COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

în final. care presupune o activitate mai complexă.I. a evoluţiei.) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). Aceasta presupune. combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor. gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie. ecologie şi rezultatul financiar. managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni.). folosirea bioerbicidelor etc. reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil. Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. "pragul economic de dăunare". dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare". c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare". În noua concepţie. Ca atare. . urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele.B. ce se bazează pe considerente economice. Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci. aplicarea lor în zona rândului sau în vetre. atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole.şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor. în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale. ecologice şi productive.

b) grupa componentelor condiţionate. depozitare.respectarea tehnologiei de cultură. respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor.irigarea raţională. Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic. . Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă.distrugerea surselor de buruieni.Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă.utilizarea de erbicide. dar şi productivitate. cultură şi tehnologia acesteia. protecţia mediului.eliminarea excesului de umiditate. .folosirea de sămânţă condiţionată. transport. . . justiţia socială şi conservarea resurselor. . Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare. profitabilitate. Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . . completat cu operativitate. .corectarea reacţiei solului. şi anume: . atât în timp. condiţiile pedoclimatice locale. 1986). în principal. cât şi în spaţiu. maşinile agricole.rotaţia culturilor.restabilirea echilibrelor de nutriţie. . recoltare.evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute. care prevede. Guş. . păstrarea biodiversităţii. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. care nu necesită investiţii materiale. precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă.

Ca atare. împreună. Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi. integrată. ale căilor de înmulţire şi răspândire. Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. Imediat după recoltarea culturilor. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi . Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. 2-4 frunze). Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. în gunoiul de grajd. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor). solelor. Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. cu specii de buruieni aduse din altă parte. Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. parcelelor de teren. aceste componente nu se pot aplica separat. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă. poţi preveni atacul. De asemenea. deci. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane. în diferite surse de îmburuienare şi în sol. ca atare. ci ele ar putea acţiona numai integrat.

la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0.organice. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc. pleavă.05 80 Năut 98 0 0.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0. Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6. seminţe sparte. frunze.1 80 Fasole 98 0 0 0.3 0 0 85 .1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat. de selectare. certificate şi libere de seminţe de buruieni. Tabelul 6.25 0. pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate.). Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare.1. pământ şi seminţe de buruieni.1 85 Soia 98 0 0.1 75 Linte 98 0 0 0.1 0.

). prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat. Avena fatua. b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex. gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni. gravitatoare. soia etc. cu aşternuturile sau cu alte activităţi. frunze rămase neconsumate de animale. Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti. odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). odată ajunse în terenul bine pregătit. .) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite . Seminţele de buruieni. cuscuta din trifoi sau lucerna).Lucerna 97 Trifoi 97 1. o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat. instalaţii speciale etc. odată cu gunoiul.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare. Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: .5 1. Ca atare. ajung în platforme. După cum am mai menţionat anterior. vânturători etc) sau industriale (selectoare. germinează în masă şi infestează în masă cultura. Apoi. iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. Lolium sp. sau cu alte specii). acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. porumb. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân. Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. acestea se amestecă cu pilitură de fier. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre.

de obicei. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate. bălţilor. în jurul platformelor de gunoi. .termic. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor. canalelor de irigaţie. Lăzureanu . cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol. astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor).aşezarea de stăvilare din loc în loc. în momentul actual. din care 12 milioane de seminţe germinabile. . Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). În apele râurilor. înainte de începerea operaţiunii de irigat: . reprezintă o mare problemă pentru agricultori. Speciile de buruieni au coacere eşalonată. care au rolul de a linişti curgerea apei.1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni. . lacurilor. mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni.A. trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. care. După Kott S. Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica. c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni. Astfel. De asemenea.realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă. Într-o platformă. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni. (citat de A. Ca atare. Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte.

perdelele de protecţie.Multe specii de buruieni care cresc în vetre. cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat. hotarele între proprietăţi. marginile tarlalelor. h) Organizarea serviciului de carantină. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. cum sunt pălămida. e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni. digurile canalelor de desecare şi de irigat. căile ferate. lacurilor. malurile râurilor. Toate suprafeţele de teren necultivate. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat.) care sunt. terenul din preajma hidranţilor. transportate la mari distanţe. de asemenea. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. cosit. astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni . Galium etc. Bidens. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine. pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren. prăşit sau prin aplicare de erbicide. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. susaiul etc.. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. Totodată.

Ambrosia elatior. .combate toate speciile de buruieni. fizice şi biologice. Aceste metode prezintă următoarele avantaje: . măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri.sunt nepoluante şi deci nu deranjează. monocotiledonate şi dicotiledonate. . anuale.pe lângă efectul de combatere a buruienilor.odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire. . care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară. METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire. de acumulare a apei etc. .). trasarea de brazde pentru irigat. . combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. Solanum rostratum. chimice. ca de exemplu. bienale şi perene.. Acroptilorpicris. Acestea sunt: agrotehnice. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol. rădăcini care formează lăstari etc.. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide.foarte periculoase. METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. răsărite sau în diferite fenofaze. Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp.. La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile. pregătirea patului germinativ pentru semănat.). Orobanche sp.nu lasă în sol şi plantă reziduuri.

fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi). Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante. costreiul. prăşitul etc.Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: .). Sunt lucrările care se execută cu plugul.). secţionate şi. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire. cizelul. iar rădăcinile sunt tăiate. deteriorează structura. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. aratul. prăşit manual etc. freza. combinatorul. rugul etc. lucrări de întreţinere etc. în vegetaţie. ex. lucrarea cu freza. pirul. volbura. . vara. acestea mor prin deshidratare. presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. trestia. Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse. Prin arătură sunt tăiate. încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida. fie prin îngheţ. grăpatul cu grape cu discuri grele. grapa. în cazul arăturilor de vară. iarna (în cazul arăturilor de toamnă). ca atare.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura.). . cultivatorul. ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite. Cu cât buruienile . Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului. lucrări de pregătire a patului germinativ. fie prin uscare.) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură. fie din lipsa forţei de muncă. desfundarea etc.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim.sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. tasează (bătătoresc) solul.

bumbac. Dacă în sol este umiditate suficientă. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. în aceste zone. După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). iar solul uscat. la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. cu atât efectul de distrugere este mai mare. Ca urmare. în acest interval scurt. Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). Sorghum halepense (costreiul). Agropyron repens (pirul târâtor). Această metodă este indicată. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora. substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. Budoi şi A. Phragmites communis (trestia). cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). Rumex acetosella (măcriş) etc. succesul în combaterea buruienilor este deplin.sunt în faze de vegetaţie mai tinere. pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină. lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. Cynodon dactylon (pirul gros). solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. stolonii sau drajonii se epuizează. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). distrugând astfel buruienile. ricin. rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. în special. iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. În solurile umede sau imediat după ploi. Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. pepeni). lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. Sonchus arvensis (susaiul). de 2-3 ori. Convolvulus arvensis (volbura). 1996). Equisetum arvense (coada calului). Penescu. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat.

grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. drajoni) prin lucrări superficiale. după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. orzului. iar după arătura adâncă. vetrele de pălămidă.rezervă decât sintetizează rizomul. epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. textura şi fertilitatea solului. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex. de costrei. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. rapiţei de toamnă. adâncimea. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. umiditatea din sol etc. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină. După arătura adâncă. stolonul sau drajonul. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. de pir gros). cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. cartofilor timpurii. . Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă.

pe rândul de plante sau în jurul pomilor. Prin prăşit se distrug toate buruienile.). Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni. prin metoda epuizării. muştarul sălbatic (Sinapis sp. De regulă. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide. necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli). Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa.).). meişor (Digitaria sanguinalis). mac (Papaver rhoeas).) sunt specifice culturii de sfeclă. Speciile de tiuită (Galium sp. se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. . Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate. frig etc. ştirul (Amaranthus sp. de gradul de îmburuienare. Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă. obositoare şi scumpă. erbicidele folosite etc. se fac 3-4 praşile manuale. când plantele de cultură au 3-4 frunze. soia şi floarea-soarelui. iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea. secetă.Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb). De aceea.). neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. în culturile de legume etc. plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. albăstriţă (Centaurea cyanus). Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. loboda (Chenopodium sp. Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa. c) Rotaţia culturilor. în scopul distrugerii buruienilor.).). anuale sau bienale. şopârliţă (Veronica sp. Astfel. care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren. de obicei. mohor (Setaria sp.

în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%. Dimpotrivă. iar buruienile invadează cultura distrugând-o. porumbul.). ca epocă şi ca adâncime. sfecla de zahăr. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi. mai rapide şi densităţii mari.3 163. Tabelul 6. cu erbicidarea etc. mai greu în primele stadii de dezvoltare. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb. datorită creşterii mai viguroase. Dacă în această perioadă.3 Grâu-grâu224. lucerna şi trifoiul anul II etc. cânepa. Pentru combaterea buruienilor perene. Aceste plante sunt: iarba de Sudan.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525. mazărea. secara. Sunt câteva culturi numite "competitive" care.buruieni/m2) Porumb (nr. De aceea.Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor.9 Soia-grâu67. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului. în general.0 44. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină.0 416.2.2 178. porumbul pentru siloz. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive.8 Mazăre-grâu83. concurându-le pentru factorii de vegetaţie.7 72. culturi care cresc. anghinarea.6 68. răpită. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară.2 41. .2. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp.3 Grâu-porumb 183. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular. 1975) Grâu (nr. pot sufoca buruienile. Sin şi colaboratorii. inul. precum prăsitoarele.0 88.0 134.

14 şi 34. f) Semănatul raţional. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor. Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). în funcţie de doza aplicată. Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice.). Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp. Rumex acetostella (măcriş mărunt). ca: Scleronthus annus (sincerică).66%. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie . Astfel. Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare. Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. e) Folosirea amendamentelor. cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură. Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. Statice gmelini (limba peştelui). Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare.d) Fertilizarea. Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp. care preferă această reacţie. Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit. ruthenica (ciurlanul). care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. iarba vântului (Apera spica venti). Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor. în funcţie de doza de amendamente între 6. Equisetum arvense (coada calului). Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide. plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice. trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum).

Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului.3. precum şi alte considerente. iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei. este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor.). La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură. Pintilie şi colaboratorii . culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile. . citat de C. cultura va răsări odată cu buruienile. O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor. citat de Kott.1985) (tabelul 6.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire. În anii umezi şi mai răcoroşi. În ceea ce priveşte densitatea plantelor. 1955.

Tabelul 6. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf.1 2.lumânărica etc. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe. inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp.7 1.66 de 120 71.4 9. dar utilizată şi astăzi.1 2.).0 11. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri. care s-a folosit în trecut.5 65. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul. De obicei.0 57.1 4.3. .7 2. Taraxacum officinalis păpădia.6 8. Lucrarea se execută manual.3 11. Verbascum phlomoides .61 160 79. obositoare. această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. iar buruienile se smulg uşor.67 g) Plivitul buruienilor. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori.1 11. Buruienile perene se smulg greu. Această operaţie se execută cu oticul .pătlagina. gradul de .3 2.28 120 24. Pe pajişti.3 11.2 9. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici. pajişti. iar organele vegetative rămân în profunzimea solului. prin smulgerea buruienilor cu mâna. în practică se execută l -4 praşile manuale.33 140 80.16 150 21. din care vor apare noi lăstari. h) Prăşitul manual. buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. Lappa major .7 13. Este o lucrare veche.brusturele mare. ţinând cont de cultură. mai ales în grădini. Este o lucrare grea. locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale.

care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. Penescu . Buruienile sunt astfel înăbuşite. i) Cositul buruienilor.1998). k) Mulcirea. După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere. înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice. canale de irigaţii. citat de Gh. pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. Guş şi D. tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte.). margini de drum. citaţi de P.. Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale.) etc. Budoi şi A.1975. mai ales în locurile virane necultivate. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. După două coase. ştevia (Rumex sp. gunoi de grajd) sau folii de plastic. Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare. j) Inundarea. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase.îmburuienare. a doua coasă se execută mai jos. hârtie. Se execută manual sau mecanic. pătlagina (Plan-tago sp. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie. pajişti etc. Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş).1996. Săndoiu . Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă. dar numai parţial pălămida şi . Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman . Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis). pirul gros (Cynodon dactylon). volbură). Se practică în orezarii. carton etc. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir. condiţii de sol.

mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. deoarece consumă combustibil mult. METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. La cultura de căpşun. în special). a cuscutelor din lucerna. Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. ştevie (Rumex aceîosd) etc. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor.costreiul. mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat). Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. Polygonum avi-culare (troscotul). moartea survenind în câteva zile. Această metodă nu are perspective. şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. furtune şi arzătoare. Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. coceni) cu scopul executării arăturii. un rezervor de combustibil. Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: . 1) Irigarea şi desecarea. bumbac. a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. sorg) şi legume (morcov). Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. Cirsium arvense (pălămida). jaleşul (Stachys palustris). vreji. Sorghum halepense (costreiul mare) etc.

Această metodă se practică mai ales în legumicultura. în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită. acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive.). Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor. Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali. Guş. păsări. şi D. Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni. a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I. . o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. injectaţi în sol între două cicluri de producţie.elimină materia organică necesară refacerii humusului. D. Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv. b) Sterilizarea solului.1990. . .strică echilibrul din ecosistemul agricol. în special..distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm. Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor. . insecte. METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. ca agenţi patogeni.1998). Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă. peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice. în răsadniţe. melci. în sere şi solarii. citat de P. Săndoiu .

Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici. Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari. economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. răspândită în partea de nord a Americii. bazine geografice. cultivat ca plantă ornamentală. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. Penescu . Astfel că. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum. activitatea hidrocentralelor. Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C. Pintilie 1985). Este de dorit ca la acest echilibru. cu o viteză de răspândire anuală de 500. Budoi şi A. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). în anul 1893. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha. Există însă riscul ca.. împiedicând navigaţia. acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). insule sau continente.Metoda prezintă avantajul că este continuă. În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum). Până în 1925. s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina. cactusul Opuntia sp. nepoluantă. buruiană foarte periculoasă pe păşuni. care a fost adusă din Argentina (Gh. infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă.1996). înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. tripsul (Aminotrips andersoni) şi . originar din America.000 ha.

Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp.crapul chinezesc).1999). care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora.fluturele (Vogtia molloi). de asemenea.) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. Datorită vitezei mari de creştere. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana.Chondrilla juncea L. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . iarba de Sudan. În literatura de specialitate există. I. începând cu anul doi de cultură. în 1981. Aeschynomene. în lacurile şi crescătoriile de peşte. P.a . destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia. nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I. jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. In acest sens. date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii . destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice. amintim: cânepa. După cum este cunoscut. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego". In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele. s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum. gramineele şi leguminoasele perene. cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. de înfrăţire şi ramificare. în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură. acţiunea bucurându-se de mult succes. Onisie . Tot autorul arată că. multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp. a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David". Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. secara. iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea..

000 plante). Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm.000 insecte şi peste 100. Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura. Peste 2. din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte). ciuperci şi bacterii. recesiune economică. Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l . .5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani. COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI. şi anume în plină criză energetică.000 specii de protozoare.000 specii de buruieni (din totalul de 290. Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30.ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR. unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei. IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%. AVANTAJE. DEFINIŢIE. cu o inflaţie tot mai mare. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. cu peste 740.

metribuzin. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). Vergiliu menţiona. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941. de-a lungul istoriei. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar. precum şi generaţiile acestor produse chimice. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură. . sulfatul de cupru. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. în prezent. Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. cum este şi firesc. aproape 50 ani. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. sulfatul de fier etc. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. în general. din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. terbutrin) bazate pe triazine. Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp.). Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. buruienilor şi dăunătorilor. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin. de câte 2.4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic). în special. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea. In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii. Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu. în anul 1880. pentru prima dată.

erbicidele sunt substanţe de sinteză care. provoacă moartea buruienilor. Tabelul 7.1. se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. Deci. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie. In ţara noastră se poate spune că. Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide). Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România . începând din anul 1970. aplicate pe sol sau în culturile agricole.Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide.

c) într-un timp scurt. cositul.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2. în România (mii.750 27. . din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie. deci au o productivitate foarte mare. ca urmare a efectului remanent din sol. economisindu-se forţa de muncă umană.împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente.125 44. peste 10. ca denumiri comerciale. 14. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast. valoarea DL50 este mare.650 6.850 2. Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari. în funcţie de ţara sau firma producătoare. . apa şi aerul din zona în care sunt aplicate. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică. în funcţie de natura chimică a erbicidului. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: .000 mg/kg corp).25 8.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii.375 80. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară. .poluează solul.500 erbicide.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri. economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului.16 31.85 6. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje.53 1. prăşitul. comparativ cu praşilele manuale şi mecanice. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari.

mecanismul de acţiune al acestora. .aspecte economice.regulile de protecţie a muncii. .formele sub care sunt condiţionate. Marea . . de magneziu.proprietăţile fiziologice şi biochimice. de cupru. . CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide. . folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide).aspecte de toxicitate. . şi anume: . de calciu.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc.proprietăţile fizico-chimice. . De aceea. de potasiu sau de sodiu. .domeniul de utilizare.spectrul de combatere al buruienilor. Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii. toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. . a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu. despre tehnica de aplicare. despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc. Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său. de fier.Deci.selectivitatea faţă de diverse plante cultivate. Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii. operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor. . . Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică.tehnicile de aplicare.

sulfonilureice (Glean. Touchdown). Compas etc. Diizocab.). Dikotex. . Tomigan etc. Goal etc.). Eflurin.aminofosfaţi (Basta.difenili-eteri (Blazer. Lasso. . Horness etc.majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă. Titus).isoxazoli (Merlin.). Lasso.arilaxiacizi (SDMA. Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . Treflan. Modown.).ciclohexan dione (Nabu. Fusilade. . Roundup. .derivaţi ai benzofuranului (Nortron). .derivaţi picolinici (Lontrel. Eradicane. Focus Ultra.). .). Dicopur M.4-D etc. Afalon.triazine şi triazinone (Gesagard. Racer. .amide (Dual Gold. Aramo). . Targa.toluidine (Bălan. DMA-6.inidazolinone (Arsenal.).). Agil. Venzar etc. Glyphogan.benzonitrili (Bromotril. Frontier. Gesaprim. Buctril etc.diazine (Basagran. Buctril M). Gramoxone etc.erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. . Grodyl. Arelon). Icedin Super. . Targa etc. . Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: . Select.). Dicotex.diverse (Comand. Diizocab etc. Onezin. . . Relay.). Gallant.). Pivot. . ele însă participă la realizarea altor produse. Bolero). Sencor. . Sansac. . Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor. Mecloran.carbamaţi (Betanal. . Starane. Panida.compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone. Raft). Starane.erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian. Sekator etc. Prome-trex etc. Treflan.ureice substituite (Linurex. Buctril Universal. Lintur. . . amestecuri (Primextra Gold.). 2. b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A. Guardian. Stomp etc.).

i. d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: .). Velpar. Bălan. 2.).erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan. Modown.erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin.erbicide care acţionează asupra fotosintezei . Afalon. Aretit..erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit. Glyphogan.). Dicotex. .4-D. Icedin Super etc. Diizocab). Pivot etc. Tackle etc. . Glean. e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare .). Lintur etc. Buctril. . SDMA. Modown.).erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin.4-D.). Roundup. 3. erbicide reziduale (Onezin.erbicide selective la doze moderate (Basagran. Glean. Betanal etc. Dicotex. Buctril. SDMA. Brominal etc. erbicide de contact (Basagram.). Lasso. Icedin Forte. Aretit etc.erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane. Sencor etc. Erbicide neselective sau totale (Reglone. . Gesaprim.erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox. 2. Prometrex. Sencor etc. B asta. Racer. Roundup.). Gesagard. Reglone). .). .). erbicide sistemice (2. . odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p.erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2.p.4-D. Dual Gold etc. Gesagard etc.erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian.inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. Venzar. Gramoxone etc.). c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . Arsenal. .erbicide care se aplică înainte de semănat. B.). = pre planting incorporated). Diizocab.

CE) (Guardian. înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard.). Dicotex. . I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie. sesubdivide în: a)volatile.erbicide care se aplică imediat după semănat. Flexidor. Buctril etc.erbicide care se aplică după răsărit. Glean.. . Lasso.erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur. FW) (Primextra Gold. Reglone. Treflan.erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc.C.).erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC. b)nevolatile. Dicopur. III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l .U.).extrem de toxice (gr. . f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare .erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox.). .Această grupă. .cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1. Trophy etc. Venzar. moderat toxice (gr. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold. Primextra Gold etc.). încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan. .). g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate . SDMA. Dual etc. Lasso. Oltisan etc. Atrazin. Pyramin etc.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP. Teii etc. Mecloran. Targa. Logran. în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului.erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup. .puternic toxice (gr. P. Gesagard.) (Onezin.). Prometrex. . Diizocab etc. în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil. . . Rival etc. Sencor.). .). Glyphogan etc.000 mg/kg corp) cu etichetă neagră. Gesaprim. Furore.). SDMA.erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S.).000 mg/kg corp) cu etichetă albastră. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde.

2.FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine. sau WS). pentru următoarele aspecte: .pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. pudră umectabilă. calcar). Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. concentrat emulsionabil. care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. . granule dispersabile în apă. omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. Este un amestec fizic. Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. Emulsia concentrată (EC. granule. Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. In etapa actuală. CE).creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. emulgatori etc.). tablete efervescente etc. în cazul granulelor. Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar). Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. argilă.realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei). pastă (suspensie lichidă). iar când se amestecă cu apa formează o emulsie.C. Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate. . adjuvanţi (polimeri. substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi. . cu scopul de a obţine un volum mai mare. sunt însă solubile în ulei.4-D etc. . Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. diluanţi. Soluţia concentrată (S. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol.

). In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia. Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. de regulă apa).) sau concentrat în suspensie. C. Au un aspect de lichid vâscos (gros).La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări. Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici. Dual.S. Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. Lasso. silicat de aluminiu etc. Fusilade etc. Mistral.dry flowable) sau WG (water granule). Sencor etc. se obişnuieşte . Onezin. Guardian.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder . Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge). Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. Venzar. Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. Pasta fluidă (FW.pudră umectabilă). Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. Granule dispersabile (DF . Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard.U. Agil.). Pudră umectabilă sau muiabilă (WP. P. ci de dispersare în apă. fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul. Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire. un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil. Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold. Pyramin etc.

erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze.9%. pastile etc. după ce buruienile au răsărit. Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. Sencor etc). Titus etc. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele. Se fabrică sub formă de granule.1% şi dicamba 69. De exemplu. deci un plic hidrosolubil = o doză. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar.9% şi trisulfuron 4. Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor.ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil". Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră. . adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură. De regulă. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin.). Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc). Se evită astfel contaminarea utilizatorului. Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar. Tell. Sub această formă de plic. Glean.1%. erbicidele formează un strat toxic. Gesagard. Tablete efervescente.

p.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. . un film protector toxic gros de 3-5 cm. Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha. (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora. imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică.La culturile de păioase sau prăşitoare. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse. operaţie efectuată cu grapa cu discuri. însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul. . urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. Sunt. operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. în final. Aplicarea preemergentă a erbicidelor. Aplicarea erbicidelor p. reducerea dozei de erbicid. Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute.erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. erbicidele. diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci. Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . Gesagard sau Prometrex).i. La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor. uzual. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri. de asemenea. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui. cu efecte financiare pozitive. La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa.

numită faza de rozetă (ex. ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă. La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0.condiţiile de temperatură. . . Astfel. . cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C. Aplicarea postemergentă (postem. 2-3 frunze. Condiţiile de climă. Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase. . Penescu.25 m/s). 1996). Budoi şi A.). pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide.multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold. Trophy etc. de umiditate şi de vânt.faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse. specia şi uneori varietatea. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu. faza de 3-4 frunze la porumb etc. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: .. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante. Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm. după ce s-a ridicat roua. Lasso. avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase. prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice). faza de brădişor la in. fără vânt. sau 3-4 cm înălţime etc.) în perioada de vegetaţie. citat de Gh.).faza de dezvoltare a plantelor de cultură. La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor. 1968.tipul erbicidului folosit (Erver şi colab. Harness.

tulpină). lăstari. speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante. Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat. cârcei. ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: .). Căile de pătrundere. . rădăcini etc.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare.). . modul de aplicare al erbicidului (preemergant. ţesuturi.ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora. postemergent. fie pătrunzând în interiorul lor.). care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor. eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie. în numeroase cazuri. De multe ori. fie prin părţile aeriene (frunze. diferite organe ale plantei etc.sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol. fie prin ambele căi în acelaşi timp. Pentru a distruge buruienile. ppi etc. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact). Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă. influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor. în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice). muguri. Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat. translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se .

Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. rizomi. Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular. stoloni. La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite. Rădăcinile tinere au . b) Absorbţia prin rădăcini. dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor. bulbi. care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate). Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal. iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. tuberculi. fie se încorporează în sol la diferite adâncimi. erbicidele Mecloran. Lasso.). Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică. de rădăcini. soluţia solului) sau activă. în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile).organe care se dezvoltă în sol). seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul).absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . de coleoptil. la suprafaţă. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. Exemplu. drajoni etc. ci prin coleoptil sau hipocotil. Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă.

1994). iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn.Amiben. umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului. Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex.4-D . urmată de o fază mai lentă. un factor esenţial. plantula (prin coleoptil şi hipocotil).). respectiv. Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare. De altfel. Budoi şi colaboratorii. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin).capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature. şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere. Erbicidele. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. în procesul creşterii. cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor.SDMA. În acest caz. rizodermice şi corticale. trifluralin (Treflan). posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. Ca atare. hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol. precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh. Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. Plasarea erbicidelor în sol este. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem). dinitroaniline etc. pH-ul. de asemenea. care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. clorambnenul . linuron (Afalon) etc. trece prin . c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere. Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil. majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia. 2. determinant pentru eficacitatea acestora. Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută.

În procesul de absorbţie foliară. lăstari etc. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. tulpini şi formaţiuni speciale (muguri. ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. umiditatea. lumina etc. Dacă buruienile sunt răsărite. d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. Ca atare. plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei .) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei. cârcei. Olticarb etc. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei).). Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran. stadiul de dezvoltare a plantelor. formaţiunile speciale şi structura lor.stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. Dual. de asemenea. trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). pereţii celulari. temperatura. Intervin. ca şi metodele de aplicare. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător. Eradicane.

Are un rol important în reţinerea erbicidelor. Chenopodium album. orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. (Ex. stomate etc. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu.În etapa actuală. de stadiul de dezvoltare al frunzei. Extravon. poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. după cum urmează: e) . deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos). lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. care sunt mai cerate. Numărul. b) Suprafaţa frunzei. Pilozitatea frunzei. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. cuticulă şi epidermă etc.CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. d) Vârsta plantelor. pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. De exemplu.). Uniformitatea frunzei. Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. diferite răni deschise. Trend). Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. omorândo. densitatea. dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor. Citowet. precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori. Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. comparativ cu frunzele mature.

Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. calitatea stropirii. Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză. Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu. pentru a pătrunde în frunze. deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex. ingrediente. Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic. muianţi. ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. astfel: calitatea formulării erbicidelor. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . Deci. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. lumină etc. Aceste răni pot fi provocate de insecte. substanţe tensioactive. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare. pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. condiţiile de mediu. iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei).. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv. polaritatea moleculelor). Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor. dar şi unul activ. pătrunderea erbicidelor prin răni.pătrunderea prin stomate.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le).

Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi.transformarea energiei luminoase în energie chimică . după care ploile nu mai au efect de spălare . iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia.). oprirea fotosintezei. În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie. puţin permeabilă. . încetinirea creşterii. moartea plantelor" (Gh. Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă). dipiridilici şi derivaţi ureici). temperatura. Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. epocă de aplicare. diviziunea celulară. iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză. 1996). Budoi şi A. deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă. Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele. Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante. absorbţia erbicidelor.penetrate de erbicide). metode de aplicare etc. umiditatea şi precipitaţiile. în nucleul celular sau în cloroplaste. La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. După aplicarea foliară. vântul influenţează negativ absorbţia. Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. implicit. În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză .proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple. Penescu. majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze. stomatele sunt închise. iar în final. În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc.

Acestea omoară lent (cronic). Ca atare. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni. Ca atare. După modul de acţiune. Picloram etc. Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare.unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. De regulă. este utilizată . diferenţierea celulelor. stadiul de întuneric. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. Basagran.În nucleul celular . iar oxigenul este pus în libertate. dar şi de însuşirile morfologice.). Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia. Ele pot provoca anomalii morfologice. alungirea. Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH. în care energia chimică. Gramoxone. Basta etc. Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone. fiziologice şi biochimice ale plantelor. nu sunt transportate în plantă. Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută). moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei). şi anume: stadiul de lumină.acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex). acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. aceste erbicide nu se translocă. divizarea exagerată. Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare.

în acest complex proces al fotosintezei?: .). Sencor). cuantă de lumină. În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese. triazine (Gesaprim. . .pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone.pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2.pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei. . cuantă de lumină. Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill). hidroxibenzonitrili (buctril). Gramoxone Basta etc.pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care. În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex). dinitrofenoli (Aretit). care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive. hv este energie luminoasă. Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe. fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O.). uracili (Venzar etc. Ca bilanţ. Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă. produse şi efecte mai puţin studiate.

Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril. mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii. Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. . Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. iar transpiraţia este oprită. Tolurex). Respiraţia aerobă. c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă. iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. Ca atare. Sencor. b) Acţiunea asupra respiraţiei. Gesagard). uneori creşte. ureele substituite (Afalon. astfel că această reacţie nu mai are loc. alteori scade conţinutul în aceste substanţe. derivaţi de uracil (Venzar). în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. Linuron. Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin.

Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice.4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului. Simazin. Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. a intervenţiei în diviziunea celulară (A. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor.Utilizarea triazinelor (Sencor. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. un simptom caracteristic. cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile. Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului.). rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP). care împiedică viaţa normală a plantei. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex). în special. Erbicidele sistemice cu efect de auxine. produc anomalii morfologice foarte pronunţate. Teză de doctorat.4-D (SDMA). de regulă. sunt mai . provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. de natura ţesuturilor atinse. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. în azot. pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare. inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. De exemplu. Diizocab etc. e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. Penescu. 1991). Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2. Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. fie în mod indirect. fie în mod direct. Gesagard. Plantele tinere. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan. prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. doza de aplicare şi modul de aplicare. Alte erbicide. când sunt aplicate foliar. formând împreună substanţe complexe. aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi. Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. fără să fie vizibile schimbări morfologice. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. cum sunt 2.

Prometrex) şi alte triazine. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina.. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. a lipidelor şi a acizilor nucleici. Translocarea se poate face cu . Touchdown. Eptam sau Eradicane). erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane. Ele blochează. imobilizate. odată ajunse în plante. 1966). tirozina etc. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. Unele erbicide. Astfel. EPTC. Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor. Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici.afectate decât cele mature. sunt supuse la diferite procese fizice. cum ar fi fenilalanina. chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. alterate sau metabolizate. cum sunt prometrinul (Gesagard. a) Translocarea. diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. La numeroase erbicide. 1975). Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor . în funcţie de soiul sau hibridul cultivat. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele. Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor. efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi.butilat (Diizocab. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. (Roisch. 1974). totodată. Mecloran) sau propaclorul (Satecid). de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli.1966). cum sunt alachlorul (Lasso. Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici. Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice.

La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. organele aeriene mor. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi. După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). 1996). Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere. Budoi şi A. Odată ajunse aici. Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare.seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită. citat de Gh. Penescu. epoca de aplicare şi doza folosită. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. Astfel. Budoi şi A. eficacitatea erbicidelor scade (Gh. Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră. 1996). Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). procedând astfel. Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. Penescu. 1977. iar rezervele din organele subterane sunt epuizate.

Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă. Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om .sistemul imunitar format din anticorpi). .reacţii de rupere a ciclului. îndată ce au ajuns în plantă. c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă. fie închiderea erbicidelor în vacuole. reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori.din celule vii şi ca atare.reacţii de oxidare şi reducere. permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari. Unele erbicide. . Erbicidul. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. sunt imobilizate şi inactivate. . . Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale.reacţii şi sisteme de conjugare. Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor. erbicidele . care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură.reacţii de hidroliză.reacţii de dezaminare. De exemplu.reacţii de dezalchilare.capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare. declanşând una din următoarele reacţii: . Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice . substanţele circulă descendent prin xilem. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase. . Fiind deficit mare de umiditate. pentru organismul plantei. este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată). b) Imobilizarea.

plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2. Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). deci o toleranţă maximă. În unităţile de cercetare. chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine..4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică.4-DB până la acid 2. sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - . însă pentru majoritatea buruienilor este toxic. care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. De exemplu. Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard). în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură).triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg. erbicidul pe bază de 2. sunt tolerante. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală. SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare. ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate. Ca atare. trifoi. Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. ghizdei etc. selectivitatea este problema cheie.4-D care este toxic. Alegerea judicioasă. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide.

selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. selectivitatea propriu-zisă.buruieni rezistente. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. Este generată de locul de plasare a tratamentului. cu o sensibilitate maximă la erbicid. sub formă peliculară şi. având o sensibilitate mică. Între cele două extreme valorile sunt de 20%. sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului. Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. Reglone. Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare. doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. În funcţie de aceste căi. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard.buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa). nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm). Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. 30%. A. Această selectivitate . generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. nota 9 . 70% sensibile la erbicide. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu. cu erbicide totale (Gramoxone. Selectivitatea de poziţie. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate.

viţă-de-vie). în special. în timp ce dicotiledonatele au frunze late. iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb. au frunze înguste. erbicidele sunt reţinute mai puţin. ca să acţioneze. erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. ca la mazăre. Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). poziţia. lucioasă şi groasă a unor leguminoase. Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă. după cum am văzut. Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid). frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze. în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid).4-D şi Dicotex). pomi. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. Cuticula ceroasă. Astfel. Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. B. direcţionate oblic. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică. în schimb buruienile sunt distruse. floarea-soarelui. Buruienile monocotiledonate în general. de la o specie la alta. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat.dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. mărimea şi numărul de frunze care diferă. . Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. şi gramineele. Erbicidele. netedă sau acoperite cu perişori deşi.

unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. Pătrunderea erbicidelor în plantă.Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua). Orzul.4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate. care este absorbit. b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă. ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex). Exemplu. .5 cm de la suprafaţa solului. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula.. la odos este chiar în stratul cu erbicid. La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE). nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1. indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor. Absorbţia erbicidelor pe bază de 2. grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar.

Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare. adică le protejează. Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni. Exemplu. Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă. Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu. Ca atare. pentru că se translocă rapid. deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp. în această fază frunzele sunt mari. inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). Aplicat cu antidot. d) Selectivitate periodică.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă. produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super). e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent. erbicidul Furore Super. iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu). de la locul de pătrundere la locul de acţiune. Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor. Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . Fie . 2. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot. dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură.

aplicarea erbicidelor în benzi. O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament. Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură. erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar. fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). . De exemplu. Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: . apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist. erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). în realitate. Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute). Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat. persistenţă agronomică . mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie.este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii.este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

conţinut de argilă etc. Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus. pH.) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie. planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta. - .

produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s.a. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2. G. Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. Penescu. Săndoiu. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). Pitezin.). Substanţa activă. V. I Vlăduţu. Ulinici. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. Ghinea. De exemplu. Pentru erbicidele solide (pudre. P. Segărceanu. T. A. granule. T. N. D. Păunescu. F. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial.P.) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid. O astfel de alterare nu . Popescu.a. N. De regulă. Vilău. Ciorlăuş. dozele se calculează în substanţă activă.4-D) în procesul de fabricaţie. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc.M. L. Şarpe. ca de exemplu. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid. Gesaprim etc. produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s.a. amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. Caramete. ECHIVALENT ACID. manipularea. lonescu. Gh. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură. Bîrlea. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. A. când acestea au fost aplicate singure.a. A. Budoi. I Stancu. Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică. Substanţa activă (s. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin. G. Fritea. A. metolaclor. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc. metolaclor. lonescu etc. O. SUBSTANŢĂ ACTIVĂ.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. Jităreanu. a conţinutului său în substanţă activă./litru de produs comercial . alaclor. Lăzureanu.a.pentru erbicidele lichide. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. trifluralin. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. pendimetalin etc. De exemplu.I. gliphosat etc. A. De exemplu.

de regulă. La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: . Părţi per milion (p.4-D.000 părţi de amestec final la greutate sau volum. .proprietăţile erbicidului. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid.distruge însuşirile erbicidului. în plus. deci cheltuieli făcute în zadar. ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi). Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar. respectiv eficacitatea lui.speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor. La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea. sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor.p. l g la 1. la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1. dozele se recomandă.4-D conţine 600 grame/1 acid 2. în kg/ha echivalent acid.) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p. exprimat în grame/litru de produs comercial.). Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute. DMA 6-2. . De exemplu.p.m. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid.000.000. Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1.m. . Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final.gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate.000 mg sau l g la l gram). Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid.000 g. iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar. .

/ha.conţinutul în substanţă activă = 75%. D. în kg/ha.C. vie sau pomi în cm sau în m.c.a.a.a. (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii.s. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m). argilă. în care D.c..xl ( kg / ha . s.C.1125 kg / ha 75 75 Deci. l / ha ) L în care: D. în instrucţiunile de utilizare.C. este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha. = 0.c.c. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă. Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid. doza de produs comercial se calculează cu formula: D.a.a. (500 g/1 s.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură.1125 x100 11.s. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: . = D. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s.C. D.x100 ( kg / hasaul / ha ) s. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha. este doza de erbicid substanţă activă. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: .1125 kg/ha D. L este distanţa dintre rândurile de plante.25 = = 0.( benzi ) = D. este procentul de substanţă activă în produsul comercial.proprietăţile solului (conţinut în humus. Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S. doza de erbicid substanţă activă este de 0. pH). De regulă.a. iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial. .

l = 40 cm.8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar.2.). afânat etc. .C.c. Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7.însuşirile chimice ale erbicidelor. platou. L = 70 cm D. Tabelul 7.D.2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră .caracteristicile maşinii de stropit. Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: . care să conţină doza de erbicid pentru l hectar.forma sub care este produs erbicidul. . . = 5 l/ha.( benzi ) = 5 x 40 = 2.condiţiile naturale (deal.

căpşun. vişin. cais. nectarin. . conopidă. castraveţi . mazăre.măr. De asemenea. se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru). prun. ardei. arbuşti 300-400 fructiferi. nuc 300-400 .păr. pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte.varză. rădăcinoase. cireş. fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: . gutui.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete.

.Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha.S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.m. d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: .m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare. . Penescu. de lucru a maşinii în cm. 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: .S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 .000 maşinii în hectare. l este lungimea solei în m.V este volumul rezervorului maşinii în l. b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: . . .ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii.QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha. . cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse. Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S.S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare. este necesar volumul V. mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m. Budoi şi A. . pentru l ha este necesar volumul x.NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh. De aceea.V este volumul rezervorului maşinii în litrii. .

Penescu.000 în care: . Budoi şi A. b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: . . L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m).Ne este numărul de curse la un zbor.Lt este lăţimea totală tratată la un zbor. Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner. Vorobiev.C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l.Q este norma de amestec lichid în l/ha. . .L este lungimea solei în m. .10.000 este suprafaţa unui hectar în m2.NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. . 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 . . Lt este lăţimea totală la un zbor. descrisă de Gh. .Ds este debitul pe secundă prin toate duzele.L este lăţimea de lucru. iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 .V este viteza de zbor în m/s.000 ( m) QxL în care: .

Icedin. Gramoxone. granule dispersabile ş.C. fiecare păstrânduşi identitatea. emulsii şi suspensii. iar erbicidul (soluţia concentrată S. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6. pudră umectabilă sau pudră muiabilă. ca urmare. Fe++ etc.). în care apa este dizolvantul.a. Mg++. se formează săruri solubile care precipită. Nata. centralizat pe unitatea agricolă. incoloră sau colorată. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. Basagran ş. În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate. fără impurităţi. deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi.In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds).) este dizolvatul. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 . concentrat emulsionabil. Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor. duzele etc.a. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată. Emulsia este amestecul dintre două lichide. limpede. pastă. creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică. sitele. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +. Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. folosindu-se instalaţii speciale. în aparenţă soluţia este clară. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari. Soluţia este un amestec fizic omogen. Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale .).).000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă.

Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. . suspensia trebuie agitată continuu. Mecloran etc. acestea sunt formulate ca pudre umectabile. Emulsia are aspect lăptos. Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. Amestecul de erbicide. unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar). Când amestecul rămâne în repaus. Afalon ş.a. Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. dar şi în unităţi agricole. iar Teii. Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. alb sau colorat şi nu formează precipitat. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. Eradicane. în acest scop. De aceea. în timpul aplicării. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat. iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă. uneori. în timpul aplicării. WP. dispersate într-un lichid (apă). DF).emulsiei se pot separa. sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă. Treflan. particulele solide se depun. Cosatrin. cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. chiar 3 erbicide. Titus. amestecul trebuie agitat permanent. Diizocab. Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin.. De aceea. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual. Logran ş. Ven-zar. Sencor. După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. pastă fluidă. Granstar.a.

aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol. .în condiţii de irigare. pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie. În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care. Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune.pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec.la erbicidele care se aplică la sol. . acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect.atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate.întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum.erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare. trebuie evitată aplicarea erbicidelor. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare. în prealabil. pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor). a fost erbicidată. . . după ce pompa a fost decuplată. maşinilor şi a echipamentelor de stropit. Productivitatea muncii.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare. când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha.să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. . . . Amintim câteva dintre acestea: . eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului. . .ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor. Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu.

la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. .după tratament. 4) toxicitate redusă.1000 mg/kg. aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid. PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor. III albastru. Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii . Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . pe de o parte. Protecţia omului fată de erbicide: .200 mg/kg.să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole. la care DL 50% este de 50 .negru. . Se exprimă în mg/kg corp viu. a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio.verde. 3) moderat toxice. maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive). II . Erbicidele.Inspectoratul Sanitar Central. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor. IV . la care DL 50% este de 200 . posedă diferite grade de toxicitate.. la care DL 50% este < 50 mg/kg. Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice. Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). ca toate pesticidele. la care DL 50% este > 1000 mg/kg.roşie. 2) puternic toxice. Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II. .

Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani. edeme. bromoxil etc. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor. uleiurile minerale. De aceea. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. fie datorită faptului că. de exemplu. înroşirea feţei. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru . Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare. Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. în timpul transportului. . bolnavi cu sistemul nervos. greaţă. magazineri ş. persoanele cu răni deschise. respirator. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. femeile peste 50 ani. ca de exemplu. transport şi aplicare a erbicidelor. intoxicaţii grave şi chiar moartea. 2) Erbicidele. Unele erbicide sunt toxice pentru albine. ca de exemplu carbamaţii. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii. vomă. paraquat. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos. sete puternică. Rezultă din cele prezentate. pot produce îmbolnăviri.a. brigadieri. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. în depozite sau la aplicarea în câmp. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale.1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. mecanizatori. derivaţi ai fenolului etc. spasme etc. transpiraţie puternică. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. de cord etc. diaree. fie că sunt aplicate incorect. şefi de echipe. femeile gravide sau care alăptează. pătrunse în plante.

stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. nu se mănâncă. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. instrumente pentru deschiderea ambalajelor. călători. cântare. Curăţenia în depozit se face după necesităţi. verifică starea ambalajelor. El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. furaje. În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. pentru câteva zile.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. După descărcare. nu se fumează. pardoseala. apă. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor.. iar în cazul dispersării. furaje. zilnic aeriseşte depozitul. în depozit se poartă echipament de protecţie. . dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. mijlocul de transport se curăţă şi se spală. iar în zilele normale şi noroase . precum şi echipament de protecţia muncii. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară. la intervale de cel mult două săptămâni.şi la mijlocul zilei. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. curăţă inventarul. nu se bea. cu etichete cu scris rezistent la umezire. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. stelajele. La locul de aplicare nu se păstrează alimente. în picături foarte mici. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec.

sare de bucătărie. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze. Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii. Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea. mânuşi.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun.a. Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal. Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul. Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. cizme. Periodic. în timpul lucrului este interzis a fuma. echipamentul se curăţă şi se aeriseşte. se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu. mască de gaze.5%. mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital. iar în cazul erbicidelor toxice. iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate. După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă). După terminarea lucrării. 20 . După acordarea primului ajutor. Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată. . Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. ochelari. iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun. se schimbă locul de muncă.Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec. În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. îndeosebi sanguine şi la nevoie. bicarbonat de sodiu ş. Dacă pesticidul a fost înghiţit. mânca sau bea.

a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. animalelor şi plantelor. În ultimul timp. Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule. se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. În felul acesta. Genele noi introduse sunt denumite transgene.a. orez. agricultură şi protecţia mediului. izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. industria farmaceutică. porumb. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor. După cum este cunoscut. 2000). De exemplu. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură.PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp.). iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice. bumbac. răpită. tutun. tomate ş. dovleac. imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală). in. cartof. .

.4 3.5 5.1 0. peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.3 11.3.1 2.8 28.0 <0.1 <0.7 8.5 21.1 0.6 8.4 <0.7 2.3 <0.9 <0.Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.4) Tabelul 7. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.3 şi 7.0 <0.4. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19.9 7.9 0.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7.1 2.1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.

fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. testare. privind regimul de obţinere. Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite.înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural. utilizare şi comercializare a OMG. . .transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. ciclul carbonului ş.modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului.49 din anul 2000. CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis. Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp.modificări nedorite asupra fertilităţii solului. iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. în ţara noastră. . CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). .influenţa negativă asupra lanţului trofic. cum ar fi: .a. constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu. Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB). în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute.In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate. PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ .). precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat.

concentrat solubil în apă. hipocotil şi coleoptil.suspensie concentrată. Relay 90 EC. Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni. .pulbere solubilă în apă.concentrat solubil. ulei în apă.granule autodispersabile. floarea-soarelui. WG . PU . timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor. SL . G . EW . Acenit 50 EC etc. SE . C S .granule.pulbere umectabilă (muiabilă). WP . UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus.pulbere umectabilă (muiabiiă). răpită. Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR . Se absoarbe prin radice-lă. WSC .suspoemulsie. Harness 940 EC. soia. Este un erbicid sistemic. Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb. Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor. care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor. EC . Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE . SC . SP . arahide.emulsie.concentrat emulsionabil. DF .este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC.concentrat emulsionabil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. bumbac.granule dispersabile în apă. ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus.În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial.concentrat solubil în apă. Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive.

Este nevolatil sau greu volatil.5 l/ha în 300 l apă/ha. şi toate dicotiledonatele perene. emulsii etc.i). Se absoarbe prin frunze. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii. Este flamabil şi ca atare. Capsella bursa-pastoris. Este un erbicid sistemic. Este un erbicid de contact. fie preemergent în doze cuprinse între 1. Chenopodium album. Matricaria sp. Alanex 48 EC etc. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare. Veronica sp. translocându-se foarte lent în toată planta. Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Polygonum sp. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Portulaca oier acea. arahide.. Papaver rhoeas. ACIFLUORFEN . Echinochloa crus-galli. când buruienile au 1-4 frunzuliţe. Datura stramonium. Solanum nigrum. Sinapis arvensis. tomate. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC. Xanthium sp. Lasso 48 EC. Nu combate Stellaria media. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. (p. Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti. Tackle AS. trebuie ferit de foc.. absorbit prin hipocotil.50 litri produs comercial pe hectar. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm...75 şi 2. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă. Este un erbicid selectiv sistemic. fasole. Stellaria media. Datura stramonium. Doza de aplicare este între l şi 1. mazăre.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp.. Wtnaranthus sp. Se aplică postemergent. După aplicare. Raphanus raphanistrum. Nu lasă reziduuri în sol şi plantă. Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare. ALACHLOR. Nu este flamabil şi nici corosiv. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- . dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat. iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze.SODIUM. Galinsoga parviflora.. coleoptil şi radicele. monocotiledonatele anuale şi perene. Nu combate buruienile perene.. Hibiscus trionum.p.

se aplică înainte de semănat (p.. Thlaspi şi toate buruienile perene.. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze. Este un erbicid sistemic. orz. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale .p. Sinapis. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. Este absorbit în plante prin sistemul radicular. arahide etc. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin).i. Sunt rezistente: Sinapis. Echinochloa crus-galli. Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha.până la formarea primului internod al cerealelor. fasole. Stellaria media. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb. iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime). cartof. Datura stramonium. blocând procesul de fotosinteză şi în final. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei.postemergent. şofrănel. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50.) şi se încorporează superficial. Se aplică în perioada de vegetaţie . Raphanus. ducând la moartea plantei.p. mazăre. soia. Veronica sp. Solanum. Alazin (alachlor+atrazin) etc. floarea-soarelui. Nu este flamabil. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. în faza de sfârşit de înfrăţire . Onezin 50 WP etc.Amaranthus sp. ATRAZINE. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p. tomate transplantate. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide.. WP. pomi fructiferi. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu.. Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. AMIDOSULFURON. Atranex 80 WP. manifestându-se prin . Chenopodium. viţa-de-vie. triticale. Raphanus.teinelor în procesul de respiraţie. Hibiscus. Matrica-ria. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. bumbac. Polygonum sp. Efectul este evident. 90 WP sau WG. Combate foarte bine: Galium sp. Anthemis. Pitezin 75 WP. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp.) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.i.a. 80 WP.

Din cai descompunerii lente. până la maximum 2 frunzuliţe... atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. ovăz etc. În sol se descompune relativ lent. floarea-soarelui legume. Stachys annua. in. atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale.p.„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă). Galium sp. Avena fatua. acest proces fiind dependent de pH. Anthemis arvensis. muştar. Veronica sp. Raphanus raphanistrum. linte. Apera spica-venti. Matricaria sp. (400 g/1 metolaclor+atrazin). iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp. Stellaria media. Capsella bursa-pastoris. ţinutul în humus. Sinapis arvensis. Bidens pilosa. Polygonum sp. etc. ...pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi. ceapă. soia.a./ha. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: . Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită. sfeclă. conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate. . fasole... Solanum nigrum. tutun. Xantium sp. sau preemergent. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene. Alazin (alachlor+atrazin). evitarea fenomenului de remanentă. Solanum nigrum. Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. Galinsoga parviflora. În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides. Chenopodium album.. Atriplex sp. Lamium amplexicaule. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis. Când se aplică postemergent. bob. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului.pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s.. Galeopsis tetrahit.. Portulaca oleracea.i. orz. se absoarbe complexul coloidal al solului. Sonchus arvensis. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp. Vicia sp. Amaranthus hybridus.) şi încorporat la cm. grâu. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC. Hibiscus trionum. se aplică înainte de semănat (p. Echinichloa crus-galli. lupin. Polygonum lapatifolium etc.

. iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp.a. tutun. Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC. s. Nu . BENEFIN sau BENFLURALIN. Nu este corosiv.ASULAM. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. vinete. Echinochloa crus-galli. Poa./l. trifoliene anul I (lucerna. mac. Holcus lanatus... Avena sp. Portulaca.. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. mentă. Echichloa crus-galli.. .. de unde este apoi translocat în toată planta. trifoi. şi conţine 480 g. Digitaria sanguinalis. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere. păr. arahide. salată. hamei etc.a. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan.. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime). Este un erbicid sistemic. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC. Chenopodium. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s. pepeni. Solanum nigrum etc. ghizdei). arbuşti fructiferi. cireş. castraveţi. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). BENTAZON. cartof. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp. măr. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă. lucerna veche. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere. Digitaria sanguinalis. Lolium sp. după care este metabolizat de microorganisme. Thlaspi arvense. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. Poa sp. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. Sonchus oleraceus. dar nu este compatibil cu alte pesticide. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. Avena fatua. Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus. Setăria. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. Se aplică în culturile de in. Bidens tripartita. Capsella bursa-pastoris.

4 D. nu mai mult. Echinochloa crus-galli. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate. Portulaca. soia. Briotril etc. trifoliene (anul I sau vechi).5-2 l/ha. Este un erbicid sistemic. Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. Este selectiv pentru floarea-soarelui. BROMOXYNIL. cartof. Cirsium arvense. este flamabil. fasole. Ranunculus. la aplicare. Este un erbicid de contact. Nu este corosiv. şi este compatibil. Stellaria. Chenopodium. Se aplică preemergent sau postemergent. Se comercializează sub denumirea de Buctril D.5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase. Datura. Nu este coroziv. pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. Solanum nigrum. Se aplică în 250-300 l apă/ha. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis. ceapă. Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. fie în amestec cu MCPA sau 2. Sinapis. mazăre. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria. sorg etc. Sinapis. Doza de aplicare este de 1. care se aplică postemergent. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. ovăz. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime). Matricaria sp.este. corosiv. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. Raphanus. (în stadiul de 2 frunze). flamabil. Brominal. Cyperaceae etc.300 l apă. Combate speciile: Veronica. mentă. iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. Capsella. Polygonum sp. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Amaranthus. arahide. Atriplex. Xantium sp. Artemisia. Este un erbicid de contact. porumb. fie singur. sub formă de concentrat emulsionabil. Doza de aplicare variază între 1. Se aplică cu 250. BIFENOX. orz. Abutilon. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia.. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei . Chenopodium. Brassica. sorg. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F.

Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate. ricin. Lapsana. Se aplică înainte de semănat (p. Doza de aplicare este de 0. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor. Sunt rezistente speciile: Sinapis. Sunt sensibile speciile Atriplex patula. floarea-soarelui. Anthemis. Raphanus. sp. năut. Thlaspi arvensis. Capsella bursa-pastoris. Galeopsis tetrahit.p. Galeopsis etc. Fumaria officinalis. in.8-1 l/ha în 200-300 l apă. Xanthium. in. Echinochloa crus-galli. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s. Nu . Abutilon.formarea primului internod. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă. ovăz. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. Digitaria sanguinalis. Este un erbicid puţin toxic. Polygonum. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Chenopodium. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Galium aparine. Anagalis. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. Stellaria media. Veronica sp.la speciile sensibile. Vicia hirsuta. CHLORIDAZON sau PYRAZON. Sinapis. porumb. Solanum nigrum. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Sonchus oleraceus. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Se aplică la următoarele culturi: porumb. Atriplex. Lamium purpureum. Convolvulus arvensis. Cirsium arvense. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. orz. Polygonum. BUTYLATE. secară. iar la porumb în faza de 34 frunze. Crysanthemum.i. Chenopodium album..a. Hibiscus.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Brassica. 2-4 frunze. Portulaca. lucerna. sfeclă. Sunt rezistente: Anagalis.

Chenopodium. fâneţe. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea .. Anthemis. CHLORSULFURON. Nu este corosiv. Dacsulfuron etc. Rival. Spergula. Viola. Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase. Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent. Spergula. Raphanus. Veronica etc.este flamabil. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Chenopodium. in. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF. Viola. Thlaspi. CLOPYRALID. în 250-300 l apă. Stellaria media. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. Este un erbicid sistemic. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie. sfeclă de zahăr. Galinsoga. corosiv sau volatil. volatil sau flamabil. Amaranthus. Sinapis arvensis.... Sansulfuron. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. Atriplex patula. Galeopsis. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. Galium aparine. iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . flamabil sau volatil. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. sfeclă roşie. Vicia. Stellaria. Nu este corosiv. Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă. gazon. Polygonum. Atriplex. orz. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză. Galeopsis. Capsella bursa-pastoris. sfeclă furajeră. Cirsium arvense. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. seminceri de graminee. în funcţie de epoca de aplicare. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie). Este un erbicid sistemic. Brassica. Se aplică în doze de 2-6 kg. Matricaria. păşuni. Papaver rhoeas.l/ha produs comercial. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). Matricaria sp. fie postemergent. Sonchus sp. Mercurialis myosotis. Polygonum convolvulus. Lamium sp.

Setaria. pomi fructiferi. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc. bob.. Solanum. Matricaria sp. tutun. de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec. arahide. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. Este un erbicid sistemic. Nu combate Chenopodium. CYCLOXIDIM. Polygonum. Abutilon. Agrostis. muştar. Combate şi alte buruieni: Amaranthus.5 l/ha. corosiv sau flamabil. Agropyron repens. Sunt rezistente: Galium. căpşun. ceapă. salată. Hibiscus etc. volatil. mazăre. varză. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. sfeclă de zahăr. Nu este volatil. Portulaca. Senecio sp. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. muştar şi răpiţă). ceapă. Apera. Bifora. Centaurea cyanus. sfeclă. Sinapis. Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. păşuni şi faneţe. conopidă. . Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze.. Echinochloa crus-galli. Echinochloa crus-galli. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară). Raphanus etc. Vicia sp. trifoliene. CE. Bromus. floareasoarelui. in. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. răpiţă. Lamium.3-0. Se utilizează la culturile de soia. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere. viţă-de-vie etc.postemergent. orz. CYCLOATE. fasole. Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Alopecurus. cartof. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul.

Doza de aplicare este variabilă. fâneţe. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. orz. afectând respiraţia. Sonchus. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze. Papaver rhoeas. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. Centaurea. Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis. 2. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.4-D ester). adică au 3-4 frunze. Amaranthus. Anthemis.4-D sau un ester al acestuia. diviziunea celulară etc. soia.formarea primului internod. Sunt rezistente: Galium sp. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile. depunerea substanţelor nutritive.4 -D. DMA-6.. porumb. Raphanus. înainte de înspicare. Chenopodium. floarea-soarelui). Se aplică postemergent. Este un erbicid sistemic. Matricaria sp. dar se poate absorbi şi prin rădăcini. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase . Se absoarbe prin frunze. Thlaspi. secară. păşuni. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe. Bifora. Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. Se comercializează sub denumirea de SDMA. Stellaria media. Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 . Dicopur D etc.D. Chicorium inthybus. Capsella. sorg. Polygonum etc. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F. gazon.4D). Cirsium arvense. După aplicare. între 0.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor.8 şi 1. flamabil sau corosiv. Lancet. ovăz. aplică în 250-300 l apă. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. Este o sare a acidului 2. Oltisan M (dicamba+2. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. . Veronica.5 l/ha produs comercial.15 cm înălţime. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. Dicopur M etc. iarbă de Sudan. care mor. Nu este volatil. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă).

postemergent. Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. ierburi perene. Matricaria. Nu este flamabil. Betanal Progres sau Betanal Tandem. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu. Senecio.8 şi l l/ha. Chenopodium. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. Erbicidul dicamba. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2. Rumex. Raphanus.DESMEDIFAM. Anthemis. Papaver. Calystegia sepium. sorg. Convolvulus. este corosiv şi nu este volatil. orzoaica. triticale. Atriplex. Sinapis. Fumaria. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. Cirsium. în procesul de fotosinteză. Stellaria. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2.4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" . Agrostemma. Galeopsis. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun. Anagalis. Amaranthus. Bifora. Galinsoga. Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial.formarea primului internod. Stellaria. Nu este volatil. Portulaca oleracea. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. DICAMBA. Capsella. Doza variază între 0. orz. Galium. Icedin Super (2. ovăz. Tlaspi. Polygonum. Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec.formarea primului internod. Centaurea. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Veronica. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Polygonum. Sonchus etc. iar sfecla are 2-3 frunze. Se comercializează sub denumirea de Betanal AM.4 D + dicamba) etc. Se aplică în 250-300 l apă. Papaver rhoeas etc. Se aplică la cereale în faza de înfrăţire . Galinsoga. porumb. corosiv sau flamabil.4 D+dicamba). Chenopodium. Lepidium. Se aplică în perioada de vegetaţie.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze. Sonchus. Combate speciile de buruieni: Amaranthus.

Aplicate după formarea primului internod .METHIL. Se comercializează sub denumirea de Reglone. Festuca. Echinochloa crusgalii. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Teză de doctorat). 1991. Lolium sp. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. Setaria etc. Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. floarea-soarelui. Poa trivialis. sparcetă. prin distrugerea cloroplastelor. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. in ulei. Agrostis sp. producând sterilitatea polenului. in. festucă. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. DICLOFOP . Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE).. mazăre. DIQUAT. Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha. Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. în afara epocii optime. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. Nu combate: Apera spica venti. trifoi. Este un erbicid de contact. întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor. castraveţi. floarea-soarelui. linte. . secară. lucerna. fără boabe. sfeclă. Este corosiv pentru aluminiu. sfeclă de zahăr de sămânţă. răpit ceapă. neselectiv. soia. Phnalaris. dar pot să fie seci. lucernă de sămânţă. morcov. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. de formare a ovulelor şi polenului. răsfirate. corosiv sau volatil.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. cânepă. Mecanismul de acţiune se bazează. fasole. sau chiar până la compromiterea totală. Spicele sunt erecte. Penescu. Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. tutun. trifoi de sămânţă. Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene.(spice cu spiculeţe lipsă). Se aplică la culturile: grâu. Este rapid absorbit prin frunze. cartof. ţelină. tomate. Nu este flamabil. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant. aceste erbicide (la cultura de grâu.. Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. Se comercializează sub denumirea de Illoxan. Nu este volatil şi flamabil. spălăcite. orz. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. culturi legumicole semincere etc. Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial.

Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb. Convolvulus. Se aplică înainte de semănat (p. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii.i.galii. in. Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. sfeclă de zahăr etc. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor. soia.. Chenopodium. Se aplică înainte de semănat (p. Alirox. EPTC.p. bumbac. sparcetă. FENOXAPROP . după semănat sau înainte de semănat. Se comercializează sub denumirea de Furore Super. floarea-soarelui. floareasoarelui. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor.ETIL. Abutilon theophrasti. Sunt foarte rezistente: Chenopodium. Lolium sp. Digitaria sp. Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC.) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm. Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare. în funcţie de conţinutul de humus al solului. ricin. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. semivolatil. Avenafatua.p. Hibiscus trionum.DIMETHENAMIDE. prin două treceri cu grapa cu discuri. Atriplex. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea.. Dozele de aplicare variază între 1. Este erbicid . Echinochloa.2 şi 2 l/ha produs comercial. necorosiv. cartof. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele). Stellaria etc. între 4 şi 10 l/ha produs comercial. fasole. mai ales în zonele secetoase. Doza de aplicare variază.i. Nu este flamabil. Amaranthus. Se utilizează la culturile: porumb. lucerna. Este foarte volatil. mazăre. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Setaria sp. prin aplicare preemergentă.. sfeclă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Digitaria. Este erbicid sistemic. fasole. Matricaria etc. trifoi. Echinochloa crus. tomate etc. şofrănel. cartof. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. Datura stramonium.

folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. Doza de aplicare este de 1-1. Alopecurus. pentru monocotiledonate perene. fasole. nu este flamabil. Digitaria. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze.adenozintrifosfatul). Doza este de 1-1. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. năut. Agrostis. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . fasole. mazăre. Avena fatua. Se aplică în perioada vegetaţie . floarea-soarelui.P BUTIL. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. prin blocarea creşterii. ardei.sistemic. sfeclă. În amestec cu fenclorazol-etil. sistemic. bumbac. trifoi. nu este corosiv. Apera spica venti. mazăre. iar pentru monocotile rene. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi. pomi. se usucă şi mor.5 l/ha. pepeni verzi. pepeni galbeni. tomate. . Nu este tolerat de orz. Avena fatua. in. cartof. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. Sorghum halepense din rizomi. Nu comba specia Avena fatua. lucerna. la 1012 zile. la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). silvicultură etc. apoi devin violet-roşietice. gălbi puţin volatil. samulastra de şi orz etc. După aplicare.postemergent. lucerna. Se aplică în perioada de vegetaţie . Se absoarbe prin frunze. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. Setaria. viţă-de-vie. FLUAZIFOP . După 1520 zile plantele se îngălbenesc. Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. morcov. Echinochloa. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. Este un lichid vâscos. în faza de înfrăţire a acestora.5 l/ha. Setaria. ce pa. Echinochloa. tutun.postemergent. Lolium. cartof. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC. Se utilizează la culturile: soia. nevolatil. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. Cynodon dactylon. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate. Se aplică culturile: soia. Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. Digitaria. bumbac etc. floarea-soarelui.

Thlaspi arvense. Nu este volatil. Rumex. Galium sp.). Are un spectru relativ restrâns de activitate. Cirsium arvense. pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. Este erbicid sistemic. Tomigan etc. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid). tuberculi.8 l/ha aplicat singur. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor. Papaver. Atriplex. Matricaria etc. în faza de înfrăţire.5-0. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene. viţă-de-vie. corosiv sau flamabil. FLUROXIPYR. Chenopodium. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. triticale. ovăz. După aplicare.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp. flamabil sau volatil. Doza de aplicare este 0.postemergent. După tratamentul cu Fusilade. drajoni. Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. Este un erbicid neselectiv. GLUFOSINATE. Raphanus. timp de 20-25 de zile. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. orz.. Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi. Rezistente sunt speciile: Anthemis. stoloni.. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis. etc. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial. .. Sonchus. în diferite concentraţii. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. bulbi etc. la 10-15 cm înălţime. Stellaria. când este răsărit în totalitate. Se comercializează sub numele de Starane 250 EC.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. Se aplică în perioada de vegetaţie . Anagalis. Nu este corosiv. Polygonum convolvulus etc.formare a primului internod la cereale. iar buruienile să fie în faza de rozetă. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor. Calystegia sepium. Sinapis arvensis. Vicia. în faza de înfrăţire . Rubus sp. Ca epocă de aplicare. de contact. pe care le usucă. Se comercializează sub numele de Basta.

Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). care poate să se aprindă şi să explodeze. Convolvulus arvensis. Efasat. pe şosele. Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Sorghum halepense.GLIPHOSATE. În ultimul timp. HALOXYFOP ETOXY ETIL. Sonchus arvensis. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). Este sistemic şi neselectiv. Tipha etc. Agropyron. Equisetum. Setaria. Este nevolatil. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. se usucă. Se comercializează sub numele de Roundup. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei). Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. Echinochloa. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. căi ferate. Convolvulus. vii. mor. flamabil. porumbul. Phragmites communis. Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale. Touchdown. Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. plantele se îngălbenesc. pe canale de irigaţie. Ground-up. Rumex. Roundup Ready. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. se înroşesc (violet-purpuriu). Sorghum halepense). scopul urmărit. Glialka. Glifosat etc. Gliphogan. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Trebuie păstrat în ambalajele originale. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. . Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. Cynodon dactylon. Apera. înainte de înspicare. Loliun Avena. Dupâ aplicare. Digitaria. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. samulastra de grâu şi orz. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Este un erbicid sistemic. sfecla de zahăr etc. Cynodon dactylon. pe mirişti etc.

răpită. viţă de vie.5-0. Abutilon. Se comercializeză sub numele de Merlin. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun.. Doza de aplicare este de 0. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. pentru monocotiledonate perene. Xanthium sp.Se utilizează în culturile: soia. Este preluat prin rădăcini şi frunze. Nu este corosiv. Pursuit. IMAZETHAPYR. Anthemis. floarea-soarelui. tutun etc. Atriplex. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol.. . aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. Este sister nevolatil. Doza de aplicare este între 0. Se aplică postemergent. fasole. lucerna etc. Nu este corosiv. Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb. Se comercializează sub denumirea de Pivot. Doza de aplicare este de 0. volatil sau flamabil. Solanum nigrum. Este un erbicid sistemic. mazăre. încorporat superficial sau preemergent.130. Se comercializează sub denumirea de Venzar. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor. Rompiv. cartof. pomi fructiferi.0.5 l/ha. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă.150 kg/ha. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor.a. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene. fasole. Combate un spectru larg de buruieni. Combate buruienile: Anagalis. Se absoarbe prin frunze. ISOXAFLUTOLE. Se aplică înainte de semănat. după semănat. Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale.5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş. când se aplică singur. flamabil sau volatil. Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. Nu combate buruienile perene. muştar. LENACIL. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). sfeclă de zahăr.8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1.

Sonchus. Polygonum. Se aplică postemergent în culturile: grâu.). volatil sau flamabil. Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha. Chenopodium. păstârnac etc. în funcţie de cultură. morcov. Capsella. Stellaria etc. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. Amaranthus. (methyl-chlorophenoxyacetic acid). păşuni şi faneţe. mazăre. în funcţie de conţinutul de humus al solului. LINURON. Doza optimă de aplicare este de 1. Capsella. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP).2. Matricaria. Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2. în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică.A. Galium sp. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. Combate speciile de buruieni. Este un erbicid sistemic. Raphanus. soia. Atriplex.5 l/h.Chenopodium. sorg. Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg. Sinapis. M. Se utilizează la culturile: cartof. Stellaria. absorbit repede prin rădăcini. Linurex etc. METAMITRON. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. preemergent şi postemergent.5 kg/ha). ca şi 2.i.p. porumb. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. sorg. şi în faza de rozetă a buruienilor.5 . Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară. secară. . Matricaria. Thlaspi. Este un erbicid sistemic. Nu este corosiv. Este un erbicid sistemic. Se comercializează sub numele de Dicotex.P. Matricaria. porumb. Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis. Convolvulus. in. orz. Brassica. Se comercializează sub numele de Goltix.. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis.5 + 2. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale. Papaver sp. Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. Se comercializează sub numele de Afalon. ţelină. până la formarea primului internod.C. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. floarea-soarelui. Nu combate buruienile perene.4-D.

Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. Se aplică în emergenţă.1. Se absoarbe prin rădăcini. Puritatea izomerului S .a. Nu este corosiv./ha. Urtica. Se utilizează în culturile de răpită. şi devreme. Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. . Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire . Este sistemic. nevolatil. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS). ceapă. Echinochloa. Hibiscus. Matricaria. Matricaria. în postemergenţă.înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. cartofi. varză. PORTULACA.1. Xanthium.5 l s. Este sistemic. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC). Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Papaver etc. Se comercializează sub numele de Butisan. . sau preemergent. Stellaria. flamabil sau volatil. METOSULAM. Anthemis. alune. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. in etc. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă.i. Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea.0 . Capsella. sfeclă de zahăr. porumb.MOC (metolaclor) este de peste 86%. Centaurea. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate. Sinapis. Setaria. Stellaria. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). S-METOLACHLOR. Combate speciile de buruieni: Galium. Apera. Digitaria. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC.METAZACHLOR. Capsella. Combate buruieni anuale: Avena.formarea primului internod. sinteza proteinelor şi procesul de respirat. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. floarea-soarelui. Solanum nigrum etc. Inhibă alungirea rădăcinilor. Abutilon. Se comercializează sub numele de Sansac. Stellaria. Se aplică p. Se aplică în doze de l . Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil.5 l/ha produs comercial. broccoli. Sinapis. Este sistemic.p. Se aplică în doze de 1. mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol. Chenopodium. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Lolium. Alopecurus. Raphanus. Solanum. legume.

Doza de aplicare este de 4. Matricaria. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez. ardei. Senecio.8 .Doza de utilizare este de 0. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii.U. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere. varză. lucerna veche. Este erbicid sistemic. Fumaria. floarea-soarelui. pentru varză. Amaranthus. Chrisanthemum. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP. răpiţă. Centaurea./ha. Echinochloa crus-galli. Este erbicid sistemic.5 .a. tutun./ha. Convolvulus.8 l s. Se absoarbe prin rădăcini. Chenopodium. Lamium. METRIBUZIN. Portulaca. Stellaria. Metripaz etc.). Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii. Se utilizează în răsadniţe. MOLINATE. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul. Lexone.6 luni. P.5. viţă-de-vie. ori după formarea biloanelor la cartof. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 . Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre.3 şi 0. Sonchus./ha. dar înainte de răsărit. Se comercializează sub numele de Sencor.7 kg s. Galeopsis. Nu combate: Cirsium. tomate. Sinapis. soia. tomate.a. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. tomate. Este sistemic. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. porumb etc.a. Galium.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. căpşun. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. NAPROPAMIDE. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil. Combate: Echinochloa oryzoides. în doza de 20 . Se comercializează sub numele de Devrinol. Polygonum. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene. Datura. pepeni. mai ales în zonele secetoase. Echinochloa phyllopogon. Veronica. Dozele de utilizare variază între 0. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor. Se aplică înainte de semănat sau plantat.

Se comercializează sub numele de Raft. Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni. Chenopodium. Sinapis arvensis. . Nu se recomandă pentru porumbul de floricele. Malva. Polygonum. cartof. sistemic. Cynodon dactylon. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. NICOSULFURON. fără a se efectua o probă test. pir gros etc. Erbicid selectiv. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor. Doza este cuprinsă între 0. Raphanus. Bidens. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1.a. Agropyron repens. Digitaria sanguinalis. legume şi trestie de zahăr../l. Digitaria. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. Solanum nigrum etc. Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. Echinochloa. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron. AbutiIon theophrasti. Nu este corosiv.5 kg/ha substanţă activă. zaharat sau loturi semincere. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp.3 şi 0. Se aplică atunci când plantele de costrei. care conţine 40 g s..1 l/ha. flamabil sau volatil. Xanthium sp.6 frunze. Portulaca./l00 m2 de răsadniţă. iar porumbul este în faza de 4 . Se comercializează sub numele de Mistral. Datura stramonium. Se utilizează la culturile de floarea-soarelui. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. Panicum etc. Est erbicid sulfonilureic. Combate următoarele buruieni: Amaranthus. sistemic.gj s.. în prealabil. a culorii violaceu-roşiatică..a. Lolium sp. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Chenopodium sp. OXADIARGYL.. iar pentru buruienile anuale este de 0. Solanum.5 l/ha produs comercial. Echinochloa crus-galii.8 .

vinete transplantate în câmp şi în solar. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG.. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. floarea-soarelui. Are persistenţă lungă în sol. Portulaca oleracea. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. Nu este remanent în rotaţii. Cirsium arvense (în stadii mici). Este erbicid sistemic. Abutilon. viţă-devie. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini./ha. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină.OXASULFURON./ha. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze. Dozele sunt variabile. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa. Se aplică la cultura de soia. Nu este translocat în sistemul radicular. Matricaria.125 şi 2 kg s. Chenopodium. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase. PENDIMETHALIN.a. ceapă din arpagic. Chenopodium. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s.a. Este flamabil. Este erbicid de contact.2 l/ha).2 şi 1. Doza de aplicare este variabilă între 0. PARAQUAT. Anthemis. ceruri. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. Setaria.5 kg s. Hibiscus trionum etc. Polygonum sp. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. pomi fructiferi./l. Se aplică în doze de 0.080 kg/ha. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. şi unele dicotiledonate: Datura. Amaranthus. nefiind distrus pe cale biologică. Solanum nigrum. Se comercializează sub numele de Stomp. orez. tomate. Se comercializează sub numele de Gramoxone. între 0. Se comercializează sub numele de Goal. Nu este corosiv. porumb. . Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă. Sonchus. OXYFLUORFEN. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0.a. arahide. Sorghum halepense din seminţe. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf. Digitaria. neionică.

Portulaca. Nu este coroziv. Matricaria sp. usturoi. PROMETRYN. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. Echinochloa crus-galli. Sunt rezistente: Sinapis arvensis.75 şi 2. Stellaria media. fasole. Galium sp. Nu este volatibil. Efpromet Promedon etc. Amaranthus sp. în doză de 0. Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). Sorghum halepense din seminţe.5 l/ha.. Atriplex tatarica.. sparanghel. Veronica. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie.0 l/ha s. morcov. Dozele variază între 0. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. Spergula arvenis. Chenopodium sp. Nu se aplică la porumbul harat. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. Epoca de aplicare este postemergent.. mazăre. Capsella bursa pastoris. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW). volatil sau flamabil. Prometrex. ceapă. Capsella.Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid). livezi. floarea-soarelui. soia. Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Se comercializează sub numele de Gesagard. flamabil sau corosiv. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează .a. cartof. tutun. Sinapis. viţă-de-vie. tomate transplantate. Digitaria. Polygonum. Raphanus. Este erbicid sistemic. de floricele sau loturi de hibridare. iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze. Sol num.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. Datura şi Solanum. Xanthium sp. când costreiul are 10-15 înălţime. Se aplică în doză de 0. PRIMISULFURON-METHYL. Anthemis. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG)... năut. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii. Nu combate Setaria. Datura. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb. bumbac. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. Galium. ardei. secară.. orz. . Se comercializează sub numele de Treflan. Raphanus. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. Eflurin 48 EC. Anthemis sp. tomate transplantate. Anthemis. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. triticale: Cirsium arvense. Se aplică la înfiinţarea culturii. Matricaria sp. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă. Verinica.formarea primului internod. După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. Doza de aplicare este de 0. Agrostemma githago. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. Triflurex 48 EC etc. ricin. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora. cartof. Se aplică în perioada de vegetaţie. şofrănel. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . Stellaria media etc. Vicia sp. hamei. Sonchus. Bifora. Matricaria sp. năut. Sinapis. Fumaria etc. muştar. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. Polygonum. Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari. secară. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. Este erbicid sistemic.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. Nu combate specia Convolvulus arvensis. Este un erbicid foarte volatil. orzoaică. Centaurea. Nu combate: Viola. Convolvulus arvensis. Este folosit în culturile de floarea soarelui. care în 15-20 de zile mor. gulii. Capsella. usturoi.. soia. Polygonum sp. rapiţă de toamnă şi primăvară. Amaranthus. orz. ţelină. Brassica.. varză. bumbac.zile. Lepidium draba. morcov. mentă etc. vinete. ovăz. Papaver. Brassica. Este selectiv pentru grâu. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă. triticale. Papaver.. ceapă din arpagic. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate). Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial. TRIFLURALIN. fasole. Este flamabil şi nu este corosiv. Sinapis. TRIBENUTON – METHYL. ovăz.

bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor. b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. Are un efect mai lung de 4-6 luni.înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. reglat şi exploatat. Echinochloa. Datura. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. Amaranthus. dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: . Sorghum halepense. între 0. Thlaspi. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. Oricât de performant ar fi erbicidul.a. Lolium. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora. ca şi alegerea erbicidului. din seminţe. Sellaria media. Polygonum convolvulus. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare. Combate buruienile: Setaria.5 l/ha s. întreţinut. prin două treceri cu grapa cu discuri. De aceea. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole.5 şi 1. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare. Xanthium. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. produsul poate să fie compromis. Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează). remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. Digitaria. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului. Portulaca. Abutilon. Chenopodium. Solanum nigrum. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. În practică.

efectul erbicidelor reziduale scade.i sau preemergent) . Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. acetoclor. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar. 2.aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei). monolinuron. fomesafen etc. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. ca urmare. posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. Pe terenurile foarte bine mărunţite. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. mărunţit şi nivelat. dicamba. trifluralin. cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei. sulfonilureice. prometrin. cum ar fi atrazinul. cum sunt cele pe bază de atrazin. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. acifluorfen-sodiu. fluroxypir. metribuzin. ca atare. benefin. pendimentalin etc. sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv. Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. selective. cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi. cloroxuron etc. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid.4-D. cum ar fi produsele pe bază de bentazon. nivelate şi profund lucrate. alaclor. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR .p. MCPA. Pe terenul cu bulgări. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale. viteza de deplasare se micşorează şi. Smetolaclor. - În ţara noastră. diuron. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. cu un pH neutru. lipsită de impurităţi şi limpede. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm).aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest).

.să fie accesibile din punct de vedere financiar. PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc. . În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune). . a aplicării corecte a acestora. a debitului pompei şi debitului duzelor etc.). . Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: . . .Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise. apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc.să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru. se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora. .să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) .repararea. în funcţie de obiectivul urmărit. . Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat. precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora).după domeniul de utilizare. Aceste acţiuni de pregătire cuprind : . .după modul de acţionare şi sursa de energie.instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor.să aibă capacitate mare de lucru.să aibă un grad mare de fiabilitate.să fie simple şi uşor de exploatat. Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat. verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor. .asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte. . operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată. La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui. în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele.să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente). a dozelor. a modului corect de realizare a amestecurilor.instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii.

AS-15. Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET .5 şi 7 bar. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu. care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate. dar şi unele dezavantaje. purtate. temperatură. Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1. se pot trata suprafeţe mari în timp scurt. ceaţă etc). RAU-SPRIMAT L600. la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu. Euro. Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. b) Maşini de stropit cu tracţiune animală. . AS-10.DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. . Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării. Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare. AS-12 M. . . AS-14. EEP-300 (echipament de erbicidat purtat). respectiv. Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor. .efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit). MSPU . Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. Din această grupă avem instalaţia ACS-100. -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru. Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului.aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt. . Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje. indiferent de condiţiile de umiditate a solului. AC-1 etc. 2500 l soluţie).administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha). MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc. JET-2500.se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale.este nevoie de pistă de lucru special amenajată.300 (maşină de stropit purtată universală). JET-400.2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi.

MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. etc. şi helicoptere: KA-26. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. păduri. După diametrul picăturilor. la condiţiile de mediu (temperatură. spaţii verzi.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. M-24. DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. datorită…. legume. vânt. sere. Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător.p. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi. în funcţie de tipul de tratament efectuat. IAR-826. acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc. la fenofaza culturii etc. flori etc. între 200 şi 400 ha. Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. alegerea tipului adecvat de duze. viţă-de-vie. sol). reglarea înălţimii de stropire. IAR-821. presiunea de lucru. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. livezi. Z37. postem. AG-6. magazii etc. IAR-316 B etc. calitatea apei folosite la erbicidare. preem. . IAR-822. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile.i. solarii.cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise. Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare. în timp de 5 ore de lucru. Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru.). Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

2 ) m k mk/h /h k m /h 1. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r.11 .87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41.111. Tabelul 8. Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.76 2.81 2.76 0.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3. Cantităţile de soluţie6.81 2.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.04. de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8.11 1.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32.81 12 128 1. de presiunea de lucru. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit.76 0.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22.76 2.110. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.39 5 36 260 2 13 1 1 0 02.110. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.). în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.13.134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.81 .81 2. reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit.REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE.11 .39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor.1.69 0. 1. Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la .041.30 1 3 5 1. reglarea ecartamentului la maşinile terestre. astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21.52 .52 1.81 2.0 12 k 4.690.

atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor. Rezul- . sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat. Proba maşinii se execută în câmp. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal.33 m. deoarece nu au denivelări. p. bulgări etc.semănatul culturii. Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2. şosele. Pentru aceste motive. se compară cantitativ. Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat.000 m2). REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă. După parcurgerea lungimii de 83. în funcţie de viteza de lucru a echipamentului). De exemplu. Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l . Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze. Nu se realizează pe drumuri. b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m).i. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură. Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. piste betonate. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează. La erbicidarea totală.33 m instalaţia se opreşte. înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. unde sunt îndeplinite condiţiile concrete.p. După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha.

. Dacă rezultatele nu sunt comparabile. se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2.. la suprafaţa de 1200 m2. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m. după care se face media aritmetică. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă. astfel : Dacă la l ha..) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte. Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha.33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1. .. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante.000 Deci. Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %. viteza de deplasare etc. b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat. după parcurgerea celor 83. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor. Proba se efectuează de 2-3 ori. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari... Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane. PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat. fie diametrul fantelor duzelor mare). Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului.. Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m.. Se umple rezervorul echipamentului cu apă.se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10..5 I apă.. după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru. cu rezultatul obţinut.. Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă).. Se remediază prin spălarea întregului echipament.

iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). fie că este defect. iar în parcelă efectul este foarte slab. fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. f) Presiunea de lucru oscilează. fie presiunea de lucru a fost mică. datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii. Se remediază uşor. cu buruieni în unghiuri drepte. De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. d) Pompa de presiune pierde lichid. fie datorită lipsei garniturilor. fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. . Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. . fie duzele utilizate au fost uzate). fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. fie presiunea de lucru este mică.apariţia de zone netratate. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. cultura tratată apare în petice. Se remediază prin rezolvarea acestor cauze. fie datorită corodării acestora. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit. .apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat. . Se remediază înlăturând aceste cauze. lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. datorită proastei ancorări a acestora. c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut). astfel: . cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. Se remediază uşor prin schimbarea lor. h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora. se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal.Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru.apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni).

Sunt regiuni în ţară (Transilvania. Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme. să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari. 3) cunoaşterea erbicidelor. a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora. sănătoase şi fără să dăuneze mediului. nord-estul Moldovei). 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora).). Lolium sp. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. curate. precum şi pentru mediul înconjurător. . unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii.COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. Banat. buruieni care germinează. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene. primăvara sau toamna. dar mai ales. în majoritate. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). etc. Apera spica venti. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. practice.

Chenopodium album . Anthemis arvensis — româniţă.turiţă.muştar.ciormoiag. cât şi calitative. Melampyrum arvense .buruiană puturoasă.rugul de mirişte.pălămida. Galium sp. Cirsium arvense . Rumex acestosa — măcriş. Agrostemma githago — neghină. Galeopsis tetrahit . .loboda. Myosotis arvensis . Raphanus raphanistrum . .lungurică. Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă". Bifora radians .camelina.Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative. Erodium cicutarium . Fumaria offlcinalis . Convolvulus arvensis — volbura.ştir. Brassica rapa . Polygonum convolvulus .nu-mă-uita. Rubus caesius .muşeţel. grâul prepeliţei. Lepidium drabd) — urda vacii. Camelina microcarpa . Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis . Matricaria sp.mac.muştar sălbatic. Centaureea cyanus — albăstriţa. Papaver rhoeas .ridiche sălbatică.nemţişor de câmp.fumăriţă. Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului. greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere. — sugel.pliscul cucoarei. Cardaria draba (sin.cocoşei de câmp. Amaranthus retroflexus . Anagalis arvensis — scânteiuţa. . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. Sinapis arvensis .hrişcă urcătoare. Lamium sp. Consolida regalis (sin. Delphinium consolida) .

. . sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică". Stellaria media . . Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: . precum şi de uniformitate a acestora. Acest lucru se datorează faptului că pe glob. având ca fundament cauze de ordin anatomic. hrănind peste 50% din populaţia globului.o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos.o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă.punguliţă.iarba vântului. zâzanie. .Sonchus sp. Veronica sp. Bromus secalinus . Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante. Vicia sp. . Viola tricolor .şopârliţă. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă. folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu.colilie. diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante. Agropyron repens — pirul târâtor. care este cota de participare a acestora la îmburuienare.buruiana surpăturii.rocoina. C. Thlaspi arvense .trei fraţi pătaţi. precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate. . încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment.susai. Apera spica venti . Lolium temulentum .sălbăţia inului.măzăriche. Agrostis sp. fiziologic şi de ordin fizic. morfologic. Scleranthus annuus . cultura grâului are cel mai mare areal.obsiga secarei. care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute.

de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti. La cultura grâului.. dicamba. fie primăvara în perioada de vegetaţie. uneori chiar 100%. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice.C. Teză de doctorat. Duval. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă. . Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan". Ghinea L. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor. în perioada 1988-1991 (A. o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I. producând sterilitatea polenului. Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele. când au fost aplicate la epoci diferite.formarea primului internod.T.5.P. Annette. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte. 1975. fie toamna după semănat. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. înainte de răsărit toamna. 1978. Penescu. 1991) (tabelul 7. Penescu. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc. erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. Fundulea. 1991.). iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%. A.o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară. MCPB etc. Se aplică în soluţii apoase. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme.4-D.C.) erbicidele se aplică fie după semănat. Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire . Acest fenomen este cu atât mai pronunţat.5. Tabelul 7.. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod). MCPA.

0 5320 511 XX Glean 0.faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt.02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4.0 5041 232 Glean 0. Mt.0 5889 1076 XXX Super SDMA 2. Penescu.0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .02 5014 205 75WP .sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt.Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A. Mt. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg.faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt.0 4314 -494 oo Glean 0. netratat Icedin 1. netratat Icedin 1. Epoca I (prea devreme .0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu . Icedin 1.0 5248 439 XX Super SDMA 2. Mt. Semnificaţi Kg/ha Dif.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4.

numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire .scăderea numărului de fraţi/plantă. . În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală.până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu. în special.4-D). . Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie. Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire . Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor. Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”. Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. temperaturi scăzute etc. deci capacitate reţinere a erbicidului mică. au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă). lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7.scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia.deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute. într-o .0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0. Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie. la erbicidele Icedin (dicamba + 2. . .) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază. se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor.) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere.3.4-D) şi SDMA (2. .formarea primului internod. Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: .Aniten D 4.creşterea numărului de spice seci (fără boabe).creşterea numărului de boabe şiştave. De regulă. erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.

l l/ha.4 -D + dicamba) în doză de l l/ha. b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2. Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha. însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2. Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0.A. apă. + 2. Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2. (M. Lancet (fluroxypir + 2. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor.A.8 . Icedin Super RW (2. Grodyl 75 W. Dicopur M (M. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0.C. Dicopur (2.4-D) în doză de 1.5 l /ha.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E.) în doză de 1.P.C. (piraflufen .5 l/ha.4 . Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.25 m/s.0. Capsela bursa-pastoris.C.8 .P. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.C.A.cantitate de maximum 300.4D) în doză de 0. Optica Duo (M.C.etil) în doză de 0.F. Agrostemma githago. Raphanus raphanistrum.5-2.4 D) în doză de l l/ha.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2.C. . sub 0. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S. Ecopart 2 S.25 l/ha.8 l/ha. Dicotex 40 E.0 -1. (2.P.4-D şi MCPA.D.1.) în doză de 0.A.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide. Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice.A. Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc.5-2. (bromoxynil + M.0 l/ha.6 l/ha.M.P. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha.4D) în doză de 1. Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha.8 l/ha. iar altele au rămas sensibile.5-2 l/ha. + diclorprop) în doză de 1. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha.G. Harmony 75 D. Cirsium arvense. Centaurea cyanus.C.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

mohor alb.Lintur 75 triasulfuron 0.0 250 EC Izoguard isoproturon 5. Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă.peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez). Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat.4-D poste Buruieni rezistente la 2. Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului. Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor. b) Cyperaceae Scirpus maritimus .150 WG + dicamba Oltisan 2. Echinochloa phylopogon .D poste Buruieni rezistente la 2.pipirig.D poste Apera. însă. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante.orez sălbatic. Scirpus radians . cele prezentate mai sus.4-D + 1.0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2.020 Assert imazametab 2. reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire .4 . nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă. C. Leersia oryzoides .4 .015ron 750 WP 0.mohor orezar.pipirig. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz. iar costurile de producţie sunt mari. Echinochloa oryzoides .0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul. cultură cu vechi tradiţii. orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară. .

buruienile cu rizomi.în doză de 3.săgeata apei. iar dintre dicotiledonate.5-21/ha. Juncellus serotinus .în doză de 5-6 l/ha. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha. 2. dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp. d) Butomaceae 1. Facet SC (quinclorac) -în doză de 1. Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae.în doză de 6-8 l/ha.rogoz.limbariţă. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha. Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha. c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha. apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez.în doză de 8-10 l/ha. înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) . Ronstar 250 EC (oxadiazon) . . Butomus umbelatus . În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze. b) Erbicide aplicate după semănatul orezului. c) Alismataceae Alisma plantago aquatica . Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha.5-4 l/ha. Drepamon 70 EC . După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele.: Ordram (molinat) .Cyperus diiformis . Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului.căprişor bălan. Astfel. Sagitaria sagitifolia .crin de baltă.

româniţă.pastoris.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb. Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni. citaţi de N. Atriplex sp.ştir. . sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. prin natura biologiei lor.spanac sălbatic. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie. Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. Tabelul 7. Capsella bursa .8. Anthemis sp. Amaranthus sp. . Şarpe (1987).cucurbeţică. De altfel. ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982). De aceea. . Aristolochia clematitis .cupa vacii. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt.8. . Calystegia sepium .

. conţinut argilă. Galium sp. foarte bine organizat.meişor. precum şi de condiţiile financiare ale fermierului. Datura stramonium -laur. preventive). în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: .tătăneasă. .iarba vântului. Cirsium arvense . Convolvulus arvensis — volbura.mohor lat.turiţă. Lepidium draba . Polygonum convolvulus . fizice.susai. De altfel.rocoină. Agropyron repens . a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor). Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul.hrişcă urcătoare. Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni. . Hibiscus trionum . Echinochloa crus-galli . Sinapis arvensis . pH. Vicia sp. B. Digitaria sanguinalis . Sorghum halepense .loboda sălbatică. pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide.şopârliţă.pălămida. Veronica sp. Xanthium strumarium .urda vacii.mohor. condiţiile de sol (conţinut de humus.pir gros. adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice.măzăriche. Rubus caesius .costrei. Stellaria media .cornaci. etc.zămoşiţă.mur de mirişte.). Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat. Symphitium officinale . .pir târâtor. Apera spica venti . Sonchus arvensis .Chenopodium album . Cynodon dactylon . Astfel.muştar sălbatic. chimice.

9.0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10.9).5-5. perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile.0-1.5 ppi/pree Mono şi . Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1. ca efect. la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile.0 dicotile anuale Dual Gold s1. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2. Tabelul 7. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea). Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta.0 dicotile anuale Mccloran 48 6. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4.0ppi/pree Mono şi alaclor 10.0-6. aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.0 dicotile anuale 8. Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului).0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2.0-4.

7-2.75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.0 dicotile anuale Mono şi 1. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.0-6.2-1.2 preem.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.75Mono şi preem. dicotile anuale 1.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5. dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.10. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico.10). 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1.0-5.0 dicotile anuale Mono şi 1.6 preem. . Tabelul 7.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.960 EC metolaclor Guardian 820 1.0-6. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico.5-3.

0Mono anuale şi Mistral postem. c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.). În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare.11. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0. Tabelul 7.06 perene +dico anuale nicosulfur 1. perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere. Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1. d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7.ll.12.75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico. +Citowet metil 0. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ. WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0. dico.04Mono anuale şi postem. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze.04+ Mono anuale şi postem. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene .) Tabelul 7. în faza de 10+15 cm înălţime.12.

scade producţia cu peste 20-30%. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2.4 -D).0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.4-D 1.0-1.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s. scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2.5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2. rădăcinile adventive cresc foarte mult.4-D 1.0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2. asociere cu alte erbicide.25 2.4-D 1.5-2.Denumire Substanţa Doza 1.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0.4postem Dicotile 1. De altfel.4postem Sansac 1. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure./ha pe solurile cu peste 1% .a.0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0.4postem Dicotile 1.8-1.0 Universal 2.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1.4-D anuale şi perene Oltisan 2. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.0 anuale şi perene Icedin 2.

florei cât şi ecosistemelor. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A. .lobodă. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează.conţinuţi humus. În prezent. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor. oamenilor. în general. deoarece aceste forme sunt foarte sensibile. cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta. . Atriplex sp. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat). SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică.volbura. erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine. pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat. toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor. Astfel. porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe.muştar sălbatic.ştir. Convolvulus arvensis . Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă. Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor. Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir). Datura stramonium -laur. De altfel. Pivot sau Roundup. Cirsium arvense — pălămida. Chenopodium album . Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.loboda sălbatică. Amaranthus sp. Sinapis arvensis . .

2. încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat).Sonchus arvensis . Symphitium qfficinale .4-D) în doză de 1. Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha.mohor. Sanolt Combi (2.susai. Setaria sp.0 l/ha.tătăneasă.4-D+ dicamba) în doză de 1.0 l/ha.pir târâtor. Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului.). b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1. Echinochloa crus-galli. Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. podzoluri. 3.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha. sărături etc.costrei.5-2. 2. Digitaria sanguinalis . Icedin Super (2. B. Agropyron repens . Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha. 3. . Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) . Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense . SDMA (2. Xanthium strumarium — cornaci. Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase.meişor.mohor lat.

B.cupa vacii.pir gros. Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile.zârnă. dar numai după ce şi-a format 810 frunze.busuiocul dracului.Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile.loboda sălbatică. Calystegia sepium . Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze.hrişcă urcătoare. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A. Sorghum halepense – costrei. Amaranthus retroflexus . Datura stramonium . după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte".zămoşiţă. Hibiscus trionum .laur.meişor. cât şi erbicidele nevolatile.pir târâtor. Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare". Agropyron repens . Stellaria media — rocoină. De ce? După cum se ştie. Cynodon dactylon .ştir. Digitaria sanguinalis . care se . Cirsium arvense — pălămida. Xanthium strumarium .mohor lat. Galinsoga parviflora . Sinapis arvensis . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.muştar sălbatic. Convolvulus arvensis . Polygonum convolvulus .volbura. Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .cornaci. care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Solanum nigrum . Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni. Chenopodium album .

în doză de 6-12 l/ha.75-2.5-4 l/ha. Goal 2 EC (oxifluorfen) .1-1.care se încorporează în sol superficial.75 l/ha. Panida (pendimetalin) .în doză de 1. Eflurin 48 EC (trifluralin .2 l/ha.5 l/ha.în doză de 1.în doză de 6-10 l/ha. Harness (acetoclor) . .în doză de 2-3 l/ha. Treflan 48 EC (trifluralin) .în doză de 1. Eradicane 6E (EPTC +antidot) .în doză de l l/ha.5 l/ha.75-2.în doză de 6-8 l/ha.în doză de 1. Guardian (acetoclor) .51/ha. Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie. înainte de răsăritul culturii. sau se aplică după semănat.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.5 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) . c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui. Stomp 400 EC (pendimetalin) .75-2. Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile. Trifsan 48 EC (trifluralin) . b) Erbicide nevolatile .0 l/ha.75-2. prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) .în doză de 1. înainte de răsărit. Racer (fluorocloridone) . care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime. când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze.7-2.în doză de 1.în doză de 4-6 l/ha. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) .în doză de 2.în doză de 1. Prometrex 50 WP (prometrin) .în doză de 4-5 l/ha.în doză de 4 l/ha.5 l/ha.în doză de 2. la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) . Relay (acetoclor) . Frontier 900 EC (dimetenamid) .

în doză de 2. Dominator (lifosat acid) . Raft (oxadiargil) . în special.5-2.în doză de 1-1. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) .75 l/ha. Focus ultra (cicloxydim) .d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) .5 l/ha.5-2 l/ha.8-1 l/ha.în doză de 0. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze.în doză de 3-4 l/ha.în doză de 1. Select Super (clatodium) . Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) .5-1. înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă. Gallant Super (haloxyfop p-metil) .5-1.5-2 l/ha. După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu . Fusilade super (fluazifop p-butyl) . Aramo 50 EC (tepraloxidin) . Assert 250 EC (imazametabenz) .în doză de 1.în doză de l l/ha. Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea.5 l/ha.în doză de 1.în doză de 0. dar şi a speciilor monocotiledonate anuale.5-2 l/ha.în doză de 1. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze. Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) . floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze. Fusilade forte (fluasifop butii) .5 l/ha.5 l/ha.în doză de l l/ha.în doză de 1.5-2 l/ha. Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp.5 l/ha. a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) .în doză de 1.în doză de 1. e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) .în doză de 1-2.75 l/ha. De regulă.

în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha. Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene.Agil 100 EC. pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor. Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui . programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide.în doză de 2-2.în doză de 1. ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. Diizocab 80 EC (butilate) . Ca atare. În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice. să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp.5 l/ha.se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării.5 l/ha. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri).în doză de 1. de minimum 40-60 de zile. . Fusilade Super.75-2. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult. care aplicate. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. care germinează primăvara târziu. De regulă. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare. Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi.în doză de 8-10 l/ha. Ca erbicide mai importante. amintim: Guardian (acetoclor + antidot) . Gallant Super etc. Treflan 48 EC (trifluralin) . Mecloran 35 EC (alaclor) . Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) .

Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .meişor.Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A. Galeopsis tetrahit – lungurică. Atriplex sp. Chenopodium album . Polygonum convolvulus . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Cirsium arvense . Digitaria sanguinalis . Cynodon dactylon . Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna). Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura). Latyrus tuberosus – sângele voinicului.pălămida. Setaria sp.pir gros. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Sorghum halepense . Abutilon theophrasti -teişor. Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic. Solanum nigrum —zârnă. . Calystegia sepium – cupa vacii.volbura. Hibiscus trionum — zămoşiţă.lobodă. Agropyron repens . Sorghum halepense (costrei). Aristolochia clematitis – cucurbeţică.mohor lat. Sonchus arvensis – susai.. Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide . Xanthium strumarium — cornaci. Portulaca oleracea – iarba grasă. .ştir. B. Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Sinapis arvensis .hrişcă urcătoare. Convolvulus arvensis .loboda sălbatică.muştar sălbatic.pir târâtor.costrei.

5 l/ha.7-2.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului. .75-2. când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm).0-1.5 l/ha.5 l/ha. Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0.5-2.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1.75-2. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1.5 l/ha. care cad şi nu mai fructifică. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha. Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate. .6 l/ha.2 l/ha. când plantele de soia încep să înflorească. Aplicate mai târziu. fie superficial la 3-5 cm adâncime: .75-2.5 l/ha.75 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1.metolaclor) – în doză de 1. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1.5-3.5 l/ha.7-2.2-1.5-0. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha.75-2. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha.0 l/ha. Dual Gold 960 EC (S. Flex (fomesafen) -în doză de 1-1. preemergent sau postemergent.2 l/ha. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime.Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1.

5 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) .0 l/ha. Focus Ultra (cicloxidim) .în doză de 2-3 l/ha. Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0. Aramo 50 (tepraloxidim) .în doză de 2-3 l/ha.în doză de 1.75-1. La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup. atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha. În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult. Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio. specie care produce mari necazuri la recoltare.în doză de 1-1.în doză de 3-4 l/ha. Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor.5-2 l/ha. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) .Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0. Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm.în doză de 1-1. După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia.08 kg/ha+Extravon 0. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie.în doză de l . Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) . Fusilade Super (fluazifop butyl) .5-2 l/ha. Targa super (quizalofop etil) .2 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) .

Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0.5-2 l/ha.3-0. facem menţiunea că la utilizarea . Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1.5 l/ha.75-1.în doză de 5 l/ha.75 l/ha. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă. pentru a uniformiza uscarea. b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia. De asemenea. Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime.0000 ha în anul 2001. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor). Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă.5 l/ha.

loboda sălbatică. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu.hrişcă urcătoare. Xantium sp. .urda vacii. Ca atare. se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1. Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm). producţia poate să fie compromisă. sau 3-5 cm. dacă nu sunt combătute. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene.cornaci.) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor. Polygonum convolvulus . Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime. sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC. Sonchus arvensis — susai. În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi. Lepidium draba . răpită. Cirsium arvense — pălămida.5 cm. nu se va semăna floarea-soarelui. .erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm).costrei. Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. în perioada de vegetaţie. Setaria sp. pe de o parte. Sorghum halepense . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12. . Latyrus tuberosus -sângele voinicului.5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm). pe de altă parte.mohor. Chenopodium album .

când buruienile au faza de 2-4 frunze. Pentru a lupta cu aceste buruieni.75-2. . Sinapis arvensis . Abutilon theophrasti . Cirsium arvense — pălămida. pristolnic. Gallant Super etc.5 l/ha. Chenopodium album — loboda sălbatică..muştar sălbatic. Sorghum halepense . Amaranthus sp. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Solanum nigrum —zârnă. iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate. b.ridichioară.ştir.teişor. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC. Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0. Digitaria sanguinalis . datorită utilizării sale restrânse.Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha.mohor. Raphanus raphanistrum . Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: . Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre.mohor lat.costrei.5 l/ha. Fusilade Super. Setaria sp. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct. Xanthium strumarium — cornaci. Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii .meişor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România. fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.

Cirsium arvense — pălămida. Abutilon theophrasti -teişor.mohor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in. În prezent. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Sonchus arvensis — susai. timp în care buruienile. Sorghum halepense — costrei.lobodă. Amaranthus sp. Solanum nigrum — zârna. Inul are o creştere foarte lentă după răsărit. dacă nu sunt combătute. în perioada de vegetaţie. Chenopodium album .5 cm). deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1.5 l/ha. combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea. . care este semănată în rânduri dese (12. de aproape 30 de zile. Echinochloa crus-galli — mohor lat.5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene.75-2.loboda sălbatică. .ştir. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos. . Convolvulus arvensis . Setaria sp. Hibiscus trionum — zămoşiţă.Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând. Atriplex sp. . înăbuşirea completă a tinerelor plante. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale. găsesc condiţii favorabile de creştere.volbura. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha. în unele situaţii.

după care se poate recolta cu uşurinţă. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1.75 l/ha.5 l/ha.C.5 l/ha.) în doză de 1-1.0 l/ha. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha.P.5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea.A.) în doză de 2 l/ha. în doză de 2-3 l/ha.A. ca desicant. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent). Uscarea are loc în8-10 zile. Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Sanophen (M. fără pierderi. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte. Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0. . în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha.5 l/ha. Dicotex 40 CE (M.8-1. aplicat terestru sau avio. c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie.Xantium sp.cornaci.) în doză de 0.C. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha.P.C. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.P. Buctril M (bromoxinil + M.A. când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire. .

iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent.mohor. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni .ştir.spanac sălbatic. Combaterea chimică poate rezolva însă problema. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă. Convolvulus arvensis — volbură.mohor lat. Sonchus arvensis . Atriplex sp. După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar.muştar sălbatic. în România. Xantium sp.susai. Abutilon theophrasti . operaţie foarte grea. Hibiscus trionum . Echinochloa crus-galli . în perioada de vegetaţie. înăbuşind-o. cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată. Cirsium arvense .la semănat şi după răsărit. . Sorgum halepense — costrei. — lobodă. Sinapis arvesis . perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura. Chenopodium sp.000 ha. Anual. . .^ Solanum nigrum . Ca atare.000 şi 70.zămoşiţă. b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile. perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic. Prin plivit manual sau mecanic.cornaci.teişor.pălămida. se mai cultivă cu mari eforturi între 50. Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp. Setaria sp.zârnă. . .COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani.

5 l/ha. când acestea au 2-3 frunzuliţe. în perioada de vegetaţie. Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1. Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2.2-1. Roundup (gliphosat) în doză de 1. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha. Imediat după răsăritul buruienilor.5-2 l/ha. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare.030 kg/ha + Trend 1%. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha.5-2 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar.5-2 l/ha.2-1. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha. Avem.Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime.5 kg/ha. care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l. Întârzierea face ca rezultatele să fie . El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar. aşadar. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent.5 l/ha. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4. încorporat la 8-10 cm.5 l/ha. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha. se efectuează primul tratament.

În aceste condiţii. în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă.5 l/ha. utilizând limita superioară a dozelor recomandate. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha.nesatisfacătoare.5 l/ha. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens). iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină. Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1.5 l/ha.5 l/ha. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide. Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide. e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2. combaterea buruienilor se . Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0. Tratamentele se repetă la 10-12 zile. Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr. Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii. care pot rezista la erbicidul Roundup. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO). După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani.3-0.5 l/ha.

şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha.0-2. Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. iar bumbacul preferă.14.0 2. Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice.5 . Cultura de cânepă suportă solurile podzolite. ca atare. cu pH acid. Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută. soluri bogate în humus şi bine expus termic. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi. în funcţie de conţinutul în 1.5 2. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil).0 5. în produs comercial. frunzele şi cuscuta mor (se usucă).14.0-6.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4.5 4.5-5.0-4. Tabelul 7.5-2.simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor. După aplicarea erbicidului Basta. conform tabelului 7. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră.0 Treflan 48 EC 1. în schimb. mai răcoroase. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp.

trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze. de asemenea. considerat ca fiind „a doua pâine”. fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2.Lasso 48 EC (alaclor) 4. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha.0-2.25-1.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit.5 2. Atriplex sp.5-2.0 4. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12. b) Pentru cultura de bumbac. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta.0-6. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful.5 Dual Gold 960 EC (S. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.5 5. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha. cu pH neutru. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile. În ţara noastră. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri). cartoful se cultivă. fie pentru consum timpuriu.5 l/ha.spanac sălbatic.0 1.5 2. nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate.5-5.0-1.. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic.0-4. În perioada de vegetaţie. Chenopodium album – loboda sălbatică.1.25 Afalon 50 EC 1. .0 1.

75-2. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Echinochloa crus-galli – mohor lat.6 l/ha.2 l/ha. Harness (acetoclor) în doză de 1. Agropyron repens – pir târâtor. Amaranthus retroflexus – ştir. Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Sonchus arvensis – susai. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l .25 l/ha. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte.5 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5.Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. .7-1.7-1. Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.2 kg/ha.0 l/ha. Galium aparine – turiţă. – mohor. Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Sorghum halepense – costrei. Polygonum aviculare – troscot. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4. Maricaria sp. Cynodon dactylon – pir gros. – muşeţel.2-1. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon). La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha. Setaria sp.0 l/ha.

cu 10-15 zile înainte de recoltare. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1. plantele de la suprafaţa solului.5 l/ha.5 kg/ha.2 kg/ha.20 kg/ha. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar.3. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2.5-3 l/ha.25-0.5-2. Select Super (cletodim) în doză de 2. Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1. După aplicare.0 l/ha. iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1. d) Pentru uşurarea recoltatului. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2.0 l/ha. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime.0-1.5 l/ha.5. După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. la 10-14 zile.5 l/ha. Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet.5-2 l/ha. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze.0 l/ha. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1. lujerii.0 l/ha. .Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l .7-1.3 kg/ha. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei.5 l/ha. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1.015-0. toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni.2-0. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc"). După aplicare. se desică (usucă).

cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene.teişor. cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate.laur. Hibiscus trionum .costrei. . după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha. Xanthium sp. După 8-10 zile de la tratament. . Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp. Portulaca oleracea ~ iarbă grasă. .susai. Chenopodium sp.lobodă. . „lujerii" se usucă. Sorghum halepense . Abutilon theophrasti .5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră.ştir.Reglone forte (diquat) în doză de 3. de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă.mohor. .zămoşiţă.muştar sălbatic. Cirsium arvense — pălămidă. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii.cornaci. Echinochloa crus-galli — mohor lat. Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate. Datura stramonium .5-4. Setaria sp. Sinapis arvensis . . Sonchus sp.

SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun.0 l/ha.6-0. Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA). Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha. Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic.5-2 l/ha.8 g/m2 de răsadniţă.5-2 l/ha. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l . TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE). Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l . Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. Pentru toate cele 4 culturi. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha.4 g/m2 de răsadniţă şi altele.5 l/ha. b) În perioada de vegetaţie (postemergent). c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0. O perioadă de 4-6 săptămâni de . pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi. Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0.5-3 kg/ha.

. Capsella bursa-pastoris .traista ciobanului. Rumex sp. Cirsium arvense — pălămida. .zârnă. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Atriplex sp. Senecio vulgaris .obsiga secarei. Sorgum halepense .măcriş.cornaci. Xantium sp. Taraxacum officinalis .ştir. Erigeron canadensis .mohor lat. Sinapis arvesis . Polygonum aviculare -troscot.zămoşiţă. Chenopodium sp. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată. Echinochloa crus-galli . B. plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) . Solanum nigrum .muştar sălbatic. .spălăcioasă. — lobodă.volbură. ca atare.mohor. Agropyron repens — pir târâtor. Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A.bătrâniş. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.păpădia. .costrei.susai. Bromus secalinus .la răsărit. Sonchus arvensis .teişor.spanac sălbatic. Hibiscus trionum . Convolvulus arvensis . Abutilon theophrasti . .

Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0.5 l/ha. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. înainte de începerea lăstăririi lucernei.). Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp.75 l/ha. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p. Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1. Combaterea speciilor Rumex sp. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. după fiecare coasă.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare. Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm.5 l/ha.5-2 l/ha. după fiecare coasă.p.) la 8-10 cm sau 3. .0-1.i. Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2.5 cm adâncime. Peste această limită efectul de combatere este slab.5 kg/ha. Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha.5-0. Roundup (glifosat) în doză de 0. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe).75 l/ha.

în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări.5-4.5 l/ha. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene. fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm). Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii.anul I. când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. fie se încorporează în sol la 8-10 cm. prin aplicarea de erbicide care. iar pentru cele perene.Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Combaterea buruienilor în anii II. III.75 l/ha. sau 3-5 cm adâncime. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi . b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). în doză de 3. pentru a-i distruge. d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă.5-0. cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene. . înainte de recoltare. Reglone forte. pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant.

Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. Fusilade. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. cositul zonei infestate. 2.).Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate. buruienile din cultura de trifoi. obligatoriu. atât cele dicotile anuale şi perene. trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha. Furore. după care se coseşte. Basta 23 l/ha. . Gallant etc. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. strângerea în saci şi apoi arderea lor. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha. cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor. sau Roundup 2-3 l/ha. se adună şi se arde în locuri speciale. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei. iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha. În anul II şi III de viaţă.). c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil. condiţionată şi tratată.

în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). cu fertilitate moderată. COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea. .spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi. .plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. .plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului. iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna. combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh. . Budoi şi A. pe soluri mai uşoare.plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora. Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. 1996). ca atare. Penescu. din care amintim: . Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: . Cu alte cuvinte.plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare). .b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari.

rocoină.mur de mirişte. Portulaca oleracea .spanac sălbatic. care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni. . ..loboda.lungurică. Rubus caesius . . Hyosciamus niger — măselariţa.cucurbeţică.Un sistem raţional de lucrări ale solului. Xantium sp. .Folosirea erbicidelor în epocile optime etc.scânteiuţă.tătăneasă. ca mijloc de luptă cu buruienile.Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună.iarba grasă.ştir Atriplex sp.care permite şi realizarea de culturi succesive. Galeopsis tetrahit . . au un rol important în reuşita culturilor de legume.zârnă. Anagalis arvensis . .mătrăgună.zămoşiţa. Hibiscus trionum . Galinsoga parviflora . Atropa beladona . Chenopodium sp. Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp. Solanum nigrum . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A. . Erbicidele. Stellaria media .laur. . Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus . Datura stramonium .busuiocul dracului. Symphytium officinale . Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) . Aristolochia clematitis .grâu sau orz .cornaci.Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor.Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor.

Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.stuf. De aceea.Malva silvestris . despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi. pentru stârpirea buruienilor. culturi obţinute din răsad. Echinochloa crus-galli . 1997.moţul curcanului. trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor. şi colab. Sonchus sp. . Samulastră de grâu şi orz etc. .pălămidă. 1996. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V. şi colab. 1998. Phragmites communis .volbură. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive. Combaterea acestor specii de buruieni se bazează. B. 1996. 1994. Sorghum halepense . 2000.. Agropyron repens . Cirsium arvense . . 1994 ş. folosirea erbicidelor are un rol principal.a. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide. Digitaria sanguinalis . 1987. Rădoi şi colab 1994. Cynodon dactylon . Costache M.mohor lat.costrei. 1996. Rumex sp.pir gros. Convolvulus arvensis . În acest sens. despre particularităţile soiurilor cultivate.pir târâtor.meişor. culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp). Şarpe N.măcriş.susai. .. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature).mohor. culturi în câmp deschis. Polygonum hidropiper . pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte.nalbă.

5 l/ha. A. iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l.1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). o perioadă de 20-25 de zile. în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil.5 l/ha. câmpul cu ardei infestat . când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha (încorporat la 35 cm). După aplicare. sau aplicate înainte de plantat (preemergent).5-2 l/ha (preemergent). Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent). B. După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor. nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat). Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat). Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l .

B.15). Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei). Semănatul direct în câmp (din seminţe). folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A. Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.5 l/ha (încorporat la 3-5 cm). utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I.5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). 1999 (tabelul 7. Vidra de V.15.L. C. B.cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă).V. Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad). Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii). Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor. numite răsadniţe. Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului.C. Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad). A. . Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. în locuri special amenajate.). sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.5-2. Miron.

3 kg/ha.5-2 l/ha.3 kg/ha. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. . d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha .5 l/ha . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha . în funcţie de tipul erbicidului. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen . se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.5 kg/ha. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha .3 kg/ha. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1.2 kg/ha. După aplicarea acestor erbicide.6 l/ha.0 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha.sodium) în doză de 0. Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.

75-1. Leopard etc.06 kg/ha. în funcţie de volatilitatea acestora. astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1. în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. Fusilade. Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1.5 l/ha. C. B.3 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0.4.75 l/ha. Furore. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0. Nabu S (setoxidim) în doză de 1. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0. Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual.0. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP). După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha.3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm). Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime. .5 l/ha.

b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil.5 l/ha. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.5 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2.5 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze. terenul se nivelează şi apoi se plantează. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1.5-2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) . a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. Focus.5-2 l/ha). de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha. După aplicarea acestor erbicide. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. Fusilade. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1. menţionate la cultura de tomate. în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.

c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă).5-2.La cultura de ceapă. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. B.5-2 l/ha. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. C.0 l/ha. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha.0 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.5-2. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. A. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic.5-3 l/ha.5-2. în funcţie de tipul erbicidului. Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1.i. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A.0 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp.p. Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2. când .) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime.

5-3 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic.25 l/ha). c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha.5 l/ha. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime. C. Acenit (acetoclor) în doză de 3. Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1.5 -2 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Linurex (linuron) în doză de 1. După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală.25+0. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha.5 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. B. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha.5 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3.5 l/ha (0. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0. .

Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. In perioada de vegetaţie. GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale. astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. înainte de răsăritul culturii). b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent.

în sectorul privat. Gallant Super. Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care. fie se aplică înainte de semănat (p. terenul trebuie să rămână curat de buruieni. . cultura pepenilor (atât pepenele verde. de regulă. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2). b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha. Fusilade. Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării. în principal. extrem de bine realizată. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit.terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime.0 l/ha. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor.i. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat.cu recomandările specifice acestor produse. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1. Totuşi. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. pentru că.6-2. Targa Super. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. Destinaţia acestora este. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha.0 kg/ha. pentru consumul în stare proaspătă. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1.p.

ca atare. aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice. 1998). Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Fusilade. buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha. Gus şi colab. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi. citaţi de P.. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari. în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată.5 l/ha. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. Gallant sau Argil. Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. . Deocamdată. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei.

Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2.). cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N. Pentru combaterea acesteia. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1. având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol.5-2 kg/ha. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. 1987). Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor.5-4 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.5-2 l/ha.În ţara noastră. pierderile de producţie pot ajunge la 100%. . Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci. Şarpe. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale. se face greu. Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha.

combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii. aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. înainte de răsărit. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă). Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă. Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor. Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Afalon S (linuron) în doză de 1.5-2 kg/ha. . utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină.5-2 kg/ha. Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.

O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora.) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat. CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră.i. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha.Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. . Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha. aplicat în doză de 4-6 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR.2 l/ha.p. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense).

GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.i. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri). Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR.BOTHRYTIS VAR.) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm . Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV.5 l/ha. În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.p. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2.2 l/ha. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin.21/ha.

c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ. iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă. După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0.8 l/ha.8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. aplicat preemergent.25 l/ha. în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. Doza de 0. . iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1.8 l/ha. Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha.5 l/ha. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime).

în general.5 kg/ha. face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: .000 ha. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var. foarte greu de combătut. RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha.8 l/ha.p.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha. pe terenuri în pantă.b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. când mazărea are 2-3 frunze trifoliate. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. . Faptul că plantele pomicole sunt amenajate. terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp. conform Anuarului Statistic 2000). În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic. iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent).în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora. dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere.

Se taria sp.programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp.volbură..meişor. Roundup. Agropyron repens . — lobodă. . Galinsoga parviflora . Erigeron canadensis . Sorghum haîepense — costrei. urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic. . fie cu grapa cu discuri. de regulă. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. — mohor. Thlaspi arvense — punguliţă. Digitaria sanguinalis . iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp.mohor lat. Sonchus sp.pir gros. fie cu freza. Basta) trebuie realizată cu mare grijă. se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată. Cynodon dactylon . — susai.dragavei. Atriplex sp. Chenopodium sp. . . Echinochloa crus-galli . — ştir.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi. Convolvulus arvensis . în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă.aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone.erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi. dar şi de vârsta acestora. pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor. .pir târâtor. Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă.spanac sălbatic. supraintensivă sau clasică).susai sălbatic. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole.bătrâniş. având în vedere perenitatea plantaţiei. Rumex sp. Cirsium arvense — pălămidă. . Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii.

Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi.în diferite faze de vegetaţie a pomilor. înainte de începerea vegetaţiei. b) Postemergent .cu aplicare. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent. primăvara devreme. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. în lunile noiembrie . erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent . Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. nu mai mult de 350-400 l apă/ha. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei. Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha.decembrie.Pentru combaterea acestor specii de buruieni. fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Se aplică cu instalaţii terestre. . Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.5 l/ha.

după aplicarea acestora. Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. După aplicarea acestor erbicide. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr. când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) . Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. buruienile pot fi combătute. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.0 l/ha.c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. Agropyron. fie pe toată suprafaţa. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. fie pe zona rândurilor. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. cel puţin 225 de zile. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha.

Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha.Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha.5 l/ha. aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.

Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza.a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3. În perioada de vegetaţie. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor. ca şi plantaţiile de măr sau păr. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme. . Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi. primăvara foarte devreme. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.5 kg/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. Erbicidele pe bază de glifosat.

care se aplică preemergent. timp de 20-25 de zile. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1.2 l/ha. nu se lucrează solul manual sau mecanic. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme.COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. După aplicare.0 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.2 l/ha. În perioada de vegetaţie. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic. înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: .

5 kg/ha. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim). b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM. în doză de 3-4 l/ha. e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3. de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime.5 l/ha. Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare.5 kg/ha. în doză de 3-4 l/ha.2 i/ha.Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) .3-0. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene.

în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile. Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare. Astfel. în tehnologia tradiţională.Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens .ştir porcesc.susai.loboda. Calamagrostris epigeios . precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni. diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol. climă şi compoziţie floristică. Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. productivitatea destul de mică. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh. Amaranthus retroflexus .volbura.. Car daria draba — urda vacii. cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp). Profesorul C. în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V.mohor lat. Echinochloa crus-galli . Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate.rocoină. 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C. Convolvulus arvensis .ştir. Sorghum halepense . şi Micu L. Chenopodium album .costrei. . Amaranthus arbus . Sonchus sp. . conform datelor din Anuarul Statistic 2000). 1966). Cirsium arvense — pălămida. şi Doniţă N. combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic. . Cynodon dactylon — pir gros.000 ha.pir târâtor. De regulă.mohor. Se tar ia sp. au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură. 1971).trestie de câmp. Stellaria media .

butii) în doză de l .5 l/ha.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha.butii) în doză de 3 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme. Gallant Super (haloxifop R. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha. Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha. chimice). Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha.5 l/ha.p. Fusilade Super (fluazifop. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. fizice. După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca .

COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. Phragmites (stuful). inclusiv Typha (papura). ŞOSELE. De regulă. Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele. 1987). pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1. La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. coarde etc). Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. cârcei. Şarpe. un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă. Predomină speciile caracteristice. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N. stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. de exemplu: Cirsium. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. Sonchus. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. Sorghum halepwse. dar se întâlnesc şi specii ca. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. muguri. lăstari. . Carduus. în 400-600 l apă/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. Agropyron repens etc. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha.organele vegetative (rizomi.5 m de o parte şi alta a zonei carosabile.

Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha.Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. . De asemenea. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. se va avea grijă ca pe canalele nedalate. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. combaterea buruienilor să nu fie totală.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful