LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

3. curriculum diferentiat. situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei. curriculum la decizia scolii. optionalul la nivelul ariei curriculare. propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). receptarea mesajului scris. Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . Comunicarea este un domeniu complex. exprimarea orala si cea scrisa. curriculum nucleu aprofundat. curriculum extins. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. competente si atitudini . asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. precum si cel de exprimare orala. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. 1. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. respectiv de exprimare scrisa. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. . Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii.

a propozitiilor.. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. scriere. limba româna. în cele mai multe cazuri. cu rol auxiliar. având acest statut oficial. lectura. . Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Studiul elementelor de gramatica.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. functia informationala . adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. În prima etapa. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. de aceea. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. silabe. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. Toate au ca baza o programa scolara comuna. de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate.comunicare. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). elevii vor constientiza actul comunicarii. functia informativ-educativa .experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. În acest scop se face apel si la . eficienta lor urmând a fi apreciata. Astfel.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. acordându-i-se acestuia libertate de alegere. a frazelor. limba româna este limba oficiala a statului national român. limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. incluzând si cele de fonetica si de vocabular. Un element de noutate îl constituie manualele alternative. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. elevii opereaza cu notiunile de limba. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. sunete.

Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. esentiale si obligatorii. didactica si psihologica". · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. comunicare). În ciclul de achizitii fundamentele. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. se va urmari ca. la nuantarea exprimarii orale si scrise. prima fiind Limba si comunicare. Aceste capacitatii (receptionare. lectura. adica citire. În virtutea acestei intentii. aceste competente au un specific 1 2 3 . · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. dramatizare s.1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. este Planul-cadru de învatamânt. colectiv didactic. locale.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. scriere. ca "un program didactic"3[3] coerent. ci defineste capacitatile. lecturarea textelor literare sau nonliterare. 2. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza".. structurat. adica ascultare.2[2] În esenta. compunere. Toate aceste functii se realizeaza. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. teatru de papusi. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. la care institutoarea. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. emitere) deriva din obiectivelecadru. Spre deosebire de anii anteriori. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. în mod fundamental si special. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare.a. parinti. literatura pentru copii. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. generale. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. vazuta ca: "o unitate logica. Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. El cuprinde disciplinele de studiu. Secventa mai cuprinde "optionale". precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". discipline optionale). scriere elaborata.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor.1. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). specifice. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. deci obligatoriu de realizat. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. prin intermediul lectiei.

2. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. FONETICA 1.l. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A. . b. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. are un anumit specific metodologic. Aspecte particulare a) diftongi. .i.regionalisme.x. che.m.â.derivarea cu prefixe. . x. gi. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice.o.compunerea prin alaturare. b) consoanele: b.limbaj tehnic.derivarea cu sufixe.compunerea prin juxtapunere.p. Ex: t.v. de aceea. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice.n. k. B.r.w. .metodologic. l.u. 2.k.arhaisme. ghe.d. .c.g. triftongi. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. . . . din care se alcatuieste forma cuvintelor). un limbaj mai bogat.compunerea prin abreviere. ci ge. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. LEXICUL 1. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si. a.s. . a.limbaj stiintific. .t.neologisme. chi. .a. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.f. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul.z.limbaj de jargon. hiat. b) masa vocabularului: . Îmbogatirea vocabularului: . Litera (semnul grafic cu care se noteaza. c) accentul si intonatia. 2.j.e. În consecinta.s. în general.y.î.h. .t.schimbarea valorii gramaticale.limbaj argotic. ghi. Componenta: a) fondul principal de cuvinte. Fonem (cea mai mica unitate fonetica.2.

Sintaxa (parti de propozitie) .prepozitia. 2. Morfologia (parti de vorbire): .de baza. stilul administrativ. daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj.STILISTICA 1. la nivelul copiilor. . 2. . C. .predicatul. .articolul. excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei. 6.numeralul (felul). 5.adverbul. sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 . .complementul. în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. un instrument cu ajutorul caruia elevii. stilul literar (beletristic). . acordul cu substantivul). D. 4.verbul (felul. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune. De asemenea. . Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre.figurat. 3. . de politete). stilul publicistic.3.interjectia.3.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului.subiectul. . Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. . .atributul. deprinderi.substantivul (felul. timpul). Sensul cuvintelor: . stilul stiintific. . Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. genul. GRAMATICA 1. 2.secundar. odos-cale) însemnând . numarul).pronumele (personal.adjectivul (felul. stilul functional (utilitar). functional. . Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii. stilul cotidian (limbajul comun). învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. ..conjunctia.

introspectia. descrierea. asaltul de idei. munca în grup. demonstratia. munca cu manualul sau cartea. povestirea. prelegerea-dezbatere.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. învatare si evaluare''. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. povestirea. mass-media. introspectia. activitatea cu manualul. portofoliul. scriere. se apreciaza ca . colocviul. aptitudini. * de explorare: observatia.discutia colectiva. Phillips 66.la un sistem de tehnici. instruirea asistata de calculator. · metode de cercetare a realitatii: observatia. discutia. experimentul. Ionescu). Metodologia didactica se refera . · metode asistate: IAC (M. modelarea. discutia.conversatia. instruirea programata. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. · metode de actiune: exercitiul. informarea. Principalul element al conceptului. cursul. reflectia. dezbaterea. algoritmizarea. explicatia. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. vorbire si ascultare. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. lectura dirijata. jocuri. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea.expozitiva: expunerea. se impune utilizarea unei metodologii didactice. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. proiectul. · de actiune: exercitiul.. În didactica moderna. simularea. descrierea. prelegerea interactiva. lucrari practice. lucrari practice. · de rationalizare: algoritmul. · metode de autocomunicare: reflectia personala. proiecte. anchete. explicatia. experimentul. dezbaterea. învatarea prin descoperire.prelegerea. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. modelarea. jurnalul. experimentul. explicatia.aprofundeaza cunostinte. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. . instructajul. prelegerea. brainstorming. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. demonstratia. studiu de caz. studiul de caz. lectura explicativa. colocviul. problematizarea. Ionescu. atitudini. metode de comunicare orala conversativa: conversatia. cursul magistral. expunerea cu oponent. metoda problematizarii. conversative: conversatia.. aplicatia teoretica. abordarea euristica. jocuri. prelegerea scolara. conferinta-dezbatere. modelarea. de la care si deriva este metoda de învatamânt. descoperirea.

Stabilirea obiectivelor: cadru. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). adica de a le operationaliza. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora.obiectivele operationale. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". proiectul/tema de cercetare. Trebuie avut în vedere ca . obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. astfel ca cele concrete. Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul.semnifica transpunerea. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. rezultatele asteptarii în termeni specifici. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative.. jocuri de roluri. învatarea prin descoperire ( în plan mintal). rezolvarile de probleme. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. studiul de caz. demonstratia. O 5 . algoritmizarea. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. specifice. prin urmare.ca. Operationalizarea obiectivelor pedagogice . ceea ce va fi evaluat. jocurile didactice. Totusi. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. pe baza unor criterii precise. lucrarile practice. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. Iata.1. jocuri de simulare. modelarea.. cum este si lecturaexplicativa. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. metode de actiune simulata: jocuri didactice. unele metode. deci. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret. vizând comportamente observabile si masurabile însumate.

acte. capacitati de exprimare a mesajului oral. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. .. La nivelul lor. immediate.sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului.receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând .functionale. din . sa scrie. sa selecteze. sa citeasca. În felul acesta.sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7]. sa motiveze etc.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. În general. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. desi unele au o formulare aproape identica. . operatii observabile scontate. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6].procese. sa analizeze.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. Se poate observa ca. . . Astfel. conditiile de realizare si performanta asteptata. dupa cum urmeaza: clasa I: . Totodata. sa modifice. sa completeze. fiind capabil sa participle la o conversatie. educarea limbajului. sa defineasca. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. sa rearanjeje.sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. Pentru aria curriculara limba si comunicare. decât prin particularizare. sub îndrumarea institutoarei. sa povesteasca..sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. adica de ascultare. clasa a II.sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. capacitati de receptare a mesajului scris. . sa combine.. la o situatie de comunicare reala. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele. sa clarifice. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral.a . sa schimbe. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. . Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred. adica de vorbire. . sa utilizeze.teoriei comunicarii în general. adica de scriere.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. în formularea obiectivelor educationale.sa recunoasca. 6 7 . din aceste obiective referentiale. din cadrul relatiilor interumane.dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. sa distinga. nu se pot extrage obiective operationale.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . .sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. sa exprime. din activitatea sociala. actiuni. abilitati de comunicare operativ. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 .

cuvinte. . . . .sa scrie corect litere.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual. cu sprijin.clasa a II-a: . Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. .sa scrie corect litere.lizibil si îngrijit propozitii scurte . .sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute. . cuvinte.sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.. .un paragraf / fragment dintr-un text citit.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii.Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris.sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. de cel putin doua cuvinte. Mai mult. . .sa citeasca în ritm propriu.sa integreze cuvintele noi în enunturi . a decodarii prin citire.clasa I: .sa identifice litere. elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta. .sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina. .clasa a II-a: . . . semnul întrebarii. .sa desprinda semnificatia globala a unui text citit.sa pronunte clar si corect enunturi. În aceste cazuri. corecta grammatical sa raspunda la întrebari. silabe. scrierea cu majuscula). silabe.sa manifeste interes pentru lectura9[9]. .sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti.sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: . adica a întelegerii acestuia.sa scrie corect. cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale.sa redea prin cuvinte proprii. . corect un text cunoscut. .sa citeasca fluent. .sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date.sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere. enunturi.clasa a II-a: . . în functie de: . grupuri de litere. .sa rosteasca o propozitie. silabe. 8 9 . corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere.etc.sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc.

Pronuntarea alfabetului. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. în ritm propriu. ochelari. sugerate). Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. 3. iar elevii le vor pronunta corect. pe sarite diferite litere. Sunt create premisele pentru .avion. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles. Lecturând astfel obiectivele. 2. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). volan. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. Astfel la clasa I. corectare etc. ..zbor etc. construire. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. lizibil si îngrijit un text cunoscut. 2. sa citeasca corect. corectare. carte. adica printr-o propozitie.dezvoltarea" capacitatilor. . . adica din clasa I si clasa a IIa. linia de dialog. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. Activitati de învatare pentru formarea. lant. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi.catelul latra" etc. cum ar fi: . se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale. În esenta. curte. 3. elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. virgula.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine".. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. . Exemplu: a . De pilda: copil. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. Se va indica. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate)..sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. lizibil si îngrijit texte. în general.sa scrie corect. exercitii de selectare.tata sofeaza". catel. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. asezate sub forma unei vizualizari în completare.un copil citind". delimitare. transformare.soarece. doua puncte). fotoliu. pe care elevii o vor scrie pe caiete. Ele sunt.. . în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. precum si sa scrie corect. prin schimbarea unor cuvinte. recomandând tipuri de exercitii. identificare. necorelata. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. determinare. s . Locul literei. 1. dar poate fi complicata. Aceasta poate fi scrisa pe tabla.. În continuare. . Învatarea observarii. la operationalizarea procesului didactic. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. z .. a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine.sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. Se solicita scrierea . Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. parbriz. la specificul clasei.

tre . Exemplu: parc câte litere . în curte ________________________ 6. . precum si numarul de litere din cuvintele alese. mai multe cuvinte.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. toa-. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. Cuvinte adaugate. la început ___ Litera . ce-.re. ci.. pe jetoane sau fise. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt.4locul literei . Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte. _____________________ sa . de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos. a-.. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza. va-. e-. Se efectueaza exercitii de recunoastere. se joaca ________________________ scolii.. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor. Se stabilesc.. .ma . lec-. de alegere a raspunsului corect. care asezate de catre elevi în anumita ordine..na. Locul silabelor.p" .Pe o fisa se scriu zece cuvinte. Lupu. ______________________ i .na . ta-. elevii. 5. în curte. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte..parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4.a . se constituie în propozitii: Ionel. din mai multe variante indicate. _____________________ În general. re ____________________ dar.toa ..an. alearga. _____________________ în . Ordonarea cuvintelor. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române.p" în . be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma .na .____________________ în-.va. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-..

tata. curte.complimente" reciproce. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. . var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. despre: carte. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). Atribuiti însusiri. oameni.Propozitiile construite de elevi: a) Acum. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . Mihai Eminescu. Mariana. c) Ileana nu mai deseneaza. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. Ileana deseneaza.. Se provoaca un joc de rol. elevii. . animale. carti. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. calculatorul. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite. fratele si surioara. 7.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II).Alcatuiti propozitii.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet. b) Ileana deseneaza câinele.

Gheorghe si Tache fac gimnastica. 15.. Acestea vor fi puse într-un plic. Ele vor fi omise.Ce faci ___ Ileana ___ .jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon. semnul întrebarii). pe niste biletele.modificarea ordinii unor cuvinte. iar elevii le vor aseza.. . scrierea cu litera mare. Povestiri imaginate sau reale. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. Spre exemplu: . .Gina. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . Pentru a forma capacitati de citire corecta. tip jeton. se va scrie . Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii.citirea unor cuvinte pe silabe. la magazin.memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice). semnul întrebarii. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare. cunoscuta din lecturi. Punctuatia potrivita. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii.Cititi mesajele. În clasa I. Transcriere selectiva. Întrebari si raspunsuri. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. . Sub forma . Un juriu.Exercitii de dictare. fluenta. alcatuit din trei elevi.sau lipi prin decupaje . lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. în ritm propriu.. 12. la muzeu etc. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii.naratori".Tata a sosit ___ . pe patinoar. în care el sau altcineva a fost participant sau narator.Nu ___ 14. iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa. . precum si corecte din punct de vedere grammatical. la calculator.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. scrierea ortogramelor etc. 11.fragmente din texte cunoscute.10. va stabili ierarhia primelor trei . pe strada. Gelu le arata un exercitiu nou. 13.Citesc ___ . scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.schimbarea intonatiei.citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia.). . sa scrie corect. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" .

compuneri. virgula. alineatul. sugerate si ele.citirea unui text la prima vedere. . cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. vocala. asimilarea unor elemente ale limbajului. doua puncte.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. recunoasterea alineatelor.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. . Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. În acelasi timp. în care se fixeaza. În acelasi timp. factorii perturbatori ai comunicarii. si adj. devine necesara si capata un caracter aplicativ. altele propuse de institutoare. cuvinte cu sens opus.despartirea cuvintelor la capat de rând. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. text liric. introducerea acestora în contexte inventate si variate. . prin învatarea sensului unor cuvinte noi. Apar o serie de probleme noi.construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. care-i regleaza utilizarea. . .se pot organiza felurite activitati de învatare. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. subs. Pentru clasa a II-a.redactarea scrisa a unor texte.elaborarea de bilete si scrisori. scriere imaginativa (compunere). . . linia de dialog. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. cuvinte cu sens asemanator. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. semnul exclamarii.scrierea caligrafica a textului. lucrare de control.determinarea sensului unor cuvinte noi. . diftongi.initierea si mentinerea unui dialog. triftongi. în curriculum. identificarea si relatarea unor întâmplari. cu respectarea logicii narative.realizarea acordului gramatical (S si P. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii. analiza imaginilor aferente textului.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse.ca forme de achizitii fundamentale. . activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. . . . unele sugerate de programa scolara. . dupa cum urmeaza: . importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. cum ar fi: identificarea titlului si autorului.învatarea conversatiei de grup.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. se consolideaza abilitatile de cititscris. . pe baza ilustratiilor. Pentru clasa a II-a.recitarea versurilor.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. Toate acestea le-am utilizat în clasa. intonarea propozitiilor. . identificarea personajelor. am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului.consoana. În clasa a II-a.). .povestirea unor întâmplari. .

recitarea poeziilor. (spate)... solicitând elevii apoi . Sugeram câteva unitati de exercitii... se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: . Se ofera elevilor urmatorul text. Apoi.. c. Punctuatia propozitiilor. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri... 2.. povestirea unor texte citite. . Pe baza unor întrebari.Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4. Ţântarul si avionul de O. Alcatuiti texte... Nume de fiinte si lucruri. Ele intra-n clasa noastra. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie. Corectarea greselilor. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa. transcris fara semne de punctuatie. date de institutoare. Cu coditele pe ... Arghezi.). Pentru formarea deprinderilor de versificatie. Cu hainutele calcate. . În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. urmând sa le puna pe cele potrivite: . Ca forma de diferentiere a activitatii. 3..numai nume de lucruri. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate.. elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical.O eleva merge spre scoala. ..masa? 6.. (curate).sa încurce" semnele.atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte).. d...... Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. Cu rochitele. Punerea semnelor de punctuatie. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (.. pe care trebuie sa-l corecteze. În continuare. b. Cazimir). pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1...O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). Iata un posibil text: .." 5...

de a avea propriul ritm. .mai..cât si cuvinte cu înteles opus: prieten.. (fereastra). Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator.Eu voi alege forma corecta. Alegeti forma corecta. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi. s-au . propriile preferinte si antipatii". a mânca. Întelesul cuvintelor. da noi posibilitati. cât si a cadrului didactic.. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat.asigurarea unui exercitiu didactic adecvat. .ca-i. m-ai .. Ionel merge la / l-a teatru. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. De asemenea. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. evaluarea este momentul în care se face bilantul. taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. Ortogramele.încerca propriile" idei..i-a. putându-se apoi trece mai departe. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta.. 8. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. Pe usa nu pe . a fugi etc. Evaluarea..e.propriile" experiente de a . calatorie. Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. s-a . 9. sa-i sai.. masina. atât a elevului. 3.sa. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii.. masa. aceasta fiind o premisa obligatorie pentru .. ia .cei. Colega s-a / sa dus în tabara.. la . guma.dreptul" de a face ..experimenteaza de fapt cu sine însusi".de-al.3 Evaluarea . apropiat sau identic . Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram.. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. Ionel sta la / l-a tara. de a gresi.. Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut .... partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere.sau.. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie .. se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent.neam. nai . De asemenea.n-ai. ca barometru al achizitiilor.barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. ne-am .. 7. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul . perechile" gramaticale omonime: deal .. ce-i .cu anumite cuvinte date . elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern. Colega sa / s-a nu-i acasa.l-a. cai .

Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. scrise sau practice.1. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. 1 . Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. depasind granitele scolii. de a formula raspunsuri. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. deoarece fara limba. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. textele lacunare. formativa si sumativa. de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. a fiecarui individ. Evaluarea odata realizata. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. eseul semistructurat. Aceasta nu este specifica fiintei umane. Fiind constienti de propriile capacitati. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane. la o evaluare criteriala. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. sa efere informatii.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala.Test de evaluare . itemi tip pereche. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. de a identifica obiecte sau persoane. cât si la nivelele sociale. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. colaborare si autoevaluare. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. dainuie si se dezvolta interdependent de 10 . Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal. cooperare. elevii au astfel posibilitati de comunicare. deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare. eseul liber. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. In mod corect. a carei functie principala este de a clasifica elevii. sa se înteleaga. sa formuleze diferite mesaje.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. Anexa nr. eseul structurat. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. sa formuleze întrebari si raspunsuri. omul nu ar mai fi fiinta umana. raspunsurile cu alegere multipla. corectiva si constientizata. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei. trebuie interpretata de catre învatator. iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. atât la nivelul grupului. Limba a aparut. al clasei. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. o formula de încheiere pentru un dialog.

Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. permitînd modificari. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. practica).mediul si comunitatea în care se foloseste. numite simboluri. 3. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si . Limba. Relatia între limba si societate este reciproca. sub aspect social si psihic. Cu ajutorul ei.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. act.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. într-o interactiune permanenta. 2. dar si acceptarea si utilizarea acestora. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. c)utilizare (actiune. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. limba trebuind sa ofere fiintei umane.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. înseamna ca va ploua) si semne conventionale. fiind instrumentul de baza. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. meditând si 11 12 . însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. Deoarece limba înseamna înainte de toate. oamenii percep lumea si pe sine. respectiv semne intuite de societate.Este un element de identitate nationala si culturala. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. Limba însa. reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. ele pot coexista si dainui.Totodata. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . îsi are rolul doar în societate. între om si societate si fata de el însusi. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. limba le permite transmiterea informatiei. deci în comunitate sociala. În acelasi timp. nu numai atât. b)cunoastere (competenta). se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . comunicare interumana. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. Astfel. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. Numai în acest fel.

De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului. fiind o trasatura importanta a acesteia. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. alfabetul Morse etc. chimia. luate în ordinea amintita. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. fiind indispensabila. 13 .articularea.. de a transmite informatia. fizica. ci este chiar determinata de aceasta. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. luate separat. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. constituie gramatica limbii respective. prin gesturi.fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. a. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). utilizata de fiecare individ si comunitate. a) care . Exemplu: casa . Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. nu înseamna nimic. expresiva-privind vorbirea.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. Exista totodata si o etica a vorbirii. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc.).muzica.creând opere literare. permitând crearea unor enunturi noi. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. adica literele / sunetele alfabetului. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. La nivel spiritual însa. în primul rând ca mijloc de comunicare. s. Simbolizarea permite acest lucru. În plan practic este vorba de convingere. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii.

cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. vorbitorii si altii. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. desi vorbesc aceeasi limba. sintactic si lexical. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. mimica. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. Spre exemplu. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . gestul. mass-media. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. iar vorbirea reprezinta realizarea. fiind un sistem de semne. de fapt o structura de semne verbale. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. de nivelul educational al individului etc. Exprimarea este însa deosebit de complexa. Vorbirea rezulta din limba. materializarea acestui sistem. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. Limba este deci.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana.stiinta. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. depinzând de vârsta persoanei în cauza. fiind realizarea sonora a acesteia. morfologic. Ca atare. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. sistem de semne verbale. iar scrierea secundara. canalul de comunicare. stiinta moderna despre limba. sistemul de semne al anumitei limbi.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. rezultând de aici practic si vorbirea orala. sugestiva. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. timpul util si elementul auditiv. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. De pilda. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. ci si prin exprimarea plastica. Ca atare. ea depinde de mediul social. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. iar gestica un element auxiliar. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale.

iar exprimarea în sine forma. Oricum. ritmul. de vorbire.) Totusi. trebuie acordata o mare atentie exprimarii. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. avem sufficient timp de gândire. De aici si sloganul: . Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. retusare. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare. deoarece se realizeaza instantaneu. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. tempo. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. Oricum. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative.. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul.Cuvântul va va trada !". Din aceste motive. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. acestea devin elemente importante si functionale. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. În ultimul timp. sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie.. accentul. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. în scriere. În ambele cazuri însa. îmbunatatim textul. În acelasi timp însa. dar si mai târziu. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. informatia. pauza). gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. mai ales elementele vorbirii gesticulative.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. corectare si rescriind. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. . Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. pauza. neexistând timp pentru concentrare si revenire. Folosind terminologia economiei de piata. Limbajul. În cazul scrierii. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. ritm. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. iar informatia completata si explicata. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). ambalajul acesteia. în scris nu se pot exprima toate nuantele. desi calitatea ramâne cea mai importanta. Astfel. mai ales gestul si mimica. accent etc. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. pronuntarea regionala etc. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. tempo. ortoepice si ortografice. Informatia este transmisa direct.

De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. 4. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). naturala. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. în limbajul cotidian. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. cultural. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). mai mult . În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. Pâna la intrarea în scoala. cea mai utilizata. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. Limba si gândirea reprezinta un întreg. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. discursuri. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. cu cât este vorbirea mai îngrijita. De fapt. monologuri. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. realizare etc. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. atât cea orala cât si cea scrisa. dar ele nu sunt fenomene identice. altfel decât formele gândirii (notiunea. gândirii si în interactiunea zilnica. cu atât exprimarea este mai frumoasa. concluzionarea) care. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. Aspectul estetic al comunicarii. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta.Vorbirea este un fenomen uman. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. practica. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. limba si limbajul detin o functie cognitiva.). un ansamblu. cugetarea. cât si procesul de gândire notionala. Am amintit deja ca vorbirea spontana. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. lexicale si gramaticale. ca si celelalte aspecte. este slaba articulare. este o activitate specific umana. în puterea cântecelor. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. iar sonoritatea este materiala. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. dobândeste informatii. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. conversatie. mai bogata mental. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. Prin vorbire. O vorbire buna. al vorbirii apare. ci si cel de formare a gândurilor. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni.2. În acelasi timp.

. scolarul de 8 ani mai spune . influentelor mediului familial si social. glumele. este capabil de a sustine discutii contradictorii. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. mult mai organizate si sistematizate. . La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu . S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. . coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor. ghi. În primii doi ani ai învatarii scrierii.)..ieu'' în loc de . . Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. politetea sunt tot mai clar exprimate.era'' sau . gi'' între care.lu''(în lo de lui).t-a dat o carte''. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. De pilda. Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. vocabularul sau ânsumeaza cca. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. .viouara''. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 . datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. La sfârsitul micii scolaritati. iar pe de alta parte. În general. . schimbarii dentitiei.. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii.. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. preferintele.tocma''. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe... Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (.artimetrica'' etc. precum si a grupurilor de litere . ghe. . de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. 1996). particularitati trecatoare ale dezvoltarii..spontan.. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. chi. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: ..cardula''etc..aia''.diminiata''. . ce.p'orma''. ci. În dezvoltarea scrierii corecte.recreatie''.eu''. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A.hotomalu''.che. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. ge.. ..ître''. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor. cu foarte multe diferente individuale.. .... .îtuneric''.iera'' în loc de . iar dorintele.. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. micul scolar face adesea numeroase confuzii.)..

a IV-a. aritmetica. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. Climatul afectiv. caracteristicile exprimarii. . este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (.. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult.sau'' si . .clasa a IV-a). acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa..cuvântului. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului.fetita sare coarda'' si . ca o lectie principala a lor''. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. pe de alta parte. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. a defectelor de pronuntie. pe de o parte. (Mitiuc I.atâta animale cunosc''.clasa a II-a. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a..s-au''). Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. cu foarte multe diferente individuale. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate.. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. debitul scris creste mult mai lent.. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire. a repetitiilor. înca insuficientei automatizari. neglijente sau greoaie. încurajarile si 17 . datorita nivelului de întelegere precar al copilului. Alte defecte ale scrierii. în ceea ce priveste stilul vorbirii. dupa care devine mai activa si mai personala.. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului..pâna vine ei''clasa a II-a. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris.mai trebuie putina sare''). evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si.istoria este o lectie. bogatia si varietatea lui. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor.

fraze. cu certitudine. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. 18 . fraze scurte si simple. argotisme. cât si ca varietate categoriala. articulate ideatic. o anumita ramânere în urma. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. · învatarea cuvintelor. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. a formei si continutului lor. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. propozitii. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. acestea vor deveni si mai evidente. în esenta. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. netratate. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. dificultati în achizitia de cuvinte noi. ambiguu. ca medie normala. pe la 4-5 ani. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. saracacios. simplificari sintactice atât ca lungime. formulari eliptice. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. limbaj telegrafic. a finalitatilor limbajului. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. precum substituiri. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. expresii stilistice mai elaborate. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. carente în formularile verbale nereferentiale. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. cu subîntelesuri. a acestora în mesaje. erori de lexic. de maniera orala ( rapida si contextuala). Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. în raport cu asteptarile vârstei. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. grave si persistente în primii ani de scoala. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. lacunar.

mutism si chiar manifestari de tip schizoid. având senzatia vaga. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. dar falsa. cunoasterea abstracta . copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. perturbari afectivemotionale. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. ca si în orice demers de procesare actional. astfel. cu numeroase reveniri în explicatii. 4. corecta si trainica între fonem si grafem. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. treptat. anxietate. în clasele primare. Metoda practicata la noi. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. predispunându-i totodata la multe confuzii. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute.3. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. irascibilitate. usor de detectat. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. negativism. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. deficit de implicare. atitudine precara. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert. sintactic.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. Copiii se joaca. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. lexical. . pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. în sfârsit un cuvânt. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . simulativa din lumea adultilor. deficit sporit de atentie.la care apare si se dezvolta.si chiar în jocurile adultilor. jocul este o activitate concreta. frustrat si demoralizat. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. rezervata. întârziind. de tip fonetic. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. Educatorul. trasatura dominanta a conditiei umane. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. semantic). exersând o activitate serioasa.

din care decurge. trasaturi complexe de caracter. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. Asadar. . jocuri matematice. În ultimii ani. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. atentia copiilor se îndreapta. estetice si sociale. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. jocul este o cale eficienta de educare. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. cultiva deprinderi bogate. mai ales. jocul cu rol include si anumite reguli. jocurile de imaginatie. jocurile muzicale s. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. spre respectarea regulilor de joc. jocuri logice. cu usurinta. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. Este bine ca noi. mai activi. convingeri si puternice trairi emotionale. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. Sa-i deschidem asadar dumul catre . cum sa caute informatia si unde sa o caute. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. jocuri muzicale. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. corectarea ortografiei. rolul jocului si situatia imaginara. jocurile sportive. cu precadere. jocul pe calculator. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. jocuri de atentie.). jocurile distractive.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. în calitate de cadre didactice. face ca cei timizi sa devina mai volubili. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. din afara cercului familial. Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. dialectice. morale. de regula. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. Pentru scolari. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. CD Press etc.Prin caracterul sau practic. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. . Jocurile pe calculator fac parte. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. de recitare si cânt..a. jocuri fonematice. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. Cine stie geografie etc. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. între acestea existând determinari strânse. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). Erc Press. mai curajosi. de cultivare a unor bogate calitati fizice. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri.

stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. fixarea regulilor. complicarea jocului. ci sa se gâseascâ alte formulari.Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. organizarea judicioasa a acestuia. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. anuntarea titlului jocului si a scopului. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. . încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. prezentarea materialului. -În ce banca sta elevul. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. ritmul si strategia conducerii lui. introducerea altor variante). institutorii. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. respectarea momentelor jocului didactic. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. Cuvântul interzis primavara.? -În banca din spatele elevului. Dupa ce clasa a fost organizata. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. Exemple: Cuvântul interzis a treia. executarea jocului de catre elevi.. organizarea lui metodica. de modul în care noi.

recreativ. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. un stimul. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. a imaginatiei creatoare. Aplicând aceste jocuri. îsi asuma sarcinile de învatare. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. câine. între care safie o anumita distanta. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. evident. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. dezvoltarea perseverentei. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. (vezi Anexe). locul preferat. cum face melcul cu cochilia. raspunsuri. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. Dulapul pentru câine. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Voi prezenta câteva sarcini didactice. Folosind aceste jocuri. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. nuantata. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. Câinele în dulap. Litera se plimba etc. jocul ocupa. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. . o inventie. spre exemplu. E cotetul lui. Primul. Jucându-se. Alfabetul Morse. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. stimularea. fac parte din aceeasi notiune. Îl poarta mereu dupa el. lup si urs sunt prea apropiate. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. Jocul solicita efortul intelectual. aprecieri. formarea deprinderii de exprimare corecta. Va fi o descoperire. al doilea dulap. am observat cum se manifesta elevii în urma lor.În activitatea de fiecare zi a copilului. descopera o serie de motivatii pentru a învata. expresiva. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. flexibilitatii si originalitatii. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. Spre exemplu. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. Câinele pe dulap. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. spre a institui între ele o înrudire. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. unul sa fie suficient de strain de celalalt. ce sa-i faci. explicatii.

unul în sertarul biroului. Pe lânga stimularea creativitatii. intonatia si vorbirea inteligibila. dezvoltarea propozitiilor în povesti. atractiva si interesanta activitatea din scoala. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. dar sa iasa din dulap nici gând. pentru a usura si a face placuta. cu unele modificari. articulata si corecta. sa se tina seama. Doctorul x se întoarce acasa. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. exprimare. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. oricât l-ar implora doctorul. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. da laba elegant. ci unul de participare activa în comunicare. învatatorul va trebui sa le exemplifice. cu o imaginatie bogata. În aprecierea povestilor create de elevi. De asemenea. unul în frigider pe jumatate congelat. ziarul si tigarile stapânului). Gesturile. miscarile. În general. Învatarea prin actiune este un stil eficient. papucii îmblaniti. îi ajuta în vorbire. * Câinele în dulap. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. acestia le vor aplica cu mult amuzament. .. aceasta deoarece unii elevi. Deci. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. legarea cuvintelor în propozitii. în formarea si dezvoltarea vointei. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. unul în masina de spalat. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. pisici false. sirul de botnite si de zgarzi. . prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. la un grad mai ridicat de dificultate. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. expresiile faciale transmit. De asemenea. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. Prietenos fata de aproapele sau. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. de originalitatea lor. oase false. da din coada afectuos.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. O data însusite de elevi. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. privirea. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. pot avea un vocabular sarac. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. E un câine latos în dulapul pentru maturi. în primul rând de gradul lor de noutate.

cu ajutorul gesturilor. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. la clasa. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. Ea se exprima în doua modalitati.ca gest. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. gust. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. . sa dea curs imaginatiei creatoare. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. în limbaj afectiv sau stiintific etc. puse în serviciul tuturor muschilor. 4. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. caracteristicile unei profesiuni. pipait. de concentrare. Sarcina didactica: recunoasterea. de simt. revine si mimeaza. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. memoria. din mimica si gesturile colegilor lor. la observare si sensibilitate. actul citirii devine o forma automatizata . stabila: disciplina corporala. Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. a memoriei. trei sau patru grupe. Un elev din prima grupa se duce afara. Se noteaza raspunsul corect cu plus. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. de simulare.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. elevii învata elementele analitice ale cititului. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. de interpretare.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. În celelalte clase. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. · jocuri care dezvolta atentia. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . dezvoltarea atentiei. fantezia.4. nonconformiste. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. Înainte de a trece la mimare. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. la ce profesie se refera. cunoscute sau la prima vedere. El întelege ca nu-i o marioneta si. dar cu alte gesturi. mersul masinii si mânuirea volanului. adica literele. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. iar cel gresit cu minus. silabele. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. Am folosit cu succes. vaz. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. miros. În clasa I. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi.

În felul acesta..Punguta cu doi bani". Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala.a. intuind. institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. sa manifeste curiozitate pentru lectura.descoperind ca . pentru rostirea acestui cuvânt. Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii.Tata citeste.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. sa citeasca. Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. sa analizeze limbajul. si anume . de sinteza.a"). z). de a depista deficientele de pronuntare.. . Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. r..t").. învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. Pentru aceasta. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. i.. text). elevii învata câteva sunete din alfabet. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor.. l..Ursul pacalit de vulpe".Tata". un scurt text cunoscut. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. cu întelegerea sensului exact al acestora. formarea deprinderilor de activitate . . elegant ilustrat. cuvânt.. z. .Alba ca Zapada". s. De pilda. se deschide gura de doua ori. aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc. la început vocala (. u) si câteva consoane (m.Aceasta este o propozitie. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora. analitic.. e. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere. sa exprime legatura dintre text si imagini. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv. cum ar fi: r. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. silabe. bazat pe foarte mult material didactic. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute.. În etapa prealfabetara. elevii . de analiza. De mentionat ca în perioada prealfabetara. în ritm propriu.citeste".Capra cu trei iezi". t. grupuri de litere.ta"). precum si de a înlatura inhibitiile copiilor.... cum ar fi vocalele (a.Povestea gâstelor" s. O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara.Ce este aceasta? Elevul: . .În ultima instanta. Institutoarea: . a creativitatii. sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat. o. Continuând.ta"-. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie. . iar apoi consoana (.Care este al doilea cuvânt? . silaba. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara.

. formarea deprinderilor de a actiona ordonat. analitico-sintetica.Tata citeste ziarul"). constienta si fluida. cu sarcini. a respectului fata de colegi si adulti. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala. În clasa a III-a. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV). iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte).t". capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). text liric.. cuvinte încrucisate. Un rol esential îl au exercitiile de citire. dialog. se manifesta aceeasi grija pentru .)''. selectiva.t").tata"). informatia din ziar. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. Elevii vor cunoaste multe dintre . precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''. vor relata întâmplari dintr-un text narativ. familiarizarea cu sunetul (. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles.t". înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. personaje.carti din literatura pentru copii.. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. mitologice etc. între obiectivele de referinta. ca si continut. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. La obiectivele de referinta. forma si întindere. autor. elevii vor învata despre titlu.în mod dirijat .. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. diferentierea acestora.te"). povestire. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului. descriere. semnul întrebarii.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice.. despre continutul narator al textelor.. cuvinte.Suntem pe teren"... În etapa alfabetara. . elevii vor învata citirea unor texte cunoscute. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române. . text si ilustratie. grupurilor de litere. memorarea unei poezii de 2-3 strofe. cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct.ta-ta").. fragmentara. vor recita poezii si vor începe sa citeasca . elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. de calitatea . În acelasi timp. sa le uneasca în silabe.independenta si în grup. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. . despartirea în silabe (.. propozitii si texte. sa le recunoasca. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii.. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte. În acest caz. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. semnul exclamarii) . Se acorda atentie educarii prieteniei. în ritm propriu.. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala. În clasa a II-a. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. cum ar fi identificarea literelor. dialog.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere. alineate.50 de cuvinte. precum si citirea expresiva. în lant.a"). desprinderea unei propozitii (.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). separarea sunetului (. gânduri. Pentru acestea. caracterizarea si rolul personajelor.te-ren") si în fine . sa le pronunte..a". dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. cerinte legate de texte literare si nonliterare. . corelarea imaginilor cu textul .Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a. metoda fundamentala este cea numita fonetica. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând.. separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (. la prima vedere. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. naratiune). apoi (. În clasa a IV-a. de 40. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. se propun.

cu tenta morala. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale.expresia tiparita (carti.. însusirea unor structuri comunicative. De aceea. formula de . independenta. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. de regula. permite . Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. ea propune. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. de achizitionare a unor experiente individuale.sursa de miraje''21[21]. exersat pe diferite tipuri de texte. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. prin activitate indirecta. prin importanta ei. devine o capacitate. actul de citire. fiind principala . în mintea copiilor.. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice..textelor recomandate sau descoperite. realizând..umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. propune modele de comportament. Mai mult. alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. lectura 19 20 21 . lectura contribuie la îmbogatirea limbajului. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. Din punct de vedere al metodologiei. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. valori universale umane. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. Lectura.lectura particulara'' sau .. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta.. lectura ofera satisfactii estetice. reviste. Cartea. de meditatie..lectura în afara clasei'' sau . ziare. fiind un instrument al activitatii intelectuale. care prin perfectionare se transforma în competenta.lectura individuala''. invitatia. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. cum ar fi . oferind clipe de satisfactie. pentru devenirea sa ulterioara. ramâne o obligativitate didactica. Lectura. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. iubirea pentru citit.ca forma de acces la orice fel de informatie .. În acest caz. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana. mesajelort publicitare. atasamentul pentru . din manualul scolar. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. dar si a afiselor. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. lectura . ca obiectiv didactic fundamental. Gustul pentru lectura.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri.

la sugestia organelor decizionale. domestica. am organizat 22 . neincluse în planul cadru de învatamânt. atragatoare. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica... În cadrul optiunii . optional la nivelul ariei curriculare..actori'': textul si cititorul. intersectate .. simbolizate în metafore Limbaj direct. activ Ireversibila.lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate. Exista . sa promoveze ambele tipuri de lectura. inclusa în . a unui optional de tip umanist (cum ar fi. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale.. literara) si lectura electronica (iconica.investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale. prin alegere. Exista asa numitul .suplimentara este implicita. flux continuu . mai apoi. în stare concurentiala. În mod particular. gata alcatuite. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). din partea institutoarei. optional la nivelul mai multor arii curricuilare.transdisciplinar si interdisciplinar''. usor de Imaginea e reconstruita . Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii..mental''. Exista. De acee..literatura pentru copii''. solicitând . simplu. la toate disciplinele scolare. Daca nu exista posibilitatea asumarii. cu detalii si si Imagini sugerate... lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari.formeaza interesul si gustul pentru lectura. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor. Fiecare dintre cele doua aduce . gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. organizarea. acest lucru nu înseamna ca se ignora. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . clare. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. polisemantic.reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire.programul'' de învatare a limbii si literaturii române.. stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. din partea institutoarei. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. se impune. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. (limba si comunicare). exacte. este nevoie sa se angajeze doi . de imagini). de exemplu Literatura pentru copii). concrete Imagini voit scriptice. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. ambiguu Confortabila. pasiva Act complex. În consecinta. accesibil Limbaj mediat.

capacitatea de gândire.2% 1. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32.o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. 7 b. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia).3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor.2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86. . ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. optional de catre elevi. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase.5% 67. pronintare literara/familiala. 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. fiind semnat. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV. 6 s 2 fb.4% 69. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. inclusiv conditii de locuire si finantare.1% 61. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68. a rezultat urmatoarea situatie.1% 19.8% personal Performante exprimate în 87. cartile. exprimata procentual. am observat elevii pe baza unui plan. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Pentru experimentul nostru privind lectura. În urma analizei raspunsurilor elevilor. 5 b. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. judetul Arad.

ascultator/vorbitor).18%.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a . rasfoire carti. la biblioteca). elevii au fost .10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor. Chestionarul pretest. Pe perioada a doua luni. Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).13%).· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare. · pasiuni lecturale. 3 au peste 300 volume (13. pe baza unui protocol de observatie. la care au raspuns 27de subiecti.monitorizati''. 9 au între 100 .82%). Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor. · discutii în situatii nonformale (despre carti.8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 . 11 au între 50 . jurnalul de idei.100 volume (47. din care: 4 au sub 50 de volum (17. am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar.. Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor.200 volume (39.04%).39%). · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza). lecturi). s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . · implicarea/participarea la lectii. · conduita în pauze (joc. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85.

· capacitatea de gândire autonoma si critica.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile. iar restul din obligatie scolara (76%).29% La destindere 13 48. de întelegere/comprensiune a textelor.parinti. dupa opinia celor 27 de subiecti. 24% din subiecti lectureaza de placere. · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica).85% Îmbogateste limbajul 20 74. la: Informare 10 37. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente.. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte. adnotând.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96. În relatie cu bibliotecile. Lectura cartilor foloseste. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi). subliniind. .03% Dezvolta gândirea 14 51. cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni. prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie. întrucât elevii citesc: lejer. biblioteci sau parinti. daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). · capacitate analitica.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. memorând etc. · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. bunici): 26. rezumând.2% colegi. atunci trebuie stimulata lectura independenta.14% La nimic 2 7.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. · calitatea atentiei si controlul acesteia. Întrebarea .40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura. familie (frati.

91 Inteligenta 6. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic.31 6. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat. 2.42 Independenta 5. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6.87 Atentia 8. * Realizati. Niculae zâmbea fericit. Voi striga catalogul! A spus învatatorul. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat. îsi sterse sudoarea.97 6. iar premiul întâi la baieti. o scurta impresie despre . altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator. Compozitia va fi apreciata. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. Învatatorul clasei a IV-a. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: .organizate pe clase.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc.33 5.A început serbarea. Observatiile de mai sus au fost . Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Copiii spuneau poezii.23 Analiza 5. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila..39 5.56 Gândirea 5.76 5.12 Originalitate 5. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora. domnul Teodorescu..02 Exprimarea 7..chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia. lui Moromete Niculae.44 Memoria 8.sprijinite'' de interviuri de grup.11 5. în 5-6 rânduri. precum si originalitatea acesteia.91 5. ca sa spuna poeziile.61 TOTAL 7. despre lectura si rolul acesteia în învatare. provocându-se discutii libere. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: .99 7.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.56 8.22 6.Pentru verificarea celor de mai sus.32 Vocabularul 6.19 7. Se facuse foarte cald.98 Sinteza 5. am aplicat un chestionar. Învatatorul îi împinse pe copii în fata.35 8.

. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. · fiecare elev/student primeste tema.. documentarii în biblioteca. · evaluarea a constat din chestionari orale. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate. 3. consultarii lucarilor de referinta tratate. dictionare. · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. La clasa experimentala.jurnalul de lectura''). caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. Povestirea orala si scrisa 3.produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. problematica. 4. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. Comunicarea scrisa. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? . · proiectarea programelor scolare în sistemul . Caietele de notite (. Compozitia 5..Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. Comunicarea orala. extemporalele si portofoliile. ghiduri etc. 2000). De la cuvânt la propozitie 1. Texte literare si non-literare 2. extemporale. Dialogul 4. ..Analiza . am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. precum si schimbului de volume. CNC. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum.unitatilor de învatare''. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. 2. · orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. Pe baza constatarilor exprimate.. am conceput o cercetare. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. situatiilor de instruire''. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). Cartea.. bibliografia. sau .

elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. scheme.. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. definitii. pe parcursul a jumatate de an calendaristic. impresii. idei. exprimare si calitatea redactarii scrierii. personaje. idei. cuvinte noi.). comentarii opinii critice. cuvinte.instructajul'' de început al institutoarei. rigoare. a. cuvinte s. sintagme de retinut. dupa opinia împartasita de noi în experiment. · judecati critice. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . cu grija pentru ordine. Pentru clasa de control (martor). în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate.Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. concepte.. iar informatiile au fost înregistrate în . desene). sub forma de citate. Pe parcursul semestrului.. a rezultat ca elevii din clasa experimentala. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. opinii (.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. idei derivate). Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. · formularea constatarilor (subiect.. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . pagina libera pentru comentariile institutoarei. file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. În consecinta.. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale. note de lectura: · notarea reactiilor subiective. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic.''). Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat.''.. Un numar însemnat de elevi si-a conceput . · interactiunea cu textul (puncte de vedere. care.jurnale de lectura'' atent elaborate. au lecturat/consultat media de: .. m-a deranjat ca..mi-a placut.unui jurnal de lectura''. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale.jurnalul de lectura''. continut. Au fost elevi. jurnalui de legatura''. Dupa . impresii. . Au început sa lecturez. caietul de notite al elevului va avea aspectul .

chestionarele cu itemi pentru elevi. grajdul în care gasise calul. cu lacrami în ochi. ofta si.. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. elevii ambelor clase au fost solicitati. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. realizarea unor interviuri de grup. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . .Pentru verificarea capacitatilor dobândite. ocoli de vreo doua-trei ori. se pogorî apoi în pivnita. pornind de la textul de mai sus.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . analiza produselor elevilor. raspunsurile la interviul de grup. 2. Scrieti o compunere libera.basm) Cerinte: 1. precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor.. cercetând fiecare camara. în decursul a doua ore.

pp. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare).99 7-7.notite analitice privind . pp.99 9-9.99 9-9. pp.99 8-8. extemporale etc. Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat.99 5-5. pp.99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp. Luând.99 8-8. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.99 6-6. În activitatea de clasificare.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric .produsele elevilor'' (caiete de lsectura. jurnalele de lectura ale elevilor. Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4.99 7-7. portofolii.. pp. depilda. pp. ordonare.).99 5-5. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. pp.. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si .99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp. pp. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp.99 6-6.

Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. deprinderi analitico-sintetice.În concluzie. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. În cazul nostru. coerenta. ambitie. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. De aceea. disciplina. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. creativitate si cooperare. libertate de optiune. autonomie. . cutezanta memorie. la o deschidere spre o viata intelectualizata. asumata si sistematica.

lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. Prin citire. abilitati de ascultare. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. am adoptat metode deductive. bazându-se pe investigarea textelor. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. la formarea educatiei estetice. sacrificiu. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. o componentele limbii se refera la fonetica. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. cinste. citire si scriere. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. pe baza modelului comunicativ-functional. o în ciclul de achizitii fundamentale. în scoala. ca activitate dar si ca competenta. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. Lectura. un rol formativ. pornind de la un text literar sau nonliterar. omenie. o Curriculum National. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. omonime. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament. In acelasi timp. Activitatea de lecturare. precum si calitati ca prietenie. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. stilistica. de aceea în analiza limbajului. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. dupa modelul adultilor. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. constituie nu numai o forma de intelectualizare. iubire. ca prin intermediul lecturii. la îmbogatirea vocabularului. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. o în scoala.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. spre autoeducatie. spre o educatie permanenta. sintaxa. interesanta. viata realitatea înconjuratoare. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. asa cum este surprins el în Curriculum National. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. fermitate. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. în primul rând pornind de la limbaj. paronime. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. morfologie. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. Textele sunt modele de vorbire si scriere. antonime si cuvinte polisemantice. curaj. marcând întreaga devenire a copiilor. vorbire. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. adica la nivel de sinonime. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. de didactica si de continuturi specifice limbii române. elevii cunosc o noua lume. clarificarea sensului sau întelesului. o . pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor.

Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. Explica întelesul expresiei . Ce voi fi? l-am întrebat pe tata.În concluzie. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. Ţine minte. 3. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. 2. pasiunea pentru citit. apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. 5. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna.. Da un titlu potrivit textului! 4. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor.om adevarat''. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. Meseria recomandata în poezia de mai sus . Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus.

Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. OsCOC. se. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. c. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. acestea dau numele unor pasari domestice. u. nin. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : . ra. ia_na. • LITERA SE PLIMBĂ : cana. • Se dau silabele : soa. primavara. RUCNAC. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. cara. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. va. se. Te învata la scoala 5. nea. ha_ta. va_za. re.. reverse. de. se. Face haine 6. greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. folosind aceeasi legatura.2. semanat) . e. ra. am folosit exemplele gresite. va. r. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. • ALFABETUL MORSE . ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . ver. s. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. m. i. Scoate carbune din mina 7. Pisica se joaca cu un gem de lâna. Conduce autobuzul 3. • Se dau literele : a. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. soa. senin. SÂCĂG. IGANA. Ia banii la supermarket 4. casa. ninse. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. nat.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. Apoi. vara. verde. Puse în ordinea corecta. n.analiza fonetica a cuvântului. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. cala. pri.

veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. sa prezinte textul literar . eseul.organizarea clasei . cas-ca-val. sireata. AVANPREMIERA a) . sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii. fise de munca independenta. diagrama Wenn.do-sar .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : . cocos''? . sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . munca în pereche. vicleana.prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. carioci. cvintetul.La ce te gândesti când spui cuvântul . sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic . brainstorming-ul.captarea atentiei: . Suport si resurse : papusi. b) . ciorchinele. jocul didactic. sa completeze corect propozitiile si schemele date. observatia.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : . bal-con . • Cine stie mai multe despre. I. exercitiul. codata.sa înteleaga continutul textului studiat . planse. . Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. munca independenta. problematizarea.. a II-a. hoata . .pregatirea materialelor necesare lectiei.? vulpe . a III-a. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii .roscata. sa gaseasca cuvinte rimate.

trei adjective.-.-. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 . -. .-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-.-. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe.3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 .-.-.-.-.-.-.25 = C 30 + 23 .II. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1..-.-.25 + 5 = I 96 .-. III. IV.45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.-. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) .Elevii vor rezolva independent fisa : a) .

.... (raspunde. 3. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc. gaseste) adjective (hoinar.A. tantos) . Elevul raspunde la întrebare.. arunca..(frumoasa.(cocos. înselat) Mos .personaj'' b) METODA R. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa ... Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început.(cautat. interogheaza) 1.. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde..... bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul . insistent... 2.... invidioasa) Plecat .... 4.I.. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare. umblat.verbe (cauta..

Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos. Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica .d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos.

valorificare)... Cosmovici Andrei . 16.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos.1999. 10. Cozma Traian . 13. Timisoara. E. 7. 3. Editura D. 2002.Metode de învatamânt. Iasi. Timisoara.Curriculum National. mos. 4263 / 1998.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. Iasi. Ion . Bucuresti. 4. Cluj-Napoca. Dutescu. Herlo Dorin . Editura Casa Cartii de stiinta. 2004 . sincan Eugenia .Educatie si învatare. 1995. 1997. Editura Polirom. Aprecieri generale si individuale. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. 1995. 2001. Editura Didactica si Pedagogica.'' De aceea a murit.Gramatica de baza a limbii române.Lecturi literare pentru ciclul primar.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos. Bacau. Coteanu Ioan .Psihologie generala. baba sau gaina. Crisan Corneliu . Iasi. 2000. .Psihopedagogie. Editura Polirom. Craiova.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. 2002. 1997. Dragan Ion. 1993.Asupra Curriculum-ului Educational.'' VI. 2001. 6. nr. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V. Goia Vistian . 2. Bocos Musata -Instruirea interactiva. 12. Cosmovici Andrei. Editia a III-a revazuta si adaugata. Arad. îndrumare.Pedagogie. Editura Tipomur. Cornea Paul . 15.Cercetarea psihopedagogica. Ion . Deva. Alexandru Gheorghe.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute. 1998. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. 2006. N.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. Cucos Constantin . Dumitru Al. ord. Editura Emia. Editura Gheorghe Tabacaru.. Editura Spiru Haret. 9. Ed.Cocoselul alungat . Editura de Vest. A II-a. Cluj-Napoca. 5. Chiscop Liviu . Dumitru Al. Editura Eurostampa.Introducere în teoria lecturii. Cerghit Ioan . BIBLIOGRAFIE 1. x x x . Editura Polirom. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Albatros. 11. Iasi. Nicola Ion .1996.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. 14. Editura NapocaStar. 8. ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l . M. Bucuresti.

Editura scoala vremii. Ionescu Miron . Cluj-Napoca. 1999. Mos Pavel. Kelemen Gabriela . Teodorescu Iulia . Arad. . Editura Eurostampa. Mihut Lizica .Psihologia adolescentei si vârstei adulte. 2006. Ardelean Adina. Editura Cluj Napoca. Ilica Anton . Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Metodologia cercetarii experimentale. Schwartz Gheorghe . Herlo Dorin . Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Arad. Iasi. Arad. Timisoara. Arad. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Credis. Cluj-Napoca. Mos Ana. 23. Timar Balas Dana . 2007. 29. 24.Copilul cu dificultati de învatare. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. 32.Comunicare. Ardelean Alina .17. 33. Mitiuc I.Demersuri creative în predare si învatare. 26. Editura Nemira. 2001-2002.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. .Metodologie Educationala. Editura Mirton. 2005. 18. Arad.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. Editura Dacia. 2004. Ilica Anton . Metea Alexandru .Educatie si curriculum. Editura Presa Universitara Clujeana.Pedagogie. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Penes Marcela . Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Limba noastra-i o comoara. Moldovan Olga. Editura Aramis. Editura UAV. Arad. 1998. Bucuresti.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. 34. 21.Instructie si educatie. 22. Arad. Arad. Ilica Anton. Timisoara. 2003 25. 31. 2007. Editura Petrion.2000. 2000. 2003. Bucuresti. 2000.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. 28. 20.Pedagogia lecturii. Bucuresti.Didactica limbii române si a lecturii. 2005. 1991. . Ionescu Miron . 1996. 27. Pârvulescu Letitia. Bucuresti. 1998. Ilica Anton . Ungureanu Dorel . 2007. Molan Vasile. 30. Ilica Anton.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. Iucu Romita .Gramatica limbii române de la A la Z. Editura Ankaron. 19.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful