LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). . care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera. curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei. în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . curriculum la decizia scolii. propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. optionalul la nivelul ariei curriculare. · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. receptarea mesajului scris.3. 1. curriculum diferentiat. curriculum extins. structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. Comunicarea este un domeniu complex. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. competente si atitudini . orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. precum si cel de exprimare orala. exprimarea orala si cea scrisa. curriculum nucleu aprofundat. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. respectiv de exprimare scrisa.

Astfel. a propozitiilor. În acest scop se face apel si la . În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. silabe. în cele mai multe cazuri.. a frazelor. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. În prima etapa. functia informativ-educativa . imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. având acest statut oficial. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. Toate au ca baza o programa scolara comuna. lectura. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor.comunicare. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a).realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. acordându-i-se acestuia libertate de alegere. incluzând si cele de fonetica si de vocabular.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. functia informationala . Un element de noutate îl constituie manualele alternative. eficienta lor urmând a fi apreciata. de aceea. . limba româna este limba oficiala a statului national român. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. sunete. limba româna. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. elevii opereaza cu notiunile de limba. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. scriere. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. cu rol auxiliar. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. Studiul elementelor de gramatica. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. elevii vor constientiza actul comunicarii. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.

compunere. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. 2. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". În virtutea acestei intentii. colectiv didactic. discipline optionale). numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". ci defineste capacitatile. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. generale.2[2] În esenta. Toate aceste functii se realizeaza. adica ascultare. parinti. în mod fundamental si special. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare.1. deci obligatoriu de realizat. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. Secventa mai cuprinde "optionale". Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. Spre deosebire de anii anteriori. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. esentiale si obligatorii. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. didactica si psihologica". comunicare). se va urmari ca. specifice. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). aceste competente au un specific 1 2 3 .1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. ca "un program didactic"3[3] coerent. Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. adica citire. la care institutoarea. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. prin intermediul lectiei. În ciclul de achizitii fundamentele. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. El cuprinde disciplinele de studiu. emitere) deriva din obiectivelecadru. vazuta ca: "o unitate logica. lecturarea textelor literare sau nonliterare. literatura pentru copii. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna.. locale. scriere elaborata. scriere. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. lectura. Aceste capacitatii (receptionare. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. este Planul-cadru de învatamânt. structurat. prima fiind Limba si comunicare. dramatizare s. la nuantarea exprimarii orale si scrise.a. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. teatru de papusi.

b) masa vocabularului: . . chi. . ghe.s.j.s.f. . k. Aspecte particulare a) diftongi.neologisme. în general. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice.limbaj argotic. b) consoanele: b. ci ge. Litera (semnul grafic cu care se noteaza. .limbaj de jargon. 2. În consecinta.k. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice.derivarea cu sufixe. . hiat. 2.u. are un anumit specific metodologic.y.t.h. .m. .e. .a.derivarea cu prefixe.w. din care se alcatuieste forma cuvintelor). FONETICA 1.limbaj tehnic. 2.p.x.z.d. .â. un limbaj mai bogat. che. x.i. .compunerea prin juxtapunere.g. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. Componenta: a) fondul principal de cuvinte.arhaisme. triftongi.2. Îmbogatirea vocabularului: .metodologic.compunerea prin alaturare. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si.compunerea prin abreviere.r.c. B.limbaj stiintific. b. Ex: t. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. gi. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. de aceea. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul.o. ghi.regionalisme. . b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. c) accentul si intonatia. a.t. .l. a. l. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. LEXICUL 1.î. Fonem (cea mai mica unitate fonetica.v.n. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.schimbarea valorii gramaticale.

sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 . .de baza.atributul.numeralul (felul). timpul). deprinderi. 2. De asemenea. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune.complementul. la nivelul copiilor. functional. un instrument cu ajutorul caruia elevii. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. odos-cale) însemnând . 3. genul. 4. Sintaxa (parti de propozitie) .figurat. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii.prepozitia.adjectivul (felul. 6. stilul cotidian (limbajul comun). .adverbul. Sensul cuvintelor: . excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei.3. stilul functional (utilitar). de politete). .cale de urmat'' pentru gasirea adevarului.pronumele (personal.substantivul (felul. . capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. . .predicatul. în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. . stilul stiintific. numarul). daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. D.articolul. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. 5.STILISTICA 1. . GRAMATICA 1. stilul publicistic. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. 2. acordul cu substantivul). ..3. .interjectia. . Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar.secundar. . 2. stilul literar (beletristic).subiectul. . . stilul administrativ. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva.verbul (felul. Morfologia (parti de vorbire): .conjunctia. C.

brainstorming. discutia. se impune utilizarea unei metodologii didactice. jocuri.discutia colectiva. conversative: conversatia. munca în grup. Phillips 66. În didactica moderna. demonstratia. problematizarea. · metode de autocomunicare: reflectia personala.conversatia. aptitudini. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. modelarea.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. anchete. · metode de actiune: exercitiul. povestirea. descrierea. prelegerea-dezbatere.aprofundeaza cunostinte. de la care si deriva este metoda de învatamânt. se apreciaza ca . explicatia. Principalul element al conceptului. instruirea asistata de calculator. Ionescu. conferinta-dezbatere. colocviul. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. introspectia. discutia. prelegerea scolara. portofoliul.expozitiva: expunerea. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. introspectia. · metode de cercetare a realitatii: observatia. Ionescu). reflectia. studiul de caz. colocviul. jocuri. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. cursul magistral. atitudini. . lucrari practice. studiu de caz. dezbaterea. explicatia. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. povestirea. demonstratia. proiectul. asaltul de idei. jurnalul. lectura dirijata. experimentul. aplicatia teoretica. prelegerea interactiva. lectura explicativa. algoritmizarea. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M.. munca cu manualul sau cartea. prelegerea. mass-media. · de rationalizare: algoritmul. descrierea. * de explorare: observatia. explicatia. abordarea euristica. metoda problematizarii. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. învatare si evaluare''. experimentul. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. descoperirea. metode de comunicare orala conversativa: conversatia. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. Metodologia didactica se refera . · metode asistate: IAC (M.. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. modelarea. proiecte. simularea. vorbire si ascultare. expunerea cu oponent. scriere. activitatea cu manualul. · de actiune: exercitiul. instructajul. modelarea. informarea. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. instruirea programata. experimentul. învatarea prin descoperire. dezbaterea. cursul.prelegerea.la un sistem de tehnici. lucrari practice.

obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. cum este si lecturaexplicativa. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii.ca. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. ceea ce va fi evaluat. proiectul/tema de cercetare.semnifica transpunerea. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. învatarea prin descoperire ( în plan mintal).. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative. Stabilirea obiectivelor: cadru. prin urmare. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". Operationalizarea obiectivelor pedagogice . Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret. O 5 . se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. astfel ca cele concrete.1.. studiul de caz. Iata. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. jocurile didactice. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. Trebuie avut în vedere ca . adica de a le operationaliza. jocuri de simulare. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. rezolvarile de probleme. unele metode. Totusi. lucrarile practice. algoritmizarea. pe baza unor criterii precise. obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). modelarea. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. metode de actiune simulata: jocuri didactice.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. rezultatele asteptarii în termeni specifici. demonstratia. jocuri de roluri. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata.obiectivele operationale. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. specifice. Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. deci. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora.

sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. conditiile de realizare si performanta asteptata. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. sa exprime.a . sa combine. adica de vorbire. educarea limbajului. sa scrie. sa distinga.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. .. operatii observabile scontate.sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral.sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data..dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. sub îndrumarea institutoarei. 6 7 . din cadrul relatiilor interumane. immediate. La nivelul lor.sa recunoasca. sa completeze. sa analizeze. la o situatie de comunicare reala. adica de ascultare. Totodata.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. desi unele au o formulare aproape identica.functionale.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . clasa a II. .sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. fiind capabil sa participle la o conversatie. din . în formularea obiectivelor educationale. nu se pot extrage obiective operationale. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. din aceste obiective referentiale. În felul acesta. actiuni.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând . sa schimbe. acte. abilitati de comunicare operativ.receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele. În general. .. sa povesteasca. . Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 . în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6]. decât prin particularizare. Se poate observa ca.sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. sa citeasca. capacitati de exprimare a mesajului oral. Astfel. sa clarifice. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. . . sa rearanjeje.teoriei comunicarii în general.sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. din activitatea sociala. capacitati de receptare a mesajului scris. sa utilizeze. dupa cum urmeaza: clasa I: . obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred. Pentru aria curriculara limba si comunicare. . sa defineasca. sa motiveze etc.procese. institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. sa selecteze. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. adica de scriere.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7]. sa modifice. .

Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului.sa redea prin cuvinte proprii.sa desprinda semnificatia globala a unui text citit. adica a întelegerii acestuia. scrierea cu majuscula).sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date.sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. corecta grammatical sa raspunda la întrebari..sa manifeste interes pentru lectura9[9].sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. . În aceste cazuri. de cel putin doua cuvinte.sa citeasca fluent. . . .lizibil si îngrijit propozitii scurte .sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual. silabe.clasa a II-a: . Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: . . . .sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.sa scrie corect litere. .clasa a II-a: . .sa citeasca în ritm propriu.clasa a II-a: .sa identifice litere. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. grupuri de litere.clasa I: . . o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale. cuvinte.sa rosteasca o propozitie. silabe. Mai mult.sa pronunte clar si corect enunturi. semnul întrebarii.sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. . . elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta. . .un paragraf / fragment dintr-un text citit. . în functie de: . corect un text cunoscut. cuvinte.sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc.sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina.sa integreze cuvintele noi în enunturi . cu sprijin. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog.sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute. . enunturi. . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. 8 9 . cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna.sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere. .sa scrie corect litere.sa scrie corect. . corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere. . . a decodarii prin citire.etc.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii. silabe.

. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare.un copil citind". De pilda: copil.tata sofeaza". 2. asezate sub forma unei vizualizari în completare. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. ochelari. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles. pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate).. s . transformare. determinare. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. linia de dialog. educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi.dezvoltarea" capacitatilor. a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. adica printr-o propozitie.. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. fotoliu. construire. exercitii de selectare. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari.sa scrie corect..soarece. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale. identificare. Învatarea observarii. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. cum ar fi: .. precum si sa scrie corect. catel. Aceasta poate fi scrisa pe tabla. . lizibil si îngrijit texte. În continuare. Se solicita scrierea . se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. z ..Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". pe sarite diferite litere. . la specificul clasei.zbor etc. corectare. Sunt create premisele pentru . iar elevii le vor pronunta corect. Ele sunt. în ritm propriu. parbriz. sugerate). carte.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. lant. . dar poate fi complicata. lizibil si îngrijit un text cunoscut. corectare etc. doua puncte). virgula. sa citeasca corect.. pe care elevii o vor scrie pe caiete. În esenta. Pronuntarea alfabetului. . prin schimbarea unor cuvinte. 2. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. curte. Astfel la clasa I. 3. . Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. la operationalizarea procesului didactic.avion. 3. adica din clasa I si clasa a IIa. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. recomandând tipuri de exercitii. 1. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. Locul literei. necorelata. Exemplu: a . delimitare. volan.sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). Lecturând astfel obiectivele.catelul latra" etc. în general. Se va indica. Activitati de învatare pentru formarea.

na .ma . Se efectueaza exercitii de recunoastere.. 5.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. . Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte.va. va-. Cuvinte adaugate. ci. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt. lec-. care asezate de catre elevi în anumita ordine. _____________________ În general. Se stabilesc. Exemplu: parc câte litere .. de alegere a raspunsului corect.. alearga. din mai multe variante indicate. Ordonarea cuvintelor. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte.toa .na.____________________ în-.p" .re.4locul literei . mai multe cuvinte. de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos..parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-. în curte ________________________ 6. _____________________ sa . la început ___ Litera .Pe o fisa se scriu zece cuvinte.na . Lupu.p" în .tre . ta-. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române.. pe jetoane sau fise. precum si numarul de litere din cuvintele alese. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor..an.. elevii. se joaca ________________________ scolii. be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma . se constituie în propozitii: Ionel. _____________________ în . toa-. re ____________________ dar. în curte.a . ______________________ i . Locul silabelor.. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza. . e-. a-. ce-.

animale. Atribuiti însusiri. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. elevii.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet. carti. c) Ileana nu mai deseneaza.Propozitiile construite de elevi: a) Acum.Alcatuiti propozitii. pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. Se provoaca un joc de rol. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. 7. Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). .. b) Ileana deseneaza câinele.complimente" reciproce. oameni. curte. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. fratele si surioara. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . Mihai Eminescu. tata. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . Ileana deseneaza. Mariana.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. calculatorul. . în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. despre: carte.

iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. Întrebari si raspunsuri. scrierea cu litera mare. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii.citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Pentru a forma capacitati de citire corecta. 15. elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. Spre exemplu: . în care el sau altcineva a fost participant sau narator.Cititi mesajele.citirea unor cuvinte pe silabe. la muzeu etc. Punctuatia potrivita.Gina. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.Nu ___ 14. scrierea ortogramelor etc. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. 11.Ce faci ___ Ileana ___ . pe patinoar.sau lipi prin decupaje . tip jeton. Acestea vor fi puse într-un plic. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei. Transcriere selectiva. 13.10. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . cunoscuta din lecturi.Exercitii de dictare. precum si corecte din punct de vedere grammatical. pe niste biletele. alcatuit din trei elevi. sa scrie corect. Sub forma .. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. . institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. Ele vor fi omise.schimbarea intonatiei. fluenta. se va scrie .. .jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon.memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice).. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: .Tata a sosit ___ . iar elevii le vor aseza. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. . Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa. în ritm propriu. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. Povestiri imaginate sau reale.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. semnul întrebarii.naratori". 12.fragmente din texte cunoscute. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii.). Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. În clasa I.modificarea ordinii unor cuvinte. la calculator. semnul întrebarii). Gelu le arata un exercitiu nou. . pe strada. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" . Un juriu. Gheorghe si Tache fac gimnastica.Citesc ___ . . va stabili ierarhia primelor trei . se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. la magazin. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris.

În acelasi timp.construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. .realizarea acordului gramatical (S si P. cuvinte cu sens opus. cum ar fi: identificarea titlului si autorului. text liric.se pot organiza felurite activitati de învatare. unele sugerate de programa scolara. am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. . alineatul. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. Pentru clasa a II-a. .citirea unui text la prima vedere. În clasa a II-a. triftongi.consoana. semnul exclamarii. subs. introducerea acestora în contexte inventate si variate. cuvinte cu sens asemanator. si adj. virgula. în curriculum. .povestirea unor întâmplari. . identificarea si relatarea unor întâmplari. cu respectarea logicii narative.elaborarea de bilete si scrisori. diftongi.initierea si mentinerea unui dialog. se consolideaza abilitatile de cititscris. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. care-i regleaza utilizarea. pe baza ilustratiilor.). dupa cum urmeaza: . factorii perturbatori ai comunicarii. . în care se fixeaza. doua puncte. Pentru clasa a II-a. Apar o serie de probleme noi. vocala. . . compuneri. .scrierea caligrafica a textului. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. linia de dialog.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. identificarea personajelor. analiza imaginilor aferente textului.ca forme de achizitii fundamentale. . intonarea propozitiilor. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse.despartirea cuvintelor la capat de rând. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. Toate acestea le-am utilizat în clasa.recitarea versurilor. devine necesara si capata un caracter aplicativ. altele propuse de institutoare.învatarea conversatiei de grup.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National.redactarea scrisa a unor texte. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii. . Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. . la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. recunoasterea alineatelor. asimilarea unor elemente ale limbajului. . lucrare de control. În acelasi timp. scriere imaginativa (compunere). .recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. .determinarea sensului unor cuvinte noi. . sugerate si ele. .

urmând sa le puna pe cele potrivite: ... c. (spate). În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa. Ţântarul si avionul de O.. (curate). pe care trebuie sa-l corecteze. Pentru formarea deprinderilor de versificatie. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica.. Sugeram câteva unitati de exercitii..Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4.. Ele intra-n clasa noastra...recitarea poeziilor. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. Apoi. În continuare. solicitând elevii apoi .numai nume de lucruri.. Se ofera elevilor urmatorul text.. Cazimir).. Alcatuiti texte.. b.. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate. Cu coditele pe . Iata un posibil text: ..sa încurce" semnele.. . Nume de fiinte si lucruri.." 5. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). Cu hainutele calcate. .. Cu rochitele.. Punerea semnelor de punctuatie. 3.. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie.. Pe baza unor întrebari. Ca forma de diferentiere a activitatii.O eleva merge spre scoala. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii.. 2.O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1. elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte). d. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: .. .atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). Punctuatia propozitiilor.. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T.masa? 6.. povestirea unor texte citite. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana.. transcris fara semne de punctuatie. Corectarea greselilor.).. Arghezi. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. date de institutoare. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (...

. De asemenea.neam. 8. s-a .de-al. da noi posibilitati.sau..n-ai... calatorie.ca-i. Colega sa / s-a nu-i acasa. masina. a mânca. partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu.asigurarea unui exercitiu didactic adecvat. sa-i sai.. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. Colega s-a / sa dus în tabara.Eu voi alege forma corecta..mai. Alegeti forma corecta. aceasta fiind o premisa obligatorie pentru . Întelesul cuvintelor. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie . m-ai . atât a elevului.l-a.experimenteaza de fapt cu sine însusi". Ionel sta la / l-a tara. propriile preferinte si antipatii". cai . apropiat sau identic . Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat.încerca propriile" idei. cât si a cadrului didactic. De asemenea.. Ionel merge la / l-a teatru. 3. s-au . O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta.dreptul" de a face . Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. .. ca barometru al achizitiilor.cu anumite cuvinte date . Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala.. Evaluarea.. a fugi etc. la . . nai ... 7.. putându-se apoi trece mai departe. perechile" gramaticale omonime: deal . a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut . (fereastra). El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul . Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern... se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent.e.. iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta.sa. ce-i ..cât si cuvinte cu înteles opus: prieten. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram.. Pe usa nu pe .. de a gresi.. ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii. Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. evaluarea este momentul în care se face bilantul.3 Evaluarea . Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru.barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. guma. ia . Ortogramele. de a avea propriul ritm.. Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator.i-a. 9. masa. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi.cei. taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. ne-am .propriile" experiente de a .

al clasei. depasind granitele scolii. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. sa formuleze diferite mesaje. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog. eseul semistructurat. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. itemi tip pereche. omul nu ar mai fi fiinta umana. de a identifica obiecte sau persoane. dainuie si se dezvolta interdependent de 10 .Test de evaluare .1. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. Limba a aparut. formativa si sumativa. corectiva si constientizata. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. o formula de încheiere pentru un dialog. eseul liber. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. elevii au astfel posibilitati de comunicare. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. cooperare. In mod corect. sa efere informatii. eseul structurat. Fiind constienti de propriile capacitati. textele lacunare. deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare. 1 . Anexa nr.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. Evaluarea odata realizata. Aceasta nu este specifica fiintei umane. sa se înteleaga. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. de a formula raspunsuri. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. sa formuleze întrebari si raspunsuri. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. cât si la nivelele sociale. a fiecarui individ. a carei functie principala este de a clasifica elevii. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. la o evaluare criteriala. raspunsurile cu alegere multipla. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. atât la nivelul grupului. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. deoarece fara limba. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. colaborare si autoevaluare. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. trebuie interpretata de catre învatator. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale. scrise sau practice.

ele pot coexista si dainui. b)cunoastere (competenta). Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. În acelasi timp. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. oamenii percep lumea si pe sine. Cu ajutorul ei. într-o interactiune permanenta.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. Numai în acest fel. sub aspect social si psihic. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. îsi are rolul doar în societate. permitînd modificari. Deoarece limba înseamna înainte de toate. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. Limba însa. 3. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. meditând si 11 12 . Astfel. însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. 2. nu numai atât. respectiv semne intuite de societate. limba le permite transmiterea informatiei. limba trebuind sa ofere fiintei umane. între om si societate si fata de el însusi.mediul si comunitatea în care se foloseste. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. fiind instrumentul de baza.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. Relatia între limba si societate este reciproca. act.Este un element de identitate nationala si culturala. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. deci în comunitate sociala. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. numite simboluri. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. înseamna ca va ploua) si semne conventionale. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. c)utilizare (actiune. dar si acceptarea si utilizarea acestora. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. comunicare interumana. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si .Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. Limba. practica).Totodata.

Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba.muzica.fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. s. Simbolizarea permite acest lucru. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut).creând opere literare. în primul rând ca mijloc de comunicare. La nivel spiritual însa. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. fizica. Exista totodata si o etica a vorbirii. alfabetul Morse etc. ci este chiar determinata de aceasta. expresiva-privind vorbirea. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. utilizata de fiecare individ si comunitate.). Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. permitând crearea unor enunturi noi. fiind indispensabila.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . luate separat. de a transmite informatia. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. nu înseamna nimic. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). chimia. În plan practic este vorba de convingere. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. luate în ordinea amintita. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala.. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. constituie gramatica limbii respective. a. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. Exemplu: casa .articularea. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. 13 . Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. prin gesturi. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului. adica literele / sunetele alfabetului. fiind o trasatura importanta a acesteia. a) care . limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna.

rezultând de aici practic si vorbirea orala. Ca atare. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor.stiinta. de fapt o structura de semne verbale. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori).Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. iar gestica un element auxiliar. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. sintactic si lexical. Ca atare. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. De pilda. Exprimarea este însa deosebit de complexa. vorbitorii si altii. fiind realizarea sonora a acesteia. de nivelul educational al individului etc. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. mass-media. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. Spre exemplu. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). morfologic. Limba este deci. canalul de comunicare. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. materializarea acestui sistem. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. iar scrierea secundara. depinzând de vârsta persoanei în cauza. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. desi vorbesc aceeasi limba. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. ci si prin exprimarea plastica. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. mimica. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. sistemul de semne al anumitei limbi. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. fiind un sistem de semne. timpul util si elementul auditiv. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. gestul. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. Vorbirea rezulta din limba. ea depinde de mediul social. iar vorbirea reprezinta realizarea. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. sugestiva. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. sistem de semne verbale. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. stiinta moderna despre limba.

Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. deoarece se realizeaza instantaneu. în scriere. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. retusare. Limbajul.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica.. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni.Cuvântul va va trada !". sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. îmbunatatim textul. acestea devin elemente importante si functionale. tempo. Din aceste motive. ritm. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. În ambele cazuri însa. Informatia este transmisa direct. ortoepice si ortografice. Utilizarea excesiva a unor gesture însa.) Totusi. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. dar si mai târziu. . În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. ritmul. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. ambalajul acesteia. De aici si sloganul: .. Folosind terminologia economiei de piata. În acelasi timp însa. accent etc. Astfel. informatia. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. mai ales elementele vorbirii gesticulative. accentul. pauza. mai ales gestul si mimica. Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. în scris nu se pot exprima toate nuantele. de vorbire. Oricum. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. avem sufficient timp de gândire. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. În cazul scrierii. pauza). În ultimul timp. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. corectare si rescriind. Oricum. tempo. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. iar exprimarea în sine forma. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. iar informatia completata si explicata. desi calitatea ramâne cea mai importanta. trebuie acordata o mare atentie exprimarii. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. neexistând timp pentru concentrare si revenire. pronuntarea regionala etc. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. iar aceasta sa-si poata exprima menirea.

Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. discursuri. cugetarea. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. cu atât exprimarea este mai frumoasa. mai bogata mental. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. cât si procesul de gândire notionala. Limba si gândirea reprezinta un întreg. lexicale si gramaticale. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). În acelasi timp. realizare etc. 4. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. naturala. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. iar sonoritatea este materiala. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa.Vorbirea este un fenomen uman. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. un ansamblu. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. în puterea cântecelor. limba si limbajul detin o functie cognitiva. atât cea orala cât si cea scrisa. ca si celelalte aspecte. Am amintit deja ca vorbirea spontana. este o activitate specific umana. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. cu cât este vorbirea mai îngrijita. ci si cel de formare a gândurilor. este slaba articulare. O vorbire buna. în limbajul cotidian. conversatie. dobândeste informatii. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. cea mai utilizata.2. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. cultural. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor.). ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. al vorbirii apare. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. practica. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. Pâna la intrarea în scoala. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). dar ele nu sunt fenomene identice. mai mult . Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. Aspectul estetic al comunicarii. De fapt. gândirii si în interactiunea zilnica. concluzionarea) care. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. Prin vorbire. monologuri. altfel decât formele gândirii (notiunea.

În primii doi ani ai învatarii scrierii.. precum si a grupurilor de litere . 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.hotomalu''. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi.viouara''. . de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive... ce.aia''. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu . cu foarte multe diferente individuale. 1996). coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. . În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. De pilda. scolarul de 8 ani mai spune . 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor.. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor.. politetea sunt tot mai clar exprimate. Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. iar pe de alta parte. micul scolar face adesea numeroase confuzii. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect.). gi'' între care. Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal.era'' sau ..ieu'' în loc de .p'orma''. vocabularul sau ânsumeaza cca. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. La sfârsitul micii scolaritati.. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor. .. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. ..cardula''etc. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale.eu''.diminiata''. În dezvoltarea scrierii corecte.. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. ci..16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii.. iar dorintele.. ge. ..iera'' în loc de .t-a dat o carte''. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. În general.artimetrica'' etc. este capabil de a sustine discutii contradictorii. .ître''.. . Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca.tocma''.recreatie''. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe. ghe. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. mult mai organizate si sistematizate.spontan. particularitati trecatoare ale dezvoltarii.. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului... influentelor mediului familial si social. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. glumele. ghi.). schimbarii dentitiei. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 .lu''(în lo de lui). . disimulari în articularea diferitelor cuvinte: .îtuneric''. preferintele.che. . . chi.

dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala.sau'' si . Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. a IV-a. debitul scris creste mult mai lent. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere. ca o lectie principala a lor''. aritmetica.. pe de o parte. a defectelor de pronuntie. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. . se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului.. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale.istoria este o lectie. Climatul afectiv.s-au''). bogatia si varietatea lui. . Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor. (Mitiuc I.mai trebuie putina sare''). înca insuficientei automatizari. a repetitiilor. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. pe de alta parte. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare.. dupa care devine mai activa si mai personala. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor. încurajarile si 17 . în ceea ce priveste stilul vorbirii.clasa a II-a. cu foarte multe diferente individuale.atâta animale cunosc''.cuvântului.clasa a IV-a). acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor.fetita sare coarda'' si . neglijente sau greoaie. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate.pâna vine ei''clasa a II-a. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire.. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult.. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa.. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. Alte defecte ale scrierii. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. datorita nivelului de întelegere precar al copilului. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. caracteristicile exprimarii.. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii.

· învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. limbaj telegrafic. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. · învatarea cuvintelor. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. erori de lexic. carente în formularile verbale nereferentiale. argotisme. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. în raport cu asteptarile vârstei. o anumita ramânere în urma. dificultati în achizitia de cuvinte noi. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. expresii stilistice mai elaborate. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. a finalitatilor limbajului. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. ca medie normala. fraze scurte si simple. articulate ideatic. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. a acestora în mesaje. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. cu subîntelesuri. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. saracacios. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. 18 . ambiguu. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. grave si persistente în primii ani de scoala. cât si ca varietate categoriala. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. pe la 4-5 ani. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. lacunar. în esenta. fraze. netratate.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. acestea vor deveni si mai evidente. cu certitudine. simplificari sintactice atât ca lungime. formulari eliptice. a formei si continutului lor. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. propozitii. precum substituiri. de maniera orala ( rapida si contextuala). dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator.

Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. corecta si trainica între fonem si grafem. Copiii se joaca. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. jocul este o activitate concreta. . frustrat si demoralizat. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. semantic). copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. cunoasterea abstracta . 4. ca si în orice demers de procesare actional. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. negativism. exersând o activitate serioasa. usor de detectat. sintactic. dar falsa. deficit sporit de atentie. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta.la care apare si se dezvolta. cu numeroase reveniri în explicatii. perturbari afectivemotionale. Metoda practicata la noi. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. treptat. trasatura dominanta a conditiei umane. predispunându-i totodata la multe confuzii. atitudine precara. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. deficit de implicare. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. Educatorul. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. întârziind. irascibilitate. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. rezervata. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. astfel. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert. de tip fonetic. având senzatia vaga. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. simulativa din lumea adultilor. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. lexical. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate.3. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. anxietate. în clasele primare.si chiar în jocurile adultilor. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. în sfârsit un cuvânt. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului.

mai ales. atentia copiilor se îndreapta. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. jocurile muzicale s. CD Press etc. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. mai curajosi. din care decurge. Pentru scolari. jocuri muzicale. jocuri matematice. Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. de recitare si cânt. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. jocuri fonematice. cu precadere. În ultimii ani. Cine stie geografie etc. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. între acestea existând determinari strânse. Este bine ca noi. în calitate de cadre didactice.. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. jocurile de imaginatie. convingeri si puternice trairi emotionale. jocurile distractive. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. Sa-i deschidem asadar dumul catre . Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. jocuri de atentie. cu usurinta. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc.). . sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Jocurile pe calculator fac parte.Prin caracterul sau practic. mai activi. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. Erc Press. corectarea ortografiei. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie. jocul cu rol include si anumite reguli. jocuri logice. jocul pe calculator. cultiva deprinderi bogate. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. rolul jocului si situatia imaginara. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. de regula. jocul este o cale eficienta de educare. de cultivare a unor bogate calitati fizice. face ca cei timizi sa devina mai volubili. jocurile sportive. cum sa caute informatia si unde sa o caute. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. spre respectarea regulilor de joc. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. dialectice. trasaturi complexe de caracter. . Asadar. morale.a. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. estetice si sociale. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. din afara cercului familial.

Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. organizarea judicioasa a acestuia. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi.? -În banca din spatele elevului. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. -În ce banca sta elevul. încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). executarea jocului de catre elevi. .Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. ritmul si strategia conducerii lui. prezentarea materialului. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. Exemple: Cuvântul interzis a treia. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. organizarea lui metodica. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. Cuvântul interzis primavara. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. fixarea regulilor. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. institutorii. varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. introducerea altor variante). -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. de modul în care noi. Dupa ce clasa a fost organizata. complicarea jocului. anuntarea titlului jocului si a scopului. respectarea momentelor jocului didactic. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit.. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. ci sa se gâseascâ alte formulari.

Folosind aceste jocuri. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. unul sa fie suficient de strain de celalalt. între care safie o anumita distanta. Îl poarta mereu dupa el. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. formarea deprinderii de exprimare corecta. flexibilitatii si originalitatii. Câinele pe dulap. spre a institui între ele o înrudire. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. E cotetul lui. evident. fac parte din aceeasi notiune.În activitatea de fiecare zi a copilului. Litera se plimba etc. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. Aplicând aceste jocuri. Câinele în dulap. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. Voi prezenta câteva sarcini didactice. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. locul preferat. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Primul. Dulapul pentru câine. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. Alfabetul Morse. un stimul. al doilea dulap. expresiva. Jucându-se. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. nuantata. spre exemplu. ce sa-i faci. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. Spre exemplu. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. . Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. cum face melcul cu cochilia. Jocul solicita efortul intelectual. o inventie. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. Va fi o descoperire. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. aprecieri. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. jocul ocupa. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. explicatii. lup si urs sunt prea apropiate. stimularea.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. a imaginatiei creatoare. raspunsuri. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. (vezi Anexe). dezvoltarea perseverentei. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. descopera o serie de motivatii pentru a învata. câine. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. îsi asuma sarcinile de învatare. recreativ.

Prietenos fata de aproapele sau.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. pot avea un vocabular sarac. pisici false. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. În general. Învatarea prin actiune este un stil eficient. articulata si corecta. De asemenea. de originalitatea lor. în primul rând de gradul lor de noutate. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). îi ajuta în vorbire. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. la un grad mai ridicat de dificultate. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. E un câine latos în dulapul pentru maturi. dezvoltarea propozitiilor în povesti. * Câinele în dulap. da din coada afectuos. expresiile faciale transmit. Gesturile. cu o imaginatie bogata. miscarile. papucii îmblaniti. O data însusite de elevi. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. . comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. aceasta deoarece unii elevi. .. exprimare. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. învatatorul va trebui sa le exemplifice. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. unul în sertarul biroului. sa se tina seama. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. Pe lânga stimularea creativitatii. unul în masina de spalat. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. ci unul de participare activa în comunicare. Deci. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. În aprecierea povestilor create de elevi. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. sirul de botnite si de zgarzi. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. da laba elegant. atractiva si interesanta activitatea din scoala. privirea. oricât l-ar implora doctorul. Doctorul x se întoarce acasa. oase false. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. legarea cuvintelor în propozitii. De asemenea. acestia le vor aplica cu mult amuzament. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. dar sa iasa din dulap nici gând. ziarul si tigarile stapânului). pentru a usura si a face placuta. în formarea si dezvoltarea vointei. cu unele modificari. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. intonatia si vorbirea inteligibila. unul în frigider pe jumatate congelat.

Înainte de a trece la mimare. dezvoltarea atentiei.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. în limbaj afectiv sau stiintific etc. gust. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. de simt. miros. fantezia. Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. memoria. trei sau patru grupe. de simulare. · jocuri care dezvolta atentia. revine si mimeaza. silabele. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. cunoscute sau la prima vedere. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. la observare si sensibilitate. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. În clasa I. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. nonconformiste. actul citirii devine o forma automatizata . cu ajutorul gesturilor. a memoriei. Un elev din prima grupa se duce afara. stabila: disciplina corporala. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. Ea se exprima în doua modalitati. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. iar cel gresit cu minus. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. Se noteaza raspunsul corect cu plus. În celelalte clase. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. Sarcina didactica: recunoasterea. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . vaz. 4. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere.4. elevii învata elementele analitice ale cititului. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. la clasa. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. dar cu alte gesturi. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. pipait. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. adica literele. la ce profesie se refera. de interpretare. El întelege ca nu-i o marioneta si. puse în serviciul tuturor muschilor. din mimica si gesturile colegilor lor. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text.ca gest. sa dea curs imaginatiei creatoare. Am folosit cu succes. caracteristicile unei profesiuni. . daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. mersul masinii si mânuirea volanului. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. de concentrare.

de analiza. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte.. o. silabe. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere.ta"-.Ce este aceasta? Elevul: . sa manifeste curiozitate pentru lectura. sa exprime legatura dintre text si imagini..a.Care este al doilea cuvânt? . institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. în ritm propriu. si anume . cuvinte în text tiparit si text scris de mâna. . În etapa prealfabetara. Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit... sa citeasca. . sa analizeze limbajul.. u) si câteva consoane (m. bazat pe foarte mult material didactic.. Institutoarea: . iar apoi consoana (. s. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat. text). cum ar fi vocalele (a.. z). Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie.Povestea gâstelor" s. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . grupuri de litere.descoperind ca . În felul acesta. formarea deprinderilor de activitate . silaba.Tata". învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala.t"). r. z. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. e. analitic. de sinteza. la început vocala (. elevii . Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii. l. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. precum si de a înlatura inhibitiile copiilor. se deschide gura de doua ori.. aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc. O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:..ta"). Activitatile de învatare au un caracter intuitiv. i. . elegant ilustrat.Ursul pacalit de vulpe".a").În ultima instanta. t.. .Capra cu trei iezi".citeste". .Punguta cu doi bani". Pentru aceasta.Tata citeste. a creativitatii. sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora. Continuând..Alba ca Zapada". Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. elevii învata câteva sunete din alfabet. cu întelegerea sensului exact al acestora.. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara. De mentionat ca în perioada prealfabetara. intuind. pentru rostirea acestui cuvânt. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. De pilda.Aceasta este o propozitie. cuvânt. cum ar fi: r.. un scurt text cunoscut. de a depista deficientele de pronuntare.

creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice..Suntem pe teren". familiarizarea cu sunetul (. de 40. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. mitologice etc..t"). care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV). desprinderea unei propozitii (. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte). analitico-sintetica. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala.ta-ta"). în lant. se manifesta aceeasi grija pentru . vor relata întâmplari dintr-un text narativ. descriere. înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate.carti din literatura pentru copii. text si ilustratie.Tata citeste ziarul"). fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala.. corelarea imaginilor cu textul . . sa le pronunte. cuvinte încrucisate. . cuvinte. Pentru acestea.. precum si citirea expresiva. în ritm propriu. semnul exclamarii) . a respectului fata de colegi si adulti.te"). separarea sunetului (. apoi (. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). dialog.. În clasa a IV-a.a"). caracterizarea si rolul personajelor. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. La obiectivele de referinta. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. la prima vedere. se propun.în mod dirijat .t". semnul întrebarii. naratiune)... sa le recunoasca.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). memorarea unei poezii de 2-3 strofe. grupurilor de litere. . elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. În clasa a III-a.tata"). sa le uneasca în silabe. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. elevii vor învata despre titlu. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. ca si continut.. selectiva. alineate. text liric. diferentierea acestora. dialog.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere. formarea deprinderilor de a actiona ordonat. În acelasi timp. informatia din ziar.te-ren") si în fine . dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. Elevii vor cunoaste multe dintre . pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. fragmentara.a".. cum ar fi identificarea literelor..50 de cuvinte. cerinte legate de texte literare si nonliterare.. autor. Se acorda atentie educarii prieteniei. personaje. cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. În etapa alfabetara. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte.Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a.. propozitii si texte. metoda fundamentala este cea numita fonetica.independenta si în grup. În acest caz. gânduri. . povestire. separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (. de calitatea .. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului. între obiectivele de referinta. constienta si fluida. vor recita poezii si vor începe sa citeasca .t". sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. Un rol esential îl au exercitiile de citire. despre continutul narator al textelor. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute..)''. forma si întindere. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. cu sarcini. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. În clasa a II-a. despartirea în silabe (.

independenta. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. exersat pe diferite tipuri de texte. actul de citire.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. invitatia.. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta. ziare. În acest caz. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. prin activitate indirecta. de achizitionare a unor experiente individuale.. dar si a afiselor. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. Din punct de vedere al metodologiei. cu tenta morala. formula de . devine o capacitate. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala.expresia tiparita (carti. realizând.lectura în afara clasei'' sau . pentru devenirea sa ulterioara. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. Gustul pentru lectura. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa. Mai mult. mesajelort publicitare. ramâne o obligativitate didactica. lectura ofera satisfactii estetice.. oferind clipe de satisfactie.lectura particulara'' sau ..ca forma de acces la orice fel de informatie . o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale.lectura individuala''. de regula. De aceea. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. atasamentul pentru . de meditatie. lectura 19 20 21 . fiind principala . alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice..sursa de miraje''21[21]. ca obiectiv didactic fundamental. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. lectura . ea propune. fiind un instrument al activitatii intelectuale.umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. iubirea pentru citit. Cartea. permite .. propune modele de comportament.. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. cum ar fi . controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. prin importanta ei. însusirea unor structuri comunicative. care prin perfectionare se transforma în competenta. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura.textelor recomandate sau descoperite. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. Lectura. în mintea copiilor. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. reviste. valori universale umane. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii.. din manualul scolar. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev. Lectura.

flux continuu . precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate.. inclusa în .. de imagini). polisemantic. domestica. acest lucru nu înseamna ca se ignora. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. usor de Imaginea e reconstruita . din partea institutoarei. neincluse în planul cadru de învatamânt.mental''.reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore.lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. clare. În mod particular. exacte... optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare..investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. În consecinta. Exista. literara) si lectura electronica (iconica. pasiva Act complex. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale. cu detalii si si Imagini sugerate. simplu. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. organizarea. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. la sugestia organelor decizionale. pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. Exista . sa promoveze ambele tipuri de lectura. la toate disciplinele scolare. accesibil Limbaj mediat. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . este nevoie sa se angajeze doi . Daca nu exista posibilitatea asumarii..formeaza interesul si gustul pentru lectura. simbolizate în metafore Limbaj direct.actori'': textul si cititorul. de exemplu Literatura pentru copii). Exista asa numitul . (limba si comunicare). stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. am organizat 22 .suplimentara este implicita... gata alcatuite. De acee. concrete Imagini voit scriptice. În cadrul optiunii . doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica. intersectate . se impune.transdisciplinar si interdisciplinar''. Fiecare dintre cele doua aduce . Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. mai apoi. activ Ireversibila. din partea institutoarei.. ambiguu Confortabila. în stare concurentiala.programul'' de învatare a limbii si literaturii române. optional la nivelul ariei curriculare. a unui optional de tip umanist (cum ar fi. solicitând . prin alegere.. atragatoare. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor.literatura pentru copii''.

3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura. Pentru experimentul nostru privind lectura.8% personal Performante exprimate în 87. În urma analizei raspunsurilor elevilor. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV.2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72.2% 1. a rezultat urmatoarea situatie.2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86. 7 b. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical.1% 19. . 6 s 2 fb. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia). Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. exprimata procentual. inclusiv conditii de locuire si finantare. cartile.o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV.1% 61. pronintare literara/familiala. capacitatea de gândire. am observat elevii pe baza unui plan. optional de catre elevi.3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. fiind semnat.4% 69.5% 67. judetul Arad.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat). 5 b.

8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 ..200 volume (39. 11 au între 50 . am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. pe baza unui protocol de observatie. ascultator/vorbitor). 9 au între 100 . 3 au peste 300 volume (13.13%). lecturi). rasfoire carti.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a . din care: 4 au sub 50 de volum (17.39%). la biblioteca).10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor. Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor.82%). Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62. · pasiuni lecturale. Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor.18%. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. la care au raspuns 27de subiecti. elevii au fost .100 volume (47.04%).· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare.monitorizati''. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza). · implicarea/participarea la lectii. jurnalul de idei. · discutii în situatii nonformale (despre carti. Chestionarul pretest. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive). Pe perioada a doua luni. s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . · conduita în pauze (joc.

Lectura cartilor foloseste. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente. prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie. adnotând. · calitatea atentiei si controlul acesteia.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile. memorând etc.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96. · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica).parinti.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni.29% La destindere 13 48. daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). · capacitate analitica.. la: Informare 10 37.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. iar restul din obligatie scolara (76%).40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura. biblioteci sau parinti. atunci trebuie stimulata lectura independenta. subliniind. 24% din subiecti lectureaza de placere. dupa opinia celor 27 de subiecti.03% Dezvolta gândirea 14 51. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. familie (frati. bunici): 26. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte. întrucât elevii citesc: lejer.2% colegi. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi).14% La nimic 2 7. · capacitatea de gândire autonoma si critica.85% Îmbogateste limbajul 20 74.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7. · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). rezumând. În relatie cu bibliotecile. de întelegere/comprensiune a textelor. Întrebarea . rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81. .

A început serbarea.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic.42 Independenta 5.99 7. iar premiul întâi la baieti. domnul Teodorescu. Compozitia va fi apreciata.02 Exprimarea 7.Pentru verificarea celor de mai sus. am aplicat un chestionar. Învatatorul îi împinse pe copii în fata. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora.44 Memoria 8.. precum si originalitatea acesteia.organizate pe clase.11 5.33 5. provocându-se discutii libere. Observatiile de mai sus au fost . Niculae zâmbea fericit.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc.22 6. ca sa spuna poeziile.87 Atentia 8. îsi sterse sudoarea.19 7.91 Inteligenta 6.35 8. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite.23 Analiza 5. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei. Voi striga catalogul! A spus învatatorul. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: . Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. în 5-6 rânduri. * Realizati. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Se facuse foarte cald..chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia.61 TOTAL 7. Învatatorul clasei a IV-a. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: .56 8. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.98 Sinteza 5. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila. Copiii spuneau poezii.39 5. lui Moromete Niculae. despre lectura si rolul acesteia în învatare. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6.76 5.sprijinite'' de interviuri de grup. 2. o scurta impresie despre .91 5.12 Originalitate 5.97 6. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat.32 Vocabularul 6.56 Gândirea 5.31 6. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina.

flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC.. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. . Comunicarea orala.unitatilor de învatare''. · proiectarea programelor scolare în sistemul . Pe baza constatarilor exprimate. Dialogul 4. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? . 2. extemporale. dictionare. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române.. · orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. Texte literare si non-literare 2. precum si schimbului de volume. Povestirea orala si scrisa 3. situatiilor de instruire''. 3. documentarii în biblioteca. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate. · evaluarea a constat din chestionari orale. La clasa experimentala.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. bibliografia. sau . adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate).. caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. De la cuvânt la propozitie 1.. 4. 2000).. · fiecare elev/student primeste tema. am conceput o cercetare.produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. problematica. Cartea. extemporalele si portofoliile. consultarii lucarilor de referinta tratate. Comunicarea scrisa. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). Compozitia 5.Analiza . Caietele de notite (. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala.. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. ghiduri etc.jurnalul de lectura''). · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. CNC.

scheme. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. · interactiunea cu textul (puncte de vedere..unui jurnal de lectura''. cuvinte s. impresii. În consecinta. Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. m-a deranjat ca. continut. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . sub forma de citate. cuvinte noi. iar informatiile au fost înregistrate în .. Un numar însemnat de elevi si-a conceput . cuvinte. dupa opinia împartasita de noi în experiment.. Au început sa lecturez. cu grija pentru ordine. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. care. personaje. subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. sintagme de retinut.. note de lectura: · notarea reactiilor subiective. · judecati critice. · formularea constatarilor (subiect. opinii (.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. .. pe parcursul a jumatate de an calendaristic..Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. idei derivate). au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. jurnalui de legatura''.). manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. Dupa . file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale. au lecturat/consultat media de: . impresii. pagina libera pentru comentariile institutoarei. Pentru clasa de control (martor). exprimare si calitatea redactarii scrierii. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). a. rigoare.jurnalul de lectura''.jurnale de lectura'' atent elaborate.. idei. comentarii opinii critice. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. concepte.mi-a placut. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat.instructajul'' de început al institutoarei.. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. desene). Au fost elevi. în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. a rezultat ca elevii din clasa experimentala. idei.''). caietul de notite al elevului va avea aspectul .''. Pe parcursul semestrului. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . definitii.

realizarea unor interviuri de grup. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: .basm) Cerinte: 1. analiza produselor elevilor. chestionarele cu itemi pentru elevi. raspunsurile la interviul de grup. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . ocoli de vreo doua-trei ori. grajdul în care gasise calul. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. se pogorî apoi în pivnita. elevii ambelor clase au fost solicitati.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor. pornind de la textul de mai sus.Pentru verificarea capacitatilor dobândite. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte .. 2. cercetând fiecare camara. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. Scrieti o compunere libera.. în decursul a doua ore. cu lacrami în ochi. . ofta si.

99 9-9. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric . extemporale etc.99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp. pp. pp. Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare). portofolii.99 8-8.99 8-8.99 7-7. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. ordonare. Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. pp. depilda.99 7-7.99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si .notite analitice privind . pp. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate.99 6-6.. pp.99 6-6.. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate. pp.). pp.99 5-5.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4. jurnalele de lectura ale elevilor. În activitatea de clasificare. pp.produsele elevilor'' (caiete de lsectura.99 5-5.99 9-9. Luând.

autonomie. disciplina. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. asumata si sistematica. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. De aceea. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. la o deschidere spre o viata intelectualizata. În cazul nostru. ambitie. deprinderi analitico-sintetice. libertate de optiune. creativitate si cooperare. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. . coerenta. cutezanta memorie. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor.În concluzie. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii.

omonime. constituie nu numai o forma de intelectualizare. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. interesanta. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. In acelasi timp. în scoala. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. sacrificiu. marcând întreaga devenire a copiilor. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. de aceea în analiza limbajului. citire si scriere. iubire. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. bazându-se pe investigarea textelor. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. abilitati de ascultare. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. adica la nivel de sinonime. elevii cunosc o noua lume. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. o în scoala. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. de didactica si de continuturi specifice limbii române. la îmbogatirea vocabularului. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. viata realitatea înconjuratoare. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. paronime. o Curriculum National. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. spre o educatie permanenta. Textele sunt modele de vorbire si scriere. stilistica. pornind de la un text literar sau nonliterar. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. vorbire. omenie. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. o . fermitate. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. o componentele limbii se refera la fonetica. clarificarea sensului sau întelesului. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. spre autoeducatie. Activitatea de lecturare. în primul rând pornind de la limbaj. Prin citire. antonime si cuvinte polisemantice. ca prin intermediul lecturii. o în ciclul de achizitii fundamentale. ca activitate dar si ca competenta. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. am adoptat metode deductive. dupa modelul adultilor. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. cinste. pe baza modelului comunicativ-functional. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. curaj. la formarea educatiei estetice. sintaxa. precum si calitati ca prietenie. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. Lectura. un rol formativ. asa cum este surprins el în Curriculum National. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. morfologie. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii.

apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor.În concluzie. Ţine minte. Da un titlu potrivit textului! 4. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. Explica întelesul expresiei . pasiunea pentru citit. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. 3. 5. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. Meseria recomandata în poezia de mai sus . Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul.om adevarat''. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. Lectura asigura permanenta educatiei permanente.. 2. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1.

Pisica se joaca cu un gem de lâna.. va. i.analiza fonetica a cuvântului.2. ninse. casa. Conduce autobuzul 3. nin. • ALFABETUL MORSE . greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. nat. re. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : . elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. c. se. Ia banii la supermarket 4. se. folosind aceeasi legatura. vara. Scoate carbune din mina 7. s. • Se dau silabele : soa. ver. semanat) . • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. ra. cara. RUCNAC. Face haine 6. n. ra. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. pri. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. • LITERA SE PLIMBĂ : cana. senin. acestea dau numele unor pasari domestice.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. am folosit exemplele gresite. OsCOC. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. verde. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. ia_na. primavara. Te învata la scoala 5. se. Puse în ordinea corecta. r. soa. va_za. ha_ta. nea. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . cala. va. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. reverse. SÂCĂG. • Se dau literele : a. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. m. u. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. e. de. Apoi. IGANA.

. carioci.organizarea clasei . munca în pereche. veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. Suport si resurse : papusi. vicleana. b) .roscata. hoata . observatia.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : . sireata.La ce te gândesti când spui cuvântul . planse. sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.? vulpe . ciorchinele. sa prezinte textul literar . cocos''? .pregatirea materialelor necesare lectiei. sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : . a II-a. diagrama Wenn. exercitiul. AVANPREMIERA a) . brainstorming-ul. problematizarea. cas-ca-val. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. • Cine stie mai multe despre. sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . jocul didactic. I.prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. cvintetul. codata. a III-a. sa gaseasca cuvinte rimate. fise de munca independenta. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . eseul.do-sar . bal-con .sa înteleaga continutul textului studiat . sa completeze corect propozitiile si schemele date. munca independenta.captarea atentiei: . . .

-. -.-. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) . .25 + 5 = I 96 .-.-.-. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1.-.II.-. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.25 = C 30 + 23 . DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 .-.-.-. IV. trei adjective.-.45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta..-.Elevii vor rezolva independent fisa : a) .-.-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-.Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 . III.

. înselat) Mos .I. umblat.. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa . 2.. 4..personaj'' b) METODA R... Elevul raspunde la întrebare.(cautat..(frumoasa... interogheaza) 1. (raspunde...A... Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde. bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul .(cocos...... Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început. arunca. tantos) . insistent. gaseste) adjective (hoinar...verbe (cauta. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare. 3... invidioasa) Plecat ..

d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica . Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos.

Editura Spiru Haret. Cluj-Napoca. 8.Pedagogie. Iasi. Timisoara. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1997. BIBLIOGRAFIE 1. Editura Didactica si Pedagogica.Gramatica de baza a limbii române. Bocos Musata -Instruirea interactiva.Cercetarea psihopedagogica.Introducere în teoria lecturii. 3. îndrumare. A II-a.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. Chiscop Liviu . Cornea Paul . Goia Vistian . 15. Crisan Corneliu .1999. Aprecieri generale si individuale. 1993. N. 13. E. Ed. Iasi. ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l . 4263 / 1998. 11. 9. 1997. Ion . . Iasi. 2001. Editura Emia.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. 2006.Metode de învatamânt. mos. Cerghit Ioan . Alexandru Gheorghe. nr.. Timisoara. Cosmovici Andrei.Lecturi literare pentru ciclul primar. Bucuresti. 2002. Editura de Vest.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos.Psihologie generala. Editura Casa Cartii de stiinta. Craiova. Arad. Herlo Dorin . 1995. 7. 6. Editura Eurostampa. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V.Educatie si învatare.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute. 2001.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. Editura D. Dutescu.'' De aceea a murit.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta. baba sau gaina.Cocoselul alungat . sincan Eugenia . Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. Cozma Traian . 2000. Bucuresti. Cluj-Napoca. Nicola Ion .'' VI. 16. 10. 4.. Editura NapocaStar. Cucos Constantin . 5. Dumitru Al. ord. Ion . Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. Cosmovici Andrei . Editura Polirom. 2. Editura Polirom.1996.Psihopedagogie. Dragan Ion. Coteanu Ioan . 14.Asupra Curriculum-ului Educational. Editia a III-a revazuta si adaugata. Editura Albatros. Deva. Editura Polirom.Curriculum National. 2002. valorificare). Iasi. Bacau. Editura Gheorghe Tabacaru. 12.. M. Editura Tipomur. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos. 1995. x x x .Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. 2004 . Dumitru Al. 1998.

Limba noastra-i o comoara. Editura Petrion. 18. Bucuresti. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Presa Universitara Clujeana. Mos Pavel. Ardelean Alina . 28. Editura Credis. 33. Ilica Anton. 2001-2002. Moldovan Olga.17. 2000. 2004. Ungureanu Dorel . Bucuresti. 2007. Arad.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. . Arad. Editura Nemira. Penes Marcela . Culegere de exercitii pentru clasele I-IV.Gramatica limbii române de la A la Z. 29. Editura scoala vremii. 2003. Arad. 1998. 1996. Mitiuc I.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. Cluj-Napoca. 27. Ilica Anton .Metodologia cercetarii experimentale.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. 34. Arad. Arad. Arad. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Ilica Anton . Editura Ankaron. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Ionescu Miron . Cluj-Napoca.Didactica limbii române si a lecturii. Timar Balas Dana .Demersuri creative în predare si învatare. Mihut Lizica . Iucu Romita .Pedagogia lecturii.Comunicare. Timisoara. 26. 1998. 30. 2005. Editura UAV. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 2003 25.Instructie si educatie. . 2006. Ilica Anton . Ionescu Miron . Arad. Ardelean Adina. 32. 1999. Editura Mirton. Arad. Metea Alexandru . 20. Kelemen Gabriela . 21.Copilul cu dificultati de învatare.Pedagogie. Editura Aramis.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. Bucuresti. 31. Molan Vasile. Herlo Dorin . 2000. Editura Eurostampa. Mos Ana. 24. . 2007.2000. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. 22. Teodorescu Iulia .Psihologia adolescentei si vârstei adulte. Editura Cluj Napoca. 1991. Ilica Anton. Bucuresti. 2007. 19. Schwartz Gheorghe . Editura Dacia. 2005.Metodologie Educationala.Educatie si curriculum. Pârvulescu Letitia. Iasi. 23. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. Timisoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful