spre a simboliza ca preotul nu se arata inca vrednic de a incepe sfanta lucrare tainica a liturghiei. cum facuse şi cu sotia lui Lot." Matei 5. Fiecare adica sa staruie numai în duhul lui Dumnezeu şi numai spre munte. în faţa usilor imparatesti.

2) inchipuie pe Apostoli şi pe urmasii lor. Lumanarea aprinsa. XI. Comem. = luminos): sfantbarbat bisericesc. 1 . dupa traditie. Lucratorii la seceriş (Luca 10. De aceea se fme mana celui ce se boteaza (daca e major) ori în mana nasului (daca catehumenul e prune mic) şi care arde sub decursul serviciului. niste rugaciuni catre sfantul Apostol şi carora li se atribuia putere vindecatoare prin ajutorul şi mijlocirea sfantului. Comem. luceafarul ce Lucreţia (lat. lui Dumnezeu. Este apoi şi de toamna. 16). sa ajunga la liman. carora nu le mai puteau ajuta nici medicii. prin valurile marii acestei vieti. Apostol. Biserica romanosoarele dreptatii. din care a rasarit credinciosilor. care este aju-tatoarea celor ce. = castigatoare): sfanta iese din mare este chipul Sfintei Maici a fecioara şi martira în Spania (t 306). pentru ca incepe evanghelia sa cu preotul Zaharia. = stralucitoare): sfanta ucenica a ap. care au sa se bucure de Luceafarul de dimineata simbolizeaza cinste deosebita inaintea pe Sfanta Fecioara Maria. X. luceafarul de dimineata este Maica Domnului. la martirizarea sa a fost spanzurat de un smochin. Lucia (lat. Comem. Vechi ca şi acum. VII. Comem. care ne vesteste intunericul. care a prevestit pe Soarele. = luminoasa): sfanta fecioara şi martira din Siracuza. la a caror lmpartasire se luminoasa a creştinismului (Apocalipsa cere deci şi rugaciunea 22. O parte din moastele sfintei se afla la Episcopia din Arges (t 303). care a stralucit prin eruditie şi cunoasterea Sfintei Scripturi (t 312). preot şi martir din Antiohia. Mai inchipuie şi pe loan catolica are randuite posturi (posturile Botezatorul. pe preoti. în iconografie. iar boul a fost anume obiectul de jertfa. doresc Comem. ce se da în Luceafarul de seara. Lucina (lat. şi în Test. pe mosia sa proprie (t 100). li se puneau mai demult pe piept „biletelele lui Luca". cantaretilor) anumite pentru timpul ce avea sa vina dupa dansul. ajunarea numai pana la ivirea acestei stele. la 6. fiindca.'VI şi 18. acum nesangeroasa. Inchipuie apoi şi iubirea aprinsa. De la dansul avem chipul Sfintei Nascatoare. inseamna candela aprinsa a credintei dupa pilda celor cinci fecioare intelepte. la 7 . Are ca insigniu o ramura de smochin. la 23. VI. Dansa a inmormantat pe sf. Emblema se reduce şi la aceea ca Luca vorbeste despre misiunea preoteasca a lui Iisus (t 80). aducerea de jertfa. Lucian (lat. Muribunzilor. atunci sangeroasa. Are ca emblema boul. iar misiunea preotului a fost. prin care s-a vestit paganilor mantuirea. Pavel. sub a carui 216 . care a adus ziua hirotoniile. cu care omul are sa-şi lumineze sufletul catre Dumnezeu. al stapanului intunericului. e simbolul lui Lucifer. Prin Bucovina se crede ca credinciosilor. cand se impartasesc simbolul Manmitorului. la 30.VICTOR AG A patronul acestora. Luceafarul de seara la zile de ajunari inseamna steaua magilor. 30.

precum şi focul ce s-a pogorat din cer. inchipuie pe Hristos. precum soarele şi lumina nu lumineaza numai pentru unul ori altul. sa le pazeasca şi sa le deprinda cu roadele dreptatii. sub speciile painii şi al vinului în adevar. Lumanarea o tinem în mana la botez. sa le pastreze şi cultive nu numai pentru sine \. 15-16). ce o aprinde Arhiereul la sfintirea bisericii. propovaduieste mantuirea şi adevereste ca Iisus. Dupa cum în lumina este stralucire (chipul credintei) şi caldura (chipul iubirii) şi precum ceara şi fitilul în forma de columna simbolizeaza nadejdea ce se inalta spre cer. astfel creştinul. Dupa aceasta lumanare şi dupa aceasta stare nou-botezatii se numesc şi „luminati". i s-a impartasit darul cunostintei de Dumnezeu şi iertarea pacatelor. puterea credintei. focul iubirii creştine . 4). Primit fiind acum eel botezat intre fiii luminii. cu privire la actul sacramental: puterea şi sublimitatea darului ceresc ce se impartaseste credinciosilor în acest act de sfintire. ce au sa se manifeste in 217 Lumanarea aprinsa ce se intrebwateaza la toate lerurgiile. Mai simbolizeaza şi candela eterna din templul Testamentului Vechi. inaintea tronului Sau. ci are sa le arate la toata lumea şi la toate ocaziile („asa sa lumineze lumina voastra. inchipuie pe Hristos. simbolizeaza ca el trebuie sa-si cerceteze constiinta şi sa stea totdeauna cu cuget curat în fata lui Dumnezeu. Lumanarea ce o aprinde creştinul în biserica. spre a inchipui ca. Lumanarea aprinsa. care de pe altar.SIMB PLICA BIBLICA ş1CREşTINA ocrotire a ajuns acum prin taina sfantului Botez. Lumanarea (sau candeld). pastrandu-si sufletul curat ca lumina. ori şi acasa. iar cu referire la credinciosi inchipuie sinceritatea.M se pune lumina sub obroc."). Mai simbolizeaza smerenia şi jertfa inimii. este de fata pe sfantul altar. Lumanarea de la botez mai inseamna esenta şi darul impartasit prin sfantul botez.. pe prestol.. Credinciosii se apropie de Sfanta Euharistie tinand în maini lumanari aprinse. precum şi starea interna luminata a celui ce s-a botezat. în sfesnic. nadejdea. lumina lumii şi inseamna ca de la altar se propovaduieste mantuirea şi tot binele.. n inaltarea. ci la toata lumea... la actul Sfintei Cuminecari. frumseta curatiei sufletesti ce se revarsa asupra lor şi stralucirea vietii eterne. inchipuie curatia sufleteasca. infrumsetat cu aceste virtuti în botez.. Mai inchipuie aceasta lumanare datorintele legate de noua stare de dar a botezatului. care ardea necontenit. ca simbol al dragostei catre Dumnezeu şi al curatiei lor interne."Matei5. ce trebuie sa o aiba preotul şi poporul în decursul serviciilor divine. asa creştinul are datoria ca sfintenia şi nevinovatia. sfmtirile m/paie.". ca sa aprinda jertfa la sfintirea templului lui Solomon. castigate în botez. Lumanarea aprinsa mai e şi indemn ca fiecare creştin sa fie „lumina a lumii. la icoane. Lumanarea ce trebuie sa axda pe prestol. morala. în fata lui Dumnezeu. ca adica el sa fie „fiul luminii şi al zilei şi nu al noptii şi al intunericului" (I Tesaloniceni 5. din „muntele eel sfant al Domnului".

Lumanarea franta. la cuminecare. ce se pun în ceara lumanarii în forma de cruce. Pentru familiali şi cei prezenti lumanarea de mana inchipuie desertaciunea şi scurtimea vietii. Lumanarea aceasta ii aminteşte muribundului şi il incredinteaza ca. Lumanarea de mana il petrece pana la mormant. inchipuind credinta ca pe altar şi în chivot Iisus Hristos. se stinge şi piere ca fumul toata marirea şi frumsetea lumii. care a scos şi a condus pe izraeliteni prin pustie spre tara fagaduintei. Lumina i s-a dat cand a intrat în viata corporala şi spirituals la botez şi lumina i se da cand iese cu corpul din aceasta viata. la cununie etc. ce o vedem pe monumentele sepulcrale. inseamna natura dumnezeiasca a lui Iisus. sfanţitul vietii pamanteşti.VICTOR AG A momentele sfinte ale serviciilor dumnezeieşti. acolo se stinge sj e lasata sa fumege spre a simboliza ca o data cu moartea se sfarseşte orice nadejde. în lupta cu moartea. adica Iisus şi ii cere seama. sa se lipeasca de Hristos. Numai acestea varsa lumina în urma noastra şi dincolo numai credinta vie lumineaza intunericul mormantului. Ceara lumanarii simbolizeaza corpul Domnului. Lumanarea (sau candela) eterna arde necontenit în faţa chivotului pe altar în bisericile apusene.8). ca simbol al credintei şi al faptelor bune. de are candela aprinsa ori ba. cand vine mirele. 21). Lumanarea de Paşti inchipuie pe Iisus eel inviat. Ranele Domnului sunt simbolizate şi prin cele cinci gaurele ale luminii de Pasti. iar pentru eel muribund simbolizeaza indemnul ca acum. Muribundul adica a ajuns catre miezul noptii. de soarele dreptatii. 218 . cu toata caldura credintei. inchipuie desertaciunea vietii. i se da creştinului în momentul cand trece în lumea spirituals. va intra în stralucirea cerului (loan 3. Lumanarea. toate tree în fum şi cenusa şi raman numai faptele bune. lumina lumii. lumina lumii. Lumanarea de Paşti în biserica apuseana se sfinteste şi se aprinde la Pasti şi sta pe latura evangheliei altarului pana la Inaltare. precum Iisus ne conduce prin invierea Sa din moarte la viata fagaduita. Lumanarea de mana ce se da muribundului simbolizeaza pe Hristos. cu care se aprinde lumanarea. care a fost un sacrificiu de ardere şi miresme şi care a preinchipuit pe Hristos şi jertfa de pe cruce. simbolizate prin lumanare. Cele cinci bucati de tamaie aurita. precum i s-a dat şi în viata pamanteasca la botez. pentru ca ele simbolizeaza pe Mantuitorul şi inchipuie frumseta şi scumpatatea ce au prileţuit ranele Domnului pe seama lumii. iar focul de Paşti. Boabele de tamaie sunt aurite. inseamna cele cinci rane ale Mantuitorului şi sunt o aducere aminte de sacrificiul de seara al lui Moise (Exod 30. este de fata cu corpul şi sangele Sau în Sfanta Euharistie. Lumanarea de Pasti inchipuie norul luminos. daca a umblat în viata sa cu faptele luminii. care ii da curaj în lupta cu moartea şi il indeamna ca în acest moment insemnat sa-şi inalte cugetul numai la cele cereşti. cu focul iubirii şi cu taria nadejdii şi sa-şi puna increderea şi nadejdea numai în „cel ce locuieşte intru lumina ceaneapropiata".

simbolizeaza ca o data cu moartea piere ca fumul toata marirea şi stralucirea lumii şi raman numai faptele bune. il intampina cu mormant în zorile zilei de inviere şi salutarea: Hristos a inviat! şi apoi de la stralucirea ingerilor. Ne mai amintesc de tim219 . trecand pragul.le aprinde la intemperii. la prestol. dreptate şi viata. cu venirea Sa. Lumanarea aceasta aprinsa ruga un timp mai indelungat la masa de unica. LumaLui. în intunericul noptii. daca se poate. care a strabatut intunericul paganatatii. inseamna pe Domnul eel inviat. care sunt simbolizate prin lumanarea ce a mai ramas nearsa. a I ne inchina şi de a-I sluţi Lumanarea muribundului v. precum mai care apoi preotul isi aprindea lumanarea inseamna şi stralucirea ce s-a facut la si. aprinse pana acasa. o sting. care au orbit cu raza lumanarea preotului fiecare isi aprindea lorpe custozii mormantului.L vedea. . ceea ce denota un semn bun. Ajunsi acasa. Poporul le crede de bineLumanarea Invierii se numeste facatoare şi de sfintite aceste lumanari. la grindine. Facandu-se în tot anul acest lucru. în vreme ce furtuni. un Lumanarile aprinse la citirea evansemn de noroc şi de fericire pentru eel gheliei inseamna lumina adevarului evanghelic. Tot asa se crede şi despre lumaintunericul inchipuie intunericul ce s-a narile de la prohodul Domnului din fost salasluit în lume inainte de venirea Vinerea sau Sambata patimilor. despicesiunea invierii simbolizeaza dorinta carea pietrei simbolizeaza luarea usii de vie a mironositelor de a afla pe Domnul Hristos. a Hristos inviat. ca lumanarea Invierii se afuma şi vitele un soare a luminat lumea. Dupa ce se preotului. la ficant în dimineata Invierii. în vechimea tului: „veniti de luati lumina (din creştina. Serviciul divin lumanarii de Inviere se lamureste dintr-o incepe cu provocarea din partea preo. avand ele darul sa alunge putetoate celelalte lumllnari din biserica sunt rile demonice. Lumanarile acestea de la Inviere le d narea de mana. Piatra adica aprinse ce le poarta credinciosii la proinchipuie mormantul Domnului. Stingerea lumanarilor şi adica duhuri.bolnave de tragan sau joahna. în noaptea spre Duminica lumina)". care a rasarit ca lumina vietii despica piatra şi se ivea o lumina. din inruneric. sa purcedem şi noi pe mormant de catre ingeri. S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA ce a reusit sa le duca astfel. simbolizeaza piatra. din mana preotului. Simbolica gaiere. se poate numara pe grinda de cati ani este casa. pictata ori plastic pe monumentele sepulcrale. u e creştinii. cand credinciosii vin pe rand Pastilor intra în biserica numai preotul $i isi aprind lumanarile de la aceea a singur cu o lumanare stinsa. ce s-a aratat.legenda latita în Bucovina. deodata • numai se pe Iisus. ce se cred a fi în vazstinse. ca şi acelea. isi face fiecare cruce cu inchinaciune dupa ce cu lumanarea a afumat grinda casei în forma de cruce. de la d i n mormant. care. iar lumina. a adus man. sa-i cautam pe Iisus para. cu dorinta sincera de a-L afla. Cu Mantuitorului. Lumanarile pe a sa adusa de acasa. lumanarea ce o aprinde preotul ponti.Lumanarea fumeganda şi intoarsa în jos. iesind la popor.

Lumanarile ce se sfmtesc inbiserica apuseana în ziua de sf. considerata astfel ca şi inima florilor mirositoare. asa prin ceara oferita insemnam oferirea noastra deplina şi jertfa tuturor lucrurilor noastre (Simion Tesal). Precum ceara e facuta din flori. rostind o rugaciune. E eel mai pretuit dar ce-i aducem altarului. le sfinteste preotul stropindu-le cu apa sfintita si. astfel se stinge adesea viata omului pe neaşteptate. . virtutile.VICTOR AGA purile paganatatii. asa s-a consumat şi viata Domnului Hristos prin caritatea Sa fata de neamul omenesc. la altar şi la biserica. micsoreaza iubirea. lumanarea mai simbolizeaza şi universalitatea bisericii creştine. cand în persecutii creştinii puteau sa asculte cuvantul evangheliei numai prin catacombele intunecoase. darul dragostei. aprinde. Paste. din care se formeaza ceara curata. daca nu se dezbara de murdariile patimilor şi ale pacatelor.Lumanarea de ceara mai este simbolul vieţii creştinesti de pe pamant şi al celei dincolo de mormant. fiindca albina e simbolul curatiei şi al fecioriei. Blasiu (la 3 februarie) sunt aparatoare de boale. care daca nu le indepartam.a. Fiind adunata ceara din toate florile campului. se pierde viata cu incetul şi se micsoreaza. inseamna darul binevoit. Lumanarea de ceara inchipuie viata şi patimile Domnului. azi de obicei numai la sarbatori mari (Craciun. incalzeste. De aceea ni se spune: „sa fie mijloacele voastre incinse şi facliile aprinse" (Luca 12. precum se consuma ceara. S-a mistuit pe Sine singur.35). cum se mistuie ceara lumanarii. adica sa nu lasam ca lumina darului. Precum focul consuma pe incetul ceara. unde trebuia luminat. miere. Ea strange cu sarguinta cea mai pretuita dulceata a 220 florilor. Lumanarile aprinse la prohodul Domnului în Vinerea mare simbolizeaza luminile folosite de Iosif şi Nicodim la inmormantarea Domnului. Ceara inseamna deci mirosul spiritual al darului. asezate şi legate crucis. nu le stapanim. astfel se consuma şi intra noi caldura vietii. grau s. Doua lumanari de ceara. asa a luminat viata Domnului Hristos pe cei ce erau în intuneric şi a stralucit prin sfmtenie şi prin minuni. ca prinos pe langa vin. incat ni se stinge şi viata sufleteasca. aprinsa prin sfantul . credinta. Necuraţiile acelea inchipuie pacatele. Precum lumanarea necuratita de murdariile formate la ardere se stinge de la sine. atinge cu acelea fata credinciosilor. Ca simbol al patimilor Domnului se arata prin aceea ca Iisus prin foame. credinta şi iubirea celor ce aduc ca ofranda lumanarile. spre a fi feriti de boala de grumaţi prin mijlocirea acelui sfant. mistuie şi straluceste necontenit. Lumanarile de ceara ce le aduc creştinii ca ofranda. lipsa şi persecutii S-a consumat („ravna casei tale m-a mancat"). care se nimiceste mereu. Lumanarile aprinse la conductul mortuar şi purtate de toti participantii inseamna dorinta şi cererea catre Dumnezeu ca mortului sa i se lumineze calea spre viaţa stralucitoare în lumina eterna. care dupa traditie a vindecat un copil de boala de grumaţi printr-o rugaciune rostita intre doua lumanari tinute crucis. Precum lumina lumineaza. Rusalii). Botez.

20. adica Hristos. cand au inimile creştinilor. care ne salasluieste pe altar. Ele mai in. simboli. Mirosul 221 . doua lumanari. prin arderea reul ard 7 lumanari pe altar.19). Au fost şi în vechiul templu şi ne reamintesc de primele veacuri ale creştinatatii.11. . se mki. simbolizand Lumanarile la cultul divin constituie cele doua naturi ale Domnului Hristos. referite la lor avertizandu-ne sa vietuim ca fiii numarul sfant de sapte şi la vedenia din luminii. lumina sj flacara care radiaza stralucire şi caldura.Lumanarea ce arde şi se sufktelor.caldura credintei şi a iubirii creatine. \ZVOTO\ luminii". lumanarile ne admoniaza ca Lumanarile le ardem pentru cei şi noi sa facem sa straluceasca intre morti în semn de cerere. sa ne curatia vietii casatoriale. sa se stinga. ce se sfintesc prin catacombe. cand conduce la intunericul sufletesc. cum tree în desertaciune maririle sj bunurile pamantesti. ci sa stam cu ea pana la capatul vietii. care s-a numit pe sine „lumina aprinde sj dichirul cu doua lumanari. care ca niste lumini stralucesc în veci. în \um\\.ce staruie în sus sj iubirea ce incalzeste zeaza stralucirea ingerilor. fund oamenilor.4. 0 jertfa adusa lui Dumnezeu. sa stie ca legatura casatoriei e statorit.16. ce trebuiau luminate. inchipuie Trei lumanari inchipuie raza Sfintei lumina vietii şi sunt simbolul Mantuito. „marirea Domnului ii inconţura şi Domnul este lumina lor vesnica" (Isaia 60. lumina cea vesjiica. iar prin mistuirea lor ne arata Apocalipsa 1. prin batoare bisericeşti (Pasti. ce se revarsa din citirile şi cantarile sfinte şi ne lumineaza cararile spre viata veşnica. isj aprind lumanarile lor de la lumina -Numarul lumanarilor la cultul divin nu de pe altar. iar în inimile lor a revarsat inravasjte pe dansele sarbatorile schim. Lumanarile ce ard la pravalit piatra de pe uşa mormantului. 13.lumina de fapte bune şi de ajutorare luceasca cu fericire eterna în imparatia creştineasca. Cand oficiaza Arhiereul. cultul divin inchipuie pe Mantuitorul şi Creştinii cei vechi duceau aceste lumini pentru faptul ca El a luminat conştiintele acasa şi le tineau la loc de frunte. una de-a dreapta şi alta de-a stanga crucifixului.biserica apuseana cand oficiaza Arhieseamna$i lumina credintei. astfel mirii. ca sa intampinam pe mirele (Matei 25) ce vine în miezul noptii.Treimi. cand credinciosii se rugau Lumanarile de Paşti. Precum a fost mistuim numai în slujba lui Dumnezeu Iisus chipul luminii şi al fericirii şi şi sa nu ne facem robi pacatului. la Pasti şi creştinii le tin aprinse în mana Lumanarile mai simbolizeaza nadejdea la serviciul divin al Invierii. Lumanarea se mai considera şi ca inchipuirea vietii în eternitate a celor drepti. mistuie în onoarea lui Dumnezeu simbolizeaza viata creştinului şi ne indeamna Lumanarile mirilor simbolizeaza ca sa ne jertfim şi noi viata. Luminile multe în biserica inchipuie cerul luminat de multimea stelelor şi inseamna lumina mare a invataturilor dumnezeieşti. ca Domnul Iisus oameni lumina noastra de caldura. sa le stra.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA botez. Rusalii etc). Pe altar de obicei au sa arda numai prin Iisus se desavarseşte.

care sunt chipul -Biserica romano-catolica sfinteţte de trei castitatii. care s-a facut partas acelei fericiri abia dupa inviere. . nu tot asa insa şi trupul lui şi sa le aiba fiecare creştin. în eterna ca Dumnezeu inceputul nu atat in ca simbol puterea s a religiei intreaga natura este nevizibila nimerit este izvoru/ da viata. care se mistuie. aşa prin lucrarea Sfantului Duh ori în an lumanarile de ceara: la Paşti. adesea inc doua cercun Lumina tat. Ne mai indeamna apoi ca. simbolizand inşelaciunea de suprafata a lumii. ca eel mierea invataturilor sfinte.. pamanteasca a omului.. lumina este Fiul. lumina şi Duhul a-l strica pe acesta. de la Tatal.Precum din Lumanarea. de placeri şi de Hristos. fara Tatal. .Sfanta biserica prescrie ca lumanarile ce se ard la serviciile divine sa curatenie a inimii şi ca din dulceata vietii."). Lumanarea de ceara simbolizeaza adica pe Iisus. ca şi candela. simbolizeaza natura dumnezeiasca a lui Hristos. raul. adunata de albinele curate. sunt de aceeaşi vreme cu lumina. Precum fitilul. lumanarii. deci şi lumina. aşa petrece şi darurilor ce ni s-au dat printr-insul. astfel şi inima lui Iisus. simboale ale Sfintei Treimi („lumina este Precum razele luminii se arata în aer. inchipuie dumnezeirea.Lumanarile nu se mai folosesc azi în Lumanarea de ceara simbolizeaza naşterea biserica numai spre luminat. se fara a se vatama acestea. 3). . din eteraitate. V I E timpul ce lumanarii evrei. Ceara. fara strica-ciune. razele. pentru cainta. Mirosul acesta mai dintai unire cu divinitatea a fost onorata cu simbolizeaza apoi sfintenia şi curatia sufleteasca. 222 . tulburate sau în forma de pahar al ceara simbolizeaza corpul. care în fata este de o rara frumusete. aşa şi viata-i plina de pofte. inchipuie viata sucul eel mai curat al florilor mirositoare.Lumanarea de ceara numi şi dansul bunamireasma a lui ne mai averti-zeaza la pastrarea în Hristos. în momentul ce se şi a serviciilor divine. Razele. aşa sa ne muiem şi noi inimile naturii omeneşti.placut al lumanarilor de ceara inchipuie Precum elemental focului. adica plinirea intrece prin putere şi subtilitate toate celelalte elemente ale naturii. de la cea aprindem lumanari. Precum lumina nu pierde nimic intelege de obicei numai pamantul cu din puterea sa cand emite razele. para pentru smerenie. ce ne Dumnezeu toate celelalte create de adumbreşte prin mijlocirea rugaciunilor Dansul. iar focul. ce ies din lumina.Cu privire la naşterea temporala a lui infatişeaza lumea în chipul unei m a r i Iisus. inchipuie curatia ceara. care este chipul virginitatii. focul. sa culegem numai fie din ceara. Lumina iubire. care este locul primit intreaga Sa natura dumnezeiasca din binelui şi al fericirii. precum sj nemarginita Lui sfintenie. intocmai ca albinele. ce trebuie sa şi le insuşeasca darul fericirii. fara micsorarea dumnezeirii. iar şi de viermi desertaciunii Lumea şi în chipul u zodiacal. ceara este stinge mereu. fara stricaciune (Evrei 1. la care trebuie sa aprinde. b u < vesnic " luminii. ce se ved izvorul lum indeosebi numeste cand aveti pamant „ mai inseamna şi pe vestitorii cuvant (M popoarele romani de cetati. se mistuie la inceput fara a pieri şi ceara. cum se mistuie lumanarea. precum se inmoaie mai curat element. ori printr-o femeie (Venus) inima Domnului. a pacate în opunere cu cerul. aşa s-a nascut şi Iisus Sfant") şi ale Domnului Hristos. Iconografia ne Tatal. iar fitilul inseamna placerilor. Blasiu şi la 2 februarie. bunamireasma lui Hristos. ci mai mult ca eterna şi temporala a Mantuitorului. la s-a nascut Iisus. aşa este şi Lumea este chipul cerului şi al Fiul de un timp cu Tatal („nici inceput pamantului. din ziua sf. . Sub numirea de lume se avand. ca sa se poata Hristos. . Preacurata.

6. prin care lumineaza în lume ca intr-un intuneric. a propovaduit iubirea şi blandetea. Lumina la toate popoarele este simbolul vietii. la Vecernie. care da viata. acestia au sa propuna oamenilor toate adevarurile dumnezeiesti. 3) etc. care a venit în lume. e simbolul lui Dumnezeu. a impartas. „trestie zdrobitanuvafrange. Lumina lumii sunt Apostolii (Matei 5. da viata. Lumina este simbolul lui Hristos care. ce se vede.. preoti) acestui cuvant (Matei 5. -Lumea şi universul mai sunt infatisate în chipul unui cere ori în forma cercului zodiacal. ca vestitori ai cuvantului lui Hristos. magii sunt condusi de lumina stelei miraculoase (Matei 2. izvorul luminii.. Lumina naturala lumineaza intreaga lume. o vedem adesea inchipuita lumea sub forma de d o u a cercuri asezate peste olalta. bucurie. El este „luminarea neamurilor" (Isaia 42. pustie. La evrei.". jertfa şi e un v e ş n ic indemn. munca vesnica. în Sfanta Scriptura lumina mai inchipuie nadejde. iar intunericul inseamna deznadejde. iar spatele ii sunt roase de serpi şi de viermi. L u m i n a mai inchipuie credinta.. „Lumina Una" inseamna pe Domnul Hristos. la Inviere ingerii au stralucit ca fulgerele (Matei 28. Insusi a fost lumina „lina" plin de blandete.20). La romani de ex. 2). De aceea lumina este eel mai nimerit simbol pentru Dumnezeu. Lumina m a i inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu şi pe vestitorii (Apostoli..") şi a venit pe pamant „lumina din lumina". 3).. cat şi cu fapta („ca un miel nevinovat.lumii. Biserica a intrebuintat de la inceputul ei lumina la serviciile divine. nu a t a t în scop de luminare. Lumina inseamna ceva ce este arat a t . care insusi se numeste lumina eterna („umblati pana c a n d aveti lumina. cu darul mantuirii.. a imprastiat intunericul nestiintei. fiindca lumina simbolizeaza puterea supranaturala şi dumnezeiasca a religiei.. la Saul „lumina a stralucit peste el" (Faptele Apostolilor 9. 9). lumina este considerata ca vesjnantul viu al lui Dumnezeu „cel ce se imbraca cu lumina ca şi cu o haina" (Psalmi 103. 9). cat mai ales ca simbol. 60. 223 . care e s t e i z v o r u l luminii şi insasi lumina. 3). viata prizonierilor atarna de timpul ce se scurgea pana la sfarsjrea lumanarii aprinse de invingatori. Lumina se perinda mereu în economia divina în actul de mantuire al Testamentului Nou. pe care a predicat-o cu graiul („fericiti cei blanzi.. 14). cu ocazia capturarii unei cetati. rugaciune. al Sfintei Treimi şi indeosebi al lui Iisus. în Sfanta Sfintelor ardea lumina eterna ca simbol al eternitatii lui Dumnezeu. cu marirea vietii Sale şi cu puterea invataturilor straluceste ca o lumina în biserica şi în sufletele credinciosilor.. incalzeste inimile şi curata tot r a u l ." (Matei 12. La naştere se arata marirea Domnului (Luca 2. i u b i r e .it invataturi luminoase. Dupa conceptia biblica si SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA medievala. „Lumina Una" e un imn de preamarire a Mantuitorului."). Fara de lumina natura este rece. ca simbol al realitatii şi deşertaciunii acestei vieti pamantesti. 14) şi urmaşii lor Episcopii sj preotii. ca insine sa fim fii ai luminii. Ca cer şi pamant. la Schimbarea la faţa „hainele Lui se facura albe ca lumina". lumina care lumineaza pe tot omul ce vine în lume (loan 1. intunecoasa şi n e v i z i b i l a . 2).

sarbatoarea trambitelor. Biserica universala a inchinatmistic în lumina sa palida. copiii nebotezati inca sunt feriti de în lume. ori ca milor. ca stapanitoarea noptii. Alta mortilor. aceasta datina a dainuit Luna inchipuie ierarhia bisericeasca. Poporul crede Luna. evreii ii ziceau „ziua a doua a J ca petele din luna reprezinta scena uciderii Sambetei" şi ziua cerului. de obicei * ori de bunavoie Lunea nu joaca Atat doar ca.6-8). cer şi pamant (Geneza 1. care are forma de luna şi care inca e luminata de pastreaza şi pana azi în multe parti. fiindca în lui Abel de catre fratele sau Cain. fata unui om sau şi în chipul unei femei. indeosebi pentru iertarea pacatelor şi pomenirea nou. Iudeii adoptasera o datina pagana. Precum acela s-a inaltat din umilire la marire. celor ce au murit fara lumanare de mana. ca la luna noua sa faca în fata caselor lor focuri. daca i-ar ajunge. apa sj haine) de Ordenii. facandu-se toate ruga. dupa era aceea a lunii a şaptea. Dupa o aceasta zi a creat Dumnezeu taria intre I alta traditie. Se da deodata cu moşii mai tarziu a devenit sarbatoarea anului (colac. Luna noua la evrei se serba cu aşa s-a inaltat şi Iisus. pana pe la sinodul al Vl-lea. se zilei intra amintirea lor. XI) şi care.VICTOR AG A simbolizand dorinta ca Dumnezeu sa Lumina de veci se numeşte lumaauda rugaciunea inalţata prin sunetul narea. ale carui patmi sacrificiu şi sunare în trambite de argint. cineva sa sara fara sa se arza. Strecurata ş ii în cretinism. a fost la romani rea de fa zeul 224 .i ciunile lumina lunii. Mai luni (luna tanara). cand ragaciuni la postesc Lunea lui". incep chiar în pune inainte pii admoniere la o nu se uste şi de veci. sfeştania de la inceputul fiecarei sa de la Hristos. De ex.. adica Tomii. inseamna ca ea este regina cerului..stalpii şi propagatorii luminii şi ai binelui lism. ce inchinata memoriei patriarhului l osif. obicei care se inchipuie şi corabia bisericii. care. art. Iconografia insemnata zi de luni este Lunea patiinfatişeaza luna în forma de secera. care cununa. Cea mai insemnata luna noua Ordenii (Vedenie 21. semiluna sub picioarele Sfmtei Fecioare Egiptenii au inchinat-o planetei Luna. care a Precum luna işi primeşte lumina de la soare. poarta semiluna în par. numire ce a ramas şi pana azi în biserica Luna. nu se stinge niciodata în rasunarii. petele din luna ar fi monahiile. care lumea cealalta. serbarile ce li de 12 al lunilor Apostoli. peste care sareau şi prin ceea ce Simbolizeaza jertfa de impa-care şi de cerere pentru iertarea pacatelor celor vii şi ispiteau norocul acelei lumi. trimise în luna sa-şi ispaşeasca pacatele. are ceva apuseana. Creştinii I care şi-au calcat juramantul fecioriei şi sunt la inceput o numeau feria secunda. Luna tanara v. Se crede ca ar o intra comemorarea ingerilor. ce o dau femeile de pomana la trambitei. care sunt avea influenta de atractie spre somnambu. Lunile. numita şi ziua credinta lor. şezand pe semiluna sj inconţurata de stele şi de soare. Sfanta Fecioara. Cea mai ! crede ca i-ar face lunatici. opera urzirii se reduce nare. Luna ori Luni: ziua a doua a saptamanii bisericeşti şi ziua intaia în calculul civil. soarele dreptatii. astfel ierarhia işi primesjte lumina oprit-o şi în locul ei a introdus sfintirea caselor. mai inchipuie şi invingerea creştinatatii iar romanii o tineau în onoarea zeitei j asupra paganismului şi indeosebi biruinta asupra turcilor. care a fost prototipul lui Iisus. era adica semn de noroc şi sanatate. de lucru în sapt" se incep toate (zidiri de case Lunea mortilor Lunea Pa$n aducerea aminte şi spre amintirea Emaus în tovarasia Luca şi Cleop aceasta amintire a se face excursv Impartirea flonlor zi: vezi la art. Iisus Hristos.. daca putea celor morti. Lunile anului si-au statornicit prin urzirea diferitele anot. numita popular Lunea mare.

Ni se mai pune inainte pilda smochinului uscat. ap. ii urmeaza Petru (22 februarie) în zodia Varsatorului. zeului soarelui. Biserica noastra a asezat aproape pentru fiecare luna cate-o sarbatoare imparateasca. Andrei (10 noiembrie). fiindca el a fost pescar. Lunea mortilor v. cu una privind spre trecut. Iacob eel Mic (1 mai). adica Luni dupa Duminica Tomii. Vartolomeu (24 august). fiindca are forma de luna. Numarul de 12 al lunilor ne aminteste de cei 12 A p o s t o l i . ca necredincios. Alta insemnatate are Lunea mortilor. precum şi prin serbarile ce li se incadreaza.incep chiar în aceasta Luni. Lunea nu joaca un rol mai insemnat. Iacob eel Mare (25 iulie). Matei (21 septembrie). prin asezarea lor în diferitele anotimpuri. Iar sarbatorile. Toma (29 decembrie). Ziua mortilor. stralucire). Tot lunula se mai numeste şi aureola (v. e eel din urma intre Apostoli. Insemnatatea urzirii se reduce la numire şi la inchi-n a r e . Luca şi Cleopa (Luca 24. art. inceputul lunilor. cand se fac procesiuni şi rugaciuni la morminti. iar biserica apuseana a randuit pentru fiecare luna comemorarea vreunui Apostol. fiind ea inceputul zilelor de lucru în saptamana. Impartirea florilor şi udatul din aceasta zi: vezi la art. în superstitia poporului. Pavel (10 ianuarie) incepe sirul lunilor. ca sa nu se uste şi sufletul nostru în focul eel de veci. asa de ex. Filip (1 mai) pentru aprilie. fiindca el a fost eel mai fecund propovaduitor. al sfarsitului şi al inceputului.). în care se tine hostia bisericii apusene şi are simbolica potirului. a vietii. Atat doar ca. care era zeul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA timpului. în forma de semiluna. ca admoniere la o viata creştineasca. si-au statomicit cuvenita insemnatate. De ex. care au completat şi desavarsit cununa. zugravit cu 2 fete. Simon (28 octombrie). Varnava (11 iunie). e asezata tocmai la inceputul primaverii. Multi creştini postesc Lunea pentru „uşurarea corpul u i " . Invierea Domnului. Lunile anului. 13). Ianuarie. art. inchinata de catre romani lui Mars (soare. isi au toate referirea la aceste feluri de simbolica. de obicei în urma unei juruinte (vot) o r i de bunavoie. cu ziua de Luni se incep toate lucrarile mai de seama (zidiri de case etc. Matia (24 februarie) pentru martie. 225 . fiindca dansul a intrat mai tarziu în sirul Apostolilor. Lunula se numeste cutia. opera mantuirii. precum intra ziua de 29 în luna februarie numai la anumite intervale. în simbolica creştina. cu alta spre viitor. Lunea Pastilor se serbeaza intru aducerea aminte de Invierea Domnului şi s p r e amintirea calatoriei lui Iisus spre Emaus în tovarasia celor doi invatacei.) ale omului. ori eel putin a unui sfant mai insemnat. astfel sf. a f o s t la romani inchinata şi isi are numirea de la zeul Ianus. al primaverii şi razboiului. Martie. Intru aceasta amintire se pastreaza datina de a se face excursii în Lunea Pastilor. cat şi cele de mitologie populara. atat cele bisericesti. Asezarea lor în anotimpuri are o deosebita insemnare. prin urzirea lor. cand pamantul da o lupta crancena sa scape din amorteala iernii şi sa-si raporteze invingerea cu izbucnirea vegetatiei.

.i •xrepos od xs (51 li prej/i) P XUBTJB Bpinxxlpos uoiruoiuBiuo XII "sns F ţ F J 'XUOpXAXIUOXIIBOOdBZBOZXpqXXIXS rera BiBoipux io\ BOJBUUIOSUI' no 'xraSxsux apquiB U I O p OA S\ B O S O p B O U B O O 3W0 ap dumij m idwj -BoyBoui no ireiuiuoraB luns x s xxppxuxid op Quired OIBOI uxp I X I I ITO*13? F x ţ uiaputjiq pdxqo ' p p i i u xremfuooui runs piao 'xidoplux is xiuopiud oxj BS nxuSxsux op ore 'xoisods is 153 "oxpisodB BJ i p i s o d y od BZBOZIIJOAB snsii 'pippurud p reraoqo isqx xj 13 op oiureui 'oraosopoBd x ix 3 S 1B Brnoaxpd BS BIBIA BZipqxms B oids nxuSxsux xs nţjoui pdnp 1 3 '(91 '01 P T/I .1 U B J S pUXIUB Op lBJOppUOO p j s u p OIBUI ux •(•uSouojf :133}SU3) ISOJ B p d n j X U B X X U O S ixqooA Bq -BUB iq SIXJOSBO oiunS no is xiBdireui 'ioreSmq dioo no BOSBmpUBi o\ BS nţioduBg mi.so pdni BO opajo ]ruodo. BşBOI os BO 'xdnţ 7 BXJB as nsomong uxp Bqţv BOXJOSIQ ooxz os '001 un BJ iidnţ Byn puxj3 oxreqps op uxp mpsBisouoox B sns op eooruo BşUBJ pţisy BSB 0 BOOOB op is dso od O B j p op xaod p j i "iou BJ op puosiq s p u n m i f i p d n j BOAB IB BO xs niiod xnpiUBjs opureo o.'"uoridBJ dn i l") xiJidBJ p is IUBITHU p p q r a p is x s Biuopuio BO pdnţ BosopB OJB pABd dB r ooxreqps aoppraiUB pruBiuozoidoi 0 jndn i op Boraiypxu is pre OQ •XUOSUIAUI p p xnpoojou p pqraxs 'ooiou op uqd xs .

M
Macabeii, prin eroismul şi prin virtu-f i l e l o r n e i n f r a n t e , sunt prototipul martin \ o v dvnbiserica creştina. Mama macabeibrseinaltagtia taxis, credintei şi prin s t a r u i n t a . Este asemanatoare cu Felicitas şi S i m f o r o z a din martirologia creştina. Macarie egipteanul: sf. monah, facator de minuni în Alexandria (f 395). C o m e m . la 19.1. Matiuca e insigniul sfmtilor Iacob e e l tanar, Iuda Tadeu, Timotei şi Apoli-t i a r i u , c a r e au suferit mucenicie prin ucid e r e cu maciuca. Macul ce se pune în sicriul mortului, d u p a msusirea sa de a fi somnifer este simbolul mortii. Obiceiul a ramas de la romani. Magdalena Maria (Matei 27, 56; l o a n 19,25): sfanta, e simbolul penitentei, al adevaratei cainte creştinesti. în t e f e r i r e catre Marta, ea reprezinta paganismul, care a venit la Iisus cu toata ardoarea sa-L asculte şi sa-I primeasca invataturile, pe cand Marta reprezinta speculatia legii vechi. Magdalena are ca insigniu un crucifix, spre a simboliza penitenta desavarsita, mortificarea patimilor şi a corpului; un vas cu mir, simbolul gratitudinii şi al iubirii; un craniu, ca simbol al penitentei şi o carte, evanghelia, conform cuvintelor lui Iisus: „vesti-se-va ce a facut aceasta..." (Matei 26,13). Traditia ne marturiseste ca Magdalena ar fi facut penitenta în singuratatea unei pesteri, în care a stat atata timp, cat timp traise în lumea pacatoseniei. Este patroana pacatoaselor penitente, pentru salvarea carora în biserica apuseana şi în veacul XIII s-a instituit un ordin monahal numit al „magdalinetelor". La primirea în ordin novicele sunt asezate intr-un cosciug şi li se canta cantari de ingropare ca simbolizare ca dansele au murit pentru lumea pamanteasca şi pentru toate desfatarile acesteia (t 50). Comem. la 13. Ill şi 22. VII. Magii inchipuie pe popoarele pagane, care au venit sa se inchine Mantuitorului lumii şi mai tarziu sa primeasca invatatura Lui. Traditia le da numele: Melchior, care a adus darul de aur ca

227

VICTOR AG A reprezentant al iafetitilor (Europa), inchipuit ca om batran; Gaspar, care a adus tamaie ca reprezentantul semitilor (Asia), inchipuit ca tanar ros; Balthazar, care a oferit smirna, ca reprezentantul hamitilor (Africa), inchipuit brunet barbos, ori ca un negru. Toti trei inchipuie adica cele trei rase umane, cele trei continente cunoscute pe atunci şi cele trei varste principale ale omului. Ca oameni invatati şi diregatori puternici, care conduceau viata spirituals şi lumeasca din Caldeea, ingenuncheaza cu hainele lor stralucitoare pe paiele staulului; aceasta ingenunchere simboli-zeaza supunerea şi prosternarea puternicilor, a regilor şi a intregii lumi în fata lui Iisus. Magii mai erau şi reprezentantii stiintei ce vine sa se inchine în fata noii stiinte a iubirii, propagata de Mantui-torul. Tipul magilor în Test. Vechi a fost regina din Saba, care venise sa vada bogatia şi intelepciunea lui Solomon, a celui mai mare dintre regii lui Izrail, care şi dansul este prototipul lui Iisus.

Maimuta în simbolica bisericeasca reprezinta pacatul zgarceniei, al lacomiei, ca şi broasca, punga şi corbul. Unele biserici monumentale aveau în evul mediu chiar mauntrul lor figuri de maimute ca simboale. Maimuta în asemanari este şi simbolul diavolului, de pe urma uraciunii şi a sprinteniei sale.

Mai: a noua luna în anul bisericesc şi a cincea în eel solar. Romanii au avut-o inchinata zeitei Maia, mama lui Mercur. Momente de istorie sfanta sunt în mai: darea legii pe muntele Sinai (Exod 19,16), alegerea Apostolilor (Luca 6, 13), vindecarea fiicei canaanence (Marcu 7, 24-30), a surdomutului (Marcu 15, 32), saturarea poporului în pustie, Inaltarea, Pogorarea Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). Are sar-batori bisericesti: Constantin şi Elena (21), Inalţarea, adesea şi Pogorarea ] Duhului Sfant, de unde biserica apuseana i-a dat numirea de luna Rusaliilor. Poporul ii zice Florar, fiindca a c u m incep sa infloreasca toate. De la romani, : care la inceputul lunii serbau în onoarea j zeitei Flora, sarbatoarea Floraliile, cu \ infrumusetarea caselor cu flori, cujertfe Maica în simbolica creştina se aduse pe campul verde, ne-au ramas şi numeste Biserica, care intocmai ca o noua datinile de Arminden (v. art) la 1 maica se ingrijeste de cresterea şi de mai, cu asezarea pomului de mai în f a t a . fericirea fiilor sai, a creştinilor. Maica lumii este numita Sfanta Fecioara, care a caselor, cu excursii la camp şi cu petre- I ceri în natura libera. Iconografia o z u g r a nascut pe Mantuitorul şi sub a carei -veste în chipul unui om de varsta m i j l o ocrotire şi gratie scapam toti cei din -cie purtand un cos cu flori, iar la picioaie necazuri; i se mai dau şi atributele de avand iarba verde spre a inchipui firea maica sfanta, maica duioasa şi maica inverzita şi inflorita. Din cauza d e z v e - I indurerata. în Test. Vechi capitala se lirii florilor şi rozelor, luna mai se m a i numea mama celorlalte cetati, consinumeste şi luna trandafirilor. în biserica derate acestea ca fiicele ei. romano-catolica, fiind cea mai f r u m o a s a Maica indurerata v. art. Mater dolo- dintre lunile anului, e inchinata i n t r u rosa. Maica sfanta v. art. Fecioara sfanta 228

cinstea Sfintei mai, inspre seara („devotiunile de flori, intru onoarea este numita „regina rugaciuni se arata to nite în Sfanta Ma: mai e sarbatoarea f ziua veseliei şi naturii, ce a Europenii, sub muncii", au facut grevei generate - în vreme ce desfata frumuseţea ca anume cerand sociala. Mamona ( personificarea banului, idolul nere cu Dumnezeu-fect. E simbolul grijilor lumesti avuţia se casti cale. Mana este Dumnezeu pnn simbolul puterii mai e simbolul vantarii (punerea binecuvantand din tatea lui Dumnezeu la facerea lumii fulgere din nori nezeiesti, al divine. La ci infatisat cu n iubire şi de Mana ce o " puriledin

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA cinstea Sfintei Fecioare. în fiecare zi de mai, inspre seara, se savarseste vecernia („devotiunile de Mai") la altarul plin de flori, intra onoarea Sfintei Maici, care este numita „regina lunii mai" şi în care ruţaciutu se arata toate virtutile indepliJileiD Sfanta Maica Marie. Ziua de 1 mai e sarbatoarea florilor, a soarelui, ziua veseliei şi a tineretii, inchinata naturii, ce a pornit spre dezvoltare. Eutotjerui, sub numirea de „ziua muncii", au facut-o ziua a revolutiei, a grevei generale şi a dezbinarii dintre frati - în vreme ce natura impaciuitoare işi desfata framusetea în deplinatate, pare ca anume cerand armonia şi pacea social! Mamona (aram. = ban, avutie) este personificarea averii, un fel de zeu al banului, idolul avutiei (Plutus) în opunere cu Dumnezeu, care este spirit perfect E simbolul avutiei pamantesti şi al grijilor lumesti, al nedreptatii, fiindca avutia se castiga mai adesea pe aceasta cale. Mana este simbolul puterii. Mana lui Dumnezeu prin nori stralucind raze e simbolul puterii lui Dumnezeu. Mana mai e simbolul apararii şi al binecuvantarii (punerea mainilor). O mana binecuvantand din nori inseamna bunatatea lui Dumnezeu, ce a manifestat-o la facerea lumii. Mana ce tine şi arunca fulgere din nori e simbolul puterii dumnezeiesti, al rasplatirii şi al dreptatii divine. La crearea lumii Dumnezeu e infatisat cu mainile intinse, ca semn de iubie şi de ocrotire asupra fapturilor. Mana ce o intampinam adesea în chipurile din catacombe simbolizeaza biserica şi institutiunea ei dumnezeiasca. Mana mai inchipuie credinta, fidelitate (mirii işi dau mana, prietenii işi intind mana la intalnire, se da mana la targuieli etc.). A da mana cu cineva inseamna cinste, legatuire, prietenie şi sinceritate. Mana e prototipul Sfintei Euharistii, a manei adevarate cereşti, în care se afla insusi lisus Hristos. Culoarea alba a manei şi a Sfintei Euharistii inchipuie curatia corpului lui lisus. Sfanta Cuminecatura hraneste viata sufletului, precum mana a hranit corpurile izraelitenilor. Mana ajungea pentru toti izraelitenii şi era adunata în sase zile ale saptamanii; astfel Sfanta Euharistie o primim în cele sase zile ale vietii pamanteşti, spre a fi aşezati la masa vietii în Sambata mare a vesniciei. Strangerea manei a fost tipul frangerii painii la Cina cea de taina. Mana se strangea numai pentru cate-o zi („painea cea de toate zilele"), simbolizand ca Dumnezeu este veşnic cu noi şi se ingrijeste de viata noastra trupeasca şi sufleteasca („ca ştie Tatal, ca va trebuie acestea toate"). Precum mana se aduna numai inainte de rasaritul soarelui, asa suntem datori a ne face rugaciunile inainte de rasaritul şi de ivirea soarelui. Mana e numita şi painea ingerilor, cu care se hranesc aceştia. Manastiri (grec. monos şi stasis = loc singuratic, locuinta de monahi, izolata) s-au numit la inceput colibele anahoretilor singuratici, iar colonia lor de mai tarziu s-a numit lavra (de la grec. laurai = sat, catun). Mai tarziu s-au zidit manastiri, numite (cenobii) chinovii sau mandre (grec. = staul) ori ascetarii (locuinte de asceti), în Occident claustre 229

VICTOR AGA (lat. locuri inchise), care cuprindeau pe toti monahii unui tinut. Manastirile se zidesc de obicei pe locurile unde s-a aratat deosebita grija şi indurare a lui Dumnezeu prin oarecare minune. Manastirile sunt simbolul acelor locuri din pustie, unde au petrecut prorocii Hie, loan Botezatorul şi unde Mantuitorul a respins ispitirea Satanei. Manastirea are şi biserica, cu aceeasi insemnatate ce o au bisericile parohiale. Mancarea este un dar deosebit al lui Dumnezeu în scopul sustinerii vieţii de pe pamant şi astfel mijlocit în scopul vieţii sufleteşti. în acest inteles, creştinul inainte de mancare şi dupa mancare işi face semnul crucii şi rosteşte o rugaciune (Tatal nostru etc), în care multumeste lui Dumnezeu pentru bunatatile corporale primite ca dar de sus, ii aduce lauda şi ii cere sprijinul şi ajutorul şi pe mai departe. Mandorla se numeste aureola din jurul intreg corpului lui Iisus. Are forma eliptica şi este infatisata ca o mandula. Simbolizeaza gloria deplina a lui Hristos. Sfanta Fecioara are în jurul sau o stralucire de raze, ori para de foe în forma de mandorla, care e numita gloria, spre a inchipui marirea ei din ceruri. Mandragore: mere galbui, mirositoare (Geneza 30, 14; Cantarea cantarilor 7, 14), ce cresc în Palestina; sunt chipul frumusetii şi al amagirii. Deoarece fructul mandragorei il intrebuintau cei vechi ca leac contra sterilitatii şi fiindca radacinile ei se asemanau unui prune, unei forme de om, mandragora mai era, în Biblie, şi simbolul iubirii şi al fecunditatii. 230 Mandul (migdal) este un arbust ce creste în Palestina, ca tufa ori ca pom. Traditia sustine ca toiagul lui Aron (Numeri 17, 8) ar fi fost dintr-un pom de mandule, de unde s-a referit ca simbol al preotiei şi al oficiului ei sacru. Taria coajei de mandula este un semn şi un indemn ca preotul în afara sa se arate strict, tare şi cu toata energia, iar launtrul sa-i fie ca samburele mandulei dulce, moale şi placut. Rodul mandulului este simbolul Sfintei Fecioare, în care s-a salasluit corpul lui Iisus; precum samanta de mandula sta în gaoacea osoasa, ce nu se sparge, asa a stat şi Domnul Hristos în pantecele Sfintei Fecioare. Fructul migdalului inchipuind deci incarnafiunea lui Iisus, Mantuitorul este adesea zugravit în nimbul integral de forma mandulei, care nimb se numeste mandorla şi cuprinde, adica inconţura intreg corpul Domnului. Manecanda v. art. Utrenie. Manecarile (rucavite, naracvite, pumnaşe, manipulus) cu care preotii liturghisitori Strang manecile lungi ale stiharului inseamna puterea data preotilor şi Episcopilor de a savarsi cele sfinte. Manecile mai simbolizeaza şi legatura cu care au fost legate mainile Mantuitorului la judecata şi în decursul patimilor, precum şi funia cu care Iisus a fost legat de cruce în drumul spre locul de osanda. Maini. Doua maini incopciate, ca chipuri ori reliefuri pe monumentele sepulcrale, simbolizeaza ramas bun ;i nadejdea revederii în cealalta viata.

Mainile catehumenului (celui ce se boteaza) ridicate în sus inchipuie ca dansul a lepadat toata legea veche şi toate pacatele. Lasarea mainilor în jos inseamna supunere, umilinfa sj primirea credintei creatine. Mainile drepte ale mirilor, la cununie, le leaga preotul în semnul ca dansji isi declara unul altuia credinta neclatita, ajutor şi iubire reciproca ca o legatura nedezlegabila. Mainile incopciate, cu incleştarea degetelor, sau cu palmele mainilor una peste alta (compositio palmis) şi puse pe piept în decursul rugaciunii, inseamna ca rugaciunea rasare din inima. Mainile intinse v. art. Intinderea mainilor. Mainile mortului, puse crucis pe piept iar pe ele asezata o cruce, inchipuie caraposatul a crezut în Iisus Hristos, în crucea Lui şi în invataturile Lui pecetluite prin crucificare. Mainile aşezate crucis pe piept mai simbolizeaza pacea, impacarea, sarutarea pacii, cererea de iertare de la toti fratii, precum şi cererea, ca toti fratii sa solicite pentru dansul indurarea lui Dumnezeu, prin rugaciur ule lor. Mainile la rugaciune se aşaza în diferite pozitii, ca simboale felurite ale simtjimintelor pioase: 1) mainile suprapuse cu degetele incleştate inseamna deplinatatea şi taria rugaciunii; 2) mainile asezate pe piept şi suprapuse ca sa foivnete o cruce inseamna umilinta şi

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA dorinta rugaciunii din inima; ambele forme obisnuite la ortodocsi; 3) palmele suprapuse spre a infatişa forma crucii inchipuie ca rugaciunea se indeplineşte prin jertfa crucii şi 4) palmele lipite deolalta, ca varfurile degetelor sa se atinga, inchipuie inaltarea gandului catre cele ceresti (in uz la apuseni). Prima şi ultima forma e datina apuseana, cum o declara papa Nicolae I (858-867) care, intrebat fiind de catre bulgari, ca punerea mainilor cruciş pe piept corespunde oare spiritului romano-catolic, papa a combatut obiceiul şi a aparat practica latina de a pune la rugaciune la un loc mainile ridicate sau palmele mainilor (compositis palmis), ori a inclesta degetele mainilor intreolalta (digitis compressis). Punerea mainilor laolalta în toate aceste forme, la rugaciune, inchipuie ca aceasta izvoraşte din inima, ca adoram pe Dumnezeu cu credinta calda şi stam în fata lui, precum sta robul sau delincventul legat şi care se roaga pentru indurare şi pentru iertare. Mainile paralizate, ce se vad lipite de sicriu, în icoanele Adormirii Maicii Preacurate, inseamna pedeapsa lui Dumnezeu asupra evreului Atonie. Evreii au voit sa impiedice pompa procesiunii de ingropare a Preasfintei, iar Atonie a şi prins de sicriu sa-i rastoarne. La moment i s-au paralizat mainile şi au ramas prinse de sicriu. Simbolizeaza pedeapsa şi urgia dumnezeiasca asupra tuturor celor ce uneltesc contra vointei lui Dumnezeu .si a randuielilor Lui. Mainile puse cruris, pe piept la rugaciune constituie o datina veche a bisericii ortodoxe şi simbolizeaza ridicarea 231

VICTOR AG A gandului catre Dumnezeu şi a cererii din toata inima, caci pieptul este privit ca sediul inimii sj al afectiunilor. Tot astfel le aşezam mainile şi cand paşim la Sfanta Cuminecatura, ca semn de pace şi de iubire creştina. Mainile ridicate v. art. Ridicarea mdinilor. Mainile spalate v. art. Spalarea mdinilor. Manipulus: veşmant liturgic în biserica apuseana, confectionat din acelaşi material din care sunt facute stola şi casula. La inceput a fost în forma de ştergar, legat la mana stanga în scop de a sterge sudoarea, apoi spre a acoperi mana stanga, în care se purta sfantul potir, sfantul sange cu ocazia impartaşirii. Inchipuie lacrimile pocaintei, care şterg de pe suflet pacatele zilnice; mai inseamna şi sarcinile şi greutatile apostoliei, pe care trebuie sa le poarte preotul. Dupa cuvintele de la imbracare la hirotonie, manipulus inseamna şi faptele cele bune, ce trebuie preotul sa şi le caştige, iar dupa rugaciunea de imbracare la liturghie sunt icoana plangerii şi a durerii. Mai simbolizeaza şi naframa Veronicai, cu care Iisus şi-a şters sudorile şi pe care a ramas intiparita fata Domnului. Mantia în Test. Vechi este simbolul scutului şi al apararii. Prorocii Hie şi Elisei tree Iordanul pe cojocul lor (II Regi 2, 8, 14). Ruperea mantiei este semnul neapararii (I Samuil 15, 27; IRegili',30). Mantia (cappa, pluviale), un vesmant liturgic arhieresc, larg, fara maneci, de culoare purpura ori violeta (la calugari neagra) şi care atarna de pe umeri în jos acoperind intreg corpul, simbolizeaza plenitudinea morala şi puterea chemarii arhiereşti. în partea dinainte are cusute 4 lespezi patrate, dintre care cele de la cheutori inchipuie tablele legii, iar cele de la incheietura de jos simbolizeaza cele doua Testamente, în care sa se adanceasca Arhiereul. Faşiile mantiei, raurile, care le are şi stiharul arhieresc, inchipuie raurile de apa vie, despre care vorbeste Iisus şi care au sa curga din gura Arhiereului. Clopoteii sunt antitipul celor de la mantia Testamentului Vechi, simbolul desteptarii şi sunt admonitie ca sa-i fie indreptate cugetele numai spre Dumnezeu şi spre implinirea poruncilor Lui. Mantia calugarilor, de culoare neagra, numita haina mantuirii, platoţa dreptatii, haina ingereasca şi cu care e infaşurat calugarul cand moare, are aceeaşi insemnatate ca şi mantia arhiereasca. Manuductori se numesc persoanele sfintite care la hirotonia ori hirotesia unui cleric il conduc pe acesta de mana prin toate actele de sfintire. De obicei manuductorii sunt de aceeasi treapta cu eel de se hirotoneste. Simbolizeaza pe ingerii care se bucura în ceruri de intoarcerea unui pacatos şi de cei ce intra fn j imparatia fericirii, cu aleşii lui Dumnezeu. Manuşile (chirotecae) liturgice, ce le poarta Arhiereul bisericii apusene la

232

SIMBOLICA BIBLICA' ş1CREşTINA serviciile divine, sunt introduse din si ii va scapa de toate amaraciunile s e c o l u l XII şi inchipuie imbracamintea, calatoriilor. respectiv acoperirea mainilor lui Iacob Maracini (huci): cu pielea de ied, pentru a dobandi în Biblie sunt sim-boiul oamenilor binecuvantarea parinteasca (Geneza 27, pacatosi şi netrebnici. 1 6 ) . Culorile manusilor sunt de 5 feluri ( a l b , r o z , verde, violet şi rosu). Manusile Marcel (gr. = ciocanul): sf episcop s u n t simboiul adevaratei binefaceri, al Apameei. Comem. la 14. VIII. Alt d u p a raspicarea biblica „sa nu ştie Marcel, sf. monah care a petrecut ziua d r e a p t a ce face stanga"; tot aceasta sim- şi noaptea în continua rugaciune (ţ 486). bolizeaza şi cercul de aur cu crucea şi Comem. la 29. XII. c h i p u l lui Hristos, cusut pe dansele. M a n u s i l e sunt semnul ca oficiul episcop Marcela: sfanta fecioara, pe care sf. u lu i c e r e o deosebita curatie sufleteasca s Ieronim o numeste gloria doamnelor i m u l t a prevedere. L a liturghia pontifi-c romane (ţ 410). Comem. la 26. VIII. a l a în biserica apuseana Arhiereii mai i m b r a c a pantofi şi ciorapi, ca semne ale a Marcu: sf evanghelist, discipolul lui u t o r i t a t i i m a i inalte arhieresti, care sim-b Petru. Are ca emblema leul, adesea o l i c a o au şi manusile arhieresti. inaripat, fiindca incepe evanghelia sa cu sf. loan Botezatorul „glasul celui ce Manzul asinei, pe care inca nimeni striga în pustie", apoi fiindca leul, ca eel nu a s e z u t ( M a t e i 21,2) şi pe care a mai tare dintre animale, este simboiul inca-l e c a t Iisus la intrarea Sa în tariei şi inseamna putereadumnezeiasca Ierusalim, i n s e a m n a pe pagani, care a evangheliei. Evanghelistul mai are ca pana la venirea Mantuitorului au vietiyt insigniu şi o piatra, dupa traditia ca fara a cunoaste pe D u m n e z e u . Iisus sfantul ar fi fost ucis cu pietre. Biserica i-a supus şi pe a c e s t i a şi S - a facut apuseana face litia cea mare şi proimparat al neamu r i l or. cesiuni la holde în ziua sf. Marcu (25 aprilie), intru amintirea ca pe timpul Mappae = v. Acoperamintele sfintei papei Grigorie eel Mare, printr-o mese. procesiune din ziua sfantului Apostol Marcu, a incetat ciuma, ce bantuise în Mara (Mera), izvor de apa amara Roma. Sf Marcu e patronul Venetiei. dinpustia Sin (Exod 15, 23), simboliMarea (oceanul, addncul) e simboiul lumii şi al pacatelor în care ne adancim şi din care numai cu ajutorul mates! de Moise în lacul Mara, prin care mdutat\Uu\B\m«vexe\itveputeTO.X!cvanXu\ apa sarata a izvorului s-a prefacut în apa (Isaia 51, 10). Marea e şi chipul b una de baut. Prin indulcirea apei li s-a primejdiilor mari (Psalmi 129,1; 67,23; dat izraelitenilor sa inteleaga ca Dum- Apocalipsa 12, 15). E simboiul vietii n e z e u este în mijlocul lor, le poarta grija sufletesti; precum soarele ridica din z e a z a amaraciunile, impilarile şi prigou i r i l e d i n marea sarata a acestei vieti. I n d u l c i r e a acestora ne-o aduce lemnul cmcii, al cami. tvj a fost lemnul dulce 233

VICTOR AG A mare aburii, ce se prefac în ploaie de binecuvantare, în vreme ce necuratiile (saruri etc.) raman jos şi nu se inalta spre cer, asa din sufletul nostra numai gandurile bune se ridica spre ceruri, iar salacul ramane pe pamant. Biserica ne poarta ca o corabie pe marea vietii, precum a purtat barca pe Noe deasupra apelor tulburate. Marea Rotjie inchipuie sangele egiptenilor lui Faraon şi e tipul baptisteriului, pe care i-a inrosjt sangele lui Iisus (I Corinteni 10, i-4); norul laminos simbolizand pe Duhul Sfant, care ii da baptisteriului putere de renaştere şi ne conduce la pamantul fagaduintei; trecerea izraelitenilor prin Marea Rosie a fost tipul botezului (I Corinteni 10, 2). Marea de sticla din Apocalipsa 4,6 inca este tipul botezului. Marea de arama din templu a fost tot tipul baptisteriului. Era t,inuta de 12 boi de arama, ca tipuri ai celor 12 Apostoli. Margareta (gr. = perla, margaritar): sf fecioara şi martira în Antiohia sj patroana femeilor insarcinate (t 310). Comem.la20.VIl. Margaritare (nestemate, pietre scumpe) sunt simbolul fericirii eterne. Inseamna şi cuvantul lui Dumnezeu, ce nu trebuie impartasit deodata şi în intregime, ci numai treptat celor ce nu-i inteleg („nu dati margaritarele cainilor" Matei 7, 6). Legenda le trage originea din lacrimile de cainta ale Evei. Margaritarele mai inchipuie imparatia lui Dumnezeu, pentru a carei dobandire trebuie sa jertfim şi noi totul (Matei 13, 45). Margaritare se numesc sfintele daruri şi euharistia bolnavilor. Simbolizeaza cea mai inalta jertfa a lui Iisus. De aceea sfintele daruri trebuie sa le primim cu toata vrednicia. Margaritarele cele 12 din pieptarul arhiereului Testamentului Vechi simbolizau cele 12 semintii ale lui Izrail. Au fost şi tipul celor 12 Apostoli şi anume: laspisul = Petru, smaragd = Andrei şi Pavel, calcedon, agata = Iacob eel batran, onyx = Filip, sardon = Vartolomeu, crisolit = Matei, beril = Toma, topaz - Iacob eel tanar, crisopras = Tadeu, liguriu = Simon, ametist=Matia. Pe candelabrele evului mediu 12 pietre scumpe insemnau cele 12 porti ale Ierusalimului ceresc. Margaritum, cutia cu Sfanta Cuminecatura a bolnavilor. V. art. Nastrapa, cu aceeaşi simbolica. Maria (caldeic = cea maiestuoasa, glorioasa): maica Mantuitorului. Numele corespunde Sf. Fecioare şi simbolizeaza ca Sf. Nascatoare este cea mai glorioasa dintre femei, fiind aleasa de Dumnezeu sa fie purtatoarea mantuirii intregii lumi. Numele Maria mai inseamna şi amaraciune şi inchipuie a s t f e l ca Sfanta Maica a suferit cele mai grele amaraciuni (cele 7 dureri) ce le poate suferi o mama în viata sa. Tipurile Mariei în Test. Vechi sunt: Eva, care adusese pacatul, pe care 1 - a invins M a r i a şi a restituit curatia; Estera, care fusese mantuitoarea poporului iudeu, precum Maria a fost mantuitoarea omenirii; Sulamita, mireasa din Cantarea Cantarilor, Maria fiind mireasa lumii. S i m -boalele Mariei sunt nenumarate, atatin Biblie cat şi în natura. în Test. Vechi:

234

sicriul marturiei, deasupra caruia trona Dumnezeu; rugul care nu a ars în foe (Exod 3, 2), precum fecioara a nascut ramanand fecioara; cojocul lui Ghedeon (Judecatori 6, 37) prin care Dumnezeu şia aratat puterea sa; inorogul; scara lui lacob; toiagul lui Aron, care a odraslit peste noapte. Margaritarele Mariei în Cantarea cantarilor sunt: gradina inchisa în care a intrat Dumnezeu, fara sa o deschida (4, 12); turnul lui David (4, 4), fiindca în genealogia regeasca se inalta ca un turn, turnul defrfdeş (7, 5), luna (6,9);poarta inchisd (Ezechiel 44, 2). Alte simboale: curcubeul, ca simbolul legaturii cerului cu pamantul, precum şi simbolul pacii şi al buneivoiri; randunica numita şi pasarea Mariei. Marin (lat. = corabier, de pe mare) diaconul: sf sihastru (ţ 390). Alt Marin: martirul. Comem. la 16. XII. Marina (lat. = de pe mare, marinara): sf martira în Antiohia Pisidiei, fiica unui preot idolesc. în varsta de 15 ani, martirizata de insusi tatal sau (t 270). Comem. la 17. VII. Mariu (lat. = stralucitor): sf episcop în Arenahe; este patronul aurarilor, care meserie o exercitase şi dansul în tinerete (t 594). Comem. la 31. XII. Maritoarea mare v. art. Doxologia
mare.

SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA tarea cantarilor 5, 15) şi este simbolul maririi şi al frumusetii. Marta şi Maria (Luca 10, 38-39) sunt simbolul celor doua directive, ce se lupta în viata creştina. Marta inchipuie viata activa, de binefacere, de milostenie, de ospitalitate şi de ajutorare a aproapelui. Partea ei de lucrare nu e rea, caci doar şi ea slujeste Domnului, ingrijeste de cele materiale atat de necesare pentru viata. Greseala ei era numai ca se ocupa prea mult de aceste lucruri pieritoare, intrelasand „partea cea buna", grija celor sufletesti. Maria reprezinta viata creştineasca contemplativa. Nu se lasa atrasa numai de unele lucruri ale mantuirii, ci toate cugetele ii sunt indreptate spre Dumnezeu, se ingrijeste de cele nepieritoare, de sufletul care este mai mare decat corpul şi decat hrana (Matei 6, 25). Marti e a treia zi de saptamana în calculul bisericesc şi a doua zi în eel civil. Egiptenii o numeau ziua soarelui, inchinata planetei Marte; evreii o numeau „a treia a Sambetei". în Test. Vechi e „ziua apelor", caci Dumnezeu în aceasta zi a despartit intre uscat şi ape (Geneza 1, 6-9). Creştinii cei dintai o numeau „feria tertia", cum a ramas şi pana azi în biserica apuseana. Biserica ortodoxa a inchinat-o prorocilor, care au fost trimisii lui Dumnezeu şi indeosebi pror. loan Botezatorul, iar biserica apuseana serbeaza Martea pe sf. Apostoli şi pe sf Antoniu. Cea mai insemnata zi de marti este „Martea patimilor sau Martea mare", care în serviciile divine ne aminteşte de sfarsitul vietii, iar cu pilda celor 10 fecioare ne avertizeaza la 235

Maritoarea mica v. art. Doxologia
mica.

Marmura, ca mineral rezistent, indurţuie tarie, putere şi trainicie (Can-

VICTOR AG A viata de curatie sufleteasca. în Martea dupa Duminica Tomii la „Pastile mortilor" se fac procesiuni la morti. în cultul bisericii apusene „Martea grasa", inainte de Miercurea cenusii, e ziua de zapostire, de lasatul secului. în superstitie, Martea apare ca un personaj raufacator „Martolea, Martara, Marti seara", în chipul unei harce nazdravane, care colinda în seara de marti spre miercuri toate casele şi pedepseste pe femeile care lucreaza în aceasta seara. Unii o cred sa fie Sfanta Miercuri, care nu permite sa se toarca şi sa se faca fuioare inspre ziua ei. Marţi se crede a fi zi critica, nenorocoasa. Martie, a saptea luna în calendarul bisericesc, a treia în eel civil, cu care se incepea anul la evrei (Exod 12, 2) şi la romani; la acesti din urma a instituit-o Romul în onoarea tatalui sau Mars (zeul razboiului şi al puterii producatoare). Dupa talcuirea sfintilor Parinti, în aceasta luna a creat Dumnezeu lumea, a zidit pe om, au fost scapati izraelitenii din robie şi au intrat în tara fagaduintei (Iosua 5, 10), a fost potopul, zamislirea Domnului, patimile, rastignirea şi invierea şi se crede ca tot în aceasta luna va sa fie şi invierea de obste. Are sarbatori bisericesti: 40 de mucenici (9), Bunavestire (25) şi inceputul marelui Post. Ca insigniu are berbecele, simbolul tariei şi vegetatiei, ce incepe acum şi fiindca soarele intra în constelatia Berbecelui. Poporul o numeste Martisor (de la martius = impletit, adica vegetatia incepe sa impleteasca), Germanar, Incoltisor (de la incoltirea plantelor) şi inchina primele zile ale lunii unei fiinte legendare, Baba Dochia, care în 9 zile 236 scutura şi leapada cate un cojoc de pe urma carui scuturat vremuieste mereu. Obiceiul de 1 martie cu darurile şi martisoarele ne-a ramas de la romani, care serbau la 1 martie ziua nasterii lui Mars, cand barbatii imparteau daruri la femei şi la copii. Sarbatori populare: Santoader (19), cand se aduna flori de fan cu care se scalda copiii sa fie dragalasi ca florile, punand în apa şi o piatra sa fie tari ca piatra. Dragobetele (3) e cap de primavara, se logodesc pasarile şi e rau de friguri. La ziua mucenicilor (9) se bate în pamant cu cangele sa iasa caldura şi se fac focurile mucenicilor. La Meziparesimi se numara ouale. Martin (lat. = martial, razboinic, de la zeul Mars): sf. supranumit gloria Galliei, lumina bisericii apusene în veacul IV. A infiintat prima manastire în Franta şi este patronul Frantei (f 400). Comem. la 11. XI. Martinian: s f . cuvios (f 415). C o m e m . la 13.11. Martisor = Martie. Martisor e un amulet, o moneda de argint ori din alt metal, legat cu fir impletit din rosu şi alb, ce se pune în ziua de 1 martie la gatul copiilor, spre a fi tari ca argintul, curati ca firul alb şi rumeni ca firul rosu. Banul m a i inseamna şi dorinta de imbelsugare, i a r rosul inchipuie dorinta de a ramane copilul sanatos, ferit de pojar, de roseata. Dupa o luna firul se agata intr-un trandafir, ori intr-un visin, ca eel ce 1 - a p u r t a t sa fie rumen, ca trandafirul şi ca visina. Tinerii inca isi dau unul altuia m a r t i -

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA şoare, adica felurite obiecte de lux, jucarii, cu dorinta de norocire. Biserica )e admite numai daca aceste amulete sunt obiecte religioase şi purtate cu gand creştinesc. Obiceiul martisorului a ramas de la romani, care la inceputul anului (la 1 martie) lor, adica la inceputul primaverii isi trimiteau reciproc felurite daruri impreunate cu urari de noroc. Marturisirea credinţei simbolizeaza jertfa ce omul o aduce lui Dumnezeu Este aratarea credintei prin cuvinte, prin fapte, chiar şi prin moarte forma sa sferica marul este simbolul globului pamantesc, al vietii pamantesti, plina de ispite. Trei mere de aur sunt emblema sfantului Nicolae, dupa traditia ca sfantul daruise unui om sarac trei bulgari de aur, cate unul pentru fiecare dintre cele trei fete ale acestuia, spre a se putea marita. Dupa credinta poporului, ca în mar mai este inca ceva din pacatul stramosesc, prin care pierduseram raiul, nu se mananca, nici nu se taie mar pana la Sanpetru, cand au sa se sfinteasca merele ca jertfe de parga şi sa se dea de pomana.

Marul lui Adam se numeste proeminenta gatleţului la barbati, care e sim(Matei 10, 22). bolul aducerii aminte de pacatuire. Dupa Marturisirea pacatelor v. Pocainta. traditie, cand Adam a imbucat din rodul marului oprit, i s-a agatat în gat o bucata, Marul, dupa dulceata şi dupa culoarea ce se vede şi azi la barbati. sa ispititoare, e simbolul pacatului, al Marul Domnului v. art. Marul. ispitirii, al caderii Evei. Conform traditiei, pomul cunostintei binelui şi a Masa colivei inchipuie masa de raului ar fi fost un mar; de aceea vedem sacrificii din Test. Vechi, pe care se aseza în icoana raiului cum şarpele intinde Evei un mar. Sfanta Fecioara e adesea şi se pastra jertfa ce nu se ardea intreaga infatisata cu un mar în mana şi calcand şi din care o buna parte ramanea în pe capul sarpelui, ca simbol ca dansa a beneficiul sluţitorilor altarului. Tot astfel fost sortita sa ridice mijlocit pacatuirea' din jertfa de coliva sfintita o parte se reda Evei sj sa zdrobeasca capul sarpelui jertfitorului, iar o alta parte ramane (Geneza 3, 15). Dupa ce a venit Man- preotilor sluţitori. tuitorul Hristos, al doilea Adam, s-a Masa Domnului v. art. Prestol. referit crucea la pomul marului. în colinde marul Domnului inchipuie Masa painilor fetii, numita aşa crucea în aceasta referinta, ca pom de pentru ca sta în fata lui Iehova în sfanta Craciun se intrebuinteaza marul ori templului sau a cortului sfant, simbolibradul cu inchipuirea ca Iisus, prin zeaza jertfa de multumire în numele eel crucea Sa, ne-a recastigat raiul, pierdut or 12 semintii. Painile inchipuie painea de pe urma marului. Frumusetile raiului, sufleteasca, adica gratia de sus. ce n i-i aduce Iisus cu nasterea sa, sunt simbolizate prin merele aurite sj prin Masa sfanta v. art. Prestol jertfelnic. zaharicalele pomului de Craciun. Dupa
237

VICTOR AG A Maslinul v. art. Olivul. Maslu (oleoungerea, unctiosuprema): taina în care bolnavul, prin ungerea cu ulei sfintit şi prin rugaciunile preotilor, primeste har de sus spre insanatosire corporala şi sufleteasca. La savarsirea maslului oficiaza 7 preoti (in lipsa şi numai 5, 3 ori unul) dupa simbolica numarului şapte din Biblie (sapte preoti în 7 zile au inconţurat Ierihonul; Hie şi Elisei de 7 ori s-au rugat şi au atins mortul: II Regi 4, 35; 7 diaconi; maslul e a 7-a taina etc). Marturisirea bolnavului inseamna curatirea de pacate. Uleiul e icoana milei de sus şi a alinarii durerilor; cu ulei se unge fruntea ca sediu al cugetelor; pieptul - ca sediu al inimii unde se nasc poftele rele;/a/a -ca organ al simturilor; mdinile şipicioarele (genunchii) - ca mijloace prin care se savarsesc pacatele. Epitrahilul şi evanghelia se pun pe capul bolnavului, simbolizand pogorarea darului lui Dumnezeu. Virgulitele [betisoarele cu vata] cele sapte, din care cu cate una fiecare preot unge corpul bolnavului, se ard ca semn de a se risipi tot pacatul şi neputinta bolnavului. Din f&ina de la maslu se face cu ulei şi cu agheasma o coca, ca semn de binecuvantare prin lucrurile sfintite. Mastics se numesc aromatele preparate din amestecatura de ceara fiarta, tamaie, smirna, aloe, raşina şi sacaz, toate fierte laolalta, cu care amestecatura se unge sfanta masa la sfmtire. Masticsul inchipuie aromatele mironositelor, iar ungerea simbolizeaza ungerea corpului lui Iisus de catre Nicodim şi de catre mironosite. 238 Matei (evr. = daruit, dar lui Dumnezeu), evanghelist şi apostol, este simbolul neamului omenesc. Precum pe Matei, care fusese un simplu vames pacatos, Manuitorul i-a chemat la apostolie, astfel cheama Dumnezeu la mantuire pe tot omul, fara considerare la stare şi la rang. Matei mai e şi simbolul umilintei, fiindca se numea pe sine insusi „Matei vamesul". Numele de Levi, ce-i avusese mai inainte i i-a schimbat Domnul Hristos în eel de Matei (daruit), pentru ca acesta, la prima chemare, a lasat toate ale sale şi a urmat lui Iisus. Matei ca evanghelist are de emblema un inger, un copil ori un barbat, fiindca incepe evanghelia sa cu nasterea Mantuitorului dupa corpul omenesc, vrand sa adevereasca firea omeneasca a lui Iisus. Ca Apostol propovaduitor, are de insigniu o sulita cu care a fost martirizat în Etiopia (ţ 70). Comem. la 16. IX. Mater dolorosa (maica indurerata) este supranumirea Maicii Domnului, care a suferit cele mai grozave chinuri sufletesti, pe care le-a putut suferi vreo maica pe pamant. Tot aceasta numire o au şi icoanele, ce reprezinta pe Sfanta Maica indurerata. Durerile Sfintei Maici le infatiseaza iconografia printr-una ori prin sapte sageti (simbolizand cele 7 dureri) infipte în inima ei. Biserica apuseana are doua sarbatori pentru onorarea Mater dolorosei. Matia, apostol chemat şi ales prin sorti dintre ucenici, în locul lui Iuda. E tipul clerului, care este ales de Dum-

nezeu prin sorti. Ca insigniu are o piatra, fiindca a fost ucis cu pietre de catre evrei în Galileea, unde a predicat (ţ 80). Comem. la 9. VIII. Matilda, Matildis (germ. = luptatoare, indrazneata): mama regelui Otto I (t 968). Comem. la 14. III. Matanii (rozariul) se numeste sirul de boabe din lemn ori metal, insirate pe o a f a , cu care numaram repetatele rugac i u n i de Tatal nostra, Psalm 50, Doamne miluieste etc. Inseamna sabia spirituala spre rugaciune şi sunt insigniile pocainf e i . T o t matanii se numesc şi ragaciunile repetate pe rozariu. Matisoare se numesc ramurile de salca ori rachita verde, ce se sfintesc la Florii (v. art. Florii şi Salcia). Mauritiu, Morit (lat. = maurul): sf. martir sub Diocletian (ţ 298). Comem. la 21. II şi 22. IX. Mausoleu e numita o cripta mai mare, monumentala, cu forma de bise\\&."N\imirea a luat-o de la mormantul lui Mausol, regele Frigiei, care fusese una din cele 7 minuni ale lumii vechi. A r e aceeasi simbolica, ce o are cripta. Maxim Marturisitorul sau omolog e t u l : s f . martir ucis cu pietre la anul 2 5 0 . V a j n i c aparator a l ortodoxiei contra ereticilor. Comem. la 14. V. Alt M. (t 662). Comem. la 21.1. Maximilian: sf. martir în goanele lui Mian Apostatul. Comem. la 22. X.

SIMBOLICA BIBL1CA şi CREşTINA Megaloschimni (schimonahi): calugari care pe langa votul monahal se mai obligau la o viata de tot aspra, abzicand şi de toate treptele ierarhice monahale; prin imbracaminte simpla, prin asprime şi mortificarea corpului se deosebesc {schima otos = o figura deosebita) de ceilalti monahi, meat biserica li aseamana cu serafimii. Ca semn de penitenta şi de adevarata dezvoltare în slujba Domnului, la inceput vietuiau prin stand, paduri şi vizuini, iar azi ei nu parasesc defel manastirea. Meil, un vesmant arhieresc în Test. Vechi, necusut, fara maneci, cu clopotei de aur şi cu rodii impletite din cate 4 fire în cele 4 culori ale cortului sfant. Clopoteii inchipuiau cuvantul lui Dumnezeu şi aduceau aminte de poruncile Lui (Numeri 15, 38). în doi dintr-insii erau rodii din tort, ce inchipuiau cele doua table ale legii. Culoarea vanata a meilului simboliza cerul şi era o aducere aminte ca Arhiereul, sluţitorul Imparatului ceresc, sa-si indeplineasca serviciul cu devotament şi sa nazuiasca numai spre cele ceresti. Melania (gr. = neagra): sfanta cuvioasa din Roma. A dus o viata ascetica, nutrindu-se numai cu paine şi apa (ţ439). Comem. la 31. XII. Melchior (gr. = regele luminii): sf, unul din cei trei crai de la rasarit (f 20). Comem. la 6.1. Melchisedec: sf, regele Salemului, aduce lui Avraam ca ofranda paine şi vin şi primeste de la acesta zeciuiala (Geneza 14, 18). Proaducerea aceasta e 239

tipul jertfei euharistice şi simbolul raportului, ce trebuie sa fie intre stat şi biserica (Evrei 7, 2). Melchisedec, supranumit regele dreptatii, este prototipul lui Iisus, care inca a fost regele, soarele dreptatii. Melchisedec a fost regele Salemului, adica al orasului pacii; pe Iisus inca il vestesc ingerii de rege al pacii (Isaia 9, 6; Luca 2, 14; Efeseni 2, 17). Aducerea jertfei este tipul preotiei regeşti a lui Iisus, despre care se zice: „tu eşti preot în veac dupa randuiala lui Melchisedec" (Psalmi 109, 4; Evrei 6, 20; 7, 1). Comem. la 12. XII. Meletie, Melentie (gr. ~ dulce ca mierea): sf., patriarhul Antiohiei, erudit barbat bisericesc şi aparator al ortodoxiei. E numit şi martir pentru intreita sa exilare şi pentru chinurile suferite intra apararea credintei (t 381). Comem. la 12. II.

spre a ne potoli setea cu ele, se prefac deodata în praf. Tot astfel este şi pacatul, ispititor, delicios, dar continutul ii e numai praf şi cenusa, blestem şi amagire. Metania mare, adica aplecarea corpului la pamant, incat sa-i atingem cu genunchii, cu mainile şi cu fruntea, se face numai în Postul mare şi simbolizeaza cainta adanca şi totala zdrobire a inimii. Metania mica, putina aplecare a corpului pana la brau, ori incat sa ajungem cu degetele la pamant, inchipuie umilinta şi cainta şi micimea noastra în fata atotputerniciei dumnezeieşti. Metodie (gr. = caleabuna): sf, patriarhul Constantinopolului. A introdus sarbatoarea ortodoxiei (f 846). Comem. în Duminica ortodoxiei. Mezuzah, un mic rol de pergament, pe care sunt scrise versurile din Deuteronom 6 , 4 - 9 şi 11,13-31 şi care, i n c h i s intr-o cutioara de sticla, e infipt în u ş o r u l de la intrarea casei fiecarui evreu. Pergamentul, cu cutioara ce poarta inscriptia „Saddai" (evr. = atotputernicul), simbolizeaza porunca data lui Moise: „Scrie-le pe uşorii casei tale şi pe portile tale...". Deuteronom 6, 9 contine poruncile scrise de la 6,4-9 şi 11,13-31 şi s u n t o neintrerupta aducere aminte de i m p l i -nirea lor. Mezuzah-ul e şi o amintire de omamentele caselor evreiesti din Test, Vechi, care au fost impestritate cu t e x t e din Biblie, precum se obişnuieste şi p a n a azi în Orient de a grava ori de a f a c e inscriptii pe portile caselor.

Mene, Tekel, Fares (numarat, canta-rit, impartit): cuvinte scrise de o mana tainica pe peretele palatului lui Belşatar intr-o noapte de orgii. Cuvintele profetice vestesc sfarsitul domniei nelegiuite, sfarsitul lui Belşatar, ce a urmat chiar în aceeasi noapte sj impartirea regatului (Daniel 5). Sunt simboalele pedepsei lui Dumnezeu, ce se aplica cu dreptate tuturor celor de o seama cu Belsatar, care işi petrec viata numai în orgii şi în fapte de rusjne. Mere sodomitice sunt fructele unui arbore de pe tarmul Marii Moarte. Sunt simbolul specific al pacatului. Pe dinafara merele sunt frumoase, roşii, ademenitoare; pe dinauntru insa sunt goale, negre, iar daca incercam sa le stoarcem,
240

Mielul (agnus) rului, care poarta 53, 7). loan il ' Iordan cu cuvintele nului" (loan 1, face mielul eel lipsa 5, 6). Mielul pe Iisus, este deauna cu nimbul asemanati cu oi din urma (Matei din raspicarea Petru („paste 15) inseamna imparatiei lui nicit a fi simbolul porcului, care acesta doreste manat în porci simbolizare se ca intalnirea cu iar intalnirea cu şi rele. Mielul Precum este iub varia şi blandetea omului numai placut lui Dum care inchipuie nevinovat...") dejertfa. Ca veacul IV. A( de pastor ori de triumf; il indaratul ei, oi (Apostolii prin poarta le Vechi) şi prin bolul Test, crucea ori st Mielul mai " vesnic, apoi nilor: al celor

Mielul (agnus) e simbolul Mantuitorului, care poarta pacatele lumii (Isaia 53, 7). loan il intampina pe Iisus la Iordan cu cuvintele „iata mielul Domnului" (loan 1, 29). Judecata lumii o va face mielul eel cu sapte coame (Apocalipsa 5, 6). Mielul, cand simbolizeaza pe Iisus, este infatisat în icoane totdeauna cu nimbul crucii. Dreptii sunt asemanati cu oi sau cu miei la judecata din urma (Matei 25). Mieluseii şi oile din raspicarea lui Iisus catre apostolul Petru („paşte mieluseii Mei" loan 21, 15) inseamna pe creştini, ca membri ai imparatiei lui Hristos. Mielul, invrednicit a fi simbolul lui Hristos, e antiteza porcului, care simbolizeaza pe diavolul; acesta doreşte şi roaga pe Iisus sa fie manat în porci (Matei 8,31). Din aceasta simbolizare se deduce credinta deşarta caintalnirea cu oi sau miei aduce noroc, iar intalnirea cu porci aduce nenorociri sj rele. Mielul e simbolul sufletului. Precum este iubit mielul pentru nevinovatia şi blandetea sa, aşa şi sufletul omului numai în stare de nevinovatie e placut lui Dumnezeu. De aceea mielul care inchipuie pe Iisus („ca un miei nevinovat...") a fost ales pentru materie de jertfa. Ca simbol, mielul apare de prin veacul IV. Adesea are un nimb, un toiag de pastor ori sade pe tron, sta sub un arc de triuraf; il vedem langa cruce ori indaratul ei, ori stand în mijlocul a 12 oi (Apostolii), care vin pe doua porti, prin poarta Ierusalimului (simbolul Test. Vechi) şi prin cea a Betleemului (simbolul Test. Nou); ca miei pascal, are crucea ori steagul de biruinta a mortii. M i e lul mai inchipuie lumina şi adevarul veş nic, apoi sufletul credincios al oamenilor al celor vii şi al celor morti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşJJNA Mielul lui Dumnezeu (Agnus Dei) inchipuie pe Iisus dupa cuvintele „Iata mielul lui Dumnezeu..." Simbolizeaza şi marirea lui Dumnezeu, care lumineaza în Ierusalimul ceresc. v. art. Agnus Dei. Mielul pascal e prototipul lui Iisus (I Corinteni 5,7), care insuşi este mielul fara macula al lui Dumnezeu (I Petru 1, 19), eel ce a ridicat pacatul lumii. Precum ungerea usorilor cu sangele mielului a mantuit pe izraeliteni de la moarte, tot aşa sangele lui Iisus ne-a slobozit din moartea sufleteasca. Mielului pascal nu i s-au frant oasele, ca sa ramana un intreg şi spre a simboliza integritatea corpului lui Iisus, care s-a jertfit pe cruce intreg, neatins, precum il primim şi azi în Sfanta Euharistie (loan 19,36; I Corinteni 10,16). Iisus a fost jertfit în aceeaşi sarbatoare, în care se taia mielul pascal. Mielul pascal era mancare dumnezeiasca, din care numai poporul lui Dumnezeu putea sa se impartaşeasca, precum şi Sfanta Euharistie, adica corpul şi sangele Domnului, numai creştinii pot sa le primeasca. La consumarea mielului pascal se amestecau şi ierburi amare, ce inchipuiau primejdiile şi greutatile robiei egiptene, precum şi cainta şi marturisirea sincera. La ospatul mielului pascal evreii stateau în picioare, imbracati, incinşi, cu toiagul în mana, gata de drum, simbolizand grabita lor plecare de noapte din robia egipteana. Tot astfel şi noi cand ne cuminecam, sa fim gata a iesi din pamantul robiei pacatului, cu cainta şi marturisire sincera, incinşi cu fapte bune, incaltati cu smerenie (Luca 12,35; Efeseni 6, 15) şi cu toiagul increderii în Dumnezeu. 241

ooa.dişo Biqoi uip acq OŢISJBABSOP no puiij op.soj 'ijBoqounu -oSui jopuqsoio Boumij i p m o puuios ui oşun 'Esnuoo ui ] npşop pUBSuqui 'ţn.S un Bp os i is •iisnuoo BOJnoJoijAj no iopisBd ţB isod opţBUi odooui BUBosndB (•••BJBOO) OUOJBUI OJBOOŢEO Uq5 BZBOUOqOOJUOO os qsBd OIOJUIJS op Boiiosig Epni m\ B IUISJE 3p lUiqtll BOŢEUUlEpUOO UI IS BUO\BpşBTAI IOUBţI jnpiui BoqorEO -ouBUioi Boussiq ui Bş Bppd ui nozouranQ mi B OJBJ -npui BOioiAUi uud OUini Ul O-lBSJBAOi B" 00 BOJBUI EVE-IB os iu putp '„Jopuii.1 Ejdrq ui JOţUO8UI ppqSuEqjB 9 JAO) IIKqiIAJ •A IspSjlM ( o e ' 9 3 ww) iqojsodv no jESd Op E 0 X E 1 U B 0 nozouiuno in] EIBJ BUqOOUpU Op O J S O J mzoiysj •„--nidou BIBI" jniriJBdojj urn BiBoopnf JO]liJOUI EOJOIAUl 'lUEUIISJOqr) EUlp Eouniorţgru iodB ounioESm E] BojdBOu BOind qiuoSud op OUIIUIB oonpB EJISiEABS BpnB] Op 'BpUKjdoUBZ oijdounzoijAj •JOJUBU BO 'OJBOJBUnBp iO U BOJBlUnSUOO EOiBUIBO'.qed is orqunu 'ore lUBdBos Bojq -uiuiB rurui Bjiiof BO nBoonpB ifop 'isod op iz g •puBjAj rtiorupoSoj 'iiscq 'js od oo 'jopuoi -qoBizi inpira asoj B dq IUJEO p '(6ţ ' i Bojnoaoiui BZBOIOUO IBUI 'BOI -SOOB op UBOI) snsii od smdiqoui qşBd op mpvjAl iiumi BIBJB 'EUBOsndB BOUOSIQ •mmu -UIOQ opiBOBd miuod ouis od lijijof B-S 'IBAOUIAOU piui IIOIBTAJ EO.Bşnuoo iş jBjd qşo BO OJUIUIB l i .red BIBOO -nip is (£01 '811 ™ IBS d ) nozouuinQ m\ imuBAno BZBOzqoqrais p EiBoomp is BIU -3iBin3 u o y uip p u i n u SUBIIS 'iopuiqrE IB stipend remo IBUI po oiso B3JOIJ\[ O BIBJBAOpE BJUOŢIUOd UO IBUIUU O J B O od is uqsojo miBooij Bojumj od BSUOS UiaOUI BOpOOd B U U I B O S U I E J S E O O B BOi .10o0.reisi.£0l OqjOAOJd) B O J O I U I B ounpdopiui mjnuiuoQ BO3O] IIJOIA nunpdopţui ţB joquns BO jsox uj -(OJOIUI is Bouinu os B U I J S O I B J ) 'ui Bunq BZBOZIJ juBUioiinu opidE] is ojdBj ojsnş •niqs -radns ui is ouisBq ui unoioiui op p p z BojBzqoquiis oads quiiu un is OJB qşBd op j n p i T ţ iiiioui BjdnsB s n s i i m ţ BOIOSUIAUI BuuiEosui BOJBOijraosiod o ttunDJdijA[ nţuvfs" nişBois JBI 'snsij od oiudiqoui EisooB ppi]A[ q ţ d sp nu !mn I vivas uqo inoEj şEO.qu1 BAiiep os oimd -rcpui BJSBOOB Bţ OQ •mmsipE.IAZE.qut is mmuraoQ EOUBOUI un BO 'OXBO SOISUH mi BUOlUOUI lOUUpţ OS E 'onuiiiBd osoruiure OS qsoouosiq oţipinpuBi ui Ojds 'qSBd EI EOIJ -osiq BIUBAUOOUţ \\ \%$v j :pmo p r u t i s BOJBOUO 3p inpi]Al UI O-IBOIpOp B BţBSJOAIUn B0U9SIQ (ţ '\ EZOUOQ) UBUI po luoiBuiuinţ IBOJO VDV XOIDIA UB-S iz BisBOOB uj -ţvjuvnt vudf op Boţiumu IUBUIOJ Bfop IBI.j •BuisEoqşB no oişodoiis os is BZBIBUIBl OS 'lIşnU0O E O J U O J O I J AI Uip U IAV p pipiAios EJ oişoiuijs os rnoori m p u B o p u o u B] op OSBUIBJ leiiqoBa BoaopţE uip BiEi]nzoa Bsnuo3 EUBOsndB Boussiq ui JopiuisoiBd ]B jsod opţBUi odooui OJBO no Bniz o usnuaa BajnojoixM 1UUBUI irtnqutp ouq ?oar u[ luaind m oay JOO uip IS OSqE.nd ss BopBp os q 'OJBOOUIUIUO Bdnp a o ţ u p a i /i innooad 'qBzoioq-nou i o p o p u t p 'suqsoio UUOBOA o p r a u d ui u u n u n o B\ IS zsjoq Bţ p BO.Bd OJBJnpUl BOJBUI miuod nozouuinQ mi puraniinui BOjnoroijAj 'OIBUI Bomo-ioqAl" BIBUUIOSUI 'OUJBO op oiBonq BOUBUI uio.UI B uisiunşojo ui -pioquiBS B BflBd B Bniz nBouinu O i p ţ A g IZB BUBd EOIlUinU IS SBUIBJ B-i opun op 'moioTAi mpoz UUBUIOJ JBI 'rnojoiAi ppuBjd o-jBuiqoui nE u u o i d i S g pAp UirtlOp20 Ul Bpai B Iş EOSBOOUOSiq BUBUIBldBS UI IZ BţBd E :un343l]AI .uBAnoouig mimBOBd Eiqoj uro BoropuiA ttquod is snsij m] BAijqoduii iioioiqjB iinţuBui B-OU OŢEO 'snsii op oiuiuiB oonpB ou a mu q nB-j oo UTJEJS ruruod 'o i udo q s o u i n p i r a uinooid 'EUBo.J mimuBis OJSO unoioiui op opţiz sx\u\ iz EVSBOOB UI B O J O O O J J Bdnp BO BUUIEOSUI IBUI USBd op oiBţduiBiui '(tr-£ '93 PIBJAI) Epni m\ minpira B3JB.ZVL OSJOIS rao.n p y " :opruiAno pui.nd JSO.O S U Q ' i s o j inţUBjs ruruod OIIIBSOM BO Iş OyEOUI Op OJUIUIB OJOOnpB Iş EiUIEOOd Op uuios BO '„.reiumq3.

20. i-2). Miezunoptica (Polunoştnita. ce a intonat-o Iisus cu Apostolii dupa cina cea de taina (Maei 26. Migdal v. metal şi au forma diferitelor membre corporale (picior. lui Lot la pustiirea Sodomei. a doua venire şi judecata din urma. Miniaturi se numesc iconitele pictate ori plastice. pruncii imbracati în stihare. Vechi. mana etc.) simbolizeaza pe 243 . ea este şi simbolul desfranarilor. Mihail e ingerul care apara sufletele oamenilor dupa moarte şi le conduce la cer. al desfatarii. 11).. Prin lipirea lor de sfanta icoana. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA 13. în zodia cantarului. creştinii sunt avertizati la trecerea lumii. lui Iacob cand a fugit dinaintea lui Isav. Miniaturile mai sunt şi simbolul cererii şi al rugaciunii pentru mijlocirea insanatosirii ori sunt semnul de multumire pentru insanatosirea primita prin rugaciune. 12. ceara. Ne ad u ce aminte de timpurile cand creştinii prigoniti puteau sa se adune numai noaptea la rugaciune. Miazanoptanda. în Test. s-a aratat lui Balaam cand a blestemat pe izraeliteni etc. Psalmi 118. serafimii). iar biserica apuseana la 28 septembrie. a purees inaintea taberelor izraelitene.. 7. Apocalipsa 12.. simbolizam cererea indurarii de sus contra diferitelor boale din acele membre ori contra boalelor de la animale.guste lapte şi miere. 1. la moarte. Prin aceasta asezare a sarbatorii. litii. Mai simbolizeaza apoi rugaciunea Mantuitorului în gradina Ghetsimani. caci echinoctiul inseamna cumpana dreptatii eterne iar toamna şi culesul roadelor este simbolul judecatii din urma. precum şi figurile plastice ce le lipesc credinciosii la icoanele facatoare de minuni. 13. Aceste chipuri se confectioneaza din lemn. Biserica Ortodoxa i-a consacrat o sarbatoare la 8 noiembrie. Cantarea cantarilor 4. Miezunoptica ne mai aminteşte de neincetata cantare a ingerilor în f a ta lui Dumnezeu şi ne reimprospateaza cantarea de psalmi. al intelepciunii vietii şi al bunurilor ceresti.. în Test. inmormantari. = cine e ca Dumnezeu?) e arhanghelul puterii. Fiindca consumarea necumpatata a mierii este daunatoare. purtand în maini ripizi şi sfesnice şi care merg inaintea preotilor la serviciile divine (liturghie. adica aproape de echinoctiul de toamna. aratata în cuvintele troparului: „iata mirele vine în miezul noptii. Vechi obvine adesea ca simbol al placerii. Mihail (evr. Ministrantii (diecii. mai dulce decat mierea (Proverbe 24. Nocturnum): rugaciune de lauda savarsita la miezul noptii. A fost capetenia ingerilor în lupta contra Satanei. care se razvratise şi pe care i-a şi aruncat jos din cer. legea Domnului se numeste adevarata intelepciune a vietii. ca ingerul Domnului s-a aratat lui Avraam. pe langa o scurta rugaciune.) ori au forma de animate. simbolizeaza buna intelegere şi rod imbelsugat (Palestina se numea tara unde curge lapte şi miere). invierea mortilor. art. Mandul.". Fiind mierea ca şi laptele nutremant de capetenie. invierea Domnului. 30). 103. Are în mana sabia dreptafii şi a puterii în icoanele judecatii din urma tine cantarul dreptatii eterne (Daniel 10.

i su xş" sp (£) qxis SIB03XJ B\ xs „" • "spx s\v" B\ Buxqoux ss "siuusjns z31oqB\ uuiissio Sun as lira no xrxopoiio ux \numoQ sd UJBIUX B SIBO \tusşux sd sxndxqoux Kjussiqui SIEUI Biof m. BUXqOUI 3ş lU9iq3BIZI 3p BJBJ 3ld3ip3U SUIXldnSB 1 luiusd U01Bşi3m31UXBUX BO \mo.usd Bixmniinxu sp umss UBSU\3BJZX \niodod sd sijBod BS I WAB ssxoxţi ux IBI\B sids Buxqoux ss xiiuBJtisxuiui 'ixqşiniq BO sindyqoui UBS uxp Bidsi no raimuiyyi isiuxjs Bsasdsoux BH[ •{jnţtios "A) XSUBţBS xişsx3Z3umnp uisminii B IS m\ uxaSsjE 3\3um3S BHUOO uo.UX Bţ[ ossxszsumnp \niUBAno 'uurappiun sp 03i. oumd un sd BO "Sjlisf XUBm ijvmdsoux na.ISI.i" Bţ[ -sns sp }s\mx B sasiso sp uxuss un 3 „---B\xm sxj BS Xş" B\ sp BSiBUxqouj VDVVOIDM 'Bsranx.nBşsid 'sump} 9 1 B U XXUB i\ -sxuxm 'BSiBoxjxotuo xs sţxmuBd ramBssux 1 0 1B 3qB 3p 8£ BOUT IS U XA lUBSTBq 3iB0 'siBxu BSIBI.SBU .dBS ossfnţs isoxqo 3 a •xninuraoQ aixqnx no) Biopojraxjsţno xs (sxmxodspiux no) BS.Wl ţ • s j i d s i s p i n i s j v n H t> 3 IS 'aiaSaiB BliqSS BXBiuB3imixi/O ! yBOSBSSUmJBUlOBS ţMT4uip3I3UJUElUI Aţ} '8 joinojsodv OEJS 1ESJBA3I B-S in] iuiss ui 'doosids sp ltf ig'jnzsioqnoBiBposp B993B 9(1 B3SB31S3A i 90 Bjuxpsio ui IIBIUI p 3issd qna miniuBjs B OB M1UJ BUXB1 E1SB33B treGB3rwd":Finnuoj npsoad 3p !* s i s ţ mss 3 IţUBJS tnmqnQ ns 3 'BUIBI BO '-"IAI fauţiuiiQ) liuijs Joqnui k> 1BI0AZ1 B IX JM U0131 fcllIBJ01B03pUIA3BSS3E fcds B9l8 B93M0 B30np »H minuuioa siuopns I jg-s 'Bpu3ş31 o Bdnp bP3intuJ!Aţoţ0SB3U UlimSWO ?3 EUUIB3SUI (gill JOţinUI IEUI B3IE3S1 EjapuBjajBOjapBospui A ţB3umoiz3Jjnd sp }\}™} LqnpBUisBSJiuiBunqsp fcrogpuiiunsuraiiniuBjs feaţizgiindgpsjssisjino linuiBsiBg nuimi BSIISOI L 91 is mimBOBd Biuimiq bd siteiBjai liurai pţjsB bd Binui B 3Jds is mind CjdS UBU9I1UB Bl HUBşBd m uui3i 3P iman umowd raprenmniSanmuijuooBi Ltuj 3şun ss Biusuqo no bsiquuBi'iiosidsJJBOsp sp 'BpnB\ sp xiiuss BO „* • 'sx jţ xuBşn.BOI nţusd moBj B-S 90 siBra BSO Bjpsf m r a s d sixmni\nm sp u r a s s ux 'sunxoBuxqom OBJ „• • \\o\ sd x ş " BT[ "xnsxiBqug xsmxjg BSJBIOBSUOO xvnusd sixmniţnra sp is SUUXOBSUI sp 'Biuxumn .BZsiog UBOI 3d is IOIB xusidiSs sd sunfB B-X SO BSUXXIO •puis is BsdBspsd sxndxqoux XBm '.s3uiB mp sndmoo lusxp 3Uin\ ux upuBdsBJ B-S BO ruiusd sixranţnm sp •M8UI un 3 . B.şBU B\ sp iusşux sd puxndxqoux 'in\ 3SXO T /ţ E 9M3 9IB0 3p 'lOŢIUSldlSs 3\B BSIUIBUI Sism xş .dBş spo puxndiqoux 'IIUBI.s s\ mno SIBSUBJUX luns usSux sp si.(musui{D 'uivsivq) xiy\[ muss BO 'xsqsqSuB/vs B3IXSIBJS Bdnp XS SţUXBUX 1B1UB3 „"""SXi SIUB]Al" Bl. B.osid sd Buxd -mBiui 3SUU0SB qimuBid is sţxiBinsiS smdiqom s\sdiBS ixixusrao BmBss sd mmiBJt ioţisn Bsaspiqossp tuţusd ioţiu3idxş3 S\B SIBOIIOIIUIU s\unuB\d sp I 1$ Biimniinm BUXUBSSUX Boim BSO BSJBiiui B\ 9XiBlnBI 3p 3dB0S \-BS BOSBinpBXUBl I \-vi is s\xsn pxqossp 3S pUBO OBJ O SO BSJBUiqOUI UBS mxiBS B\ soidsx.30 BUOU s\so Aipsdssi 'IUBJS mmqnQ 3UBOOX ui 'snuaqBO qns BOXT/ţ Bisy ux 3\B xiiUBp s. -sxuxm 3ixiiBui xş SIBOXOSJ -js -.qssA UB SIBO 'iiqni -UBiu re qos BO BiopO-xiiTţ S1BS s\xaoms no (sasmd t\o 'usSux sd is mnosid 'snsxj in\ \nioiBSism-siuiBUi isoj B BIBJUSSZUX = Buxx ysj) B4opomj\[ SIBO '\IUOIBZ -siog UBOI Js (ţ }°&v smdiqoux IIBUBIUUI no xs 30iuş3js no uiuu:qsraiyţ -„BUBSO" UBJUBO is sţuxBUi nBsSism raqBsnisi ux susij sxqSiniq B.EJ UI 3\mnUlXM iimxAtusq xs ixmijBass sd BZB3zx\oqraxs is 'xissiBiBdrax joţisn BţBJ ux ss\os ux pUBis is •XI 01 *\ -msmoo (£0£ 4) ţmso 13 X 1 ixuxjBJiss sp oumd -iqo no icqizidij BsiBynd uuj BonxoBm no ossfnţ.sxui]AI •ossxszsumnp ininuoi.in\niouniUBT/j BSJXUSA smdiqom 'mj BSISBO 1 lş U0BIEJ 3d IxixqSm B BZBSZI\ -oqmxs Boxra BSJBIIUI Bopmxj 'mjnuraoQ SIBO \X]S[ \UBţ lU3iq9BIZI 3d BOSBIUIUBIU I-BS BSJ3.Bidn\ lusSux sd sxndxqoux 'Biqns xs ISOJ UB {ţ-\ 'ţ poxţ) I0\XU3ldxşS BSU XBUX IS mos BijBod nşsoxissxq xiBuu -ms\os B\ SIBO UOEIEţ X Uţ BiBJ UX MBJ 3\ BS SSX0 "JA1 B3AB SO 'uiuBj.UBJS BJ m\ BSiBiuu B\ SIBO XISSXSIAS uounid sd B0SB3fn\S B Sx ixO XU pS JAUX IS OJ UB BO UllUSd BZB3zi\oqraxs veyţ -{Q\ XSţBJAI) BSIBO trauumimui Bzqoqmxs B sads Buxqoux ss BosBsjBSsid I-BS xnn[ BSIUIBUI UBSSISUI SIBO 'snsxj 'xsxqSimq IUIXSJBJS Bţ '„• • -xumximoQ m\ ixsoBiBAUi 3d IS qoisody 9]9mnu 3X.(BiBissnmmjux Bnou nBs s.

inchipuie harul ce se pogoara de sus şi umple lumea. prin sfantul mir. Mireasa în creştinism inseamna biserica lui Hristos. 6) spre a-i intari în credinta ce trebuie sa o pastreze. 19. spre a-i intari în credinta ce aveau sa o bineveseasca De aceea şi nou-botezatul. în Test. sunt f e r iti de putreziciunea pacatului şi se vindecade toate ranele sufletesti. tot acesfsta mireasma mai simbolizeaza şi norul de marire a lui Dumnezeu. astfel creştinii. Balsamul are miros placut. 34). 7-9. ori avand deasupra capului para de foe. astfel rnirul intareşte pe creştini spre biruinta pacatului şi le inmoaie invartosrea inimii. al bunului miros de credinta şi al muceniciei. 14-17. P rec um untul de lemn il intrebuintau pagani la antrenari spre intarirea corpu lui şi spre a muia partile vartoase. ca taina. deod a ta cu botezul. 2). Mire în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe Iisus dupa pilda celor zece fecioare. Mireasma e simbolul sfmteniei. d upa o legenda. exalata de catre diavol. Taina mirului se savarşeşte prin ungere. Sfintii exala mireasma şi din corpul lor mort (sfantul mucenic Dimitrie şi altii au izvorat mir din moastele lor) ca simbol al vietii lor curate în opozitie cu putoarea. la mdini spre a lucra numai fapte bune. Mirul. Mir. în semn ca asupra dansului sa revarsat Sfantul Duh (Faptele Aposto l i lor 8.. e simbolul revarsarii Duh u lui Sf ant şi e semn de o deosebita alegere sj de pecetluire prin rostirea formule i: „pet .. 245 .. Simbolul mirului e porumbelul cu ramura de maslin. " E asezata a ceasta taina intra amintirea pogorarii Sfa ntuli Duh peste Apostoli. s-ar fi plamadit din sudo r ile Domnului Hristos. iar în biserica apuseana cu chrisma se unge fruntea creştinilor laconfirmare şi numai de catre Episcop..tea Darului. ce s-a aratat la sfintirea templului lui Solomon (I Regi 8. Miruirea se face în semnul crucii: la frunte spre a şterge pecetea ruşinii protoparintilor. care este semnul pacatului. sunt indemnati sa faca fapte de bunamireasma duhovniceasca. ce se impraştie în biserica cu ocazia sfintirii acesteia de catre Arhiereu. Mireasma.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de catre preoti. 11). fereţte de putrezire şi era leac pentru rane(Luca 10. la ndri spre a fi bunamireasma a faptelor bune. Miruirea mai e simbolul de o deosebita alegere şi e aparatoare în contra a totfelul de ispite. fiica Sionului (Apocalipsa 19. la picioare spre a umbla în caile dreptatii şi ale poruncilor lui Dumnezeu. 21. sa o marturiseasca şi dupa care sa vietuiasca . lapiept spre intarirea în contra ispitelor. cand işi duc ea crucea grea spre Golgota. Amestecarea mai multor ingrediente la mir inseamna ca creştinul are sa indeplineasca toate virtutile deopotriva. 29-30). de ac e ea e vindecator al trupurilor.). Sf loan Botezatorul inca il numeşte pe Iisus mirele dumnezeiesc (loan 3. e miruit cu mir sfintit de episcop. la urechi spre ascultarea credinţei. Mr a izvorat din moastele mai multor sfmti (Dimitrie. Vechi logodirea şi casatoria au fost chipul legaturii lui Dumnezeu cu neamul omenesc. ca un semn mai vazut decat punerea mainilor. ce se facea la inceput de catre Apostoli (Faptele Apostolilor 8-17). al sufletel or.

Comem. mitra mai simboli-i mirt a fost simbolul invingerii în lupte şi zeaza curaj. art. Liturghia credincioşilor. purtate de miri trebuie sa le cunoasca. art. spre care are sa-şi I indrepte tot gandul sau (Exod 28. Liturghia celor chemati. VIII. Mantuitorului (Matei 27.. Pe frunte era legata cu o lama. Diadema I inchipuia demnitatea Arhiereului ca şi mers. nilor cu untul de lemn sfintit la litii. art. Mitra episcopilor romano-catolici. = uns cu untdelemn): sfant. Mitra arhiereasca (infula) în Test." nimic pentru mortii le se resigneaza ca moartea o trecere la stricaciune ciune.doua Testamente. dadeau ere fost semnul . la 16. La mmormantarea Mantuitorului ele au inscriptia „Sfantul Domnului".Mireasma tamaierii inseamna mireasma şi bunatatea invataturilor creatine. al tineretii şi al virginitatii. Evreii impodobeau cortul sfant cu mireasma de mirt. de aceea la nunti este imple. ş cumineca sfanta cruce patimile mantuirea romani. care se dedica în slujba coroana pe capul Arhiereului. tipul tuturor femeilor pioase. tarie cu care Arhiereul trebuie sa fie inzestrat şi poate.a a de pe pam obiceiurile raporta 1 intrarea în moartea. mitra sau coroana arhiereasca I creştine. de aceea se planteaza pe morminte. sa unga cap al preotiei şi ca arhiereul este alesul ţ corpul Domnului şi lor li s-a şi aratat mai intai Mantuitorul dupa inviere. La pagani ramura sau cununa de ciunea imbracarii. Missa fidelium v. care inseamna c e le simbolul frumusetii. Sunt lui Dumnezeu. ca şi cu la intreceri. apoi şi ungerea cresti246 eterna. precum şi curatirea rugaciunii. Vechi era la inceput o invelitoare de cap a preotilor. 0 poarta şi dignitari distinşi.arhiereului. cu patria în Orient. ce se inalta cu fumul tamaiei spre cer. inchipuie cununa de spini de pe capul! Mirosul placut = mireasma v. în Test I misericordiei şi a latirii invataturilor Nou. sa infrunte toatej atacurile vrajmasilor bisericii lui Hr isssimbolul invingerii asupra mortii. Mirnita. praf şi ce pocainta." sufleteasca faca şi o bisericii. diadema sau cu o floare şi avea [ nului Hristos şi i-au urmat în tot locul. Mir şi art. preot şi martir în persecutiile lui Deciu. în creştinism e un coif de aparare. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant prin care se impartaseste darul de sus. peste care se aseza alta de culoare vanata . Untul de lemn al bucuriei. Mai e şi tos. în forma unui caliciu şi care simboliza I viaţa de curatie morala a preotului şi a Mironosite (purtdtoare de mir) sunt femeile care s-au dedicat în slujba Dom. art.. pe care episcopul tit în jerbe ori în cununi. apoi al Mai tarziu s-a dezvoltat în forma de I monahelor. numita chidar sau chanuna. Miron (gr. Dupa ruga-i Mirt: planta tufoasa. v. un vor merg cuvantatii ce şi 1 . are doua varfuri. dt muribund atrage mai duca o lu] Preotulc' în scop de se da în ma ca simbol romano-ca taina a un< vindecarii în unele lo cenusa pe de aducere cenusa şi c. dupa obiceiul evreilor. 29) şi simbolizeaza onoarea şi demnitatea Arhi-i episcopului de a savarsi cele sfmte. Moartea pentru creştini este j de Mirungere e numirea ungerii cu mir trecere din viata pamanteasca la v ia ta sfintit la botez. şi de nuntasi. 38). Missa catehumenorum v.. în Ahaia ("f" 250). penita de ungere cu mir şi ulei sfintit.

sculase-va intru nestricaciune. ramasa de la romani. craniul ca simbol al desertaciunii şi al vanitatii lumesti. cu parul despletit.. c a s i m b o l a l vietii vesnice.. corabia cu 247 . orologiul de nisip. purtand în mana un arc. I n u n e l e l o c u r i este obiceiul d e a arunca c e n u ş a pe capul muribundului. cu aripile ei de liliac. Preotul citeste canonul iesirii sufletului în s c o p de usurare a luptei în agonie. secera.." Scheletul are în mana: mar. şi anume: se marturiseste şi se c u m i n e c a spre a se uni cu Hristos.. Vechi moartea era asemanata cu somnul şi inchipuita ca dusman. Moartea e infatisata şi inchipuita în forma unui schelet. Grozaviile mortii le recunoaste şi creştinul. Biserica romano-catolica ii impartaseste sfanta t a i n a a unctiunii. a bea paharul mortii. Evreii aveau şi un inger al mortii. duceti-va de la mine. (Psalmi 136.. cu craniul gol. cqsasul. în care omul nu mai poate lucra nimic pentru mantuirea sa. Pregatirea sufleteasca pentru acest drum are sa o f a c a şi o face creştinul cu mijlocirea bisericii. Intru inceput moartea a fost simbolizata printr-un cadavru plin de serpi şi de viermi. Mai e infatisata în chipul unei femei urate.."). inorogul. cum o numeste Iisus m o a r t e a . fiindca numai ce este pamantesc se raporteaza la moartea pamanteasca. la intrarea în noapte.. a f o s t s e m n u l iubirii şi al pecetii spre viata SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de veci. prin care isi asteapta mantuirea. orologiu de nisip etc. Sufletul poate sa moara numai în sens moral. lumanarea. din care ranţesc numai dintii. ca indemn la pocainta. de a pune la pamant pe eel muribund. coasa.. cu coasa în mana." Corinteni 15. cu untul de lemn al yindecarii de toate durerile pamantesti. venind inarmata cu lance. sufletul ramane nemuritor. se raporta la trecerea în alta viata. i-2). în credinta ca pamantul ii va a t r a g e mai curand moartea şi nu are sa duca o lupta indelungata cu aceasta. ci e numai o trecere la alta viata („samana-se intru stricaciune. care picura venin (de unde şi expresia de: a gusta moartea. Toate ceremoniile şi obiceiurile. unde fiecaruia i se da locul („si vor merge..") cuvenit („veniti binecuvantatii. melcul ca simbolul invierii. Evreii isi inchipuiau viata ca o peregrinare vremelnica. coasa. ca simboale ale mortii. ce o d a d e a u creştinii vechi muribundului. saruta s f a n t a cruce intru aducerea aminte de p a t i m i l e Domnului. I s e d a i n m a n a lumanarea muribundului. Sarutarea din urma. ce şi 1 -a agonisit omul prin faptele sale de pe pamant. 8). Moartea e inchipuita adesea calare pe o martoaga hidoasa. în Test. ori ca o femeie ce stramba din gura şi zboara cu parul despletit. precum zice şi Mantuitorul: „lasa pe cei morti sa-si ingroape mortii lor. deci..eterna. impreunate cu moartea. cu care sageteaza oamenii (Apocalipsa 6. dar el se resigneaza în credinta şi în asigurarea ca m o a r t e a nu este o nimicire. cu Ianturi şi curse. iar moartea ca o trecere la parinti.). Exista o datina. 42). de culoare galbena.. salcia pldngatoare. taind cu coasa tot ce-i iese în cale.. ca sa prinda pe oameni şi sa-i raneasca. secera. cenusa. ca simbol al deşertaciunii. potirul ca simbol al patimilor şi al mormantului Domnului. Simboalele mortii sunt nenumarate: marul. prin a carui gustare Adam şi Eva au adus moartea în lume. ca semn de a d u c e r e aminte ca omul este praf şi c e n u ş a şi ca d u p a moarte va deveni iarasi p r a f şi cenusa si.

curatia. care a ajutat sa sub jertfelnic sufletele celor inţunghiati scape izraelitenii de oastea lui Faraon. adica mantuit din apa) e prototipul lui Iisus. 17).". Sfanta Cumine-catura se impartasesc cu pajura lui David. Calugar. se asaza intr-o cutiuta şi se pruncul Iisus de catre Irod. sapa. 17: „o stea va rasari din Iacob. mou = apa. Moyses. = steaua lui David) de sus apa şi mana. atat al Test. 13). (t 1571 i. Piatra Dumnezeu. de a zidi bisericile şi rugaciune inainte de inceperea misiunii pe mormintele martirilor „şi am vazut Sale. legamantul vechi nu a v e a Prin tangenta ele formeaza 6 triunghiuri sa tina mult.. art. lopata. Moise a fost eel mai mare p r o f e t templele evreiesti o au ca emblema. Iisus sta retras 30 asezare a moaştelor se intemeiaza şi pe de ani în contemplatie şi 40 de zile în post obiceiul din vechime. Actul de reculegere sufleteasca.. Vechi. în forma stelei lui David. De mic e cautat de un Moaste (relicvii): adica oseminte de than cu gand ucigas. mici din afara.VICTOR AGA o cruce pe monumente sepulcrale. creştinii prin botez este aşa-numita hexagrama. este pentru cuvantul lui Dumnezeu" (Apotipul crucii prin care ne-am mantuit noi calipsa 6. precum e cautat ale sfintilor. Moise afla pe zidesc la sfintirea bisericii. creştinii. ziua de odihna. arcul. ca sfant. paman. Cel mai plastic şi creştinesc simbol al mortii este crucea şi crucifixul. Evreii. la 4. Toiagul lui Moise. eel suprapus. dumnezeirea şi cruce ne-a deschis izvoarele gratiei universul. yses = mantuit. ca trimis al lui painea vietii şi cu sangele sfant. coşciugul. IX. fiindca şi cetatea din Sion a lui David a fosthexagonala. Sinagogile şi zeiesti. Comemorat. Steaua aceasta in-seamna lui Moise e tipul lui Hristos. Triunghiul dedesubt (loan 4. Spargerea tablelor legii a insemnat ca inchipuie lumea de sus. teasca. au primit Mogen Doved (evr. Iisus masa a altarului. iar dat poruncile simbolizeaza datoria de a hexagonul format inauntru simbolizeaza le tine şi indeplini ca porunci dumneSabatul. care inchipuie cele 6 zile Semnele miraculoase intre care s . Descoperirea data în Sinai simbolizeaza lumea de jos. Iisus este deplinatatea dupa simbolizarea de mai sus.a u ale creatiunii şi cele ale saptamanii. inchipuie şi pe Mesia aşteptat de iudei dupa cuvintele de binecuvantare din Numeri 24.e tipul schimbarii lui Iisus la fata. dupa trecerea prin Marea Rosie (simbolul botezului). con-stand din primesc nevi-novaţia. H r . Pe templele iudaice mai 248 . Ea este emblema. care sa nu lipseasca din nici o casa creştineasca şi din nici un cimitir. insemnand ca biserica afla lumea în robia pacatului. sulifa etc. 9). care prin echilibrul universal. Monah v. ) insemnarea lor de cetati ale lui David. cat şi dupa profejilor (loan 1. lumea spirituala. Moise se s-a zidit prin sangele Domnului şi s-a pregateste în pustia Madian 40 de ani cu dezvoltat prin eel al martirilor. Moise (de la evr. iar eel de sus. în sfanta poporul izraelitean în sclavie straina. iar prin 2 triunghiuri suprapuse.

cum s-a aflat prin catacombe. inlocuind pe Hristos. apoi de A co (Alfa şi Omega) dupa Apocaiipsa 1. precum şi al iubirii fata de dansii. 8. Monogramul e şi simbolul Sfintei Euharistii. ce inconţoara monstranta. Stalpii şi colonadele acestui fel. Primul s e mn. avand imbinarea lui X cu grecescul r = P. forma de stea. fiindca monogramul se ia ca personificare a Mantuitorului. Din secolul XVI incepand. creştinii s -au folosit de semne simbolice. Are forma unui turnulet. apoi cea în litera X (crux decussata). Monstrul în simbolica creştina apare cu deosebire în arhitectura stilului go tic. ori „ Iesus Hominum Mvator". figurile lor au loc numai în partea din afara a bisericii. Pe turnul bisericii Notre Dame din Paris se afla chiar figura diavolului. Hostia bisericii apusene are intiparit monogamuldelHS. la emblemele evanghelisti-lor. care corespunde mai distinct hostiei dintr-insa şi soarelui spiritual Hristos. Spre a simboliza apoi ca aceste fapturi nu au loc în casa lui Dumnezeu. Partea ? din monogram are adesea un nimb. ce se talcuieste cu „ în hoc signo ". inchipuie sfintenia corpului lui Iisus dintr-insa. în primele veacuri creştine nefiind permisa infatisarea în icoane a crucii. Mai tarziu apare crucea în forma literei greceşti T. XC. spre vedere publica. monstrantia (monstranta) are forma de potir ori cea a soarelui. adesea impreuna cu ancora. Monstrii aciuiti în jurul bisericii mai simbolizeaza ca elementele şi toate fapturile au sa preamareasca pe Dumnezeu (Psalmi 148). Monstrante se mai numeau la inceput şi relicvele sfintilor. balauri şi pe alte diferite figuri alegorice. Razele. iar deasupra stalpilor şi pe frontispicii vedem feluri de jiganii. alta data e incercuit de un cere simplu ori de o cununa. ori este insotit de pasarea fenix sau de o cruce. Ca monogram apar apoi initialed I (Iisus) şi X (Xristos). simbol al lui Hristos a fost pestele (v. prin secolul al treilea forma f crux immissa şi cruxgammata (crucea carligata. în care se asaza spre venerare şi în care se poarta Sfanta Euharistie cu ocazia litiilor în biserica latina. zvastica). scorpii etc. care inchipuie pe Iisus „turnul nostru eel tare". Monstrantia (Ostentatorium) se numeste vasul sfintit. Monogramul e infatişat adesea cu doua ramuri de finic incrucisate. reprezentand rautatea şi diabolitatea. în biserica orientala s-a dezvoltat mai deosebit monogramul IC. invinse.S1MB0LICA B1BL1CA şi CREşTINA Monogramul Mantuitorului. ce se expuneau. serpi. Cele 249 . ca sunt scoase de aici. care semn a devenit insigniul ordinului iezuitic. prec um vedem aceasta incercuire şi la cruci la miel. art). Pe labarumul lui Constantin ese monogramul constantinic. rapuse de cuvantul evanghelic. de biserici se rezema pe niste monstri. fiindca Iisus se numeste pomul vietii. credinciosilor. deosebite ori laolalta. care se brodau pe hainele creştinilor de la Constantin eel Mare incoace. Monumentele sepulcrale sunt simbolul aducerii aminte de cei raposati. Cateodata ved em monogramul intr-un tron arhieresc. pe cand în biserica apuseana semnul IHS. ori este de forma unei frunze.

1 1 U I BS 9mq9.Il •1JB „ P '11S3J99 IIU9UIBO şUl m] B9JB1 lUBjnpui 3ţTUntO 3şJ9Ul JOITJJOUI ruiuod Buqipo v B B9JIU B9I9J93 is umosjd B no B3Jid Bitqssosp 'nBS IUIBS O B9JIJ iisspijns iţiqni p o •Unţ90 UI BpBA9I 9S BS BldB91şB 3JB0 UO IliqUI IBS IB 9lds 'IJUJ90 Ulp 'SnS 3p 3.oriSBid uo wnioid O A 'BIS I0A 9p BUBd 'U1ş0U A O J I S B J U I B U I BO g i m d i t p u j IU9AB u i g p o r a p\A9 ţ UJ p i g p q BIIOUI9UI UI 9.S gquiooBreo q •nş9juBured ui9iA 'disiu gp \nişoţoio '.13 BdttQ JOpiulJS 9]B 9p B J 1 S B O U BldnSB BZB9qş9A 91JBOm Bdnp 91SB01U IZB IS pţssid ui BdBoaSui 9s giijuiuiB IS 3JB0 'UOl -IZBd IU9şUI 3d BUUIB3SUI JOJBO B 3jds 'JOJUIIIBUI 9I91UIUXIOUI 3d IBm 3]pni3 1ş 9Uiis9io g p r a s r a n u o j ţ 'o\a g p 3U0IJ9Siq nB9piz uuiiş9J[o '.S3AUd B9U9UI9SB UBS UipUB.1 1 3 ( 1 BS IS 91ABţA9 UO U I B . 3 v3uvotwUvDS 8 J J B 0 B91B19ld Uip 93BJ 9S JOj B9JliuiJS •asroid immure m is ranpsSm m uigo .diSg -9isup 9JBUI A \U IS l i y o m inpqrais g p is nB 9JBO '9m9umuom 91IJUJ9J IIU11S9.3 .311SJBJS llş31UBUlBd U19IA B 'UIUBQ 'AOJ }X\\ SpUBOOI 3reiO -ind9S s r e o q i m s gimdiqoui BO disiu ]nş9Jiui sanos 9iso 3JBO ui BO I I S B S U B .1 B\ area uj '91UIJS unooj mns :nţuvuuo3/\[ 9JB0 IS }BOipU UB-S 3J11UIUIB IUIBO B UJ1UI 'BpOB 9ids IAUd IB BO 9iBd 'iraiiţBui gads 'sns Aj/dgr ire A m i n u r a o Q inţuExuaox\[ ui 'igo 9ids oss/vud is BijBui os 9i9iu9uinuo]Ai •0J3 j muuaijns ] 'guini Bip\B90 UI B0SBIU131A BS 3şUnfB BIBOd n p q i m s BO u n i n i j 'iraupBi -j3şap 9\B sreoqrais BS BO 'BIBp O BJBOUl BS 9inq9Jl \UUI0 101 'mnraraos re joqrais ţ BO IJIOBUI 'giBiBiiinf op BO 'iBUmiSBiaU jnţBA9pB I1S9A XO\ lş IBOipiJ tiBZspi idpns '9pmiB. nB g p i -UIUUOJA} Bj :iuns uino 'unq SBUIBJ gp gpuiiAno is lUBured ui BdBoaSui os iransgio ' „ " i l ş 3 ureured" ranooid '-o.19 lş IBldBpB UI gpiBodod 31BOI BJ iş guinduiii 91B01 ui isoj B 'iiiqni lopo joţundioo B Buqipo 3p oo\ B3 IOSA sp p UB nOU iBm m d r a u ux xo\ Biqmn B\ p u r a o s raaop is-90 j o p o BspppBU iş Biuipoio iunmB\ u q i p o jnioquiis a in:jut5uuoj\[ rem Biuudxg 9]3 uopmy 'ajuijs spomo 1UUS 0S3U11S3J3 mţtllUXdS 91BA09pB IBm .nd 'BSUUSO 3p s u m 'sof ui n p nB-9] 30 j o p o l u i q n i B BJUZBA ouniiBui ij J i B j no uusS 'BSBOO no BgpBOUi .'BS Ulj inuraos i-9ij tl!U0lUBUUOUI UI BO UB9p9J0 9JB0 'Up3A 'B9iiu3raod p9A ui 'BJBOşU BUBIBI i-3ij SpţBOdod J l B l 'llilOUI 9]B 9p 9]B0qUIlS no '(n9Z9uranQ no = uindQ pv) oipB '3i9p3A3J giiqopodrai Buragpioi isq.iiiioiu p p q -mis ' i n p p q o s 3iBS309U IS giBimd 'spsiqo gp m p j io.3 nvioui \u 'IU91SBU m]nuB . lUBmiora m :BO P o i p q i u i s undiuţo 9 1 U n p j is suois UI nBZ9şB 'SJIBdsp I B U I B 1 B I A BnUmiOO lşl ] 91BS11BJUI lodB UB IBUI '.BOsBpzauranp BSIBO -idsBJ Bdnp is j o \ u n d j o o B9JBoipui no 'rami -dUOSUl UB 9]3lU9UinUOyy[ B9J91AUI UI Biuip -3.joixijora Bşnu9o no o p u f 9p JBA no 91U9dO0B 9JBJ3Up 3UJn -m 9iBpid Bjiqososp no nBiisBd UUBUIOJ 'oiduo is '9şBJO0JBS '91UBJJ g p u t u n p o mns P J I S B Jopş9i o p i u i u u o u i UB9AB U9JA9 'gpiUIBJld PuBşBd oiuipgjo 0S91UimB3J JBp '331US9A U 1 9 1 UI 9piUIUIJ0UI UBinilS -uoo uu9.ioi 'UIBpV Bjnşy 9U3S munly ranq 3JB01 ş9jd 1 3 ] in\ IU91 B9U39 yruos Sow m ţ U-IBUI s ţ ţ j un 3d BSBf .9SU11S U19IA U3 UUI9S BO rupd ' p A g is raBpv mţ BOimiBOBd 'EUOI '90]\[ 'BSUI1S BipBJ '.osz IB sp iBiBiid in]n.B0ipU '9IB1\B 91SIU BO 1 U U S o s 'mioreţmd 'iiiiora msuBp iiBoqims BO g i m i m o r a 3\31U9UinU0]Al B'ş 919P9A9I 9p lipppBU 9d U I I S B 3 nipgra flAS UJ -XTUSj B9JBSBd jnuuiss BO 'siBpdooui IUIBUI Bnop 'BIOOUB 'mUlţSBUl ']nţ3iui 'pţoirared 'IBZBţ P i s o ţ '91UB0J U19IA JB ţOqUlTS BO ' B n o p UI B U K U J BSJBT/J uud B3J909J1 'unq \so mioisBd 'msoooo 1$ 3JBUBUinţ 0 '.

Inchipuie jertfa de indurare pentru iertarea sufletelor celor raposati. ce le poarta în spate." Matei 8. Toate lucrarile sj rugacmm)e de sfmtire se refera la cererea itukrMi lui Dumnezeu. Din desagii sai imparte copiilor b um mere. ulcica. Adam. cu referire la invierea naturii sj cu referire la judecata din urma. Fiindca la Ajunul Craciunului biserica în cantarile sale face pomenirea lui Adam sj a Evei. lumina de ceara). Moş Ajun: fiinta legendara. Moşii de vara sunt în Sambata inainte sj în cea dupa Rusalii. ci sa fie hotarat a urma chemarii lui Hristos. Moşii de toamnd sunt: sambata inainte sj cea dupa Samedru. cu fata vesela ori incruntata. precum sj a crucii din mijloc. cu referire la rodurile de vara sj ca un imbold de nazuinta spre roduri sufleteşti. despre care amintesje acea Duminica. aduce diferite daruri copiilor buni. el trece prin noaptea sfanta. care nu se pot ridica la cele raeţi. dupa cum intalneşte copii buni ori rai. colac. sj art. d se leaga cu toata ravna numai de paraant Raspicarea Mantuitorului cu „lasa pe cei morti. Cimitir). Mo$ Craciun. ca personificare a zilei de Ajun.cei iubiti ai nostri sj de pe urma legaturii sufletqti ce o avem cu cei morti. nuci şi carnati. stufoasa. inchipuie cererea indurarii lui Dumnezeu sj izgonirea a tot ce este rau din acest loc de odihna Sfintirea se face în zile hotarate pentru pomenirea mortilor. da-i mai buna a lui Craciun". 22): inchipuie pe oamenii cei necredinciosj. la inmormantarea lui Iisus sj la sfintirea locului de ingropare (v. care colinda în ziua şi în seara de ajun şi vestesc naşterea Domnului. lasand toate ale lumii. cu referire la natura ce se pregatesje de moarte. Are figura unui moşneag aplecat de greutatea anilor şi de aceea a desagilor plini cu daruri. precum şi zilele în care se impart pomenile pentru cei morti. figura legendara. are adesea şi un pom de Craciun în spate ori în brate. este considerat Moş Ajun ceva inferior lui Moş Craciun. care şi el s-a bucurat şi se bucura impreuna cu lumea de venirea Mantuitorului Moş Ajun e preamarit de copiii pijarai. le pune la capatai ori sub bradul . e vestitorul naşterii lui Hristos şi indeamna pe creştini la pregatirea demna pentru marea sarbatoare. respectiv în seara de Ajunul Craciunului. Rugaciunile sj stropirea cu agheasma a intregului cimitir.. Cu o barba lunga. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Dupa marturia colindei cu: „buna ziua lui Ajun.pomul de Craciun. Moşii de primdvard sunt sambata inainte sj dupa Duminica lasatului de carne. spre a simboliza alegerea deosebita a locului. 22 este un indemn ca creştinul sa nu fie mort sufleteste. Sgura lui Mos Ajun se refera şi la mos. MosJ se numesc pomenile (coliva. El pregateste calea lui Mos Craciun. care în noaptea de Craciun. în Sambetele mortilor. Darurile aduse de Moş Craciun sunt simbolul rasplatirii virtutilor şi amintesc de darurile magilor. Morti (Matei 8. pe cei morti sufleteste.. Procesiunii de sfintire ii premerge liturghia. 251 . ce le adusesera bunului prune Iisus. Sfintirea o face numai Episcopul ori delegate sau. alba ca zapada. Moş Craciun insa aduce darurile sale numai copiilor buni şi ascultatori. cu cojocul plin de fulgi de nea şi cu caciula de oaie pana dupa urechi.

Mreaja mai inchipuie şi raiul. care lui Dumnezeu propovaduita fine. sfdnt e numit Sinaiul şi Sionul.. despre care se aminteste ca în Ardeal. Dragomir: Istoria dezrob. e siml nate. atat cea data de IHE. Cyanus).VICTOR AG A Nascatoare de Dumnezeu. navod) este simbolul ratatii.5). (Amos 4. S. Maica neascultare şi iubirea de lume. şi incredere de sine. „a intro gradina mare: ramurile evangheliei. şi-a mantuit sufletul. relig. incat 252 .0. E zi de rugaciune la bisericile unite. pencrede ca infloresjte chiar în acea noapte tru a-şi pastra ortodoxia sj a nu se duce spre Sambata moşilor. intarire. în forma de guler larg. E o pla numai un an.). (Iisus Hristos).V. 4) şi al singuMreaja (retea. dau cei vii (grija v. de aceea creştinul nu mananca pana nu imparte de exista la toate popoarele. Mugurii de Paşti. şi-a atras lui Dumnezeu) este monogramul sfintei pedeapsa ex sta mielul lui izvorasc cele inchipuie b is < invataturi cur Muştar: seminte. Ingerul indeamna pe Lot sa f u g a aşa la judecata se vor alege cei buni spre şi sa se mantuiasca în munte şi sa nu se aprinda impreuna cu sodomitii (Geneza fericire. 0 munca iadului.13) simbolizeaza tarie. = Mater Theou. Lot ascultand de sfatul ingerului munca vesmica.. XPS. imparaţia lui Dumnezeu. ortodocşii. iar despre cerul. precum şi atotputernicia lui Simbolizeaza puterea episcopala în afara Dumnezeu: „Domnul peste inaltjmile de serviciile liturgice.a Mreaja mai e şi insigniul mortii. care mai au la stanga inscriptia da în Sambata Rusaliilor. ulcele. sunt trimişi din nou în loc de miruire intrebuintau mierea (dr. putere. art. iar femeia lui. ce le pot transpomana. cand iaraşi se da muguri. a caror rautate s . care se crede a avea puteri de de pomana. p r i n M. Moşii de vara se incheie în mite şi omului. ce moşilor se cumineca toti mortii. Se mai crede ca în ziua mai faceau aceasta în urma credintei. (gr. Muntele sau inalţimile pamantului O poarta papa şi dignitarii mai inalti. care în distrus deodata cu venirea Domnului: icoane adesea e infatisjata cu lance şi cu „toata valea.P. marire.. cum se spune despre Sambata dupa Rusalii. sfant şi de Dumnezeu umblat. în icoane şi Moşi de vara e numirea pomenii ce se în nimb. adapostesc în bolizeaza im 31) şi pe M a i Grigorie. morala. ca produs Mozzetta (muzeta): haina preoteasca natural. istoria bisericeasca (Centaurea. Muntele este şi semnul autoritatii (Psalmi 75. adica pentru sufletul mortilor.17). în aceasta zi. iar cei rai se arunca afara spre 19. care cuprins intrea"' se adapostesc mangaiere şi inchipuie pomul rile sunt simbo ciosjlor. curatie peşti. ?i despre miere. se impartaşeau la Pasti prin morminti.). Ca pomana se impart cofe. cat şi ceea ce si-o Maica lui Iisus Hristos Dumnezeu. sj biserica neinsemnata mare. judecata Sfanta Fecioara se zice ca este munte din urma. dintre care se aleg numai cei buni." (Luca 3. în paginile sale Cofele se impodobesc cu flori de trandafir despre prigonirea ortodoxiei din partea ori de corobatica floarea graului calvinilor şi unhjilor. de 2-5 m. mai inchipuie mandrie. ca plantele ar dispune de puteri tainice. sumetie insidiei şi al primejdiilor de tot felul. care aduna pe toti oamenii. colac şi lumina. pamantului". Muntele Precum în mreaja se prind tot felul de inseamna şi inaltare sufleteasca. Muntele eel mreaja. ce ajunge pana la cot şi este prevazuta cu o gluga mica. dupa credinta ca pacacu muguri şi cu fructele pomilor iar în toşii.

unde gasesc mangaiere şi scut sigur". în line. Ca plaga trimisa asupra egiptenilor (Exod 8.zeu. Mustarul mai inchipuie pomul vietii şi raiul. 20.23. care cauta scapare în imparatia lui Dumnezeu (Ezechiel 17. ce traieste numai un an. inchipuie biserica creştina. incat cuprinde azi tot pamantul. mustele inchipuie pedeapsa dumnezeiasca. „a fost ingropat ca o samanta intr-o gradina mica şi a crescut arbore mare: ramurile sunt propovaduitorii evangheliei. Mustarul simbolizeaza imparatia cerului (Matei 13. al dorintelor vii de reculegere.SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA pedeapsa exemplara. Muntele pe care sta mielul lui Dumnezeu şi din care izvorasc cele 4 rauri ale evangheliilor. care din neinsemnata ce fusese a crescut atat de mare. Pe ramurile lui se adapostesc credinciosii. zebul = muste). \ 253 . ci şi pe cele ale ascultatorilor. dupa sf Grigorie. Muzica la convoiul mortuar este semn de cinste deosebita. propovaduita de biserica. Muştele sunt simbolul necuratiei şi al obrazniciei. 31) şi pe Mantuitorul care. Myrha v. art. incat pasarile cerului se adapostesc în ramurile ei. de pompa şi simbolizeaza durerea mare în urma pierderii unui iubit al nostra. Smirna. Mu$tar: fiind cea mai mica dintre seminte. e simbolul lucrurilor neinsemnate. care cu invataturile lor au cuprns intreaga lume. principiul raului. E o planta tufoasa. ele vestesc marirea lui Dumnezeu intr-o forma miscatoare şi de aceea în biserica apuseana sa introdus inca de la inceput în cultul divin public. ale carei invataturi curg din sfintele evanghelii. care a pricinuit ciuma şi boale prin mustele sale. Inchipuie. dar creste pana la inaltimea de 2-5 m. de adorare şi exprima nu numai sentimentele cantaretilor. Muzica bisericeasca inchipuie sentimentele pioase launtrice intr-o forma mai expresiva decat cele aratate prin grai şi cantare. şi biserica lui Hristos. Cantarea şi muzica bisericeasca inalţa evlavia şi sunt simbolul gandurilor inaltate.21). Capetenia lor e Belzebut (Beel . iar pasarile sunt simbolul sufletelor credinciosilor.40).

uţld raopsA O 30 'BIBAEUIUd 3p 3IB0IJ is Eiuudxs 9s mpiormiuB1ţ B3i9iSBU niurod 'BSpţBJsJ Eimong (iiAEps raigqip gs immgp pra) 3190 -SJisd is ruon] souo 3iS3ido ss 'sioqounu vprdsy -\ BOţiBdBţ -9SUIEJEJ '9JEUnfE EJEJ BZE9qj9S 9S E990E 9Q 9a31şEU B1UEJS 9p 9Uinţ UI ESUpE Eimonq •tpussiq vtqv.ioj .iy) m\nuraoQ BaaaţBţ BimaapaqBţ M .1I1S9A 1IB -A nţuuma 9p"*w«nwfM mazqoqiup gpsBO -KIOIIB3IBIUB3 gyeoi uud mini so.Euoşp!3 =s BOSBOlEIBduU 9iEOiEqjES :(unţovuj 'viuvfodj 'in\nu -uioQ D9uviv.1V 9\n0lAJ9S „B9Jlin.J9jd 'lIEJ no B9ţS9I aiSEii Ezqoqmis B 3jds OJ ISOlOUipaJO9ţ3JUmOOţ 9p E J E 3 S U] lU33ţ19g IO U U T J0I_U9riut E3.no3ii y iiunpBysssp p\oq -rap ajss '3.E S BZ9UI9fs[ 9p U T J O S ISOJ E '3JUIIU p u n no 'isod no ' m m u n p B i ţ munfy EHinnu '9JB01EşJ9UI91UE BniZ IS EZB3qi3S B3U -asiq ESJiqni EOSESSEUEduil ES pUlOAOU 'mpoiuzEid E9p2iBuiU9Sui a n r o d E9iEqj9S no 'snspţEfv[ 3IE0 UI ' B U B U I O I Blş -opura uip giBunsidrai (019 spuqoo) unpoiqo gpimra uud .S \XV\ 3pşUES miBdojq.SOBJ<[ puBZiţoquiis 'ISBJ 9JEUI no OEJ OS SUIAlp 1.113d IIU11S9J3 jHmiissio E9unqo3A ipE 0 9 UJEUIOBdnp iduiu în m]nuxnoQ .suHmmuraoQ SBOEJ ap u i a s B 9ids srqBino 9ij ES XO\ snimui iş pţisE ' 9 \ 3 S B -um{jv tnimuvfs jnpţ IJB 'A SUBSBţ O ranosid 'BO o m d i q o u i 9S B I l i U T J S B1SB99B UU<{ 9\9ţ9J 91E01 3p U9J 3ţ 2 IS IJEmO mnmrajui lopgz giEuiqoui BO IS nyora p \OqiUlS 9] E 9lds 'lOUUlp9I0 9pSB0 assimjs 'unioBi3 sp B O 'ESpţBU B 3 J E 0 1 J U A I E . puBuiBo is luoiEqiES BUEOOI puBund Uip p SpnUIS E .uxraiora 3d BiB.U I U I E T U 1 U 1 9UqUI909p g£ B\ -A = tunţ B ţ •}uv -A pi.i n p j E O no $ouno spiEos IOEO tft EoiBoiEqiBS uni Bj is osunţiEd 'uuoi BEpqEiiuoo nţjuofi A 3p 9J9ind Ep 9JB0 jfc E O A B EttlBI 3p dlUll Ej -ajuiBui u n p t u 3 83tu ss is osoSurq p i d 'miniO]iniuEt/\i Iftjs EI ES indsoui B fejguniui ui linupp E R) 9 1 1 U E U I 'E9JIU3UIO IiEUi JO] uiousunim HEUI 3]93 sppz luns fcţEJOlU 3J91SEU3J O ? uinoaid 'EpsyoiUB !p I E i d E 9 i S B is sunos S IA 3p l B l U O op BUJld ISUH PI pduiii ad ap I f ) E 9 I B 1 S UAIJIod IEUI m Eopuiij 'suqiusogp fcninUUIOQ B9J31SEţ\[ M9J929UUmp IIOIAJ9S fce939..U E -A .1/5Z •viuvfs vuvopdj 0şBjp E . 9U 9jdBOU Uip 9JO £ iunonq g p s u w i u u d DS9UIJş9J0 S9ţ9JUI mTOEpEŢUJ '9UBşEd IJISEUIEJ urns u n i o B J ţ faoiqo 9 V ţE is 9 ] u i n i B p IUIUI UI IS 3pSE3 •no is Eg B9xiqni no joimiiiEjAi BO Biuuop .S 'jdEJ 1 S 3 3 B 3p lEuisnţj isnsui oup op ss-npuiisoSEipui 'soraraj diqo UES 'niosid unfy u[ joipsuimpiBo E3iEZ3ioq no is sraiqosA ui IEI 'opţSmiq no 'iissiBiEdrai 9io p u d o i d mi mun E d B UI B0SE9AUd 1 S ..UBUIlIUIţd9pUI IJ JE-S nu 'piuraoQ inosBU rţ JB-S nu 3p IO E O 'lOpţOţEqiBS •A uoussiq EiqBJOo = ipuasiq BI«K[ •Duofmiv E9JB01BqjES" 91S9UinU O uioisosuH JS xn\nuuioQ lUBdnnui B9iu .

Inainte de Craciun s u n t zilele cele mai scurte şi noptile cu intunericul lor mai lungi. precum şi zilele se mai lu n g e s c şi se mai lumineaza de la C r a c iu n inainte. e numita şi misa ingereasca. numita misa pastorilor. caci şi natura e p l în a de omat de viscole. a d a i n u i t în intunericul idololatriei. Colindele.vestirea ingerilor în noaptea nasterii din Betleem. precum aşteptase omenirea o r e n a s t e r e morala. inainte de venirea Domnului. Numai Sfanta Nascatoare isi are praznuirea şi la nasterea ei. ca Maica lui Iisus şi astfel şi a lumii creştine. care a i n c e p u t sa ia sfarsit o data cu venirea Mantuitorului. Fiindca a fost aleasa de Dumnezeu sa fie Maica Domnului Hristos. din care a rasarit binecuvantarea omenirii. fund Maica lui Adam eel nou. precum şi a exprima d o r i n t a ca Mantuitorul sa se salasluiasca cu iubirea Sa şi cu ocrotirea Sa şi în casele şi în inimile noastre. cu ger şi zile s c u r t e şi asieapta şi dansa o reinviere din amorteala. c a c i s o a r e l e cunoştintei cu lumina sa sj cu c a l d u r a dragostei sale a inviorat SIMBOLICA BIBLICA $1 CREşTINA lumea şi ii da viata sufleteasca. Cantarile. Cultul ei s-a dezvoltat şi pentru viata-i plina de dar. simbolizand preamarirea din partea ingerilor. poate sa ne fie cea mai calda ajutatoare şi mijlocitoare. P e n tru contrabalansarea acestor sarba-t o r i r i . la a carei urmare suntem indemnati fiecare. c a re da p u t e r e de viata lumii materiale. fiindca rastimpul acesta arata m a i potrivit starea decazuta a omenirii de pe timpul lui Hristos. Litia de la 2 o r e d i n n o a p t e ne amintesie de nasterea D o m n u l u i în timpul noptii. rugaciunile şi citirile sarbatorii simbolizeaza viata ei cea sfanta. Insemnatatea sarbatorii în biserica romano-catolica se vadeste şi din faptul ca în ziua Craciunului preotul poate oficia trei mise: 1) la miezul noptii intru amintirea ca Iisus s-a nascut la miezul noptii. Paganii cam pe acest lim p d e i a r n a aveau sarbatorile soarelui. insemnand ca o m e n i r e a . Nasterea sfantului loan Botezatorul se serbeaza la 24 iunie. s-a insti-tu it s a r b a t o a r e a Nasterii pe decembrie. Dintre 255 . Este inceputul mantuirii noastre. creţtinii petreceau toata noaptea cu servicii dumnezeiesti şi în priveghere. în seara de Ajun. carora sa le urmam şi noi intru inchinare sfanta. Umblarea cu steaua aminteşte de inchinarea magilor. aleasa de mai inainte sa fie sfanta. 2) misa de dimineata. Maretia serbarii se arata şi din postul de 40 de zile. a carei evanghelie vorbeste despre pastorii din Betleem şi 3) misa de amiazazi. care este inceputul vietii lor adevarate. fiindca a stat sortita. inradacinate şi adaptate în inteles creştinesc spre a se exprima şi printr-insele bucuria nasterii. p a t r u n s e şi în creştinism. ce-i premerge. iar serviciul dupacinarii e o aducere aminte cum în v e c h i m e a creştina. plina de umilinta şi din convingerea ca dansa. Nasterea Domnului este statorita pe 25 d e c e m b r i e . Toti sfintii sunt praznuiti în ziua mortii lor. Naşterea Fecioarei Maria: sarbatoare la 8 septembrie în onoarea sfintei Preacurate. Maica vietii celei noua. în seara de Ajun mesele sj locuintele credinciosilor se acopar cu fan spre a simboliza nasterea Domnului în ieslea cu fan. creştinii o venereaza inca de la inceput. pagane. daruirile şi alte obiceiuri de Ajun şi de C r a c i u n sunt ramasite de datini romane.

loan. cu un n a ş . serbarea s-a asezat pe cand se micsoreaza zilele. iar langa dansul un arbore cu securea infrpta: „iata securea la radacina" (Matei 3. al iudaismului. 1 cu un martor. Serbarea în lunile de vara fata de nasterea Domnului din decembrie isi are simbolica mistica: în decembrie şi iunie sunt solstitiile. ca sa fie feriti de ispite şi de rele. Tot în acea noapte flacaii impletesc cu ramuri şi uscaturi niste roti (. era şi un semn de aducere aminte de implinirea legii atat pentru cler. fiindca singur si-a facut în pustie cojocul şi hainele. prin urmare. 30). Naşterea pruncului. se roaga pentru liniştirea durerilor lehuzei şi stropeste pe toti cei din casa cu agheasma. trebuia sa se prezinte. le rostogolesc de pe dealuri în strigate şi chiote. precum se invedereaza din vestirea ingereasca şi din saltarea în pantecele maicii sale cu ocazia vizitei facuta de Fecioara Maria (Luca 2). multumeste adica lui Dumnezeu. care continea mana din chivotul legii. ca semn de venerare şi în extern. cu care intra în inrudire \ spirituals. în ziua naşterii unui prune preotul face sfestanie şi rugaciune. iar eu sa ma micsorez" (loan 3. dandu-i Sfanta Scriptura atributul de „ingerul Domnului". invatand poporul. care garanta pentru siguri. zarindu-i în pustie aşa de micut. 8). aprinzandu-le.. cat şi pentru credinciosi. era j simbol al manei din pustie. ca simbol ca loan a marturisit de lumina (loan 1. El marturiseste credinta în J locul finului şi isi ia raspunderea pentru j cresterea şi pastrarea în credinta creştina a acestuia. loan este patronul croitorilor.. licuriciul (Lampyris nocticula) lumineaza numai de cand sf. adica al providentei şi al gratiei dumnezeiesti si. loan este ultimul reprezentant al Testamentului Vechi. petrecerea în pustie este tipul ascetismului de mai tarziu. adica vasul de aur. Tradiţii şi obiceiuri: în preseara sarbatorii se aprind pe dealuri şi virane „focurile lui loan". Nastrapa. Romanii aşaza în porti şi pe case cununi impletite din Sanziene. I la anunţarea de catehumenat. în timpul persecutiilor. braul de curea şi un miel dupa cuvintele „iata mielul." (loan 1.VICTOR AGA sfinti numai dansul şi Sfanta Fecioara au sarbatoarea naşterii (ceilalti numai în ziua mortii lor). ca trimisul lui Dumnezeu. Dupa o traditie. fiindca a fost inca din pantece plin de Duhul Sfant. în decembrie zilele incep a se mari. Nasul e reprezentantul finului sau la I botez. Trebuie sa fie de acelasi s e x i şi confesiune cu fmul şi major de varsta. Insigniile lui loan sunt: pielea de camila. 29).ţotile lui loan") pe care. pentru ca insusi recunoaşte micimea sa fata de Hristos: „Aceluia se cade sa creasca. sa nu fie calcat. Adesea e infatisat cu figura de propovaduitor. I Institutia naşului deriva din vechimea j creştina. cu referire la cursul soarelui.I tatea dorintei de a se increştina anuntatorul. iar de aici inainte se lasa tot mai jos. Pictura greceasca ni-i prezinta şi cu aripi. numita deschiderea casei în casa unde s-a ivit nasterea. Inchipuie pe parintele sufletesc I al pruncului. l-a ridicat şi l-a asezat pe o floare. iar în iunie a se micsora. eel ce I voia sa se boteze. care pana aici a stat mai sus pe cer. 256 . 10). florile sfantului.

e simbolul consa crarii omului în slujba lui Dumnezeu şi a bunelor moravuri şi e tipul monahisraului. care vor fi aruncati în focul iadului. Aluatunle aduse la sacnficiile Testamentului Vechi erau nedospite. este aleasa din grau şi aruncata în gunoi ori în foe. necuratiri etc. Comem. pricinuita din atingerea decadavre. fost soldat roman sub Nero şi martirizat impeuna cu Celsus în Milan (ţ 67).47). Culoarea neagra mai e simbolul mortii. = mangaiere. Vechi. aşa în imparatia lui Dumnezeu sunt oameni buni şi oameni pacatosi. VII. şi în biserica creştina negrul e semnul jelirii. unul din cei 12 mici pro f e t i ai Vechiului Testament. Poporul nostru il numeste Naum eel invatat şi în ziua lui sunt pusi copiii sa citeasca toata ziua. pentru care Domnul Hristos ii mustra adesea. mortaciuni. Nedospire. intocmai ca pestii mrejei. Precum navodul prinde pesti şi buni şi rai (Matei 13. Diavolul e infatişat în icoane în culoare neagra. vor fi selectionati: cei buni pentru imparatia vesnica. ba chiar şi nimbul lui e negru.' VII. Come m . Neinmormantarea sau lasarea cadavrului la fiare era simbolul celei mai mari batjocoriri la iudei. inchipuind ca il ofera ca jertfa lui Dumnezeu Necuratia. La sfarsjtul lumii. care sunt apoi selectionati. neretezat. ca simbol al caintei şi al penitentei. odihna. pricepere): sf. insemnand curatia sufleteasca. acestia. în Postul mare se imbraca intreaga biserica în negru. VIII.S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Navodul (mreaja) inchipuie imparatia lui Dumnezeu. 257 . în semn de devotare lui Iehova. iar pacatosii pentru osanda vesica. Comem la 27. al diavolului. Negru e simbolul noptii şi al intunericului şi în analogie chipul iadului şi al stapanitorului lui. în Test. Neghina e simbolul stricaciunii şi al oamenilor rai (Matei 13. Nazlreatul. Nazarie (evr. Vechi simbolul necuratiei sufletesti. 25). XII. la 28. Preofii intrebuinteazahaine negre la inmormantari şi la zile de jale. asa şi la sfarşitul veacului cei rai vor fi despartiti de cei buni şi vor fi aruncati în foe. morbosi. inzestrat cu o putere miraculoasa de a scrie şi a pro f e t i. Nesalutarea e semnul dispretului şi al lipsei de iubire. Alta Natalie: comem la 26. al durerii şi al doliului dupa cei morfi. spre a fi usori la carte. La sfarsitul nazireatului parul il aruncau în f oe. = voiosia viefii): sf martini în Cordova. Evreii nu salutau pe pagani. la 1.) obi . sotia sf Aureliu (t 852). Naum (evr. Negrul e simbolul unctiunii sfinte în biserica romano-catolica. votul de abstinent! (de pilda de la bauturi. 6). Precum neghina. caci dospirea era simbolul necuratiei şi al imoralitatii (Matei 16. Vechi culoarea neagra era culoarea hainelor de rand şi a celor de jelire. prin ciuruire. era in Test. spre a-i invedera rautatea şi pacatoşenia. Nazireii purtau par lung. Natalia (gr.nuit în Test. = sfintit): sfant.

în contra iconoclastilor a luptat cu tarie de credinta şi cu mare eruditie (t 828). = invingator): sf. versat): sf. şi martirilor. Comem. nimbul are culoarea aurului. = purtator de biruinta): sfant. ca decoratiune pe maririi de veci. apoi sfmtilor din Test. al multimii („ca nisipul marii"). Comem. Nichita: sf. Aceasta marire li se da.. = priceput. Comem. cuv. XII şi duminica a doua dupa Paşti. Biserica latina da nimb numai persoanelor dum i şi s Testa ui No celor rices Nim culoa aurul dau roma catol num perso dumn i: Tat Fiulu Sfan Duh prec Sfmt Feci culoa argin au sf Apos sfint parin biser în cu sang nimb mart verd nimb sfmt care fuses casat fiind verd culo pam inve galb desc nimb sfint au in grati Dum N i f o n : . Nicolae. distins prin milostenie şi blandete. martir (t 290). Patronul şi protectorul poporului şi al corabierilor. fecioarelor şi propovaduitorilor cuvantului. Nicolae (gr. al f r a g i -litatii şi nestatorniciei („casa pe nisip"). de unde şi porecla vulgara de „sf. patriarhul Constantinopolului. sunt surprinşi cu daruri aduse de sf. XII. Nicolae" data nuielei. fiica sfantului imparat Constantin. în mod nevazut. Nichifor (gr. X. biserica infatişeaza chiar pe Iuda şi pe diavolul cu nimb negru. Nisipul e simbolul desertaciunii. ce o da Dumnezeu sfmtilor pentru viata lor virtuoasa de pe pamant. Biserica orientals! da nimb tuturor celor care de pe pamant s-au ridicat la cele inalte. c ere . (f 350). III. obicei dedus din traditia ca. Spre a evidentia rautatea şi intunericul pacatului. N. la 15. Orologiul de nisip. afara de fericirea eterna. Nicodim (gr. = invingator. IX. Copiii. în preseara sarbatorii. Nou şi sfmtilor bisericii. XII. Nimbul inchipuie o deosebita cununa a Nino sau Nuna (Christiana): s f . mai apoi pe fata a fost discipolul Domnului (t 50). care intai în ascuns. profetilor şi altor drepti din Test. (t 330). insemnand stralucirea luminii dumnezeiesti şi a focului sfant în persoanele sfinte. a adus zestrea de nunta unei familii sarace. m \ -sionara şi apostolul tinutului Georgia (t 320). la 15. Ca simbol al luminii.Nestor (gr. la 6. odinioara. Vechi. adica patriarhilor. episcop în Mira Lichiei. Se crede ca pedepseşte pe copiii rai. la 27. Comem. Comem. Comem. la 25. la 2. al poporului): sfant. VI şi 13.

numit al do tipul lui Hristos. aureola) e un insigniu al sfmtilor în jurul capului. Iisus este care pnn biserica scapa din adancul cu Noe. cercul auriu. Dumnezeu Tatal şi feţele Sfmtei Treimi (Psalmi 68) au nimbul în forma de triunghi. Dumnezeu ca chezas. în forma unui disc. VIII. fl Noe. de aceea în cerem ajutorul lui D u m mortii. care Testamentului Nou Noaptea cu intunericul mortii. A de ani şi a predicat a predicat pocainta a lucrat la intemeierea carei simbol e corah/ sa populeze din nou doilea Adam.ie a gratiei 258 . semicerc. la 11. semiluna.sf. E şi simbolul apare ca un intuneric nu-i putem patrunde grafia ne infatiseaza unei femei ori barbat o faclie intoarsa şi fata e acoperit cu ui Nod u rile cele trei al calugarilor simbolize turi monahale: s saracia de bunavoie. gloriola. lunula. Nimb (diskos. şi sa-i refacut inimile mantuitor şi man omenesc prin corabia pieire. Comem. cuvios (t 1508). rea şi desertaciunea nisipul e scurs spre a pamanteasca s-a sfarsit i Noaptea inchipuie mentului Vechi „caci i în opunere cu ziua. iar toate trei persoanele Sfmtei Treimi sunt inchipuite prin crucea de morminte ori numai mentele sepulcrale. sau patrat.

apoi Vinar. şi sa-i rezideasca. prin Iisus. Datini şi superstitii: în 7 zile se fin Filipii.ajunul sf Andrei. Noe a fost ales sa populeze din nou pamanmi. Poporul o numeste Brumar. ţDYcfo siTinţD\ţ\ţCTOi-not \« m e ţ i. simbolul pacatelor. sfintii Arhangheli cu praznice şi pomeni de lumanari. Borboritii (secta gnostica) se acopereau peste tot corpul şi peste haine cu noroi. iar pe cap şi lata e acoperit cu un val. cum s-a intors lumanarea. prin biserica şi prin crucea sa ne s capa din adancul iadului. care numai unul singur straluceste în lumina. la 8. la care intru inceput era a noua (novem) luna a anului.Ordenii: se tin praznice şi rugaciuni. în a carui constelatie intra soarele. Vinicer. la 11 — sfantul Mina. Noe a fost man tuitor şi mangaietor al genului omen e s c prin corabia sa. care inseamna timpul Tesamentului Nou" (Romani 13. cu fructe în mana dreapta. în orologiu nispul e scurs spre a simboliza ca viata pamanteasca s-a sfarsit. sarbatoarea talharilor: se due lumini la biserica şi se aprind la capatul de jos. E şi simbolul vesniciei. pentru ca prin 259 . care tine în mana o Bel ie intoarsa şi stinsa. de la bruma obisnuita acum. ca Maica Sfanta sa daruiasca cu copii pe cei ce nu-i au.SIMBOL1CA BIBLICA şi CREşTINA momite ori numai infatisat pe monumentele sepulcrale. Iconografia o zugraveste în chipul unui om. iar chezasia gratiei este Sfanta Euharistie. Iisus inca idi cat pocainta cu multe nevointe şi a lu c rat la intemeierea bisericii sale. de aceea în rugaciunea de seara c e r e ra ajutorul lui Dumnezeu pentru ora mo r t ii. Noapta cu intunericul sau e şi simbolul mo r ti. Numirea o avem de la romani. Iisus a retac ut inimile oamenilor. la 29 . materiale. Dumnezeu i-a aratat curcubeul kzasie a gratiei. fecioria şi ia de bunavoie. numit al doilea Adam. spre a inchipui pe omul pacatos în fata lui Dumnezeu. la 21 . ca un at dolea Adam. Noe. e prototipul lui Hristos. ca sa se intoarca facatorii de rele de la casa. Are sarbatori bisericesti: sfintii Arhangheli (8) şi intrarea în biserica a Sfintei Fecioare (21). I isus este adevaratul Mantuitor. iar în stanga avand zodia Sagetatorului. scapandu-i din t jrare. cand se intorc toate vasele şi se ung ferestrele şi usile cu usturoi contra strigoilor. Dumnezeu a facut legamant cu toţi oamenii. A lucrat la barca sa 120 •u şi a predicat pocainta. ce ne apae ca un intuneric imens. Iconogaia ne infatiseaza noaptea în chipul u n e i femei ori barbat. şi pe care nu-i puter n patrunde cu mintea. Nodurile cele trei de la braul de funie al calugarilor simbolizeaza cele trei votu n monahale: supunerea. 12). Noaptea inchipuie timpurile Testamentului Vechi „caci noaptea a trecut inopunere cu ziua. luna storsului de vin. ce are cununa pe cap. La legamantul cu Noe. Noiembrie: a treia luna în anul bisericesc şi a unsprezecea în eel solar. dintre care eel mai strasnic este eel schiop (21) pentru lupi. Norul e simbolul indurarii lui Dumnezeu şi al imbelsugarii. al I smbol e corabia. simbolizeaza trecerea sj desertaciunea vietii.

\\ U3IA31ş UUBSBJ[ -oraomsp sioqiB un BO .nd no 'Breospnf E\ rasA BA m\tu30 xuou u -piUET/l IpIOUI BJO BX3 (iq03A p p o p o u d .S01SU]-J D 3 T j BS imdajp reu Epq u u d rtou I S JOpiEOBd B 3 1 pq BJ liuiud nou jjinţsiA.UBJS u u p p m o ppzBra .BAUi p p q m p SIB onu un BZEsnnqd 30 po BO apgjo ss .uns 'snsnd m Bspo J0\ra3iipBJZi Bpre uoposuusj 'OISEUI mod un BO .m S l lusiqsBazi 3adsmp BSO rei 'Eposunpi isoj B ldiSg sadsuip xo\ BSUBJJ BsmpoiS po sSunre BA p o n u puBo mom BS -qsspzsu -mnp io\unp.qs -jsdns ui iş q o A B Bupun\ sreo '(osspzsumnp paou) X p un s p o 3iş3isodBpB as Bzumj sjBosyj qns soumm\ i n a o ţ p szunţj Bnou SIB onu sp BOBXO 3JB33TJ ' p m u p x ?dnQ lopa -0UI3p p ISOdBpB 3p pOO\ •(tBAVOimSVfl V1SVA BO UB3UI.•„ vuoj (mi IKIXS UUd BTniBO]B 3S i'. ( ™ H PI PU) Iwaq idumyii sp BIS Hş 'sqiurei ap siunu ş D 3 1 J B O lBUOpţO B-S fcini Bq .o\d \niBp SUIA SU 3XB0mBş3ld '31UIJS SUpiJO 1UUS BttOfţ UOU •qssjsSui 3133 6 'aureap spoBd 0 'nszau -rana PI sp ipşnsm 6 \\ \-£ '5 prew) upuaj 6 'iissoussiţq puniod g rasAy & smdpoui rem BUBp{<[ •($ ' o i Eresj) uusjipBizi lipdspsd ISOJ nB sreo uud 'skuifeJA spreodod sd spdxjpui nszsu oqoqmp pmnu :BIIOţ[ .j "SUEA 1 -ouiASU sp prep p p q i m s 3 mpiiM 31UIJS 3\UnpiBAUl 3ş3piui lod 'U3Z3U UOIJIBIUBO -ranQ m\ re p s p po 'ipopmpsjo pmnu BO B I23IB.J -szunxj no lusdooB 'p[33A iS3 l UJ n\dmsi mp BSJsremBi B\ tre-s spnBOBd Bdnp pmnu is ijusdooBsu ESOnpoM 3S 30 '31BIUBJ 9p Vnţ0N[ 'ioş nBJ3 pa m rasureo nrau.<K>A) BnBtnţ p p B 3 1 B 0 1 B\ B Z B 1 -BmBI 3S '31ş3pB0 3S B330B 3Q •SiBpraBl ao\unoo\ B IS l o p p s ţ o qiUlJS EAX O p O p IS S 3 T U 3 3d BxdnsB srasi -uijs BiBoSod ss areraBi 3p uaou u soisiqj p\ ppnu pmnu sxjdsoxs puBOEj 'MII3UO p\niB0Bd p urass un BO sissAud U u d BO Eiuipsio msimissio ui p ren\ B-S pre SQ BosBsimjs ]-BS BO 'p\modod pooţfim ui Iş B UlUB p UOO \\ EUllSSIO BOUSSiqB UB I BAoqsj m\ B sjusdoossp 3p poo\fira poj E m\tipnu nB UUBşB.uud isoj B spiBodod sreoi B\ i n -VJVJ „• • U O S n po \ t U O U 3d") B O S B p Z S U -mnp sreopl p BUOI pEraEd 3d IBSIEASI E snţ mpuraoQ E3J3isB{s[ no 3JBO ' s r e o p s j p p i j S p p q m p xs 3 \nxoţi xisspzsuranp •(„UB.UB3 ui onu un 3p SIIIUIIUB SOEJ 1 S B 3 0 B u u d puBumssui 'BSBoupun\ gs BHuduos T2.3ţBlU3UO 3ţ3JBOdod piu tş ipusiqo isoj B ) 3 U m U lş B 3 A B B BJBJ iinu un TBiunu BspEp 39) siuuop pun p t '52 BZ3U39) S J 3 1 S B U m IB uui3s un BJS mj •jssiuj-apiunM l •„I3S3I pi EUpBpBJ \\ BIBSI) B 1 S 3 J A J 3d 'sns sp mpaBp B spxoSod sp is spi -uijs 3p '3iU3pijs 3p p p q m p p s p luns sremBi sp -uma p\ EUBUI ui BUBpfst iisspzsuranp piot<[ sxBumssupu rem spo B\ p IBţO 'ipO 3p 3 raiireui p p q m p 3 (£>ş.oi x s EIEJ B\ Bsreqmţos B\ nszsumnQ reissjraEra E-S IOU uu j -sqsnd ux TOS p j o d Bdnp) Bnofs[ BpuBZUBid p xi 'IA 'ill 'I o d sd BJBora -ipo nszsuranQ snpuoo E IOU EJO Prasim Poiidounz3im PipasosABd 'BpţsosA :3ranuB iş ipţxiunUi pmys 3p uud \o\ iş EosBspreured 3XEşnşpqmx sp p spBoi sp sreoponpB xop. sp diqo is tpd BO ' E 1 S 3 3 B \X\} tuunuioo uj ipuud 13SUIP9jds 'JUVJS fold 23\OC\ ţ\ SUliV B\ 'Z3\oq B\ p iodB IUBU1 Sp SUinU UO SUinU UB3A.s3 uou uud EiBre so u l P „""31P 6 'PnPŢ 6 3P idBj") 3031 B U B m o suBoox uj 'nozsumnQ van Bsxspd -UBOSsp m 'siiqsjsdns ui nqsou paodod B\ p xs Eiuszsxd smdiqom iqo3ţ 1S3X UX piOU 3ui{ ss Bnou paBrantv[ "sorassA lopsdspsd E330B 3p \(Q£ l\?Z PrejM) Bipra sxxrem no is paBmnu 3 Bnou is mpioi 3is.B iq03A Bzsioq E 3p jni30 puxnu p 'pzsjoq spip 3S nu lndsoui itpi B] is 3UBşrqB0 KB S E U I B J B E1S33B vfmj n B S ruiaj ui ) :nunuiv3u jojjniu I u/awp") sunppu IB3JBJIUI Eţ E S O B J 3S I .09£ STQ") E0U3SIQ IS ţUBJS mun p p u [3U3U3SiqiSBSU] (£X£) p i i sp ITOJS m p p m n u psnpoid mp sndmoo anu sjssusuiocl 1 3 3 0 1 3 3p '. Iş irem 5 sţssd" 'qssAod pppasmdiore p p q m p s.\ .uud 3ţS3 p o Bniz sreo 'oof 3p indjpis is BsidEou n u nnsou p p i o d o d Bi.

la convertire etc. Numele n ou primit la botez simbolizeaza moartea pacatelor şi reinvierea intr-un om n ou prin baia nasterii de a doua. de aceea la toate rugaciunile se pomeneste numai numele de botez. pe care le primeau apoi şi la botez. Sa o tinem în fiecare an. concrete. sa-i fie sprijinitor şi chip de vietuire creştineasca. şi \a aceştia era expresia de . Biserica creştina da fiecarui creştin la botez un nume al unui sfant. Benhur (fiul lui Hur)".Avram în Avraam = lata al multorneamuri": Geneza 17. fara a avea şi nume de familie. ori al unei dorinte (Geneza 29.fie cunoscute prin cele vazute. sau produsul lor. Iosif) ori nume de martiri. care sai fie model de vietuire şi calauza.£imon bar (fiul (ui) lona ". ai omenirii şi ai binelui. ca „toiag din radacina lui Iesei". cu simbolica lor. ocrotitor şi mijlocitor catre Dumnezeu. obiceiul acesta a ramas azi numai la intrarea în calugarie şi la introducerea papilor. a intocmit ca cele nevazute sa. Simon). ci numai de cand s-a luat obiceiul de a boteza şi pe copii. 1). Intelepciunea lui Dumnezeu.). La inceput nu se dadea numele deodata cu botezul. Numerii 1. Ziua numelui (onomastica) are sa fie deci o zi sfanta.) La rugaciuni şi pomeniri se foloseste numai numele de botez. Cel ce vine la botez primeste numele vreunui slant.La turci abia zilele acestea s -a ordonat ca fiecare ins sa-şi ia şi un mţtteWmYie. 29). Numele. nepatrunsa de mintea noastra.Schimbarea numelui se facea la intrarea intr-o diregatorie sau misiune (.Jhmet ben (fiu lui) AH. în s a şi bisericile la sfintire primesc patronajul unui slant. . nu în obisnuitele petreceri lumesti. 5.4. precum şi cu dogmele creştine. în Test. . şi ii da dreptul sa fie membru al bisericii lui Hristos. incat şi numerele sa-si aiba insemnatatea şi semnificatia lor. 261 . Simbolica fiecaruia se afla la numarul respectiv. 38. Se dadea numai un nume (de ex. 32). iar ceilalti sunt componenti. Numele de botez. spre a insemna ca eel botezat este primit în comuniunea sfintilor şi ca sfantu l acesta. Vechi darea numelui era un semn al unei impreţurari de nastere (Geneza 25. SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Numele unui sfant se da confirmandului în biserica apuseana ca simbol ca acel sfant sa-i fie protector în lupta vietii şi exemplu de virtute. Creştinii trebuie sa le urmeze intru toate şi de aceea fiecare creştin primeste numele unui sfant.7 sunt numeri fundamentali. ci intru cugetari pioase şi sa ne intrebam la fiecare aniversare: cat suntem de departe pe drumul binelui şi al cerului sau cat şi cum am urmat sfantului patron? (Pentru orientare am insirat în Dictionar nume de sfinti creştini din biserica universala cu insemnarea numelor.3. 25-26. Numerii biblici şi ai catehismului sunt simboale în stransa legatura cu ritualul biblic şi creştin.pe Mesia (Isaia 11. Creştinii vec hi aveau nume biblice (Maria. Sfintii sunt eroii creştinatatii. al carui nume il poarta şi Biserca („Biserica sfantului Hie" etc. Simon în Petru sau Chifa = piatra). precum afostobisnuit şi mai dainuieste şi azi la popoarele orientale. un fel de patronimic sţa&iia prin expresia . o sarbatoare pentru creştin. pentru ca creştinul pe temeiul acestuia este membru al imparatiei dumnezeiesti. ca patron.

sarbatoare la 1 ianuarie.VICTOR AGA Unu (1) e simbolul unitatii în Dumnezeire. Dupa legea mozaica. doi (2) simbolul dualismului. Numirea Domnului e tipul punerii numelui. art. Casatoria. Numirea Domnului. Nun v.a statornicit pe 25 decembrie. la arabi vedem numarul 1001 în povesti. trei (3) al Sfmtei Treimi şi al celor 3 virtuti cardinale etc. de unde deriva şi obiceiul de 101 de salve de tunuri ce se trag la serbari nationale şi bisericesti. Tot asa e şi cu salvele ce se trag în numar de 21.7 porti ale cetatilor. Romanii tin de norocos pe 101. . adica la opt zile dupa nastere.7. 7 columne la Roma. art. = mantuitor) şi s-a supus circumciziei. ca produs de numeri (3x7) sfinti. 13 la toate popoarele e considerat ca numar nenorocos. atunci i s-a dat Domnului Hristos numele de Iisus (evr. hramuri).9. sarbatoarea numirii Domnului s-a pus pe 1 ianuarie. art. Naş. Nunta v. respectiv numirea catehumenului de la ceremonia sfmtei Taine a botezului. FiindcaNasterea Domnului s . la serbari religioase (ruga. Popoarele pagane legau simboale de numerele 3. Nuna v. Astfel erau 7 minuni ale lumii. Cununia. Nino.

"Ioan21. ca vasele olarului. fatarnici (Matei 7.. Lupi în haine de oaie inchi-p u ie pe o a m e n i i vicleni.3. care considerau p o r c u l şi iepurele de animale necurate. face cruce cu p i c i o r u l . Oalele cu came sunt simbolul oraselor (oamenii inchipuind carnea. precum şi al credincioşilor adevarati creştini („paste oile mele. care ratac e s t e p r i n muntii pacatelor şi prin pustiul patimilor. isi facerugaciunea obisnuita. nu au ascultat glasul Lui (Ieremia 19. .11). Ca cea mai b l a n d a sj m a i nevinovata dintre animale. O a ia e s t e s i m b o l u l creştinului bun şi prin i m p r e j u r a r e a ca dansa. şi în credinta p o p o r u l u i o a i a e cu noroc la casa. iar oaia orasul) egiptene şi al imbelsugarii. i a r intalnirea unui pore ori a unui ie p u r e e s t e s e m n de nenorocire. 1 5 ) şi pe sectari. Credinta a r a m a s de la evrei. 18. şi pana azi se tine expresia de „oalele cu came" pentru serviciile publice bine platite. în semn ca pacatele celui raposat sa nu treaca cu el în lumea cealalta. incat la cea mai usoara atingere se sparge. 11. Oaia e simbolul blandetii şi al evlaviei. ingenuncheaza şi apoi se culca. Ezechiel 11..în credinta poporului nostru este obiceiul ca. iar una dintre oaie trebuie sparta de vatra. Oaia sparta inchipuie popoarele nimicite de Dumnezeu. A intalni o o a i e ori un miel se crede a fi semn de n o r o c . 16). chipul omului zidit din pamant. trecand în lumea cealalta isi u m p le lana de apa şi apoi o scutura pe f o c u l în care arde stapanul ei. 6: Isaia 29. dupa ce a fost scos mortul din casa. cand se culca. Vechi pentru jertfa de a n i m a l curat. Se zice c a o a i a d a t a d e pomana pentru sufletul mortului.o O a i a reprezinta animalele domestice în opozitie cu lupul. care e reprezentantul animalelor salbatice. pentru ca nu si-au indeplinit datoria. oalele din odaia mortuara sa fie intoarse cu susu-n jos. Oaia în simbolica Testamentului Vechi inseamna faptura omului. scaunele. ci sa ramana. sa se intoarca (cum se intorc obiectele de mai sus) pe pamant şi ca 263 . dupa care izraelitenii ahtiau în pus tie (Exod 16. fara a cere o pregatire ori o munca intensiva. şi care e atat de subred. a f o s t aleasa în Test. Oaia cea ratacita e s i m b o l u l sufletului pacatos. facatorul lor. care în mana lui Dumnezeu este ca şi lutul în mana olarului.16). toate vasele.

ca innoire. dumnezeiasca. Se mai numeşte octava şi ziua din urma.numita şi innoire sau innoirea serbarii.. Preotul ridica ochii sf. Traditii şi obiceiuri: se ţine simbolul istetimii. ori al mainte de a incepe o rugaciune. care acum se face culesul viilor. Un ochi în Octombrie: a doua luna a anului mana lui Dumnezeu simbolizeaza bisericesc şi a zecea a celui civil. pentm ca soarele intra în ridica ochii în sus (Matei 14. viata pamanteasca. adica incheierea serbarii. ziua de 1 octombrie. Biserica este simboliObednita (prdnzdnda.este inchipuita printr-un ochi inchis. ste odihna invioreaza odihna (Matei interne sufletestt: cinati cu patim de legaturile sufleteascaconsoleaza Odihna se al corpului Odihne rile şi art. adevarate. care la inceput se Domnului.Deaceea virtutilor Oglinda bine şi li a vietii.": Luca 11. Ocbiul e simbolul aminte de invierea Domnului. agerimea minţii. de la care isi are sapte zile al sarbatorii. zeului Bachus. Odoare si vasele de lafiecare " Oglinda ne vedem corporala cum suntem rai. de unde am I Dumnezeu. intamplata atotştiintei lui Dumnezeu. iar sinagoga ciunea de masa) e rugaciunea ce se citeşte dupa liturgbia celor inainte sfm. zeul vinului. zi nu se mananc pe ele (castrave?i mosilordetoamn în preseara focurile lui Odajdii Odihna. Ochiul în a opta zi a saptamanii. în Octava sarbatorii se numeşte cursul de cei doi psalmi tipici. a opta luna a simbolul heruvimilor ş i al atotştiintei lui anului inceput la Martie. Ochii multi sunt Romanii o numeau Octobris. . Jite ori cand nu se savarşeşte defel litur. cum e de pilda numirea. fiindca în dreptaţii. ca aducere unui om cu frunze de vie pe cap. soare inseamna pe Dumnezeu.34). dupa cele 7 narea Domnului. Dimitrie (26). de intruparea Lui şi de daruserba intreaga saptamana ca sarbatoarea rile revarsate în lume prin naşterea Sa. Ochiul. unde octava inseamna aducere numai pe cele bune. Are în fata lui Dumnezeu liberi de orice gand sarbatori bisericeşti: sf Paraschiva (14) şi şi simtire lumeasca.. Ochiul în aureola de i. tipica. respectiv insigniul ghie.Ochii sunt simbolul. zile de serbare. Preotul i creştinul la serviciile primit şi noi numirea şi o aveau inchi-nata divine au sa-şi tina privirea ochilor în jos. dupa cele şapte zile de ochiul vede şi bune şi rele (Matei 5. -Iconografiao zugraveşte inainte de darea unei binecuvantari şi în chipul unui om semanator de grau. cand incepe roua şi spre Dumnezeu. în cinstea ca semn de smerenie şi ca un indemn de a sta caruia se dadeau serbarile bacanalii.toate relele de la casa sa se sparga şi sa se departeze. Prin aceasta serbare puterii corpului („de va fi ocbiul tau de a opta zi se inchipuia incepe-rea vietii curat. în fine. A trecut şi în 28). adica în ziua triunghi inchipuie providenta numita „cea dintai a saptamanii". manastiri se citeste cam pe la amiaza. se scot moa biserica Trei Vinerea mare de vineri. ne aduce aminte de naşterea saptamana luminata. spre a fi ocrotiti de 264 Acoperamantul rugatoare catre chiva. Occursus Domini v. art. Deoarece vesjnice. ochi ageri inseamna adica iscusinta. rugazata printr-un ochi deschis. mai tineau şi a opta zi ca Ochiul în Sfanta Scriptura e simbolul incheiere. 19) Şi ca constelatia Scorpionului. Intdmpi. Paştilor. octava e luata de la evrei care. Se numeşte pranzanda. langa figura o inainte de invocarea lui Dumnezeu-Tatal işi scorpie. fiindca aminte de exemplul Domnului Hristos. e şi bruma toamnei. precum se sparge oala. Poporul o numeşte simbol al ridicarii sufletului şi al gandului Brumarel şi Brumar. atotputernicia Lui. creştinul e indemnat sa priveasca creştinism. Procoavele.

printesa ruseasca. Olimpia. Tot asa arhiereul. . amictus): ornat lung arhieresc. ramura de maslin e simbolul pacii. un capat atarnand pe spate.). Maslu.în preseara Samedrului (25) se fac focurile lui Samedru. este numita şi Vinerea mare.. Oglinda e simbolul faptelor.Sambetele mosilor de toamna. Comem. pe care lisus a adus-o pe umerii Sai la Tatal ceresc. Odihna. Comem. cand la Iasi se scot moastele ei cu procesiune din biserica Trei Ierarhi. inchipuind prin aceasta fapta rascumpararea neamului omenesc. Sf. care este rugatoare catre Dumnezeu. 8). art. Intr-insa ne vedem imaginea şi ne judecam starea corporala şi sufleteasca. Olivul e simbolul mandriei. Oleoungere v. buni ori rai. linistea constiintei. Olimp (Olimpiu): sf. Olivian (lat. ne vedem adica cum suntem: frumoşi ori urati. Odihna se numeste şi somnul de moarte al corpului şi marirea dreptilor. XII.28) e chipul armoniei interne sufletesti. Paraschiva. Privirea în oglinda ne mai arata SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA nemernicia noastra. Startle şi art. la 15. unul din ucenicii sfantului ap. zi de post ori pe ce zi ar fi şi nu se mananca nici fructe. = sublima): sfanta.Acoperamantul Sfintei Maici. Se pune episcopului pe ambii umeri. nuci. = ramura de maslin. care au cruce pe ele (castraveji. Olga (germ. numerate. Oglinda mai e şi simbolul virginitatii Sfintei Nascatoare. din ale carui fructe se stoarce untul de lemn. odihna (Matei 11. în forma orarului. lall. Comem. Comem. art.VII. V Olivul (maslin).1. Simbolizeaza oaia ratacita (omul pacatos). care consoleaza numai prin Mantuitorul. Odoare bisericeşti: sunt vesmintele şi vasele de pret ale bisericii (Simbolica: lafiecare în parte). la 25. Oliver. arbore. De aceea oglinda a devenit emblema virtutilor dreptatii sj a prudentei. fiind martirizata intr-o zi de vineri. bunica sfantului Vladimir (t969). ramurile lui multe şi stufoase sunt simbolul familiei numeroase (Judecatori 9. Olimpiada: sfanta diaconija. cu coliva şi pomeni. de pace): sf. care inca e mijlocitor şi jertfitor pentru intreg poporul. model de pietate desavarsita şi de milostenie în Constantinopol (ţ 420). Omoforul (palin. în sens pamantesc se numeste odihna corpului. Vesmintele. Oglinda ne indeamna la indreptarea spre bine şi la castigarea intelepciunii drepte a vietii. art. altul pe piept. în sens spiritual. Cei osteniti şi insarcinati cu patimi şi pacate vor fi dezlegati de legaturile lumesti şi vor afla pacea sufleteasca. la 29. Odihne lainmormantari v. care recreeaza şi invioreaza corpul. iar dupa frunzele-i pururea verzi inchipuie nemurirea. Odajdii v. . Stdlpul. Pavel (Romani 16. protectoarea saracilor. 15).. VII şi 17.. prin predica şi prin rugaciune 265 . tntrebuintat în ritualul Testamentului Vechi şi al celui creştin. episcop şi martir.

care inconţura. care se tineau drepti. ca i-a inzestrat cu desavarsjri. care a chemat pe fiii Sai la vie. în decursul serviciului. cu ramuri verzi şi cu veşminte aştemute în cale ca unui invingator asupra mortii. ca simboale de multumire şi de bucurie pentru biruinta repurtata. Simbolizeaza atotputernicia şi eternitatea lui Dumnezeu şi anume: litera O prin rotunjimea sa de cere inchis simbolizeaza nemarginirea. Omul e chipul şi asemanarea lui Dumnezeu (Geneza 1. cunoştinta şi voinţa. XI. Onoruri publice la toate popoarele se faceau regilor şi beliducilor invingatori intorşi din razboaie. mai inchipuie 266 şi pe pagani. Tipul omoforului este efodul arhiereului din Test. la momentele cand i se pune omoforul pe umeri episcopul inchipuie pe lisus Hristos.28) inchipuie pe Dumnezeu. la 12. caindu-se. fara sa fi fost vazut de lume (t 400). Corpul e facut de insaşi mana lui Dumnezeu. pe panza lui alba au cusute cruci negre şi se confectioneaza din lana mieilor sfintiti de papa în ziua sf Agnes. ca Fiul lui Dumnezeu. Fara omofor. mai inchipuie pe sinedrişti şi pe farisei. capul lui Dumnezeu şi al lui lisus Hristos. eternitatea. în icoane. Omoforul simbolizeaza deplinatatea puterii arhiereşti. sa aiba în armonie miraculoasa tot ceea ce au celelalte fapturi. lumii sufletesti. eel veşnic) sunt initialele inscrise în nimbul sau în jural nimbului. ca simbol al Sfintei Treimi. Omul cu doi feciori din sfanta Evanghelie (Matei 21. dar la chemarea lui lisus prin Apostolii Sai au intrat în imparatia mantuirii. adica în imparatia Sa. care n-au voit sa primeasca invatatora sfanta. -calareti pe asm): sf. © N. Onisifor: sf credincios din Efes (II Timotei 4. dar mai apoi. Comem. iar cand i se ia de pe umeri simbolizeaza pe sluţitorul lui Hristos. 19). Onufrei. Vechi. la intrarea Sa în Ierusalim. prin vointa il poate iubi. a petrecut în rugaciune ca sihastru 60 de ani. Comem. Fiul al doilea. inchipuie pe Sfanta Treime. care au promis ascultare şi nu s-au tinut de cuvant. Onofrei. martir (t 290). la 9. prin nemurire poate fi partas.VICTOR AG A aduce oile ratacite în staulul bisericii. dupa cele trei trasaturi ale sale. (gr. dar n-a venit. care a fagaduit ca vine. se indreapta. inchipuindu-se prin aceasta ca Dumnezeu i-a dat omului o menire mai inalta decat celorlalte fapturi. dar nu s-au pocait şi nu s-au indreptat nici la venirea Mesiei. Onufrie (gr. N litera din trei linii . Cu onoruri publice este primit şi Mantuitorul. episcopul nu poate servi. = eel ce este. adica sa fie un microcosmos. vietii veşnice. O. anahoret cuvios. simbolizeaza pe izraeliteni. în biserica apuseana il au papii şi episcopii privilegiati. care a respins chemarea dar totusj a venit. Fiul eel intai chemat. VI. inseamna pe pacatosji penitenti. Omul este chipul şi asemanarea lui Dumnezeu prin cele trei insusjri sufletesti: cugetare. co = omega inseamna inceputul şi sfarşiml şi.26). care i-a facut şi i-a pus stapanitor peste toate fapturile. cu osanale. Prin cugetare poate cunoasjte pe Dumnezeu. iar cu sufletul sa fie partas. Alt Onisifor. care la primele invataturi şi chemari nu asculta.

nika = invingator simbolizeaza invingerea lui Hristos asupra mortii şi este una din literele monogramului (I. inca simbolizeaza pe Sfanta Treime. Avem opt glasuri de cantari fundamentale. Steaua magilor are opt colturi. sfant". art. precum şi diaconii se aseamana ingerilor. care se numeste innoirea invierii. cand a fost taierea impreţur a lui lisus şi care a sluţit ca tip al botezului. 33). Orar (stola): vesmant ingust şi lung de forma unei fasii. iar cand se incinge crucis cu el.XR. cu care se incinge diaconul peste umarul stang şi pe subsuoara dreapta.) se tine cu rugaciuni intra amintirea unor momente insemnate din opera mantuirii. aminteste de patimile şi de infricosata rastignire a lui lisus pe cruce. Crucea cavalerilor maltensi are opt varfuri.KA = lisus Hristos Nika) Mantuitorul. în simbolica creştina. sfant. cand trebuie sa aducem lauda lui Dumnezeu cu rugaciuni şi cu imnuri.) ori (IC. cu referire la a opta zi. Mai inchipuie aripile ingerilor. simbolizeaza momentul cand lisus si-a dat sufletul în mainile Tatalui şi deci a adus jertfa deplina pentru pacatele noastre (Matei 27. ce serveste de sigil al painilor. Ora a şasea (ora 12). iesirea) praznicelor mari. în asemanarea zilelor saptamanale. 267 . numarul opt e simbolul innoirii. Biserica apuseana are 8 fericiri. I. Epitrahil. ca simbol al imparatiei creştine în lume. A opta zi este octava (otdania. care sunt sapte şi carora le urmeaza a opta zi ca un inceput de nou sabat. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Ora a noua (3 ore d. a. tinandu-se stranse deolalta. 9). al prescurilor de jertfa. spre a putea privi Sfanta Cuminecatura. ce au sa o faca la ivirea luminii zilei toate fapturile şi sa-i ceara ajutorul sfant. Ora intai (hora prima) este inceputul zilei (la ora 6 dimineata dupa calcul nostra). C. Simbolizeaza darul şi jertfa aduse lui Dumnezeu. nedezlegate.28). La ora 3 au tinut iudeii sfatul impotriva lui lisus. obvine ca produsul lui 2 şi 4 (2><4=8). Orarul are inscriptia: „sfant. Numarul opt il aflarn în arhitectura bisericii la temeliile în opt laturi (octogon) ale baptisteriilor.15). precum şi în analogia celei de a opta zi dupa Inviere. la Inaltarea sfanta. anunta inceperea rugaciunilor. La ora 6 s-a urcat Petru pe acoperis sa se roage şi a primit descoperirea ca toata lumea are sa vina la mantuire (Faptele Apostolilor 10.nedespartite care.). 46). al reinvierii şi al nemuririi. Vineri dimineata la ora 3 a rostit Pilat sentinta mortii asupra lui lisus (Marcu 15). simbolizeaza ca diaconul isi acopera slabiciunile~si neputintele omenesti. iar ca initiala a cuvantului grec.m. Orar dublu v. N. la ora 3 s-a pogorat Duhul Sfant peste Apostoli (Faptele Apostolilor 2. Simbolizeaza şi intunericul (Marcu 15. Cand diaconul ridica cu un deget capatul oraralui. Inchipuie puterea diaconilor de a sluţi preotilor şi a ajuta la cele sfinte. NI. E aducere aminte de prinderea lui lisus şi ducerea lui la Pilat şi Caiafa(Ioan 18. Ora a treia (la noi 9 a. Opt. Crucea în cere inca are opt colturi. aratand ca diaconii fac servicii ca şi ingerii în ceruri. ce s-a facut la rastignirea Domnului.

randuite pentru anumite servicii divine. Trimiterea aceasta simbolizeaza ca credinta singura nu ne poate mantui. Timpul ragaciunilor de ore canonice se socoteşte dupa calculul oriental al Testamentului Vechi. care zacuse în intuneric inainte de Hristos şi pe care Mantuitorul a scos-o din vechea orbire sj a dus-o la cunostinta adevarului. precum a facut pe om din tarana. adica pe cei orbi sufletesje. ora 6 simbolizeaza invierea din morti). Ore imparateşti se numesc orele canonice. care sa simta ca Iisus a facut ceva cu ochii lui. ora mortii. ne curatim: botezul şi pocainta. Amestecatura cu scuipat. Orb pe orb a conduce inseamna ca eel ce nu cunoaste adevarul dumnezeiesc nu poate conduce pe altul la mantuire. Craciunului şi în Vinerea Patimilor. şi nu cu apa. la care ne mana şi azi Domnul. asa şi oamenii orbi cu duhul nu cunosc pe Dumnezeu şi nu pricep frumusetea fericirii sufletesti. batranetea şi sfarşitul vietii. şi ore canonice cu insemnatate şi randuieli liturgice speciale (de ex. 268 . 7) inchipuie omenirea. mai arata dumnezeirea lui Iisus care. Orbul din Evanghelie (loan 9. Prin cea dintai ne curatim de pacatul stramoşesc şi ne luminam. Siloamul datator de lumina este sfanta biserica. ci a ramas şi a servit spre zidirea ochilor. Orele inchipuie treptele patimilor Mantuitorului. ce se savarşesc în ajunul Botezului. Orele din parabola evanghelica (Matei 21) inseamna epocile din istoria omenirii şi anume: ora I: epoca de la Adam pana la Noe. Ore (ceasuri. Sf. ora a 3-a e ora a noua la noi etc. ora III: de la Noe pana la Avraam. ora IX: de la Moise pana la Hristos şi ora XI: de la Hristos pana la sfarsitul lumii (I loan 2. inchipuie darul dumnezeiesc al credintei. 18). care incepea ziua cu ivirea diminefii. Vindecarea cu amestecatura aceasta a servit spre a destepta credinta slaba a celui orb. ci mai sunt de lipsa faptele şi conlucrarea noastra. intra aducerea aminte de orele în care a patimit Iisus. de cate ori ne marturisim şi ne cuminecam. numai daca i s-ar reda vederea. asa poate sa dea corpului ceea ce acesta nu ar avea (aici ochii). ci vor pieri amandoi în pacate. barbatia. home): rugaciuni şi ceremonii mai scurte. adica ora 1 corespunde orei a şasea din calculul nostra. Sunt ore liturgice adica orele din zi şi noapte. ca şi celelalte ore canonice de rugaciune. prin care ne luminam. Precum orbul nu pricepe frumusetea culorilor. la lumina credintei. pana nu li se deschid ochii spirituali. iar scuipatul inseamna natura suprafireasca. biserica are doua scaldatori. Augustin zice ca pulberea ar insemna firea omeneasca. tineretea. Tina. pamanteasca a lui Iisus. traditia crede ca tina nu a cazut jos cu spalarea în Siloam.VICTOR AG A Orb: inchipuie pe oamenii plini de rautate şi de pacate. caci orbul a mai fost trimis sa se spele în lacul Siloamului. ce a framantat-o Mantuitorul şi cu care a uns ochii orbului. ora IV: de la Avraam pana la Moise. Orele acestea mai inchipuie şi diferitele varste ale omului: copilaria. Au aceeasi insemnatate. Ea nu a dat vederea deplina. iar prin pocainta ne spalam de pacate. numirea si-o au de la imprejurarea ca la serviciul lor luau parte şi imparatii. care fusesera secati.

Orologiul (ceasul) din turnul bisericii e simbolul judecatii dumnezeiesti. spre care a nazuit muribundul şi pentru ajungerea careia se roaga şi familialii. Orologiul e şi un obiect trebuincios la biserica. Nisipul e scurs în orologiu ca simbol al sfarsitului vietii. Orologiul din turn aminteste tuturora din inaltime. Orologiul de nisip e simbolul timpului şi al morţii. = Doamne mantuieste) e o strigare de bucurie. Osculum pacis v. Ortul popii se mai numeste şi plata data preotului pentru slujba inmormantarii. spre a simboliza trecerea şi desertaciunea vietii.aratatoarele nu se mai intorc indarat . la 10. E semn de stima şi de multumire. care trecea sufletele în lumea cealalta. de aici insemnarea figurata a expresiei. Ne aminteste de ora suprema a judecatii eterne. ca sa aiba cu ce plati vamile vazduhului. Orga e inventata de sf.Orest: sf martir (t 300). ce a facut-o poporul evreu lui Iisus la intrarea lui în Ierusalim. Sunetul ei mistic şi cutremurator inchipuie glasul ingerilor şi tunetul cerului. de lauda şi de preamarire. ca timpul trece. art. Clepsidra. Osculum Domini se numeste sarutarea cea din urma. ori infatisat ca icoana pe monumentele sepulcrale. Utrenia. intrebuintata mai la toate popoarele la intampinarea regilor sau a altor barbati viteji biruitori din razboi. Poporul nostru inca pune un ort. Ortrina v. Este chipul iubirii acelora şi pecetea pentru o viata viitoare în Domnul. prin urmare cat de bine chibzuit avem sa folosim acest timp spre a ne agonisi vesnicia cereasca. a da inseamna a muri. Cecilia şi introdusa în biserica apuseana în secolul VII. care nu trece ca timpul. ne avertizeaza deci sa laudam pe Domnul în toata vremea. De obicei e infatisat în mana ori pe capul scheletului ce inchipuie moartea. Osana (evr. Veşminte liturgice. în credinta poporului a ramas datina romana de a pune bani în mana mortului spre a plati pe luntrasul Charon. art. Ortul popii. deoarece în biserica toate serviciile se indeplinesc latimpuri anumite şi la ore determinate. 269 . ce familialii o dau muribundului. cantarea ori exclamarea „osana" simbolizeaza şi ne aduce aminte de strigarea de bucurie. în care ni se va cere seama de lucrurile şi faptele din fiecare moment al vietii. Samtarea sfanta. ci ramane pentru totdeauna Orologiul de apa v. XI. Orologiul de nisip il v ede m adesea pe morminte ca ornamen- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA tatie arhitectonica. Ortul e a patra (quart) parte (cam 10 parale) dintr-o moneda veche. o moneda în mana dreapta a mortului. La serviciile divine. se rostogoleste repede în vesnicie şi nu se mai intoarce. art. Comem. E un semn de avertizare la trecerea repede a timpului. Ornate v. art. ca un memento de sus.şi la intrebuintarea inteleapta a fiecarei clipite. ce nu se mai intoarce .

care la iudei simboliza creatiunea. Precum din ou iese o viata noua numai daca e incalzit de cloşca. Primirea calatorilor şi ospatarea lor era în Test. al carui simbol e coaja oului. Vechi o datorie religioasa şi pioasa (Avraam ospateaza pe cei 3 ingeri). Amos 6. adica sa4 inchine lui Dumnezeu. precum în oul proaspat nu vedem semnul pasarii şi totusi iese pui dintr-insul. Otto (germ. Oul de Pasti. se arata minunat cum evreii au dat lui Iisus „in loc de apa otet. spre a nu ramane în intunericul mortii şi în pacatul originar. Oul simbolizeaza lumea. la ocazii de inmormantare. în numele Tatalui şi al Fiului şi al Sfantului Duh". cum marturiseste şi adagiul ca „Facerea de bine cu Recunoştinta nu sau intalnit pe pamant". 12.4). în cantarile deniei din Joia patimilor. fecioara abatisa în Niedermiinster (ţ 720). Ospatul (Proverbe 9) inseamna şi lucrarea intelepciunii lui Dumnezeu în lume şi intre oameni. = proprietary. Daca pruncul se insanatoşeşte. XII. VII. în creştinism simbolizeaza creatiunea noua a omenirii prin Iisus Hristos. Daca pruncul nou nascut este în pericol de moarte. fiindca otetul nu se mai face azi din vin. iar afundarea în apa inchipuie aceeasi ca şi la botezul bisericesc. Neinvitarea la ospat era simbolul pieririi (Matei 8. moasa ori alt creştin are voie sa boteze pruncul cu botezul fortat. Insusjrile oului isi refera simbolica şi la invierea corpurilor.. II afunda în apa ori il tine catre soare rostind cuvintele: „Boteaza-se N.4 ca o pedeapsa pentra rautatea evreilor. afara de afundare. desi în mormant vedem numai ruina. Ospatul fiarelor e inchipuit la Ezechiel 39. adica biserica. Precum puiul din ou nu poate cuprinde existenta lumii pana nu a iesit de sub coaj a. Oul e simbolul corpului şi al sufletului omenesc.VICTOR AG A Ospat (masa) în Sfanta Scriptura e simbolul fericirii cereşti (Proverbe 9.2. fiere. Deoarece în vechimea creştina otetul se pregatea numai din vin. cum e şi ospatul de nunta de la Matei 22. La ospat sunt chemati toti oamenii.". astfel şi omul pana e în corp. globul pamantesc şi viata şi ca simbol era în mare cinste la toate popoarele. la 2. ce nu mai are indreptatire şi trebuie abandonat. Otetul este simbolul lumii nemultumitoare şi lipsite de iubirea creştina. Otratire (Botez de lipsa. Oul de Paşti inchipuie pe Iisus 270 . indeplinindu-se numai celelalte ceremonii. Inchinare). Luca 13. Otilia (Odilia): sf. nu poate cuprinde ce este adevarata fericire vesmica spre care trebuie sa nazuiasca. are sa fie botezat în biserica. în lipsa vinului se va fi sigilat sicriul şi numai cu otet din vin. şi azi se mai tine în unele parti (Banat) acest obicei. tot asa are omul lipsa de caldura Duhului Sfant spre a se inalta la viata spirituala. Lumea de obicei rasplateşte binele cu rau.. Comem. Comem. aşa vor invia şi corpurile noastre. sfant episcop în Bamberg şi apostolul Pomeraniei (t 1139). Ingaduirea acestui fel de botez simbolizeaza indurarea nemarginita a lui Dumnezeu de a nu se pierde un suflet prin lipsa botezului deplin. în loc de mana. iar casa inchipuie imparatia lui Dumnezeu. 25). la 13.

Coaja oului inseamna piatra mormantului. în jural oului de Pasti s-au infirat f e l u r i t e legende. credinciosii la Pasti se sarutau frateste. Vestea minunii de inviere strabatu şi la masa de praznic a lui Pilat. iar în Lunea Pastilor tinerii colinda cu daruri de flori pe la fete. care le pazesje. batand din aripi. Maica Sfanta a adus un cos de oua. iar Iisus zise prietenilor şi femeilor: „Faceti oua rosii intru amintirea rastignirii". Abia o putura trezi din lesin. Oul a avut rol sj în sarbatorile de primavara ale romanilor. Ciocnirea cu ou rosu inchipuie invierea lui Iisus. precum pasarea sparge coaja oului şi iese la lumina. 271 . Culoarea rosie a oului de Pasti inchipuie sangele Mantuitorului. dintre care amintim aci cateva: Fariseii poruncisera ca pe drum u l Golgotei poporul şi copiii sa batjo-c o r e a s c a pe Iisus. din pricina careia ar fi ramas jidovii pana azi cu pistrui pe obraz. unde unul din farisei isi exprima indoiala şi zicea ca va crede vestea numai daca se vor inrosi ouale de pe masa şi va canta cocosul fiert din blid. le arunca pe a p a curgatoare. iar oul simbolizeaza mormantul Domnului ascuns în gradina mortii. a ridicat piatra mormantului şi a inviat. Ouale de Pasti sunt ascunse în cuib de iepure. varsat pentru mantuirea lumii. ei insa. ii stropi pe toti cu ciorba. pe care Mantuitorul a spart-o şi a inviat. celelalte culori simbolizeaza primavara cu pamantul invio-r a t şi infrumsetat de flori.Cand jidovii chi- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA nuiau pe Domnul Hristos. Coţile de la ouale cu care se fac Pastile. azvarlindu-i cu pietre s i o u a stricate. l e vazura inrosite frumos şi nu le m a i azvarlira. Una dintr-insele zicea ca numai atunci va crede minunea. daca i se vor inrosj ouale din cosara. cand s a scoata insa ouale d e p r i n c o ţ a r i . Iepurele cu iutimea sa inchipuie moartea. Nu sfarsi bine vorba şi ouale se şi inrosira. fiindca iepurele e simbolul mortii. . cu atat mai tare il chinuiau. imbiindu-le şi rugandu-i sa inceteze cu batjocurile şi chinurile. Cand desfacu la piata cosara. mergand la piata. Sangele din ranele Domnului scurs de pe cruce inrosi ouale. iar cocosul. ca sa mearga sa dea de ş t i r e Blaţinilor de sosirea Pastilor. au impartit oua rosii copiilor destrabalati. astfel oul insemna sarutarea sfanta sj bucuria invierii. care. privi uimita cum se inrosisera ouale şi lesina de spaima. care il aduceau ca prinos zeilor (zeitei Ostera). poporul nostru le tine de sfintite. ca puiul prin ciocnirea gaoacei. Sfanta Maica aseza cosul langa cruce şi se porni pe plans amarnic. adusera vorba despre minunea invierii. în dimineata Invierii niste fete.in groapa. isi daruiau ou incondeiat cu cruci şi se intampinau cu salutarea de „Hristos a inviat" şi cu raspunsul de „Adevarat ca a inviat". în dimineata Invierii mironositele. pentru a scapa de batjocurile pruncilor evreiesti. pe drumul catre mormantul Domnului. primind în schimb cate un ou rosu. Din aceasta legenda deriva obiceiul de a se imparti în unele biserici flori sfintite la Pasti. Obiceiul de ciocnire şi daruire de ou rosu la Pasti a ramas din era primara creştina. stropind-o cu apa şi cu miresme de flori. pe care le stropesc cu parfumuri.

durere (Matei 26. care vine sa supuna universul. dupa cum zice profetul Zaharia 9. dupa aşezarea crucii. 6. inchina şi bea cate un pahar de vin în cinstea ctitorilor.V. adica pe simbolul pacii. mai inchipuie şi datoria lor de a gusta impreuna bucuriile şi durerile vietii. nu cu arme. este semn de nenorocire pentru persoana careia i se urase cu el). Inseamna binecuvantarea pacii. soarta rea. Isaia 51. care incopcie lumea sj leaga cerul cu pamantul. Simboalele pacii sunt: curcubeul. la sfintirea şi aşezarea crucii în varful 272 turnurilor bisericii. Paharul sfant v.ii lor conjugate. ci cu blandetea. nepotrivit şi condamnabil.39). de acolo din varful ascutit al turnului.22.9: „iata regele tau vine bland pe asin". sarutarea sfanta. Pahomie (gr. Paharul ca sortire se foloseste conform unui obicei laic. . = eel tare. unirea lor intr-un gand. eel mare): sf. Pacificale se numeşte crucifixul. Matei 26.39). unul din intemeietorii monahismului (t348). ce-i intinde episcopului bisericii romanocatolice spre sarutare la intonarea „Pax tecum sit semper". Potir. Paharulinchipuie soarta (Psalmi 10. Intreprinzatorul edilitar. Este de remarcat ca în anul naşterii Domnului nu a fost nici un razboi în lume. Paharul comun (de obşte). ramura de maslin.Comem. sfmtitorului şi a credinciosilor. care sa se reverse peste cler şi peste credincioiji prin darul lui Dumnezeu. doua ramuri de finic deasupra crucii. inseamna soarta comuna a viet. art. o simtire şi o lucrare.lal5. pe rand apoi aruncandu-le jos ca un semn de sortire (daca paharul se sparge.p Pacea este Hristos. cu vin. Paharul mantuirii = Sfanta Cuminecatura. regele pacii. suferinta. ce-i binecuvanta preotul la cununie şi il da mirilor sa guste de cate trei ori. o mana care impartaseşte binecuvantare. în centrul imparatiei mesianice.

al norocului şi al soliditatii. Paianţenul credincios privea spre cer şi cerea mereu ajutorul lui Dumnezeu. cand intrebam de un rezultat („ce e? fan ori paie?"). necredincios. aduse toate de Mantuitorul şi salasluite pe pamant. dupa care odinioara paianţenul şi rinocerul cazusera intr-o prapastie. semne de invingere. Credinta paianţenului arasplatit-o Dumnezeu prin darul de a-si putea infiripa şi a tese din corpul sau o panza. il batjocorea pentru acest fapt. chipurile virtutilor lui Iisus şi cu ramuri de maslin. asupra mortii acesteia. tot asa şi în limbajul comun inseamna o netrebnicie în referinta cu fanul. art.Paianţenul e simbolul rautatii. 27). precum a ramas şi pana azi la evreii habotnici. Precum acela cere lucrare ca sa produca 273 . în vreme cerinocerul. suge numai otrava din toate. în ochiul fratelui" Matei 7. care sacrificau idolilor aceasta parte a parului. Omofor. Precum romanii primeau cu ramuri de finic pe beliducii şi imparatii invingatori.17). Paiesul simbolizeaza deci un SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA semn de distinctie. în Sfanta Scriptura palmierul adesea e simbolul maririi. Precum paiele netrebuincioase se ard. Comem. era la evrei şi este şi azi oprit a se taia (Levitic 19.. Ramura de palmier este insigniul martirilor. = inchinata zeitei Palas): sfanta martira impreuna cu Meletie şi alti 11 mii de martiri. 3). cu flori.V. Palmier (finic) e simbolul invingerii. Paies. ca în cer sus este un Dumnezeu bun. de deosebire. Rinocerului necredincios i-a dat sa aiba un corn în frunte. un gunoi („ce vezi paiul. Pamantul e simbolul sufletului. ce se impreuneaza cu barba. spre a se putea deosebi de pagani. ce o poarta paianţenul în spate. ca şi un deget. ne mai aminteste de invingerea vegetatiei noi asupra ieraii. Palla: numirea latina a acoperamantului sfantului potir. Crucea. pe biruitorul mortii. ori în jurul unui porumbel. de silnicie. Paliu v. care este la inceputul primaverii. al ranchiunei. se reduce la o legenda. Paiul în Sfanta Scriptura inseamna un lucru de nimica. cu ramuri de palmier. fiindca el e în contrast cu albina. în mainile acestora precum şi în ale ingerilor inchipuie biruinta asupra celor pamantesti. la 24.12). pe care sa se urce şi sa iasa din groapa şi i-a imprimat crucea credintei în spate. insigniile pacii.. ajutator. Doua ramurele de finic deasupra unei cruci. al frumusetii. adica parul de langa tample. 5). Paiele sunt simbolul pacatosilor (Matei 3. Paiele mai simbolizeaza şi nerodire. Intrebuintarea ramurilor de palmier la sarbatoarea Floriilor. Paladia (gr. astfel vor fi aruncati şi cei pacatosi în focul eel nestins (Luca 3. astfel au primit şi iudeii pe Iisus. Tesatura de paianţen inchipuie faptele rele. Ramura de finic în tovarasia pasarii Fenix simbolizeaza invingerea asupra pacatului şi asupra mortii.. lucrarile de nelegiuire (Isaia 59. care sa-i admonieze pururea şi sa-i arate. inseamna invingerea mortii prin cruce sj instapanirea pacii.

Painea. ca sa rodeasca fapte bune. 7. Painea se binecuvanta de biserica şi ca dar de sacrificiu la litie. Pamantul e şi simbolul omului. e simbolul vietii vesnice (loan 6. e „fata lui Dumnezeu" şi e în mare cinste. . Crucea).". paine.în credinta poporului painea e sfanta. adica particica scoasa în forma de triunghi din prescura a doua la proscomidie în onoarea Sfintei Fecioare. eolaeii mortilor) o binecuvanta biserica 274 . Ridicarea şi clatinarea panaghiei. la Pasti etc. inseamna ridicarea rugaciunii de cerere pentru indurarea lui Dumnezeu intra usurarea şi iertarea pacatelor celui raposat. unde a format o mare biblioteca de carti bisericesti (f 308). IL Panaghia e o iconita cu chipul Nascatoarei de Dumnezeu. 3. asa trebuie lucrat şi sufletul. Comem. scriitor bisericesc în Cesareea. preot şi martir. Painea (colacul de Pasti. = panaghios). Episcopul il poarta pe piept în semn de aducere aminte de datoriile sale de a preamari necontenit pe Dumnezeu eel sfant (grec. Sfant martir în Roma sub Diocletian. Creştinul nu incepe painea. în Sfanta Scriptura şi în iconografie pamantul e aşternut picioarelor lui Iisus (Isaia 66. E simbolul venerarii Sfintei Nascatoare de Dumnezeu. la parastas. A suferit martiriu în varsta de 14 ani.. colac şi lumini. e o randuiala bisericeasca mai scurta decat parastasul şi se face la pomenirea mortilor. 32). facut din email. 1). Panaghia (gr. al Mantuitorului ori al Sfintei Fecioare.. de a avea pe Hristos în inima sa şi de a cere ajutorul Preasfintei Nascatoare pentru sine şi pentru credinciosi.VICTOR AG A roade. Pancratiu (gr. caci în Sfanta Euharistie painea se preface în corpul Domnului Hristos. Pumnul de pamant sau de tarana ce le arunca creştinii în groapa mortului simbolizeaza credinta în invierea cea de apoi. argint ori din aur şi avand chipul lui Dumnezeu Tatal.19). Panahida (parastas mic). = cea mai sfanta) se numeste artosul. care ea insasi e supranumita: panaghia. Painea mai e simbolul vietii vesnice a corpului. ca principalul aliment pentru sustinerea vietii corporale şi cu deosebire painea Sfintei Euharistii. ce se dau apoi de pomana. e semn de iubire şi e o aducere aminte de datoria creştineasca de a ingropa pe cei morti. care este facut din pamant şi în pamant se va intoarce (Geneza 2. Panaghiu (engolpion) este o iconita mica. numita şi serviciu dumnezeiesc de noapte. la 16. La panahida de obicei se sfinteste coliva. Comem. Melchisedec aduce jertfa de paine şi vin ca tip al Sfintei Euharistii. pana nu face cu cutitul de trei ori semnul crucii pe fata ei (v. Are simbolica parastasului. la 12. caci treieratul. insotite de cantarea „Cu sfintii odihneste. în forma şi de marimea unui ban. V. Iisus se numeste pe sine painea vietii. prescurele. E patronul copiilor şi este unul dintre cei trei sfinti de gheata (t 340). seceratul şi macinatul inseamna greutatile pamantesti şi moartea. = stapanitor a toate). Pamfil: slant. art.

constituind corpul şi credinciosilor. ca sacrificii. datoria şi staruinta. Pantelemon: vindecator fara de arginti şi martir.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intru aducerea aminte de minunile dumnezeiesti cu inmultirea painilor şi spre a simboliza bunatatea painii ceresti în Sfanta Euharistie. Comem. ce se oferea de catre familiali indata dupa inmormantare petrecatorilor şi jeluitorilor mortului.. cand cerceteaza. care au fost trimise (= au nestricacioasa. iar sarea este element de Dumnezeu..noasca şi sa pretuiasca pe acele persoane c i o s j l o r şi spre a-i intari intru viata ierarhice. ale alesilor lui Dumnes a n g e le Domnului. paine. Painea şi sarea.3 5 ) . sarii simbolizeaza deci dorinta ca Stapanitorul sa se ingrijeasca de bunastarea Pantofli ce-i imbraca episcopii bisevietii materiale şi morale a tarii. ce se intrebuinteaza la a s t f e l : „ E u sunt painea vietii. sa fie ricii romano-catolice la serviciile divine saea pamantului plin de inţelepciune şi sunt semne distinctive ale autoritatii mai conservator al tuturor traditiilor natio. (t 305). incaltat sandale) cu scopul de a le propovadui cuvantul sfant al evangheliei. preotul le binecuvinteaza cu nezeiesc. fiindca la confectionarea panzei se cere multa munca. VII. caci prin Iisus ca Arhiereu conservare contra putrefacţiei şi e sim.inalte. Acoperamin275 . Panteleon. ori ca eel mai de seama element prin care se Imparat. lucrare. Pantelemon (gr. descinde ori intra triumfal intr-un oras. Painea şi vinul. Evreii aduceau sub chipul jertfelor nesangeroase paine şi vin. E simbolul atotputeraiciei lui susine viata.s-a mantuit lumea şi tot printr-insul. careaducem lui Jupiter. = eel ce face din toate milostenie). aduc aminte de sandalele Apostonal. care insusi s-a numit pe sine Panza de in. Painea e zentand pe Iisus ca Arhiereu. sunt simbolul faptelor bune. Oferirea painii şi a Imparat. sau Pantocrator se numeste icoana din în o parte a tarii. la 27. sare şi tamaie. inchipuie onoarea ce i se da ca unui Domnitor şi este semn de varful iconostasului ori a cupolei. Painea durerii se numea la evrei ospa tul sau pomana. Sf. ce se ofera Domnitorului tarii. imparatul z e i l o r . simbolizeaza greutatile lumesti ale C u m i n e c a t u r a . se conduc creştinii la viata vesnica. P a i n e a vietii se numeste şi Sfanta lului.lilor şi cu crucile de pe ei simbolizeaza nilor. Pantelie. zeu. ca principale mijloace de trai. Mai sunt şi un insigniu. Painea vietii simbolizeaza pe Iisus H r i s t o s . Luca. repreospitalitate şi de buna primire. A f ost simbolul jalei şi al durerii adanci." (loan confectionarea acoperamintelor presto6 . care simbolizau o inima curata şi hrana spirituals. ca bolul intelepciunii. Medicii il tin ca patron al lor. prin r u g a c i u n e a catre Dumnezeu spre a da care credinciosii sunt avertizati sa cup u t e r e şi imbelsugare de roade credin. ce trebuie sa o aiba P a în e şi s a r e se asaza pe masa la sfintirea episcopii în predicarea cuvantului dumc a s e l o r n o i . precum il au şi pe sf. sat. Datina a ramas din cultul roma.

vrea sa simbolizeze belşugul ce-i da Dumnezeu pamantului romanesc prin acest soi de planta. Duhul Sfant se pogoara ca para de foe. apoi vinul ce se arunca în groapa peste sicriu şi eel ce se da la pomana. o viata de sfant. Aceasta legatura şi comuniune se manifesta şi prin ridicarea paosului şi a painii la panahida şi la parastas. Precum în Sfanta Euharistie to{i ne impartasim ca membri ai bisericii cu corpul şi sangele Domnului. astfel gustand din paine şi din paos toti cei ce petrecem mortul inchipuim prin aceasta legatura noastra intinsa cu cei morti. 4) crucea cu trei brate în varful toiagului pastoral. inconţura pe Domnul.VICTOR AG A tele inchipuie pe credincioşii bisericii care. Para mai simbolizeaza şi puterea dumnezeiasca. episcop. De aceea din gura şi din ochii diavolului. Gheorghe Nou în Bucureşti). 5: „Cel ce face pe ingerii sai duhuri şi slugile sale para de foe". Dumnezeu se arata lui Moise în rug arzand. ai balaurilor tasneşte para de foe. Papa primeşte unnume nou spre a simboliza ca incepe o viata noua. Paosul simbolizeaza sangele Domnului Hristos. 6) mozeta purpurie. aratand spre fum. La alegerea sa. rascumparata de Iisus Hristos prin sangele sau pe cruce. patriarh) din Roma. dupa credinta bisericii apusene.). scaunul sfant. Ingerii inca sunt adesea infatişati ca para dupa Psalmi 103. Este zidita ori instalata afara de biserica (de ex. cu o incapere mai mica. al ispitelor sufleteşti (Apocalipsa 19. 3) tiara. Ailandu-se mai ales în bisericile romaneşti (biserica Sf. Para de foe (flacara) e simbolul patimilor. = inrudit) se numeşte vinul ce se intrebuinteaza la sigilarea sicriului (v. Paos (gr. unde se tin veşmintele 276 . Dumnezeu e inchipuit adesea cu ochi de para. sic transit gloria mundi (= aşa trece marirea lumii). prin care il avertizeaza la smerenie şi la marea raspundere ce o are cu conducerea bisericii. iar pe Sinai în fulgere. Petru. art. un fel de capela. La intronizare cardinalul ceremoniar aprinde in fata papei de trei ori cate o chita cu calti ori de paie şi. cu care formam o familie în lumea sufletelor. simbolizat prin sfanta masa. Insigniile papei sunt: 1) tronul papal. e urmaşul sf ap. Papusoiul (cucuruzul) il aflam zugravit în pictura unor biserici. Inseamna darul lui Dumnezeu revarsat prin plante şi prin rodurile lor. Numai numele de Petru nu i-a luat pana acum nici un pontifice. ai zmeilor. în o sala de invatamant) sau este legata de biserica şi despartita de celelalte parţi cu pereti ori numai cu stachete cum ar fi sacristia la biserica ro-manocatolica. rosteşte de fiecare data: Sanctissime. 12) sj al tuturor rautatilor. para ecclesia = biserica alaturata) e un loc de inchinaciune. ţinandu-se în traditie ca cu Petru II are sa se sfarşeasca sjrul papilor. este capul vazut al bisericii şi cea mai mare (infailibil) autoritate în materie de religie şi morala. 2) inelul pontifical (anulus piscatoris). tronul apostolic. 7) pantofii cu cruci de aur şi cu moaşte. ca niste veşminte sfmte. Paraclis (gr. precum painea inchipuie corpul Domnului. Papa (pontifice. 5) reverenda alba de matase.

bisericute. iar pomul stiintei e vointa libera. la dreapta talharul penitent (Luca 23. paos. iar rugaciunile parastasului inchipuie dorinta ca raposatul sa ajunga din nou în acel rai. == a veni în ajutor). iar la intrare strajuiesjte sf Petru. trestia şi sulita Mantuitorului prin cele 4 evanghelii cusute pe el simbolizeaza ca monahul spre cele 4 regiuni ale lumii. morminti) şi au acelasi simbol ca biserica. Comem. . iar deoparte langa zid în paradisul bisericii luptatoare pomul stau triste cele 5 fecioare neintelepte. cu multimea dreptilor impartiti în cete. . vietii il constituie lemnul crucii. neamurile asteapta bisericii luptatoare şi a celei invingatoare. în care. ce-i care ne hranim sufletul spre viata poarta calugarii pe spate. la a carei poarta un inger invarteşte sabia Paramente = vesminte liturgice şi vesminte sacre. nici due re nu vor mai fi.. Requiem este o rugaciune de mijlocire pentru sufletul celui mort. 7 şi 7." Apocalipsa 21. Pomul cunostintei binelui şi a raului nu mai exista. unde il vom vedea fata în fata şi ne vom bucura de vedereaLui (I Corinteni 13.în are sa poarte crucea Domnului şi sa paradisul ceresc pomul vietii e insusi Mielul (Apocalipsa 22. Raiul cu frurasetea lui e infatişat în Geneza 2. la manastiri. precum şi pomul cunostintei binelui şi a raului din rai. 277 . caruia Hristos (= pomul vietii) ii da viata. în unele biserici se aduce la parastas pom. Panahida mare. daca sunt sfintite de Arhiereu. în mijlocui celor 12 Apostoli. randul la judecata. 12) şi unde sfnta Biserica. SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA de foe. Pomul simbolizeaza paradisul. Moastele ei se afla la sfanta Mitropolie din Iasi (ţ 1050). Paraschiva: sf cuvioasa din Tracia. cele 4 rauri ale raiului simbolizeaza cele 4 virtuti cardinale. Parastas (gr. în caz contrar se poate face numai agheasma şi prohodul. 2. cu ajutorul lui Dumnezeu. Raul paradisului a curs din coasta jugul monahal. 17). prin care Mantuitorul ne-a facut partasi vietii. Paraclisele se sfintesc numai prin agheasma. 43). iar langa ei ingenunParadisul (rai) pamantesc a fost tipul cheaza Adam şi Eva. coliva. Crucea. Paramanul (paramandul): un vestot pom al vietii e şi Sfanta Euharistie. i-2. facatoare de minuni. Paraclisele publice sunt ca şi capelele. urmeze patimilor lui Hristos. 8. cu sforicele. iar la o parte stau Avraam sj Lazar. prin rugaciunile ei. resedinte episcopesti. cere sa fie asezate sufletele creştinilor („in loc unde nici plangere. cu insotire de rugaciuni speciale.. cu mant în patru colturi. ce se supune lui Dumnezeu. în iconografie raiul e infatisat în c hipu l unei gradini inconţurate de ziduri. nici strigat. X. se poate savarsi liturghie (de ex. în mijlocui paradisului şade Maica lui Dumnezeu inconţurata de ingeri. prin gustarea caruia a intrat moartea în lume. paine şi grau spre sfintire. Simbolizeaza vesnica.Paradisul e simbolul sufletului curat. la 14.sacre şi se face botezul. 4). caci timpul de proba a trecut. este lacasul lui Dumnezeu. la stanga cele 5 fecioare intelepte. Afara de rai şade Iisus la judecata.

II. Partenie (gr. al unui ornament şi semn distinctiv barbatesc. Apostolul opreste pe femeie sa se prezinte cu capul descoperit în biserica. ca sa fie crutati de 278 . = trecere. Icoanele ce reprezinta pe Eva în rai. inseamna demnitatea de a fi aproape de Fiul ei. Particica în onoarea Nascatoarei. ca semn de recunoastere a pacatului. Parul era la evrei semnul unui dar dumnezeiesc. Cele scoase din a patra pentru cei vii şi din a cincea pentru cei morti simbolizeaza biserica luptatoare şi triumfatoare. inrauresc asupra noastra şi mijlocesc pentru noi. prin viata lor pioasa şi plina de virtuti. ca un fel de nazireat desavarsit. crutare) se numeste sarbatoarea Pastilor şi mielul pascal la evrei. ca ornament femeiesc. sfintind pe cei pentru care se aduc şi pe cei ce gusta dintr-insele. simbol al pacatuirii. barbafii puteau doar numai sa-l reteze putin cu exceptia celui de la tample. = fecioresc): sf. Particelele (accidenfe euharistice) ce le scoate preotul la proscomidie din patru prescuri (adica afara de cea din care se scoate agnetul) simbolizeaza legatura tainica dintre Hristos şi sfintii Sai. cand fiecare familie izraeliteana avea sa taie un miel şi sa unga cu sange usorii casei. este simbolul pacatuirii. De aceea tunderea parului era oprita. Parul despletit e simbolul jalei şi al pocaintei. Are aceeasi simbolica. Particelele nu se prefac în corpul Domnului ca agnetul. ca femeile isi lasa parul despletit pe spate cand moare cineva din casa sau o ruda apropiata. Magdalena a şters cu parul sau picioarele Mantuitorului. 5). la 7. ce o are parastasul. fiindca parul este mijloc de ispitire si. precum şi cele noua cete ingeresti şi se asaza la stanga agnetului. Cele noua particele din prescura a treia inchipuie pe sfintii preamariti în ceruri. fiindca paganii aveau obiceiul sa sacrifice idolilor acest par de la tample.VICTOR AGA Paresimi v. Vechi. Postul Mare. Purtarea de grija a lui Dumnezeu e asa de mare. ca cunoaste şi lucrurile ce nu se pot numara („si perii din cap va sunt numarati" Matei 10. precum şi credinta ca sfintii. deci. Paruzia (gr. Maria Magdalena şi al s f . 30). caci Nazireii nu-si tundeau parul (Numeri 6. Parul lung ce acopera intreg corpul este insigniul s f . Comem. art. Apostolii se infatiseaza în pictura bisericeasca cu par bogat spre a inchipui viata lor dedicata intru servirea lui Dumnezeu. Simbolizeaza scaparea evreilor intai nascuti în noaptea iesirii din Egipt. numit paies. a lui Iisus Hristos. în semn de pocainta. ne-o arata cu un par atat de bogat. Maria Egipteanca. episcop în Lampsac. şi se mai tine şi la noi în unele parti. Parul. scoasa în forma de triunghi din prescura a doua şi care se aşaza de-a dreapta agnetului. = ce se face neincetat) se numeste pomenirea mortilor la toate liturghiile de peste an. ci numai se sfintesc. care au fost cele mai mari desfranate şi s-au indreptat prin pocainta. insemnand ca acestia s-au invrednicit a sta în apropierea lui Dumnezeu. Pasca {pessah evr. facator de minuni (f 340). sub conducerea unuia şi aceluiasi cap. a fost obicei în Test. incat isi acoperea goliciunea.

al randuielii şi al implinirii datorintelor (Ieremia 8. art. Crucea de pe pasca este aparatoare contra grindinei. Iov 12. Pasca se numeste anafura. fiindca aluatul dospit era simbolul imoralitatii şi ca aducere aminte de graba cu care au iesit d i n Egipt. d i n c a r e a gustat insusi cu invataceii Sai. 26). Dumnezeu poarta grija şi de pasarea cea mai mica (Matei 6. La un capat e indoit ca şi carţa pastorilor de oi. în loc de paine se consuma azima în semn de curatie sufleteasca. Rotunţimea ei inseamna scutecele. Floarea suferintei. simbolizand ca episcopul e pastorul eel bun al oilor 279 .m o a r t e co piii evreilor.29. la grindina şi la vifornite. Slobozirea la Pasti a unui delincvent din inchisoare simboliza la evrei eliberarea d i n robia egipteana. Deasupra are o cruce. Pasarile sunt simbolul sufletului. Antipasca. simbolizand crucea Domnului. isi construiesc cuiburile cu maiestrie deosebita. incinsi. care simbolizau greutatile robiei egiptene. gata de plecare. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mantul Domnului. ce a binecuvantat-o Domnul Hristos Passiflora v. care ne uneste pe toti creştinii. iar restul se pastreaza de leac pentru vitele bolnave. la c i n a cea de taina. care inca sunt infatisati cu aripi. 7. Mai sunt apoi simbolul iubirii şi al providentei dumnezeiesti. Pasarile mai sunt şi simbolul iscusintei şi al intelepciunii. 3). p r e c u m şi colacul de Pasti. Pastile mici v. tot din aluat. tamaiere şi stropire cu agheasma de catre preot. Psalmi 83. tot cu aceeasi simbolica. cu toiagul în mana. ce se imparte credinciosilor în ziua de Pasti. Pasca se numeste o coca. în parabola mustarului pasarile inchipuie pe credinciosi. Ospatul p a s c a l al evreilor este tipul Sfintei Euharistii. iar pasarile rapitoare din parabola semanatorului simbolizeaza pe diavoli. Se sfinţeşte în ziua de Pasti prin rugaciuni prescrise. La ospat mancau şi ierburi amare. ce o face fiecare casa creştina intru cinstea Invierii Domnului. Pasca simbolizeaza pai-n e a . Mancau stand în picioare. iar Pastorale (pedum): toiagul arhieresc f o r m a patrunghiulara inchipuie morîn biserica apuseana. care stau sub ocrotirea providentei (Matei 10. facandu-se cu ea semnul crucii la tunete. 7). în acest sens ele sunt şi chipul saracilor şi al neputinciosilor. Junghierea mielului de Pasti inchipuie impacarea cu Dumnezeu. inchipuind graba cu care au iesit izraelitenii noaptea din Egipt. de obicei cu porumbelul. nu se frangea os din miel. inchipuind unitatea poporului evreiesc. nemaiavand timp pentru dospirea painii. Dupa iutimea zborului lor inchipuie şi pe ingeri. Din pasca sfmtita toti cei din casa gusta cate putin. iar cele calatoare isi fac drumul fara busola şi tot la acelasi soroc şi sunt un indemn pentru creştini de a-si implini şi ei datoriile creştinesti cu toata acuratetea. precum şi painea binecuvantata la Emaus (Luca 24. 30). o pogace rotunda ori patrulatera. în legendele creştine sufletul martirilor şi al sfintilor e personificat cu o pasare. art. Mancarea mielului la ospatul pascal insemna alegerea lor de popor ales. ca şi din celelalte bucate sfintite în aceeasi zi.

Comem. care poarta grija de turma credincioasa. singuraticii creştini şi diferitele bresle. viata omului are patru trepte (copilaria. Patron au şi oraşele. art. lumea are patru regiuni (rasarit. Patru e simbolul lumii dupa intinderea celor patru regiuni cardinale. = inchinata patriei sale): sf. Discul. Aceasta alegere simbolizeaza indemnul catre creştini de a urma vieţii acelui sfant. atat în folosul singuraticilor cat şi al comunitatii intregi. Patric. Patron (hram) se numeşte sfantul. Anul are patru anotimpuri. au zis „sa mergem" (Luca 2. amiaza. tot aşa se numeau profetii. cu haine scurte şi cu o oaie în spate. Comem. 37. Pastori se numeau în timpurile primare creatine şi se numesc şi azi preotii şi invatatorii bisericii (Efeseni 4. devine rege. Icoane din catacombe il infatiseaza pe Iisus ca pastor tanar. Vechi pastorii erau în mare cinste. David. pe care şi-l alege comunitatea bisericeasca şi sub a carui ocrotire se pune biserica cu ocazia sfintirii sale. în ziua hramului se inconţoara biserica cu procesiune. Patru e fundamentul în socotire. = parintesc): sf. La ziua patronului familia tine praznic. Patricia (lat. Toiagul. martira în Nicomidia sub Diocletian (t 304). adica reinnoirea sfintirii ei. Patru e numar pamantesc. martir în Bitinia (f 363). Alt Patric. la 19. Pastorul e simbolul preotimii. ca sa fie vrednici de ajutorul şi de mijlocirea lui catre Dumnezeu. 11. ziua are patru impartiri. în Test. se stropeşte cu agheasma ca o aducere aminte de actul tarnosirii ei. pomana intra amintirea mortilor familiei şi cu rugaciuni catre patronul casei. cand ii zice lui Petru „paşte oile mele". noaptea. sa o caute..24.23. Carţa arhiereasca. c e 4 intalnim în toate referintele de viata şi de lucrare omeneasca.VICTOR AG A credincioase su daca s-a ratacit careva. art. la 28. Mantuitoral cauta sufletele pierdute şi le aduce la Tatal (Isaia 40. seara. familiile. La fiecare aniversare a zilei (numita hram. 15) şi au şi plecat indataţ indemn de a cauta şi noi pe Iisus cu inima doritoare şi hotarati a ne apropia de Dansul. Pastorii din Betleem sunt simbolul creştinului hotarat de a vedea pe Iisus şi a-i urma. loan 10. nedeie) patronului se serbeaza cu pietate şi cu bucurie reinnoirea bisericii. Patriciu (lat. 11). care la sfintirea templului a tinut serbare de 14 zile (I Regi 8). episcopul Prusiei. sa o prinda cu uşurinta şi sa o aduca iarasi în staul.11). la 13. ruga. tineretea. Ei au alergat cu bucurie şi cu dorinta fierbinte sa caute şi sa-L vada pe Hristos. Patena v. Dumnezeu şi Iisus Hristos ca Mesia sunt pastorii cei buni (Ezechiel 34. 5). Vechi obvine ca numarul armoniei şi al depli- 280 . barbatia şi batranetea). III. dupa exemplul poporului evreiesc. tarile. Patratul inchipuie lumea ca scaun al picioarelor lui Dumnezeu. Paterita v. dimineata..). Iisus trimite pe Apostoli sa pastoreasca. Regii şi dregatorii la toate popoarele orientale se numeau pastori. din pastor. în Test. IV. Luca 15. V. Comem.

al sumetiei. Nou sunt patru evanghelisji. art. iadul. Vechiul Test. (paulus) = mic. mesele pe pafru cercuri. cu atributul apostolul neamurilor. iar pridvorul era alcatuit din doua patrate. din rai ieseau patru rami. Paula. Iisus petrece cu invataceii sai 40 de zile dupa inviere. a avut patru profeti mari. la 26. reprezinta creştinismul lumii 281 . sj lat. Pavel. sunt patru pacate mortale. numarul patruzeci e simbolul vietii omenesti. care au propovaduit în cele patru parti ale lumii. a trait singura 20 de ani intr-un schit langa Betleem (f 404).natatii: Sfanta Sfinte lor era în forma cubului. raiul). paunul este şi icoana invierii corpurilor. Paunul e simbolul mandriei. Pavel (gr. Imbisericire. Paulina (lat. Pavecernita v. ca plinirea legii (Daniel 9. în acest inteles. Patru sunt lucrurile din urma ale omului (moartea. regatul (de la David) şi preotia (de la reintoarcerea din robie). Postul e ca o jertfa a vietii pamantesti. Dupacinare. art. soborniceasca. Numarul 14 din fiecare epoca e numar sfant socotit ca adaosul lui 7 cu 7. neinsemnat). Scutul. = cea mica): sf cuvioasa. Biserica are patru criterii (una. al frumsetii şi al increderii de sine. ninivitenii fac penitenta în 40 de zile. Comem. în genealogia lui Iisus 14 obvine la enumerarea neamurilor. la cainta şi la darurile lui Dumnezeu. dupa care cu Iisus incepe al 7-lea 7. = eel mic) v. art. Paul (lat.1. 25). judecata. sfanta. Iisus postesc cate 40 de zile inainte de inceperea misiunii. Pavaza v. avem patru parinti bisericeşti. Crucea are 4 parti. Ilie. Patruzeci de zile dupa naştere v. cele 4 cornuri ale altarelor simbolizau deplinatatea gratiei lui Dumnezeu. apostolica). perdelele. obiectele sfinte erau din 4 feluri de metale. în urma credintei dupa care carnea paunului nu ar putrezi niciodata. izraelitenii pribegesc 40 de ani în pustie. sfanta reprezenta 2 cuburi. Ca simbol a nemuririi il aflam adesea pe morminte. compus din produsul numerelor sfinte: 7 şi 2 (7x2=14). Moise. în legatura cu postul de 40 de zile. la sfarsitul lumii ingerii vor aduna pe oameni din cele 4 vanturi la judecata universale. aveau patru culori. La potop 40 de SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA zile şi 40 de nopti. Patruzeci e numar biblic cu referire la pacat şi la pedeapsa. în vechime a fost consacrat zeitei luno şi a fost emblema imparateselor stimate ca zeite. chivotul. 4 strigatoare la cer şi patru virtuti morale. care se impart dupa cele trei epoci istorice şi anume: teocratia. patrulaterale au fost altarele. ca o zeciuiala din cele 365 de zile ale anului şi viata omului numai prin pocainta şi post se conduce spre viata vesnica. ca exprimare a celor patru conditii ale rugaciunii. art. Patrusprezece e numar biblic. vesmintele. tamaia consta din 4 ingrediente. solii izraelitenilor stau în tara fagaduintei 40 de zile. în Test. care stau ca patru rauri ale raiului la picioarele Mantuitorului.

VICTOR AG A intregi. chosen): vesmant arhieresc în Test. Astfel şi Domnul Hristos ne-a dat invierea prin sangele Sau şi prin coasta Sa sfasiata. scapandu-i de la moarte. Se purta pe piept. Sigilarea. Pelicanul din icoanele şi de pe ornamentatiile bisericesti inchipuie patimile Domnului şi moartea Lui pe cruce pentru mantuirea lumii. c) sabia în mana dreapta. cu care laolalta a lucrat la intemeierea noii imparatii. Se mai spune despre pelican ca. isi sfasie pieptul cu ciocul şi ii hraneste cu sangele sau. Pecetluirea mormantului v. incat ii ucide în dezmierdari. VI. O stea pe capul sfantului Pavel arata ca el a fost „lumina lumii" (Matei 5. s-a lasat impuns cu sulita în piept şi sangele Sau ne-a scapat de moartea vesnica (Psalmi 101. b) cartea tinuta în mana stanga. la 8. Este adesea infatisat pe icoane cu ap. ca dovada ca el a scris cele 14 epistole. care simbolizeaza puterea predicii sale şi este totodata şi insigniul martiriului sau. a fost chemat adica la apostolie sa fie vas al Duhului. Pecetluirea gropii v. Petru. 6). art. la 29. Sigilarea sicriului. acesta din urma referit la starea lui de dinainte de convertire. în care se pastrau sortile sfinte şi care era legata de efod. Asa a facut şi Mantuitorul. barbatul pelican apoi isi sfasie indata pieptul. inchipuind locul judecatii şi spre a insemna ca Arhiereul sa aiba totdeauna la inima soarta poporului şi sa-si aduca aminte de el necontenit. spre a simboliza moartea sa şi puterea lui de inalta gandire. . Vechi. care inseamna cuvantul lui Dumnezeu vestit de el cu atata indemanare. = inchinata zeului marilor): sf fecioara şi cuvioasa martira în Antiohia Siriei (t 305). Adesea e inchipuit cu doua sabii. pentru ca el a propovaduit pe Hristos ca om pamantean. Pecetluirea sicriului v. daca nu gaseşte merinde pentru pui. conduse de Arhiereu. 282 Pectoral (engolpion evr. traditia sustine ca la strapungerea cu sabia a grumazului sau ar fi curs lapte în loc de sange. femela pelicanului intr-atat isi iubeste puii. fiind adica decapitat. (t 69). isi varsa sangele pe ei şi ii invie. 14). iar mielul la starea lui de apostol al pacii dupa increştinare. facut dintr-o panza dubla patrata. fiindca el binevesteste pe Hristos eel inviat şi biruitor asupra lumii. Spre dovedirea sfinteniei apostolesti. Peniţa de miruit (mirnita): obiect sfintit. Pavel de-a dreapta. Pelaghia (gr. Comem. Petru de-a stanga. ce-i vedem adesea în icoanele sfantului. Comem. este insigniul referitor la cuvintele de „vas al alegerii". Insigniile sfantului Pavel sunt: a) un condei. Cele 12 nestemate de pe fata pectoralului inchipuiau cele 12 semintii. Dupa traditie. art. adica la inima. Pedum v. Are langa dansul un miel şi un lup. art. precum şi colectia scrierilor sale. Sigilarea mormdntului. X. Vasul. Simboliza ca Arhiereul este eel dintai judecator al poporului. art. impunsa. Pastorale. simbolizeaza suflarea Duhului Sfant.

spre a semnala inceputul slujbei. Perdeaua mai serveste spre a indica momentele mai insemnate ale serviciilor. ca o amintire de timpurile cand. compusa din 5 triunghiuri sau din cinci A. Inchiderea dupa Heruvic mai inseamna pecetluirea mormantului Domnului şi pe pastorii care au strajuit mormantul. iar cand se include inseamna incuierea cerului şi a raiului din cauza pacatuirii lui Adam şi a omenirii.. La inceputul serviciilor divine perdeaua se deschide. desemnata pe pragurile usilor. fara insa a se deschide şi usile. care la intrarea lui Iisus în Ierusalim (inchipuita prin intrarea cea mica) i-a primit cu osanale. rastignirea fiind inchipuita prin intrarea cea mare. Cand se deschide. se numeste o figura cabalistica. Se inchide apoi la Canonul Sfintei 283 . Pentalfa. la rostirea „Usile". prin inchiderea şi deschiderea ei.. spre a insemna ca Mantuitorul pleaca de bunavoie spre patima. La pagani a servit ca talisman şi ca mijloc de stricat farmecele. Pentecosta v. Pogordrea Diihului Sfdnt.Penitenta v. care în vechime. art. în temeiul carora s-a alcatuit norma noastra de credinta creştineasca. ca sa nu poata privi catehumenii şi alti nevrednici plinirea celor sfinte. la aceasta rostire. fiindca punerea darurilor sfinte pe prestol simbolizeaza asezarea în mormant a Domnului Hristos. care s-ar afla în biserica. art. Inchiderea ei dupa Heruvic. Perdeaua (catapeteasma. adica dupa intrarea cea mare. perdeaua inchipuie redeschiderea cerului şi a raiului prin moartea lui Iisus. acoperea spatiul prestolului. în vechime. Din credinta veche pagana a trecut şi în credinta desarta a creştinilor. dupa ce acestia s-au retras la locul lor în pronaos. pana ce bisericile nu avusera iconostas. AceastS deschidere mai simbolizeaza şi deschiderea usilor mintii şi ale inimii. spre a primi dogmele propuse în Simbolul credintei.. ori mai poate simboliza şi un alt moment insemnat din actul mantuirii. inainte de Credeu. E totodata şi o avertizare. Tot aceasta insemnatate o are şi astazi fata de pagani şi eretici. adica simbolul credintei. Se deschide apoi imediat inainte -de Heruvic. simbolizeaza nestatornicia poporului iudeu. cum se va vedea mai jos. ca noi creştinii sa fim statonici în credinta. fiindca SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceste servicii nu prezinta acte de mare importanta liturgica. Ne mai aduce aminte ca acum toti credinciosii sunt invredniciti sa asculte simbolul credintei fata de cei nechemati. se credea sa fie aparatoare contra vraţilor. sau pentagrama. inseamna deschiderea mormantului şi invierea Domnului. dvera) de la usile imparatesti ale altarului. Pentagrama v. usierii bisericii inchideau usile despartitoare dintre credinciosi şi catehumeni. La Vecernie sj la Utrenie se deschide la inceput şi nu se mai inchide pana la sfarsit. Pentalfa. iar acum i-a rastignit.".". Pocainta. în unele biserici se inchide perdeaua la rostirea ecteniei „Cati sunteti chemati. au trebuit sa iasa afara şi sa li se inchida usile bisericii.. Prin evul mediu se folosea spre conţurarea spiritelor rele. Deschiderea perdelei la rostirea „Usile. prin care s-au pecetluit invataturile Sfintei Scripturi. art.

sa ne rugam şi sa-I multumim Domnului intr-un mod deosebit. ca simbolizare a apostoliei şi a botezului. hindusii la Gange). Pescuitul inseamna în Biblie cucerire (Ieremia 16. II aflam şi în Test."). Persoane sfintite sunt sluţitorii sfantului altar. Vechi.. spre a inchipui momentul mare al impartasirii..: dvera). Neputand cerceta locurile sfinte ale patimilor Domnului.16). vazand atata pietate la toti penitentii şi fiind departe de ocupatiile zilnice. De aici perdeaua poarta şi numirea de catapeteasma.. iar la aruncarea mrejei. iar dupa insemnatatea inchiderii şi deschiderii are numirea de usa (slavon. Toate popoarele au peregrinajul lor (mahomedanii la Mecca.în care Dumnezeu si-a impartasit mai cu imbelsugare darul Sau. asa este peregrinajul pentru suflet: omul se roaga mai linistit. care inchidea Sfanta Sfintelor şi care s-a rupt în doua la moartea Domnului. în catacombe s-au aflat icoane ce reprezinta pescari scotand pesti din apa. Faptul ca Apostolii nu prinsesera nimic toata noaptea.VICTOR AG A Euharistii („Ale Tale. în vreme ce se canta chinonicul. care la hirotonie primesc darul dumnezeiesc de a lucra cele sfinte. la care nu poate privi oricine. cand se inchide spre semn de incheierea slujbei dumnezeiesti. unde a trait şi unde a patimit Mantuitorul. pe care o laudam la toate serviciile divine. ca sa adune sufletele pentru imparatia cereasca. ne mai impartasim apoi de o incredere dupa penitenta facuta prin muncile şi greutatile drumului de peregrinaj. prin care sufletele se pescuiesc. dupa 284 ." şi sta inchisa la actul cuminecarii preotului liturghisitor. mai cu osardie. Pescuitul eel bogat din evanghelie (Luca 5) simbolizeaza latirea imparatiei lui Dumnezeu prin propovaduirea Apostolilor. ei sunt şi chipul cuceritorilor (Ieremia 16. Precum e schimbarea aerului pentru corp. Perdeaua este antitipul catapetesmei templului iudaic. simbolizand ca legea veche a luat sfarsit şi incepe o noua lege. Fiindca Iisus isi alege Apostolii dintre pescari. Pescari în Sfanta Scriptura sunt simbolul muncii onorabile şi ai istetimii. se cuceresc pentru viata de fericire. Sta deschisa pana la sfarsitul sfintei liturghii.16) de suflete. în care se indatora fiecare barbat iudeu sa mearga o data în an la marele templu din Ierusalim. Creştinii cei dintai peregrinau la Ierusalim şi la mormintele martirilor. insemnand ca acum este momentul mistic al plinirii (eplcleza) darurilor în corpul şi sangele Domnului..de obicei manastiri.. creştinii peregrineaza azi la locurile . prin vreo minune. La Imnul Nascatoarei („Cuvine-se. „vanatori de oameni" precum i-a numit Mantuitorul. Sunt de folos şi prin sfintenia locului. izvoare miraculoase . ni s-a deschis cerul şi ni s-a plinit mantuirea.") se deschide din nou spre a insemna ca prin nasterea Mantuitomlui din preasfanta Fecioara. Peregrinajele au de scop ca sa-L preamarim. Peregrinajul simbolizeaza pietatea adanca fata de locurile sfinte. legea darului.. în unele biserici se mai inchide la „Sa luam aminte sfintele. preotii. Au trei grade principale ca simbol al Sfintei Treimi.

19). creştinilor şi bisericii sa se apropie de limanul mantuirii. unul din ce 12 Apostoli ai Domnului. în locul numelui de Simon il investeste cu noul nume de Petru (= piatra.porunca lui lisus. numai pestii în apa au fost crutati. la 31. desi pestele traieste în apele marii sarate. tot asa şi eel ce trage o corabie. . Petru. V. au umplut-o. Petronela (gr. în patria pestelui. de a fi propovaduitor statornic şi pilda de intremare în valurile vietii. De aceea şi sunt considerati ca simboale ale curatiei SIMBOLICA BIBLICA şi CRE$TINA sufletesti. inchipuie ca nu putem face nimic din propriile noastre puteri. Mantuitorul. Corabia inseamna biserica creştina. 285 . simbolizeaza pe lisus. ramane totusi curat cu ajutorul rugaciunilor şi al harului. Prin caracterul sau impetuos (taie urechea ostasului). La potop toate animalele au fost condamnate la moarte. fiind aceasta simbolul bisericii. strajuieste şi apostolul Petru. care a rapus pe Satan şi care invarteşte sabia de foe la usa raiului. pilda a realitatii vietii creştine. botezata de sf ap. Petru (gr. indi-candu-i-se o noua misiune. . Comem. Pe$tele e simbolul lui lisus. 27). fara ajutorul lui Dumnezeu. vedem cum apune darul dumnezeiesc şi cum rasare mai frumos decat cum fusese mai inainte. dar prin cainta adevarata s-a inaltat din nou la eel mai inalt grad de perfectiune. conduse de Hristos. la mucenicie. tarie). iar apa în care traiesc şi care le da viata e invrednicita a fi materia botezului. Umblarea lui Petru pe apa simbolizeaza ocrotirea şi ajutorul lui Dumnezeu asupra bisericii. virtutea calcata şi apoi iarasi inaltata. rastignit fiind cu capul în jos pentru Domnul. Petra. care a regasit omenirea pierduta (Matei 17. supranumit capetenia (verhovnicul. Pestii inseamna sufletele creştinilor.Dupa slabiciunile sale omenesti. = stanca mica): sf fecioara din Roma. Petru în scenele cu: pescuitul bogat (Luca 5). care se inalta de jos din pacate. ca o compozitie a literelor incepatoare din expresia: Iesos Hristos Theou Ios Soter (= lisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. e chipul creştinului şi prin faptul ca. umblarea pe apa (Matei 14. desi traieste în lumea pacatelor. corifeul) Apostolilor. Pestele e animalul eel mai curat şi bineplacut lui Dumnezeu. astfel creştinul adevarat. e antitipul arhanghelului Mihail. unde. s-au folosit de simboale. dintre care mai potrivit fusese pestele chiar şi dupa grecescul sau nume Ichtis. spre cele de sus. Petru a cazut de trei ori. Pestele e simbolul creştinului (Matei 4. care sunt prinsi şi mantuiti prin botez. Dumnezeu ajuta apostolilor. Iconografia ne prezinta pe sf. Din aceste motive s-a şi pennis de a se consuma în posturi numai carnea pestelui.Pestele care poarta în spate cosul cu paine şi cu vin inchipuie pe Hristos. isi pastreaza firea şi nu devine sarat. = piatra). dupa traditie. care ne-a adus Sfanta Cuminecatura. Mantuitor). în care eel cazut poate iarasi sa se ridice prin tarie de credinta. Neavand voie creştinii cei dintai sa pronunte numele de Hristos. (f 70). Intr-insul vedem dar pe dreptul cazand şi pacatuind şi apoi ridicarea lui iarasi la starea de sfintenie. iar nu sj a altor animale. care se boteaza în apa. iar pestele care aduce un ban (statir) pierdut. Petru e tipul bisericii şi al creştinului.

Piatra sepulcrala v.6). SiJ se pleaca . Mai are apoi ca emblema cocosul. E tipul altarului.22) dupa inteles istoric inseamna pe Izrail. Petru este patronul bisericii apusene. care trebuie sa fie construit din piatra şi uns cu sfantul mir.a. care. adica Piatra lui Iacob (Bethel) e tipul lui si a iadului.25) s. da cum piciorul e eel mai corpului. eliberarea lui din lanturi (Faptele temelie (fundamentala) a bisericilor se Apostolilor 12. o i m b g ca semn de nevinovatii Maiesisemnulvietiia Botezatorul în pusti J minte din piei de cami I Pieta se n u m e s c id zinta corpul mort al brateleMaiciiSale. Inseamna pe Hristos. asa şi acesti şi de jos ai societatii. art. precum fratele sau Andrei este patronul bisericii rasaritene. Crucificarea lui cu capul în jos. P r e c u m în aa spalat picioarele Aposi copii spala în ziua de Jq a 12 creştini saraci. Piciorul: fund eel al corpului. Matei 21. care toate ne dovedesc neputinta de in pustie e tipul Mantuitorului. e simbolul spalarea picioarelor e s e j smerenii. Piatra din care a izvorat Moise apa Hristos. sortit sa fie primul intre popoare. Tot asa se sfinteste piatra de bisericii din paganism şi eliberarea fundament a caselor creştinilor. cu dorinta sa scoata de temelia bisericii. ce o vedem adesea pe capul Apostolului inseamna ca el a fost „lumina lumii". Dupa inteles tipic şi simbolic.42. 22. din interese p nu-si pierde slujba iudeilor spre rastigni 286 . 34). 44. facuta la lacasuri Duhului Sfant. loan Pielea e simbolul id caderea în pacat. Piatra unghiulara (Psalmi 117. incuiase iadul. spre a fi creştinilor din primejdiile lumii. guvernatorl tipul tuturor stapanitoi indiferenti fata de rd convins de nevmovaţ a marturisit-o în g r a i mainilor declinandl totusi. prin care se indeplineste manare ca insigniu: 2 chei. ca şi Petru. 9) inseamna cele 7 daruri ale cererea proprie. pacatos fiind. simbol al penitentei (Matei 26.. Sf. nu s-a simtit Piatra altarului se numeste în bisevrednic sa moara ca şi Iisus eel nevinovat. a cerului şi a tuirea adusa de Domnul Hristos. rica romano-catolica o piatra patrulatera. paman-tului. adesea tine în mana o carte insemnand propovaduirea lui şi simbolul epistolelor sale. în anTimişul nostru. Piatra = grindina v.oi precum şi cele ce repl Iisus deplans de i n g e n patimire adanca şi dui Pilat. 1 1 . Iisus a fost dispretuit şi smerit. al prestolului. sale. Sf. S-a rastignit în felul acesta. dispretuit şi nebagat în seama din partea paganilor. sj conform j raspicarii vrea sa fie mai mare e n (Marcu 10. Monumente sepulcrale. „piatra din capul unghiului" (Psalmi 117. spre care nazuia sa mearga. vreme ce Man-tuitorul a privit la moartea care e piatra din capul unghiului şi Sa în jos spre iad. dupa rapunerea Satanei. Piatra e simbolul tariei şi al neclatinarii bisericii.6). mantuirea neamului omenesc. precum şi pe sfinti şi aici pe cei ferecati în obezi. Petru martiri. desi are misiunea dumnezeiasca de a aduna şi a tine laolalta toate marginile pamantului.8) simbolizeaza eliberarea sfinteste spre a fi piatra cea tare din Evanghelie. Dansul. în alte icoane chiar şi 3 chei.75). inseamna smerenie. Piatra cu sapte ochi (Zaharia 3. piatra din capul unghiului este Mesia (Faptele Apostolilor 4 . Daniel 2.dupa pi Ida] la cele mai de jos. art. precum tinea piatra u n ţ intreaga. care s-a facut piatra unghiulara si unsul Domnului (Matei 21. 42). fiindca dansul este antitipul arhanghelului Mihail. pentru ca în care se asaza moaste de ale sfintilor dansul şi în moartea sa voia sa priveasca şi care se zideste în prestol şi inlocuieste spre cer. Steaua. care e intemeiata pe piatra credintei şi pe Hristos. al carui mantuire numai prin puterile noastre sange a curs ca dintr-un izvor pentru proprii şi ca numai cu ajutorul lui Dumnezeu putem sa ajungem. recunoasterea pacatoseniei şi nevredniciei Duhului Sfant (Apocalipsa 5. I Petru 2. Piatra de la liman.

asa şi acesti saraci sunt cei mai de jos ai societatii. spre a fi tuturor sluga. din interese personale. totusi.21). o imbraca Adam şi Eva ca semn de nevinovatie (Geneza 3. Desi a fost convins de nevinovatia lui Iisus. = eel bland). asa Episcopii spala în ziua de Joimari picioarele a 12 creştini saraci. Pitarai sunt numiti copiii care în Ajunul Craciunului merg prin casele creştinilor prevestind bucuria Craciunului cu oratii şi colinde. din care apoi s-au facut repararile bisericii. 287 . precum a marturisit-o în grai.Ioanl3. Inchipuie compatimire adanca şi durere mare. Impartirea aceasta la inceputul sfantului post simbolizeaza mila creştina. dar care tocmai din lipsa de bani nu au fost indeplinite. la sarbatoarea sfantului Gheorghe se fac şi se impart placinte calde. Pius (lat. conform raspicarii Domnului: Cei ce vrea sa fie mai mare. Mai e şi semnul vietii de pustnicie: loan Botezatorul în pustie a purtat imbracaminte din piei de camila. care au vestit în impreţurimile Betleemului nasterea Domnului (Luca 2. cuvios parinte. 16).44. Spalatorul. Precum piciorul e eel mai de jos organ al corpului. Dupa caderea în pacat. este tipul tuturor stapanitorilor. Piciorul: fiindcelmaidejosmembru al corpului. Pieta se numesc icoanele care reprezmta corpul mort al Mantuitorului în bratele Maicii Sale. creştinii fac placinte cu branza. care se poarta indiferenti fata de religie. tot asa spalarea picioarelor e semnul adevaratei smerenii. Precum în acest semn Iisus a spalat picioarele Apostolilor. Placintele lui Lazar. şi prin spalarea mainilor declinand orice raspundere. Piscina v. o putere nevazuta i-a oprit sa iasa din biserica pana ce nu le-au rasplatit cu mult aur. Pielea e simbolul insalbaticirii. art. Pilat. guvernatorul Palestinei. ava al manastirilor din Scete (Africa). 17). Comem. supranumit luminatorul lumii şi modelul calugarilor (t 451). Placintele sfantului Gheorghe. dar onorabili. pentru a nu-si pierde slujba. Obiceiul s-a luat din traditia ca la biserica sfantului adusese un copil niste placinte ca ofranda. în Sambata inainte de Duminica branzii. numele mai multor papi ai Romei. la 27. In unele parti. precum şi cele ce reprezinta corpul lui Iisus deplans de ingeri. voira sa le ia cu sine. în semn de multumire ca sfantul ii ajutase sa intreaca pe alti copii la joe.dupa pilda Mantuitorului -la cele mai de jos. e simbolul umilintei.precum tinea piatra unghiulara zidirea intreaga. numite „placintele lui Lazar". SIMBOLICA BIBLICA ş1CRE$TINA Pimen. în urma gandului lor pacatos ca sfantul n-o sa le manance. il preda pe Iisus iudeilor spre rastignire. intrati în biserica. Cand niste negutatori. Inchipuie pe pastorii din Betleem. şi le impart de pomana intru amintirea saracului Lazar din evanghelie. VIII. ori în bratele Tatalui. reclamate de mai mult timp. şi totusi Episcopii se pleaca . sa fie tuturor sluga (MarculO.

demonstrandu-le neputinta zeilor lor şi puterea Dumnezeului celui adevarat. umilinta. ce vor fi la sfarsitul lumii. saracia de pacate. la pierderea lor şi plangem la nenorociri. Alt Platon: sf. martir (t 300). ce se da de pomana. avea lacrimi sa-mi plang pacatul. XII. la moartea. 19-31). 24). Sfita. 4-5. cuvios în Constantinopol (t 813). Plangerea (Plansui) este semnul durerii. Uneori se pune banul în apa din ulcior. art. şi în sens laic numirea de pleava (pleava societatii) . 34. 17). Sunt indemnul eel mai eficace de practicare a caritatii şi de dispretuire a bunatatilor deşarte ale pamantului şi ne reaminteşte invataturile din parabola cu bogatul nemilostiv (Luca 16. cu muste s. poporul a adorat şerpi şi alte animale. caci altcum pomana nu este primita. Isidor Pelusiotul zicea: numai o data sa fi suparat pe Domnul şi nu as. IV şi 4. . Multi sfinti au plans viata lor intreaga atat pentru pacatele proprii. Epitaf. Platon (gr. Cand se umplu cu apa ulcelele. Plaştenita v.a pedepsit cu moarte. la 18. Ele mai sunt tipul plagilor. ce se dau de pomana. a mironositelor şi a celor ce au luat pe Domnul de pe cruce şi L-au ingropat. Comem. Petru 288 a plans cu amar în semn de cainta pentru lepadarea de Hristos. de aceea apa Nilului se preface în sange. Planeta = Felon. al jalei şi simbolul vazut al iubirii. Cea mai momentuoasa plangere a fost aceea a Maicii Sfvnte. Aer şi art. care numai treptat a amenintat pe Faraon. Plata apei. Arsenie a plans o viata pentru 2 pacate din tinerete). Este credinta în popor ca orice obiect. 5). = frunte lata): sf. dar cu deosebire în sfantul marele Post. iar sf. Plagile egiptene (Exod 7-11) sunt simbolul pedepselor. trebuie platit. care plangere este eternizata în monumente de arta picturala şi plastica bisericeasca.a. numit şi plata apei.VICTOR AG A infranarea. netrebnici (Psalmi 1. Plangem la despartirea vremelnica de iubitii noştri. armura) este simbolul apararii contra ispitelor şi contra puterilor satanice (Efeseni 6. în contra carora creştinii trebuie sa fie imbracati cu arma. Dreptatea lui Dumnezeu se manifests în pedepsirea lumii tocmai cu mijloacele prin care a pacatuit: Faraon a inroşit Nilul cu sangele pruncilor evreiesti. pe care lisus ii va curata din aria Sa. Plagile mai sunt şi simbolul indurarii dumnezeiesjti. Au fost şi un memento pentru popoarele pagane. la 4. cat şi pentru cele ale lumii pacatoase (Sf. voind sa-i intoarca („nu voiesc moartea pacatosului") şi numai dupa incapatanare 1 . ce trebuie practicate totdeauna. X. Pleava în Sfanta Scriptura simbolizeaza pe oamenii pacatoşi (leremia 13. Comem. de aceea e lovit cu lacuste. ce le trimite Dumnezeu asupra celor impotrivitori. 14). femeile pun pe ghizdeaua fantanii sau langa izvor cate un ban.Plangerea mai este şi semnul caintei şi al penitentei. pleava sunt oamenii cei rai. Platoşa (zaua. cu platosa dreptatii (Isaia 59.

De aceea Maica Precista i-a zis: 289 . A fost în uz şi în Test. precum şi moartea Domnului. este semnul reverentei fata de sluţitorii lui Dumnezeu. Plecarea capului şi a genunchilor inaintea Episcopilor şi preotilor. în fuga spre Egipt. n-a voit sa se apiece. nu-i primesc si. Ploaia e simbolul binecuvantarii lui Dumnezeu asupra oamenilor şi asupra pamantului. în creştinism nu a patruns. 5) episcopilor (Canossa). în ciuda rugamintelor Sfintei Maici.). la binecuvantarea primita de la preoti etc. care în viata lor pamanteasca. eccl. Hist. Vechi. iar o alta parte o prefac diavolii în gheata sau grindina. Zilele ploioase în Test. 4. în solee. 23). cand dansii ne impartasesc binecuvantarea. tulburand linistea. sfanta familie se adapostise dinaintea urmaritorilor sai sub un plop. Plecarea capului din partea preotului la rugaciunea plecarii de la inceputul Vecerniei. care insa s-a sumetit. plopul e şi simbolul oamenilor. din acest omat o parte se ridica la cer.se da oamenilor fara nici o valoare morala.2).). Mai e icoana faptelor bune şi a unei juruinte fata de Dumnezeu (Proverbe 25. la cereri momentuoase. dupa cum marturisesc legendele lui. PIopuI (populus alta) este arbore blestemat. iar ridicarea capului la sfarsjtul rugaciunii inchipuie ridicarea lumii din pacate. în fata usilor mari. precum şi pogorarea Mantuitorului din ceruri. la intrarea cea mare etc. unde sf. . art. isi clatina intruna frunzele. cand adica ar trebui sa-i primeasca pe Domnul în inima lor. randuiti sa pastoreasca şi sa conduca la mantuire turma credincioasa. inseamna pietate adanca. A fost în cultul Testa- SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA mentului Vechi obisnuita la sarbatoarea Purim (v. în timpurile vechi chiar şi imparatii se plecau inaintea (Teodoret. Azi practicam genuflexiunea în timp de cainta. Nou si-au plecat genunchii Iisus. cat şi în cealalta. Plecarea genunchilor (genuflexiune) e simbolul pocaintei. Plecarea capului la rugaciune simbolizeaza pietatea şi reverenta fata de Dumnezeu (o facem la insemnarea cu semnul crucii. în urmare. în posturi. 14). sunt osanditi sa suspine cu sufletul lor atat în viata aceasta.în credinta poporului ploaia s-ar face din omatul care sta şi vara în jurul pamantului. .Dupa alta legenda. al umilintei şi al supunerii în fata lui Dumnezeu. Plesnirea cu mainile e semnul bucuriei (Psalmi 46. Maica Sfanta se asezase sub un plop ca sa nasca pe Iisus. sa acopere pe pruncul Iisus şi sa-i ascunda dinaintea prigonitorilor. la citirea Evangheliei. Plesuvia a fost în Legea veche un semn de batjocura (II Regi 2. în Test. Hie o topeste şi o preface în ploaie.1). la a carui indurare cadem cu totii. Vechi sunt simbolul batranetilor fara bucurie (Ecclesiast 12. în analogie. Pentru sumeţia aceasta ar fi fost sortit şi blestemat sa suspine vesnic. Stefan etc. Plopul.

Plugul. în ziua de Sanpetru. De atunci se zice ca sufletul plopului se zbate zi şi noapte. A aşezat-o insusj Iisus cand a zis Apostolilor „luati Duh Sfant" (Matei 18. Pocainta e tipul judecatii şi al dreptatii divine. ca unealta a unei lucrari asezate. pentru ca toti sunt pacatosi. Vechi inchipuia puterea ei. Rugaciunea penitentului. Duhovnicul . e un act sfant. precum bolnavul corporal isi marturiseste boala trupeasca. insemna în Test. rostita de catre preot. inchipuie cererea darului lui Dumnezeu. de obicei la Sanpetru şi la Santilii. ca semn vazut şi prin binecuvantarea cu semnul crucii. Creştinul reintra astfel din nou în legatura cu Dumnezeu. din aceste fructe insa numai copiii acelor parinti se pot infrupta. un mar. care sa intareasca pe penitent spre a-si marturisi pacatele. la rugaciunile sale fierbinti. precum şi cererea pentru venirea Sfantului Duh. aldoilea botez). ca au mancat tatal şi mama voastra. Poame şi parga lor. Are numirea de mantia vecerniei şi e intrebuintat la serviciile savarsite afara de biserica. ca sacrament. Templul lui Solomon avea la intrare doua columne puternice: Iachin şi Boaz. se aratase la rasarit. caci celorlalti le striga un glas opritor: Nu luati voi. în jurul caruia copiii cei morti adunau din merele cazute. Multe biserici de renume arhitectonic au la intrarile lor doi lei putemici. Poporul nostru nu mananca fructe. Sa plangi vesnic frematand. De aceea se numeşte şi al doilea botez. în care preotul duhovnic (ministrul tainei) prin punerea mainilor. De liniste sa nu stii. cu cap de om. dupa traditie. precum şi simbolul indurarii nemarginite a lui Dumnezeu. cu rugaciunea de dezlegare. asemanator felonului nostru şi cu aceeasi simbolica. a fost silit de catre stapanul sau tiran sa are un pamant de piatra. batranilor nostri. Isidor care. La asirieni în aceasta 290 considerare se asezau la porti figurile celor patru tauri inaripati. 21). care nu au mancat poame pana în zilele numite. Toti oamenii trebuie sa se marturiseasca. Patronul plugarilor este sf. în care ne curatim de toate pacatele marturisite. cu puterea Duhului Sfant iarta şi dezleaga pe creştini de pacatele marturisite. s-a pogorat un inger şi i-a facut aratura cu o pereche de boi albi ca neaua. Poarta cetatii în Test. ca semne de admiratie şi de teama. loan 20. cinstite şi aducatoare de roade. 18.VICTOR AG A Blastamat copac sa fii. pana nu jertfeste parga lor. spre a primi marturisirea acestuia. Obiceiul se reduce la traditia ca odinioara. pacatele. isi plange pacatul sumetiei şi al nemiluirii. Pluviale: un vesmant liturgic în biserica latina. aşa bolnavul sufleteşte isi marturiseşte boala sufleteasca. iar poarta cea stramta simbolizeaza calea virtutilor. pana nu da de pomana pentru sufletul mortilor. Pocainta (penitenfa. Santilii şi Pantilii. Vechi o ocupatie. o profesie onorabila. Fara soare. fara vant. Poarta larga din Evanghelie inchipuie calea pacatelor. spre a inchipui taria aşezamantului Bisericii lui Hristos.

loan Botezatorul a predicat botezul pocaintei. penitentul isj face semnul crucii în chip de multumire ca a fost invrednicit sa primeasca sfanta taina sj apoi saruta epitrahilul duhovnicului preot. vita de vie. daca omul işi pastreaza gratia primita în Sfanta Taina. Duminica mare. de jale. credinciosul este adica în stare de pacatosenie. penitentul isi face semnul crucii. intra podoaba s-a imbracat" (Psalmi 92. cenuşa. Podoaba mai e icoana atotputerniciei şi a frumusetii divine: „Domnul s-a imparatit. Pogorarea Duhului Sfant (Pentecosta. ca sta în fata lui Dumnezeu şi Lui se marturiseste. inchipuind iubirea de oameni a lui Dumnezeu. Mai inainte de a incepe marturisirea. aceste pomeni se ingramadesc şi alcatuiesc un pod.43). iar acesta trebuie sa se arate vrednic de aceasta cinste. InsusJ Domnul Hristos iarta pacatele lui Zaheu. zicandu-ne sa ne imbracam în „podoaba nestricaciunii". fiindca este casa lui Dumnezeu. Priveste cu fata vesela. numai în camasa şi în mana cu o lumanare aprinsa. Prin dezlegarea vazuta se desavarseste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA iertarea nevazuta. simbolizand ca-sj pune toata increderea în crucea Domnului.in decursul marturisirii sade în scaun. Cincizecime. care plange primavara cand se reteaza. -Simboalele pocaintei sunt tot acelea ale caintei (v. biciul. . cu referire la cocosul sfantului Petru şi care ne admoniaza la priveghere. ca chip de binecuvantare şi cererea ajutorului de sus spre sinceritatea marturisirii. în analogie cu corbul lui Noe. este simbolul pacatului. simbolizand adanca reverenta şi spre aducere aminte de femeia (sf Veronica) bolnava din evanghelie (Luca 8. 291 . .) şi anume: cocoşul. Podoaba e simbolul faptelor bune. art. cu insemnare ca este în timp de cainta. pe care sufletul poate trece cu usurinta peste vamile vazduhului.Pocainta a fost şi la iudei. Magdalenei. spre a simboliza ca savarseste judecata cu deplina putere ierarhica. insemnand ca el este loctiitorul dreptului judecator. Dezlegarea o face duhovnicul printr-o enuntare şi prin facerea semnului crucii pe capul penitentului. penitentii în evul mediu staruiau cu zilele inaintea bisericilor. Duhovnicul il inseamna pe cap cu semnul sfintei cruci. Biserica se imbraca în podoaba. Podurile mortilor se numesc lucrurile ce se dau de pomana în rastimpul cand mortul e dus la groapa.La marturisire preotul duhovnic e imbracat în ornate (epitrahil şi felon) preotesti. spre a simboliza pogorarea darului de sus şi ii rosteste rugaciunea de iertare. în jet. pe care le cere Domnul Hristos. adica sa-si pastreze podoaba sufleteasca. în biserica apuseana preotul imbraca stola violeta. care s-a atins de poala hainei lui Iisus şi s-a tamaduit. corbul care. Dumnezeu a impodobit pamantul cu tot ce este de folos omului. Dupa credinta poporului. Penitentul ingenuncheaza ca simbol. ale orbului. Ca un simbol de cainta desavarsita. ce nu se mai reintoarce. talharului penitent. simbolizand ca dezlegarea o face în numele Sfintei Treimi. 1). brdul.Dupa dezlegare. ca semn de marturisire. pacatosul punea mana pe coarnele animalului de jertfa. . Dupa spovedanie preotul asaza epitrahilul pe capul penitentului.

Biserica creştina (si casele creştinilor) se infrumseteaza cu ramuri de tei.în biserica veche. nuc. Evreii işi impodobeau sinagogile şi casele lor. Policarp (gr. A doua zi de Rusalii se fac procesiuni pentru sfintirea holdelor. tot astfel serbeaza şi biserica creştina ziua a cincizecea dupa Pasti intru amintirea pogorarii Duhului Sfant (Faptele Apostolilor 2). cu roze şi alte flori. spre inchipuirea limbilor de foe. care fusesera despartite de la turnul Babilonului. polileu) e un sfesnic cu mai multe brate. Policandrul ce atarna în mijlocul bisericii mai inchipuie şi sfesnicul cu şapte lumini. simbolizand ca legea li s-a dat pe cand la munte era verdeata şi le aducea aminte de colibele de verdeata. plin de roduri): sf episcop al Smirnei. simbolizand ca biserica." în loc de trisaghion. Lumanarile aprinse ale policandrului simbolizeaza stelele de pe bolta cerului. datatorul luminii vesnice. Precum evreii fineau ziua Cincizecimii în amintirea primirii legilor în Sinai. . cu verdeaja. cu care se impodobeşte biserica. a dragostei şi a nadejdii. unde se cere indurarea şi ocrotirea Sfantului Duh asupra plantatiilor. Sarbatoarea e numita şi Duminica mare. scriitor bisericesc.. Policandru (candelabru. care i-a numit „ingerul bisericii din Smirna". Martirizat în goanele lui Marc Aureliu.. imprumutand caracter creştinesc obiceiurilor adaptate de la pagani. prin care s-a intarit legatura lor cu Dumnezeu. în onoarea zeitei Flora. la Rusalii se botezau creştinii. Se numeste şi Rosalii.Biserica apuseana intrebuinteaza la Rusalii ornate rosii. inchipuind adica pe Hristos. Rusalii). ca şi mireasa lui Hristos. Policandrele în care ard mai mult de douasprezece lumini simbolizeaza rugul din care a vorbit Dumnezeu catre Moise sj caruta de foe a lui Hie. biserica creştina a instituit sarbatoarea Duhului Sfant. Spre a contrabalansa aceasta serbare. în ziua de Rusalii se impreuna şi Vecernia cu sfanta Liturghie. ce ni se impartaseste prin mijlocirea Sfantului Duh. e ornata cu Duhul Sfant şi ca un indemn pentru creştini de a se impodobi şi ei cu frumseta sufleteasca. Ziua Duhului Sfdnt. prin care ne invrednicim de harul eel de sus. Ramurile se impart creştinilor deodata cu anafura şi sunt duse şi pastrate acasa ca lucruri sfinţite. stejar etc. vazut în cer de prorocul Zaharia (4. serbandu-se tocmai pe timpul cand infloresc rozele. spre a arata virtutea umilintei. în care au locuit în pustie. spre a carei amintire se canta acum „Cati în Hristos. = roditor. care atarna de la cerime în mijlocul bisericii. prin care s-a intemeiat şi s-a intarit biserica creştina. simbolizand unitatea dumnezeiasca în Treime. pentru ca prin pogorarea Duhului Sfant s-a ajuns la unirea tuturor limbilor şi popoarelor (vezi Condacul Praznicului).VICTOR AG A Duminica verde. 2). Rosar. Are simbolica sfesnicelor. rugaciunile Vecerniei le ascultam în genunchi. . discipolul sfantului evanghelist loan. Dupa aceasta verdeata sarbatoarea a primit numirea şi de „Duminica verde". A excelat prin umi- 292 . la sarbatoarea Cincizecimii. Numirea aceasta i s-a dat şi dupa impreţurarea ca pe acest timp serbau şi romanii sarbatoarea Rosaliilor. aparatoare de rele. precum şi lumina credintei.

care în timpurile prime inca se citea în biserica şi inchipuia grija ce o are Pompie. prin rugaciuni. . IV. Ospa-tul de pomana se da indata dupa inmormantare. art. Polileu v.". „pomeneste-ma Doamne. este adeverirea ca jertfa cea fara de Pomelnic (diptic) se numeste con. spre a mijloci indurarea lui Dumnezeu. consemnate în pomelnicul (diptic) familiilor şi în eel al bisericilor. comdndare. ridicarea colivei. care impreuna cu un ospat se dau de pomana saracilor şi celor ce au petrecut mortul. apoi la 3.. al mortii. biserica. ce-i fac rudeniile intra amintirea unui raposat.Tot pomelnic se mai „pomeneste-ma Doamne. Pompiliu: sf.. Dupa inmormantare se sfinteste pomana savar-s i n d sfestanie. prin milostenii pot ajuta celor morti. sa-si aduca aminte de raposatul. biserica a randuit zile de pomenire. C o m e m . apoi pomenirea la sfanta liturghie. precum pe credinciosii care se indreapta şi cer şi ingrijirea din partea bisericii de a iertare cu abnegate. Pomenirea mortilor se face în temeiul invataturii Mantuitorului. Pomana se face în semn de milostenie sj pentru ca cei prezenti. sj ghisitor în solee. Fiecare creştin trebuie sa-si Precum talharul s-a convertit şi s-a rugat aiba pomelnicul familiei sale şi acasa. la jumaPomenirile. în rugaciunile l o r . paosului. la 10. cand iese cu sfintele art. sorocurile mortilor (v. este de aceeasi vadica celor morti. ce le face preotul liturtate de an şi la anul dupa moarte (v.". daruri la intrarea cea mare. care sunt pomeniti în loare. Mortii se pomenesc numai cu numele de botez. Comem. pentru ca prin botez s-au facut membri ai imparatiei creatine. sarindarul sj paruzia. ca şi jertfa Domnului pe cruce.). iar Iisus iPomelnicul inchipuie legatura stransa a primit în imparatia Sa. blandete şi intelepciune (ţ 135). adus din numeste şi consemnarea enoriasilor vii. panahida. caci numele patronimic (familial) este numai în referire cu viata pamanteasca. la heruvic. agapd): e un a c t de milostenie. Zilele anumite pentru pomenirea celor morti sunt Sambetele mortilor (v.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA linta. ce este intre vii şi morti. inima curata. Africa în persecutiile lui Deciu.40 de zile. spre iertarea pacatelor. Pe temeiul credintei ca cei vii. Policandru. asa va primi şi sufleteasca dintre morti şi vii. dupa asemanarea pomului din deoarece i-a cuprins noaptea nepregatiti.1. art. Serviciul de pomenire a mortilor este parastasul. mai simbolizeaza cererea catre Dumnezeu s p r e a usura pacatele celui raposat. De aceea şi fiecare pastra aceasta legatura şi de a se ruga creştin sa rosteasca cu aceasta ocazie un pentru cei morti.sange. Sorocurile mortilor). Inseamna şi legatura stransa.). 9. care toti laolalta alcatuiesc biserica vie a lui Hristos. ca mortii Pomul (arborele) e simbolul vietii şi nu mai pot lucra pentru mantuirea lor. la 25. martir în biserica pentru toti membrii sai. ce se aduce. Pomana (praznic. a pomului. 293 .. a colacilor. IV şi 26. rai. art.. din care s-a facut crucea Domnului.

sa şi le puna în jural caselor. lisus ne-a mantuit prin lemnul crucii.17). la sarbatori. aceasta cu fructul intr-o mana. „lumina lumii. fiecare rand cu cate patru proroci. la Arminden. iar cu cealalta dandu-i şi lui Adam. il face om nou. Pomul de Mai. Cei vechi tineau padurile precum şi arborii de lucruri sfinte. Pomul cunostintei binelui şi a raului este pomul raiului. care mai serveau şi ca locuri de azil. ce se ingramadesc la trunchiul unui arbore cu trei randuri de ramificatii. Pomul genealogic v. Adam şi Eva. la om roade se manifesto în fapte şi în vorbe. adica Maica Domnului cu pruncul lisus în brate. sa-si aduca arbori şi ramuri verzi.1). stau în picioare sub frunzisul gros. Deoarece pasarile sunt simbolul sufletelor. prin inverzirea sa. eel rau face poame rele. care în seara de Ajun este impodobit cu zaharicale şi diferite daruri aduse de Mos Craciun. dupa latura 294 . La ziua de 1 mai. locuiau prin paduri.VICTOR AG A Pomul creştinatatii e crucea lui Hristos cu douasprezece ramuri. spre a inchipui ispitirea produsa şi prin senzualitate. Din toate membrele lui Iesei se inalta radacini. salbatic. Bradul). Rodul corespunde insusirii interne a pomului. Pomul lui Iesei (Pomul genealogic) se numeste arborele pe care pictura şi sculptura bisericeasca ni-i infaţiseaza de prin secolul XII ca simbol al arborelui genealogic şi al Mantuitorului. Darurile şi zaharicalele pomului inchipuie fructele mantuirii. adesea are doua capete: unui de tanar privind spre Adam şi altul de barbat. pe cand Adam a pacatuit prin fructul pomului. un pom plin de pasari can-tatoare simbolizeaza raiul cu sufletele dreptilor. Iconografia bizantina il infaţiseaza mai adesea în figura unui pom de smochin ori de mar (italienii au portocalul. iar luminitele aprinse în pom inseamna pe lisus. Era firesc deci ca. Pomul de Craciun. ca simbol de inselaciune prin forta barbateasca. care tin rolul de hartie cu profetia mesianica. intinzand Evei marul. care sa poata aduce roade sufletesti (Romani 11. Pomul bun face poame bune. pe care-i numeste biserica „toiag din radacina lui Iesei" (Isaia 11. are chipul unui sarpe adevarat ori este cu cap de tanar sau barbat frumos. cu care priveste spre Eva. care lumineaza pe tot omul" (vezi art. inseamna trecerea din moarte la viata. Pomul rau. se taie şi în foe se arunca. inchipuind pe sfmtii Apostoli. spre a fi aparatoare de rele. Ca şi o mladita altoi este fapta buna. în varful arborelui e „floarea din radacina lui Iesei". sarpele incolacit e dupa pom si. nurnai daca e altoit cu o creanga altoi din pomul bun va aduce roade bune. Obiceiul deriva din timpurile paganismului. simbolizeaza ca. art. Pomul mai inseamna şi viata creştinului. -Originea pomului de Mai. de la al carui fruct au fost opriti primii oameni. care cu incetul patrunde în fiinta omului şi il schimba. aproape la toate popoarele este obiceiul sa se implante în fata caselor pomul de Mai. se inchinau şi jertfeau sub arbori (Irmins). Pomul lui Iesei. orientalii bananul). Pomul.

8) si. = insemnat. precum porcul cu capul plecat nu priveste nicicand spre cer. mere. Mantuitorul a fost imbracat în porfira ca semn de batjocura. ci este impreunata. în contrast cu mielul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA caniste mistreti ai padurilor. Pomul mortului (bradul). dispretuit în Test. asa eel cazut în faradelegi nu mai cauta spre cele ceresti (Luca 15). ca atare. Porcul mai este chipul nesatului. se poarta un pom sau o ramura (de brad) impodobita cu zaharicale. protoparintii au atras moartea. Porfirie (gr. Sf Walburga. 32). Porcii sunt chipul celor ce se departeaza de la Dumnezeu şi se afunda în noroiul pacatelor. grohaie. precum i s-a scris şi vina pe cruce. necumpatului şi al lacomiei. şi în bine şi în rau. Deuteronom 14. cand este în lipsa. cu flori şi cu de ale mancarii. indestulat. în calatoria sa misionara cu cei doi frati ai sai. cu deosebire la inmormantarea tinerilor. durere. oprita nu atat pentru primejdia ei. adica de locul femeilor. unde lumea a inceput sa o huiduiasca. iar cand flamanzeste. ce a cuprins şi pe raposatul. regal): sf. Inaintea sicriului. ne-o da o legenda germana. XI. Comem. simbolizat prin pomul mortului. mancand. dupa culoarea sa inseamna şi sangele mucenicilor. cu bol295 . iar în general simbolizeaza viata vesnica şi raiul fericirii. prin columne. batjocura. Mai inchipuie şi pomul cunoştintei binelui şi raului. poporul a prins de atunci obiceiul de a pune în fata caselor pomul de Mai. Aceasta inchipuire a voit sa o scoata la iveala şi Moise. din partea celor ce ii asupresc şi prigonesc. il recunoaste. uita pe stapanul sau. ce se impart apoi la pomana. Omul deci. care indata a şi inverzit si. scormonesc via Domnului. din care. impodobindu-l cu verdeata.14) care. cat mai mult sa le atraga luarea aminte asupra caracterului acestui animal. suferite fara vina de creştini. tinda) este partea bisericii inainte de pronaos. Porflra (purpura. pana ce i se satisface dorinta şi isi afla indestularea. Nu e zidita pana sus. ajunsese intr-un sat. turte.sa religioasa. insa numai pe un scurt timp. sa nu uite pe stapanul sau. Porcul mai e simbolul idolatrilor (Psalmi 79. incearca sa rupa totul. în acest inteles porfira simbolizeaza patimi. suferinte. a carui figura diavolul nu o imbraca niciodata. plina de verdeata. Sfanta si-a implantat în pamant toiagul de calatorie şi s-a rugat lui Dumnezeu sa i se marturiseasca fecioria prin inverzirea toiagului. El mai simbolizeaza şi reinvierea naturii. adica pana cand Iisus il va duce în raiul fericirii. de flori şi de bucurie. martir (f 290). Pomul mortului inchipuie tineretea celui ce a murit ca June. Porcul e animal necurat. Vechi (Levitic 11. Cand este satul.7. vazand-o în tovarasia celor doi barbati necunoscuti. Portic (nautica. porcul este animalul în care diavolii se cer sa fie manati (Luca 8. haina mohorata) s-a numit mantia rosie a imparaţilor romani. martirajul creştinesc. e simbolul pacatelor şi a necuratiei sufletesti. pridvor. cand a oprit pe izraeliteni de la consumarea carnii de pore. fiindca fusese acuzat ca s-ar fi numit pe sine imparat al lui Izrael. la 9. fiind chiar ziua de 1 mai.

salii. Porumbelul v. Postul adevarat simbolizeaza pregatirea Domnului Hristos şi a Apostolilor spre opera mare. ca semn al penitentei. este chipul ingerilor. Ndstrapa şi art. la primirea Sfintei Cuminecaturi. în post bisericile sunt imbracate în negru. care s tolilor în ziua ~ Postul la Episcop bolizeaza cainta 296 . de vin şi peste. care vesteste pace muribundului. ca sa invinga ispita diavolului. pe unde il mai au bisericile. Postul sfintilor Apostoli (vara). precum a aratandu-se în adormire şi sunt cu voi in Postul Pavel s-a asezat lor mai inainte de evanghelia şi post şi în rug" curatire de Sfanta Evang Apostoli. Precum anul are 4 anotimpuri. care veci. art. Porumbul v.' onoarea creştinii sa ne Sfintei Fecioare. Matei 10. s-a intarit cu duhul. Azi. ori poate fi şi cu dezlegare de legume.16). la patrunderea sfintelor Patimi. pregateste lacas darului de sus şi ne apropie de Dumnezeu. Vechi (Moise. cand se tineau aci agapele de la finea sfintei liturghii şi era locul catehumenilor. mai tului Duh. adica serviciile ce se pot face şi afara de biserica. E o reculegere spirituals. Inainte de cuminecare se posteste în 7 zile (daca nu e vreun post anual). nici de mijl Domnului. Iona. Nou e simbolul blandetii (Isaia 60. precum a din morti. în portic se savarseste sfintirea apei şi pomenirile pentru morti. al martirilor. postul indeamna la virtute. în Test.VICTOR AGA titura şi cu zidul de sus. prin faptele milei şi prin retinerea de la mancari şi bauturi. Precum bolnavul posteste pentru insanatosire corporala. Mantuitorul. Post (ajunarejeţunium) e o pregatire pentru momentele mai insemnate din istoria mantuirii.a. Papuşoiul. Este Hristos şi Caci cine nu sau. Postul Dumnezeu la i-15 august. Porţile iadului (Matei 16. Columba euharistica. posturi de o zi sunt: Miercurea şi Vinerea. precum şi gura ereticilor. Estera. cantarile sunt pline de umilinta. asa trebuie creştinul sa se infraneze spre insanatosire sufleteasca. ziua crucii. Hie. de abnegatie si de curatie sufleteasca. prin post. Porumbelul alb e simbolul Duhului Sfant. Se mai numea şi trapeza în timpurile vechi. Postul poate fi abtinere totala de bucate şi de bauturi spirtoase (inedia) sau numai mancare de paine uscata. cu ingenuncheri. rugaciunile. Este simbol de umilinta interna. a intra amintirea în care a petrecut de adormirea sa Apostoli au . nu va putea corpului. art. taierea capului sfantului loan. postul ordonat la calamitati s. în Test. al Adormirii Nascatoarei (toamna). -factia data lui noastre. o data pe zi dupa ora 9 (xirofagia). al Craciunului (iarna). precum şi nevointele sfintilor spre inaltare sufleteasca. Nou. Vechi porumbelul lui Noe cu ramura de maslin simbolizeaza pe ingerul mortii. de cainta. apoi razboiul diavolului contra bisericii. cu sfanta liturghie a lui Grigorie. care s-a pogorat la Botezul Domnului. dupa exemplul dat de Mantuitor inainte de inceperea operei Sale de mantuire. ca sa putem reinvia şi noi din patimi. Mai e simbolul desavarsitei curatenii sufletesti. cu metanii. al sufietelor celor drepti. Daniil).18) inchipuie intreg iadul. morala şi fizica. care nu vor putea birui Biserica lui Hristos. Postul acesta. în bisericile apusene aici se afla agheasmatarul de la usa bisericii. în Test. al sinceritatii. asa şi Biserica a instituit 4 posturi. „fiti blanzi ca porumbeii". care ne indeamna la pocainta. cate unul în fiecare anotimp: Postul Pastilor (primavara). prin infranarea cugetelor. al Sfintei Fecioare. 8. L-au avut evreii în Test. Tipul lui a fost porticul templului lui Solomon. L-au instituit Apostolii şi s-a practicat de la inceput.

post şi curatie sa ne pregatim pentru mielul pascal. Postul sfintei Cruci: la 14 septembrie. Vechi (Isaia 3. poporul nu taie nimic cu cutitul. care cu smerenie a cercetat locurile sfinte şi toata viata şi-a petrecut-o în post şi rugaciune. Postul acesta.Postul simbolizeaza satisfactia data lui Dumnezeu pentru pacatele noastre. precum şi de mijlocirea lor. Postul sfantului loan Botezatorul. propovaduita de Apostoli. şi cantarea bisericeasca ne indeamna ca spre ziua mare a invierii „sa ne pregatim cu azima". în aceasta zi ne infranam şi ne umilim ca semn ca ne ferim de pacatul desfranarii şi al necumpatului. nu va putea infrana alte dorinte ale corpului. Postul mare (Postul Sfintei Invieri. asezat de sfinţii Apostoli intra amintirea postului şi a rugaciunilor în care a petrecut Sfanta Fecioara inainte de adormirea sa.patimi. Paresimi) se numeşte postul de 40 de zile inainte de Florii sj adica pana Vineri seara dinainte de Sambata lui Lazar. mai simbolizeaza onorarea Sfantului Duh. se tine pentru onoarea celui mai mare vestitor al pocaintei şi în pilda ajunarii lui în pustie. Simbolizeaza postul de 40 de zile al lui Moise dinainte de darea legii. Postul Pastilor. intru aducerea aminte de inaltarea sfintei cruci. Precum insisi sfintii Apostoli au tinut aceasta ajunare intru onoarea Preacuratei. Ajunarea mare. Nu e dezlegare nici la peşte. spre a inchipui oroarea fata de crima lui Irod. precum şi postul de 40 de zile de reculegere şi pregatire a lui Iisus spre opera mare a mantuirii. oranduit de Episcop (porunca 6-a bisericeasca). Postul sfintilor Apostoli Petru $i Pavel s-a asezat în amintirea postului lor mai inainte de ce au inceput a predica evanghelia şi spre a le urma şi noi în post şi în rugaciune. . precum a fost fagaduit Apostolilor. spre a nu atinge pietatea zilei şi a simboliza postul şi infranarea. Postul Adormirii Nascatoarei de Dumnezeu (Postul Sdntei Marii) se Jine la i-15 august. Quadragesima. de a urma acest exemplu al Domnului. ca prin abnegatie. simbolul postului 297 . care s-a pogorat asupra Apostolilor în ziua Cincizecimii. E şi un indemn sfant. simbolizeaza cainta şi cererea de indurare a SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA lui Dumnezeu. precum a inviat Domnul Hristos din morti. Prin umilinta şi curatire sufleteasca sa ne facem vrednici de Sfanta Evanghelie. 7). Postul la calamitati. Este semn de urmare a lui Hristos şi serveste spre intarirea vointei. la 29 august. Patruzecime. aratandu-se în trei zile de-a randul dupa adormire şi zicandu-le: „Bucurati-va. ca sa ne putem invrednici de mijlocirea şi de protectia Maicii Domnului. ca sunt cu voi în toate zilele". astfel trebuie şi noi creştinii sa ne infranam intru cinstea Sfintei Fecioare. care sa ramana şi cu noi în veci. care a dispus sa se taie capul sfantului şi nu fierbe nimic în aceasta zi. Caci cine nu poate porunci stomacului sau. urmand imediat dupa Rusalii. în care cazuse Irod. Prin cainta şi umilinta imitam pe sf Maica Elena. cu care incepe Saptamana Patimilor. Astfel de post a fost randuit şi în Test. cu ocazia aflarii ei.

apoi 60 şi 50 de zile. De aceea dansji posteau cate 70. pentru descoperirea unui furt. se obişnuieşte a se tine în Vinerea patimilor şi în cele 12 Vineri mari de peste an. Astfel inchipuie inima Domnului Hristos.Sfanta Inviere este precedata de acest lung ciclu de post intru amintirea patimilor Domnului. Poporul tine post negru de cate o zi în 7 saptamani. Mai simbolizeaza şi Test. Poartanumirea de mare. din a carei deschizatura a curs sangele Sau scump şi curge şi azi pentru noi. Vechi. în sens alegoric potirul este paharul suferintelor. în care patriarhii şi dreptii patru mii de ani au aşteptat cu post şi rugaciune venirea Mesiei. Cele sapte zile ce urmeaza patruzecimii. . pentru ca ea inseamna coasta Mantuitorului. paharul sfant) e paharul Sfintei Euharistii.Marginea potirului o saruta toti cei ce se cumineca. dupa traditie. care a patimit şi sangele Lui. Duminica risipitorului (sexagesima) şi Duminica judecatii (quinquagesima). pe intemeietorul legii celei noi şi a-i vedea sufletes. care s-a varsat pentru noi şi astfel inchipuie inseşi patimile lui Iisus. iar impreuna cu discul inchipuie mormantul Domnului. pentru ca este mai lung decat celelalte posturi de peste an şi pe deasupra i se mai adauga şi saptamana patimilor. Cresjtinii vechi tineau acest post nu numai cu ajunare. Postul Naşterii Domnului are patruzeci de zile şi inchipuie timpul dinainte de venirea Mantuitorului.te pe pruncul Iisus. în sensul ca şi ei sa patimeasca oarecum patimile Domnului. potirul inchipuie patimile şi moartea Domnului. adica ajunarea numai cu paine şi apa. care au fost în toate timpurile eel mai tare stimulent la penitenta. ci şi cu exercitii continue spirituale şi cu mortificarea corpului. de penitenta adevarata. în acest inteles potirul e numit şi paharul man- 298 . Cel mai insemnat dintre vasele sfinte. „si cu ierburi amare". Potir (calix. sa fi avut forma potirului nostru. Postul Naşterii inchipuie şi ajunarea de 40 de zile a lui Moise inainte de ce a primit legea în Sinai şi ne indeamna ca cu atat mai mult ni se cuvine deci noua a ne pregati spiritual spre a primi pe Mantuitorul. Ne aduce aminte şi de paharul de la cina cea din urma care. . în Postul mare se fac metanii dese. Pana e la proscomidie. acoperitorul lui simbolizeaza piatra mormantului şi naframa cu giulgiul de ingropare. Amintirea acestor postiri se mai ţine în numirile Duminicilor de pregatire: Duminica vameşului (septuagesima). . Postul negru se numeşte în grai comun ajunarea aspra. ori chiar totala abtinere de la mancare şi bautura. Este semn de cainta adanca. potirul inseamna pe Hristos şezand pe tronul maririi Sale. ce i-a golit Mantuitorul pentru noi. fiindca la sfanta liturghie el cuprinde corpul Domnului. adica saptamana patimilor. simbolul infranarii gandului şi a patimilor. se tin cu post aspru (Vineri şi Sambata mare chiar cu abstinenta totala) intru amintirea patimilor Domnului.Cand se afla pe prestol. care se numeşte insaşi Saptamana mare.VICTOR AG A si al infranarii. aşteptata de toata lumea. precum şi paharul în care a curs sangele Mantuitorului. spre a se manifesta şi în extern cainta adevarata. din care a curs sangele Domnului.

Potopul e tipul sfarsjtului lumii. spre a se şti carei biserici apartine şi sub al carui scut sta biserica respectiva. art. din veneratia catre corpul şi sangele Doranului. potirul se tine în mana stanga. din care curge vindecare vesnica. Potopul este apoi tipul agheasmei şi al botezului. iar doronul. Se deosebeşte de steag prin aceea ca praporul atarna de un sul orizontal. iar pe cealalta. alcatuit dintr-o panza. precum şi curatia sufleteasca de care se impartasesc cei ce primesc Sfanta Cuminecatura din potir. . II Petru 3. mai este şi tipul judecatii din urma (Matei 24. 35). Praful e simbolul omului în viata sa pamanteasca („ce este omul pe fata pamantului: praf şi pulbere. precum şi al devotamentului fata de cele sfinte. insemnand ca vinul din potir este inca vin natural. astfel şi botezul ne deschide uşile mantuirii. sus la frunte.tuirii. care-i bat vanturile" Prapor: (steag bisericesc). Darurile inainte de sfinfire. care este deja sfintita şi care este acum adevarat corpul şi sangele Domnului. . care sfinteşte apele. Praesanctificatorium v.Praporul este steagul de lupta al lui Hristos Domnul. adica painea de pe disc. biruinta bisericii asupra paganismului şi a ratacirilor de multe feluri. art. prindem în potir sangele curs din inima Domnului impunsa de sutaş. ce se imprastie de vant" (Daniel 2. Discul în acelaşi timp se tine sus la frunte. e numai un dar oferit. de obicei. Potirul trebuie sa fie de aur ori de argint. „şi s-a facut ca praful eel din arie vara. Originea şi forma o are de la labarumul lui Constantin eel Mare. nu este sfintit. aplecarea. spre a inchipui astfel curatia sj nevinovatia sangelui Domnului.39. pe o latura avand zugravita icoana hramului. stand în fata Domnului rastignit. ca la potop.. insemnand ca. Pozitia corpului (starea dreapta. adica ridicat pe cruce. icoana invierii Domnului. Praesentatio B.. . montat cruciş pe o ruda lunga. la vederea valurilor.) la rugaciune şi mişcarea mainilor sunt simbolul manifestarii în extern a simtamintelor noastre interne. verticals.Praporul Inseamna invingerea lui Hristos asupra diavolului sj. spre a simboliza corpul (painea de pe disc) lui Iisus rastignit. precum potopul a deschis lui Noe şi familiei sale o noua şi fericita viata. Porumbelul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA intors în corabie este tipul Sfantului Duh. si-au revenit ?i au facut penitenta. ca sa inchipuie pe Iisus ridicat cu corpul şi sangele sau pe cruce.M. fiindca multi din cei morti la potop isj mantuira sufletul. Praf $i pulbere e simbolul deşertaciunii şi al nemerniciei celor pamantesti. e tinut cu discul în mana dreapta. în jurul caruia lumea creştina sa se adune şi sa lupte contra vrajmasjlor vazuti şi neva299 . Forma potirului s-a luat dupa cea a crinului. v.La intrarea mare a liturghiei celor inainte sfintite. care e simbolul nevinovatiei. 6). cand. Intrarea în biserica. cand se va prapadi intreaga viata de pe pamant. La intrarea cea mare potirul este tinut mai jos decat discul sj anume în mana dreapta. prin urmare. ce se afla în potir.V.

Ca niste demonizati." Matei 10. Inainte de predica cuvantatorul face semnul crucii. . art. spre a inchipui ca predica o rosteste în numele Sfintei Treimi şi cu ajutorul celui de sus („Vi se va da voua. art. vulturul s. Episcopul ii intinde epitrahilul şi felonul. 34).VICTOR AG A zuti. asemanatori celor din Biblie („ce este. care sunt semnele de biruinta ale credintei creştine. dupa predica iarasi face semnul crucii. art. Se rosteste de obicei de pe un loc mai inaltat (amvon. de unde a predicat Domnul Hristos şi care. 22. Praporii ce se poarta la conductul mortuar simbolizeaza ca raposatul a fost membru al bisericii lui Hristos şi ostas al credintei creştine. dupa ce s-a observat ca unii vin numai sa asculte predica şi apoi parasesc biserica.Preotii poarta şi azi osanda lui Hristos. care a patimit nevinovat. inchipuie cuvantarile Mantuitorului şi ale sfintilor Apostoli în scopul propovaduirii şi prin care s-a intemeiat biserica creştina. scuipa şi arunca paie ori fan în urma preotului. insasi prezenta preotului le 300 . La inceput se rostea indata dupa evanghelie. Preotii sau presbiterii (gr. Luarea vremii. ba chiar batjocoriti. în semn de batjocorire. are de simbol: discul cu painea şi epitrahilul. destrabalata. Pregatirea darurilor la Proscomidier inseamna destinarea şi pregatirea lui lisus spre moarte. 20). ci dupa viata lor religioasa-morala şi dupa invatatura lor. prin inaltimea lor. care simbolizeaza locurile inalte (munte etc). porumbelul. Scaunul predicatorial. 19). paiele insemnand adica gunoi. luptandu-se sub pavaza praporilor. noua. Numirea de batrani li se da nu dupa varsta. care inchipuie pe Duhul Sfant inspiratorul dumnezeiesc. Preacurata v. crucea. spre a o asculta şi catehumenii.. Aruncarea cu paie şi fan este semn de dispret. i se da painea şi potirul. în ceasul acela. ce sa vorbiti. unde lumea intunecata.. iar ca simbol ca poate sa savarseasca Sfanta Euharistie. inhamata în solda diavolului. Pregatirea preotului liturghisitor v. sfinţii parinti au dispus a se cuvanta la finele liturghiei. mai sunt şi chipul inaltarii noastre sufletesti. ca act de cult. La hirotonie. precum s-au luptat şi sfintii lui Dumnezeu. ce o simtim prin ascultarea cuvantului dumnezeiesc. spre jertfa.. De aceea se citesc locurile tipice din proroci şi din Psalmi.. ca taina a Testamentului Nou. în semn ca preotul ia jugul lui Hristos. ei se tern de aparitia persoanei sfintite. Simboalele predicii sunt: limbile de foe. cum se observa adesea prin mahalale. ai venit sa ne muncesti?" Luca 4. Mai tarziu. „de m-au alungat pe Mine şi pe voi va vor alunga" loan 15. Preotia. Predica (cuvdntarea bisericeascd). Fecioara sfdntd.a. catedra). Predicatoriul v. = batranii) sunt urmasii invataceilor lui lisus şi ii inchipuie pe acestia. netrebnicie. ca o multumire din partea preotului ca a fost invrednicit sa indeplineasca actul sfant al propovaduirii. şi ei sunt urati de lume (Matei 10.

infricoşat. precum şi Hristos a fost fara macula şi precum preotii trebuie sa fie curati sufleteste. pentru ca Dumnezeu a randuit plinirea jertfei. mitra alba. sa ingenuncheze. este un simbol de smerenie. Preotii Testamentului Vechi au fost prototipul lui Hristos şi al preotimii din Test. lunga inchipuie viata de curatie şi deplinatatea serviciului. spre a simboliza cele 5 ori sapte paini. bracele simbolizau acoperirea pacatelor şi virginitatea. iar a cincea. în vechime se aducea numai o paine. chipul diavolului negru şi intunecat. ce ar vrea s-o acopere cu batjocorirea preotului. iar în momentul inaltator. de pacate şi simt mustrare interna. drepti şi pacatosi). adica de trei ori. iar şapte prescuri sunt referire la numarul sfant de 7. dospeala inseamna sufletul. Preofii. cand insusi Domnul s-a pogorat intre noi aievea în painea şi vinul euharistiei. de forma unui turban. a Nascatoarei Sfinte. Precum acelea au stamparat foamea corporala. intrarea lor desculti în locul sfant insemna sfintenia locului şi a fost un obicei inradacinat pana azi la orientali. în pustie. proaducere) e o painişoara rotunda. Rugaciunea SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA aceasta este un semn de multumire. cele 4 culori ale vesmintelor insemnau ca preotul este purtatorul de grija al tuturor oamenilor celor 4 regiuni ale pamantului. sunt simbolul providentei dumnezeieşti (Exod 16). sarea este mintea. Prescura are sa fie din grau curat. mantuire. cu care avea sa serveasca. Prepelitele.rascoleste conştiinta incarcata.33) şi tipul punerii mainilor la hirotonie. azi se aduc cinci ori sapte prescuri. ce Dumnezeu le-a trimis spre hrana poporului ales. cu care a saturat Iisus multimea în pustie. Presbiter v. Imbracamintea lor avea simbolica urmatoare: camaşa alba. aşa şi painea de jertfa în Sfanta Euharistie impartaseste crestinilor nutriment sufletesc. Din aceasta pacatoşenie (demonizare) s-a scornit credinta desarta ca intalnirea unui preot ar aduce nenorocire. sincera. are sigilul „M" (= Maria) intr-un triunghi. iar intalnirea unui tigan. cand în jurul jertfei sunt şi ingerii de fata. oriunde s-ar afla (in casa. loan Hrisostom ne marturiseste ca prescura inchipuie corpul viu al Mantuitorului şi adica: faina inchipuie corpul. Preruperea clopotului la prefacerea sfintelor daruri în adevarat corpul şi sangele Domnului este un semnal ca fiecare creştin absent de la biserica. Cinci prescuri mai inchipuie cele 5 rane ale Domnului. inchipuia intenţia curata. o cerere de iertare şi indurare de la Dumnezeu. sa-si faca semnul crucii cu inchinaciune şi acestea la fiecare stih şi clopotire. braul il deosebea pe preot de ceilalti credinciosi şi simboliza gatirea spre slujba lui Dumnezeu. art. Ei aveau sa fie fara defect. iar 301 . avand imprimat sigilul prescornicului. în unele biserici inscriptia prescornicului o au numai patru prescuri. fiindca Iisus a asemanat corpul sau cu graul. pe drum). afara. Sf. ar prileţui norocire. ce s-a facut pentru toata lumea (vii şi morti. Prescura (prosfora. ce se aduce ca jertfa la proscomidie. Unctiunea lor a fost tipul ungerii lui Iisus prin Duhul Sfant (loan 1. Nou.

Daca este proptit numai pe un picior. . numite evangheliste. iar de pe el sa nu lipseasca crucea. adica crucea. ea constituie un dar proadus ca jertfa intra amintirea Invierii şi pentru mulţumirea harurilor. Vechi. precum mai simbolizeaza şi jertfelnicul Domnului. care este piatra. - 302 . inchipuie treptele. luminarea mintii şi impartasirea sau unirea noastra cu Dumnezeu. o parte ramane preotului liturghisitor. iar pentru cea sangeroasa a intrebuintat crucea. -Forma lui patrunghiulara inchipuie ca el se aduce jertfa pentru oamenii din toate cele patru regiuni ale lumii. locul de jertfa al Mantuitorului. masa Domnului) (I Corinteni 10. care singur a desavarsit mantuirea. Prestolul are forma de masa. masa sfanta. mai simbolizand şi pe Dumnezeu în trei fete. apoi al manei din pustie. 11. .Treptele prestolului. în numar de 1. stanca. constatator din patru bobite. Prescura este antitipul painii de jertfa adusa de Melchisedec în Test. 3 ori 7. -Prin asezarea lui mai inaltata decat cealalta parte a bisericii simbolizeaza muntele Golgota. . iar o bobita se aduce acasa şi se pastreaza ca leac contra boalelor. . una simbolizeaza unitatea Sfintei Treimi. spre a simboliza pe Iisus. temelia bisericii şi a mantuirii (Faptele Apostolilor 4.Prestolul inchipuie tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporului Sau şi scaunul maririi Lui. ca simbol ca prin invatatura depusa în scrierile lor s-a increştinat lumea. acesta inseamna pe Iisus Hristos. Forma de sicriu ne aduce aminte de obiceiul primilor creştini de a aduce jertfele lor pe mormintele mucenicilor. -Asezarea prestolului în mijlocul altarului inseamna ca Iisus a savarsit mantuirea în mijlocul pamantului şi fiindca şi tipul lui. sfanta liturghie. Rotunţimea prescurilor simbolizeaza nemarginirea iubirii şi sfinteniei lui Dumnezeu. trei trepte inseamna sfintirea. ale caror roade se revarsa de pe sfanta masa asupra lumii. puse în forma de cruce. pe care se indeplineste sfanta jertfa nesangeroasa.Asezarea moaştelor de sfinti în mijlocul sfintei mese ne aminteste obiceiul primilor creştini de a zidi bisericile pe mormintele mucenicilor. mai inseamna masa de la cina cea de taina.VICTOR AG A apa simbolizeaza spiritul. Prestol (altar. precum şi al painii de la cina cea de taina. adica masa templului. în referinta simbolica. iar daca se propteste pe patru picioare. inca se afla în mijlocul Sfintei Sfmtelor. II Tesaloniceni 2. Se sfinteste la biserica în ziua de Pasti.Masa Domnului trebuie sa fie zidita din piatra. 21) se numeste masa din mijlocul altarului. Prescura Paştilor se numeste un colac. tot masa au avut şi Apostolii la jertfa ce o aduceau. gradele perfectiunii creştine. sapte trepte inchipuie cele 7 darari ale Duhului Sfant şi cele 7 sacramente. inchipuie pe cei 4 evanghelisti. 4) şi spre a inchipui puterea ce se imprastie pentru lumea creştina prin jertfele aduse aici. ale caror chipuri zugravite pe patru panze. fiindca pe el se aşaza corpul şi sangele Domnului. se şi zidesc în cele patru colturi ale prestolului. cu alta se face milostenie saracilor. pe care Hristos s-a adus jertfa pentru lume. pentru ca şi Domnul Hristos s-a folosit de masa la cina din urma pentru jertfa nesangeroasa. jertfelnic. revenite omenirii de pe urma mantuirii. adica Sfanta Cuminecatura instituita la acea cina.

Crucea mai e şi semnul rascumpararii şi ne aduce aminte ca jertfa de pe altar este aceeasi ca şi jertfa lui Iisus pe cruce. zburdalnicia copilariei se rasfrange în capriciile anotimpului: acuşi senin. -Poporul crede ca sf Gheorghe deschide pamantul. mai inchipuind şi pe Hiistos şezand pe tronul Sau. pentru ca primavara este simbolul reinvierii. -Chivotul cu Sfanta Euharistie simbolizeaza prezenta reala a lui Dumnezeu în altar şi în mijlocul poporului. care e lumina lumii şi ne mai amintesc de timpurile persecutiilor. spre a inchipui reinvierea naturii şi bucuria acestei reinnoiri. iar sf. Primavara. cu verdeata sa. Prestolul simbolizeaza şi inima creştinilor. Iisus Hristos NI KA invinge. Forma aceasta mai inchipuie şi lumea şi sfarşitul ei. cuvinte ce le-ar fi aşezat Constantin eel Mare pe o cruce în Constantinopol.Lumanarile (eel putin doua) prestolului simbolizeaza credinta luminoasa şi focul dragostei catre Hristos. se curata. -Evanghelia. . ea inchipuie pruncia şi copilaria. simbolizeaza ca prin cruce ne-a venit mantuirea. ------------XR. de aceea la sf. pentru reculegere şi reinnoire sufleteasca. primavara e semnul binecuvantarii ceresti.Crucea (eel putin una). e simbolul vietii şi indemn de munca şi de nadejde. Biserica ortodoxa are numai un prestol. în unele biserici pe sfanta masa se propteşte un baldachin. inseamna cele doua firi ale Domnului Hristos. enditia şi ilitonul. Cercul. Biserica a randuit în primavara sfantul Post. Este deci un indemn şi pentru viata sufleteasca de 303 . se reface. fiindca este eel mai schimbacios timp al anului. Cu cresterea plantelor şi cu caldura tot mai mare şi binefacatoare. iar în mana tinand alauta. ce se revarsa ca o umbra asupra sfmtei mese. prestornicul simbolizeaza ca jertfa se aduce pentru cele patru parti ale lumii şi ca prin jertfa sa Mantuitorul a invins pe vrajmasul lumii şi imparateste în veac. Prin forma sa patru -latera. adica patrulaterul şi cercul. care trebuie sa fie inchinata pururea lui Dumnezeu şi sa se aduca pe ea necontenit jertfa lui Dumnezeu. în care este cuprins patratul. care nu trebuie sa lipseasca de pe prestol. care o acopera şi care inchipuie cerul şi marirea Domnului. NI KA. natura amortita se intremeaza. pentru ca e numai unţ altar şi numai o jertfa dumnezeiasca. toate invie. Pe ramurile IC XR crucii sale are initialele IC. Prestornic (prescornic) e sigilul ce se aplica pe cele 5 prescuri aduse la ______proscomidie. el este infasurat cu giulgiuri ca şi corpul Domnului şi anume cu: camasa. ca semne de deschiderea primaverii. purtand cununa de flori pe cap. . aici e vant şi ploaie.SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Fiindca prestolul mai inchipuie şi mormantul Domnului. cand la serviciul divin trebuiau luminate catacombele. care sa nu lipseasca de pe sfanta masa. Dimitrie il inchide. locurile de rugaciune. ele mai inchipuie şi pe insusi Mantuitorul. Iconografia zugraveste primavara în chipul unui om ce sade ori joaca printre flori. aici e soare. Mai e apoi şi chipul tineretilor („primavara vietii"). iar ambele. simbolizeaza dumnezeirea lui Iisus. acusi noros. inseamna ca mvatatura evanghelica este baza creştinismului. iar în porti se infige rachita verde. Gheorghe se pune brazda verde în prag.

sfeşnicul cu o lumanare. Denii şi art. popoare de pastori. caci izraelitenii considerau pamantul ca proprietatea lui Iehova. Toate religiile au privit timpul şi transformarile de primavara ca un temei pentru credinta şi nemurirea sufletului şi a corpurilor. la Sanpetru fructe. Privegherea de noapte v. De aceea chipul soarelui s-a reprezentat ca berbec (pentru luna prima martie) şi ca taur (pentru aprilie). de a se reinnoi. la 6 august struguri etc. Privegherea din noaptea Invierii. pe eel ce s-a invrednicit sa vada cerul deschis. 304 Primogenitul (= intaiul nascut) de parte barbateasca." Numeri 18. simbolizeaza unitatea Sfmtei Treimi. cu reinvierea naturii. ale carei taine se leaga atat de strans de viata sufletului. branza. iar credincioşii petrec în cantari duhovnicesti şi privesc din cand în cand spre cer. Insusj Mantuitorul are atributul de intai nascut (Romani 8. Focul arde toata noaptea. (simbolul puterii). despre dorinţa lui. Avea prerogative şi autoritate şi simboliza mare demnitate (Psalmi 88. Este obiceiul sa se faca în jurul bisericii focuri (focurile de Paşti). parga cea dintai a roadelor se aduce la biserica spre sfintire (la Pasti oua. iar ei lucrau numai ca uzufructuari. -Primavara este inchipuita ca o lupta a soarelui cu intunericul iernii. în legea veche era inchinat lui Iehova („sfant lui Dumnezeu. Vigilia. cand sunt fatarile de oi şi capre. inchipuind pe strajerii care în timpul acela geros isi faceau foe sa se incalzeasca. care dorinta are sa se implineasca.) spre a multumi lui Dumnezeu pentru binefacerile aratate pana aci şi a-i cere binecuvantarea asupra tuturor roadelor pamantului. este o aducere aminte de privegherile ce le faceau creştinii mai demult în preseara fiecarei sarbatori mai insemnate. Popoarele orientale. adica Sambata seara spre Duminica Pastilor. sa vada cand se deschide acesta. dupa care creştinii cu preotii se adunau noaptea la casa mortuara şi . avand sa aduca regelui teocratic zeciuiala şi daruri din roade. Nou creştinii sunt numiti intai nascufi ca primitii ale Domnului. Primichira. iar pentru mai. Vechi. soarele se afla în zodia Gemenilor (simbolul germinatiei).. Primitii. inchipuiau razele soarelui de primavara cu nişte coarne ascutite. Parga se aducea şi în Test. cum era cazul la evreii Test. în special aceasta priveghere mai inseamna strajuirea mormantului Domnului de catre ostaşii romani. Priveghiile la casa mortuara se tin ca o reminiscenta a vechiului obicei creştinesc.27). Poporul crede ca în noaptea invierii se deschide cerul şi o voce intreaba. art..VICTOR AG A a se reface. Prinoase v. la care se incalzesc creştinii priveghetori. lupta se incepe la echinoctiul de primavara. cand se incepea la popoarele orientale anul bisericesc. de la care avem inceputurile astronomiei. în Test. Coloseni 1. art. Vechi. 29. Darurile.15). De aceea sarbatorile mai insemnate şi intreaga viata de cult religios se desfasura în deplinatatea lor cu deosebire în anotimpul de primavara. 15).

inconţurarea la sfintirea templului. iar stropirea cu apa asupra procesiunii simbolizeaza participarea cu gandul la rugaciunea pentru ploaie. 1) au purees cu aromate sa unga corpul lui Iisus. în care se poarta Sfanta Euharistie. apoi vin ministrantii cu ripizile. Sunt simbolul iubirii creştinesti şi un stimulent de pietate cu aducerea aminte ca mirele „ce vine în miezul noptii" va cerceta pe fiecare. Monstranta (racla). obicei roman adaptat în creştinism. cum au fost şi cele ale ingerului de la mormantul Domnului. lndreptarea spre rasarit. sa caute şi sa unga corpul Domnului Hristos. inchipuind ca preotul este pastorul turmei credincioase. urmeaza preotul şi în urma lui poporul. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA in timpuri de epidemii. Participarea multor credinciosi la procesiune inchipuie cainta obsteasca şi umilinta. insemnand ca Iisus s-a aratat multora dupa invierea Sa. ce se fac cu deosebita pompa cu ocazia sfintirii holdelor.inaltau rugaciuni pioase pentru sufletul celui adormit. un exemplu minunat şi indemn eficace la rugaciune. simbolizeaza cererea de a inmulti Dumnezeu roadele pamantului. a-i cere un ajutor oarecare.Semnitele (grau. în fruntea procesiunii e purtata statuia lui Iisus şi lumina de Pasti ca simboale ale invierii. Praporii simbolizeaza lauda adusa lui Dumnezeu. cucuruz etc). simbolizeaza rugaciunea fierbinte catre Dumnezeul indurarilor sa dezradacineze pedeapsa şi sa verse indurarile şi bunatatile sale asupra poporului. Originea o au în Sfanta Scriptura. a adorarii lui Dumnezeu. art. Focul de Pasti). . în vreme de seceta etc. ori a-i 305 . în fruntea litiei este purtata crucea ca semn al mantuirii şi al gratiei. Lumanarea de Pasti şi art. Rugaciunea şi art. pentru a vedea de are ori nu aprinsa candela cu faptele bune. ca de obicei. pentru care mijloceste inaintea lui Dumnezeu. în fine. intrarea lui Iisus în Ierusalim şi ingroparea martirilor cu procesiuni solemne. Tipuri ale procesiunilor au fost inconţurarea Ierihonului. Preotul imbraca ornate albe. inchipuind miresmele mironositelor. -Procesiunile sunt un fel de manifestare publica a credintei noastre. asupra credinciosilor. Intrarea în biserica la sfarsitul procesiunii inchipuie aflarea lui Iisus şi vestirea invierii. Au apoi scopul special de a lauda pe Dumnezeu. în care scop se şi face litia. ii urmeaza copiii simbolizand ca milostivirea de sus sa se pogoare şi pentru nevinovatia acestora. ce lumina spre ziua" (Matei 28. iar lumanarile aprinse inchipuie curatia gandurilor noastre smerite. art. ce le arunca creştinii asupra convoiului de procesiune. Procesiunea Invierii se face în biserica apuseana Sambata seara din Saptamana patimilor. Privirea spre rasarit la rugaciune v. Lumina de Pasti se aprinde de la focul produs prin scaparare de piatra şi amnar (v. Inainte de procesiune preotul cadeste sfintele de pe altar. Procesiuni (litii). Procesiunea în dimineata invierii simbolizeaza mergerea mironositelor la mormant. simbolizand pe ingeri care sunt impreuna cu noi la rugaciune. care „in seara Sambetei. nu mai este acoperita cu val.

VICTOR AG A multumi pentru vreun semn de indurare varsata peste noi. facatoare de minuni. trimişii lui Dumnezeu catre poporul ales. puteraic. P. tot asa omul simte trebuinta de a-si manifesta sentimentele interne prin manifestatii publice. la 27. preotilor şi în general al predicatorilor cuvantului lui Dumnezeu. Daca sunt cu Apostolii laolalta. Vechi. sociale se lamuresc în manifestatiuni publice. una dintre cele trei parti principale ale bisericii. la 8. care la primejdii de orice fel scoteau şi purtau icoanele sfinte. în care eroare dibuisera o vreme şi insisi Apostolii. art. Iconografia ne prezinta pe profeti dupa misiunea lor şi cu insigniile particulare. Comem. Iona un chit. Profetii sunt tipul Episcopilor. Prohod = inmormantare v. II. Procopie. VII. cu rolul de hartie pe care e scrisa profetia lor mesianica.4). azi partea de la intrare pana la locul unde stau femeile. Obiceiul a ramas de la romani. Maleahi un inger. Asemanarea dintre profeti şi apostoli se vadeste din puterea tariei lor de propovaduire a adevarului chiar cu primejduirea vietii. profetii stau de-a stanga. Zugravindu-se aici scene din Test. primul martir în Palestina în persecutiile lui Diocletian (ţ 290). monah şi martir (t 750).Icoanele sfinte. Ezechiel are o poarta cu turnulete. spre a-i readuce din ratacire. Tipul lui în Test. Precum în viata sociala ideile politice. ca şi un rang inferior decat aceia în opera de mantuire. se poarta intru simbolizarea ca şi pe sfinti ii rugam sa participe cu noi ca ocrotitori. simbolizeaza ca invataturile sfinte. Ioil un leu. Vechi a fost pridvorul. Profetii sunt solii. fiind luat din psalmii prevestitori ai nasterii lui Hristos. pe Mesia prorocii il credeau un rege iudeu. care purtau pe Lares-ii lor la procesiuni. Ieremia o nuia. ce se canta inainte de citirile din epistolele apostolesti ori din paremii. Naum are insigniu crestele muntilor peste care trece. ca solul lui Dumnezeu. cu capul acoperit. partea aceasta se mai numeste şi paradis. dupa cum evreii obisnuiau sa stea la rugaciune şi cu incaltaminte în picioare. inaintestatator): sf. Pronaos (= tinda). precum şi de la vechii creştini. Ei suntnumai indeplinitorii economiei de mantuire. 12 proroci mici şi 12 Apostoli). Zaharia o biserica. Amos are un toiag şi o oaie. Procopiu (gr. . fara a cunoaste insa planurile divine. Comem. 306 . Prochimenul. misiunea lor şi chiar dupa numarul lor (4 proroci mari şi 4 evanghelisti. Ei sunt tipurile evanghelistilor şi ai Apostolilor. Decapolitul: sf. Daniil are 2 lei şi groapa babilonica. fiindca dansul ascunsese pe prorocii urmariti de Izabela şi ii hranise cu apa şi paine (I Regi 18. carugatori şi mijlocitori. De obicei sunt infatisati în icoane cu nimbul sfintilor. fiindca dansul fusese pastor. sunt adeverite şi intemeiate pe prorociile Test. Isaia are ca insigniu firezul. Vechi şi cu deosebire raiul. dupa. propagate de catre apostoli. Abadia o paine şi un ulcior. Procovat = aerul acoperitor al sfintelor daruri. mai ales icoanele praznicului şi icoanele patronului bisericii. Ceilalti.

Are icoane. simbolul curatiei sufletesti. darea legii. inchipuie ca Iisus a murit pentru toti oamenii vii şi morti şi a promis mantuire tuturor oamenilor. un fel de oratoriu. Pronia v. de jertfa pe cruce. spre a simboliza ca prin botez intram în paradisul imparatiei ceresti. precum şi pregatirea lui Iisus spre sacrificiu. particelele pentru cei morti din a cincia prosfora simbolizeaza ca acestia. art. cadirea darurilor inseamna inchinarea magilor. la intrarea în biserica. particica a doua. . Particelele viilor. Propitiatoriu v. Profetii. Proaducerea inchipuie jertfa nesangeroasa adusa lui Dumnezeu. Steaua inchipuie steaua magilor. Proscomidie (Proaducere. trebuie noi sa ne rugam pentru dansii.Tot proschinitar se numeste şi tetrapodul pe care asezam evanghelia şi icoana praznicului şi simbolizeaza locurile de predicare ale Mantuitorului. De aici numirea de „partea pregatitoare". art. discul inseamna ieslea din pestera. Aici este şi baptisteriul.. intru amintirea profetilor. cu care sa intram în casa lui Dumnezeu. turnarea vinului şi a apei în potir simbolizeaza sangele şi apa.. iar cu referire la nasterea Domnului inchipuie infasarea Lui în scutece. ne arata ca în Iisus s-au implinit toate profetiile. art. ce au curs din coasta strapunsa a Mantuitorului. Prorocii v. nemaiputand lucra pentru mantuirea lor. tamaiereaproscomidierului şi a sfintei mese simbolizeaza norul dimpreţurul sfantului scaun al lui Dumnezeu si 307 . scoase din prescura a patra.cu aceeasi simbolica ca şi corabia bisericii.). Proschinitar se numeste o capela mica. ni-i infatiseaza pe aceştia ca urmasi ai lui Iisus şi ai profejilor. Pregatirea darurilor) se numeste punerea darurilor inaintea lui Dumnezeu sau prepararea darurilor (= prescurilor şi vinului) pentru Sfanta Euharistie. a Apostolilor. sa se inspire de binefacerile lui Dumnezeu şi sa se indrepte spre implinirea poruncilor Lui. Lucrarile de la proscomidie simbolizeaza intreaga viata Mantuitorului. Particica prima scoasa din prescura a treia. agnetul scos din prima prescura inchipuie corpul lui Iisus. ca prima dintre cele 3 parti ale liturghiei. acoperirea darurilor simbolizeaza ingroparea Mantuitorului şi piatra de pe mormant. chiar şi pacatosilor. raiul. particelele (9) celorlalti sfinti ne reprezinta în jurul lui Hristos pe toti sfintii şi pe cei ce si-au jertfit viata pentru Iisus. impungerea agnetului în partea cu inscriptia „IC" inseamna impungerea cu lancea în coasta lui Iisus. sfintii sunt impartiti în 9 cete şi anume în 3 randuieli fiecare cu cate trei cete ca inchipuire a cetelor ingeresti. ce reprezinta pe Dumnezeu ca revelator şi ca binefacator al omului (Facerea lumii. pentru ca creştinul. incepand cu nasterea: proscomidierul SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA inchipuie Betleemul şi pestera. cu aceeasi simbolica ce o are şi capela. junghierea agnetului sau taierea crucis ne aminteste de patima şi moarte. Providenta. La apuseni aici este agheasmatarul. Scaunul indurarii. copia inseamna sulita ostasului. particica din prescura a doua e corpul Sfintei Fecioare.

caci proscomidierul şi prestolul inchipuie scaunul de marire şi mormantul Domnului. 16). Prosternarea e semn de cea mai adanca reverenta. . precum citim la sf Zigaben: daca cineva se leapada de patimile sale. la evrei (Geneza 19. Prosfora v. se face ca pruncii. 3) v.3). cum zice şi Iisus „de nu veti fi ca pruncii. luarea de pe cruce. Prescurd.în turla proscomidierului se picteaza jertfa lui Cain şi Abel. depozitar): e o masuta asezata intr-o scobitura a peretelui dinspre apus al altarului. Pruncii sunt simbolul nevinovatiei şi al curaUei morale.. 3 „ochiul Domnului peste tot locul".Protezis = punerea inainte se numea mai demult. în icoana mortii lui Irod. Pruncii evreieşti. Proscomidier (jertfelnic. Evanghelia Mantuitorului. blandete. Ochiul e simbolul providentei conform II Cronici 16. triunghiul echilateral inseamna pe Sfanta Treime. iar din referirile la moartea lui Iisus proscomidierul inchipuie jertfelnicul de pe muntele Golgota. Acest simbol se crede a fi trecut de la egipteni. Providenta (pronia) divina e inchipuita printr-un ochi în triunghi echilateral.. art. art. în icoana Adormirii Nascatoarei. adica crucea.14 „lasati pruncii sa vina. precum şi mormantul Domnului. crucificarea. pe Dumnezeu în trei fete deofiinta şi nedespartite. curatie. cu nevinovatie. a lui Avraam. în iconografie pruncul e simbolul sufletului. care au intampinat cu osanale pe Mantuitorul la intrarea în Ierusalim. De aceea în firida proscomidierului se zugraveste Nasterea Domnului. pe care se pregateşte painea şi vinul pentru Sfanta Euharistie. Membrii imparatiei lui Dumnezeu au sa-si insuseasca caracterul pruncilor. smerenie. . 308 . A fost în uz la persi. Sfintii rndrunti.VICTOR AG A miresmele mironositelor de la mormantul Domnului. art.. inseamna pe popoarele pagane care au primit cu inima deschisa invataturile.") şi ni-i prezinta ca chipuri de credinta nevinovata: „din gura pruncilor ai savarşit lauda" (Matei 21. acum inainte de inceperea sfintei liturghii. care aveau simbolizata providenta printr-un ochi tintuit în varful unui sceptru." (Matei 18. Aruncarea cufata la pdmdnt. Facandu-se referire în rugaciunea proscomidiei la nasterea lui Iisus. Iisus ii cheama la sine şi ii binecuvanta (Matei 19. Pruncii din Betleem v. Tamaierea sfantului altar ne mai aduce aminte de tamaierea din Sfanta Sfintelor. pruncul ieşit din gura sfintei Maici il prinde Iisus. inconţurat de raze solare. iar cadirea intregii biserici şi a credinciosilor. ieslea din Betleem şi rastignirea. fiindca aci se puneau darurile aduse de creştini pe seamabisericii.. 17. 9 şi Proverbe 15. simbolizeaza desteptarea constiintei acestora pentru a se pregati şi a sta cu toata evlavia la sfantul serviciu divin. 1. proscomidierul inchipuie staulul şi ieslea unde s-a nascut Mantuitorul. pe pruncul iesit din gura acestuia il prinde diavolul. protests. de supunere şi umilinta. Daniil în groapa leilor. jertfa de martiriu a diaconului Stefan.

în iudaism şi se pastreaza şi în creştinism. la hirotonie etc. inseamna juramantul în fata sfantului altar ca vor tine legatura cununiei pana la mormant curata. = cea frumoasa): imparateasa şi sf. 309 . art. A fost în paganism. IX şi 10. Publican v. Dupa acest exemplu Episcopii hirotonesc pe preoti prin punerea mainilor. la cele publice de catre preot. dupa ocolirea tetrapodului. XI. Pulcheria (gr. Ne amintesc de pelerinajul nostru pamantesc. Rozariul. Apostolii pun mana asupra presbiterilor cand ii consacra şi ii instituie pentru sluţirea lui Dumnezeu şi a cuvantului. Punerea mainilor preotului pe prune. simbolul pogorarii Duhului Sfant. Vameşul.. ne mai prezinta idolatria. cu trei inchinaciuni şi plecarea capului de catre mire şi mireasa. Ca adeverire a acestor profetii se canta indata „Unule nascut. primejdiile. fecioara.. şi ca semn ca cei hirotoniti se jertfesc pe sine lui Dumnezeu. cand ii binecuvanta. asemanator celui al izraelitenilor în pustie. 6). neintrerupta. Comem. intoarcerea.Psalmii în cuprinsul lor reprezinta v i a t a omeneasca cu toate laturile ei bune sirele. cursele vietii. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Iisus pune mana asupra bolnavilor şi pruncilor. ca ultima statie a patimilor de Calvar. Psalmii cititi la inceputul sfintei liturghii simbolizeaza prezicerile prorocilor Vechiului Test. Azi se pun mainile la botez. traieste numai Lui şi se considera ca mort pentru lume. . sora imparatului Teodosiu II (f 453). inseamna puterea darului de sus şi inchipuie ca eel botezat a devenit fiu al lui Dumnezeu şi este luat acum sub scutul preainalt al Lui. Moise pune mana asupra lui Isus Navi. peste animalul de jertfa. Prototipul punerii în mormant este inghitirea lui lona de catre chit şi punerea lui losif în fantana parasita de catre fratii sai. facand ce este bun şi placut lui Dumnezeu.La consacrarile din Test. insemna ca toate intentiile şi pacatele jertfitorului tree asupra victimei. Punerea în mormant se numeste icoana ce reprezinta luarea lui Iisus de pe cruce şi inmormantarea. Punerea mainilor e semn de binecuvantare. Psalteriu v. S-au introdus şi în cultul creştin. penitenta şi multumirea fata de Dumnezeu. spre a sfinti şi a introduce intr-o dregatorie sacra (Faptele Apostolilor 6. Punerea mainilor pe sfanta evanghelie. Apostolii instituie pe diaconi prin punerea mainilor. la botez. la dezlegari. Inchipuie darul ce se pogoara de sus. E pictata pe sfantul epitaf.. care au profetit plinirea vremii şi venirea Mantuitorului. la 10. Vechi punerea mainilor inchipuia ca eel ce se dedica în slujba lui Dumnezeu se jertfeste cu totul lui Dumnezeu. Punerea mainilor la sacrificii private de catre insusi jertfitorul." şi fericirile ce inchipuie implinirea prorociilor. caderea omului. Uzul a trecut şi în creştinism pentru binecuvantari şi pentru sfintiri.

sa se gandeasca la iubitii sai din purgatoriu. cupr'ms mtr-uu cere. Purpura se numea veţmantuV de. Puterile sunt ingeri din randul al doilea (Domniile. De aceea se zice. Mai este o credinfa în popor ca omul. De aceea familialii stropesc mereu cu apa sfmtita cadavrul şi groapa. ca semn al atotputerniciei dumnezeiesti. care fusese vames. insigniul lui Iuda. 3).VICTOR AG A Punga. marire. . a fost semn de batjocura. în credinta ca mai stampara vapaia acestui foe. incinsi cu brau. cu care a fost imbracat Mantuitorul. în care cu anevoie strabate cuvantul lui Dumnezeu. Culoarea purpura inseamna putere. strigand mereu „sa piara numele lui Haman". primejdii şi cu necredinta ei. în loc de sigiliu au adeseori un scut. în stihare lungi pana jos la glezne. în care raposatii se roaga neincetat spre deosebire de focul iadului. XC al lui Iisus. Purificator v. cu orare verzi aurite. o au ca insigniu şi unii dintre sfintii care se ocupau cu cersitul de mila pentru saraci. Sunt infatisati desculti. Biserica apuseana intrebuinteaza la zile de post şi la sarbatorile martirilor odajdii purpure. ca glasul preotilor e „glasul celui ce striga în pustie" (Isaia 40. intr-o \ mana purtand toiag ori fasii aurite. V. Mironosife. dupa credinta bisericii romano-catolice. Dumnezeu Tatal e adesea infatisat în icoane în purpura. în semn de bucurie. Deşertul. Simbolizeaza disciplina în cer şi sunt ingerii luptatori contra diavolului. culoarea purpura inseamna martiriul Apostolilor 310 si al sfintilor. Cdlugdr. pana ce prin felurite munci şi prin rugaciunile celor vii se curata de pacatele mai marunte. art. în acest sens şi fiindca purpurul e şi culoarea sangelui. Pustia astfel e şi icoana omenirii pacatoase. art. ori globul pamantesc cu monogramul de IC. Hlamida purpura. de cate ori stinge focul din vatra. care purta punga şi a lui Matei. în pustie omul e primejduit în tot momentul de fiarele salbatice şi de talharii care isi asteapta prada. Este inchipuit ca un foe natural. Purgatoriul. care fvgura poarfa numirea de sigiliul lui Dumnezeu. al nimicirii şi al salbaticiei. Cu insemnatatea unei unelte necesare la indeplinirea caritatii. un s\g\V\u cu seumuY X. în iconografia creştina e infatisat ca un foe material. art. Puterile) al celor 9 cete. serviciu al imparatilor romani şi simboliza demnitatea imparateasca şi puterea dregatoriala. Pustia (deşertul) e simbolul desertaciunii. Purim (sarbatoarea sortilor): o tineau evreii în amintirea scaparii din robia babilonica. Stapaniile. a mantuirii de pierirea decretata de Haman. este simbolul lacomiei dupa averi şi al inselaciunii. în acest sens pustia e şi chipul lumii cu diferitele curse. unde nu mai are loc şi nu mai poate sa ajute nici o rugaciune. Purtatoarele de mir v. De aceea la serviciul divin se batea (plesnea) din palme. în alta o pecete. art. este locul unde stau sufletele mortilor. ştergarul. Pustnic v.

fiindca hirotoniile şi sfmtirile de biserici se fac de obicei toamna. 311 .Q Quatember (de la quattuor . cate una spre sfarsitul fiecarui anotimp (dupa 13 decembrie. dupa 14 septembrie în ale caror miercuri. Sunt simbolul penitenţei. preoti demni. sa se roage pentru petrecerea cu pace în respectivul anotimp şi sa multumeasca lui Dumnezeu pentru toate bunatatile primite.patru) în biserica romano-catolica sunt anumite saptamani. iar în eel de toamna indeosebi a se ruga sa-i aleaga Dumnezeu conducatori. dupa Rusalii. vineri şi sambata se tine postire. pentru ca în acele zile creştinul are sa faca penitenta pentru pacatele savarsite în acest anotimp. dupa Miercurea cenusii.

zeiescul sange. pixida) este o prihana. în stalpii tignirii. în ziua rasramuri de rachita inaintea caselor. ca sa putem intra şi noi în Ierusalimul eel ceresc. art. i-a intrebat de n-a vazut cumva pe lizeaza implorarea ajutorului sfantului fiul ei. Purtarea acestor Racla v. ale carei ramuri verzi verde. prin pamant dupa se cufunda tot mai 15. Obiceiul simborac. pastrata din anul trecut. Racul i-a istorisit apoi cum jidovii i-au rastignit pe Domnul şi voiau sa-i bata şi un piron mare în inima. intalnind un portii sau la fereastra. Rahel(i?a/i lui): sotia lui semintii Rama (leremia mare pentru robia . Gheorghe pune legenda care ne spune ca. care a fost de tenilor la ocuparea Magdalenei şi al toase. = mea): unul dintre Rafail e ingerul prune de mana. ' 2). Sicriu. Radacinile sunt Ele par la inceput sa te cutremure pacatele amagesc la iar mai tarziu ne u şi de deznadejde. Poporul Racul e animal binecuvantat. Maica Domnului. Acest semn de mila i 1 . ca iar în chip de şi cu cana de Comem. se pun pe o apa curgatoare. care deschide pamantul. se face tele moaste. Ciborium. ca simbol al fratiei. asa a primit precum Rahav a funia roşie. care au Rahav e şi tipul a primit cu ieşti. frunte în Miercurea cenuşii. ca un semn de iubire şi de pace creştina. aminte de intampinarea lui Iisus la intrarea în Ierusalim. sa le duca la cei morti. ramuri ne avertizeaza la o viata fara Racla (ciborium. Rafail (evr. inchipuie anuntarea primaverii. Obiceiul se mai tine şi azi la poporul nostru. biserica apuseana la Florii le sfinteste şi le imparte credinciosilor spre aducere Rachita sf. Din arderea rachitei cutioara sau un vas. la 24. Gheorghe v. Rachita. vesnice. cenusa cu care se ung credinciosii la V. în iconog care rasar doi a Treime. dupa o nostru în ajunul de Sf. Gaoacele de ou rosu. Gheorghe. numite şi ele rabojuri.a rasplatit apoi Maica Domnului cu binecuvantarea ca racul sa poata merge şi de-a-ndoaselea spre a nu i se cunoaşte urma. m care se pun sfinsfinte. Rahav. ori le implanta intr-o brazda verde. X. precum şi dorinta ca bucatele sa prinda în paRachita (salvia purpurea): planta din mant precum prinde rachita în brazda familia salcineelor. Radacina lui lesei. spre a le vesti bucuria Invierii Domnului. art.R Raboj se numeste o jumatate dintrun ou rosu de Pasti. precum şi Sfanta Euharistie. dar dansul a furat acel piron şi a fugit cu el. iar piciorul sa i se prefaca în cleşte apucator. pe apa Sambetei. 16). ce si-i dadeau creştinii cei vechi unul altuia.

312 .

Precum porcii scurma prin pamant dupa radacini. evr. inseamna invingerea lui Hristos asupra mortii şi invingerea noastra asupra ispitelor. iar cand Irod ucide pruncii nevinovati. a castigat bunatatile cele veşnice. Astfel şi pacatele amagesc la inceput cu dulceata. e prototipul Magdalenei şi al tuturor femeilor pacatoase. prin dumnezeiescul sange. Rafail e ingerul pazitor. ca dupa aceea sa te cutremure amareala lor. Ramura Varvarei (Barbarei). Ramura de spini. e conturbata în mormant de cruzimea nemaipomenita (Matei 2. Rahel reprezinta pe toate mamele indurerate pentru pierderea pruncilor lor. care au facut cainta adevarata. asa pacatosii se cufunda tot mai adanc în pacate (Luca 15. Rahel (Rahila. inseamna impodobirea şi frumsetea sufleteasca. Plangerea ei în Rama (leremia 31. care a fost de mare ajutor izraelitenilor la ocuparea cetatii. 313 Radacinile sunt simbolul pacatelor. cand se parea ca . în Duminica stramosilor. în iconografie o radacina-din care rasar doi arbusti inchipuie pe Sfanta Treime. Daca infloresc pana la acest soroc prevestesc bine şi noroc. anul va fi ploios. Ramurile verzi de tei. art. precum Rahav a luat ca semn de scapare funia rosie. cu care se impodobesc bisericile şi casele creştinilor la Rusalii. iar în chip de calator e infatisat cu toiag sj cu cana de curcubeta în mana. unde se tin pana la Craciun (ori pana la Florii). prun ori visin. E le par la inceput dulci. pe care le pun în oalele cu apa. cu care biserica. salca etc.mama poporului): sotia lui Iacob şi mama celor 12 semintii izraelitene. care se aduc la biserica cu procesiune în Sambata Floriilor. Rahel. creştinii cu ramurile în maini inchipuie pe pruncii evreiesti care strigau „Osana" la intrarea lui Iisus în Ierusalim. iar mai tarziu ne umplu de amaraciune sj de deznadejde. Comem. ca mireasa şi imparateasa. Rahav. la 24. = Domnul e scaparea mea): unul dintre cei trei arhangheli. Ramurile (stdlpari) verzi de finic. 18). osanda vesnica şi chinurile fara sfarsit ale iadului. . Pomul lui Iesei. inseamna condamnarea. Comem. stejar etc. asa a primit biserica pe Apostoli. La mai toate popoarele e obiceiul ca în ziua sfmtei Varvara (4 decembrie) sa se rupa trei crengi de cires. rachita. Paradisul.Radacina lui Iesei = v. Rai v. X. desfranata din Ierihon (Iosua 2). ca binefacatorul tuturor. maslin. iar fetelor le prevesteste maritis în acel an. se sfintesc la Florii şi se impart creştinilor. SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA izraelitenii inceteaza de a mai fi popor ales. 16). Rafail (evr. şi florile.15) inseamna durerea mare pentru deportarea poporului în robia babilonica. Rahav e şi tipul bisericii: precum Rahav a primit cu credinta pe iscoditorii evreieşti. ce se incolaceste în jurul unui schelet. astfel biserica. inchipuit cu un prune de mana. mama poporului.

Randunica e pasare binecuvantata. care este numit „rasaritul rasariturilor. unde Maica Sfanta nu observa sangele. dupa o legenda . inchipuie haina veseliei sufleteşti. simbolizeaza deplinatatea luminii şi plinirea rascumpararii.VICTOR AG A e ornata de Sfantul Duh sj doreste a vedea în frumseta sufieteasca pe toti fiii sai. abdicarea de lume şi saracie de bunavoie. au ramas rosii. care simbolizeaza intuneric. Rasaritul mai inchipuie şi naştere. La rasarit a petrecut şi a savarsit Domnul Hristos mantuirea lumii. ornau sinagogile şi casele cu verdeata. Rasofor: calugar incepator. Precum soarele natural ne aduce lumina de la rasarit. Iarasi alta ne spune ca Maica Domnului umbla plangand în Vinerea mare şi toata firea plangea în urma ei. Rastignirea a fost cea mai abominabila pedeapsa la romani. ce aduce noroc la casa unde o primesc. au strans în cioc sangele din ranele lui Iisus şi i-au dus la Maica Sfanta. la sarbatoarea Cincizecimii. Tonsura i se face ca simbol al lepadarii de lume şi al jertfirii sale în slujbaingereasca. şi blestem pe cei ce o alunga. Randuielile de dimineata inchipuie ivirea creştinismului. sa fie cu noroc la casa care le primeste şi cu blestem pentru cei ce le alunga. care. viata şi lumina. iar liturghia. Vechi şi inseamna ca Dumnezeu a chemat omenirea de la intunericul neştiintei la lumina cunostintei evanghelice. cu care se sfarsesc randuielile de cult. La moartea Domnului. Datina e trecuta de la evrei care. Dupa o alta legenda.stoluri de randunele au zburat la piciorul crucii. care inchipuie timpul Test. lumina şi soarele dreptatii". pantecele nestropit cu sange le-a ramas alb. a calugarilor. raxos = rupt. cu binecuvantarea Arhiereului şi dupa ce a trecut noviciatul. a lepadarii de tot ce e lumesc. Randuielile bisericesti de peste zi inseamna timpul indurarii şi al harului lui Dumnezeu asupra omenirii. un stol de randunele i-a iesit în cale şi i-a vestit ca Fiul ei va invia a treia zi. Rasa inseamna adica abnegatie. Randuielile bisericesti liturgice incep de cu seara. e imbracat în rasa din partea Egumenului. Aceasta veste a mai linistit pe Maica Sfanta. novice. prin invatatura şi prin moartea lui Iisus. iar la gusa. Aceasta le-a sters cu haina ei de jale şi le-a binecuvantat. Rasa (gr. astfel şi Mantuitorul de la rasarit ne-a adus lumina credintei. Rasaritul simbolizeaza pe Iisus Hristos. a abnegatiei şi a saraciei de bunavoie. randunele ciripeau mereu: nu-i ici. în care dibuia lumea inainte de Hristos. Randuielile de noapte simbolizeaza timpul intunericului şi al pacatului. revarsate prin intruparea. De atunci corpul lor alb s-a innegrit de la haina de jale a Maicei Sfinte. în opunere cu apusul. simpla. moarte. zdrentuit): o haina în forma de reverenda neagra. Cum insa 314 . nu-i ici. cand în fuga spre Egipt Sfanta familie s-a ascuns dinaintea urmaritorilor. Potcapul şi bocancii inchipuie supunerea neconditionata şi umblarea în caile Domnului. care le-a binecuvantat sa fie cele mai curate pasari ale pamantului. De aceea Maica Sfanta le-a binecuvantat.

„raza Tatalui" . SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA Raza Tatalui v. caci Dumnezeu este numit rege al regilor (I Timotei 6. a durerii şi a gloriei). astfel şi Iisus . Cocitus = al durerilor şi Flegeton = al focului. Ele sunt tipul celor patru evanghelii si. 315 . Rege e simbolul celei mai inalte demnitati pamanteşti. inseamna emanaţia celor 4 evanghelii din Iisus Hristos. e simbolul judecatii dumnezeieşti. Recolta buna e semnul binecuvantarii din partea lui Dumnezeu. art. ca simbol al maririi. Fiecare raza privita în analiza spectrala ne arata trei culori principale: roş. Triunghiul providentei e inconţurat de raze solare.o multime de credinciosj facand rugaciunile rozariului. Precum soarele prin razele sale incalzeste şi sustine viata. la 1. Zorile. spre a simboliza ca imparatia lui Dumnezeu se castiga nu prin putere lumeasca. izvorand dintr-un izvor. VI şi 25. chiar şi în creştinism. Mantuitorul prin moartea de cruce a savarsjt biruinta asupra dusmanului nevazut şi a desavarsit opera de mantuire. Rastignirea astfel din semn de ocara a devenit pentru creştini semn de invingere. ci prin abnegatie şi prin suferinte. în teocratia evreilor insuşi Dumnezeu era regele ceresc şi pamantesc al poporului ales. iar acoperiti de mantia Sfintei Nascatoare . pe cand recolta rea e simbolul pedepsei pentru pacate (Deuteronom 14—17. Chidekel (Tigris) şi Eufrat. Din mitologia greco-romana s-a strecurat şi în creştinism credinta ca şi iadul are patru rauri de foe: Stix = al urei. în sens mistic a intrat insa ca rege al noului Ierusalim şi a lasat sa-i incoroneze cu spini şi sa fie batjocorit. Raza diminetii v. Regina (lat. pentru indreptarea genului omenesc şi pentru impacarea acestuia cu Dumnezeu. Rauri sfinte ce curg din paradis sunt 4 şi anume Pison (Indus). = regina): sfanta martira. Intrarea în Ierusalim a lui Iisus a fost în extern ca şi a unui rege pamantesc. art. galben. vanat. Razboiul în Testamentul Vechi. care tin trei cununi (a bucuriei. E infatişata avand deasupra-i ingeri.6). II. Gihon (Ganges). ucenica şi consoarta sfintei Ursula în Colonia (t 453). Regina rozariului (mataniilor) e supranumirea Sfintei Fecioare.incalzeşte lumea şi pregateşte viata vesnica.Dumnezeu a ales cele mai neinsemnate spre a-si arata maiirea şi puterea. Regina cerului = Sfanta Fecioara. Agheu 1. tot asa nimbul sfintilor straluceste în raze. de mantuire. regele e şi simbolul puterii dumnezeiesti. Razele solare sunt şi inchipuirea Sfintei Treimi. 15). astfel a ales şi rastignirea pentru indeplinirea satisfactiei divine. Raza soarelui e simbolul puterii şi al atotputerniciei lui Dumnezeu. Acheron = al lacnmilor. în analogic. în icoana creatiunii Dumnezeu e infatisat în raze de soare. Comem. simbol de inaltare. sj totusj ni se infatiseaza numai intr-o singura culoare. Raza soarelui. al fericirii eterne. ca protectoarea credincioşilor rugatori. ca pedeapsa meritata pentru pacatele popoarelor.

ci numai pe un timp oarecare. Doua maini incopciate . mai indica şi treapta şi vrednicia ierarhica. La calugari reverenda de culoare numai neagra ori brun inchis (la premontrensi alba). a papei este alba. cand toata lumea. numita habitus. iar dorinta de revedere ne deschide o vesnicie cu viata glorioasa. inchipuie ca preotul trebuie şi are sa fie intreg. ca simbol al seriozitafii. tristetii şi al bunei cuviinte. Ca haina de uniforma a tagmei il deosebeste pe preot în viata civila de ceilalti slujbasi lumesti. art. Predilecta inscriptie „la revedere" de pe monumentele sepulcrale e un simbol al credintei în nemurirea sufletului. Aripile de vultur inseamna inaltarea prin religiune.simbolizeaza ramas bun şi nadejdea revederii şi indica eel mai de seama temei de mangaiere al credintei creştine: viata pamanteasca e scurta.. Reveca (Rebeca). pe langa simbol. de unde preotimea a şi primit numirea de cler . Cuvantul are sensul sau lexical de la lat. Lungimea sa. rugaciune solemna pentru sufletele celor morti. Reverenda este simbolul caintei. de care trebuie sa fie patrunsi servitorii lui Dumnezeu. venerate ca obiecte sfmte şi sunt simbolul durerilor. Revedere. iar episcopii o au intreaga violeta ori numai blanita cu violet. Ridicarea darurilor (elevatio) dupa imnul triumfal simbolizeaza ridicarea . toate ca semn de dignitate mai mare. Requiem (parastas. ca adica Dumnezeu şi lucrurile divine sunt ocupatia preotilor. libera): inbiserica apuseana. cu trup cu suflet. E un vesmant distinctiv preotesc. dupa ce s-a inchinat lui Dumnezeu. prin fapte. care lumineaza şi invinge toate ispitele şi nenorocirile. inconţurata de soare. a cardinalilor este rosie. Religiunea e simbolizata printr-o femeie apocaliptica (Apocalipsa 12).) a Mantuitorului.pictura ori sculptura . Ridicarea creştinului.ales pentru sluţirea lui Dumnezeu. vii şi morti. scara. se vor infatisa inaintea dreptalui judecator.. Preotii poarta reverenda neagra. aflatori în purgatoriu. Culoarea talarului. revereor = 316 stimez. al lepadarii de grijile şi de toate placerile lumesti. Relieve sfmte sunt numite instrumentele de tortura (sulita. pana la a doua venire. al credintei ca mormantul nu ne inchide pe veci. iar la picioare luna şi balaurul invins. demonstrand ca serviciul preotesc e altul decat al acestora.VICTOR AG A Relieve v. e confectionata dintr-un material dur. lepadarea de lume şi cu deosebire saracia de bunavoie. are simbolica parastasului. în slujba lui Dumnezeu. inchipuie ridicarea mintii şi a inimii spre Dumnezeu şi lepadarea de toata grija cea lumeasca. Reverenda (Tatar). sfanta. fara durere. sotia lui Isac (Facerea 24. Luna sub picioare şi balaurul invins sunt simbolul puterii supranaturale a religiei. cu care acopera intreg corpul. cu aripi de vultur. 67). Protopopii şi canonicii o au blanita cu ros. Moaste. purtat în afara de servicii şi la serviciile divine sub odajdii. 15. spre a inchipui votul calugaresc. adesea prevazuta cu gluga.

spre cele inalte. Ridicarea mainilor o face preotul imediat inainte de inceperea sfintei liturghii. Ambrozie se zice ca s-ar fi rugat cu mainile ridicate pana la ceasul sau din urma. care la rugaciuni şi la facerea minunilor adesea a ridicat ochii la ceruri (Matei 14. Comem. e Domnul Savaot. ca un semn de omagiu.19). sa stam drepti. adica curatiti de orice gand rau. In 317 . la 7. la exclamarea „sus sa avem inimile".. cum ne incredinteaza sf. Panaghia..". Ridicarea panaghiei v. precum a facut I isus pe cruce". A fost în uz în Test. 2). la ascultareaei. jertfa de seara" Psalmi 140.. 8.. inchipuind ca şi noi stam ca ingerii în fata lui Dumnezeu şi ii cantam şi inaltam cantare de marire. de neam anglo-saxon şi rudenie cu sf. Bonifaciu (ţ 722). cu ocazia intrarii celei mari. care insusi ne vorbeste inchipuit prin Evanghelie. se efectueaza la SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Trisaghion.. Vechi atat la rugaciunile publice cat şi la cele particulare.painii şi a vinului la Cina cea de taina decatreMantuitorul. aflat pe solee şi în f a ta usilor imparatesti. ci le şi intindem. art.. = principe. preotul ridica mainile la Heruvic..flabellum) e un disc inconţurat de raze. inseamna ridicarea Mantuitorului pe cruce. cand preotul. preotul ridica mainile în semn de ridicarea inimilor spre Dumnezeu.") inchipuie aripile ingerilor. simbolizeaza ca în Evanghelie se afla adevarata intelepciune. II. la invocarea Duhului Sfant cu rugaciunea: Jmparate ceresc. Ridicarea darurilor la proscomidie. de jertfa lui Dumnezeu („ridicarea mainilor mele. iar noi. Ridicarea mainilor (manum oblatio) şi a brafelor la rugaciune simbolizeaza pe Mantuitorul rastignit pe cruce. Tertulian: „nu numai ridicam mainile la rugaciune. putemic): sf. Rihard (Richard. devotare şi recunoasterea ca numai prin meritele Celui rastignit aşteptam plinirea rugaciunilor şi ajutor de sus. germ. atenti (si nu în strane). asa precum trebuie sa stam în fata lui Dumnezeu.") şi aduce lui Dumnezeu în Treime intreit sfanta cantare. 15) şi a fost uzitata în timpurile primare creatine. Ridicarea mainilor o mai fac azi numai preotii la liturghie. Ridicarea ochilor la rugaciune şi la serviciile divine inseamna ridicarea gandului şi a sufletului spre Dumnezeu. face cu ea semnul c ruc ii şi exclama: „Inţelepciune. Preotul o face indeosebi inainte de rostirea şi impartasjrea binecuvantarii. de la care aşteptam tot darul desavarsit şi toata bunatatea. A facut-o şi apostolul Pavel (I Timotei 2. Isaia 1. ridicarea mainilor din partea preotului la Imnul triumfal („sfant. cand cu intreaga ceata de credinciosi se aseamana ingerilor din ceruri („care pe heruvimi cu taina inchipuim. Despre sf. inaltarea inimii celui ce se roaga.. Este imitarea Domnului Hristos. drepti!". avand infatuate chipurile heruvimilor şi serafimilor. ale celor ce cu aceasta cantare neincetat preamaresc pe Dumnezeu. Ripida (serafim. Ridicarea Evangheliei la intrarea mica.

pe portaluri de biserici etc. Crucea în cere se aseamana spitelor rotii. ca soli ai mantuirii. Roata (ceroid) e simbolul atotputerniciei lui Dumnezeu. servitor supus cuiva. numita „scaunele". Vechi. în chip de roti impletite. Asezate în jurul prestolului. Rodier v. ca ornament în rozetele ferestrelor bisericesti. precum şi pe ingerii care stau în jurul tronului (= prestolul) ceresc. creştinii prin botez se curata. pe plata ori fara plata. Roata mai simbolizeaza infatisarea treptei de ingeri. care . ap. ai carei ingeri. în analogie. Rob în sens lexical inseamna sclav. au vestit nasterea Domnului. în biserica apuseana patroana servitoarelor este sf TSSotburga. 38). Granatul. la plinirea Sfintei Euharistii. din care ne-a scos Mantuitorul. ripizile inchipuie pe heruvimii care sedeau pe chivotul legii Test. art. Roata ce o vedem pe monumente sepulcrale. cu ripida se acopereau sfmtele daruri dupa sfmtirea lor. în sens figurat. supunere 1 u i Dumnezeu prin fapte şi p r i n vietuire. Tipul robiei sufletesti a fost în Test. Robie inseamna. Azi a ramas numai un ornament bisericesc. care s-a supus vointei divine „iata roaba Domnului" (Luca 1. inchipuie soarta schimbatoare a tuturor oamenilor şi e o admoniere indeosebi catre cei instariti şi cei în ranguri. Vechi robia egipteana şi robia babiloneana.VICTOR AG A vechime. constituie tronul lui Dumnezeu. s-au numit robi toti dreptii lui Dumnezeu: Moise (Exod 4. predicator al pocaintei în Franta (t 1157). inchipuie pe ingerii care. şi la savarsirea sfintei liturghii.1I. asa şi omul e supus lui Dumnezeu. Precum spitele (simbolul creştinilor) rotii se unesc în centra. declara credinta şi ascultare. 0 m u l m a i este r o b u l l u i Dumnezeu prin ascultare. spre Dumnezeu. 6). de pacatul stramosesc. Precum intreaga natura (Psalmi 118. în mod nevazut. crucea simbolizeaza pe Dumnezeu. Pavel o talcuieste ca o robie (Romani 6. Roaba (servitoare). astfel şi creştinii sa se apropie unii de altii prin faptele dragostei creştinesti indreptati spre centra. Dupa viata lor virtuoasa. iar totul inseamna atot318 puternicia l u i Dumnezeu în lume. Rodii (granate) se numesc ciucurii mantiei Arhiereului din Test. robia pacatului. ca fiecare suis are coborasul sau. Pavel (Romani 1. vestit): sfant. care inchipuie pe Dumnezeu. Cercul inchipuie lumea. 1) etc. Robert (germ = stralucitor. lisus Navi. care slujesc neincetat lui Dumnezeu şi stau de fata.la23. simbolizeaza ingerii. 9). Inainte de Hristos omenirea a fost în aceasta robie. creştinul se numeşte robul lui Dumnezeu. care inchipuie aripile ingerilor şi simbolizeaza pe heruvimi şi serafimi. prin credinta. Purtate la procesiuni. 10). este simbolul desertaciunh care azi ne ridica şi maine ne coboara. Comem. pe care sf. care fusese mult timp servitoare. Prototipul roabelor cu incredere şi cu umilinta este Sfanta Fecioara Maria. Purtate de ministranti inaintea preotului. Roata norocului. precum şi pe prorocii şi pe apostolii care au gatit calea Mantuitorului. care sunt prezenti la aceasta rugaciune de indurare. de la zidirea sa. Vechi.

romanii il numeau ros. cu care dorinta sa se umple şi cres. Imbracamintea roşie a Sfintei Preacurate ne-o prezinta ca pe Maica lui Dumnezeu. precum o fac şi la Rusalii în amintirea limbilor de foe. Rosalii v. Din aceasta zamislire ni s-a rourat roua dreptatii. lumina lumii. 18).. E intrebuintata ca medicament şi condiment. . sau ros maris şi impodobeau cu el Lares-ii. Roman (lat. a trecut şi în creştinism. dupa asemanarea cu multimea sj primejdia roiului. La inmormantari se poarta in 319 . purpuriu şi rosu (Exod 39. Rosu e simbolul sangelui. rosmarinul era decorul tuturor sarbatorilor. Roiul în Test. lal. officinalis): planta horticola cu patria în Orient. Ca planta simbolica. Au fost simboale ale cuvantului lui Dumnezeu şi aducere aminte de poruncile Lui. adica zeii de casa. La greci. E numita şi „mgdciunea ingerului". 44. = de origine romana): sf parinte sj diacon la biserica din Constantinopol.Fiindca e culoarea rnartiriului. ce le intalnim în toate bisericile noastre şi în viata publica. Cu astfel de rodii erau infrumsetate şi retelele de la templu (I Regi 7. fiindcaroratele se savarşesc în cinstea Sfintei Fecioare. 8). ii inseamna biruinfa bisericii asupra vrajmasjlor. ca pe regina cerului. spre aducere aminte de intunericul în care a fost cuprinsa lumea inainte de venirea Domnului. Rorate (rugdciunea ingerului) se numesc rugaciunile ce se fac în zorile fiecarei zile ale adventului în biserica apuseana. la ziua martirilor. Pogordrea Duhului Sfdnt. 24).sunt confectionati din tort rasucit şi în trei culori: vanat." (Isaia 45. careia ingerul i-a vestit intruparea. Roland (germ. Psalmi 117. tinii şi în acest rastimp de ajunare sa traiasca în retragere. Steagurile ros. alcatuitor de imnuri şi condace. biserica apuseana. la care uneori se adauga verdele. e imbracata în roşu. Iconografia bizantina are ca dominante culoarea roşie. Comem. la 15. Vechi a fost simbolul duţmanilor numeros. IX. i şi puternici (Deuteronom 1. impreuna cu cea azurie şi galbena. al martirilor şi al demnitatii imparatesti. distins): sfant eremit în Parma Italiei (t 1386). contemplatie şi cu demnitate deplina. Este şi simbolul caintei. penitentei ?i al iubirii creatine. al razboiului.. Cele dintai trei sunt culorile nationale romaneşti. Mantuitorul lumii. 12)." prorocul si-a exprimat dorinta S1MBOLICA BIBLICA şi CREşTINA de venire a Mantuitorului. care dar i-a primit printr-o minune de la Sfanta Fecioara. iar frunzele-i stoarse ne dau un ulei farmaceutic. Comem. iar preotii slujesc în odajdii roşii. Rugaciunile se tin în zorile zilei. Rosmarin (R. art.. Culoarea roşie mai inseamna sangele de jertfa al Mantuitorului. facuti ca un ghem şi în forma merelor asa-numite rodii..X. în cuvintele „Rourati ceruri. Numirea deriva de la cuvantul de incepere al rugaciunilor: „rourati ceruri. De aceea iconografia infatişeaza pe Dumnezeu şi pe Iisus în purpura. = intemeietor.

JEi '.dxş3 9jds BSTXJ UI ' i p p x / t gxisnd xii I I I B (OUBJ S B J B is mixuoipiUBT/j p d r a x i 9d 9p pUItlXI 9 XtXpUOqXISl EZOI 'BpU9ş9X.izi9A B9axund gps aopz -uraj BZUBO uxp xuunxu9u p p q r a p BO 'xuxran\ BI. 0 BdtXQ IU31AUI »aJK>0//9XS9XXIX\U 9S B990B 9Q .U BAn O B BUqd9p B J tX IB iEAU X O XXB B O I S piuxpoio B Bux\dgp Eiuxisouno . UX ESIBA9J 9S BUOI UII\09J.9 X U X X 9\ '91UB\d 91S9d IlidOU B9J90B.n p m u j o ininuoquai MopSugio p i p o ux os9io 3 q p :(voi}V}snuy) uoxj IIUBO gp 'isnq -IB Bzo-g .\oq B xş 9punioi iopusajraj B ' m p o s x p BOXUXfurilOI BUXUB9SUI B1SB90B ţOX XUpU X U O Q 9pşUBS xs \ndxu\ TXO BsixsBiJBdxux 90UpB 0-9U 90 '1XşIBJS BJBJ B0SB9J90 BiixuBdrax is Bpxus9A B Z i p q u i p B 9.u9doos9p B-S \\ .ids 'Bputxioi 9XS9 Binosgaţ x\9Z9UumQ 9d xş B9iBiBuqd9p gmdxqoux B3Uii[uino"a xnpi .iBqz as ' a s .0Z£ ii ijuiudxs BSB '9JIpOJ 9ldS 9XS3.T X O U UXp B0SB9Zi9AUX BS 'XjdB UX ESnd ' p d B BO 'XXXpUBI B-9p IUE l i p i U p i U XEI1 91EOd 9JB1S 9 I B 0 UX 'JIJEpUEXl m U X X BXUJOJ ux 9is9o.XtX\XUOimraBT/l \ n \ o q u i p xs (9 '5 Bpqxxysi ' 6 1 '6Z AO I ' • £ ! ' £ £ XU0U0J91U9Q) i 3 0 UXp BIBOSod 9S 90 'xuBiUBAUoguxq p p •uouitfY -\ve A ooj ap iţoţ q x u p 9 Bno>j Lux 31ţ 5 no) feared HUB x?dnp l/nMMOtf -preW fco BZMZfloquns SSJEOIOSJ pWJS POBUUI9SUT '91-Wd d fzotf piui BISOI lQ9p3JB0JB0SB]s[" npuBiiun 'tuisou S3K OTIOTş3PB03P KjnfsidlUl E1SB93E 05{x3OBdnp31-i3d LzOtf XJBJtXUBOSU Lispx-so'V1ţ111ţ tornmu iiuxras nu B Ur'apBinsosiBO fcoxuxuxpisoilWţ0 •BlXpXS9A9U xs Biuxpgjo puBZipq BpSnfuoo B9iiqnx -rap 'gqjaf is xununo p uxp 0S9i9ţdrax 9S xţunu BI.d '.IB1UI 9] XS 9JS9Z l"'Zi p° a gffl BSXEOipI-l Up IS U3J93 x fcs pioquns JEOX 9-IBO " ° 1 lisipunusSui (gjBUUISSUI B\ ţ9o'm\ndjoo ţns IIUMOBSTU jppy sţW liB TIUHUT \V ţp areisajnrcui giuspusdap sp duxpsra ap iu]s wunpeSn-a •JJE 'A Bşim -opsax i) loupisody puraapui BdtiQ ppuBzoi 9i_ranpEşm is 9iiraud9Uiq urns BSB 'uoxj saiuxp BinoEjd pra E9o 9 BZOJ ranogad is „Bupi gp po P-nţBp -UBJI" Bixranu a BiEopg-i in] puoinp no OBJ 9S XX9Z3Urat\Q 9p B9JBOp9SBfs[ gilEO 3ţXUnpBştU B O p U X X J IS 9ZOI 3p UXII9\ U X p raoxpajxioo as lndaom Eţ BO EgjE-mfeidrai U X p 9JE O IBZOJ 9p 139JXXIints[ B O X O X J O J S o ad gxBnsui -op pi9iu 'Epxis rap 'gusd 9p '9IEUIEş:iBIU 9p BUXXUriO O 9 (ttUBlJVSd 'dzou sp vununo 'nuvivut) JI\UBZO>[ • X r a X U X Ul B0SB919XJXXS 919STXXimjJ BOXpB 'OlXqXXX BSJIEA9I 9IB9 'lUEJS TJPPQ -xup 9 P i B o p o PuijBpUBaj 'BZO"H 3 P 91UXXUB i p g o n p E p d x q o 9 is xuiqni \tv\oq •. 1BS9I u o Bioraoinq B ţ 'BUBXU VOV VOIDIA xis90U9sxq K ţ u n i -x.

iqJBIHEd -ppiBp B is X X 3 9 X . " 1 S 9X U X B O E U U I E 9 S U X JO\pOJ[Old p JOX.miav\) BiiBd B BOXU IUXXS BO puEuxuasux o p i o j UBUioa gpoxjijuod aisaiuijs o -xranQ ux UB pra 'BIUBJS 'sduixxos 9Jţ9id no Buqopodxxix 'JUB 9p 90 EixxpiEAUi BZOJ o :(vson}JiA vsou) xmnis BZO ţ unpEAodoad UE piUUU •9UIUUS9U 3d IIJIU p 'SIIOS UE UU 90 iq9S09pUI xs 'qoisodE -9xuo BMUSB BZBgionţ SOISXJTJ[ puxuoQ sump uufl 'Bi9\duiooux B.mşvţi -\m (" • 'XU19.io\ BO pumdxqoux pUUO Xş JOţUndlUB0 \XUIJBp XBA 'BUBXU UX IJJBO X IXB ItXUBjdxXS 9 91B0 'SUSIJ 3d BZB9ZI\ -UBJ1" X U m.UII -şouno nE9AE p BO xs oxpquxp uo o x d x x piUUU U S E U B d U I X B . Biunsouno 9indxqoux aoţxirajs gţmpm uxp (atvreq gp 'stuxdEd gp 9\unps) apţnţo-a ( \ ' 1 J O I p B l U B O B 9 J B 1 U B 3 ) „ J O •jruoţvzaiog uvo[ A UBOX 1«1 auioţa .S B lU X p O iO iq03/\.J 'pABţ) S UB9JIXB BZO"ţ -iisauixsgio liniiiA xş 9XBiizox3ipi uud suxisxp -oqxup O S UB 90 pO JB X 'lI O X E O pdB 91S9XTUBP O BlliuIJS BZOJ E1SB90V gdpuud mun -xpaad praxxu 9IBXU xnpisod B (3. V3.

Rugaciunea domneasca v. de regula pe amvon. Rozariul mic are 33 de perle. art. simbolizand ca dansul este pastorul eel bun. dupa anii pamantesti ai Mantuitorului (cu 5 perle mari ca simbol al celor 5 rane). Rozariul mare are 150 de perle dupa cei 150 de psalmi (numit din aceasta impreţurare şi Psalteriu) cu 15 p e r l e mari. care a fost zidit la rasarit (Geneza 2. Mdnecarile. art. Semnul crucii. Preotul liturghisitor o rosteste în mijlocul bisericii. Rucavite v. urmandu-i cate o decada de „ N a s c a t o a r e de Dumnezeu. iar intinderea mainilor semnifica crucificarea Domnului. în mijlocul credinciosilor. cum sta robul sau delincventul legat în fata stapanului sau şi se roaga de iertare..La rugaciune ne indreptam privirea spre rasarit. Rozariul astfel e ca o carte pentru cei necarturari.. Rugaciunea mesei simbolizeaza multumire şi lauda catre Dumnezeu. prosternarea etc. care se roaga impreuna cu pastoritii sai. de iubire. Actele şi formele externe ale rugaciunii sunt: aplecarea capului şi a corpului. art.niceni 5. cate una la inceputul fiecarei d e c a d e şi cu care se rosteste cate un Tatal nostru. ca semn ca prin rugaciune şi prin viata creştineasca dorim iarasi dupa patria noastra cea adevarata. metaniile. Rugaciunea amvonului inseamna binecuvantare. mijlocit. E o manifestare de jertfa în altarul mintii şi al inimii. Rugaciunea crucii se numeste actul insemnarii cu semnul sfintei cruci. dupa rai." cu doxologia mica. Ruga v. de nadejde şi de dependents catre Dumnezeu. . ridicarea ochilor şi ridicarea mainilor (cum a facut Moise: Exod 17. Apostolii şi sfintii) exprima inaltarea gandurilor spre cele SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA inalte. Rugaciunea este simbolul marturisirii de credinta. 11. ce-i insirara mai tarziu pe o ata. c r e ş t i n i i cei dintai obisnuiau sa rosteasca c a t e o suta de „Tatal nostru". ce trebuie sa o facem totdeauna la insemnarea cu semnul crucii.". pentru ca ne-a dat cele de lipsa la sustinerea vietii pamantesti si. de indurare. care toate exprima reverenta şi sunt simbolul smereniei. Inainte de fiecare mancare şi dupa mancare creştinul işi face semnul crucii şi rosteste rugaciunea anumita. La rugaciunile de cereri şi de lauda.8). în semn de recunostinta pentru bunatatile şi darul de sus („pururea multumiti 321 . umilinta. iar pentru a nu sminti numararea se foloseau de s a m b u r i . lisus. cele 7 perle mari simbolizeaza cele 7 dureri ale Sfintei Maici. Rozariul mijlociu are 63 de perle. a vietii sufletesti. ca adoram pe Dumnezeu cu tot cugetul şi cu tot sufletul şi ca stam în fata lui Dumnezeu cu smerenie. Hramul şi art.Punerea mainilor laolalta la rugaciune şi apropiate de piept simbolizeaza ca rugaciunea izvoraste din inima. aratata prin acte externe şi interne.. apoi ingenuncherea. Simbolica: la art. în altar preotul liturghisitor este anume reprezentantul lui lisus. Tatal nostru... Troita. insemnand anii pamantesti ai Sfmtei Fecioare. Hrana e un dar de la Dumnezeu.17) „sa va rugati neincetat.

iar dupa ei a ramas obicei la creştini de a rosti rugaciune şi a binecuvanta (Binecuvantarea mesei) cu semnul crucii asupra mancarilor şi a face rugaciune de multumire dupa masa. la Emaus.a u facut soldatii romani şi poporul cand au prins pe Iisus. precum Fecioara a nascut lumina şi totusi fecioara a ramas. Mancarile. care nu se stinge ci se asaza în dosul altarului."). art. Ruperea veşmintelor (Geneza 37. A practicat-o Mantuitorul (la cina. dar i-a şi preamarit. simbolizeaza starea poporului izraelitean. al intristarii adanci şi al consternarii (Matei 26. i-2).) şi Apostolii (Romani 14. V.. Lumanarea este apoi iarasi adusa pe altar.. 322 . A fost în uz la greci. se savarseste în biserica apuseana în seara de Miercuri. Dupa fiecare psalm se stinge cate una din lumanarile galbene fixate intr-un triunghi pe altar. ce ne vine sub forma de hrana. Rusalii v. Rugaciunea şi binecuvantarea mesei au avut-o romanii. pe care Iisus a ars în chinuri mari spre a ne scapa pe noi de chinurile şi de focul iadului. 6. E tipul crucii. ramanand numai El singur. de jale sau murmuratoare. Mai simbolizeaza ispitele launtrice şi luptele suferite de cei credinciosi. 34) e simbolul jelirii.VICTOR AG A pentru toate Domnului. care i-a şi asuprit. au avut-o şi o au şi azi evreii.. de Joi şi de Vineri din Saptamana patimilor. unde se insceneaza un murmur spre aducere aminte de murmurul ce 1 . 65). art. fiindca rugul a ars cu flacara şi totusi a ramas nestricat. inchipuit prin lumanarea cea alba din varful triunghiului. evrei şi la toate popoarele orientale. Rugul lui Moise. romani. pe care Dumnezeu nu-i lasa sa se mistuie nici prin cele mai grele necazuri. care a ars în Horeb (Exod 3. cand a murit Iisus. Pogordrea Duhului Sfdnt.4). iar focul inchipuie pe Dumnezeu. Rugaciunea neagra. I Timotei 4.. Rugul lui Moise mai simbolizeaza şi pe Sfanta Fecioara. spre a inchipui inmormantarea şi invierea Lui. precum şi cutremurarea pamantului. Dezlegarea mesei şi art. Stingerea lumanarilor inchipuie momentele cand Apostolii au parasit unul cate unul pe Iisus.

323 . Aceasta insa nu se poate realiza. limba e o sabie cu doua taiţuri. 37). Precum aceea a venit din departare sa admire intelepciunea lui Solomon. al cuvantului. . Mai e şi chipul unei dureri adanci (Luca 2.s Saba. Sabat e ziua Domnului în Test. ne invata a rasplati raul cu bine şi nu cu rau. leremia 46. i Mantuitorul Apostolilor Sai. ap. adica Sfanta Scriptura. regina de la Austru (Matei 12. ci sabie" Matei 10. Pavel are insigniu o sabie. sa se prostearna în fata atotştiintei dumnezeiesti. iar serbarea ei constituie marturisirea adevaratului Dumnezeu (Geneza 2.at fiecare creştin adevarat. caci doar în Noul Test. adica sa fie inarmati duhovniceşte spre a putea propovadui mantuirea. adica dreptatea şi pedeapsa rasplatirii. care are sa prefaca inimile sj sa desfaca legaturile de inrudire dintre oameni („n-am venit sa pun pace. taişuri... cu care trebuie sa fie inan"n.Sabia mai inseamna Vechiul şi Noul Testament. Sabia mai inseamna şi evanghelia lui Hristos. în acest inteles sf. 34). mai simboliza aducerea aminte de scaparea izraelitenilor din robia egipteana. i-2). Domnul nu intelesese adica sabia ca arma materiala. precum şi toata invatatura creştina. Aceasta a recomandat-o s. în proverbe. 42). Sabia e simbolul puterii lui Dumnezeu (Isaia 34. fiindca a fost eel mai fervent propovaduitor al evangheliei. Apocalipsa ( 1 . cand a zis: „Cel ce n-are sabie. 36). sarbatoare fixata de Moise pe baza traditiei şi în legatura cu crearea lumii." Matei 10. ca reprezentanti ai ştiintei lumeşti. omul care va primi cuvantul evangheliei se desparte de ai sai. 35). de lume şi traieşte numai sufletului („cel ce iubeste. 10). Simbolizeaza legatura dintre Dumnezeu şi om. 5. fara numai cu sabia. 16) ne infatişeaza pe Dumnezeu avand în gura o sabie cu doua. sa-şi vanda haina şi sa-şi cumpere" (Luca 22. care este insasi pacea cea adevarata. Vechi. asa au venit magii sa se inchine Mantuitorului lumii şi. Sabia simbolizeaza apoi invatatura Mantuitorului. adica cu continua lupta sufleteasca. este tipul magilor.

= loc sfant) e locul unde se pastreaza obiectele sfinte. vazuta. dupa cele 7 duhuri ale lui Dumnezeu şi dupa cele 7 stele şi 7 sfeşnice din Apocalips. are lipsa de hrana sufleteasca a Sfintei Euharistii. cat şi pentru totalitatea omenirii (cununia. maslul). Sunt 7 (botez. loan Hrisostom i-a introdus ca semn al intristarii. maslu) dupa cele 7 daruri ale Duhului Sfant (Isaia 11. se impartaseşte credinciosilor gratia. asa sufletul se elibereaza de pacate în taina poca-intei. o haina fara maneci. la 30.a revine o taina şi adica: Omul singuratic trebuie sa se nasca din nou sufleteste prin botez pentru viata sufleteasca. Mai multe taine a aşezatMantuitorul şi pentru ca fiecare taina impartaşeste pe langa gratia sfintitoare şi daruri deosebite. Sf. XII. aşezate de Iisus Hristos.Semnele vazute la taine le-a randuit Domnul cu privire la neputinta noastra omeneasca. omenirea are inc a doua trebuinte mari spre a fi condusa la viata fericita aici şi dincolo. darul nevazut al lui Dumnezeu. episcop în Assisi şi martir (t 303). Are forma şi simbolica felonului. Apoi pentru ca numarul acestor taine corespunde trebuintelor celor mai de seama atat pentru omul singuratic (botezul. ce o imbracau la prileţuri de nenorociri. . Comem. Fiind croit dintr-un intreg şi avand numai laturile de subsuori despicate şi inchiotorate. Sacrariu (lat. preotia). Vechi. jeliri. cuminecare. Iconografia le infatiseaza prin sapte ingeri (v. -Pentru fiecare eveniment şi moment mai insemnat de viat. specifice fiecarei taine. a carei conducere e incredintata episcopilor şi e nedivizabila. Simboliza durerea şi jalea adanca. Sabina: sf. sa instituit preotia. simbolizeaza camaşa necusuta a lui Iisus si.8). pentru intari-rea corpului şi a sufletului. mai inchipuie şi biserica. Misterii) sunt mijloace de mantuire. Sac. Tot . supranaturala.ie. precum şi cainta adevarata (Matei 11.ia divina se pogoara şi nu ar avea incredintarea ca a primit aceasta gratie. la evreii Test. mir. la 29. . ca atare.VICTOR AG A Sabin (lat. 2). Fara semnul vazut. E un ornat lung. marturisire. Sacramente (Taine. preot. art. pocainta. IX. iar spre a avea barbati demni de a impartaşi şi de a mijloci gratia de sus. Sapte taine a aşezat Domnul. martini în Roma (ţ 126). spre pastrarea vietii supranaturale ni s-a dat Taina mirului (la romano-catolici confirma-tiunea).în totalitatea sa. la care prin lucrare sfanta. amintind de sacul ce-i purtau penitentii.Corpul şi sufletul. mmormantari. cu maneci largi şi scurte şi se imbraca peste stihar. în acest scop s-a randuit taina cununiei. VIII şi 3. Comem. iar în taina maslului (unctia ultima la apuseni) omul se elibereaza de boalele sufleteşti şi corporale. Tainele Sfinte). euharistia. cununie. al caintei. Vechi şi la orientali. precum corpul se elibereaza de boale. Sacos (saccus): supravesmant ritual episcopesc ce-i aveau la inceput numai patriarhii. pentru ca 324 numarul acesta era privit ca un numar sfant şi obişnuit şi în randuielile rituale ale Test. . spre a-si sustine viata. omul nu ar lua ştire despre monumentul în care grat. = din neamul Sabinilor): sf. mirul. era o panura groasa.

B S B O i n o B i x x x i ajaiud o ap xixjdo 3XU31UXS W3P ţ S B n U B 3 l d s ' ţ 'BosBsuoixd X .XUXBXUB3I3UTXţ. unţ mmdWus uxp xou xs XUXUIUBUI s u snsxj x t v \ spSuBs u3 uxid xxmoojd 'SIIBOUI sp xppux xixisj.X\O0 'lOp S 1 T -Bouud BsiBOxpxi B\ BZBsiuxuqsiiux as xs xusxuxisajxo ux xs inosii B BSIBUBSSX -ixjiisf \xxratxj BI\BUX as xunosid 'upţ o xn\ -tUUp BUIS B 3 IXXU BiBUX 3S XUnOSid 'X XUX UO -BşTU 13 siBixjaux sp tnuuop xs sxndxqoux XBU B3IBUBş3X Xi\ '££ WA T) \ţ3\U\ xxxun\ xn\nuBdBi. xj B oads 'iopsB3 xxiostx sun lsqj tiB-s xninpxra spSuxjs no '.na ' n i 3 S U m u .uxBţoBţunfBn X <3 X X l B p p S 303IBO3p '30TU0 3 d PZ3SB B-S mSuxs SOISIXIX XTXUUIOQ BO BZBSJBU WplBOpO B 3JBZ3 B 3 p ţ ţ ţ » ™TţSoid "P « « w * B X lX p B I X I0\IU3XUB0 apiBOBd TUlUSd qnS 3331ţ1 sonio 3d ixjiiaf B-S inSuxs area 'SOISXJJI puuioQ aisa n o ţ XUXJUUBIUBISSX \npxj -XJOBS (61 'S niBxucrg) xuxnioixuiuB]ţ B sSuBS 3p pţlJ3f T J l d x .B0XUS3A B3UBOXU p e p p 3 i w u < i !™P°. Spsmup. 1 S 0 J B Xq03ţ ' 1 S 3 X ppxjxioBg "Bjiisf uxid sxndxxţoux ss so Pieysx tuiusd B3unpBşni xs xunosid \\z '% BZ3U3Q) X U X .S 3 X U X a d U3Z3U -uxnQ BO xndupux B sids ooj ux BspiB ! IT\IlBUXIBţSţl VNIlSmiD /ş F3/7ff/ff VDIIOUNIS . B U I S B 3 J X U I 3 . < J s m « » l n simJn?pdoi =«lţ !lf!„ţ"3.i supoid IOK IO X.s BO 'nszsxxuxnQ xn\ 3onpB as Bjvisf BO Bzxpquxxs sof ux xs sns ux XUJTUBp BSJBUtlBp XS BSIBUBSSX BIOISSOB BSIBIJSX ruixiad nszsuuinQ B\ OSSOO] -txxu xs xnijuodod sppoBd BiiBod xxSxit jp BO Burassux xiosad OIIBO sp lopixsBxuBi BoiBximsuo3 m\r4B0Bd BOIXOXXUXU uexnd -XO U X 31B0XXI0BS JOIXmXUBO BSUOIXUXţ -BOBd BO BZX\O qXHXS 3IB3IJX13BS 3p 3UIXBU1 .o3dp I.TS3t)B3JByndxşwisu» snp B-XS xsnsux area 'OBBSI lsqj B snsxj m\ p d x x .B S siBţs ux lsqj nB nu x x A o p x f unoo.ţIBOdod3lBOlBX.s»»« \\0\3d lBOSpUXA B 3JB3 'BUXBIB 3p 3pdlBS lsqj B p j i i s t \B dxi lox -Bsonio snp B-XS •31UXJS mSuxs snsxj xunoaid 'Bjysf ap 3puui3\ r.SZ£ •013 X3XXr3 l3 U 12d 'lOpA.snsxj m\ ap X O X U IUBIJ B-S nu umo 'UIBJJ nB-s nu SSBO XXUBO ap 'posBd •tixog xnpxxu lsqj B p j y a f p dxi iyv 'ssnio 3d 3p p o p u r a o Q aids BIUBO so p o xioi XZB XS O S S X T X U I B U I 3S urnosid 'p B\ nB3Mid so po )Soj« »J»»? • r ţ 3P .m3u.UIB\p -xniniBOBd ţ u ţ u su • af B3 xxumi n3Z3OT . .

Prin faptul acesta a fost tipul mielului lui Dumnezeu. cu care a fost intampinat Iisus la intrarea în Ierusalim. nazuia plina de durere sa ajunga cat mai ingraba la Fiul Sau. tinuta în mana de copii". este chipul evangheliei. ca simboale ale invingerii lui Hristos asupra mortii şi asupra paganatatii. astfel şi evanghelia poate fi impartasita la toate popoarele şi totusi ramane aceeasi. e simbolul curatiei. Ele sunt semne de biruinta. mergand acasa cu matişoarele sfintite. intreaga. salcia de la marginea paraului şi-a plecat varful şi ramurile. De aceea o vedem adesea inchipuita pe morminte. al maririi. numite matisoare fund mai prispitoare. în drumul spre Golgota. intocmai ca şi curcubeul (Apocalipsa 4. Vechi a fost simbolul iertarii pacatelor. în asemanare simbolica. antitipul ramurilor de finic. care seara s-a adus jertfa pe cruce ca un sacrificiu de seara (mielul de jertfa se taia la 2 lh ore. 1). ca tipurile celor doisprezece patriarhi şi ale celor doisprezece Apostoli. al invierii. iar la 3V2 se ardea pe altar). facand punte peste parau. impreuna cu alte 11 pietre scumpe a fost cusut în epigonatiul lui Aron. caruia i se inaltau rugaciuni prin fumul tamaiei. vie şi facatoare de viata. Ramurile le pastreaza creştinii pana la anul la icoane şi le aprind la primejdii de trasnete. în mitologia germana spiritul bun al focului e inchipuit prin salamandra. ating cu ele intai vitele spre sanatate si 326 . Dupa 0 legenda. 3). . care se curata în focul purgatoriului. E credinta în popor ca salamandra traieste şi în foe şi se curata. la sacrificiul pentru culpa se aducea şi desdaunare. Maica Domnului a binecuvantat-o. La rugamintile Sfintei Maici. grinding etc. Ramurile de salca. caci precum aceea ramane vie şi dupa ce i se taie toate ramurile. Sacristia (Diaconariu): o incapere la dreapta bisericii. iar dimineata se aduce zilnic pe altar şi arde ziua şi noaptea în chivotul de pe sfanta masa. 10. Safirul (crista!) cu culoarea şi stralucirea sa azurie. Jertfa de dimineata ardea toata ziua. Mai simboliza adevarul şi credinta ca fiecare clipita este a lui Dumnezeu şi noi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui.) e arbore binecuvantat. în legatura cu altarul. pe monumente sepulcrale ca simbol al nemuririi. Salamandra e simbolul sufletelor.Creştinii noştri. Ezechiel 10. unde preotul se imbraca şi se pregateste pentru oficiul sacru. la o cotitura numai ce i se aşterne în cale un parau. zicand: „binecuvantata sa fii în ziua de Florii. iar sacrificiul de seara ardea toata noaptea pe altar. . ca şi aceea a cerului limpede (Exod 24. se sfintesc la Florii şi se impart credincioşilor. Este loc sfintit şi inchipuie aceeasi ca şi capela sau paraclisul.Salcia. comise contra unui drept teocratic sau civil. se reinnoieste intrinsul. A fost o avertizare la datorinfele evreilor ca popor ales fata de Iehova. Salcia (salix alba L.VICTOR AGA Sacrificiul de impacare în Test. cand Maica Domnului. Sacrificiul de toata ziua a fost simbolul dependentei poporului ales catre Dumnezeu.

Vechi salutarea era un fel de binecuvantare (Dumnezeu cu tine! Pace tie!. Salomon v..) şi insemna bucuria revederii.creştere. în Test. adica creştinii salta numai cu duhul („tot neamul pamantesc sa salte cu Duhul. la plecare. arici la vite). art. iar în adierea noptii freamata duios. 9 (3X3). De la Pasti pana la Rusalii e obisnuita salutarea de „Hristos a inviat! şi „Adevarat ca a inviat!" spre a simboliza credinta în sfanta inviere. concrescute şi sintetizate în notiunea „legea romdneascd ". simbolizand pacea şi bunavoirea creştina. spre a fi feriti de boale. apoi ating copii şi pe toti cei d i n casa. inchipuia stima şi reverenta deosebita. Unii inghit 23 matisoare în ziua de Florii contra durerilor de grumaţi.. Legenda ne spune ca Maica Domnului. salcia işi pleaca ramurile. 11) simbolizeaza biserica lui Hristos. pare ca ar vrea sa scuteasca mormantul de ploi şi de soare. Ele s u n t l e a c contra mai multor boale (galci. De aceea e plantata cu drag pe morminte. apostoli loan şi lacob. Samanta (Luca 8. Saltarea mai e şi semnul bucuriei („salta de bucurie"). ce se obişnuiesc a se trage ca anuntare a sarbatorilor mai insemnate bisericesti şi nationale. Comem. Creştinii se saluta azi cu „Laudat sa fie Domnul! Domnul cu tine!" cu raspunsul de „in vecii vecilor" şi de „Amin". Indeosebi sunt indatinate tragerile de 7. a binecuvantat-o. unde. sa infloreasca cea dintai. (t 50). caci arborii toti isi ridicau ramurile în sus. Salvele de tun ori de pive (treascuri). Iisus intampina pe Apostoli cu: Pace voua! Daca salutarea mai era impreunata şi cu ingenunchere. cauta zadarnic sa se aseze din calea arsitei dogoritoare. ca sa formeze un cort. Salutarea este simbolul stimei şi al reverentei. la vreo umbra. la 18. mama sf. si-a aplecat crengile inţos. ceea ce denota şi în aceasta amanuntime stransa legatura intre neam şi lege. Salvator (lat. mironosita (Matei 20. Salcia plangatoare e arbore binecuvantat. 29). III. Salome: sf. la 22. pe care a semanat-o Dumnezeu şi are sa creasca pana la 327 . cu Fiul în brate în fuga spre Egipt. ca o mama plecata peste copilul din leagan. Saltarea impreţurul altarului a fost în Test. sa fie arborele Domnului. fiind luminat": Catavasia Buneivestiri). miloasa. 20). în creştinism nu a patruns decat numai SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA figurat. Ziua sta linistita. si-a adunat frunzisul la un loc. friguri. = mantuitor): sf cuvios în ordul franciscan (t 1567). Dupa umbrire şi odihna Sfanta Maica. prin care nu mai strabatea raza de soare. Comem. Solomon. isi au numarul lor statorit de uzul creştinesc cu numeri sfmti. X. Numai salcia. sufletul ei vorbeste cu mortii. în locul acela pustiu şi fara ape. sa creasca în orice pamant şi sa fie pusa prin cimitire ca sa umbreasca şi mormintele celor morti. 21 (3x7) de salve. jug. Vechi simbolul adancii veneratiuni fata de idoli (I Regi 18.

Deaproapele. intreaga omenire va fi una. Biserica a inchinat-o intru aducerea aminte de cei raposati intru nadejdea invierii şi face rugaciuni pentru dansii. incat în fiecare Sambata soarele. v. mai numind-o acestia feria septima. Intocmai ca şi samanta. sa-i cunoasca. care cheama lumea la Mesia eel adevarat. care are sa faca fapte de indurare catre deaproapele. în onoarea ingerilor. Samarineanca este tipul Apostolilor şi al tuturor propovaduitorilor. voia. spre care sa nazuiasca tot creştinul. art. Samarineanca dinEvanghelie (loan 4) inchipuie pe pagani. ecumenica. mai serbeaza în aceasta zi pe toti sfintii apostoli şi pe toti sfintii trecuti din lumea pamanteasca. adica pana la judecata. dar trebuie sa straluceasca spre a usca hainele Sfintei Fecioare. arata ca şi femeia are dreptul la ştiinta şi cunoaştere. . în acest inteles şi spre a simboliza cum Domnul Hristos Sambata a fost cu trupul în mormant. art.VICTOR AG A judecata din urma. la 28. Maica lui Dumnezeu. . aşa create şi biserica lui Hristos.Prin aceea ca a chemat pe locuitorii tinutului sa vina la Iisus. oricat de putin. unde cei de acolo ii umplu haina de lacrimi. . II. O legenda crede ca Maica Domnului în fiecare vineri trece prin sanul lui Avraam. care în aceasta zi a plans pe Fiul ei inmormantat. Numirea de * . Egiptenii o inchinara planetei Saturn. Iisus. prin convorbirea despre cele mai sublime invataturi de lege. Sambata ecumenica v. Fantana lui Iacob simboliza unitatea iudeilor şi a samarinenilor.Samarineanca s-a increştinat mai tarziu şi a luat numele de Fotina. pe cand la evrei femeile nu erau initiate în stiinţele religiei. în persecutiile lui Nero. mormant. în parabole samanta inchipuie cuvantul lui Dumnezeu. poruncile şi invatatura lui sfanta. Biserica romano-catolic a o numeste Sabat şi comemoreaza pe Sfanta Fecioara. iar în convorbire Iisus arata ca toti oamenii sunt egali. iar romanii zeului Saturn. pe care nu o vedem cum creşte.Sambata inseamna şi intuneric. Poporul mai crede ca Sambata e bine sa se faca rugaciunile cat de dimineata şi sa nu se manance nimic pana la amiaza. mosilor). Sambata lasatului de branza se serbeaza intru amintirea tuturor cuviosilor şi parintilor. care a fost martirizata în Roma. Comem. Sambata lasatului de carne (S. prin care trecem spre Duminica. Samarineanul indurat e simbolul lui Hristos şi tipul creştinului. care o pazeste şi o create Dumnezeu în mod nevazut şi o ingrijeşte pana la seceris. spre ziua luminii. Sambata: a şaptea zi din saptamana bisericii şi a sasea din cea civila. la biserica lui cea sfanta. simbolizand şi aratand viata lor virtuoasa. Sambata lasatului de came. Creştinii au luat numirea inca din inceput de la sabatul 328 (= zi de odihna) evreilor. care în aceasta zi se cumineca şi mai ales în cinstea ingerului pazitor. S. sa-i admire pe Mesia. -Credinta poporului personifica pe Sfanta Sambata ca şi pe conducatoarea morţilor şi de aceea pomenirile acestora sunt mai bine primite în zi de Sambata.

S. Cu focul acesta se aprind apoi trei lumanari intr-o trichira. ca sj în Sambata lasatului de branza. care în noaptea invierii a ies. Pomenirea mortjlor se savarşeşte sj pentru ca Duhul Sfant işi exercita puterea peste toate: peste vii sj peste morti. în vechime nu se savarşea serviciu divin în aceasta Sambata.) de pomana. Sambata moşilor v. fiindca în aceasta zi se botezau mai demult catehumenii. Cincizecimii. penitentilor. . Penticostei. creştinii sunt indemnati sa se gandeasca la moarte. Sambetele mortilor (parinfilor. Sambata Rusaliilor (S. dintre care pe multi i-a şi inviat. ci el se facea în noaptea Invierii. Se numeşte Sambata mare.ecumenica o are fiindca face pomenirea tuturor mortilor. Fiindca Duminica lasatului de carne e icoana venirii a doua sj a judecatii din urma. De la Constantin eel Mare incepand s-a indatinat şi iluminarea caselor credincioşilor. intru amintirea raposatilor lor. în biserica. a scaparat din mormanml de piatra. rostind la fiecare data „Lumen Cristi" sj adica prima se aprinde afara în locul catehumenilor. iar dupa procesiunea de inviere. Focul de Paşti se aprinde la uşa bisericii dintr-o piatra cu amnarul. mosilor. în biserica romano-catolica preoml sfmteşte inainte de procesiunea invierii focul de Pasti. care SIMBOLICA BIBLICA ş1CREŞTINA obicei a ramas şi pana azi cu ocaziunea procesiunii de inviere. dupa invierea sa. s-a pogorat în sanul lui Avraam şi a impartaşit mangaiere mturor dreptilor din Test. inconţurand biserica cu sfantul epitaf. Vechi. art. 12). la vesnicie sj prin aceasta sa se pregateasca de sfantul Post. unde stau preotii. Sfintei Treimi): se fac servicii divine pentru toti creştinii raposati. Apost. ucisj de fiare. Biserica apuseana în Sambata aceasta sfmteste apa pentru botez sj o serbeaza cu ajunare. Sambata lasatului de carne. pentru toti acestia biserica se roaga în aceasta zi. Focul acesta inseamna pe Iisus lumina lumii. mosilor). Prin cantarile sj invataturile sarbalorii. fiindca în ziua urmatoare s-a intarit mantuirea lumii prin pogorarea Duhului Sfant şi fiindca ziua de Rusalii este prima zi a imparatiei lui Hristos (Institut.. Sambata mare este anteserbarea Invierii. it. de aceea în Sambata ei se inalta rugaciuni pentru indurerarea şi imblanzirea judecatoruLui celui drept. spre a simboliza contrastul dintre jalea zilei de rastignire sj bucuria ce are sa urmeze.. incepand de la Adam. inchipuind prin aceasta ca. Inchipuirea inmormantarii se savarseşte Vineri seara ori Sambata dis-de-dimineata. Cresjinii fac sj impart mosi (v.) fara a li se putea face obisnuitele rugaciuni bisericesti. art. cu sufletul. Biserica se roaga în fiecare zi 329 . E o aducere aminte de inmormantarea lui Iisus (in mai toate bisericile din Ardeal sj Banat serviciul ingroparii Domnului se face Sambata dimineata la 2 ore) sj de pogorarea Lui în iad.în vechimea creştina se iluminau bisericile Sambata şi mai ales în noaptea Invierii. unde stau credinciosji şi a treia la altar. v. pentru ca Mantuitorul. sfmteşte lumanarea de Paşti şi agheasma pentru botez. Iisus s-a aratat în mai multe locuri. Multi creştini au murit (inecati. alta în mijlocul bisericii.

Ruperea custilor leului a fost tipul ruperii pecetilor mormantului de catre lisus. Legamintele de sange dovedesc credinta popoarelor orientale în puterea sangelui. 26). aşa a fost vandut lisus de catre Iuda. simbolizeaza gatirea spre evanghelia pacii. pentru ca sa nu manance sufletul animalului (Levitic 7. dar Sambata e consacrata memoriei tuturor raposatilor. Hr. dupa cum a facut Moise în fata rugului de foe (Exod 3. = Dumnezeu a ascultat) e prototipul lui lisus. tin şi azi acest obicei de a nu manca sange de animal. Comem. cea inainte de Sfintii Arhangheli). VI. insemnand ca precum Sambata a fost designata de Dumnezeu ca zi de odihna. la 27. Samson (evr. Evreii isi inchipuiau sangele ca pe o fiinta superioara dumnezeiasca (Levitic 4. asa ne rugam şi noi. a Ill-a. iar rugaciunea mamei sale e tipul rugaciunii Sfintei Fecioare „Mareşte suflete. a calcat puterea mortii). loan 1. Precum Samuil a scapat pe poporul ales de furia filistenilor. Daramarea foişorului inseamna risipirea templului. simbolizand ca sluţitorii lui Dumnezeu sunt vrednici sa stea în apropierea lui Dumnezeu. a IV-a din Postul mare. în sanctuar au loc episcopii şi clerul inalt. Cu sangele jertfei se stropeau peretii Sfintei. cea dinainte şi dupa Sfantul Dimitrie. 330 . 46). cand intra credinciosul intr-un loc sfant. Samson (evr. numite Sambetele ecumenice (Sambata lasatului de carne.. aşa a mantuit lisus omenirea din urgia diavolului. Sangele de jertfa reprezenta sufletul jertfitorului. Obiceiul a fost şi la evrei. Incaltarea sandalelor. cand lisus. tare) e prototipul lui lisus.VICTOR AG A pentru cei morti. E mai inaltat decat corabia bisericii şi simbolizeaza locul eel mai sfant. se aducea ca jertfa şi era mijloc de impacare a omului cu Dumnezeu (Levitic 7. „Ambii cresc cu darul lui Dumnezeu sj de la oameni" (Luca 1. cuvios (t 540) Comem. a Il-a. 27). Sanctuar se numeste în bisericile apusene altarul. 11).. tare): sf. Secta baptistilor. inchipuind datorinta creştineasca de a ne ruga şi în fiecare anotimp pentru cei adormiti. ca viata de dincolo sa fie un Sabat etern pentru cei trecuti acolo. în semn de curatire şi de apropiere a omului pacatos catre Dumnezeu. Legarea şi dezlegarea sandalelor o indeplineau servii şi astfel acestea inchipuie slugarnicie (Marcu 1.". unde insuşi Mantuitorul e de fata în Sfanta Euharistie. Sangele e simbolul vietii şi al sufletului şi de aceea a fost oprita la evrei consumarea sangelui şi a carnii cu sange. = luminos. Zamislirea lui supranaturala inca e asemanatoare. precum şi lisus „a fost ascultator pana la moarte" (t 1050 i. la 20. în fiecare anotimp cate una. dupa intelesul cuvantului de Sabat = repaus. cu interpretarea lor literala a Scripturii. fund în mormant. Samuil (evr. Sunt anumite Sambete ale mortilor. 5. 6). = puternic.7). Precum acela a fost vandut de catre Dalila. Intreaga sa viata a sluţit lui Dumnezeu. de care purtau şi Apostolii.). VIII. Sandalele la toate popoarele orientale se descalta. despartit de naie printr-un grilaj. Pomenirea se face în fiecare Sambata (afara de cea a patimilor.

Tot un legamant de sange este şi sangele din Sfanta Euharistie. în satanism se face legatura sangelui cu Satana, caruia unii (Faust) isi vand sufletul pentru scopuri imorale ori pentru castigare de bunuri materiale. Antititpul jertfelor sangeroase la evrei a fost jertfa Mantuitorului şi botezul de sange al martirilor, caci jertfa de sange era considerata ca fund cea mai nobila jertfa. Santa-Maria Mare este numita sarbatoarea Adormirea Nascatoarei, la 15 august. Maica Sfanta, fiind patroana raarinarilor, s-a oranduit ca în aceasta sarbatoare sa se tina ziua Marinei, cu rugaciuni catre Sfanta Maica, cu comemorari referitoare la marina şi se fac pomeniri (parastase) pentru eroii marini. - Poporul nostru o tine de sarbatoare asemenea Pastilor şi Craciunului, avand şi un post de 2 saptamani, se zice rupt din Paresimi, în care nu este dezlegare nici la untdelemn (afara de Proboţenie), fiindca toti pot sa-i tina în belsugul de legume şi fructe. în preseara femeile rostesc, cum fac la primejdii, visul Preacuratei, iar ziua la biserica şi prin morminte se impart struguri, prune şi faguri de miere pentru cei morti. Sanziene (floarea sf. loan, Galium verum). în preseara sarbatorii „Nasterea Sfantului loan Botezatorul" (popular „Sanziene") la 24 iunie se impletesc cununi din florile plantei sanziene. Acestea se asaza în porti, la case, prin gradini, la cruci de hotar etc. Fiecare membra al familiei isi face cate o cununa; barbatii le fac în forma de cruce, ale femeilor în forma de cere; seara le arunca pe case spre ispitirea norocului;

SIMBOLICA B1BLICA şi CRE$TINA caderea jos a cununii inseamna nenorocire, chiar şi moarte; cununile se pastreaza ca leac contra frigurilor. Obiceiul a ramas de la romani, care la inceputul verii ofereau cununi zeitei Ceres, zeita pamantului. Creştinii i-au adaptat pentru contrabalansarea serbarilor pagane inradacinate în popor. Impodobirea cu sanziene simbolizeaza bucuria primaverii tarzii, care în curand are sa-si dea imbelsugarea roadelor. Saptamana s-a asezat intra amintirea crearii lumii în sase zile şi asezarii zilei de a saptea. Precum fiecare zi bisericeasca isi are laudele sale în numar de sapte, asa s-a randuit ca în decursul saptamanii fiecare zi sa-si aiba insemnatatea sa deosebita, în jural careia sa se concentreze rugaciunile. Astfel: Duminica este ziua Invierii Domnului. Lunea e inchinata ingerilor, puterilor ceresti, celor noua cete, fiindca ingefii au fost creati inainte de lumea vazuta şi fiindca ingerul a vestit Sfintei Fecioare intruparea Domnului, prin care ne-am mantuit. Martea toate rugaciunile se indreapta spre lauda prorocilor, ca trimisii lui Dumnezeu şi catre eel mai insemnat dintre dansii, catre loan Botezatorul. Miercuri se onoreaza şi sfanta cruce ca obiect al patimilor şi mortii Domnului şi al intristarii Maicii Sfinte, ceea ce se invedereaza din cantarile crucii şi ale Nascatoarei; e zi de post în considerarea celor de mai sus şi intra aducerea aminte ca Iudeii Miercuri au tinut sfat sa prinda pe Iisus şi tot atunci a vandut luda pe invatatorul sau. Joi e intra amintirea tuturor Apostolilor, cu care a serbat Iisus în Joia mare cina cea de taina; se mai pomeneste sf . 331

VICTOR AG A ierarh Nicolae, ca aparatorul ortodoxiei. Vineri e ziua sfintei cruci. Vinerea a patimit şi a murit Iisus plinind mantuirea, intru a caror cinstire se tine post. Sdmbata ne infatiseaza odihna vesnica, ce ne asteapta dupa implinirea poruncilor lui Dumnezeu; se face pomenirea tuturor sfintilor şi martirilor, apoi a rudeniilor şi a tuturor celor ce au adormit intru nadejdea invierii. Saptamana bisericeasca incepe de sambata seara şi tine pana în seara zilei de sambata viitoare, inchipuind facerea lumii, care s-a inceput cu lumina (Duminica) şi a sfarsit cu ziua odihnei (Sambata), în care ne şi rugam pentru odihna vesnica. Saptamana branzei (sdpt. alba) e saptamana nemijlocit premergatoare Postului Pastilor. Simbolizeaza poarta dumnezeiestii pocainte. Se numeşte Saptamana alba sau şi Alba, fiindca biserica ingaduie creştinilor sa manance în aceasta saptamana oua, lapte şi derivatele lui, spre a se obisnui mereu cu postul. Saptamana luminata (octava Pastilor) e prima saptamana dupa Pasti, ca o prourmare a acestei sarbatori, prin toate 8 zilele ca o singura sarbatoare a invierii, precum se şi tinea în vechime. Dupa insemnatatea mare i s-a dat numele de S. luminata, pentru ca prin invierea sa Domnul a luminat toata lumea şi pentru ca toata natura incepe sa se lumineze acum, sa infloreasca, sa se innoiasca; în decursul ei preotii chiar şi la inmormantari slujesc în ornate luminate. Uşile altarului intreaga saptamana stau deschise chiar şi la sfanta liturghie, inchipuind ca prin invierea Domnului ni s-au 332 deschis uşile cerului. Pomenirile pentru morti nu se indeplinesc cu obisnuitele rugaciuni de jale, ci cu cantari de bucurie pentru maretia invierii, cu stihirile invierii şi cu troparul Pastilor. Marti se pregateşte euharistia pentru bolnavi. Azi se mai serbeaza ca sarbatoarea Invierii numai Luni şi Marti din Saptamana luminata, spre a inchipui deosebita importanta a Invierii. în Lunea Pastilor se obisnuiesc litii la morminte, spre a vesti şi mortilor bucuria sfintei Invieri, se fac procesiuni la holde, intru amintirea drumului spre Emans, facut de Iisus cu cei doi invatacei şi sunt un semn de cerere ca şi pe noi sa ne insoteasca Domnul în calea vietii şi sa ne sfmteasca holdele. Saptamana mare (sfanta, a patimilor) simbolizeaza momentele mai insemnate ale mantuirii: aşezarea Sfintei Euharistii, patimile şi moartea Domnului. De aici sj numirea de mare. I se zice S. sfanta pentru ca în decursul ei sa implinit actul sfant al mantuirii, iar S. tdcutd o numim pentru ca toate tac, chiar şi clopotele amutesc, nu sunt petreceri, strigari, toti staruie în contemplatie, în rugaciuni sj în jale. Sara (evr. = prinţesa): sf, sotia lui Avraam. Comem. la 12. XII. Saracia în iconografie este infatisata în chipul unei femei cu haine rupte. Saracii sunt în Biblie simbolul napastuitilor (saracul Lazar) şi al credincioşilor (vamesul): Psalmi 9,18; 21, 27; 71,4, precum bogatii sunt simbolul sectarilor sj al celor fara Dumnezeu.

Saracusta = sarindar, paruzia, v. art. Sarbatoarea azimelor se tinea şi se tine sj azi la evrei la 14-21 Nisan, impreuna cu sarbatoarea Pastilor. Numirea o are de la faptul ca, în decurs de sapte zile, se mananca numai azima (pascha, matos) în loc de paine. La sacrificiu se aducea parga de orz şi de grau, simbolizand ca painea este un dar deosebit al lui Dumnezeu, pentru care omul trebuie sa-i aduca multumire. Sarbatoarea colibelor {corturilor evr. = succoth) se tinea la evrei în 15 şi în urmatoarele 7 zile ale lunii a şaptea. SimboUzeaza timpul calatoriei izraelitenilor prin pustie, unde au locuit în colibe. în memoria acestei calatorii, peregrinii veniti din toata tara la templu locuiau în decursul serbarilor în colibe construite pe case ori prin gradini. Ca semne ale zilelor de bucurie pentru darul dumnezeiesc impartaşit prin roadele de toamna (era totodata şi sarbatoarea culesului fructelor şi viilor), peregrinii purtau (evreii poarta şi azi) în mana stanga ramuri de lamai (Levitic 23,40), iar în dreapta purtau stalpari de pelin şi de mirt, ca amintire de scaparea din amareala şi necazurile robiei egiptene. Se faceau şi libatiuni de apa cu cana de aur, din izvoarele Siloe, ca simbol al apei izvorate din piatra în pustie (Isaia 12,3) şi cu referire la izvorul de mantuire, despre care s-a prorocit în Test. Vechi (Isaia 44, 3; Ezechiel 36, 25) şi despre care vorbeţte şi Iisus în ziua ultima a sarbatorii (loan 7, 37). Evreii tin şi azi sarbatoarea tot cu acelaşi ritual, facandu-şi colibe prin curti.

SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA Sarbatoarea luminilor v. Botezul Domnului. Sarbatorile în Test. Vechi au fost chipul legaturii lui Dumnezeu Creatorul cu lumea şi cu omul. Sunt o aducere aminte ca frecare clipa apartine lui Dumnezeu şi trebuie sa o folosim intru sluţirea Lui. S-au serbat şi pe temeiul ca în cele mai multe din ele se comemoreaza vreo indurare deosebita a lui Dumnezeu fata de lume. Cele trei sarbatori mari simbolizau indurarea nemarginita a lui Dumnezeu (Rusalii), conducerea miraculoasa în pustie (s. colibelor) sji slobozirea din robia egipteana (Pantile). Barbatii izraeliteni erau indatorati sa se prezinte anual în una din aceste sarbatori la templu, simbolizand ca izraelitenii, poporul ales, sunt frati cu totii şi sunt fii ai aceluiaşi Dumnezeu. - Principiul de şapte al sarbatorilor este în legatura cu creatiunea şi cu ziua a şaptea, cu ziua Domnului. Sarbatorile {imparateşti, domneqti şi ale sfintilor) sunt zile de preamarire a lui Dumnezeu şi a sfintilor, cuprinzand intreaga istorie a economiei divine şi simbolizand cele mai insemnate momente din opera mantuirii. Toate sarbatorile se inşiruie în jurul celor trei cicluri de sarbatori principale, care impart şi anul bisericesc comun în trei cicluri. Aceste sarbatori principale sunt: Nasterea Domnului, care formeaza ciclul Craciunului; Invierea Domnului, care formeaza ciclul Paştilor şi Pogorarea Duhului Sfant, care formeaza ciclul Cincizecimii. Sarbatorile le-a aşezat biserica, pentru ca şi noi sa resimtim bucuriile ori durerile, pe care le-au simtit 333

VICTOR AG A Domnul, Sfanta Maica şi sfintii Sai. Daca lumea randuieste amintiri intru memoria marilor evenimente şi a oamenilor celebri, cu atat mai vartos sa o facem aceasta cu Hristos şi cu sfintii Sai. Fiecare sarbatoare are o zi a insdsi serbdrii, o zi sau mai multe ca inaintea (intrarea) serbarii şi apoi o zi ori mai multe ca incheierea (iesirea) serbarii; aceste trei momente ale fiecarei sarbatori s-au asezat intru cinstea sj simbolizarea Sfintei Treimi. Sarcofag (Tomba), sicriu monumental de piatra, obisnuit la egipteni şi la greci, de la care a trecut şi în cretinism. Mai tarziu a devenit numai un monument simbolic, fara sa mai contina şi corpul celui mort. Inchipuie deşertaciunea lumii acesteia şi e o aducere aminte de moarte. Prestolul este adesea construit în forma sarcofagului, inchipuind timpurile cand creştinii se rugau pe mormintele martirilor. Sarea în Sfanta Scriptura şi în liturgica e simbolul intelepciunii (Marcu 9, 50; Coloseni 4, 6). Precum sarea face mancarea placuta, asa sa fie şi vorbele noastre placute, pline de intelepciune. Sarea cu insusjrea sa de a conserva corpurile şi a apara de putrezire este simbolul apararii de pierire vesnica şi simbolul tariei şi al veşniciei; de aceea legamantul de sare în Test. Vechi intre Dumnezeu şi Izrail este vesnic (Numeri 18, 19). Domnul numeste pe Apostoli sarea pamantului (Matei 5, 13), trimitandu-i sa invete şi sa destepte în lume viata sufleteasca, sa o conserve şi sa o fereasca de stricaciune. La orientali, sarea a fost simbolul prieteniei şi al apararii în legamantul sarii (v. art.); chiar şipaganii au cunoscut pretul ei spiritual. - în biserica apuseana, la sfintirea apei gregoriene, se pune sare sfintita în apa, caci precum în Test. Vechi (II Regi 2, 21) Ilie a facut sanatoasa şi buna apa lerihonului prin turnarea sarii, aşa în apa sfintita se arata puterea ei vindecatoare. Iar la botez se pune pe limba botezatului sare sfintita în semn de exorcizare, apoi ca un sigil şi putere a Duhului Sfant şi ca simbol al vietii veşnice. Biserica apuseana sfinteste sarea şi pentru folosul animalelor de casa. Sarea, ce se pune pe limba celui ce se boteaza în biserica apuseana, inseamna invatatura creştina şi e simbolul vietii veşnice, în care intra eel botezat. Precum mancarile fara sare se strica, aşa şi viata creştinilor fara invataturile creatine este fara pret şi stricacioasa. Sarea pamantului (Matei 5,13) sunt Apostolii. Sarea fereste de putreţune şi era intrebuintata în vechime şi la gunoire, ca mijloc de a inmulti productivitatea pamantului. Omenirea este inchipuita ca o holda, care devine roditoare numai prin puterea sarii, adica a invataturii creştine. Pe Apostoli ii trimite Iisus sa lucreze, ca lumea sa aduca roduri prin invataturile lor. Sarea şi painea v. art. Pdinea şi sarea. Sarindar (de la saranta = numarde 40): pomenirea mortilor la 40 de proscomidii şi liturghii. Simbolizeaza jertfa de impacare pentru iertarea pacatelor şi inchipuie ca sufletul raposatului sa se

334

irapreune cu Hristos, cum se impreuna cu Hristos şi particelele scoase şi puse pe disc la aceste liturghii. Sarutarea e semnul stimei şi al iubirii ca forma de salut şi a fost în uz la toate popoarele orientale din stravechi timpuri. La greci şi mai apoi la creştinii cei dintai a fost o ceremonie de cult religios; în Europa a patruns deodata cu creştinismul. Preotul saruta vesmintele liturgice, cand le imbraca şi cand le dezbraca, în semn de stima catre cele sfinte şi ca multumire pentru marea vrednicie de a sluţi lui Dumnezeu. Saruta Evanghelia, dupa ce a citit-o, ca semn de veneratiune pentru invatatura cea sfanta. Preotul saruta prestolul de cate ori intra în altar, saruta sfintele daruri Tnainte de cuminecare, iar dupa cuminecare şi marginea sfantului potir. Sarutam mana parintilor, a batranilor, a celor ce se intorc de la biserica, mana preotilor, episcopilor în semn de reverent! Sarutam sfanta cruce ca simbol de umilinta şi de multumita pentru harul pogorat de pe cruce. Credincioşii saruta poala veşmintelor liturghice (felon, epitrahil...) ale preotului la maiturisire şi la rugaciunile pentru diferite boale, ca semn de multumire şi de recunoştinta pentru pogorarea darului de sus şi a puterii de vindecarea femeii, care s-a atins de haina Domnului (Luca 8,47) şi s-a vindecat. Sunt memorabile în istoria mantuirii cele trei sarutari: a recunoştintei, a durerii şi iubirii şi, în fine, aceea a tradarii. Sarutarea picioarelor lui lisus de catre Maria Magdalena este sarutarea recunoştintei şi a caintei. Sarutarea lui lisus de partea sfintei Maici, la pogorarea Lui de pe cruce, este sarutarea

SIMBOLICA BIBL1CA ş1CREQTINA durerii sj a iubirii de mama. Sarutarea lui Iuda (Luca 22, 48) este sarutarea de tradare, de fatarnicie. A ramas şi în graiul comun expresiunea de „sarutul lui Iuda" pentru faptele de tradare, de fatarnicie fata de mai mari ori fata de prieteni. Sarutarea intre amici şi rudenii la orientali şi la evrei arata semnul unei referinte de intimitate, de amicitie (Geneza 29, 11, 13); de aceea intreaba Mantuitorul pe Iuda: „cu sarutare vinzi pe invatatorul?" (Luca 22,48). Afara de simbolul iubirii, sarutarea mai inchipuie şi supunere, respect fata de cineva; e un obicei oriental a saruta din respect decretul regal. Samuil, cand il unge pe Saul de rege, il saruta (I Samuil 10, 1), iar Psalmi 2,12 zice: „Dati cinste Fiului, ca nu candva sa se manie Domnul". Supunerea se exprima mai ales prin sarutarea hainei, a picioarelor, mainilor şi a fruntii. La noi se mai tine şi azi obiceiul în popor ca eel ce saruta mana unui preot, ori a unui batran venerabil (cu deosebire a celor ce se intorc de la biserica), dupa ce a sarutat mana, o duce la fruntea sa proprie ori la o latura a fetii unde face o mica apasare, simbolizand prin aceasta vechea sarutare a pacii, adica sarutarea fruntii şi a fetii ca semn de adanc respect. Sarutarea Altarului de catre preot, pe locul unde sunt moastele sfinte asezate în prestol, simbolizeaza ca rugaciunile preotului liturghisitor sa fie primite şi pentru meritele sfintilor. Sarutarea altarului în decursul serviciului divin o face preotul de mai multe ori, ca prin acest semn al iubirii sa se uneasca cat mai mult cu Hristos, care 335

9et
aids 'iinrep -«Pţreţţţs;n3Z9UUxna

onuoid rem
. 9p xş 3 Vi t u j

nuWOWXţl

Wil

ţ2u3A I ţ * * 0 ţ

83l91 nd W«1P

BBOTUinţnres
TO

*

91130S

A uouţiq ţ ţ ° "\nres reaoţ ţ

BO

Sid «*> ?
3nBpB E?ţa'ltiSwdtit!imBS

ţn ţom ţ

ţ <

9jd 3p

««
a

l9znq'ţţ°Cl - \W JV

unsold

nereis B 30 ţ Up A «niBS ţreo «P« -oaid ţi
iT? d U P U

K,inmpţPţ°
• „*taai 'uouasxq re

Lod «s x o t a P ţ ţ ţ s

nm

n«moa

Csţd d ţ ,

°S ţ M ţ ţ
u

9roţţd3Pţutv f;d nodv ţ«
A . A r g A . A S

au3\ ţ ţţ 3U-

Sis W pwtvdmţ-

1J

yovţolou
rţTwUţJyl

in acest scop pe analogul din mijlocul bisericii, inchipuie deplina onorare a invataturilor ei sfmte, prin care lumea se fereste de pacate, de osanda şi se invredniceşte de mantuirea sufleteasca. Sarutarea icoanei hramului ori a icoanei de praznic de pe analog, cand intram în biserica, este simbolul veneratiunii ce o aratam fata de sfantul patron al bisericii, respectiv fata de sfantul praznuit. Sarutarea se reduce şi la obiceiul de la inceputurile creştinatatii, cand credinciosii, la intrarea în biserica, sarutau pragul bisericii ori al casei de rugaciune. V. şi art. Sarutarea obiectelor sfinte. Sarutarea icoanei Preacuratei, cand intram în biserica, este semn de venerare adanca catre Preasfanta, care ne-a dat pe Mantuitorul. Este simbolul expresiv de multumire pentru toate binefacerile ei şi o rugaciune pentru ocrotirea şi pe mai departe a Sfintei Maici. Sarutarea mainii drepte a episcopului şi a presbiterului, preotului, din partea credinciosjlor, este un obicei vechi creijtinesc şi e semnul pietatii şi al cinstei fata de aceştia ca loctiitori ai lui Hristos. în vechime chiar şi imparatii sarutau mana episcopului, cum marturiseste Simeon Tesaloniceanul şi Ambrozie, aratandu-se deosebirea cea mare dintre puterea lumeasca şi dintre cea cereasca. Credinciosul, dupa ce saruta mana preotului, o ridica şi o atinge de frunte şi de obraz ca un fel de stima şi mai pronuntata. Obiceiul se pare a fi trecut de la iudeii Test. Vechi, care ca şi ceilalti orientali aveau datina de a saruta

SIMBOLICA BIBLICA şi CREŞTINA fruntea şi fata cuiva, în semn de supunere, de ascultare şi de stima. - Obiceiul de sus se mai poate reduce şi la sarutarea pacii, indatinata la creştinii cei dintai. Sarutarea obiectelor sfinte bisericesti simbolizeaza stima, umilinta şi veneratiunea ce le aratam fata de acele obiecte. La inceputul creştinatatii credinciosii, inainte de intrarea în biserica sau în casa de rugaciune, sarutau pragul acestora, a carei reminiscenta este şi azi sarutarea icoanei praznicului de pe analog, cand intram în biserica. Preotii la liturghie etc. saruta sfanta masa, crucea, evanghelia, potirul, ornatele; credinciosii saruta potirul la cuminecare, la analog saruta evanghelia, crucea, icoana, în semn de adanca venerare. Sarutarea picioarelor (adica a moastelor cusute în pantoful drept) noualesului papa, din partea cardinalilor, inseamna stima adanca, ce se cuvine loctiitorului lui Hristos, precum a saiutat şi Maria picioarele lui Iisus. Tot în acest sens saruta şi pelerinii picioarele Papei. Sarutarea sfanta (Sarutarea iubirii, Osculum pacis, Sarutarea pacii) este traditie apostolica („inchinati-va... cu sfanta sarutare"). în vechimea creştina credinciosii se sarutau reciproc în timpul liturghiei, ca semn al impacarii, al iertarii şi al intaririi rugaciunilor. în urma unor abuzuri s-a sistat sarutarea sfanta şi a ramas numai în actele ceremoniale ale liturghisitorilor. şi anume inainte de Credeu la „Pre Tatal..." preotol liturghisitor saruta acoperamantul deasupra potirului, inchipuind ca saruta pe insuşi Domnul; apoi saruta 337

VICTOR AG A sfanta masa, adica tronul lui Dumnezeu; de aceea mai inainte de sarutare face trei inchinaciuni cu semnul crucii, spre a simboliza umilinta şi nevrednicia de a saruta corpul şi sangele Domnului. în decursul rostirii Credeului, daca servesc mai multi preoti, isi saruta reciproc umerii, imbratisandu-se, ca simbol de iubire reciproca şi de sarcina comuna a celor ce liturgisesc; în aceasta vreme diaconul isi saruta crucea de pe orar. Iar credinciosii au sa pastreze în inimile lor indemnurile liturghisitorului: „...Sa ne iubim unii pe altii..." - în unele biserici s-a mai pastrat sarutarea sfanta inainte de cuminecare. La inmormantari, familialii ii saruta crucea şi evanghelia ori icoana de pe racla ca semn de sarutarea pacii, data raposatului. - Inchinarea reciproca a credinciosilor la miruire e o reminiscenta a sarutarii sfinte. - Sarutarea pacii o mai dau preotii unui nou hirotonit, dupa sfarsitul ceremonialului, ca semn de iubire şi de fratie. Sarutarea cea din unna „e semnul despartirii familialilor de eel mort" (Geneza 50, 1), semnul iubirii şi al onoarei. Era şi în Test. Vechi. în loc de mort, la noi se saruta crucea şi icoana de pe sicriu. Sarutarea vesmintelor sfinte de catre preoti la imbracare inseamna reverenta şi multumire lui Dumnezeu, care a invrednicit pe preoti sa se imbrace în haina mantuirii. Fiindca aceste vesminte inseamna şi jugul lui Hristos, sarutarea la imbracarea şi la dezbracarea lor inchipuie iubirea acestui jug bun şi usor. Satan v. art. Diavolul. Saul (evr. = mic, chemat, ascultator de Dumnezeu) este numele sfantului apostol Pavel, anterior apostoliei sale. Sava: sf. ava în Palestina, eel mai celebru dintre patriarhii monahismului în Orient (ţ 532). Comem. la 5. XII. Savel: sf. cuvios. Comem. la 17. VI. Scaietele e simbolul durerilor şi al ranilor pamantesti. Mai inchipuie şi lucrurile netrebnice, nefolositoare („ca nu culeg strugurii din scai"). Scaiul mai inseamna şi vorbele rele; precum samanta lui marunta şi usoara, imprastiata o data, nu o mai poti aduna la un loc, astfel şi vorbele rele, o data aruncate, nu le mai putem reface ori a le sterge. Scara e insigniul mai multor sfinti, spre a insemna inaltimea virtutilor lor. E şi intre relicviile crucificarii. Sfanta Fecioara e supranumita Scara cereasca, pe care s-a pogorat Domnul Hristos. -Scara lui Iacob, scara cerului pe care s-au pogorat şi urcat ingerii, a fost tipul lui Hristos, care s-a pogorat din cer, iar dupa ce a savarsit mantuirea s-a suit iarasi la cer, sa ne deschida usile raiului. Scara e şi simbolul legaturii de indurare a lui Dumnezeu catre robii sai; ingerii due la cer rugaciunile noastre şi pogoara darul şi ajutorul dumnezeiesc. Scara şi piatra lui Iacob mai sunt şi simbolul bisericii creştine care, cu inaltimea turnurilor sale, se arata ca o scara spre ceruri; preotii şi ingerii mijlocesc printr-insa intre noi şi Dumnezeu. - La inmormantari şi la pomeni se mai fac intre alti colaci şi unii în forma de scari, numiti şi scari, inchipuind ca acesti

338

inconţurat de doua aripi în flacari. acolo în jurul tronului lui Dumnezeu. Sunt inchipuiti ca niste SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA roti de foe. Scaunul arhieresc (tron. scaune. de unde isi au şi numirea de tron. cand o ceata de copii colinda din Joia Mare pana în Sambata Patimilor pe la casele creştinilor şi le vestesc. Scartaitoarea sau Morişca. la amiaza şi seara* orele de lauda. Scaune deosebite au şi la noi episcopii. precum fusese obisnuit în vechime în biserica universala. spre a simboliza autoritatea şi puterea ierarhica din biserica unui tinut. Nutnarul treptelor isi are simbolica sa: o treapta inseamna unitatea persoanelor în Treime etc. servind în locul a tot atator mici taburete. ca simbol ca biserica s-a intemeiat prin propovaduirea celor 12 Apostoli. vor servi ca niste scari de urcare spre raiul fericirii. spre a inchipui cinstea ierarhiei şi vrednicia morala a acestor inaintestatatori. Adesea au figura unor roti de foe impletite în asa fel. Au forma de banci şi sunt prevazute jos cu un taburet pentru ingenunchere la anumite momente din serviciul divin. impartiti ca milostente intru amintirea celui raposat. serafimii) al celor noua cete. Bisericile monumentale au 12 trepte. cercul inchipuind corul ingeresc al tronurilor. strana arhiereasca. plin de asceza şi de evlavie. cand rugaciunile se faceau în ascuns de frica jidovilor şi a paganilor. spre a pricepe invataturile Testamentului Nou. sa prezinte o urcare la intrarea ei simbolizand inaltarea gandurilor celor ce intra în casa Domnului. Simbolizeaza puterea dumnezeiasca şi judeţul eel sfant. Scaunele (Tronia): ingeri din ordul intai (Scaunele. La noi au ramas scaune numai pe langa ziduri pe seama batranilor şi infirmilor. avem sa cunoastem treptele de credinta ale Test. faldisteriu) în care sta epis339 . în biserica ortodoxa orele de rugaciune se vestesc cu toaca în zilele numite. jur-impreţur avand aripi şi ochi în mijlocul aripilor (Ezechiel 10. ca sa alcatuiasca un tron. iar orele de rugaciune le vesteau creştinilor cursori increzuti. Scaunele în biserica apuseana cuprind toata biserica în naie. Se construieste pentru ca biserica sa arate mai inalta. pentru ca la noi dintru inceput s-a introdus uzul de a asculta serviciile divine stand în picioare. de a sedea. mai inchipuie şi pe cei 12 patriarhi ori şi pe cele 12 semintii ale lui Izrail. heruvimii. cu intelesul ca. Au deci şi inchipuirea unor locuri de rugaciune. tronul celui Preainalt.colaci. Uneori apar ca un cere de foe. Aceasta pozitie la rugaciune corespunde mai bine spiritului oriental creştin. Sfarleaza de Vinerea mare e o reminiscenta din inceputurile creştinismului. Clopotele nu se trag în aceste zile. în biserica apuseana se pastreaza pana azi acest obicei.Biserica latina mai are în sanctuar jilturi pentru episcop şi canonicii din gremiu. ca urmasi ai Apostolilor şi ca sluţitori ai lui Dumnezeu. Mai inchipuie şi curcubeul. 12). pe care troneaza Dumnezeu. prin scartairea unei moristi dimineata. Vechi. . Scara principals este numirea treptelor unei biserici la intrarea principals.

semnul şi sa-i dea ascultarea cuvenita. dintre care mai inalta este sa rasune de pe amvon. catedra) e construit la o inaltime oarecare pentru ca preotul sa de aceea are icoana Mantuitorului ca Arhiereu. deci. predicatorul. un corn. Sceptrul e semnul puterii de car2) şi de aci se descopera poporului Sau muire. o columna. în biserica latina în dansul mortii el invarteşte mereu pe marturisirea auriculara se face printr. ce trece şi nu se nezeu. Locul eel de o tabla masiva de aur deasupra chivotului legii. fara sa stea inalte pana jos. ale tronului arhieresc inseamna cele trei simbolul vocii lui Dumnezeu. E ceva mai inaltat decat naia. care indemnase pe Petru la cainţa etc. de pe care a toti credinciosii.Scaunul predicatorial (tribuna. domine peste credincioţi. Se credea ca aci troneaza sus. Are icoana lui Iisus ca arhiereu. simbolizeaza tronul eel din ceruri al lui Iisus Hristos. adica trimis al lui Dumnezeu. penitentului. Scheletul e simbolul mortii. de la batrani pana la penitentul în fata duhovnicului. prin micul copilas. copul. David ca penitent. Magdalena. Simboliza. Adesea vedem infaţişat pe dansul un bid. ca loctiitor al lui Dumca simbol al timpului.toti oamenii.relicviile sfinte (Matei 27. care au impar-tasit turma sa. 22). 340 . este obiect de batjocura şi e unui dintre tronul lui Dumnezeu în mijlocul poporu. al deşertaciunii şi al mortii. ce trebuie trepte ierarhice. ca la pastorul lor. incepand cu starile cele mai un grilaj al scaunului. . 29). la care sa se arhieresc simbolizeaza pe Man-tuitorul ca ridice vestitorul cuvantului. o trdmbita. InaUimea pentru ca Episcopul sa poata privi peste inseamna şi locurile inalte. Iehova în lumina şi în nor (Numeri 16. sa-si aduca aminte de datorintele catre Episcop invatatura mantuitoare. fml pierdut. ca unui biciuirii pacatelor. Treptele lui simboliel. cu care strabate cuvantul în inimile creştinilor. rosteşte sentinta asupra mai intoarce. Are în mana coasa ori secera. Cele trei trepte simbolul tariei cuvantului.Uneori tine în mana lul) se aseamana unui tron. cocoşul. lui ales. semnul aceea a Episcopului. nadejdii. cu care reteaza Scaunul marturisirii (confesionavieţile oamenilor. iar acestia sa priveasca la cuvantat Domnul. art. Sceptrul de trestie ales (Exod 25. privind la el. din care ori pe cap orologiul de nisip şi clepsidra duhovnicul. cand nu oficiaza. Creştinii. este simbolul dreptatii. spre a simboliza ca toti şi ce se inchipuie ca marturisirea o face toate cele pamantesti sunt trecatoare şi credinciosul direct catre Dumnezeu. ca propovaduitor şi cea pastorul eel bun. care poarta grija de a evangheliştilor. Scaunul indurarii (propitiatorium): Scaunul de sus v. acoperamantul indemnatoare la penitenta precum sunt: arhanghelul Mihail cu cantarul de cap al calugarilor. . de stapanire. tariei. Episcopul în scaunul zeaza treptele gandului. Scaunul este impo-dobit cu icoane Schima (cuculion).supuse mortii.

14). Preobrajenia.Duminica la utrenie . Dumnezeu v i n e pe norii cerului şi leaga Test. care vor straluci ca soarele şi spre a caror urmare ne indeamna biserica prin aceasta sarbatoare. Scranciobul (dulapul). art. aşa sa nu aiba sfarsit nici iubirea. n-au aparut mai mult decat doi (Moise şi Hie) din imensa ceata a sfintilor şi totusi aceasta marire a uimit pe Apostoli. nici credinta lor. reprezentat prin Moise şi Hie şi ca a inceput Test. -Strugurii ii sfinteste biserica la liturghie ca jertfa de primitii şi ca multumita lui Dumnezeu pentru rodurile pamantului. Schimbarea inelelor la logodna inseamna fagaduinta solemna şi reciproca a mirilor de a tine credurfa SIMBOLICA BIBLICA şi CREşTINA conţugala nestirbita. incat doreau sa faca niste colibe spre a locui aci pentru totdeauna. iar Iisus sta în mijloc intre trecut şi viitor. se face intra amintire de luda Iscarioteanul. veninoasa.simbolizeaza pogorarea Mantuitorului în lume şi vestirea evangheliei. Cu atat mai mare şi mai desavarsita va fi lumina maririi din cerari. insemnand ca primeşte invataturile ei şi le respecta cu toata dragostea.Schimbarea la fata simbolizeaza marirea viitoare a celor drepti. Cate341 . Scrasnirea dintilor inseamna chinurile iadului şi durerile pricinuite de grozaveniile feluritelor torturi ale iadului. s-a spanzurat de o creanga şi vantul il flutura şi il clatina incoace şi incolo. Cdlugdr. La aceasta legatura spirituals sunt avertizati şi prin gravarea numelor lor pe inele.Schimbarea la fata (Transfigurarea. 11) şi al diavolului. precum se credea (Matei 16. E o sfintire a lui Iisus şi intarirea Lui spre patima. 13). chinuit de remuscari. Scoaterea evangheliei din altar şi asezarea ei pe analog . unde toti sfmtii şi ingerii sunt impreuna. Precum inelul nu are sfarsit. Moise şi Hie apar şi pentru ca Apostolii sa se convinga ca Iisus nu este nici Moise. Schimonahi v. La aceasta minune Iisus si-a aratat numai pe o clipa marirea Sa. Schimnic v. Glasul din cer a marturisit ca de acum i n a i n t e a incetat Test. Megaloschimni. Purtarea inelelor pe mana e o vesnica aducere aminte ca mirii sa-si tina promisiunea data în fata lui Dumnezeu. s-a scbimbat la fata şi c a n d s-a adeverit a doua oara prin glas din cer ca El este Fiul lui Dumnezeu. Vechi. pe invatatorul sau. Vechi cu eel nou. Festum transfigurationis): sarbatoare domneasca la 6 august intru amintirea minunii cand Iisus. pe care se invartesc flacai şi fete la Pasti. art. Scorpie: insecta din genul arahnideelor cam în forma racului. Ca discipol a vandut pe Mantuitorul. în muntele Taborului. pe care Iisus i-a invins şi ne-a dat putere asupra lui (Psalmi 90. Hie e al sfarsitului veacurilor. adica leaga fagaduinta cu plinirea. care este raza Tatalui şi care straluceste ca un soare sufletesc. nici Hie. Poporal o sarata. Moise e simbolul crearii. e simbolul primejdiilor mari (I Regi 12. Nou cu Iisus Hristos. Scuipirea în simbolica creştina e unul dintre actele de exorcizare. .

Seara de Silvestru v. Poporul nostru pune în sicriu la picioarele mortului o secera. care ne apara de napastuirile celui rau (Efeseni 6. 16. loctiitorul Domnului Hristos. ce-i practica şi azi lumea necreştina. ca semn de izgonire a tot raului. Secera. dreptatii. este un obicei paganesc. adesea şi cu rostire de blestem. Sevastian. Matei 26. 33). isi 342 uda cu scuipit policarul mainii drepte (ori face chiar tina de cenusa şi scuipit) şi unge pe catehumen la nas şi la urechi. în viata sociala a trecut ca un semn aratat al dispretului.VICTOR AG A humenul. purtand scut şi sulita. Prin mahalalele oraselor multi indraznesc sa scuipe în urma preotului.) scuipa asupra acelei fiinte rostind „pfui. 6. caci locul diavolului e pustia. adica eel nebotezat. se simbolizeaza alungarea celui rau.30). fata de persoanele preotesti. se leapada de Satana prin trei suflari şi trei scuipiri spre apus. 67. rostind: „deschide-te (effata) spre bunamireasma". simbol al dorintei ca adormitul sa fie ferit de moartea sufletului.Ministrantii. pe care il vindecase Iisus cu tina şi scuipit (Marcu 7.Poporul nostru are un fel deosebit de exorcizare. ca semn de batjocura adusa credintei. virtuoase ş