Sunteți pe pagina 1din 19

Cuprins

Prezentarea societatii SC OLTCHIM SA……………………

pag ….…………

2

Tablou de Bord……………………………………………

pag … ………………

3

Organigrama firmei SC OLTCHIM SA…………………………………….…pag

8

Analiza performantelor firmei SC OLTCHIM SA………………

pag ……

9

  • A. Analiza soldurilor intermediare de gestiune(S.I.G.)……………

 

pag

9

  • B. Analiza capacitatii de autofinantare………………………………………

pag

11

  • C. Analiza ratei rentabilitatii economice (ROA)si a ratei rentabilitatii

 

financiare(ROE)

………………………………………………………………………………

...

pag

13

  • D. Analiza factoriala a marjei brute aferente cifrei de afaceri

pag

15

  • E. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri

pag

17

Bilant

Cont de profit si pierderi

Date informative si situatia activelor imobilizate

Situaţia modificărilor capitalului propriu

Situaţia fluxurilor de trezorerie

Note la situaţiile financiare

Denumirea societatii : S. C. OLTCHIM S.A.Rm.Vâlcea Sediul social al societatii: Rm. Vâlcea, Str. Uzinei nr.1
Denumirea societatii : S. C. OLTCHIM S.A.Rm.Vâlcea Sediul social al societatii: Rm. Vâlcea, Str. Uzinei nr.1

Denumirea societatii : S. C. OLTCHIM S.A.Rm.Vâlcea

Sediul social al societatii: Rm. Vâlcea, Str. Uzinei nr.1

Forma juridica: Societate comerciala pe actiuni

Numar de înregistrare la Registrul Comertului: J/38/219/18.04.1991

Cod fiscal: RO 14752

Telefon : 0250/701200

Fax : 0250/735030, 0250/730877, 0250/736188

Adresa WEB: www.oltchim.ro

Compania este în prezent un lider al industriei chimice si petrochimice românesti, dar si

un nume cunoscut pe piata europeanã. Oltchimul este considerat cel de-al doilea mare producãtor

de policlorurã de vinil. De asemenea, este lider pe piata Europei Centrale si de Est pentru productia

de sodã causticã, polioli pentru poliuretani, propenoxid si plastifianti.

Domeniu de activitate: produse chimice, alimentare si materiale de constructii.

Natura activitatii:producerea si comercializarea de produse chimice, alimentare si

materiale de constructii.

Obiectul de activitate: fabricarea produselor chimice anorganice, macromoleculare si

organice de sinteza, a produselor alimentare destinate consumului uman si animal, comertul cu

ridicata a acestor produse pe piata nationala si internationala, vânzari produse finite, vânzari si

revânzari de marfuri, vânzari diverse (ambalaje, chirii cisterne, prestari servicii).

Structura producţiei: produse anorganice, produse macromoleculare, produse organice de

sinteză, materiale de construcţii.

OLTCHIM s-a impus de la început pe piaţa producătorilor mondiali din domeniu prin calitate,

varietate, seriozitate.

Peste 70% din producţia companiei se exportă, principalele pieţe de export ale OLTCHIM

sunt: Orientul Mijlociu, Europa Centrală şi de Est, Europa de Vest.

OLTCHIM îşi concentrează în prezent toate eforturile spre îmbunătăţirea calităţii

produselor, reducerea costurilor, diversificarea gamei de fabricaţie, creşterea gradului de satisfacţie

a clienţilor, protecţia mediului şi consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă.

2

Eforturile echipei manageriale şi ale colectivelor de specialişti pentru punerea în

aplicare a devizei: „Perfecţiunea în calitate şi afaceri” s-au concretizat în certificarea Sistemului

Integrat Calitate Mediu, obţinerea Trofeului Premiului Român pentru Calitate „JM Juran” şi a

premiului „Recognised for Excellence”, decernat sub egida Fundaţiei Europene pentru

Managementul Calităţii (EFQM).

Numarul de salariati, la 31.12.2006, a fost de 4.976, în scadere cu 192 salariati fata de

anul precedent. Reducerea personalului s-a realizat prin pensionari si plecari din unitate.

Structura personalului în functie de nivelul pregatirii se prezinta astfel:

-cu studii superioare 825

-cu studii medii si scoala profesionala 4.046

-necalificati 105

Gradul de sindicalizare al fortei de munca este de 83%.

OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania,

infiintata in anul 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea, prin H.C.M. nr.

1046/26.05.1966. Lucrarile de investitii au inceput in luna iulie 1966. Prima instalatie pusa in

functiune a fost Instalatia de Electroliza cu catod de mercur la data de 28 iulie 1968. In anul 1990,

prin Hotararea de Guvern nr. 1213/20 noiembrie, in baza Legii nr. 15/1990, Combinatul Chimic

Ramnicu Valcea a devenit societate comerciala pe actiuni, sub denumirea S.C. OLTCHIM S.A.

La amplasarea combinatului au fost luate in considerare urmatoarele avantaje:

  • - zona limitrofa Ramnicu Valcea bogata in zacaminte: gaze, petrol, carbune, calcar, apa;

  • - existenta in zona a unui depozit imens de sare, estimat a avea o rezerva pentru 100 ani (amplasat

la 8 km distanta de platforma chimica);

  • - achizitionarea materiilor prime de la producatori limitrofi (achizitionarea etilenei si propilenei se

face de la Combinatul Petrochimic Arpechim-Pitesti, prin 2 conducte subterane de 60 km

lungime);

  • - utilizarea raului Olt, situat la o distanta de 0,7 km, ca sursa de apa;

  • - centrala termica situata la o distanta de 0,5 km ca sursa de energie termica;

  • - forta de munca calificata din zona;

  • - acces la caile de comunicatie rutiere si ferate - avand legatura cu toate frontierele si porturile de

la Dunare si Marea Neagra.

Eforturile echipei manageriale şi ale colectivelor de specialişti pentru punerea în aplicare a devizei: „Perfecţiunea în

3

Tablou de bord

SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

„SC OLTCHIM SA”

4

Nr

Indicator

Formula de calcul

Baza de

Realizari

Abateri

Obser-

crt

referinta

vatii

2005

2006

 
  • 1 MARJA

Marja comerciala=Venituri din

1.957.117

1.127.843

-829.274

 

COMERCIALA

vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

 
  • 2 PRODUCTIA

Productia exercitiului. = Productia

1,505,095,40

1,732,682,204

227.586.803

Pe parcursul celor 2 ani, se constata o

EXERCITIULUI

vanduta +/- Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari

1

crestere a productiei exercitiului, datorata in principal a cresterii cifrei de afaceri, constituita din venituri din productia vanduta si din venituri din vanzarea marfurilor.

 
  • 3 VALOAREA

Valoarea adaugata=Marja comerciala

209,460,828

216,074,955

6.614.127

In perioada 2005-2006 se inregistreaza

ADAUGATA

+ Productia exercitiului

o crestere a valorii adaugate, ca urmare

  • - Consumatia exercitiului provenind de la terti

a cresterii cifrei de afaceri.

 
  • 4 EXCEDENTUL

Excedent brut de exploatare= Valoarea

109,280,300

102,247,549

-7.032.751

In perioada 2005-2006, valoarea EBE

BRUT DE

adaugata bruta

scade, ca urmare a cresterilor

EXPLOATARE

+ Subventii din exploatare (cont 74)

cheltuielilor cu personalul in mai mare

  • - Cheltuieli cu impozitele, taxele si

masura decat cresterea VA.

varsamintele asimilate (cont 73)

  • - Cheltuieli de personal

 
  • 5 REZULTATUL

Rezultatul din exploatare (profit "+" sau

+ Alte venituri din exploatare (cont 75)

50,084,973

19.407.190

-30.677.783

Pe parcursul anilor 2005, 2006, RE este

EXPLOATARII

pierdere "-")= Excedentul brut de

pozitiv, dar descrescator, semn ca

exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare)

+ Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (cont 781)

veniturile din exploatare cresc mai incet decat cheltuielile.

  • - Alte cheltuieli de exploatare (cont 65)

  • - Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele (cont 681)

 
  • 6 REZULTATUL

Rezultatul financiar =Diferenta dintre

-27.441.845

-10.627.667

 

In anul 2005, se observa o majorare a

FINANCIAR

veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu.

cheltuielilor privind dobanzile si a altor cheltuieli financiare, determinand un RF negativ. In 2006, RF creste fata de 2005, dar ramane negativ.

 
  • 7 REZULTATUL

Rezultatul curent= Rezultatul din

22.643.128

8.779.523

-13.863.605

In 2005 si 2006, se constata o diminuare

CURENT

expolatare +rezultatul financiar

a RC, determinat atat de scaderea RE, care se mentine pozitiv, dar si de

 

5

scaderea RF, care devine negativ.

  • 8 Profit net=Partea din profit ce ramane

PROFITUL NET

22.643.128

8.779.523

-13.863.605

Profitul net mentine valorile

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

NR

INDICATOR

FORMULA DE CALCUL

BAZA DE

REALIZARI

ABATERI

OBSERVATII

CRT

REFERINT

A

2006

2005

1

CAPACITATEA

EBE(+)alte venituri din

 
  • 109.683.246 -6.430.545

103.252.701

 

CAF inregistreaza o scadere, ca

DE

exploatare(-)ajustarea valorii activelor

urmare a scaderii EBE si a PN.

AUTOFINANTAR

circulante(+)venituri

E PRIN METODA

financiare(-)cheltuieli

DEDUCTIVA

financiare(+)venituri extraordinare

(-)cheltuieli extraordinare

(-)impozit pe profit

2

CAPACITATEA

PN(+)cheltuieli cu active

 
  • 109.683.246 -6.430.545

103.252.701

   

DE

cedate(+)amortizari(+)ajustari privind

AUTOFINANTAR

provizioanele pentru riscuri si

cheltuieli

E PRIN

METODA

 

6

ADITIVA
ADITIVA

ANALIZA FACTORIALA A MARJEI BRUTE AFERENTE CIFREI DE AFACERI

Nr Indicatori Formula de calcul Baza de Realizari Abateri Observatii crt referinta 2005 2005 1. MARJEI
Nr
Indicatori
Formula de calcul
Baza de
Realizari
Abateri
Observatii
crt
referinta
2005
2005
1.
MARJEI
Mb
177.944.574
167.441.125 -10.503.449
CA
Mb =
=
BRUTE
CA
AFERENTE
CA ◊mb =
CIFREI DE
q
c
v
p
(
q
p
)
1
AFACERI
v
q
p
v
Diminuare a marjei brute aferente
cifrei de afaceri va genera efecte
nefavorabile asupra profitului din
exploatare, si determina scaderea
surselor proprii de finantare,firma
ajungand in imposibilitatea
remunerarii actionarilor .

7

A NALIZA FACTORIALA A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Nr

Indicatori

Formula de calcul

Baza de referinta

Realizari

Abateri

Observatii

crt

2005

2006

1

Profit aferent CA

Profit aferent CA= CA – Cheltuieli

264.239.849

313.557.621

49.317.772

Din analiza rezultatelor obtinute,

aferente cifrei de afaceri

observam faptul ca, in 2006/2005, societatea reuseste sa inregistreze o crestere de 49.317.772 lei. Este o crestere sigura si reala pentru ca are ca punct de plecare un rezultat pozitiv la sfarsitul anului 2005.

Director General Radu Olaru
Director General
Radu Olaru
Departament Departament Resurse Umane Tehnica- Dezvoltare Sef Dept. Resurse Umane - Alina MARCIU Director Actionariat -
Departament
Departament
Resurse Umane
Tehnica-
Dezvoltare
Sef Dept. Resurse
Umane - Alina
MARCIU
Director Actionariat -
Resurse Umane
-Securitatea Muncii -
Victoria NEGUT

8

Departament Departament Departament Marketing Economic Productie Economic Contabil - Vasile MANDIC A Sef - Alin SMEU
Departament
Departament
Departament
Marketing
Economic
Productie
Economic
Contabil
- Vasile
MANDIC A
Sef - Alin
SMEU
Productie- Cristian GEORGESC U
Productie-
Cristian
GEORGESC
U
Productie- Cristian GEORGESC U Director Divizie Materiale de Constructii - Sef Serviciu Marian Proiectare - TAPUDirector Investitii - Maria ILIE Alin ACHIM Aprovizionare Materiale Auxiliare - Gabriel MARCU Victor DRASOVEA N Director Marketing - Sef Dept. Marketing - Iuliana Aprovizionare Veronica FURTUN A Materii Prime - PREOTEASA Ion ACHIMESCU 9 " id="pdf-obj-8-4" src="pdf-obj-8-4.jpg">
Director Divizie Materiale de Constructii - Sef Serviciu Marian Proiectare - TAPU Eugen STEFAN
Director
Divizie
Materiale de
Constructii
-
Sef Serviciu
Marian
Proiectare -
TAPU
Eugen STEFAN
Productie- Cristian GEORGESC U Director Divizie Materiale de Constructii - Sef Serviciu Marian Proiectare - TAPUDirector Investitii - Maria ILIE Alin ACHIM Aprovizionare Materiale Auxiliare - Gabriel MARCU Victor DRASOVEA N Director Marketing - Sef Dept. Marketing - Iuliana Aprovizionare Veronica FURTUN A Materii Prime - PREOTEASA Ion ACHIMESCU 9 " id="pdf-obj-8-8" src="pdf-obj-8-8.jpg">
Aprovizionare Materiale Auxiliare - Gabriel MARCU
Aprovizionare
Materiale
Auxiliare - Gabriel
MARCU
Victor DRASOVEA N Director Marketing - Sef Dept. Marketing - Iuliana Aprovizionare Veronica FURTUN A Materii
Victor
DRASOVEA
N
Director
Marketing -
Sef Dept.
Marketing -
Iuliana
Aprovizionare
Veronica
FURTUN A
Materii Prime -
PREOTEASA
Ion
ACHIMESCU

9

ANALIZA PERFORMANTELOR FIRMEI SC OLTCHIM SA

  • A. ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Structura contului de profit şi pierdere, pe cele trei tipuri de activităţi (de exploatare,

financiară, extraordinară26), permite aprecierea performanţelor întreprinderii evaluate prin

soldurile intermediare de gestiune. Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune se înscrie în

practica financiară recentă a Uniunii Europene. În unele ţări europene, stabilirea soldurilor

intermediare de gestiune este obligatorie.

În România nu se prevede obligativitatea întocmirii unui document care să redea soldurile

intermediare de gestiune şi nici nu a lăsat la dispoziţia întreprinderilor o astfel de opţiune.

Totuşi, structura actuală a contului de rezultate, acceptată în ţara noastră, permite

întocmirea soldurilor intermediare de gestiune, răspunzând nevoilor întreprinderii în analiza

performanţelor economico-financiare; unii dintre aceşti indicatori sunt utilizaţi la întocmirea unor

documente financiare, din categoria cărora se detaşează situaţia fluxurilor monetare degajate de

firmă.

Soldurile intermediare de gestiune (SIG) reprezintă, în fapt, palierele succesive în

formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă, pornind de la cel mai

cuprinzător (producţia exerciţiului + marja comercială) şi încheind cu cel mai sintetic (rezultatul

net al exerciţiului).

Tabloul S.I.G. cuprinde următorii indicatori: marja comercială, producţia exerciţiului,

valoarea adăugată, excedentul brut (sau insuficienţa brută) de exploatare, rezultatul exploatării

(profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exerciţiului (profit net

sau pierdere).

Informaţiile necesare construirii acestui tablou provin din contul de rezultate, prezentate

schematic în figura următoare:

CHELTUIELI

VENITURI

(-) Consumuri externe (de la terţi)

(+) Vânzări (cifra de afaceri) la preţ de

(-) Variaţia stocurilor materiale

facturare, fără T.V.A.

(=) VALOAREA ADĂUGATĂ

(±) Producţia stocată (variaţia stocurilor),

(-) Salarii şi alte cheltuieli sociale

la cost complet

(-) Impozite, taxe, vărsăminte

(+) Producţia imobilizată, la cost de

(=) E.B.E.

producţie

(-) Amortizări şi provizioane calculate

(+) Subvenţii de exploatare

(-) Alte cheltuieli de exploatare

(+) Reluări asupra provizioanelor

(=) Profitul din exploatare

(+) Alte venituri din exploatare

(-) Cheltuieli financiare

(+) Venituri financiare

(=) Profit current

(+) Venituri extraordinare

(-) Cheltuieli extraordinare

(-) Participarea salariaţilor la profit

(-) Impozit pe profit

(=) Profit net

Figura Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

După cum se observă în figura anterioară, soldurile intermediare de gestiune propriu-zise

sunt cinci şi anume: valoarea adăugată, excedentul brut de exploatare (EBE), profitul din

10

exploatare, profitul curent şi profitul net. Însă, în determinarea valorii adăugate intră doi indicatori

importanţi: marja comercială şi producţia exerciţiului.

Marja comercială (adaosul comercial) reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă de

costul de cumpărare al acestora, astfel:

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Costul mărfurilor vândute

Marja comercială vizează, în exclusivitate, întreprinderile comerciale sau numai activitatea

comercială a întreprinderilor cu activitatea mixtă (industrială şi comercială). Ea reprezintă

principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale.

Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea mărfurilor reprezintă practic adaosul

comercial practicată de firmă. În aceste condiţii, se poate identifica politica practicată de firmă:

preţuri mari, rulaj scăzut (încet) sau preţuri mici-viteză rapidă de rotaţie a mărfurilor.

Dacă cifra de afaceri este un indicator de volum al activităţii, atunci mărimea adaosului

comercial generat de cifra de afaceri, este indicatorul indispensabil în aprecierea gestiunii unei

întreprinderi comerciale. Practica a demonstrat că două întreprinderi cu activitate comercială pot

realiza, cu aceeaşi cifră de afaceri, marje comerciale diferite. Mărimea marjei comerciale este un

element care trebuie apreciat în funcţie de tipul politicii de vânzare promovată de întreprindere. De

exemplu, marjele comerciale ridicare corespund, în general, întreprinderilor specializate în comerţ

de lux sau comerţ tradiţional care asigură şi service după vânzare. Dimpotrivă, întreprinderile care

dispun de suprafeţe comerciale mari şi practică metode de vânzare prin autoservire, vor înregistra

marje comerciale mai reduse.

Producţia exerciţiului este specifică activităţii industriale şi include valoarea bunurilor şi

serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile

proprii. Drept urmare, producţia exerciţiului va include trei elemente: producţia vândută, producţia

stocată şi producţia imobilizată.

Producţia exerciţiului se diferenţiază de cifra de afaceri. Astfel, la întreprinderile cu

activitate mixtă, cifra de afaceri evidenţiază vânzările de mărfuri şi producţia vândută, în timp ce la

întreprinderile industriale, cifra de afaceri reflectă doar producţia vândută. Cifra de afaceri poate să

genereze o imagine deformată asupra întreprinderii, deoarece ignoră anumite aspecte esenţiale

privind activitatea acesteia. Se pot remarca decalajele între momentul fabricării şi cel al facturării,

care antrenează variaţia stocurilor, precum şi producţia imobilizată care uneori poate înregistra

valori semnificative.

Din acest motiv, producţia exerciţiului este un indicator mai util pentru manageri, deoarece

oferă o imagine mai fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune. Are,

însă, o anumită doză de ambiguitate deoarece este constituită din elemente eterogene, unele fiind

evaluate la preţ de vânzare (cum este cazul producţiei vândute), iar altele la cost de producţie

(producţia stocată şi producţia imobilizată). În plus, nivelul rezultatelor se poate modifica în

funcţie de metoda reţinută pentru evaluarea stocurilor. Datorită acestui fapt, valoarea producţiei

exerciţiului nu poate să reflecte o realitate financiară.

Indicatorii utilizati in analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de

gestiune ofera informatii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi

determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiara, excepţionala), dar si de

monetaribilitate (definind prin acest indicator calitatea elementelor de venituri de a fi incasabile,

respectiv a celor de cheltuieli de a fi platibile).

Primul sold intermediar de gestiune il reprezinta marja comerciala. Acesta cuantifica

nivelul de performanta financiara inregistrat de firma din activitatea comerciala.

Marja comerciala = Venituri din vanzarea marfurilor - Costul marfurilor vandute

In anul 2006 societatea a inregistrat o scadere cu 42,37% a marjei brute comparativ cu anul

2005 fapt cauzat de cresterea cu aproape 25% a cheltuielilor privind marfurile.

11

Urmatorul sold este reprezentat de valoarea adaugata, cuantificand exact plusul de valoare

adaugat de firma prin activitatea desfasurată.

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia vanduta + Venituri din productia

stocata + Venituri din productia de imobilizari - Cheltuieli cu materii prime - Cheltuieli cu

materiale consumabile - Cheltuieli cu energia si apa - Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de

terti.

Valoarea adaugata poate fi interpretata si ca un potential de remunerare a stakeholderilor

din cadrul firmei, intelegand prin acest termen investitorii de capital (actionari si creditori) si

angajatii (salariati diversi si manager), la care se adauga statul.

Urmatorul sold este reprezentat de excedentul brut de exploatare (EBE), ce scoate in

evidenta fluxurile de numerar implicate in activitatea de exploatare a intreprinderii, marimea sa

fiind data de diferenta dintre acestea. In conditiile in care intreprinderea realizeaza un castig din

activitatea sa de exploatare, acest sold intermediar poarta denumirea de excedent brut de

exploatare, in caz contrar, cand sunt obtinute pierderi, poarta denumirea de insuficienta bruta de

exploatare.

EBE = Valoarea adaugata + Venituri din subventii de exploatare - Cheltuieli cu impozite,

taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu remuneratiile personalului - Cheltuieli privind

asigurarile sociale si protectia sociala.

Acest indicator este influentat de politica de investitii a intreprinderii si ne arata in mod

indirect suma din resursele create de intreprindere prin activitatea sa de exploatare directionata

catre mentinerea dotarilor materiale ale firmei.

Rezultatul din exploatare = EBE + Venituri din provizioane privind activitatea de

exploatare + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de exploatare

- Alte cheltuieli de exploatare.

Evolutia pozitiva a EBE se datoreaza atat cresterii valorii adaugate, cat si a cheltuielilor

privind personalul.

In concluzie, analiza performantelor intreprinderii cu ajutorul soldurilor

intermediare de gestiune ofera indicii cu privire la modul in care este creata si, respectiv,

transferata valoarea in cadrul firmei. Se pot identifica astfel problemele de management sau

chiar de strategie a intreprinderii

  • B. ANALIZA CAPACITATII DE AUTOFINANTARE

Alături de soldurile intermediare de gestiune, analiza stării de performanţă

financiară a întreprinderii utilizează şi indicatorul „capacitate de autofinanţare”. Capacitatea de

autofinanţare reflectă potenţialul financiar al firmei de a-şi remunera capitalurile proprii şi de a-şi

autofinanţa investiţiile. Capacitatea de autofinanţare reprezintă, de fapt, o resursă internă aflată la

dispoziţia întreprinderii, care se determină la sfârşitul unui exerciţiu contabil şi pe baza căreia se

creează planul de investiţii viitoare. Ea este destinată să asigure:

  • - finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente;

  • - creşterea fondului de rulment, finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii;

  • - rambursarea împrumuturilor contractate;

  • - remunerarea capitalurilor investite.

Capacitatea de

=

Rezultatul

+

Amortizări

-

Reluări de amortizări

autofinanţare

net

şi provizioane

şi provizioane

12

Cu toate că nu este inclusă în tabloul soldurilor intermediare de gestiune, capacitatea de

autofinanţare ar putea fi considerată un sold, dar cu o valoare informaţională mai bogată, întrucât

evidenţiază în ce măsură întreprinderea poate să-şi finanţeze creşterea economică.

Indicatorul rezultă, de fapt, din confruntarea dintre ansamblul veniturilor susceptibile să

genereze încasări şi totalul cheltuielilor susceptibile să genereze plăţi, incluzând în cadrul acestora

din urmă şi fluxul impozitului pe profit. El poate fi determinat prin două metode: 1

metoda deductivă (substractivă) care pleacă de la excedentul brut de exploatare;

metoda aditivă care pleacă de la rezultatul net al exerciţiului.

Metoda deductivă, numită şi metoda substractivă (a scăderii) ia în calcul toate încasările

şi plăţile potenţiale implicate de veniturile şi cheltuielile realizate de întreprindere, astfel: 2

-

+

Alte cheltuieli (din cadrul cheltuielilor de

Excedentul brut al exploatării

exploatare) (plăţi)

Cheltuieli financiare (plăţi)

Alte venituri (din cadrul veniturilor de

Cheltuieli extraordinare (plăţi)

exploatare) (încasări)

Impozit pe beneficii

Venituri financiare (încasări)

Capacitatea de autofinanţare

Venituri extraordinare (încasări)

Pentru ca mărimea acestui indicator să fie un reper în previzionarea capacităţii de

autofinanţare viitoare a întreprinderii, ar trebui excluse din calculul său veniturile încasabile,

respectiv cheltuielile plătibile cu caracter excepţional. Astfel se explică faptul că nu au fost luate în

considerare veniturile şi cheltuielile extraordinare sau veniturile din vânzarea activelor şi alte

operaţii de capital, veniturile din subvenţii pentru investiţii, cheltuielile privind activele cedate şi

alte operaţii de capital.

La acelaşi rezultat se va ajunge şi în cazul aplicării metodei adiţionale. În acest caz,

perspectiva este alta: pornind de la profitul net realizat, sunt eliminate toate elementele de venituri

calculate şi sunt adăugate cheltuielile calcultate pentru exerciţiul financiar respectiv (în general

amortizări şi provizioane constituite).

CAF = Profit net – Venituri calculate + Cheltuieli calculate

Aşadar, diferenţa dintre cele două metode constă în faptul că metoda deductibilă porneşte

de la EBE, în timp ce metoda adiţională pleacă de la rezultatul net al exerciţiului.

Analiştii financiari recomandă metoda adiţională atunci când se iau în calcul amortizările şi

provizioanele, iar pe cea deductibilă atunci când se iau în calcul veniturile de exploatare şi cele

financiare.

Indiferent de modul de calcul, CAF nu are decât un caracter potenţial, dacă nu este

susţinută prin mijloace financiare efective. Pentru faptul că ia în calcul fluxurile de încasări şi plăţi

potenţiale, în cazul unei economii cu mari blocaje financiare, acest indicator îşi pierde mult din

puterea sa informativă.

Pentru S.C. OLTCHIM S.A calcul capacităţii de autofinanţare, potrivit celor două metode se

prezintă astfel:

  • 1 Tabără N., Horomnea E., Toma C. – Analiza contabil – financiară. Teorii, concepte, metode şi tehnici de valorificare a informaţiei contabil – financiare în procesul decizional, Editura TipoMoldova, Iaşi, 2002, pag. 177 - 180

  • 2 Păvăloaia W., Paraschivescu M. D., Cojocaru C. – Analiza financiară şi modele de politică economică în societăţile comerciale, Editura Neuron, Focşani, 1994, pag. 72

13

METODA DEDUCTIVA

 

2005

2006

EBE

109.280.300

102.247.549

(+)alte venituri din exploatare

27.017.797

9.418.732

(-)ajustarea valorii activelor circulante

-826.994

-2.214.087

(+)venituri financiare

41.344.916

68.012.608

(-)cheltuieli financiare

68.786.761

78.640.275

(+)venituri extraordinare

  • 0 0

 

(-)cheltuieli extraordinare

  • 0 0

 

(-)impozit pe profit

  • 0 0

 

=CAF

109.683.246

103.252.701

METODA ADITIVA

 

2005

2006

PN

22.643.128

8.779.523

(+)cheltuieli cu active cedate

12.696.750

12.246.799

(+)amortizari

74.343.368

82.226.379

(+)ajustari privind provizioanele

0

0

pentru riscuri si cheltuieli

=CAF

109.683.246

103.252.701

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar degajat de firma. Analizand

rezultatele obtinute pe parcursul celor 2 ani , CAF inregistreaza o scadere, ca urmare a scaderii

EBE si a PN.

.

  • C. ANALIZA RATEI RENTABILITATII ECONOMICE (ROA) SI A RATEI

RENTABILITATII FINANCIARE (ROE)

Nr

 

RELAŢIE DE

EXERCIŢIUL

 

Crt

INDICATOR

CALCUL

FINANCIAR

     

2005

2006

 

Rata rentabilităţii

Rezultat

   
  • 1 net/active totale

economice

14.90

12.16

   

Rezultat

   

Rata rentabilităţii

net/capitaluri

  • 2 proprii

financiare

15.25

5.76

 

Rata rentabilităţii

     

comerciale (a

  • 3 Rezultat net/CA

vânzărilor)

3.47

1.12

14

Ratele de rentabilitate au avut pe parcursul celor 2 ani studiati evolutii descrescatoare.

Daca in 2005, 100 de lei activ total generau 14.90 lei , in 2006

s-a inregistrat o scadere cu

aproximativ 2 procente generand 12.16 lei. Aceasta diminuare a ratei rentabilitatii economice s-a

datorat descresterii rezultatului din exploatare.

Rata rentabilitatii economice combina efectul vitezei de rotatie a activului total , exprimata

ca numar de rotatii (CA/At) cu efectul ratei rentabilitatii comerciale (Pr/ CA*100)

Analiza factoriala a ROA:

 

2005

2006

CA/At*Pr/CA*100

14.90

12.16

CA/At

1.21

1.26

Pr/CA*100

12.34

9.67

ROA

 

2006/2005

influenta vitezei de rotatie

   

a activului total

0.17

influenta ratei rentabilitatii

   

comerciale

-2.96

Eficienta activului se calculeaza dupa formula (CIFRA DE AFACERI / ACTIV TOTAL) x

100 si releva gradul in care activele societatii realizeaza activitatea economica (numarul de rotatii

ale activului . O valoare de 120.78% atesta faptul ca activul participa la mai putin de un ciclu de

productie in cadrul unui exercitiu financiar, durata medie de rotatie a activului total in cadrul

exercitiului financiar fiind de 302.20 zile pentru anul 2005.

Pentru anul 2006 , se observa o crestere a numarului de rotatii la 125.74% , durata medie de

rotatie a activului total in cadrul exercitiului financiar fiind de 290.28 zile pentru anul 2006

Rezervele intreprinderilor privind cresterea ratei rentabilitatii comerciale privesc orientarea

structurala a vinzarilor (in conditiile respectarii cererii de pe piata) catre produsele cu o

rentabilitate mai mare, cresterea preturilor medii de vinzare (cu luarea in considerare a preturilor

produselor similare de pe piata dar si a puterii de cumparare a consumatorilor

ROE

2005

2006

2006-2005

Vt/ At*At/Kp*Pn/Vt*100

15.2

   

5

5.76

-9.49

Vt/At

1.21

1.26

0.05

At/Kp

3.64

4.09

0.45

Pn/Vt*100

3.47

1.12

-2.35

   

2006/2005

 

Influenta vitezei de rotatie a activelor totale

 

0.63

Influenta factorului de multiplicare a capitalului propriu

 

1.97

Influenta profitului net la 1 leu venituri totale

 

-12.09

15

Analizand comparative cele 2 perioade, se observa ca rata rentabilitatii financiare a

scazut cu -9.49% in anul 2006 fata 2005

Viteza de rotatie a activelor totale a influentat in mod pozitiv rata rentabilitatii financiare

cu 0.63% in primii 2 ani analizati,

Factorul de multiplicare a dus si el la cresterea ratei rentabilitatii financiare cu 1.97% in

anul 2006 fata de 2005

Acest aspect conduce la aparitia dificultatilor in vederea obtinerii de finantare. Exista

posibilitatea ca societatea sa obtina finantare la un cost mai mare sau sa nu se gaseasca investitori

dornici sa achizitioneze actiuni.

Cresterea rentabilitatii nete a veniturilor totale reprezinta calea cea mai sigura pentru

cresterea profitului net, fiind determinata in primul rand de eficienta activitatii de exploatare a

firmei.

Prin urmare influenta profitului net la 1 leu venituri totale are un trend crescator, deoarece

Oltchim SA practica un adaos comercial mare ca urmare a domeniului unde isi desfasoara

activitatea.

D. ANALIZA FACTORIALA A MARJEI BRUTE AFERENTE CIFREI DE AFACERI

Marja bruta aferenta cifrei de afaceri (rezultatul brut aferent cifrei de afaceri) se calculeaza

ca diferenta intre cifra de afaceri neta si costul vanzarilor. In literatura de specialiate acest indicator

poarta denumirea de profit operational.

Conform Notei explicative 4 “Analiza rezultatului din exploatare” recomandata prin

OMFP nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele

europene, costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, denumit si costul vanzarilor, este

format din:

Costul de productie al produselor finite vandute, lucrarilor executate si serviciilor prestate pentru

terti;

Costul de cumparare al marfurilor vandute

Marja bruta aferenta cifrei de afaceri are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie

si cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit pentru a remunera actionarii.

Pentru analiza factoriala a marjei brute aferenta cifrei de afaceri s-a folosit urmatorul

model de analiza:

Mb =

CA

Mb

CA

=

CA mb

= (

q

)

1

  • v

p

q

v

c

p

q

  • v

p

16

Analiza factoriala a marjei brute aferente cifrei de afaceri

 
     

Exercitiul financiar

 

Nr

         

Crt

Indicatori

Simbol

2005

2006

     

1.442.065.09

   

1

Cifra de afaceri neta

8

1.731.805.193

 

Costul bunurilor vândute si

 

1.264.120.52

   

2

al serviciilor prestate

4

1.564.364.068

 

Profitul operational (marja

       

3

bruta aferenta CA)

177.944.574

167.441.125

 

Indicele mediu al preturilor

       

4

de vânzare*

1,0656

 

Indicele mediu al costurilor

       

5

de vânzare**

1,0556

6

Cifra de afaceri recalculata

   

1.625.192.561,00

 

7

Costul vânzarilor recalculat

   

1.481.966.718

 
 

Rata marja brute din vânzari

       

(rata rentabilitatii

8

comerciale)%

12,34

9,67

 

Influente factori

2006/2005

 

Modificarea marjei brute

-10,503,449

 

Influenta modificarii

 

1

cifrei de afaceri

357,526,701,444

 

Influenta modificarii

 

volumului productiei

  • 1.1 vandute

225,971,340,934

 

Influenta modificarii

 

pretului mediu de

  • 1.2 vanzare

131,555,360,509

 

Influenta modificarii ratei

 

2

marjei brute

-385,172,277,209

 

Influenta modificarii

 

structurii productiei

2.1

vandute

-61,075,786.33

 

Influenta modificarii

 

preturilor medii de

2.2

vanzare

97,217,016.73

 

Influenta modificarii

 

2.3

costurilor de productie

-82,397,349.55

Pe baza rezultatelor obtinute, se observa o diminuare a marjei brute Aceasta diminuare a

marjei brute aferente cifrei de afaceri va genera efecte nefavorabile asupra profitului din

exploatare, si determina scaderea surselor proprii de finantare,firma ajungand in imposibilitatea

remunerarii actionarilor .

17

Majorarea vanzarilor a avut o influenta favorabila asupra marjei brute in sensul obtinerii

unui profit suplimentar de 357,526,701,444 in anul 2006, avand insa in anul urmator o influenta

negativa.

De asemenea, evolutia ratei marjei brute a determinat diminuarea valorii profitului

intreprinderii cu 385,172,277,209 in anul 2006,.

Cresterea preturilor medii de vanzare, determinata de mai multi factori, precum

imbunatatirea calitatii produselor sau serviciilor prestate, efectul inflatiei, precum si modificarea

politicii de preturi a firmei a dus la o noua crestere a profitului operational.

Intre factorii cu o influenta negativa asupra marjei brute se numara modificarea structurii

productiei vandute, aceasta modificandu-se in favoarea produselor cu marje brute ale profitului la

1 leu cifra de afaceri mai scazute decat media la nivelul intreprinderii.

Majorarea costurilor de productie a condus de asemenea la o scaderea marjei brute cu

82,397,349.55 in anul 2006.

E. ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Rezultatul exploatarii este format din rezultatul aferent cifrei de afaceri (Pr) si rezultatul din

alte vanzari decât cifra de afaceri (RE’).

RE = Pr + RE’

Pr = CA – Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

RE’ = Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare

Aceasta aprofundare a rezultatului exploatarii este foarte importanta pentru ca o intreprindere

poate inregistra un rezultat din exploatare pozitiv, in conditiile unei pierderi aferente cifrei de

afaceri, situatia fiind determinata de profitul obtinut din alte activitati decat cele care se regasesc in

cifra de afaceri.

Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri

 
Nr Crt Indicatori 2005 2006 Cifra de afaceri netă – mil. 1 lei 1.442.065.098 1.731.805.193 Cheltuieli

Nr

   

Crt

Indicatori

2005

2006

 

Cifra de afaceri netă – mil.

   

1

lei

1.442.065.098

1.731.805.193

 

Cheltuieli aferente cifrei

   

2

de afaceri – mii lei

1.177.825.249

1.418.247.572

 

Indicele preţurilor de

   

3

vânzare - %

1,0656

4

Indicele costurilor - %

 

1,0556

 

Cifra de afaceri netă

   

5

recalculată – mii lei

1.625.192.561

 

Cheltuieli recalculate

   

6

aferente CA – mii lei

1.640.588.474

 

Indicele modificarii

   

volumului productiei

7

vandute

112,70%

 

Suma profitului aferent

   

8

CA – mii lei

264.239.849

313.557.621

9

Profit la 1 leu CA -%

0,1832

0,1811

18

 

Influente factori

2006/2005

 

Modificarea profitului aferent

 

CA

49.317.772

 

Influenta modificarii

 

1

volumului productiei vandute

33.555.748

 

Influenta modificarii structurii

-

2

productiei vandute

313.191.510

 

Influenta modificarii costurilor

 

3

complete de productie

222.340.902

 

Influenta modificarii preturilor

 

4

de vanzare

106.612.632

Dinamica profitului aferent CA este in perioada 2006/2005 de + 49.317.772 lei

Din analiza rezultatelor obtinute, observam faptul ca, in 2006/2005, societatea reuseste sa

inregistreze o crestere de 49.317.772 lei. Este o crestere sigura si reala pentru ca are ca punct de

plecare un rezultat pozitiv la sfarsitul anului 2005.

Analizand evolutia profitului ca urmare a modificarii volumului productiei vandute putem

observa, la sfarsitul anului 2006, o crestere a profitului cu 33.555.748 lei, crestere manifestata ca

urmare a cresterii volumului de produse vandute cu 12,7%.

Modificarea structurii productiei vandute influenteaza nefavorabil la sfarsitul celor 2 ani de

analiza.

Modificarea costurilor complete de productie influenteaza favorabil profitul, determinand o

crestere a acestuia cu 222.340.902 lei, in perioada 2006/2005

Modificarea preturilor de vanzare determina o crestere a profitului aferent CA in ambele

perioade analizate, dar o vom interpreta ca deplin favorabile, doar in conditiile in care cresterea

preturilor s-a datorat diversificarii productiei sau inovarilor calitative.

19