COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

). . Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole. folosirea bioerbicidelor etc. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare". în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale. gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie. urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele. ecologice şi productive. În noua concepţie. Ca atare. aplicarea lor în zona rândului sau în vetre. Aceasta presupune. dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor.I. în final. care presupune o activitate mai complexă. ce se bazează pe considerente economice. ecologie şi rezultatul financiar. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M. managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni.B. e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor. combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor. Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor.şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. "pragul economic de dăunare". a evoluţiei.) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil. c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare".

distrugerea surselor de buruieni.evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat. şi anume: .corectarea reacţiei solului. dar şi productivitate. atât în timp. Guş. . Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele. recoltare. . . depozitare. Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. . condiţiile pedoclimatice locale. . b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . completat cu operativitate. .rotaţia culturilor.utilizarea de erbicide. b) grupa componentelor condiţionate. în principal. Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor. păstrarea biodiversităţii. justiţia socială şi conservarea resurselor.respectarea tehnologiei de cultură.irigarea raţională. cât şi în spaţiu. maşinile agricole. precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare. .folosirea de sămânţă condiţionată. cultură şi tehnologia acesteia. profitabilitate. care prevede. Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă.restabilirea echilibrelor de nutriţie.Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă. care nu necesită investiţii materiale. 1986). transport. protecţia mediului.eliminarea excesului de umiditate. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute. . .

Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. ale căilor de înmulţire şi răspândire. cu specii de buruieni aduse din altă parte. împreună. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi . Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi. activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă. Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. Imediat după recoltarea culturilor. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. solelor. a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. integrată. deci. ci ele ar putea acţiona numai integrat. Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. în diferite surse de îmburuienare şi în sol. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane.Ca atare. 2-4 frunze). De asemenea. aceste componente nu se pot aplica separat. ca atare. parcelelor de teren. în gunoiul de grajd. poţi preveni atacul. Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor).

3 0 0 85 .1 80 Fasole 98 0 0 0. seminţe sparte.1 75 Linte 98 0 0 0.1.organice. la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0. de selectare. frunze.25 0. Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare.). Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate. certificate şi libere de seminţe de buruieni.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0.1 0. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6. pleavă. pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate. Tabelul 6.1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat.05 80 Năut 98 0 0. pământ şi seminţe de buruieni.1 85 Soia 98 0 0. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc.

gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni. b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân. frunze rămase neconsumate de animale.) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite . acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. acestea se amestecă cu pilitură de fier.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare.). După cum am mai menţionat anterior. Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex. instalaţii speciale etc. prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. gravitatoare. odată cu gunoiul. Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură. porumb. Lolium sp. odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). cu aşternuturile sau cu alte activităţi. Apoi. o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi.Lucerna 97 Trifoi 97 1. Seminţele de buruieni. cuscuta din trifoi sau lucerna). Ca atare.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti.5 1. . sau cu alte specii). Avena fatua. soia etc. germinează în masă şi infestează în masă cultura. ajung în platforme. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat. iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: . Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. vânturători etc) sau industriale (selectoare. odată ajunse în terenul bine pregătit. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat.

în momentul actual. . trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor). Ca atare. . lacurilor.1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni. Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă. Într-o platformă. (citat de A. în jurul platformelor de gunoi.aşezarea de stăvilare din loc în loc. În apele râurilor. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni. din care 12 milioane de seminţe germinabile. înainte de începerea operaţiunii de irigat: . care. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte. c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol.termic. După Kott S.A. Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate. Astfel. care au rolul de a linişti curgerea apei.realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. De asemenea. . bălţilor. reprezintă o mare problemă pentru agricultori. Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. canalelor de irigaţie. de obicei. Lăzureanu . mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni. Speciile de buruieni au coacere eşalonată. Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura.

cosit. susaiul etc. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. Toate suprafeţele de teren necultivate. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni. malurile râurilor. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. căile ferate. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni . pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat. Bidens. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă. prăşit sau prin aplicare de erbicide. lacurilor. de asemenea. Totodată. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren.. transportate la mari distanţe. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. marginile tarlalelor. hotarele între proprietăţi.Multe specii de buruieni care cresc în vetre. perdelele de protecţie. terenul din preajma hidranţilor. h) Organizarea serviciului de carantină. astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare.) care sunt. cum sunt pălămida. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole. digurile canalelor de desecare şi de irigat. Galium etc.

Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp. Acestea sunt: agrotehnice. monocotiledonate şi dicotiledonate. de acumulare a apei etc. Orobanche sp. răsărite sau în diferite fenofaze. rădăcini care formează lăstari etc. care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară. . .nu lasă în sol şi plantă reziduuri. . .. combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. Aceste metode prezintă următoarele avantaje: . bienale şi perene.). pregătirea patului germinativ pentru semănat. La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile.foarte periculoase. METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire. Acroptilorpicris.odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire..combate toate speciile de buruieni.sunt nepoluante şi deci nu deranjează.). Ambrosia elatior. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide. ca de exemplu.pe lângă efectul de combatere a buruienilor.. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol. chimice. fizice şi biologice. . trasarea de brazde pentru irigat. METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. anuale. Solanum rostratum. măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri.

freza. fie din lipsa forţei de muncă. Prin arătură sunt tăiate. Sunt lucrările care se execută cu plugul. ca atare. Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse.). secţionate şi. ex. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire. lucrări de pregătire a patului germinativ.). volbura. combinatorul. lucrări de întreţinere etc.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura. în cazul arăturilor de vară. fie prin uscare. fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi).) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. lucrarea cu freza. Cu cât buruienile . fie prin îngheţ. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului. aratul. încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă.sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. tasează (bătătoresc) solul. trestia. . prăşitul etc. pirul. cultivatorul. iar rădăcinile sunt tăiate. grapa. iarna (în cazul arăturilor de toamnă).).Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: . ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite. cizelul. Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante. . grăpatul cu grape cu discuri grele. în vegetaţie. desfundarea etc. presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. rugul etc. acestea mor prin deshidratare. deteriorează structura. costreiul. prăşit manual etc.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim. Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale. vara.

Convolvulus arvensis (volbura). Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. iar solul uscat. în acest interval scurt. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). distrugând astfel buruienile. Equisetum arvense (coada calului). 1996). Rumex acetosella (măcriş) etc. cu atât efectul de distrugere este mai mare. în aceste zone. în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. Phragmites communis (trestia). cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. bumbac. stolonii sau drajonii se epuizează. Această metodă este indicată. Ca urmare. Budoi şi A. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat. substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. Sonchus arvensis (susaiul). Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină. Sorghum halepense (costreiul). Dacă în sol este umiditate suficientă.sunt în faze de vegetaţie mai tinere. în special. ricin. Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. succesul în combaterea buruienilor este deplin. Agropyron repens (pirul târâtor). pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. pepeni). Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. Cynodon dactylon (pirul gros). de 2-3 ori. Penescu. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. În solurile umede sau imediat după ploi. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora.

cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. drajoni) prin lucrări superficiale. Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul. După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface.rezervă decât sintetizează rizomul. lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. rapiţei de toamnă. textura şi fertilitatea solului. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. vetrele de pălămidă. iar după arătura adâncă. umiditatea din sol etc. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). de pir gros). curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină. stolonul sau drajonul. adâncimea. grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă. cartofilor timpurii. . După arătura adâncă. fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă. de costrei. Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. orzului.

mac (Papaver rhoeas). dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide.). obositoare şi scumpă. muştarul sălbatic (Sinapis sp. necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. pe rândul de plante sau în jurul pomilor. se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate.).). când plantele de cultură au 3-4 frunze. meişor (Digitaria sanguinalis).). ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. De aceea. c) Rotaţia culturilor. de obicei. De regulă. soia şi floarea-soarelui. . costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. Speciile de tiuită (Galium sp. albăstriţă (Centaurea cyanus). care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. şopârliţă (Veronica sp. speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli). neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă.). se fac 3-4 praşile manuale. prin metoda epuizării. ştirul (Amaranthus sp. Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni. Prin prăşit se distrug toate buruienile. anuale sau bienale. în culturile de legume etc. Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa. frig etc. de gradul de îmburuienare.).) sunt specifice culturii de sfeclă. loboda (Chenopodium sp. mohor (Setaria sp.Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb). în scopul distrugerii buruienilor. Astfel. erbicidele folosite etc. Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa. secetă. Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea.

De aceea. anghinarea.2.3 Grâu-porumb 183. Sunt câteva culturi numite "competitive" care. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară. Tabelul 6. sfecla de zahăr. ca epocă şi ca adâncime.0 44.8 Mazăre-grâu83.).Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor. precum prăsitoarele.7 72. iar buruienile invadează cultura distrugând-o. Pentru combaterea buruienilor perene. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%.9 Soia-grâu67. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular.2 41.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525. cânepa. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb. culturi care cresc. Sin şi colaboratorii. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp.3 163. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi.0 416. 1975) Grâu (nr. Dacă în această perioadă.0 134. pot sufoca buruienile. secara. datorită creşterii mai viguroase. în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6. porumbul. Aceste plante sunt: iarba de Sudan. în general. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului.3 Grâu-grâu224.2 178. concurându-le pentru factorii de vegetaţie. răpită.0 88. mazărea. inul. cu erbicidarea etc.buruieni/m2) Porumb (nr. porumbul pentru siloz.6 68. lucerna şi trifoiul anul II etc.2. Dimpotrivă. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină. mai greu în primele stadii de dezvoltare. mai rapide şi densităţii mari. .

în funcţie de doza de amendamente între 6. ca: Scleronthus annus (sincerică). Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice. Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură. f) Semănatul raţional. Rumex acetostella (măcriş mărunt). care preferă această reacţie. Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. în funcţie de doza aplicată. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum). ruthenica (ciurlanul). Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp.d) Fertilizarea. Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit.66%. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor.14 şi 34. care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. iarba vântului (Apera spica venti). Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp. Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat. Astfel. Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare. Statice gmelini (limba peştelui).). Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie . Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare. e) Folosirea amendamentelor. Equisetum arvense (coada calului). plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor.

Pintilie şi colaboratorii . citat de Kott. La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură.1985) (tabelul 6.). 1955. .3. este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor. În anii umezi şi mai răcoroşi.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire. iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. precum şi alte considerente. O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor. În ceea ce priveşte densitatea plantelor. Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului. citat de C. cultura va răsări odată cu buruienile. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei. culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile.

această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. obositoare. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. Lappa major .5 65. iar buruienile se smulg uşor. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul.7 2. De obicei.7 1.1 2. iar organele vegetative rămân în profunzimea solului.16 150 21. locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc.0 11.1 2. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale. h) Prăşitul manual. Este o lucrare grea. inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp. Verbascum phlomoides . Buruienile perene se smulg greu.1 4. Această operaţie se execută cu oticul .61 160 79. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici. din care vor apare noi lăstari. Lucrarea se execută manual.3 11. Taraxacum officinalis păpădia. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora. ţinând cont de cultură.3 2.67 g) Plivitul buruienilor. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe. buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12.1 11.6 8.Tabelul 6.28 120 24. dar utilizată şi astăzi. Este o lucrare veche. prin smulgerea buruienilor cu mâna. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri. care s-a folosit în trecut. pajişti.).2 9.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf.pătlagina.brusturele mare.0 57. Pe pajişti. gradul de .3 11. .7 13.lumânărica etc.33 140 80.4 9. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori.3. în practică se execută l -4 praşile manuale. mai ales în grădini.66 de 120 71.

Săndoiu .1996. înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice.1975. margini de drum. În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. canale de irigaţii. Penescu . După două coase. care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. Budoi şi A. j) Inundarea. pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. pajişti etc. Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă. Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare. hârtie. volbură).). i) Cositul buruienilor. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase. a doua coasă se execută mai jos. ştevia (Rumex sp. mai ales în locurile virane necultivate.. Se practică în orezarii.1998). Guş şi D. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir. condiţii de sol. Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman . gunoi de grajd) sau folii de plastic. carton etc. Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte. k) Mulcirea. Buruienile sunt astfel înăbuşite. pătlagina (Plan-tago sp. După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere.) etc.îmburuienare. pirul gros (Cynodon dactylon). citat de Gh. Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie. Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş). citaţi de P. Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis). Se execută manual sau mecanic. dar numai parţial pălămida şi .

mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. un rezervor de combustibil. a cuscutelor din lucerna. Cirsium arvense (pălămida). mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat). coceni) cu scopul executării arăturii. jaleşul (Stachys palustris). Sorghum halepense (costreiul mare) etc. sorg) şi legume (morcov). în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. La cultura de căpşun. deoarece consumă combustibil mult. METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. Această metodă nu are perspective. Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. în special). Polygonum avi-culare (troscotul).costreiul. Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. 1) Irigarea şi desecarea. vreji. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor. moartea survenind în câteva zile. furtune şi arzătoare. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. bumbac. ştevie (Rumex aceîosd) etc. In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: .

1998). citat de P. în răsadniţe.). Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor.. Guş. Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni. METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. Această metodă se practică mai ales în legumicultura. în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită. şi D. . . injectaţi în sol între două cicluri de producţie. o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive. Săndoiu . peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice. melci. insecte. Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv. ca agenţi patogeni. D. acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp. Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă. păsări. Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. .strică echilibrul din ecosistemul agricol. Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali.distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm.elimină materia organică necesară refacerii humusului. viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor. în special. Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. b) Sterilizarea solului.1990. . în sere şi solarii. a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I.

între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. buruiană foarte periculoasă pe păşuni. Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici. în anul 1893. insule sau continente. infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă.000 ha. Penescu . bazine geografice. acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. Astfel că. Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). tripsul (Aminotrips andersoni) şi . economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. activitatea hidrocentralelor. Este de dorit ca la acest echilibru. care a fost adusă din Argentina (Gh. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. cu o viteză de răspândire anuală de 500. cultivat ca plantă ornamentală.. Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides.Metoda prezintă avantajul că este continuă. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). Până în 1925. În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum). împiedicând navigaţia. planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha. Există însă riscul ca. Budoi şi A.1996). pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina. originar din America. înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. răspândită în partea de nord a Americii. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum. Pintilie 1985). nepoluantă. cactusul Opuntia sp.

care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora. Datorită vitezei mari de creştere. I. iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea. date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii . In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele.crapul chinezesc). amintim: cânepa. acţiunea bucurându-se de mult succes.fluturele (Vogtia molloi). Tot autorul arată că. destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice. destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia. În literatura de specialitate există. de înfrăţire şi ramificare. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego".a . Onisie . jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. P.. a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David". cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură.1999). iarba de Sudan. de asemenea. începând cu anul doi de cultură. In acest sens. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . secara. nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I. în 1981. Aeschynomene. în lacurile şi crescătoriile de peşte.) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum. După cum este cunoscut.Chondrilla juncea L. Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana. Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp. gramineele şi leguminoasele perene. multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate.

Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura.000 plante).ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole. . Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30. cu peste 740. Peste 2. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni. IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori. şi anume în plină criză energetică. recesiune economică. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%.000 insecte şi peste 100. unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei. Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm. Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l . ciuperci şi bacterii.5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI.000 specii de buruieni (din totalul de 290. cu o inflaţie tot mai mare. AVANTAJE. DEFINIŢIE. din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte).000 specii de protozoare.

cum este şi firesc. în special. tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. . din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. de câte 2. aproape 50 ani. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide. în general. în prezent. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2. sulfatul de cupru. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea. terbutrin) bazate pe triazine. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941. sulfatul de fier etc. Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. Vergiliu menţiona. pentru prima dată. în anul 1880. In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar.4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic). de-a lungul istoriei. precum şi generaţiile acestor produse chimice. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. metribuzin. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin.). buruienilor şi dăunătorilor. Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor.

se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. erbicidele sunt substanţe de sinteză care. începând din anul 1970. Deci.1. Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide). Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide. provoacă moartea buruienilor. aplicate pe sol sau în culturile agricole. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie. Tabelul 7.Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. In ţara noastră se poate spune că. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România .

Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje.500 erbicide.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii. comparativ cu praşilele manuale şi mecanice. cositul. ca denumiri comerciale. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială. economisindu-se forţa de muncă umană. . deci au o productivitate foarte mare. economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2. apa şi aerul din zona în care sunt aplicate. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale.750 27. .650 6. în funcţie de natura chimică a erbicidului. în funcţie de ţara sau firma producătoare. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor.53 1.85 6. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară. în România (mii.850 2.împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente.125 44.000 mg/kg corp). peste 10.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri.25 8. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică. 14.375 80. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari. . valoarea DL50 este mare. din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: .16 31. ca urmare a efectului remanent din sol. prăşitul.poluează solul. c) într-un timp scurt. Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul.

. a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice. folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide).Deci. Marea .proprietăţile fiziologice şi biochimice. CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide. de magneziu. Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică.domeniul de utilizare. . De aceea.proprietăţile fizico-chimice. despre tehnica de aplicare. . de cupru.aspecte de toxicitate.selectivitatea faţă de diverse plante cultivate. . operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor. Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său.regulile de protecţie a muncii. . Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii. şi anume: . .aspecte economice. de calciu.spectrul de combatere al buruienilor. despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc. . de potasiu sau de sodiu. toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. . . . de fier.mecanismul de acţiune al acestora. Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii. .tehnicile de aplicare. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu.formele sub care sunt condiţionate.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc.

Fusilade. Tomigan etc. Glyphogan. Diizocab etc. Aramo). Buctril M). Sekator etc. Relay.).). . ele însă participă la realizarea altor produse. . Compas etc.). . Eradicane.). Eflurin. Targa. .erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian. Venzar etc. . . Panida. Treflan.triazine şi triazinone (Gesagard.difenili-eteri (Blazer. Diizocab.arilaxiacizi (SDMA. Modown. . Icedin Super. Starane.ureice substituite (Linurex. Horness etc. Frontier.amide (Dual Gold.aminofosfaţi (Basta.).inidazolinone (Arsenal.). Goal etc.). . . Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: . 2. .derivaţi picolinici (Lontrel.). . Mecloran. . Roundup. Touchdown). Buctril Universal.). Dicopur M.). Pivot. . Guardian.diverse (Comand. Stomp etc. Targa etc.4-D etc. Afalon. Grodyl. Gallant. Racer. Starane. Onezin. DMA-6. Lasso. . Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . .diazine (Basagran. Dicotex.erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. Titus). Lasso. Agil. Sencor.). Arelon). amestecuri (Primextra Gold. b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A. Sansac. . Focus Ultra. Buctril etc.majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă. Gramoxone etc. Gesaprim.).toluidine (Bălan. Bolero). .carbamaţi (Betanal.compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone.). Lintur. Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor. Dikotex. . .ciclohexan dione (Nabu.benzonitrili (Bromotril. Treflan. Select.sulfonilureice (Glean. Prome-trex etc. Raft).isoxazoli (Merlin.derivaţi ai benzofuranului (Nortron).

2.). Aretit..erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit.erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin. Icedin Forte. erbicide sistemice (2. Modown. Betanal etc. odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p.).erbicide selective la doze moderate (Basagran. erbicide reziduale (Onezin. 3. Glean. SDMA. Reglone). Diizocab. Erbicide neselective sau totale (Reglone. Gesagard etc.erbicide care se aplică înainte de semănat.erbicide care acţionează asupra fotosintezei . Glean.4-D.). erbicide de contact (Basagram. Lasso. Afalon. Lintur etc.).). c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. 2.). Gesagard. Racer. . Glyphogan.). Buctril. Icedin Super etc. Venzar. Modown. Bălan. B asta. . . . Sencor etc. Dicotex.erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian. Prometrex. Velpar. Dicotex. Aretit etc.erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan.i.). Roundup.erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane.).). Gesaprim. e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare .4-D. . Arsenal. = pre planting incorporated). Dual Gold etc. Brominal etc.erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin.inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. Roundup. Buctril.erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox. . . SDMA. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . B. d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: . Diizocab). Gramoxone etc. Tackle etc.). Pivot etc. .).4-D.p.erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2. Sencor etc.

).).erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc..) (Onezin. Targa. . Dual etc. Prometrex. Pyramin etc. Logran. Buctril etc. .000 mg/kg corp) cu etichetă neagră. Oltisan etc. .erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup. încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan. Sencor. Lasso. Rival etc. .extrem de toxice (gr. Furore. Dicotex. .).). .erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S. SDMA. în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului. I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie.erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC. Glyphogan etc. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold.). Mecloran. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde. f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare . Diizocab etc. Gesaprim. P. Teii etc.erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur. Dicopur. Treflan.). Primextra Gold etc. înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard. Gesagard. III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l .). CE) (Guardian. . FW) (Primextra Gold. .C. Reglone.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP. în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil.).). Trophy etc.erbicide care se aplică după răsărit. sesubdivide în: a)volatile. Lasso. Venzar. Glean.). .Această grupă.puternic toxice (gr.U.cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1. Atrazin.erbicide care se aplică imediat după semănat. . .). Flexidor. g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate .000 mg/kg corp) cu etichetă albastră. SDMA. b)nevolatile.erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox. moderat toxice (gr.

Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată. pentru următoarele aspecte: . Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. granule. diluanţi. pastă (suspensie lichidă). 2. care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. în cazul granulelor. pudră umectabilă. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar).creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. sau WS). Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate.realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei). Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. . Soluţia concentrată (S. Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol. calcar).pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat. CE).FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine. cu scopul de a obţine un volum mai mare. Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. sunt însă solubile în ulei. . Este un amestec fizic.4-D etc. In etapa actuală. tablete efervescente etc.). iar când se amestecă cu apa formează o emulsie.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. granule dispersabile în apă. adjuvanţi (polimeri. argilă. . substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi. .C. emulgatori etc. Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. Emulsia concentrată (EC. concentrat emulsionabil.

dry flowable) sau WG (water granule). Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici. fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. C. In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder .La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări. Granule dispersabile (DF . Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). silicat de aluminiu etc.). Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. Pyramin etc. Pasta fluidă (FW. Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge). Sencor etc.U. Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. Agil. Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire. Guardian. Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. P. Mistral. se obişnuieşte .S.pudră umectabilă). Au un aspect de lichid vâscos (gros). Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard. un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil.). Venzar. ci de dispersare în apă. Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul. Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. Lasso. Onezin.) sau concentrat în suspensie. Pudră umectabilă sau muiabilă (WP. Dual. de regulă apa). Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. Fusilade etc.

pastile etc. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele.1%. Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor. Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc). Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. De exemplu. Glean.9% şi trisulfuron 4. Se evită astfel contaminarea utilizatorului. adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură. erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze. Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. Sencor etc). . Sub această formă de plic.1% şi dicamba 69. după ce buruienile au răsărit.9%. Tell.ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil". De regulă. Se fabrică sub formă de granule. deci un plic hidrosolubil = o doză. Tablete efervescente. erbicidele formează un strat toxic.). Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră. Titus etc. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin. un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. Gesagard. Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană.

La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa. care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui. (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora.erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. . La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor.p. imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute. cu efecte financiare pozitive. se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. în final. un film protector toxic gros de 3-5 cm. Sunt. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri. Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha. diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci. . de asemenea. Aplicarea preemergentă a erbicidelor.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. uzual. Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . operaţie efectuată cu grapa cu discuri. însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul.La culturile de păioase sau prăşitoare. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. erbicidele. Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale.i. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse. reducerea dozei de erbicid. urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. Gesagard sau Prometrex). Aplicarea erbicidelor p.

Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. .). avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase.faza de dezvoltare a plantelor de cultură. 2-3 frunze. Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor.). ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă.multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold. Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm. Aplicarea postemergentă (postem. Lasso. pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide.condiţiile de temperatură. fără vânt. specia şi uneori varietatea. Astfel. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu. după ce s-a ridicat roua. . 1968. . sau 3-4 cm înălţime etc. numită faza de rozetă (ex.. Trophy etc.tipul erbicidului folosit (Erver şi colab. de umiditate şi de vânt. faza de brădişor la in. 1996). faza de 3-4 frunze la porumb etc. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: . faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase.faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse. Condiţiile de climă. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante. citat de Gh. . La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0. Harness. cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C.25 m/s).) în perioada de vegetaţie. Budoi şi A. prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice). Penescu.

ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: . fie prin părţile aeriene (frunze. influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor. postemergent. ţesuturi.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare. Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat.). acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se .). locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora. lăstari. în numeroase cazuri. speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante. în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice). . translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. muguri. diferite organe ale plantei etc.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor.sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol. Căile de pătrundere. Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă.). ppi etc. . rădăcini etc. Pentru a distruge buruienile. fie prin ambele căi în acelaşi timp. eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie. modul de aplicare al erbicidului (preemergant. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact). fie pătrunzând în interiorul lor. cârcei. Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat. care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat.ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). De multe ori. tulpină).

absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). fie se încorporează în sol la diferite adâncimi. în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile). Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal.organe care se dezvoltă în sol). când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. de coleoptil. drajoni etc. iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale. seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul). la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică. Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. de rădăcini. Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). stoloni. Lasso. Exemplu. b) Absorbţia prin rădăcini. rizomi. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular. Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. tuberculi. la suprafaţă. erbicidele Mecloran. Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate).). soluţia solului) sau activă. Rădăcinile tinere au . bulbi. dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor. ci prin coleoptil sau hipocotil. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite.

4-D . iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn.Amiben. plantula (prin coleoptil şi hipocotil). trifluralin (Treflan).SDMA. precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare. trece prin . în procesul creşterii. Erbicidele. un factor esenţial. Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii. cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil. prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem). şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere. În acest caz. Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută. care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. De altfel. 2. urmată de o fază mai lentă. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin). de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. dinitroaniline etc. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh. Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere. pH-ul. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. 1994). Budoi şi colaboratorii. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. rizodermice şi corticale. de asemenea. respectiv. c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). determinant pentru eficacitatea acestora.).capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature. linuron (Afalon) etc. hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol. clorambnenul . umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului. Plasarea erbicidelor în sol este. Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex. posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. Ca atare. Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare. cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor.

erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. Dual. cârcei.stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. stadiul de dezvoltare a plantelor. Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran. ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. Intervin. lăstari etc. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. În procesul de absorbţie foliară. trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). lumina etc. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei). Eradicane.) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei. Ca atare. umiditatea. temperatura. Olticarb etc.). Dacă buruienile sunt răsărite. d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. formaţiunile speciale şi structura lor. de asemenea. ca şi metodele de aplicare. pereţii celulari. plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei . tulpini şi formaţiuni speciale (muguri.

poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. comparativ cu frunzele mature. lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde. diferite răni deschise. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire.În etapa actuală. cuticulă şi epidermă etc. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. Pilozitatea frunzei. dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor. Are un rol important în reţinerea erbicidelor. Numărul. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. Trend). precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori.CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. b) Suprafaţa frunzei. (Ex. d) Vârsta plantelor. care sunt mai cerate. de stadiul de dezvoltare al frunzei. Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid. după cum urmează: e) . Chenopodium album. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu. Citowet. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. De exemplu. densitatea. deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos). Uniformitatea frunzei. Extravon.). stomate etc. omorândo.

muianţi. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv. substanţe tensioactive. lumină etc. iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei).pătrunderea prin stomate. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare. pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. Aceste răni pot fi provocate de insecte. Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. polaritatea moleculelor). Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. ingrediente. pătrunderea erbicidelor prin răni. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. condiţiile de mediu. Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu.. dar şi unul activ. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex. Deci. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză. Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. astfel: calitatea formulării erbicidelor. pentru a pătrunde în frunze. ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. calitatea stropirii. Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le). Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă.

La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. în nucleul celular sau în cloroplaste. Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia. puţin permeabilă.proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. implicit. dipiridilici şi derivaţi ureici). Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. temperatura. încetinirea creşterii. străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple. moartea plantelor" (Gh. vântul influenţează negativ absorbţia. Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă). iar în final. diviziunea celulară. umiditatea şi precipitaţiile. 1996). Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele. Penescu. iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză. În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc. după care ploile nu mai au efect de spălare . Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie.transformarea energiei luminoase în energie chimică . iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. oprirea fotosintezei. epocă de aplicare. . Budoi şi A. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă. majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze. Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante.). După aplicarea foliară. stomatele sunt închise. În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză . ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi.penetrate de erbicide). metode de aplicare etc. deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. absorbţia erbicidelor.

Ele pot provoca anomalii morfologice. Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. diferenţierea celulelor. este utilizată . Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. alungirea. Basta etc. Picloram etc. în care energia chimică. Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. şi anume: stadiul de lumină. erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare. Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută). Acestea omoară lent (cronic). erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei). stadiul de întuneric.unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . Gramoxone. Ca atare. divizarea exagerată. De regulă. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. aceste erbicide nu se translocă. nu sunt transportate în plantă. iar oxigenul este pus în libertate. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni. fiziologice şi biochimice ale plantelor. acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. dar şi de însuşirile morfologice. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia. Basagran. După modul de acţiune. cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. Ca atare. provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare. Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH.).În nucleul celular .acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex).

Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe. în acest complex proces al fotosintezei?: . .pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2. produse şi efecte mai puţin studiate. hidroxibenzonitrili (buctril). procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care. Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă. hv este energie luminoasă. Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. Sencor). Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O. fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. triazine (Gesaprim. cuantă de lumină. În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex).). Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane. care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive.pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. uracili (Venzar etc. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill).pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone. În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese. Ca bilanţ. . Gramoxone Basta etc. cuantă de lumină. .pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. dinitrofenoli (Aretit). perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei.).

alteori scade conţinutul în aceste substanţe. ureele substituite (Afalon. este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin. c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. b) Acţiunea asupra respiraţiei. reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). astfel că această reacţie nu mai are loc. Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril. Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. . Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat. Ca atare. Sencor. mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii. Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. Respiraţia aerobă. iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. uneori creşte. S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. derivaţi de uracil (Venzar). Tolurex). iar transpiraţia este oprită. Gesagard). Linuron.

pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice. cum sunt 2. Plantele tinere.). fie în mod direct. în azot. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan. Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. 1991). când sunt aplicate foliar. fără să fie vizibile schimbări morfologice. Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. de regulă. De exemplu.4-D (SDMA). aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. sunt mai . cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex). produc anomalii morfologice foarte pronunţate.Utilizarea triazinelor (Sencor. Simazin. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare. Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP). a intervenţiei în diviziunea celulară (A. Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului. doza de aplicare şi modul de aplicare. prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. fie în mod indirect. de natura ţesuturilor atinse. Teză de doctorat. Penescu. care împiedică viaţa normală a plantei. un simptom caracteristic. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. Gesagard. Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi.4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2. Diizocab etc. Erbicidele sistemice cu efect de auxine. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. formând împreună substanţe complexe. Alte erbicide. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. în special. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta.

urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici. EPTC. efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi.afectate decât cele mature. alterate sau metabolizate. Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele. Translocarea se poate face cu . totodată. sunt supuse la diferite procese fizice. tirozina etc. Eptam sau Eradicane). 1966). cum ar fi fenilalanina. chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. Mecloran) sau propaclorul (Satecid). cum sunt prometrinul (Gesagard. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice. (Roisch. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina. diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane. odată ajunse în plante. a) Translocarea. Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). imobilizate. Astfel. La numeroase erbicide. Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. 1975). Prometrex) şi alte triazine.. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. cum sunt alachlorul (Lasso. Ele blochează. Unele erbicide. Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor.butilat (Diizocab. Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor .1966). de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli. a lipidelor şi a acizilor nucleici. Touchdown. în funcţie de soiul sau hibridul cultivat. 1974). Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici.

Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. iar rezervele din organele subterane sunt epuizate. Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere. 1977. Budoi şi A. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . epoca de aplicare şi doza folosită. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. procedând astfel. 1996). Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. Penescu. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi. Astfel. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate. citat de Gh. La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. 1996). Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare. Budoi şi A. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută.seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. eficacitatea erbicidelor scade (Gh. Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită. Odată ajunse aici. Penescu. În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). organele aeriene mor. Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră.

reacţii de hidroliză. este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată). .reacţii şi sisteme de conjugare. Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice . sunt imobilizate şi inactivate. Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură.din celule vii şi ca atare.reacţii de oxidare şi reducere.reacţii de rupere a ciclului. Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă.sistemul imunitar format din anticorpi).capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare. Unele erbicide.reacţii de dezalchilare. permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. . îndată ce au ajuns în plantă. reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori. care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om . pentru organismul plantei. fie închiderea erbicidelor în vacuole. declanşând una din următoarele reacţii: . . Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale. De exemplu. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase. . Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor. Fiind deficit mare de umiditate. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor. b) Imobilizarea. substanţele circulă descendent prin xilem.reacţii de dezaminare. Erbicidul. . erbicidele .

4-DB până la acid 2. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură).triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg. Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). De exemplu. Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide. Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare.. trifoi. Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. Alegerea judicioasă. plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică.4-D care este toxic. deci o toleranţă maximă. Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2. erbicidul pe bază de 2. Ca atare. sunt tolerante. Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard). chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine. care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. În unităţile de cercetare. ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate. însă pentru majoritatea buruienilor este toxic. SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - .4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). ghizdei etc. selectivitatea este problema cheie.

generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. Această selectivitate . iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa). doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. Selectivitatea de poziţie. având o sensibilitate mică. selectivitatea propriu-zisă. nota 9 . de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. cu o sensibilitate maximă la erbicid.buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. Între cele două extreme valorile sunt de 20%. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard. Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu. 70% sensibile la erbicide. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid. sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. Reglone.buruieni rezistente. În funcţie de aceste căi. Este generată de locul de plasare a tratamentului. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare. A. Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. sub formă peliculară şi. nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm). Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. 30%. cu erbicide totale (Gramoxone. Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului.

mărimea şi numărul de frunze care diferă. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat. şi gramineele. Buruienile monocotiledonate în general. Erbicidele. în schimb buruienile sunt distruse. lucioasă şi groasă a unor leguminoase. Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. în special. au frunze înguste. . erbicidele sunt reţinute mai puţin. în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid). B. ca să acţioneze. direcţionate oblic. pomi. după cum am văzut. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb. Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. ca la mazăre. Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid). Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. poziţia. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. viţă-de-vie). trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze.dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). de la o specie la alta. în timp ce dicotiledonatele au frunze late. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică. floarea-soarelui.4-D şi Dicotex). Cuticula ceroasă. explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. netedă sau acoperite cu perişori deşi. Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă. Astfel.

Exemplu. la odos este chiar în stratul cu erbicid. Orzul. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE). La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. Pătrunderea erbicidelor în plantă. . unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1. indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor. grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar.5 cm de la suprafaţa solului. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex). care este absorbit. Absorbţia erbicidelor pe bază de 2. orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula. b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă.4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate..Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua). ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor.

Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot. pentru că se translocă rapid. iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu. de la locul de pătrundere la locul de acţiune. Aplicat cu antidot. erbicidul Furore Super. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură. aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. 2. Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă. d) Selectivitate periodică. Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare. Fie . dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară. deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu). Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă. e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent. Ca atare. adică le protejează. Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni. în această fază frunzele sunt mari. Exemplu. produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super).

O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament. erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute). mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie. O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat. persistenţă agronomică . Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură. Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist. fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). De exemplu.este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii. Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat. în realitate. Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. . Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: .este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice.aplicarea erbicidelor în benzi.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

- .) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate. conţinut de argilă etc. pH. planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile. Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor.

produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s.pentru erbicidele lichide. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură.a. Fritea. Ghinea. N. F. Pitezin. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. Substanţa activă. Săndoiu. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. T. A. ca de exemplu./litru de produs comercial . Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid.a. G. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. Pentru erbicidele solide (pudre. D.a. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin. P. Segărceanu. Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. Ulinici. Penescu. V. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. metolaclor. Gesaprim etc. granule. trifluralin. Vilău. când acestea au fost aplicate singure.a. Bîrlea. Budoi. Caramete. O astfel de alterare nu . manipularea. lonescu.). produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s. Popescu. Şarpe.M. SUBSTANŢĂ ACTIVĂ. I Vlăduţu. gliphosat etc. De exemplu. A.a. De exemplu. Substanţa activă (s. pendimetalin etc. O. A. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial. ECHIVALENT ACID.P. dozele se calculează în substanţă activă. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc. lonescu etc. metolaclor. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. A. amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. Gh.) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid. De exemplu. Păunescu. De regulă. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. Ciorlăuş. A. N. alaclor. Lăzureanu. G.I. I Stancu. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). L. T. a conţinutului său în substanţă activă. Jităreanu.4-D) în procesul de fabricaţie.

000.000. respectiv eficacitatea lui.). La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: . iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar. Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1.p.) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p. DMA 6-2.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi). De exemplu. . Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid. l g la 1.000 g. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar. sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor. .4-D.p.m. . de regulă. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid. în plus.proprietăţile erbicidului.distruge însuşirile erbicidului. exprimat în grame/litru de produs comercial.000 mg sau l g la l gram). deci cheltuieli făcute în zadar. ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice. la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1. La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea.4-D conţine 600 grame/1 acid 2.gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate.m. Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute.000 părţi de amestec final la greutate sau volum. în kg/ha echivalent acid. . dozele se recomandă. Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final. Părţi per milion (p.speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor. Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid.

.C. (500 g/1 s. argilă. D. (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii. l / ha ) L în care: D.conţinutul în substanţă activă = 75%.a. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă. De regulă. vie sau pomi în cm sau în m.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha. în instrucţiunile de utilizare.1125 x100 11.x100 ( kg / hasaul / ha ) s. pH). iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: .c.a.a. este procentul de substanţă activă în produsul comercial. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m). Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid.proprietăţile solului (conţinut în humus.s. Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S.C.. în care D.a.a. = 0.c.C. în kg/ha. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: . D.( benzi ) = D. = D.c. doza de erbicid substanţă activă este de 0.xl ( kg / ha .s.a.1125 kg / ha 75 75 Deci. doza de produs comercial se calculează cu formula: D. este doza de erbicid substanţă activă.25 = = 0.c. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s.1125 kg/ha D.C. s./ha. L este distanţa dintre rândurile de plante. este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha.

8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar.). care să conţină doza de erbicid pentru l hectar. Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7.C. l = 40 cm.însuşirile chimice ale erbicidelor.forma sub care este produs erbicidul.caracteristicile maşinii de stropit. L = 70 cm D.2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră . . .c. afânat etc. Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: . . = 5 l/ha.condiţiile naturale (deal. Tabelul 7.D.2.( benzi ) = 5 x 40 = 2. platou.

fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: . De asemenea. arbuşti 300-400 fructiferi. vişin. mazăre. conopidă. castraveţi . cais. pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte.varză.măr. se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru).păr. gutui. ardei. prun. cireş. nuc 300-400 . rădăcinoase. nectarin.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete. căpşun. .

Penescu.V este volumul rezervorului maşinii în litrii. Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S. Budoi şi A. 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: .Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha. este necesar volumul V. .S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare.000 maşinii în hectare. cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse. d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: . .NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh.QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha. . l este lungimea solei în m.m. pentru l ha este necesar volumul x.V este volumul rezervorului maşinii în l. De aceea. .S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare. b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: . de lucru a maşinii în cm. mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m.ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii. . .S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 . .

b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: .Q este norma de amestec lichid în l/ha. 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 .C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l.000 în care: .10. . Lt este lăţimea totală la un zbor. . . .L este lăţimea de lucru. .V este viteza de zbor în m/s.000 este suprafaţa unui hectar în m2.000 ( m) QxL în care: . L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m). Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner. . Vorobiev.L este lungimea solei în m. Penescu. .Ds este debitul pe secundă prin toate duzele.Ne este numărul de curse la un zbor. descrisă de Gh.Lt este lăţimea totală tratată la un zbor.NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. Budoi şi A. iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 .

iar erbicidul (soluţia concentrată S. în aparenţă soluţia este clară. în care apa este dizolvantul. Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale . Fe++ etc.In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds). pastă. Nata. ca urmare. pudră umectabilă sau pudră muiabilă. Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor. incoloră sau colorată. Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. Basagran ş.a. Soluţia este un amestec fizic omogen.).000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă. Gramoxone. În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate. sitele. folosindu-se instalaţii speciale. duzele etc. se formează săruri solubile care precipită. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată. granule dispersabile ş. Icedin. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari. fiecare păstrânduşi identitatea. Mg++.). Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică.C. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. fără impurităţi.). Emulsia este amestecul dintre două lichide. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6.) este dizolvatul. deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi. emulsii şi suspensii. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 . limpede. concentrat emulsionabil. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +.a. centralizat pe unitatea agricolă.

De aceea. DF). Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). WP.a. Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin. în acest scop. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual. Cosatrin. soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). în timpul aplicării. chiar 3 erbicide.. particulele solide se depun. Eradicane. Titus. Afalon ş. Amestecul de erbicide.a. Ven-zar. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat.emulsiei se pot separa. Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. pastă fluidă. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă. amestecul trebuie agitat permanent. . în timpul aplicării. Logran ş. iar Teii. dispersate într-un lichid (apă). Când amestecul rămâne în repaus. dar şi în unităţi agricole. suspensia trebuie agitată continuu. De aceea. Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. alb sau colorat şi nu formează precipitat. Treflan. După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. uneori. Sencor. unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar). Diizocab. Mecloran etc. acestea sunt formulate ca pudre umectabile. sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. Granstar. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă. Emulsia are aspect lăptos.

atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate. trebuie evitată aplicarea erbicidelor. când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha. a fost erbicidată.întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum. aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol.la erbicidele care se aplică la sol. pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie. . pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor).pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu.ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor. . Productivitatea muncii. . În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care. Amintim câteva dintre acestea: . .erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare. . acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare.în condiţii de irigare. . în prealabil. eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect. Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8.să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. după ce pompa a fost decuplată. maşinilor şi a echipamentelor de stropit. . . Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune. .

Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice. 4) toxicitate redusă. 3) moderat toxice.200 mg/kg. . Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii .să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole.la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. IV . la care DL 50% este de 50 .verde. la care DL 50% este < 50 mg/kg. Se exprimă în mg/kg corp viu.negru. a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse.Inspectoratul Sanitar Central. aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. II . PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor.. Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . la care DL 50% este de 200 . la care DL 50% este > 1000 mg/kg.roşie.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio. 2) puternic toxice. posedă diferite grade de toxicitate. Protecţia omului fată de erbicide: . III albastru. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor. maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive). Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II. pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid.1000 mg/kg. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. Erbicidele.după tratament. pe de o parte. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică. . ca toate pesticidele. . iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase.

Unele erbicide sunt toxice pentru albine. fie că sunt aplicate incorect. mecanizatori. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. femeile peste 50 ani. Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos. diaree. bromoxil etc. de cord etc. edeme. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare. greaţă. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale. fie datorită faptului că. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. pătrunse în plante. 2) Erbicidele. spasme etc. magazineri ş. paraquat. . uleiurile minerale.1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. transport şi aplicare a erbicidelor. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. bolnavi cu sistemul nervos. de exemplu. pot produce îmbolnăviri. ca de exemplu. şefi de echipe. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii. sete puternică. vomă. în timpul transportului. respirator. ca de exemplu carbamaţii. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. derivaţi ai fenolului etc.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. înroşirea feţei. transpiraţie puternică. Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani. în depozite sau la aplicarea în câmp. intoxicaţii grave şi chiar moartea. Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare. De aceea.a. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru . Rezultă din cele prezentate. femeile gravide sau care alăptează. brigadieri. persoanele cu răni deschise.

La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. verifică starea ambalajelor. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor.şi la mijlocul zilei. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. nu se bea. curăţă inventarul. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară. El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. zilnic aeriseşte depozitul. dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. apă. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. cântare. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. în depozit se poartă echipament de protecţie. stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. furaje. După descărcare. instrumente pentru deschiderea ambalajelor. pardoseala. la intervale de cel mult două săptămâni. precum şi echipament de protecţia muncii. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. stelajele.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. La locul de aplicare nu se păstrează alimente. iar în zilele normale şi noroase . nu se mănâncă. pentru câteva zile. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. în picături foarte mici. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor. . călători. În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. cu etichete cu scris rezistent la umezire. Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. mijlocul de transport se curăţă şi se spală. iar în cazul dispersării. nu se fumează. furaje. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. Curăţenia în depozit se face după necesităţi..

iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun. În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul. mânuşi. echipamentul se curăţă şi se aeriseşte. sare de bucătărie. bicarbonat de sodiu ş. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal. După terminarea lucrării. ochelari. cizme.Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec.5%. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare. aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun. mânca sau bea. . îndeosebi sanguine şi la nevoie. Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii. După acordarea primului ajutor. Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate.a. Periodic. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. iar în cazul erbicidelor toxice. mască de gaze. 20 . bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă). Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea. Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. în timpul lucrului este interzis a fuma. Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze. iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. se schimbă locul de muncă. Dacă pesticidul a fost înghiţit. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu.

varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule. Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor. industria farmaceutică. animalelor şi plantelor. tomate ş. După cum este cunoscut. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp. tutun.a. orez. cartof. porumb. iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice. În ultimul timp. erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală).PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură. iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). dovleac. 2000). bumbac. Genele noi introduse sunt denumite transgene. În felul acesta. .). De exemplu. ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. răpită. se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. agricultură şi protecţia mediului. in.

3 şi 7.5 21.5 5.1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.7 2.4) Tabelul 7.4.3.1 2. .3 <0.8 28. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil.1 0. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19.1 2. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.9 0.1 0.6 8.1 <0.0 <0.7 8.3 11.9 7.0 <0.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7. peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.4 3.9 <0.4 <0.

49 din anul 2000.a. CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice. în ţara noastră. PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ .modificări nedorite asupra fertilităţii solului.transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat.In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate. . Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp. CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis. constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. ciclul carbonului ş. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. . Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB). cum ar fi: .modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului.influenţa negativă asupra lanţului trofic. utilizare şi comercializare a OMG. testare.înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural. la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu. Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite. privind regimul de obţinere. .). fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute. .

Relay 90 EC. răpită. SE . Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR . Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb. ulei în apă.pulbere umectabilă (muiabiiă). ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus. hipocotil şi coleoptil.concentrat solubil în apă. G . PU . SL . timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor. Se absoarbe prin radice-lă. arahide. Este un erbicid sistemic. Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive.suspensie concentrată.concentrat emulsionabil.suspoemulsie. bumbac. SP . Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni.granule. DF . C S .pulbere umectabilă (muiabilă). UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus. EC .pulbere solubilă în apă. EW .concentrat solubil.granule dispersabile în apă. Harness 940 EC. soia.este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC. SC . WSC .emulsie. Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE .concentrat emulsionabil.granule autodispersabile. floarea-soarelui. Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor. WG .În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial. Acenit 50 EC etc. . care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor. WP .concentrat solubil în apă.

. Se aplică postemergent. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm. Sinapis arvensis.. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare. coleoptil şi radicele. Xanthium sp. şi toate dicotiledonatele perene. Galinsoga parviflora. ALACHLOR. Papaver rhoeas. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp. Datura stramonium. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. Solanum nigrum. Raphanus raphanistrum.. Este un erbicid de contact. fasole. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Polygonum sp.. translocându-se foarte lent în toată planta. fie preemergent în doze cuprinse între 1. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. După aplicare. Lasso 48 EC.5 l/ha în 300 l apă/ha. Portulaca oier acea. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă.p. Este nevolatil sau greu volatil. Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie. iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze. Este un erbicid sistemic.. Echinochloa crus-galli. Datura stramonium. Capsella bursa-pastoris. când buruienile au 1-4 frunzuliţe. Wtnaranthus sp. Se absoarbe prin frunze. Veronica sp. monocotiledonatele anuale şi perene. Matricaria sp.SODIUM. Este un erbicid selectiv sistemic. (p. Este flamabil şi ca atare. Nu combate Stellaria media. ACIFLUORFEN . Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- . tomate. Chenopodium album. mazăre.. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC. dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat. absorbit prin hipocotil.75 şi 2.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp. emulsii etc. Alanex 48 EC etc..50 litri produs comercial pe hectar. trebuie ferit de foc. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Stellaria media. Hibiscus trionum.i). Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare. Nu lasă reziduuri în sol şi plantă. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti. Nu combate buruienile perene. arahide. Nu este flamabil şi nici corosiv. Tackle AS. Doza de aplicare este între l şi 1.

Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. fasole. Onezin 50 WP etc. arahide etc. Pitezin 75 WP.până la formarea primului internod al cerealelor. Polygonum sp.i. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu. soia. Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. triticale. Anthemis. Raphanus.Amaranthus sp. manifestându-se prin . tomate transplantate. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp. Echinochloa crus-galli. AMIDOSULFURON.. Hibiscus. Sunt rezistente: Sinapis. Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha.. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. Alazin (alachlor+atrazin) etc. 80 WP. orz. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50. mazăre. pomi fructiferi. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p.p.) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb. Nu este flamabil. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale .i. blocând procesul de fotosinteză şi în final.. viţa-de-vie. ATRAZINE.a.postemergent. Veronica sp. Atranex 80 WP. în faza de sfârşit de înfrăţire . este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide. 90 WP sau WG. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. Chenopodium.p. Matrica-ria. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei.. iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime). Este un erbicid sistemic. floarea-soarelui. Combate foarte bine: Galium sp. Solanum. bumbac. Raphanus. se aplică înainte de semănat (p. Sinapis. Se aplică în perioada de vegetaţie . cartof. Este absorbit în plante prin sistemul radicular. WP.teinelor în procesul de respiraţie.) şi se încorporează superficial. ducând la moartea plantei. Datura stramonium. Efectul este evident. şofrănel. Thlaspi şi toate buruienile perene. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin). Stellaria media.

ceapă. etc. Matricaria sp. iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp. grâu. linte. se aplică înainte de semănat (p.. acest proces fiind dependent de pH. in. sfeclă. Din cai descompunerii lente.. În sol se descompune relativ lent. Polygonum lapatifolium etc. Xantium sp. fasole. Avena fatua. (400 g/1 metolaclor+atrazin).. conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate. Sonchus arvensis. Vicia sp. Polygonum sp. Stellaria media. atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale. Atriplex sp. până la maximum 2 frunzuliţe. Apera spica-venti. . floarea-soarelui legume. atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. Portulaca oleracea.pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). se absoarbe complexul coloidal al solului.. Când se aplică postemergent. Solanum nigrum. Anthemis arvensis.a. Hibiscus trionum. Sinapis arvensis. Galium sp. Alazin (alachlor+atrazin). Bidens pilosa. Veronica sp. Raphanus raphanistrum. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului. lupin. Amaranthus hybridus... Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită.) şi încorporat la cm. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis.„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă). sau preemergent. Galinsoga parviflora. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC. Solanum nigrum. tutun.p.i. Stachys annua. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp. Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi. bob. În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides. evitarea fenomenului de remanentă. Echinichloa crus-galli. soia. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene.. Lamium amplexicaule. ovăz etc. . Chenopodium album. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: .. Capsella bursa-pastoris. ţinutul în humus. muştar.. Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. Galeopsis tetrahit. orz.pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s./ha.

Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă. trifoi. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. Digitaria sanguinalis. trifoliene anul I (lucerna. Avena sp. hamei etc. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. cireş. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide. Chenopodium./l. BENEFIN sau BENFLURALIN.ASULAM. Solanum nigrum etc. păr. de unde este apoi translocat în toată planta.. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC. vinete. Poa sp. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. măr. castraveţi.. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp. Portulaca. Este un erbicid sistemic. arbuşti fructiferi. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. Thlaspi arvense. după care este metabolizat de microorganisme. ghizdei). mentă. Echichloa crus-galli.. iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp. . Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. Digitaria sanguinalis. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s. lucerna veche. Nu . Avena fatua. şi conţine 480 g. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan. salată. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). arahide. cartof. Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC.a. Se aplică în culturile de in. tutun. mac. Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. Holcus lanatus.. dar nu este compatibil cu alte pesticide.. Nu este corosiv.. Setăria. pepeni. Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus.a. Poa. s. Sonchus oleraceus. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Capsella bursa-pastoris.. Echinochloa crus-galli. BENTAZON. Lolium sp. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime). Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. Bidens tripartita.

nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. fasole. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). orz. porumb. şi este compatibil. Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei .este. mentă.. Portulaca. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Este un erbicid de contact. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F. Este un erbicid sistemic. fie în amestec cu MCPA sau 2. Solanum nigrum. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia. Doza de aplicare variază între 1. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria. Este un erbicid de contact. sorg. Briotril etc. Se aplică preemergent sau postemergent. cartof. Echinochloa crus-galli. Datura. iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. Nu este corosiv. Xantium sp. Atriplex. Amaranthus. ovăz. Raphanus. la aplicare. Se comercializează sub denumirea de Buctril D. Se aplică cu 250. Chenopodium. care se aplică postemergent. Artemisia. Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. Cirsium arvense. Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate.4 D. Matricaria sp. Stellaria. Sinapis. pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. ceapă. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis. Combate speciile: Veronica. Brassica. BROMOXYNIL. Cyperaceae etc. Doza de aplicare este de 1. soia. Polygonum sp. mazăre.5-2 l/ha. flamabil. Chenopodium.5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase. sorg etc. nu mai mult. trifoliene (anul I sau vechi). sub formă de concentrat emulsionabil. Capsella. Abutilon. Ranunculus. (în stadiul de 2 frunze). corosiv. Brominal. Nu este coroziv. Se aplică în 250-300 l apă/ha. este flamabil. arahide. BIFENOX. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. Este selectiv pentru floarea-soarelui.300 l apă. fie singur. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. Sinapis.

Galium aparine..) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Vicia hirsuta.a. năut. Anthemis. iar la porumb în faza de 34 frunze. Veronica sp. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Polygonum. Convolvulus arvensis. Crysanthemum. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate. Chenopodium album. 2-4 frunze. Polygonum. Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. secară. Xanthium.p. ricin.8-1 l/ha în 200-300 l apă. Sunt rezistente speciile: Sinapis. Atriplex. Brassica. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă. Hibiscus. in.formarea primului internod. Cirsium arvense. Sinapis.i. lucerna. Thlaspi arvensis. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Anagalis. Digitaria sanguinalis. Capsella bursa-pastoris. Portulaca. floarea-soarelui. Chenopodium. Galeopsis tetrahit. Solanum nigrum.la speciile sensibile. Sunt sensibile speciile Atriplex patula. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. Stellaria media. Galeopsis etc. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. Lapsana. sp. Sunt rezistente: Anagalis. Doza de aplicare este de 0. Abutilon. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s. in. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor. sfeclă. BUTYLATE. Nu . Se aplică înainte de semănat (p. Echinochloa crus-galli. ovăz. Este un erbicid puţin toxic. orz. porumb. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. Se aplică la următoarele culturi: porumb. Lamium purpureum. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Raphanus. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor. Fumaria officinalis. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Sonchus oleraceus. CHLORIDAZON sau PYRAZON.

Thlaspi. Atriplex patula. fâneţe. Spergula. sfeclă furajeră. Papaver rhoeas. Sansulfuron. Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF.. Amaranthus. flamabil sau volatil. Se aplică în doze de 2-6 kg. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. Cirsium arvense. volatil sau flamabil. Rival. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea .. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis. Anthemis. CLOPYRALID.l/ha produs comercial. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Capsella bursa-pastoris. Sinapis arvensis. în 250-300 l apă. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. seminceri de graminee. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. Vicia. Nu este corosiv. Brassica. păşuni.. Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase. CHLORSULFURON. Spergula. Raphanus. iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . Chenopodium. Chenopodium. Viola. Polygonum convolvulus. Atriplex. in. Matricaria sp. în funcţie de epoca de aplicare. sfeclă de zahăr. gazon. Veronica etc. Stellaria.este flamabil.. Galinsoga. Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). Stellaria media. Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent. fie postemergent. Polygonum. sfeclă roşie. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor. Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. Matricaria. orz. Galeopsis. Viola. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză. Nu este corosiv. Mercurialis myosotis. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie. Este un erbicid sistemic. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie). Galeopsis.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Este un erbicid sistemic. Lamium sp. Sonchus sp. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. Dacsulfuron etc. Galium aparine. corosiv sau volatil.

Solanum. Agrostis. Lamium. Bromus. Raphanus etc. orz. Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. Echinochloa crus-galli. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere. conopidă. Senecio sp.3-0. bob. pomi fructiferi. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară).5 l/ha. Nu combate Chenopodium. Echinochloa crus-galli. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. Centaurea cyanus. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . fasole. căpşun. Abutilon. Nu este volatil. Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. Sunt rezistente: Galium. cartof. Matricaria sp. muştar şi răpiţă). Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. volatil. Setaria.postemergent. răpiţă. ceapă. CYCLOXIDIM. . Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul. trifoliene. Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). tutun. Alopecurus. varză. Este un erbicid sistemic. Vicia sp. muştar. păşuni şi faneţe. CYCLOATE. de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec. CE. Apera. Agropyron repens. Polygonum. mazăre. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc. arahide. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.. Se utilizează la culturile de soia. ceapă. Hibiscus etc. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). corosiv sau flamabil. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. Bifora. Sinapis. Combate şi alte buruieni: Amaranthus. salată. sfeclă. sfeclă de zahăr. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. floareasoarelui. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc. in. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria.. viţă-de-vie etc. Portulaca.

înainte de înspicare.4-D ester). fâneţe. După aplicare. Nu este volatil. porumb. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase . Se comercializează sub denumirea de SDMA.5 l/ha produs comercial.formarea primului internod.4 -D. Papaver rhoeas. Dicopur M etc.15 cm înălţime. Chicorium inthybus. Este un erbicid sistemic. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze. orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor.D. Centaurea.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. aplică în 250-300 l apă. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă). Lancet. Chenopodium. secară. DMA-6. flamabil sau corosiv. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. Se absoarbe prin frunze.4-D sau un ester al acestuia. Matricaria sp. Bifora. adică au 3-4 frunze. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. . dar se poate absorbi şi prin rădăcini. iarbă de Sudan. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. sorg.. Sonchus.8 şi 1. Anthemis. Stellaria media. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. care mor. Polygonum etc.4D). Cirsium arvense. Oltisan M (dicamba+2. Dicopur D etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Raphanus. Capsella. Thlaspi. 2. Amaranthus. soia. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis. Veronica. diviziunea celulară etc. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe. Este o sare a acidului 2. gazon. depunerea substanţelor nutritive. orz. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile. floarea-soarelui). între 0. Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. ovăz. Sunt rezistente: Galium sp. afectând respiraţia. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 . păşuni. Se aplică postemergent. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F. Doza de aplicare este variabilă.

de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" .4 D + dicamba) etc. Sinapis. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2. Se aplică la cereale în faza de înfrăţire . Se comercializează sub denumirea de Betanal AM. Polygonum. Chenopodium. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun.DESMEDIFAM. Veronica. postemergent. Atriplex. Rumex. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. orz. Centaurea. în procesul de fotosinteză. porumb. este corosiv şi nu este volatil. Calystegia sepium.4 D+dicamba). Sonchus. Galeopsis. Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Tlaspi. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Doza variază între 0. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill. orzoaica. Nu este flamabil. corosiv sau flamabil. Nu este volatil. iar sfecla are 2-3 frunze. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2. Galium. Anagalis. Se aplică în perioada de vegetaţie. Cirsium. Se aplică în 250-300 l apă. Erbicidul dicamba. Senecio. Anthemis.formarea primului internod. Agrostemma. Stellaria. Icedin Super (2. Stellaria. Raphanus. sorg. Papaver rhoeas etc. DICAMBA. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham. Fumaria. ovăz. Capsella. Lepidium. Galinsoga. Polygonum. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Chenopodium. Papaver.8 şi l l/ha.4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară. Sonchus etc. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. ierburi perene. Portulaca oleracea. Matricaria. Betanal Progres sau Betanal Tandem. Bifora. Combate speciile de buruieni: Amaranthus. triticale.formarea primului internod. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec. Amaranthus. Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze. Galinsoga. Convolvulus.

castraveţi.METHIL. Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. Mecanismul de acţiune se bazează. lucernă de sămânţă. lucerna. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). producând sterilitatea polenului. morcov. sfeclă. Se comercializează sub denumirea de Illoxan. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. neselectiv. secară. in ulei. sfeclă de zahăr de sămânţă. cartof. Lolium sp.. Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial. DIQUAT. Festuca.. trifoi de sămânţă. prin distrugerea cloroplastelor. Echinochloa crusgalii. tomate. floarea-soarelui. cânepă. in. Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. corosiv sau volatil. Nu este volatil şi flamabil. Spicele sunt erecte. ţelină. Teză de doctorat). Este corosiv pentru aluminiu. Nu este flamabil. spălăcite. . fasole. Penescu. floarea-soarelui. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. sau chiar până la compromiterea totală. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. tutun. mazăre. sparcetă. culturi legumicole semincere etc. Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. soia. Poa trivialis. răpit ceapă. de formare a ovulelor şi polenului. Nu combate: Apera spica venti. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. DICLOFOP . întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor.(spice cu spiculeţe lipsă). răsfirate. fără boabe. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. Este rapid absorbit prin frunze. festucă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. Setaria etc. Phnalaris. Agrostis sp. în afara epocii optime. Aplicate după formarea primului internod . Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. orz. trifoi. Se comercializează sub denumirea de Reglone. linte. Se aplică la culturile: grâu. 1991. dar pot să fie seci. aceste erbicide (la cultura de grâu. Este un erbicid de contact.

Nu este flamabil. in. în funcţie de conţinutul de humus al solului. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor. Se aplică înainte de semănat (p. semivolatil. Setaria sp. necorosiv. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). între 4 şi 10 l/ha produs comercial. bumbac. Echinochloa. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii. soia. Sunt foarte rezistente: Chenopodium.i.. sfeclă. Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC. Doza de aplicare variază. sparcetă. Hibiscus trionum. Atriplex. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. Avenafatua. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor.i. Se comercializează sub denumirea de Furore Super.galii.. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele). Echinochloa crus. Stellaria etc. lucerna. mazăre. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea. sfeclă de zahăr etc. Alirox. Lolium sp. Abutilon theophrasti. Se utilizează la culturile: porumb. floarea-soarelui. ricin. Datura stramonium. cartof.) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm. Chenopodium. FENOXAPROP .p. trifoi.ETIL. Matricaria etc. floareasoarelui. Dozele de aplicare variază între 1. Amaranthus. Convolvulus.2 şi 2 l/ha produs comercial. Digitaria sp. EPTC. fasole. Se aplică înainte de semănat (p.. după semănat sau înainte de semănat. tomate etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Este foarte volatil. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.p. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Digitaria. fasole. Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare.DIMETHENAMIDE. şofrănel. Este erbicid . mai ales în zonele secetoase. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb. cartof. prin două treceri cu grapa cu discuri. Este erbicid sistemic. Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. prin aplicare preemergentă.

cartof. După aplicare.P BUTIL. fasole. Avena fatua. sistemic. Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. floarea-soarelui. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC.postemergent. Digitaria. năut. ardei. FLUAZIFOP . Sorghum halepense din rizomi. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. Lolium. pepeni verzi.5 l/ha. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. silvicultură etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. Alopecurus. folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. bumbac. Agrostis. mazăre.sistemic. mazăre. Nu este tolerat de orz. iar pentru monocotile rene. tutun. tomate. in. Se aplică în perioada vegetaţie . În amestec cu fenclorazol-etil. Setaria. fasole. Echinochloa. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Avena fatua. nu este corosiv. trifoi. După 1520 zile plantele se îngălbenesc. gălbi puţin volatil. prin blocarea creşterii. pentru monocotiledonate perene. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. cartof.5 l/ha. Cynodon dactylon. samulastra de şi orz etc. Doza este de 1-1. Este un lichid vâscos. viţă-de-vie. bumbac etc. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. floarea-soarelui. la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). pomi. nu este flamabil. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . Se aplică culturile: soia. la 1012 zile. nevolatil. Doza de aplicare este de 1-1. . Echinochloa. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. morcov. Digitaria.postemergent. apoi devin violet-roşietice. Se utilizează la culturile: soia. se usucă şi mor. Se absoarbe prin frunze. ce pa. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare. lucerna. Nu comba specia Avena fatua. în faza de înfrăţire a acestora. sfeclă. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate. Apera spica venti.adenozintrifosfatul). Se aplică în perioada de vegetaţie . Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. Setaria. pepeni galbeni. lucerna.

pe care le usucă.postemergent. iar buruienile să fie în faza de rozetă. timp de 20-25 de zile. Papaver. Rumex.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. După tratamentul cu Fusilade. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. Tomigan etc. corosiv sau flamabil. drajoni. Matricaria etc. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor. După aplicare. Se comercializează sub numele de Starane 250 EC. Galium sp. Stellaria. Sonchus. de contact. bulbi etc. Cirsium arvense. viţă-de-vie.8 l/ha aplicat singur. Nu este volatil. Chenopodium. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid). în faza de înfrăţire. Este un erbicid neselectiv.. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. . Ca epocă de aplicare. Sinapis arvensis. Nu este corosiv. Thlaspi arvense. Este erbicid sistemic. Polygonum convolvulus etc. Doza de aplicare este 0. în diferite concentraţii. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp. Rubus sp. Se comercializează sub numele de Basta. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. GLUFOSINATE. la 10-15 cm înălţime. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. Anagalis. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor. în faza de înfrăţire . pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. ovăz. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. flamabil sau volatil. Atriplex. Vicia. Are un spectru relativ restrâns de activitate. etc.. Raphanus. triticale. tuberculi. Se aplică în perioada de vegetaţie .5-0. FLUROXIPYR.formare a primului internod la cereale..). Rezistente sunt speciile: Anthemis. stoloni. Calystegia sepium. când este răsărit în totalitate. orz. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi.

Efasat. mor. sfecla de zahăr etc. Phragmites communis. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. Apera. Agropyron. Sorghum halepense. Trebuie păstrat în ambalajele originale. Convolvulus. . Roundup Ready. plantele se îngălbenesc. pe şosele. se înroşesc (violet-purpuriu). denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale. HALOXYFOP ETOXY ETIL. căi ferate. Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. pe mirişti etc. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). Este nevolatil. flamabil. Touchdown. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Dupâ aplicare. scopul urmărit. Cynodon dactylon. Tipha etc. În ultimul timp. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. se usucă. Glialka. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Cynodon dactylon. Ground-up. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. Se comercializează sub numele de Roundup. pe canale de irigaţie. înainte de înspicare. Este sistemic şi neselectiv. Rumex. Convolvulus arvensis. Echinochloa. Este un erbicid sistemic. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. vii. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. care poate să se aprindă şi să explodeze. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. Loliun Avena. Equisetum. samulastra de grâu şi orz. Setaria. porumbul. Sonchus arvensis.GLIPHOSATE. Gliphogan. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei). Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. Sorghum halepense). Digitaria. Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Glifosat etc.

5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă. Este un erbicid sistemic. fasole.130. Xanthium sp. Este sister nevolatil. mazăre. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale.0. pentru monocotiledonate perene. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. Doza de aplicare este de 0. tutun etc. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor. Atriplex. volatil sau flamabil. ISOXAFLUTOLE. IMAZETHAPYR. pomi fructiferi. lucerna etc. Nu este corosiv. Pursuit. Se aplică postemergent.8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1. când se aplică singur. după semănat. muştar. Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb. Doza de aplicare este de 0. flamabil sau volatil. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene. Se absoarbe prin frunze.5-0. Anthemis. Se comercializează sub denumirea de Pivot. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini..150 kg/ha. Abutilon. Nu este corosiv. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia. Se comercializeză sub numele de Merlin. pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. sfeclă de zahăr. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor. Doza de aplicare este între 0. Combate buruienile: Anagalis. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. floarea-soarelui. Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix. . LENACIL.a. viţă de vie.5 l/ha. încorporat superficial sau preemergent.. Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). Se aplică înainte de semănat.Se utilizează în culturile: soia. Este preluat prin rădăcini şi frunze. Combate un spectru larg de buruieni. Se comercializează sub denumirea de Venzar. Solanum nigrum. cartof. Nu combate buruienile perene. aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. fasole. răpită. Rompiv.

Se comercializează sub numele de Goltix. Este un erbicid sistemic.5 . Matricaria. Combate speciile de buruieni. in. Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis. Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei. LINURON. Este un erbicid sistemic.2. în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică. volatil sau flamabil. Amaranthus. Se comercializează sub numele de Afalon. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. secară. porumb. floarea-soarelui. Nu este corosiv. Doza optimă de aplicare este de 1. Galium sp. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg.p. preemergent şi postemergent. Stellaria etc.). Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. Atriplex. sorg. Se utilizează la culturile: cartof. păşuni şi faneţe. Polygonum. Sonchus. Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară. Se aplică postemergent în culturile: grâu. orz. sorg. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha. şi în faza de rozetă a buruienilor. porumb. M.4-D. Sinapis. . (methyl-chlorophenoxyacetic acid). soia. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. Stellaria. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Este un erbicid sistemic. Matricaria. în funcţie de cultură. Raphanus. în funcţie de conţinutul de humus al solului.5 kg/ha).A. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. Nu combate buruienile perene. până la formarea primului internod. absorbit repede prin rădăcini. Se comercializează sub numele de Dicotex. METAMITRON.5 l/h.Chenopodium. Linurex etc. Brassica. Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP). mazăre.. Matricaria. ţelină.i. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie.5 + 2. Capsella. ca şi 2. Chenopodium. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale.P. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis. Convolvulus. păstârnac etc. Capsella.C. morcov. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. Papaver sp. Thlaspi.

sinteza proteinelor şi procesul de respirat. flamabil sau volatil. Alopecurus. Echinochloa. Se absoarbe prin rădăcini. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC. . în postemergenţă. porumb. Solanum nigrum etc. Stellaria. Apera. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Nu este corosiv. METOSULAM. Este sistemic.0 . Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea. Stellaria. Este sistemic. sau preemergent. şi devreme. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate. Se comercializează sub numele de Butisan. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. Se aplică în doze de l . S-METOLACHLOR. Puritatea izomerului S . Anthemis. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă. Centaurea.înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. ceapă. Sinapis. Se aplică în emergenţă. Matricaria. Setaria. Lolium. mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol. Capsella. Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS).5 l/ha produs comercial. Solanum. nevolatil.a. Xanthium. Urtica. Se aplică în doze de 1. PORTULACA. sfeclă de zahăr. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. Hibiscus. in etc. floarea-soarelui. cartofi./ha. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.METAZACHLOR. . Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Se utilizează în culturile de răpită. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). Se comercializează sub numele de Sansac. Combate buruieni anuale: Avena. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC). Matricaria. varză.5 l s. Raphanus.i.MOC (metolaclor) este de peste 86%.1. broccoli. Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil. Digitaria. Capsella. alune. Combate speciile de buruieni: Galium. Papaver etc. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. legume. Stellaria. Abutilon. Sinapis. Se aplică p. Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire . Inhibă alungirea rădăcinilor. Este sistemic.p.formarea primului internod.1. Chenopodium.

Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul. Convolvulus. tomate. Se absoarbe prin rădăcini. Sonchus.3 şi 0. Se comercializează sub numele de Sencor. Metripaz etc. Amaranthus. Lamium. pentru varză. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 . Combate: Echinochloa oryzoides. Senecio. Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii.8 . lucerna veche. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor. în doza de 20 .6 luni.8 l s. P. Este sistemic. porumb etc. Stellaria. Polygonum.a. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP. varză. Se aplică înainte de semănat sau plantat. căpşun. Galeopsis.U.7 kg s. tutun. mai ales în zonele secetoase. soia. ardei. dar înainte de răsărit. tomate. Este erbicid sistemic. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii.5 .a. Datura.). Se utilizează în răsadniţe. Chrisanthemum. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere. ori după formarea biloanelor la cartof. floarea-soarelui. pepeni./ha. Veronica. Doza de aplicare este de 4./ha. Chenopodium. Matricaria. Echinochloa crus-galli. NAPROPAMIDE. Portulaca. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. viţă-de-vie. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil. Este erbicid sistemic.5.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. Fumaria.Doza de utilizare este de 0. Echinochloa phyllopogon. răpiţă. METRIBUZIN. Dozele de utilizare variază între 0. Lexone. Centaurea.a. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene./ha. Galium. Sinapis. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. Se comercializează sub numele de Devrinol. tomate. Nu combate: Cirsium. MOLINATE.

Se utilizează la culturile de floarea-soarelui. Est erbicid sulfonilureic. Raphanus.1 l/ha.a. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron. Chenopodium sp. Se comercializează sub numele de Mistral. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. Bidens.3 şi 0.. Nu este corosiv. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol. Xanthium sp. sistemic. iar porumbul este în faza de 4 . Nu se recomandă pentru porumbul de floricele. Lolium sp. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1. Erbicid selectiv.5 kg/ha substanţă activă. în prealabil./l00 m2 de răsadniţă. Echinochloa crus-galii. NICOSULFURON.. Digitaria sanguinalis. Doza este cuprinsă între 0. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Se aplică atunci când plantele de costrei. Malva. care conţine 40 g s. zaharat sau loturi semincere. sistemic.8 . cartof. Polygonum./l. legume şi trestie de zahăr. Agropyron repens.5 l/ha produs comercial. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. Datura stramonium. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp. Cynodon dactylon. Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. flamabil sau volatil. .gj s. Portulaca. Solanum nigrum etc.. Combate următoarele buruieni: Amaranthus.. Digitaria. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi. pir gros etc.. OXADIARGYL. Sinapis arvensis. Echinochloa. Panicum etc. a culorii violaceu-roşiatică. Se comercializează sub numele de Raft. Solanum. Chenopodium. Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni. fără a se efectua o probă test.6 frunze. AbutiIon theophrasti. iar pentru buruienile anuale este de 0.a. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor.

OXYFLUORFEN. Portulaca oleracea. PENDIMETHALIN. Polygonum sp. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. Anthemis. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă.2 şi 1. Se comercializează sub numele de Stomp. Dozele sunt variabile. Hibiscus trionum etc. Este erbicid sistemic. orez. între 0. Nu este remanent în rotaţii. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa..OXASULFURON. Sorghum halepense din seminţe. Chenopodium. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. PARAQUAT. Amaranthus. Este flamabil.a. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf. Nu este corosiv. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Se comercializează sub numele de Goal. Solanum nigrum. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. neionică. viţă-devie. Are persistenţă lungă în sol. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG. Se aplică la cultura de soia. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. Abutilon. ceruri.125 şi 2 kg s. Chenopodium. nefiind distrus pe cale biologică. Digitaria. Cirsium arvense (în stadii mici). Doza de aplicare este variabilă între 0. Matricaria./ha. arahide. Sonchus.5 kg s. Nu este translocat în sistemul radicular. tomate. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă. Setaria. vinete transplantate în câmp şi în solar.a. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini. Se aplică în doze de 0. ceapă din arpagic. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. pomi fructiferi. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0. porumb.2 l/ha)./l. şi unele dicotiledonate: Datura.080 kg/ha.a. . Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii./ha. Se comercializează sub numele de Gramoxone. floarea-soarelui. Este erbicid de contact.

Echinochloa crus-galli. Spergula arvenis. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid).Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. Se aplică în doză de 0. Portulaca.75 şi 2.0 l/ha s. soia. Anthemis. Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Matricaria sp. Amaranthus sp. Nu combate Setaria. bumbac. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. floarea-soarelui. când costreiul are 10-15 înălţime. Digitaria..5 l/ha. Sorghum halepense din seminţe. tutun. Se comercializează sub numele de Gesagard. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW). Polygonum. Capsella bursa pastoris. Capsella.. Sol num. PRIMISULFURON-METHYL. Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează . Veronica.. Epoca de aplicare este postemergent. Prometrex. Nu se aplică la porumbul harat. ceapă. Efpromet Promedon etc. Datura şi Solanum. usturoi. Xanthium sp. de floricele sau loturi de hibridare. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Dozele variază între 0. Chenopodium sp. Nu este coroziv. iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze.a. Sinapis. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii.. volatil sau flamabil. Este erbicid sistemic. Atriplex tatarica. mazăre. Raphanus.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. Datura. viţă-de-vie. Nu este volatibil. fasole. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG). PROMETRYN. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. Galium sp. tomate transplantate. în doză de 0. cartof. năut. Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). Stellaria media.. sparanghel. livezi. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie. morcov. flamabil sau corosiv.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

secară. Este un erbicid foarte volatil. După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. Este flamabil şi nu este corosiv. Anthemis. usturoi. Matricaria sp. Brassica. muştar. triticale. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. Doza de aplicare este de 0. ceapă din arpagic. Convolvulus arvensis. ţelină. Stellaria media etc. fasole. Capsella. Este erbicid sistemic. rapiţă de toamnă şi primăvară. năut. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . Raphanus. Este folosit în culturile de floarea soarelui. Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial. Se comercializează sub numele de Treflan. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. Papaver. ovăz. ardei. Lepidium draba. Se aplică la înfiinţarea culturii. soia. Nu combate: Viola. gulii. Sinapis. Verinica. Triflurex 48 EC etc. mentă etc. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate). Galium.. hamei.. Matricaria sp. Nu combate specia Convolvulus arvensis.formarea primului internod.. Bifora. ricin. Papaver.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. care în 15-20 de zile mor. morcov. Agrostemma githago.. orzoaică. triticale: Cirsium arvense. Sinapis. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. ovăz. tomate transplantate. secară. Sonchus. Brassica. Se aplică în perioada de vegetaţie. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora. de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). Fumaria etc. Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. Vicia sp. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă. TRIFLURALIN. şofrănel. Polygonum sp.zile. bumbac. orz. Polygonum. Amaranthus. vinete. Centaurea. Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. . orz. varză. Este selectiv pentru grâu. Eflurin 48 EC. TRIBENUTON – METHYL. cartof. Anthemis sp. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă.

între 0. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. Datura. Polygonum convolvulus. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole. Digitaria. Are un efect mai lung de 4-6 luni. reglat şi exploatat. Combate buruienile: Setaria. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. Lolium. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: .5 l/ha s. b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. De aceea. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare.5 şi 1. Abutilon. Amaranthus. Sellaria media. din seminţe. Solanum nigrum. bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. Portulaca. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. În practică. Sorghum halepense.înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. Thlaspi. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora. Chenopodium. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează). Oricât de performant ar fi erbicidul. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului. Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare. Echinochloa. produsul poate să fie compromis. Xanthium.a. prin două treceri cu grapa cu discuri. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. ca şi alegerea erbicidului. dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. întreţinut. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor.

fomesafen etc. benefin. pendimentalin etc. Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm). cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni. trifluralin. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. ca urmare. cloroxuron etc. Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. cum ar fi produsele pe bază de bentazon. fluroxypir. - În ţara noastră. acifluorfen-sodiu. Pe terenul cu bulgări. sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv.4-D. cum sunt cele pe bază de atrazin. dicamba. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR . acetoclor. viteza de deplasare se micşorează şi. monolinuron. sulfonilureice. prometrin.i sau preemergent) .aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. mărunţit şi nivelat. 2. lipsită de impurităţi şi limpede. metribuzin. nivelate şi profund lucrate. alaclor. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare. efectul erbicidelor reziduale scade. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar.aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest). Smetolaclor. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. MCPA. Pe terenurile foarte bine mărunţite. cu un pH neutru. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. diuron. cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei.p. selective. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale. ca atare. cum ar fi atrazinul. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei).

de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc. .după modul de acţionare şi sursa de energie. .repararea.să aibă capacitate mare de lucru. În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune). a modului corect de realizare a amestecurilor. . se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora. . .să fie simple şi uşor de exploatat.instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor. Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: . în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele. în funcţie de obiectivul urmărit.asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte.să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente). Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat. a debitului pompei şi debitului duzelor etc. operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată.să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) . apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc.instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii. La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui. .după domeniul de utilizare. . a dozelor.să fie accesibile din punct de vedere financiar. verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor. .Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise.să aibă un grad mare de fiabilitate.să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru. Aceste acţiuni de pregătire cuprind : . PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .). . precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora). . a aplicării corecte a acestora. Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat. .

. 2500 l soluţie). Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării. AS-10.efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate. .este nevoie de pistă de lucru special amenajată. Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. RAU-SPRIMAT L600.5 şi 7 bar. Euro. Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale. MSPU .2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi.DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. EEP-300 (echipament de erbicidat purtat).administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha). Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare. AS-15. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. AS-12 M. dar şi unele dezavantaje. terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu.300 (maşină de stropit purtată universală). Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor. se pot trata suprafeţe mari în timp scurt. . -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru. . Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu. AC-1 etc. purtate. Din această grupă avem instalaţia ACS-100. b) Maşini de stropit cu tracţiune animală. Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1. MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit). Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje. indiferent de condiţiile de umiditate a solului. Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET .se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. temperatură.aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt. AS-14. JET-400. . care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului. ceaţă etc). . JET-2500. respectiv.

livezi. M-24. legume. alegerea tipului adecvat de duze. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. în funcţie de tipul de tratament efectuat. presiunea de lucru. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi. între 200 şi 400 ha. Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător. spaţii verzi. IAR-826. păduri.cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise.p. flori etc. etc. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc.i. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor. MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. vânt. solarii.). După diametrul picăturilor. Z37. IAR-821. în timp de 5 ore de lucru. magazii etc. IAR-822. IAR-316 B etc. postem. DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. şi helicoptere: KA-26. viţă-de-vie.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2. preem. datorită…. sere. AG-6. reglarea înălţimii de stropire. . acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare. Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. sol). Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru. la condiţiile de mediu (temperatură. la fenofaza culturii etc. calitatea apei folosite la erbicidare. Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

81 2.39 5 36 260 2 13 1 1 0 02. Tabelul 8. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41.111. Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8.110. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1.69 0. astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor. de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8. reglarea ecartamentului la maşinile terestre. 1.REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la .04.13.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1.30 1 3 5 1.81 2.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02.81 2. reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit. Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor.52 .11 .76 2. în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.1.110.39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42.690.11 1.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22.76 2.).87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1.11 .041.81 2.81 12 128 1.76 0. de presiunea de lucru.76 0. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r. Cantităţile de soluţie6.81 .0 12 k 4. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21.2 ) m k mk/h /h k m /h 1.52 1.134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.

Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %. La erbicidarea totală. Nu se realizează pe drumuri.p. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează. Rezul- . unde sunt îndeplinite condiţiile concrete. se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal. Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m). Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2.33 m. După parcurgerea lungimii de 83. bulgări etc. piste betonate. înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze.000 m2). în funcţie de viteza de lucru a echipamentului). fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor. se compară cantitativ. De exemplu.semănatul culturii. p. Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat.i. REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă. şosele. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură. sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat.33 m instalaţia se opreşte. deoarece nu au denivelări. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l . atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. Proba maşinii se execută în câmp. Pentru aceste motive.

PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat. b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare.000 Deci. Se remediază prin spălarea întregului echipament. Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha.. b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat. Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă). Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane. Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %...5 I apă. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari. Proba se efectuează de 2-3 ori. Se umple rezervorul echipamentului cu apă.. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante... după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune.. la suprafaţa de 1200 m2. se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2.. viteza de deplasare etc. .. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m. cu rezultatul obţinut. după care se face media aritmetică. Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m..se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10.) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte. după parcurgerea celor 83. fie diametrul fantelor duzelor mare).. Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului.. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă. Dacă rezultatele nu sunt comparabile. astfel : Dacă la l ha.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru.33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1.

Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru. Se remediază uşor prin schimbarea lor. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. . Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul. fie datorită lipsei garniturilor. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit.apariţia de zone netratate. Se remediază uşor. fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni). iar în parcelă efectul este foarte slab.apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal. fie presiunea de lucru a fost mică. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). fie presiunea de lucru este mică. astfel: . d) Pompa de presiune pierde lichid. fie datorită corodării acestora. g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. datorită proastei ancorări a acestora. datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii. h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora. . fie duzele utilizate au fost uzate). lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. cultura tratată apare în petice. . f) Presiunea de lucru oscilează. fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. Se remediază înlăturând aceste cauze. cu buruieni în unghiuri drepte.apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice. Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. . fie că este defect. fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut). cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. Se remediază prin rezolvarea acestor cauze.

Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. Banat. curate. Lolium sp. . în majoritate. Sunt regiuni în ţară (Transilvania. primăvara sau toamna. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii. a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră. care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă. dar mai ales. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari. nord-estul Moldovei). etc. buruieni care germinează. Apera spica venti. precum şi pentru mediul înconjurător. practice.COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora). 3) cunoaşterea erbicidelor.). sănătoase şi fără să dăuneze mediului. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene.

Rumex acestosa — măcriş. Anagalis arvensis — scânteiuţa. Convolvulus arvensis — volbura. greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere.turiţă. Lamium sp. cât şi calitative. Rubus caesius . . Galeopsis tetrahit . Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă". Bifora radians . Centaureea cyanus — albăstriţa. Chenopodium album . Fumaria offlcinalis .nu-mă-uita.lungurică. . Amaranthus retroflexus . Cirsium arvense .muştar sălbatic. grâul prepeliţei. Raphanus raphanistrum . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.muştar. Myosotis arvensis . Agrostemma githago — neghină.ciormoiag.fumăriţă. Lepidium drabd) — urda vacii.pălămida.muşeţel. Consolida regalis (sin. Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis .mac.hrişcă urcătoare.ştir. Polygonum convolvulus . Cardaria draba (sin.loboda. Papaver rhoeas .ridiche sălbatică.nemţişor de câmp. Galium sp.pliscul cucoarei.rugul de mirişte.Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative. . Delphinium consolida) . Camelina microcarpa . Erodium cicutarium . — sugel. Anthemis arvensis — româniţă. Matricaria sp.cocoşei de câmp.camelina.buruiană puturoasă. Melampyrum arvense . Brassica rapa . Sinapis arvensis . Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului.

Acest lucru se datorează faptului că pe glob. care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute. diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. Stellaria media . Bromus secalinus .Sonchus sp. care este cota de participare a acestora la îmburuienare.rocoina.o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă. . fiziologic şi de ordin fizic. Scleranthus annuus . folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu. C.susai. Apera spica venti . hrănind peste 50% din populaţia globului.măzăriche. încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment. morfologic. precum şi de uniformitate a acestora. Viola tricolor . Thlaspi arvense . . având ca fundament cauze de ordin anatomic. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos. Veronica sp.şopârliţă.buruiana surpăturii. Agropyron repens — pirul târâtor.o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă.sălbăţia inului.punguliţă. .iarba vântului.trei fraţi pătaţi. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante. Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante. . cultura grâului are cel mai mare areal. precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate. . sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. . Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: .obsiga secarei. Lolium temulentum .colilie. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică". Agrostis sp. zâzanie. Vicia sp.

Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară.formarea primului internod. . Duval.C. 1991) (tabelul 7.o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. Fundulea. o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I. fie primăvara în perioada de vegetaţie. 1975. Annette.). 1978.C. erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte. de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti. Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan". Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate. MCPB etc. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. producând sterilitatea polenului. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă. fie toamna după semănat. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor.4-D. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme.5.T. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele. dicamba. 1991. La cultura grâului. Acest fenomen este cu atât mai pronunţat. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod..5. Penescu. A. uneori chiar 100%. iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%. când au fost aplicate la epoci diferite. Se aplică în soluţii apoase. Penescu. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc. Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2. Tabelul 7.. înainte de răsărit toamna. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire . Ghinea L. Teză de doctorat. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod).) erbicidele se aplică fie după semănat. MCPA.P. în perioada 1988-1991 (A.

netratat Icedin 1.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A.faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt.sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt.0 4314 -494 oo Glean 0.0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2.0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu . Mt. Epoca I (prea devreme .02 5014 205 75WP .02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4. Semnificaţi Kg/ha Dif. Icedin 1.0 5320 511 XX Glean 0. Mt.0 5041 232 Glean 0. Penescu. netratat Icedin 1.faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt.0 5248 439 XX Super SDMA 2. Mt. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg.0 5889 1076 XXX Super SDMA 2.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4.

Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie.numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite. Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: . în special. Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie.scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire . . . erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu.creşterea numărului de boabe şiştave. Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor.Aniten D 4.creşterea numărului de spice seci (fără boabe). . .deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute.4-D). .) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere. la erbicidele Icedin (dicamba + 2. temperaturi scăzute etc. Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire . au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă).) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază. se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor. Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”. deci capacitate reţinere a erbicidului mică.4-D) şi SDMA (2.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7.până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0.scăderea numărului de fraţi/plantă. lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta. într-o . De regulă.formarea primului internod. În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală.3.

Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2.M.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide. (piraflufen . Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha.G. (bromoxynil + M. + diclorprop) în doză de 1.0 l/ha. Lancet (fluroxypir + 2.4-D şi MCPA.1.F.P.4 D) în doză de l l/ha.A. Dicopur (2.C.0.C.6 l/ha.C. Icedin Super RW (2. Ecopart 2 S.8 . Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Dicotex 40 E.A. sub 0.4 . Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. (M.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E. Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.4-D) în doză de 1. Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice.4D) în doză de 1. Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc.cantitate de maximum 300. Agrostemma githago. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2.5 l/ha.25 l/ha.A. apă.8 l/ha. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha. (2. Dicopur M (M.0 -1.P.C.5 l /ha. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2.8 l/ha.A.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis. Capsela bursa-pastoris. Optica Duo (M.P.8 . însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică.4D) în doză de 0. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor.A.) în doză de 0.C. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha. Harmony 75 D. iar altele au rămas sensibile.) în doză de 1.etil) în doză de 0. Grodyl 75 W.5-2 l/ha. .P.D.C. Cirsium arvense.25 m/s. Raphanus raphanistrum. b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2.l l/ha. + 2.5-2. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S. Centaurea cyanus.5-2.C.4 -D + dicamba) în doză de l l/ha. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

cultură cu vechi tradiţii.Lintur 75 triasulfuron 0. C. Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului. Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor.150 WG + dicamba Oltisan 2.015ron 750 WP 0.peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez). Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă. iar costurile de producţie sunt mari. b) Cyperaceae Scirpus maritimus . Leersia oryzoides .D poste Buruieni rezistente la 2.mohor alb.4 .0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0. nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul.D poste Apera.4 . cele prezentate mai sus.orez sălbatic. Echinochloa phylopogon . Echinochloa oryzoides .020 Assert imazametab 2. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz. însă.pipirig. Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat. reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire .0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2.4-D poste Buruieni rezistente la 2.mohor orezar.0 250 EC Izoguard isoproturon 5.4-D + 1. orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară. . Scirpus radians .pipirig.

în doză de 8-10 l/ha.crin de baltă. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha. c) Alismataceae Alisma plantago aquatica .limbariţă.în doză de 5-6 l/ha. Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului. Drepamon 70 EC .în doză de 3. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha. iar dintre dicotiledonate. d) Butomaceae 1.5-21/ha. 2.Cyperus diiformis .căprişor bălan.5-4 l/ha. Sagitaria sagitifolia . . Facet SC (quinclorac) -în doză de 1. b) Erbicide aplicate după semănatul orezului. înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) . Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha.rogoz.săgeata apei. dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp. Astfel.în doză de 6-8 l/ha. Butomus umbelatus . Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha. Juncellus serotinus . Ronstar 250 EC (oxadiazon) . După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele.: Ordram (molinat) . c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha. apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez. buruienile cu rizomi. În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze. Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae.

sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile. prin natura biologiei lor. Calystegia sepium . citaţi de N. Atriplex sp. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni.8.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb.8. De aceea. Amaranthus sp. De altfel.cupa vacii.româniţă.spanac sălbatic. ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982). Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă. Anthemis sp. Tabelul 7. .cucurbeţică.pastoris. . Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A.ştir. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. . Capsella bursa . Aristolochia clematitis . Şarpe (1987). . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie.

cornaci. Polygonum convolvulus . conţinut argilă.şopârliţă. De altfel. .pir târâtor. . Sorghum halepense .muştar sălbatic.susai. preventive). în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: . Apera spica venti .pir gros. fizice. Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. pH.mohor lat. Vicia sp. Xanthium strumarium . Sinapis arvensis . Datura stramonium -laur. condiţiile de sol (conţinut de humus. Stellaria media .urda vacii. .meişor. a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor).măzăriche.mur de mirişte.).pălămida. chimice. etc. Hibiscus trionum . pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide. Agropyron repens .turiţă. Cirsium arvense . Symphitium officinale .tătăneasă. Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni.mohor. foarte bine organizat.zămoşiţă.hrişcă urcătoare. Digitaria sanguinalis . Echinochloa crus-galli . adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice. precum şi de condiţiile financiare ale fermierului.rocoină.iarba vântului. Veronica sp.Chenopodium album . Convolvulus arvensis — volbura. Rubus caesius . Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat.loboda sălbatică. .costrei. Galium sp. Sonchus arvensis . Astfel. Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul. Cynodon dactylon . Lepidium draba . B.

Tabelul 7. aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.9.9).0 dicotile anuale 8. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea). la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile.0-1.0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta. Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1.0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10. Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor.0 dicotile anuale Dual Gold s1.0-4.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile. ca efect. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2.0 dicotile anuale Mccloran 48 6.5 ppi/pree Mono şi .0-6. Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului).0ppi/pree Mono şi alaclor 10.5-5. perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile.

75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.960 EC metolaclor Guardian 820 1.0 dicotile anuale Mono şi 1. 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico.6 preem.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5. Tabelul 7. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico. dicotile anuale 1. . dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7.2-1.0-6.7-2.10).0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.0-6.75Mono şi preem.0 dicotile anuale Mono şi 1. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.2 preem.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1.10.0-5. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.5-3.

12. Tabelul 7.75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico.04Mono anuale şi postem. +Citowet metil 0. WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0.04+ Mono anuale şi postem. În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare. c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0. perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere.11. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene .06 perene +dico anuale nicosulfur 1. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze. Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1.ll. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.).12. dico. d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ.) Tabelul 7. în faza de 10+15 cm înălţime.0Mono anuale şi Mistral postem.

4-D anuale şi perene Oltisan 2.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1. asociere cu alte erbicide. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe. De altfel.4 -D). scade producţia cu peste 20-30%.4postem Dicotile 1.a.4postem Dicotile 1.0 anuale şi perene Icedin 2.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0./ha pe solurile cu peste 1% .0 Universal 2.5-2.8-1.0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2.4-D 1.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului.4-D 1. scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2. rădăcinile adventive cresc foarte mult.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2.4postem Sansac 1.Denumire Substanţa Doza 1.5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2.0-1. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.25 2.0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2.4-D 1. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s.

toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). Atriplex sp. Pivot sau Roundup. Sinapis arvensis . Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A. deoarece aceste forme sunt foarte sensibile. De altfel. . pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta. Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat. Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă. Chenopodium album .volbura. Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir). . Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor.lobodă. florei cât şi ecosistemelor. porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe. În prezent. în general.conţinuţi humus. Datura stramonium -laur.loboda sălbatică. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor. Astfel. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. oamenilor.ştir. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează. Cirsium arvense — pălămida. Convolvulus arvensis . erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine. Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat). Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor.muştar sălbatic. . Amaranthus sp. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat.

încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat). b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1. sărături etc. Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense . B. Digitaria sanguinalis . Icedin Super (2.0 l/ha. Agropyron repens . 3. Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha.mohor. . Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase.mohor lat. 2. 3. Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha. Xanthium strumarium — cornaci.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha.). Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha.susai.pir târâtor. Symphitium qfficinale .costrei. SDMA (2.Sonchus arvensis . Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului. Setaria sp.4-D) în doză de 1.5-2. Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. 2.tătăneasă. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) .0 l/ha. Echinochloa crus-galli.meişor.4-D+ dicamba) în doză de 1. podzoluri. Sanolt Combi (2.

Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni. Agropyron repens . dar numai după ce şi-a format 810 frunze. Amaranthus retroflexus . Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .cornaci.Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile.cupa vacii. Datura stramonium . Galinsoga parviflora .loboda sălbatică. care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A. după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte". Digitaria sanguinalis . Sorghum halepense – costrei.mohor lat. Chenopodium album . Cynodon dactylon .meişor. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. Xanthium strumarium .pir târâtor. Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare". De ce? După cum se ştie. Cirsium arvense — pălămida.zămoşiţă.zârnă. Stellaria media — rocoină.laur.busuiocul dracului. Solanum nigrum . cât şi erbicidele nevolatile.ştir.muştar sălbatic.hrişcă urcătoare. B. care se . Hibiscus trionum .volbura. Calystegia sepium . Polygonum convolvulus . Convolvulus arvensis .pir gros. Sinapis arvensis . Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze.

5 l/ha. înainte de răsărit. Goal 2 EC (oxifluorfen) . b) Erbicide nevolatile . Racer (fluorocloridone) .care se încorporează în sol superficial. sau se aplică după semănat.în doză de 1.în doză de 1.75 l/ha.în doză de 2-3 l/ha. la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) .5-4 l/ha.în doză de 1.5 l/ha. Stomp 400 EC (pendimetalin) .5 l/ha.în doză de 4-6 l/ha. Eradicane 6E (EPTC +antidot) . Relay (acetoclor) . când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze.75-2. Panida (pendimetalin) .51/ha. .în doză de 2. prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) .7-2.în doză de 1.2 l/ha. Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie.în doză de 1.0 l/ha.1-1.în doză de 2. care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime.în doză de 1. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) . Guardian (acetoclor) .75-2. Treflan 48 EC (trifluralin) .75-2. Prometrex 50 WP (prometrin) . înainte de răsăritul culturii. Frontier 900 EC (dimetenamid) .în doză de 6-12 l/ha.în doză de 4 l/ha. Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile. Mecloran 35 EC (alaclor) . c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui. Harness (acetoclor) . Trifsan 48 EC (trifluralin) .în doză de 6-8 l/ha.în doză de 1.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.75-2.în doză de 4-5 l/ha. Eflurin 48 EC (trifluralin .în doză de 6-10 l/ha.5 l/ha.în doză de l l/ha.

75 l/ha.8-1 l/ha.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea.în doză de l l/ha. Fusilade forte (fluasifop butii) .în doză de 1-1. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) . floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) .în doză de 1. Gallant Super (haloxyfop p-metil) .5-1.în doză de 0.în doză de 1. e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) . Raft (oxadiargil) . a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi.în doză de 1-2.5-2 l/ha. Assert 250 EC (imazametabenz) . Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp. Focus ultra (cicloxydim) . înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă.5 l/ha.5 l/ha. Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze. dar şi a speciilor monocotiledonate anuale.în doză de l l/ha. De regulă. Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) .în doză de 0. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze.5 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) .5-2. Aramo 50 EC (tepraloxidin) .în doză de 3-4 l/ha.5-2 l/ha. Fusilade super (fluazifop p-butyl) .5 l/ha. Select Super (clatodium) . Dominator (lifosat acid) . Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm.în doză de 1.în doză de 2.în doză de 1.în doză de 1.5-1.5-2 l/ha.în doză de 1.în doză de 1. în special.75 l/ha.d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) . După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu .5-2 l/ha.

De regulă. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării. Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui . Ca atare. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri). Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. care aplicate. Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) .în doză de 6-8 l/ha. să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp.5 l/ha.5 l/ha. ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult. Ca erbicide mai importante. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură.75-2. pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor.Agil 100 EC.se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală.în doză de 8-10 l/ha. Diizocab 80 EC (butilate) . . programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide. Gallant Super etc. Fusilade Super. Treflan 48 EC (trifluralin) . care germinează primăvara târziu. amintim: Guardian (acetoclor + antidot) . Mecloran 35 EC (alaclor) . de minimum 40-60 de zile.în doză de 1.în doză de 1. Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi.în doză de 2-2.

Sinapis arvensis . Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura). Galeopsis tetrahit – lungurică.muştar sălbatic. Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide . Agropyron repens .hrişcă urcătoare. Chenopodium album .pir târâtor.mohor lat.pălămida. Convolvulus arvensis . Cirsium arvense . .volbura.costrei..Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A. Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic.ştir. . Digitaria sanguinalis . Sorghum halepense (costrei). Setaria sp. Aristolochia clematitis – cucurbeţică. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Sorghum halepense . B. Calystegia sepium – cupa vacii.meişor.lobodă. Atriplex sp. Raphanus raphanistrum – ridichioară.loboda sălbatică. Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna). Solanum nigrum —zârnă. Sonchus arvensis – susai. Latyrus tuberosus – sângele voinicului.pir gros. Portulaca oleracea – iarba grasă. Polygonum convolvulus . Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . Abutilon theophrasti -teişor. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Cynodon dactylon . Xanthium strumarium — cornaci.

2-1.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului. Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime.metolaclor) – în doză de 1. .75 l/ha.0 l/ha. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha.5-0.2 l/ha. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1.5 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha.5-2. . preemergent sau postemergent.5 l/ha.5 l/ha.Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1. Aplicate mai târziu. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1.75-2. Flex (fomesafen) -în doză de 1-1. fie superficial la 3-5 cm adâncime: . când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm). Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0. Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1. Dual Gold 960 EC (S.75-2. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1. Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha. când plantele de soia încep să înflorească.75-2. care cad şi nu mai fructifică.7-2. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1.5 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1.5 l/ha.5 l/ha. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor.5 l/ha.75-2.0-1.6 l/ha.5-3.7-2.2 l/ha.

Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio.08 kg/ha+Extravon 0.în doză de l .75-1.în doză de 1-1. La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup. Aramo 50 (tepraloxidim) .5-2 l/ha. Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0.în doză de 1-1. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie. După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. specie care produce mari necazuri la recoltare. Focus Ultra (cicloxidim) .0 l/ha.Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0.în doză de 2-3 l/ha. Targa super (quizalofop etil) . Gallant Super (haloxifop R-metil) . Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha.în doză de 1. În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult.5 l/ha. atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm.în doză de 3-4 l/ha. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) . La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia.2 l/ha. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum.în doză de 2-3 l/ha. Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor. Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) .5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop butyl) .5-2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) .

5-2 l/ha.75 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor). b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1.75-1. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia. Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150. facem menţiunea că la utilizarea .5 l/ha.0000 ha în anul 2001. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0. Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole.5 l/ha.3-0.în doză de 5 l/ha.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. De asemenea. pentru a uniformiza uscarea. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă. Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0.

5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi. Setaria sp. Lepidium draba . pe de altă parte. sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC.costrei. Sonchus arvensis — susai. Chenopodium album . Cirsium arvense — pălămida. Ca atare. Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere.) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor.loboda sălbatică. nu se va semăna floarea-soarelui.urda vacii. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Latyrus tuberosus -sângele voinicului.mohor. se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha. în perioada de vegetaţie.hrişcă urcătoare.5 cm. Xantium sp. pe de o parte. dacă nu sunt combătute. sau 3-5 cm. . Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm). . Sorghum halepense . producţia poate să fie compromisă.erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. răpită. Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu. . Polygonum convolvulus .cornaci.

Sinapis arvensis . Gallant Super etc. Setaria sp.costrei. Digitaria sanguinalis . fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. Xanthium strumarium — cornaci. Solanum nigrum —zârnă. . Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0. b. Pentru a lupta cu aceste buruieni.muştar sălbatic. Cirsium arvense — pălămida. iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC.mohor. Abutilon theophrasti . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România.5 l/ha. Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: . când buruienile au faza de 2-4 frunze. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct.Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha. datorită utilizării sale restrânse. Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii . Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre.75-2. Fusilade Super. Sorghum halepense . Raphanus raphanistrum .ridichioară. pristolnic.meişor.. Chenopodium album — loboda sălbatică.mohor lat. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha.ştir.teişor. Amaranthus sp.

. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Chenopodium album . . combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in.ştir. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale.lobodă. Setaria sp. Atriplex sp.loboda sălbatică. timp în care buruienile. dacă nu sunt combătute. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând.5 cm). care este semănată în rânduri dese (12.5 l/ha. Sorghum halepense — costrei. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Cirsium arvense — pălămida. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare. găsesc condiţii favorabile de creştere. Echinochloa crus-galli — mohor lat.5 l/ha. de aproape 30 de zile. în perioada de vegetaţie. Convolvulus arvensis . Amaranthus sp. deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos. .75-2.volbura. În prezent. Abutilon theophrasti -teişor.Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1. Sonchus arvensis — susai.mohor. . înăbuşirea completă a tinerelor plante. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha. Inul are o creştere foarte lentă după răsărit. Solanum nigrum — zârna. în unele situaţii.

) în doză de 0.A. Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1.5 l/ha. Buctril M (bromoxinil + M.P.) în doză de 2 l/ha. aplicat terestru sau avio.P. Sanophen (M.P. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent).cornaci.C. după care se poate recolta cu uşurinţă. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea.Xantium sp. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha. ca desicant.75 l/ha.5 l/ha. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.8-1. când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire. Dicotex 40 CE (M. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha.C. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.A.C.) în doză de 1-1. . Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.5 l/ha. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1.A. Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha. fără pierderi.0 l/ha. . c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie. în doză de 2-3 l/ha. în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha. Uscarea are loc în8-10 zile.5 l/ha.

mohor lat. Cirsium arvense . După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar. Ca atare.spanac sălbatic. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). Sinapis arvesis . Convolvulus arvensis — volbură. b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile.zămoşiţă. Sonchus arvensis . Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp.teişor. se mai cultivă cu mari eforturi între 50. iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent. . Xantium sp. Chenopodium sp.la semănat şi după răsărit. perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura. Prin plivit manual sau mecanic. cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată. avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni .mohor. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă.000 ha. . în perioada de vegetaţie. înăbuşind-o. Setaria sp.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani. Abutilon theophrasti . Sorgum halepense — costrei.muştar sălbatic. Combaterea chimică poate rezolva însă problema. Hibiscus trionum . — lobodă. Echinochloa crus-galli .pălămida.cornaci.^ Solanum nigrum . în România. . operaţie foarte grea.ştir.zârnă. Anual. . . perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic.000 şi 70.susai. Atriplex sp.

Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1.2-1. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha.5-2 l/ha. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l. Avem. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha.5-2 l/ha.5 kg/ha. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0. Imediat după răsăritul buruienilor.Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime. se efectuează primul tratament. aşadar. când acestea au 2-3 frunzuliţe. în perioada de vegetaţie.2-1.5-2 l/ha. Roundup (gliphosat) în doză de 1.5 l/ha. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar.5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Întârzierea face ca rezultatele să fie . El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha.030 kg/ha + Trend 1%. încorporat la 8-10 cm. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha. Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4. Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha.

După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani. Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii. iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină.5 l/ha. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1.5 l/ha. Tratamentele se repetă la 10-12 zile.5 l/ha. care pot rezista la erbicidul Roundup. în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă.5 l/ha. combaterea buruienilor se .3-0. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens). Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide. e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1.5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha. În aceste condiţii. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. utilizând limita superioară a dozelor recomandate. d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO). Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr. Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2.nesatisfacătoare.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră.0 5. Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. mai răcoroase.5 4.5 .0 2.5-5. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil). soluri bogate în humus şi bine expus termic.simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor. Cultura de cânepă suportă solurile podzolite. Tabelul 7. cu pH acid. Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută. iar bumbacul preferă.0-4. ca atare. şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură. în schimb. Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice. După aplicarea erbicidului Basta. frunzele şi cuscuta mor (se usucă).0 Treflan 48 EC 1.0-6.0-2. în funcţie de conţinutul în 1.5-2.5 2. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4. în produs comercial.14.14. conform tabelului 7. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi.

fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare. b) Pentru cultura de bumbac.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit. fie pentru consum timpuriu. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta.5 Dual Gold 960 EC (S. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie. cu pH neutru.0-6. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Atriplex sp.1. nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate.0 4. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12.0 1. trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze. Chenopodium album – loboda sălbatică..5-5. În ţara noastră. considerat ca fiind „a doua pâine”. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile.5 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful.5-2.0-4.spanac sălbatic.0-1. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.25-1.5 2. de asemenea. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic. În perioada de vegetaţie. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha. cartoful se cultivă.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri). .Lasso 48 EC (alaclor) 4.5 5. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.0-2.0 1.25 Afalon 50 EC 1. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2.5 l/ha.

Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.7-1. Agropyron repens – pir târâtor. – mohor.2 l/ha. Sonchus arvensis – susai. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha. Setaria sp.6 l/ha.25 l/ha.75-2. Galium aparine – turiţă. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5. Cynodon dactylon – pir gros.0 l/ha.7-1. – muşeţel. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4.5 l/ha.0 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Maricaria sp. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon). Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l . Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor. Raphanus raphanistrum – ridichioară.2-1.2 kg/ha. Polygonum aviculare – troscot. Amaranthus retroflexus – ştir. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte. Harness (acetoclor) în doză de 1. . Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha.Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. Sorghum halepense – costrei. La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. Echinochloa crus-galli – mohor lat.

iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate.3 kg/ha. cu 10-15 zile înainte de recoltare. .5-2 l/ha. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime.3.0 l/ha. d) Pentru uşurarea recoltatului. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2.5-3 l/ha.2-0.5-2. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei.0 l/ha.5 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2. lujerii. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1.5 l/ha. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.5 l/ha. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0. Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l .5 l/ha. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0. Select Super (cletodim) în doză de 2. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc").7-1. După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele. Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1.5. Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.0 l/ha.20 kg/ha.0-1.Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.25-0. plantele de la suprafaţa solului.5 kg/ha. După aplicare.2 kg/ha. După aplicare. se desică (usucă).0 l/ha. toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică.015-0. la 10-14 zile.

Reglone forte (diquat) în doză de 3. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop.lobodă. Cirsium arvense — pălămidă. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate. Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp.muştar sălbatic. Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate.5-4.laur. Chenopodium sp. Datura stramonium . cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. .cornaci. .mohor. . Setaria sp.teişor. Abutilon theophrasti . „lujerii" se usucă. Sorghum halepense . Portulaca oleracea ~ iarbă grasă.5 l/ha. . Xanthium sp.susai.zămoşiţă. cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat. Sinapis arvensis .ştir. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii. . După 8-10 zile de la tratament. Hibiscus trionum . după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha. de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă.costrei. Sonchus sp. Echinochloa crus-galli — mohor lat. .

5 l/ha. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1. Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic.Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l . problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol. b) În perioada de vegetaţie (postemergent).5-2 l/ha. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.4 g/m2 de răsadniţă şi altele. SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun.5-2 l/ha. Pentru toate cele 4 culturi. Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA). Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha. înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0.0 l/ha. TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE).6-0. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2.5-3 kg/ha. O perioadă de 4-6 săptămâni de . Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l .5 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha.8 g/m2 de răsadniţă. pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi.

păpădia. Taraxacum officinalis . Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A.traista ciobanului. Chenopodium sp. Hibiscus trionum .zârnă. Atriplex sp. Sorgum halepense . Erigeron canadensis . Xantium sp. . B.zămoşiţă. Capsella bursa-pastoris . Sinapis arvesis . Convolvulus arvensis .teişor. ca atare.spanac sălbatic.ştir.mohor lat. Senecio vulgaris .măcriş. Rumex sp. plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi.cornaci. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată.bătrâniş. . . Polygonum aviculare -troscot. Sonchus arvensis . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) . Echinochloa crus-galli .costrei.spălăcioasă.volbură.muştar sălbatic. Agropyron repens — pir târâtor.mohor. Solanum nigrum . . Bromus secalinus . — lobodă.susai. . Abutilon theophrasti .obsiga secarei.la răsărit. Cirsium arvense — pălămida.

5 l/ha.5 kg/ha. Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.5-2 l/ha. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe). Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha. Peste această limită efectul de combatere este slab. Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate. Roundup (glifosat) în doză de 0. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp. Combaterea speciilor Rumex sp.75 l/ha. înainte de începerea lăstăririi lucernei.i. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha.5 cm adâncime. după fiecare coasă. după fiecare coasă.). . Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha.0-1. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha.5 l/ha. Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate. Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1.p.) la 8-10 cm sau 3.75 l/ha.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm.5-0.

Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. iar pentru cele perene. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene.5-4. când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. sau 3-5 cm adâncime.anul I. fie se încorporează în sol la 8-10 cm.5-0. cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene. pentru a-i distruge. III. Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha. d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi .75 l/ha. fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm).5 l/ha. pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant. înainte de recoltare. Reglone forte. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări. prin aplicarea de erbicide care. . în doză de 3. Combaterea buruienilor în anii II.

Fusilade. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. se adună şi se arde în locuri speciale. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. buruienile din cultura de trifoi. Gallant etc. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată. iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). după care se coseşte. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor. . Basta 23 l/ha. cositul zonei infestate. 2. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei. atât cele dicotile anuale şi perene. strângerea în saci şi apoi arderea lor. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha. Furore. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. condiţionată şi tratată. după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil.). Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1. obligatoriu.Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha. cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. În anul II şi III de viaţă. sau Roundup 2-3 l/ha.).

.plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari. combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: . . cu fertilitate moderată. . Cu alte cuvinte.b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. ca atare. Budoi şi A.plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora. .plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare). iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh. 1996).plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament. COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea. c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna.spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi.în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). pe soluri mai uşoare. . din care amintim: . Penescu.

cornaci.Un sistem raţional de lucrări ale solului. Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) .Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună.busuiocul dracului. Rubus caesius .grâu sau orz . Galinsoga parviflora . . Aristolochia clematitis ..iarba grasă.ştir Atriplex sp.mur de mirişte.mătrăgună.zămoşiţa. Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus . Datura stramonium .loboda. . Hyosciamus niger — măselariţa.Folosirea erbicidelor în epocile optime etc.scânteiuţă. .care permite şi realizarea de culturi succesive.tătăneasă. Portulaca oleracea . Solanum nigrum . Hibiscus trionum .Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor. Stellaria media . ca mijloc de luptă cu buruienile. Anagalis arvensis .cucurbeţică. .rocoină. au un rol important în reuşita culturilor de legume. .spanac sălbatic.Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor. Atropa beladona . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A.laur.zârnă. Erbicidele. .lungurică. Galeopsis tetrahit . . Symphytium officinale . Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp. Xantium sp. care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni. Chenopodium sp. .

folosirea erbicidelor are un rol principal. Cynodon dactylon .volbură.a.. . 1994. Convolvulus arvensis . Şarpe N.pir gros. Costache M. trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor. Echinochloa crus-galli .costrei. Samulastră de grâu şi orz etc. pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte.mohor. Digitaria sanguinalis . Polygonum hidropiper . şi colab. despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi. ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive.susai. culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp).mohor lat. .Malva silvestris .pir târâtor. 1994 ş. 1998. 1996. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide.măcriş.nalbă. culturi în câmp deschis. despre particularităţile soiurilor cultivate. . Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. 1987. Cirsium arvense . Rumex sp. Rădoi şi colab 1994. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V. pentru stârpirea buruienilor. B. .meişor. 1996. 1996. Sonchus sp. şi colab. culturi obţinute din răsad. Combaterea acestor specii de buruieni se bazează.moţul curcanului.pălămidă.. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature).stuf. Phragmites communis . În acest sens. 2000. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. De aceea. Sorghum halepense . Agropyron repens . 1997.

Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat).5-2 l/ha (preemergent). Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent). Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat). Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1. sau aplicate înainte de plantat (preemergent). când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l.5 l/ha. A. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l . Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2.5 l/ha (încorporat la 35 cm). Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. câmpul cu ardei infestat . în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil.1. Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor. B. După aplicare. nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.5 l/ha.5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent). o perioadă de 20-25 de zile. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm).

5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Miron. . Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi.cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă).5-2.5 l/ha (încorporat la 3-5 cm). în locuri special amenajate. Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei). Vidra de V. utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A.15). C. Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. B. Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad). 1999 (tabelul 7. Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor. Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului.C. A.L. numite răsadniţe. B. Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad).V. Semănatul direct în câmp (din seminţe).).15. folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii).

Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2.5-2 l/ha.5 kg/ha.2 kg/ha. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha.6 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.sodium) în doză de 0. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. După aplicarea acestor erbicide. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha .5 l/ha .3 kg/ha. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha . Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha. în funcţie de tipul erbicidului.3 kg/ha. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha . Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1. se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat. Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.0 l/ha.

astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.75 l/ha.5 l/ha.3 l/ha. C. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.3 l/ha. Nabu S (setoxidim) în doză de 1. După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.4. în funcţie de volatilitatea acestora. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm). B. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP). în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1. Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha. Fusilade. Leopard etc.06 kg/ha.75-1. Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. Furore. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha. Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime. .0.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. După aplicarea acestor erbicide. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Focus. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze. Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.5-2 l/ha. menţionate la cultura de tomate. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2.5-2 l/ha). terenul se nivelează şi apoi se plantează. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) .5 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil.5 l/ha. de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură. în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime. Fusilade. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1.

d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. C. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă).0 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha.0 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp.0 l/ha. Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2.5-2. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1.p.5-3 l/ha.5-2.5-2. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic.La cultura de ceapă. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p.5-2 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha. A. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A.i. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. când . B. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1.

5 l/ha. C.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha.5 l/ha. Linurex (linuron) în doză de 1.5 -2 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha.5 l/ha.5-3 l/ha. Acenit (acetoclor) în doză de 3. B. După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3. Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1.25+0. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2.25 l/ha). . Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.5 l/ha (0. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime.

care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent. In perioada de vegetaţie. astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel. cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale. înainte de răsăritul culturii). c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea .

6-2.i. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. pentru că. Totuşi. pentru consumul în stare proaspătă. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat.p. Gallant Super. Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.0 l/ha. Fusilade. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. Destinaţia acestora este. . Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării. Targa Super. cultura pepenilor (atât pepenele verde. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2). Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care.terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. terenul trebuie să rămână curat de buruieni. fie se aplică înainte de semănat (p. în principal. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. de regulă.cu recomandările specifice acestor produse. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1. în sectorul privat. extrem de bine realizată.0 kg/ha. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor.

aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice. buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. 1998). ca atare. . în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni. Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Gus şi colab. Fusilade. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari. Deocamdată. Gallant sau Argil.. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei. citaţi de P. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin.

Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha. . Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1. cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N. pierderile de producţie pot ajunge la 100%. Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. Şarpe. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale.5-2 l/ha. Pentru combaterea acesteia.În ţara noastră. 1987). Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.5-4 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol. se face greu. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov. Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor.5-2 kg/ha.). Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2.

Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor. Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină. .5-2 kg/ha. aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Afalon S (linuron) în doză de 1. combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent). înainte de răsărit. Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă.5-2 kg/ha. Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii. Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă).

O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora.Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat.i. pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.2 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol. Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha.) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense). Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. . Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR.p. aplicat în doză de 4-6 l/ha. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.

2 l/ha.i.BOTHRYTIS VAR. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2.5 l/ha. Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri). Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.21/ha.) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm . În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri. GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.p. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV. Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă.

5 l/ha.8 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0. Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. Doza de 0. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). . Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha. aplicat preemergent.25 l/ha. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha. După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi.8 l/ha.

terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp. Faptul că plantele pomicole sunt amenajate.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha. dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere. În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora.p.000 ha. pe terenuri în pantă. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var. . iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent).în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: .b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie.8 l/ha. conform Anuarului Statistic 2000).5 kg/ha. RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. în general. foarte greu de combătut. când mazărea are 2-3 frunze trifoliate.

Erigeron canadensis . Cirsium arvense — pălămidă. Thlaspi arvense — punguliţă. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi. Atriplex sp. pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor.susai sălbatic.dragavei. . Cynodon dactylon . — lobodă. Roundup. supraintensivă sau clasică).. Chenopodium sp. — ştir. . Galinsoga parviflora . Agropyron repens .pir târâtor. — susai. Convolvulus arvensis . urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic.erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi.aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone. în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă.bătrâniş.programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp.pir gros. iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole. Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă. de regulă. . Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii. având în vedere perenitatea plantaţiei. se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată. Digitaria sanguinalis . . Echinochloa crus-galli .mohor lat. . fie cu freza. fie cu grapa cu discuri.volbură. Rumex sp. — mohor. Sonchus sp. dar şi de vârsta acestora.spanac sălbatic. Se taria sp. Sorghum haîepense — costrei. . Basta) trebuie realizată cu mare grijă.meişor.

Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent. primăvara devreme. Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi. . Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. nu mai mult de 350-400 l apă/ha. Se aplică cu instalaţii terestre. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei. b) Postemergent . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi.5 l/ha. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha.în diferite faze de vegetaţie a pomilor.Pentru combaterea acestor specii de buruieni.cu aplicare. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1. în lunile noiembrie . Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha.decembrie. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent .

c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) . fie pe zona rândurilor. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.0 l/ha. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene. după aplicarea acestora. Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr. fie pe toată suprafaţa. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. cel puţin 225 de zile. După aplicarea acestor erbicide. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. buruienile pot fi combătute. b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. Agropyron.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha.5 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha.Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene.

În perioada de vegetaţie. Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza. .a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme.5 kg/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. ca şi plantaţiile de măr sau păr. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi. primăvara foarte devreme. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. Erbicidele pe bază de glifosat.

b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. care se aplică preemergent. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1.COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic.2 l/ha.2 l/ha. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide. înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: . După aplicare. timp de 20-25 de zile.0 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. În perioada de vegetaţie. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. nu se lucrează solul manual sau mecanic.

Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0.5 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM.Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha.3-0.2 i/ha. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) .5 l/ha. în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha.5 kg/ha. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3. de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime. Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3. în doză de 3-4 l/ha. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim).

. .susai. Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare. Convolvulus arvensis .000 ha. Amaranthus retroflexus . Echinochloa crus-galli .pir târâtor. şi Micu L. Astfel. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh..trestie de câmp. Amaranthus arbus . Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens .costrei. Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate. Stellaria media . în tehnologia tradiţională. 1971). Cirsium arvense — pălămida. în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile. .ştir. precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Sonchus sp.loboda. conform datelor din Anuarul Statistic 2000).mohor lat. climă şi compoziţie floristică. Profesorul C. Calamagrostris epigeios . combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic. productivitatea destul de mică. Sorghum halepense . cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp). Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. 1966). şi Doniţă N. au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură. Car daria draba — urda vacii. De regulă. Cynodon dactylon — pir gros. Chenopodium album . diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol. 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C.mohor.Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250. în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V. Se tar ia sp.volbura.rocoină.ştir porcesc.

Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi.5 l/ha.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice. Fusilade Super (fluazifop.p.butii) în doză de 3 l/ha. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha.5 l/ha. fizice. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha. Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca . Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. chimice). Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha.butii) în doză de l . Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R.

. un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată. nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. 1987). în 400-600 l apă/ha. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. lăstari. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. ŞOSELE. Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele. Phragmites (stuful). coarde etc). COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă. cârcei. Agropyron repens etc. de exemplu: Cirsium. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. Carduus. Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. Sonchus. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N.5 m de o parte şi alta a zonei carosabile.organele vegetative (rizomi. De regulă. stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. Şarpe. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. inclusiv Typha (papura). Sorghum halepwse. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. Predomină speciile caracteristice. dar se întâlnesc şi specii ca. pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha. muguri.

Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. De asemenea. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. se va avea grijă ca pe canalele nedalate. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha. . combaterea buruienilor să nu fie totală. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha.