P. 1
FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

|Views: 495|Likes:
Published by Nicoleta Arsenie

More info:

Published by: Nicoleta Arsenie on Feb 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/31/2013

pdf

text

original

LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. optionalul la nivelul ariei curriculare. situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). respectiv de exprimare scrisa. curriculum la decizia scolii. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . Comunicarea este un domeniu complex. curriculum diferentiat. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. receptarea mesajului scris. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor.3. în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera. . precum si cel de exprimare orala. Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. 1. competente si atitudini . curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei. integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. exprimarea orala si cea scrisa. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu .evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. curriculum extins. propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. curriculum nucleu aprofundat.

pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. sunete. elevii opereaza cu notiunile de limba.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. incluzând si cele de fonetica si de vocabular. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. scriere. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. functia informativ-educativa . având acest statut oficial. în cele mai multe cazuri. limba româna. În prima etapa. Studiul elementelor de gramatica. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. În acest scop se face apel si la .comunicare. . eficienta lor urmând a fi apreciata.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. Un element de noutate îl constituie manualele alternative. Astfel. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. a frazelor. limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. acordându-i-se acestuia libertate de alegere.. limba româna este limba oficiala a statului national român. elevii vor constientiza actul comunicarii. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. cu rol auxiliar.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. de aceea. functia informationala . a propozitiilor. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . lectura. Toate au ca baza o programa scolara comuna. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. silabe. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii.

· dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. comunicare). capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. lecturarea textelor literare sau nonliterare. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. specifice. emitere) deriva din obiectivelecadru. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. teatru de papusi. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala.. dramatizare s. este Planul-cadru de învatamânt. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. scriere elaborata. structurat. locale. În virtutea acestei intentii. În ciclul de achizitii fundamentele. Toate aceste functii se realizeaza. scriere. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. lectura.2[2] În esenta. discipline optionale). elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. literatura pentru copii. la nuantarea exprimarii orale si scrise.1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". esentiale si obligatorii. adica citire. adica ascultare. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. se va urmari ca. compunere.a. colectiv didactic. Spre deosebire de anii anteriori.1. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). ca "un program didactic"3[3] coerent. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". prin intermediul lectiei. didactica si psihologica". prima fiind Limba si comunicare. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. 2. generale. numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale. la care institutoarea. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. El cuprinde disciplinele de studiu. Aceste capacitatii (receptionare. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. parinti. vazuta ca: "o unitate logica. Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. Secventa mai cuprinde "optionale". deci obligatoriu de realizat.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. aceste competente au un specific 1 2 3 . ci defineste capacitatile. în mod fundamental si special.

care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul. b) consoanele: b. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice. Componenta: a) fondul principal de cuvinte.e. x. un limbaj mai bogat. che.compunerea prin abreviere.2.î. din care se alcatuieste forma cuvintelor). Fonem (cea mai mica unitate fonetica.g. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila.limbaj de jargon. ghe. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice. ci ge. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A. Litera (semnul grafic cu care se noteaza. .u. a.â. .limbaj stiintific.c. în general. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului.r.n. ghi. . c) accentul si intonatia. . . Aspecte particulare a) diftongi. b. 2. 2.derivarea cu sufixe.derivarea cu prefixe.k.limbaj tehnic.d.j.s. Îmbogatirea vocabularului: . fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. b) masa vocabularului: . . gi.l. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si. k. de aceea.limbaj argotic. FONETICA 1.z.y. triftongi.metodologic. . un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a. Ex: t.i.x. .t.v.w.regionalisme.o.a. hiat. chi.compunerea prin alaturare. LEXICUL 1. . . a.s.p. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. .schimbarea valorii gramaticale.f. B. .h.compunerea prin juxtapunere.t.m. are un anumit specific metodologic.neologisme. 2.arhaisme. În consecinta. l.

. . un instrument cu ajutorul caruia elevii. sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 . daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. . stilul publicistic.3. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului.prepozitia.STILISTICA 1. .subiectul. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. De asemenea. .pronumele (personal. . Sintaxa (parti de propozitie) . Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. 2.adverbul.numeralul (felul).verbul (felul. . Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii.figurat. 2. 4. .complementul.articolul. odos-cale) însemnând . deprinderi.conjunctia. D.atributul. stilul stiintific.predicatul. 2. genul. C. . de politete). stilul cotidian (limbajul comun). 3. timpul). . excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei. acordul cu substantivul). stilul literar (beletristic). în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. Morfologia (parti de vorbire): .substantivul (felul. stilul functional (utilitar). numarul).interjectia. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. .de baza. 5.. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. stilul administrativ. .adjectivul (felul. la nivelul copiilor.3. functional. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. . GRAMATICA 1. Sensul cuvintelor: . . Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. 6.secundar.

Principalul element al conceptului. lectura dirijata. mass-media. brainstorming. vorbire si ascultare. dezbaterea. proiectul. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. experimentul. metoda problematizarii. modelarea. · metode asistate: IAC (M. învatarea prin descoperire. portofoliul. povestirea. colocviul. introspectia. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. asaltul de idei. prelegerea interactiva. · metode de cercetare a realitatii: observatia. conferinta-dezbatere. povestirea.conversatia. problematizarea. se apreciaza ca . instructajul.aprofundeaza cunostinte. simularea. colocviul. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. informarea. · metode de autocomunicare: reflectia personala. expunerea cu oponent. Ionescu. de la care si deriva este metoda de învatamânt. demonstratia. * de explorare: observatia. studiu de caz. experimentul. algoritmizarea. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. lucrari practice. descrierea. cursul magistral. conversative: conversatia. · de rationalizare: algoritmul. lucrari practice. anchete. explicatia. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. cursul. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. metode de comunicare orala conversativa: conversatia. dezbaterea. În didactica moderna.la un sistem de tehnici. prelegerea scolara. discutia. descoperirea.discutia colectiva. explicatia. reflectia.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. Phillips 66. jocuri. prelegerea-dezbatere. abordarea euristica. · metode de actiune: exercitiul. lectura explicativa.prelegerea. atitudini. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea. modelarea. instruirea asistata de calculator. aplicatia teoretica. descrierea. se impune utilizarea unei metodologii didactice. explicatia. instruirea programata. demonstratia. Metodologia didactica se refera . dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. studiul de caz. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. experimentul. modelarea. aptitudini. introspectia. proiecte.expozitiva: expunerea. munca în grup. munca cu manualul sau cartea. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. prelegerea. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. învatare si evaluare''. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. activitatea cu manualul.. jurnalul. Ionescu).. · de actiune: exercitiul. jocuri. discutia. scriere. .

genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. rezultatele asteptarii în termeni specifici. algoritmizarea. cum este si lecturaexplicativa. specifice. Totusi.1. modelarea. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative. deci. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . învatarea prin descoperire ( în plan mintal). se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. rezolvarile de probleme.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. pe baza unor criterii precise. prin urmare. Trebuie avut în vedere ca . ceea ce va fi evaluat. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale).semnifica transpunerea.. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. Stabilirea obiectivelor: cadru. obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). O 5 . Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul. metode de actiune simulata: jocuri didactice. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. Iata. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. jocuri de roluri. proiectul/tema de cercetare. unele metode. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. jocuri de simulare. jocurile didactice.ca. adica de a le operationaliza. studiul de caz. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. astfel ca cele concrete. demonstratia. lucrarile practice. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul.. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret.obiectivele operationale. Operationalizarea obiectivelor pedagogice .

desi unele au o formulare aproape identica. 6 7 . obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. . din . sa utilizeze. .sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. din aceste obiective referentiale. . institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. La nivelul lor. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral. clasa a II. conditiile de realizare si performanta asteptata. sa scrie. capacitati de exprimare a mesajului oral. sub îndrumarea institutoarei. sa defineasca. sa selecteze.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. Astfel.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7].sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral. la o situatie de comunicare reala. . Se poate observa ca. sa motiveze etc. dupa cum urmeaza: clasa I: .dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 . sa analizeze.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred. sa modifice. fiind capabil sa participle la o conversatie. sa povesteasca. educarea limbajului. sa exprime. adica de ascultare.. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând .receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. capacitati de receptare a mesajului scris. Totodata.procese. din activitatea sociala. din cadrul relatiilor interumane.sa recunoasca. decât prin particularizare. În general. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. actiuni. în formularea obiectivelor educationale. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. . sa schimbe. abilitati de comunicare operativ. adica de vorbire. immediate. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. operatii observabile scontate. sa completeze. sa distinga. .sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6].a .sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. sa rearanjeje. adica de scriere.sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. nu se pot extrage obiective operationale. sa clarifice. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . .functionale.. sa citeasca. acte. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele.sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. .teoriei comunicarii în general. În felul acesta..sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. sa combine. Pentru aria curriculara limba si comunicare.

un paragraf / fragment dintr-un text citit. grupuri de litere.sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: . În aceste cazuri. silabe. .sa integreze cuvintele noi în enunturi .lizibil si îngrijit propozitii scurte . .sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute. .sa rosteasca o propozitie.sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina.sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. .sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. .etc.sa pronunte clar si corect enunturi. .sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual. semnul întrebarii.clasa a II-a: .sa scrie corect litere. În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa citeasca fluent. . .sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. . cuvinte.sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc. Mai mult. .sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu.sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. adica a întelegerii acestuia.sa scrie corect litere.sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. scrierea cu majuscula). 8 9 . . . Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: .clasa a II-a: .Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. silabe. corect un text cunoscut. . . . în functie de: . .sa redea prin cuvinte proprii. enunturi. . .sa scrie corect.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa. . cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii.sa citeasca în ritm propriu. silabe. corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere. cuvinte. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale.clasa a II-a: .clasa I: . de cel putin doua cuvinte. .sa manifeste interes pentru lectura9[9]. elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta. .sa desprinda semnificatia globala a unui text citit. cu sprijin.sa identifice litere. a decodarii prin citire. corecta grammatical sa raspunda la întrebari..

corectare etc.. necorelata. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). volan. pe care elevii o vor scrie pe caiete.dezvoltarea" capacitatilor. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. la operationalizarea procesului didactic. carte. lizibil si îngrijit texte. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. cum ar fi: . catel. . sa citeasca corect. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. Aceasta poate fi scrisa pe tabla. asezate sub forma unei vizualizari în completare.catelul latra" etc. determinare. precum si sa scrie corect. adica printr-o propozitie. fotoliu. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi. Se solicita scrierea . Lecturând astfel obiectivele. recomandând tipuri de exercitii.. Astfel la clasa I. pe sarite diferite litere.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. 1..un copil citind". Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate). linia de dialog.. . Învatarea observarii. . a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine. elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române..avion. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". lant. ochelari. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. prin schimbarea unor cuvinte. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. Sunt create premisele pentru . delimitare. s . virgula. 2. Se va indica. 3.tata sofeaza". la specificul clasei. lizibil si îngrijit un text cunoscut. În continuare.zbor etc. Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. adica din clasa I si clasa a IIa. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari.. .sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului. exercitii de selectare. corectare. doua puncte). în ritm propriu. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles.sa scrie corect. . educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. dar poate fi complicata. în general. parbriz. z . În esenta.soarece. 2. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. transformare. curte. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. . la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. sugerate). construire. De pilda: copil. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. 3. Exemplu: a . Activitati de învatare pentru formarea. iar elevii le vor pronunta corect. Ele sunt. Locul literei. Pronuntarea alfabetului. identificare. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale.

_____________________ sa . iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte. Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte. de alegere a raspunsului corect. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-.p" în .p" .. 5. elevii. în curte ________________________ 6. precum si numarul de litere din cuvintele alese. care asezate de catre elevi în anumita ordine.. Se stabilesc. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza.na .____________________ în-. pe jetoane sau fise. alearga. be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma .ma . re ____________________ dar. . .toa . Cuvinte adaugate.. se joaca ________________________ scolii. la început ___ Litera ..parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4.4locul literei . de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos. va-. Lupu. a-. Exemplu: parc câte litere .. lec-.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. Se efectueaza exercitii de recunoastere. Ordonarea cuvintelor.a . în curte.va. ta-. toa-. ______________________ i .an.na. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. _____________________ în . mai multe cuvinte.Pe o fisa se scriu zece cuvinte..re.na . Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor. din mai multe variante indicate.tre .. e-. ce-. _____________________ În general. ci. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt.. Locul silabelor. se constituie în propozitii: Ionel.

Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). Atribuiti însusiri. c) Ileana nu mai deseneaza. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. curte. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. .Propozitiile construite de elevi: a) Acum.. elevii. calculatorul. Se provoaca un joc de rol. . în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. tata. oameni. Mihai Eminescu. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite.complimente" reciproce. carti. fratele si surioara. b) Ileana deseneaza câinele. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. Ileana deseneaza. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. 7.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet. Mariana. var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face .Alcatuiti propozitii. despre: carte. animale. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8.

cunoscuta din lecturi. la magazin. precum si corecte din punct de vedere grammatical.sau lipi prin decupaje . . Spre exemplu: . Gelu le arata un exercitiu nou. . scrierea cu litera mare.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. Întrebari si raspunsuri. Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa. la muzeu etc. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. . 11. va stabili ierarhia primelor trei . Sub forma .memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice).Tata a sosit ___ . Ele vor fi omise.Nu ___ 14. 13.Citesc ___ . pe strada.fragmente din texte cunoscute.modificarea ordinii unor cuvinte. tip jeton. Transcriere selectiva. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. .înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. sa scrie corect. Povestiri imaginate sau reale.. la calculator. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii. În clasa I. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: .Ce faci ___ Ileana ___ . se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii. fluenta. Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. Acestea vor fi puse într-un plic.citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Un juriu.10. Gheorghe si Tache fac gimnastica. în care el sau altcineva a fost participant sau narator. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.).schimbarea intonatiei. Pentru a forma capacitati de citire corecta. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative.. 15.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon..Gina. pe patinoar. se va scrie . Punctuatia potrivita. scrierea ortogramelor etc. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" . iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara. semnul întrebarii. în ritm propriu. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ .naratori". semnul întrebarii).Cititi mesajele. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare. elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. . institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I.Exercitii de dictare. iar elevii le vor aseza. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. pe niste biletele. alcatuit din trei elevi.citirea unor cuvinte pe silabe. 12.

. subs. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse.învatarea conversatiei de grup.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. cuvinte cu sens opus. lucrare de control. sugerate si ele.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. identificarea personajelor. cum ar fi: identificarea titlului si autorului.povestirea unor întâmplari. . . unele sugerate de programa scolara. . compuneri.ca forme de achizitii fundamentale. triftongi. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii. cuvinte cu sens asemanator. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. .citirea unui text la prima vedere.). text liric. doua puncte. . altele propuse de institutoare. devine necesara si capata un caracter aplicativ. diftongi. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. În clasa a II-a. virgula. cu respectarea logicii narative. dupa cum urmeaza: . în care se fixeaza. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor. Pentru clasa a II-a. .elaborarea de bilete si scrisori. . si adj. . introducerea acestora în contexte inventate si variate. În acelasi timp. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. scriere imaginativa (compunere). Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. . . cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. care-i regleaza utilizarea. factorii perturbatori ai comunicarii.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. . identificarea si relatarea unor întâmplari. linia de dialog. intonarea propozitiilor. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. .recitarea versurilor. . se consolideaza abilitatile de cititscris. în curriculum. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. alineatul.determinarea sensului unor cuvinte noi. recunoasterea alineatelor. semnul exclamarii. analiza imaginilor aferente textului.realizarea acordului gramatical (S si P. vocala. asimilarea unor elemente ale limbajului. .despartirea cuvintelor la capat de rând.se pot organiza felurite activitati de învatare.scrierea caligrafica a textului. Pentru clasa a II-a. . am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului.consoana. În acelasi timp. pe baza ilustratiilor. Apar o serie de probleme noi. Toate acestea le-am utilizat în clasa.redactarea scrisa a unor texte.initierea si mentinerea unui dialog.construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. .

Sugeram câteva unitati de exercitii.O eleva merge spre scoala.. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. Apoi.. elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical... Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa.. (spate). Pe baza unor întrebari. pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. . Iata un posibil text: . b. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T.masa? 6. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: .. Arghezi.. Cu rochitele.... în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate. Ele intra-n clasa noastra. Pentru formarea deprinderilor de versificatie.. În continuare. d. Se ofera elevilor urmatorul text.recitarea poeziilor.Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4.numai nume de lucruri.. Punctuatia propozitiilor." 5.. Cu coditele pe . urmând sa le puna pe cele potrivite: . solicitând elevii apoi . solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri.atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii)..). 3. date de institutoare. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!). Ca forma de diferentiere a activitatii. povestirea unor texte citite. Ţântarul si avionul de O... observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte).O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . Cu hainutele calcate. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana.. c. pe care trebuie sa-l corecteze. . transcris fara semne de punctuatie. Nume de fiinte si lucruri...sa încurce" semnele. ... Punerea semnelor de punctuatie.. Corectarea greselilor... Cazimir). 2.. (curate). se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a.. Alcatuiti texte...

la ..barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. Colega s-a / sa dus în tabara. masa. de a avea propriul ritm... Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator. propriile preferinte si antipatii".. m-ai . ne-am . O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta. a mânca.. 3. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern.l-a..propriile" experiente de a ..i-a. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi.sa. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii.n-ai. ce-i . .. Întelesul cuvintelor. se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent.. ca barometru al achizitiilor. putându-se apoi trece mai departe. . atât a elevului.asigurarea unui exercitiu didactic adecvat. partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere. 7.. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. 9. cai . Colega sa / s-a nu-i acasa.de-al. De asemenea. Ionel sta la / l-a tara. da noi posibilitati.. nai . perechile" gramaticale omonime: deal . Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat.cei. Ortogramele. aceasta fiind o premisa obligatorie pentru . (fereastra). Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. guma. Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol.. calatorie... Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei.. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie . 8. sa-i sai.3 Evaluarea .. a fugi etc. ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii. apropiat sau identic . a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut ... Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. masina. Alegeti forma corecta. evaluarea este momentul în care se face bilantul. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. Ionel merge la / l-a teatru. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul . elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita.cu anumite cuvinte date .mai.cât si cuvinte cu înteles opus: prieten. ia . Pe usa nu pe ..sau. taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite.Eu voi alege forma corecta. De asemenea.dreptul" de a face .încerca propriile" idei. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta.experimenteaza de fapt cu sine însusi".ca-i.e. s-a . de a gresi.neam. cât si a cadrului didactic. s-au . Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala... Evaluarea.

a carei functie principala este de a clasifica elevii. cooperare. Limba a aparut.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare. Aceasta nu este specifica fiintei umane. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane. Evaluarea odata realizata. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. omul nu ar mai fi fiinta umana. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei. Fiind constienti de propriile capacitati. de a formula raspunsuri. de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. elevii au astfel posibilitati de comunicare. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. deoarece fara limba. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. trebuie interpretata de catre învatator. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . eseul semistructurat. eseul liber. Anexa nr.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. atât la nivelul grupului. In mod corect. sa formuleze diferite mesaje. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. raspunsurile cu alegere multipla. 1 . pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. al clasei. a fiecarui individ. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal.Test de evaluare . itemi tip pereche. scrise sau practice.1. sa se înteleaga. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. sa formuleze întrebari si raspunsuri. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. dainuie si se dezvolta interdependent de 10 . la o evaluare criteriala. sa efere informatii. cât si la nivelele sociale. formativa si sumativa. de a identifica obiecte sau persoane. corectiva si constientizata. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. eseul structurat. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. textele lacunare. depasind granitele scolii. colaborare si autoevaluare. iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. o formula de încheiere pentru un dialog.

Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana. 2. înseamna ca va ploua) si semne conventionale. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. Numai în acest fel.Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. nu numai atât. limba trebuind sa ofere fiintei umane. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. ele pot coexista si dainui.Totodata. Astfel. 3. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si . În acelasi timp. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. dar si acceptarea si utilizarea acestora. Relatia între limba si societate este reciproca. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. c)utilizare (actiune.mediul si comunitatea în care se foloseste. practica). oamenii percep lumea si pe sine. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. Cu ajutorul ei. permitînd modificari.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. act. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1.Este un element de identitate nationala si culturala. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. într-o interactiune permanenta. deci în comunitate sociala. meditând si 11 12 . respectiv semne intuite de societate. Limba însa.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. numite simboluri. comunicare interumana. între om si societate si fata de el însusi. b)cunoastere (competenta). Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. sub aspect social si psihic. însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. limba le permite transmiterea informatiei. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. îsi are rolul doar în societate. se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . Limba. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. fiind instrumentul de baza. Deoarece limba înseamna înainte de toate.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat.

Simbolizarea permite acest lucru. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual.). De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. adica literele / sunetele alfabetului. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele.articularea. luate în ordinea amintita. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). a.. utilizata de fiecare individ si comunitate. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. chimia. Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. expresiva-privind vorbirea. alfabetul Morse etc. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. luate separat.fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. de a transmite informatia. fizica. nu înseamna nimic. Exista totodata si o etica a vorbirii.creând opere literare. fiind indispensabila. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. În plan practic este vorba de convingere. Exemplu: casa . permitând crearea unor enunturi noi. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. prin gesturi. realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. s. 13 . Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. constituie gramatica limbii respective. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba.muzica. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. fiind o trasatura importanta a acesteia. ci este chiar determinata de aceasta. La nivel spiritual însa. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. în primul rând ca mijloc de comunicare. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. a) care .

Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. materializarea acestui sistem. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). mimica. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. mass-media. Ca atare. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. Spre exemplu. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. vorbitorii si altii. de nivelul educational al individului etc. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. De pilda. sistemul de semne al anumitei limbi. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. desi vorbesc aceeasi limba. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. Exprimarea este însa deosebit de complexa. fiind realizarea sonora a acesteia. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. iar scrierea secundara. sugestiva. Limba este deci. timpul util si elementul auditiv. sistem de semne verbale. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. stiinta moderna despre limba. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. Vorbirea rezulta din limba. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . fiind un sistem de semne.stiinta. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. iar gestica un element auxiliar.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. Ca atare. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. rezultând de aici practic si vorbirea orala. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. depinzând de vârsta persoanei în cauza. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. ea depinde de mediul social. de fapt o structura de semne verbale. iar vorbirea reprezinta realizarea. morfologic. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. gestul. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. canalul de comunicare. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. ci si prin exprimarea plastica. sintactic si lexical.

În ambele cazuri însa. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. acestea devin elemente importante si functionale. pauza). marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. iar informatia completata si explicata. avem sufficient timp de gândire. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. ritm.Cuvântul va va trada !". gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. în scris nu se pot exprima toate nuantele. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. tempo. accentul.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. pauza. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). ambalajul acesteia.) Totusi. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. pronuntarea regionala etc. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. tempo. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. mai ales gestul si mimica. informatia. retusare. În cazul scrierii. Oricum. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. iar exprimarea în sine forma. ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. neexistând timp pentru concentrare si revenire. Din aceste motive. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Folosind terminologia economiei de piata.. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. trebuie acordata o mare atentie exprimarii. corectare si rescriind. de vorbire. Astfel. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. În ultimul timp. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. De aici si sloganul: . deoarece se realizeaza instantaneu. îmbunatatim textul. . sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. desi calitatea ramâne cea mai importanta. accent etc. ritmul. în scriere. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. dar si mai târziu. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. Oricum. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile.. În acelasi timp însa. Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. Limbajul. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. mai ales elementele vorbirii gesticulative. Informatia este transmisa direct. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. ortoepice si ortografice.

prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. realizare etc. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. cea mai utilizata. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). atât cea orala cât si cea scrisa. Prin vorbire. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. în puterea cântecelor. Am amintit deja ca vorbirea spontana.Vorbirea este un fenomen uman. monologuri. cultural. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. Pâna la intrarea în scoala. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. al vorbirii apare. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. mai bogata mental. conversatie. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. În acelasi timp. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. Limba si gândirea reprezinta un întreg. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. cugetarea. un ansamblu. concluzionarea) care. este o activitate specific umana. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. altfel decât formele gândirii (notiunea. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. mai mult . Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. cât si procesul de gândire notionala. dobândeste informatii.2. Aspectul estetic al comunicarii.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social.). De fapt. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. lexicale si gramaticale. în limbajul cotidian. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. ca si celelalte aspecte. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. gândirii si în interactiunea zilnica. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. 4. discursuri. ci si cel de formare a gândurilor. iar sonoritatea este materiala. limba si limbajul detin o functie cognitiva. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. este slaba articulare. cu cât este vorbirea mai îngrijita. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. practica. dar ele nu sunt fenomene identice. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. naturala. cu atât exprimarea este mai frumoasa. O vorbire buna.

de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. precum si a grupurilor de litere .artimetrica'' etc.). ge.p'orma''...ieu'' în loc de . Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului. vocabularul sau ânsumeaza cca.lu''(în lo de lui). coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. . Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 .eu''. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. În primii doi ani ai învatarii scrierii. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor... 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ..spontan. 1996). de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. . O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A.îtuneric''. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. ghi. În general. mult mai organizate si sistematizate. glumele. preferintele.hotomalu''. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. . micul scolar face adesea numeroase confuzii. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare.. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu . ci. .. iar pe de alta parte..). .. influentelor mediului familial si social.. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe. scolarul de 8 ani mai spune . iar dorintele. ghe.ître''. politetea sunt tot mai clar exprimate. chi. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale..aia''.. gi'' între care.. . În dezvoltarea scrierii corecte.cardula''etc. 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. . vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal.. este capabil de a sustine discutii contradictorii. La sfârsitul micii scolaritati. .iera'' în loc de .che. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului.t-a dat o carte''. ce.. cu foarte multe diferente individuale. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: .. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. De pilda. particularitati trecatoare ale dezvoltarii... Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (.recreatie''. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. schimbarii dentitiei.viouara''.tocma''.diminiata''.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. . La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala.era'' sau . .

în ceea ce priveste stilul vorbirii.fetita sare coarda'' si . existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire. pe de alta parte. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii..)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale.pâna vine ei''clasa a II-a. cu foarte multe diferente individuale.. pe de o parte. a defectelor de pronuntie. Climatul afectiv. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere.clasa a II-a.. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. a IV-a. (Mitiuc I.s-au''). însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.istoria este o lectie. datorita nivelului de întelegere precar al copilului. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor. caracteristicile exprimarii. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala.. dupa care devine mai activa si mai personala.. bogatia si varietatea lui. ca o lectie principala a lor''.clasa a IV-a). Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului.sau'' si . Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare. aritmetica. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. Alte defecte ale scrierii. înca insuficientei automatizari. debitul scris creste mult mai lent. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (.atâta animale cunosc''. încurajarile si 17 .cuvântului. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. a repetitiilor.. . neglijente sau greoaie. . ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate.. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ.mai trebuie putina sare'').

· învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. cu certitudine. ca medie normala.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. fraze. a formei si continutului lor. formulari eliptice. ambiguu. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. articulate ideatic. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. 18 . expresii stilistice mai elaborate. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. de maniera orala ( rapida si contextuala). propozitii. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. dificultati în achizitia de cuvinte noi. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. argotisme. carente în formularile verbale nereferentiale. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. în esenta. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. saracacios. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. acestea vor deveni si mai evidente. erori de lexic. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. cu subîntelesuri. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. simplificari sintactice atât ca lungime. pe la 4-5 ani. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. o anumita ramânere în urma. · învatarea cuvintelor. a acestora în mesaje. grave si persistente în primii ani de scoala. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. cât si ca varietate categoriala. a finalitatilor limbajului. în raport cu asteptarile vârstei. limbaj telegrafic.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. precum substituiri. lacunar. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. netratate. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. fraze scurte si simple.

ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. perturbari afectivemotionale. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. deficit de implicare. deficit sporit de atentie. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. astfel. Educatorul. treptat. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. lexical. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util.3. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. frustrat si demoralizat. 4. cu numeroase reveniri în explicatii. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. de tip fonetic. anxietate. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. exersând o activitate serioasa. cunoasterea abstracta . Copiii se joaca. semantic). ca si în orice demers de procesare actional. sintactic. jocul este o activitate concreta. irascibilitate.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv.si chiar în jocurile adultilor. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic.la care apare si se dezvolta. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. predispunându-i totodata la multe confuzii. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. întârziind. . simulativa din lumea adultilor. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. dar falsa. Metoda practicata la noi. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. corecta si trainica între fonem si grafem. usor de detectat. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. atitudine precara. negativism. trasatura dominanta a conditiei umane. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. în sfârsit un cuvânt. rezervata. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. având senzatia vaga. în clasele primare. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert.

Jocul îmbraca forme variate de manifestare. . Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. cultiva deprinderi bogate. jocul cu rol include si anumite reguli. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. mai ales. Sa-i deschidem asadar dumul catre . acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. jocurile muzicale s. între acestea existând determinari strânse. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. în calitate de cadre didactice. jocuri fonematice. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. Cine stie geografie etc. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. face ca cei timizi sa devina mai volubili.a. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. din afara cercului familial. Este bine ca noi. În ultimii ani. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. rolul jocului si situatia imaginara. jocul este o cale eficienta de educare. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. CD Press etc. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. de recitare si cânt. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. trasaturi complexe de caracter. estetice si sociale. jocurile sportive.. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. cu usurinta. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. Asadar. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. Pentru scolari.). jocurile distractive. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date. Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. spre respectarea regulilor de joc. mai curajosi. de cultivare a unor bogate calitati fizice. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. cu precadere. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. jocuri logice. jocul pe calculator. din care decurge. Jocurile pe calculator fac parte. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. jocurile de imaginatie. mai activi. corectarea ortografiei. de regula. jocuri muzicale. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. convingeri si puternice trairi emotionale. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. jocuri matematice. jocuri de atentie. atentia copiilor se îndreapta. dialectice. cum sa caute informatia si unde sa o caute. morale. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. Erc Press. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie. .Prin caracterul sau practic. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna).

Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit. introducerea altor variante). Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi.Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. . varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. prezentarea materialului. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. -În ce banca sta elevul.? -În banca din spatele elevului. anuntarea titlului jocului si a scopului. institutorii. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. de modul în care noi. stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. organizarea lui metodica. Exemple: Cuvântul interzis a treia. organizarea judicioasa a acestuia. ci sa se gâseascâ alte formulari. complicarea jocului. Cuvântul interzis primavara. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. respectarea momentelor jocului didactic. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie.. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. Dupa ce clasa a fost organizata. fixarea regulilor. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. ritmul si strategia conducerii lui. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. executarea jocului de catre elevi. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis.

am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. Dulapul pentru câine. flexibilitatii si originalitatii. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. lup si urs sunt prea apropiate. E cotetul lui. Alfabetul Morse. Jocul solicita efortul intelectual. Folosind aceste jocuri. ce sa-i faci. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. explicatii. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. Jucându-se. Voi prezenta câteva sarcini didactice. descopera o serie de motivatii pentru a învata. o inventie. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. Spre exemplu. aprecieri. (vezi Anexe). câine.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. Îl poarta mereu dupa el. formarea deprinderii de exprimare corecta. Câinele pe dulap. . jocul ocupa. dezvoltarea perseverentei. Va fi o descoperire. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. stimularea. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. spre exemplu. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. Primul. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. recreativ. nuantata. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. raspunsuri. locul preferat. Câinele în dulap.În activitatea de fiecare zi a copilului. îsi asuma sarcinile de învatare. evident. între care safie o anumita distanta. un stimul. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. Litera se plimba etc. al doilea dulap. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. spre a institui între ele o înrudire. unul sa fie suficient de strain de celalalt. cum face melcul cu cochilia. Aplicând aceste jocuri. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. expresiva. a imaginatiei creatoare. fac parte din aceeasi notiune. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul.

la un grad mai ridicat de dificultate. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. sirul de botnite si de zgarzi. cu o imaginatie bogata. Pe lânga stimularea creativitatii. pentru a usura si a face placuta. pot avea un vocabular sarac. cu unele modificari. da din coada afectuos. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. legarea cuvintelor în propozitii. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. Deci. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. E un câine latos în dulapul pentru maturi. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. unul în masina de spalat. oase false.. . învatatorul va trebui sa le exemplifice. expresiile faciale transmit. Gesturile. oricât l-ar implora doctorul. da laba elegant. sa se tina seama. . miscarile. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. * Câinele în dulap. ci unul de participare activa în comunicare. dezvoltarea propozitiilor în povesti. îi ajuta în vorbire. Învatarea prin actiune este un stil eficient. papucii îmblaniti. De asemenea. unul în frigider pe jumatate congelat. Prietenos fata de aproapele sau. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. intonatia si vorbirea inteligibila. de originalitatea lor. exprimare. privirea. dar sa iasa din dulap nici gând. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. unul în sertarul biroului. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. în primul rând de gradul lor de noutate. Doctorul x se întoarce acasa. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. atractiva si interesanta activitatea din scoala. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. În general. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. acestia le vor aplica cu mult amuzament. articulata si corecta. În aprecierea povestilor create de elevi. aceasta deoarece unii elevi.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). ziarul si tigarile stapânului). De asemenea. în formarea si dezvoltarea vointei. pisici false. O data însusite de elevi.

Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. adica literele. actul citirii devine o forma automatizata . de simt. cu ajutorul gesturilor.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. elevii învata elementele analitice ale cititului. Am folosit cu succes. puse în serviciul tuturor muschilor. Înainte de a trece la mimare. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. dezvoltarea atentiei. În clasa I. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. stabila: disciplina corporala. · jocuri care dezvolta atentia. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. Ea se exprima în doua modalitati. 4. dar cu alte gesturi. sa dea curs imaginatiei creatoare. la ce profesie se refera. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. de simulare. nonconformiste. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. a memoriei. pipait. vaz. memoria. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. la observare si sensibilitate. din mimica si gesturile colegilor lor. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. cunoscute sau la prima vedere. de concentrare.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. fantezia. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. în limbaj afectiv sau stiintific etc. trei sau patru grupe. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. silabele. . miros. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. la clasa. iar cel gresit cu minus.4. de interpretare. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. Se noteaza raspunsul corect cu plus. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. Sarcina didactica: recunoasterea.ca gest. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. revine si mimeaza. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. El întelege ca nu-i o marioneta si. caracteristicile unei profesiuni. gust. mersul masinii si mânuirea volanului. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. În celelalte clase. Un elev din prima grupa se duce afara.

De mentionat ca în perioada prealfabetara. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. elevii învata câteva sunete din alfabet. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte. În felul acesta.. sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat.. .a").. i. s. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. o.Povestea gâstelor" s.Tata".. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute. e...a.Tata citeste.ta"). grupuri de litere. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv.. z. Pentru aceasta. l. De pilda.ta"-. iar apoi consoana (. în ritm propriu. de analiza. cu întelegerea sensului exact al acestora. elegant ilustrat.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. cum ar fi: r. analitic. Institutoarea: .. sa citeasca. . În etapa prealfabetara. text). asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere.. t.. Continuând. formarea deprinderilor de activitate . Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit.descoperind ca . de sinteza.. intuind. sa analizeze limbajul. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna. Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. . cuvânt.Ce este aceasta? Elevul: . Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala. r. un scurt text cunoscut.Aceasta este o propozitie. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie. a creativitatii. elevii . z).. .Care este al doilea cuvânt? . învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. de a depista deficientele de pronuntare. bazat pe foarte mult material didactic. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara. institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. . întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . precum si de a înlatura inhibitiile copiilor. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii. silaba. la început vocala (. si anume . O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:.În ultima instanta. sa exprime legatura dintre text si imagini.. cum ar fi vocalele (a.Alba ca Zapada".Ursul pacalit de vulpe". aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc.Capra cu trei iezi". silabe. sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora.citeste". sa manifeste curiozitate pentru lectura. u) si câteva consoane (m. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. se deschide gura de doua ori.t").Punguta cu doi bani". pentru rostirea acestui cuvânt.

grupurilor de litere. separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (. Se acorda atentie educarii prieteniei.. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''.te"). caracterizarea si rolul personajelor. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. despartirea în silabe (. povestire. În clasa a II-a. sa le recunoasca.Tata citeste ziarul").tata"). fragmentara. naratiune).. de calitatea .. în lant. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. cerinte legate de texte literare si nonliterare.a"). a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. autor..)''.ta-ta").în mod dirijat . Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului.. la prima vedere. înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. metoda fundamentala este cea numita fonetica. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. În etapa alfabetara. text si ilustratie. dialog.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice. În acelasi timp.a". . de 40.t". La obiectivele de referinta. cuvinte. despre continutul narator al textelor.. între obiectivele de referinta. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. .. precum si citirea expresiva. . cum ar fi identificarea literelor. informatia din ziar. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. diferentierea acestora. desprinderea unei propozitii (. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. separarea sunetului (. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala.independenta si în grup.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere.50 de cuvinte. În clasa a III-a.te-ren") si în fine . selectiva. .carti din literatura pentru copii. a respectului fata de colegi si adulti. dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. familiarizarea cu sunetul (.. text liric. constienta si fluida.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte. elevii vor învata despre titlu. forma si întindere. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. semnul exclamarii) . citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut.. formarea deprinderilor de a actiona ordonat. alineate..t"). Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. vor relata întâmplari dintr-un text narativ. Pentru acestea. apoi (. propozitii si texte.Suntem pe teren". descriere. ca si continut. În acest caz. Elevii vor cunoaste multe dintre . dialog. sa le uneasca în silabe. sa le pronunte. Un rol esential îl au exercitiile de citire. cu sarcini. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. se propun. elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române.. mitologice etc. analitico-sintetica. vor recita poezii si vor începe sa citeasca . se manifesta aceeasi grija pentru . semnul întrebarii. în ritm propriu. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles.. memorarea unei poezii de 2-3 strofe. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute. cuvinte încrucisate. corelarea imaginilor cu textul .t". gânduri. În clasa a IV-a. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV).Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic.. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte). elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama.. personaje. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala.

lectura individuala''. Mai mult. din manualul scolar. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. devine o capacitate. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa.. fiind un instrument al activitatii intelectuale.. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. Lectura. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. permite .lectura în afara clasei'' sau . De aceea. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. care prin perfectionare se transforma în competenta. Din punct de vedere al metodologiei..textelor recomandate sau descoperite. mesajelort publicitare. de meditatie. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. În acest caz. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. dar si a afiselor. independenta. reviste. pentru devenirea sa ulterioara. formula de .lectura particulara'' sau . realizând. exersat pe diferite tipuri de texte. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice. în mintea copiilor..umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. ca obiectiv didactic fundamental. cu tenta morala. cum ar fi . ramâne o obligativitate didactica.. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. lectura . propune modele de comportament. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. iubirea pentru citit. Lectura. Cartea. ziare. valori universale umane. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. prin importanta ei. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva.. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala.sursa de miraje''21[21].. oferind clipe de satisfactie. de achizitionare a unor experiente individuale.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte.ca forma de acces la orice fel de informatie . lectura 19 20 21 . prin activitate indirecta. lectura ofera satisfactii estetice.deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. Gustul pentru lectura. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta. însusirea unor structuri comunicative. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. de regula. ea propune. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. actul de citire.expresia tiparita (carti. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. fiind principala . invitatia. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev.. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului. atasamentul pentru .

. precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. intersectate . neincluse în planul cadru de învatamânt. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor.mental''. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale. la toate disciplinele scolare. polisemantic. solicitând . stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza.investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale.transdisciplinar si interdisciplinar''. concrete Imagini voit scriptice.. sa promoveze ambele tipuri de lectura. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor.actori'': textul si cititorul.literatura pentru copii''. domestica. În mod particular. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica.. organizarea. activ Ireversibila. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. Exista asa numitul . clare. a unui optional de tip umanist (cum ar fi. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. la sugestia organelor decizionale.formeaza interesul si gustul pentru lectura. flux continuu . accesibil Limbaj mediat. atragatoare. gata alcatuite. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. în stare concurentiala.programul'' de învatare a limbii si literaturii române. de imagini)..lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate.. simbolizate în metafore Limbaj direct. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii.. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna).. optional la nivelul ariei curriculare. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. inclusa în . În cadrul optiunii .. este nevoie sa se angajeze doi . Exista. prin alegere. Fiecare dintre cele doua aduce .. (limba si comunicare).. Daca nu exista posibilitatea asumarii. ambiguu Confortabila. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . cu detalii si si Imagini sugerate. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii. În consecinta.suplimentara este implicita. De acee. pasiva Act complex. literara) si lectura electronica (iconica. usor de Imaginea e reconstruita . din partea institutoarei.reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. de exemplu Literatura pentru copii). acest lucru nu înseamna ca se ignora. exacte. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. din partea institutoarei. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. am organizat 22 . Exista . se impune. pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. mai apoi. simplu.

7 b. fiind semnat. În urma analizei raspunsurilor elevilor. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).4% 69. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I.1% 61. judetul Arad. inclusiv conditii de locuire si finantare. optional de catre elevi. pronintare literara/familiala.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32. a rezultat urmatoarea situatie. 6 s 2 fb.1% 19.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. 5 b.3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. am observat elevii pe baza unui plan.o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68. capacitatea de gândire. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase.2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. exprimata procentual. . Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia).5% 67. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale.8% personal Performante exprimate în 87. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb. cartile. Pentru experimentul nostru privind lectura.2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86. 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura.2% 1.

monitorizati''. 11 au între 50 . · pasiuni lecturale.. Chestionarul pretest. Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62. elevii au fost . Pe perioada a doua luni. 9 au între 100 .82%). am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. 3 au peste 300 volume (13. Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor. Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85.39%). lecturi). · conduita în pauze (joc.200 volume (39. jurnalul de idei.100 volume (47. pe baza unui protocol de observatie. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza). ascultator/vorbitor). s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . din care: 4 au sub 50 de volum (17.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a .8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 . rasfoire carti. · implicarea/participarea la lectii.10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor.18%.· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare. la biblioteca). Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive). · discutii în situatii nonformale (despre carti. la care au raspuns 27de subiecti.04%).13%).

În relatie cu bibliotecile. de întelegere/comprensiune a textelor. Lectura cartilor foloseste. Întrebarea .. rezumând. adnotând. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi). daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). biblioteci sau parinti.14% La nimic 2 7. · capacitate analitica.parinti. bunici): 26.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. atunci trebuie stimulata lectura independenta. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. memorând etc.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile. iar restul din obligatie scolara (76%). la: Informare 10 37. dupa opinia celor 27 de subiecti.85% Îmbogateste limbajul 20 74. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte. rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81.29% La destindere 13 48. · capacitatea de gândire autonoma si critica.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7. · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica). · calitatea atentiei si controlul acesteia. prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie.03% Dezvolta gândirea 14 51. familie (frati.40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. subliniind. întrucât elevii citesc: lejer. 24% din subiecti lectureaza de placere. . · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni.2% colegi.

Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina..12 Originalitate 5.91 5.87 Atentia 8. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic.31 6. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat. despre lectura si rolul acesteia în învatare. Compozitia va fi apreciata.02 Exprimarea 7.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor.35 8.98 Sinteza 5. Niculae zâmbea fericit.56 8. iar premiul întâi la baieti. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator. * Realizati. lui Moromete Niculae.76 5.33 5. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei. 2. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. Observatiile de mai sus au fost . Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: . îsi sterse sudoarea.42 Independenta 5. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia.11 5. o scurta impresie despre .61 TOTAL 7. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora. Învatatorul clasei a IV-a. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. Copiii spuneau poezii. domnul Teodorescu.32 Vocabularul 6.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.22 6.19 7. Se facuse foarte cald. precum si originalitatea acesteia. Învatatorul îi împinse pe copii în fata. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc.97 6. provocându-se discutii libere. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii.Pentru verificarea celor de mai sus. ca sa spuna poeziile. am aplicat un chestionar.39 5. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite.91 Inteligenta 6..A început serbarea.organizate pe clase. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: . în 5-6 rânduri..sprijinite'' de interviuri de grup.44 Memoria 8.99 7.56 Gândirea 5.23 Analiza 5. Voi striga catalogul! A spus învatatorul.

extemporalele si portofoliile.. dictionare. Texte literare si non-literare 2. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. De la cuvânt la propozitie 1. Compozitia 5. bibliografia. sau . situatiilor de instruire''. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare.. CNC. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). · orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective. 4. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. Comunicarea orala. · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica.produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor.. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? . extemporale. Povestirea orala si scrisa 3.. 2. · proiectarea programelor scolare în sistemul . caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. ghiduri etc. · fiecare elev/student primeste tema. Caietele de notite (. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica.unitatilor de învatare''. · evaluarea a constat din chestionari orale. Dialogul 4. La clasa experimentala.Analiza . 3.. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. problematica. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. am conceput o cercetare. . Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. consultarii lucarilor de referinta tratate. 2000). modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. precum si schimbului de volume. Cartea.. documentarii în biblioteca.jurnalul de lectura''). Pe baza constatarilor exprimate. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate). Comunicarea scrisa.

file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca.mi-a placut. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii .. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. desene). iar informatiile au fost înregistrate în .. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare.). Au fost elevi. cuvinte. cu grija pentru ordine. opinii (. care. subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. exprimare si calitatea redactarii scrierii. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. Au început sa lecturez. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . continut. scheme.jurnalul de lectura''.unui jurnal de lectura''. sub forma de citate. caietul de notite al elevului va avea aspectul . m-a deranjat ca. personaje. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata. · formularea constatarilor (subiect. Dupa . . idei derivate). definitii. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. idei.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. cuvinte s.''..Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. concepte. · judecati critice.''). sintagme de retinut. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. impresii. dupa opinia împartasita de noi în experiment. pe parcursul a jumatate de an calendaristic. · interactiunea cu textul (puncte de vedere. Un numar însemnat de elevi si-a conceput . cuvinte noi. în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate.. comentarii opinii critice. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat. jurnalui de legatura''. a.instructajul'' de început al institutoarei. impresii. au lecturat/consultat media de: . În consecinta. rigoare. idei. Pe parcursul semestrului. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). pagina libera pentru comentariile institutoarei..jurnale de lectura'' atent elaborate. Pentru clasa de control (martor). note de lectura: · notarea reactiilor subiective.. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale... a rezultat ca elevii din clasa experimentala. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale.

. raspunsurile la interviul de grup. pornind de la textul de mai sus. 2.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . chestionarele cu itemi pentru elevi. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele.. analiza produselor elevilor. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. în decursul a doua ore. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . cercetând fiecare camara. realizarea unor interviuri de grup. Scrieti o compunere libera.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor. grajdul în care gasise calul. se pogorî apoi în pivnita.. precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . cu lacrami în ochi. ofta si. elevii ambelor clase au fost solicitati.basm) Cerinte: 1. ocoli de vreo doua-trei ori.Pentru verificarea capacitatilor dobândite.

situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric . Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. pp. pp. depilda. portofolii. pp. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare). pp. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si .99 5-5.produsele elevilor'' (caiete de lsectura.99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp..99 5-5. Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4. jurnalele de lectura ale elevilor. pp.99 7-7.). Luând.99 9-9. pp.99 6-6. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp.99 7-7.notite analitice privind .99 8-8. În activitatea de clasificare. pp. Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat.99 9-9.. extemporale etc. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4. pp. ordonare. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.99 6-6.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice.99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp.99 8-8.

la un nou tip de relatie cu cartea si textul. la o deschidere spre o viata intelectualizata. De aceea. În cazul nostru. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. disciplina.În concluzie. creativitate si cooperare. asumata si sistematica. deprinderi analitico-sintetice. libertate de optiune. coerenta. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. . Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. autonomie. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. cutezanta memorie. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. ambitie.

viata realitatea înconjuratoare. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. o în ciclul de achizitii fundamentale. citire si scriere. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. marcând întreaga devenire a copiilor. de aceea în analiza limbajului. spre autoeducatie. constituie nu numai o forma de intelectualizare. ca activitate dar si ca competenta. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. la îmbogatirea vocabularului. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. un rol formativ. în scoala. de didactica si de continuturi specifice limbii române. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. la formarea educatiei estetice. adica la nivel de sinonime. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. Textele sunt modele de vorbire si scriere. o Curriculum National. elevii cunosc o noua lume. o . în primul rând pornind de la limbaj. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. Lectura. vorbire. In acelasi timp. sacrificiu. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. asa cum este surprins el în Curriculum National.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. stilistica. antonime si cuvinte polisemantice. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. cinste. morfologie. spre o educatie permanenta. dupa modelul adultilor. sintaxa. o în scoala. interesanta. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. am adoptat metode deductive. o componentele limbii se refera la fonetica. bazându-se pe investigarea textelor. abilitati de ascultare. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. pe baza modelului comunicativ-functional. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. Prin citire. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. curaj. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament. precum si calitati ca prietenie. iubire. omonime. pornind de la un text literar sau nonliterar. Activitatea de lecturare. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. fermitate. ca prin intermediul lecturii. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. omenie. paronime. clarificarea sensului sau întelesului.

Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. pasiunea pentru citit. Meseria recomandata în poezia de mai sus .În concluzie. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. 2. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Ce voi fi? l-am întrebat pe tata.. Explica întelesul expresiei . Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. 3. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor. apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. 5. Ţine minte.om adevarat''. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. Da un titlu potrivit textului! 4. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1.

folosind aceeasi legatura. reverse. ra. casa. ninse. c. vara. va_za. • LITERA SE PLIMBĂ : cana. va. • Se dau literele : a. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : .. e.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. s. ra. nat. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. ver. se. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. RUCNAC. u. Pisica se joaca cu un gem de lâna. semanat) . SÂCĂG. Puse în ordinea corecta. Face haine 6. Te învata la scoala 5. soa. n. primavara. IGANA. • Se dau silabele : soa. pri. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. m. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. cara. senin. Apoi. ia_na. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. Scoate carbune din mina 7. greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. • ALFABETUL MORSE . Ia banii la supermarket 4. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. se. va. acestea dau numele unor pasari domestice. r. cala. am folosit exemplele gresite. nin. de.analiza fonetica a cuvântului. OsCOC. se.2. nea. Conduce autobuzul 3. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. verde. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. ha_ta. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. re. i.

munca independenta. sa gaseasca cuvinte rimate.? vulpe . veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I.roscata. . sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . sa completeze corect propozitiile si schemele date. codata. munca în pereche. brainstorming-ul. vicleana. • Cine stie mai multe despre. problematizarea. exercitiul. sireata. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica.organizarea clasei . observatia. Suport si resurse : papusi. a III-a. sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : .do-sar .pregatirea materialelor necesare lectiei.La ce te gândesti când spui cuvântul . sa prezinte textul literar .prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. cocos''? .. a II-a.captarea atentiei: . carioci. b) . jocul didactic.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : . sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic .sa înteleaga continutul textului studiat . ciorchinele. hoata . AVANPREMIERA a) . a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . . diagrama Wenn. planse. fise de munca independenta. cvintetul. eseul. cas-ca-val. bal-con . I.

-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .-. IV. III.Elevii vor rezolva independent fisa : a) .-. -.25 + 5 = I 96 .-..-. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1.3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 . trei adjective.-. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .-.-.-.Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 .-.-.45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) . DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe. .-.II.-.-.-. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.25 = C 30 + 23 .

. bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul . umblat.. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare.....(cocos..I.. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc.... tantos) . gaseste) adjective (hoinar. interogheaza) 1. 2.. insistent.A.(cautat.(frumoasa.. înselat) Mos . 4. Elevul raspunde la întrebare.personaj'' b) METODA R. Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început... 3. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde..... (raspunde. arunca... invidioasa) Plecat ... Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa .verbe (cauta.

Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos.d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica .

Dutescu. Arad. Coteanu Ioan . 10. Alexandru Gheorghe.Cercetarea psihopedagogica. 14. Dragan Ion. Editura Emia. 9. Editura Tipomur. 1995. îndrumare. Editura de Vest. Editura D. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. mos. M.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. 4. Editura Didactica si Pedagogica.. Editura Polirom. 2001. baba sau gaina.Pedagogie. EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos.1996. Iasi. 8. N.Lecturi literare pentru ciclul primar. Herlo Dorin . Editia a III-a revazuta si adaugata. 2001. Cozma Traian . Iasi. 1997. Cosmovici Andrei . 13. E. Cerghit Ioan . 2002. 2002. 12. Cornea Paul . 2006. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie.1999. Ed. Editura Spiru Haret. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V. Deva. valorificare). Bucuresti. Editura Casa Cartii de stiinta. Ion . Editura NapocaStar. Cluj-Napoca.Curriculum National. Editura Polirom. Editura Albatros.Metode de învatamânt. ord.Gramatica de baza a limbii române. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Cluj-Napoca. Nicola Ion . Craiova.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. Iasi. Dumitru Al. 1993. Editura Polirom.'' De aceea a murit.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. 1998. nr. Editura Gheorghe Tabacaru. 4263 / 1998. 2000.Asupra Curriculum-ului Educational. Bocos Musata -Instruirea interactiva. Editura Eurostampa. 1997. 2004 . 15.Cocoselul alungat .Introducere în teoria lecturii. Iasi. 7. Cosmovici Andrei. 1995.Psihopedagogie. Timisoara. Aprecieri generale si individuale.oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos. Goia Vistian . 16. 11.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta. x x x . A II-a. Bacau..Psihologie generala. 2. sincan Eugenia .'' VI. 6. 5. Cucos Constantin . ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l . . Chiscop Liviu . Ion . BIBLIOGRAFIE 1. Timisoara.Educatie si învatare. Dumitru Al. 3.. Bucuresti. Crisan Corneliu .

29. Iucu Romita . 18. 2007. Mos Ana.Pedagogia lecturii. Editura Dacia. 2006. Editura Presa Universitara Clujeana. Timisoara. 32. Ilica Anton . Ionescu Miron . Editura scoala vremii.Copilul cu dificultati de învatare. Herlo Dorin . Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 2003 25.Psihologia adolescentei si vârstei adulte. . Ilica Anton. 1991. Arad. Penes Marcela . 20. Editura Aramis. 2003. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Arad. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. 1998. . Arad. 30. Editura Mirton. 2000. Ilica Anton. Mitiuc I. 33. 2000. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 21.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. Arad. Bucuresti. Arad. 19. 28. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura UAV. Arad. Kelemen Gabriela . Ardelean Alina . 2007. Bucuresti.Metodologia cercetarii experimentale.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. 22. 31. Mos Pavel.Educatie si curriculum. Editura Nemira. Teodorescu Iulia . Editura Eurostampa. Editura Ankaron.Pedagogie.Didactica limbii române si a lecturii. 2005. Mihut Lizica .Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. 2005.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. 23. 2001-2002. Editura Petrion. Arad. 2007. 24. 34. Timar Balas Dana . 1998. Schwartz Gheorghe . Metea Alexandru . Molan Vasile. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Moldovan Olga. Iasi. Ilica Anton . Editura Cluj Napoca.Instructie si educatie. 26. 27.2000. Editura Credis.Demersuri creative în predare si învatare. Ilica Anton . Bucuresti.Metodologie Educationala.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii.17. Bucuresti.Gramatica limbii române de la A la Z. Arad. Ionescu Miron . Ungureanu Dorel .Limba noastra-i o comoara. Cluj-Napoca. .Comunicare. Cluj-Napoca. Timisoara. 1999. Pârvulescu Letitia. Ardelean Adina. 2004. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. 1996.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->