LUCRARE DE LICENŢĂ ARAD, 2008 UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU'' ARAD FACULTATEA DE sTIINŢE ALE EDUCAŢIEI sI ASISTENŢĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA

: Pedagogia Învatamântului Primar si Prescolar LUCRARE DE LICENŢĂ FORMAREA, DEZVOLTAREA sI EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR ARAD, 2008 CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii............................................................................................................................... ..............69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care

înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului. Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea

figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audio-vizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta, standarde de performanta, schema orara, descriptori de performanta. La acestea, învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa), dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea)

-receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea). Le vom defini pe rând, împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii, stabilite pe baza unor obiective comune; CICLUL de dezvoltare (clasele II, IV) s.c.l. · curriculum nucleu se exprima în obiective, continuturi si numar de ore, valabile pentru întregul proces de învatamânt primar. Totodata, curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta, devenind norma si obligativitate, fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu; ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ, fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti"), competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "), exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. In principiu, standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular, fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil, flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale, fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. Sintetic, aceasta se exprima în orar, dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu, curriculum aprofundat, curriculum extins. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine, bine, suficient, insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev, rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire". De regula, capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea) sunt integratoare, intradisciplinare, adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate", fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. Ele au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca, reciproca dintre emitator si receptor, ascultator si exprimator, dintre întelegere si exprimare. În practica, obiectivele de referinta, formulate în curriculum, se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative, operationale sau concrete, pe capitole si lectii. Acestea sunt elaborate de institutoare, utilizând verbe de actiune ca a vedea, a auzi, a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev, grup de elevi sau clasa de elevi. Ele confirma actiunea elevilor care identifica, demonstreaza, clasifica, elaboreaza, enunta, executa, aplica caracterizeaza, creeaza. Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile

concrete direct evoluabile, prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza, prin însumare (liniara, concentrica si sferica), capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. 1.2. Principii, criterii, componente, finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National, relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. Principii privind curriculum-ul ca întreg : sa reflecte idealul educational ; sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului ; sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice ; sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative ; sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. B. Principii privind învatarea : elevii învata în stiluri si ritmuri diferite ; învatarea presupune investigatii continue, efort si autodisciplina ; învatarea dezvolta atitudini, capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte ; învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala ; învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. C. Principii privind predarea : predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua ; educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse, care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse ; educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor ; predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte, ci de comportamente si atitudini; predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev, care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei, bazându-se pe inteligentele lor multiple ; predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta ; predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana. D. Principii privind evaluarea : evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa ; evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode ; evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare ; evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ;

evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. curriculum diferentiat. curriculum nucleu aprofundat. orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala.3. optionalul la nivelul mai multor arii curriculare. capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera. receptarea mesajului scris. precum si cel de exprimare orala. · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . exprimarea orala si cea scrisa. Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. Comunicarea este un domeniu complex. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. curriculum extins. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati. în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. optionalul la nivelul ariei curriculare. . Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . 1. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. respectiv de exprimare scrisa. structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. competente si atitudini . curriculum la decizia scolii. curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei.

elevii vor constientiza actul comunicarii. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. acordându-i-se acestuia libertate de alegere. Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Studiul elementelor de gramatica. de aceea. elevii opereaza cu notiunile de limba. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii. incluzând si cele de fonetica si de vocabular. eficienta lor urmând a fi apreciata. limba româna îndeplineste mai multe functii: functia instrumentala . având acest statut oficial.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oralpractica. pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate.realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare. sunete. procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. În prima etapa. limba româna. Astfel. Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. silabe.. asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. în cele mai multe cazuri. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. limba româna este limba oficiala a statului national român. Toate au ca baza o programa scolara comuna. . adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. În acest scop se face apel si la . dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor.orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. a frazelor. Un element de noutate îl constituie manualele alternative. scriere. de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. a propozitiilor.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. lectura. cu rol auxiliar. functia informativ-educativa . continutul lor nu este neaparat obligatoriu.comunicare.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. functia informationala .

prima fiind Limba si comunicare. se va urmari ca. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". structurat.si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". lecturarea textelor literare sau nonliterare. teatru de papusi. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. locale. adica citire. ca "un program didactic"3[3] coerent. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. generale. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. El cuprinde disciplinele de studiu. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. scriere. comunicare). numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale.a. discipline optionale). deci obligatoriu de realizat.1. În ciclul de achizitii fundamentele. emitere) deriva din obiectivelecadru. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. literatura pentru copii. la nuantarea exprimarii orale si scrise. scriere elaborata. ci defineste capacitatile. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. Spre deosebire de anii anteriori. vazuta ca: "o unitate logica. dramatizare s. compunere. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. Aceste capacitatii (receptionare. -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. parinti. prin intermediul lectiei. adica ascultare. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". aceste competente au un specific 1 2 3 . lectura. esentiale si obligatorii.1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore. Toate aceste functii se realizeaza. Secventa mai cuprinde "optionale". colectiv didactic.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. la care institutoarea. în mod fundamental si special. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare.2[2] În esenta.. În virtutea acestei intentii. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. specifice. Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). este Planul-cadru de învatamânt. 2. didactica si psihologica".

.compunerea prin juxtapunere. . hiat. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. k. che.compunerea prin abreviere.h.i. . care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul.limbaj stiintific. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si.schimbarea valorii gramaticale. b. ghi. LEXICUL 1. 2. Îmbogatirea vocabularului: .n. Ex: t.metodologic.s. a. Litera (semnul grafic cu care se noteaza.j.f.limbaj argotic.derivarea cu prefixe. 2.x. În consecinta. din care se alcatuieste forma cuvintelor).d. chi. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. în general.z.t. b) masa vocabularului: .î. . Fonem (cea mai mica unitate fonetica. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice. .neologisme.m.limbaj tehnic.l.p. FONETICA 1. triftongi.arhaisme. gi.w. iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. c) accentul si intonatia. a. l.â. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.e. Componenta: a) fondul principal de cuvinte. ci ge. .c. de aceea. .y. . Aspecte particulare a) diftongi. x.g. 2. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice.o.derivarea cu sufixe.regionalisme. un limbaj mai bogat.t.limbaj de jargon.s.k. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: A. . B.r. ghe.2.v. . . Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. b) consoanele: b. . are un anumit specific metodologic.a.compunerea prin alaturare.u.

Sintaxa (parti de propozitie) .subiectul. genul.predicatul. stilul cotidian (limbajul comun). . stilul publicistic. 2.secundar. .de baza. deprinderi. functional. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. . Morfologia (parti de vorbire): . .substantivul (felul. . De asemenea.figurat.pronumele (personal.adverbul. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. 3. odos-cale) însemnând .adjectivul (felul. 4.3. de politete). 6. Sensul cuvintelor: . în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar. stilul functional (utilitar). daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. stilul stiintific.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului. timpul). . stilul administrativ.STILISTICA 1. . .. . . stilul literar (beletristic).atributul. C. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii. .complementul. excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei. un instrument cu ajutorul caruia elevii.conjunctia. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativ-functional4[4]. . numarul).prepozitia.interjectia. 5.3.numeralul (felul). acordul cu substantivul). Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune.articolul. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. D. GRAMATICA 1. . . Este una din noutatile prioritare ale Curriculum-ului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. 2. 2. sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si 4 . la nivelul copiilor.verbul (felul.

demonstratia. metode de comunicare orala conversativa: conversatia. munca cu manualul sau cartea. colocviul. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. informarea. conversative: conversatia. studiu de caz. . explicatia.. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. instruirea asistata de calculator. portofoliul. experimentul. de la care si deriva este metoda de învatamânt. simularea. lucrari practice. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. problematizarea. dezbaterea. aplicatia teoretica. jocuri. se impune utilizarea unei metodologii didactice. descrierea. conferinta-dezbatere. Ionescu). abordarea euristica.la un sistem de tehnici. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. învatarea prin descoperire. algoritmizarea. anchete. lectura explicativa. prelegerea scolara. dezbaterea. lectura dirijata. În didactica moderna. experimentul. introspectia. activitatea cu manualul. vorbire si ascultare. jurnalul. proiectul. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: metode de comunicare orala. povestirea. Ionescu. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: expozitive: expunerea. · metode de autocomunicare: reflectia personala. · metode de actiune: exercitiul. brainstorming. descrierea. Principalul element al conceptului. modelarea. Phillips 66. metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. 2003) Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea. proiecte. aptitudini. Metode de cercetare a realitatii: metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta.expozitiva: expunerea.. munca în grup. modelarea. colocviul. discutia. expunerea cu oponent. instruirea programata. Metodologia didactica se refera . asaltul de idei. · metode asistate: IAC (M. · metode de cercetare a realitatii: observatia.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. povestirea. reflectia. prelegerea-dezbatere. explicatia.prelegerea. prelegerea interactiva. instructajul. descoperirea. discutia. introspectia. se apreciaza ca . cursul magistral. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. experimentul.conversatia.discutia colectiva. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. atitudini. metoda problematizarii. jocuri. scriere. metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. modelarea. învatare si evaluare''. prelegerea. demonstratia. explicatia. studiul de caz. lucrari practice. · de actiune: exercitiul. mass-media. cursul.aprofundeaza cunostinte. * de explorare: observatia. · de rationalizare: algoritmul.

prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. algoritmizarea. Iata. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale. Stabilirea obiectivelor: cadru. Trebuie avut în vedere ca .ca. lucrarile practice. jocurile didactice.. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. jocuri de simulare. Totusi. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate. adica de a le operationaliza.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. Operationalizarea obiectivelor pedagogice . Metode bazate pe actiunea practica: metode de actiune reala: exercitiul. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. pe baza unor criterii precise. ceea ce va fi evaluat. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". metode de actiune simulata: jocuri didactice. rezultatele asteptarii în termeni specifici. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. O 5 . rezolvarile de probleme. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret.1. jocuri de roluri. operationale Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice.semnifica transpunerea. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . prin urmare. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. specifice.obiectivele operationale. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. proiectul/tema de cercetare. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. modelarea. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. astfel ca cele concrete.. Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. studiul de caz. învatarea prin descoperire ( în plan mintal). cum este si lecturaexplicativa. deci. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. demonstratia. unele metode.

adica de vorbire.sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. sa rearanjeje. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 .sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. adica de ascultare. 6 7 .a . institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. . sa motiveze etc. . immediate. nu se pot extrage obiective operationale. capacitati de exprimare a mesajului oral. capacitati de receptare a mesajului scris. sa modifice. educarea limbajului. din cadrul relatiilor interumane. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice.sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral. sa distinga.dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor.. la o situatie de comunicare reala.sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise. din . acte.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. din aceste obiective referentiale. sa combine. Astfel. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze.sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. . La nivelul lor. În felul acesta. sa exprime. sa analizeze. în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. dupa cum urmeaza: clasa I: . clasa a II.. decât prin particularizare. din activitatea sociala.sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt. sa selecteze.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7]. Totodata. În general. Pentru aria curriculara limba si comunicare. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând . operatii observabile scontate. sa scrie. sa completeze. sa schimbe. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6].functionale.procese. în formularea obiectivelor educationale. sa defineasca.sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite. De pilda: sa desparta în silabe cuvintele. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. sa utilizeze. adica de scriere. desi unele au o formulare aproape identica. sa clarifice. fiind capabil sa participle la o conversatie. . abilitati de comunicare operativ. Se poate observa ca.. actiuni.sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. .receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. sa citeasca. conditiile de realizare si performanta asteptata. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza cred. .teoriei comunicarii în general. . sub îndrumarea institutoarei.sa recunoasca. sa povesteasca.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . .

grupuri de litere. . corect un text cunoscut. .sa identifice litere. .sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina. . . . .Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. .lizibil si îngrijit propozitii scurte . . în functie de: .clasa I: .sa manifeste interes pentru lectura9[9]. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale. corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere. scrierea cu majuscula). a decodarii prin citire.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa. semnul întrebarii.sa pronunte clar si corect enunturi. Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: .sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu. . Mai mult. . În aceste cazuri. enunturi. .etc.clasa a II-a: . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris..sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere.sa scrie corect litere.sa scrie corect. . corecta grammatical sa raspunda la întrebari.un paragraf / fragment dintr-un text citit. . cuvinte. cuvinte.sa scrie corect litere. silabe. . .sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari. . elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta.sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute.clasa a II-a: . silabe. silabe. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de comportament observabil si masurabil.sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. adica a întelegerii acestuia.clasa a II-a: .sa rosteasca o propozitie.sa integreze cuvintele noi în enunturi .sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc.sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. . cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna.sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit. cu sprijin.sa citeasca fluent. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a IIa: clasa I: .sa desprinda semnificatia globala a unui text citit.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. .sa redea prin cuvinte proprii.sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. de cel putin doua cuvinte. 8 9 .sa citeasca în ritm propriu.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii. . .

carte. precum si sa scrie corect. corectare etc. linia de dialog. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. lizibil si îngrijit texte. volan. . pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. dar poate fi complicata.soarece. curte. 2. Aceasta poate fi scrisa pe tabla. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. În continuare. 3.zbor etc. . corectare. Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. . sa citeasca corect. catel.sa scrie corect. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale. Învatarea observarii. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. virgula. la specificul clasei. Se solicita scrierea . sugerate). pe care elevii o vor scrie pe caiete.dezvoltarea" capacitatilor. Exemplu: a . Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. Activitati de învatare pentru formarea. delimitare. în ritm propriu. cum ar fi: . adica printr-o propozitie. Astfel la clasa I.. 2.tata sofeaza". sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. transformare. doua puncte).sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului.. . exercitii de selectare.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". asezate sub forma unei vizualizari în completare. z .. Lecturând astfel obiectivele. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica. identificare.. În esenta. . Locul literei. iar elevii le vor pronunta corect. Ele sunt.. De pilda: copil. lant. ochelari. în general. a 3-4 cuvinte în legatura cu fiecare imagine. s . Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate). . Pronuntarea alfabetului.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. Sunt create premisele pentru . la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. necorelata. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles. 1. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi.un copil citind". construire. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare.. prin schimbarea unor cuvinte. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. recomandând tipuri de exercitii. adica din clasa I si clasa a IIa. 3.avion. Se va indica. la operationalizarea procesului didactic. elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române.catelul latra" etc. pe sarite diferite litere. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale. parbriz. determinare. fotoliu. lizibil si îngrijit un text cunoscut.

ci. ______________________ i . în curte ________________________ 6. _____________________ În general. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt.p" în .re. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. lec-.parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4.. Ordonarea cuvintelor.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test.va. la început ___ Litera . Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte.. în curte.p" .an. .Pe o fisa se scriu zece cuvinte.. Se efectueaza exercitii de recunoastere. re ____________________ dar.. e-. elevii. _____________________ în ..____________________ în-. toa-. Locul silabelor. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor.na . 5. a-.. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: tri-. care asezate de catre elevi în anumita ordine. . ta-. precum si numarul de litere din cuvintele alese. se joaca ________________________ scolii.na. Se stabilesc. Cuvinte adaugate.toa . pe jetoane sau fise.na . De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza.. de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos. ce-. alearga. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. Lupu.tre .4locul literei .. din mai multe variante indicate. mai multe cuvinte. va-. de alegere a raspunsului corect. _____________________ sa .ma . be____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma .a . Exemplu: parc câte litere . se constituie în propozitii: Ionel.

despre: carte. . cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. Ileana deseneaza. elevii. Se provoaca un joc de rol.Alcatuiti propozitii. pornind de la litera sau litere commune: sa pa na at as fa ca da p ot ta ce le ic re pac us toar 9. Mariana. oameni.. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite.complimente" reciproce.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. Apoi se vor aseza la masa si-si vor face . 7. . Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II). var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. Mihai Eminescu. curte. Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. Atribuiti însusiri.Propozitiile construite de elevi: a) Acum. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: I). Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. animale. carti. Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . b) Ileana deseneaza câinele. c) Ileana nu mai deseneaza. tata. calculatorul. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare. fratele si surioara.

pe niste biletele. la muzeu etc.Ce faci ___ Ileana ___ . Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. Ele vor fi omise. la calculator.fragmente din texte cunoscute. sa scrie corect. . elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. Spre exemplu: . 12.Nu ___ 14. la magazin. fluenta. 11. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.Citesc ___ . precum si corecte din punct de vedere grammatical. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative. iar elevii le vor aseza.Cititi mesajele. se va scrie .memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice). conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I. alcatuit din trei elevi. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. Gelu le arata un exercitiu nou. Povestiri imaginate sau reale. Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. pe patinoar. 13. în ritm propriu. Sub forma .Gina. pe strada.Tata a sosit ___ . Punctuatia potrivita. iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei. În clasa I. scrierea cu litera mare. semnul întrebarii). Un juriu.schimbarea intonatiei. Transcriere selectiva. Gheorghe si Tache fac gimnastica.. în care el sau altcineva a fost participant sau narator.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. Pentru a forma capacitati de citire corecta. Întrebari si raspunsuri. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau.citirea unor cuvinte pe silabe. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala. va stabili ierarhia primelor trei . tip jeton.). 15. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii.Exercitii de dictare. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara.. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii.sau lipi prin decupaje . . .naratori".10.modificarea ordinii unor cuvinte..citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. Acestea vor fi puse într-un plic. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. semnul întrebarii. cunoscuta din lecturi. Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" . . Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon. scrierea ortogramelor etc. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . .

altele propuse de institutoare. unele sugerate de programa scolara.determinarea sensului unor cuvinte noi. . la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala.ca forme de achizitii fundamentale. . .redactarea scrisa a unor texte. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor. . diftongi.povestirea unor întâmplari.învatarea conversatiei de grup. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. linia de dialog.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. identificarea si relatarea unor întâmplari. subs. În clasa a II-a.Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National.integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. doua puncte. cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. identificarea personajelor.se pot organiza felurite activitati de învatare.elaborarea de bilete si scrisori. . lucrare de control. . care-i regleaza utilizarea. intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie.familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. intonarea propozitiilor. . utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse. vocala. . În acelasi timp. .construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii.citirea unui text la prima vedere. Pentru clasa a II-a. asimilarea unor elemente ale limbajului. si adj. text liric. În acelasi timp. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. cuvinte cu sens asemanator. . alineatul. cu respectarea logicii narative. virgula. .consoana.realizarea acordului gramatical (S si P. introducerea acestora în contexte inventate si variate.lecturarea unor texte din literatura pentru copii. . se consolideaza abilitatile de cititscris. cum ar fi: identificarea titlului si autorului. dupa cum urmeaza: . cuvinte cu sens opus. analiza imaginilor aferente textului. . semnul exclamarii. . Toate acestea le-am utilizat în clasa. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. în care se fixeaza.recitarea versurilor. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii. factorii perturbatori ai comunicarii.scrierea caligrafica a textului. compuneri. triftongi. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii.). devine necesara si capata un caracter aplicativ.initierea si mentinerea unui dialog. recunoasterea alineatelor.despartirea cuvintelor la capat de rând. Apar o serie de probleme noi. sugerate si ele. în curriculum.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire. . pe baza ilustratiilor. scriere imaginativa (compunere). am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului. . . constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor. Pentru clasa a II-a.

Se ofera elevilor urmatorul text. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate.... Ţântarul si avionul de O.). Arghezi.recitarea poeziilor. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa..O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . Ca forma de diferentiere a activitatii. În continuare. date de institutoare. Cu hainutele calcate.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte).Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ 4. Pe baza unor întrebari." 5. Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica. Apoi. elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical.sa încurce" semnele.. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. povestirea unor texte citite... . pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1.O eleva merge spre scoala... pe care trebuie sa-l corecteze. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie.... Cu coditele pe . Cazimir).. Corectarea greselilor. se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. transcris fara semne de punctuatie. Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte.. Punctuatia propozitiilor. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana.... . Iata un posibil text: .. d.. Sugeram câteva unitati de exercitii. ..numai nume de lucruri.. Nume de fiinte si lucruri. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: .. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa..atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). Pentru formarea deprinderilor de versificatie. c. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. Punerea semnelor de punctuatie. 2. Cu rochitele. (spate). 3.. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (. urmând sa le puna pe cele potrivite: . semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!)... solicitând elevii apoi .masa? 6. b.. (curate). Ele intra-n clasa noastra. Alcatuiti texte..

Ionel merge la / l-a teatru. ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. masa. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. masina. atât a elevului...barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere..dreptul" de a face . 9. propriile preferinte si antipatii".. ce-i . Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator... Fiecare pas facut deschide noi orizonturi. se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. Colega sa / s-a nu-i acasa.încerca propriile" idei.i-a..propriile" experiente de a . Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. Colega s-a / sa dus în tabara.. . de a gresi. Evaluarea. 7. în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare.cât si cuvinte cu înteles opus: prieten. ca barometru al achizitiilor..Eu voi alege forma corecta. . (fereastra). aceasta fiind o premisa obligatorie pentru . De asemenea..cei. de a avea propriul ritm. cât si a cadrului didactic. da noi posibilitati.n-ai.l-a. la . Ortogramele. Pe usa nu pe . Ionel sta la / l-a tara.. Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete. nai . sa-i sai.. elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare.. a fugi etc. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei.cu anumite cuvinte date . De asemenea..ca-i. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale civice: elevul ...sau. apropiat sau identic . ne-am . iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. 8. s-au . O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta.asigurarea unui exercitiu didactic adecvat. Întelesul cuvintelor...3 Evaluarea .neam.experimenteaza de fapt cu sine însusi". a mânca. taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii. m-ai . De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta.e. Alegeti forma corecta. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat.. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern. perechile" gramaticale omonime: deal . calatorie. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou? Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. s-a .. ia ..sa. evaluarea este momentul în care se face bilantul. a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut . Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. guma. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie . putându-se apoi trece mai departe. 3.de-al. cai .mai.

de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. cooperare. In mod corect. cu scopul de a constientiza propriile dificultati. sa se înteleaga. itemi tip pereche.Se trece astfel de la o evaluare comparativa. omul nu ar mai fi fiinta umana. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. Fiind constienti de propriile capacitati. sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului. o formula de încheiere pentru un dialog. sa efere informatii.Test de evaluare . al clasei. raspunsurile cu alegere multipla. elevii au astfel posibilitati de comunicare. Aceasta nu este specifica fiintei umane. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4. însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi. Limba a aparut. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . a fiecarui individ. dar si de dificultatile pe care le întâmpina. sa formuleze diferite mesaje. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. deoarece fara limba. depasind granitele scolii. eseul liber. dainuie si se dezvolta interdependent de 10 . la o evaluare criteriala. Anexa nr.clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral. sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala. 1 . eseul semistructurat. dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. a carei functie principala este de a clasifica elevii. de a formula raspunsuri. cât si la nivelele sociale. deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal. textele lacunare. Evaluarea odata realizata. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog. de a identifica obiecte sau persoane. trebuie interpretata de catre învatator. dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea prin probe orale. atât la nivelul grupului. iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. sa formuleze întrebari si raspunsuri. de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. formativa si sumativa. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj. Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. scrise sau practice.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup. eseul structurat.1. si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate. colaborare si autoevaluare. corectiva si constientizata. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale.

limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana. fiind instrumentul de baza. oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . dar si acceptarea si utilizarea acestora. Relatia între limba si societate este reciproca. c)utilizare (actiune.Aptitudinea de a crea simboluri verbale. Deoarece limba înseamna înainte de toate.Totodata. reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura. meditând si 11 12 . aspecte si relatii cu lumea în care traieste. comunicare interumana. limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. limba trebuind sa ofere fiintei umane. ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om. În acelasi timp. oamenii percep lumea si pe sine. îsi are rolul doar în societate. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. limba le permite transmiterea informatiei. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. Limba. sub aspect social si psihic. nu numai atât. între om si societate si fata de el însusi. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. Limba însa. deci în comunitate sociala. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. într-o interactiune permanenta. numite simboluri.Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale. b)cunoastere (competenta). 3. însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. Numai în acest fel. o viata decenta -fiind mijloc de comunicare si . înseamna ca va ploua) si semne conventionale. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. Astfel. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. act. 2. practica). Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. respectiv semne intuite de societate. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. permitînd modificari. ele pot coexista si dainui. se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] . Cu ajutorul ei.Este un element de identitate nationala si culturala. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni.mediul si comunitatea în care se foloseste.

prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). adica literele / sunetele alfabetului. expresiva-privind vorbirea. a. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. permitând crearea unor enunturi noi. constituie gramatica limbii respective. De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. La nivel spiritual însa. Exemplu: casa . O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). fizica. realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele.creând opere literare. fiind o trasatura importanta a acesteia. ci este chiar determinata de aceasta. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. de a transmite informatia. În plan practic este vorba de convingere. De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. s. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului. 13 . De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. alfabetul Morse etc.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna.fiecare generatie la rândul sau este nevoita so învete. Simbolizarea permite acest lucru. luate în ordinea amintita.. nu înseamna nimic.). prin gesturi. chimia.articularea. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala. a) care . Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). utilizata de fiecare individ si comunitate.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. în primul rând ca mijloc de comunicare. luate separat. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. fiind indispensabila. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ.muzica. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. Exista totodata si o etica a vorbirii.

În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica. iar vorbirea reprezinta realizarea. Ca atare. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). de nivelul educational al individului etc. mass-media. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. rezultând de aici practic si vorbirea orala.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). timpul util si elementul auditiv. De pilda. depinzând de vârsta persoanei în cauza. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. iar scrierea secundara. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. stiinta moderna despre limba. Exprimarea este însa deosebit de complexa. fiind realizarea sonora a acesteia. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. ea depinde de mediul social. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. de fapt o structura de semne verbale. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. vorbitorii si altii. desi vorbesc aceeasi limba. deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. materializarea acestui sistem. fiind un sistem de semne. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. mimica. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. sintactic si lexical. afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. ci si prin exprimarea plastica. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. sistemul de semne al anumitei limbi. canalul de comunicare. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. gestul. Spre exemplu. Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia 14 15 . iar gestica un element auxiliar. Vorbirea rezulta din limba. sistem de semne verbale. morfologic.stiinta. Ca atare. sugestiva. Limba este deci.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana.

sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. retusare. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. pronuntarea regionala etc. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. . În acelasi timp însa. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. În ambele cazuri însa. neexistând timp pentru concentrare si revenire.. desi calitatea ramâne cea mai importanta. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile.Cuvântul va va trada !". Oricum. tempo.suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. pauza). trebuie acordata o mare atentie exprimarii. informatia. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. mai ales gestul si mimica. corectare si rescriind. În cazul scrierii. dar si mai târziu. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. ritm. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. accent etc. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. Astfel. Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. Informatia este transmisa direct. acestea devin elemente importante si functionale. ritmul. de vorbire. în scris nu se pot exprima toate nuantele. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. accentul. În ultimul timp. avem sufficient timp de gândire. ortoepice si ortografice. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire.. De aici si sloganul: . Vorbeste pentru a-mi da seama cine esti !" sau . Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. Din aceste motive. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. pauza. iar exprimarea în sine forma.) Totusi. iar informatia completata si explicata. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. Limbajul. în scriere. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. Oricum. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. Folosind terminologia economiei de piata. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor. tempo. îmbunatatim textul. Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare. mai ales elementele vorbirii gesticulative. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. deoarece se realizeaza instantaneu. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feedback). ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. ambalajul acesteia.

mai bogata mental.2. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. ca si celelalte aspecte. practica. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. cât si procesul de gândire notionala. Oamenii au crezut în puterea cuvântului.). concluzionarea) care. cu atât exprimarea este mai frumoasa. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. Am amintit deja ca vorbirea spontana. atât cea orala cât si cea scrisa. mai mult . al vorbirii apare. iar sonoritatea este materiala. altfel decât formele gândirii (notiunea. Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. Limba si gândirea reprezinta un întreg. cu cât este vorbirea mai îngrijita. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. Aspectul estetic al comunicarii. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. reflectând conditiile în care traiesc oamenii. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. În acelasi timp. dobândeste informatii. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. în limbajul cotidian. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). gândirii si în interactiunea zilnica. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. limba si limbajul detin o functie cognitiva. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica.Vorbirea este un fenomen uman. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. Prin vorbire. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. este slaba articulare. în puterea cântecelor. este o activitate specific umana. Pâna la intrarea în scoala. monologuri. lexicale si gramaticale. ci si cel de formare a gândurilor. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva. a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). realizare etc. 4. cea mai utilizata. O vorbire buna. conversatie. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. dar ele nu sunt fenomene identice. De fapt. naturala.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. un ansamblu. Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. discursuri. În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. cultural. cugetarea.

sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu .. apar si cazuri de inversari ale silabelor 16 . vocabularul sau ânsumeaza cca. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare.recreatie''... scolarul de 8 ani mai spune . ghe. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor. mult mai organizate si sistematizate. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: . .. . politetea sunt tot mai clar exprimate. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. De pilda. iar dorintele.îtuneric''. . ce.aia''. .ieu'' în loc de . iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. precum si a grupurilor de litere . Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. În primii doi ani ai învatarii scrierii. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii. glumele. . se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. . micul scolar face adesea numeroase confuzii.. Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (. gi'' între care. O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A.p'orma''. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. ci..eu''..t-a dat o carte''..lu''(în lo de lui).viouara''. de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. este capabil de a sustine discutii contradictorii.).. coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ.. chi.cardula''etc.spontan. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului.. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe.che.. În general. . fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor. Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal.iera'' în loc de ... Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. ghi. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator. .). 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. La sfârsitul micii scolaritati.artimetrica'' etc. 1996).. .tocma''. În dezvoltarea scrierii corecte. ge. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. cu foarte multe diferente individuale.diminiata''. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva.era'' sau . preferintele.. iar pe de alta parte. . vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. schimbarii dentitiei. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul.hotomalu''. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene. particularitati trecatoare ale dezvoltarii... influentelor mediului familial si social.ître''.

Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. Alte defecte ale scrierii.fetita sare coarda'' si . însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor.s-au''). cu foarte multe diferente individuale. . încurajarile si 17 . iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. înca insuficientei automatizari. pe de alta parte. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. pe de o parte. neglijente sau greoaie. caracteristicile exprimarii. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. dupa care devine mai activa si mai personala. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în colectiv si activitate. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. a defectelor de pronuntie.clasa a II-a. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare.cuvântului. ca o lectie principala a lor''. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. datorita nivelului de întelegere precar al copilului. aritmetica. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere. bogatia si varietatea lui. este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. a repetitiilor. evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. .. existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire.. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. Climatul afectiv. în ceea ce priveste stilul vorbirii. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare.sau'' si . Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor..istoria este o lectie.pâna vine ei''clasa a II-a. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor.atâta animale cunosc''..mai trebuie putina sare''). debitul scris creste mult mai lent.. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a. în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu .clasa a IV-a). (Mitiuc I. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. a IV-a. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare..

pe la 4-5 ani. în raport cu asteptarile vârstei. grave si persistente în primii ani de scoala. în esenta. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. a acestora în mesaje. corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. a finalitatilor limbajului. cu subîntelesuri. prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze. erori de lexic.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. formulari eliptice. înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. cu certitudine. limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme.crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj. lacunar. omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza. · învatarea cuvintelor. a formei si continutului lor. acestea vor deveni si mai evidente. fraze scurte si simple. ca medie normala. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. 18 . ambiguu. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample. netratate. cât si ca varietate categoriala. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. propozitii. articulate ideatic. de maniera orala ( rapida si contextuala). simplificari sintactice atât ca lungime. alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. fraze. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. limbaj telegrafic. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. o anumita ramânere în urma. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. carente în formularile verbale nereferentiale. dificultati în achizitia de cuvinte noi. expresii stilistice mai elaborate. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: vocabular restrâns. argotisme. precum substituiri. saracacios.

ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. deficit sporit de atentie. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. Metoda practicata la noi. în clasele primare. cunoasterea abstracta . 4. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere.la care apare si se dezvolta. anxietate. rezervata. sintactic. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. predispunându-i totodata la multe confuzii. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. simulativa din lumea adultilor. cu numeroase reveniri în explicatii. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. exersând o activitate serioasa. de tip fonetic. treptat. astfel. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. Copiii se joaca. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. Educatorul. frustrat si demoralizat. trasatura dominanta a conditiei umane. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan.si chiar în jocurile adultilor. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. usor de detectat. având senzatia vaga. dar falsa. jocul este o activitate concreta. Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. ca si în orice demers de procesare actional. atitudine precara. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. corecta si trainica între fonem si grafem. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. . El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. în sfârsit un cuvânt. irascibilitate. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. lexical. fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. perturbari afectivemotionale. negativism.Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. întârziind.3. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. deficit de implicare. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. semantic).

atentia copiilor se îndreapta. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator. în calitate de cadre didactice. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. spre respectarea regulilor de joc. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. Erc Press. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. jocuri matematice. jocuri fonematice. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. jocurile de imaginatie. care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. dialectice. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. Jocul capata o pondere si un rol deosebit. Este bine ca noi. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. convingeri si puternice trairi emotionale. mai curajosi. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui.Prin caracterul sau practic. din care decurge. . Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. cu precadere. jocuri de atentie. din afara cercului familial. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. . Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. jocurile sportive. jocuri logice. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ.a. mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. face ca cei timizi sa devina mai volubili. morale. de recitare si cânt. CD Press etc. cu usurinta. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. între acestea existând determinari strânse. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului. jocul cu rol include si anumite reguli. de regula. Pentru scolari.. jocul pe calculator. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. trasaturi complexe de caracter. Jocurile pe calculator fac parte. Cine stie geografie etc. Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. Sa-i deschidem asadar dumul catre . jocurile muzicale s. corectarea ortografiei. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. cum sa caute informatia si unde sa o caute. În ultimii ani. mai activi. cultiva deprinderi bogate. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. estetice si sociale. jocurile distractive. jocuri muzicale. rolul jocului si situatia imaginara. Asadar. jocul este o cale eficienta de educare. de cultivare a unor bogate calitati fizice. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. mai ales.). Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator.

Dupa ce clasa a fost organizata. Cuvântul interzis primavara. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii. complicarea jocului. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. explicarea si demonstrarea regulilor jocului. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: introducerea în joc. Exemple: Cuvântul interzis a treia. introducerea altor variante). -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. ritmul si strategia conducerii lui.? -În banca din spatele elevului. dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: pregatirea jocului. anuntarea titlului jocului si a scopului. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. . ci sa se gâseascâ alte formulari. organizarea lui metodica. încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis.Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. asigurarea unei atmosfere prielnice de joc. Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. respectarea momentelor jocului didactic. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi. -În ce banca sta elevul. prezentarea materialului.. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. institutorii. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit. fixarea regulilor. de modul în care noi. executarea jocului de catre elevi. organizarea judicioasa a acestuia.

descopera o serie de motivatii pentru a învata. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. raspunsuri. locul preferat. o inventie. Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. expresiva. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. flexibilitatii si originalitatii. Jucându-se. dezvoltarea perseverentei. al doilea dulap. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. Primul. evident. Îl poarta mereu dupa el. . fac parte din aceeasi notiune. cum face melcul cu cochilia. Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. formarea deprinderii de exprimare corecta. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. E cotetul lui. spre exemplu. aprecieri. explicatii. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. Voi prezenta câteva sarcini didactice. jocul ocupa. Aplicând aceste jocuri. câine. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. Spre exemplu. recreativ.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. stimularea. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. îsi asuma sarcinile de învatare. Va fi o descoperire. Câinele pe dulap. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. Câinele în dulap. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. Folosind aceste jocuri. am observat cum se manifesta elevii în urma lor. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. nuantata. spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie.În activitatea de fiecare zi a copilului. (vezi Anexe). îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. Alfabetul Morse. a imaginatiei creatoare. între care safie o anumita distanta. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. Litera se plimba etc. unul sa fie suficient de strain de celalalt. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. un stimul. ce sa-i faci. lup si urs sunt prea apropiate. Dulapul pentru câine. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. Jocul solicita efortul intelectual. spre a institui între ele o înrudire.

Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. Deci. cu unele modificari. privirea. Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. De asemenea. atractiva si interesanta activitatea din scoala. la un grad mai ridicat de dificultate. expresiile faciale transmit. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal. unul în masina de spalat. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale. miscarile. În aprecierea povestilor create de elevi. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. în primul rând de gradul lor de noutate. în formarea si dezvoltarea vointei. da laba elegant. ci unul de participare activa în comunicare.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). * Câinele în dulap. . Gesturile. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. cu o imaginatie bogata. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. papucii îmblaniti. pot avea un vocabular sarac. Prietenos fata de aproapele sau. În general. pisici false. pentru a usura si a face placuta. oricât l-ar implora doctorul. De asemenea. de originalitatea lor.* Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. Doctorul x se întoarce acasa. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. articulata si corecta. legarea cuvintelor în propozitii. Învatarea prin actiune este un stil eficient. învatatorul va trebui sa le exemplifice. Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste. aceasta deoarece unii elevi. intonatia si vorbirea inteligibila. sa se tina seama. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. O data însusite de elevi. Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. unul în sertarul biroului. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. dezvoltarea propozitiilor în povesti. . îi ajuta în vorbire. dar sa iasa din dulap nici gând. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. unul în frigider pe jumatate congelat. da din coada afectuos. E un câine latos în dulapul pentru maturi. Pe lânga stimularea creativitatii. exprimare. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale.. oase false. acestia le vor aplica cu mult amuzament. ziarul si tigarile stapânului). Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. sirul de botnite si de zgarzi. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare.

memoria. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. de interpretare. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. cu ajutorul gesturilor.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. la clasa. elevii învata elementele analitice ale cititului. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. de concentrare. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. Sarcina didactica: recunoasterea.4. · jocuri care dezvolta atentia. fantezia.Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. vaz. În clasa I. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. revine si mimeaza. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. la observare si sensibilitate. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. pipait. trei sau patru grupe. actul citirii devine o forma automatizata . Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida. silabele. sa dea curs imaginatiei creatoare. gust. din mimica si gesturile colegilor lor. caracteristicile unei profesiuni. Un elev din prima grupa se duce afara. Am folosit cu succes. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. a memoriei. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. Înainte de a trece la mimare.ca gest. la ce profesie se refera. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. de simt. dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. iar cel gresit cu minus. În celelalte clase. . antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. nonconformiste. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. Se noteaza raspunsul corect cu plus. El întelege ca nu-i o marioneta si. în limbaj afectiv sau stiintific etc. adica literele. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. puse în serviciul tuturor muschilor. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. 4. de simulare. mersul masinii si mânuirea volanului. dar cu alte gesturi. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. stabila: disciplina corporala. cunoscute sau la prima vedere. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice. Ea se exprima în doua modalitati. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. dezvoltarea atentiei. miros. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil.

a. de a depista deficientele de pronuntare. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte... formarea deprinderilor de activitate . sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat. u) si câteva consoane (m. sa manifeste curiozitate pentru lectura. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: sa identifice litere. . a creativitatii. sa analizeze limbajul. . institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt. cum ar fi: r. silaba. sa exprime legatura dintre text si imagini... se deschide gura de doua ori. cuvânt. si anume . urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. e. l. Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara. Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv.Ursul pacalit de vulpe". bazat pe foarte mult material didactic. r. i. s.ta"). sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. text). grupuri de litere.a"). Continuând.. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor.Alba ca Zapada". sa citeasca. Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . Pentru aceasta. precum si de a înlatura inhibitiile copiilor.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii. un scurt text cunoscut.Capra cu trei iezi". În felul acesta. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. De mentionat ca în perioada prealfabetara.Care este al doilea cuvânt? . în ritm propriu.. De pilda.descoperind ca ..Povestea gâstelor" s.citeste". elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. de sinteza.t"). Institutoarea: ... . pentru rostirea acestui cuvânt. aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc.Aceasta este o propozitie.Tata".În ultima instanta. elegant ilustrat. o. analitic. elevii .Ce este aceasta? Elevul: .. z). de analiza. silabe. Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba.. intuind. În etapa prealfabetara. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna.. cum ar fi vocalele (a. la început vocala (. elevii învata câteva sunete din alfabet. . sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora. învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie.. iar apoi consoana (. O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:. cu întelegerea sensului exact al acestora.Tata citeste.ta"-. . z. sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute.Punguta cu doi bani". t.

de 40.tata"). povestire. cu sarcini. În clasa a II-a. elevii vor învata despre titlu. despartirea în silabe (. cuvinte încrucisate.. naratiune). cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct.Tata citeste ziarul"). . Un rol esential îl au exercitiile de citire. În acest caz. dialog.)''. fragmentara. despre continutul narator al textelor. alineate. diferentierea acestora. constienta si fluida. cum ar fi identificarea literelor.secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere. dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. în ritm propriu. .. sa le uneasca în silabe. sa le pronunte. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. între obiectivele de referinta. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului.citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. desprinderea unei propozitii (. corelarea imaginilor cu textul . elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. vor relata întâmplari dintr-un text narativ. semnul exclamarii) . formarea deprinderilor de a actiona ordonat.te-ren") si în fine . text liric. se manifesta aceeasi grija pentru . separarea sunetului (. forma si întindere.carti din literatura pentru copii. la prima vedere. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române.a". Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte.. La obiectivele de referinta. În etapa alfabetara. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. autor. în lant. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. apoi (. . înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate. Se acorda atentie educarii prieteniei... Pentru acestea. sa le recunoasca. În acelasi timp.. selectiva.t". se propun.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice. Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. metoda fundamentala este cea numita fonetica. În clasa a III-a.. . cuvinte.te"). personaje. fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. familiarizarea cu sunetul (.independenta si în grup.t").. semnul întrebarii. descriere. ca si continut. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte). memorarea unei poezii de 2-3 strofe. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute.Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a. În clasa a IV-a. Elevii vor cunoaste multe dintre . text si ilustratie. fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala.a"). analitico-sintetica. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. informatia din ziar.Suntem pe teren".. iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (.50 de cuvinte. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. de calitatea .ta-ta"). separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (IIIIV). gânduri... precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''..t". cerinte legate de texte literare si nonliterare... Pe lânga învatarea altor elemente despre carte.în mod dirijat . a respectului fata de colegi si adulti. dialog. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. caracterizarea si rolul personajelor. grupurilor de litere. mitologice etc. precum si citirea expresiva. propozitii si texte. vor recita poezii si vor începe sa citeasca .

deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. de meditatie.. cu tenta morala. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. în mintea copiilor. propune modele de comportament. exersat pe diferite tipuri de texte. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii. atasamentul pentru . actul de citire. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice. ca obiectiv didactic fundamental. Lectura. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. Lectura. ramâne o obligativitate didactica.lectura individuala''. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. de achizitionare a unor experiente individuale. lectura . oferind clipe de satisfactie.lectura particulara'' sau . de regula. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta. independenta. În acest caz. din manualul scolar. invitatia. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. fiind un instrument al activitatii intelectuale.. Din punct de vedere al metodologiei. însusirea unor structuri comunicative. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa.textelor recomandate sau descoperite. De aceea. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. iubirea pentru citit. pentru devenirea sa ulterioara. fiind principala . o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. lectura 19 20 21 .ca forma de acces la orice fel de informatie . cum ar fi . De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev... mesajelort publicitare. prin importanta ei. realizând. valori universale umane..umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. reviste. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. permite . ea propune. ziare.. dar si a afiselor. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. Gustul pentru lectura. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. lectura ofera satisfactii estetice. Cartea.sursa de miraje''21[21].lectura în afara clasei'' sau . Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. formula de . daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. prin activitate indirecta. alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. Mai mult.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri.. care prin perfectionare se transforma în competenta. devine o capacitate. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului.expresia tiparita (carti..

În consecinta. simplu. de exemplu Literatura pentru copii). pasiva Act complex. din partea institutoarei.literatura pentru copii''. sa promoveze ambele tipuri de lectura. precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. intersectate . Exista . ambiguu Confortabila. accesibil Limbaj mediat. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica.investigatie accesorii imaginativa'' Imagini reale.. (limba si comunicare).. prin alegere. atragatoare. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. gata alcatuite. usor de Imaginea e reconstruita .reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. la toate disciplinele scolare. domestica. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. exacte. solicitând .. mai apoi. cu detalii si si Imagini sugerate.mental''. la sugestia organelor decizionale. De acee. organizarea. stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor.suplimentara este implicita. clare. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare.programul'' de învatare a limbii si literaturii române.. presupunând asimilat efort si gândire Imagini totale. am organizat 22 .lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Lectura cartilor Imagini colorate. Exista asa numitul . polisemantic. a unui optional de tip umanist (cum ar fi. se impune. Daca nu exista posibilitatea asumarii. În cadrul optiunii .. Fiecare dintre cele doua aduce . simbolizate în metafore Limbaj direct.. activ Ireversibila.. flux continuu . desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor.actori'': textul si cititorul... literara) si lectura electronica (iconica.formeaza interesul si gustul pentru lectura. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. În mod particular. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. concrete Imagini voit scriptice. pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22]. neincluse în planul cadru de învatamânt. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. de imagini). optional la nivelul ariei curriculare.transdisciplinar si interdisciplinar''. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . Exista. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. inclusa în . este nevoie sa se angajeze doi . optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna). acest lucru nu înseamna ca se ignora.. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. din partea institutoarei. în stare concurentiala. CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii.

7 b. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical. judetul Arad. 6 s 2 fb.2% 1. pronintare literara/familiala. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric.1% 19. optional de catre elevi. inclusiv conditii de locuire si finantare. Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. exprimata procentual.8% personal Performante exprimate în 87. fiind semnat. În urma analizei raspunsurilor elevilor.1% carte pe semestru Cumpara o carte pe 32. 5 b.3% semestru Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. a rezultat urmatoarea situatie. . Pentru experimentul nostru privind lectura. Fântânele Tisa Noua Calificative 4 fb.5% 67. am observat elevii pe baza unui plan. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Conditie sociala peste 68.2% nivel mediu Biblioteca personala cu 72.1% 61. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).2% 90% promovabilitate Lectureaza în medie o 86. capacitatea de gândire. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia). cartile. anul 2007/2008: Clasa control Clasa experiment Clasa a III-a (17 elevi) Clasa a III-a (10 elevi) scoala Generala scoala cu clasele I-IV.8% peste 30 volume Dispune de calculator 1. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu.o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura.4% 69.

s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor. Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor. Pe perioada a doua luni. lecturi).18%. rasfoire carti.17 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de elevi de de de atentie limbajului de învatare lectura memorare sine Slab 4 4 6 6 5 11 7 (x) Mediu 10 9 7 5 9 4 9 (xx) Supra 3 4 4 6 3 2 1 (xxx) Clasa a III-a .10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stilul elevi: de de de atentie limbajului de de lectura memorare sine învatare Slab 1 2 3 2 3 4 3 (x) Mediu 5 2 3 5 3 5 4 (xx) Supra 4 6 4 3 4 1 3 (xxx) Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor.200 volume (39. · implicarea/participarea la lectii.39%). 11 au între 50 .100 volume (47. 3 au peste 300 volume (13. elevii au fost .82%). ascultator/vorbitor). pe baza unui protocol de observatie. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).· capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare.monitorizati''. · pasiuni lecturale. 9 au între 100 . Ponderea cartilor: literare (beletristice): 15% de specialitate: 21% pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: institutoarea: 62. evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. jurnalul de idei. · conduita în pauze (joc.. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza). la care au raspuns 27de subiecti.04%). · discutii în situatii nonformale (despre carti. Chestionarul pretest.13%).8% Motivatie 4 8 5 Motivatie 2 3 5 . la biblioteca). am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. din care: 4 au sub 50 de volum (17.

· nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica). biblioteci sau parinti. iar restul din obligatie scolara (76%).. atunci trebuie stimulata lectura independenta.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11. la: Informare 10 37. · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte.parinti. adnotând. daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe). · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte). de întelegere/comprensiune a textelor.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7.40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente. bunici): 26. · calitatea atentiei si controlul acesteia. Lectura cartilor foloseste. subliniind.07% Sprijina întelegerea cunostintelor 26 96. . · capacitatea de gândire autonoma si critica. memorând etc. întrucât elevii citesc: lejer.2% colegi. 24% din subiecti lectureaza de placere.29% La destindere 13 48.14% La nimic 2 7. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi). familie (frati. · capacitate analitica.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: la lectii: 92% în conversatie: 74% la lectura altor carti: 59% în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: literare: 73% stiintifice-tehnice:9% pentru copii: 51% informative: 49% cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile. cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni. rezumând. Întrebarea .85% Îmbogateste limbajul 20 74.03% Dezvolta gândirea 14 51. rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81. În relatie cu bibliotecile. dupa opinia celor 27 de subiecti.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. prieteni: 8% nimeni: 3% Ca motivatie.

11 5.97 6. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina.76 5.56 Gândirea 5. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei.87 Atentia 8.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor. precum si originalitatea acesteia.35 8. Observatiile de mai sus au fost .91 Inteligenta 6.19 7. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: . Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: .22 6.organizate pe clase.39 5. o scurta impresie despre . despre lectura si rolul acesteia în învatare...Pentru verificarea celor de mai sus. 2. Învatatorul îi împinse pe copii în fata. Niculae zâmbea fericit. iar premiul întâi la baieti. * Realizati. am aplicat un chestionar.42 Independenta 5. în 5-6 rânduri. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator.12 Originalitate 5. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua Asimilare/procesare 6. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite.98 Sinteza 5. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor.61 TOTAL 7.56 8.44 Memoria 8.99 7. cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat.sprijinite'' de interviuri de grup. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. Compozitia va fi apreciata. Se facuse foarte cald.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc.A început serbarea.91 5. domnul Teodorescu. provocându-se discutii libere. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora. Copiii spuneau poezii.02 Exprimarea 7. îsi sterse sudoarea.. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila. Voi striga catalogul! A spus învatatorul. lui Moromete Niculae.31 6.23 Analiza 5.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.33 5. ca sa spuna poeziile.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia. Învatatorul clasei a IV-a.32 Vocabularul 6.

· orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective.. La clasa experimentala.produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor. sau .jurnalul de lectura''). 2000). Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. Comunicarea scrisa. De ce citesti? Apreciezi cantitatea sau calitatea lecturilor? Care sunt efectele lecturii asupra învatarii? Care este viitorul lecturii? . dictionare. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura.unitatilor de învatare''. prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental. Compozitia 5. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. CNC. · proiectarea programelor scolare în sistemul . extemporalele si portofoliile.Analiza . Caietele de notite (. Comunicarea orala. am conceput o cercetare. modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate. De la cuvânt la propozitie 1. · fiecare elev/student primeste tema. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate).. 4. precum si schimbului de volume. Pe baza constatarilor exprimate. ghiduri etc. Texte literare si non-literare 2. · evaluarea a constat din chestionari orale. 2.. Povestirea orala si scrisa 3. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum. bibliografia.Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. documentarii în biblioteca. . Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. situatiilor de instruire''. extemporale.. Dialogul 4... recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. Cartea. problematica. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare referinta Învatare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. consultarii lucarilor de referinta tratate. 3.

unui jurnal de lectura''. a avut urmatoarea structura: fila cu lista cartilor citite. scheme. dupa opinia împartasita de noi în experiment.. file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata.).''). Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. · judecati critice.Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. note de lectura: · notarea reactiilor subiective. iar informatiile au fost înregistrate în . care. subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara. În consecinta.. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice.. continut. asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. Dupa . definitii. · interactiunea cu textul (puncte de vedere.''. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. pe parcursul a jumatate de an calendaristic.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. cu grija pentru ordine. exprimare si calitatea redactarii scrierii.. opinii (. personaje. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti).mi-a placut. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale.jurnale de lectura'' atent elaborate. Pentru clasa de control (martor). pagina libera pentru comentariile institutoarei. sintagme de retinut. idei. jurnalui de legatura''. Pe parcursul semestrului. rigoare. impresii. comentarii opinii critice. Au început sa lecturez. caietul de notite al elevului va avea aspectul . în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. Un numar însemnat de elevi si-a conceput ..jurnalul de lectura''.. sub forma de citate. desene). Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii .instructajul'' de început al institutoarei. . concepte. impresii. idei. m-a deranjat ca. idei derivate).. cuvinte s. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. cuvinte. a. · formularea constatarilor (subiect.. au lecturat/consultat media de: . Au fost elevi. a rezultat ca elevii din clasa experimentala. Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat. cuvinte noi.

precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . raspunsurile la interviul de grup. pornind de la textul de mai sus. cercetând fiecare camara. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute.. ocoli de vreo doua-trei ori. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. chestionarele cu itemi pentru elevi. în decursul a doua ore.piese'' la portofoliul cercetarii: situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor. ofta si. 2. grajdul în care gasise calul.'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . Scrieti o compunere libera.basm) Cerinte: 1. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . . cu lacrami în ochi. realizarea unor interviuri de grup.Pentru verificarea capacitatilor dobândite. elevii ambelor clase au fost solicitati. se pogorî apoi în pivnita.. analiza produselor elevilor. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele.

99 10 Clasa 0 2 1 3 5 4 2 control Numar de Pâna 10 10-30 pp.99 5-5. extemporale etc. portofolii. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note 4..99 5-5. pp. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 10-30 pp. Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si . pp. pp. pp.99 6-6. În activitatea de clasificare. Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. pp.99 7-7.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat.99 8-8.99 9-9. depilda. pp. Luând.99 8-8. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. pp.notite analitice privind .produsele elevilor'' (caiete de lsectura.99 9-9. 50-100 100-150 150-200 Peste 200 pagini pp. pp. ordonare.99 7-7. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric .99 6-6. jurnalele de lectura ale elevilor. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare). Clasa 3 2 3 3 4 2 control Note 4.)..

autonomie.În concluzie. modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. libertate de optiune. coerenta. cutezanta memorie. asumata si sistematica. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. . rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. disciplina. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. creativitate si cooperare. În cazul nostru. Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. De aceea. la o deschidere spre o viata intelectualizata. ambitie. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. deprinderi analitico-sintetice.

elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. sacrificiu. spre o educatie permanenta. la îmbogatirea vocabularului. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. Lectura. fermitate.formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. interesanta. precum si calitati ca prietenie. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. stilistica. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. omonime. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. Activitatea de lecturare. marcând întreaga devenire a copiilor. în primul rând pornind de la limbaj. un rol formativ. viata realitatea înconjuratoare. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. clarificarea sensului sau întelesului. bazându-se pe investigarea textelor. vorbire. o . Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. o componentele limbii se refera la fonetica. ca activitate dar si ca competenta. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. morfologie. omenie. paronime. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii. In acelasi timp. asa cum este surprins el în Curriculum National. în scoala. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. Textele sunt modele de vorbire si scriere. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. de didactica si de continuturi specifice limbii române. o în ciclul de achizitii fundamentale. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. am adoptat metode deductive. Prin citire. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. ca prin intermediul lecturii. cinste. o în scoala. dupa modelul adultilor. citire si scriere. de aceea în analiza limbajului. iubire. antonime si cuvinte polisemantice. abilitati de ascultare. la formarea educatiei estetice. pe baza modelului comunicativ-functional. constituie nu numai o forma de intelectualizare. spre autoeducatie. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. pornind de la un text literar sau nonliterar. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. curaj. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. sintaxa. elevii cunosc o noua lume. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. o Curriculum National. adica la nivel de sinonime. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza modele de comportament.

2. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: Multe meserii sunt inventate. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite.În concluzie.om adevarat''. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. Meseria recomandata în poezia de mai sus . Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. CE MESERIE ÎMI ALEG? Definitii: 1. Explica întelesul expresiei . Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. pasiunea pentru citit. apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. Da un titlu potrivit textului! 4.. 3. 5. Ţine minte. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate. clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1.

s. IGANA. ver. Scoate carbune din mina 7. nin. pri. Puse în ordinea corecta. • ALFABETUL MORSE . acestea dau numele unor pasari domestice. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare.analiza fonetica a cuvântului. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-al-a. OsCOC. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. re. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : . am folosit exemplele gresite. va.. RUCNAC. ninse. soa. reverse. ra. Te învata la scoala 5. se. u. Pisica se joaca cu un gem de lâna. vara. se. folosind aceeasi legatura.2. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. SÂCĂG. ia_na. cala. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. Face haine 6. m. • Se dau silabele : soa. Conduce autobuzul 3. ra. c. e. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. va_za. i. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. casa. r. verde. n. va. primavara. • Se dau literele : a. semanat) . • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. ha_ta. de. greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. nea. senin. cara. nat. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. • LITERA SE PLIMBĂ : cana. Ia banii la supermarket 4. Apoi. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . se. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite.elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na.

veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. a II-a. sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . eseul. a III-a. munca în pereche. sa prezinte textul literar . cocos''? .pregatirea materialelor necesare lectiei. sireata.. vicleana. fise de munca independenta.prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. . b) .? vulpe . • Cine stie mai multe despre. exercitiul. diagrama Wenn. problematizarea.captarea atentiei: . planse. cas-ca-val. observatia.organizarea clasei . hoata . sa completeze corect propozitiile si schemele date. brainstorming-ul.do-sar .La ce te gândesti când spui cuvântul . Suport si resurse : papusi. AVANPREMIERA a) .roscata. I.optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : .sa înteleaga continutul textului studiat . munca independenta. bal-con . . sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic . codata. carioci. ciorchinele. cvintetul. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. jocul didactic. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . sa gaseasca cuvinte rimate. sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii.

-.Elevii vor rezolva independent fisa : a) .3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 . o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) .-. III.-. CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1. -.-.-.-. trei adjective.25 + 5 = I 96 . DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe.-. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii . Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon..-.25 = C 30 + 23 .-.-.-.-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .45 = b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta.-.Rezolvati urmatoarele exercitii: N 8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 .-.-. . IV.II.

3.(cocos.... gaseste) adjective (hoinar... 2...(frumoasa.. bucuros) propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul .. umblat.. 4. interogheaza) 1. înselat) Mos . invidioasa) Plecat .. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa .......A.personaj'' b) METODA R. arunca.. tantos) ...I..verbe (cauta. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc. insistent.. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde.. (raspunde.(cautat. Elevul raspunde la întrebare. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare. Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început.

Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica .

1995. 10. 2000. 1993. Editura Eurostampa. 12. Cluj-Napoca.Psihologie generala. Dumitru Al.Metode de învatamânt. 1995. Iasi. 2. Editura NapocaStar.De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta. Chiscop Liviu . Cosmovici Andrei.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 7. Cluj-Napoca. ÎNCHEIEREA tema pentru acasa : Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l . Editia a III-a revazuta si adaugata. Ion . nr. Editura de Vest. sincan Eugenia . Ed. mos.1996.. Coteanu Ioan . Alexandru Gheorghe. 5. Editura Spiru Haret. 8. 1998.Lecturi literare pentru ciclul primar.. Deva. 16. .Cocoselul alungat .'' VI. baba sau gaina. ord. Cornea Paul . îndrumare. Cerghit Ioan .1999. Editura D.Cercetarea psihopedagogica.Educatie si învatare. Iasi. 3. Bacau. Arad. A II-a. 4263 / 1998. valorificare). N. Bocos Musata -Instruirea interactiva. Cucos Constantin .Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. 6. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V..oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos. M. Iasi.Psihopedagogie. Nicola Ion . 13. 2002. 14. Bucuresti. Iasi. 15. 1997. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie. 9.Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute.Gramatica de baza a limbii române.Asupra Curriculum-ului Educational. Editura Casa Cartii de stiinta. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Albatros. Craiova. BIBLIOGRAFIE 1. 1997. Aprecieri generale si individuale. Timisoara. Crisan Corneliu . 2001. 4. Timisoara. Herlo Dorin . 2001. x x x . EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos.'' De aceea a murit. 2002. 11. Dutescu. Editura Polirom. Bucuresti. 2004 . Editura Tipomur. Editura Polirom. Editura Gheorghe Tabacaru. Editura Polirom. Editura Emia.Curriculum National. Cozma Traian . Ion . Cosmovici Andrei . Dragan Ion. Dumitru Al.Pedagogie. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina.Introducere în teoria lecturii.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. E. 2006. Goia Vistian .

21.2000. Mihut Lizica . 19. 2005. 2007. Mos Ana. Mos Pavel. 30. Timisoara. 1991. Teodorescu Iulia . 2003. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Bucuresti. 2003 25. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1998. Herlo Dorin .Didactica limbii române si a lecturii.Gramatica limbii române de la A la Z. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. Ilica Anton. Ionescu Miron . Arad. Timisoara. 20. 1996. Pârvulescu Letitia. 2007.Metodologia cercetarii experimentale. 31. Editura Nemira. Arad. Ilica Anton .Pedagogie. Molan Vasile. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Mirton. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 32. Cluj-Napoca. Schwartz Gheorghe . Cluj-Napoca. Ilica Anton . Ardelean Alina . 2005. 24. Ilica Anton .Instructie si educatie.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. Arad. 1998. 1999. Editura Presa Universitara Clujeana. Kelemen Gabriela . Timar Balas Dana . Ardelean Adina. Bucuresti. 26. 33. 2001-2002.Psihologia adolescentei si vârstei adulte. Arad.Comunicare. 2004. 23.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 2006. Iasi. Arad. . Editura Credis. Arad. Penes Marcela .Educatie si curriculum. Editura UAV.Limba noastra-i o comoara. Ungureanu Dorel . Bucuresti. Editura Aramis. . Editura Petrion. 2007. 18. 22. Editura scoala vremii. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. Ionescu Miron .Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. 29.Copilul cu dificultati de învatare.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. 28. Editura Cluj Napoca. . Metea Alexandru .Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Pedagogia lecturii. Editura Ankaron. Editura Eurostampa. Bucuresti. 27. Editura Dacia. Arad.Metodologie Educationala. 2000. Ilica Anton.17. Moldovan Olga.Demersuri creative în predare si învatare. 34. 2000. Arad. Iucu Romita . Mitiuc I.