LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

3.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. curriculum extins. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. receptarea mesajului scris. capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. competente si atitudini . curriculum la decizia scolii. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. curriculum diferentiat. 1. precum si cel de exprimare orala. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei. · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. optionalul la nivelul ariei curriculare. orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). curriculum nucleu aprofundat. propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. exprimarea orala si cea scrisa. Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . Comunicarea este un domeniu complex. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. . respectiv de exprimare scrisa.

de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. lectura.. cu rol auxiliar.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. elevii opereaza cu notiunile de limba. sunete. functia informativ-educativa . a frazelor. eficienta lor urmând a fi apreciata. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. Toate au ca baza o programa scolara comuna. în cele mai multe cazuri. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. . Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura.comunicare. având acest statut oficial. a propozitiilor. scriere.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. silabe. Studiul elementelor de gramatica. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. limba româna. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. functia informationala . are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. elevii vor constientiza actul comunicarii. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. Astfel.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . Un element de noutate îl constituie manualele alternative. incluzând si cele de fonetica si de vocabular.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. În prima etapa. În acest scop se face apel si la . acordându-i-se acestuia libertate de alegere. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. de aceea. limba româna este limba oficiala a statului national român. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii.

la nuantarea exprimarii orale si scrise. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. aceste competente au un specific 1 2 3 . Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". adica ascultare. didactica si psihologica". El cuprinde disciplinele de studiu. discipline optionale). esentiale si obligatorii.. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. se va urmari ca. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. În ciclul de achizitii fundamentele. vazuta ca: "o unitate logica. prima fiind Limba si comunicare.1. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. parinti. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. scriere. generale. ca "un program didactic"3[3] coerent.2[2] În esenta. lecturarea textelor literare sau nonliterare. locale. Spre deosebire de anii anteriori. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. adica citire. compunere. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. În virtutea acestei intentii. ci defineste capacitatile. prin intermediul lectiei. numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. la care institutoarea. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. deci obligatoriu de realizat. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza".1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. specifice. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. structurat. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. Aceste capacitatii (receptionare. în mod fundamental si special. colectiv didactic. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). 2. este Planul-cadru de învatamânt. Secventa mai cuprinde "optionale". scriere elaborata.a. literatura pentru copii. dramatizare s. comunicare). prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. emitere) deriva din obiectivelecadru. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". Toate aceste functii se realizeaza. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. lectura. teatru de papusi.

limbaj tehnic. . c) accentul si intonatia.l. x. Îmbogatirea vocabularului: .metodologic. Litera (semnul grafic cu care se noteaza. .n. a. B. Ex: t. k. hiat.d. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. b) masa vocabularului: .limbaj stiintific.y.w.k. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.t. .t. un limbaj mai bogat. triftongi. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. de aceea.schimbarea valorii gramaticale. l.u. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul.r. 2. din care se alcatuieste forma cuvintelor). În consecinta.limbaj de jargon. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si.â.limbaj argotic.x.regionalisme. che. în general.z. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. . LEXICUL 1.v. b) consoanele: b. . . are un anumit specific metodologic.h.p. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice. gi.s.c.f. Fonem (cea mai mica unitate fonetica.2. chi. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A. . 2.e. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice. b. ghi.j.derivarea cu prefixe.compunerea prin juxtapunere. .î.i. Componenta: a) fondul principal de cuvinte.m. ghe.g. ci ge. .o. . Aspecte particulare a) diftongi. FONETICA 1. 2. .arhaisme.compunerea prin alaturare.compunerea prin abreviere.derivarea cu sufixe. .neologisme. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare.s.a. a.

2.. stilul stiintific.complementul. stilul cotidian (limbajul comun). . 2. stilul publicistic. 5. D.predicatul.3. numarul). .adjectivul (felul. . sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 .secundar. Sintaxa (parti de propozitie) . De asemenea. . Obiectivele educationale au menirea de a stabili. Sensul cuvintelor: . stilul administrativ.atributul. daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj.STILISTICA 1. . un instrument cu ajutorul caruia elevii. acordul cu substantivul).adverbul. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune. Morfologia (parti de vorbire): .de baza. stilul literar (beletristic). GRAMATICA 1. . . capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. de politete). .prepozitia. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar.interjectia.conjunctia.figurat. . deprinderi. 4. genul.pronumele (personal. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. . . . C. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva.substantivul (felul. excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei.numeralul (felul).articolul. 6.3.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului. timpul).verbul (felul. stilul functional (utilitar). . 3. . 2. functional.subiectul. odos-cale) însemnând . Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. la nivelul copiilor. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii.

jocuri. instruirea asistata de calculator. · de rationalizare: algoritmul. proiecte. introspectia. povestirea.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. reflectia. studiul de caz. cursul. modelarea.. . de la care si deriva este metoda de învatamânt. anchete. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. · metode de cercetare a realitatii: observatia. descoperirea.aprofundeaza cunostinte. povestirea. conversative: conversatia. conferinta-dezbatere. demonstratia. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. cursul magistral. expunerea cu oponent. lucrari practice. modelarea. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. lectura dirijata. se impune utilizarea unei metodologii didactice. Metodologia didactica se refera . explicatia. introspectia. instructajul. simularea. lucrari practice. învatare si evaluare''. Phillips 66. asaltul de idei. descrierea. munca în grup. jocuri. experimentul. mass-media. experimentul. Ionescu. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. experimentul. dezbaterea. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. · metode asistate: IAC (M. explicatia. algoritmizarea.prelegerea. brainstorming. prelegerea-dezbatere. Principalul element al conceptului.discutia colectiva. lectura explicativa. În didactica moderna.conversatia. învatarea prin descoperire. discutia. vorbire si ascultare. instruirea programata. discutia.la un sistem de tehnici. · de actiune: exercitiul. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. · metode de actiune: exercitiul. prelegerea. * de explorare: observatia. abordarea euristica. prelegerea scolara. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. proiectul. jurnalul. scriere. informarea. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. studiu de caz. Ionescu).. dezbaterea. colocviul. demonstratia. modelarea. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. se apreciaza ca . metode de comunicare orala conversativa: conversatia.expozitiva: expunerea. atitudini. descrierea. metoda problematizarii. activitatea cu manualul. aptitudini. aplicatia teoretica. problematizarea. colocviul. portofoliul. munca cu manualul sau cartea. · metode de autocomunicare: reflectia personala. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. explicatia. prelegerea interactiva. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa.

Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. Iata.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). cum este si lecturaexplicativa. modelarea. rezultatele asteptarii în termeni specifici. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative. demonstratia. proiectul/tema de cercetare. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. jocuri de roluri. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. ceea ce va fi evaluat. rezolvarile de probleme. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. adica de a le operationaliza.1. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. specifice. algoritmizarea.. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. deci. prin urmare. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. pe baza unor criterii precise. Totusi.semnifica transpunerea.. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. Stabilirea obiectivelor: cadru.ca. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. metode de actiune simulata: jocuri didactice. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret. Operationalizarea obiectivelor pedagogice .obiectivele operationale. jocurile didactice. studiul de caz. unele metode. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. jocuri de simulare. O 5 . Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. învatarea prin descoperire ( în plan mintal). obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. Trebuie avut în vedere ca . lucrarile practice. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. astfel ca cele concrete. care vizeaza comportamente observabile si masurabile .

a . Se poate observa ca. acte. institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. sa defineasca. dupa cum urmeaza: clasa I: . sa rearanjeje. adica de ascultare. . sa completeze..sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7]. conditiile de realizare si performanta asteptata.functionale. desi unele au o formulare aproape identica. sa motiveze etc. capacitati de exprimare a mesajului oral. sub îndrumarea institutoarei. .sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. sa modifice. din aceste obiective referentiale. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 . obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral.procese. decât prin particularizare. . sa exprime. adica de vorbire. Totodata. sa utilizeze. sa clarifice.sa recunoasca. . din . se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. immediate. sa selecteze.. actiuni. Pentru aria curriculara limba si comunicare.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. sa combine.dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor.. capacitati de receptare a mesajului scris. 6 7 . operatii observabile scontate.receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. nu se pot extrage obiective operationale. . Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele. sa distinga. în formularea obiectivelor educationale. sa povesteasca. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. În general. fiind capabil sa participle la o conversatie. la o situatie de comunicare reala. La nivelul lor. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6]. clasa a II.sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. educarea limbajului. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred. adica de scriere.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. din activitatea sociala. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând . sa analizeze.sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. sa citeasca.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale .sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate.teoriei comunicarii în general. din cadrul relatiilor interumane. .sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. În felul acesta. Astfel. sa scrie. .sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. abilitati de comunicare operativ.sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. . sa schimbe.

. . .sa integreze cuvintele noi în enunturi . corect un text cunoscut. .sa desprinda semnificatia globala a unui text citit. .etc.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti.clasa a II-a: . . în functie de: . scrierea cu majuscula). de cel putin doua cuvinte. corecta grammatical sa raspunda la întrebari.sa scrie corect litere. .clasa a II-a: .sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina. adica a întelegerii acestuia. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale.sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8].sa redea prin cuvinte proprii. semnul întrebarii.sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. În aceste cazuri. . .sa citeasca fluent. . cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna. silabe.sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc. .sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. silabe. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa manifeste interes pentru lectura9[9]. ..sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere. .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. enunturi. Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: . .un paragraf / fragment dintr-un text citit. .sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. cuvinte. cuvinte.sa identifice litere.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual. . cu sprijin.lizibil si îngrijit propozitii scurte . .sa rosteasca o propozitie.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa scrie corect.clasa I: . . grupuri de litere. 8 9 . corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii.clasa a II-a: . Mai mult. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: . . silabe. a decodarii prin citire.sa pronunte clar si corect enunturi.sa citeasca în ritm propriu. .sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute.sa scrie corect litere.sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta.

având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. . Aceasta poate fi scrisa pe tabla. în general. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. Exemplu: a . educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale.un copil citind". Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. corectare. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate). elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. 1. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. Lecturând astfel obiectivele. sa citeasca corect.. curte. parbriz. pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi. . deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna.zbor etc. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles. 2. pe care elevii o vor scrie pe caiete. determinare. asezate sub forma unei vizualizari în completare. precum si sa scrie corect. carte. prin schimbarea unor cuvinte. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. În continuare. .soarece. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare.sa scrie corect. ochelari. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. sugerate).. lizibil si îngrijit texte. . . în ritm propriu. construire. transformare. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. linia de dialog. Activitati de învatare pentru formarea. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). Sunt create premisele pentru . Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. Se solicita scrierea . De pilda: copil. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. Locul literei. dar poate fi complicata.. z . Ele sunt.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". volan. lizibil si îngrijit un text cunoscut. corectare etc. virgula. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. adica din clasa I si clasa a IIa. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. pe sarite diferite litere.. Învatarea observarii. necorelata. s .. 3.dezvoltarea" capacitatilor. la specificul clasei. a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine.sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. cum ar fi: . exercitii de selectare. lant. .sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare.tata sofeaza". 3. Se va indica. În esenta. identificare.avion. catel. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. fotoliu. iar elevii le vor pronunta corect.catelul latra" etc. recomandând tipuri de exercitii. Pronuntarea alfabetului. la operationalizarea procesului didactic. Astfel la clasa I. adica printr-o propozitie.. doua puncte). delimitare. 2.

Locul silabelor.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test.toa . în curte. la început ___ Litera . _____________________ în . Se efectueaza exercitii de recunoastere. ci... precum si numarul de litere din cuvintele alese.ma .na .p" în . e-. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte. be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma .4locul literei . de alegere a raspunsului corect. în curte ________________________ 6. se constituie în propozitii: Ionel. ______________________ i .. _____________________ sa .an.. alearga. Ordonarea cuvintelor. de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos.va. ce-.a . se joaca ________________________ scolii. .na..tre ..Pe o fisa se scriu zece cuvinte. Se stabilesc. 5.re. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor.. _____________________ În general. care asezate de catre elevi în anumita ordine. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. Exemplu: parc câte litere . Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt. pe jetoane sau fise. . Cuvinte adaugate. ta-. mai multe cuvinte. din mai multe variante indicate. elevii. toa-.p" . lec-. Lupu. va-. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române.na . Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte.____________________ în-.parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4. re ____________________ dar. a-..

b) Ileana deseneaza câinele. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . c) Ileana nu mai deseneaza. Ileana deseneaza. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama.. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. Se provoaca un joc de rol. calculatorul.complimente" reciproce. pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. curte. Mihai Eminescu.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. Atribuiti însusiri. . var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. despre: carte. animale. 7. Mariana.Propozitiile construite de elevi: a) Acum. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite. . tata.Alcatuiti propozitii. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). oameni. Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). fratele si surioara. carti. elevii.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii.

memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice).Nu ___ 14. iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. Transcriere selectiva.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon.10. semnul întrebarii). la muzeu etc. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. Sub forma . .Citesc ___ .citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.Tata a sosit ___ . . scrierea cu litera mare..naratori". Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari.Gina.Cititi mesajele. Pentru a forma capacitati de citire corecta. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii.sau lipi prin decupaje . alcatuit din trei elevi.Ce faci ___ Ileana ___ . 15. se va scrie . la calculator. tip jeton. Ele vor fi omise. scrierea ortogramelor etc. . În clasa I. pe patinoar. semnul întrebarii. pe strada. în ritm propriu. Gelu le arata un exercitiu nou.Exercitii de dictare. cunoscuta din lecturi.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. 12. Spre exemplu: . 11. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. 13.fragmente din texte cunoscute. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei.. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. Povestiri imaginate sau reale. Un juriu. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . Gheorghe si Tache fac gimnastica. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. Acestea vor fi puse într-un plic. pe niste biletele. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative.schimbarea intonatiei. Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" . în care el sau altcineva a fost participant sau narator. institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. va stabili ierarhia primelor trei . elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . Punctuatia potrivita. .citirea unor cuvinte pe silabe. iar elevii le vor aseza.).. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. precum si corecte din punct de vedere grammatical. sa scrie corect.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. la magazin.modificarea ordinii unor cuvinte. . Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. Întrebari si raspunsuri. fluenta.

intonarea propozitiilor. identificarea si relatarea unor întâmplari. Toate acestea le-am utilizat în clasa. în curriculum. . cuvinte cu sens asemanator. devine necesara si capata un caracter aplicativ. . .ca forme de achizitii fundamentale. În clasa a II-a. scriere imaginativa (compunere). triftongi. .construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. sugerate si ele.scrierea caligrafica a textului.recitarea versurilor. subs. vocala. asimilarea unor elemente ale limbajului. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. . . În acelasi timp. Pentru clasa a II-a. identificarea personajelor.despartirea cuvintelor la capat de rând. care-i regleaza utilizarea.realizarea acordului gramatical (S si P.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. recunoasterea alineatelor. dupa cum urmeaza: . si adj.citirea unui text la prima vedere.). . cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. . introducerea acestora în contexte inventate si variate. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. lucrare de control. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii. . virgula. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor. semnul exclamarii. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. altele propuse de institutoare. . diftongi.povestirea unor întâmplari. În acelasi timp.determinarea sensului unor cuvinte noi.elaborarea de bilete si scrisori.consoana.învatarea conversatiei de grup. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. Apar o serie de probleme noi. text liric. analiza imaginilor aferente textului. . . . cu respectarea logicii narative. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. factorii perturbatori ai comunicarii. Pentru clasa a II-a. am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului. pe baza ilustratiilor.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. alineatul. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. în care se fixeaza. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. . se consolideaza abilitatile de cititscris. linia de dialog. . cuvinte cu sens opus. .recunoasterea personajelor dintr-un text narativ.initierea si mentinerea unui dialog. compuneri. unele sugerate de programa scolara.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire.redactarea scrisa a unor texte. .lecturarea unor texte din literatura pentru copii. doua puncte. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse. cum ar fi: identificarea titlului si autorului.se pot organiza felurite activitati de învatare.

Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate. Ţântarul si avionul de O. Punerea semnelor de punctuatie.recitarea poeziilor..atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). Sugeram câteva unitati de exercitii... . 3.. Ca forma de diferentiere a activitatii.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte)... 2. c.. (spate). Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. Nume de fiinte si lucruri.). (curate).. elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical..sa încurce" semnele. . În continuare. d. Pentru formarea deprinderilor de versificatie.. Corectarea greselilor.. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa. Pe baza unor întrebari... b.. Arghezi.. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa." 5. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie. transcris fara semne de punctuatie. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. date de institutoare. se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a..Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4... în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (.. Cazimir). . Se ofera elevilor urmatorul text. Punctuatia propozitiilor.. Ele intra-n clasa noastra. pe care trebuie sa-l corecteze. Iata un posibil text: .. povestirea unor texte citite. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: . Cu rochitele. Cu hainutele calcate. pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1.. solicitând elevii apoi .O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ .. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica. Cu coditele pe .masa? 6. urmând sa le puna pe cele potrivite: ... Apoi.. Alcatuiti texte.. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana..O eleva merge spre scoala.numai nume de lucruri.

sa. nai . ca barometru al achizitiilor. .. putându-se apoi trece mai departe... elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta. s-au . de a avea propriul ritm.barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt.de-al... cai . El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul . propriile preferinte si antipatii". 7.n-ai.ca-i. de a gresi. a mânca... Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern. ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii.experimenteaza de fapt cu sine însusi". sa-i sai.cât si cuvinte cu înteles opus: prieten. masa.l-a. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. Ortogramele. taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite.încerca propriile" idei.asigurarea unui exercitiu didactic adecvat. 9. Ionel sta la / l-a tara. calatorie. cât si a cadrului didactic. apropiat sau identic .. se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent. (fereastra). Fiecare pas facut deschide noi orizonturi.. s-a . . la .3 Evaluarea . ia .cu anumite cuvinte date . 8... De asemenea. Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. De asemenea.. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta.neam.propriile" experiente de a . Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. da noi posibilitati. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. Colega sa / s-a nu-i acasa. 3.. Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. Colega s-a / sa dus în tabara.. perechile" gramaticale omonime: deal .dreptul" de a face . m-ai . masina. atât a elevului. ce-i .. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie . Pe usa nu pe . Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere. Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator... Alegeti forma corecta. guma.sau. a fugi etc. iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. Evaluarea. ne-am .Eu voi alege forma corecta.cei.. evaluarea este momentul în care se face bilantul..e. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat. aceasta fiind o premisa obligatorie pentru . a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut . ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita.mai.i-a. Întelesul cuvintelor.. Ionel merge la / l-a teatru. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu..

dainuie si se dezvolta interdependent de 10 . iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . depasind granitele scolii. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. de a formula raspunsuri. sa efere informatii.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. itemi tip pereche. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. In mod corect. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog. scrise sau practice. deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare. de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. textele lacunare. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane. cooperare. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. o formula de încheiere pentru un dialog. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. de a identifica obiecte sau persoane. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. corectiva si constientizata. sa se înteleaga. trebuie interpretata de catre învatator. sa formuleze diferite mesaje. pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale. a carei functie principala este de a clasifica elevii. Evaluarea odata realizata.Test de evaluare . Fiind constienti de propriile capacitati. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. raspunsurile cu alegere multipla. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. omul nu ar mai fi fiinta umana. eseul liber. cât si la nivelele sociale. atât la nivelul grupului. Anexa nr. Limba a aparut. elevii au astfel posibilitati de comunicare. 1 . sa formuleze întrebari si raspunsuri. eseul semistructurat. colaborare si autoevaluare. al clasei.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. formativa si sumativa. la o evaluare criteriala. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala. eseul structurat. Aceasta nu este specifica fiintei umane.1. a fiecarui individ. deoarece fara limba.

ele pot coexista si dainui. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. respectiv semne intuite de societate. însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana. înseamna ca va ploua) si semne conventionale. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. 3.Totodata. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. Numai în acest fel. Relatia între limba si societate este reciproca. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. limba trebuind sa ofere fiintei umane. limba le permite transmiterea informatiei. deci în comunitate sociala. Limba. În acelasi timp. Cu ajutorul ei. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . într-o interactiune permanenta. c)utilizare (actiune. b)cunoastere (competenta). sub aspect social si psihic.Este un element de identitate nationala si culturala. oamenii percep lumea si pe sine. dar si acceptarea si utilizarea acestora. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. fiind instrumentul de baza. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. act. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si . Astfel. reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. îsi are rolul doar în societate. permitînd modificari.mediul si comunitatea în care se foloseste. Deoarece limba înseamna înainte de toate. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. nu numai atât. meditând si 11 12 . practica).Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. numite simboluri. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. între om si societate si fata de el însusi. 2. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. comunicare interumana. Limba însa. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om.

dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. nu înseamna nimic. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie.. alfabetul Morse etc. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. prin gesturi.articularea. fizica. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. în primul rând ca mijloc de comunicare.). Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). În plan practic este vorba de convingere. ci este chiar determinata de aceasta.muzica. expresiva-privind vorbirea. realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. a. a) care . De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. La nivel spiritual însa. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. chimia. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. de a transmite informatia. Exista totodata si o etica a vorbirii. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele. Simbolizarea permite acest lucru. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut).Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. Exemplu: casa . fiind o trasatura importanta a acesteia. permitând crearea unor enunturi noi. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. 13 .fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. luate separat. s. Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. luate în ordinea amintita. constituie gramatica limbii respective.creând opere literare. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . adica literele / sunetele alfabetului. fiind indispensabila. utilizata de fiecare individ si comunitate.

Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. sintactic si lexical. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. desi vorbesc aceeasi limba. De pilda. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. Spre exemplu. mimica. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. sistem de semne verbale. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. rezultând de aici practic si vorbirea orala. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). gestul. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. materializarea acestui sistem. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. Ca atare. Exprimarea este însa deosebit de complexa. de nivelul educational al individului etc. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. morfologic. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. fiind un sistem de semne. sistemul de semne al anumitei limbi. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. de fapt o structura de semne verbale. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. sugestiva. Limba este deci. mass-media. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. iar vorbirea reprezinta realizarea. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. vorbitorii si altii. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. timpul util si elementul auditiv. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. iar scrierea secundara. canalul de comunicare. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . fiind realizarea sonora a acesteia.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. iar gestica un element auxiliar.stiinta. Ca atare. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. ci si prin exprimarea plastica. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). stiinta moderna despre limba. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. depinzând de vârsta persoanei în cauza. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. Vorbirea rezulta din limba. ea depinde de mediul social.

Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. dar si mai târziu. retusare. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare.. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. pauza). acestea devin elemente importante si functionale.) Totusi. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. ritmul. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. . marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. accent etc. În acelasi timp însa. Oricum. pauza. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. Din aceste motive. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. de vorbire. Limbajul. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. ortoepice si ortografice. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. De aici si sloganul: . iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. mai ales elementele vorbirii gesticulative. iar exprimarea în sine forma. Oricum. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. pronuntarea regionala etc. în scriere. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. iar informatia completata si explicata.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. corectare si rescriind.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. tempo. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. deoarece se realizeaza instantaneu. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. neexistând timp pentru concentrare si revenire.. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . avem sufficient timp de gândire. Astfel. mai ales gestul si mimica. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. informatia. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. În cazul scrierii. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. îmbunatatim textul. desi calitatea ramâne cea mai importanta. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. în scris nu se pot exprima toate nuantele. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. În ultimul timp. trebuie acordata o mare atentie exprimarii.Cuvântul va va trada !". Folosind terminologia economiei de piata. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. În ambele cazuri însa. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). ambalajul acesteia. accentul. Informatia este transmisa direct. ritm. tempo.

Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. în limbajul cotidian. cu atât exprimarea este mai frumoasa. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. Aspectul estetic al comunicarii. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. lexicale si gramaticale. În acelasi timp. ca si celelalte aspecte. discursuri. monologuri. realizare etc. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. este o activitate specific umana. iar sonoritatea este materiala. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. limba si limbajul detin o functie cognitiva. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. practica. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. cât si procesul de gândire notionala. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. altfel decât formele gândirii (notiunea. atât cea orala cât si cea scrisa. mai mult . ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. Prin vorbire. un ansamblu. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. conversatie. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. ci si cel de formare a gândurilor. concluzionarea) care. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. Am amintit deja ca vorbirea spontana. este slaba articulare. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. cultural. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni.Vorbirea este un fenomen uman. gândirii si în interactiunea zilnica. cu cât este vorbirea mai îngrijita. mai bogata mental. De fapt. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. O vorbire buna. Limba si gândirea reprezinta un întreg. cea mai utilizata. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana.). al vorbirii apare.2.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. în puterea cântecelor. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. naturala. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. dar ele nu sunt fenomene identice. Pâna la intrarea în scoala. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). 4. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. cugetarea. dobândeste informatii.

...tocma''... Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. La sfârsitul micii scolaritati.. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. . 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. iar pe de alta parte.eu''. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor. 1996). ghe. ...era'' sau . în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe.îtuneric''.).t-a dat o carte''. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi.). se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. ghi. ci. glumele. În general. politetea sunt tot mai clar exprimate. .aia''.. .iera'' în loc de .recreatie''. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. . Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii....cardula''etc. este capabil de a sustine discutii contradictorii. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. preferintele. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. scolarul de 8 ani mai spune . Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (.. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 . influentelor mediului familial si social. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale.diminiata''.. particularitati trecatoare ale dezvoltarii.che. De pilda.viouara''.ître''.. schimbarii dentitiei. ge. chi. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. ce. . sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu . el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect..hotomalu''. precum si a grupurilor de litere . Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. În primii doi ani ai învatarii scrierii. gi'' între care. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor.p'orma''. . Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. cu foarte multe diferente individuale. de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. . O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A.ieu'' în loc de . În dezvoltarea scrierii corecte. mult mai organizate si sistematizate.. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. ..artimetrica'' etc.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: . coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. iar dorintele. vocabularul sau ânsumeaza cca. . micul scolar face adesea numeroase confuzii. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului.spontan.lu''(în lo de lui).

istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire.. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. . pe de o parte. pe de alta parte..)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului.. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. Alte defecte ale scrierii. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare. bogatia si varietatea lui. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . a IV-a..istoria este o lectie.s-au'').atâta animale cunosc''. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. ca o lectie principala a lor''. caracteristicile exprimarii. Climatul afectiv. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor.cuvântului. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. aritmetica. cu foarte multe diferente individuale. în ceea ce priveste stilul vorbirii.. Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. . Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare.clasa a IV-a). În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate.mai trebuie putina sare'').sau'' si . prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. a repetitiilor. înca insuficientei automatizari. încurajarile si 17 . De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. neglijente sau greoaie. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. (Mitiuc I. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a.. a defectelor de pronuntie. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. dupa care devine mai activa si mai personala. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor. datorita nivelului de întelegere precar al copilului.pâna vine ei''clasa a II-a. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului.fetita sare coarda'' si .clasa a II-a.. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor. debitul scris creste mult mai lent. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (.

sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. fraze. a formei si continutului lor. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. pe la 4-5 ani. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. saracacios. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. cât si ca varietate categoriala. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. acestea vor deveni si mai evidente. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. · învatarea cuvintelor. ca medie normala. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. cu certitudine. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. erori de lexic. simplificari sintactice atât ca lungime. netratate. propozitii. a finalitatilor limbajului. formulari eliptice. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. 18 . dificultati în achizitia de cuvinte noi. în raport cu asteptarile vârstei. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. expresii stilistice mai elaborate. fraze scurte si simple. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. a acestora în mesaje. argotisme. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. precum substituiri. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. grave si persistente în primii ani de scoala. articulate ideatic. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. limbaj telegrafic. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. o anumita ramânere în urma. de maniera orala ( rapida si contextuala). ambiguu. în esenta. carente în formularile verbale nereferentiale. cu subîntelesuri. lacunar. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice.

atitudine precara. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. anxietate. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. astfel. în clasele primare. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. 4. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. exersând o activitate serioasa. sintactic. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. având senzatia vaga. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. simulativa din lumea adultilor. de tip fonetic. negativism. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone.si chiar în jocurile adultilor. Metoda practicata la noi. în sfârsit un cuvânt. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi.la care apare si se dezvolta. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. semantic). fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. corecta si trainica între fonem si grafem. usor de detectat. irascibilitate. treptat. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. predispunându-i totodata la multe confuzii.3. . pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. Educatorul. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. jocul este o activitate concreta. trasatura dominanta a conditiei umane. întârziind. deficit de implicare. deficit sporit de atentie. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. lexical. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. frustrat si demoralizat. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. Copiii se joaca. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. ca si în orice demers de procesare actional. perturbari afectivemotionale. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. dar falsa. cu numeroase reveniri în explicatii. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. rezervata. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. cunoasterea abstracta . El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile.

cultiva deprinderi bogate. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. jocuri de atentie. estetice si sociale.. Este bine ca noi. jocurile sportive. jocuri fonematice. jocuri muzicale. de regula. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. Asadar. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. cu usurinta. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. face ca cei timizi sa devina mai volubili. dialectice. în calitate de cadre didactice. mai ales. jocuri logice. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. de recitare si cânt. Jocurile pe calculator fac parte. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Cine stie geografie etc. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. jocul cu rol include si anumite reguli. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. între acestea existând determinari strânse. spre respectarea regulilor de joc. . cum sa caute informatia si unde sa o caute. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. jocuri matematice.a. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. cu precadere. jocul este o cale eficienta de educare. trasaturi complexe de caracter. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. Erc Press. mai activi. din afara cercului familial. .Prin caracterul sau practic. corectarea ortografiei. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. Pentru scolari. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. jocurile distractive. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. jocurile de imaginatie. de cultivare a unor bogate calitati fizice. rolul jocului si situatia imaginara. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. din care decurge. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. Sa-i deschidem asadar dumul catre . Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. În ultimii ani. jocurile muzicale s.). atentia copiilor se îndreapta. convingeri si puternice trairi emotionale. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie. mai curajosi. morale. CD Press etc. jocul pe calculator.

varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. ci sa se gâseascâ alte formulari. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi. încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). introducerea altor variante). executarea jocului de catre elevi. Dupa ce clasa a fost organizata. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. organizarea judicioasa a acestuia. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului.. prezentarea materialului. . dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei.Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. -În ce banca sta elevul. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit.? -În banca din spatele elevului. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. Cuvântul interzis primavara. de modul în care noi. organizarea lui metodica. anuntarea titlului jocului si a scopului. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. Exemple: Cuvântul interzis a treia. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. complicarea jocului. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. ritmul si strategia conducerii lui. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. respectarea momentelor jocului didactic. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. fixarea regulilor. institutorii. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc.

nuantata. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. Voi prezenta câteva sarcini didactice. explicatii. Alfabetul Morse. Câinele în dulap. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. jocul ocupa. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. spre a institui între ele o înrudire. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. Jucându-se. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. Îl poarta mereu dupa el. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. formarea deprinderii de exprimare corecta.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. unul sa fie suficient de strain de celalalt. expresiva. un stimul. Va fi o descoperire. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. stimularea. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. spre exemplu. Folosind aceste jocuri. locul preferat. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. Aplicând aceste jocuri. ce sa-i faci.În activitatea de fiecare zi a copilului. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. dezvoltarea perseverentei. . Primul. Câinele pe dulap. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. evident. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. raspunsuri. a imaginatiei creatoare. Spre exemplu. cum face melcul cu cochilia. fac parte din aceeasi notiune. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. câine. Jocul solicita efortul intelectual. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. E cotetul lui. Dulapul pentru câine. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. descopera o serie de motivatii pentru a învata. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. Litera se plimba etc. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. (vezi Anexe). Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. o inventie. recreativ. flexibilitatii si originalitatii. între care safie o anumita distanta. îsi asuma sarcinile de învatare. aprecieri. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. al doilea dulap. lup si urs sunt prea apropiate.

Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. atractiva si interesanta activitatea din scoala. pot avea un vocabular sarac. da din coada afectuos. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. aceasta deoarece unii elevi. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. ziarul si tigarile stapânului). Învatarea prin actiune este un stil eficient. sirul de botnite si de zgarzi. . deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. miscarile. De asemenea. În general. ci unul de participare activa în comunicare. . compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. Doctorul x se întoarce acasa. * Câinele în dulap. În aprecierea povestilor create de elevi. da laba elegant. în primul rând de gradul lor de noutate.. oase false. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. cu o imaginatie bogata.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. legarea cuvintelor în propozitii. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. pisici false. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. Deci. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. articulata si corecta. privirea. pentru a usura si a face placuta. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. unul în masina de spalat. cu unele modificari. învatatorul va trebui sa le exemplifice. dar sa iasa din dulap nici gând.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. exprimare. acestia le vor aplica cu mult amuzament. O data însusite de elevi. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. Gesturile. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. dezvoltarea propozitiilor în povesti. oricât l-ar implora doctorul. unul în frigider pe jumatate congelat. Prietenos fata de aproapele sau. de originalitatea lor. E un câine latos în dulapul pentru maturi. Pe lânga stimularea creativitatii. îi ajuta în vorbire. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. intonatia si vorbirea inteligibila. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. papucii îmblaniti. unul în sertarul biroului. la un grad mai ridicat de dificultate. De asemenea. sa se tina seama. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. în formarea si dezvoltarea vointei. expresiile faciale transmit.

gust.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. sa dea curs imaginatiei creatoare. Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . pentru a alege miscarile cele mai sugestive. caracteristicile unei profesiuni. Înainte de a trece la mimare.ca gest. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri.4. Ea se exprima în doua modalitati.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. de interpretare. cunoscute sau la prima vedere. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. silabele. pipait. de simulare. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. vaz. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. trei sau patru grupe. a memoriei. memoria. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. elevii învata elementele analitice ale cititului. de simt. Se noteaza raspunsul corect cu plus. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. El întelege ca nu-i o marioneta si. miros. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. la clasa. În clasa I. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. revine si mimeaza. puse în serviciul tuturor muschilor. la observare si sensibilitate. cu ajutorul gesturilor. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. mersul masinii si mânuirea volanului. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. dar cu alte gesturi. dezvoltarea atentiei. actul citirii devine o forma automatizata . Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. 4. . Un elev din prima grupa se duce afara. iar cel gresit cu minus. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. Sarcina didactica: recunoasterea. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. la ce profesie se refera. stabila: disciplina corporala. fantezia. · jocuri care dezvolta atentia. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. de concentrare. nonconformiste. Am folosit cu succes. în limbaj afectiv sau stiintific etc. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. În celelalte clase. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. din mimica si gesturile colegilor lor. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. adica literele.

Pentru aceasta. aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc...Care este al doilea cuvânt? . Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv.descoperind ca . elevii învata câteva sunete din alfabet. . cum ar fi: r. sa exprime legatura dintre text si imagini. de a depista deficientele de pronuntare. cum ar fi vocalele (a. iar apoi consoana (. ..t"). text)..a.Capra cu trei iezi".citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini.Ursul pacalit de vulpe". Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. r. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute. sa citeasca. elevii . Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. de analiza. În etapa prealfabetara.Povestea gâstelor" s. t. i.. De mentionat ca în perioada prealfabetara. de sinteza. intuind. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. în ritm propriu.ta"-. sa analizeze limbajul.. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare.În ultima instanta. formarea deprinderilor de activitate . z). ..Ce este aceasta? Elevul: . elegant ilustrat.ta"). Continuând. De pilda.Tata citeste. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara. sa manifeste curiozitate pentru lectura. Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala.. pentru rostirea acestui cuvânt. precum si de a înlatura inhibitiile copiilor. la început vocala (.. o. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie..Tata". Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor...Alba ca Zapada". elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. . silabe. analitic. O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . si anume .citeste". a creativitatii. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte. silaba. cuvânt. cu întelegerea sensului exact al acestora. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna. z.a"). un scurt text cunoscut. Institutoarea: . Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. l. e. se deschide gura de doua ori. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere. . s. grupuri de litere. bazat pe foarte mult material didactic.. sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat.Aceasta este o propozitie. În felul acesta. u) si câteva consoane (m.Punguta cu doi bani". sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora.

separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (. desprinderea unei propozitii (. între obiectivele de referinta... . identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând.. elevii vor învata despre titlu.Tata citeste ziarul"). text si ilustratie. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. analitico-sintetica. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte). în lant. descriere..ta-ta").. În clasa a IV-a. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. vor relata întâmplari dintr-un text narativ.. mitologice etc. cuvinte. text liric. personaje. forma si întindere. dialog. cuvinte încrucisate. diferentierea acestora. La obiectivele de referinta. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala.. informatia din ziar. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor.. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic).Suntem pe teren". . Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. naratiune). în ritm propriu. dialog. În etapa alfabetara. selectiva. În clasa a II-a.te-ren") si în fine . corelarea imaginilor cu textul .. Se acorda atentie educarii prieteniei.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). de 40. grupurilor de litere.te"). cu sarcini. de calitatea . separarea sunetului (.50 de cuvinte. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere.t". se propun. ca si continut. despre continutul narator al textelor. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. În acest caz. constienta si fluida.carti din literatura pentru copii. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. sa le uneasca în silabe. Un rol esential îl au exercitiile de citire. Pentru acestea. alineate. . dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. Elevii vor cunoaste multe dintre . elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. semnul exclamarii) . sa le recunoasca.. se manifesta aceeasi grija pentru . înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. la prima vedere.a".a").. cerinte legate de texte literare si nonliterare. a respectului fata de colegi si adulti. precum si citirea expresiva. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. despartirea în silabe (. vor recita poezii si vor începe sa citeasca . apoi (. . Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului. memorarea unei poezii de 2-3 strofe. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte.tata"). precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''. În clasa a III-a. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. sa le pronunte.)''. cum ar fi identificarea literelor.în mod dirijat .t". povestire. propozitii si texte. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal... semnul întrebarii. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala. cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. fragmentara. formarea deprinderilor de a actiona ordonat. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române.t").Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice. familiarizarea cu sunetul (. autor.. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute. În acelasi timp. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV). metoda fundamentala este cea numita fonetica. caracterizarea si rolul personajelor. gânduri.independenta si în grup.

prin activitate indirecta.. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. iubirea pentru citit. din manualul scolar. lectura ofera satisfactii estetice. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti.lectura în afara clasei'' sau . Mai mult. Lectura. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului.sursa de miraje''21[21]. permite . de achizitionare a unor experiente individuale. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. cu tenta morala. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice.umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. Gustul pentru lectura. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare.. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. valori universale umane. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. invitatia.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. pentru devenirea sa ulterioara. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei.textelor recomandate sau descoperite. fiind un instrument al activitatii intelectuale.. cum ar fi . alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. în mintea copiilor. atasamentul pentru . daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. prin importanta ei. ca obiectiv didactic fundamental. de meditatie. care prin perfectionare se transforma în competenta. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. În acest caz. mesajelort publicitare. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. ziare. realizând.expresia tiparita (carti. exersat pe diferite tipuri de texte. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana.. Lectura. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. lectura . în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. ea propune. devine o capacitate. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. lectura 19 20 21 .. formula de . actul de citire. propune modele de comportament. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. oferind clipe de satisfactie. fiind principala . Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa. Cartea. De aceea. ramâne o obligativitate didactica. însusirea unor structuri comunicative. reviste..ca forma de acces la orice fel de informatie . competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. dar si a afiselor.lectura individuala''. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. Din punct de vedere al metodologiei. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei.lectura particulara'' sau .. independenta. de regula.. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta.

Exista.. pasiva Act complex. simplu.actori'': textul si cititorul. sa promoveze ambele tipuri de lectura. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. organizarea. din partea institutoarei. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. simbolizate în metafore Limbaj direct. intersectate . desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor.. precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. solicitând . literara) si lectura electronica (iconica. în stare concurentiala.. De acee.. usor de Imaginea e reconstruita . de exemplu Literatura pentru copii).reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. se impune. atragatoare. neincluse în planul cadru de învatamânt. În mod particular. la toate disciplinele scolare. Exista .. acest lucru nu înseamna ca se ignora.transdisciplinar si interdisciplinar''. din partea institutoarei. cu detalii si si Imagini sugerate. accesibil Limbaj mediat. prin alegere..suplimentara este implicita. Exista asa numitul . domestica. Daca nu exista posibilitatea asumarii..mental''. (limba si comunicare). În consecinta.investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale. flux continuu . prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. concrete Imagini voit scriptice. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. am organizat 22 . gata alcatuite. inclusa în . gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. clare. polisemantic. optional la nivelul ariei curriculare. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care .programul'' de învatare a limbii si literaturii române. la sugestia organelor decizionale. Fiecare dintre cele doua aduce . pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22].formeaza interesul si gustul pentru lectura. În cadrul optiunii . a unui optional de tip umanist (cum ar fi. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. este nevoie sa se angajeze doi . de imagini). activ Ireversibila. ambiguu Confortabila. exacte..lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor..literatura pentru copii''. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. mai apoi.. O alta varianta de optiune este Curriculum extins.

pronintare literara/familiala. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. exprimata procentual. optional de catre elevi. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. În urma analizei raspunsurilor elevilor.2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. inclusiv conditii de locuire si finantare. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat). cartile. .o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. am observat elevii pe baza unui plan. capacitatea de gândire. judetul Arad.5% 67. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I.8% personal Performante exprimate în 87.1% 19. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68. fiind semnat. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb.2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72.4% 69.2% 1. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV. 6 s 2 fb. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. 5 b. Pentru experimentul nostru privind lectura.1% 61. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia). a rezultat urmatoarea situatie. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. 7 b. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura.3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor.

9 au între 100 . rasfoire carti. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62. din care: 4 au sub 50 de volum (17. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).13%). ascultator/vorbitor).· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare. la care au raspuns 27de subiecti.100 volume (47. · discutii în situatii nonformale (despre carti. · implicarea/participarea la lectii. lecturi).200 volume (39. · conduita în pauze (joc. Pe perioada a doua luni.8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 . 11 au între 50 . jurnalul de idei.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a . · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza).82%). Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor.04%).39%).monitorizati''. am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. elevii au fost . Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor. Chestionarul pretest. 3 au peste 300 volume (13. · pasiuni lecturale.10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor.18%.. pe baza unui protocol de observatie. la biblioteca). s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a .

parinti. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte.14% La nimic 2 7. · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica). rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81. subliniind. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente. · calitatea atentiei si controlul acesteia. · capacitate analitica.. la: Informare 10 37.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie. adnotând. · capacitatea de gândire autonoma si critica.03% Dezvolta gândirea 14 51. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi). dupa opinia celor 27 de subiecti.40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96. Întrebarea . întrucât elevii citesc: lejer. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. atunci trebuie stimulata lectura independenta. . de întelegere/comprensiune a textelor. familie (frati. 24% din subiecti lectureaza de placere. cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni. · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). biblioteci sau parinti.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile.85% Îmbogateste limbajul 20 74. bunici): 26.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. În relatie cu bibliotecile. iar restul din obligatie scolara (76%). Lectura cartilor foloseste. memorând etc.2% colegi.29% La destindere 13 48. rezumând.

Observatiile de mai sus au fost .56 Gândirea 5. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic.91 Inteligenta 6.76 5. o scurta impresie despre .privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc.91 5. iar premiul întâi la baieti. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat. despre lectura si rolul acesteia în învatare.Pentru verificarea celor de mai sus.22 6. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei. Copiii spuneau poezii. îsi sterse sudoarea.99 7. Învatatorul clasei a IV-a. în 5-6 rânduri.31 6. Compozitia va fi apreciata.sprijinite'' de interviuri de grup. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator.A început serbarea.87 Atentia 8. am aplicat un chestionar. Se facuse foarte cald. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: . Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora. Niculae zâmbea fericit.97 6. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. Voi striga catalogul! A spus învatatorul.56 8. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila.23 Analiza 5.42 Independenta 5. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor.02 Exprimarea 7.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina.19 7.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor.33 5.12 Originalitate 5. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: . Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus.11 5. 2. ca sa spuna poeziile.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia. precum si originalitatea acesteia. Învatatorul îi împinse pe copii în fata.. * Realizati.organizate pe clase.98 Sinteza 5.35 8.44 Memoria 8.61 TOTAL 7. provocându-se discutii libere.. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat. domnul Teodorescu.39 5.. lui Moromete Niculae.32 Vocabularul 6.

jurnalul de lectura''). CNC. La clasa experimentala. Dialogul 4. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. · evaluarea a constat din chestionari orale. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). documentarii în biblioteca. Texte literare si non-literare 2. Comunicarea scrisa. · proiectarea programelor scolare în sistemul . problematica. Caietele de notite (. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. Comunicarea orala. caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala..produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica. precum si schimbului de volume. Pe baza constatarilor exprimate. situatiilor de instruire''. 2. . extemporale. am conceput o cercetare.. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. · orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. Povestirea orala si scrisa 3. 2000). 4. sau .. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. consultarii lucarilor de referinta tratate. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. · fiecare elev/student primeste tema. De la cuvânt la propozitie 1.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. 3. extemporalele si portofoliile. · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? ...Analiza . Compozitia 5. dictionare. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. ghiduri etc. bibliografia. Cartea.. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate.unitatilor de învatare''. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental.

. scheme. comentarii opinii critice.jurnalul de lectura''. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. · judecati critice.).unui jurnal de lectura''. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare.. exprimare si calitatea redactarii scrierii. pe parcursul a jumatate de an calendaristic. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor .''). Dupa .. a. note de lectura: · notarea reactiilor subiective. continut. m-a deranjat ca. personaje.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat. sintagme de retinut. iar informatiile au fost înregistrate în . subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. au lecturat/consultat media de: .. Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. Pentru clasa de control (martor). rigoare. idei. Au fost elevi. sub forma de citate. pagina libera pentru comentariile institutoarei. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. cu grija pentru ordine. · interactiunea cu textul (puncte de vedere. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). opinii (. care.''.. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . Pe parcursul semestrului. În consecinta. concepte. caietul de notite al elevului va avea aspectul .jurnale de lectura'' atent elaborate. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale.... desene). idei. Au început sa lecturez. cuvinte noi. cuvinte. dupa opinia împartasita de noi în experiment.Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. impresii. în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. idei derivate). iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. Un numar însemnat de elevi si-a conceput . jurnalui de legatura''. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. definitii.instructajul'' de început al institutoarei. · formularea constatarilor (subiect.. a rezultat ca elevii din clasa experimentala. impresii. cuvinte s.mi-a placut.

Pentru verificarea capacitatilor dobândite.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor .. grajdul în care gasise calul. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. Scrieti o compunere libera. . elevii ambelor clase au fost solicitati.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor. raspunsurile la interviul de grup. pornind de la textul de mai sus. cercetând fiecare camara. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . 2. analiza produselor elevilor. realizarea unor interviuri de grup.basm) Cerinte: 1. ofta si. cu lacrami în ochi. se pogorî apoi în pivnita.. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. chestionarele cu itemi pentru elevi. ocoli de vreo doua-trei ori. în decursul a doua ore.

99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp. extemporale etc. depilda. Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat.99 5-5.99 7-7.99 9-9. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric . pp. pp.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si .99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate.99 9-9. Luând.99 7-7.notite analitice privind .. pp. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.. pp. Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4. pp.99 5-5. jurnalele de lectura ale elevilor.99 8-8. În activitatea de clasificare.). ordonare. pp. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare). portofolii. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4.99 6-6. pp. pp.produsele elevilor'' (caiete de lsectura.99 6-6.99 8-8.

asumata si sistematica. În cazul nostru. deprinderi analitico-sintetice. libertate de optiune. cutezanta memorie. De aceea. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. coerenta. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. autonomie.În concluzie. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. ambitie. disciplina. la o deschidere spre o viata intelectualizata. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. creativitate si cooperare. . Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare.

o în ciclul de achizitii fundamentale. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. la formarea educatiei estetice. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. precum si calitati ca prietenie. stilistica. bazându-se pe investigarea textelor. pe baza modelului comunicativ-functional. abilitati de ascultare. am adoptat metode deductive. la îmbogatirea vocabularului. interesanta. un rol formativ. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. clarificarea sensului sau întelesului. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. în scoala. morfologie. paronime. antonime si cuvinte polisemantice. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. o în scoala. cinste. viata realitatea înconjuratoare. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. de aceea în analiza limbajului. ca prin intermediul lecturii. omenie. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. elevii cunosc o noua lume. fermitate. pornind de la un text literar sau nonliterar. In acelasi timp. omonime. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. sacrificiu. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. de didactica si de continuturi specifice limbii române. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. dupa modelul adultilor. ca activitate dar si ca competenta. o Curriculum National. adica la nivel de sinonime. curaj. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. Prin citire. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament. spre autoeducatie. asa cum este surprins el în Curriculum National. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. sintaxa. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. Textele sunt modele de vorbire si scriere. spre o educatie permanenta. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. Activitatea de lecturare. o componentele limbii se refera la fonetica. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. marcând întreaga devenire a copiilor. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. în primul rând pornind de la limbaj. Lectura. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. iubire. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. vorbire. constituie nu numai o forma de intelectualizare. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. citire si scriere. o . lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. în sensul ca lucrarea mea de absolvire.

clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1. pasiunea pentru citit. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus.om adevarat''. 3. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor.. Meseria recomandata în poezia de mai sus . Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. 2. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Da un titlu potrivit textului! 4. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. 5. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie.În concluzie. Ţine minte. Explica întelesul expresiei . apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text.

u. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. • Se dau literele : a. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. semanat) . greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. nat. vara. SÂCĂG. reverse. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. RUCNAC. primavara.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. se. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. va_za. cara. va. re. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. casa. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . verde. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. Pisica se joaca cu un gem de lâna. Apoi. • LITERA SE PLIMBĂ : cana.2. i. se. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. • ALFABETUL MORSE . n. am folosit exemplele gresite. cala. IGANA. • Se dau silabele : soa. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : . m. senin. s. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. Conduce autobuzul 3. ver. nea. Te învata la scoala 5. ha_ta. e. Scoate carbune din mina 7. Puse în ordinea corecta. de.. se. va. pri. nin. Face haine 6. acestea dau numele unor pasari domestice. OsCOC. r. Ia banii la supermarket 4. ia_na. ra. c. soa. folosind aceeasi legatura.analiza fonetica a cuvântului. ninse. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. ra.

sa gaseasca cuvinte rimate. cocos''? . eseul.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : . b) . munca în pereche. sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . fise de munca independenta. hoata .La ce te gândesti când spui cuvântul .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : . problematizarea. jocul didactic. munca independenta. cvintetul. AVANPREMIERA a) . veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. ciorchinele.. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. I. carioci.? vulpe .captarea atentiei: . codata. sa completeze corect propozitiile si schemele date. sireata. . diagrama Wenn. sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic . a II-a.sa înteleaga continutul textului studiat . a III-a. exercitiul. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii .roscata. sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.do-sar . observatia. sa prezinte textul literar .organizarea clasei . • Cine stie mai multe despre. Suport si resurse : papusi.prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. planse. cas-ca-val. vicleana.pregatirea materialelor necesare lectiei. . bal-con . brainstorming-ul.

.45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.25 + 5 = I 96 .Elevii vor rezolva independent fisa : a) .-.-.-.-.-.-.II. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1. IV. trei adjective.3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 . -.-.. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe.-. III.-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) .-. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.-.-.-. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .-.25 = C 30 + 23 .Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 .

.. arunca.. înselat) Mos .. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa . 4.....verbe (cauta. insistent.(cautat.. bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul . gaseste) adjective (hoinar. 2. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc.(cocos. umblat... tantos) .. interogheaza) 1... invidioasa) Plecat . elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde.. 3.I.. (raspunde. Elevul raspunde la întrebare.(frumoasa..A...personaj'' b) METODA R..... Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare.

cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica . Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos.

Editura NapocaStar. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V. Bucuresti.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. Herlo Dorin . Crisan Corneliu . 14. Bocos Musata -Instruirea interactiva. 12. Editura Spiru Haret. îndrumare. Editura Emia. Ed. x x x . 6. ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l .1999. . Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Timisoara. Editura Polirom.. N. 13.Lecturi literare pentru ciclul primar. Cosmovici Andrei . Craiova. Deva.Psihopedagogie. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. Dragan Ion. Dumitru Al. Editura Eurostampa. BIBLIOGRAFIE 1.. E. Iasi. sincan Eugenia .Metodica predarii limbii române în învatamântul primar.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. 16. 1993.Asupra Curriculum-ului Educational. 7. Cucos Constantin . EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos. 3. M. Bucuresti. 4263 / 1998. 5. Cerghit Ioan . Cluj-Napoca. 2000.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta.Educatie si învatare.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute.Pedagogie. Editura de Vest. 2006. 8. A II-a. Timisoara. 2. Editura Casa Cartii de stiinta. Iasi. Goia Vistian . 2001. Coteanu Ioan .'' De aceea a murit. Aprecieri generale si individuale. Editia a III-a revazuta si adaugata. 1997. 1995. Dutescu. Editura Polirom. 1995..Gramatica de baza a limbii române. 9. 2004 . Bacau. nr.Psihologie generala. ord. Alexandru Gheorghe.'' VI.Cocoselul alungat . Chiscop Liviu . Editura Polirom. valorificare). Editura Albatros.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române.Cercetarea psihopedagogica. 10.Metode de învatamânt. 11. Cluj-Napoca. Arad. Editura D. baba sau gaina.Curriculum National. Ion . Cosmovici Andrei. Editura Gheorghe Tabacaru. Editura Didactica si Pedagogica. Nicola Ion . Iasi. 1997. 2002. Editura Tipomur. Iasi. 1998.Introducere în teoria lecturii.1996. Cozma Traian . 2002. 2001. 15. 4.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos. Ion . mos. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. Cornea Paul . Dumitru Al.

Cluj-Napoca. Iucu Romita . 33. 2005.Copilul cu dificultati de învatare. 2005. Bucuresti. 20. Editura scoala vremii. 18.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. Arad.Demersuri creative în predare si învatare.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. Ilica Anton. Bucuresti. 2003 25. Editura Eurostampa.Limba noastra-i o comoara. 2006. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. 1998. 2004. Ionescu Miron . 2001-2002. Molan Vasile.2000. Ionescu Miron . Timisoara. Mihut Lizica . 2003. Editura Credis. 32. Ilica Anton . Penes Marcela .Educatie si curriculum. 29. Editura UAV.Instructie si educatie. . Editura Aramis. .Metodologia cercetarii experimentale. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.17. Ilica Anton . Arad. Editura Presa Universitara Clujeana. Iasi. Timar Balas Dana . Schwartz Gheorghe . Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj.Pedagogia lecturii. Mos Pavel. Teodorescu Iulia . Moldovan Olga. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Gramatica limbii române de la A la Z. Editura Nemira. 2000. 27. Mitiuc I. 2007. Bucuresti. Ilica Anton.Comunicare. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Arad. 2007. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1999. 34. Herlo Dorin . Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. Editura Cluj Napoca. Ardelean Adina. 31. 19. 2000. 28. 26. Mos Ana. Arad. Arad. Timisoara.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. 1998. Metea Alexandru .Metodologie Educationala. Editura Ankaron.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. .Psihologia adolescentei si vârstei adulte. 30. 21. 2007. Editura Petrion. 1996. Arad. 23. 24. Editura Mirton. Ilica Anton .Didactica limbii române si a lecturii. Bucuresti. 1991.Pedagogie. Pârvulescu Letitia. Arad. Cluj-Napoca. 22. Arad. Ungureanu Dorel . Editura Dacia. Kelemen Gabriela . Ardelean Alina .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful