P. 1
Www.referat.ro-tesuturi Vegetale Si Animalefe6ca

Www.referat.ro-tesuturi Vegetale Si Animalefe6ca

|Views: 647|Likes:
Published by Bogdan Mihai

More info:

Published by: Bogdan Mihai on Feb 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/06/2014

pdf

text

original

Tesuturi vegetale si animale Tesutul vegetal

Tesuturile embrionare

Tesutul animal
Tesuturile epiteliale Tesuturi conjunctive Tesuturi musculare
Neuroni Celule gliale

Tesuturile definitive

Tesutul nervos

Tesuturi de aparare Tesuturi fundamentale Tesuturi conducatoare Tesuturi mecanice Tesuturi secretoare

Epiteliile de acoperire Epitelii secretoare Epitelii senzoriale

Tesuturile conjunctive moi Tesutul conjunctiv semidur Tesutul conjunctiv dur

Tesutul muscular striat Tesutul muscular neted Tesutul muscular cardiac

La organismele unicelulare,celula indeplineste toate celulele necesare vietii: hranire, respiratie, reproducere; La organismele pluricelulare, celulele se specializeaza, fiecare pentru o anumita functie, fiecare celula avand forma si structura corespunzatoare acelei functii.Astfel apar tesuturile.Stiinta care studiaza tesuturile se numeste histologie. Tesuturile sunt grupari de celule interdependente care au aceeasi origine, forma, structura si functie.Tesuturile se grupeaza la randul lor, formand organe. Dupa forma celulelor,tesuturile pot fi: -parenchimatice; -prozenchimatice. Tesuturile parenchimatice sunt alcatuite din celule izodiametrice,la care cele trei diametre sunt egale; Tesuturile prozenchimatice sunt alcatuite din celule heterodiametrice la care diametrul longitudinal este mai mare decat cel orizontal.

care asigura primare. rotunjite. In unele cazuri. Raman cateva celule meristematice primordiale in varfurile radacinilor si tulpinilor. La unele familii (graminee) exista meristeme primare intercalare. cresterea in lungime. fara spatii libere intre ele. Denumirea de meristeme apicale indica pozitia lor in varfurile de crestere. cercuri concentrice si asigura ingrosarea secundara a radacinii si tulpinii. Se formeaza astfel celule noi. Celulele meristematice sunt mici. care se diferentiaza ulteriuor. Acestea sunt situte in afara axului organelor (de aceea sunt meristeme laterale). Din ele deriva meristeme primare. majoritatea celulelor se specializeaza si nu se mai divid. deasupra intercalare. nodurilor tulpinii. cu pereti subtiri.Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. Meristemele sunt singurele tesuturi in care pot fi observate celule aflate in diferite faze ale mitozei. . Embrionul este format la inceput numai din meristem primordial. cu un inceput de diferentiere. Sintetizeaza intens substante organice. specializandu-se si specializandugenerand tesuturi definitive. masura ce plantuta se dezvolta. pe doua laterale). celulele tesuturilor definitive redobandesc capacitatea de diviziune si astfel apar maristeme secundare. Pe primordial.

formata de epiderma. El produce tesut liberian spre exterior si libero-lemnos. Tesuturile conducatoare transporta seva. formand fascicule. regula dintr-un singur strat de celule. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. spirale sau retea nu sunt ornamente. b. isi pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi. ele produc prin fotosinteza substante organice. Prin ele circula seva bruta. Vati observa ca intre epiderma intrsuperioara si cea inferioara se afla mai ales celule cu cloroplaste. dintr2. Prin ele circula seva elaborata. Observati la microscop o sectiune intr-o frunza. . 3. Unele tesuturi fundamentale depoziteaza apa ² tesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer ² tesuturi aerifere (la plante acvatice). lemnos spre interior. dispuse cap la cap. determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. Tesuturile fundamentale produc sau depoziteaza substante. Tesutul conducator contine celule alungite care formeaza doua feluri de vase: a.Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. Elementele in forma de inele. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma. El functioneaza diferit primavara si toamna. Ele pot fi: 1. Vasele se grupeaza. ci ingrosari ale peretelui celular menite sa-i dea sarezistenta. Deci. Tesuturi de aparare formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. Observati in sectiune in tuberculul de cartof tesutul fundamental de depozitare. rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. La plantele cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. Celulele cilindrice.

Tesuturile secretoare sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante .4. 5. Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim. iar cel la colenchim. careingrosarea este uniforma se numeste schelerenchim. Tesuturile mecanice dau organelor rezistenta necesara pentru a sustine greutatea propriului corp. in conditiile actiunii unor forte externe. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati.

Conturul lor este greu de observat cu ajutorul microscopului optic scolar.mai ales daca ele sunt alaturate. spre deosebire de cele vegetale. In cursul dezvoltarii embrionare. . conjunctive. trebuie sa incercam sa conturam celulele in functie de numarul si forma nucleilor.Tesutul animal reprezinta o grupare de celule strans unite intre ele care au aceeasi forma si structura si indeplinesc aceeasi functie. nu au perete celular.De aceea se recomanda ca. acolo unde este posibil. Celulele animale. muscular si nervos. la animale se diferentiaza patru tipuri de tesuturi: epiteliale.

care are rol de suport si de schimb nutritiv cu acest tesut. Legatura dintre celule se realizeaza cu ajutorul tonofibrilelor sau desmozomilor (se considera a fi prelungiri ale reticulului endoplasmatic). formeaza parenchimul glandelor exocrine si endocrine si membranele specializate in receptionarea stimulilor externi. daca se gaseste in cantitati mari. daca se gaseste in cantitati mici. schimbul de substante nutritive realizandu-se prin difuzie de la celulele tesutului realizanduconjunctiv care le insotesc intotdeauna. captusesc cavitatile organelor interne. printre celule aflandu-se aflanduo substanta numita ciment. Epiteliile nu au vase de sange. Celulele epiteliale sunt strans unite intre ele. .Tesuturile epiteliale acopera suprafata externa a corpului. Deci. glandulare si senzoriale. Printre celulele epiteliale se gasesc terminatii nervoase cu rol senzitiv. In zona de legatura cu tesutul conjunctiv. dupa functia pe care o indeplinesc tesuturile epiteliale sunt de mai multe feluri: de acoperire. si fundamentala. celulele epiteliale sunt asezate pe o membrana bazala.

La suprafata acestor epitelii se afla un strat superficial care vine in contact direct cu mediul intern sau extern.Epiteliile de acoperire sunt localizate in piele si mucoasele organelor cavitare. Aceste tesuturi sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule care se sprijina direct pe membrana bazala. -cubice se gasesc la nivelul bronhiolelor si in canalele unor glande secretorii -cilindrice se gasesc in organele tubului digestiv in regiunea situata intre stomac si rect. pericardul inimii. mucoasa nazala si trompei uterine. ureterelor si mucoasei laringiene si faringiene c)Tesuturile epiteliale de acoperire pseudostratificate se gasesc in trahee si in bronhiile principale. . alveolele pulmonare. Stratul profund se sprijina pe membrana bazala si este format din celule care se inmultesc activ (strat generator). Celulele lor sunt cubice. dintrEpiteliile care au celule turtite (pavimentoase) se mai numesc si endotelii. b)Tesuturile epiteliale de acoperire pluristratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in epiderma. nuclei mari. uretre -cubice se gasesc in canalele glandelor salivare -cilindrice se gasesc la nivelul vezicii urinare. fiind inlocuite permanent de celulele din stratul generator. Epiteliile pluristratificate formeaza paturi alcatuite din mai multe straturi. Dupa numarul straturilor de celule pot fi: unistratificate. peritoneu (sustine organele abdominale). a) Tesuturile epiteliale de acoperire unistratificate cu celule: -pavimentoase se gasesc in tunica interna a capilarelor sangvine si limfatice. foitele pleurale (plamani). pluristratificate sau pseudostratificate. cilindrice (prismatice) sau turtite (pavimentoase) si au. in general. celulele acestui strat se cheratinizeaza si mor (se descuameaza). In cazul epidermei. mucoasa esofagiana si bucala.

nu au canal excretor (tiroida. din epiteliul arborelui respirator etc. Ele alcatuiesc parenchimul glandular care se asociaza cu tesut conjunctiv. limfatice si nervi si formeaza glandele secretoare. glandele din mucoasa bucala. ramificata sau de ciorchine (acinoase) (exemplu. intestinale).Epiteliile glandulare produc substante de secretie. Alte glande exocrine sunt pluricelulare. testiculul. Glandele endocrine au celule secretoare grupate in foliculi. vase de sange. toate inconjurate de o bogata retea de vase sangvine. Acestea au.) -mixte au dubla secretie (hormoni si alti produsi) (pancreasul. . paratiroida. Celulele lor sunt de obicei. forma unui caliciu (de unde si numele de glande caliciforme) si secreta mucus.). in general. ovale sau sfericesi au numeroase mitocondrii si un aparat Golgi foarte dezvoltat. glandele salivare). Unele glande exocrine sunt unicelulare (exemplu. ovarul). insule. Acestea pot fi: -exocrine ² produsul de secretie este eliminat la exterior printr-un canal (glandele printrsudoripare si sebacee) sau in cavitati (glandele salivare si gastrice) -endocrine ² produsul de secretie ² hormonii ² este eliminat direct in sange. Ele au o parte secretorie celulara si un canal excretor care poate fi simplu sau ramificat. din epiteliul intestinal. Acestea au forma tubulara (glandele gastrice. cordoane. glandele suprarenale etc.

celulele cu conuri si bastonase din retina etc. Aceste excitatii sunt trransformate in influx nervos si transmise terminatiilor nevoase ale neuronilor senzitivi cu care vin in contact prin polul bazal. gustative (mugurii gustativi din epiteliul mucoasei bucale). olfactive (epiteliul mucoasei nazale). Celulele senzoriale au fie 2 prelungiri (una apicala si alta bazala). fie numai una apicala cu rol in receptionarea excitatiilor din mediu. . Celulele senzoriale sunt tactile (in epiderm). Rolul acestor epitelii senzoriale este foarte important pentru integrarea organismului in mediu. Ele sunt formate din celule senzoriale si celule de sustinere. auditive (epiteliul organului Corti din urechea interna).Epiteliile senzoriale sunt specializate in receptionarea diferitilor stimuli din mediu.

Ele contin reticulina. Colagenul se reinoieste incet. dupa cum spune si numele. elastice si de reticulina. semi-dure semisi dure. dura. In functie de aceasta proteina. substanta asemanatoare colagenului. Este alcatuit din: celule conjunctive. fibrele se inmultesc si se impregneaza cu substante minerale si organice (colesterol). dar cu varsta. moale. tesuturile conjunctive se clasifica in: moi. ganglionii limfatici. Substanta fundamentala este produsul celulelor si are rolul de a le separa. Ele sunt caracteristice fiecarui tesut conjunctiv. in functie de acestea substanta fundamentala poate fi: fluida. consistenta. Fibrele elastice au o compozitie asemanatoare cu colagenul. Tesutul conjunctiv contine apoximativ 1/3 din cantitatea totala de apa a corpului omenesc. face legatura dintre diferitele organe. Ea contine in proportii diferite substante minerale. . Majoritatea au forma stelata sau fusiforma si prezinta prelungiri care le pun in legatura unelel cu celelalte. maduva rosie. ficat. ele pot fi: de colagen. o proteina elastica. prin fierbere elastina nu da gelatina. In functie de consistenta substantei fundamentale. fibre conjunctive si substanta fundamentala. Fibrele de reticulina se gasesc in organele limfopoietice si hematoformatoare: splina. Ele sunt foarte rezistente pentru ca contin colagen. Acest tip de tesut nu vine insa in legatura directa cu mediul extern sau cu lumenul vaselor. Ele sunt mai subtiri decat fibrele conjunctive si mai ramificate. Fibrele conjunctive sunt de natura proteica. Celulele conjunctive provin din celulele mezoblastice embrionare.Tesutul conjunctiv. cu deosebire in alcatuirea ligamentelor si tendoanelor. organice (mai ales proteine) si apa. proces numit sclerozare. Fibrele de colagen se gasesc in toate tesuturile conjunctive. acesta da gelatina prin fierbere. precum si dintre componentele acestora. Fibrele elastice contin elastina.

. care au nucleul inpins spre periferie si prezinta o picatura mare de grasime.Este cel mai raspandit tesut conjunctiv. trofic. Predomina fibrele elastice.Are rol de sustinere. tractiune si presiune. ficat. cavitatile unor organe. Prezinta numeroase fibre de reticulina care sunt dispuse sub forma de retea. Tesutul elastic Celulele si substanta se fla in cantitati mici. fibrele si substanta fundamentala se afla in proportii aproximativ egale. Celulele.Au rol de apronevroze. Tesutul fibros Celulele si substanta sunt putine. In ochiurile retelei se afla multa substanta fundamentala. tendoane.Au rol de izolant termic si antisoc.Se afla in tunica medie a venelor si arterelor. aparare si hranire. apronevroze..Se gaseste in organele hematoformatoare si limfopoietice: spilna. legatura. . Prezinta multe fibre de colagen si elastice dispuse paralel. care are rol in distrugerea substantelor electronegative. Tesutul reticulat Are celule cu prelungiri ramificate.Se afla in jurul organelor viscerale.Se afla in ligamente. Celule fixe sunt: fibrocitul si histiocitul.Are rol de aparare (fagocitoza). duramater. protectie in locurile de frecare. El umple spatiile dintre organe si leaga fibrele musculare. ganglionii limfatici. hipoderm si mezenter (pliu al peritoneului care fixeaza organele abdominale (digestive) de peretele posterior al cavitatii abdominale). maduva rosie. Prezinta celule mobile (leucocite si limfocite). plamani si corzi vocale. Tesutul adipos Prezinta numeroase celule adipoase. fasciile musculare.Tesutul lax Celulele au forma stelata.

Celule conjunctive sunt reprezentate de condroblaste (celulele tinere). care se afla in niste cavitati numite condroplaste. cartilaje costale si laringiene. si multe saruri minerale. meniscurile articulare.Se gaseste in epiglota.Se gaseste in inele intervertebrale. . simfiza pubiana.Substanta fundamental contine o proteina numita condrina. Tesutul cartilaginos fibros Predomina fibrele de colagen. legaturile dintre tendoane si oase. Celulele sunt protejate in partea superioara de mai multe straturi de celule ce formeaza pericondrul. in afla scheletul embrionului. Tesutul cartilaginos hialin Predomina substanta fundamentala. pavilionul urechii si conductul auditiv extern. adulte).Se afla fibre de colagen si elastice.Nu sunt vascularizate. care ii da aspectul de cartilaj.Se afla in inele cartilaginoale traheale. legaturile cartilaginoase dintre oase. Tesutul cartilaginos elastic Predomina fibrele elastice. mai ales cele de Na (95%). din care vor lua nastere condrocitele (celulele mature.

Au numai fibre de colagen. Osteoblastele depoziteaza substante fosfocalcice. Activitatea celulelor este controlata de numerosi hormoni precum cei de crestere: testosteronul si estrogen. Lamelele osoase sunt sub forma de trabecule (arcuri) care maresc rezistenta osului.Se gasesc in oasele late si scurte.Celule sunt reprezentate de osteoblaste (celulele tinere) din care vor rezulta osteocitle (celulele mature) si care se gasesc in niste cavitati numite osteoplaste. ele comunica intre ele fara a avea continuitate. celule multinucleare (care contin enzime) cu rol in ´reparareaµ fracturilor si formarea canalului medular (canalul Hawers). in epifizele oaselor lungi. protectoare si nutritiva numita periost. in oasele lungi si diafiza. iar in nouadolescenta in oasele scheletului axial se inlocuieste cu maduva galbena care este mai putin activa.Se gasesc in lama externa a oaselor late. Tesutul osos compact Unitatea anatomofunctionala este osteonul format dintr-un canal Hawers inconjurat de dintrlamele osoase dispuse concentrice ce contin osteocite dispuse in osteoplaste si un vas de sange.Maduva rosie se gaseste la nou-nascut in toate oasele acestuia. Pe langa acestea se mai gasesc si osteoclastele. Aceasta este singura parte a osului care are senzatii . iar osteoclastele le folosesc in regenerarea oaselor fracturate. Sunt tesuturi vascularizate. Tesutul osos spongios Are areole (cavitati) pline cu maduva rosie.Oasele sunt inconjurate de o membrana rezistenta. prin care trec vase de sange.Substanta fundamentala este structura in lamele osoase formate dintr-o proteina (oseina) si dintrimpregnate cu saruri fosfocalcice.

Sub acestea din urma. Examenul detaliat al particularitatilor muschilor permite sa se înteleaga rolul lor în functionarea corpului uman. localizare sau natura fibrelor se disting trei tipuri de muschi: netezi. muschii profunzi se afla în contact direct cu oasele scheletului. striati si cardiac. care reprezinta 40% din masa corpului. Acestia formeaza un strat superficial sub care se gasesc straturi musculare intermediare. . Dupa functie. în special la culturisti.Corpul uman are aproximativ 700 de muschi. Muschii denumiti aparenti sunt vizibili sub piele.

Acest tip muscular este denumit si voluntar. Fiecare fibra musculara este conectata la creier prin intermediul unui nerv. Acesti muschi sunt denumiti scheletici. al fasciculelor de fibre musculare. aflându-se sub controlul constient al aflânducreierului. pentru a se decontracta. . Este încalzirea musculara. Capacitatea lor de a alterna cu rapiditate contractia si relaxarea le permite realizarea de miscari multiple. Termenul striat provine din aspectul zebrat. Toti acesti muschi consuma energie în timpul contractiilor. denumit tonusul muscular. Ei sunt mentinuti constant la un nivel minimal de contractie. iar comenzile acestuia sunt transmise prin influxuri nervoase. Impulsul nervos transmis la fibrele musculare antreneaza o cascada de reactii chimice care produce contractia muschiului. Cu toate ca sunt rapizi si vigurosi.Muschii striati sunt cei mai numerosi: peste 600. muschii striati au nevoie de repaus dupa orice activitate. O parte din aceasta energie este transformata si se va disipa în cursul contractiilor musculare. la microscop. rezista la întinderi ² care pun în actiune articulatiile. Aceasta stare le permite sa reactioneze foarte rapid la ordinele date de sistemul nervos. pentru ca sunt legati direct de oase prin tendoane ² o structura de asemenea fibroasa.

. miscarea diafragmei. în mod constient. ei sunt numisi involuntari. faringe. spre deosebire de muschi scheletici. vezica urinara sau vasele sanguine. deci a peretilor unor organe interne precum: limba. laringe. Spre deosebire de muschii scheletici.. contractiile exercita presiuni asupra organului si asigura astfel progresia substantelor pe care acesta le contine. nu necesita nici un repaus. fibrele lor nu sunt striate. Acesti muschi sunt în mare parte controlati de creier.. Întrerupte de relaxari. diafragma.Tesutul neted este alcatuit din celule fuziforme care au un singur nucleu. Alti muschi netezi controleaza diametrul pupilei. Intra in alcatuirea muschilor netezi. Majoritatea muschilor netezi sunt localizati în peretii organelor cavitare ca stomacul. Contractiile lor lente si regulate. prima parte a esofagului.

Muschiul cardiac alcatuieste peretii inimii. Acest muschi este compus din fibre striate deosebite. osul jucând rolul unei pârghii. constituite din structuri fibroase foarte rezistente fixate pe schelet.Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central. Muschiul se contracta sau se relaxeaza. strâns legate între ele. Muschii implicati în miscarile voluntare au un punct comun: aproape toti se termina prin tendoane. ale caror contractii ritmeaza bataile inimii. . Numit si miocard are nevoie de o alimentare sanguina importanta care este asigurata de arterele coronare. Miocardul apartine categoriei muschilor involuntari si poate. de astfel. sa se contracte în afara oricarei stimulari nervoase.

memoreaza si transmit informatii.Ei primesc. Corpii neuronilor formeaza substanta cenusie a sistemului nervos.intra in alcatuirea nervilor si a substantei albe. transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul unor substante numite mediatori chimici. Neuronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase. prelucreaza. Neuronii comunica atat intre ei cat si cu celule efectoare (musculare sau glandulare) prin structuri numite sinapse. Dentritele conduc impulsul nervos spre corpul celular iar axonii de la corpul celular spre terminatiile dilatate ale acestora (butoni terminali). -celule gliale.Tesutul nervos este format din: -neuroni.Un neuron este format din corp celular si doua feluri de prelungiri: una sau mai multe dendrite si un singur axon. iar prelungirile -fibre nervoasenervoase. . Aici. In momentul in care impulsul nervos ajunge la butonul terminal mediatorul chimic este eliberat in fanta sinaptica (spatiu sinaptic) si actioneaza asupra membranei neuronului urmator (postsinaptic).

în timpul unui r spuns la un stimul anterior. CONDUCTIBILITATEA reprezint capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre efector. f). cronaxia este timpul minim necesar unui stimul (curent electric). Se caracterizeaz prin: a). membranar. d). labilitatea este capacitatea neuronului de a r spunde la un anumit num r de stimuli pe unitatea de timp. e). intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezint intensitatea necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos. Stimulii cu intensitate inferioar pragului se numesc subliminari i nu produc influx nervos. Suportul fizico-chimic al excitabilit ii i al conductabilit ii este poten ialul fizicoelecteric membranar. timpul util reprezint timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag pentru a produce un influx nervos. brusche ea reprezint rapiditatea cu care ac ioneaz stimulul. b).Propriet ile neuronilor: generarea influxului nervos (excitabilitatea) conducerea influxului nervos (conductabilitatea) EXCITABILITATEA reprezint capacitatea materiei vii de a r spunde prin manifest ri specifice la ac iunea stimulilor. iar cei cu intensitate superioar pragului se numesc supraliminari i au acela i efect ca i cei cu intensitatea prag a stimulilor (legea "tot sau nimic"). c). pentru a produce un influx nervos. având o intensitate dubl fa de reobaz . . perioada refractar este proprietatea neuronului de a nu r spunde la un stimul nou.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->