Politica Agricola Comuna

Scurt istoric
Uniunea Europeana este a doua mare putere agricola din lume si cel mai puternic concurrent al SUA pe piata mondiala a produselor agricole. Politica agricola a Europei se decide la nivelul UE de catre guvernele statelor membre si este pusa n aplicare de catre statele membre. Aceasta politica urmareste sprijinirea veniturilor agricultorilor, ncurajndu-i totodata sa produca marfuri de nalta calitate cerute de piata si sa gaseasca noi modalitati de a-si mbunatati activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie. Performantele agriculturii comunitare sunt rezultatul aplicarii cu rigoare a principilor de integrare convenite inca de la constituirea Comunitatii Economice Europene. Tratatul de la Roma prevede in art. 2 , punctual b instaurarea unei politici comune in domeniul agriculturii. Politica Agricola Comunitara (P.A.C.) este un model de integrare a unui intreg sector al economiei in cadrul caruia statele membre isi armonizeaza politicile nationale si realizeaza in comun coordonarea si reglarea functiilor pietei agricole . Stabilita ca o optiune politica prin Tratatul de la Roma , P.A.C. devine operationala in 1962 prin Acordul de la Bruxelles , data la care a fost creat si Fondul European de Orientare si Garantare Agricola ( FEOGA). Necesitatea formularii unei politici economice comune in domeniul agricol, care sa conduca la relansarea productiei si satisfacerea consumului, a pornit din: y y y y y Necesitatea securitatii si autonomiei agroalimentare a tarilor Starea precara a agriculturii in anii postbelici Predominanta exploatarilor familiale mici si mijlocii cu randamente Importanta politica a populatiei rurale care reprezinta o integrate

reduse care restrictionau folosirea eficienta a resurselor alocate componenta de neglijat ce se poate constitui intr-un grup de presiune Necesitatea recuceririi pozitilor cheie pe piata agricola mondiala, ca raspuns la concurenta si provocarile americane Prin P.A.C. este consacrata decizia politica a statelor integrate de a sustine public , in comun dezvoltarea agriculturii.

Obiectivele si principiile P.A.C.

Prin Politica Agricola Comuna tarile membre si-au dorit atingerea urmatoarelor obiective: 1) Cresterea productivitatii in agricultura, promovarea progresului tehnic, asigurand dezvoltarea rationala a productiei agricole si utilizarea optima a factorilor de productie, in deosebi a munii 2) Asigurarea unui nivel de viata echitabil populatiei agricole, in special prin ridicarea venitului individual al celor ce lucreaza in agricultura 3) Stabilizarea pietelor 4) Garantarea securitatii in aprovizionare 5) Asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatori In stabilirea obiectivelor P.A.C. , s-a tinut seama de particularitatile si starea agriculturii: slaba dotare tehnica a fermelor, randamentele reduse, insuficienta ofertei la multe produse. Toate aceste handicapuri, correlate cu puternicele disparitati naturale si structurale ale agriculturii din diferite tari si regiuni , explica situarea printer prioritatile majore ale P.A.C. a cresterii productiei si a randamentelor. Conditiile realizarii obiectivelor: 1) Dezvoltarea economica echilibrata 2) Ajustari graduale 3) Mecanisme de integrare tolerabile 4) Mentinerea sistemulu de exploatatie familiala 5) Participarea echilibrata la comertul mondial Actiunile de infaptuire a P.A.C. se fundamenteaza pe trei principii: 1)unicitatea preturilor si libera circulatie a produselor in spatiul comunitar 2)preferinta comunitara care protejeaza piata unica fata de importuri la preturi mari reduse.Cumparatorii de produse extracomunitare platesc un suprapret 3)solidaritatea fianciara care presupune ca statele integrate isi asuma in comun cheltuielile de sustinere a P.A.C. In vederea realizarii obiectivelor stabilite prin Tratatul de la Roma si a aplicarii principilor enuntate au fost adoptate mecanisme specifice: y Piete comune organizate(OCM)prin care se asigura sustinerea preturilor si a veniturilor agricultorilor ,stabilind si reguli comune de comercializare a produselor.La inceputul anilor 90 prin OCM se tranzactiona peste 90% din productia agricola a UE y Fondul European de Orientare si Garantare Agricola(FEOGA),care are misiuni in domeniul finantarii interventilor si in domeniul orientarii structurale.Fondul are doua sectiuni:garantare-consacrata acoperirii cheltuielilor legate de interventia pe pietele comune organizate si orientare-destinata sustinerii refornelor structurale,obiectivelor 2

de politica sociala si dezvoltarii zonelor rurale.Resursele bugetului FEOGA se asigura din taxe vamale,prelevari la import.

Instrumente de sustinere a P.A.C.

Pietele comune organizate functioneaza prin punerea in miscare a unor instrumente adecvate: 1)Sistemul preturilor garantate Sistemul preturilor garantate se refera la preturile comune fixate anual la nivel comunitar , in euro, pentru fiecare produs.Ele sunt un efect al deciziei politice la nivelul Consiliului Ministrilor Agriculturii , care asigura unicitatea pietelor si garanteaza veniturile agricultorilor , evitand derapajul preturilor , ce ar rezulta din dezechilibrul oferta-cerere. Pretul fixat de Consilu este un pret indicativ ( orientativ) care serveste ca baza de calcul pentru celelalte preturi: y indicativ. y Pretul prag este pretul minim la care produsele importate pot intra pe piata comunitara. Nivelul sau este, de regula, superior pretului infdicativ si are ca scop protejarea pietei interne fata de produsele extracomunitare.Dupa 1995 s-a renunta la pretul prag , acesta fiind inlocuit cu taxe vamale. 2) Sistemul subventiilor directe Sistemul subventiilor directe sau al platilor compensatorii reprezinta sumele ce se acorda producatorilor pentru acoperirea unor diferente de pret sau consumatorilor pentru a permite acestora sa cumpere la preturi rezonabile. Acest sistem find mai transparent decat sistemul preturilor garantate tinde sa-l inlocuiasca. 3) Sistemul protectiei la frontiera Sistemul protectiei la frontiera , care rezulta din principiul preferintei comunitare se realizeaza prin prelevari la import. Mecanismul prelevarilor asigura o izolare a pietei interne de exterior si protectia producatorilor autohtoni. Prelevarile sunt percepute pentru a aduce nivelul pretului mondial la nivelul pretului intern, mai ridicat, atunci cand restrictiile cantitative si taxele vamale sunt inoperante. Restituirile la export actioneaza ca o compensatie pentru exportatori , reprezentand diferenta dintre pretul comunitar si pretul mondial.Mecanismul prelevari- restituiri actioneaza cu scop protector si stimulativ. Pretul de interventie este pretul limita la care se declanseaza sistemul comunitar de sustinere a venturilor agricultorilor.El reprezinta 80-90% din pretul

Studiu de caz !!!

De ce fondurile de agricultura nu sunt accesate de catre taranii de rand?

Fondurile europene practic, nu pot fi accesate decat de catre cei care au deja o situatie financiara stabila, aproape prospera si care, s-ar descurca si fara acesti bani. Cei care sunt saraci, vor ramane saraci, pentru ca intregul context, conditiile de eligibilitate, procedura concreta de accesare a fondurilor le este defavorabila. Fondurile nu sunt prevazute a ajunge direct la destinatarii finali taranii. In teorie ele trebuiesc accesate pe baza sfaturilor si consultantei acordate de reprezentantele locale ale guvernului care si-au inceput existenta din 2007,dar acestia nu sunt pregatiti si oamenii sunt trimisi la firmele de consultanta privata care cer o multime de bani. In ghidul de accesare a Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurala este o conditie care ingreuneaza acesarea taranilor : y Beneficiarii eligibili sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica in principal activitati agricole, a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE(Unitatea de dimensiune economica, valoarea unei unit i de dimensiune economic este de 1.200 euro). Adica pentru a accesa FEADR trebuie sa ai o productie agricola de 4800 de euro. Documentatia care trebuie intocmita cuprinde :copie a bilantului anual, care trebuie sa fie pozitiv (deci solicitantul trebuie sa aiba o firma stabila si rezultate financiare pozitive din activitatea sa), acte de proprietate ale imobilului pe care urmeaza sa se desfasoare investitiile, avize de mediu, certificate de urbanism, documente referitoare la contul bancar, certificate fiscale, caziere judiciare, grafice de rambursare a eventualelor credite bancare aflate in derulare, avize fitosanitare, certificate constatatoare de la Registrul Comertului si alte si alte documente a caror eliberare costa timp si bani. Pentru a face aceste cheltuieli, trebuie sa ai acesti bani si sa nu contezi ca aceste cheltuieli vor fi acoperite curand din fonduri nerambursabile, pentru ca platile se fac in transe, in termen de 90 de zile de la data depunerii cererii de plata, insotita de toate documentele justificative. In concluzie, accesarea acestor fonduri nu este la indemana oricui, ci numai a celor care au atins un nivel de dezvoltare acceptabil si doresc sa se dezvolte in continuare. Exista insa un set de masuri de tranzitie care se aplica noilor state membre UE si care vizeaza categoriile defavorizate de agricultori. In Romania sunt ca. 4.256.000 de exploatatii agricole, din care peste 90% sunt ferme de subzistenta, iar 9% sunt ferme de semi-subzistenta, adica exploatatii care produc in principal pentru consumul propriu dar care si comercializeaza o parte din productia realizata. Programul National de Dezvoltare Rurala prevede acordarea unor ajutoare sub forma unei sume fixe, de 1500 euro /an/ferma, pe termen de 5 ani, dar aceste ajutoare banesti sunt destinate numai fermelor de semi-subzistenta, pentru celelalte neexistand posibilitati reale de restructurare.

Bibliografie
1)Ileana Stanescu, Coralia Angelescu, Politici economice , Editura Economica, Bucuresti ,2001 2)Gabriela- Carmen Pascariu , Uniunea Europeana-Politici si piete agricole , Editura Economica, Bucuresti, 1999 3) www.europa.eu