CAPITOLUL I.

NO IUNI INTRODUCTIVE PRIVIND REGLEMETAREA PRE URILOR N ROMNIA n Romnia ac iuni de interven ie a statului n stabilirea pre urilor au existat nc din secolele XVIII-XIX, primele reglement ri cunoscute datnd din 13 aprilie 1866, cnd prin legea privind monopolul chibriturilor i al c r ilor de joc se stabile te c fixarea pre urilor era realizat de Consiliul de Administra ie al Regiei Monopolurilor Statului, cu aprobarea Ministerului de Finan e. n anul 1914, declan area Primului R zboi Mondial conduce la adoptarea unor m suri pentru stoparea ac iunilor de specul prin fixarea pre urilor maxime la care puteau fi vndute produsele de prim necesitate. Istoria pre urilor n Romnia este marcat de instaurarea regimului comunist, care a reprezentat instituirea unui dirijism total la nivelul pre urilor, marcat prin apari ia la 25 mai 1950 a Decretului nr. 142 privind reorganizarea sistemului de stabilire a pre urilor. n conformitate cu acesta erau trasate o serie de principii n acest sens: principiul unicit ii pre urilor pe teritoriul Romniei, principiul relativei stabilit i a pre urilor, principiul corel rii pre urilor i a diferen ierii lor n func ie de calitatea produselor. Un anumit num r de produse f ceau parte din nomenclatorul pentru care pre urile erau stabilite de c tre Consiliul de Mini tri, iar altele c deau sub inciden a altor organe de decizie. De asemenea, prin Legea nr. 19 cu privire la regimul pre urilor i tarifelor, din 16 decembrie 1971 se urm rea elaborarea unui sistem care s flexibilizeze modul de fixare a pre urilor cu ridicata pentru a permite adaptarea lor periodic la condi iile noi ce ap reau n economie. Formarea liber a pre urilor pe pia a romneasc a fost demarat prin H.G. nr. 1109/1990 privind liberalizarea pre urilor i m suri de protec ie social . Acest proces a continuat prin H.G. nr. 239/1991 cu privire la cea de-a doua etap de liberalizare, ulterior fiind emise alte acte normative viznd continuarea liberaliz rii pre urilor i tarifelor. O serie de acte legislative reglementeaz interven ia statului, prin organele sale abilitate, n stabilirea pre urilor pentru anumite produse. Unul dintre actele normative care vizeaz concuren ei (21/1996). Aceasta eviden iaz limiteaz formarea corect gestionarea rela iilor dintre operatorii pe o anumit pia , n vederea cre rii unui climat concuren ial echitabil este Legea i reglementeaz situa iile n care anumite condi ii a pre urilor pe pia . n acest sens, potrivit articolului 5, sunt

considerate practici anticoncuren iale n domeniul pre ului: fixarea concertat , n mod direct sau indirect, a pre urilor de vnzare sau cump rare, a tarifelor, adaosurilor, precum i a oric ror altor condi ii comerciale inechitabile. Abuzul de pozi ie dominant de inut de unul sau mai mul i agen i economici pe pia a romneasc este interzis deoarece poate conduce, printre altele, la impunerea, n mod direct sau indirect, a pre urilor de vnzare sau de cump rare, a tarifelor i a altor clauze inechitabile. De asemenea, urmare a unei pozi ii dominante de inute pe pia , o
3

ntreprindere poate practica pre uri excesive sau pre uri de ruinare, pre uri sub costuri (pre uri de dumping), n scopul nl tur rii concuren ilor sau i poate exporta produsele sub costul de produc ie, urmnd ca diferen a s fie acoperit prin majorarea pre ului pe pia a intern . Prin aceast lege se nfiin eaz dou organisme specializate cu autoritate de control i reglementare a comportamentului concuren ial. Consiliul Concuren ei - institu ie neguvernamental , cu rol de decizie, care urm re te respectarea regulilor concuren ei de c tre agen ii economici, nl turarea practicilor anticoncuren iale i sanc ionarea acestora. Oficiul Concuren ei este o institu ie guvernamental ce urm re te aplicarea dispozi iilor legale privind concuren a (n special, a deciziilor Consiliului Concuren ei), avizarea i controlul pre urilor ce au un caracter reglementat. Principalele atribu ii al Consiliului Concuren ei i ale Oficiului Concuren ei
CONSILIUL CONCUREN EI  Certific , pe baza investiga iilor efectuate la cererea unor agen i economici sau asocia iilor de agen i economici i pe baza dovezilor prezentate, existen a unor practici anticoncuren iale;  Ia decizii de acordare a scutirilor de n elegeri, decizii de asociere sau practici concertate, precum i decizii de admitere de concentr ri economice;  Asigur aplicarea efectiv a deciziilor proprii;  Efectueaz , din propria ini iativ , investiga ii utile pentru cunoa terea pie ei;  Sesizeaz Guvernul asupra existen ei unei situa ii de monopol;  Sesizeaz instan ele judec tore ti asupra cazurilor n care acestea sunt competente;  Urm re te aplicarea dispozi iilor legale n domeniul protec iei concuren ei;  Avizeaz proiectele de HG care pot avea impact anticoncuren ial i propune modificarea celor care au un asemenea efect;  Face recomand ri Guvernului i organelor APL pentru adoptarea de m suri care s faciliteze dezvoltarea pie ei i concuren ei;  Realizeaz studii i rapoarte privind concuren a i furnizeaz Guvernului, publicului i organiza iilor interna ionale specializate informa ii privind concuren a;  Reprezint Romnia i promoveaz schimbul de informa ii i de experien n rela iile cu organiza iile i institu iile de concuren str ine i comunitare. OFICIUL CONCUREN EI  Efectueaz , din propria ini iativ sau ca urmare a unei plngeri, sesiz ri sau notific ri, investiga ii privind practicile anticoncuren iale constatate;  Avizeaz stabilirea pre urilor n situa ia monopolurilor, a activit ilor economice supuse unui regim special, n situa ii de criz , dezechilibru sau disfunc ionare, ce pot ap rea n cadrul pie ei;  Urm re te aplicarea dispozi iilor legale i a altor acte normative incidente n domeniul concuren ei;  Urm re te aplicarea efectiv a deciziilor Consiliului Concuren ei i informeaz asupra situa iilor constatate;  Urm re te evolu ia pre urilor n economie, face cercet ri n sectoarele economice n care evolu ia i nivelul pre urilor sugereaz o restrngere a concuren ei;  Realizeaz studii i ntocme te rapoarte privind concuren a i furnizeaz Guvernului, Consiliului Concuren ei, publicului i organiza iilor interna ionale informa ii privind concuren a;  Promoveaz schimbul de informa ii i de experien n rela iile cu organiza iile i institu iile interna ionale de profil, i coopereaz cu autorit ile de concuren str ine i comunitare.

Astfel, pre urile i tarifele produselor i serviciilor care se execut

i se presteaz n ar

n cadrul activit ilor de monopol natural sau al regiilor autonome se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren ei. n aceast categorie, conform Legii 88/1999 se includ: energia electric , energia termic , serviciile de transport pe cale ferat , de transport fluvial, de transport urban, serviciile
4

po tale, serviciile telefonice, serviciile de alimentare cu ap

i de canalizare, precum

medicamentele de uz uman din produc ia intern . Pre urile i tarifele acestor servicii se puteau ajusta periodic (trimestrial sau lunar) pe baza unor parametri de ajustare (cursul de schimb valutar leu/$ sau indicele pre urilor de consum). Conform Ordonan ei de urgen nr. 36/ 2001 privind regimul pre urilor i tarifelor de nivelul reglementate care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren ei, acestea se pot ajusta, de regul , la un interval de trei luni, dac parametrul de ajustare se modific cu cel pu in 5% fa existent la data precedentei ajust ri. Aceast ordonan condi ii de ajustare a pre urilor. Astfel, pentru servicii telefonice abrog Legea 88/ 1999, impunnd alte i po tale de baz

interna ionale, precum i pentru medicamentele de uz uman ajustarea pre urilor i tarifelor se face pe baza cursului de schimb valutar leu/$, iar pentru celelalte produse i servicii ale c ror pre este reglementat, pe baza indicelui pre urilor de consum. n completarea ordonan ei a fost publicat Hot rrea nr. 669/2001 privind criteriile i modalit ile de ajustare a pre urilor i tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concuren ei, precum i coeficientul de corec ie care reflect avantajul consumatorului. Fac obiectul reglement rii i pre urile produselor ce rezult n urma desf ur rii unor activit i care sunt considerate monopol de stat, n conformitate cu Legea nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. Aceasta stipuleaz c pre urile i tarifele maximale ale produselor i serviciilor ce intr n sfera monopolului de stat sunt supravegheate de Guvern, cu avizul Oficiului Concuren ei. Anumite tipuri i practici de pre uri cad sub inciden a legii, deoarece ele sunt considerate susceptibile de a influen a raporturile de concuren . Practicile pre urilor impuse cuprind acte i fapte cu caracter legal prin care se urm re te fixarea, limitarea sau controlul pre urilor, ntr-un anumit stadiu al procesului de distribu ie. Acestea vizeaz rela iile dintre produc tori i distribuitori i pot avea ca variant pre urile recomandate. Pre urile impuse sunt interzise n cazul n care fac obiectul unor n elegeri, intrnd sub inciden a Legii Concuren ei. Pre urile discriminatorii presupun practicarea unor pre uri diferite pentru anumite categorii distincte de consumatori. n multe cazuri, pre urile discriminatorii sunt interzise deoarece nu pot fi justificate de diferen e corespunz toare ale costului i sunt considerate inetice. n legisla ia din Statele Unite ale Americii, conform legilor Clayton (1914) i Robinson-Patman (1936) discrimin rile de pre sunt ilegale numai cnd au ca efect afectarea substan ial a competi iei pe pia . Diferen ierile de pre sunt permise ca r spuns la condi iile schimb toare care afecteaz comercializarea produselor (ie irea din sezon, deteriorarea fizic a bunurilor, falimentul firmei ofertante). De asemenea, sunt considerate legale pre urile care rezult din diferen e de costuri sau cnd clien ii nu sunt concuren i.
5

Pre ul de ruinare poate fi practicat de o ntreprindere care, prin prisma pozi iei dominante ocupate pe pia , stabile te, pe o perioad ndelungat , un pre foarte sc zut care s genereze ie irea de pe pia a unuia sau mai multor concuren i. Acest pre este interzis n Romnia de Legea Concuren ei, iar n S.U.A. de Legea Sherman i de Legea Comisiei Federale de Comer (1914). Acelea i acte interzic i practicarea pre urilor de dumping, pe plan interna ional existnd, n acest sens mai multe, reglement ri ale Organiza iei Mondiale a Comer ului. Pre urile de apel sunt pre uri sc zute, promovate pentru a atrage consumatorii la punctele de vnzare, existnd posibilitatea ca ulterior ace tia s fie orienta i c tre alte produse mult mai profitabile pentru ofertant. n situa ia n care, odat ajuns la locul de vnzare, consumatorul este convins s cumpere un articol cu un pre mai nalt, folosindu-se o varietate de trucuri precum degradarea produsului promovat, lipsa sa din stoc sau refuzul de a onora comanda, se ajunge la o practic ilegal cunoscut and switch prices). O serie de reglement ri vizeaz modul n care sunt comunicate informa iile asupra pre ului. (Hot rrea nr. 555/1994 privind stabilirea i sanc ionarea contraven iilor la normele legale din domeniul pre urilor i tarifelor), ofertan ii avnd obligativitatea de a informa corect i complet consumatorii cu privire la pre ul final, precum i la sumele adiacente aferente unor taxe sau unor presta ii suplimentare. i sub denumirea de pre uri momeal (bait

CAPITOLUL II.REGLEMENTAREA

I SUPRAVEGEHREA PIE ELOR DE

INTERES NA IONAL N ROMNIA Romania, n contextul apropierii de reglementarile existente in Uniunea Europeana, a realizat cadrul legal privind reglementarea si supravegherea unor piete de interes national sau in care exista activitati de monopol natural. Vom postale. 2.1. Reglementarea pre urilor n domeniul energiei electrice Sectorul energetic a fost in mod traditional considerat ca un sector in care monopolul natural este de neevitat. Aceasta prezumtie s-a bazat, in special, pe caracterul inte 434b12e nsiv investitional, pe importanta retelelor de transport si distributie si pe raritatea si concentrarea resurselor energetice pe plan mondial. Data fiind importanta deosebita a acestuia, atat pentru ramurile economiilor nationale, cat si pentru asigurarea bunastarii populatiei, statul a preluat sarcina realizarii si exploatarii sistemului. Rezultatul acestei actiuni a constat in crearea unor colosi integrati pe verticala care, de regula, asigurau productia, transportul si distributia produselor energoelectrice. Pentru protectia consumatorilor captivi', atat persoane fizice, cat si juridice, fata de furnizorul monopolist, au fost instituite mecanisme de control administrativ al preturilor, pentru a se preveni un abuz din partea acestuia. n cadrul procesuiui de armonizare a legislatiei interne cu reglementarile comunitare a fost initiat un amplu proces de reformare a reglementarilor referitoare la productia, transportal si distributia energiei electrice. Prin HG nr. 627/2000, Compania Nationala de Electricitate CONEL S.A. a fost reorganizata, creandu-se Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., S.C. Termoelectrica S.A.,S.C. Hidroelectrica S.A. si Societatea Comerciala pentru Distribuirea Energiei Electrice Electrica S.A. Astfel s-a optat pentru: -separarea legala a activitatilor care constituie monopol natural (transport si distributie) -privatizarea in prima instanta a celor opt filiale regionale de distributie - accesul reglementat ia retea. Supravegherea pietei energiei electrice cade in sarcina Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), institutie publica in subordinea Minis-rului Industriei si Resurselor. ANRE este autoritatea publica ce are competenta de elaborare a metodologiei de calcul al preturilor si tarifelor aplicabile activitatilor de monopol natural si de aproare a sistemelor de preturi si tarife pentru aceste activitati, urmarind ca obiectiv, protectia corespunzatoare a consumatorilor de energie.
7

prezenta

continuare

principiile

acestor

reglementari

in

conexiune

cu formarea tarifelor specifice in domeniile energiei electrice, telecomunicatiilor si serviciilor

Activitatile de monopol natural din domeniul energiei electrice sunt cele de transport si distributie a energiei electrice, precum si cele de alimentare a consumalorilor captivi de catre societatile de distributie a energiei electrice. Tranzactionarea energiei electrice si a serviciilor de sistem, in Romania, se realizeaza in cadrul pietei en gros a energiei electrice, care functioneaza pe baza urmatoarelor principii: a) piata se realizeaza prin aranjainente comerciale en gros cu energie electrica si cu servicii asociate, intre participanti; b) piata trebuie sa devina competitiva la nivelul producatorilor si furnizorilor de energie electrica si reglementata pentru activitatile de transport si de distributie; c) pretul pietei se formeaza printr-un mecanism specific; d) participantii la piata, inclusiv consumatorii eligibili sunt indreptatiti sa aiba acces reglementat; e) consumatorii eligibili pot alege fumizorul de energie electrica, cu care incheie contracte negociate; f) racordarea la retele de transport si de distributie reprezinta un serviciu public obligatoriu; Metodologiile de stabilire a tarifelor acestora se includ: - metodologia de stabilire a tarifului pentru transportul energiei electrice; - metodologia de stabilire a tarifelor pentru consumatorii finali captivi de ener-gie electrica. Particularizam in continuare doar metodologia de stabilire a tarifului pentru serviciul de distributie a energiei electrice. Metodologia de stabilire a tarifului pentru serviciul de distributie a energiei elecrice. Serviciul de distributie consta in exploatarea, intretinerea, dezvoltarea retelei de distributie in scopul transmiterii energiei electrice de la producatori/operatori de transport la consumatorii finali de energie electrica. Operatorul de distributie asigura doua categorii de servicii: - serviciul de distributie; - serviciile de sistem ale retelelor de distributie a energiei electrice. In prezent, distributia energiei este asigurata de S.C. Electrica S.A., prin cele opt filiale regionale (operatori) ale acesteia. Tarifele de distributie se determina pentru fiecare operator de distributie pe baza cheltuielilor aferente utilizarii retelelor de distributie ale acestuia si sunt unice pe teritoriul operatorului.
8

i preturilor energiei electrice. In cadrul

Tarifele se stabilesc pentru serviciul de distributie prestat, pentru categoriile de destinatari: - fumizori alimentati din reteaua de distributie; - consumatori eligibili alimentati din reteaua de distributie; - alti operatori de distributie/transport pentru tranzitul energiei. Nivelul tarifelor de distributie se fundamenteaza cu datele privind cheltuielile anuale ale operatorului. Tarifele pot fi revizuite periodic, odata cu revizuirea tarifelor reglementate pentru consumatori finali, daca se inregistreaza o variatie a costurilor unitare mai mare de 5% fata de cele previzionate. Pentm fiecare din grupele de elemente de retea se stabilesc tarife specifice de tip monom, pe nivel de tensiune si tip de instalatii, si anume: - tarif pentru linii de 110 kV; - tarif pentru puncte de transformare 110 kV/MT (medie tensiune); - tarif pentru linii MT; - tarif pentru puncte de transformare Medie Tensiune/Joasa Tensiune; - tarif pentru linii de Joasa Tensiune. Stabilirea de catre ANRE a tarifelor pentru transportul si distributia energiei electrice se face pe baza unei metodologii care tine cont de categoriile de costuri ale operatorilor, dupa cum urmeaza: a. costurile de exploatare si intretmere a retelei b. costurile pentru consumul propriu tehnologic; c. costurile financiare pentru dezvoltare (dobanzi, comisioane bancare si diferen-te de curs valutar legate de credite pentru investitii). Cota de profit brut aplicabila la suma acestor costuri este de 8%. 2.2. Reglementarea pre urilor n sectorul comunica iilor Domeniul comunicatiilor, in special cel al telecomunicatiilor, a cunoscut o dezvoltare tehnologica exploziva in ultimele doua decenii. Aparitia acestor noi tehnologii si servicii nu a eliminat insa in totalitate monopolurile, in special cele naturale, a caror existenta deriva din importanta retelei fizice pentru fumizarea serviciilor si din faptul ca sunt utilizate in special resurse limitate (spatiul radioelectric, resursele de numerotatie etc), a caror utilizare rationala implica impunerea unor restrictii si din necesitatea asigurarii serviciului universal. Problemele cele mai importante in acest domeniu apar pe piata serviciului de telefonie fixa si pe piata serviciilor postale.
9

- Piata telefoniei fixe nu a dezvoltat, pana in acest moment, solutii pentru eradicarea completa a monopolului pentru toate tipurile de servicii si nici pentru toate zonele geografice, fapt care a impus implicarea statului,in incercarea de a separa nucleul monopolului natural de celelalte componente ale serviciilor de telecomunicatii, in scopul crearii unui grad cat mai ridicat de concurenta. In acest scop au fost impuse fostilor operatori monopolisti, care detin in proprietate reteaua de telefome fixa, obligatii legate in principal de: - permiterea accesului la retea, in conditii nediscriminatorii a celorlalti operatori pentru fumizarea serviciilor chiar concurente. In acest scop, fostilor operatori monopolisti le-au fost impuse obligatii de separare a activitatilor legate de administrarea si fumizarea retelei de activitatile de furnizare, prin intermediul retelei, a serviciilor de telefonie. In acest mod, poate fi determinata posibila discriminare, prin pret sau prin conditii de acces, a operatorilor concurenti pe piata serviciilor de telefonie; - interconectarea retelelor de telecomunicatii, astfel incat clientii unei companii de telefonie sa poata apela clientii unei alte companii. In plus, interventia statului consta si in asigurarea serviciului universal, respectiv setul minim de servicii de o calitate determinata care este disponibil pentru toti utilizatorii, indiferent de localizarea lor geografica, la un tarif accesibil. Setul de servicii se refera, in principal, la asigurarea accesului la o locatie fixa, asigurarea unui serviciu de informatii si asigurare de telefoane publice cu plata. Asigurarea serviciului universal poate implica si acordarea unor compensatii companiilor care sunt desemnate pentru fumizarea acestora, datorita faptului ca obligatia de asigurare a serviciului universal poate implica asumarea unor costuri suplimentare si desfasurarea unor activitati ineficiente din punct de vedere economic. Reglementaiea pietei serviciilor telefonice ia Romania.Incepand cu octombrie 2002, odata cu intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvemului nr. 79/2002 si cu infiintarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii, sunt introduse si in Romania regulile comunitare cu privire la supravegherea pietei serviciilor si retelelor de telecomunicatii, regulile specifice privind protectia concurentei si reglementarea preturilor in acest domeniu. In scopul supravegherii pietelor, pe baza regulamentului privind identificarea pietelor relevante din sectorul comunicatiilor electronice si a regulamentului privind efectuarea analizelor de piata si determinarea puterii semnificadve de piata, ANRC efectueaza analize de piata pentru a determina daca un fumizor de servicii sau retele de telecomunicatii detine pozitie dominanta, respectiv daca are posibilitatea de a se comporta independent de clientii sau fumizorii sai. ANRC
10

poate impune fumizorilor care detin pozitie dominanta obligatii de nediscriminare, de asigurare a evidentei contabile separata, de stabilire pe baza unei metodologii agreate etc. Daca o analiza de piata indica absenta concurentei efective, care presupune ca operatorul in cauza este capabil sa mentina tarifele la un nivel excesiv de inalt sau sa reduca tarifele in mod nejustificat, in detrimentul utilizatorilor finali, ANRC poate sa impuna obligatii referitoare la recuperarea costurilor si controlul tarifelor, inclusiv obligatii de fundamentare a tarifelor in functie de costuri si obligatii privind evidenta contabila, pentru fumizarea anumitor forme de acces sau de interconectare. La impunerea obligatiilor ANRC va lua in considerare investitia facuta de operatorul in cauza si va permite existenta unei rate rezonabile de recuperare a capitalului investit, tinand seama de riscurile asociate acestei investitii. Orice mecanism de acoperire a costurilor sau orice metodologie de tarifare im-pusa trebuie sa promoveze eficienta economica si concurenta si sa maximizeze beneficiul consumatorilor. In acest scop ANRC poate saia in considerare tarifele practicate pe pietele concurentiale comparabile. In cazul in care un operator are obligatia sa isi fundamenteze tarifele in functie de costuri, atunci proba faptului ca tarifele respective sunt determinate prin adaugarea la costuri a unei rate rezonabile de recuperare a investitiei se afla in sarcina operatorului in cauza. In vederea calcularii costului fumizarii eficiente a serviciilor, autoritatea de reglementare poate utiliza metode de contabilizare a costurilor, altele decat cele utilizate de operator. ANRC poate cere unui operator safurnizeze toate informatiile care au stat la baza determinarii unor tarife si poate impune, daca este cazul, ajusari ale acestor tarife. In situatia in care controlul tarifelor se realizeaza prin impunerea implementarii unui sistem de contabilitate a costurilor, descrierea acestui sistem trebuie facuta publica, indicandu-se cel putin principalele categorii in care sunt grupate costurile si regulile utilizate pentru alocarea costurilor. Indeplinirea obligatiilor de implementare a sistemului contabil trebuie auditata anual de un organism independent, rczultatele acestui audit urmand sa fie publicate in conditiile stabilite de ANRC. ANRC are si rolul de a monitoriza nivelul si evolutia tarifelor serviciilor cuprinse in sfera serviciului universal, putand obliga furnizorii acestui tip de servicii sa aplice tarife comune, inclusiv prin stabilirea unei medii pe zone geografice sau pe intreg teritoriul national sau sa respecte anumite formule de control al cresterii tarifelor.

11

2.3.Modul de reglementare

i de control al tarifelor pe pia a serviciilor po tale

Si in domeniul serviciilor postale tendintele, atat pe plan european, cat si pe plan national, sunt legate de deschiderea pietelor catre concurenta in contextul asigurarii serviciului universal. Serviciul universal este definit ca dreptul oricarui consumator de a beneficia de furnizarea permanenta a serviciilor postale de o calitate definita, la un pret accesibil, in orice punct de pe teritoriul Romaniei. Fumizorii serviciului universal sunt desemnati pe baza unor conditii si proceduri stabilite de catre ANRC si Consiliul Concurentei. Pentru deschiderea graduala la concurenta, prin OG 31/2002 a fost stabilita limita maxima de gramaj (350 g) a trimiterilor de corepondenta inteme si intemationale pentru prestarea carora pot fi desemnati unul sau mai multi furnizori.Aceasta limita poate fi redusa prin Hotarare a Guvemului, ceea ce poate permite alinierea la normele europene m domeniu, care prevad o limita de 100 g incepand cu 1.01.2003, respectiv de 50 g incepand cu 1.01.2006. Tarifele percepute pentru prestarea serviciilor postale se stabilesc avandu-se in vedere eficienta economica, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal si dezvoltarea retelei postale. Tarifele serviciilor postale din sfera serviciului universal trebuie sa fie accesibile, transparente, nediscriminatorii si fundamentate pe costuri. Funizorii de serviciu universal carora li s-a rezervat dreptul de a presta unul sau mai multe servicii postale din sfera serviciului universal au obligatia de a supune spre aprobare ANRC tarifele percepute pentru serviciile rezervate si de a le aduce la cunostinta publicului cu cel putin 30 de zile inainte de data la care acestea intra in vigoare. In vederea aprobarii tarifelor percepute pentru serviciile rezervate, autoritatea de reglementare va solicita avizul consultativ al Consiliului Concurentei. In situatia in care un fumizor de serviciu universal aplica tarife reduse in cazul unui volum mare de trimiteri de la acelasi expeditor, el are obligatia de a aplica principiile transparentei si nediscriminarii atat cu privire la tarife, cat si cu privire la conditiile asociate acestora. ANRC poate stabili in sarcina furnizorilor de serviciu universal obligatia mentinerii unui nivel uniform al tarifelor percepute pentru serviciile din sfera serviciului universal pe care sunt obligati sa le presteze, pe intreaga arie geografica in care presteaza aceste servicii. Furnizorii de serviciu universal trebuie sa respecte urmatoarele principii la incheierea acordurilor privind cheltuielile terminale corespunzatoare trimiterilor postale intemationale: - cheltuielile terminale sa fie fixate in functie de costurile prelucrarii si livrarii trimiterilor postale intemationale; - nivelul tarifelor sa fie corespunzator calitatii serviciului; - cheltuielile terminale sa fie transparente si nediscriminatorii.
12

Fumizorii de serviciu universal trebuie sa tina evidenta contabila separata, in cadrul contabilitatii inteme de gestiune, pentru fiecare dintre serviciile rezervate, pe de o parte, si pentru serviciile nerezervate, pe de alta parte. In evidenta corespunzatoare serviciilor nerezervate trebuie sa se urmareasca distinct serviciile incluse in sfera serviciului universal si cele care nu sunt incluse in aceasta sfera. Metodologia de repartizare pe conturi a costurilor corespunzatoare serviciilor rezervate si serviciilor nerezervate se stabilesc de ANRC. Situatiile financiare anuale ale fiecarui fumizor de serviciu universal trebuie intocmite, prezentate spre auditare unui auditor financiar independent si publicate anual pe cheltuiala furnizorului si in conditiile stabilite de autoritatea de reglementare

13

CAPITOLUL III. REGLEMETAREA CONCUREN EI N ROMNIA n Romnia, reglementarile principale din acest domeniu sunt urmatoarele:  Legea nr. 15, din 18 august 1990, privind reorganizarea unitatilor comerciale de stat ca regii autonome si societati comerciale, cuprinde in art. 36-38 prevederi referitoare la concurenta, inspirate din Tratatul de la Roma din 1956, care a stat la baza constituirii Pietei Comune;  Legea nr. 11/1991, privind combaterea concurentei neloiale;  Hotararea de Guvern nr. 228/1992 privind protejarea producatorilor nationali si a pietei interne in competitia neloia rezultata din importul sau exportul de marfuri, in si din Romania.  Legea nr., din 20/ 6.04. 1993, pentru ratificarea Acordului european instituind o asociatie intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, contine (art.70) ample referiri la concurenta economica si la necesitatea armonizarii legislatiei romanesti in domeniu, cu cea a Europei Occidentale;  Legea nr. 21 din 10 aprilie 1996 (Legea concurentei) plaseaza Romania intre statele in care reglementarea concurentei economice corespunnde standardelor actuale in materie. Institutia abilitata sa supravegheze piata si sa puna in aplicare reglementarile ce vizeaza protectia concurentei economice este Consiliul Concurentei. Competenta consultativa este data de faptul ca aceasta autoritate trebuie sa avizeze toate proiectele de legi si hotarari ale guvernului care pot avea impact anticoncurential. Avizul Consiliului Concurential este necesar in domeniul preturilor si tarifelor in urmatoarele situatii: a) instituirea de catre guvern a unor forme de control a preturilor in sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa sau substantial restransa prin efectul unei legi sau datorita existentei unei pozitii de monopol; b) dispunerea de catre guvern a unor masuri cu caracter temporar pentru sectoare economice determinate si in imprejurari exceptionale (situatii de criza, dezechilibru intre cerere si oferta si disfunctionalitate evidenta a pietei). Avizul Consiliului Concurentei este obligatoriu si in situatia cand organele administratiei publice centrale si locale, alte institutii abilitate prin lege, decid sa restructureze prin fuziune sau dizolvare regiile autonome sau societatile comerciale in care participarea statului este majoritara. Competenta contencioasa este legata de faptul ca aceasta autoritate ia deciziile prevazute de lege in cazul incalcarii prevederilor legale privind:  practicile anticoncurentiale;
14

 concentrarile economice, avand ca obiect sau efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei. Consiliul Concurentei are putere de decizie fiind investit cu prerogativa de a emite injonctiuni si de a aplica sanctiuni pecuniare si sanctiuni complementare. In plus, Consiliul Concurentei dispune de competenta de a transmite, in anumite cazuri, dosarul instantei de judecata. Injonctiunile sunt dispozitii date agentilor economici de a reveni la situatia anterioara incalcarii comportamentului concurential normal.Neconfirmarea atrage aplicarea sanctiunilor pecuniare. Practicile anticoncurentiale sunt constituite, conform legii concurentei, din doua categorii de comportament ale agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici: a) b) intelegerile ce au ca obiect sau pot avea ca efect restrangerea, impiedicarea sau folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante. denaturarea concurentei; n elegerile cu caracter anticoncuren ial. Articolul 5 din Legea nr. 21/1996 afirm principiul interzicerii intelegerilor, oricaror decizii de asociere sau practici concertate intre agentii economici sau asociatii de agenti economci, iar in anexa 2 enumera, cu titlu de exemplu urmatoarele sapte tipuri de comportament anticoncurential: a) inechitabile; b) c) d) e) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor; impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul aplicarea, in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale la prestatii conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor teritorial, al volumului vanzarilor si achizitiilor sau pe alte criterii; echivalente, provocand, in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala; clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte; f) g) participarea in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice forme de eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe concurs de oferte; piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila.
15

fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de

cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale

Legea concurentei nu incrimineaza atingerea unei pozitii dominante pe piata, in mod individual sau de catre mai multi agenti economici, dar interzice in mod expres folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante prin recurgerea la fapte anticoncurentiale care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea comertului sau prejudicierea consumatorilor. Pozitia dominanta este in general constatata atunci cand un agent economic ocupa 50% sau mai mult, din piata respectiva. Acest criteriu clasic de definire a dominatiei pietei a fost completat, incepand cu anii 80, cu alte criterii care tind sa raspunda mai bine diversitatii, din punct de vadere calitativ, a dominatiei pietei. Concentrarilor economice li se aplica principiul interzicerii atunci cand au ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante si conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei. In analiza efectelor anticoncurentiale ale concentrarilor economice se analizeaza deasemenea piata relevanta si afectarea acesteia. Piata relevanta se defineste asa cum am vazut mai inainte, pe baza identificarii pietei produsului si a pietei geografice.

16