LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). exprimarea orala si cea scrisa. curriculum la decizia scolii. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. 1. . Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . optionalul la nivelul ariei curriculare. competente si atitudini . curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei. situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . receptarea mesajului scris. curriculum diferentiat. în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. precum si cel de exprimare orala.3. Comunicarea este un domeniu complex. curriculum nucleu aprofundat. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. curriculum extins. capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. respectiv de exprimare scrisa.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral.

functia informationala .experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. În prima etapa. limba româna. În acest scop se face apel si la . incluzând si cele de fonetica si de vocabular. silabe. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. având acest statut oficial. acordându-i-se acestuia libertate de alegere.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. cu rol auxiliar. în cele mai multe cazuri.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. a frazelor. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. functia informativ-educativa . limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. de aceea. a propozitiilor. . construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. elevii vor constientiza actul comunicarii. Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. scriere. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. lectura. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze.comunicare. eficienta lor urmând a fi apreciata. Astfel. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. Toate au ca baza o programa scolara comuna. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. Studiul elementelor de gramatica. Un element de noutate îl constituie manualele alternative. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. sunete.. Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. elevii opereaza cu notiunile de limba. limba româna este limba oficiala a statului national român.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale.

se va urmari ca. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. generale. prin intermediul lectiei. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". dramatizare s. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. adica ascultare.a. Spre deosebire de anii anteriori. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. În ciclul de achizitii fundamentele. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. scriere elaborata. vazuta ca: "o unitate logica. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. ca "un program didactic"3[3] coerent. la nuantarea exprimarii orale si scrise. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. lectura. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. emitere) deriva din obiectivelecadru. prima fiind Limba si comunicare. Secventa mai cuprinde "optionale". scriere. comunicare). deci obligatoriu de realizat. ci defineste capacitatile. specifice. compunere. Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. lecturarea textelor literare sau nonliterare. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. teatru de papusi. Aceste capacitatii (receptionare.1. la care institutoarea. esentiale si obligatorii.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. discipline optionale). sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". Toate aceste functii se realizeaza. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. literatura pentru copii. În virtutea acestei intentii. El cuprinde disciplinele de studiu. parinti.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale.. colectiv didactic. este Planul-cadru de învatamânt. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. în mod fundamental si special. didactica si psihologica".1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. aceste competente au un specific 1 2 3 . Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. 2. locale. structurat.2[2] În esenta. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. adica citire.

asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte.limbaj argotic.v.u. Litera (semnul grafic cu care se noteaza. B.d.derivarea cu prefixe. gi. ghe.s.s. . Aspecte particulare a) diftongi. FONETICA 1.schimbarea valorii gramaticale.derivarea cu sufixe. x. c) accentul si intonatia. hiat.compunerea prin abreviere. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice. Îmbogatirea vocabularului: . iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila.metodologic. Fonem (cea mai mica unitate fonetica. din care se alcatuieste forma cuvintelor). .limbaj de jargon. de aceea.y. . În consecinta.a.limbaj stiintific. în general. are un anumit specific metodologic.j.â. chi.w.regionalisme. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a. l. . . .neologisme.r. un limbaj mai bogat. ci ge. 2. che. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul.n. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului.c. 2. . . a.t.x. Ex: t. k.z.compunerea prin alaturare. LEXICUL 1. Componenta: a) fondul principal de cuvinte. .o.l.arhaisme.î.t.g. ghi. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A.i. . b) consoanele: b. b) masa vocabularului: .e.p. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si. .f.limbaj tehnic.m. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice.compunerea prin juxtapunere. b.2. triftongi. 2.h. a. .k. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce.

C. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre.articolul. . stilul literar (beletristic). deprinderi. stilul functional (utilitar). . 6. 2. .pronumele (personal. . Sintaxa (parti de propozitie) . învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului. . 3.subiectul. GRAMATICA 1.. . în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. stilul cotidian (limbajul comun). acordul cu substantivul). numarul). genul.secundar. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. Morfologia (parti de vorbire): . timpul).numeralul (felul). . 4.conjunctia. functional. la nivelul copiilor. . . .atributul.prepozitia. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. 2. daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. . 5. un instrument cu ajutorul caruia elevii. stilul stiintific.substantivul (felul. .3. Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar.verbul (felul. D. . Sensul cuvintelor: .adverbul. stilul administrativ.3. de politete). 2. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. De asemenea. sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 .de baza. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii.figurat. odos-cale) însemnând .adjectivul (felul.interjectia. . excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei.STILISTICA 1. stilul publicistic.complementul.predicatul.

informarea. experimentul. se impune utilizarea unei metodologii didactice. modelarea. discutia. Ionescu. modelarea. studiu de caz. conferinta-dezbatere. dezbaterea. demonstratia. lucrari practice. · metode de cercetare a realitatii: observatia. . problematizarea. brainstorming. colocviul. Principalul element al conceptului. modelarea. introspectia. asaltul de idei. · metode de autocomunicare: reflectia personala. abordarea euristica. conversative: conversatia.aprofundeaza cunostinte. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa.la un sistem de tehnici. descoperirea. învatare si evaluare''. · metode de actiune: exercitiul. În didactica moderna. lectura explicativa.. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea.conversatia. anchete. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. aptitudini. prelegerea-dezbatere. expunerea cu oponent.expozitiva: expunerea. prelegerea interactiva. proiecte. · metode asistate: IAC (M. se apreciaza ca . Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. proiectul. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. metode de comunicare orala conversativa: conversatia. dezbaterea. munca cu manualul sau cartea.. instruirea asistata de calculator. discutia. instruirea programata. Phillips 66. lectura dirijata. studiul de caz. simularea. atitudini. jurnalul. mass-media.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. algoritmizarea. cursul. explicatia. prelegerea. prelegerea scolara. povestirea. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. jocuri. explicatia.discutia colectiva. povestirea. instructajul. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M.prelegerea. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. explicatia. activitatea cu manualul. colocviul. învatarea prin descoperire. · de actiune: exercitiul. portofoliul. jocuri. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. aplicatia teoretica. Metodologia didactica se refera . descrierea. cursul magistral. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. lucrari practice. · de rationalizare: algoritmul. de la care si deriva este metoda de învatamânt. reflectia. munca în grup. vorbire si ascultare. introspectia. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. descrierea. experimentul. experimentul. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. metoda problematizarii. scriere. Ionescu). * de explorare: observatia. demonstratia.

Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. Stabilirea obiectivelor: cadru. O 5 . Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. Iata. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative.1.semnifica transpunerea. algoritmizarea. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. astfel ca cele concrete.. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice.obiectivele operationale. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). jocuri de roluri.ca. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. metode de actiune simulata: jocuri didactice. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". specifice. obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. ceea ce va fi evaluat. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. pe baza unor criterii precise. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. Trebuie avut în vedere ca . rezolvarile de probleme. cum este si lecturaexplicativa. adica de a le operationaliza. jocuri de simulare. jocurile didactice. studiul de caz. Operationalizarea obiectivelor pedagogice . adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . prin urmare.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. lucrarile practice. Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul. deci. rezultatele asteptarii în termeni specifici. Totusi. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3.. unele metode. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. demonstratia. obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. învatarea prin descoperire ( în plan mintal). modelarea. proiectul/tema de cercetare.

sa rearanjeje. sa citeasca. sa povesteasca. la o situatie de comunicare reala. Totodata. sub îndrumarea institutoarei. . sa motiveze etc. sa selecteze. capacitati de receptare a mesajului scris.sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral. .sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral. din activitatea sociala.sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. în formularea obiectivelor educationale. . Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 .iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . . sa distinga. adica de scriere. conditiile de realizare si performanta asteptata.. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele. acte.dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6]. sa completeze. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii.sa recunoasca. La nivelul lor.sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat.a . sa defineasca.receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. sa scrie. .sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7]. dupa cum urmeaza: clasa I: . sa schimbe. din aceste obiective referentiale. nu se pot extrage obiective operationale.functionale. sa utilizeze.sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. capacitati de exprimare a mesajului oral. abilitati de comunicare operativ. sa exprime. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. sa analizeze.. adica de vorbire.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. În general. . institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. educarea limbajului.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. clasa a II. Se poate observa ca. din cadrul relatiilor interumane. operatii observabile scontate. 6 7 . Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. În felul acesta.teoriei comunicarii în general. actiuni. sa modifice. sa combine. din . Pentru aria curriculara limba si comunicare.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. . adica de ascultare. . sa clarifice. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. decât prin particularizare. immediate. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând . Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. Astfel..procese. fiind capabil sa participle la o conversatie. desi unele au o formulare aproape identica.

. corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere.lizibil si îngrijit propozitii scurte .clasa a II-a: . elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta.Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. semnul întrebarii. . .sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. . . .sa integreze cuvintele noi în enunturi .sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual.sa identifice litere.sa rosteasca o propozitie. enunturi.sa manifeste interes pentru lectura9[9]. În aceste cazuri.clasa a II-a: . cu sprijin. . de cel putin doua cuvinte.sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc. Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: . cuvinte.sa scrie corect litere. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale. a decodarii prin citire. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: .etc. corect un text cunoscut.sa desprinda semnificatia globala a unui text citit. silabe. . adica a întelegerii acestuia. Mai mult. scrierea cu majuscula).sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere.sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.sa citeasca fluent.clasa a II-a: .sa pronunte clar si corect enunturi. .sa redea prin cuvinte proprii. grupuri de litere.sa scrie corect litere.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii. silabe. .sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina.un paragraf / fragment dintr-un text citit. . . ..sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. . 8 9 . .sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. . silabe. .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute.sa citeasca în ritm propriu. cuvinte. cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna.sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. .sa scrie corect. corecta grammatical sa raspunda la întrebari. . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. . .clasa I: . în functie de: .

3. 1. Lecturând astfel obiectivele. Locul literei. lant. sugerate). z . Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. lizibil si îngrijit un text cunoscut..sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. ochelari. pe care elevii o vor scrie pe caiete..sa scrie corect. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. delimitare. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete.dezvoltarea" capacitatilor. identificare. virgula. la operationalizarea procesului didactic. corectare. dar poate fi complicata. prin schimbarea unor cuvinte. Se va indica.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". 2. . iar elevii le vor pronunta corect. Se solicita scrierea .sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. s . a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine. fotoliu. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. . recomandând tipuri de exercitii. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. . Învatarea observarii. 3. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. Activitati de învatare pentru formarea. .soarece. lizibil si îngrijit texte. În esenta. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles. Exemplu: a . pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. pe sarite diferite litere.. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). 2.catelul latra" etc.avion.un copil citind". Sunt create premisele pentru .. corectare etc. . Astfel la clasa I. Aceasta poate fi scrisa pe tabla.. construire. Ele sunt. linia de dialog. transformare. cum ar fi: . la specificul clasei. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. . se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale. În continuare.zbor etc. De pilda: copil. doua puncte). în general. adica din clasa I si clasa a IIa. Pronuntarea alfabetului. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. precum si sa scrie corect. determinare. curte. în ritm propriu. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. asezate sub forma unei vizualizari în completare.tata sofeaza". elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. volan. exercitii de selectare.. sa citeasca corect. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. necorelata. parbriz. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate). catel. adica printr-o propozitie. carte. Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului.

parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4.re.an. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. precum si numarul de litere din cuvintele alese. în curte ________________________ 6.. în curte.. Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte. a-. toa-. re ____________________ dar. se joaca ________________________ scolii. be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma . va-. Lupu. pe jetoane sau fise. ______________________ i .p" în . elevii.a .tre . se constituie în propozitii: Ionel.. _____________________ sa . Se stabilesc. de alegere a raspunsului corect. lec-. ta-.____________________ în-.na . e-. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor. din mai multe variante indicate..na. de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza.ma . _____________________ în .. 5.Pe o fisa se scriu zece cuvinte. . . Ordonarea cuvintelor. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-. ci.. Cuvinte adaugate...na .p" . care asezate de catre elevi în anumita ordine. Exemplu: parc câte litere . alearga. mai multe cuvinte. ce-. Se efectueaza exercitii de recunoastere.4locul literei .toa .1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt. la început ___ Litera . _____________________ În general.va. Locul silabelor.

Propozitiile construite de elevi: a) Acum. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. calculatorul. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). b) Ileana deseneaza câinele. animale.Alcatuiti propozitii. Mihai Eminescu. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . Se provoaca un joc de rol. curte.complimente" reciproce.. .obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . Ileana deseneaza. Mariana. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. despre: carte. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. carti. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. 7. Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). c) Ileana nu mai deseneaza. . elevii. tata. var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. Atribuiti însusiri. fratele si surioara. oameni.

se va scrie . Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii. . Gheorghe si Tache fac gimnastica. va stabili ierarhia primelor trei . cunoscuta din lecturi. . la muzeu etc.. la calculator. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. 12. scrierea cu litera mare.citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Sub forma . Acestea vor fi puse într-un plic. Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa.sau lipi prin decupaje ..Tata a sosit ___ . sa scrie corect. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . pe patinoar. institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. alcatuit din trei elevi.modificarea ordinii unor cuvinte. în ritm propriu.. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" .Ce faci ___ Ileana ___ . Punctuatia potrivita. 11. precum si corecte din punct de vedere grammatical.Cititi mesajele. Transcriere selectiva. Gelu le arata un exercitiu nou.10. .naratori". iar elevii le vor aseza. pe niste biletele. scrierea ortogramelor etc. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. Pentru a forma capacitati de citire corecta. fluenta.memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice). iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii.Citesc ___ . în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. Ele vor fi omise.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. .Nu ___ 14. Un juriu.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon. Povestiri imaginate sau reale. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.schimbarea intonatiei. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. Spre exemplu: . tip jeton. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei. la magazin.Exercitii de dictare.citirea unor cuvinte pe silabe. semnul întrebarii. semnul întrebarii). .Gina.). În clasa I.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. pe strada. 13. elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. Întrebari si raspunsuri. în care el sau altcineva a fost participant sau narator.fragmente din texte cunoscute. 15. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.

text liric. factorii perturbatori ai comunicarii. scriere imaginativa (compunere). . . . recunoasterea alineatelor. .determinarea sensului unor cuvinte noi. semnul exclamarii. Pentru clasa a II-a.povestirea unor întâmplari. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. dupa cum urmeaza: .reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale.realizarea acordului gramatical (S si P. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. în curriculum. compuneri. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. doua puncte.învatarea conversatiei de grup.citirea unui text la prima vedere. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. diftongi.despartirea cuvintelor la capat de rând. lucrare de control. . vocala.initierea si mentinerea unui dialog. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. . asimilarea unor elemente ale limbajului. devine necesara si capata un caracter aplicativ. cum ar fi: identificarea titlului si autorului. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. În acelasi timp. . . virgula. identificarea si relatarea unor întâmplari.construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii.elaborarea de bilete si scrisori. Toate acestea le-am utilizat în clasa. se consolideaza abilitatile de cititscris. . triftongi.). intonarea propozitiilor.ca forme de achizitii fundamentale. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse. . cuvinte cu sens asemanator. care-i regleaza utilizarea.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute.se pot organiza felurite activitati de învatare. În acelasi timp.redactarea scrisa a unor texte. În clasa a II-a.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. altele propuse de institutoare. . . cu respectarea logicii narative. introducerea acestora în contexte inventate si variate. cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. alineatul. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor. identificarea personajelor.recitarea versurilor. am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului. Apar o serie de probleme noi.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina.consoana. analiza imaginilor aferente textului. linia de dialog. cuvinte cu sens opus. unele sugerate de programa scolara. . în care se fixeaza. si adj.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. . pe baza ilustratiilor. Pentru clasa a II-a.scrierea caligrafica a textului. . . . sugerate si ele. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. subs.

Pe baza unor întrebari.O eleva merge spre scoala. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie. Cazimir). Pentru formarea deprinderilor de versificatie. c... Cu rochitele...atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii).. În continuare. 2... 3. Ele intra-n clasa noastra.Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4. urmând sa le puna pe cele potrivite: .numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte). Se ofera elevilor urmatorul text. Nume de fiinte si lucruri. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa. Cu hainutele calcate. povestirea unor texte citite. Arghezi.. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa. . Ca forma de diferentiere a activitatii. d. Sugeram câteva unitati de exercitii. Punerea semnelor de punctuatie. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: ..sa încurce" semnele. transcris fara semne de punctuatie. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. date de institutoare. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica.. (spate). Alcatuiti texte. pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!).. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii... (curate). Apoi... .O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ ..numai nume de lucruri.. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana. b... elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical." 5. .. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (.. Cu coditele pe ...). Corectarea greselilor.. Ţântarul si avionul de O. Iata un posibil text: .masa? 6.. solicitând elevii apoi .recitarea poeziilor. pe care trebuie sa-l corecteze. se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. Punctuatia propozitiilor. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T.... Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte.

taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. la . Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie . 3. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta. cât si a cadrului didactic.sau.e.neam.. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul ... a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut . s-a . nai . Ionel sta la / l-a tara. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. (fereastra).n-ai. perechile" gramaticale omonime: deal . Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. Ionel merge la / l-a teatru.propriile" experiente de a . de a avea propriul ritm. m-ai . Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere. a fugi etc.. Colega sa / s-a nu-i acasa. ia ..experimenteaza de fapt cu sine însusi".dreptul" de a face . Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat. elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare.încerca propriile" idei.cei. calatorie. propriile preferinte si antipatii". Evaluarea. ca barometru al achizitiilor.. 7. Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern. evaluarea este momentul în care se face bilantul.barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt.. atât a elevului. Alegeti forma corecta. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi..i-a.de-al. apropiat sau identic . ne-am . Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala.. cai . masa.. De asemenea.l-a. De asemenea. a mânca. Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator. iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. .mai. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. s-au ..3 Evaluarea . ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii.. Întelesul cuvintelor. Ortogramele. ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. Colega s-a / sa dus în tabara. Pe usa nu pe .. de a gresi.. sa-i sai. se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent.ca-i. .. ce-i .asigurarea unui exercitiu didactic adecvat..sa. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. da noi posibilitati..Eu voi alege forma corecta.cu anumite cuvinte date . aceasta fiind o premisa obligatorie pentru . O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta.. putându-se apoi trece mai departe.. 9. masina..cât si cuvinte cu înteles opus: prieten.. guma. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. 8.

scrise sau practice. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei. Aceasta nu este specifica fiintei umane. Limba a aparut. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. de a formula raspunsuri. sa efere informatii. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale. Fiind constienti de propriile capacitati. a carei functie principala este de a clasifica elevii. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala. pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. trebuie interpretata de catre învatator. eseul structurat. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. o formula de încheiere pentru un dialog.Test de evaluare .Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. atât la nivelul grupului. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal. a fiecarui individ. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. dainuie si se dezvolta interdependent de 10 . In mod corect. al clasei. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. formativa si sumativa. sa se înteleaga. sa formuleze întrebari si raspunsuri. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. colaborare si autoevaluare. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane. elevii au astfel posibilitati de comunicare. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog.1. itemi tip pereche. sa formuleze diferite mesaje. la o evaluare criteriala. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. omul nu ar mai fi fiinta umana. textele lacunare. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. corectiva si constientizata. deoarece fara limba. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. cât si la nivelele sociale. de a identifica obiecte sau persoane. de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. depasind granitele scolii. raspunsurile cu alegere multipla. cooperare. eseul liber. 1 . eseul semistructurat. iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Anexa nr. Evaluarea odata realizata.

fiind instrumentul de baza.Totodata. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. 3. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. Limba. c)utilizare (actiune. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana.Este un element de identitate nationala si culturala. într-o interactiune permanenta.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. Limba însa. deci în comunitate sociala. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si . b)cunoastere (competenta). înseamna ca va ploua) si semne conventionale. îsi are rolul doar în societate. Deoarece limba înseamna înainte de toate. Cu ajutorul ei. respectiv semne intuite de societate. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. între om si societate si fata de el însusi. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. limba trebuind sa ofere fiintei umane. dar si acceptarea si utilizarea acestora. sub aspect social si psihic. permitînd modificari. oamenii percep lumea si pe sine. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. nu numai atât. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. numite simboluri. reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. Numai în acest fel. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. limba le permite transmiterea informatiei. comunicare interumana. 2. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. practica). oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane .Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. Relatia între limba si societate este reciproca. ele pot coexista si dainui. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. meditând si 11 12 .mediul si comunitatea în care se foloseste.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. În acelasi timp. act. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. Astfel. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1.

Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. Exista totodata si o etica a vorbirii. La nivel spiritual însa. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. utilizata de fiecare individ si comunitate. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. nu înseamna nimic. Exemplu: casa . realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. chimia. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . prin gesturi.muzica. expresiva-privind vorbirea. permitând crearea unor enunturi noi.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. Simbolizarea permite acest lucru. de a transmite informatia. adica literele / sunetele alfabetului. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. În plan practic este vorba de convingere. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele. ci este chiar determinata de aceasta. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. în primul rând ca mijloc de comunicare. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. luate separat.articularea. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. 13 . fiind o trasatura importanta a acesteia.creând opere literare. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. constituie gramatica limbii respective. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. fiind indispensabila. luate în ordinea amintita.fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie.). fizica.. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. s. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. a. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). a) care . Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. alfabetul Morse etc.

gestul. Ca atare. vorbitorii si altii. iar gestica un element auxiliar. iar scrierea secundara. canalul de comunicare. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. De pilda. de nivelul educational al individului etc. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati.stiinta. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. rezultând de aici practic si vorbirea orala. fiind realizarea sonora a acesteia. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. ci si prin exprimarea plastica. sintactic si lexical. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. mass-media. sugestiva. Vorbirea rezulta din limba.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. de fapt o structura de semne verbale. materializarea acestui sistem. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. mimica. morfologic. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. fiind un sistem de semne. sistemul de semne al anumitei limbi. desi vorbesc aceeasi limba. stiinta moderna despre limba. Spre exemplu. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. iar vorbirea reprezinta realizarea. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. timpul util si elementul auditiv. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. ea depinde de mediul social. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. depinzând de vârsta persoanei în cauza. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. Ca atare. Limba este deci. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. sistem de semne verbale. Exprimarea este însa deosebit de complexa. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime.

mai ales elementele vorbirii gesticulative. iar exprimarea în sine forma. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. În ambele cazuri însa. neexistând timp pentru concentrare si revenire. deoarece se realizeaza instantaneu. pronuntarea regionala etc. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. în scris nu se pot exprima toate nuantele. tempo. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala.) Totusi. Oricum. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. Astfel. acestea devin elemente importante si functionale. . Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. accentul. accent etc. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. În ultimul timp. trebuie acordata o mare atentie exprimarii. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). dar si mai târziu. retusare. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale.. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. pauza. îmbunatatim textul. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. De aici si sloganul: . Limbajul. mai ales gestul si mimica. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. Folosind terminologia economiei de piata. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. ortoepice si ortografice. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile. În cazul scrierii. ritmul. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. pauza). iar informatia completata si explicata. informatia. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. tempo. sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . corectare si rescriind. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. avem sufficient timp de gândire. în scriere. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea.. În acelasi timp însa.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. Oricum. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. Informatia este transmisa direct. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. ritm. Din aceste motive. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. de vorbire. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice.Cuvântul va va trada !". iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. desi calitatea ramâne cea mai importanta. ambalajul acesteia.

În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. mai mult . Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. conversatie. un ansamblu. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. cugetarea. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. realizare etc. naturala. concluzionarea) care.). Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. altfel decât formele gândirii (notiunea. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. dar ele nu sunt fenomene identice. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. dobândeste informatii. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. în limbajul cotidian. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. Pâna la intrarea în scoala. Aspectul estetic al comunicarii. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. cu cât este vorbirea mai îngrijita. iar sonoritatea este materiala. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. ci si cel de formare a gândurilor. în puterea cântecelor.2. practica. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. 4. limba si limbajul detin o functie cognitiva. discursuri. cea mai utilizata. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. O vorbire buna. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. Am amintit deja ca vorbirea spontana. gândirii si în interactiunea zilnica. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. este slaba articulare. cât si procesul de gândire notionala. cu atât exprimarea este mai frumoasa.Vorbirea este un fenomen uman. mai bogata mental. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. al vorbirii apare. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. monologuri. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. este o activitate specific umana. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. ca si celelalte aspecte. lexicale si gramaticale. Prin vorbire. atât cea orala cât si cea scrisa. cultural. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. Limba si gândirea reprezinta un întreg. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. De fapt. În acelasi timp.

în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe..).lu''(în lo de lui).aia''.. În general. micul scolar face adesea numeroase confuzii. precum si a grupurilor de litere . 1996). schimbarii dentitiei. Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (. politetea sunt tot mai clar exprimate. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale.iera'' în loc de . Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. iar dorintele.che.. particularitati trecatoare ale dezvoltarii. . coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. ghi. În dezvoltarea scrierii corecte... S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat.. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. este capabil de a sustine discutii contradictorii. Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. . glumele. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: . iar pe de alta parte. . pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului.ieu'' în loc de . iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 . influentelor mediului familial si social. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. gi'' între care..).tocma''.. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale.recreatie''. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A... Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. cu foarte multe diferente individuale. ce.viouara''. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. . chi.eu''.era'' sau .cardula''etc. .. .diminiata''.p'orma''. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. ci. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor.. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. vocabularul sau ânsumeaza cca.. Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. La sfârsitul micii scolaritati.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. ge. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. .ître''.t-a dat o carte''. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. .artimetrica'' etc. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor....hotomalu''.. preferintele. De pilda. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor.îtuneric''. de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. scolarul de 8 ani mai spune . 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.. mult mai organizate si sistematizate.spontan. . . ghe. În primii doi ani ai învatarii scrierii. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu .

Alte defecte ale scrierii. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere.clasa a II-a. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. înca insuficientei automatizari. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a.istoria este o lectie. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor.. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris.. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. caracteristicile exprimarii.cuvântului. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor.sau'' si . iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului. dupa care devine mai activa si mai personala. Climatul afectiv. bogatia si varietatea lui. datorita nivelului de întelegere precar al copilului. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa.fetita sare coarda'' si . Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. (Mitiuc I. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii.. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor. dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. .. . pe de alta parte. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. debitul scris creste mult mai lent. ca o lectie principala a lor''. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. încurajarile si 17 . Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare.. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. a defectelor de pronuntie.s-au''). aritmetica. a IV-a. pe de o parte. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . cu foarte multe diferente individuale.pâna vine ei''clasa a II-a. a repetitiilor.. neglijente sau greoaie.atâta animale cunosc''. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate. Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. în ceea ce priveste stilul vorbirii.mai trebuie putina sare'').clasa a IV-a).. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.

de maniera orala ( rapida si contextuala). Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza. articulate ideatic. grave si persistente în primii ani de scoala. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. ambiguu.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. fraze. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. a acestora în mesaje. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. argotisme. simplificari sintactice atât ca lungime. în raport cu asteptarile vârstei. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. lacunar. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. a finalitatilor limbajului.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. carente în formularile verbale nereferentiale. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. formulari eliptice. cu subîntelesuri. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. fraze scurte si simple. cu certitudine. dificultati în achizitia de cuvinte noi. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. ca medie normala. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. propozitii. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. · învatarea cuvintelor. în esenta. cât si ca varietate categoriala. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. acestea vor deveni si mai evidente. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. precum substituiri. erori de lexic. 18 . · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. limbaj telegrafic. o anumita ramânere în urma. a formei si continutului lor. pe la 4-5 ani. netratate. expresii stilistice mai elaborate. saracacios.

si chiar în jocurile adultilor. rezervata. trasatura dominanta a conditiei umane. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. astfel. de tip fonetic. Copiii se joaca. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. jocul este o activitate concreta. atitudine precara. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. dar falsa. anxietate. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. perturbari afectivemotionale. Educatorul. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. întârziind. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. având senzatia vaga. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. predispunându-i totodata la multe confuzii. în clasele primare. treptat. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. în sfârsit un cuvânt. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. sintactic. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare.3. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. usor de detectat. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. semantic). frustrat si demoralizat. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert. negativism. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. deficit sporit de atentie. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. simulativa din lumea adultilor. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. . ca si în orice demers de procesare actional. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. deficit de implicare. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. cunoasterea abstracta . cu numeroase reveniri în explicatii. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. exersând o activitate serioasa. 4. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. corecta si trainica între fonem si grafem. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. Metoda practicata la noi. ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului.la care apare si se dezvolta.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. irascibilitate. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. lexical.

din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. jocurile distractive. trasaturi complexe de caracter. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). Asadar. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. CD Press etc. jocurile muzicale s. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor.Prin caracterul sau practic. jocurile sportive. mai curajosi. jocuri fonematice. . Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Este bine ca noi. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. . morale. În ultimii ani. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. cultiva deprinderi bogate. jocul cu rol include si anumite reguli.. estetice si sociale. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie.a. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. dialectice. Pentru scolari. face ca cei timizi sa devina mai volubili. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. jocuri logice. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. jocul pe calculator. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. Jocurile pe calculator fac parte. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. din care decurge.). Sa-i deschidem asadar dumul catre . convingeri si puternice trairi emotionale. de regula. jocuri de atentie. jocuri matematice. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. mai activi. jocul este o cale eficienta de educare. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. între acestea existând determinari strânse. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. în calitate de cadre didactice. cu usurinta. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. Erc Press. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. cu precadere. Cine stie geografie etc. atentia copiilor se îndreapta. corectarea ortografiei. de cultivare a unor bogate calitati fizice. rolul jocului si situatia imaginara. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. de recitare si cânt. din afara cercului familial. jocurile de imaginatie. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. jocuri muzicale. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. mai ales. cum sa caute informatia si unde sa o caute. spre respectarea regulilor de joc. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. Jocul capata o pondere si un rol deosebit.

stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. fixarea regulilor. ci sa se gâseascâ alte formulari. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi.Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. anuntarea titlului jocului si a scopului.. de modul în care noi. organizarea judicioasa a acestuia. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. ritmul si strategia conducerii lui. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. -În ce banca sta elevul. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. . introducerea altor variante). Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. executarea jocului de catre elevi. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. organizarea lui metodica. Cuvântul interzis primavara. Exemple: Cuvântul interzis a treia. prezentarea materialului.? -În banca din spatele elevului. institutorii. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. respectarea momentelor jocului didactic. Dupa ce clasa a fost organizata. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. complicarea jocului.

Jucându-se. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. unul sa fie suficient de strain de celalalt. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. expresiva. câine. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. spre exemplu. formarea deprinderii de exprimare corecta. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. Folosind aceste jocuri. locul preferat. stimularea. Alfabetul Morse. . recreativ. (vezi Anexe). Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. între care safie o anumita distanta. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. evident. a imaginatiei creatoare. Jocul solicita efortul intelectual. Dulapul pentru câine. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. ce sa-i faci. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. spre a institui între ele o înrudire. fac parte din aceeasi notiune. Primul. explicatii. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. dezvoltarea perseverentei. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. nuantata. lup si urs sunt prea apropiate. Îl poarta mereu dupa el. al doilea dulap. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. Litera se plimba etc. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. o inventie. Voi prezenta câteva sarcini didactice. Spre exemplu. jocul ocupa. descopera o serie de motivatii pentru a învata.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. Va fi o descoperire. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. E cotetul lui. cum face melcul cu cochilia. aprecieri. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. Aplicând aceste jocuri. raspunsuri.În activitatea de fiecare zi a copilului. un stimul. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. Câinele în dulap. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. îsi asuma sarcinile de învatare. Câinele pe dulap. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. flexibilitatii si originalitatii. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt.

unul în masina de spalat. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. dezvoltarea propozitiilor în povesti. papucii îmblaniti. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. privirea. ci unul de participare activa în comunicare. îi ajuta în vorbire. sirul de botnite si de zgarzi. de originalitatea lor. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. În aprecierea povestilor create de elevi. Doctorul x se întoarce acasa. În general. în formarea si dezvoltarea vointei. Prietenos fata de aproapele sau. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. intonatia si vorbirea inteligibila. da laba elegant. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. legarea cuvintelor în propozitii. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. * Câinele în dulap. învatatorul va trebui sa le exemplifice. Pe lânga stimularea creativitatii. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. Deci. la un grad mai ridicat de dificultate. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. De asemenea. ziarul si tigarile stapânului). în primul rând de gradul lor de noutate. . Ele ajuta si corecteaza pronuntia.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. oricât l-ar implora doctorul. sa se tina seama. pisici false. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. O data însusite de elevi. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. cu unele modificari. articulata si corecta. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. miscarile. expresiile faciale transmit. unul în frigider pe jumatate congelat.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). oase false. pentru a usura si a face placuta. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. acestia le vor aplica cu mult amuzament.. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. cu o imaginatie bogata. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. De asemenea. Gesturile. da din coada afectuos. aceasta deoarece unii elevi. exprimare. unul în sertarul biroului. . Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. Învatarea prin actiune este un stil eficient. E un câine latos în dulapul pentru maturi. pot avea un vocabular sarac. atractiva si interesanta activitatea din scoala. dar sa iasa din dulap nici gând.

Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. în limbaj afectiv sau stiintific etc. sa dea curs imaginatiei creatoare. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. la observare si sensibilitate. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. miros. Se noteaza raspunsul corect cu plus. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. Sarcina didactica: recunoasterea. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. Înainte de a trece la mimare. puse în serviciul tuturor muschilor.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. de interpretare. nonconformiste. În celelalte clase. vaz. actul citirii devine o forma automatizata . Am folosit cu succes. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. mersul masinii si mânuirea volanului. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. dezvoltarea atentiei. revine si mimeaza. la clasa. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. trei sau patru grupe.4. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. În clasa I. din mimica si gesturile colegilor lor. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. la ce profesie se refera. a memoriei. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. gust. . El întelege ca nu-i o marioneta si. de simt. Ea se exprima în doua modalitati. pipait. Un elev din prima grupa se duce afara. el se va sfatui în soapta cu învatatorul.ca gest. stabila: disciplina corporala. caracteristicile unei profesiuni. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . 4. fantezia. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. elevii învata elementele analitice ale cititului. de concentrare. adica literele. memoria. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. · jocuri care dezvolta atentia. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. de simulare. dar cu alte gesturi. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. silabele. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. cunoscute sau la prima vedere. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. cu ajutorul gesturilor. iar cel gresit cu minus.

.Punguta cu doi bani".. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute. e. de a depista deficientele de pronuntare. .Tata citeste. i.Capra cu trei iezi". aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc.. silabe. sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat. Pentru aceasta. l.. . Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. sa analizeze limbajul. elevii .ta").ta"-. cu întelegerea sensului exact al acestora. . sa manifeste curiozitate pentru lectura. precum si de a înlatura inhibitiile copiilor.. z). intuind. de sinteza. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. s. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. De mentionat ca în perioada prealfabetara. sa exprime legatura dintre text si imagini. grupuri de litere. cum ar fi vocalele (a. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? .... cuvânt. Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. elevii învata câteva sunete din alfabet. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. se deschide gura de doua ori. . z. În etapa prealfabetara. de analiza.citeste". Institutoarea: ... Continuând. elegant ilustrat. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna.Povestea gâstelor" s.Ursul pacalit de vulpe".În ultima instanta. pentru rostirea acestui cuvânt. în ritm propriu.t"). formarea deprinderilor de activitate . si anume . urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. sa citeasca. sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora.. iar apoi consoana (. text). În acest fel se va separa propozitia în cuvinte.Alba ca Zapada". Activitatile de învatare au un caracter intuitiv. institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt.Tata". o. r. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor.. silaba. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii..Aceasta este o propozitie. analitic. a creativitatii. Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala. învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari.Care este al doilea cuvânt? . cum ar fi: r.Ce este aceasta? Elevul: . un scurt text cunoscut.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. u) si câteva consoane (m. În felul acesta.descoperind ca . De pilda. t.a"). bazat pe foarte mult material didactic. la început vocala (. O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara..a.

carti din literatura pentru copii. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. de calitatea . cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. cum ar fi identificarea literelor. memorarea unei poezii de 2-3 strofe..t". Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala. despre continutul narator al textelor. caracterizarea si rolul personajelor. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (.t". În etapa alfabetara. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. se manifesta aceeasi grija pentru ... care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV).. familiarizarea cu sunetul (. apoi (. alineate.. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). formarea deprinderilor de a actiona ordonat. precum si citirea expresiva.. selectiva. semnul exclamarii) . Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii.Tata citeste ziarul"). . separarea sunetului (. elevii vor învata despre titlu. mitologice etc. dialog.. sa le uneasca în silabe. în ritm propriu.. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte.)''.. În acest caz.. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. desprinderea unei propozitii (. constienta si fluida. sa le pronunte. informatia din ziar. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''. . semnul întrebarii. fragmentara. La obiectivele de referinta.tata").te"). . elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute. În clasa a III-a. cuvinte. grupurilor de litere. Se acorda atentie educarii prieteniei.Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a. în lant. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. la prima vedere. gânduri.. ca si continut. Un rol esential îl au exercitiile de citire. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române. cuvinte încrucisate. .ta-ta"). propozitii si texte. corelarea imaginilor cu textul . forma si întindere. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. În clasa a IV-a. dialog. descriere. analitico-sintetica. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte).t"). autor. de 40.. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice. Elevii vor cunoaste multe dintre .secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului. personaje. diferentierea acestora.50 de cuvinte.. cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. cu sarcini. vor recita poezii si vor începe sa citeasca . se propun.. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. povestire. dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala.independenta si în grup. Pentru acestea. În acelasi timp. a respectului fata de colegi si adulti. naratiune). între obiectivele de referinta. înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. text si ilustratie. text liric. sa le recunoasca. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (.a"). sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta.a". metoda fundamentala este cea numita fonetica.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal.Suntem pe teren". cerinte legate de texte literare si nonliterare.te-ren") si în fine . Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. În clasa a II-a.în mod dirijat . vor relata întâmplari dintr-un text narativ. despartirea în silabe (.

expresia tiparita (carti. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. cu tenta morala. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. permite .. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice. lectura ofera satisfactii estetice. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. lectura . îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. Mai mult. devine o capacitate.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. Cartea. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev. fiind principala . atasamentul pentru . lectura 19 20 21 . ziare. exersat pe diferite tipuri de texte. formula de . competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. propune modele de comportament. actul de citire.lectura particulara'' sau . în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. În acest caz.lectura în afara clasei'' sau . alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita. dar si a afiselor.... Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. ca obiectiv didactic fundamental.. cum ar fi . în mintea copiilor. mesajelort publicitare. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei.lectura individuala''. prin activitate indirecta. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. ea propune.ca forma de acces la orice fel de informatie .textelor recomandate sau descoperite. Lectura. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. oferind clipe de satisfactie. Lectura. Gustul pentru lectura. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa. care prin perfectionare se transforma în competenta.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. din manualul scolar. valori universale umane. însusirea unor structuri comunicative.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. ramâne o obligativitate didactica. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. realizând. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. prin importanta ei.. fiind un instrument al activitatii intelectuale. De aceea. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului. independenta. iubirea pentru citit. de meditatie.umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. reviste. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. pentru devenirea sa ulterioara. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte.. de achizitionare a unor experiente individuale. Din punct de vedere al metodologiei.sursa de miraje''21[21]. invitatia.. de regula.

lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari.literatura pentru copii''. atragatoare. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. Exista . din partea institutoarei. se impune. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. Daca nu exista posibilitatea asumarii. accesibil Limbaj mediat. În mod particular. sa promoveze ambele tipuri de lectura. am organizat 22 . de exemplu Literatura pentru copii). Exista.suplimentara este implicita. inclusa în . la toate disciplinele scolare. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor. Fiecare dintre cele doua aduce . doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica.formeaza interesul si gustul pentru lectura.. intersectate .transdisciplinar si interdisciplinar''. solicitând . flux continuu . a unui optional de tip umanist (cum ar fi. gata alcatuite.mental''. prin alegere.. (limba si comunicare). Exista asa numitul . pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. concrete Imagini voit scriptice. activ Ireversibila. este nevoie sa se angajeze doi . CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor.. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. pasiva Act complex. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi.actori'': textul si cititorul. optional la nivelul ariei curriculare. polisemantic. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale.programul'' de învatare a limbii si literaturii române. acest lucru nu înseamna ca se ignora.. în stare concurentiala.lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate.. simbolizate în metafore Limbaj direct. ambiguu Confortabila. la sugestia organelor decizionale. De acee. cu detalii si si Imagini sugerate. din partea institutoarei. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. În consecinta. organizarea. În cadrul optiunii . precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor. domestica. usor de Imaginea e reconstruita .. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . mai apoi.investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale.. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. de imagini). simplu. clare. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). neincluse în planul cadru de învatamânt.. literara) si lectura electronica (iconica. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. exacte..reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate..

3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura. 6 s 2 fb.1% 61. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. am observat elevii pe baza unui plan.8% personal Performante exprimate în 87.o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. 7 b. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. În urma analizei raspunsurilor elevilor.2% 1.1% 19. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV. 5 b. pronintare literara/familiala. .2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86.3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. exprimata procentual. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. inclusiv conditii de locuire si finantare. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia).4% 69. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. optional de catre elevi. fiind semnat. a rezultat urmatoarea situatie. Pentru experimentul nostru privind lectura. cartile.5% 67. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68. capacitatea de gândire. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32. judetul Arad.

82%). lecturi).200 volume (39. · pasiuni lecturale. din care: 4 au sub 50 de volum (17. Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62.· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare.13%).18%. rasfoire carti. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. · discutii în situatii nonformale (despre carti. · implicarea/participarea la lectii.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a .. · conduita în pauze (joc. 11 au între 50 . am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor.monitorizati''. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor.8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 . jurnalul de idei. Pe perioada a doua luni. elevii au fost . la biblioteca). Chestionarul pretest.39%).100 volume (47. pe baza unui protocol de observatie. 9 au între 100 .04%). s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . 3 au peste 300 volume (13. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor. la care au raspuns 27de subiecti. ascultator/vorbitor).

de întelegere/comprensiune a textelor. rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81. dupa opinia celor 27 de subiecti. familie (frati.85% Îmbogateste limbajul 20 74. subliniind. Întrebarea . la: Informare 10 37.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11.29% La destindere 13 48. · capacitatea de gândire autonoma si critica. memorând etc. Lectura cartilor foloseste. iar restul din obligatie scolara (76%).14% La nimic 2 7. daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica). · calitatea atentiei si controlul acesteia. · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). rezumând. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi). atunci trebuie stimulata lectura independenta.03% Dezvolta gândirea 14 51. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente. biblioteci sau parinti.40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura. În relatie cu bibliotecile.. 24% din subiecti lectureaza de placere.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. întrucât elevii citesc: lejer. adnotând. . prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie. bunici): 26. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte. · capacitate analitica. cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni.parinti.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile.2% colegi.

Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. provocându-se discutii libere.19 7. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora.22 6. Se facuse foarte cald. Observatiile de mai sus au fost .39 5. o scurta impresie despre .42 Independenta 5.99 7. Învatatorul îi împinse pe copii în fata.31 6. Învatatorul clasei a IV-a. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: . * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator. Compozitia va fi apreciata.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. am aplicat un chestionar.02 Exprimarea 7. ca sa spuna poeziile.98 Sinteza 5. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6.11 5. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila.32 Vocabularul 6.76 5.56 Gândirea 5. despre lectura si rolul acesteia în învatare.56 8.87 Atentia 8.organizate pe clase.Pentru verificarea celor de mai sus.23 Analiza 5.33 5. 2.61 TOTAL 7.A început serbarea. Copiii spuneau poezii. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: .44 Memoria 8.sprijinite'' de interviuri de grup. iar premiul întâi la baieti.91 5. îsi sterse sudoarea.35 8. Niculae zâmbea fericit. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus..91 Inteligenta 6.. * Realizati.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc. lui Moromete Niculae. domnul Teodorescu.97 6. în 5-6 rânduri. precum si originalitatea acesteia. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia.. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat.12 Originalitate 5. Voi striga catalogul! A spus învatatorul.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.

problematica.. bibliografia. 2. Comunicarea orala. · proiectarea programelor scolare în sistemul . caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. extemporale. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. Compozitia 5.jurnalul de lectura'').. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. Povestirea orala si scrisa 3.produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor.. dictionare. De la cuvânt la propozitie 1. extemporalele si portofoliile. Comunicarea scrisa.. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. 2000).. sau . elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. 4. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). situatiilor de instruire''. Texte literare si non-literare 2. Dialogul 4. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare.Analiza . O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. ghiduri etc. La clasa experimentala. · fiecare elev/student primeste tema. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. · orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. CNC. consultarii lucarilor de referinta tratate.unitatilor de învatare''.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. am conceput o cercetare. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate.. . precum si schimbului de volume. · evaluarea a constat din chestionari orale. Cartea. 3. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. documentarii în biblioteca. Caietele de notite (. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? . Pe baza constatarilor exprimate.

Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). cuvinte s. Au fost elevi. m-a deranjat ca. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat. scheme. impresii. idei. Au început sa lecturez. a rezultat ca elevii din clasa experimentala..jurnale de lectura'' atent elaborate. care. pe parcursul a jumatate de an calendaristic.. cuvinte. subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. sub forma de citate.unui jurnal de lectura''. . în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. opinii (. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. exprimare si calitatea redactarii scrierii. În consecinta. concepte. sintagme de retinut. au lecturat/consultat media de: . cuvinte noi. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. iar informatiile au fost înregistrate în .Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. rigoare. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata.jurnalul de lectura''. Dupa . Pe parcursul semestrului. · formularea constatarilor (subiect.instructajul'' de început al institutoarei. idei. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. personaje. comentarii opinii critice. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale..''). idei derivate).jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. impresii. Pentru clasa de control (martor). majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . · interactiunea cu textul (puncte de vedere. caietul de notite al elevului va avea aspectul . · judecati critice. jurnalui de legatura''.. a. pagina libera pentru comentariile institutoarei. desene).).. note de lectura: · notarea reactiilor subiective.. Un numar însemnat de elevi si-a conceput .. Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor.''. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. continut.mi-a placut.. cu grija pentru ordine. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . definitii. dupa opinia împartasita de noi în experiment.

basm) Cerinte: 1. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. . precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . se pogorî apoi în pivnita. ofta si.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor.. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . cercetând fiecare camara. 2. ocoli de vreo doua-trei ori. Scrieti o compunere libera. grajdul în care gasise calul.Pentru verificarea capacitatilor dobândite. analiza produselor elevilor. pornind de la textul de mai sus.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . raspunsurile la interviul de grup. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. cu lacrami în ochi.. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. chestionarele cu itemi pentru elevi. realizarea unor interviuri de grup. în decursul a doua ore. elevii ambelor clase au fost solicitati.

99 5-5. Luând.99 9-9. pp.99 7-7.99 6-6. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. extemporale etc. În activitatea de clasificare.).99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp.99 8-8. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric .99 7-7. pp.99 8-8. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4.notite analitice privind . pp. jurnalele de lectura ale elevilor. pp.99 6-6. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare)... depilda. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.produsele elevilor'' (caiete de lsectura. Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4.99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. portofolii. pp. ordonare.99 5-5. pp. pp. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. pp. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si . Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat.99 9-9.

De aceea. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. cutezanta memorie. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. disciplina. la o deschidere spre o viata intelectualizata. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare.În concluzie. asumata si sistematica. libertate de optiune. creativitate si cooperare. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. . autonomie. ambitie. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. coerenta. deprinderi analitico-sintetice. În cazul nostru. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare.

toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. spre autoeducatie. Textele sunt modele de vorbire si scriere. Prin citire. clarificarea sensului sau întelesului. sacrificiu. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. adica la nivel de sinonime. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. vorbire. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. omenie. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament. de aceea în analiza limbajului. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. o Curriculum National. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. interesanta. omonime. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. o componentele limbii se refera la fonetica. ca activitate dar si ca competenta. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. viata realitatea înconjuratoare.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. precum si calitati ca prietenie. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. o . o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. fermitate. de didactica si de continuturi specifice limbii române. Activitatea de lecturare. abilitati de ascultare. iubire. o în ciclul de achizitii fundamentale. cinste. Lectura. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. curaj. în primul rând pornind de la limbaj. marcând întreaga devenire a copiilor. elevii cunosc o noua lume. în scoala. antonime si cuvinte polisemantice. bazându-se pe investigarea textelor. ca prin intermediul lecturii. sintaxa. la îmbogatirea vocabularului. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. un rol formativ. stilistica. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. o în scoala. constituie nu numai o forma de intelectualizare. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. paronime. la formarea educatiei estetice. In acelasi timp. morfologie. dupa modelul adultilor. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. asa cum este surprins el în Curriculum National. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. pornind de la un text literar sau nonliterar. spre o educatie permanenta. pe baza modelului comunicativ-functional. citire si scriere. am adoptat metode deductive. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române.

Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1.. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. Da un titlu potrivit textului! 4.om adevarat''. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite.În concluzie. pasiunea pentru citit. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. Meseria recomandata în poezia de mai sus . Ţine minte. 3. Explica întelesul expresiei . OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. 5. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor. 2. apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare.

Face haine 6. primavara. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . se. u. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. ra. de. • Se dau silabele : soa. r.2. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. ver. ninse. Apoi. SÂCĂG. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. am folosit exemplele gresite.analiza fonetica a cuvântului. RUCNAC. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. cala. verde. Puse în ordinea corecta. cara. c. n. se. • Se dau literele : a. nea. Conduce autobuzul 3. se. ia_na. reverse. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. vara. Te învata la scoala 5.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. nin. va_za. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. Scoate carbune din mina 7. semanat) . folosind aceeasi legatura. va. • ALFABETUL MORSE . soa. Ia banii la supermarket 4. m. e. OsCOC. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. senin. acestea dau numele unor pasari domestice. va. re. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. • LITERA SE PLIMBĂ : cana. greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. IGANA. Pisica se joaca cu un gem de lâna. i. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. casa. nat. ha_ta. pri.. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : . s. ra.

Suport si resurse : papusi. a II-a. I. jocul didactic. problematizarea. vicleana. • Cine stie mai multe despre. exercitiul. . . sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii. munca în pereche. sa completeze corect propozitiile si schemele date. a III-a.organizarea clasei . bal-con .captarea atentiei: . sireata.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : .La ce te gândesti când spui cuvântul . brainstorming-ul. carioci. munca independenta. sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic .? vulpe . ciorchinele. codata. planse. observatia.sa înteleaga continutul textului studiat . cvintetul. sa gaseasca cuvinte rimate. veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. AVANPREMIERA a) . a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . cocos''? . b) .prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii.do-sar . hoata . fise de munca independenta. cas-ca-val. diagrama Wenn. sa prezinte textul literar . sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . eseul..pregatirea materialelor necesare lectiei. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica.roscata.stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : .

25 = C 30 + 23 . DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe.-. .-.II. III.-.-. trei adjective.-.25 + 5 = I 96 .45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta. -.-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-.-. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) .-.-. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1.-.Elevii vor rezolva independent fisa : a) .-. IV.3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 . ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .-.Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 . Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.-..-.

... arunca.. invidioasa) Plecat . bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul .(frumoasa. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa .... umblat.(cautat..I. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde. tantos) ..(cocos. 2.. Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început.. 3. 4.... interogheaza) 1..A... arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare. înselat) Mos .verbe (cauta. Elevul raspunde la întrebare. insistent.personaj'' b) METODA R.. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc... gaseste) adjective (hoinar.... (raspunde.

Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica .d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.

. Dutescu.Educatie si învatare. 7. ord. 2001. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. Dragan Ion.Lecturi literare pentru ciclul primar.Pedagogie. 8. Editura Eurostampa. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Chiscop Liviu . A II-a. Ed. Iasi. 2001. Herlo Dorin . Iasi. 10. Ion . nr. Editura Gheorghe Tabacaru. E. valorificare). 2002. Cozma Traian . v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V. Nicola Ion . 1998. 2000. Iasi. 2006. Editura Tipomur. N.Gramatica de baza a limbii române.. 5. 2002. Editura NapocaStar. Deva.Cercetarea psihopedagogica. Aprecieri generale si individuale. Cornea Paul . Arad. Timisoara. Editura de Vest. Editura Albatros. Cosmovici Andrei . 1995.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos. ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l . Bacau.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta.Metode de învatamânt.'' De aceea a murit. Crisan Corneliu . Dumitru Al.1999. 11. 1993.Psihologie generala.1996. Cosmovici Andrei. Cluj-Napoca. 12.Curriculum National.. Goia Vistian . 1995. 4. Editura Spiru Haret. Alexandru Gheorghe. Dumitru Al. Editura Polirom. BIBLIOGRAFIE 1. Editia a III-a revazuta si adaugata. 13. . Ion . 9. 3. 16. Editura Casa Cartii de stiinta.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. 14.Introducere în teoria lecturii. Editura Polirom. Craiova. Iasi. Cucos Constantin . Editura Emia.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. Editura Didactica si Pedagogica. Bucuresti. 1997.Psihopedagogie. 1997. îndrumare. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. Bucuresti.Cocoselul alungat . 6. Coteanu Ioan . baba sau gaina. Bocos Musata -Instruirea interactiva. 4263 / 1998. Editura Polirom. Timisoara. sincan Eugenia .'' VI. x x x .Asupra Curriculum-ului Educational.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. 15. M. 2004 . Cluj-Napoca. 2. Editura D. mos. Cerghit Ioan .

18. Penes Marcela .Psihologia adolescentei si vârstei adulte. Arad. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. 31. 2003. Editura UAV. Arad. 34.Comunicare. 27.Metodologie Educationala. Mitiuc I. 2007. Editura Credis. 2000. 20. Editura Ankaron.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. Arad. Iasi. Ionescu Miron . Herlo Dorin . 2007.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. 1998.Pedagogie. Arad. Editura Dacia. Cluj-Napoca.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. 21. Editura Cluj Napoca. 19.Educatie si curriculum. 1998. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1999.Pedagogia lecturii. Iucu Romita . Ungureanu Dorel . Arad. 30. 24.Metodologia cercetarii experimentale. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Molan Vasile. 33. Mos Pavel. Mos Ana. Teodorescu Iulia . Editura Petrion. Ilica Anton . 32. Timar Balas Dana . 2001-2002. Bucuresti. Editura Eurostampa. 26.17. Ilica Anton . Bucuresti. 2005. Bucuresti. Arad. Editura Presa Universitara Clujeana. .2000.Copilul cu dificultati de învatare. 2005. 1991. Cluj-Napoca.Didactica limbii române si a lecturii.Limba noastra-i o comoara. Ionescu Miron . 2000. 2006. Arad. Ardelean Adina.Instructie si educatie. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Ilica Anton. 29. Schwartz Gheorghe . 28. . 23. 22. 2007. Editura Mirton. Editura scoala vremii. Ilica Anton . .Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. Mihut Lizica .Demersuri creative în predare si învatare. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. Editura Nemira. Ardelean Alina . Pârvulescu Letitia.Gramatica limbii române de la A la Z. Arad. Kelemen Gabriela . Editura Aramis. 2003 25. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Bucuresti. Ilica Anton. 2004. Timisoara. Moldovan Olga. Timisoara. 1996. Metea Alexandru .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful