COMBATEREAINSECTELORVATAUATOARE pBpTNIERELB DE MOLID DIN MOLDOVADE I{ORD IN

de Ing. Dr. XL ENE.

f nbod,ucere. L Cercetitri pe teren asuprd o.cqiunilor insectelor t)dtdnui'oo'"' o. obseroa.qii in pepiniere .9i terenuri de culturd. B. Specii,Le de insecte c,ittiimittoare. II. Lucrdri de combntereu insectelor et'ectuate tn trecut. Proced.eeaplicate. III. Erperimentdri d.e cornbatere cu :1.nulckl'Nitrout'rt. \. Ltrcrdri unterioare strd.i.ne. 71. Materio.l qi rnetodd. C. Mersul erperimentiirii. D . O b s e n ' o l iu ' r t s u p l i m e n l o r r . i IV. Conclu;ii., Bibliogra.lii. Rezttmat.

INTRODUCERN Lucrarea de fa!6 a fost iniliatd de conducerea Institutului de Cercetdri silvice al R.P.R., in scopul de a se meri produclia de puie{,ivigurogi, necesari tmpiduririlor de mari proporlii. Ea a fost executatS. Staliunea Experimental[ I.C.E.S. CAmpulungla Moldova in 1950. La efectuareaexperimentdrilor au colaborat, pe ldngd responsabilul temei, gi tov. laborantd V. Vasilovschi insolitd de studentul Parascan D. dela Institutul de Silviculturd din Cdmpulung. Scopul lucrdrii a fost determinat de 3 obiecte, qi anume: 1. llS,rirea proiluctiei de puieli Refacerea din Nordul Moldovei, reclamd permamasivelor de rdginoase nent cantitd{'i insemnate de puieli de calitate bund pentru plantalii. Pe lAng[ trebuinlele curente anuale de puieli, doud fapte importante au necesitat in mod imperios gi urgent mdrirea producliei. Exploatarea desordonat[ a pidurilor dinainte de 23 Augusl L944 precum qi catastrofalele doboriri de vAnt din iarna 1947_-L948,au ingreunat gi turburat buna gospopepinierelor ddrire a pddurilor. In urma acest,or fapte, numdrul qi suprafelele au trebuit sd fie rndrite. pdduroase, In planul de stat fiind inscrisdca sarcin[ refacereamasivelor lucrarea de fa!5 tinde sd contribuela mdrirea producliei de puieli, prin combaterea insectelorvdtdmdtoare pentru cultura lor in pepinrere. 2. Determinarea insectelorvft5,rnltoare In cursul anilor, multe ocoale silvice din aceastdregiune au raportat, fie I.C.E.S",fie Nfinisterului,cazuri de atacuri de insectepetrecute in pepi-

26r

niere, eerdnd instrucliuni pe-ntru combaterealor. Intre anii lg47 -rg4g, ln urma introducerii formularelor de semnalare, Seclia de proteolia pddurilor din I.C.E.S. a fost informatd deasemenea atacuii $i anume: ocolul Falcdu anunla in- vara 1948, atacuri intense la puielii de molid 4" J*a 1ni, de-pe.o suprafa!{ de 0,5 ha din pepinieri, aiacuri provocate de larve de cdr[bugi. ocolul Brodina a_nun_!a in vara 1948 un atac de larve de ciribugi, tot pe o suprafald de t ha din pepinierd. ocolul Baia anunla un atac produs de cdribugi, prin desfrunzireaspeciilor foioase. ocolul Dolhasca anunla in -Mai-1946 un atac de cirdbuqi, care a provocat desfrunzirea procent de 50-100 a arborilor in vdrsid de 50-'100 in ani din marginea p[durilor, pe o ldlime de b0 -200 rn gi pe o suprafald de 800 ha. . ocolul Argel anunla atacuri in pepinierd, in vara l91r8,la puielii de molid de I an, pe o suprafald de 1000 ms, gdsindu-se larve la t mz. t2 atac de larve de cdrdbugi in pepinierd, in r,fai .^,pcql.ul Pd-trdu!_i^anunla-un 1950. S'au sdsit 72 larve la m2. . ocolul-Iliqeqti, zbor puternic de cdrirbupiqi atacuri puternice prin desfrunzire, in l\{ai 1950. Acestea sunt numai caleva exemple. Din ele se poate vedea prezenla cdrdbuqilor ca factor vdtdmdtor in pepinierele pi cirlturile forestiere din regrune. ele . Informa{,iile ins{ nu-sunt coryp_lectg, nu dau detalii asupra speciilor, stadiilor de desvoltaregi numdrului de larve la m2, pentru a se'putea vedea in ce mdsurd se produc vdtdmdrile. Mai mult, vdtdmdrile cauzite puie{,ilor sunt puse-_toategi totdeauna pe seama cdr[buqului de Mai, insd 1n p-epiniere se afld g! alte insecte vitimdtoare, care desigur au concurat cu larvele cdrdbuqului la vdt[marea puielilor. Necunoicandu-se aceste fapte, lucrarea de fald are qi scopul de a determina insectelevdtimdtoare'din pepinierele regiunii. 3. Experimentlri cu insecticiile moilerne Pentru combaterea insectelor din solul pepinierelor qi culturilor, in special a larvelor de cdrdbuqi, s-'aupreconizat in cursul vremurilor metodd qi proced_e_e diferite (mecanice,chimice, biologioe),care au dat rezultate relativ bune. Nu se va face aici istoricul lor. Faptul important estecd acestemijloace n'au putut nimici sau reduce insectele-in aqa md.surd,incat ele si nu mai producd vdtSmiri. Astfel, tratarea pepiniereior cu sulfurd de carbon, ultimul remediu utilizql gi la noi in pe-pinieie,dup4 diferite rapoarte primite, nu dd in toate cazurile rezultate_ mu{umitoare.-Dacd. tratdrile se fac prea'tarziu, in vari, gi prea aproape de rdd[cina puielilor, sulfura are acliune v5tflmdtoare, causticd qi asupra puielilor. Pentru a fi eficace, aplicarea ei cere o serie .de conditrii,.un anumit fel de sol (afdnat), o anumitd vreme (uscatd gi c_aldd), ann-mittimp (Mai pand in lulie). Durata eficacitdlii este redusd, un costul relativ ridicat, manipulaiea dificild, sulfura fiind toxicd gi ugor inflamabild. noilor insecticide de contact, cle tip DDT (Diclordifenil. Descoperirea_ tricloretan) 9i HCCI-{ (H.exaclorooiclohexan) gdsit iplicalie qi in proteclia au plantelg. Insecticidelede tipul acestorase manipileaz[ upor,-se iplici in orice timp al anului, au eficacitate de lungi durati gi sunt reiativ ieftine. 262

Deaceea,lucrarea de fa!{ are de scop gi comunicareaexperienlelor fdcute -combaterea insectelor v[tdmdtoare pepinierelor. cu acest insecticid, pentru Pentru ldmurirea complectd a problemei, lucrarea va inf5liga rezult'atul cercetd.rilorintreprinse in dou[ direclii: Cercet5ri qi observalii de teren fflcute in regiunea CAmpulung-Moldova, pentru stabilirea insectelor vltdmdtoare qi: Experimentiri pe teren pentru stabilirea acliunii insecticidului asupra insectelorqi plantelor.

ASUPRA ACTIUNII IIISECTDLOR r. cnB0aTenr pn TEREN YATIMATOARN

DE A. OBSERYATIIIN PEPINIERE $I TBR,XNURI CULTURI Pentru a stabili in ce misuril se produc v[tdmdri puielilor in pepiniere gi ce anume insecte cauzeaz[, acestevdt[mdri, am fdcut mai multe observa{,ii pepiniere gi terenuri destinate culturilor. ln diferrte Observajiiie s'au-f5.cut mai ales pela finele lunii Aprilie. 1950, adicl atunci cAnd-,odatd cu incdlzirea solului, insectele igi incep activitatea. Din literaturi se cunoaqte faptul cd larvele cdrdbuqului urcd. primdv-ala spre rdddcinile puielilor, cind slratul in care au iernat se incfllzeqtela t2oC. Acest lucru se petrece cam in jumdtatea a doua a lunii Aprilie. pepiniere gi tereAu fost vizitate gi s'au fdcut observalii tn urmS.toarele nuri de alt5, cultur[: a) Pepiniere: l. Sdhla (Oc. CAmpulung,15.XI.1949, 27.IV.1950),puie{,ii de riqinoase qi foioase vdtdmali de larve: de Amphimallus solstitialis (cdrdbuqul de (larvesArmi), 5larve la m2lde Elateridae Iunie) stadiulII $ilII, gdsindu-se Agrotis sp. (omida neagrd.de p[mAnt), Harpalus. " 2. So[ca'(Oc. Solca, 20.XI.L949) atacuri puternice, puieli vdtimali de larve de Amph. solst. st. IIL5i de Elateridae. 3. Gura Eumorului (Oc. G. Humorului, 22.II.L950) atao de Fusariuml anul anterior Gryllotalpa vulgaris L. (coropignila) a produs vdtdmdri; rare exemplare de Harpalus in sol. observalii. 4.- Md,muca(Oc. G. Humorului, 25.II), aceleaqi /. 5. RoSoSa (Oc. Argel, 24.IV) puielii nu sunt vdtimali qi nu se gS.sesc insecte. 6. Rogopa (Oc. Argel, 24.IV), puielii vdt[mali de Fusarium qi de larve 2. de Melolontha vulgaris L. (Cdrdbuqulde Mai), st. III 3larve la m2; larve de Harpalus qi larve de Elateridae rare. 7. Paltin 7. (Oc. Stulpicani,25.IV), puielii vdtdmali de Fusarium, larve rare de Elateridae. B. Pattin 2. (Oc. Stulpicani, 25.IV), puielii vdtdmali de larve de Mel. vulg. stad. I ;i II qi de Amph. solst, stad. I qi II, 10 larve la m2; larve de Elateridae. 9. Paltin 3. (Oc. Stulpicani,25.IV), nu sunt vdtflmdri, nici insecte. L0. Geamdna1. (Oc. Stulpicani, 25.IV), solul argilos nu e prielnic desvoltdrii insectelor; nu sunt vltdmdri. tt". Geamdna2. (Oc. Stulpicani, 25.IV) aceleaqiobservalii.

L2. Valea Seacd,(Oc. _Qdppulung,26-2g.IV), pulini puieli atacali de Fusarium_$ide larve d9.N!el. vulg.-stad. II qi IIi, camb,5 iarve ra"mr; larve de Elateridae-,omizi de Agroiis gi exempiare de Harpalus numeroase. L3. valea vinului (oc. Rodna, 3.v), rare exemplaredelan'e de Elateridae; pulini puieli vdtdmali. r, 1:!. I-l-iula/^. (O:. Ilva-Mare, 4.V), pulini puie!i vdrdmali de' Grylt. vulg. "Gryllotilpa 15vuT.Iliu{a.2. (oc. Ilva-Mare, 4.v)f rare exemplarede garis gi omizi de Agrotis. .16..Ili,geftd(og. I-liqegti, ?0,v),.puternice atacuri de larve de Mel. vurg., solul nisipos e prielnic desvoltdrii insectei, in prezent zbor puternic de c[r-dbuqi, cu desfrunziriaccentuate arborilor de-pemargineahrboretelor. ale 17. Izuorul Alb (oe., campulung, qi it.vrty, atacuri similare provocate de larve de Mel.. vulg. stad. 14JI 4 larve la mz; in urma geru"ilo" IIr ; tdrzii din t5.VI mugurele*terminal a degerat la mulli puieli. 18. Frumosul 1. (oc. Pojorata,--15.Yil,nu sunt vatlmaii, niei insecte; anul trecut au fost atacuri de Gryllotalpa'vulgaris. 19. Frumosul 2. (o_c.. Pojorata, 15.vI), cafeva exemplarede Harpalus. 20. Poiordta-(oc. Pojordta, 15.v), atacuri insulare mai vechi, caluzate , de larve de Mel. vulg., in prezent se gisesc rare exemplare de'larve de Elateridae. b), Terenuri de altd culturd,: r. Parchetulanual.de plant^at(oc. Argef 24.ru); ra fiecare groapd fdcutd pentru. plantare se gdsesc1-2 larve de-Mel. vulg. stad. III,"terenul fiind puternic infectat. 2- Terenul degradat Bunescu(oc. campulung, 26.IV), in care s,au fdcut " plantalii cu. puie{,i de molid de 2 ani, deqi ilul era'compact gi pietros, dar fiind inierbat, s'au putut desvolta in ei insectele,gdsindu-se ia'fiecare groapd 1-2 larve de Amph. solst, stad. I gi II mai ra"r,iar stad. III mai frecvent. 3-.Teren.rl agricol l/alea seacd_(campulung, 25.1V qi 29.1v) din jurul peprnierei, numeroase are larve de Mel. vulg. stad. II qi III, precum qi numeroase larve de Elateridae ale aceloraqispecii gdsite in pepiniere. -in Din datele de mai sus, rezultd c,i regiun"ea cercetatd se gdsescrdsprindite insecte care fac vdtdmdri in pepinierd qi terenuri de c'ltirrd. B. SPECIILN INSECTD DE VATiUATOITN Materialul faunistic qi, in special, entomologic,recoltat din pepinierele qi terenurile cercetate, prin sondaje, a fost dete"rminatin laboratbr] pentru determinare s'a folosit literatura gi'in specialtabelelede determinare,menlionate la finele lucrdrii. Rezultatul determindrii este urmltorul: a\ Insectevdtdmdtoare: Ord. Coleoptera. 1. Fam. Alleculidae. Prionychus sp. larve sArmd false, mature. 26tL

2. Fam. Elateridae (gdndaci siritori). Agriotes lineatus L. larve sArmd, stadiu mijlociu. Lacon murinus L.. larve sdrmi mature. Corymbites(Selatosomus) aeneusL., lalve sArmemature. Corymhitescastaneus L., larve sArmd mature. Athous subfuscusM 11., larve sArmd mature. Athous sp.. larve sArmd. mature. Limonius sp., larve sArmd. matur'e. 3. !'am. Carabidae. Harpalus pubescensMiill, larve qi adulJ,i. 4. Fam. Scarabaeidae(c5ribuqi). illelolontha vulgaris L. (cdrdbugul de Mai), larve de stadiile I, II 9i III. Amphimallus solstitiarisL. (cdrdbuqulde lunie), larve de stadiile I, II pi III. Este dc menlionat c5.anul acesta, spre deosebirede ceilalli ani gi in speciacare S C specialde anul trecut, nu s'au gdsit exemplarede coropiqni{,d, desvoltasegi provocasevdtdmdri in trecut. (entomofage): h) Insectelolositoare Ord. Coleoptera. L . Fam. Carabidae. Carabus violaceusL., larve mature. Ord. Hymenoptera. Fam. Formicidae. Formica sp. (cu cuibul construit subteran). C. OAUZEDN INFE{JTARE Atacurile de insecte au fost generalein pepinierelecreate pe terenuri agricole(cultivate cu cereale, cartofi, etc.) infectate cu insectevdtdmdtoare. Cazuri tipice: pepiniereleSolca qi Valea geaci, II. LUCRARI DE COMBATNREAINSDCTI]LOR,EFECTUATA III TRECUT. PITOCEDAEAPLICATE Lucrdri de eombatere s'au efectuat qi in trecut in diverse pepiniere. Aceste lucrdri, au dat insd.numai rezultate parliale, din cauza imperfec!,iei procedeelor, cauza aplic[rii nejudicioase acestoraqi, in fine, din cauza din a greutdlilor de naturi tehnicd. Se va face prin arS.tarea cAtorva exemple, o expunerecriticd a acestorprocedee aplicate. a) Tratamentul eu sulfuri, de earhon De regulS,tratamentul cu sulfurd de carbon se face prin injectareain sol a unei cantitd!,ide 50 cm3la mz, cu ajutorul Pal-injectorului.Operalia se face pe timp cald qi uscat, dela finele lui Aprilie pdn{ la finele lui Iunie. Efestul este radical. in sol afdnat.

265

In unele pepiniere tratate dupf, acesteprescriplii, rezultatul a fost pozitiv. Puielii, vitdmali parlial de larve, rdmagi ln pepinier{ dupfl tratament, au vegetat bine. In unele cazuri 1ns5,au intervenit cauze care au schimbat rezultatul. Astfel: 1,. Arndnarea tratamentului din cauza uremii ploioasesau a lipsei de sulfurd, a dat r[gaz insectelor, in special larvelor de c[r[buqi, s5. se grupeze Ia riddcina puielilor, aga ci. ele in momentul tratdrii n'au mai fost surprinse de sulfurd, intre r6.ndurilede puieli (pepinieraIzvorul alb). 2. Tratarea paietrilor prin injectare la rd.dd,cind., urmare a cazului de ca mai sus, a gdsit puieli in activitate fiziologic[ avansatd qi a cauzat arderea (cauterizarea) parlialfl a rdddcini]or, nimicind insd qi larvele de cdr[bugi (pepiniera PojorAta). 3. Injectarea sullurii se face, de .reguld,, 20 cm addncime.AdAncimea la ins5.trebue sI depindd de speciainsectei,adic[ de biologia acesteia. Astfel: - Larvele cdrdbugului de Mai (Melolontha sp.) urcd in sol in jumdtatea a doua a lunii Aprilie, dela addncimea medie de 50 cm unde au iernat. Vaporii de sulfur[ de carbon injectatd la 20 cm, fiind mai grei ca aerul, intAlnesc larvele in drum qi le nimicesc. - Larvele cdrdbugului Iunie (Amphimallussp.) ierneazdla adAncimea de de t0-{5 cm (rareori coboard. mai addnc), aqa c5. injectarea sulfurii la 20 cm nu mai d{ posibilitate vaporilor de a intAlni larvele. In pepinierele infectate cu larve de cirlbugi de lunie, atacul poate continua, cu tot tratamentul fdcut (pep. Solca). Momentul tratamentului trebue bine ales (prin sondaje), in aga fel ca adAncimea de injectare, ln ambele cazuri menlionate mai sus, si fie ceva mai micd sau cel mult egald cu aceea Ia care se gdsesc larvele in acel moment. - Larvele sArmd sunt mai rezistentela acliunea sulfurii de carbon, lncAt cele care scap5.continu[ atacul. 4. Defectaree. unor piese ale aparatului (Pal-injector), in special a garniturilor, provocatil de sulfura de carbon, duce la mdrirea dozei de sulfurd, care devine astfel v[tlmdtoare rdddcinilor puie{ilor. b) Culegerealarvelor Procedeul de culeqerea larvelor in momentul cAnd se cxecutd lucrdrile culturale dd bune rezultate, dac[ operalia se face cu atenlie. Desfundarea solului, af6.narea, repicareasunt opera{ii prin care se scot la suprafald nume.roase insecte vdtf,m{toare (pepiniera Valea Seacd). Procedeul are usipdrli negative, fiind migdlos qi neputdndu-seextinde pe toatd suprafala pepinierei, ci numai asupra tarlalelor in care se fac lucrdrjle de natura celor sus menlionate. c) Arderea unui strat tlc vreascuri in pepinierii Acest procedeu este utilizat in tehnica proteclionisti sovieticd. Prin cdldura produsd se distrug insectele qi ciupercile vdtdmdtoare culturilor care se afld in sol, pdnd la addncime de 20 cm. Dupd tratament urmeazS. semdnarea sau plantarea. Procedeul a fost aplicat in pepiniera Frumosul I qi IL La controlul f[cut de noi la IS.VI, n'am gdsit niciun fel de insecte vdtdmdtoare. In prezent, procedeuleste in experimentarela noi, in unele 266

Iegiuni. La aplicarea generalS. acestui procedeu mai au de spus un cuvAnt a qi pedologii, in ceeace priveqte schimbarea calitdlilor solului (structur5., pH, microbiologie, etc.). d) Combatereaeoropisnitei (Gryllotalpa vulgaris L.) Pentru combatereacoropiqnilei s'au utilizat in anul 1949 urmdtoarele procedee: l. Prinderea insectelortn ghiveceingropate gi unite intre ele cu stinghii. S'a constatat cd.rezultatul a fost mai bun, adic5.s'au prins mai multe insecte, atunci cAnd ghiveceleau fost ingropate pe poteci (rdzoare),intre straturi qi nu pe straturi (pepiniera Gura Humorului). 2. Infiin{area de gropi cu gunoi (bdligar) la collurile gi centrul peprnierei. In acestease adun5.insectele pentru iernare. Iarna, pe ger, gunoiul este imprS.qtiat qi insectele sunt distruse de frig. S'a constatat ci gunoiul de bou este mai eficace decdt cei de cal sau oaie. Rezultatul este total negativ, dac[ gunoiul este inundat (Pepiniera Mdmuca). Din cele expuse rezultd. c[ s'au aplicat procedee diferite, care au dat necesitatea de a standardiza rezultate diferite. Mai rezultd deaseme.nea metode de combatere care sd fie uqor aplicate, ieftine qi cu rezultate cdt mai bune, ducAnd la nimicirea a cAt mai multor specii de insecte vitdmdtoare qi a cdt mai multor indivizi. III. EXPERIMEI{TiRI DE COMBATERE CU ANALCID NITROXAII

STRiTNE A. LUCRIRI ANTERIOARE Utilizarea insecticidelor de contact, neglijatd mult timp in trecut, a fost reluat5., studiatd qi aplicatd, in ultimii 10 ani, in diferite domenii ale vielii practice. Insecticidele tip DDT (Diclorodifeniltricloretan) HCCH (Hexagi de clorociclohexan) au fost utilizate in special la inceput in timpul rdzboiului pentru combaterea parazililor omului (Pediculus vestimenti Nitzsch), rdsp6Lnditoride agenli patogeni (tifos). Utilizarea gi-a gdsit apoi aplicarea qi in alte domenii gi anume in proteclia plantelor contra insectelor, Literetura ocrcctatd in vederea experimentirilor carc urm&u s5. se faci la Staliunea CAmpulung-Moldova,a dat la iveali date lncepAnd din anul 1,945.TJn cercetitor sovietic D. F. Rudnev a utilizat ln tg45 qi 1948 insecticidele DDT gi HCCH in culturile forestiere pentru combateri experimentale, oblinAnd rezultate pozitive. Lucrdrile qi rezultatele lui au antrenat ln experimentare numerogi cercetS.torisovietici. Astfel, incepAnd din anul 1948, iau nagtere lucr[rile cercetfltorilor sovietici Krutihovschi, Mihailovschi, Lebedeva, Petrova, N. E. qi allii. Lucr[rile lor expun date interesanteasupra mersului experimentdrilor gi asupra rezultatelor oblinute cu DDT gi HCCH, Din ele rezultS. pentru combatereainsectelordin sol, insecticidul HCCH cd este mai eficace decflt DDT. In lumina acestor lucrdri am intreprins experimentareain Staliune. R. IIATERIAT,U nnrOni 6r a) Inseete Insectele folosite in cursul lucrdrii au fost recoltate din pepiniereleqi terenurile cercetate gi men!,ionatemai sus, precum qi din altele. E1e au fost

recoltate treptat, la date diferite, pe mdsura necesitdlilor. Pe lAng[ recoltdri noi, s'a mai pdstrat gi la locul experimentdrii, tn pepinierd, in condilii de viald optime, un numd.r de insecte din fiecare specie.Materialul a fost iecoltat gi transportat ln borcane de sticli cu capac. In acesteas'au pus pe rAnd insecte qi pdmAnt pentru a se menline umezeala qi pentru a nu se vdtama larvele intre ele, prin mupcdri cu mandibulele. Insectele;utilizate in experimentare au fost: 1. Larve de cdrdbuqde Mai (Melolonthavulgaris L.), stadiile I,'stadiile II gi III" 2. Larve de c[rdbuq de Iunie (Amphimallus solstitialis L.), I, II qi III. 3. Harpalus pubescensMiill, Iarve qi adulli. 4. Larve sArmd (larve de Elateridae) de diferite specii. Dupi cum am menlionat mai sus, exemplare de coropignild am gdsit prea_puline ,pentru a putea face experien!fl qi asupra lor.-in Materialul faunistic, venit in pepinierl timpul gi la locul experienfei, a fost alcdtuit din Furnici, Myriapode qi Raure. Slau fdcut observalli ocaiionale sumare gi asupra acestora. In total s'au intrebuintat: - Cdrdbugde Mai, larve in stad. I -210 exemplare. stad. II - 160 exemplare. stad. III - ll0 exemplare. - Cdrdbuqde Iunie, larve in stad. I -250 exemplare. stad. II - 200 exemplare. stad. III - 170 exemplare. - Harpalus - 370 exemplare. - Larve sdrmd - 340 exemnlare. - Puieti - 1350 exemplare.l Menliondm cd insectele au fost seleclionateqi nu s'au utilizat decdt cele ce aveau aspect s5.ndtos. Aceeaqi observalie este valabil5 qi pentru puieli. b) Inseetieidul S'a utilizat insecticidul de contact indigen Analcid-Nitroxan (praf, de tipul HCCH), in concentraliede 60/o,procurat din comer!, in ambalaj de pungi de hdrtie. c) Meiliu Pentru executareaexperienlei s'au folosit urms.toarelemedii: t. PepinieraValea Seac[ (Cdmpulung-Mold.), care s'au amenajat tarin lalele respective.Am ales aceast[ pepinierd deoarece prezenta urmltoarele caracteristici: - condilii de climd gi sol, favorabile desvoltdrii insectelor, (terenul agricol din jurul pepinierei era infectat cu larve de cdr5buqgi larve sArm5); - condilii de climd qi sol, favorabile desvoltdrii puielilor de molid; - accesibilitate pentru observalii, lucriri ulterioare qi supraveghere; - in aceeagi pepinierdse executauqi alte lucrdri ale Stafiunii; - in aceeagipepinierd, ocolul silvic a executat lucrdri de repicare cu puieli de molid, din care o parte au fost folosili la experimentare. 2. Terenul degradatBuneSti, pe care ocolul fdcea plantalie cu puieli de molid de 2 ani. 268

aceastfl datfl a inceput s5.se observe activitatea insectelor qi tot atunci se executau lucrdrile in pepinierd precum gi de planta{ie. Prin experienle s'a urmdrit: 7. Comportareainsectelorin solul tratat cu analcid. In vederea acestor observalii s'au amenajat in pepinierd trei tarlale de cAte 12 mz (3 x 4) fiecare (fig. t). In acesteas'a desfundat gi s'a afdnat solul, indepdrtAndu-se

rnstararea experienlei il"'i;:lT"'i ffii'f""til - 2eAprlie, eoarece d la

I
I
I

I
3
tl
IL

m
13
?l

22

23

l4

r5
t8 20

16

24
27

25

26

t9

28 30

29

t0

Fig. 1. - Cele 3 tarlale irnpir$ite in careurl.

plantele gi insecteleexistente sau resturile acestora. In fiecare tarla s'au separat 9 careuri de cdte I m2 (1 x t) prin ligle dreptunghiularede 25133 o cm. Acesteaau fost ingropate vertical qi la rAnd, ldsdndu-se indllime de 2 cm deasupra solului pentru a se izola aceste suprafele gi a impiedica trecereainsectelor dintr'un careu la altul (fig.2). In careurile1.-9,71-19 qi

Fig. 2. -

Tarla impSrtil,i in careuri prin ligle.

269

2L -29, s'a tratat pdmAntul, amestecdndu-se cazmaua,cu Analcid Nitroxan cu pe o adAncimede 20 cm, in doze diferite de 20,30 qi 40 g la m2. Insecticidul a fost imprdptiat cu o sitd ln momentul cAnd pflmAntul era rdsturnat, cdutdndu-se a se obline un amestec cdt mai uniform.
><><><>< ><'><><>< )<x><>< ><><xx xxx><

xxx)< x><xx
><XXX

x><xx
xx><>< ><><x>< >< x, >< >< x, >< )< >< ><><xx x><><>< xx><>< )<xxx >< >< >< )< ><><><x ><><><>< x><><>< x, >< >< ><

>< >< ><. x >< x XrX x'>< x x ><xx>< ><><'><>< ><><x.x xx><x xx><x ><x><>< ><xx>< xxx>< xxx>< x><><x )<'xxx >< .x, >< >< xx><>< xx,><x )<x><>< ><><xx ><><)<x xxxx x><xx x)<xx x><xx x,><><x x><><x xx><x

xx><x ><xx>< xx><>< ><xx)< xx><>< >< >< x- x. xx,x>< xx><x. x><x,x ><x,xx ><><x>< ><><><>< ><x><x ><><x>< ><><><>< xx><x ><xx>< xx><>< x.xx>< ><><xx ><><xx ><xxx ><x><x ><x,x,x xxxx xx><><
><XXX,,

>< x, >< >< ><x><>< x><xx

xxx>< ><xx><

xxx

O a_O
x'xx

xxx><><xx

OoOoOoOo

**

",1?,^. -' i,r?"{' ::::""^,.",i-?#; "::^f

Dupd nivelare s'au plantat in fiecqre careu cdte 36 puieli de molid de 2 ani, puieli care nu prezentau niciun fel de vdtdmare gi provenili din aceeagipepinierd. Intre rAndurile de puieli au fost,introduse in pdmAnt, la adAncime de t_0cm, un num5.r de larve din diferitele specii (tabelul nr. 1). Suprafafa solului a fost din nou nivelati. La suprafald s'au pus in libertate qi exemplarele de adulli de Harpalus care au cdutat sd. se ascundd imediat. S'a sem5.nat, apoi, prin imprdqtiere, simAn![ de molid care, prin incollire, urma sd farnizeze hrand exemplarelor.de Harpalus. In careurile L0, 20, 30, de cAte 3 m2 fiecare (netratate cu analcid), s'au plantat cartofi gi morcovi gi s'au introdus speciile de insecte de mai sus, in condilii optime de viald, pentru control gi pentru a servi ca material de rezervd. Aceste careuri au fost acoperite cu brazde de iarbd cu scopul de a menline umezealS.in sol gi a furniza totodati hran5. larvelor. Printre brazde s'au plantat qi puieli de molid cu scopul de a se urmiri ce fel de hrand, din cea oferitd, preferd larvele (fig. 3). 270

nr. Tabeltrl 1 Instolores experiengel (iloto: 26-29 IY 19b0)

Nr. puiegi de molid

Suprafata m'z

Dozl Analeid.

Larve de Melolontha nlstad.

Harpalus

Larve s6,rmi,

ObservaJii

2
D i

t)

7 U
I

20 30 40 20 30 40 20 30 40

JO t0 JO

5
it

36 36 36
oo
JO JO

5 5 20
cil lnorcovi, cartoli si brirzdc

10 11 72 13 14 15 16
l l

15

1B 19 20 2l 22 23
9L

2t) 30 40 20 30 40 2U 30

JO JO

36
oo

20lI r 201 I 201 15/II

t1.}/lr

.)
5
it

36 36
ot)

36
oo

i
20
2n

15 36 36
JO

1 5 iI I 10/III IqIII 10/III 50/II I 0/I 10/I 10/I

5
lK lf

5 20 ctr morcol'i, cartofi ri brazde

U

5 5 5 5 20

25 26 27 28 29 30

40 20 30 40 20 30 10

o0 oo

36
JO

oo

36
It)

5lrII 5iIII
50/ III

Tllr Tlrr Tlrr sltr

5 5 5
E

b 20

cu morcovi, cartofi si brazde

Numerotarea careurilor a fost materializati prin tdblile de lemn cu numere (fig. A). 2. Tratarea la rdddcind. analcid a puielilor repica.tri. cu Pentru acesteobservalii s'au folosit operalii de repicaj, pe care le-a ficut Ocolul silvic in pepinierd in ziua ae Zg.lV. Repicareas-'afdcut cu scandura. S'au ales intr'o tarla 5 rAnduri a cete 100 puieli de 2 ani, care au fost prdfuili la rdddcind, in momentul repicdrii, cu analcid, in dozi de 2 g pentru fiecare puiet. .de puieli netratali, a$a dar aveau Rdndurile alternau cu cete 5 rAnduri cohditii de vegetalie. acelea$i cu 3. Tratarea la rd.dd.cind, analcid a pnietrilor plantetri. S'au tratat 100 puieli de molid, in momentul plantdrii pe terenul degradat Buneqti, cu aceeaqidozd de 2 g. Dupd cum s'a menlionato solul acestui teren era infectat cu larYe de Amphimallus. Paralel cu aceste experimentiri, s'au realizat in laborator, in mic, aceleaqi experienle,in ziua de 30 IV. Dupd o sdptdmdnddela instalarea trebuit,

271

:in

't#$
l;;i

i,? ,1..{jt,

#ii6 iiii:"1,i.:E

Fig. 4. -

Numerotarea careurilor in tarlaua I.

sd se renunle la acestea, deoarececondi{,iile de via![ ale larvelor nu erau deloc prielnice. Vasele n'au putut fi sterilizate in vederea acestor cre$teli, din lipl[ de instalalie. AtAt larvele cAt qi plantele date ca hran5. (morcovi, cartofl) au fost atacate de ciuperci, incAt datele oblinute pe aceastd cale n'a'r fi fost comparabile cu cele oblinute in naturd. Tot in acest se-nsg5sim un caz expus intr'o lucrare sovieticd. Lebedeva (3) oblinuse in laborator dupi 8 zile, cu aplicarea dozei de mortalitatea larvelor de clrdbuq L00o/o /r0 kg la ha qi cu una de {20 kg la ha, pe cAnd in culturile de pe teren, oblinuse o mortalitate de 660/6 din Mai pdnd in Octombrie, ou doza de 120 kg la ha. Dup5. instalarea experimentirilor, au urmat observaliile prin control. C. MEBSUI,EXPERIIUE]iTf,RIT (Control qi observalii: comportareainsectelorqi puielilor). La data de 5 Mai, adicd dupd 8 zile dela instalare, s'au g5.sit larve de cdr[buqi ieqite qi moarte la supiafala solu]ui in mai multe careuri (tabelul -Aceeagi -pbservalie se gdsegteqi in lucrarea lui Lebedeva (3). Cele nr. 2). rnai multe larve s'au g[sit in careurile tratate cu doze de 30 qi 40 g.
Larvo ieqite la supratald Careul Larve z 1 b
o

Tabel,ul nr. 2 19
I OQ

7 1

8 2

18

2b
o

29 1

Alte insecte nu s'au vdzut la suprafald.,iar puielii vegetau bine. La data de t7 Mai, adicfl duP5.20 zlle, in careurile 9, 16, 24 s'au gisit cAte un puiet vegted, ataoat de Fusarium. In careurile 10, 20, 30, la ridi272

gareq brazdelor, -s'aobservat o vie activitate a tuturor insectelor. Majoritatea larvelor de c{r[buqi erau adunate in jurul moroovilor cu care se [r[neau. a) Controlul I La-data de 2 qi 3 vI, adic5. dupi 36 zile dela instalare, s'au controlat careurile. Cu ajutorul unui deplantaior s'au scosmai intai, cu atenlie, puielii cu p5.mant la riddcind, pentru a se constata prezenla sau absengi laivelor. P-uielii sc-oqi fost puqi la umbri qi li s'au acoperil rd.dflcinilebu pdmant au din careul respectiv. s'a scos_astfel rand pdmaitul din fiecare careu, panl pe la adAncime de 20 cm (fundul tare al carzului), observandu-secu aientrie, la rSsturnarea cazmalei, toate insectele sau resturile acestora. La rlscolirea pimantului se simlea bine mirosul de clor qi se vedea lncd praful amestecat in pimant. Dupd. control, fiecare careu a fost refdcut inainte de a se desfacecel. urm[tor, pentru ca pflmdntul s[ nu-gi piard[ din umiditate gi analcidul din eficacitate. Rezultatele controlului sunt trecute in tabelul nr. 3.

'-*' *"*] l-r,*

Larve de Melolonths n/stail.
qi q a

Controlul 1 (dcto 2--A VI. 1950)

Inseoto nimicite Larvo tle Anpbimallus u/stad. Puieli viti,m*ti ilo

Tabelul nr. 3

Alte aa,ua

10/I 12lr Lslr 5/rr 6lrr 7()lI

1 iI I I

2 2 5 2
a

2
I O

10 4
r

4 b ti 7 e 10 11 72 13 14 15 16 77 18 19 20

30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 4t0 20 30 40 2t) 30 40

2
,L

Myriapode, rfrme, 5 larve st. III Furnici R6,me

15 8 7

.) : 16lr 20lr 6lrr 15lu. 5/Iri irI 10i

B/III 9/II 12lI 2
,t

4
a J

4lrrr slxr

1
1 2
o

Treceri in st. II

5
1 o

10 5 72 7 18 8 2 8
II

b
o

2 2 5 3
o

Myriapode Pupi, moartl,, r6,me Pupe

4 5 1
o
/l

2l 22 23
o1

25 26 27 28 29 30

3lr blr 7lr slIr 3/rr

51il

4r 7lr
10/I s III 4lII

UIII 1/III 3/rrr

Tlrr 2lrrr 3irri slrrr

1 4 5 5

5 1 3 4 3 3 5

7 -:
ti b 12 7
n

3 larve st. III

Pupe, furniei Pupo Pupe

18 -

Studii Si Cercotirii C. 2444.

273

ur,lT#.$1 Leaoh' rongicornis) si-rdme' i ii:T'iJ

, S'au mdsurat gi temperaturile in sol (tabelul nr. 9). Pe l6ng5.datele din tabelul nr. 3, mai sunt de f5.cut urmitoarele observalii: In careul't s'au gdsit Myriapode (Lithobius forficatus L. gi Geophilus rozAnd rddicinile puielilor.- Celelalte larve nu s'au mai gdsit. Acelag lucru s'a petrecut gi in careul 21, at 3 larve. Explicalia nu poate fi alta decAt aceeac{ prin iritarea provocati de insecticid in dozd redus[, larvele au devenit mai active qi au avut loc cazuri de canibalism. Cazurile de canibalism sunt frecvente in biologia larvelor de odr[buqi. In general, in natur[ cele mari devori pe cele mici. Larvele avAnd aici condilii lavorabile de desvoltare (sol afAnat, umed, s'au cald) gi hran[ calitativd (larvele semene), desvoltat repedetrecdnd prin stadiullll. Ele s'au hrinit, natural, gi cu rdddcinile puielilor. Fis. 5. - Larvi de Melolontha vulgaris, St. III, din teren In careurile 2 qi t3 s'au gdsit insecte pe tratat cu Analcid (Paralizatd). la margini. Ele au cdutat sd scapedin mediul nefavorabil ieqind la margini. Acelag lucru gi cu larvele gflsite la 5-Mai.la .sup"$1!1: . s'a petrecut fn careul 4 s'a gdsit un cuib de furnici instalat intr'un co{ in pimAnt. Nu s'a putut observa dacd furnicile au atacat larvele. Prin faptul cd aici s'au g{sit 16 p.uieliroqi, inseamndcd. larvele au f'utut aciiva. Furnicile au fost lndepdrtate. In careurile8 gi 24 s'au g5sitla fund larve de cdrdbuqinactive, cu corpul redus (pe cale (fig. 5 qi 6)' de uscare)qi cu aspectstrS.veziu paralizate de insecticid. Acestea au fost Asemenea observalii se gisesc qi in lucrarea lui Lebedeva (3). In careurile 70, 20 qi 30 s'au ridicat parlial brazdele. Activitatea insectelor era intensd. S'au gdsit cAteva larve de cdrdbuq lor de innegrite, moarte, v5.t5.mate semenele furnici. S'au g[sit qi puieli vdtdma!,i. sau de Insectele n'au fost numdrate, dar prin sondaje s'a putut observa prezenla tuturor speciilor introduse. In careul 10, insectele se gdseau in trecere Ja stadiul II. treceri nu s'au observatin careuAsemenea rile 2 - 9. Insecticidul a impiedicai desvolFis. 6. - Larvi de Melolonlha tarea larvelor, cu exceplia cazurilor din vulgaris, St. Ill, din teren netratat cu Analcid (sEnIl,oasI) careurile 1, qi 2L. {dupi Xorschefski), In careul 16. Iarvele au fost nimicite, una qi s'a impupat. singurd s'a retras Ia fund -In careurile L7,.27,28,in care doza de insecticida fost mai slabd, cazurile de impupare erau mai dese. 274

ll'"'#i:,"T;f,rt-$

In_careurileL7, 27,28, in care doza de insecticid a fost mai slabd, c-azurile impupare de _eraumai dese. In careul 30 erau pupe murte. Larvere de Amphimalhisi'au desvoltataici normai, p" l" fii"r. ir"ii lunie va avea loc zborul gAndacilor. La coloana * alte cauzeD care au vdtdmat puielii, e de menlionat Fusarium, care in Moldova de Nord se gdsegtein rinele pepiniere. In careurile tratate cu doza de"40'g fa #l;i"-s[*it resturi chiti_ noase ale insectelor, ceeace inseamnd rf n, fost- pa"aliz*i. i1 primete "u zite pi a_umurit, descompundndu-se. plantule de morid au fost retezate de Harparus. Larvere ^^-f.uT:l?ase sarma sunt ceva mai rezistente,mortalitatea lor fiind redusa. Insectele din careuri au fost inlocuit_e." i"rurir prffietu din depozit sal recoltate de pe teren. prin controalele ce .rro","-L- se ira stabili drirata eficacitSfii analcidului. vdtdmali au fost inlocuili. cei rogi parlial Ia riddcind a' " .Puiegii in fost^pJantali altloc in pepinierd. Ta'rlalele s,ausemdnabdin nou cu molid. cele 5 randuri de puietri.repicali,. tratali r; ;i;d;i"d, au vegetat bine, fdri a se deosebide. c-einbttatali,'ti.i t" i,"r""rr, inerlme. Dar qi 'colo p:irtre cei,ne-rraial,i, s'au ivir ici "i.illexemptdr., ,"*"-fo7o t:::Hr,:i uscaredrn ::._D_i cauza a[acului de Fusarium_ controlul p.{!!ilo-r din prantalia Bunegti a dat urmdtoarele rezurtate: un numdr de 160/o s'au uscat, av6nd acele cdzute, rdddcinile ins[ nu erau roase de insecte.Cauzaera vegetareaslabd datorita solului superficial, secetel gi.gqTul"i tarziu,. condilii caie au favorizat p"o"o."r.u-norii a" ( uscarea pure!r r, cauzatd.de ciuperca < Septoria parasiticar. Rezultd 1iJ",ir:t-,1" ca rnseclrcrdula avub .influenld nimicitoare aiupra larvelor. Acliunea lui asupra rdddcinilor nu s'a putui stabili.

b) Controlul al p{ea .4.!i 5 VII s,a efectuat al doilea conrrol, adicfl dupd 68 zile ,^,li rnstalare qi Ia 32 zile. dela 9*i_{u dela primul contror. s'a aplicat tehnici. Rezultatele sunt cuprinse in taberur nr. 4. s'"" -1ru"ii^iJ-p."*t,r"ile ".uu"$i in sol (tahelul nr. 9). se .In.gene-ral, constatdo sldbirea acliunii analcidului, mirosulfiind mult mai slab. In careuri s'au gdsit adesealirve ra eL ra"gd acest fapt s'au-mai_gdsit puieli.roqi gi larve la "aae"in"'prielitor. ;;;gi;; fi*i, ,"r.o.ile tra_ tate cu doza de 40 g la m,.- Aceasia inseamnd cf i"rJotiridul qi-a fdcut efectul cu intdrziere.De data aceastas,au gisit inseamnd deci cd larvele au murit qi s'au descompu"s "rstu"i-"hitGoase, mai tArziu. Plantulele de molid au fost atacate'd" H;;p;i;*.-Lu.r.t. -"J;r. sarmi s,au comportat ca ln trecut. Atacul de Fusarium a tost *ai In cAteva careuri (2, b, 16) s'au gdsit din nou ltiriapode nu s,au gdsit. "a*". In,careurile 10,20,30, larvele de cdrdbuqierau adunatemai murt ra morcovi, larvele sdrmd pdtrunseserdin cartofi, pulini priirlilii"a Morc;vii qi cartofii.strica{i fost inlocuili. au "oqi. Careurile au iost reficute la fe'l ca dupd controlul 1. 'rdd{cini-irgrtu, _cele .5 piruri de puieli tratali ra bine ca ryi cei netratali. oyi:ltt.din plantalia^Bunegti nu prezentaunoi vdtdmdri, vegetdnd bine , , datoritl ploilor cdzute intre timp. {B* 27b

Tubelulnr. at Controlul sl 2-leo (dato: 4'6 YII. 1960)

Insecte nimioite Puiti vitimati de

.tu

Al te cauze

OBSER,VATII

1 2 3 4 b
o

() 10
11 t2 13
f+

20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30 40 20 30

blr 10/I 13/I 3/II Tllr

2
2
o

9lrr

1/IIi 3/III

2 4 2 2 5 1
o

14 7
a

z 1
o 1

12
o q

ur!,
18/I 3/Ii 8/II 12III 6IITI 7 IIII 8/III

2
4

b
o

7ir 7lr

2
o

2
I
I

+
o

15 16 77 18 19 20 2t 22 23 24 z5 26 27 28 29 30

2 4
at

L2 7 4 14 10
2

1
o

2
o

16 12
o

:
3
o

3/I 5lr 5lr 3lrI. 4lII 4lr1 UIII 2IIII 2lrlr

3/r 4lr 6lr 2lrI

3/II

2 2
o

18 11
I

1
o t

5tr

2 2
L)

UIII SIIII

2
a D

2
rf a

ur!t

8 6 2 L4 6 6
o

c) Controlul al 3-lea La data d,e 1.4 qi i.5 IX s',a efectuat al treilea qo-ntroi,adicd dupi 140 ,1. aeUlnstatare Ei72 zlle dela controlul anterior. Tehnica de control a fost se mai simlea. Datele sunt cuprinse tn tabelul ;;;.;$i- Miroroi a,i oi* "niu nr. 5. In numeroasecareuri dozate cu 20 qi 30 g s'au gdsit .larvele trecute in staAii superioare,ooui" *.i t"chi, altele'mai i'roaspele' Din cifrele tabelului se noate- vedea cd mor1aliCateaa sc5,zut. Degi multe larve nu erau incl ""ur"""if. irututr cu 40 g, activitaiea lor era redus5, soborind *oir"t.."fr 10-12 -irr-rur.rrl cm. intre --g s'a gdsit o larv[ cu aspect sticlos paralizat6,-ca la primul control. Larva no .i" moartd, dar nu ie mai putea deplasa.Numdrul .puieera mai --i_", i1" diferenla intr:e numdiul celor atacali, din tif"" pulini "t"*ti careurile tratate cu diferite doze. e -ii *ic6. Fusarium a atacat puieli. 276

Controlul aI 8-Ieo (doto 14-1b lX. l9B0)

Insccto nimicite Tarlaua Puisti Yitimali

Tabelul nr. 5

,",.',l-X,tiu

l1 2
J

Irarve de telolortha n/stati,

Larve de Amphimal. lus n/stad.

Harpalus

Larve sdrmd,

Al tc Aauze

Observa!ii

+ o

8 v 10
11

20 30 40 20 30 40 20 30

70lI 70lI ?I I I

6lr

1
o I

1 1 2 4 2 2 ,

Stad. II A.grotis Stad.III Agrotis Agrotis

9/II rlilI

slrI
;

2
4

!
20 30 40 20 30 4A 20
2A

,itj, blr 6lr rslI 3/rr 7lrr

10/II

72 13 14 15 16
tl

1 2
D

,
z 2 1 1 1 4 Agrotis

1 1
+

1B 19 20 21 22 23
o/

40

3irrI 5irrr
5lilr

25 26 27 2B 29 30

20 30 .10 20
tl,

2lr 2lr 3lr

40 20
JT'

slrI 3/rI
1/rII ,/:,

TlII

2lr 3lr
2lII 3/II UIII 1lilr 2IIII

1
1 2 1
!

I ,l

8 2 4
D q t) o

o t

careurileI,4,7, L4,.21, tratate cu doze de 20 g, s'au gdsit la suprafald, "_.J. exemplare.de Agrotis segetum (om!z-inegre);venite"din pepinierd. Acestea Iipseau in tarlalele tratate cu 30 qi 40 g. . ..controlul.qirurilor. de puieli tratafi.li rddicind in pepinierd gi in plantalia Buneg-tin'a dat rezultaie noi. "Acegtia vegeteaz[ iormal. Puielii de . molid, rogi de insecte parlial (r[dEcinile laterale, scoar{a pe parte), adicd cei care au avut pivotul gi o parte din ridiciniie secunda're 9 in stare.de funcliona-re care au fost planthli cu ocazia primului control $i ln peplnlerd, in momentul inlocuirii lor din careuri, vegeteaz[ gi nu sunt pierdu!i. Recapituldnd gi prelucrAnd datele din tabelele 2, B, 4, b, oblinem: d) Tabelul nr. 6 Acest tabel redi mortalitatea insectelor, pe specii, in funclie de stadiul de d_esvoltare de doza de analcid, la cele irei tontroale. Dih acest tabel gi rezultd cd:

277

Tabelul nt- 6 ln iunelie de staaliul ile ilesvoltare Mortalitatealarvelor ite eilribugi,

I,ARVE MOAN,TE (N)

Doza analciil glamr

Larve tle Melloonlha

Larve do Amphimallus Stadiu

llIIlllt Control dupl 36 zile:

20 30 40

r8t2l16111l? g I n I lrrlsl3ol22l15

23 |

13 I

11

I
q(l

i-G,

16 l-

r,

0ontrol dup5, 32 zile:

30 40

| I

t#t+

re

,t | I

lsolrel4bl33l2e
Control dupi, ?2 zile:

"

I |

i? | 24
|

1?I 1i |
t-

'; 12
r, 7
r{

3l 12 1
,R

-l- b l -

5l 1 8l 21 31181131

3l e I

Itl

s1 l-%l'

{. Larvele tinere sunt mai sensibile ca cele mature. Mortalitatea lor e mai mare. Exemplu: 13.I, 8.II, 2.III. qqgcii. de cdribuqi .(4" i. Acest fapt'este caracteristic pentru amb-ele'2iIII, Arnph. solst., {6_.I., Maiqi-de'funi,i;. Exemplu: Mel. vuli,., t:1.1,8.rI, rr.Ir, z.rtt, etc. observaliile t pi 21e gisim menlionate qi in lucrarea lui Mihailovschi (4). 3. Sensibiiitateu larvelor tinere in comparalie cu a celor mature se 20 observdla toate dozele.Exemplu: d'oza g, 13.I, 8'II, 2'III; doza 30 g, t t . I I I ; d o z a4 0 g , 2 2 . I , t s . I I , 8 ' I I I 23.I, t3.II, 4. Sensililltatea larvelor finere in comparalie cu a celor mature este mai mare, tot timpul sezonului,dar ea scadetreptat' Exemplu:

contro2: 45lI-33iII : 12; 33III*29/IlI : l controlg: 31iI -25[l : 6; 25/II -17 IIII :

: t: control 69/I-46lrI :23; 491!l-??/]1] t3

4 8.

5. Morialitatea scade cu trecerea timpului. ln tabelul nr. 6 se prezint[ desigur qi cazuri care se abaL dela aceastfl individuale a larvelor. r*gote. Ele sunt rare gi'se datoresc r"ezistenlei e) Tabelul nr. ? Acest tabel redd mortalitatea insectelor,numeric $i procentual,in funclie de a. aora a. analcid folosit[, fdr[ a se line seam5. stadiile de desvoltare' 2i8

Tabelul nr. 7

trfortolitotesinseetelor lunclie ile ilozo rXe in Analeid

Ineoote

I Mo,ntte Mol"" rort"-l Mo.n'it Mo""" r,oo- nttu^ntt rg"1*l lro*t"-l I lro.r"-l I | t u"l ".

Puie]i

l y" l'"'"1". l'"*l;. I"z'1,""1--f"e l* l"!tl;fT-%

Controlul 1 duni, 36 zile

201 45]i t e l 511 6?1 3Jl 5ll 45|r 18i {01 4frl 16t 361 3241 1031 32 301 451 311 6el 671 471 ?ul 451 321 7tl 4bl 231 5l I 3241 5 1 1 1 4ol 45l| 451 I 001 671 6?t 1001 451 441 e8l 4bl Bel 8?l 3211 3 l I
Controlul al 2-1ea dupL 32 zile

20l 45t 161 361 671 221 331 45t 1el 12t 451 141 311 324ll 1171 stil 4bl 311 6el g7l 321 {Er 451 221 +el 451 211 471 3241 ?01 401 451 361 801 671 631 7el 451 3?l 821 451 32t 711 3241 321
Controlul al 3-lea dupd"72 zile

nl uul,ul url utl u*l utl nulurl trl nrl 281

tl

3ol 4bl 2zl 4sl 671 231 341 4bl 161 361 451 151 331 3211 531 1
62|' 321i

201 Abl 161 361 6?1 121 181 +51 8t l8l

451 71 161 3241 621 1

"l

Din ea rezultd cf,: t. Larvele celor doud specii de c[rdbugi se comporti aproape la fel fa![ de insectioid. Se observd la cele de Amph. solst. o slabi accenfuarea senJibilitdlii. Procentul de mortalitate este: Melol. vulg. doza 20 : 5lo/o; d,oza - 69 o/o;doza de 40 : 100% 30 Amph. solst. doza 20 : 51,o/o; doza30 :70o/"; doza de 40 : I00o/o. 2. Mortalitatea produsd de analcid, pentru ambele specii de c{rdbuq qi toate stadiile,estein medie: la doza d,e2A g : \|o/o,la cea de 30 g : 70"/" la cea de 40 g : 1000/6,in timp de 36 zile (fig. 7). 3. Harpaluseste mai rezis- i tent in compara{,ie larvele S cu de cdrdbuqi, mortalitatea lui ,\ e de 98/" la dozade A0g(fig.7.). .* 4. Larvele sdrmd sunt cele $ mai rezistente insectedin cele experimentate. aceeaqi La dozd de 40 g, mortalitatea e de 87 o/o (in fig. 7, curba este inferioard celorlalte). 5. Cu trecerea timpului, diferenla dozelorscade efica.in citate. Exemplu: Mel. vulg. la controlul 7 :5L, 69, 100; controlul 2 : 36, 69, 80; controlul 3 :36, 49, 62 (fig. 8, F'ig. 7. - l\Iortalitatea insectelor qi atacul puietilor 9, 10, t1). dupX 36 zile, ln functie de dbza de Analcid. 279

6. Puielii sunt vdtdmali numelio $i fiziologic mai mult in acelecaruri in care larvele sunt mai slab paralizate, deci ln acele careuri cu doza mai mic[ - 20 - qi, invers, mai pulin in cele cu doza mare - 40 - (fig. L2, pozilia curbei C, ta fi explicatfl mai departe). f) Tabelul nr. 8 In acesttabel esteredatil mortalitatea insectelor numeric Ai procentual, in funclie de timPul irecut dela instalarea experienlei, fdrd a se line seamade doze. De aici rezultd durata de eficacitate a analcidului. t. Eficacitatea insecticidului e la inceput mare, apoi scade treptat, cu trecereatimPului. -Dup[ cum s'a men{,ionatla incheiereaobservaliilor f5.cute a' supra fiecdrui control, careurile s'au ref5.cut cu acelag p[mdnt tratat anterior, dar s'au Pus insecte proaspete.Dac5.eficacitatea insecticidului s'ar fi menlinut, ar fi urmat ca la fieoare cam acelaP control si se gdseascS. procent de mortalitate. Cifrele din tabel aratl oX uror'La.litatea scade,aceastafiind in funclie de eficacitateainsecticidului(fig. t3). Dup5.mersul curbelor se vede cd in primele zile mortalitatea a fost trePtat. mare, apoi a scd.zut 2. Atacul larvelor qi deci v[tdmarea puielilor se produce Puternic la- inceputul verii. Datele asupra puielilor atacali (fig. t3) ne aratd cd numdrul cel mai mare a fost gdsit la controlul din vard (4 VII). Explicalia e urmS.toarea: La primul control efectuat (2 VI) s'a glsit un numd.r de Puieli rogi de larve (L6%). Acest, num5,r, relativ mio, se explicl prin faPtul cd la lnceputul Primiverii temperatura a fost coboritf,, aPoi s'a irrcat (tabelul nr. 9); astfel, larvele au fost la inceput,mai Pulin

Fis. 8. - Mortalitatea lan'elor de Melolonl,ha, in functie de doza de Analcid.

Fig. 9. - Nlortalitatea larvelor de Amphimallus, ln functie de doza de Analcid.

Fis. 10. - Mortalitatea larvelor de Harpalus in funcfie de doza de Analcid.

280

active. Pe de alt[ Parte, insecticidul a avut un Puternic efect asupra larvelor, care, debile qi fldmdnde dupd iernare, abia tgi lncepuseri activitatea. La aI doilea control (4 VII) s'a sdsit un numdr relativ mare de p'uieti atacali (23%). lnsecticidut mai pierdusedin eficacitate si nu-li mai manifesta aceeagi acliune, dar in schimb larvele au fost mult mai active datoritd vremii calde (tabelul nr. 9). Rezistenia lor fatd de insecticid a crescul pe mdiura hrdnirii. La controlul al treilea(14 IX) s'a gdsit din nou un numdr redus de iuieti atacali (I5o,').Acliunea insecticidului slSbisemult, incdt ar fi trebuit sd gdsim un numdr mai mare de puieli atacali, ca in vari. Dar dincauza acliunii insecticidului, desvoltarealarvelor s'a fdcut cu intdrziere; trecerea in stadiile superioarea avut loc abia la finele verii, c6.nd temPeratura a scSzut (tabelul nr. 9), imPiedicAnd activitatea normald de hrdnire a larvelor. Cele care au apucat totuqi s5. se hrdneascd, se pregdteau de coborire in sol, pentru iernare. 3. Ca urmare' Pe mlsurd' ce scadeeficacitateaanalcidului,scade gi mortalitatea insectelor. D. OBSEBVATII SUPLIMDNTARE Dupd efectuarea controlului al 2-lea s'au ingropat in careurile de {0. 20,30, la adAncime l0 cm, cAie 3 vase de lut (talere)nesmd.ltuite. cu diametrul de 12 cm, in i,lio"'"o pd.mAnt, care s'au Pus cate 2 laive de Nlelolontha stad' III'gi cdte un morcov ca hrand. Vasele au fost acoPerite cu alte in.aga {el vase pline cu P5.m6.nt, s5. nu Poatd ie;i din ca lafvele ele. Scopula fost de a se obline a.dr!!i pentru determinarea speclet.

Fis. "

11. - Nlortalitatea larvelor sdrmd, in funclie de doza de Analcid.

Fis. 12.- Vltdmarea puielilor de c-a!r-e in irri'ecte, tunclie de doza de Analcid'

Fig. 13. - Durata eficaciti[ii Analcidului.(mortalitatea inseclelor 5i vit,lmarea pulelllor ln funciie de timP)'

28',l,

Durats eflcaoitilit Anolcidutul

Insecte instalato * C1 36 zile Insecte moarte Cr, 68 zilo

Tabelul nr. 8

Starliu

C,, 140 zilo

Melolontha

I II III
Total

66 45 24
rta)

52 32 t5
oq

79 7r 63
?0

47 30 1 --.--_-t2

ll Gz .67 | 501

OO

DIJ

28 62 b2l
66
Q1

83

611 501 501 641 53 |

49

Amphimalhrs

I II III
Total

90
oo +,)

69 46
oa

207 135
lJc

148

77 1 4 5 70i 33 73 1 2 e i{l 107 581

67

25 t7
ta

34 3B
?q

oo

e4 r;l

Total gen. 606 Puie{i plantafi Puieli vi,td,ma.ti * C1, C2, Cg : Control. 972

3e4*l
157 ru

?8

*;l 5 0 l

56 50

47 2,7

335 uu I

zre ru

I t

24b 143

40
lo

Temperaturiln rol
Temperatua Co la em

Tabelul nr. 9

2
d

zyr 50 4 VII 50 14 IX 50

DO

40 20

t9 22 1+

1b
II

I2

1-t 1{i 15
TabeIu,I 70 nr.

Exemplare

l*

Observalli

14

15
to

l7 18

gynandromorf.

282

In careurile 5, 6, 8 qi 9 s'au plantat tot atunci c6.te 2 motcovi, pentru mai preferatfl de larve, influenleazfl a se vedea dacfl'hrana"aceasta,-cea in solul tratat cu analcid. asupra desvoltdrii lor - -il controlul al 3-lea, adic[ dup[ cele 72 zlle, q'au ldqu-t observaliile: t. Larvele de Melolontha puse in cele I vase au dat adulli. Joat-e elePplarele apar[in speciei <vulgaris l. In tabelul nr. lOse dau rezultatele. Intre la"Ui a ip[iut qi un caz de [ynandrornorfism lateral (stdnga femel5.,dreaptra *a.,irl, fig. t4j. Cazurile de gynandromorfism se lnt6lnesc rar la inseote' qi cazuri de cani6aHsm,deqi larvele au. avut hrand suficient5' -S -i. "" "o".t?tat plantali in careurile tratale cu analcid au fost slab atacali ftlot"ovii de larve. Ei au vegetai insd bine. Structura lor a devenit mai lemnoas[ (mai observalie o..gdsim.menlionati iarey, i"* gustul ioarte nepldcut_.-Aceastd iri' f".ra?i stri1ne. Mihailovschi constati ci fragile. (Fragaria vesca LJ ii irur.ui" pe sol tratat cu hexacloran iqi pierd gustul, iar allii merJlioneazil lor. *a *i.orni pltrunde adinc in legume fncand imposibild consumarea IV. CONCLUZil Din lucrarea de fa!il rezultd urmd'toareleconcluzii: i. Insecticidul ihdigen de contact, <Analcid Nitroxan I (de tip Hexaclorociclohexan),in sta"rede pulbere in -conceltra[ie de 60/o,in amestec cu a*oi". insectelor din sol: larve de cdrdbugi, ale ;;l;;-;;;;];ri'hi-i.itor vulgaris'L. Si Amphimallus solstitialis L, pentru toate rp.diifot Melolontha in"care s'ar gisi'acestea, insecte adulte de Harpalus d;A;";tt*re ;i;;iii; p"fur"u"* Miill., precum qi larve sAimd (Elateridae). Ca am[nunte se poaie spune cf,: - larvele tinere ale cdribuqilor sunt mai scnsibilela acliunea analcidului (mortalitatea lor este mai mare) decAtceleadulte, diferenla de sensicu bilitate scS.zdnd trecerea timpului; - adullii de HarPalus sunt mai rezistenli decit larvele c[rdbugil o r :' hrvele siirmfl aratri o rezistenld mai pronun{.atd decAt adultii de Harpalus; ' - omizile de Agrotis sunt gonite de pe solurile tratate cu acest insecticid. 2. Efectul pozitiv total s'a ob!inut cu doze de 350-400 kg /ha, in condiliile de climd, sol qi vegetalie (puietii de molid de 2 ani) din regjune-a Cdmpulung-Moldova. Proientul de mortalitate la inceputul sezonuluieste, in medie, de 50o/" penl,ru dozade 200kg;ha,T0loPentru doza de 300 kg/ha ;i 100fi, Pentru doza de 400 kg/ha. 3. Eficacitatea analcidului e mai Fis. 14. - Melolontha vulSaris L. G1-nandromorfism' puternicd la inceputul sezonului de 28?,

vegetalie qi scade cu trecerea timpului, datoriti factorilor atmosfurici. Ea are insd efect pozitiv ln tot sezonul. 4. Doza redusd (2o0.kg /ha). iritn h unele cazuri larvele de cdrdbugi qi face ca in optimum de hran[ gi temperaturd sd .r a.rrroti.- repede. 5. vdtdmarea cea puternicd poiulilor de cdtre insecte se petrece ra " lnceputul verii. ggi.din plantafie, rratali la rdddcin{ cu analcid, -,^f.^I.1."tt].":_p_ir.1!i,$i n'au ararar nlclun ret de stdnjenire in creptere,in intervalul dela 26 Aprilie_ 14 Septembrie. 7. Larvele de cdrdbugi preferd ca hran[ morcovii in locul rddicinilor tari ale puielilor. 8. Pentru combatereainsectelorin solul pepinierelor,se va utiliza Analcid Nitroxan in dozd d",,?I0,ksfta in soturi afahate 400i;iil; in soluri grele, ti in regiunilj cu condilii de-climd, sor gi vegetali6 asemeieio"., cu cele din regiunea campulung-i\4oldova.Analcidul r? sulfurii de carDon, pentru urmdtoarele motive: "i "iid;-i;-bcul - Sulfura de carbon, .pentru a putea fi aplicatd, necesitd o anumitd vrme (c{dd gi uscatd) qi irnpune cuioa_qterea iirsectel|r-din sol p.rrt", ,i": bilirea adancimii de^tratare; ea este inttamanite, i;;i;a lu erect de scurt[ bullura t^r::nry. poate fi totupi utilizatd in cazurile de "xae"i"ii de carbon tratament forie in peptnrere,precum gi in alte cdzuri de proteclie. - Analcidul se aplicd in timpul desfundirii sau afandrii solului. nrin prifuirea lui efectuatd cu prdfuiioarere de spate, in"i"il d, JJr"i"it ",,'i,i prin prdfuir.u nSatu a.pl.ica-tj p"i.1ilo, m -o*ur_ ]l?i".*:^*,.-$l lr'atamentul r'ur reprcaru. "aaadiniio" .se face primdvara, la sfarqitul lunii"Aprilie, pentru a surprinde, cu efect maxim, insectele, tocmai lu i"ru-put,rt activitdtii lor.

g:fii

Aplicarei greeftiau.era a"J"rrl ei

pririi;;:

insecticid, inainte de a incepe atacui puielilor. *-:p:^Tp:.d",J"Talrzate rratamentul fecut toamna dd rezultate^ slabe gi chiar negative,'d.eoarece pand in primdvard, timP.d-e-6.luni,praful i$i pierde-d1n--eficacitate. pe de -altd parte, efectul insccticidului e mai mare pe v*errrricald[ umed5.. 9i sau- altele, destinate pentru viitoarele pepiniere, _,^-n;*T::::l"rf,agricole

larvele yt"_r l.-"i.r,-ii.""1, rleiira"i,i Jl^:.t_ryt_1ilp, decdrdbuei i" *otaupe de

Jr""r#rt;il"T",.tit#u;,i1*ttJt"H:menrul

deslunddrii, inain{e a chiar de

Ir_ambalat $l pdstrat bine la loc rece gi uscat. tl' Este necesara se continua cercetdrile_d_e tratarea puie!ilor la rdddcini, in sensul de a se _urmdri timp mai maelungai coittilort"r"" acestora, gi anume dacd analcidur are sau n.. acliune dri;;;;;ii{-".up"" creqterii puielilor. 12. sunt necesare deasemeneacercetdri,qi experimentdri pentru extinderea utilizdrii analcidului gi rn regiunile cu alte ;;;imd, sol gi vegetalie (puieli de foioase),precum g"ipentru imbundtdlir.u irrroioii ";ridrlii d; ilp;'d;tiere a analcidului. 284

de fald este_ destul de mare. Necesitatep cd,. g:yjXg ,dr,11.faptul dupi informaliile-pecare le-avem deta spe_ :f:,?:.? cralrgtr'analcrdull\itroxan actualare mult clor liber gi e in combinalie'cu eT iro.*.u"i inactivi, care m{resc greutateadozei. oeacei,a.- t."trrre inrrer_a1 d1c.d. procurd. se cantitdli ce se transportdla distanld, ::tlJit_t":1:p4t, va

dela straineltaber"r ii1, ir. Illlt^,*t.,^"!!i11te.prin experienlele noi cu cere rerese doza Iolositdin lucrarea ca

10. Este necesar a se imbun[]e!! -calitatea insectioidului. comparand

Tsbelul conperativ
Iottalitate o16

Tabelul nr. 77

CERCETTTOB

Observatii

Petrova N. A. (6) Pourtet J. Mihailovschi Y. S. (4) Lebedeva 1,. I. (3) . Lebedeva L. l. (3) . Krutihovschi V. K. (2) I.C.A.Ii.

351
3001 3001 1201 1201
.t 6)Rl

lool - |

tt

ll 1001 1001 lool lool 1001 - |

prnfuirea r[rllc 301 nilor_ I rlmp de vara -

r.c.E.s.

4001

1001

lool - I 1001 1001

-t-l

6 6 1- l

roo
d/

,ul

- | Aprllie-August 6l in Iaborator -l Mai-Octombrie - tinn de varl -l |

BIBLIOGRAFIIi Cele mai com-urle larve de Coleop-tere-T,amellicorne4in partea a U.R.S.S. Tabelul analitic ai faunei U.R.S.S., pag. 1-65 (in limba rusd) {936. 2. Krutihovscn; V, f. Hexacloranul qi combaterea viermelui sdrmd (in limba rusd). r, < Selectia i semenovodstvo nr. 3, 1950, pag' 40-44. 3. LebeileoaL. S. Experien!fl de utilizarea prafurilor de DDT qi HCCH impotriva nr.5,-1950. larvelor de cfuibuqi in Mai (in limba rusd) <Lesnoie Hoziaistvb,>, 4. Mihaitovschi V. S. Prof.-Hexacloranul in combaterea larvelor de c[ribuqi (in limba rusd.) ( Les i SteP }), nr. 7, 1950. b. N. E. Apiicarea preparatului DDT tmpotriva larvelor de cdrS.buqi (in limba rusd) r,Lesnoie Hoziaistvo 'r, nr. 6, 1950. 6. Petrooa N. A. DDT qi HCCH in combaterea larvelor de cdr5.buqi (in limba rus[) < Lesnoie Hoziaistvo I, nr. 2, 1949. 7. prisainiuc A. A. Agen\ii vdtdmdtori qi bolile puietilor ^din pepinierele forestiere. 'Mdsuri de combatbre (in limba rusi), MoscoYa 1949. 8. Ruilnev D. -F. Gamexanul (in limba rus[) rrPriroda >. nr. 4, t9&7. S. 9. Soead.chin S. Prof . Insectele gi ciupercile vltdmetoare pldurii 1ln limba rusl), Mos' cova 1939. t0. Tarbinschi S, P. Si Plat,ilscicoo N. N. Determinator pentru insectele din partea europeana a U.R.S.S. (in limba rusd), Moscova 1948. 11. Ena M. Cbrcel,iri experimentil asupra comportirii larvei de cdrdbu$ (Melolonl,ha s p e c . ) ,Z e i t , f . a n g . E n t o m ' , v o l . 2 9 , C a i e l 4 , B e r l i n 1 9 4 2 ' l. Golor;yancoZ. S. -european[

P eerolre EOPbBA C BPEAIIbIMI{ HACEICOMbIMII B EJIOBLIX IIITOMHIIITAX MOJTAOB6T CEBDPHOff

peE{I'rMe' a Eeccllcrennafi JrecHarr Er{cn.Troararlr{fl, r,rMeBrrafi Mecro npl4 crapoM rr. yHl4rrroE{uiln JrecosaJr, lrMeBilrltit Mecro BilMoft 194'l-L948 Tar{r$e Karacrpo$antnrril Bofipoc rocyAapcrBelrHoit qacrb recoB ceBepa crpaHhr. Boccranoueurre arr'rx JrecoB BaIfiHOCTI{. npoBeAenfitr arofi pa6otr,r, [nN yee;rraqeHr{g r{oJrr4rrecrBacesuqen, neo6xograublx AJrH Hylruo 6opotrcn c BpeAHhrMrr HaceHoMt'IMI{ B rroqBe rIIrroMHr{ItoB. p a 6 o r a c o , fe P i H H r : Hacronqan Ftpurrnvecnoe r.ralolxeufie ilpilenroB no 6opr,6e, [prrMeHfleMblx go 1950 r. rr rloJrytreHHr,re peSyirbTaTr,r. co6paHnrrft Bo MHorIrx nrrroMHnKax Mireirr.lan, cocro.sqrrr-r rrra npenroit i[rayuu, Dafiona Ftrrmnynvnra. ---"nd oopr6e c HacexoMl,rMrr B rroqBe rrocpeAcrBoM auaJrbr{r{[a Hlrrponcan Onot"t (rrana H.CCII . I'excaHnopounHcan) .

-UD

- onrrrsr [poBoArrJrr4cbB eJroBoMrr'rroM'ur{e n Ftrrunynynre, B Ayxe pa6or coner* cHI{x nccrreAoBarejreft }tyrnxoucrlaii, }tuxaiiaoBcHni,i, .lre6etes ntp;;. ffi"n,iyi" onficHsaerca nnerog pa6otu, r4crrorrr,3oBauHnu " nirepu; ;-pa;y;rarbr noHrpoJr'. cJre,lyrcuue pe3yrrbrarbr: .{ocurrHyru 1. lzlscexrracu4 aia,rrur.r4' Hlrrporican B pacnbrreHHoM Bn.re, HoHr{eHTpar{u[ 6, nueer y-Hr4qroxiarorquitgqJQefiTHa BperHbrx fiaceF(oMr,rxB noqBax nr,lroMHr{Ka. 2. llonogr're JrrItIrrHFtI4 ipyur" 6,o,u6e uyncr:anreJrbar,rqeM Bapocrbre H [ejicrBr4ro r{Hcer{TI'rcr{Aa: flpoao;rovnrre rlrqurrHn 6o:ree ycroitur.rBbr, qeM rr,rrrrrHnff xpyqa. 3. rlo,'ro*{nrcnsusrii pely.rr,rar .locrrrrHyr nprl aoae lso - rbo -rir1i.a B ycJroBrrAx riJrllMaTa iI IIorI BbI paiiotla frbl.nn vlvur . 4. D${renuretrocir ana;uquga "6br"Jra 6o,neecum,uoft B Ha.rafle ceaona nporlapacraHrlff, nocrefieH-Iro BO _yMeHblllaercfi,oAHaIio ocraercfl rroJro]fiLITeJrr,Hoii BCe BpeMq ce3oHa, . 5. o6pa6orna [oqBbr a'ailbqr,uov [peAcraBJr'er 6o.n''r,re ,,o cpaBc cepo- yrJrepoAoM. HeIInro "prr"y'ua""r"a

R,6sum6 L"A, DNSTRUCTION DDS INSDCTES NUISIBLES DANS LDS PEPINIDRES D'EPICNA DN MOLDAYIE DE NORD Les exploatations forestidresdesordon6esdes^r6gimespass6es,ainsi que la catastrophe provoqu6e par la tempdte de I'hiver 1g4J-7948 dnt ddtlruit forts d.u Nord. du pays. "o-f..-a* Le reboisement est un probleme d'Etat. Pour 6lever la production des plantes n6cessaires.ir. cette action, or doit combattre les insecteJ dans ]e sol des pepinieres. "-riri[t.r-i'ivant Le present travail contient: - rn expose critique des proceddsde combat appliques jusqu,en 1g50 et des r6sul_ tal,s obtenus. * indications sur le matdriel faunique nuisible, r6colt6 dans les pepinidres forestidres de Cdmpulung. expdrinrentations combat des insectesdu sol avec rl'Ade .--un-expos6 concernan-t_les nalcid -\itroxan r (t,vpe llexaclorociclohexan) experirnen l,a[ions on l, eu lieu dans rine pepinidre d,6picea, pendanl, ]a saison . I-es.. vdgel,al,ive de 1950, en suivanL les sugeesl,ions [rdrivees aans'lel-duvrages sovi6l,iques

dr

utilis6 ainsi que les resultdts du contrdle. Les rdsultats se r6sument.oommo il suit: 1. L'insecticide <Analcid-Nitroxa.nr, en poudre, d'une concentration de 60/o, a rrn effet destructif sur les i'sectes nuisibles se trouvant dans le sol. jeunes larves du hanneton (vers blancs) sont plus sensibles que - 2- Les les larves. adultes. Les larves d'Elat6rides possddent une r6sistence plus 6lev6e que les vers blancs. 3. on a obtenu un effet-poi;itif total avec la dose dL 850-400 t<'gfha, aans Ir;;;;dil,ions du cJimat et, du sol de Ciimpulung. 4. L'efficacit6 de I'Analcid est plus accentue au commencement de la saison v6g6tative et diminue avec le temps, rirais elle est positive tout: la saison. 5. Le traitement du sol avec l'Analcid p"esente plus d,ar,antag"i-q,re celui avec Ia sulfure de carbone.

pourter,'. \. E. 9l"tjl9_yiq|!4ill1lo"schi, Lebed,eva","perrova, er cor*-d, irang-ais on decrit la mdthode du.travail, le_matdriel