COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale.). e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor. În noua concepţie. Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare". reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole. atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor. a evoluţiei. folosirea bioerbicidelor etc. managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni.şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare". Aceasta presupune. ce se bazează pe considerente economice. ecologice şi productive. . "pragul economic de dăunare".) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor. ecologie şi rezultatul financiar. Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci. care presupune o activitate mai complexă. Ca atare. aplicarea lor în zona rândului sau în vetre. urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele. gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie.I. în final. dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor.B. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M.

justiţia socială şi conservarea resurselor. dar şi productivitate. precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. .folosirea de sămânţă condiţionată.evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat.rotaţia culturilor. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare. completat cu operativitate. maşinile agricole. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute. Guş. protecţia mediului. . b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . recoltare. care prevede. . condiţiile pedoclimatice locale. atât în timp. Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă.restabilirea echilibrelor de nutriţie. Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele.utilizarea de erbicide. Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. cât şi în spaţiu. .eliminarea excesului de umiditate. 1986). în principal.respectarea tehnologiei de cultură.distrugerea surselor de buruieni. profitabilitate. . Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic. cultură şi tehnologia acesteia.Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă.irigarea raţională. transport. b) grupa componentelor condiţionate. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. . păstrarea biodiversităţii. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă. depozitare. şi anume: . . care nu necesită investiţii materiale. . respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor.corectarea reacţiei solului. .

împreună. Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. în gunoiul de grajd. Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi.Ca atare. activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă. ci ele ar putea acţiona numai integrat. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane. ale căilor de înmulţire şi răspândire. cu specii de buruieni aduse din altă parte. în diferite surse de îmburuienare şi în sol. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi . a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. solelor. deci. Imediat după recoltarea culturilor. aceste componente nu se pot aplica separat. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. integrată. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. De asemenea. 2-4 frunze). parcelelor de teren. ca atare. Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor). Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. poţi preveni atacul.

Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare.1. de selectare. Tabelul 6.25 0. la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0.05 80 Năut 98 0 0.1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat.3 0 0 85 . Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate.1 80 Fasole 98 0 0 0. pământ şi seminţe de buruieni.organice.1 0. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc.).1 75 Linte 98 0 0 0. frunze. pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate. seminţe sparte. pleavă. certificate şi libere de seminţe de buruieni.1 85 Soia 98 0 0.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6.

Apoi. gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni. vânturători etc) sau industriale (selectoare. Ca atare. frunze rămase neconsumate de animale. odată cu gunoiul. Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: . iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân. cu aşternuturile sau cu alte activităţi. Seminţele de buruieni.5 1. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură. Avena fatua. o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre. germinează în masă şi infestează în masă cultura.) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite . b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. ajung în platforme. odată ajunse în terenul bine pregătit. Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. porumb. După cum am mai menţionat anterior. Lolium sp. cuscuta din trifoi sau lucerna). instalaţii speciale etc. soia etc. Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare. sau cu alte specii).Lucerna 97 Trifoi 97 1. gravitatoare.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti.). Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic. acestea se amestecă cu pilitură de fier. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat. acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). .

realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni.aşezarea de stăvilare din loc în loc. Ca atare. Speciile de buruieni au coacere eşalonată. bălţilor. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni. canalelor de irigaţie. După Kott S. mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni. care au rolul de a linişti curgerea apei.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte.termic. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate. (citat de A. lacurilor. în momentul actual. cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol. astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor). trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. în jurul platformelor de gunoi. Astfel. Lăzureanu . Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă. . Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura. reprezintă o mare problemă pentru agricultori. Într-o platformă. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole. din care 12 milioane de seminţe germinabile. . .A. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. de obicei.1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni. se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor. care. În apele râurilor. c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. înainte de începerea operaţiunii de irigat: . De asemenea.

Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat.. transportate la mari distanţe. perdelele de protecţie. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. terenul din preajma hidranţilor. susaiul etc. Galium etc. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. malurile râurilor. cosit. lacurilor. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren. de asemenea. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine.Multe specii de buruieni care cresc în vetre. astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. prăşit sau prin aplicare de erbicide. Totodată. Bidens. cum sunt pălămida. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. Toate suprafeţele de teren necultivate. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni . cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. digurile canalelor de desecare şi de irigat. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni. hotarele între proprietăţi. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă.) care sunt. h) Organizarea serviciului de carantină. marginile tarlalelor. căile ferate.

. răsărite sau în diferite fenofaze.foarte periculoase. Aceste metode prezintă următoarele avantaje: .sunt nepoluante şi deci nu deranjează.nu lasă în sol şi plantă reziduuri. Orobanche sp. rădăcini care formează lăstari etc. anuale. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol. . de acumulare a apei etc.. măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri. . La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile. combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. Solanum rostratum. ca de exemplu. Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp. care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară. Ambrosia elatior...odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire.). chimice. fizice şi biologice. pregătirea patului germinativ pentru semănat. . METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. Acroptilorpicris. bienale şi perene. METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide. Acestea sunt: agrotehnice. trasarea de brazde pentru irigat.pe lângă efectul de combatere a buruienilor. monocotiledonate şi dicotiledonate.). .combate toate speciile de buruieni.

grăpatul cu grape cu discuri grele. lucrări de întreţinere etc. cultivatorul.). Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale. încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida.Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: . acestea mor prin deshidratare. trestia. prăşit manual etc. ex. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire.) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. prăşitul etc. volbura. freza. costreiul. iarna (în cazul arăturilor de toamnă). fie prin îngheţ. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură.sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. tasează (bătătoresc) solul. ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite.). lucrarea cu freza. secţionate şi. ca atare. vara. desfundarea etc. lucrări de pregătire a patului germinativ.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura.). rugul etc. deteriorează structura. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. pirul. aratul. cizelul. fie din lipsa forţei de muncă. grapa. iar rădăcinile sunt tăiate. Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim. combinatorul. fie prin uscare. fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi). . Sunt lucrările care se execută cu plugul. în vegetaţie. în cazul arăturilor de vară. Cu cât buruienile . Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse. Prin arătură sunt tăiate. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă. presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. .

bumbac. iar solul uscat. Cynodon dactylon (pirul gros). lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . Această metodă este indicată. Rumex acetosella (măcriş) etc. În solurile umede sau imediat după ploi. în aceste zone. Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină. Convolvulus arvensis (volbura). stolonii sau drajonii se epuizează. la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. succesul în combaterea buruienilor este deplin. Phragmites communis (trestia).sunt în faze de vegetaţie mai tinere. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora. 1996). iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. în special. Sorghum halepense (costreiul). Budoi şi A. Penescu. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat. de 2-3 ori. distrugând astfel buruienile. Agropyron repens (pirul târâtor). în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. ricin. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). Ca urmare. solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). Dacă în sol este umiditate suficientă. lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. cu atât efectul de distrugere este mai mare. Sonchus arvensis (susaiul). substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. în acest interval scurt. Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). Equisetum arvense (coada calului). pepeni).

de pir gros). Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. iar după arătura adâncă. umiditatea din sol etc. grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă.rezervă decât sintetizează rizomul. drajoni) prin lucrări superficiale. orzului. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface. stolonul sau drajonul. cartofilor timpurii. cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex. fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă. textura şi fertilitatea solului. vetrele de pălămidă. lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. . Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul. adâncimea. rapiţei de toamnă. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. După arătura adâncă. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. de costrei.

loboda (Chenopodium sp. c) Rotaţia culturilor. secetă. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide.) sunt specifice culturii de sfeclă. speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli).Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb). Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa.). meişor (Digitaria sanguinalis). necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. mohor (Setaria sp. în culturile de legume etc. ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. De aceea. în scopul distrugerii buruienilor. frig etc. Astfel. soia şi floarea-soarelui. care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. erbicidele folosite etc. Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. Prin prăşit se distrug toate buruienile. iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. albăstriţă (Centaurea cyanus). .). de gradul de îmburuienare. mac (Papaver rhoeas). muştarul sălbatic (Sinapis sp.). se fac 3-4 praşile manuale. Speciile de tiuită (Galium sp. ştirul (Amaranthus sp. neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. De regulă. Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni. prin metoda epuizării. anuale sau bienale. Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate.). şopârliţă (Veronica sp. În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa. când plantele de cultură au 3-4 frunze. plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren. Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea.). pe rândul de plante sau în jurul pomilor.). Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. de obicei. obositoare şi scumpă.

7 72.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525. pot sufoca buruienile. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%. iar buruienile invadează cultura distrugând-o. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive.0 134. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară. Dacă în această perioadă.0 88. Sin şi colaboratorii.6 68. porumbul.2 178. sfecla de zahăr. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp. mai rapide şi densităţii mari. De aceea. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului. Tabelul 6. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular. 1975) Grâu (nr. lucerna şi trifoiul anul II etc. inul. cânepa. ca epocă şi ca adâncime. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină. .2 41. Pentru combaterea buruienilor perene. Sunt câteva culturi numite "competitive" care. precum prăsitoarele.buruieni/m2) Porumb (nr. concurându-le pentru factorii de vegetaţie. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb. culturi care cresc.8 Mazăre-grâu83.0 44. Aceste plante sunt: iarba de Sudan. răpită.0 416. cu erbicidarea etc. anghinarea. datorită creşterii mai viguroase.2.2. Dimpotrivă.3 Grâu-porumb 183. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6. în general.Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor. mai greu în primele stadii de dezvoltare. secara.3 163.3 Grâu-grâu224. mazărea.).9 Soia-grâu67. în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh. porumbul pentru siloz.

Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide. Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice. Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). iarba vântului (Apera spica venti). care preferă această reacţie. plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. Equisetum arvense (coada calului).66%. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie . Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. în funcţie de doza de amendamente între 6. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum). Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor.). trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). ruthenica (ciurlanul). Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). Astfel. Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice. f) Semănatul raţional. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor. Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. Rumex acetostella (măcriş mărunt). cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură. e) Folosirea amendamentelor. Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare. ca: Scleronthus annus (sincerică). Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit. în funcţie de doza aplicată. Statice gmelini (limba peştelui).d) Fertilizarea.14 şi 34. Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp. Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp. Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat.

precum şi alte considerente. În ceea ce priveşte densitatea plantelor. . iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor.1985) (tabelul 6.). Pintilie şi colaboratorii . Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului. 1955. cultura va răsări odată cu buruienile.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire. citat de Kott. culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile. În anii umezi şi mai răcoroşi. citat de C.3. La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură. O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei.

7 2. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici. din care vor apare noi lăstari. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri. Această operaţie se execută cu oticul .3 11. Taraxacum officinalis păpădia.7 1. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora.Tabelul 6.67 g) Plivitul buruienilor. obositoare.4 9. De obicei. mai ales în grădini.16 150 21.2 9.33 140 80. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul.0 11. Pe pajişti. gradul de .brusturele mare. Este o lucrare veche.0 57.1 11.28 120 24. Buruienile perene se smulg greu. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale.3. în practică se execută l -4 praşile manuale.66 de 120 71. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe.7 13. iar buruienile se smulg uşor. buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12. această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. prin smulgerea buruienilor cu mâna. ţinând cont de cultură.1 4. Verbascum phlomoides .).61 160 79. locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc. . iar organele vegetative rămân în profunzimea solului.6 8.pătlagina.1 2. care s-a folosit în trecut. Este o lucrare grea.1 2.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf. h) Prăşitul manual. inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp. dar utilizată şi astăzi. Lappa major . Lucrarea se execută manual.3 11. pajişti.lumânărica etc.3 2. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori.5 65.

mai ales în locurile virane necultivate. Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman . După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere. i) Cositul buruienilor.1998). Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis). înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice. Buruienile sunt astfel înăbuşite. condiţii de sol. margini de drum. care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare.1975.). Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş). ştevia (Rumex sp. carton etc. pătlagina (Plan-tago sp.1996. Penescu . Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă. pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. După două coase. a doua coasă se execută mai jos. Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. canale de irigaţii. j) Inundarea. pajişti etc. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir.) etc.îmburuienare. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie. volbură). pirul gros (Cynodon dactylon). Săndoiu . Budoi şi A. citat de Gh. k) Mulcirea. Se execută manual sau mecanic. dar numai parţial pălămida şi . Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale. Guş şi D. Se practică în orezarii.. citaţi de P. În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. gunoi de grajd) sau folii de plastic. hârtie. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase. tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte.

Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. jaleşul (Stachys palustris). deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. moartea survenind în câteva zile. vreji. Polygonum avi-culare (troscotul). Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. coceni) cu scopul executării arăturii. a cuscutelor din lucerna. mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. bumbac. 1) Irigarea şi desecarea. în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. furtune şi arzătoare. un rezervor de combustibil.costreiul. Această metodă nu are perspective. sorg) şi legume (morcov). a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: . ştevie (Rumex aceîosd) etc. La cultura de căpşun. Sorghum halepense (costreiul mare) etc. mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat). şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. în special). Cirsium arvense (pălămida). METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. deoarece consumă combustibil mult.

1990.elimină materia organică necesară refacerii humusului.). o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni. Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv. . în răsadniţe. Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali. Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. b) Sterilizarea solului. păsări. în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită. în sere şi solarii. ca agenţi patogeni. a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I. . . Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă. peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice.1998). melci. acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp.distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm. insecte. Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor. Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. Această metodă se practică mai ales în legumicultura. . şi D. METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. Guş. Săndoiu . D. citat de P. injectaţi în sol între două cicluri de producţie..strică echilibrul din ecosistemul agricol. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive. în special. viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor.

Pintilie 1985). activitatea hidrocentralelor. economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum. Astfel că. insule sau continente. Budoi şi A. înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. Penescu . cactusul Opuntia sp. care a fost adusă din Argentina (Gh. bazine geografice. Există însă riscul ca. originar din America. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. în anul 1893. nepoluantă. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari. Este de dorit ca la acest echilibru. acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides. împiedicând navigaţia.Metoda prezintă avantajul că este continuă. Până în 1925.1996). pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). buruiană foarte periculoasă pe păşuni. Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. cultivat ca plantă ornamentală. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă.. s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina. tripsul (Aminotrips andersoni) şi . răspândită în partea de nord a Americii. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă. planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha. cu o viteză de răspândire anuală de 500. între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C.000 ha. În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum).

floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. P. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana. destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia. s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum. acţiunea bucurându-se de mult succes.a . gramineele şi leguminoasele perene. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . de înfrăţire şi ramificare. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego". de asemenea.) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. Tot autorul arată că. începând cu anul doi de cultură. iarba de Sudan. I. în lacurile şi crescătoriile de peşte. Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp.crapul chinezesc). în 1981. Aeschynomene.1999). a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David". date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii . jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. amintim: cânepa. care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora. secara. iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea. destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice.fluturele (Vogtia molloi). Datorită vitezei mari de creştere. După cum este cunoscut. În literatura de specialitate există. în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură. Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. In acest sens. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp. multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate.. Onisie .Chondrilla juncea L. In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele. cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I.

şi anume în plină criză energetică.000 specii de protozoare. unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei. Peste 2.000 insecte şi peste 100. cu peste 740. Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni.000 specii de buruieni (din totalul de 290. recesiune economică. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole.000 plante). COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI. DEFINIŢIE.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte).5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani. cu o inflaţie tot mai mare.ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR. AVANTAJE. Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30. ciuperci şi bacterii. IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori. . Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura. Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l .

Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor. de câte 2. aproape 50 ani. în general. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. sulfatul de fier etc. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin.4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic). precum şi generaţiile acestor produse chimice. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide. cum este şi firesc. Vergiliu menţiona. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. metribuzin. terbutrin) bazate pe triazine. . Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp. în anul 1880. sulfatul de cupru. în special.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. în prezent. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. pentru prima dată. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941.). Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu. Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor. de-a lungul istoriei. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. buruienilor şi dăunătorilor. tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea.

se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. Deci. Tabelul 7. Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură.1. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România . aplicate pe sol sau în culturile agricole. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide. începând din anul 1970. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie.Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. erbicidele sunt substanţe de sinteză care. Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide). In ţara noastră se poate spune că. provoacă moartea buruienilor.

25 8. 14.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii. comparativ cu praşilele manuale şi mecanice. în funcţie de natura chimică a erbicidului. economisindu-se forţa de muncă umană. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: . .16 31. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară. economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor. valoarea DL50 este mare.85 6.500 erbicide.850 2.împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente. prăşitul.375 80. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje.750 27.53 1. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari. cositul. .650 6. peste 10.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri. c) într-un timp scurt. în funcţie de ţara sau firma producătoare.000 mg/kg corp). Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul. din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie.125 44. apa şi aerul din zona în care sunt aplicate. . deci au o productivitate foarte mare. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari.poluează solul. în România (mii. ca denumiri comerciale. ca urmare a efectului remanent din sol. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică.

CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc. toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. de calciu.domeniul de utilizare. Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii. despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc.proprietăţile fiziologice şi biochimice. Marea . Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii. .selectivitatea faţă de diverse plante cultivate. Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică. . . .aspecte de toxicitate. despre tehnica de aplicare.mecanismul de acţiune al acestora.aspecte economice.formele sub care sunt condiţionate. .spectrul de combatere al buruienilor. De aceea.Deci. de magneziu.proprietăţile fizico-chimice. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu. şi anume: . . a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice. . .regulile de protecţie a muncii. . folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide). de potasiu sau de sodiu.tehnicile de aplicare. operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor. . . Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său. de fier. de cupru.

Treflan. Venzar etc. Racer. Eflurin. . Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . 2. Treflan. . Icedin Super. . Select. Glyphogan. Frontier. . Targa etc. .diazine (Basagran.sulfonilureice (Glean.).amide (Dual Gold. Sansac.derivaţi picolinici (Lontrel. Gallant.). Touchdown).majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă. Relay. amestecuri (Primextra Gold.erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian. Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor. Panida. Targa. Titus). Roundup. .derivaţi ai benzofuranului (Nortron).erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. . Dikotex. Prome-trex etc.). Guardian. Pivot.4-D etc. Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: .).). . Horness etc. . Agil. Raft). .benzonitrili (Bromotril. . Buctril etc. Diizocab etc. Aramo).toluidine (Bălan.difenili-eteri (Blazer. Focus Ultra. DMA-6. . b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A. .). Dicotex. Lasso.triazine şi triazinone (Gesagard. .diverse (Comand.inidazolinone (Arsenal. . Afalon.isoxazoli (Merlin. Lintur.).ciclohexan dione (Nabu.carbamaţi (Betanal. Buctril Universal. Tomigan etc. Fusilade.compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone.arilaxiacizi (SDMA.). Arelon).). Gesaprim. . .). Starane. Dicopur M. Mecloran. Modown. Goal etc. Eradicane.ureice substituite (Linurex. Compas etc. . . Grodyl. Gramoxone etc. Sekator etc. ele însă participă la realizarea altor produse.). Sencor.aminofosfaţi (Basta. Onezin. Stomp etc. Buctril M).). Diizocab. Starane. Bolero). Lasso.).

erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin.. Betanal etc. B. Icedin Forte. Diizocab. d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: .inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. 3. Brominal etc. Prometrex. Aretit. = pre planting incorporated). Roundup.). Gramoxone etc. Dicotex.erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin.). Pivot etc.erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit. . Glean. Lintur etc.). erbicide sistemice (2.erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan.p. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . Buctril. 2. . erbicide reziduale (Onezin. Gesagard etc. odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p. Modown. . Reglone). Glean. Bălan. . Gesagard. Aretit etc. Sencor etc. Modown. Gesaprim. Tackle etc. .).4-D.). . Buctril.). e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare .erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian.).i. Icedin Super etc. Racer. Lasso. Afalon. c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. Glyphogan. Sencor etc. B asta.). Erbicide neselective sau totale (Reglone. Dicotex.).).erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2.erbicide care acţionează asupra fotosintezei .erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane. Velpar. 2.).4-D. Diizocab). SDMA. .erbicide care se aplică înainte de semănat. Arsenal.erbicide selective la doze moderate (Basagran.erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox. Dual Gold etc. . Roundup. Venzar.).4-D. erbicide de contact (Basagram. SDMA.

. FW) (Primextra Gold. Dicotex. . Lasso. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde. . în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului.).erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup. Logran. . Atrazin. înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard. III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l . g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate . Furore.). Dicopur. . SDMA. . Prometrex.000 mg/kg corp) cu etichetă neagră. Teii etc.puternic toxice (gr.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP. Diizocab etc. Targa.erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC.extrem de toxice (gr. .cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1.) (Onezin. .). . Sencor.).). moderat toxice (gr.).U.). Lasso. Gesaprim. f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare .erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc. în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil. încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan. Treflan. Gesagard.). . Primextra Gold etc.). b)nevolatile. Glean.). SDMA. Reglone. .erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur. Dual etc. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold.erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S. Pyramin etc. I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie. Flexidor. Buctril etc. CE) (Guardian. Mecloran. Glyphogan etc.Această grupă. Venzar. Oltisan etc.000 mg/kg corp) cu etichetă albastră. P.C. Trophy etc. sesubdivide în: a)volatile..erbicide care se aplică imediat după semănat.).erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox. Rival etc.erbicide care se aplică după răsărit.

tablete efervescente etc. In etapa actuală.). iar când se amestecă cu apa formează o emulsie.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. emulgatori etc. Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. diluanţi. care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. Este un amestec fizic. în cazul granulelor. sunt însă solubile în ulei. Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. granule. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol. . argilă.4-D etc. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat. . CE). granule dispersabile în apă. calcar). Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată. pudră umectabilă.creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. Soluţia concentrată (S.C. substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi. . pastă (suspensie lichidă). Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. Emulsia concentrată (EC. 2. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar).pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. pentru următoarele aspecte: . adjuvanţi (polimeri. Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate.FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine. cu scopul de a obţine un volum mai mare. Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. concentrat emulsionabil.realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei). omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. sau WS). .

fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. ci de dispersare în apă. Agil. Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold. Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder . Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge).dry flowable) sau WG (water granule). In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia. Pudră umectabilă sau muiabilă (WP.). Venzar. Guardian.U.S. Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. silicat de aluminiu etc. de regulă apa). Mistral. Granule dispersabile (DF . Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. P. se obişnuieşte . Lasso. Dual. Pasta fluidă (FW. Pyramin etc.pudră umectabilă). Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici. Au un aspect de lichid vâscos (gros). Fusilade etc. un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil. Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard. Sencor etc.).La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări. Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). C.) sau concentrat în suspensie. Onezin.

Glean. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. Gesagard. Titus etc. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin. Se evită astfel contaminarea utilizatorului. De regulă. De exemplu. Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. . Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze. deci un plic hidrosolubil = o doză. Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor. Se fabrică sub formă de granule. pastile etc. erbicidele formează un strat toxic.).1% şi dicamba 69. Tell. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele.9%. Tablete efervescente. Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră. Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană. Sub această formă de plic.9% şi trisulfuron 4. Sencor etc).ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil". un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar.1%. Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. după ce buruienile au răsărit. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc).

i. Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . un film protector toxic gros de 3-5 cm. de asemenea. La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor. . reducerea dozei de erbicid.p. uzual. operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri. care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui. Aplicarea preemergentă a erbicidelor. se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa. . Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha. Sunt.La culturile de păioase sau prăşitoare.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora. urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. cu efecte financiare pozitive. operaţie efectuată cu grapa cu discuri. în final. erbicidele. Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci.erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică. Gesagard sau Prometrex). însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul. Aplicarea erbicidelor p. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute.

Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm.25 m/s).faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse. sau 3-4 cm înălţime etc.faza de dezvoltare a plantelor de cultură. Astfel. La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0. de umiditate şi de vânt. faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase.). prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice). .tipul erbicidului folosit (Erver şi colab. La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor. citat de Gh. Budoi şi A. . Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase. ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă.condiţiile de temperatură. 1996). pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide. 1968. Harness. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu. faza de brădişor la in. Aplicarea postemergentă (postem. Trophy etc. Penescu. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante. Lasso..) în perioada de vegetaţie. după ce s-a ridicat roua. 2-3 frunze. . fără vânt. faza de 3-4 frunze la porumb etc. Condiţiile de climă. . Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: .multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold. cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C. numită faza de rozetă (ex.). specia şi uneori varietatea.

influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor. modul de aplicare al erbicidului (preemergant. acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se . ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: . ppi etc. în numeroase cazuri. . care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat. rădăcini etc. Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor. Pentru a distruge buruienile.). fie pătrunzând în interiorul lor. Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare. cârcei. translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. ţesuturi. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact). . postemergent.sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol. Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă. De multe ori. muguri. fie prin părţile aeriene (frunze. tulpină). fie prin ambele căi în acelaşi timp. lăstari. eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie.). Căile de pătrundere.ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora.). diferite organe ale plantei etc. în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice). speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante.

iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale. Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile). cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. rizomi. Rădăcinile tinere au . Exemplu. Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. Lasso. dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor. de rădăcini. La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite. care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate).organe care se dezvoltă în sol). Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică.). drajoni etc. la suprafaţă. seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul). b) Absorbţia prin rădăcini. tuberculi. Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular. când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. de coleoptil. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. erbicidele Mecloran. Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. fie se încorporează în sol la diferite adâncimi. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. soluţia solului) sau activă.absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . stoloni. ci prin coleoptil sau hipocotil. Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal. bulbi.

Plasarea erbicidelor în sol este. Ca atare. trece prin . care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. urmată de o fază mai lentă.Amiben. posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. 1994). prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem).4-D . Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex. pH-ul. de asemenea. precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare. clorambnenul . Budoi şi colaboratorii. de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia. Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii. 2. un factor esenţial. umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului. De altfel. majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. trifluralin (Treflan). rizodermice şi corticale. Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere. în procesul creşterii. Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare. Erbicidele. plantula (prin coleoptil şi hipocotil). c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). determinant pentru eficacitatea acestora. hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol.capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin). iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh. cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor.). respectiv. dinitroaniline etc.SDMA. şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută. linuron (Afalon) etc. Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil. În acest caz.

stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran. Eradicane. tulpini şi formaţiuni speciale (muguri. plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei . formaţiunile speciale şi structura lor. Ca atare. Dual. ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. Olticarb etc. cârcei. erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. În procesul de absorbţie foliară. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător. ca şi metodele de aplicare. Dacă buruienile sunt răsărite. lăstari etc. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. umiditatea. temperatura. stadiul de dezvoltare a plantelor. Intervin. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei). de asemenea. pereţii celulari.) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei.). lumina etc.

dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. de stadiul de dezvoltare al frunzei. diferite răni deschise. Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu. comparativ cu frunzele mature. cuticulă şi epidermă etc. Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid.CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. stomate etc. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos). Pilozitatea frunzei. b) Suprafaţa frunzei. Extravon. Trend).). Are un rol important în reţinerea erbicidelor. densitatea. Citowet. Numărul. pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire. (Ex. omorândo. care sunt mai cerate. precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori.În etapa actuală. după cum urmează: e) . d) Vârsta plantelor. Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. Chenopodium album. De exemplu. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. Uniformitatea frunzei. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde.

iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei). ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . condiţiile de mediu. Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le). Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex. dar şi unul activ. deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor. pentru a pătrunde în frunze. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare.. Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. calitatea stropirii. muianţi. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv. Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor. Deci. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. lumină etc. pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor. substanţe tensioactive. ingrediente. Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. astfel: calitatea formulării erbicidelor. polaritatea moleculelor). pătrunderea erbicidelor prin răni.pătrunderea prin stomate. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu. Aceste răni pot fi provocate de insecte. Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic.

). străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. încetinirea creşterii. vântul influenţează negativ absorbţia. deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. moartea plantelor" (Gh. 1996). metode de aplicare etc. în nucleul celular sau în cloroplaste. temperatura. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă. puţin permeabilă. În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie. Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante.proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze. după care ploile nu mai au efect de spălare . implicit. În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză . diviziunea celulară. stomatele sunt închise. fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi. iar în final. După aplicarea foliară. Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă). În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc. . Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. epocă de aplicare. iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. Penescu. ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. dipiridilici şi derivaţi ureici). iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză.penetrate de erbicide). absorbţia erbicidelor. Budoi şi A. Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele.transformarea energiei luminoase în energie chimică . Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. oprirea fotosintezei. umiditatea şi precipitaţiile. Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia.

erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. Basta etc. moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei).acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex). dar şi de însuşirile morfologice. înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH. este utilizată . Ca atare. Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută). Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. stadiul de întuneric. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni.). provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare. Ele pot provoca anomalii morfologice. acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia.unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . Ca atare.În nucleul celular . Acestea omoară lent (cronic). diferenţierea celulelor. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone. în care energia chimică. Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. Basagran. De regulă. Picloram etc. iar oxigenul este pus în libertate. alungirea. Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare. aceste erbicide nu se translocă. divizarea exagerată. Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. După modul de acţiune. Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). Gramoxone. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. şi anume: stadiul de lumină. nu sunt transportate în plantă. cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. fiziologice şi biochimice ale plantelor.

care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive. . fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. uracili (Venzar etc. triazine (Gesaprim. hidroxibenzonitrili (buctril). hv este energie luminoasă. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill). .pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă.). Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O.pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2. Gramoxone Basta etc. Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone. În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex). Sencor).pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe. dinitrofenoli (Aretit). Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. . produse şi efecte mai puţin studiate.). procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care. în acest complex proces al fotosintezei?: . Ca bilanţ. perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei.pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane. În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese. cuantă de lumină. cuantă de lumină.

Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă. Tolurex). ureele substituite (Afalon. Linuron. Respiraţia aerobă. Ca atare. alteori scade conţinutul în aceste substanţe. S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. iar transpiraţia este oprită. derivaţi de uracil (Venzar). în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. Sencor. Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii. uneori creşte. b) Acţiunea asupra respiraţiei.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin. astfel că această reacţie nu mai are loc. Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). . iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat. Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril. Gesagard).

4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului. Plantele tinere.4-D (SDMA). Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice. a intervenţiei în diviziunea celulară (A. produc anomalii morfologice foarte pronunţate. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi. Gesagard. un simptom caracteristic. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan.). în azot. cum sunt 2. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare. Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. 1991). inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. când sunt aplicate foliar. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex).Utilizarea triazinelor (Sencor. de regulă. fie în mod indirect. rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. formând împreună substanţe complexe. Teză de doctorat. doza de aplicare şi modul de aplicare. prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. Simazin. prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP). pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. care împiedică viaţa normală a plantei. Diizocab etc. în special. aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. De exemplu. Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. fie în mod direct. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2. cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile. e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. Alte erbicide. Penescu. fără să fie vizibile schimbări morfologice. Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. Erbicidele sistemice cu efect de auxine. Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. sunt mai . de natura ţesuturilor atinse.

Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor.. Eptam sau Eradicane). La numeroase erbicide.1966). tirozina etc. sunt supuse la diferite procese fizice. Astfel. efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi. erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane. diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. 1974). (Roisch. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. în funcţie de soiul sau hibridul cultivat. odată ajunse în plante. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina. Ele blochează. Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. Unele erbicide. urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici. cum ar fi fenilalanina. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. a) Translocarea. Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). totodată.afectate decât cele mature. EPTC. Prometrex) şi alte triazine. alterate sau metabolizate. Mecloran) sau propaclorul (Satecid). chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. 1975). a lipidelor şi a acizilor nucleici. de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli. imobilizate. Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor . 1966). Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici. cum sunt alachlorul (Lasso. cum sunt prometrinul (Gesagard. Touchdown. Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor.butilat (Diizocab. Translocarea se poate face cu .

Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută. Odată ajunse aici. Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră. 1996). eficacitatea erbicidelor scade (Gh. iar rezervele din organele subterane sunt epuizate. Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. 1996). Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere.seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. organele aeriene mor. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere. Astfel. Budoi şi A. citat de Gh. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). Penescu. Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate. 1977. Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare. Budoi şi A. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . Penescu. Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. epoca de aplicare şi doza folosită. iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi. procedând astfel.

. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari. permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. Erbicidul. Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor.sistemul imunitar format din anticorpi). c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă. De exemplu. Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă. îndată ce au ajuns în plantă. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. Fiind deficit mare de umiditate. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase.din celule vii şi ca atare.reacţii de dezalchilare. . pentru organismul plantei.capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare. Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură. erbicidele .reacţii şi sisteme de conjugare. fie închiderea erbicidelor în vacuole.reacţii de hidroliză. care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. declanşând una din următoarele reacţii: . Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice . sunt imobilizate şi inactivate. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor.reacţii de oxidare şi reducere. b) Imobilizarea. substanţele circulă descendent prin xilem. .reacţii de dezaminare. Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale. . Unele erbicide. . Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om . reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori.reacţii de rupere a ciclului. este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată).

Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard).. însă pentru majoritatea buruienilor este toxic.4-D care este toxic. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. deci o toleranţă maximă. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide.triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg. selectivitatea este problema cheie. trifoi. chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine. Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. Ca atare. De exemplu.4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). Alegerea judicioasă. ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate. în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură). În unităţile de cercetare. Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare. Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2. plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică. iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - . Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală. sunt tolerante.4-DB până la acid 2. erbicidul pe bază de 2. SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. ghizdei etc.

doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. sub formă peliculară şi. având o sensibilitate mică. 70% sensibile la erbicide. nota 9 . Este generată de locul de plasare a tratamentului. Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului. A. iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa). cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid. selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm). Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. 30%. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare.buruieni rezistente. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. Reglone.buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate. În funcţie de aceste căi. selectivitatea propriu-zisă. Selectivitatea de poziţie. cu o sensibilitate maximă la erbicid. de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. cu erbicide totale (Gramoxone. Între cele două extreme valorile sunt de 20%. sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. Această selectivitate . Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu.

. în timp ce dicotiledonatele au frunze late. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat. Buruienile monocotiledonate în general.4-D şi Dicotex). în schimb buruienile sunt distruse. Erbicidele. B. au frunze înguste. ca la mazăre. erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. în special. ca să acţioneze. lucioasă şi groasă a unor leguminoase. în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid). frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid). erbicidele sunt reţinute mai puţin. Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb. Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). pomi. mărimea şi numărul de frunze care diferă. după cum am văzut. Cuticula ceroasă. Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă.dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. netedă sau acoperite cu perişori deşi. şi gramineele. direcţionate oblic. poziţia. explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze. iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. floarea-soarelui. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. viţă-de-vie). Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. de la o specie la alta. Astfel. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică.

4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate. La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. la odos este chiar în stratul cu erbicid. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE). care este absorbit.5 cm de la suprafaţa solului. Absorbţia erbicidelor pe bază de 2. nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1. Orzul. Exemplu. ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula. .Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua). grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar. b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă. indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor. unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. Pătrunderea erbicidelor în plantă.. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex).

Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu. Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară. pentru că se translocă rapid. Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot. Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu. Aplicat cu antidot. produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super). Fie . Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni. de la locul de pătrundere la locul de acţiune. erbicidul Furore Super. aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. 2. Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu). adică le protejează. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură. d) Selectivitate periodică. Exemplu. c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor. în această fază frunzele sunt mari. deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent. Ca atare.

O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură.aplicarea erbicidelor în benzi. în realitate. erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . persistenţă agronomică . Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: . . erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat. fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile. Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute). De exemplu. apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat. Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist.este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice. mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie.este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile.) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate. Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus. - . conţinut de argilă etc.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie. pH.

De exemplu. Substanţa activă (s. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc. manipularea. Segărceanu. G. granule. Vilău. Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică.a. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin.a.). Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. A. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. G.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. trifluralin.a. lonescu etc. alaclor. De regulă. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. lonescu. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid.pentru erbicidele lichide. D. P. pendimetalin etc. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc.a. Substanţa activă. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. L. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial. produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s.) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid.I.P. când acestea au fost aplicate singure. De exemplu. Popescu.4-D) în procesul de fabricaţie. Penescu. dozele se calculează în substanţă activă. Ulinici. Lăzureanu. Şarpe. T. a conţinutului său în substanţă activă. V./litru de produs comercial . A. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. De exemplu. O astfel de alterare nu . amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. Caramete.a. I Stancu. N. Pentru erbicidele solide (pudre. Săndoiu. ca de exemplu. Gh.M. Gesaprim etc. F. Ciorlăuş. Budoi. gliphosat etc. A. produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s. Fritea. T. Ghinea. O. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). metolaclor. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. Pitezin. A. N. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. metolaclor. Bîrlea. Jităreanu. A. I Vlăduţu. ECHIVALENT ACID. SUBSTANŢĂ ACTIVĂ. Păunescu. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2.

exprimat în grame/litru de produs comercial.). iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar. în kg/ha echivalent acid.000 mg sau l g la l gram). Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester. La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: . ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice. Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final. respectiv eficacitatea lui.) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p.4-D. De exemplu. .proprietăţile erbicidului.p. Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute. sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor. Părţi per milion (p. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid. deci cheltuieli făcute în zadar. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid.4-D conţine 600 grame/1 acid 2. .000 g. l g la 1. în plus. Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1.p.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi). .m.gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate. .distruge însuşirile erbicidului. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar.m. DMA 6-2. la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1.000 părţi de amestec final la greutate sau volum.000. dozele se recomandă. de regulă.speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor. Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid.000. La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea.

xl ( kg / ha ./ha.C. De regulă. = D.C.1125 x100 11.c.s.1125 kg / ha 75 75 Deci. este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha. Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha. argilă.x100 ( kg / hasaul / ha ) s. doza de produs comercial se calculează cu formula: D. pH). L este distanţa dintre rândurile de plante.c. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D.1125 kg/ha D.a.C.conţinutul în substanţă activă = 75%.a.a.proprietăţile solului (conţinut în humus. (500 g/1 s.c. D. în instrucţiunile de utilizare.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură. iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial.c. (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii.a. = 0. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: . în kg/ha. . în care D. doza de erbicid substanţă activă este de 0. Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid.a.25 = = 0. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: . l / ha ) L în care: D. este procentul de substanţă activă în produsul comercial.s.C. vie sau pomi în cm sau în m. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă. D.( benzi ) = D. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m). este doza de erbicid substanţă activă. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s..a. s.

L = 70 cm D.caracteristicile maşinii de stropit. = 5 l/ha.2.c.D. . Tabelul 7. afânat etc. l = 40 cm.2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră .condiţiile naturale (deal. Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: .). Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7. .forma sub care este produs erbicidul.8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar.C.( benzi ) = 5 x 40 = 2. care să conţină doza de erbicid pentru l hectar.însuşirile chimice ale erbicidelor. platou. .

gutui. mazăre. căpşun. prun.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete. nuc 300-400 . cais. arbuşti 300-400 fructiferi. De asemenea. . fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: . cireş.varză. se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru). nectarin.păr. ardei. vişin. castraveţi .măr. rădăcinoase. pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte. conopidă.

S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 . cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse.V este volumul rezervorului maşinii în litrii. Penescu.ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii.m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare. 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: .Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha.V este volumul rezervorului maşinii în l. Budoi şi A. mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m.000 maşinii în hectare.m. . d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: . De aceea. . . Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S. . b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: . pentru l ha este necesar volumul x. . .NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh. de lucru a maşinii în cm. este necesar volumul V. . l este lungimea solei în m.QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha.S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare.S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.

b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: . L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m). .L este lungimea solei în m. . Penescu. Budoi şi A. Vorobiev.C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l.10.Ds este debitul pe secundă prin toate duzele.000 în care: . .Ne este numărul de curse la un zbor. .000 este suprafaţa unui hectar în m2. iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 .Lt este lăţimea totală tratată la un zbor. .Q este norma de amestec lichid în l/ha. . 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 .NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. descrisă de Gh. Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner.L este lăţimea de lucru. Lt este lăţimea totală la un zbor.V este viteza de zbor în m/s. .000 ( m) QxL în care: .

). Mg++. fiecare păstrânduşi identitatea. Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. Fe++ etc. Gramoxone.). în aparenţă soluţia este clară. sitele. ca urmare. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată.C. iar erbicidul (soluţia concentrată S. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 . pudră umectabilă sau pudră muiabilă. emulsii şi suspensii. concentrat emulsionabil. Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică. centralizat pe unitatea agricolă. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari. Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale . În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate. se formează săruri solubile care precipită.a. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. Basagran ş. fără impurităţi. folosindu-se instalaţii speciale. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6. Emulsia este amestecul dintre două lichide. Nata.In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds).) este dizolvatul. incoloră sau colorată. în care apa este dizolvantul. duzele etc.000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă.a. pastă. Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor. Icedin. creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. granule dispersabile ş. deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi. limpede.). Soluţia este un amestec fizic omogen.

în timpul aplicării. suspensia trebuie agitată continuu.. particulele solide se depun. Afalon ş. Titus. Eradicane. iar Teii. Sencor.a. WP. Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. Diizocab. pastă fluidă. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual. Logran ş. cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat. De aceea. sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. Mecloran etc. Emulsia are aspect lăptos. De aceea. alb sau colorat şi nu formează precipitat. Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin. chiar 3 erbicide. Amestecul de erbicide. Când amestecul rămâne în repaus. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). Treflan. acestea sunt formulate ca pudre umectabile. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. Cosatrin. dar şi în unităţi agricole. DF). unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar). După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. uneori. dispersate într-un lichid (apă).emulsiei se pot separa. .a. iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă. Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. amestecul trebuie agitat permanent. Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). Ven-zar. în acest scop. Granstar. în timpul aplicării.

în condiţii de irigare. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu. a fost erbicidată.întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum. pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor).la erbicidele care se aplică la sol. trebuie evitată aplicarea erbicidelor.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare.pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec. . . În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care. . . .ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor. când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha. Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare. Amintim câteva dintre acestea: . aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol.atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate. Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune. maşinilor şi a echipamentelor de stropit. după ce pompa a fost decuplată.erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare. .să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului. pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie. Productivitatea muncii. . . . în prealabil. eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului.

Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii . Se exprimă în mg/kg corp viu. maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive). la care DL 50% este de 50 . 4) toxicitate redusă. Protecţia omului fată de erbicide: . ca toate pesticidele.negru.după tratament.Inspectoratul Sanitar Central.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio. . Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice.la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. .verde. Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . la care DL 50% este < 50 mg/kg. pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid. IV . se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor.1000 mg/kg. Erbicidele.. la care DL 50% este de 200 . Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II.roşie. Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. posedă diferite grade de toxicitate. III albastru. a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. pe de o parte.să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică. la care DL 50% este > 1000 mg/kg. PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor. 2) puternic toxice. 3) moderat toxice. iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase.200 mg/kg. II . .

2) Erbicidele. Unele erbicide sunt toxice pentru albine. Rezultă din cele prezentate. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. . transpiraţie puternică. greaţă. pot produce îmbolnăviri. şefi de echipe. ca de exemplu carbamaţii. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru .a. transport şi aplicare a erbicidelor. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii. edeme. intoxicaţii grave şi chiar moartea. magazineri ş. de cord etc. de exemplu. vomă. derivaţi ai fenolului etc. bolnavi cu sistemul nervos. diaree. în timpul transportului. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. bromoxil etc. înroşirea feţei. sete puternică. respirator. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. pătrunse în plante. De aceea. mecanizatori. fie datorită faptului că. fie că sunt aplicate incorect. Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare. Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. brigadieri. în depozite sau la aplicarea în câmp. femeile peste 50 ani. paraquat. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare. persoanele cu răni deschise.1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. spasme etc. Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale. ca de exemplu. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. femeile gravide sau care alăptează. uleiurile minerale.

instrumente pentru deschiderea ambalajelor. Curăţenia în depozit se face după necesităţi. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec.şi la mijlocul zilei. După descărcare. La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor. cu etichete cu scris rezistent la umezire. la intervale de cel mult două săptămâni. . În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor. stelajele. verifică starea ambalajelor.. iar în zilele normale şi noroase . El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. în depozit se poartă echipament de protecţie. Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. călători. în picături foarte mici. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. zilnic aeriseşte depozitul. precum şi echipament de protecţia muncii. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. mijlocul de transport se curăţă şi se spală. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. apă. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. La locul de aplicare nu se păstrează alimente. cântare. nu se fumează. pentru câteva zile. pardoseala.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. nu se mănâncă. curăţă inventarul. furaje. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. nu se bea. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. iar în cazul dispersării. furaje.

sare de bucătărie. iar în cazul erbicidelor toxice.Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec. Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii.a. . Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. se schimbă locul de muncă. După acordarea primului ajutor. mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu. Periodic. În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. cizme. După terminarea lucrării. în timpul lucrului este interzis a fuma. Dacă pesticidul a fost înghiţit.5%. iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul. mască de gaze. îndeosebi sanguine şi la nevoie. bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital. ochelari. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare. Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie. Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun. 20 . echipamentul se curăţă şi se aeriseşte. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze. Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. mânuşi. bicarbonat de sodiu ş. mânca sau bea. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate. iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă). Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată.

erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală). a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. În felul acesta. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor.a. După cum este cunoscut. Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. . bumbac. animalelor şi plantelor. varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. orez. porumb. Genele noi introduse sunt denumite transgene.PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. 2000). in. industria farmaceutică. cartof. În ultimul timp. Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). răpită. se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură. iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). De exemplu. iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice. dovleac. tutun. tomate ş.). soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp. agricultură şi protecţia mediului.

1 0.5 21.4) Tabelul 7.3.4 <0.1 2.7 8. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19.8 28.5 5.1 2.9 <0. peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.7 2.0 <0.1 0. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.4.4 3.1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7. .3 11.0 <0.9 7.3 şi 7. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.3 <0.9 0.1 <0.6 8.Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil.

CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice. . ciclul carbonului ş. fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB).influenţa negativă asupra lanţului trofic. cum ar fi: . la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu. utilizare şi comercializare a OMG.). în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute. constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. testare. Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite. .modificări nedorite asupra fertilităţii solului.a.înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural. PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ . privind regimul de obţinere.49 din anul 2000. . precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat. iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp. .transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). în ţara noastră.In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate.modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului. CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis.

Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb.este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC.concentrat solubil în apă.În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial.suspoemulsie. C S . Este un erbicid sistemic. G .concentrat solubil în apă. Harness 940 EC. Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni. ulei în apă. care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor. . arahide. Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR . ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus. Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor. EC . bumbac.pulbere umectabilă (muiabiiă). SL . Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE . Acenit 50 EC etc. Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive.suspensie concentrată. SE . hipocotil şi coleoptil. răpită. soia.pulbere solubilă în apă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. WSC . SC . WG .granule dispersabile în apă. Relay 90 EC. WP .granule autodispersabile. EW .concentrat solubil. PU .emulsie. floarea-soarelui.pulbere umectabilă (muiabilă).granule. UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus. DF . Se absoarbe prin radice-lă.concentrat emulsionabil. timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor. SP .concentrat emulsionabil.

Polygonum sp. Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti.50 litri produs comercial pe hectar.. Datura stramonium. Matricaria sp. Nu este flamabil şi nici corosiv. (p. ALACHLOR. După aplicare. absorbit prin hipocotil. iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze.i). monocotiledonatele anuale şi perene. Hibiscus trionum. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp.. Se absoarbe prin frunze. emulsii etc. când buruienile au 1-4 frunzuliţe. Wtnaranthus sp. Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie. Lasso 48 EC. Se aplică postemergent. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Este un erbicid sistemic. Doza de aplicare este între l şi 1.5 l/ha în 300 l apă/ha. Datura stramonium. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). mazăre. Veronica sp. Stellaria media. Tackle AS. Echinochloa crus-galli. Este nevolatil sau greu volatil. fie preemergent în doze cuprinse între 1. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide.75 şi 2. şi toate dicotiledonatele perene. Nu combate buruienile perene. Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă.. Papaver rhoeas. Galinsoga parviflora. Alanex 48 EC etc. Este un erbicid selectiv sistemic. trebuie ferit de foc. translocându-se foarte lent în toată planta. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Sinapis arvensis. Nu lasă reziduuri în sol şi plantă. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm. Chenopodium album. Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- ..SODIUM.. Capsella bursa-pastoris. tomate. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. Portulaca oier acea. Nu combate Stellaria media.. Este flamabil şi ca atare. ACIFLUORFEN . fasole. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC. Raphanus raphanistrum. Xanthium sp. coleoptil şi radicele. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii. Solanum nigrum.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp.. dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat.p. Este un erbicid de contact. Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare. arahide. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare.

Veronica sp.. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. în faza de sfârşit de înfrăţire . blocând procesul de fotosinteză şi în final. 80 WP. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb. Chenopodium. Echinochloa crus-galli. Matrica-ria. triticale.) şi se încorporează superficial. fasole. ducând la moartea plantei. Solanum. floarea-soarelui. tomate transplantate. arahide etc. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. soia. Nu este flamabil. Polygonum sp. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu. 90 WP sau WG. Datura stramonium. mazăre. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide. manifestându-se prin . iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime).p. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale .i. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin). Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. Sunt rezistente: Sinapis.) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul. se aplică înainte de semănat (p. Stellaria media. Atranex 80 WP. şofrănel.până la formarea primului internod al cerealelor. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p. Raphanus. pomi fructiferi. Onezin 50 WP etc.. Sinapis. viţa-de-vie. Hibiscus. Este absorbit în plante prin sistemul radicular. Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha. ATRAZINE. Alazin (alachlor+atrazin) etc. Se aplică în perioada de vegetaţie . orz... bumbac.i. Este un erbicid sistemic. Raphanus. WP.Amaranthus sp. Anthemis.p. Thlaspi şi toate buruienile perene. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50. Efectul este evident. AMIDOSULFURON.postemergent. este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze.a. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp.teinelor în procesul de respiraţie. Pitezin 75 WP. cartof. Combate foarte bine: Galium sp.

grâu.. tutun. Raphanus raphanistrum. Alazin (alachlor+atrazin). acest proces fiind dependent de pH. se absoarbe complexul coloidal al solului. Atriplex sp. Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi. Vicia sp./ha. ţinutul în humus..i. Capsella bursa-pastoris. Stachys annua. conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate. În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides. Chenopodium album. În sol se descompune relativ lent.p. atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. Stellaria media. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC.. Amaranthus hybridus. fasole. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis. Din cai descompunerii lente. Solanum nigrum. orz. Galinsoga parviflora.. Matricaria sp. iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp. bob. etc. Galium sp.. Polygonum lapatifolium etc. Veronica sp. (400 g/1 metolaclor+atrazin).„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă).a. Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. Solanum nigrum. Bidens pilosa. Avena fatua. Apera spica-venti.pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s. muştar. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene.. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: .. in. se aplică înainte de semănat (p. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp. soia. Sonchus arvensis. atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului. . Hibiscus trionum.) şi încorporat la cm.pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). Polygonum sp. Galeopsis tetrahit. ceapă.. evitarea fenomenului de remanentă.. Sinapis arvensis. linte. Anthemis arvensis. . Lamium amplexicaule. ovăz etc. până la maximum 2 frunzuliţe. Xantium sp. Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită. sfeclă. Când se aplică postemergent. floarea-soarelui legume. lupin. Echinichloa crus-galli. Portulaca oleracea. sau preemergent.

Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Echichloa crus-galli. cireş. Avena fatua. Poa sp. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă..a.. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. mentă. salată. trifoliene anul I (lucerna. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere.ASULAM. Bidens tripartita. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. Avena sp. Thlaspi arvense. arbuşti fructiferi../l.. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide. după care este metabolizat de microorganisme. Sonchus oleraceus. arahide. Echinochloa crus-galli.a. Holcus lanatus. Se aplică în culturile de in. Portulaca. dar nu este compatibil cu alte pesticide. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. pepeni. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Digitaria sanguinalis.. mac. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp. vinete. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. de unde este apoi translocat în toată planta. Solanum nigrum etc. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). măr. s. Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. BENTAZON. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC. tutun. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere. Nu este corosiv. Lolium sp. Digitaria sanguinalis. . iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s. Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. ghizdei). cartof. Chenopodium. BENEFIN sau BENFLURALIN. păr. castraveţi. Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus. Nu . trifoi. Capsella bursa-pastoris. hamei etc... lucerna veche. şi conţine 480 g. Poa. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime). Este un erbicid sistemic. Setăria.

Este selectiv pentru floarea-soarelui. Cirsium arvense. fasole.este. ovăz. Se comercializează sub denumirea de Buctril D. soia. BROMOXYNIL. Combate speciile: Veronica. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei . care se aplică postemergent. fie în amestec cu MCPA sau 2. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Se aplică cu 250. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F. Artemisia. Este un erbicid de contact. Este un erbicid de contact. Atriplex. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria. la aplicare. sorg etc. iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. este flamabil. ceapă. Raphanus.. (în stadiul de 2 frunze). Portulaca. Chenopodium. sorg.4 D. BIFENOX. cartof. Se aplică în 250-300 l apă/ha. Solanum nigrum.300 l apă. Cyperaceae etc. Brominal. Doza de aplicare variază între 1. Sinapis. Ranunculus. Este un erbicid sistemic. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime). Matricaria sp. Xantium sp. Chenopodium. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. Sinapis. orz. Datura. Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. Se aplică preemergent sau postemergent.5-2 l/ha. şi este compatibil. Capsella. Briotril etc. porumb. Stellaria. Nu este coroziv. Abutilon. flamabil. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis.5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase. Doza de aplicare este de 1. Polygonum sp. corosiv. Nu este corosiv. Amaranthus. nu mai mult. sub formă de concentrat emulsionabil. trifoliene (anul I sau vechi). mazăre. Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. arahide. Brassica. fie singur. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. mentă. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia. Echinochloa crus-galli.

Thlaspi arvensis. Portulaca. Lamium purpureum. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. năut. CHLORIDAZON sau PYRAZON. Este un erbicid puţin toxic. Solanum nigrum. Vicia hirsuta. in. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Cirsium arvense. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor. Convolvulus arvensis. sp. Veronica sp. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. iar la porumb în faza de 34 frunze. Anagalis. Xanthium. secară. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate. Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s.p.8-1 l/ha în 200-300 l apă. Se aplică înainte de semănat (p. floarea-soarelui.la speciile sensibile.formarea primului internod. orz. Polygonum. Hibiscus. Atriplex. lucerna.. Capsella bursa-pastoris. ricin. Sunt rezistente: Anagalis. Fumaria officinalis. Anthemis. Galeopsis tetrahit. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. Brassica. ovăz. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor. Stellaria media. BUTYLATE. Doza de aplicare este de 0. Sonchus oleraceus. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă. Raphanus. Sunt rezistente speciile: Sinapis. porumb. Lapsana. Echinochloa crus-galli. Galeopsis etc.i. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Nu . Sinapis.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Se aplică la următoarele culturi: porumb. sfeclă.a. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. Polygonum. in. Crysanthemum. Galium aparine. Abutilon. 2-4 frunze. Chenopodium album. Digitaria sanguinalis. Chenopodium. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Sunt sensibile speciile Atriplex patula.

Nu este corosiv. Chenopodium. Matricaria sp. Se aplică în doze de 2-6 kg. Brassica. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie. sfeclă roşie. Atriplex. Sonchus sp. Viola. Raphanus. fâneţe. orz. Lamium sp. Anthemis. Galinsoga. CHLORSULFURON. Sansulfuron. corosiv sau volatil.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Polygonum. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză. Spergula. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea . Spergula. Galium aparine. Stellaria. Nu este corosiv. Amaranthus. Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase.l/ha produs comercial. Viola. seminceri de graminee. Rival. in. Este un erbicid sistemic. Mercurialis myosotis. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Galeopsis. Atriplex patula. Dacsulfuron etc.. sfeclă de zahăr. Polygonum convolvulus. Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. Sinapis arvensis. Matricaria. Galeopsis. în 250-300 l apă. în funcţie de epoca de aplicare. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor.. Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF. Papaver rhoeas. Chenopodium. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). gazon. păşuni. Stellaria media. Capsella bursa-pastoris.. flamabil sau volatil. Veronica etc. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. Este un erbicid sistemic.. Thlaspi. fie postemergent. Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent. Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă.este flamabil. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie). iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . volatil sau flamabil. sfeclă furajeră. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. CLOPYRALID. Cirsium arvense. Vicia.

corosiv sau flamabil. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere.. Abutilon. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. conopidă. Combate şi alte buruieni: Amaranthus. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). fasole. in. mazăre. Este un erbicid sistemic. Solanum. Setaria. arahide. Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă. floareasoarelui. sfeclă. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. răpiţă. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE).postemergent. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc. Portulaca. Echinochloa crus-galli.. cartof. Bifora. Matricaria sp. varză. de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec. Echinochloa crus-galli. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu. Apera. orz. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul. viţă-de-vie etc. Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. salată. căpşun. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc. sfeclă de zahăr. Polygonum. pomi fructiferi.3-0. Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. ceapă. bob.5 l/ha. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0. Vicia sp. Sunt rezistente: Galium. CYCLOATE. tutun.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară). CYCLOXIDIM. Lamium. Bromus. muştar şi răpiţă). Nu combate Chenopodium. Agrostis. Alopecurus. Nu este volatil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. muştar. Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze. Agropyron repens. Hibiscus etc. trifoliene. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . Raphanus etc. păşuni şi faneţe. Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. Senecio sp. Sinapis. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. Se utilizează la culturile de soia. CE. Centaurea cyanus. volatil. . ceapă.

secară. iarbă de Sudan.4-D ester). Se aplică postemergent. orz.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. Thlaspi. . Polygonum etc. Matricaria sp. gazon. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze.formarea primului internod. Oltisan M (dicamba+2. După aplicare. Se absoarbe prin frunze. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile. diviziunea celulară etc. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. Dicopur M etc. Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. Sunt rezistente: Galium sp. DMA-6. Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis. Se comercializează sub denumirea de SDMA. Veronica.D.4-D sau un ester al acestuia. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 . înainte de înspicare. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. afectând respiraţia. Sonchus. care mor. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.4 -D. Este o sare a acidului 2. Chenopodium. între 0. porumb. Centaurea. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. Doza de aplicare este variabilă. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase . orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. păşuni. ovăz. fâneţe. Papaver rhoeas. Bifora. depunerea substanţelor nutritive. soia. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. floarea-soarelui). Stellaria media.8 şi 1. Capsella.. Chicorium inthybus. iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. Lancet. Nu este volatil. flamabil sau corosiv. Cirsium arvense. Este un erbicid sistemic. Anthemis. Raphanus. aplică în 250-300 l apă. Amaranthus. sorg. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe. adică au 3-4 frunze.15 cm înălţime.4D).5 l/ha produs comercial. Dicopur D etc. Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. 2. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă). dar se poate absorbi şi prin rădăcini.

sorg. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Atriplex. Galeopsis. Senecio. Anthemis. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. Nu este flamabil. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. Se aplică în 250-300 l apă. Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial. triticale. ovăz. Fumaria. orzoaica. Chenopodium. Lepidium. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Sonchus etc. Nu este volatil. Galium. Polygonum. postemergent. Galinsoga. orz. Anagalis. Rumex. Sinapis.DESMEDIFAM. Se aplică la cereale în faza de înfrăţire .4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară.formarea primului internod. Veronica. Portulaca oleracea. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" . Centaurea. Se aplică în perioada de vegetaţie.formarea primului internod.4 D + dicamba) etc. în procesul de fotosinteză. este corosiv şi nu este volatil. DICAMBA. Papaver. Stellaria. Icedin Super (2. Combate speciile de buruieni: Amaranthus. Betanal Progres sau Betanal Tandem. Chenopodium. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill. corosiv sau flamabil. Sonchus. Doza variază între 0. Bifora. ierburi perene. Papaver rhoeas etc. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2. Galinsoga. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2.8 şi l l/ha. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. iar sfecla are 2-3 frunze. Cirsium. Capsella.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Stellaria. Calystegia sepium. Polygonum. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu. Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec.4 D+dicamba). Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham. Tlaspi. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se comercializează sub denumirea de Betanal AM. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. Matricaria. Erbicidul dicamba. Amaranthus. Agrostemma. Convolvulus. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun. Raphanus. porumb. Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze.

răsfirate. în afara epocii optime. Nu combate: Apera spica venti. Echinochloa crusgalii. festucă. floarea-soarelui. corosiv sau volatil. Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha. Se comercializează sub denumirea de Illoxan. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial. DICLOFOP . Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. spălăcite. întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor. Festuca. Nu este flamabil. castraveţi. secară. sfeclă de zahăr de sămânţă. trifoi de sămânţă.. mazăre.(spice cu spiculeţe lipsă). floarea-soarelui. tutun. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. aceste erbicide (la cultura de grâu. fără boabe. producând sterilitatea polenului. morcov. lucerna. răpit ceapă. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. sau chiar până la compromiterea totală. Setaria etc. soia.. Se comercializează sub denumirea de Reglone. Este corosiv pentru aluminiu. cânepă. neselectiv. .METHIL. 1991. linte. sfeclă. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. Este un erbicid de contact. trifoi. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. dar pot să fie seci. Teză de doctorat). Lolium sp. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant. orz. Poa trivialis. Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. fasole.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. lucernă de sămânţă. ţelină. Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene. Aplicate după formarea primului internod . in ulei. prin distrugerea cloroplastelor. Se aplică la culturile: grâu. Spicele sunt erecte. sparcetă. Este rapid absorbit prin frunze. Agrostis sp. tomate. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. Mecanismul de acţiune se bazează. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. in. DIQUAT. culturi legumicole semincere etc. Phnalaris. de formare a ovulelor şi polenului. Penescu. cartof. Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. Nu este volatil şi flamabil.

necorosiv. şofrănel. semivolatil. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor. Stellaria etc. Amaranthus. sfeclă. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor.DIMETHENAMIDE. între 4 şi 10 l/ha produs comercial.p. cartof. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb. soia. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. floarea-soarelui. trifoi. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Alirox. mazăre. Se comercializează sub denumirea de Furore Super. tomate etc. Echinochloa. Se aplică înainte de semănat (p. lucerna. fasole.i.. in. prin două treceri cu grapa cu discuri.. Nu este flamabil. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. cartof. Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. floareasoarelui.2 şi 2 l/ha produs comercial. Doza de aplicare variază. prin aplicare preemergentă. Dozele de aplicare variază între 1. Lolium sp. Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele). Echinochloa crus. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE).. fasole. în funcţie de conţinutul de humus al solului. Este erbicid . ricin. Digitaria sp. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Avenafatua.) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea. Se aplică înainte de semănat (p. mai ales în zonele secetoase. Atriplex.p. Este foarte volatil. EPTC. Setaria sp. Convolvulus.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii. Digitaria. Sunt foarte rezistente: Chenopodium. sparcetă.i. Chenopodium. Matricaria etc. Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC. bumbac. Abutilon theophrasti. Hibiscus trionum. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria. FENOXAPROP .ETIL.galii. Este erbicid sistemic. Datura stramonium. după semănat sau înainte de semănat. Se utilizează la culturile: porumb. sfeclă de zahăr etc. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură.

Se aplică în perioada de vegetaţie . Setaria. Nu comba specia Avena fatua. ce pa. floarea-soarelui. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare. viţă-de-vie.P BUTIL. fasole. folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. apoi devin violet-roşietice. Este un lichid vâscos. samulastra de şi orz etc. Agrostis.5 l/ha.postemergent. bumbac etc. După aplicare. tomate. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate. Alopecurus. Doza de aplicare este de 1-1. Lolium. În amestec cu fenclorazol-etil. sfeclă. prin blocarea creşterii. pepeni galbeni. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. Avena fatua. . Digitaria. Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. Digitaria. pepeni verzi. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. fasole. Apera spica venti. nu este corosiv. Avena fatua. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. pentru monocotiledonate perene. Echinochloa. Setaria. Sorghum halepense din rizomi. Nu este tolerat de orz. tutun. trifoi. morcov. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze. pomi. Cynodon dactylon. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC. Se absoarbe prin frunze. lucerna.sistemic. gălbi puţin volatil. la 1012 zile. Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi. iar pentru monocotile rene.adenozintrifosfatul). lucerna.5 l/ha. năut. nu este flamabil. Se aplică culturile: soia. cartof. nevolatil. FLUAZIFOP . ardei. Echinochloa. După 1520 zile plantele se îngălbenesc. mazăre. se usucă şi mor.postemergent. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). silvicultură etc. în faza de înfrăţire a acestora. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. Doza este de 1-1. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. floarea-soarelui. bumbac. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. mazăre. sistemic. in. cartof. Se aplică în perioada vegetaţie . Se utilizează la culturile: soia.

Stellaria. etc. Este un erbicid neselectiv. triticale. Rubus sp. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. Calystegia sepium. stoloni. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp. timp de 20-25 de zile. bulbi etc. Se aplică în perioada de vegetaţie . Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid).5-0. Galium sp. Polygonum convolvulus etc. Doza de aplicare este 0. pe care le usucă. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. Ca epocă de aplicare. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene. corosiv sau flamabil. Rumex. Tomigan etc. la 10-15 cm înălţime. Se comercializează sub numele de Basta. Atriplex. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial.. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. După tratamentul cu Fusilade. Thlaspi arvense. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis.postemergent. GLUFOSINATE.). Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi. Rezistente sunt speciile: Anthemis. Este erbicid sistemic. . Sinapis arvensis. orz. în diferite concentraţii. După aplicare. Sonchus. flamabil sau volatil. Chenopodium. în faza de înfrăţire . Vicia.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. Se comercializează sub numele de Starane 250 EC. drajoni. Raphanus.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. Are un spectru relativ restrâns de activitate. viţă-de-vie. de contact. Nu este corosiv. tuberculi. Nu este volatil. FLUROXIPYR. ovăz. Matricaria etc. Papaver. pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. în faza de înfrăţire. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor..8 l/ha aplicat singur. Cirsium arvense. când este răsărit în totalitate. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. iar buruienile să fie în faza de rozetă. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor..formare a primului internod la cereale. Anagalis.

Se comercializează sub numele de Roundup. Convolvulus. Echinochloa. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. Cynodon dactylon. Setaria. Efasat. Ground-up. se înroşesc (violet-purpuriu). Este nevolatil. flamabil. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei). Equisetum. pe mirişti etc. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. Sorghum halepense. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. pe şosele. Digitaria. Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Tipha etc. Rumex. Apera. Phragmites communis. care poate să se aprindă şi să explodeze. samulastra de grâu şi orz. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. Convolvulus arvensis. Glifosat etc.GLIPHOSATE. HALOXYFOP ETOXY ETIL. Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Roundup Ready. Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. Cynodon dactylon. pe canale de irigaţie. Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Loliun Avena. scopul urmărit. Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). Agropyron. sfecla de zahăr etc. denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. porumbul. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. . Sonchus arvensis. plantele se îngălbenesc. Gliphogan. mor. se usucă. Trebuie păstrat în ambalajele originale. În ultimul timp. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. înainte de înspicare. Este un erbicid sistemic. căi ferate. Dupâ aplicare. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). Glialka. Touchdown. vii. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. Este sistemic şi neselectiv. Sorghum halepense). Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale.

ISOXAFLUTOLE. fasole. tutun etc. volatil sau flamabil. pentru monocotiledonate perene. Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor. când se aplică singur. după semănat. viţă de vie. flamabil sau volatil.. LENACIL. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. Este preluat prin rădăcini şi frunze. cartof. Combate buruienile: Anagalis.5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă. Se aplică înainte de semănat. Abutilon. Nu combate buruienile perene. lucerna etc.150 kg/ha. Se comercializează sub denumirea de Venzar. . Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix. IMAZETHAPYR. sfeclă de zahăr.Se utilizează în culturile: soia. Este un erbicid sistemic. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol. Combate un spectru larg de buruieni. Se aplică postemergent. Doza de aplicare este de 0. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun. Rompiv.8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1. Nu este corosiv. aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. muştar. Anthemis. floarea-soarelui. Solanum nigrum.130. Se absoarbe prin frunze..5-0. Nu este corosiv. Se comercializeză sub numele de Merlin. Doza de aplicare este între 0. Doza de aplicare este de 0. răpită. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia. fasole. încorporat superficial sau preemergent. mazăre. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. Atriplex. Pursuit. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale. Se comercializează sub denumirea de Pivot. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor.a. Este sister nevolatil.0.5 l/ha. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş. Xanthium sp. pomi fructiferi.

Thlaspi. absorbit repede prin rădăcini. ţelină. porumb. Capsella. Papaver sp. (methyl-chlorophenoxyacetic acid). Stellaria etc. Matricaria. Se comercializează sub numele de Dicotex. Sinapis.Chenopodium. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis. soia. până la formarea primului internod.. Nu este corosiv. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. Convolvulus. Este un erbicid sistemic.). morcov.5 l/h. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. Matricaria. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha. Este un erbicid sistemic. Combate speciile de buruieni.i. Sonchus. ca şi 2. Se aplică postemergent în culturile: grâu. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP). . Capsella. Raphanus. Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2. Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis. în funcţie de conţinutul de humus al solului. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale.p. volatil sau flamabil.5 kg/ha). Brassica. orz. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie. sorg.A. LINURON. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. Linurex etc. Chenopodium. METAMITRON. porumb. Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. secară. Se comercializează sub numele de Goltix.P. Este un erbicid sistemic. păşuni şi faneţe. Nu combate buruienile perene.C. Se utilizează la culturile: cartof. Polygonum. Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg. in. sorg. şi în faza de rozetă a buruienilor.5 + 2. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei.4-D. Se comercializează sub numele de Afalon. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. M. în funcţie de cultură. preemergent şi postemergent. Doza optimă de aplicare este de 1.2. Matricaria. păstârnac etc. Galium sp. Amaranthus. Stellaria. floarea-soarelui. Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară. mazăre. Atriplex.5 . în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică.

formarea primului internod. Papaver etc. Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. sinteza proteinelor şi procesul de respirat. alune. Chenopodium. floarea-soarelui. Se utilizează în culturile de răpită. METOSULAM. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC). Se aplică în doze de 1. sau preemergent. Setaria. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate. Alopecurus. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS). Hibiscus. Combate speciile de buruieni: Galium. Stellaria. Se comercializează sub numele de Butisan.înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. . Capsella. Nu este corosiv.0 . Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Xanthium. Solanum. Centaurea. Solanum nigrum etc. cartofi. Matricaria. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC. flamabil sau volatil. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. legume. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil.5 l s. şi devreme. Echinochloa. Se comercializează sub numele de Sansac. porumb. Se aplică în emergenţă. sfeclă de zahăr. Se aplică în doze de l . Puritatea izomerului S . Se absoarbe prin rădăcini. Sunt rezistente: Sinapis arvensis.a. Abutilon. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. Capsella. Urtica.p. broccoli. Raphanus. PORTULACA.METAZACHLOR.1. Digitaria.i. Combate buruieni anuale: Avena. . Apera. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol. Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea. Lolium. în postemergenţă. Stellaria. Sinapis./ha. ceapă. varză. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă. nevolatil. Stellaria. Este sistemic. S-METOLACHLOR. Anthemis. Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire . Matricaria. Se aplică p. Inhibă alungirea rădăcinilor. Este sistemic.1.MOC (metolaclor) este de peste 86%.5 l/ha produs comercial. Este sistemic. Sinapis. in etc.

în doza de 20 . pepeni.a. Doza de aplicare este de 4. Se comercializează sub numele de Devrinol. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene. Se aplică înainte de semănat sau plantat.8 . răpiţă. ori după formarea biloanelor la cartof. Polygonum. Senecio. mai ales în zonele secetoase. Centaurea.U. Convolvulus. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii. Combate: Echinochloa oryzoides. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil.7 kg s. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. soia.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. Lexone. ardei. Sinapis. Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre./ha. dar înainte de răsărit. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. porumb etc. Lamium. Amaranthus. Galeopsis. pentru varză. Chenopodium. Stellaria.8 l s. Este sistemic. Este erbicid sistemic. lucerna veche./ha. Echinochloa crus-galli.6 luni. Sonchus. MOLINATE. P. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 . floarea-soarelui. tutun.). Este erbicid sistemic.Doza de utilizare este de 0. Chrisanthemum. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof.a. varză. tomate. Metripaz etc. viţă-de-vie. NAPROPAMIDE. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii.5 . Datura. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere. căpşun. Se comercializează sub numele de Sencor. Se absoarbe prin rădăcini. Se utilizează în răsadniţe. Dozele de utilizare variază între 0. Fumaria. Portulaca. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor.5. METRIBUZIN. Galium.a. Echinochloa phyllopogon./ha.3 şi 0. tomate. Nu combate: Cirsium. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez. Matricaria. tomate. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. Veronica. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP.

Agropyron repens. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor.1 l/ha. NICOSULFURON.6 frunze. Se comercializează sub numele de Mistral. sistemic. Malva. Xanthium sp. Erbicid selectiv. cartof. Chenopodium. zaharat sau loturi semincere.. pir gros etc.5 l/ha produs comercial. iar porumbul este în faza de 4 . Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni.8 . Se comercializează sub numele de Raft. OXADIARGYL. iar pentru buruienile anuale este de 0. fără a se efectua o probă test. care conţine 40 g s. Combate următoarele buruieni: Amaranthus. Echinochloa.5 kg/ha substanţă activă. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. Echinochloa crus-galii. Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. Lolium sp. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol. Chenopodium sp. Datura stramonium. sistemic.. Polygonum. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp. Panicum etc. a culorii violaceu-roşiatică.a. Doza este cuprinsă între 0. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. Est erbicid sulfonilureic. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron.a. legume şi trestie de zahăr. AbutiIon theophrasti. .. Sinapis arvensis. în prealabil. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb./l. flamabil sau volatil. Raphanus. Se aplică atunci când plantele de costrei. Solanum nigrum etc. Portulaca.3 şi 0. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Bidens. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. Digitaria.. Nu se recomandă pentru porumbul de floricele.gj s. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Se utilizează la culturile de floarea-soarelui./l00 m2 de răsadniţă. Cynodon dactylon. Nu este corosiv. Digitaria sanguinalis. Solanum..

pomi fructiferi. nefiind distrus pe cale biologică. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Are persistenţă lungă în sol. ceapă din arpagic. porumb. Nu este remanent în rotaţii. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii. .a./l.125 şi 2 kg s. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. Doza de aplicare este variabilă între 0. Chenopodium. Sonchus. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. Se aplică la cultura de soia. orez.2 l/ha). Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf. viţă-devie. arahide. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s. PENDIMETHALIN. Este flamabil.080 kg/ha. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Digitaria./ha. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă. Abutilon. Nu este corosiv. Anthemis. Matricaria. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. floarea-soarelui. Setaria. Cirsium arvense (în stadii mici). Se comercializează sub numele de Gramoxone. tomate. Portulaca oleracea. OXYFLUORFEN. Solanum nigrum. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa. şi unele dicotiledonate: Datura. Amaranthus. Se comercializează sub numele de Goal. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0.. PARAQUAT. Este erbicid sistemic. Sorghum halepense din seminţe.a. Nu este translocat în sistemul radicular. Hibiscus trionum etc.OXASULFURON. Polygonum sp. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. între 0. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG. Se comercializează sub numele de Stomp. Se aplică în doze de 0. Este erbicid de contact./ha. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase.5 kg s. Dozele sunt variabile. ceruri. vinete transplantate în câmp şi în solar. neionică.2 şi 1.a. Chenopodium.

Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi. de floricele sau loturi de hibridare. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii. Capsella. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. sparanghel. Digitaria. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb. Nu este volatibil. năut. bumbac. Efpromet Promedon etc. PRIMISULFURON-METHYL. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. Chenopodium sp. volatil sau flamabil. Epoca de aplicare este postemergent. Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează . Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). ceapă. morcov. soia. mazăre. viţă-de-vie. Amaranthus sp. Nu se aplică la porumbul harat. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. când costreiul are 10-15 înălţime. Sol num. Nu combate Setaria. flamabil sau corosiv. Datura şi Solanum. Capsella bursa pastoris. Se aplică în doză de 0. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG). Stellaria media. în doză de 0. Spergula arvenis. Prometrex. Polygonum. fasole. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp. Sorghum halepense din seminţe. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. PROMETRYN.. Datura.. cartof. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid).Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. Veronica. tomate transplantate. Xanthium sp.5 l/ha. livezi. Anthemis. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW). floarea-soarelui..0 l/ha s.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. usturoi..a. Raphanus. iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze. Atriplex tatarica. Galium sp. Sinapis. Dozele variază între 0. Este erbicid sistemic. Echinochloa crus-galli. Matricaria sp. tutun.75 şi 2. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor.. Portulaca. Se comercializează sub numele de Gesagard. Nu este coroziv.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

Convolvulus arvensis. de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari. gulii. Doza de aplicare este de 0. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă. Este un erbicid foarte volatil. Este erbicid sistemic.formarea primului internod. Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial. bumbac. Polygonum. vinete. ovăz. năut. Se aplică în perioada de vegetaţie. Vicia sp. ceapă din arpagic. fasole. Este selectiv pentru grâu. Agrostemma githago.. orzoaică. triticale. Matricaria sp. Verinica. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. Triflurex 48 EC etc. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. tomate transplantate. Matricaria sp. Bifora. ţelină. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate). orz. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. rapiţă de toamnă şi primăvară. muştar.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. Anthemis. usturoi. Capsella. şofrănel. Galium. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. Sinapis. care în 15-20 de zile mor. . Se aplică la înfiinţarea culturii. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . orz.zile. Stellaria media etc. Raphanus. triticale: Cirsium arvense. Lepidium draba. secară. Fumaria etc. Sinapis. Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. Papaver. Se comercializează sub numele de Treflan. cartof. ricin. Brassica. Centaurea. morcov. Este folosit în culturile de floarea soarelui.. Eflurin 48 EC. Anthemis sp. După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. Nu combate specia Convolvulus arvensis.. Brassica. ovăz. secară. Sonchus. mentă etc. soia. Polygonum sp. Papaver. varză. TRIFLURALIN. TRIBENUTON – METHYL. Nu combate: Viola. ardei. Amaranthus.. Este flamabil şi nu este corosiv. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora. hamei.

dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. întreţinut.înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: . În practică. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează). reglat şi exploatat. Solanum nigrum. Sorghum halepense. Digitaria. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole.5 l/ha s. Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare.5 şi 1. Chenopodium. Xanthium. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. Oricât de performant ar fi erbicidul. De aceea. b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. Polygonum convolvulus. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare. Abutilon. produsul poate să fie compromis. Thlaspi. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. Portulaca. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului. Lolium. Echinochloa. prin două treceri cu grapa cu discuri. între 0. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor. remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. Sellaria media. ca şi alegerea erbicidului. Datura. Amaranthus. bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora.a. Are un efect mai lung de 4-6 luni. din seminţe. Combate buruienile: Setaria.

efectul erbicidelor reziduale scade. benefin. Pe terenurile foarte bine mărunţite. Pe terenul cu bulgări. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR . metribuzin. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei). trifluralin. cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei.aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p.i sau preemergent) . selective. MCPA. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni.4-D. mărunţit şi nivelat. nivelate şi profund lucrate. Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. - În ţara noastră. Smetolaclor. alaclor. fluroxypir. monolinuron. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. cum ar fi produsele pe bază de bentazon. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid. dicamba. prometrin. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. fomesafen etc. cum ar fi atrazinul. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm). pendimentalin etc. ca atare. acifluorfen-sodiu. posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. sulfonilureice. ca urmare. viteza de deplasare se micşorează şi. cloroxuron etc. cum sunt cele pe bază de atrazin.aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest). cu un pH neutru. lipsită de impurităţi şi limpede. sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv. acetoclor.p. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. diuron. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. 2. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale.

în funcţie de obiectivul urmărit.după modul de acţionare şi sursa de energie. . a modului corect de realizare a amestecurilor. . Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat.să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente). de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc. .instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii. Aceste acţiuni de pregătire cuprind : .să aibă un grad mare de fiabilitate. .instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor. a debitului pompei şi debitului duzelor etc. a aplicării corecte a acestora. Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: . . verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor. Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat.să fie accesibile din punct de vedere financiar. .să fie simple şi uşor de exploatat. În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune). . operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată.repararea.Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise.asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte. PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .). .să aibă capacitate mare de lucru. . . precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora). în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele. apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc. se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora. La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui.după domeniul de utilizare. . a dozelor.să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru.să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) .

RAU-SPRIMAT L600. AC-1 etc. AS-14. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. 2500 l soluţie). Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare.efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. purtate. MSPU . b) Maşini de stropit cu tracţiune animală. . se pot trata suprafeţe mari în timp scurt.5 şi 7 bar.administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha). . Euro. Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor. MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit). dar şi unele dezavantaje. JET-400. la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu. .aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt. indiferent de condiţiile de umiditate a solului. . Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET . EEP-300 (echipament de erbicidat purtat). ceaţă etc). respectiv. . Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje. AS-12 M. Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului.este nevoie de pistă de lucru special amenajată. Din această grupă avem instalaţia ACS-100. temperatură. MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc.DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. JET-2500. Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării.300 (maşină de stropit purtată universală). Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale. terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu.se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru. Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1.2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. AS-15. AS-10. . Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate.

AG-6. calitatea apei folosite la erbicidare. şi helicoptere: KA-26. Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare. viţă-de-vie. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. între 200 şi 400 ha. la condiţiile de mediu (temperatură. în funcţie de tipul de tratament efectuat. După diametrul picăturilor. sol). preem. IAR-822.cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise. păduri. IAR-316 B etc. M-24.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru. Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200. felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc. livezi. MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. IAR-821. spaţii verzi.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2. magazii etc. IAR-826. Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător. etc. alegerea tipului adecvat de duze. . solarii. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor.). datorită…. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile. acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . postem. vânt. presiunea de lucru. Z37. flori etc. la fenofaza culturii etc. Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. sere.i. reglarea înălţimii de stropire.p. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi. în timp de 5 ore de lucru. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. legume.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8.690.).13. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.110.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41.52 .39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42. de presiunea de lucru.REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE. Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.81 2.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la .76 0.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1.11 . reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit.04. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.2 ) m k mk/h /h k m /h 1.134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21.111. Cantităţile de soluţie6. Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor.110.52 1.87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1.76 2.30 1 3 5 1. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit.81 .11 . astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r. reglarea ecartamentului la maşinile terestre.041. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8. 1.39 5 36 260 2 13 1 1 0 02.1.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22.0 12 k 4.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32.81 12 128 1.11 1.76 0.81 2.76 2. în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.81 2. Tabelul 8.69 0.81 2.

Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat. sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). De exemplu. Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %. Proba maşinii se execută în câmp. După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha. piste betonate. în funcţie de viteza de lucru a echipamentului). După parcurgerea lungimii de 83. Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze.p.i. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează. bulgări etc.semănatul culturii. Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal. Pentru aceste motive. REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă. dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. deoarece nu au denivelări. Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2. se compară cantitativ. înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură. La erbicidarea totală.000 m2). fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor. p.33 m instalaţia se opreşte.33 m. Nu se realizează pe drumuri. şosele. atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. unde sunt îndeplinite condiţiile concrete. Rezul- . b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m). Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l .

Dacă rezultatele nu sunt comparabile. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru. PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m.. cu rezultatul obţinut. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %. fie diametrul fantelor duzelor mare).) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte.. Se remediază prin spălarea întregului echipament. Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă). b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă.000 Deci. Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului. viteza de deplasare etc. la suprafaţa de 1200 m2.. b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar... .. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor. după care se face media aritmetică.se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10. Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari. Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %. după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune...33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1.. Se umple rezervorul echipamentului cu apă.. se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2. Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m.. astfel : Dacă la l ha. Proba se efectuează de 2-3 ori. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane.5 I apă. după parcurgerea celor 83. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante..

. . fie duzele utilizate au fost uzate). d) Pompa de presiune pierde lichid. fie presiunea de lucru este mică. se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul. Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. cu buruieni în unghiuri drepte. cultura tratată apare în petice. g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. fie presiunea de lucru a fost mică. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit. h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora.Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni). fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. fie că este defect. Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. fie datorită corodării acestora.apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat. De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii. iar în parcelă efectul este foarte slab.apariţia de zone netratate. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. fie datorită lipsei garniturilor. astfel: . . fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. Se remediază uşor. fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). Se remediază prin rezolvarea acestor cauze. iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut). Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal.apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice. . Se remediază uşor prin schimbarea lor. Se remediază înlăturând aceste cauze. f) Presiunea de lucru oscilează. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). datorită proastei ancorări a acestora.

sănătoase şi fără să dăuneze mediului. primăvara sau toamna. Lolium sp. buruieni care germinează. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme. curate.). să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. nord-estul Moldovei). a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora. Banat. practice. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră. 3) cunoaşterea erbicidelor. Sunt regiuni în ţară (Transilvania. în majoritate. Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii. Apera spica venti. precum şi pentru mediul înconjurător. dar mai ales. etc. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). .COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene. 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora). care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă.

mac. Consolida regalis (sin. Brassica rapa . Agrostemma githago — neghină. cât şi calitative. Amaranthus retroflexus . Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis . Polygonum convolvulus . Papaver rhoeas . Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă".lungurică.nu-mă-uita. — sugel.muşeţel. Cirsium arvense . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.ridiche sălbatică.buruiană puturoasă. Melampyrum arvense .muştar.pălămida. . grâul prepeliţei. Anagalis arvensis — scânteiuţa.fumăriţă. Raphanus raphanistrum . Bifora radians . Rubus caesius .pliscul cucoarei. Camelina microcarpa . Sinapis arvensis .ciormoiag. Lamium sp. Fumaria offlcinalis .muştar sălbatic.Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative.nemţişor de câmp. Anthemis arvensis — româniţă.camelina. Lepidium drabd) — urda vacii. . Erodium cicutarium . . greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere. Matricaria sp. Chenopodium album . Galium sp. Centaureea cyanus — albăstriţa. Rumex acestosa — măcriş.cocoşei de câmp.loboda.ştir. Cardaria draba (sin. Delphinium consolida) . Myosotis arvensis . Galeopsis tetrahit . Convolvulus arvensis — volbura. Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului.hrişcă urcătoare.rugul de mirişte.turiţă.

măzăriche. Lolium temulentum . sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. Viola tricolor . Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: . Scleranthus annuus .susai. . având ca fundament cauze de ordin anatomic. Agropyron repens — pirul târâtor. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă. Veronica sp.colilie. Vicia sp. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos. cultura grâului are cel mai mare areal. Stellaria media .iarba vântului.trei fraţi pătaţi.buruiana surpăturii. precum şi de uniformitate a acestora. morfologic. folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu.sălbăţia inului. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante.o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă. zâzanie. Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante. . . Acest lucru se datorează faptului că pe glob. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică". care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute. încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment. Agrostis sp. Bromus secalinus . hrănind peste 50% din populaţia globului.rocoina.obsiga secarei. C. . Apera spica venti . fiziologic şi de ordin fizic. .şopârliţă.Sonchus sp. care este cota de participare a acestora la îmburuienare. Thlaspi arvense .punguliţă. diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. .o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă. precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate.

Teză de doctorat.5.. fie toamna după semănat. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice. MCPB etc. Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate. 1991.formarea primului internod. La cultura grâului. înainte de răsărit toamna.P. de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti. 1991) (tabelul 7. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.5. dicamba. Annette.) erbicidele se aplică fie după semănat. 1978. erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. fie primăvara în perioada de vegetaţie.T. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire . uneori chiar 100%..C.). 1975. Se aplică în soluţii apoase. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod). Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. când au fost aplicate la epoci diferite. . în perioada 1988-1991 (A. Penescu. Duval. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc. Penescu. Fundulea. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor. o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I. Acest fenomen este cu atât mai pronunţat. A. Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan".4-D. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă.C. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme. producând sterilitatea polenului. acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte.o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. MCPA. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă. Tabelul 7. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod. iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele. Ghinea L.

faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt.0 5248 439 XX Super SDMA 2.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4. Mt. netratat Icedin 1. Icedin 1. netratat Icedin 1. Semnificaţi Kg/ha Dif.sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg.0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu .0 4314 -494 oo Glean 0.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4. Penescu.faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt.0 5041 232 Glean 0.02 5014 205 75WP .0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2.Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A. Mt. Mt.0 5320 511 XX Glean 0. Epoca I (prea devreme .0 5889 1076 XXX Super SDMA 2.

scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire .scăderea numărului de fraţi/plantă. . .până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7. se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor. Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie.scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia. Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire . În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală. Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: . Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”. Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. într-o . Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie. au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă). . . deci capacitate reţinere a erbicidului mică.deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute. Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor.3. .) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază. De regulă.creşterea numărului de boabe şiştave.4-D) şi SDMA (2. temperaturi scăzute etc. la erbicidele Icedin (dicamba + 2.) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere. lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta.4-D). în special.formarea primului internod.0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0.creşterea numărului de spice seci (fără boabe). erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.Aniten D 4.

Ecopart 2 S.8 . Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. Optica Duo (M. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2.4-D şi MCPA. Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice. Cirsium arvense.cantitate de maximum 300.1. Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2.C.etil) în doză de 0.4D) în doză de 1.D.5 l /ha. iar altele au rămas sensibile.8 .8 l/ha. (2. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha. Lancet (fluroxypir + 2.l l/ha. Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha. Agrostemma githago.5-2.8 l/ha. Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis.C. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S. Dicopur M (M. însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. sub 0.A.F.5-2 l/ha.0.A. Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. + 2. Raphanus raphanistrum.C.0 -1.C.P.0 l/ha.4-D) în doză de 1.5-2.) în doză de 1. Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha.C. Capsela bursa-pastoris. (M.4 -D + dicamba) în doză de l l/ha.25 m/s. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.6 l/ha. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide.A.C. (bromoxynil + M.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E.4D) în doză de 0. apă. + diclorprop) în doză de 1.P.M.A.P. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2. Grodyl 75 W.) în doză de 0. Icedin Super RW (2.4 . .A. Dicotex 40 E. (piraflufen .5 l/ha.C.25 l/ha.P.G. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor. Dicopur (2. Harmony 75 D.4 D) în doză de l l/ha. Centaurea cyanus. b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

cultură cu vechi tradiţii. Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă. Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului.4 .peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez). b) Cyperaceae Scirpus maritimus . Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor.0 250 EC Izoguard isoproturon 5.4-D + 1.0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz.mohor alb. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante.mohor orezar. însă. Scirpus radians . iar costurile de producţie sunt mari.015ron 750 WP 0. cele prezentate mai sus.pipirig.Lintur 75 triasulfuron 0. Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat.150 WG + dicamba Oltisan 2. C.pipirig. Echinochloa oryzoides . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul. Leersia oryzoides .D poste Buruieni rezistente la 2.0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0.4-D poste Buruieni rezistente la 2.4 . reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire . orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară. nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă.020 Assert imazametab 2.D poste Apera.orez sălbatic. . Echinochloa phylopogon .

Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae. Butomus umbelatus . c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha.în doză de 5-6 l/ha. înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) . Astfel.crin de baltă.5-4 l/ha. b) Erbicide aplicate după semănatul orezului. apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez. .rogoz.5-21/ha. 2. Drepamon 70 EC . Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha. Sagitaria sagitifolia . Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului. c) Alismataceae Alisma plantago aquatica .: Ordram (molinat) . iar dintre dicotiledonate. În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze.în doză de 3. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. Facet SC (quinclorac) -în doză de 1. După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele.în doză de 8-10 l/ha. Ronstar 250 EC (oxadiazon) . buruienile cu rizomi. d) Butomaceae 1.în doză de 6-8 l/ha. Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha.limbariţă.săgeata apei.căprişor bălan. Juncellus serotinus . Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha.Cyperus diiformis . dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp.

spanac sălbatic. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. Anthemis sp.pastoris. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie.ştir.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb. ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982).cucurbeţică. De aceea. Atriplex sp. Calystegia sepium . prin natura biologiei lor. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. citaţi de N. . De altfel.8. . Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A. Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă. Capsella bursa . Şarpe (1987). sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile.româniţă.8.cupa vacii. Aristolochia clematitis . . . Tabelul 7. Amaranthus sp.

condiţiile de sol (conţinut de humus. Symphitium officinale . precum şi de condiţiile financiare ale fermierului. .costrei. Convolvulus arvensis — volbura.pir gros. în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: . . Sinapis arvensis .Chenopodium album .măzăriche. Astfel.muştar sălbatic. fizice. conţinut argilă.pir târâtor. Veronica sp. adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice. Stellaria media . Datura stramonium -laur. Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat. Hibiscus trionum . Agropyron repens . Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. B.iarba vântului. . Sonchus arvensis . Xanthium strumarium . .rocoină. Echinochloa crus-galli . foarte bine organizat.loboda sălbatică.tătăneasă. pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide.şopârliţă. preventive). Apera spica venti .mohor. De altfel. chimice. Cirsium arvense . etc. Sorghum halepense .meişor. Polygonum convolvulus .mur de mirişte.mohor lat.susai. pH.cornaci. Lepidium draba . Rubus caesius . Vicia sp.zămoşiţă. Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni.hrişcă urcătoare. Cynodon dactylon . Digitaria sanguinalis . Galium sp.pălămida.urda vacii. Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul.). a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor).turiţă.

0 dicotile anuale Dual Gold s1. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea).5-5. Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce. Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor. ca efect.0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2.0 dicotile anuale 8.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4. Tabelul 7.5 ppi/pree Mono şi .9. perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2.0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10.0 dicotile anuale Mccloran 48 6.0-1.0-6.0-4. la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta.0ppi/pree Mono şi alaclor 10.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile. Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului). aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.9).

0-6. dicotile anuale 1.5-3.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.0-6.0-5.7-2. dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1. 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico.75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.10).6 preem.2-1. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico.0 dicotile anuale Mono şi 1.0 dicotile anuale Mono şi 1.75Mono şi preem. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.2 preem. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico. Tabelul 7.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5.10.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.960 EC metolaclor Guardian 820 1. .

0Mono anuale şi Mistral postem. +Citowet metil 0.04+ Mono anuale şi postem.04Mono anuale şi postem.12. În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare. în faza de 10+15 cm înălţime.11. c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7. dico.ll. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze.06 perene +dico anuale nicosulfur 1.75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico. d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0.12. WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0. perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere.) Tabelul 7.). Tabelul 7. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene . Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.

4postem Sansac 1.4-D 1.0-1. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe.4 -D).0 anuale şi perene Icedin 2.4postem Dicotile 1. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2. scade producţia cu peste 20-30%.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului.4-D 1. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0.8-1. scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2.Denumire Substanţa Doza 1.4-D 1.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2.0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0.5-2.5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2.4postem Dicotile 1./ha pe solurile cu peste 1% . De altfel. rădăcinile adventive cresc foarte mult.0 Universal 2. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s.25 2. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure.4-D anuale şi perene Oltisan 2.0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2. asociere cu alte erbicide.0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.a.

Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A. în general. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat). deoarece aceste forme sunt foarte sensibile.muştar sălbatic. Cirsium arvense — pălămida. Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. florei cât şi ecosistemelor. pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. . Datura stramonium -laur. Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor. Sinapis arvensis . Atriplex sp. Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor. În prezent. . De altfel. Amaranthus sp. Convolvulus arvensis . Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir).volbura. cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta.lobodă. toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). Astfel. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat. Pivot sau Roundup. .loboda sălbatică. Chenopodium album . porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează. erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine. Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă. oamenilor. Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor.conţinuţi humus. SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică.ştir.

Sonchus arvensis . Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense . Echinochloa crus-galli. SDMA (2. Setaria sp. Sanolt Combi (2.costrei. 3.). Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase. Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha.4-D) în doză de 1. sărături etc.mohor lat. Icedin Super (2. Symphitium qfficinale .meişor.susai.5-2. 3.mohor.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha. b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1. Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha. 2. Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha. Digitaria sanguinalis . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) .0 l/ha. . Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului. 2. B.4-D+ dicamba) în doză de 1. încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat). Agropyron repens . Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. podzoluri.0 l/ha. Xanthium strumarium — cornaci.tătăneasă.pir târâtor.

cornaci. Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.zârnă. după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte".hrişcă urcătoare.pir gros. Digitaria sanguinalis . Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni. Cynodon dactylon . Convolvulus arvensis .Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile. Sorghum halepense – costrei.zămoşiţă. Sinapis arvensis . Amaranthus retroflexus . Calystegia sepium . Chenopodium album .meişor. De ce? După cum se ştie. Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . Cirsium arvense — pălămida.volbura. Stellaria media — rocoină.muştar sălbatic.busuiocul dracului. cât şi erbicidele nevolatile.mohor lat. Solanum nigrum . care se . B.laur. Datura stramonium . Polygonum convolvulus . dar numai după ce şi-a format 810 frunze. Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare".cupa vacii. Agropyron repens .ştir. Hibiscus trionum . care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Galinsoga parviflora .loboda sălbatică. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A. Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile.pir târâtor. Xanthium strumarium .

75-2. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) . .în doză de 6-12 l/ha.5 l/ha.în doză de 6-10 l/ha.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.în doză de 1.5 l/ha. Prometrex 50 WP (prometrin) .în doză de 6-8 l/ha. Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie.5 l/ha. Harness (acetoclor) . la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) . înainte de răsărit. sau se aplică după semănat. înainte de răsăritul culturii.5 l/ha.7-2.în doză de 4-5 l/ha.5-4 l/ha. Guardian (acetoclor) . prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) . Relay (acetoclor) .în doză de 1. c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui.în doză de 1.75-2. Trifsan 48 EC (trifluralin) . Goal 2 EC (oxifluorfen) .0 l/ha. b) Erbicide nevolatile . când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze. Panida (pendimetalin) .75-2.51/ha. care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime.75-2.în doză de 4-6 l/ha.în doză de 1. Frontier 900 EC (dimetenamid) . Stomp 400 EC (pendimetalin) . Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile.în doză de 2.în doză de 1.în doză de l l/ha.2 l/ha. Eflurin 48 EC (trifluralin .în doză de 2.în doză de 1. Eradicane 6E (EPTC +antidot) . Racer (fluorocloridone) .în doză de 2-3 l/ha.75 l/ha.care se încorporează în sol superficial.în doză de 4 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) . Treflan 48 EC (trifluralin) .1-1.în doză de 1.

5-1. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) .5 l/ha. Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) .5-2 l/ha.în doză de l l/ha. Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp.în doză de 2. După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu . Fusilade forte (fluasifop butii) .5-2 l/ha. floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) .în doză de 1.în doză de 1. înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă.8-1 l/ha.5 l/ha.5 l/ha. Dominator (lifosat acid) .în doză de 1-2.în doză de 1. Focus ultra (cicloxydim) . Aramo 50 EC (tepraloxidin) . Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) .în doză de 1.în doză de 0.5 l/ha.75 l/ha.d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) .în doză de 1.în doză de 1-1. Fusilade super (fluazifop p-butyl) . Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm. Gallant Super (haloxyfop p-metil) . Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea.5-1.5-2.5-2 l/ha. e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) . Select Super (clatodium) . Assert 250 EC (imazametabenz) . dar şi a speciilor monocotiledonate anuale.în doză de 3-4 l/ha.în doză de 1. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea.5-2 l/ha. în special.75 l/ha.în doză de 1. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze.5 l/ha. Raft (oxadiargil) . De regulă.în doză de l l/ha. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze. a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi.în doză de 0.

Diizocab 80 EC (butilate) . să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp.în doză de 2-2. ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. Fusilade Super. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare.în doză de 1. programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri).Agil 100 EC. Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. de minimum 40-60 de zile. care aplicate. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură. Ca erbicide mai importante. În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni. care germinează primăvara târziu. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării.75-2.se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală. Gallant Super etc. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice. pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor. Ca atare. . Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi. amintim: Guardian (acetoclor + antidot) . Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui .în doză de 1.5 l/ha. Treflan 48 EC (trifluralin) .în doză de 6-8 l/ha. De regulă.5 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) . Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) .în doză de 8-10 l/ha. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult.5 l/ha.

costrei.Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A. Atriplex sp. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Calystegia sepium – cupa vacii.pir târâtor. Aristolochia clematitis – cucurbeţică. Galeopsis tetrahit – lungurică. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Sonchus arvensis – susai. Setaria sp. .muştar sălbatic. B. Digitaria sanguinalis . Convolvulus arvensis .ştir. Cynodon dactylon . Latyrus tuberosus – sângele voinicului..pir gros.pălămida.mohor lat. Chenopodium album . Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . Sinapis arvensis . Agropyron repens . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. . Polygonum convolvulus .loboda sălbatică. Abutilon theophrasti -teişor.lobodă. Sorghum halepense . Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura). Xanthium strumarium — cornaci. Sorghum halepense (costrei). Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide . Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic.volbura. Solanum nigrum —zârnă.meişor. Portulaca oleracea – iarba grasă.hrişcă urcătoare. Cirsium arvense . Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna).

Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1.5 l/ha. .5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S. .75-2. Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1. când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm). Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate.75-2. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1.0 l/ha. Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha.5 l/ha.5 l/ha.5-0. preemergent sau postemergent. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime. Aplicate mai târziu. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1.2-1. Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1.2 l/ha. care cad şi nu mai fructifică.metolaclor) – în doză de 1. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1.6 l/ha.5 l/ha. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie.5-3.75 l/ha.2 l/ha.5 l/ha. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor. când plantele de soia încep să înflorească.5-2.75-2.7-2. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. fie superficial la 3-5 cm adâncime: . Flex (fomesafen) -în doză de 1-1.75-2.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului.7-2. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha.5 l/ha. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1.0-1.

Gallant Super (haloxifop R-metil) . Focus Ultra (cicloxidim) .în doză de 1. În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult.în doză de 2-3 l/ha. atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie. La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia. Targa super (quizalofop etil) . Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum.5 l/ha.75-1.08 kg/ha+Extravon 0.0 l/ha.5 l/ha. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) . Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) .2 l/ha.5-2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) . Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha. specie care produce mari necazuri la recoltare.în doză de l .în doză de 3-4 l/ha. Aramo 50 (tepraloxidim) . Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0. După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm. Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio.5-2 l/ha. La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup.în doză de 1-1.Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0.în doză de 1-1.în doză de 2-3 l/ha. Fusilade Super (fluazifop butyl) .

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia. Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha. De asemenea.în doză de 5 l/ha. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi. pentru a uniformiza uscarea. Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime.5 l/ha.75-1.0000 ha în anul 2001. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150.5-2 l/ha.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. Lasso 48 EC (alaclor).75 l/ha.5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă. b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0. facem menţiunea că la utilizarea . Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole.5 l/ha.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1.3-0. Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0.

loboda sălbatică. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm).erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. Latyrus tuberosus -sângele voinicului. Xantium sp.cornaci.urda vacii. răpită. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Lepidium draba . nu se va semăna floarea-soarelui. dacă nu sunt combătute. se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha. . Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu. sau 3-5 cm. în perioada de vegetaţie. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1. Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime.5 cm. pe de altă parte. Cirsium arvense — pălămida. Sonchus arvensis — susai. . Ca atare. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm).hrişcă urcătoare. Setaria sp. Sorghum halepense .costrei.5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm). pe de o parte. . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12.) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor.mohor. Chenopodium album . Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere. producţia poate să fie compromisă. Polygonum convolvulus . sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC. În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi.

Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC. Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: . Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0. Digitaria sanguinalis . Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii .. Pentru a lupta cu aceste buruieni. Xanthium strumarium — cornaci. . Gallant Super etc. Raphanus raphanistrum . Sorghum halepense . Fusilade Super. Solanum nigrum —zârnă. iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate.mohor. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct.costrei. Chenopodium album — loboda sălbatică. Setaria sp.muştar sălbatic. Cirsium arvense — pălămida. b.teişor. când buruienile au faza de 2-4 frunze. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha.ridichioară.meişor.5 l/ha. Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre. Amaranthus sp.75-2. fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. pristolnic. datorită utilizării sale restrânse.mohor lat.ştir. Sinapis arvensis .5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România. Abutilon theophrasti .

mohor. . Echinochloa crus-galli — mohor lat. Sonchus arvensis — susai. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1. care este semănată în rânduri dese (12. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Atriplex sp. în perioada de vegetaţie. găsesc condiţii favorabile de creştere. Abutilon theophrasti -teişor. deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in. combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea. înăbuşirea completă a tinerelor plante.75-2. de aproape 30 de zile. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare. Convolvulus arvensis . . Solanum nigrum — zârna.loboda sălbatică.ştir. Sorghum halepense — costrei.5 l/ha. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha.Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Chenopodium album . . . Hibiscus trionum — zămoşiţă.5 cm). timp în care buruienile. în unele situaţii.volbura. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale.lobodă. În prezent. Setaria sp. Cirsium arvense — pălămida.5 l/ha. Inul are o creştere foarte lentă după răsărit. Amaranthus sp. dacă nu sunt combătute.

P.cornaci. . Dicotex 40 CE (M. Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0. fără pierderi. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha.C. în doză de 2-3 l/ha. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.) în doză de 1-1.5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Uscarea are loc în8-10 zile. Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent). în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha.A.P. aplicat terestru sau avio. Sanophen (M.A. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea. c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie.75 l/ha.0 l/ha.C.P.5 l/ha.5 l/ha.) în doză de 0.A. când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha. după care se poate recolta cu uşurinţă. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte.Xantium sp. Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha. ca desicant. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1. .) în doză de 2 l/ha.8-1. Buctril M (bromoxinil + M.C.

Xantium sp.zămoşiţă. înăbuşind-o.^ Solanum nigrum . în perioada de vegetaţie. Convolvulus arvensis — volbură. perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic. Abutilon theophrasti . Atriplex sp.susai.000 şi 70. iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent.teişor.cornaci. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). — lobodă.pălămida. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă. b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile. .la semănat şi după răsărit. cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată. Setaria sp.mohor lat. Sorgum halepense — costrei. operaţie foarte grea. Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp. perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura. Cirsium arvense . Prin plivit manual sau mecanic.zârnă. . Sonchus arvensis . .ştir. în România. Echinochloa crus-galli . După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar. Hibiscus trionum . . Combaterea chimică poate rezolva însă problema. Ca atare. Anual.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani.spanac sălbatic.mohor. Chenopodium sp.muştar sălbatic. . se mai cultivă cu mari eforturi între 50. avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni . Sinapis arvesis .000 ha.

care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. încorporat la 8-10 cm.5-2 l/ha.5-2 l/ha.5 l/ha. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr.5-2 l/ha. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. când acestea au 2-3 frunzuliţe. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent. Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4.5 l/ha. aşadar. Imediat după răsăritul buruienilor. în perioada de vegetaţie. El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr.2-1. Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1. Întârzierea face ca rezultatele să fie .Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha.030 kg/ha + Trend 1%.5 l/ha. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha.2-1. Roundup (gliphosat) în doză de 1. Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime.5 kg/ha. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l. se efectuează primul tratament. Avem.

Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii.5 l/ha. Tratamentele se repetă la 10-12 zile. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2.3-0.nesatisfacătoare. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO). în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă.5 l/ha. Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide. e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină. Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr. După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. combaterea buruienilor se . Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. În aceste condiţii.5 l/ha. Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1.5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha. Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens).5 l/ha. utilizând limita superioară a dozelor recomandate. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0. care pot rezista la erbicidul Roundup.

5 4.5 2.0-6. Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice. soluri bogate în humus şi bine expus termic. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil). cu pH acid.5 .0 2. ca atare.0 Treflan 48 EC 1. Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp.0-2. frunzele şi cuscuta mor (se usucă). După aplicarea erbicidului Basta.0 5. mai răcoroase.14. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi. Tabelul 7. conform tabelului 7. iar bumbacul preferă.simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor. Cultura de cânepă suportă solurile podzolite. în produs comercial.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4.0-4. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha. în schimb.14.5-5. în funcţie de conţinutul în 1.5-2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră. şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură.

0-4. În perioada de vegetaţie. În ţara noastră. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. cu pH neutru. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta.0 4. de asemenea. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12.5 Dual Gold 960 EC (S. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha. b) Pentru cultura de bumbac.5-5.5 2.5 5. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic.0 1.5 l/ha.0-1. trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze.0-6.. Atriplex sp.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit.Lasso 48 EC (alaclor) 4. Chenopodium album – loboda sălbatică.0 1.5-2.1. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri). nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate. fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare. considerat ca fiind „a doua pâine”.5 2. .25-1. fie pentru consum timpuriu.25 Afalon 50 EC 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful. cartoful se cultivă. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie.spanac sălbatic.0-2.

Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l . Amaranthus retroflexus – ştir. Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5. Galium aparine – turiţă. .2 l/ha. Sonchus arvensis – susai.Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. Maricaria sp. Harness (acetoclor) în doză de 1. – mohor. Cynodon dactylon – pir gros. Setaria sp. Polygonum aviculare – troscot.6 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte.7-1.0 l/ha. Sorghum halepense – costrei. Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Echinochloa crus-galli – mohor lat. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.25 l/ha.5 l/ha. Raphanus raphanistrum – ridichioară.7-1. Agropyron repens – pir târâtor.2-1. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon). Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.2 kg/ha. – muşeţel. La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha. Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor.0 l/ha.75-2.

0 l/ha. la 10-14 zile.7-1. . se desică (usucă). lujerii.0-1.2 kg/ha. cu 10-15 zile înainte de recoltare. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc"). toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică. Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1. După aplicare.3. Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet. iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate.20 kg/ha.25-0.5-3 l/ha.5-2 l/ha. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1.5 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar.5 kg/ha.5 l/ha.0 l/ha.5 l/ha.5-2.0 l/ha. plantele de la suprafaţa solului.Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.015-0. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1.5. După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele.3 kg/ha. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei. Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l . Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2. d) Pentru uşurarea recoltatului.5 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0. Select Super (cletodim) în doză de 2. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1. După aplicare. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1.2-0. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.0 l/ha.

costrei. cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat. . . Sinapis arvensis . Chenopodium sp. Sonchus sp.teişor. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate. Cirsium arvense — pălămidă.5-4. „lujerii" se usucă.cornaci. Xanthium sp.ştir. .laur. Abutilon theophrasti . După 8-10 zile de la tratament. de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă. Setaria sp. Echinochloa crus-galli — mohor lat. Datura stramonium . după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha. Sorghum halepense . .muştar sălbatic. Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate.mohor. Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp.lobodă. Portulaca oleracea ~ iarbă grasă. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii.5 l/ha. cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. .susai. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră. . Hibiscus trionum .Reglone forte (diquat) în doză de 3.zămoşiţă.

pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi.5 l/ha. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol.5 l/ha. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.5-2 l/ha.5-3 kg/ha.5-2 l/ha. înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2. c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0.8 g/m2 de răsadniţă. TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE). b) În perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA).6-0.0 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1.Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l . Pentru toate cele 4 culturi.4 g/m2 de răsadniţă şi altele. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. O perioadă de 4-6 săptămâni de .

plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi. B. Bromus secalinus . Solanum nigrum . . Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Capsella bursa-pastoris . — lobodă. . Echinochloa crus-galli .zârnă. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) . Erigeron canadensis . Rumex sp. Senecio vulgaris . .spanac sălbatic. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată. Sinapis arvesis . Chenopodium sp.volbură.zămoşiţă.mohor lat.măcriş. Agropyron repens — pir târâtor.muştar sălbatic. Cirsium arvense — pălămida.bătrâniş. Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A.traista ciobanului. Xantium sp.ştir.teişor. Hibiscus trionum . Sorgum halepense . .obsiga secarei.spălăcioasă. ca atare. Sonchus arvensis .mohor. Taraxacum officinalis .la răsărit. Convolvulus arvensis .păpădia.susai.cornaci. Atriplex sp. Polygonum aviculare -troscot. . Abutilon theophrasti .costrei.

Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha.75 l/ha.5 l/ha.5-0.75 l/ha.5 l/ha. după fiecare coasă. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm. Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate.5 kg/ha. înainte de începerea lăstăririi lucernei. Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1.). Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1. Combaterea speciilor Rumex sp.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare.p.5 cm adâncime.0-1. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe). Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha. Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate. Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. .i. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha. după fiecare coasă. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp.) la 8-10 cm sau 3. Peste această limită efectul de combatere este slab. Roundup (glifosat) în doză de 0.5-2 l/ha.

pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant. fie se încorporează în sol la 8-10 cm. prin aplicarea de erbicide care. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi .5-4. fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm). când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. iar pentru cele perene. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene.anul I. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. sau 3-5 cm adâncime. în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări.Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.75 l/ha. . înainte de recoltare. pentru a-i distruge. III.5-0. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii. Combaterea buruienilor în anii II. d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă. în doză de 3. Reglone forte.5 l/ha. Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha.

2. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. se adună şi se arde în locuri speciale. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha. Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1. sau Roundup 2-3 l/ha. atât cele dicotile anuale şi perene. Furore. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. cositul zonei infestate. buruienile din cultura de trifoi. Gallant etc.). În anul II şi III de viaţă. după care se coseşte. . Basta 23 l/ha. obligatoriu. condiţionată şi tratată. strângerea în saci şi apoi arderea lor. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil. după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha.). iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor. trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei. Fusilade. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha.Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate.

Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. 1996).plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului.spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi. .plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament. cu fertilitate moderată. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora.plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: . pe soluri mai uşoare. iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. . Cu alte cuvinte. . . din care amintim: . COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea. combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh. . Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari. ca atare.în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). Budoi şi A.b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna. Penescu.plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare).

iarba grasă.cornaci. . Hibiscus trionum .laur.scânteiuţă. Portulaca oleracea . Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp. Anagalis arvensis .mătrăgună.ştir Atriplex sp. Chenopodium sp. Xantium sp. Erbicidele.Folosirea erbicidelor în epocile optime etc. Galeopsis tetrahit . ..Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor. Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) .spanac sălbatic. . ca mijloc de luptă cu buruienile. Rubus caesius . Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus . Symphytium officinale .care permite şi realizarea de culturi succesive.Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor. Atropa beladona .zămoşiţa.Un sistem raţional de lucrări ale solului.rocoină.tătăneasă. Aristolochia clematitis . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A. Datura stramonium . . .mur de mirişte. Stellaria media .loboda. . Galinsoga parviflora . Solanum nigrum . care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni.lungurică.grâu sau orz .cucurbeţică.Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună.busuiocul dracului.zârnă. au un rol important în reuşita culturilor de legume. . . Hyosciamus niger — măselariţa.

Polygonum hidropiper . pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte.mohor. Convolvulus arvensis . .pălămidă. Digitaria sanguinalis . 1996. Rumex sp. Phragmites communis .costrei. În acest sens. Costache M. folosirea erbicidelor are un rol principal. Sorghum halepense . trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor. şi colab. Rădoi şi colab 1994.volbură. Cirsium arvense .. 1996. De aceea. Samulastră de grâu şi orz etc. Sonchus sp. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide. Şarpe N. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. culturi obţinute din răsad. 2000. pentru stârpirea buruienilor.stuf. Agropyron repens . Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive.meişor.pir gros. 1997.măcriş. 1996.a. 1987.susai. despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi. Combaterea acestor specii de buruieni se bazează..Malva silvestris .moţul curcanului. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature). . Cynodon dactylon .mohor lat. culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp). 1994 ş. B. Echinochloa crus-galli .nalbă. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V. . . despre particularităţile soiurilor cultivate. 1994.pir târâtor. culturi în câmp deschis. şi colab. 1998.

După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor. Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l .5-2 l/ha (preemergent). Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent).5 l/ha (încorporat la 35 cm). Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf.5 l/ha. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat).5 l/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l. Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). sau aplicate înainte de plantat (preemergent). câmpul cu ardei infestat . Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.1. o perioadă de 20-25 de zile. După aplicare. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat). Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2. nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil. când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1. A. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent). B. Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha.

5-2.15). Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A. Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor.15.cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă).5 l/ha (încorporat la 3-5 cm). Semănatul direct în câmp (din seminţe). Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi. B. în locuri special amenajate. C. numite răsadniţe. 1999 (tabelul 7.C. Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad). Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului.V. Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I. Vidra de V. sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. . folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. B.). Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei). Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii). A.L. Miron.5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad).

După aplicarea acestor erbicide. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha.sodium) în doză de 0.5 kg/ha. se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat.3 kg/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.5-2 l/ha. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha.0 l/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha .2 kg/ha.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.6 l/ha. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.5 l/ha .3 kg/ha. Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. în funcţie de tipul erbicidului. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha . c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen . Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.

Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP). Leopard etc. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0. Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Nabu S (setoxidim) în doză de 1. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0. astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1. Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1.0.5 l/ha. B.06 kg/ha. în funcţie de volatilitatea acestora.3 l/ha.4.75 l/ha. . în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. C.75-1. Fusilade.3 l/ha. Furore. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm).5 l/ha. După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha.

Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. După aplicarea acestor erbicide. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze. menţionate la cultura de tomate. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.5 l/ha.5 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha. a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. Focus. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1.5-2 l/ha). în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.5-2 l/ha. Fusilade.5 l/ha. terenul se nivelează şi apoi se plantează. de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) . Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2.

Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.0 l/ha.i. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1.5-3 l/ha. Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.p. Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2.5-2.5-2 l/ha. B.5-2. C. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. A.) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1.0 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha.5-2. când . în funcţie de tipul erbicidului. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p.0 l/ha.La cultura de ceapă. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă). b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.

Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1.5 l/ha. Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha. . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0. Acenit (acetoclor) în doză de 3. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. B.5 l/ha.5 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3.5 -2 l/ha. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha (0.25 l/ha). d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. C. Linurex (linuron) în doză de 1. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha.25+0. După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime.5-3 l/ha.

b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea . cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale. In perioada de vegetaţie. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel. astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. înainte de răsăritul culturii). care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent.

Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. de regulă. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. pentru că.6-2. Targa Super. fie se aplică înainte de semănat (p.terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime. Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. în sectorul privat. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.cu recomandările specifice acestor produse. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha. pentru consumul în stare proaspătă. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat. extrem de bine realizată. Totuşi. terenul trebuie să rămână curat de buruieni.0 kg/ha. Destinaţia acestora este. Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării.i. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. Fusilade. cultura pepenilor (atât pepenele verde. . în principal. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2).0 l/ha. Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care.p. Gallant Super.

După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Gus şi colab. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. ca atare. 1998). Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha.. în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. .5 l/ha. Deocamdată. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. citaţi de P. aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi. Fusilade. Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. Gallant sau Argil.

5-2 kg/ha. 1987). având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol. Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.5-2 l/ha. Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor. . cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale. se face greu. Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp. Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. Pentru combaterea acesteia. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci. Şarpe. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.). c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha. pierderile de producţie pot ajunge la 100%.În ţara noastră. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov.5-4 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.

5-2 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă). Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. . Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. înainte de răsărit. Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină. Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă. Afalon S (linuron) în doză de 1. Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii. utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1.5-2 kg/ha. combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent).

Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol.2 l/ha. CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră. Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat.i. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense).) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. aplicat în doză de 4-6 l/ha. O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.p. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). .Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.

Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri).) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm .i. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC. GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri.21/ha. Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2.BOTHRYTIS VAR.p. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.5 l/ha.2 l/ha. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă.

în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0.25 l/ha. Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1. Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0. Doza de 0. aplicat preemergent. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent).8 l/ha. . b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ.8 l/ha.5 l/ha.

pe terenuri în pantă. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. Faptul că plantele pomicole sunt amenajate. . când mazărea are 2-3 frunze trifoliate. Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora. RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p.5 kg/ha. În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic. conform Anuarului Statistic 2000). face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: .b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie.8 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var. terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp. în general. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha.în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere. iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent). foarte greu de combătut.p.000 ha. b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha.

spanac sălbatic.pir târâtor. . Rumex sp. Sorghum haîepense — costrei.programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp. — ştir. Sonchus sp. urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic. de regulă.pir gros. Chenopodium sp. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole. pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor. . se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată. Galinsoga parviflora . — lobodă.meişor. supraintensivă sau clasică). Se taria sp. Echinochloa crus-galli . Erigeron canadensis . Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii. . — mohor.mohor lat. — susai.volbură. fie cu grapa cu discuri.aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone. dar şi de vârsta acestora.dragavei. Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi. . Agropyron repens . Roundup. fie cu freza. Cirsium arvense — pălămidă. Digitaria sanguinalis .. Basta) trebuie realizată cu mare grijă. iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.bătrâniş.erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi.susai sălbatic. având în vedere perenitatea plantaţiei. . Cynodon dactylon . Thlaspi arvense — punguliţă. în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă. . Atriplex sp. Convolvulus arvensis .

Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. în lunile noiembrie .cu aplicare. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. primăvara devreme. Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha.decembrie. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. înainte de începerea vegetaţiei. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha.Pentru combaterea acestor specii de buruieni. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. nu mai mult de 350-400 l apă/ha.5 l/ha.în diferite faze de vegetaţie a pomilor. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei. Se aplică cu instalaţii terestre. Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi. erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent . Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. . b) Postemergent . cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha.

Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. după aplicarea acestora. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. buruienile pot fi combătute. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. fie pe zona rândurilor. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. După aplicarea acestor erbicide. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) . fie pe toată suprafaţa. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. Agropyron.c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. cel puţin 225 de zile.0 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.

Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.5 l/ha. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha.

Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. .5 kg/ha. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3.a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. Erbicidele pe bază de glifosat. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime. primăvara foarte devreme. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. ca şi plantaţiile de măr sau păr. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza. În perioada de vegetaţie.

timp de 20-25 de zile. care se aplică preemergent. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime.2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide.2 l/ha. înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: . În perioada de vegetaţie. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1.0 l/ha. După aplicare. nu se lucrează solul manual sau mecanic. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic.COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme.

Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM.5 kg/ha. de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) .5 l/ha. Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare.3-0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. în doză de 3-4 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha.2 i/ha.5 kg/ha. în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim).

Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250.mohor. combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic. în tehnologia tradiţională.rocoină.volbura.mohor lat. au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură. De regulă. diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol. . Convolvulus arvensis .ştir. cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp). Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare. Amaranthus arbus . Sonchus sp. Chenopodium album .susai. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens . Astfel. Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. Car daria draba — urda vacii. Stellaria media .loboda. 1971). .. Profesorul C. Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate. 1966).pir târâtor. . Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni.ştir porcesc. Echinochloa crus-galli . în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile. conform datelor din Anuarul Statistic 2000). Se tar ia sp. Sorghum halepense .costrei. Cirsium arvense — pălămida. şi Doniţă N. în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V.000 ha. climă şi compoziţie floristică. Cynodon dactylon — pir gros. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh. 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C. Amaranthus retroflexus . precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Calamagrostris epigeios . productivitatea destul de mică.trestie de câmp. şi Micu L.

fizice. Fusilade Super (fluazifop. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice. Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. chimice).5 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca .butii) în doză de l . Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi.5 l/ha. Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha. Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha. Gallant Super (haloxifop R. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha.p. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha.butii) în doză de 3 l/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha.

pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1. Sorghum halepwse. De regulă. în 400-600 l apă/ha.5 m de o parte şi alta a zonei carosabile. Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. Carduus. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. muguri. Sonchus. lăstari. cârcei. Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele. ŞOSELE. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. inclusiv Typha (papura). de exemplu: Cirsium. . Phragmites (stuful). coarde etc). Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. dar se întâlnesc şi specii ca. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată. Şarpe. nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha.organele vegetative (rizomi. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. Predomină speciile caracteristice. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha. Agropyron repens etc. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N. 1987).

ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. . De asemenea. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. combaterea buruienilor să nu fie totală. se va avea grijă ca pe canalele nedalate.Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful