COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

În noua concepţie. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare".) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor. "pragul economic de dăunare". Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse. reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole. . Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci. ce se bazează pe considerente economice. Aceasta presupune. folosirea bioerbicidelor etc. aplicarea lor în zona rândului sau în vetre.şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare". e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor.B. Ca atare. dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor. în final. ecologie şi rezultatul financiar. în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale. managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni. gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie.I. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M. combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor.). urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele. care presupune o activitate mai complexă. a evoluţiei. ecologice şi productive.

atât în timp. condiţiile pedoclimatice locale. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare. care prevede. care nu necesită investiţii materiale. transport. justiţia socială şi conservarea resurselor.respectarea tehnologiei de cultură. cât şi în spaţiu. respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor. Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic. maşinile agricole. 1986). profitabilitate. în principal.irigarea raţională. depozitare. . .eliminarea excesului de umiditate.utilizarea de erbicide. dar şi productivitate. Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. . b) grupa componentelor condiţionate. Guş. completat cu operativitate. .Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă. .folosirea de sămânţă condiţionată.evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat. Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. şi anume: . protecţia mediului. .rotaţia culturilor.corectarea reacţiei solului.distrugerea surselor de buruieni. b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . păstrarea biodiversităţii. . recoltare.restabilirea echilibrelor de nutriţie. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă. . precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute. . cultură şi tehnologia acesteia. Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă.

Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. integrată. Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. ca atare. aceste componente nu se pot aplica separat. Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. poţi preveni atacul. De asemenea. ci ele ar putea acţiona numai integrat. Imediat după recoltarea culturilor. 2-4 frunze). activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă. cu specii de buruieni aduse din altă parte. ale căilor de înmulţire şi răspândire. în diferite surse de îmburuienare şi în sol. în gunoiul de grajd. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi .Ca atare. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. solelor. parcelelor de teren. Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor). împreună. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. deci.

25 0. certificate şi libere de seminţe de buruieni.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0. de selectare. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc.1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat.1. Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6. pământ şi seminţe de buruieni. pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate. pleavă.1 85 Soia 98 0 0. frunze.).3 0 0 85 . Tabelul 6.05 80 Năut 98 0 0. Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate.1 0.1 80 Fasole 98 0 0 0. seminţe sparte.1 75 Linte 98 0 0 0.organice. la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0.

porumb. sau cu alte specii). soia etc. instalaţii speciale etc. Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: . frunze rămase neconsumate de animale. Avena fatua.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare. gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni. ajung în platforme.Lucerna 97 Trifoi 97 1. cu aşternuturile sau cu alte activităţi. germinează în masă şi infestează în masă cultura. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat.5 1. Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti. vânturători etc) sau industriale (selectoare. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân. După cum am mai menţionat anterior. Seminţele de buruieni.). acestea se amestecă cu pilitură de fier. Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex. gravitatoare. Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic. Ca atare. iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. odată cu gunoiul. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat. Apoi. cuscuta din trifoi sau lucerna). . odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). Lolium sp. b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură. prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. odată ajunse în terenul bine pregătit.) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite .

astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor). c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni. .1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni. înainte de începerea operaţiunii de irigat: . lacurilor. Într-o platformă.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte. care. Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă. în momentul actual. Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). (citat de A. Astfel.A. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni.termic. .aşezarea de stăvilare din loc în loc. care au rolul de a linişti curgerea apei. de obicei. din care 12 milioane de seminţe germinabile. Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura. în jurul platformelor de gunoi. canalelor de irigaţie. Speciile de buruieni au coacere eşalonată.realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. bălţilor. Lăzureanu . De asemenea. În apele râurilor. cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni. trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole. reprezintă o mare problemă pentru agricultori. se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor. Ca atare. . Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica. După Kott S. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate.

e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni.) care sunt. malurile râurilor. cum sunt pălămida. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. Toate suprafeţele de teren necultivate. lacurilor. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. Totodată. perdelele de protecţie.. de asemenea. cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare. digurile canalelor de desecare şi de irigat. căile ferate. pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine. Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. prăşit sau prin aplicare de erbicide. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. Galium etc. h) Organizarea serviciului de carantină. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren. marginile tarlalelor. transportate la mari distanţe. Bidens. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni . susaiul etc. cosit. astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă. terenul din preajma hidranţilor. hotarele între proprietăţi. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat.Multe specii de buruieni care cresc în vetre.

Ambrosia elatior.nu lasă în sol şi plantă reziduuri. fizice şi biologice. . .combate toate speciile de buruieni. . Orobanche sp. bienale şi perene. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol. Aceste metode prezintă următoarele avantaje: .sunt nepoluante şi deci nu deranjează. ca de exemplu. măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri. care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară. rădăcini care formează lăstari etc.). ..pe lângă efectul de combatere a buruienilor. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide. chimice. monocotiledonate şi dicotiledonate. de acumulare a apei etc. Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp. METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. Acroptilorpicris. Solanum rostratum.. combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile. METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire.foarte periculoase. răsărite sau în diferite fenofaze. ..odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire. anuale. Acestea sunt: agrotehnice. trasarea de brazde pentru irigat. pregătirea patului germinativ pentru semănat.).

trestia. volbura. desfundarea etc. Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante.). ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite.). iarna (în cazul arăturilor de toamnă). Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse. grapa. prăşitul etc. fie din lipsa forţei de muncă. grăpatul cu grape cu discuri grele. Sunt lucrările care se execută cu plugul.). costreiul. iar rădăcinile sunt tăiate. prăşit manual etc. fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi). fie prin îngheţ. rugul etc. freza. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă. fie prin uscare. aratul.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura. . combinatorul. deteriorează structura. . cultivatorul. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. Cu cât buruienile . ex. în vegetaţie. lucrarea cu freza.Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: . tasează (bătătoresc) solul. pirul.sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. Prin arătură sunt tăiate.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim. vara. ca atare. lucrări de întreţinere etc. încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida. lucrări de pregătire a patului germinativ. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură. acestea mor prin deshidratare. secţionate şi. în cazul arăturilor de vară. presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale.) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. cizelul. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului.

Dacă în sol este umiditate suficientă. În solurile umede sau imediat după ploi. pepeni). Budoi şi A. lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. bumbac. de 2-3 ori. distrugând astfel buruienile. pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat. iar solul uscat. Equisetum arvense (coada calului). După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). Rumex acetosella (măcriş) etc. Agropyron repens (pirul târâtor). în aceste zone. Penescu. succesul în combaterea buruienilor este deplin. la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. Phragmites communis (trestia). Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină.sunt în faze de vegetaţie mai tinere. cu atât efectul de distrugere este mai mare. Ca urmare. Sorghum halepense (costreiul). 1996). rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. Sonchus arvensis (susaiul). Cynodon dactylon (pirul gros). stolonii sau drajonii se epuizează. substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). Convolvulus arvensis (volbura). în acest interval scurt. Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. ricin. în special. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora. Această metodă este indicată.

rapiţei de toamnă. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. textura şi fertilitatea solului. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. orzului. umiditatea din sol etc. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface. epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. stolonul sau drajonul. cartofilor timpurii. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. de pir gros). Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul.rezervă decât sintetizează rizomul. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex. Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. . vetrele de pălămidă. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. de costrei. grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă. fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. adâncimea. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă. cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. După arătura adâncă. Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. drajoni) prin lucrări superficiale. iar după arătura adâncă. curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină.

şopârliţă (Veronica sp.). neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. de obicei.). se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. pe rândul de plante sau în jurul pomilor. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide. secetă. În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. De aceea. Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni. costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. muştarul sălbatic (Sinapis sp. Prin prăşit se distrug toate buruienile.) sunt specifice culturii de sfeclă. se fac 3-4 praşile manuale. prin metoda epuizării. ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. în scopul distrugerii buruienilor. care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. obositoare şi scumpă. ştirul (Amaranthus sp. Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă.Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb).). în culturile de legume etc. când plantele de cultură au 3-4 frunze. De regulă. loboda (Chenopodium sp. Speciile de tiuită (Galium sp. soia şi floarea-soarelui. frig etc. Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa. erbicidele folosite etc.). mohor (Setaria sp. Astfel. mac (Papaver rhoeas).). Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa.). anuale sau bienale. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. . Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea. dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren. de gradul de îmburuienare. albăstriţă (Centaurea cyanus). plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli). Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate. necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. c) Rotaţia culturilor. meişor (Digitaria sanguinalis).

iar buruienile invadează cultura distrugând-o.3 Grâu-porumb 183. De aceea. sfecla de zahăr. în general.3 163. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb. Dacă în această perioadă.9 Soia-grâu67. mazărea. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului.0 134. inul.0 44.8 Mazăre-grâu83. culturi care cresc.Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor. răpită. cu erbicidarea etc. mai greu în primele stadii de dezvoltare. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină.3 Grâu-grâu224.buruieni/m2) Porumb (nr. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi. .6 68.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular. 1975) Grâu (nr. porumbul. mai rapide şi densităţii mari.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525. Dimpotrivă. secara.2. datorită creşterii mai viguroase.). Sunt câteva culturi numite "competitive" care. lucerna şi trifoiul anul II etc.0 88.2 178. Tabelul 6. Sin şi colaboratorii. ca epocă şi ca adâncime. în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh. cânepa. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6.2 41. Pentru combaterea buruienilor perene.2. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară. porumbul pentru siloz. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%. concurându-le pentru factorii de vegetaţie. pot sufoca buruienile.0 416. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp.7 72. anghinarea. Aceste plante sunt: iarba de Sudan. precum prăsitoarele.

Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp. care preferă această reacţie. e) Folosirea amendamentelor. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor.66%. trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum). Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). Astfel. ca: Scleronthus annus (sincerică). plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. ruthenica (ciurlanul). Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice. Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie . Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. în funcţie de doza aplicată. Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat. Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. iarba vântului (Apera spica venti). Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor. Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide.). Equisetum arvense (coada calului). care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. Rumex acetostella (măcriş mărunt). Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. în funcţie de doza de amendamente între 6.14 şi 34. f) Semănatul raţional.d) Fertilizarea. Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit. cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură. Statice gmelini (limba peştelui). Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp.

O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor.3.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire.1985) (tabelul 6. La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei. Pintilie şi colaboratorii .). În anii umezi şi mai răcoroşi. precum şi alte considerente. cultura va răsări odată cu buruienile. culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile. . Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului. citat de C. citat de Kott. În ceea ce priveşte densitatea plantelor. 1955. iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor.

brusturele mare.5 65. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. care s-a folosit în trecut. Lucrarea se execută manual. Această operaţie se execută cu oticul . iar organele vegetative rămân în profunzimea solului. . locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc.3. iar buruienile se smulg uşor. mai ales în grădini.28 120 24.66 de 120 71.1 2. această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. Este o lucrare grea.2 9. De obicei.). gradul de . buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12. în practică se execută l -4 praşile manuale. Taraxacum officinalis păpădia.16 150 21. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori. pajişti.Tabelul 6. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri. Lappa major .1 11.1 4. ţinând cont de cultură.7 13. inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe.4 9. h) Prăşitul manual.67 g) Plivitul buruienilor.lumânărica etc.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf.3 11.0 11.3 11.61 160 79.33 140 80. prin smulgerea buruienilor cu mâna. dar utilizată şi astăzi. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale. Verbascum phlomoides . Buruienile perene se smulg greu. din care vor apare noi lăstari. Pe pajişti. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora.0 57.7 2.1 2.pătlagina.7 1.6 8. obositoare.3 2. Este o lucrare veche. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul.

pătlagina (Plan-tago sp.1998). j) Inundarea. După două coase. canale de irigaţii. carton etc. Buruienile sunt astfel înăbuşite. Budoi şi A. a doua coasă se execută mai jos. gunoi de grajd) sau folii de plastic. Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă. pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. Se execută manual sau mecanic. mai ales în locurile virane necultivate. care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. condiţii de sol. În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. pirul gros (Cynodon dactylon).) etc. Guş şi D.. Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman .1996. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir. i) Cositul buruienilor. Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale. hârtie. citat de Gh. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase. Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. citaţi de P. pajişti etc. După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere. margini de drum. Săndoiu . volbură). ştevia (Rumex sp.). înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice.1975. Penescu . Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie.îmburuienare. dar numai parţial pălămida şi . Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş). Se practică în orezarii. Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis). tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte. k) Mulcirea.

un rezervor de combustibil. şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. bumbac. în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. în special). Această metodă nu are perspective. sorg) şi legume (morcov). 1) Irigarea şi desecarea. vreji. METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: . Sorghum halepense (costreiul mare) etc.costreiul. La cultura de căpşun. deoarece consumă combustibil mult. furtune şi arzătoare. a cuscutelor din lucerna. Cirsium arvense (pălămida). moartea survenind în câteva zile. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. Polygonum avi-culare (troscotul). a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor. coceni) cu scopul executării arăturii. jaleşul (Stachys palustris). Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). ştevie (Rumex aceîosd) etc. mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat).

Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv. . D. în sere şi solarii. . a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I.1990. în răsadniţe. melci. acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp. Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. Săndoiu . viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor. Această metodă se practică mai ales în legumicultura. în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită. Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali. Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive.. Guş. . peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice.distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm.1998). Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni. . în special. METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă. injectaţi în sol între două cicluri de producţie. insecte. Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. b) Sterilizarea solului.elimină materia organică necesară refacerii humusului. ca agenţi patogeni.).strică echilibrul din ecosistemul agricol. păsări. o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. şi D. citat de P.

cu o viteză de răspândire anuală de 500. acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. împiedicând navigaţia. cultivat ca plantă ornamentală. nepoluantă. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). buruiană foarte periculoasă pe păşuni.000 ha. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina. Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari.1996). Penescu . În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum). în anul 1893. insule sau continente. economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. Este de dorit ca la acest echilibru. Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides. activitatea hidrocentralelor. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. Astfel că. pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha. originar din America. răspândită în partea de nord a Americii. între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă. cactusul Opuntia sp. Budoi şi A.Metoda prezintă avantajul că este continuă. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. bazine geografice. tripsul (Aminotrips andersoni) şi . înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. Până în 1925. Pintilie 1985).. care a fost adusă din Argentina (Gh. Există însă riscul ca. Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici.

iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea.a .fluturele (Vogtia molloi). acţiunea bucurându-se de mult succes. secara. a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David". I. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp.. floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice. care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora. cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia. In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele. nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I. amintim: cânepa. Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. în 1981. de asemenea. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego". în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură. începând cu anul doi de cultură. Onisie . gramineele şi leguminoasele perene. în lacurile şi crescătoriile de peşte. Datorită vitezei mari de creştere. În literatura de specialitate există. iarba de Sudan. P.1999). date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii . multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate.Chondrilla juncea L. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . Tot autorul arată că. Aeschynomene.) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp. de înfrăţire şi ramificare.crapul chinezesc). După cum este cunoscut. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana. In acest sens. s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum.

din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte). Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l . AVANTAJE.5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani.ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. cu o inflaţie tot mai mare.000 specii de buruieni (din totalul de 290. recesiune economică. COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI. ciuperci şi bacterii. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni. şi anume în plină criză energetică. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole. Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura. . unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei.000 plante). IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori. cu peste 740. Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm.000 specii de protozoare. Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30.000 insecte şi peste 100. Peste 2. DEFINIŢIE.

aproape 50 ani. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. buruienilor şi dăunătorilor. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). sulfatul de cupru. suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. de-a lungul istoriei. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide.).4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic). In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii. din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. . tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2. în prezent. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin. metribuzin. Vergiliu menţiona. în anul 1880. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. în special. Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor. precum şi generaţiile acestor produse chimice. cum este şi firesc. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. pentru prima dată. Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor. în general. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar. de câte 2. sulfatul de fier etc. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea. Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. terbutrin) bazate pe triazine. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu.

Tabelul 7. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie. începând din anul 1970. Deci. Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România .1. aplicate pe sol sau în culturile agricole. erbicidele sunt substanţe de sinteză care. provoacă moartea buruienilor. se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide.Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. In ţara noastră se poate spune că. Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide).

16 31. în funcţie de ţara sau firma producătoare. în funcţie de natura chimică a erbicidului. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: .25 8. .000 mg/kg corp). economisindu-se forţa de muncă umană. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială. din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie.500 erbicide.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii. deci au o productivitate foarte mare. peste 10. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale. cositul. ca denumiri comerciale. Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul. comparativ cu praşilele manuale şi mecanice.125 44.375 80. în România (mii. 14.85 6. ca urmare a efectului remanent din sol. . c) într-un timp scurt.650 6. prăşitul.poluează solul. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică. apa şi aerul din zona în care sunt aplicate. economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2.850 2. valoarea DL50 este mare. .750 27. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor.53 1.împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast.

toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. de potasiu sau de sodiu.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc. . operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor. De aceea. de cupru. . . . şi anume: . de fier. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu. Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său.proprietăţile fiziologice şi biochimice. de calciu. de magneziu.aspecte economice.tehnicile de aplicare. . . Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică. despre tehnica de aplicare. Marea . CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide.domeniul de utilizare.proprietăţile fizico-chimice.spectrul de combatere al buruienilor. .selectivitatea faţă de diverse plante cultivate. a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice.mecanismul de acţiune al acestora. . .aspecte de toxicitate. folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide).formele sub care sunt condiţionate. .regulile de protecţie a muncii. Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii. . Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii.Deci. despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc.

Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor.benzonitrili (Bromotril.).compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone. Starane. Raft). . Venzar etc. . Tomigan etc. Guardian. ele însă participă la realizarea altor produse.). Treflan. Sekator etc.carbamaţi (Betanal. Buctril M). .derivaţi picolinici (Lontrel. Diizocab. Dikotex. Diizocab etc.erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. Modown. amestecuri (Primextra Gold. Eflurin.4-D etc. Stomp etc. Titus). Grodyl. . Relay.). Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: . Lintur. Panida.difenili-eteri (Blazer.isoxazoli (Merlin. . b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A. . Pivot. Bolero). Icedin Super. Frontier. Gesaprim. Glyphogan. Sencor.majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă.).). Prome-trex etc.ureice substituite (Linurex. Dicopur M. Buctril etc. Onezin. Focus Ultra. . Fusilade.sulfonilureice (Glean. . Starane. . Mecloran. Touchdown).erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian.aminofosfaţi (Basta. Targa etc. Roundup. Compas etc. Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . Targa. Sansac. Gramoxone etc. Goal etc. 2.derivaţi ai benzofuranului (Nortron). Dicotex. Lasso. . . Treflan.arilaxiacizi (SDMA. . .ciclohexan dione (Nabu.amide (Dual Gold. Gallant.diazine (Basagran.toluidine (Bălan.diverse (Comand.inidazolinone (Arsenal. Racer.triazine şi triazinone (Gesagard.). Arelon). .).). .). . Lasso. Agil.). Eradicane.). .). Buctril Universal. DMA-6. Aramo). . Select. . Horness etc. Afalon.).

Dual Gold etc.. Diizocab). Modown.). Arsenal. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . 3. 2. Glean. Racer. c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. Bălan. .erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2.inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. erbicide de contact (Basagram. . d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: . SDMA.).4-D.erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian.). Erbicide neselective sau totale (Reglone.). SDMA. erbicide reziduale (Onezin. Prometrex. Reglone). Roundup.).). Icedin Forte. Aretit etc. Afalon.erbicide care acţionează asupra fotosintezei . 2. Gesaprim. Sencor etc. Pivot etc.erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox. Sencor etc.i.4-D. B asta. Gesagard.erbicide care se aplică înainte de semănat. Velpar. Diizocab. Venzar. . odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p.). = pre planting incorporated). Betanal etc.erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan. .). Gramoxone etc. Roundup. . . Lasso. e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare . B. Dicotex. Glean. Icedin Super etc. erbicide sistemice (2.erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin. Buctril. Buctril. Dicotex.).erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin. Modown. . Lintur etc.erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane. Gesagard etc. Aretit.).p.). Glyphogan.erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit. Tackle etc. Brominal etc.erbicide selective la doze moderate (Basagran.4-D. .).

extrem de toxice (gr.erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur.). Trophy etc. Flexidor.). . Gesagard. Lasso.erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc.cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1.. Diizocab etc. . Buctril etc. Mecloran. FW) (Primextra Gold. Sencor.U. . înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard. f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare .).erbicide care se aplică după răsărit. încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan.). Rival etc.). Dicopur. . Furore.). .erbicide care se aplică imediat după semănat. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold. CE) (Guardian. SDMA. Glyphogan etc. moderat toxice (gr. b)nevolatile. . g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate . .).).).erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC. Oltisan etc. Teii etc. . Lasso. Glean.C. Dual etc. . Gesaprim.Această grupă. Logran.000 mg/kg corp) cu etichetă albastră. Primextra Gold etc. Venzar. Atrazin. Prometrex. .) (Onezin.erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox. Dicotex. Treflan. P. Targa.erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP.puternic toxice (gr.000 mg/kg corp) cu etichetă neagră.). III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l . în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului. Reglone. . în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde. I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie. sesubdivide în: a)volatile.). Pyramin etc. SDMA.erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup.

. substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi. concentrat emulsionabil. iar când se amestecă cu apa formează o emulsie. calcar). sunt însă solubile în ulei. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol. în cazul granulelor. diluanţi.FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine. cu scopul de a obţine un volum mai mare. pastă (suspensie lichidă). 2. pentru următoarele aspecte: .pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. granule.). pudră umectabilă.realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei).4-D etc. sau WS). care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. . Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar). Soluţia concentrată (S. emulgatori etc.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. .creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. adjuvanţi (polimeri. omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. Emulsia concentrată (EC. Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. argilă. Este un amestec fizic. Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată.C. In etapa actuală. Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate. . granule dispersabile în apă. CE). Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. tablete efervescente etc. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat.

Fusilade etc. un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil. Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold. Sencor etc. Onezin. Pyramin etc. Lasso.U.pudră umectabilă).). Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. Mistral. Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire. Pudră umectabilă sau muiabilă (WP. Au un aspect de lichid vâscos (gros). Agil.dry flowable) sau WG (water granule).La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări.).S. se obişnuieşte . silicat de aluminiu etc. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). Guardian. Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. Granule dispersabile (DF . Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge).) sau concentrat în suspensie. de regulă apa). Dual. fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard. Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici. P. Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder . Venzar. Pasta fluidă (FW. Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia. C. ci de dispersare în apă.

Titus etc. deci un plic hidrosolubil = o doză. Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. De exemplu. erbicidele formează un strat toxic. adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură.1% şi dicamba 69. Sub această formă de plic. Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. după ce buruienile au răsărit. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin. pastile etc.ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil". Se evită astfel contaminarea utilizatorului. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele. Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană.9%. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar. Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc).1%. Glean.9% şi trisulfuron 4. Sencor etc). Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor. Tell. Tablete efervescente.). Gesagard. De regulă. Se fabrică sub formă de granule. erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze. .

i.La culturile de păioase sau prăşitoare. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. operaţie efectuată cu grapa cu discuri. . imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică. de asemenea. erbicidele. La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor. în final. urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. un film protector toxic gros de 3-5 cm. Sunt. însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri. La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa. Aplicarea erbicidelor p.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci. cu efecte financiare pozitive. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute. reducerea dozei de erbicid.erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. Gesagard sau Prometrex). (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora. Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha. . uzual. operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse.p. Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui. Aplicarea preemergentă a erbicidelor.

sau 3-4 cm înălţime etc. specia şi uneori varietatea. faza de 3-4 frunze la porumb etc.condiţiile de temperatură.. La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor. faza de brădişor la in. avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase.). după ce s-a ridicat roua. numită faza de rozetă (ex. Lasso. Aplicarea postemergentă (postem. Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. Condiţiile de climă. Budoi şi A. ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă.) în perioada de vegetaţie. 2-3 frunze. . Trophy etc. 1968. fără vânt. Harness. Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm. prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice). cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C. de umiditate şi de vânt. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu. La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0.faza de dezvoltare a plantelor de cultură. . pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: . citat de Gh. Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. Astfel.25 m/s). . Penescu.faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse.). 1996). faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase. .multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante.tipul erbicidului folosit (Erver şi colab.

). în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice).). postemergent.ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora. care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat. Căile de pătrundere. diferite organe ale plantei etc. translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact). acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se . modul de aplicare al erbicidului (preemergant. De multe ori.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare. cârcei. ţesuturi. . speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante. ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: . fie prin ambele căi în acelaşi timp. Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat.sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol. Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat. fie pătrunzând în interiorul lor. fie prin părţile aeriene (frunze.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor. muguri. Pentru a distruge buruienile. . în numeroase cazuri. rădăcini etc. eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie. tulpină). Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă. influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor.). lăstari. ppi etc.

b) Absorbţia prin rădăcini. Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular.organe care se dezvoltă în sol). de rădăcini. de coleoptil. fie se încorporează în sol la diferite adâncimi. iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale.). dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor. Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal. Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. stoloni. Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). Exemplu. la suprafaţă.absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . bulbi. seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul). Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). drajoni etc. Rădăcinile tinere au . la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică. tuberculi. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. Lasso. erbicidele Mecloran. cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite. rizomi. în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile). ci prin coleoptil sau hipocotil. care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate). soluţia solului) sau activă.

Budoi şi colaboratorii. plantula (prin coleoptil şi hipocotil). Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh. iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn.). cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor. dinitroaniline etc. pH-ul. în procesul creşterii. un factor esenţial. care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere. linuron (Afalon) etc. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. clorambnenul . majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. de asemenea. Ca atare. De altfel. precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare.SDMA. determinant pentru eficacitatea acestora. trifluralin (Treflan). prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem). hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol.4-D .capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature.Amiben. trece prin . Erbicidele. Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin). umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului. respectiv. 1994). În acest caz. urmată de o fază mai lentă. de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia. Plasarea erbicidelor în sol este. c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare. cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil. Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută. 2. rizodermice şi corticale. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere.

Olticarb etc. ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. Intervin. cârcei. trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). lăstari etc. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. umiditatea. Dual. Dacă buruienile sunt răsărite. ca şi metodele de aplicare. temperatura. Eradicane.stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. stadiul de dezvoltare a plantelor.) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei. lumina etc. Ca atare. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător. d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran.). plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei . pereţii celulari. formaţiunile speciale şi structura lor. de asemenea. erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. În procesul de absorbţie foliară. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei). tulpini şi formaţiuni speciale (muguri.

stomate etc. Extravon. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. Are un rol important în reţinerea erbicidelor. care sunt mai cerate. Uniformitatea frunzei. precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori. (Ex.CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. Numărul. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu. Pilozitatea frunzei. de stadiul de dezvoltare al frunzei. comparativ cu frunzele mature. De exemplu. Trend). orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire. omorândo. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. d) Vârsta plantelor. după cum urmează: e) . poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. cuticulă şi epidermă etc. diferite răni deschise. Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde.). Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid.În etapa actuală. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. Citowet. densitatea. dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor. pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos). b) Suprafaţa frunzei. Chenopodium album.

Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le). astfel: calitatea formulării erbicidelor. Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic. Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă. Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză. Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex. pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor.. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . Deci. ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. pătrunderea erbicidelor prin răni. lumină etc. Aceste răni pot fi provocate de insecte. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor. calitatea stropirii. pentru a pătrunde în frunze. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze.pătrunderea prin stomate. iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei). substanţe tensioactive. condiţiile de mediu. Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. muianţi. ingrediente. polaritatea moleculelor). dar şi unul activ. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor.

dipiridilici şi derivaţi ureici). deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. După aplicarea foliară. La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. absorbţia erbicidelor. oprirea fotosintezei. Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante.proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. după care ploile nu mai au efect de spălare . fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi. implicit. temperatura.transformarea energiei luminoase în energie chimică . diviziunea celulară. moartea plantelor" (Gh. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple.penetrate de erbicide). majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze. iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză. . Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă). în nucleul celular sau în cloroplaste. 1996). Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. metode de aplicare etc. epocă de aplicare.). Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele. stomatele sunt închise. vântul influenţează negativ absorbţia. În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie. Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia. iar în final. Penescu. ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. încetinirea creşterii. umiditatea şi precipitaţiile. Budoi şi A. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă. În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză . puţin permeabilă. străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc.

fiziologice şi biochimice ale plantelor. moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei). este utilizată . Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută).unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare. diferenţierea celulelor. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni. provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare. Basta etc. acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. Picloram etc. erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. divizarea exagerată. iar oxigenul este pus în libertate. De regulă. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia.În nucleul celular . cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. După modul de acţiune. înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. nu sunt transportate în plantă. Basagran. Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. Acestea omoară lent (cronic).). aceste erbicide nu se translocă. dar şi de însuşirile morfologice. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. în care energia chimică. Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). Ca atare.acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex). Ca atare. şi anume: stadiul de lumină. stadiul de întuneric. alungirea. Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone. Ele pot provoca anomalii morfologice. Gramoxone.

Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. hv este energie luminoasă. Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O. produse şi efecte mai puţin studiate. Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe. Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă. În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill).pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2. Gramoxone Basta etc. cuantă de lumină. în acest complex proces al fotosintezei?: . care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive.).).pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. dinitrofenoli (Aretit). Sencor). Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane. perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei. uracili (Venzar etc. hidroxibenzonitrili (buctril). cuantă de lumină.pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. . Ca bilanţ.pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. . În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex). procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care. . Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone. fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. triazine (Gesaprim.

Respiraţia aerobă. Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. b) Acţiunea asupra respiraţiei. Ca atare. S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. derivaţi de uracil (Venzar). este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă. Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. Linuron. Tolurex). unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). Gesagard). ureele substituite (Afalon. . mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii. iar transpiraţia este oprită. reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. alteori scade conţinutul în aceste substanţe. uneori creşte.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin. Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril. Sencor. astfel că această reacţie nu mai are loc. iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat.

Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi. cum sunt 2. De exemplu. formând împreună substanţe complexe. Gesagard. aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP).Utilizarea triazinelor (Sencor.). e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. Penescu. produc anomalii morfologice foarte pronunţate. fie în mod direct. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor. Plantele tinere. Teză de doctorat. Simazin. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. în azot. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. un simptom caracteristic. inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. a intervenţiei în diviziunea celulară (A. Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. de natura ţesuturilor atinse.4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului. Alte erbicide. sunt mai . de regulă. fie în mod indirect. Diizocab etc. Erbicidele sistemice cu efect de auxine. doza de aplicare şi modul de aplicare. 1991). provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta. Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. care împiedică viaţa normală a plantei. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice. când sunt aplicate foliar. fără să fie vizibile schimbări morfologice. cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile.4-D (SDMA). Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex). în special. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare.

Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. totodată. Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor. Eptam sau Eradicane). chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. Astfel. tirozina etc. imobilizate. cum sunt alachlorul (Lasso. sunt supuse la diferite procese fizice. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. Unele erbicide. Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor . Mecloran) sau propaclorul (Satecid). diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. Touchdown.afectate decât cele mature. a) Translocarea. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice. odată ajunse în plante. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. alterate sau metabolizate. efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi. de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli. EPTC. 1974). 1966).1966). Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor.. Prometrex) şi alte triazine. erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane. cum sunt prometrinul (Gesagard. a lipidelor şi a acizilor nucleici. 1975).butilat (Diizocab. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele. Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici. cum ar fi fenilalanina. în funcţie de soiul sau hibridul cultivat. (Roisch. Translocarea se poate face cu . urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici. La numeroase erbicide. Ele blochează.

Penescu. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută. Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare. eficacitatea erbicidelor scade (Gh. Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită. Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere. 1996). 1977. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. epoca de aplicare şi doza folosită. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi.seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. 1996). Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). Budoi şi A. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . citat de Gh. Odată ajunse aici. Budoi şi A. Penescu. Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere. Astfel. organele aeriene mor. procedând astfel. După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). iar rezervele din organele subterane sunt epuizate. În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate.

pentru organismul plantei. . Erbicidul.reacţii de hidroliză.reacţii de dezaminare. Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om . . declanşând una din următoarele reacţii: . permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. Fiind deficit mare de umiditate. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor.reacţii de dezalchilare. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă.reacţii de oxidare şi reducere. De exemplu. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase. este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată). reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori.din celule vii şi ca atare. . care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. erbicidele .reacţii şi sisteme de conjugare. fie închiderea erbicidelor în vacuole.reacţii de rupere a ciclului. . Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale. c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă. Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură. substanţele circulă descendent prin xilem. b) Imobilizarea.capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare. îndată ce au ajuns în plantă. sunt imobilizate şi inactivate. Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor. Unele erbicide. Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice .sistemul imunitar format din anticorpi). .

plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică. în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură). În unităţile de cercetare. trifoi. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală.4-D care este toxic. iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică. sunt tolerante. Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard). Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2.. Ca atare. ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate.4-DB până la acid 2. Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - . care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. deci o toleranţă maximă. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide. ghizdei etc. erbicidul pe bază de 2. Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. Alegerea judicioasă.4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). selectivitatea este problema cheie. Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. însă pentru majoritatea buruienilor este toxic. chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine. De exemplu.triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg.

buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. Reglone. În funcţie de aceste căi. de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. selectivitatea propriu-zisă. nota 9 . Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului. Este generată de locul de plasare a tratamentului. cu o sensibilitate maximă la erbicid. nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm). doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. A. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa). 70% sensibile la erbicide. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid. Această selectivitate . generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare. Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. 30%. având o sensibilitate mică. sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. cu erbicide totale (Gramoxone. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard. sub formă peliculară şi. Selectivitatea de poziţie. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate. selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu.buruieni rezistente. Între cele două extreme valorile sunt de 20%.

lucioasă şi groasă a unor leguminoase. erbicidele sunt reţinute mai puţin. explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. în timp ce dicotiledonatele au frunze late. erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb. şi gramineele. au frunze înguste. Cuticula ceroasă. netedă sau acoperite cu perişori deşi. direcţionate oblic. în schimb buruienile sunt distruse. de la o specie la alta. Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. pomi. B. în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat. ca să acţioneze.dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică. floarea-soarelui. . ca la mazăre. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. poziţia. după cum am văzut.4-D şi Dicotex). Erbicidele. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). viţă-de-vie). în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid). Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid). Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă. mărimea şi numărul de frunze care diferă. Buruienile monocotiledonate în general. frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze. în special. Astfel.

. nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1. Absorbţia erbicidelor pe bază de 2. care este absorbit. . b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă.5 cm de la suprafaţa solului.Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua). orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula. grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar. Exemplu. la odos este chiar în stratul cu erbicid. indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex). La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. Pătrunderea erbicidelor în plantă. ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor. unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE).4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. Orzul.

erbicidul Furore Super. iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare. c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor. erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă. pentru că se translocă rapid. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură. adică le protejează. d) Selectivitate periodică. inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super). Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni. dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . Exemplu. Fie . Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu. Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă. Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. în această fază frunzele sunt mari. e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp. Aplicat cu antidot. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară. Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot. de la locul de pătrundere la locul de acţiune. Ca atare. 2.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu).

De exemplu. fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). persistenţă agronomică .este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii. Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute). Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: .aplicarea erbicidelor în benzi. Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . în realitate. O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament. Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar. Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist. . Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat.este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice. mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie. Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

- .) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie. conţinut de argilă etc. pH. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta. Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus. planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor.

Lăzureanu. Segărceanu. L. ECHIVALENT ACID. De exemplu.a.P.4-D) în procesul de fabricaţie. N. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. trifluralin. manipularea. amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. alaclor. când acestea au fost aplicate singure. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. O astfel de alterare nu . De exemplu. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). Ulinici. granule. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin. Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. Gh.a. A. lonescu etc. A. a conţinutului său în substanţă activă. Pitezin. Şarpe.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. gliphosat etc. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. Săndoiu. T./litru de produs comercial . V.M. produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s. P. Caramete. I Vlăduţu. Vilău. Gesaprim etc. ca de exemplu. SUBSTANŢĂ ACTIVĂ. A. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid.a. Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică. Pentru erbicidele solide (pudre. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. Substanţa activă.I.a.pentru erbicidele lichide. Substanţa activă (s. G. G. I Stancu. dozele se calculează în substanţă activă. Budoi.).) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid. N. produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. T. A. A. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură. De regulă. Fritea. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2. metolaclor. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. lonescu. F. Popescu. pendimetalin etc. Jităreanu. Ghinea. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial. Penescu.a. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc. Ciorlăuş. metolaclor. De exemplu. Bîrlea. O. Păunescu. D.

sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar. în plus.).gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate. iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar.p. .m. . la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1. . DMA 6-2. Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute. de regulă.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi). La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: .000.4-D. respectiv eficacitatea lui. exprimat în grame/litru de produs comercial. De exemplu.proprietăţile erbicidului. Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester.000 mg sau l g la l gram).000 părţi de amestec final la greutate sau volum. Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final. Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid.distruge însuşirile erbicidului. Părţi per milion (p. l g la 1.000. dozele se recomandă. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid. La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea.000 g.p. .speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor.) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p. deci cheltuieli făcute în zadar.m. Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1.4-D conţine 600 grame/1 acid 2. în kg/ha echivalent acid. ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice.

este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha.a. D.x100 ( kg / hasaul / ha ) s. ..s. argilă. D.25 = = 0. Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid. doza de produs comercial se calculează cu formula: D.1125 x100 11. doza de erbicid substanţă activă este de 0. = D.a.1125 kg / ha 75 75 Deci.1125 kg/ha D. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: .( benzi ) = D.c. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m).xl ( kg / ha .c. = 0. în instrucţiunile de utilizare. (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii. Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S. De regulă. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă.s.a. (500 g/1 s.c.C.proprietăţile solului (conţinut în humus. s. este doza de erbicid substanţă activă.a. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D. vie sau pomi în cm sau în m.a. L este distanţa dintre rândurile de plante. în care D.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură.C. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha.conţinutul în substanţă activă = 75%. iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial.C.c. l / ha ) L în care: D. pH). în kg/ha. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s./ha. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: . este procentul de substanţă activă în produsul comercial.C.a.

C.( benzi ) = 5 x 40 = 2.condiţiile naturale (deal. = 5 l/ha. l = 40 cm.însuşirile chimice ale erbicidelor. . . Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7. Tabelul 7.).D.caracteristicile maşinii de stropit.forma sub care este produs erbicidul. care să conţină doza de erbicid pentru l hectar. platou. .8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar. afânat etc. L = 70 cm D.2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră . Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: .c.2.

varză. nectarin. conopidă. arbuşti 300-400 fructiferi. cireş. vişin. rădăcinoase. fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: . se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru). pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte. castraveţi . prun. De asemenea. mazăre.păr.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete. cais. ardei. căpşun. . nuc 300-400 . gutui.măr.

S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare. cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse. .V este volumul rezervorului maşinii în litrii.NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh.S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 . Budoi şi A.m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare.V este volumul rezervorului maşinii în l. . De aceea. 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: .QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha. b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: . . mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m. de lucru a maşinii în cm. . este necesar volumul V. . l este lungimea solei în m. .Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha.S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.000 maşinii în hectare. Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S. pentru l ha este necesar volumul x.m. Penescu. d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: . .ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii.

Q este norma de amestec lichid în l/ha.NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. Budoi şi A. . iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 . Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner.C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l. Vorobiev. L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m).10.000 este suprafaţa unui hectar în m2.V este viteza de zbor în m/s. Lt este lăţimea totală la un zbor. Penescu.L este lungimea solei în m. .000 ( m) QxL în care: .Ne este numărul de curse la un zbor. b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: . . descrisă de Gh. .000 în care: . . 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 .Ds este debitul pe secundă prin toate duzele. .Lt este lăţimea totală tratată la un zbor. .L este lăţimea de lucru.

Icedin. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari.). deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi. Basagran ş. Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică. Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor.C. limpede. iar erbicidul (soluţia concentrată S. folosindu-se instalaţii speciale. Nata.000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă. în aparenţă soluţia este clară. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6. fără impurităţi. duzele etc. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 .a. Soluţia este un amestec fizic omogen. sitele. ca urmare. în care apa este dizolvantul. În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate. emulsii şi suspensii.) este dizolvatul. centralizat pe unitatea agricolă. creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. pudră umectabilă sau pudră muiabilă. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +. Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. fiecare păstrânduşi identitatea. incoloră sau colorată. Gramoxone. pastă. se formează săruri solubile care precipită. concentrat emulsionabil.a. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată. Fe++ etc.). granule dispersabile ş.In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds). Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale . Mg++. Emulsia este amestecul dintre două lichide.).

iar Teii. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă. . în timpul aplicării. Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. Logran ş. pastă fluidă. particulele solide se depun. Treflan. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual. Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). Ven-zar. iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă. Diizocab. amestecul trebuie agitat permanent.. dispersate într-un lichid (apă). soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. Cosatrin. chiar 3 erbicide. WP. Mecloran etc. De aceea.emulsiei se pot separa. unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar).a. suspensia trebuie agitată continuu. De aceea. Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. DF). Titus. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. Când amestecul rămâne în repaus. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat. Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). în acest scop. dar şi în unităţi agricole. Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. Afalon ş. Granstar. sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. Eradicane. Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin. uneori. acestea sunt formulate ca pudre umectabile. alb sau colorat şi nu formează precipitat.a. Sencor. în timpul aplicării. Emulsia are aspect lăptos. cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. Amestecul de erbicide.

. pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor). trebuie evitată aplicarea erbicidelor. Amintim câteva dintre acestea: .atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate. . În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care. . .ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor. Productivitatea muncii.în condiţii de irigare.întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum.să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. după ce pompa a fost decuplată. aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol.la erbicidele care se aplică la sol. . când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu. acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului. Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune.erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare. . pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie.pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec. maşinilor şi a echipamentelor de stropit. . în prealabil. Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8. a fost erbicidată. . eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare. .

verde. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică.să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor.la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. . PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor. Erbicidele. Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . pe de o parte. la care DL 50% este de 50 .1000 mg/kg. .. ca toate pesticidele. Se exprimă în mg/kg corp viu. 4) toxicitate redusă. II . la care DL 50% este < 50 mg/kg. Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice. posedă diferite grade de toxicitate. pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid. 2) puternic toxice. la care DL 50% este > 1000 mg/kg.Inspectoratul Sanitar Central. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii . la care DL 50% este de 200 . aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. III albastru.200 mg/kg. Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). 3) moderat toxice.negru. . maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive). IV .roşie. Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio.după tratament. iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase. Protecţia omului fată de erbicide: . a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse.

a. intoxicaţii grave şi chiar moartea. pătrunse în plante. pot produce îmbolnăviri. brigadieri. transport şi aplicare a erbicidelor. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru .1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. Unele erbicide sunt toxice pentru albine. ca de exemplu carbamaţii. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. vomă. greaţă. bolnavi cu sistemul nervos. înroşirea feţei. de exemplu. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. sete puternică. femeile gravide sau care alăptează. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale. diaree. . Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. persoanele cu răni deschise. Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare. transpiraţie puternică. de cord etc. bromoxil etc. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. respirator. Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani. Rezultă din cele prezentate. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. spasme etc. ca de exemplu. fie datorită faptului că. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos. uleiurile minerale. mecanizatori. în depozite sau la aplicarea în câmp. 2) Erbicidele. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. şefi de echipe. fie că sunt aplicate incorect. derivaţi ai fenolului etc. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor. femeile peste 50 ani. De aceea. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. în timpul transportului. edeme. magazineri ş. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. paraquat.

nu se bea.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. furaje. stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. nu se mănâncă. la intervale de cel mult două săptămâni. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. . în picături foarte mici. El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. nu se fumează. precum şi echipament de protecţia muncii. în depozit se poartă echipament de protecţie. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. călători. dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec. După descărcare. zilnic aeriseşte depozitul. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor. pardoseala. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. Curăţenia în depozit se face după necesităţi. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. mijlocul de transport se curăţă şi se spală. furaje. În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. verifică starea ambalajelor. iar în cazul dispersării. cu etichete cu scris rezistent la umezire. cântare. stelajele. apă.şi la mijlocul zilei.. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. La locul de aplicare nu se păstrează alimente. iar în zilele normale şi noroase . instrumente pentru deschiderea ambalajelor. curăţă inventarul. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. pentru câteva zile.

mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. iar în cazul erbicidelor toxice. ochelari. Dacă pesticidul a fost înghiţit. se schimbă locul de muncă. După acordarea primului ajutor. Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii. După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă). Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul.a. iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. îndeosebi sanguine şi la nevoie. cizme. în timpul lucrului este interzis a fuma. sare de bucătărie. 20 . aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun. mânuşi. mânca sau bea. Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea. mască de gaze. bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze.Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec. bicarbonat de sodiu ş.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. echipamentul se curăţă şi se aeriseşte. După terminarea lucrării. Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie. . Periodic. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare.5%. se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu. Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal.

Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). În ultimul timp. in.). De exemplu. Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule. răpită. a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). tutun. se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. animalelor şi plantelor. agricultură şi protecţia mediului. Genele noi introduse sunt denumite transgene. varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). orez. cartof. ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor.PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. dovleac. Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice. iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. industria farmaceutică. tomate ş. erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală). bumbac. 2000). În felul acesta. După cum este cunoscut. porumb.a. soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp. .

peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.9 <0.9 7.1 2.7 2.1 2. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.0 <0.Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.1 0. .4 <0.5 5.1 0.7 8.4) Tabelul 7.8 28.4.3 <0.5 21.3. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19.3 şi 7.1 <0.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7.0 <0.3 11.4 3.6 8.9 0.

iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. .In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate. la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu. în ţara noastră. PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ . CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice. fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite.înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural. privind regimul de obţinere. precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat. testare.modificări nedorite asupra fertilităţii solului.a. .). constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis. utilizare şi comercializare a OMG. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp.modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului.transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. . .49 din anul 2000. în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute. Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB).influenţa negativă asupra lanţului trofic. cum ar fi: . ciclul carbonului ş.

soia. răpită. care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor.pulbere umectabilă (muiabiiă).concentrat emulsionabil. ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus. SP . Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni. G . EC . Acenit 50 EC etc.pulbere solubilă în apă. Relay 90 EC. EW . WSC .este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC.concentrat solubil în apă. DF . arahide.suspoemulsie. SE . Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive. Este un erbicid sistemic.concentrat solubil în apă.concentrat emulsionabil.concentrat solubil. timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor. Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR . Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb. SL . floarea-soarelui.granule. Se absoarbe prin radice-lă. WG .granule autodispersabile.pulbere umectabilă (muiabilă).granule dispersabile în apă. hipocotil şi coleoptil. UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus. bumbac. Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE . ulei în apă.În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial. C S .suspensie concentrată. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. Harness 940 EC. Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor. WP . SC . .emulsie. PU .

. mazăre. Wtnaranthus sp.p..SODIUM. Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- . Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Se absoarbe prin frunze. Datura stramonium. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii.75 şi 2. fie preemergent în doze cuprinse între 1. După aplicare. Galinsoga parviflora. Este un erbicid sistemic. Polygonum sp. (p. Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie.. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. ALACHLOR. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). Sinapis arvensis. Veronica sp. Alanex 48 EC etc.5 l/ha în 300 l apă/ha. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare. Nu combate Stellaria media. Papaver rhoeas. Solanum nigrum.i).. Nu lasă reziduuri în sol şi plantă.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp. Stellaria media. iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze. translocându-se foarte lent în toată planta. Xanthium sp. când buruienile au 1-4 frunzuliţe. Lasso 48 EC. absorbit prin hipocotil.50 litri produs comercial pe hectar. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Echinochloa crus-galli. arahide.. Nu este flamabil şi nici corosiv. Este un erbicid selectiv sistemic. Hibiscus trionum. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC. Se aplică postemergent. Portulaca oier acea. dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat. ACIFLUORFEN . coleoptil şi radicele. monocotiledonatele anuale şi perene. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm. emulsii etc. şi toate dicotiledonatele perene. trebuie ferit de foc. Capsella bursa-pastoris.. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). tomate. Raphanus raphanistrum. Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare. Datura stramonium. Chenopodium album. Nu combate buruienile perene. Matricaria sp. Este un erbicid de contact. Este flamabil şi ca atare. Doza de aplicare este între l şi 1. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp. Este nevolatil sau greu volatil. Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă. Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti.. fasole. Tackle AS.

iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime).. 80 WP. şofrănel. Sinapis.. Alazin (alachlor+atrazin) etc. Veronica sp.p.Amaranthus sp. Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. Echinochloa crus-galli. tomate transplantate. Hibiscus. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb.. Combate foarte bine: Galium sp.până la formarea primului internod al cerealelor. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei. Este un erbicid sistemic. orz. triticale. Stellaria media. Thlaspi şi toate buruienile perene. manifestându-se prin . Matrica-ria. soia. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu. floarea-soarelui. Anthemis. Raphanus. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale . Se aplică în perioada de vegetaţie .teinelor în procesul de respiraţie.) şi se încorporează superficial. Este absorbit în plante prin sistemul radicular.a. 90 WP sau WG.postemergent. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide. Pitezin 75 WP. Sunt rezistente: Sinapis.i. ducând la moartea plantei. Chenopodium. se aplică înainte de semănat (p. pomi fructiferi. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. Nu este flamabil. mazăre. viţa-de-vie. Onezin 50 WP etc. Efectul este evident. bumbac. Datura stramonium. Raphanus. Polygonum sp. fasole. Solanum.p. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin). Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha.) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul. arahide etc.. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp. blocând procesul de fotosinteză şi în final. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. în faza de sfârşit de înfrăţire .i. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50. Atranex 80 WP. este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze. cartof. AMIDOSULFURON. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. ATRAZINE. WP.

În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides..„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă).. linte. Veronica sp. Avena fatua. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului. . Raphanus raphanistrum. Când se aplică postemergent. sfeclă.pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). evitarea fenomenului de remanentă. Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC. muştar. Galium sp. Anthemis arvensis. (400 g/1 metolaclor+atrazin). se aplică înainte de semănat (p. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene. Echinichloa crus-galli.. Galeopsis tetrahit. Polygonum lapatifolium etc. Lamium amplexicaule.pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s. conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate. Din cai descompunerii lente. Sonchus arvensis. fasole. soia. iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp. Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale. acest proces fiind dependent de pH. Capsella bursa-pastoris. bob. Atriplex sp. În sol se descompune relativ lent.) şi încorporat la cm. Chenopodium album.a. Alazin (alachlor+atrazin).. Stachys annua. orz. Xantium sp. ţinutul în humus. Portulaca oleracea. Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi./ha. floarea-soarelui legume. Amaranthus hybridus. Stellaria media. Bidens pilosa. Solanum nigrum. Apera spica-venti. tutun. in. atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. sau preemergent.. lupin.. Matricaria sp..i. Hibiscus trionum. se absoarbe complexul coloidal al solului. până la maximum 2 frunzuliţe. . ovăz etc. Polygonum sp.. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis. grâu.. ceapă. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: . etc. Vicia sp. Solanum nigrum. Sinapis arvensis.p. Galinsoga parviflora.

salată. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. după care este metabolizat de microorganisme. Lolium sp. Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus./l. Echichloa crus-galli. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Thlaspi arvense. Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC. tutun. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. mac. hamei etc. lucerna veche. pepeni. arahide.. arbuşti fructiferi. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere. Capsella bursa-pastoris. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. Poa sp. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere. şi conţine 480 g. cireş.. Echinochloa crus-galli. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s. mentă. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide.. Solanum nigrum etc. BENTAZON. castraveţi. Holcus lanatus.. Nu este corosiv. Poa. . Avena fatua. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp. BENEFIN sau BENFLURALIN.a.. Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. Bidens tripartita. trifoi. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă. Setăria. Digitaria sanguinalis. Digitaria sanguinalis. dar nu este compatibil cu alte pesticide.. Se aplică în culturile de in. de unde este apoi translocat în toată planta. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC. cartof. Este un erbicid sistemic. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Sonchus oleraceus. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan. Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere. s. vinete. Chenopodium. trifoliene anul I (lucerna. măr. Portulaca.. Avena sp. ghizdei). păr. Nu .a. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime).ASULAM.

sorg etc. Nu este coroziv. cartof. BIFENOX. care se aplică postemergent. nu mai mult. Xantium sp. arahide. Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate. orz. Combate speciile: Veronica. Este un erbicid sistemic. mentă. Se comercializează sub denumirea de Buctril D. Se aplică în 250-300 l apă/ha. sub formă de concentrat emulsionabil. Se aplică preemergent sau postemergent. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia. Doza de aplicare variază între 1. Atriplex. pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. soia. Ranunculus. corosiv. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei .5-2 l/ha. Cyperaceae etc. la aplicare. Nu este corosiv. Capsella. Solanum nigrum. mazăre. şi este compatibil. Este un erbicid de contact..5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase. Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. porumb. Briotril etc. flamabil. Amaranthus. Matricaria sp. este flamabil. Sinapis. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. Portulaca. Se aplică cu 250. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria. Brominal. fie singur. ceapă. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. Artemisia. Cirsium arvense. sorg. fie în amestec cu MCPA sau 2. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime).300 l apă. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). (în stadiul de 2 frunze). Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. fasole.este.4 D. Datura. BROMOXYNIL. Stellaria. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Chenopodium. iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F. Doza de aplicare este de 1. Echinochloa crus-galli. trifoliene (anul I sau vechi). Abutilon. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis. Polygonum sp. ovăz. Este un erbicid de contact. Sinapis. Chenopodium. Raphanus. Brassica. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Este selectiv pentru floarea-soarelui.

BUTYLATE. ricin. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Xanthium. Abutilon. CHLORIDAZON sau PYRAZON. Sonchus oleraceus.8-1 l/ha în 200-300 l apă. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Portulaca. Sunt rezistente speciile: Sinapis. Lamium purpureum. sfeclă. Doza de aplicare este de 0. Veronica sp. Capsella bursa-pastoris. Chenopodium. Se aplică la următoarele culturi: porumb. Hibiscus. Galeopsis tetrahit. Sunt sensibile speciile Atriplex patula. Polygonum.. orz. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. Polygonum. Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. Raphanus. Convolvulus arvensis.formarea primului internod. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor.la speciile sensibile. Echinochloa crus-galli. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. Se aplică înainte de semănat (p. in. iar la porumb în faza de 34 frunze. Fumaria officinalis.a. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. Chenopodium album. Cirsium arvense.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. Thlaspi arvensis. năut. Nu . Galeopsis etc. Solanum nigrum. Sunt rezistente: Anagalis. Este un erbicid puţin toxic. Brassica. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate.p. Atriplex. floarea-soarelui. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor. in. Vicia hirsuta. Galium aparine. 2-4 frunze. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă. lucerna. Anthemis.i. Sinapis. secară. Stellaria media. sp. Digitaria sanguinalis. Lapsana. Anagalis. ovăz. Crysanthemum. porumb.

Este un erbicid sistemic. Nu este corosiv. Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent. Stellaria media. fie postemergent. Spergula. Viola. Viola. păşuni. sfeclă roşie. volatil sau flamabil. Polygonum convolvulus. Dacsulfuron etc. Sonchus sp. Este un erbicid sistemic. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză. fâneţe. Lamium sp. Chenopodium. Spergula. Atriplex patula. corosiv sau volatil. Raphanus.. Matricaria. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor. Mercurialis myosotis. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. sfeclă furajeră. Atriplex.. flamabil sau volatil. CLOPYRALID. Galeopsis. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. Galinsoga. Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. orz. Nu este corosiv. in. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. Galeopsis. Stellaria.. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. Polygonum. sfeclă de zahăr.este flamabil. Veronica etc. seminceri de graminee. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis. Matricaria sp. în 250-300 l apă. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie). Papaver rhoeas. Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase. Vicia.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Anthemis. Brassica.. Sinapis arvensis. Galium aparine. Cirsium arvense. Se aplică în doze de 2-6 kg. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea . Rival. gazon. Sansulfuron.l/ha produs comercial. Chenopodium. CHLORSULFURON. Capsella bursa-pastoris. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie. Amaranthus. iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă. în funcţie de epoca de aplicare. Thlaspi.

muştar şi răpiţă). Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. sfeclă de zahăr. Matricaria sp. Echinochloa crus-galli. CYCLOXIDIM.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară). volatil. corosiv sau flamabil.. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. pomi fructiferi. Alopecurus. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc. CE. Sinapis. muştar. de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . Combate şi alte buruieni: Amaranthus. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu. floareasoarelui. conopidă. Portulaca. viţă-de-vie etc. Centaurea cyanus. trifoliene. mazăre. Agrostis. fasole. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. răpiţă. Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere. Bromus. Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă. Setaria. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul. Se utilizează la culturile de soia. Senecio sp. Vicia sp. ceapă. păşuni şi faneţe. Raphanus etc. Nu combate Chenopodium. cartof. ceapă. căpşun. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0. Agropyron repens. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. Apera. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). Solanum. varză. bob.5 l/ha. Este un erbicid sistemic. . sfeclă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Nu este volatil. Lamium. tutun.. Polygonum. orz.3-0. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. CYCLOATE. arahide.postemergent. Abutilon. Echinochloa crus-galli. Sunt rezistente: Galium. salată. Hibiscus etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. Bifora. Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze. in. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc.

porumb. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 .formarea primului internod. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F.. orz.D. Nu este volatil. Este o sare a acidului 2. . iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. depunerea substanţelor nutritive.4-D ester). secară. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. DMA-6. Anthemis. înainte de înspicare. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. Matricaria sp. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă). Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. Amaranthus. gazon. Dicopur M etc.4 -D. Raphanus. Se aplică postemergent. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. păşuni. sorg. ovăz. Doza de aplicare este variabilă. Stellaria media. Dicopur D etc. Oltisan M (dicamba+2. Lancet. Papaver rhoeas. aplică în 250-300 l apă.5 l/ha produs comercial. floarea-soarelui). flamabil sau corosiv. diviziunea celulară etc. dar se poate absorbi şi prin rădăcini. După aplicare. Centaurea.8 şi 1. Se comercializează sub denumirea de SDMA. între 0. 2. care mor. Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis.4-D sau un ester al acestuia. Sunt rezistente: Galium sp. soia. fâneţe. orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor.4D). iarbă de Sudan. Este un erbicid sistemic. Sonchus. Chicorium inthybus. Thlaspi. Chenopodium. adică au 3-4 frunze. Polygonum etc. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase .15 cm înălţime. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze. Cirsium arvense. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. Capsella. Se absoarbe prin frunze. Veronica. Bifora. afectând respiraţia.

Rumex. ierburi perene. iar sfecla are 2-3 frunze.4 D+dicamba). Senecio. Tlaspi. Papaver.4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară. Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze. postemergent. Convolvulus. Lepidium. orz. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu. Sonchus. Portulaca oleracea. Galium. Se aplică la cereale în faza de înfrăţire . Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun. Erbicidul dicamba. Chenopodium. Combate speciile de buruieni: Amaranthus. Centaurea. Matricaria.4 D + dicamba) etc. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" . Chenopodium. Sinapis. corosiv sau flamabil. Betanal Progres sau Betanal Tandem.8 şi l l/ha. Nu este flamabil. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. Se comercializează sub denumirea de Betanal AM. Amaranthus. porumb. Cirsium.DESMEDIFAM. Icedin Super (2. Doza variază între 0. Galeopsis. Polygonum. Galinsoga. Stellaria. Polygonum. triticale. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. Bifora. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Calystegia sepium.formarea primului internod. DICAMBA. sorg. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. Sonchus etc. Fumaria.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Anagalis. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Anthemis. Capsella. Se aplică în perioada de vegetaţie. Raphanus. ovăz. Papaver rhoeas etc. Agrostemma. este corosiv şi nu este volatil. Se aplică în 250-300 l apă. orzoaica. Atriplex. Nu este volatil. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham. Galinsoga.formarea primului internod. Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill. în procesul de fotosinteză. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. Veronica. Stellaria.

Este rapid absorbit prin frunze. Nu este volatil şi flamabil. floarea-soarelui. 1991. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. Spicele sunt erecte. Este corosiv pentru aluminiu. Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. Poa trivialis. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. sfeclă de zahăr de sămânţă. Se comercializează sub denumirea de Reglone. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. linte. Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. soia. tutun. Agrostis sp.(spice cu spiculeţe lipsă). culturi legumicole semincere etc. orz. Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha.. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. prin distrugerea cloroplastelor. aceste erbicide (la cultura de grâu. mazăre. Phnalaris. ţelină. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). neselectiv. Se aplică la culturile: grâu. Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene. in ulei. castraveţi. Mecanismul de acţiune se bazează. Aplicate după formarea primului internod . morcov. lucerna. Este un erbicid de contact. floarea-soarelui. Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial. Lolium sp. spălăcite. Nu este flamabil. DICLOFOP . Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. festucă. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. Festuca. cartof. fasole. tomate. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. . secară. în afara epocii optime. dar pot să fie seci. producând sterilitatea polenului. sparcetă.METHIL. DIQUAT. Echinochloa crusgalii. cânepă.. Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. Penescu. răpit ceapă. lucernă de sămânţă. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). fără boabe. Nu combate: Apera spica venti. trifoi. Se comercializează sub denumirea de Illoxan.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. trifoi de sămânţă. Setaria etc. corosiv sau volatil. sfeclă. întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor. Teză de doctorat). in. răsfirate. sau chiar până la compromiterea totală. de formare a ovulelor şi polenului.

Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare.p. Digitaria sp.) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm. între 4 şi 10 l/ha produs comercial. sfeclă de zahăr etc. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură. Se aplică înainte de semănat (p. trifoi. sfeclă. Este foarte volatil.i. Nu este flamabil. Atriplex. Se comercializează sub denumirea de Furore Super. lucerna.i. Convolvulus. tomate etc. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele). sparcetă. floarea-soarelui. mai ales în zonele secetoase. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb.ETIL. Este erbicid sistemic. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. fasole. şofrănel. Lolium sp. Matricaria etc. Hibiscus trionum. Este erbicid . EPTC. Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. Datura stramonium. Avenafatua. Chenopodium. in. Se utilizează la culturile: porumb. Echinochloa.DIMETHENAMIDE.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii. FENOXAPROP . Sunt foarte rezistente: Chenopodium. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Alirox. necorosiv. Setaria sp. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor. Echinochloa crus.. soia.galii. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria. Abutilon theophrasti. prin aplicare preemergentă.. Doza de aplicare variază. Digitaria.p.2 şi 2 l/ha produs comercial. cartof. mazăre. după semănat sau înainte de semănat. floareasoarelui. cartof. în funcţie de conţinutul de humus al solului. bumbac. fasole.. Dozele de aplicare variază între 1. ricin. semivolatil. Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC. Stellaria etc. prin două treceri cu grapa cu discuri. Se aplică înainte de semănat (p. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. Amaranthus.

gălbi puţin volatil. FLUAZIFOP . . la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. tutun. pepeni verzi. în faza de înfrăţire a acestora. Digitaria. În amestec cu fenclorazol-etil. Sorghum halepense din rizomi. Digitaria. Alopecurus. Se utilizează la culturile: soia. floarea-soarelui. Echinochloa. Nu este tolerat de orz. Nu comba specia Avena fatua. Cynodon dactylon. trifoi. Setaria. prin blocarea creşterii. Lolium. ardei. mazăre. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. Avena fatua. fasole. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. nevolatil. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . mazăre. sistemic. ce pa. Se absoarbe prin frunze. Apera spica venti. pentru monocotiledonate perene. bumbac. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. la 1012 zile. viţă-de-vie. Se aplică în perioada de vegetaţie . bumbac etc. pomi. Doza este de 1-1. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. fasole.postemergent. Este un lichid vâscos. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare. Doza de aplicare este de 1-1. cartof.5 l/ha. Se aplică în perioada vegetaţie . Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. apoi devin violet-roşietice. se usucă şi mor. cartof. năut.sistemic.postemergent.5 l/ha. Se aplică culturile: soia. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC. floarea-soarelui. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. nu este corosiv. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. Agrostis. Setaria. După aplicare. lucerna. nu este flamabil. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. samulastra de şi orz etc. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. lucerna. iar pentru monocotile rene. După 1520 zile plantele se îngălbenesc. tomate.adenozintrifosfatul). Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. in. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate. pepeni galbeni. morcov. Avena fatua. Echinochloa. sfeclă. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi.P BUTIL. silvicultură etc.

Este erbicid sistemic. Galium sp.). Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi.5-0. Thlaspi arvense. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial. etc. Rubus sp. viţă-de-vie.8 l/ha aplicat singur. bulbi etc. când este răsărit în totalitate. timp de 20-25 de zile. Papaver. Tomigan etc. pe care le usucă. iar buruienile să fie în faza de rozetă. Ca epocă de aplicare. Are un spectru relativ restrâns de activitate. Cirsium arvense. corosiv sau flamabil. . GLUFOSINATE. După tratamentul cu Fusilade. Matricaria etc. FLUROXIPYR. Sonchus. Rezistente sunt speciile: Anthemis. în diferite concentraţii. orz.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. stoloni. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor. la 10-15 cm înălţime. Sinapis arvensis. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. Vicia. Chenopodium. Anagalis. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid). ovăz. Calystegia sepium.formare a primului internod la cereale. Nu este corosiv.. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Doza de aplicare este 0. Se comercializează sub numele de Starane 250 EC. drajoni. Se aplică în perioada de vegetaţie . Stellaria. Raphanus. Rumex. Polygonum convolvulus etc. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene. După aplicare. Este un erbicid neselectiv. triticale. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. în faza de înfrăţire... de contact. Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. Nu este volatil. Atriplex. Se comercializează sub numele de Basta. pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor.postemergent. tuberculi. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis. flamabil sau volatil. Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi. în faza de înfrăţire .

Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. Sorghum halepense). sfecla de zahăr etc. Gliphogan. Roundup Ready. Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). pe canale de irigaţie. Cynodon dactylon. Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. căi ferate. Touchdown. . Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. În ultimul timp. Tipha etc. Sorghum halepense. denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. înainte de înspicare. Efasat. Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. vii. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). se înroşesc (violet-purpuriu). HALOXYFOP ETOXY ETIL. Sonchus arvensis. porumbul. samulastra de grâu şi orz. Glifosat etc. Se comercializează sub numele de Roundup. Este un erbicid sistemic. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. Dupâ aplicare. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Este sistemic şi neselectiv. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. flamabil. Rumex. pe mirişti etc. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei).GLIPHOSATE. plantele se îngălbenesc. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. Phragmites communis. se usucă. Apera. Convolvulus arvensis. Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. Loliun Avena. mor. scopul urmărit. Este nevolatil. Equisetum. Glialka. Digitaria. care poate să se aprindă şi să explodeze. pe şosele. Ground-up. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Setaria. Echinochloa. Trebuie păstrat în ambalajele originale. Convolvulus. Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. Cynodon dactylon. Agropyron.

8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1. fasole. muştar. Anthemis.5-0. Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini.130. viţă de vie. Este preluat prin rădăcini şi frunze. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor. Se comercializează sub denumirea de Venzar. cartof. Se comercializează sub denumirea de Pivot. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. Combate un spectru larg de buruieni. Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix. Nu combate buruienile perene. Doza de aplicare este de 0. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia.5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă.. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor. după semănat. Se aplică postemergent. floarea-soarelui. ISOXAFLUTOLE. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor. pomi fructiferi. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Este sister nevolatil. Nu este corosiv. pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. flamabil sau volatil. când se aplică singur. mazăre. Se comercializeză sub numele de Merlin. Este un erbicid sistemic. pentru monocotiledonate perene. Xanthium sp. Atriplex. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale.150 kg/ha. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). Nu este corosiv.Se utilizează în culturile: soia. volatil sau flamabil.5 l/ha. sfeclă de zahăr. Rompiv.. Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. Doza de aplicare este de 0. răpită. IMAZETHAPYR. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun. LENACIL. Se absoarbe prin frunze. lucerna etc.0. . Combate buruienile: Anagalis. aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. Se aplică înainte de semănat. Abutilon. Pursuit. tutun etc. Doza de aplicare este între 0.a. încorporat superficial sau preemergent. Solanum nigrum. fasole. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă.

Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2. orz. sorg. .C. ca şi 2. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Nu este corosiv. Thlaspi. in. mazăre. ţelină. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP). în funcţie de cultură. secară. Atriplex. Convolvulus. porumb.5 l/h. Stellaria etc. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg. Nu combate buruienile perene. sorg. până la formarea primului internod.). Matricaria. Stellaria. M. Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară. volatil sau flamabil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie.. Se aplică postemergent în culturile: grâu. Amaranthus. Sonchus. Este un erbicid sistemic.5 kg/ha).Chenopodium.A. Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. preemergent şi postemergent. Sinapis. porumb. Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. Papaver sp. păstârnac etc. (methyl-chlorophenoxyacetic acid). Se utilizează la culturile: cartof.p.i.5 .5 + 2. Brassica. Matricaria. Capsella. Se comercializează sub numele de Dicotex. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale. în funcţie de conţinutul de humus al solului. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. Se comercializează sub numele de Afalon. Doza optimă de aplicare este de 1. absorbit repede prin rădăcini. floarea-soarelui. Se comercializează sub numele de Goltix. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. Chenopodium. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha.2. soia.P. păşuni şi faneţe. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. LINURON. şi în faza de rozetă a buruienilor. Matricaria. Capsella. în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică. Polygonum. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis. Linurex etc. Combate speciile de buruieni. Este un erbicid sistemic. Este un erbicid sistemic. Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis.4-D. Galium sp. Raphanus. morcov. METAMITRON.

in etc. Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. Combate buruieni anuale: Avena. legume. Setaria. Raphanus. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria.MOC (metolaclor) este de peste 86%. Sinapis. Sinapis. Capsella. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. PORTULACA. varză. Centaurea. sinteza proteinelor şi procesul de respirat. Stellaria. nevolatil. Apera. Se utilizează în culturile de răpită. Nu este corosiv.5 l s. Chenopodium.METAZACHLOR. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil. Este sistemic. mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol.i.5 l/ha produs comercial. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC)./ha. Urtica. Capsella. sfeclă de zahăr. Papaver etc. Se comercializează sub numele de Sansac.formarea primului internod. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă. Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire . Digitaria.1. . ceapă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Echinochloa.a. METOSULAM. Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea. Se absoarbe prin rădăcini. Combate speciile de buruieni: Galium. sau preemergent. Hibiscus. Se aplică p. Matricaria. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. .0 . Se comercializează sub numele de Butisan. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate. cartofi. în postemergenţă. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS).1. floarea-soarelui. Solanum nigrum etc. Alopecurus. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. S-METOLACHLOR. Xanthium. Se aplică în doze de l . Puritatea izomerului S . porumb. Lolium. Se aplică în emergenţă.înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. Inhibă alungirea rădăcinilor. Este sistemic. şi devreme. Abutilon. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC. Este sistemic. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. Solanum. Stellaria. flamabil sau volatil. Anthemis. Se aplică în doze de 1.p. Stellaria. Matricaria. alune. broccoli.

Este sistemic. Portulaca.8 l s. Se absoarbe prin rădăcini. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei.a.). Centaurea. tomate. Echinochloa phyllopogon. Senecio. soia. pentru varză. tutun. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez.a. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere. Galeopsis. pepeni.5. Datura. Amaranthus. Chenopodium. căpşun. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP./ha. Se comercializează sub numele de Sencor./ha. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. ori după formarea biloanelor la cartof./ha. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 . Se comercializează sub numele de Devrinol.6 luni. floarea-soarelui. porumb etc. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul. mai ales în zonele secetoase. dar înainte de răsărit. Sinapis.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene. Stellaria. Echinochloa crus-galli. Este erbicid sistemic.U. METRIBUZIN. Sonchus.3 şi 0. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Veronica. în doza de 20 .Doza de utilizare este de 0. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof. Nu combate: Cirsium. NAPROPAMIDE. Doza de aplicare este de 4. MOLINATE. Matricaria.8 . lucerna veche. Lexone. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii. Se utilizează în răsadniţe.a. Este erbicid sistemic. Lamium. Combate: Echinochloa oryzoides. Chrisanthemum. Polygonum. tomate. Dozele de utilizare variază între 0. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. varză.5 . Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre.7 kg s. Se aplică înainte de semănat sau plantat. P. Metripaz etc. Convolvulus. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil. răpiţă. Fumaria. ardei. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii. tomate. Galium. viţă-de-vie.

Chenopodium. Panicum etc. fără a se efectua o probă test. NICOSULFURON. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. Sinapis arvensis.a. Est erbicid sulfonilureic. Agropyron repens. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi. legume şi trestie de zahăr. Echinochloa crus-galii. Combate următoarele buruieni: Amaranthus../l00 m2 de răsadniţă. Datura stramonium. Echinochloa. AbutiIon theophrasti. Doza este cuprinsă între 0..1 l/ha. Polygonum. în prealabil. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron.5 kg/ha substanţă activă. Xanthium sp. cartof. Se utilizează la culturile de floarea-soarelui. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. OXADIARGYL.. Nu este corosiv. Malva.. pir gros etc. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp. Raphanus./l. sistemic. Nu se recomandă pentru porumbul de floricele.3 şi 0. zaharat sau loturi semincere. Lolium sp. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor. flamabil sau volatil. Se aplică atunci când plantele de costrei.6 frunze. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1. Digitaria. . Digitaria sanguinalis. Solanum nigrum etc. Solanum. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Se comercializează sub numele de Raft. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol.. Erbicid selectiv. Bidens. Se comercializează sub numele de Mistral.a. iar pentru buruienile anuale este de 0. Cynodon dactylon. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb.8 . a culorii violaceu-roşiatică. sistemic. Portulaca. iar porumbul este în faza de 4 .gj s.5 l/ha produs comercial. care conţine 40 g s. Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni. Chenopodium sp.

125 şi 2 kg s./ha. Are persistenţă lungă în sol. Sonchus./ha. Se comercializează sub numele de Gramoxone. Digitaria. PENDIMETHALIN. Amaranthus. Chenopodium. arahide. Doza de aplicare este variabilă între 0. vinete transplantate în câmp şi în solar.a. Sorghum halepense din seminţe. Polygonum sp.2 l/ha). Matricaria. Chenopodium.2 şi 1. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. Solanum nigrum.. orez. între 0. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă. . şi unele dicotiledonate: Datura.080 kg/ha. OXYFLUORFEN. Este flamabil. Setaria./l. nefiind distrus pe cale biologică. porumb. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Cirsium arvense (în stadii mici). Se comercializează sub numele de Stomp. Se aplică în doze de 0. PARAQUAT. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii. Este erbicid de contact.a. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa.5 kg s. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. neionică. Anthemis. tomate. Nu este corosiv. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Hibiscus trionum etc. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG. Nu este translocat în sistemul radicular. Este erbicid sistemic. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase. ceruri. Nu este remanent în rotaţii. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0.OXASULFURON. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s. Portulaca oleracea. pomi fructiferi. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze. viţă-devie.a. Dozele sunt variabile. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. floarea-soarelui. Se comercializează sub numele de Goal. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf. Se aplică la cultura de soia. Abutilon. ceapă din arpagic.

75 şi 2. ceapă.5 l/ha.a. Sinapis. Capsella. de floricele sau loturi de hibridare. Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). mazăre. Nu se aplică la porumbul harat. Anthemis. tomate transplantate. în doză de 0. Spergula arvenis. Sol num. Efpromet Promedon etc. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii. Polygonum.. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp. Galium sp. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează . usturoi. Atriplex tatarica. viţă-de-vie. Prometrex. Digitaria. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie. cartof. Sunt rezistente: Sinapis arvensis.. Este erbicid sistemic. Chenopodium sp. PROMETRYN. volatil sau flamabil... Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Nu este coroziv.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. Matricaria sp. sparanghel. Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Veronica. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. livezi. Dozele variază între 0. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb. Amaranthus sp. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW). Datura. Se comercializează sub numele de Gesagard. Nu este volatibil. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. floarea-soarelui. tutun. Nu combate Setaria. Capsella bursa pastoris. Raphanus. fasole. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. Datura şi Solanum. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG).. bumbac. Echinochloa crus-galli. flamabil sau corosiv. când costreiul are 10-15 înălţime. Epoca de aplicare este postemergent. Se aplică în doză de 0. Xanthium sp. Portulaca. năut. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid). morcov. Stellaria media. iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze. PRIMISULFURON-METHYL. soia.0 l/ha s.Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. Sorghum halepense din seminţe.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

Se comercializează sub numele de Treflan. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. Centaurea. Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. . Anthemis. care în 15-20 de zile mor. TRIBENUTON – METHYL. secară. ceapă din arpagic. Galium. de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). ţelină. năut. Stellaria media etc. Convolvulus arvensis. orz. Papaver. fasole. Nu combate specia Convolvulus arvensis. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. Este folosit în culturile de floarea soarelui. Doza de aplicare este de 0. Este selectiv pentru grâu. TRIFLURALIN. tomate transplantate. soia. ricin. Anthemis sp. Matricaria sp. ovăz. muştar. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. şofrănel. varză. rapiţă de toamnă şi primăvară. Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora. Eflurin 48 EC. Papaver. Nu combate: Viola. Se aplică în perioada de vegetaţie. Polygonum. Este erbicid sistemic. După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. Fumaria etc. Raphanus. Capsella. Bifora. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate).formarea primului internod. Sonchus. ovăz. ardei. usturoi.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. orz. Matricaria sp. Agrostemma githago. triticale. mentă etc. gulii.. Brassica. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă. Este un erbicid foarte volatil. Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial... secară. Sinapis. cartof. hamei. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . triticale: Cirsium arvense. Se aplică la înfiinţarea culturii. vinete. bumbac..zile. Vicia sp. morcov. Este flamabil şi nu este corosiv. Verinica. Polygonum sp. Lepidium draba. orzoaică. Brassica. Triflurex 48 EC etc. Sinapis. Amaranthus.

ca şi alegerea erbicidului. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: .înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. Portulaca. Sorghum halepense. din seminţe. Solanum nigrum. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. Chenopodium. Amaranthus. Sellaria media. Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează). produsul poate să fie compromis. bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. Thlaspi. Oricât de performant ar fi erbicidul. Echinochloa. Xanthium. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. Abutilon.a. Datura. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora. De aceea. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului.5 şi 1. Lolium. În practică. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole. între 0. remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. Polygonum convolvulus. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare.5 l/ha s. Combate buruienile: Setaria. prin două treceri cu grapa cu discuri. Are un efect mai lung de 4-6 luni. întreţinut. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. Digitaria. b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. reglat şi exploatat. Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare.

Pe terenul cu bulgări. dicamba. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. cum sunt cele pe bază de atrazin. Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. metribuzin. prometrin.p. - În ţara noastră. diuron. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei. monolinuron. fomesafen etc. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. mărunţit şi nivelat. cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale. acetoclor.aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest). posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. Smetolaclor. efectul erbicidelor reziduale scade. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar. lipsită de impurităţi şi limpede. cu un pH neutru.4-D. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. 2. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. MCPA. cloroxuron etc. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm). sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv. sulfonilureice. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. acifluorfen-sodiu.aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p.i sau preemergent) . Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. alaclor. pendimentalin etc. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare. benefin. Pe terenurile foarte bine mărunţite. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei). fluroxypir. viteza de deplasare se micşorează şi. Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR . ca urmare. nivelate şi profund lucrate. selective. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi. cum ar fi atrazinul. cum ar fi produsele pe bază de bentazon. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid. trifluralin. ca atare.

Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat.după modul de acţionare şi sursa de energie. .repararea. Aceste acţiuni de pregătire cuprind : . . verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor. a aplicării corecte a acestora. în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele. Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: .asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte. se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora.după domeniul de utilizare. a modului corect de realizare a amestecurilor. . PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: . În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune). în funcţie de obiectivul urmărit. operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată.să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) .să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru.să fie simple şi uşor de exploatat. . .să aibă capacitate mare de lucru. Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat. apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc. .instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor. precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora). . . La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui. .să aibă un grad mare de fiabilitate.să fie accesibile din punct de vedere financiar.). .să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente).instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii. de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc. a debitului pompei şi debitului duzelor etc.Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise. a dozelor. .

MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit).aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt. purtate. . Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor.5 şi 7 bar. Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET . AS-14. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu. JET-2500. care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru.2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi. AC-1 etc. Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. EEP-300 (echipament de erbicidat purtat). ceaţă etc). Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare. 2500 l soluţie). Din această grupă avem instalaţia ACS-100. JET-400. indiferent de condiţiile de umiditate a solului. Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale. Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate. respectiv. MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc. la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu.300 (maşină de stropit purtată universală). AS-12 M. . Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1. AS-10.este nevoie de pistă de lucru special amenajată. MSPU . .efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. se pot trata suprafeţe mari în timp scurt. Euro. Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării. dar şi unele dezavantaje. .se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. temperatură. . b) Maşini de stropit cu tracţiune animală. RAU-SPRIMAT L600. Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje.administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha).DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. AS-15. .

în funcţie de tipul de tratament efectuat. alegerea tipului adecvat de duze. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200. IAR-826. sol). legume. AG-6. solarii. DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. IAR-822. acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . spaţii verzi. preem. flori etc. IAR-316 B etc. Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare. reglarea înălţimii de stropire. la condiţiile de mediu (temperatură. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. magazii etc. MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. la fenofaza culturii etc.). Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător. felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc. După diametrul picăturilor. Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi. viţă-de-vie. păduri. postem.p. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile. presiunea de lucru. sere. etc. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor. . Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru. IAR-821. vânt.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2. datorită…. calitatea apei folosite la erbicidare.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. livezi. M-24.cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise.i. între 200 şi 400 ha. Z37. în timp de 5 ore de lucru. şi helicoptere: KA-26.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

76 2.11 1.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22.111.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21.76 0. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit. reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit.81 . Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41.2 ) m k mk/h /h k m /h 1. de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1. reglarea ecartamentului la maşinile terestre. Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.81 2.).1. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.81 2.81 2.87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8.81 12 128 1. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42.041.110. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1.81 2.69 0.04.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32.39 5 36 260 2 13 1 1 0 02.30 1 3 5 1.52 1.76 0. de presiunea de lucru.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la . astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.11 .13. Cantităţile de soluţie6. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r. în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.52 .690.11 .0 12 k 4. Tabelul 8.REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE.110.76 2. 1.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3.

sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat. înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). piste betonate. Nu se realizează pe drumuri.semănatul culturii. REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă.33 m instalaţia se opreşte. fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor.p. Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l . Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze. deoarece nu au denivelări. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %.i. în funcţie de viteza de lucru a echipamentului).33 m. Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal. Rezul- . Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. De exemplu. bulgări etc. p. La erbicidarea totală. dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează. b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m). se compară cantitativ. Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2.000 m2). Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat. se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha. şosele. unde sunt îndeplinite condiţiile concrete. După parcurgerea lungimii de 83. Pentru aceste motive. Proba maşinii se execută în câmp. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură.

Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului.000 Deci. Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane.. Proba se efectuează de 2-3 ori. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante.se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10. se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2..) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte. Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru.. .. cu rezultatul obţinut... Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă). fie diametrul fantelor duzelor mare). astfel : Dacă la l ha. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor.. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m. după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune.. Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %. Se umple rezervorul echipamentului cu apă. Se remediază prin spălarea întregului echipament. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă.33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1.5 I apă.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %.. b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat. la suprafaţa de 1200 m2... Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha. după care se face media aritmetică. PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat. b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari.. viteza de deplasare etc. Dacă rezultatele nu sunt comparabile. după parcurgerea celor 83.

fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi. . cu buruieni în unghiuri drepte. fie presiunea de lucru a fost mică. Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. fie datorită corodării acestora. iar în parcelă efectul este foarte slab. cultura tratată apare în petice. fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. . Se remediază prin rezolvarea acestor cauze. datorită proastei ancorări a acestora. .apariţia de zone netratate. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. Se remediază uşor. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul. fie presiunea de lucru este mică. Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. astfel: . . se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. fie datorită lipsei garniturilor. f) Presiunea de lucru oscilează.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni). datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii.apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. fie duzele utilizate au fost uzate). d) Pompa de presiune pierde lichid. h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora. fie că este defect. lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut). fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). Se remediază uşor prin schimbarea lor.Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru. g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal. Se remediază înlăturând aceste cauze. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit.apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat.

COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora).). primăvara sau toamna. cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii. 3) cunoaşterea erbicidelor. Banat. Lolium sp. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. în majoritate. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. dar mai ales. etc. precum şi pentru mediul înconjurător. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme. care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă. a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora. nord-estul Moldovei). buruieni care germinează. sănătoase şi fără să dăuneze mediului. unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari. Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. practice. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. Apera spica venti. . Sunt regiuni în ţară (Transilvania. curate. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră.

Consolida regalis (sin. Brassica rapa . Sinapis arvensis . Cirsium arvense .nemţişor de câmp.muştar. cât şi calitative. .muşeţel. Rumex acestosa — măcriş. Fumaria offlcinalis . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis .fumăriţă. Lepidium drabd) — urda vacii. Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului.loboda. Rubus caesius .rugul de mirişte.buruiană puturoasă. Chenopodium album . — sugel.cocoşei de câmp. Polygonum convolvulus . Matricaria sp. Raphanus raphanistrum .ştir. Delphinium consolida) . Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă". Erodium cicutarium . Papaver rhoeas .muştar sălbatic. Bifora radians . grâul prepeliţei. Camelina microcarpa .Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative.hrişcă urcătoare.pliscul cucoarei.pălămida.lungurică.ciormoiag. . Anagalis arvensis — scânteiuţa.mac. Myosotis arvensis .nu-mă-uita. Amaranthus retroflexus . .turiţă. Centaureea cyanus — albăstriţa.ridiche sălbatică. Lamium sp. Anthemis arvensis — româniţă. Melampyrum arvense . Galium sp. Cardaria draba (sin. Galeopsis tetrahit . greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere. Convolvulus arvensis — volbura. Agrostemma githago — neghină.camelina.

rocoina. Scleranthus annuus . C. precum şi de uniformitate a acestora. .şopârliţă. care este cota de participare a acestora la îmburuienare. sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. fiziologic şi de ordin fizic. Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante. Stellaria media . hrănind peste 50% din populaţia globului. încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment. Agropyron repens — pirul târâtor. diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. .sălbăţia inului. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă.Sonchus sp. . folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu.buruiana surpăturii. Vicia sp.punguliţă.susai. . care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos. zâzanie. Apera spica venti .trei fraţi pătaţi. morfologic.colilie. precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate.obsiga secarei. .o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă. Lolium temulentum . având ca fundament cauze de ordin anatomic.o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică".iarba vântului. Thlaspi arvense . Agrostis sp. Viola tricolor . Veronica sp. cultura grâului are cel mai mare areal. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante. Acest lucru se datorează faptului că pe glob. .măzăriche. Bromus secalinus . Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: .

o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. MCPB etc. Penescu.P. La cultura grâului.5. uneori chiar 100%. Ghinea L. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară. fie primăvara în perioada de vegetaţie. erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. 1991. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod).C. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă.C.) erbicidele se aplică fie după semănat. 1978. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme. 1975. dicamba. în perioada 1988-1991 (A. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. Annette. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. producând sterilitatea polenului. înainte de răsărit toamna. fie toamna după semănat. Fundulea. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă. Tabelul 7. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod. A. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor.5. Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate. Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan". Acest fenomen este cu atât mai pronunţat.formarea primului internod.4-D. Duval. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. 1991) (tabelul 7. Penescu. iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire ... de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice. Se aplică în soluţii apoase. MCPA.). .T. Teză de doctorat. o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I. când au fost aplicate la epoci diferite. Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2. acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte. de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti.

netratat Icedin 1. Icedin 1.faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt. Mt.0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu .0 4314 -494 oo Glean 0.0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2.sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt. Mt. Penescu.Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A. Semnificaţi Kg/ha Dif.02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4. Mt. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .0 5320 511 XX Glean 0. netratat Icedin 1.faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt.02 5014 205 75WP . Epoca I (prea devreme .0 5041 232 Glean 0.0 5889 1076 XXX Super SDMA 2.0 5248 439 XX Super SDMA 2.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4.

4-D).formarea primului internod. la erbicidele Icedin (dicamba + 2. deci capacitate reţinere a erbicidului mică. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire .scăderea numărului de fraţi/plantă. În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7. se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor. într-o . . Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie. . erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .Aniten D 4. .3. Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”.deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute.4-D) şi SDMA (2. Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: . .creşterea numărului de spice seci (fără boabe). lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta.0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0. .) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază.numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite. au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă). Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor.scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu. Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. De regulă. în special.scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia. Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire .creşterea numărului de boabe şiştave.) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere. Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie. temperaturi scăzute etc.

P. iar altele au rămas sensibile.A.C.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide.4D) în doză de 0. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha.C.P.P.1.4-D şi MCPA.A. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Icedin Super RW (2. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S.8 .5-2.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis. + 2.6 l/ha.8 .C. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2.C. . Agrostemma githago. Dicotex 40 E.A. (bromoxynil + M.A. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2. Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.G.5-2. Capsela bursa-pastoris. Optica Duo (M. însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică. sub 0. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor.cantitate de maximum 300. Dicopur (2.5-2 l/ha. Cirsium arvense. Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2.C. + diclorprop) în doză de 1. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha.C. Ecopart 2 S.4 D) în doză de l l/ha.F. Centaurea cyanus.5 l /ha. (M.4-D) în doză de 1. Grodyl 75 W.4D) în doză de 1. (piraflufen . (2.0. Harmony 75 D.8 l/ha. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0.8 l/ha.0 l/ha.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E. Raphanus raphanistrum.4 -D + dicamba) în doză de l l/ha.5 l/ha.25 m/s.) în doză de 0.M.l l/ha. apă.A. Dicopur M (M. Lancet (fluroxypir + 2.P. Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha. Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc.C. Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha.) în doză de 1. b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2.4 . Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice.D.25 l/ha.0 -1.etil) în doză de 0.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

D poste Apera. iar costurile de producţie sunt mari.pipirig. .orez sălbatic. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz. Echinochloa oryzoides . Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat.peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez).4-D poste Buruieni rezistente la 2. nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă.0 250 EC Izoguard isoproturon 5.020 Assert imazametab 2.D poste Buruieni rezistente la 2. b) Cyperaceae Scirpus maritimus . Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul.015ron 750 WP 0.4 . Scirpus radians . cele prezentate mai sus.4 .150 WG + dicamba Oltisan 2.Lintur 75 triasulfuron 0. Leersia oryzoides .4-D + 1.0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante. cultură cu vechi tradiţii. Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor. orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară.mohor alb. Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă.mohor orezar. însă. Echinochloa phylopogon .pipirig.0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0. C. reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire .

Drepamon 70 EC . înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) .în doză de 5-6 l/ha. Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha. buruienile cu rizomi. Butomus umbelatus . c) Alismataceae Alisma plantago aquatica . Juncellus serotinus .: Ordram (molinat) . c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha. Sagitaria sagitifolia . Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze. Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha.săgeata apei.5-4 l/ha.în doză de 8-10 l/ha.5-21/ha. 2. Ronstar 250 EC (oxadiazon) . apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha.limbariţă.Cyperus diiformis . Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului.rogoz. Facet SC (quinclorac) -în doză de 1. Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha. b) Erbicide aplicate după semănatul orezului.în doză de 6-8 l/ha.căprişor bălan.în doză de 3. .crin de baltă. După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele. dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp. Astfel. iar dintre dicotiledonate. d) Butomaceae 1.

Calystegia sepium . Atriplex sp.româniţă. Aristolochia clematitis . De altfel. . ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982). prin natura biologiei lor. .cupa vacii. . Capsella bursa . Anthemis sp. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. De aceea. Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie.cucurbeţică. Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă. .pastoris.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb. Amaranthus sp. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. citaţi de N. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni.8. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt. sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile. Tabelul 7. Şarpe (1987).ştir.8.spanac sălbatic.

Veronica sp. Vicia sp. Xanthium strumarium . Digitaria sanguinalis . Sonchus arvensis . Stellaria media . pH. condiţiile de sol (conţinut de humus.iarba vântului.turiţă. Cynodon dactylon .loboda sălbatică. Datura stramonium -laur. fizice. Cirsium arvense . preventive). Rubus caesius .rocoină. Lepidium draba . Echinochloa crus-galli . Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni. Sinapis arvensis . Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat.muştar sălbatic. etc.măzăriche. . pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide. Symphitium officinale .cornaci. Polygonum convolvulus . B. Hibiscus trionum .). . precum şi de condiţiile financiare ale fermierului. în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: . Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Galium sp. conţinut argilă. Astfel.mur de mirişte.tătăneasă. .Chenopodium album .susai. Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul.pir târâtor. Sorghum halepense . De altfel.meişor.mohor lat.hrişcă urcătoare. chimice. . foarte bine organizat. a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor).zămoşiţă. Convolvulus arvensis — volbura.pălămida.pir gros. Agropyron repens .costrei. adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice.mohor.urda vacii.şopârliţă. Apera spica venti .

9).0-6.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile.5 ppi/pree Mono şi .0 dicotile anuale Mccloran 48 6. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea).0-1. Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor. ca efect.9. la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile. Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1. Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului). perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile.0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10. Tabelul 7. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2.0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2.5-5.0 dicotile anuale Dual Gold s1.0ppi/pree Mono şi alaclor 10.0 dicotile anuale 8.0-4. aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.

0-6.0 dicotile anuale Mono şi 1.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico.75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.0-6. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.0 dicotile anuale Mono şi 1.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.960 EC metolaclor Guardian 820 1. 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico.2 preem.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico.6 preem.10.2-1. .5-3. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1.75Mono şi preem.0-5. dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7.7-2.10). dicotile anuale 1. Tabelul 7.

75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico.04+ Mono anuale şi postem. În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze. Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1.12. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ. WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0.11. în faza de 10+15 cm înălţime. perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. dico. Tabelul 7.). c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7. +Citowet metil 0.ll. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene . d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0.0Mono anuale şi Mistral postem.12.04Mono anuale şi postem.) Tabelul 7.06 perene +dico anuale nicosulfur 1.

0 Universal 2. asociere cu alte erbicide.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului.4-D 1.25 2.4postem Dicotile 1.5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s. scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe.4-D 1.Denumire Substanţa Doza 1.4-D anuale şi perene Oltisan 2.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0./ha pe solurile cu peste 1% .a.0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1.4-D 1. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2.0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2.8-1. scade producţia cu peste 20-30%. rădăcinile adventive cresc foarte mult.4postem Sansac 1.0-1.4postem Dicotile 1. De altfel. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.0 anuale şi perene Icedin 2.4 -D).0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0.5-2.

în general. deoarece aceste forme sunt foarte sensibile. Sinapis arvensis .lobodă. Chenopodium album . În prezent. Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta. . Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat. Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A.muştar sălbatic.volbura. Atriplex sp. Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă.loboda sălbatică. Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.ştir. Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor.conţinuţi humus. Amaranthus sp. Convolvulus arvensis . porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe. toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). Cirsium arvense — pălămida. De altfel. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat). erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor. SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică. Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir). pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. Datura stramonium -laur. florei cât şi ecosistemelor. Astfel. . . oamenilor. Pivot sau Roundup.

).meişor. Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense . Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) . 3.0 l/ha. . SDMA (2. Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase. Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului.5-2.mohor.costrei.Sonchus arvensis .4-D) în doză de 1. Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. sărături etc. 2. Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha. 2. 3. B. b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1. podzoluri.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha. Setaria sp.susai.mohor lat. Agropyron repens . Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha. Xanthium strumarium — cornaci. Sanolt Combi (2.0 l/ha.tătăneasă.pir târâtor. Digitaria sanguinalis . Icedin Super (2. Echinochloa crus-galli.4-D+ dicamba) în doză de 1. încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat). Symphitium qfficinale .

Chenopodium album . care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri.zârnă. Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . dar numai după ce şi-a format 810 frunze. Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze. Hibiscus trionum . Sinapis arvensis .cornaci. Convolvulus arvensis . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile.loboda sălbatică. Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni.muştar sălbatic.laur.zămoşiţă. Digitaria sanguinalis .meişor. Datura stramonium .pir gros. De ce? După cum se ştie. Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare".pir târâtor.ştir. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A. Agropyron repens .volbura. Cynodon dactylon . după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte".mohor lat. Sorghum halepense – costrei. B.cupa vacii. Cirsium arvense — pălămida. Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile. care se . Calystegia sepium . Polygonum convolvulus . Galinsoga parviflora . Stellaria media — rocoină. Amaranthus retroflexus .hrişcă urcătoare. Xanthium strumarium . cât şi erbicidele nevolatile. Solanum nigrum .busuiocul dracului.

când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze.în doză de 6-10 l/ha.în doză de l l/ha.5-4 l/ha. Frontier 900 EC (dimetenamid) . Panida (pendimetalin) .în doză de 1.75-2. c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui.0 l/ha.în doză de 6-12 l/ha.în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha. Relay (acetoclor) . Eflurin 48 EC (trifluralin .în doză de 1.care se încorporează în sol superficial. Mecloran 35 EC (alaclor) .1-1. la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) . Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie. b) Erbicide nevolatile . Guardian (acetoclor) .75-2.în doză de 1.75-2.2 l/ha. Eradicane 6E (EPTC +antidot) .în doză de 1. Treflan 48 EC (trifluralin) . Prometrex 50 WP (prometrin) . care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime.în doză de 1.75 l/ha. Stomp 400 EC (pendimetalin) .în doză de 4 l/ha.în doză de 2. .în doză de 2.5 l/ha. înainte de răsărit. Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile.în doză de 4-5 l/ha. sau se aplică după semănat. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) . înainte de răsăritul culturii.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha. Goal 2 EC (oxifluorfen) .în doză de 1.51/ha. Racer (fluorocloridone) .7-2.75-2. Harness (acetoclor) .în doză de 4-6 l/ha. prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) . Trifsan 48 EC (trifluralin) .5 l/ha.în doză de 1.

înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă.în doză de 0. Gallant Super (haloxyfop p-metil) .5-2 l/ha.în doză de 1. Fusilade super (fluazifop p-butyl) . Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) . Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp.8-1 l/ha. în special. Aramo 50 EC (tepraloxidin) .în doză de 3-4 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze. dar şi a speciilor monocotiledonate anuale.în doză de 2. Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea.5 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) . e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) .în doză de 1. floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze.5-1. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) .în doză de 1.5-2 l/ha.5-2 l/ha.5 l/ha.în doză de 1.în doză de 1. Dominator (lifosat acid) . Select Super (clatodium) .în doză de 1.75 l/ha. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea.5 l/ha. De regulă.5-2.în doză de 1-2.în doză de l l/ha.5-1.5 l/ha. Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm.în doză de 1-1.5-2 l/ha.d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) . Fusilade forte (fluasifop butii) . Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) .75 l/ha. a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu . Focus ultra (cicloxydim) . Raft (oxadiargil) .în doză de l l/ha.5 l/ha.în doză de 0.în doză de 1. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze. Assert 250 EC (imazametabenz) .

în doză de 1. amintim: Guardian (acetoclor + antidot) . Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării. Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Gallant Super etc. Mecloran 35 EC (alaclor) . Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri). .5 l/ha. Fusilade Super.75-2.5 l/ha. Diizocab 80 EC (butilate) .5 l/ha. De regulă. În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni. care germinează primăvara târziu. să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp. Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) . Treflan 48 EC (trifluralin) .Agil 100 EC. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult.în doză de 2-2.în doză de 8-10 l/ha.se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală. care aplicate.în doză de 6-8 l/ha. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare. Ca erbicide mai importante. programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. de minimum 40-60 de zile. Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui . ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură. Ca atare.în doză de 1. pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor.

Atriplex sp. Galeopsis tetrahit – lungurică.lobodă.hrişcă urcătoare. Sorghum halepense (costrei). . Cynodon dactylon . Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura).Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A. B.mohor lat.loboda sălbatică.pir gros.meişor. Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic. Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Digitaria sanguinalis . Sonchus arvensis – susai.volbura. Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna). Calystegia sepium – cupa vacii. . Convolvulus arvensis . Setaria sp. Portulaca oleracea – iarba grasă.pălămida. Aristolochia clematitis – cucurbeţică. Sorghum halepense . Raphanus raphanistrum – ridichioară. Polygonum convolvulus . Sinapis arvensis . Solanum nigrum —zârnă.ştir. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Chenopodium album . Agropyron repens . Cirsium arvense .pir târâtor.costrei. Abutilon theophrasti -teişor. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Latyrus tuberosus – sângele voinicului. Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .. Xanthium strumarium — cornaci. Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide .muştar sălbatic.

75-2. Dual Gold 960 EC (S. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1.2-1. fie superficial la 3-5 cm adâncime: .75 l/ha.5-3.0 l/ha. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime.7-2. Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha.5 l/ha.Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1. preemergent sau postemergent. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1.5 l/ha.2 l/ha.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate. Aplicate mai târziu.5 l/ha.75-2. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha.metolaclor) – în doză de 1. care cad şi nu mai fructifică.2 l/ha. Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha.0-1. Flex (fomesafen) -în doză de 1-1. .5 l/ha.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor.5 l/ha. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1. Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1. . când plantele de soia încep să înflorească. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1.5-2. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie.5-0. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha.6 l/ha.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului.75-2.7-2.5 l/ha. când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm).75-2.

75-1. Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio. atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0. Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) . Fusilade Super (fluazifop butyl) . După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor.în doză de 3-4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) . Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum.08 kg/ha+Extravon 0. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie. Focus Ultra (cicloxidim) .în doză de 1-1.în doză de 2-3 l/ha.0 l/ha. La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup.Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0. Targa super (quizalofop etil) . specie care produce mari necazuri la recoltare.5-2 l/ha.5 l/ha. Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha.5 l/ha. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) . Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm. Aramo 50 (tepraloxidim) . La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia.în doză de 1-1.2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) .în doză de 2-3 l/ha.5-2 l/ha. În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult.în doză de l .în doză de 1.

75 l/ha. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă.5-2 l/ha. Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0.5 l/ha.în doză de 5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1. Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică.3-0.75-1. Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă. facem menţiunea că la utilizarea . Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia.0000 ha în anul 2001. Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime.5 l/ha. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi.5 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor). De asemenea. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. pentru a uniformiza uscarea.

) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor. producţia poate să fie compromisă. Xantium sp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm). Cirsium arvense — pălămida. sau 3-5 cm.erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. răpită. nu se va semăna floarea-soarelui. În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi.costrei. dacă nu sunt combătute. .cornaci. Chenopodium album .hrişcă urcătoare. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu. Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime. Setaria sp. în perioada de vegetaţie.mohor. Lepidium draba . se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. pe de altă parte. Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. Latyrus tuberosus -sângele voinicului.5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm).urda vacii. Ca atare. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm).loboda sălbatică. Sonchus arvensis — susai. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1. Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere. Sorghum halepense . Polygonum convolvulus . sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC. . pe de o parte.5 cm.

Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC. Raphanus raphanistrum . datorită utilizării sale restrânse.5 l/ha.muştar sălbatic. Chenopodium album — loboda sălbatică. fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. b.ridichioară. Amaranthus sp. Sinapis arvensis .teişor.mohor lat. Gallant Super etc. Cirsium arvense — pălămida. Setaria sp.costrei. Sorghum halepense . Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0.ştir. pristolnic. Abutilon theophrasti .5 l/ha. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct. Pentru a lupta cu aceste buruieni. Xanthium strumarium — cornaci. ..Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha. când buruienile au faza de 2-4 frunze.meişor. Solanum nigrum —zârnă.75-2. iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate. Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Fusilade Super. Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii . Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: .mohor. Digitaria sanguinalis . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România.

Chenopodium album .lobodă. combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea.75-2.mohor. . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in. . Setaria sp. timp în care buruienile. În prezent. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Solanum nigrum — zârna. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Echinochloa crus-galli — mohor lat. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând. . Sonchus arvensis — susai.volbura. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare.5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1. de aproape 30 de zile. în unele situaţii. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale. înăbuşirea completă a tinerelor plante. în perioada de vegetaţie. Sorghum halepense — costrei.5 cm).loboda sălbatică. deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură.ştir. care este semănată în rânduri dese (12. dacă nu sunt combătute. Inul are o creştere foarte lentă după răsărit. găsesc condiţii favorabile de creştere. Convolvulus arvensis .5 l/ha. Cirsium arvense — pălămida. Atriplex sp.Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. . Abutilon theophrasti -teişor. Amaranthus sp.

A.75 l/ha. Uscarea are loc în8-10 zile. Sanophen (M.5 l/ha.5 l/ha. . când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire. Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0.A. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent).) în doză de 0.C. .Xantium sp. Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. fără pierderi. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea.P.P. Dicotex 40 CE (M.cornaci.5 l/ha. în doză de 2-3 l/ha.A.0 l/ha.5 l/ha. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1.) în doză de 1-1. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte.C.P. după care se poate recolta cu uşurinţă. în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha. Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha. c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha.) în doză de 2 l/ha. Buctril M (bromoxinil + M.C. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.8-1. aplicat terestru sau avio. ca desicant. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1.

b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile. se mai cultivă cu mari eforturi între 50.ştir. înăbuşind-o.mohor lat.000 ha. în perioada de vegetaţie. Sonchus arvensis .^ Solanum nigrum . Anual. perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic. în România. Prin plivit manual sau mecanic. avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni . Ca atare. După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar. Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent.zârnă. Abutilon theophrasti . Convolvulus arvensis — volbură. operaţie foarte grea. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă. perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura.000 şi 70.la semănat şi după răsărit. . cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată.susai. Echinochloa crus-galli . — lobodă.teişor. Setaria sp. Cirsium arvense . . Combaterea chimică poate rezolva însă problema. Hibiscus trionum . . Xantium sp. Atriplex sp. Sorgum halepense — costrei. Chenopodium sp. Sinapis arvesis .spanac sălbatic.cornaci.muştar sălbatic. .zămoşiţă. .mohor.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani.pălămida.

5 l/ha. Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar. Întârzierea face ca rezultatele să fie . Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar. Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l.Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. când acestea au 2-3 frunzuliţe. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha.030 kg/ha + Trend 1%. încorporat la 8-10 cm. se efectuează primul tratament. El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Roundup (gliphosat) în doză de 1. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite.2-1. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha.5 l/ha. Imediat după răsăritul buruienilor.5-2 l/ha.5-2 l/ha. care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.5 l/ha.2-1. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha. aşadar. Avem. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0. în perioada de vegetaţie.5-2 l/ha.5 kg/ha.

După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr. iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide. Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide.5 l/ha.5 l/ha. combaterea buruienilor se . e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. În aceste condiţii. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha. care pot rezista la erbicidul Roundup. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha. utilizând limita superioară a dozelor recomandate. Tratamentele se repetă la 10-12 zile. în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens). Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1.5 l/ha.5 l/ha. d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0. Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO).3-0.nesatisfacătoare. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2.

frunzele şi cuscuta mor (se usucă). mai răcoroase. iar bumbacul preferă. în schimb. Cultura de cânepă suportă solurile podzolite.5 . Tabelul 7.0 Treflan 48 EC 1. soluri bogate în humus şi bine expus termic.5-2. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4. Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice. conform tabelului 7.5-5.0-4.14. în funcţie de conţinutul în 1.0-6.0 5.5 4. După aplicarea erbicidului Basta. în produs comercial.simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor.0-2. cu pH acid. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp. Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. ca atare. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră.5 2. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil). Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută. şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid.0 2. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha.14.

Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.25-1. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie.5 5. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic.0-6. fie pentru consum timpuriu.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2. considerat ca fiind „a doua pâine”. trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze. .0-2.5-5. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12.0 1.25 Afalon 50 EC 1. Atriplex sp. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful. cartoful se cultivă. Chenopodium album – loboda sălbatică.0 1. nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate.0 4.5 2. În perioada de vegetaţie.5-2..5 l/ha.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri). cu pH neutru. de asemenea.0-4.0-1.5 2.1.Lasso 48 EC (alaclor) 4. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta. b) Pentru cultura de bumbac. În ţara noastră. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.spanac sălbatic. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.5 Dual Gold 960 EC (S. fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare.

25 l/ha. – mohor.2 kg/ha.0 l/ha.75-2. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha. Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Harness (acetoclor) în doză de 1. Agropyron repens – pir târâtor.5 l/ha. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. – muşeţel. Amaranthus retroflexus – ştir.2 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4. Echinochloa crus-galli – mohor lat. Maricaria sp. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha.7-1. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l . Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor.0 l/ha. Polygonum aviculare – troscot. Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Sonchus arvensis – susai. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon).2-1. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte. Cynodon dactylon – pir gros. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. . La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.7-1. Sorghum halepense – costrei. Setaria sp.6 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5. Galium aparine – turiţă.

Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.2 kg/ha. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2.3 kg/ha. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni.0 l/ha. toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică.20 kg/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei.0 l/ha.7-1.5-2.25-0.0-1.5-3 l/ha. se desică (usucă). Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l .Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2.015-0. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar. cu 10-15 zile înainte de recoltare. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.3. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime. iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate. lujerii. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1.0 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2.5 l/ha. la 10-14 zile. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0. Select Super (cletodim) în doză de 2.5 kg/ha.5.5-2 l/ha. plantele de la suprafaţa solului. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1. După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze.5 l/ha. .5 l/ha. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0. După aplicare. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc"). Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet.2-0.0 l/ha.5 l/ha. d) Pentru uşurarea recoltatului. După aplicare.

Sonchus sp. „lujerii" se usucă.lobodă. după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha.mohor. După 8-10 zile de la tratament. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate. .susai. Hibiscus trionum . . Abutilon theophrasti . . Echinochloa crus-galli — mohor lat.muştar sălbatic.5 l/ha. Setaria sp. Portulaca oleracea ~ iarbă grasă. Chenopodium sp.5-4. Sorghum halepense . cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă. Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii.zămoşiţă. Sinapis arvensis . Datura stramonium .teişor.ştir. . Cirsium arvense — pălămidă.Reglone forte (diquat) în doză de 3.cornaci. . . Xanthium sp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră. cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat. Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate.laur.costrei.

0 l/ha. O perioadă de 4-6 săptămâni de . problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol. SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun.4 g/m2 de răsadniţă şi altele.6-0.5-3 kg/ha.5-2 l/ha.5 l/ha. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l . Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA). b) În perioada de vegetaţie (postemergent).5-2 l/ha.5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l . Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2. c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0.8 g/m2 de răsadniţă. Pentru toate cele 4 culturi. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE). Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha.

Hibiscus trionum . . Solanum nigrum . plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi.bătrâniş. B. Senecio vulgaris .zămoşiţă. Xantium sp.mohor. Polygonum aviculare -troscot. Agropyron repens — pir târâtor. Convolvulus arvensis .teişor. . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp.zârnă. .spanac sălbatic. Rumex sp. . ca atare. Sonchus arvensis . Cirsium arvense — pălămida.susai. Sorgum halepense .traista ciobanului. Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A.muştar sălbatic. — lobodă.mohor lat.cornaci. Bromus secalinus .măcriş. Capsella bursa-pastoris . Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată. Chenopodium sp. Atriplex sp. Abutilon theophrasti . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) .la răsărit.obsiga secarei.spălăcioasă. . Taraxacum officinalis . Erigeron canadensis . Echinochloa crus-galli .ştir. Sinapis arvesis .păpădia.costrei.volbură.

Peste această limită efectul de combatere este slab. Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe). Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1.) la 8-10 cm sau 3. Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1.5 cm adâncime. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm. Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare.5-2 l/ha. Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate.i.5-0. Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p. după fiecare coasă.0-1.5 l/ha.). Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Roundup (glifosat) în doză de 0. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp. după fiecare coasă.75 l/ha. înainte de începerea lăstăririi lucernei.5 l/ha. Combaterea speciilor Rumex sp. .5 kg/ha. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0.p. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate.75 l/ha.

în doză de 3. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii. cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene. când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. înainte de recoltare.75 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi . iar pentru cele perene.5-4. pentru a-i distruge. prin aplicarea de erbicide care. sau 3-5 cm adâncime. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. Reglone forte. . fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm). în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări.5 l/ha.5-0. pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant. III.Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene. fie se încorporează în sol la 8-10 cm. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor.anul I. d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă. Combaterea buruienilor în anii II. Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha.

2. Furore. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată. Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1.). sau Roundup 2-3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. În anul II şi III de viaţă. se adună şi se arde în locuri speciale. buruienile din cultura de trifoi. cositul zonei infestate. condiţionată şi tratată. strângerea în saci şi apoi arderea lor. cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei.Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). Fusilade. Gallant etc. după care se coseşte. atât cele dicotile anuale şi perene. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. Basta 23 l/ha. . după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha. obligatoriu.). c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil.

COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea.plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului.plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament. . pe soluri mai uşoare. . Cu alte cuvinte. din care amintim: . Budoi şi A.b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora.plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. ca atare. . . 1996). cu fertilitate moderată.spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi.plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare). mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari. combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: . Penescu.în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna. . combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh.

mur de mirişte.tătăneasă. Aristolochia clematitis . . Hyosciamus niger — măselariţa. Stellaria media . Rubus caesius .lungurică.loboda. Galinsoga parviflora .mătrăgună.cornaci. Anagalis arvensis .scânteiuţă. Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) . .zârnă.Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună. Erbicidele. Datura stramonium .care permite şi realizarea de culturi succesive. Chenopodium sp. Hibiscus trionum .Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor.Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor. ca mijloc de luptă cu buruienile. care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni.Folosirea erbicidelor în epocile optime etc. Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp.. Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus . Portulaca oleracea .spanac sălbatic. . Xantium sp. Galeopsis tetrahit . . . .grâu sau orz .cucurbeţică.busuiocul dracului. .Un sistem raţional de lucrări ale solului.ştir Atriplex sp.laur.iarba grasă.rocoină. Atropa beladona . au un rol important în reuşita culturilor de legume.zămoşiţa. . Solanum nigrum . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A. Symphytium officinale .

despre particularităţile soiurilor cultivate.stuf. În acest sens. şi colab. Phragmites communis .măcriş. 1996. Agropyron repens .. Rumex sp. Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.meişor. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature). 1996. Echinochloa crus-galli . folosirea erbicidelor are un rol principal. despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi.pir târâtor. 1994. Costache M.pălămidă. Cirsium arvense . Polygonum hidropiper .moţul curcanului. Combaterea acestor specii de buruieni se bazează. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide. Rădoi şi colab 1994. culturi în câmp deschis.a. . . Sorghum halepense . ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive. Digitaria sanguinalis . Şarpe N.mohor.susai. şi colab. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V. 1998.volbură. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. Samulastră de grâu şi orz etc. B.mohor lat.nalbă. trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor. 1997.costrei. pentru stârpirea buruienilor.Malva silvestris . 1996. 2000. . De aceea. 1994 ş. Cynodon dactylon . pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte. Sonchus sp.. culturi obţinute din răsad. 1987. culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp).pir gros. . Convolvulus arvensis .

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat). o perioadă de 20-25 de zile. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat).5 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf. nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi. în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent).5 l/ha (încorporat la 35 cm). Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct. Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l.1. A. când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. câmpul cu ardei infestat . Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1. Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent). După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor. După aplicare.5 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l . Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. sau aplicate înainte de plantat (preemergent). B.5-2 l/ha (preemergent). Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm).

cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă).5-2.5 l/ha (încorporat la 3-5 cm). B. folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. Semănatul direct în câmp (din seminţe). Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei).L. sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii). Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad). . în locuri special amenajate. Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor. Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi. Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.C. utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I. C. Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad).15. Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului. numite răsadniţe.).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. Miron. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A. B.15). 1999 (tabelul 7.V. Vidra de V. A.

b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha.3 kg/ha.5-2 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha . Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha .3 kg/ha.5 l/ha . se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat.5 kg/ha. . d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.0 l/ha. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0. în funcţie de tipul erbicidului. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen .2 kg/ha. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1.sodium) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.6 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. După aplicarea acestor erbicide. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha.3 kg/ha.

Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0.3 l/ha. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. C. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha. B. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha.3 l/ha.06 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm). în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.4. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0.75-1. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP). Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual. Fusilade. Furore. După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime.5 l/ha. Leopard etc.0. în funcţie de volatilitatea acestora. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp.75 l/ha. .5 l/ha.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0. Nabu S (setoxidim) în doză de 1.

Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1.5-2 l/ha). Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. terenul se nivelează şi apoi se plantează. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime. Fusilade.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha. menţionate la cultura de tomate. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1.5-2 l/ha. Focus. După aplicarea acestor erbicide. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil. de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.5 l/ha. Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha. în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.

Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. A.5-2. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p.5-3 l/ha. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A.) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1.0 l/ha.5-2.0 l/ha. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.i. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1.5-2. în funcţie de tipul erbicidului. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha.La cultura de ceapă. C.p.0 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic. când . Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă). Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2.5-2 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. B. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.

5 l/ha.25+0. Linurex (linuron) în doză de 1. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha.5-3 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha.5 l/ha.5 -2 l/ha.5 l/ha (0. După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic.25 l/ha). B. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. Acenit (acetoclor) în doză de 3.5 l/ha. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3. C. .

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea . GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. înainte de răsăritul culturii). astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale. care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent. c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. In perioada de vegetaţie.

Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. în sectorul privat.p. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1.0 l/ha. Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100. . b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie.0 kg/ha. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat.cu recomandările specifice acestor produse.6-2. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2). pentru consumul în stare proaspătă. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. Totuşi.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. pentru că. extrem de bine realizată. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor. Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha. Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării. cultura pepenilor (atât pepenele verde. Fusilade. terenul trebuie să rămână curat de buruieni. în principal.i. Gallant Super. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1. Targa Super. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha. Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. de regulă. Destinaţia acestora este. fie se aplică înainte de semănat (p.terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime.

Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. . Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. Gus şi colab. în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni. Gallant sau Argil.. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari. citaţi de P. Deocamdată. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha. 1998).5 l/ha.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei. Fusilade. După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi. buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. ca atare. aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice.

Pentru combaterea acesteia. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Şarpe. Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp. cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N.În ţara noastră. Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1. 1987). se face greu. pierderile de producţie pot ajunge la 100%. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale.5-4 l/ha.).5-2 kg/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. . Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.5-2 l/ha. Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2.

Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină. Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. .COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină. înainte de răsărit. utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1. combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent). Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii.5-2 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor. Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă. Afalon S (linuron) în doză de 1. Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha.5-2 kg/ha. aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.

Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha. Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha. pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. .i. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat.) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.p. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense).2 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR. CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. aplicat în doză de 4-6 l/ha. Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora.

În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC. Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri).BOTHRYTIS VAR. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV.i.21/ha. Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm . GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.p.2 l/ha.5 l/ha.

8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime.25 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. aplicat preemergent. Doza de 0. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha.8 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ. iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. . După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1.5 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0.8 l/ha. iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă. Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha.

8 l/ha. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere. În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic. iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent).b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. conform Anuarului Statistic 2000). RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. în general. pe terenuri în pantă. terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp. Faptul că plantele pomicole sunt amenajate. când mazărea are 2-3 frunze trifoliate.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha. Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora. face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var.5 kg/ha. . b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha.p. foarte greu de combătut.000 ha.în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene.

iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp. Digitaria sanguinalis . . — mohor. Basta) trebuie realizată cu mare grijă. supraintensivă sau clasică). Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii. fie cu freza. . de regulă.meişor. Atriplex sp. Thlaspi arvense — punguliţă.dragavei. Sorghum haîepense — costrei. . Rumex sp. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole. Cirsium arvense — pălămidă. Chenopodium sp. Agropyron repens .programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp. Sonchus sp.susai sălbatic.erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi. — ştir. având în vedere perenitatea plantaţiei. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic. — susai.pir gros. Roundup. dar şi de vârsta acestora. în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă.mohor lat. Se taria sp.volbură. Galinsoga parviflora . Convolvulus arvensis . . fie cu grapa cu discuri. . Erigeron canadensis .pir târâtor.bătrâniş. Cynodon dactylon . .. Echinochloa crus-galli . se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată.aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone. Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă. pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi.spanac sălbatic. — lobodă.

Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. nu mai mult de 350-400 l apă/ha. primăvara devreme.Pentru combaterea acestor specii de buruieni. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha.decembrie. cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha. .cu aplicare. fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei.5 l/ha. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. în lunile noiembrie . Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi. Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. b) Postemergent . erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent . Se aplică cu instalaţii terestre. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1.în diferite faze de vegetaţie a pomilor. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.

Agropyron. b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. fie pe zona rândurilor. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene.c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. după aplicarea acestora.0 l/ha. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. cel puţin 225 de zile. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. După aplicarea acestor erbicide. buruienile pot fi combătute. Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. fie pe toată suprafaţa. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) .

Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.

Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni.a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha.5 kg/ha. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi. Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha. Erbicidele pe bază de glifosat. primăvara foarte devreme. . b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime. ca şi plantaţiile de măr sau păr. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. În perioada de vegetaţie. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor.

b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme. nu se lucrează solul manual sau mecanic. timp de 20-25 de zile.0 l/ha. După aplicare. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. care se aplică preemergent. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic. înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: . În perioada de vegetaţie.2 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent.2 l/ha.

Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3. în doză de 3-4 l/ha.5 kg/ha. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim). COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. în doză de 3-4 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha.5 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) . de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1.Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3.5 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene.2 i/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM. e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0.3-0.

Chenopodium album . în tehnologia tradiţională. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens . Convolvulus arvensis . Astfel. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh. climă şi compoziţie floristică. combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic.susai. Amaranthus retroflexus .ştir porcesc. Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Car daria draba — urda vacii. în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V. Profesorul C. şi Doniţă N. conform datelor din Anuarul Statistic 2000). Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni.mohor lat. Se tar ia sp..rocoină. şi Micu L.costrei. . productivitatea destul de mică. De regulă. Echinochloa crus-galli .volbura. cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp).000 ha. Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate. Calamagrostris epigeios . Amaranthus arbus . în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile.loboda. Sorghum halepense . . . Cirsium arvense — pălămida.trestie de câmp. diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol. 1971).mohor. 1966). au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură. Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare.ştir. Stellaria media . Sonchus sp. 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C.pir târâtor.Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250. Cynodon dactylon — pir gros.

Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme. Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.butii) în doză de 3 l/ha.p. fizice. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice. Gallant Super (haloxifop R. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere.5 l/ha. chimice). Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca .butii) în doză de l . b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha. Fusilade Super (fluazifop. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi.5 l/ha.

La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. 1987). Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele. nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă.organele vegetative (rizomi. coarde etc). Carduus. Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha.5 m de o parte şi alta a zonei carosabile. Agropyron repens etc. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. de exemplu: Cirsium. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N. Şarpe. Predomină speciile caracteristice. Sorghum halepwse. dar se întâlnesc şi specii ca. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". De regulă. lăstari. inclusiv Typha (papura). în 400-600 l apă/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. . stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. Sonchus. muguri. Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. Phragmites (stuful). Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată. cârcei. ŞOSELE. pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1.

combaterea buruienilor să nu fie totală. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. . se va avea grijă ca pe canalele nedalate. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha.Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. De asemenea. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful