COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

I. combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor. "pragul economic de dăunare". în final. în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale. .şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole. aplicarea lor în zona rândului sau în vetre. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare". gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie. Aceasta presupune. În noua concepţie. ecologie şi rezultatul financiar.B. folosirea bioerbicidelor etc. ecologice şi productive. a evoluţiei. ce se bazează pe considerente economice. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M. Ca atare. dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor. c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare". reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil.). care presupune o activitate mai complexă. Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci.) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni. Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse. atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor. urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele.

Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. . .Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare.rotaţia culturilor. precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute. transport.irigarea raţională. dar şi productivitate. recoltare. b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . atât în timp. Guş. . completat cu operativitate. maşinile agricole.eliminarea excesului de umiditate. b) grupa componentelor condiţionate. în principal. cât şi în spaţiu. cultură şi tehnologia acesteia. .evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat. justiţia socială şi conservarea resurselor. .utilizarea de erbicide. . profitabilitate. condiţiile pedoclimatice locale. .corectarea reacţiei solului.restabilirea echilibrelor de nutriţie.distrugerea surselor de buruieni. şi anume: . Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă. Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele. protecţia mediului.folosirea de sămânţă condiţionată. depozitare. care nu necesită investiţii materiale. 1986). care prevede. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă.respectarea tehnologiei de cultură. . Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic. . păstrarea biodiversităţii. respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor.

Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. deci. împreună. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane. integrată. Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. De asemenea. solelor. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. 2-4 frunze). ca atare. în gunoiul de grajd. aceste componente nu se pot aplica separat. ale căilor de înmulţire şi răspândire. activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă.Ca atare. parcelelor de teren. cu specii de buruieni aduse din altă parte. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi . Imediat după recoltarea culturilor. în diferite surse de îmburuienare şi în sol. Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. poţi preveni atacul. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor). Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi. ci ele ar putea acţiona numai integrat.

1. frunze. seminţe sparte. Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate.1 80 Fasole 98 0 0 0. la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0.1 75 Linte 98 0 0 0.1 0. Tabelul 6.).1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat.3 0 0 85 . pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate.25 0.1 85 Soia 98 0 0.05 80 Năut 98 0 0.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6. certificate şi libere de seminţe de buruieni. pământ şi seminţe de buruieni. Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare. pleavă. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc. de selectare.organice.

odată ajunse în terenul bine pregătit. iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. .5 1. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură. Ca atare.Lucerna 97 Trifoi 97 1. soia etc. frunze rămase neconsumate de animale. acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. odată cu gunoiul. Avena fatua.). Seminţele de buruieni. Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. ajung în platforme. sau cu alte specii). Apoi. Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: . Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex. vânturători etc) sau industriale (selectoare. cu aşternuturile sau cu alte activităţi. Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic. Lolium sp. gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni. acestea se amestecă cu pilitură de fier. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân.) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite . porumb.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre. o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat. germinează în masă şi infestează în masă cultura. După cum am mai menţionat anterior. gravitatoare.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti. odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). cuscuta din trifoi sau lucerna). instalaţii speciale etc.

bălţilor.termic. Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă. care. Lăzureanu . trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. care au rolul de a linişti curgerea apei. astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor). De asemenea. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni. lacurilor. Astfel. . cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni. înainte de începerea operaţiunii de irigat: . reprezintă o mare problemă pentru agricultori. în jurul platformelor de gunoi. Speciile de buruieni au coacere eşalonată. de obicei. din care 12 milioane de seminţe germinabile. . se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni. (citat de A. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate.realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. Într-o platformă. În apele râurilor. în momentul actual.aşezarea de stăvilare din loc în loc. După Kott S. c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. Ca atare. . Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura. Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica.A. canalelor de irigaţie.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte.1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni.

Bidens. căile ferate. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. prăşit sau prin aplicare de erbicide. transportate la mari distanţe. terenul din preajma hidranţilor.. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. Totodată. Toate suprafeţele de teren necultivate. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat.Multe specii de buruieni care cresc în vetre.) care sunt. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă. lacurilor. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. h) Organizarea serviciului de carantină. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine. astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. marginile tarlalelor. hotarele între proprietăţi. digurile canalelor de desecare şi de irigat. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare. de asemenea. Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat. susaiul etc. malurile râurilor. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni. cosit. Galium etc. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren. perdelele de protecţie. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni . pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. cum sunt pălămida. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole.

ca de exemplu. bienale şi perene.. Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp.nu lasă în sol şi plantă reziduuri.odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire. Aceste metode prezintă următoarele avantaje: .pe lângă efectul de combatere a buruienilor. . La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile. Ambrosia elatior. de acumulare a apei etc. Orobanche sp.). . Solanum rostratum. anuale. răsărite sau în diferite fenofaze. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide. METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire. care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară. .combate toate speciile de buruieni. trasarea de brazde pentru irigat. METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol.foarte periculoase. combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri.sunt nepoluante şi deci nu deranjează.). chimice.. Acestea sunt: agrotehnice. fizice şi biologice. rădăcini care formează lăstari etc. pregătirea patului germinativ pentru semănat. . monocotiledonate şi dicotiledonate. .. Acroptilorpicris.

aratul. prăşitul etc. lucrări de pregătire a patului germinativ. tasează (bătătoresc) solul. iarna (în cazul arăturilor de toamnă). cultivatorul.Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: . încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida. freza. secţionate şi.). ca atare. Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante. cizelul. lucrarea cu freza.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura. fie prin uscare. acestea mor prin deshidratare. ex. costreiul. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului. Cu cât buruienile . lucrări de întreţinere etc. Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim. vara. în cazul arăturilor de vară. rugul etc. desfundarea etc.) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire. . Sunt lucrările care se execută cu plugul. fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi). combinatorul. fie prin îngheţ. în vegetaţie. trestia. iar rădăcinile sunt tăiate. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. . presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură.).sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. prăşit manual etc. ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite. grăpatul cu grape cu discuri grele. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă. fie din lipsa forţei de muncă. Prin arătură sunt tăiate.). grapa. volbura. deteriorează structura. Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse. pirul.

Sonchus arvensis (susaiul). pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. în aceste zone. stolonii sau drajonii se epuizează. substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . Phragmites communis (trestia). la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. Rumex acetosella (măcriş) etc. În solurile umede sau imediat după ploi. Această metodă este indicată. distrugând astfel buruienile. Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină. cu atât efectul de distrugere este mai mare. Budoi şi A. ricin. în acest interval scurt. Ca urmare. Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). bumbac. lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). succesul în combaterea buruienilor este deplin. Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. Dacă în sol este umiditate suficientă. iar solul uscat. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). pepeni). Penescu. Equisetum arvense (coada calului). Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). în special. Agropyron repens (pirul târâtor). în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. Sorghum halepense (costreiul). 1996). Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora.sunt în faze de vegetaţie mai tinere. rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. Cynodon dactylon (pirul gros). de 2-3 ori. Convolvulus arvensis (volbura).

stolonul sau drajonul. Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. de costrei. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. După arătura adâncă. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface. Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. iar după arătura adâncă. umiditatea din sol etc. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină. Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. orzului. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă. vetrele de pălămidă. de pir gros). după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. . epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. cartofilor timpurii. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă. adâncimea. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. drajoni) prin lucrări superficiale. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă.rezervă decât sintetizează rizomul. lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. rapiţei de toamnă. textura şi fertilitatea solului. Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex.

Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea. Prin prăşit se distrug toate buruienile. De regulă. frig etc. obositoare şi scumpă.).). se fac 3-4 praşile manuale. Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa. mac (Papaver rhoeas). ştirul (Amaranthus sp. în scopul distrugerii buruienilor. costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă. Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa. de obicei. albăstriţă (Centaurea cyanus).). şopârliţă (Veronica sp. iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. de gradul de îmburuienare. muştarul sălbatic (Sinapis sp. speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli). Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate.). se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. secetă. neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. în culturile de legume etc. Astfel. când plantele de cultură au 3-4 frunze. plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren.Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb). meişor (Digitaria sanguinalis). Speciile de tiuită (Galium sp. ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. soia şi floarea-soarelui. pe rândul de plante sau în jurul pomilor.). erbicidele folosite etc. anuale sau bienale. loboda (Chenopodium sp. prin metoda epuizării. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. c) Rotaţia culturilor.). Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni.) sunt specifice culturii de sfeclă. Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. De aceea. . mohor (Setaria sp.

Dacă în această perioadă. secara. în general. mazărea. Aceste plante sunt: iarba de Sudan. cânepa.9 Soia-grâu67.0 88. iar buruienile invadează cultura distrugând-o. inul.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb.6 68. concurându-le pentru factorii de vegetaţie. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular.0 416. mai rapide şi densităţii mari. Sunt câteva culturi numite "competitive" care. culturi care cresc. 1975) Grâu (nr. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp. cu erbicidarea etc. răpită.3 163.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525.7 72. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi. pot sufoca buruienile.2 41. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului.3 Grâu-porumb 183. în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6. sfecla de zahăr. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară. datorită creşterii mai viguroase. Tabelul 6.8 Mazăre-grâu83. lucerna şi trifoiul anul II etc. mai greu în primele stadii de dezvoltare. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină.).Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor. precum prăsitoarele. porumbul.0 44. ca epocă şi ca adâncime.0 134. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%. Pentru combaterea buruienilor perene. Sin şi colaboratorii. porumbul pentru siloz. . Dimpotrivă.buruieni/m2) Porumb (nr.2 178.2.3 Grâu-grâu224. anghinarea. De aceea.2.

Rumex acetostella (măcriş mărunt). plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. iarba vântului (Apera spica venti). Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură. Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit. Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp. Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat. Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice. Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum).66%. în funcţie de doza aplicată. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor. în funcţie de doza de amendamente între 6. Equisetum arvense (coada calului). Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide. f) Semănatul raţional. Statice gmelini (limba peştelui). Astfel.). ruthenica (ciurlanul). Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare. Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor. care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. e) Folosirea amendamentelor. trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp. care preferă această reacţie. ca: Scleronthus annus (sincerică). Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice.d) Fertilizarea. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie .14 şi 34. Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare.

citat de C. . culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile. În anii umezi şi mai răcoroşi. citat de Kott. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei.1985) (tabelul 6.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire. Pintilie şi colaboratorii . este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor.3. iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură. 1955.). O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor. Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului. cultura va răsări odată cu buruienile. precum şi alte considerente. În ceea ce priveşte densitatea plantelor.

inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici.2 9. locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc. Este o lucrare veche. mai ales în grădini. gradul de .7 2. Este o lucrare grea.5 65.3. care s-a folosit în trecut.1 2. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori. h) Prăşitul manual. De obicei.1 11. Taraxacum officinalis păpădia.16 150 21. pajişti. .3 11.0 11.67 g) Plivitul buruienilor. Verbascum phlomoides . Lappa major . buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12.6 8. Lucrarea se execută manual. iar organele vegetative rămân în profunzimea solului.61 160 79. prin smulgerea buruienilor cu mâna.3 2. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora. în practică se execută l -4 praşile manuale. această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. ţinând cont de cultură.0 57.7 1. iar buruienile se smulg uşor. Această operaţie se execută cu oticul .7 13.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul. Pe pajişti.33 140 80.Tabelul 6. dar utilizată şi astăzi.).pătlagina. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri.4 9.1 2.28 120 24. obositoare.lumânărica etc.3 11. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe.1 4. din care vor apare noi lăstari. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale.66 de 120 71. Buruienile perene se smulg greu.brusturele mare.

Săndoiu . ştevia (Rumex sp. După două coase. citaţi de P. Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. mai ales în locurile virane necultivate. înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice. hârtie. Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale. Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis).. Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman . pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. Se execută manual sau mecanic. În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. Buruienile sunt astfel înăbuşite. dar numai parţial pălămida şi .îmburuienare. pirul gros (Cynodon dactylon). j) Inundarea. pajişti etc. carton etc. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase. care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere. canale de irigaţii. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie. Budoi şi A. gunoi de grajd) sau folii de plastic. volbură). Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare.1998). a doua coasă se execută mai jos. citat de Gh. i) Cositul buruienilor. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir. pătlagina (Plan-tago sp. tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte.) etc. margini de drum.). condiţii de sol.1975. Penescu .1996. k) Mulcirea. Guş şi D. Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş). Se practică în orezarii. Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă.

METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. moartea survenind în câteva zile. In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. Polygonum avi-culare (troscotul). furtune şi arzătoare. şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat). Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. 1) Irigarea şi desecarea. La cultura de căpşun. Sorghum halepense (costreiul mare) etc. a cuscutelor din lucerna. Această metodă nu are perspective. Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. în special). Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. jaleşul (Stachys palustris). a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. un rezervor de combustibil. coceni) cu scopul executării arăturii. vreji. Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: . bumbac. Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. deoarece consumă combustibil mult. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor.costreiul. deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. sorg) şi legume (morcov). Cirsium arvense (pălămida). mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. ştevie (Rumex aceîosd) etc.

acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp. melci. citat de P. ..distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm. Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. insecte. . o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. Săndoiu . păsări. în special. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive.1998). Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni. în sere şi solarii. D. viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor. Această metodă se practică mai ales în legumicultura. a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I. Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali. METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice.elimină materia organică necesară refacerii humusului. în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită.1990. ca agenţi patogeni. . injectaţi în sol între două cicluri de producţie. Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv.). în răsadniţe. . şi D. Guş. Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă.strică echilibrul din ecosistemul agricol. Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor. b) Sterilizarea solului.

Până în 1925. înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. Pintilie 1985). Există însă riscul ca.. Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici. cactusul Opuntia sp.1996). cu o viteză de răspândire anuală de 500. care a fost adusă din Argentina (Gh. pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). Este de dorit ca la acest echilibru. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C. buruiană foarte periculoasă pe păşuni. tripsul (Aminotrips andersoni) şi . activitatea hidrocentralelor. în anul 1893. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). Astfel că. nepoluantă. planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha.Metoda prezintă avantajul că este continuă. cultivat ca plantă ornamentală. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. Budoi şi A.000 ha. bazine geografice. originar din America. răspândită în partea de nord a Americii. În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum). infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă. insule sau continente. împiedicând navigaţia. între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum. Penescu . acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides. s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina.

fluturele (Vogtia molloi). Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. acţiunea bucurându-se de mult succes. Aeschynomene. secara. s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp. P.a . Tot autorul arată că. iarba de Sudan. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana. date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii . în 1981.crapul chinezesc). In acest sens. Datorită vitezei mari de creştere. care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora. de înfrăţire şi ramificare. cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp. După cum este cunoscut. Onisie . I. în lacurile şi crescătoriile de peşte. jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice.. iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea.Chondrilla juncea L. floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate. a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David". destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia.1999). amintim: cânepa. de asemenea. În literatura de specialitate există. nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I. începând cu anul doi de cultură. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego". gramineele şi leguminoasele perene.) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele.

Peste 2. . COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI. recesiune economică. IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori.5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani.ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR. din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte).000 insecte şi peste 100. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole. Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30. Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura. AVANTAJE. ciuperci şi bacterii. cu peste 740.000 specii de buruieni (din totalul de 290. unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei. şi anume în plină criză energetică. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%. Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l . cu o inflaţie tot mai mare. DEFINIŢIE.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni.000 plante).000 specii de protozoare. Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm.

Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor.). aproape 50 ani. buruienilor şi dăunătorilor. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură. tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. . Vergiliu menţiona. în special. Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. terbutrin) bazate pe triazine. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin. în general. de-a lungul istoriei. Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. pentru prima dată. în anul 1880. suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). de câte 2. sulfatul de fier etc.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941. sulfatul de cupru. cum este şi firesc. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea. Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp. precum şi generaţiile acestor produse chimice. In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2.4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic). metribuzin. din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. în prezent. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide.

In ţara noastră se poate spune că. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România . Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură. Deci.Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide. începând din anul 1970. Tabelul 7. se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. provoacă moartea buruienilor. erbicidele sunt substanţe de sinteză care.1. aplicate pe sol sau în culturile agricole. Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide).

16 31. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară. ca urmare a efectului remanent din sol.375 80.500 erbicide. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică. deci au o productivitate foarte mare.împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente.125 44. 14.25 8. . în funcţie de natura chimică a erbicidului. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială.85 6. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast. în România (mii. din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie.750 27. . prăşitul. c) într-un timp scurt. în funcţie de ţara sau firma producătoare. economisindu-se forţa de muncă umană. apa şi aerul din zona în care sunt aplicate. Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje.850 2.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii. comparativ cu praşilele manuale şi mecanice. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari. cositul.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri. ca denumiri comerciale. peste 10. . economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: .53 1. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale.poluează solul. Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2.650 6.000 mg/kg corp). valoarea DL50 este mare.

de cupru. Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii. . . de fier.regulile de protecţie a muncii. . De aceea. .proprietăţile fiziologice şi biochimice.selectivitatea faţă de diverse plante cultivate. CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide. .aspecte economice.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc. toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu.Deci. despre tehnica de aplicare. Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică. Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său. de potasiu sau de sodiu. Marea . despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc. .proprietăţile fizico-chimice. a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice.mecanismul de acţiune al acestora. de calciu. de magneziu.spectrul de combatere al buruienilor. . operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor. Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii. . .domeniul de utilizare.formele sub care sunt condiţionate.aspecte de toxicitate. .tehnicile de aplicare. folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide). şi anume: . .

Modown. ele însă participă la realizarea altor produse.erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. . Sekator etc. .carbamaţi (Betanal.derivaţi ai benzofuranului (Nortron).).diverse (Comand. Buctril etc. . Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: . . Arelon). Raft).majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă. Targa.ureice substituite (Linurex.).aminofosfaţi (Basta.inidazolinone (Arsenal. Grodyl. Roundup. Buctril Universal. Compas etc. . Buctril M).). Eflurin.). DMA-6. Onezin.). Aramo).ciclohexan dione (Nabu. Relay. .). Pivot. . Guardian.compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone. Racer. Lasso. Gramoxone etc.arilaxiacizi (SDMA. . Agil. Goal etc. Sencor. . .4-D etc.).sulfonilureice (Glean. Prome-trex etc. Stomp etc.toluidine (Bălan. . b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A.diazine (Basagran.erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian. Icedin Super.benzonitrili (Bromotril. Starane. Touchdown). Gesaprim. Bolero).). . Targa etc.difenili-eteri (Blazer. . Select. amestecuri (Primextra Gold. 2.). Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . Tomigan etc. Afalon. . Sansac. Panida. Fusilade. Venzar etc. Treflan. Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor. Lasso.triazine şi triazinone (Gesagard. Dicotex. Diizocab.).). Starane. . . Focus Ultra. Titus). Diizocab etc. Dikotex. . .). Mecloran.derivaţi picolinici (Lontrel. Glyphogan. Gallant. Frontier. Eradicane. Lintur. Horness etc.). Treflan. . Dicopur M.isoxazoli (Merlin.amide (Dual Gold.

Buctril. Aretit etc. Modown. B. Diizocab.erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian. odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p.erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit.p.erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2. Diizocab). Roundup. Gesagard. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . Betanal etc. . Prometrex. .4-D.).).4-D. Dicotex. Aretit.). Gesagard etc. Dicotex. Roundup. e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare . Reglone). d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: . erbicide de contact (Basagram. SDMA. c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. Venzar. Glyphogan.erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan. Erbicide neselective sau totale (Reglone. Sencor etc. Buctril. . Icedin Forte.). Bălan.inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. Racer. Pivot etc. Glean. SDMA.erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin.). Lasso.. Lintur etc. 2.4-D. erbicide sistemice (2. . Icedin Super etc. Modown.erbicide care acţionează asupra fotosintezei . = pre planting incorporated).). Gramoxone etc.erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox.).).i. Arsenal. . Afalon. .erbicide selective la doze moderate (Basagran. Dual Gold etc. Glean. Gesaprim.). Velpar. . Brominal etc. .erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane.erbicide care se aplică înainte de semănat.). Tackle etc. 2. Sencor etc. B asta. 3.). erbicide reziduale (Onezin.erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin.).

. . Targa. .).erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox. . Treflan.erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup.).erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold.). SDMA.extrem de toxice (gr.C. Rival etc. în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului.). I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie. Furore. Prometrex.). Diizocab etc. Dual etc. Venzar.erbicide care se aplică după răsărit.Această grupă.). . Gesagard.000 mg/kg corp) cu etichetă albastră. P.).). Trophy etc. Sencor.000 mg/kg corp) cu etichetă neagră. b)nevolatile.. g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate . Primextra Gold etc. Gesaprim. . Buctril etc.U.puternic toxice (gr. .cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1.erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S. Logran. Lasso. Oltisan etc.erbicide care se aplică imediat după semănat. SDMA.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP. Atrazin.).). Mecloran. sesubdivide în: a)volatile. f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare . Pyramin etc. Dicopur. . . Teii etc. CE) (Guardian. Glean. înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard. Dicotex. Glyphogan etc.erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur. în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil.erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC. Lasso. .). .) (Onezin. moderat toxice (gr. Flexidor. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde. încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan. III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l . FW) (Primextra Gold. Reglone.

omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. cu scopul de a obţine un volum mai mare. emulgatori etc. CE).). . sau WS). diluanţi. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar). substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. Emulsia concentrată (EC. Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. tablete efervescente etc. Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată. Este un amestec fizic. iar când se amestecă cu apa formează o emulsie. .C. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol. pudră umectabilă.FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine.creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. 2. . calcar). Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. argilă. în cazul granulelor. adjuvanţi (polimeri. granule. sunt însă solubile în ulei. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat.pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. In etapa actuală. Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate.4-D etc. granule dispersabile în apă. Soluţia concentrată (S. Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. pentru următoarele aspecte: . Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. concentrat emulsionabil. pastă (suspensie lichidă).realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei). .

S.) sau concentrat în suspensie. silicat de aluminiu etc.La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări. C. Pyramin etc. Sencor etc.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder . Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire. Agil. un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil. ci de dispersare în apă. Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold. Pudră umectabilă sau muiabilă (WP. de regulă apa). Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul.).). Granule dispersabile (DF . Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. P. Venzar. Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici.pudră umectabilă). fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. Fusilade etc. Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge). Onezin.dry flowable) sau WG (water granule). Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. se obişnuieşte . Lasso. Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard. Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. Dual. Au un aspect de lichid vâscos (gros). Mistral. Pasta fluidă (FW. Guardian.U.

Tablete efervescente.1% şi dicamba 69. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele. adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură. un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar. după ce buruienile au răsărit. erbicidele formează un strat toxic. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră. Se fabrică sub formă de granule. Sub această formă de plic. De exemplu. Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor. Sencor etc). Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. De regulă.ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil".). Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. . Tell. Se evită astfel contaminarea utilizatorului. Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană.1%. Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. deci un plic hidrosolubil = o doză. Titus etc. Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc). pastile etc. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar.9%. Gesagard. erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze.9% şi trisulfuron 4. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin. Glean.

în final. Aplicarea preemergentă a erbicidelor. La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor.p. uzual. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse. Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci. Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha.i.La culturile de păioase sau prăşitoare. Aplicarea erbicidelor p. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora. cu efecte financiare pozitive. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri. Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale. La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa. urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul. . un film protector toxic gros de 3-5 cm. operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. Sunt. .erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. reducerea dozei de erbicid. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute. Gesagard sau Prometrex). operaţie efectuată cu grapa cu discuri. de asemenea. erbicidele. se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică.

după ce s-a ridicat roua. La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor. specia şi uneori varietatea. Aplicarea postemergentă (postem. Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. Harness. 1968. Condiţiile de climă.multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold. ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă.). de umiditate şi de vânt.). .25 m/s). pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide. Trophy etc. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu.condiţiile de temperatură. . faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase. citat de Gh.) în perioada de vegetaţie. faza de brădişor la in. fără vânt. . cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C. Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm.faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse. avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase. Lasso.tipul erbicidului folosit (Erver şi colab.faza de dezvoltare a plantelor de cultură. . 1996).. numită faza de rozetă (ex. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: . Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. faza de 3-4 frunze la porumb etc. 2-3 frunze. prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice). Penescu. Budoi şi A. La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0. Astfel. sau 3-4 cm înălţime etc. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante.

.). De multe ori. Căile de pătrundere.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare. influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor. ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: .sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol. . Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă. diferite organe ale plantei etc. speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante. lăstari. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact).ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat. fie prin părţile aeriene (frunze. cârcei. fie prin ambele căi în acelaşi timp. în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice). Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat. care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat. Pentru a distruge buruienile.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor. fie pătrunzând în interiorul lor. locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora. modul de aplicare al erbicidului (preemergant. rădăcini etc.). tulpină). ppi etc. ţesuturi. acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se . muguri. translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. postemergent. în numeroase cazuri.). eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie.

rizomi. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile). Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă. cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. erbicidele Mecloran. soluţia solului) sau activă. dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor.). Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). de coleoptil.organe care se dezvoltă în sol). care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate). La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite. la suprafaţă.absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale. la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică. Lasso. tuberculi. fie se încorporează în sol la diferite adâncimi. când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. ci prin coleoptil sau hipocotil. stoloni. Exemplu. Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. bulbi. Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular. de rădăcini. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. Rădăcinile tinere au . seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul). drajoni etc. b) Absorbţia prin rădăcini.

prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem). trece prin . plantula (prin coleoptil şi hipocotil). Erbicidele. Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere. şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere. În acest caz. determinant pentru eficacitatea acestora. de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia.4-D . cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. un factor esenţial. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh.SDMA. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin). care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii. Ca atare.). 1994). Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută. rizodermice şi corticale. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. Plasarea erbicidelor în sol este. iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn. hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol. de asemenea. umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului.Amiben. în procesul creşterii. Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex. Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare.capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature. De altfel. respectiv. Budoi şi colaboratorii. Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil. 2. pH-ul. cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor. urmată de o fază mai lentă. linuron (Afalon) etc. majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. dinitroaniline etc. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. trifluralin (Treflan). c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). clorambnenul . precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare.

În procesul de absorbţie foliară.) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei. Dual. d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. Intervin. lăstari etc. pereţii celulari. ca şi metodele de aplicare. trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). Dacă buruienile sunt răsărite. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei). Eradicane. Olticarb etc. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător.).stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. temperatura. Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran. plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei . formaţiunile speciale şi structura lor. umiditatea. ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. Ca atare. lumina etc. stadiul de dezvoltare a plantelor. erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. tulpini şi formaţiuni speciale (muguri. de asemenea. cârcei.

În etapa actuală. comparativ cu frunzele mature. precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori. d) Vârsta plantelor. orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire. poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. densitatea. după cum urmează: e) . dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor.). Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu. Citowet. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. Pilozitatea frunzei. b) Suprafaţa frunzei. Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid. Are un rol important în reţinerea erbicidelor. lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde. deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos).CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. Trend). omorândo. de stadiul de dezvoltare al frunzei. Extravon. (Ex. care sunt mai cerate. Uniformitatea frunzei. De exemplu. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. stomate etc. Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. cuticulă şi epidermă etc. Chenopodium album. Numărul. diferite răni deschise.

Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. pentru a pătrunde în frunze. Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic. substanţe tensioactive. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. lumină etc. Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le). Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză. pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor. Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă. dar şi unul activ.pătrunderea prin stomate. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . pătrunderea erbicidelor prin răni.. condiţiile de mediu. astfel: calitatea formulării erbicidelor.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze. muianţi. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor. calitatea stropirii. ingrediente. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv. Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare. iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei). ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. Aceste răni pot fi provocate de insecte. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. polaritatea moleculelor). Deci. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex.

deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. Budoi şi A. umiditatea şi precipitaţiile. 1996). majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze. Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele. stomatele sunt închise. moartea plantelor" (Gh.penetrate de erbicide). Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia.proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. După aplicarea foliară. fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi. Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. în nucleul celular sau în cloroplaste. străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. oprirea fotosintezei.transformarea energiei luminoase în energie chimică . metode de aplicare etc. după care ploile nu mai au efect de spălare . vântul influenţează negativ absorbţia. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple. încetinirea creşterii. puţin permeabilă. iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză. Penescu. Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc. iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. implicit. epocă de aplicare. ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. absorbţia erbicidelor. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă. . diviziunea celulară. Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante. În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză .). La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. temperatura. Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă). În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie. iar în final. dipiridilici şi derivaţi ureici).

Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. nu sunt transportate în plantă. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia. Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută). Ca atare. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. dar şi de însuşirile morfologice. divizarea exagerată. şi anume: stadiul de lumină. provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare. Ca atare. moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei). După modul de acţiune. este utilizată .). Acestea omoară lent (cronic). Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone. în care energia chimică. Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare. fiziologice şi biochimice ale plantelor. stadiul de întuneric.În nucleul celular . înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH. cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. Basta etc.unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . Basagran. Gramoxone. Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. De regulă. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. aceste erbicide nu se translocă. Ele pot provoca anomalii morfologice. erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. Picloram etc. iar oxigenul este pus în libertate. diferenţierea celulelor. alungirea.acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex).

În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex). . . produse şi efecte mai puţin studiate. Sencor). În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese.). cuantă de lumină. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill). uracili (Venzar etc. care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive. Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. Gramoxone Basta etc.pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O. Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone.pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. în acest complex proces al fotosintezei?: . Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe.pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2. Ca bilanţ. Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane. . cuantă de lumină. fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. dinitrofenoli (Aretit). triazine (Gesaprim. hidroxibenzonitrili (buctril). Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă. perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei. procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care.pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. hv este energie luminoasă.).

Tolurex). mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii. Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. . reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. b) Acţiunea asupra respiraţiei.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin. iar transpiraţia este oprită. uneori creşte. Respiraţia aerobă. unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril. alteori scade conţinutul în aceste substanţe. Gesagard). Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat. derivaţi de uracil (Venzar). este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă. în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. ureele substituite (Afalon. c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. astfel că această reacţie nu mai are loc. Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. Linuron. Sencor. Ca atare.

a intervenţiei în diviziunea celulară (A. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice. rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. 1991). Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. Plantele tinere. provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. De exemplu. Gesagard.Utilizarea triazinelor (Sencor.4-D (SDMA). în special. Simazin. Teză de doctorat. de regulă. când sunt aplicate foliar. prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor. inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. în azot. pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. Alte erbicide. Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. fie în mod indirect. fie în mod direct. un simptom caracteristic. Penescu. aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. de natura ţesuturilor atinse. fără să fie vizibile schimbări morfologice. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex). Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. doza de aplicare şi modul de aplicare. Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului. cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. care împiedică viaţa normală a plantei. e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2.). Erbicidele sistemice cu efect de auxine. Diizocab etc. sunt mai . prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP). formând împreună substanţe complexe. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. produc anomalii morfologice foarte pronunţate. cum sunt 2.4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului.

de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli.1966). diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. cum sunt prometrinul (Gesagard. erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. imobilizate. cum ar fi fenilalanina. Eptam sau Eradicane). a) Translocarea. Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor . (Roisch. Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). 1975). Translocarea se poate face cu . alterate sau metabolizate. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. Ele blochează. Mecloran) sau propaclorul (Satecid). a lipidelor şi a acizilor nucleici. sunt supuse la diferite procese fizice. EPTC. Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor. Prometrex) şi alte triazine. urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici. La numeroase erbicide. totodată. odată ajunse în plante. Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor. Unele erbicide.. 1974). chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. cum sunt alachlorul (Lasso. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina.afectate decât cele mature. în funcţie de soiul sau hibridul cultivat.butilat (Diizocab. efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi. 1966). Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici. Astfel. tirozina etc. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice. Touchdown. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele.

seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare. Budoi şi A. eficacitatea erbicidelor scade (Gh. La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. Odată ajunse aici. Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. citat de Gh. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate. Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. 1977. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . 1996). epoca de aplicare şi doza folosită. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere. iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. 1996). Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere. Astfel. iar rezervele din organele subterane sunt epuizate. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. Budoi şi A. organele aeriene mor. Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. procedând astfel. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). Penescu. Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră. În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi. Penescu. Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită.

Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură. Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor.reacţii de dezalchilare. Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă. Erbicidul. . pentru organismul plantei. Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor. Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om . c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă. fie închiderea erbicidelor în vacuole. permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori.din celule vii şi ca atare. Fiind deficit mare de umiditate. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari.reacţii şi sisteme de conjugare.capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare.reacţii de hidroliză. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase. declanşând una din următoarele reacţii: . . . îndată ce au ajuns în plantă.reacţii de oxidare şi reducere. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. b) Imobilizarea. De exemplu.reacţii de dezaminare. Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice .reacţii de rupere a ciclului. este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată).sistemul imunitar format din anticorpi). . sunt imobilizate şi inactivate. care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. substanţele circulă descendent prin xilem. Unele erbicide. erbicidele . .

Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). deci o toleranţă maximă. Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare. Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard). ghizdei etc.4-DB până la acid 2. Ca atare. selectivitatea este problema cheie. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică. însă pentru majoritatea buruienilor este toxic. SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. Alegerea judicioasă. Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2.. De exemplu. ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate. plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică. Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. În unităţile de cercetare. sunt tolerante. erbicidul pe bază de 2. în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură). sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - .4-D care este toxic.triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg. Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală. care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. trifoi.4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide.

doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. cu o sensibilitate maximă la erbicid. nota 9 . sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard. având o sensibilitate mică. cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu. de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm).buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. cu erbicide totale (Gramoxone. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. Selectivitatea de poziţie. Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului. Această selectivitate . 30%. A. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid.buruieni rezistente. sub formă peliculară şi. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate. Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. 70% sensibile la erbicide. În funcţie de aceste căi. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare. Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. Între cele două extreme valorile sunt de 20%. Reglone. Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. Este generată de locul de plasare a tratamentului. selectivitatea propriu-zisă. iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa).

Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid). erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. mărimea şi numărul de frunze care diferă. de la o specie la alta. Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. ca la mazăre. în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. viţă-de-vie). ca să acţioneze. Erbicidele. pomi. trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze. Astfel. şi gramineele. B. în schimb buruienile sunt distruse. Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). direcţionate oblic. frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. Buruienile monocotiledonate în general. . în timp ce dicotiledonatele au frunze late. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid).4-D şi Dicotex). Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. netedă sau acoperite cu perişori deşi. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. floarea-soarelui. poziţia. au frunze înguste. explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă. în special. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb.dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). Cuticula ceroasă. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică. lucioasă şi groasă a unor leguminoase. erbicidele sunt reţinute mai puţin. iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. după cum am văzut.

indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor.. La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula. Exemplu. grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar. care este absorbit. b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă. Orzul. la odos este chiar în stratul cu erbicid. nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1.4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex). ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. . Pătrunderea erbicidelor în plantă.Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua).5 cm de la suprafaţa solului. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE). Absorbţia erbicidelor pe bază de 2.

produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super). dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor. Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu. d) Selectivitate periodică. în această fază frunzele sunt mari. Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare. deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp. Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . pentru că se translocă rapid. 2.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu). Fie . de la locul de pătrundere la locul de acţiune. aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară. iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu. adică le protejează. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură. inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent. erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă. Aplicat cu antidot.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. Ca atare. Exemplu. Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă. erbicidul Furore Super. Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot.

fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile. . Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist. apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat. Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: .este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat. Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură. erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar. O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute).este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii. în realitate. mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie.aplicarea erbicidelor în benzi. persistenţă agronomică . De exemplu.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate. pH. - . Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor. conţinut de argilă etc. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie. planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile.

metolaclor. Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică.a. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. De exemplu. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. Săndoiu. De exemplu. Fritea. I Vlăduţu. Păunescu. produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s.a. Caramete. manipularea. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc.a.P. V. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. granule. P.a. Jităreanu. Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. a conţinutului său în substanţă activă. Pentru erbicidele solide (pudre. când acestea au fost aplicate singure. F. ca de exemplu. O. D. pendimetalin etc. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial. gliphosat etc. De regulă. L./litru de produs comercial . lonescu etc. N. A. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. Ghinea. Popescu. dozele se calculează în substanţă activă. Budoi. Vilău. G. A. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). O astfel de alterare nu . T. Segărceanu. Bîrlea.I. Lăzureanu. amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. Gesaprim etc. A. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2. metolaclor. produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s. A. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură.). SUBSTANŢĂ ACTIVĂ. lonescu. Penescu. Substanţa activă.pentru erbicidele lichide. T. Pitezin. Substanţa activă (s. Şarpe.a.) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid. Ciorlăuş.4-D) în procesul de fabricaţie. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. I Stancu. A. N.M.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc. Ulinici. trifluralin. Gh. alaclor. G. De exemplu. ECHIVALENT ACID.

l g la 1.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi).000 g.000.4-D. exprimat în grame/litru de produs comercial. Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final. Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester.4-D conţine 600 grame/1 acid 2. ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice. DMA 6-2. iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar. deci cheltuieli făcute în zadar.).) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid.000 părţi de amestec final la greutate sau volum. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid. Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1.gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate. respectiv eficacitatea lui. . Părţi per milion (p.000 mg sau l g la l gram).m. la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1. De exemplu. de regulă. . . La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea.p. în kg/ha echivalent acid.000.proprietăţile erbicidului. sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor. în plus. dozele se recomandă. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar.p. La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: . .speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor.m. Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid. Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute.distruge însuşirile erbicidului.

iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial. De regulă.C.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură. pH). (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii. doza de produs comercial se calculează cu formula: D. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s.c. doza de erbicid substanţă activă este de 0.. L este distanţa dintre rândurile de plante.c. D. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m).x100 ( kg / hasaul / ha ) s. (500 g/1 s. D. este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha. argilă.a.1125 x100 11.C.25 = = 0. s. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: .( benzi ) = D.s.a. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă. . Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S.c.s.c. = 0.xl ( kg / ha .a. în instrucţiunile de utilizare.1125 kg/ha D.a.proprietăţile solului (conţinut în humus.conţinutul în substanţă activă = 75%. este doza de erbicid substanţă activă. Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid.1125 kg / ha 75 75 Deci. = D.C. l / ha ) L în care: D. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: . în kg/ha.C.a. este procentul de substanţă activă în produsul comercial.a. vie sau pomi în cm sau în m. în care D. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D./ha.

C. l = 40 cm. L = 70 cm D. .c. platou.caracteristicile maşinii de stropit. care să conţină doza de erbicid pentru l hectar.condiţiile naturale (deal. afânat etc.2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră .). Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7. Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: .8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar.însuşirile chimice ale erbicidelor.D. .forma sub care este produs erbicidul.2.( benzi ) = 5 x 40 = 2. Tabelul 7. . = 5 l/ha.

fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: . căpşun. vişin. conopidă. . se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru). mazăre.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete.varză. nectarin. cireş. cais. arbuşti 300-400 fructiferi. gutui. rădăcinoase. ardei. prun.măr. castraveţi . De asemenea. pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte.păr. nuc 300-400 .

000 maşinii în hectare. b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: . pentru l ha este necesar volumul x. l este lungimea solei în m. Penescu. .m. . de lucru a maşinii în cm. mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m.Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha.V este volumul rezervorului maşinii în l. . Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S.NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh. . d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: . . 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: .S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare. .S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 . Budoi şi A.V este volumul rezervorului maşinii în litrii. cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse. De aceea. este necesar volumul V.S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha.ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii. .m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare.

Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner. .000 în care: . 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 .Lt este lăţimea totală tratată la un zbor.Q este norma de amestec lichid în l/ha. .C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l.NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. . . Penescu. iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 . . . descrisă de Gh.000 este suprafaţa unui hectar în m2.L este lungimea solei în m.V este viteza de zbor în m/s. Vorobiev.Ds este debitul pe secundă prin toate duzele. Lt este lăţimea totală la un zbor.Ne este numărul de curse la un zbor. L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m).10. b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: .000 ( m) QxL în care: . Budoi şi A. .L este lăţimea de lucru.

creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. sitele. Basagran ş. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă. se formează săruri solubile care precipită. duzele etc. Gramoxone. Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. incoloră sau colorată. folosindu-se instalaţii speciale. în care apa este dizolvantul. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +.). Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor. Fe++ etc. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată. granule dispersabile ş. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari. pastă. Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale . Mg++. ca urmare. Soluţia este un amestec fizic omogen. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. fiecare păstrânduşi identitatea. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 . în aparenţă soluţia este clară. În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate.).In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds). Icedin. pudră umectabilă sau pudră muiabilă. emulsii şi suspensii. limpede.). Nata.000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă.C. iar erbicidul (soluţia concentrată S. centralizat pe unitatea agricolă.) este dizolvatul.a. Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică. deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi. Emulsia este amestecul dintre două lichide.a. concentrat emulsionabil. fără impurităţi.

Granstar. DF). sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. Eradicane. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). amestecul trebuie agitat permanent.a. Mecloran etc. Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. în timpul aplicării. Titus. dispersate într-un lichid (apă). Sencor. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. Emulsia are aspect lăptos. în acest scop. suspensia trebuie agitată continuu. . iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă.a. dar şi în unităţi agricole. uneori. iar Teii. Logran ş. De aceea. Ven-zar. Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. chiar 3 erbicide. Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin. Cosatrin. soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. Treflan. particulele solide se depun. WP. După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. Afalon ş. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat. pastă fluidă. Când amestecul rămâne în repaus.emulsiei se pot separa. Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. în timpul aplicării. acestea sunt formulate ca pudre umectabile. Diizocab. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă.. Amestecul de erbicide. Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar). De aceea. alb sau colorat şi nu formează precipitat. Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual.

. în prealabil. . . Productivitatea muncii. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu.ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor.la erbicidele care se aplică la sol. Amintim câteva dintre acestea: . . Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8. În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care. trebuie evitată aplicarea erbicidelor. maşinilor şi a echipamentelor de stropit.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare.atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate.pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec. pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor).în condiţii de irigare.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect. eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului.erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare. . . a fost erbicidată. . după ce pompa a fost decuplată. aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol.întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum. . . pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie. când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha. acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului.să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune.

la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor. la care DL 50% este < 50 mg/kg.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio. Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid. II .negru. iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase. la care DL 50% este de 50 . III albastru. Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice. a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse. Se exprimă în mg/kg corp viu.. Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii .Inspectoratul Sanitar Central. Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor. . posedă diferite grade de toxicitate. aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. 3) moderat toxice. pe de o parte. . ca toate pesticidele. 2) puternic toxice. la care DL 50% este > 1000 mg/kg. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. . maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive). la care DL 50% este de 200 . Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II.1000 mg/kg. IV . 4) toxicitate redusă. Protecţia omului fată de erbicide: .roşie.după tratament.200 mg/kg.verde. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică.să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole. Erbicidele.

de exemplu. diaree. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. Rezultă din cele prezentate. fie datorită faptului că. înroşirea feţei.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. ca de exemplu carbamaţii. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. în timpul transportului. sete puternică. femeile gravide sau care alăptează. De aceea. paraquat. bolnavi cu sistemul nervos. magazineri ş. persoanele cu răni deschise. Unele erbicide sunt toxice pentru albine. Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani.a. . bromoxil etc. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru . transpiraţie puternică. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. femeile peste 50 ani. fie că sunt aplicate incorect. transport şi aplicare a erbicidelor. Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. ca de exemplu. edeme. brigadieri. pot produce îmbolnăviri. mecanizatori. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. şefi de echipe. greaţă. de cord etc. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. vomă. spasme etc. respirator. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii. uleiurile minerale. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale. pătrunse în plante. intoxicaţii grave şi chiar moartea.1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. derivaţi ai fenolului etc. 2) Erbicidele. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. în depozite sau la aplicarea în câmp. Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare.

cu etichete cu scris rezistent la umezire. În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. La locul de aplicare nu se păstrează alimente. După descărcare. cântare. stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. iar în zilele normale şi noroase . Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. zilnic aeriseşte depozitul. precum şi echipament de protecţia muncii. instrumente pentru deschiderea ambalajelor. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. la intervale de cel mult două săptămâni. furaje. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor. în picături foarte mici.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. furaje. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. verifică starea ambalajelor. . mijlocul de transport se curăţă şi se spală.. apă. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. nu se mănâncă. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor. pardoseala. în depozit se poartă echipament de protecţie. Curăţenia în depozit se face după necesităţi. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. stelajele.şi la mijlocul zilei. iar în cazul dispersării. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. nu se fumează. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. pentru câteva zile. nu se bea. călători. La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. curăţă inventarul. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec.

După terminarea lucrării. După acordarea primului ajutor. îndeosebi sanguine şi la nevoie. Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată. mască de gaze. se schimbă locul de muncă. Periodic. mânca sau bea. bicarbonat de sodiu ş.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun. În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze. sare de bucătărie. . Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. mânuşi. Dacă pesticidul a fost înghiţit. în timpul lucrului este interzis a fuma. mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. cizme. Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii. echipamentul se curăţă şi se aeriseşte.a. Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul. Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea.Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal. se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu.5%. iar în cazul erbicidelor toxice. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare. ochelari. 20 . iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun. După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă). Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie.

se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. tutun. tomate ş. dovleac. cartof. În felul acesta. a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). 2000).). Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule.PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură. animalelor şi plantelor. orez. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. În ultimul timp. . Genele noi introduse sunt denumite transgene. izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. industria farmaceutică. răpită. iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice. porumb. varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). De exemplu. in. imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp. agricultură şi protecţia mediului. erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală). bumbac. După cum este cunoscut. ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor.a.

Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil. peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.4. .1 2.4 3.9 7.4 <0.5 5.9 <0.3 11.9 0.3.4) Tabelul 7.7 2.0 <0.1 0. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.5 21. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7.1 2.6 8. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19.0 <0.3 <0.1 <0.7 8.8 28.1 0.1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.3 şi 7.

PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ . testare.49 din anul 2000. . .modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). .înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural. constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. ciclul carbonului ş. precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat. în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute. iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. .transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. utilizare şi comercializare a OMG. cum ar fi: . Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite. fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. în ţara noastră. Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp. CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis.In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate. Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB). la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu.influenţa negativă asupra lanţului trofic. privind regimul de obţinere. CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice.a.modificări nedorite asupra fertilităţii solului.).

concentrat emulsionabil.pulbere umectabilă (muiabilă). G . Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive. ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus. PU .granule autodispersabile. SL . Harness 940 EC.emulsie.concentrat solubil în apă. Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE . C S .concentrat solubil. floarea-soarelui. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. WG .pulbere solubilă în apă. Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR .concentrat solubil în apă. DF . răpită. EC . care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor.suspoemulsie.suspensie concentrată.granule. . Relay 90 EC. ulei în apă.este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC. Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb. timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor. UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus. arahide.concentrat emulsionabil.granule dispersabile în apă. Este un erbicid sistemic. EW .pulbere umectabilă (muiabiiă). hipocotil şi coleoptil. WP . Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor.În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial. SC . Se absoarbe prin radice-lă. WSC . soia. Acenit 50 EC etc. SE . Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni. bumbac. SP .

Alanex 48 EC etc. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. Chenopodium album. Solanum nigrum. Xanthium sp. Nu este flamabil şi nici corosiv. şi toate dicotiledonatele perene. translocându-se foarte lent în toată planta. Este un erbicid de contact. Doza de aplicare este între l şi 1. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp. Polygonum sp. tomate. Raphanus raphanistrum. iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze. Galinsoga parviflora. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. Se absoarbe prin frunze. ACIFLUORFEN . Matricaria sp. absorbit prin hipocotil.. Papaver rhoeas. După aplicare.75 şi 2. (p. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). Este un erbicid selectiv sistemic. fie preemergent în doze cuprinse între 1. Este un erbicid sistemic. emulsii etc.5 l/ha în 300 l apă/ha. monocotiledonatele anuale şi perene. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm. fasole.. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Tackle AS. mazăre. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii.. arahide. Veronica sp. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare. dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat. Se aplică postemergent. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC. coleoptil şi radicele.50 litri produs comercial pe hectar. Datura stramonium. Nu lasă reziduuri în sol şi plantă. Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare. Sinapis arvensis.i). Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie. Este flamabil şi ca atare. Hibiscus trionum. Stellaria media. Lasso 48 EC.SODIUM.. Capsella bursa-pastoris. ALACHLOR. Portulaca oier acea.. Nu combate buruienile perene. Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti.p. Wtnaranthus sp. trebuie ferit de foc. Datura stramonium.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp... Este nevolatil sau greu volatil. Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- . Nu combate Stellaria media. când buruienile au 1-4 frunzuliţe. Echinochloa crus-galli.

mazăre. arahide etc.postemergent. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. Este un erbicid sistemic. blocând procesul de fotosinteză şi în final. bumbac. în faza de sfârşit de înfrăţire . viţa-de-vie. Anthemis. iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime). Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei. cartof. şofrănel. Veronica sp. Alazin (alachlor+atrazin) etc. Solanum. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. fasole.a..p.p. Datura stramonium. Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. 90 WP sau WG. triticale.. 80 WP. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide. ducând la moartea plantei. tomate transplantate. Este absorbit în plante prin sistemul radicular. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. Atranex 80 WP. Pitezin 75 WP. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu. Thlaspi şi toate buruienile perene. orz. Polygonum sp.Amaranthus sp. Chenopodium. Combate foarte bine: Galium sp. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p. Echinochloa crus-galli. este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze.teinelor în procesul de respiraţie. Stellaria media.. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. Efectul este evident. Sunt rezistente: Sinapis. soia. Raphanus. ATRAZINE.) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul. Se aplică în perioada de vegetaţie . Onezin 50 WP etc. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp. AMIDOSULFURON. Nu este flamabil. Sinapis. WP.i. Matrica-ria. manifestându-se prin . se aplică înainte de semănat (p. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50.până la formarea primului internod al cerealelor. Hibiscus.) şi se încorporează superficial. pomi fructiferi. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale . Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha.i. Raphanus. floarea-soarelui. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin)..

Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. Când se aplică postemergent.. Echinichloa crus-galli. Galinsoga parviflora. Galium sp. grâu.. fasole. Hibiscus trionum. (400 g/1 metolaclor+atrazin). Veronica sp. sfeclă. Anthemis arvensis. Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi. Stellaria media. ţinutul în humus. evitarea fenomenului de remanentă. Polygonum sp. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis.. iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp.. Amaranthus hybridus.p. tutun. Vicia sp. ceapă...pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s. Capsella bursa-pastoris. Stachys annua. Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită. Din cai descompunerii lente. . bob. conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate.. muştar. sau preemergent. până la maximum 2 frunzuliţe.. Atriplex sp. acest proces fiind dependent de pH. . lupin. Portulaca oleracea. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp. Avena fatua. Bidens pilosa. etc. atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale. În sol se descompune relativ lent. floarea-soarelui legume. linte. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC. soia. ovăz etc. se absoarbe complexul coloidal al solului. Solanum nigrum. Galeopsis tetrahit. Sinapis arvensis. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene. se aplică înainte de semănat (p. Alazin (alachlor+atrazin). orz.) şi încorporat la cm../ha. Polygonum lapatifolium etc. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului. Raphanus raphanistrum. Solanum nigrum. Chenopodium album. În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides. Xantium sp.i. Lamium amplexicaule.pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). Matricaria sp. in. Sonchus arvensis. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: .a.„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă). Apera spica-venti.

Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus. Portulaca. salată. lucerna veche. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan. cireş. trifoi. păr. Sonchus oleraceus. BENTAZON.ASULAM. Setăria. pepeni. Nu . Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Echinochloa crus-galli. Poa sp. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. Chenopodium. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC. şi conţine 480 g. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. mac. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. . arbuşti fructiferi. cartof. Se aplică în culturile de in.. hamei etc. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. Avena sp. mentă. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide. de unde este apoi translocat în toată planta. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere.. arahide. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. trifoliene anul I (lucerna. castraveţi.a. Capsella bursa-pastoris. BENEFIN sau BENFLURALIN. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere. ghizdei). Lolium sp. Echichloa crus-galli. iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp. s. Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime).. Avena fatua.. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC.a. dar nu este compatibil cu alte pesticide. Holcus lanatus. Poa. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s../l. măr.. Digitaria sanguinalis. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp. după care este metabolizat de microorganisme. Nu este corosiv. tutun. vinete.. Este un erbicid sistemic. Thlaspi arvense. Bidens tripartita. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere. Solanum nigrum etc. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Digitaria sanguinalis. Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă.

pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. Matricaria sp. iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. fie în amestec cu MCPA sau 2.este. Se aplică cu 250. Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. Brassica. nu mai mult. sorg etc. Briotril etc. Este selectiv pentru floarea-soarelui. fasole. Abutilon. sorg. Doza de aplicare variază între 1. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F. ceapă. porumb. Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. care se aplică postemergent. Stellaria. Sinapis. Atriplex. Solanum nigrum. Este un erbicid de contact.300 l apă. Este un erbicid de contact. BROMOXYNIL.4 D. (în stadiul de 2 frunze). Brominal.5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria.5-2 l/ha. mazăre. mentă. Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate. BIFENOX. Doza de aplicare este de 1. Ranunculus. flamabil. cartof. soia. Nu este coroziv. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Chenopodium. Se aplică preemergent sau postemergent. la aplicare. Portulaca. este flamabil. sub formă de concentrat emulsionabil. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis. Este un erbicid sistemic. nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. trifoliene (anul I sau vechi). Polygonum sp. Raphanus. Cyperaceae etc. Chenopodium. Combate speciile: Veronica. Nu este corosiv. şi este compatibil. ovăz. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime). Se aplică în 250-300 l apă/ha. fie singur.. Xantium sp. Amaranthus. orz. Cirsium arvense. Capsella. Se comercializează sub denumirea de Buctril D. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). Sinapis. arahide. Artemisia. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei . corosiv. Datura. Echinochloa crus-galli.

CHLORIDAZON sau PYRAZON. Galium aparine. Fumaria officinalis. Polygonum. Convolvulus arvensis. 2-4 frunze. Chenopodium album. sp. Anthemis. Thlaspi arvensis. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. iar la porumb în faza de 34 frunze. Sunt sensibile speciile Atriplex patula. Este un erbicid puţin toxic. Se aplică la următoarele culturi: porumb. Sunt rezistente: Anagalis. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Echinochloa crus-galli. Sunt rezistente speciile: Sinapis. Chenopodium. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Solanum nigrum. Digitaria sanguinalis.i. Nu . Cirsium arvense.p. Galeopsis tetrahit. Hibiscus. Atriplex. BUTYLATE. Se aplică înainte de semănat (p. Portulaca. Abutilon. Sinapis. Lamium purpureum. Vicia hirsuta. Doza de aplicare este de 0.8-1 l/ha în 200-300 l apă. Crysanthemum. Capsella bursa-pastoris. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. năut.formarea primului internod.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Galeopsis etc. ricin. Brassica. floarea-soarelui. Anagalis. lucerna.. Stellaria media. Veronica sp. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. sfeclă. Xanthium. Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. ovăz. Polygonum. in. secară. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. in. orz. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. porumb.a. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor.la speciile sensibile. Sonchus oleraceus. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor. Raphanus. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Lapsana. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă.

Amaranthus. Este un erbicid sistemic. Dacsulfuron etc. Atriplex patula.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Sonchus sp. Galium aparine. CLOPYRALID. CHLORSULFURON. fâneţe. Brassica. Sinapis arvensis. Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase. Mercurialis myosotis. Anthemis. Atriplex.este flamabil. în 250-300 l apă. Polygonum. Viola. Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă. Stellaria. Thlaspi. Galinsoga. Galeopsis. flamabil sau volatil. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea . păşuni. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie.. iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . Este un erbicid sistemic. sfeclă roşie. Veronica etc. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). Sansulfuron. gazon. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. Chenopodium. Spergula. Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie).. Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. sfeclă furajeră. Chenopodium. Capsella bursa-pastoris. Matricaria. în funcţie de epoca de aplicare. seminceri de graminee. Cirsium arvense.l/ha produs comercial. Vicia. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Nu este corosiv. orz. Viola. Raphanus. Se aplică în doze de 2-6 kg. Lamium sp. Rival. Nu este corosiv. Spergula. Papaver rhoeas. volatil sau flamabil. Galeopsis. Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent. sfeclă de zahăr. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor.. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis. corosiv sau volatil.. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză. in. Polygonum convolvulus. Stellaria media. Matricaria sp. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. fie postemergent.

conopidă. salată. Raphanus etc. Bromus. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . sfeclă de zahăr. Abutilon. CYCLOATE. ceapă. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc. Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. corosiv sau flamabil. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. trifoliene. Hibiscus etc. CYCLOXIDIM. muştar. pomi fructiferi. Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze.3-0. Echinochloa crus-galli. Senecio sp. muştar şi răpiţă). Combate şi alte buruieni: Amaranthus. varză. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere.5 l/ha. floareasoarelui. volatil. in. arahide. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. sfeclă. mazăre. Matricaria sp. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul. cartof. Portulaca. Lamium. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). ceapă. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc.. fasole. căpşun. Nu combate Chenopodium.postemergent. Vicia sp. Solanum. viţă-de-vie etc. Sinapis. Agropyron repens. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. Se utilizează la culturile de soia. orz. tutun. Echinochloa crus-galli. Apera. Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. răpiţă. Centaurea cyanus. CE. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. păşuni şi faneţe. . de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec. Agrostis.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară).. Este un erbicid sistemic. Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0. Polygonum. bob. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. Alopecurus. Nu este volatil. Sunt rezistente: Galium. Setaria. Bifora.

DMA-6. Stellaria media. gazon. care mor.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. Este un erbicid sistemic. Bifora. Polygonum etc. între 0. diviziunea celulară etc. Matricaria sp. Este o sare a acidului 2. porumb. adică au 3-4 frunze. flamabil sau corosiv. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze.15 cm înălţime. sorg.5 l/ha produs comercial. Anthemis. Raphanus. Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. depunerea substanţelor nutritive. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase . Se absoarbe prin frunze. Veronica. Lancet. dar se poate absorbi şi prin rădăcini. Se comercializează sub denumirea de SDMA.4D). 2.formarea primului internod. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. . Cirsium arvense. floarea-soarelui). Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. Chenopodium. Papaver rhoeas. ovăz. soia. Sonchus. Thlaspi. înainte de înspicare. aplică în 250-300 l apă.4-D sau un ester al acestuia. Se aplică postemergent. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe. Dicopur M etc. Sunt rezistente: Galium sp. orz. păşuni. fâneţe. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. Amaranthus.. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă). Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile. Doza de aplicare este variabilă.4 -D. Capsella. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 .4-D ester). După aplicare. iarbă de Sudan. secară. afectând respiraţia.D. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F. Centaurea. iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. Oltisan M (dicamba+2.8 şi 1. Chicorium inthybus. Dicopur D etc. Nu este volatil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil.

Matricaria. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu. Se aplică la cereale în faza de înfrăţire . corosiv sau flamabil. Galinsoga.4 D+dicamba). Se aplică în perioada de vegetaţie. Centaurea. Erbicidul dicamba. Stellaria. orz. Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial.8 şi l l/ha. Sonchus. Senecio. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Amaranthus. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. sorg. Bifora. Raphanus. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill.DESMEDIFAM.formarea primului internod. Veronica. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. în procesul de fotosinteză. Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Atriplex. porumb. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. Se comercializează sub denumirea de Betanal AM. Papaver rhoeas etc. Galinsoga. Capsella. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2. Nu este flamabil. Calystegia sepium. Stellaria. Fumaria. Agrostemma. Rumex. Nu este volatil. Sonchus etc. Cirsium. orzoaica. DICAMBA. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun. Galeopsis. Portulaca oleracea. triticale. Papaver.4 D + dicamba) etc. Lepidium. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" . Galium. ovăz. Se aplică în 250-300 l apă. Sinapis. Chenopodium. Polygonum. Anagalis. este corosiv şi nu este volatil. Anthemis. iar sfecla are 2-3 frunze. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Betanal Progres sau Betanal Tandem. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. postemergent. Tlaspi.formarea primului internod. Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec. Convolvulus.4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară. Doza variază între 0. Polygonum. Icedin Super (2. Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze. ierburi perene. Chenopodium. Combate speciile de buruieni: Amaranthus.

sfeclă. neselectiv. Se comercializează sub denumirea de Illoxan. floarea-soarelui. aceste erbicide (la cultura de grâu. Echinochloa crusgalii. sau chiar până la compromiterea totală. Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene. răpit ceapă. fără boabe. Festuca. Lolium sp. producând sterilitatea polenului. Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha.. Nu este volatil şi flamabil. cartof.(spice cu spiculeţe lipsă). mazăre. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. fasole. sfeclă de zahăr de sămânţă. de formare a ovulelor şi polenului.METHIL. floarea-soarelui. culturi legumicole semincere etc. 1991. Mecanismul de acţiune se bazează. Setaria etc. în afara epocii optime. trifoi de sămânţă. orz. . Se comercializează sub denumirea de Reglone. sparcetă.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. lucerna. Este rapid absorbit prin frunze. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial. festucă. tutun. in. prin distrugerea cloroplastelor. Phnalaris. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). dar pot să fie seci. soia. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Este un erbicid de contact. ţelină. cânepă. spălăcite. linte. morcov. răsfirate. Nu combate: Apera spica venti. DIQUAT. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. Se aplică la culturile: grâu. Aplicate după formarea primului internod . trifoi. castraveţi. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. lucernă de sămânţă. Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. secară. Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant. Este corosiv pentru aluminiu. Spicele sunt erecte. Penescu. in ulei. corosiv sau volatil. Nu este flamabil. Poa trivialis. întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor. Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. DICLOFOP . tomate.. Teză de doctorat). Agrostis sp.

Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC.DIMETHENAMIDE. după semănat sau înainte de semănat. cartof. sfeclă. floareasoarelui. Este foarte volatil. Abutilon theophrasti. Se aplică înainte de semănat (p.p. Avenafatua. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele).i. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Echinochloa. ricin. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. Amaranthus. Se utilizează la culturile: porumb. Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare. Este erbicid . Alirox.. Echinochloa crus. in. EPTC. Digitaria. soia. Datura stramonium. prin două treceri cu grapa cu discuri. Este erbicid sistemic.p. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. tomate etc. sparcetă. şofrănel. Lolium sp. mai ales în zonele secetoase. lucerna. Atriplex. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. necorosiv. cartof.galii. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. Stellaria etc. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria. în funcţie de conţinutul de humus al solului. fasole. prin aplicare preemergentă.. FENOXAPROP . Sunt foarte rezistente: Chenopodium. mazăre. Hibiscus trionum. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură. floarea-soarelui. Convolvulus.) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm. între 4 şi 10 l/ha produs comercial. bumbac. Chenopodium. Nu este flamabil. Dozele de aplicare variază între 1. Se aplică înainte de semănat (p. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea.i. sfeclă de zahăr etc.2 şi 2 l/ha produs comercial.ETIL. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor. Se comercializează sub denumirea de Furore Super.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii. Doza de aplicare variază. semivolatil. fasole. Setaria sp. Matricaria etc. Digitaria sp. trifoi..

morcov.postemergent. Alopecurus. nu este corosiv. Agrostis. Este un lichid vâscos. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC. viţă-de-vie.5 l/ha. pepeni galbeni. Avena fatua. folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. sistemic. floarea-soarelui. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare. prin blocarea creşterii. silvicultură etc. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi. cartof. tomate. Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate.postemergent. Apera spica venti. Se aplică în perioada vegetaţie . Nu comba specia Avena fatua. cartof. Setaria. năut. în faza de înfrăţire a acestora.adenozintrifosfatul).sistemic. nevolatil. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . trifoi. samulastra de şi orz etc. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. lucerna. la 1012 zile. sfeclă. În amestec cu fenclorazol-etil. Avena fatua. FLUAZIFOP . in. lucerna. bumbac. ardei. fasole. După aplicare. Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. iar pentru monocotile rene. pentru monocotiledonate perene. se usucă şi mor. nu este flamabil. la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). După 1520 zile plantele se îngălbenesc. Cynodon dactylon. Se absoarbe prin frunze. Se aplică în perioada de vegetaţie . apoi devin violet-roşietice. Sorghum halepense din rizomi. Setaria. bumbac etc. Digitaria.5 l/ha. Lolium. ce pa. gălbi puţin volatil. Nu este tolerat de orz. . Digitaria. Echinochloa. mazăre. pepeni verzi. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. floarea-soarelui. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze. Se utilizează la culturile: soia. Doza de aplicare este de 1-1. tutun. Se aplică culturile: soia. Echinochloa. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. Doza este de 1-1.P BUTIL. mazăre. fasole. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. pomi.

viţă-de-vie.formare a primului internod la cereale. Atriplex. stoloni. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. iar buruienile să fie în faza de rozetă. Raphanus. Ca epocă de aplicare. de contact. Papaver.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. Vicia. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor. drajoni. Cirsium arvense. Rubus sp. ovăz. Se comercializează sub numele de Starane 250 EC. Are un spectru relativ restrâns de activitate. Galium sp. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Este erbicid sistemic. Rezistente sunt speciile: Anthemis. După tratamentul cu Fusilade. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial. Sinapis arvensis. După aplicare. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi. Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi. Matricaria etc. FLUROXIPYR.). Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp. Sonchus.5-0. . Nu este corosiv.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. Polygonum convolvulus etc. Se comercializează sub numele de Basta. Este un erbicid neselectiv. Se aplică în perioada de vegetaţie .. corosiv sau flamabil. Stellaria. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid). GLUFOSINATE. Doza de aplicare este 0. în faza de înfrăţire. triticale. tuberculi. în diferite concentraţii. Chenopodium. în faza de înfrăţire .. pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. la 10-15 cm înălţime. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor. Anagalis. Tomigan etc. flamabil sau volatil. etc. Calystegia sepium. orz. când este răsărit în totalitate. Thlaspi arvense.8 l/ha aplicat singur. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis. bulbi etc.postemergent. pe care le usucă.. Nu este volatil. Rumex. timp de 20-25 de zile.

Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. În ultimul timp. Se comercializează sub numele de Roundup. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. mor. Glifosat etc. Dupâ aplicare. se usucă. Este sistemic şi neselectiv. Loliun Avena. Glialka. se înroşesc (violet-purpuriu). Ground-up. denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. căi ferate. Phragmites communis. vii. Este un erbicid sistemic. pe canale de irigaţie. pe şosele. Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Efasat. Touchdown. sfecla de zahăr etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. porumbul. HALOXYFOP ETOXY ETIL. . Gliphogan. Convolvulus. Equisetum. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. Agropyron. Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). scopul urmărit. Trebuie păstrat în ambalajele originale. Cynodon dactylon. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. care poate să se aprindă şi să explodeze. Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. Rumex. Apera. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. Tipha etc. înainte de înspicare. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). pe mirişti etc. Este nevolatil. Convolvulus arvensis. Digitaria. Echinochloa. Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei). plantele se îngălbenesc. Setaria. Roundup Ready. Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale. Cynodon dactylon. Sorghum halepense). flamabil. samulastra de grâu şi orz.GLIPHOSATE. Sonchus arvensis. Sorghum halepense.

Pursuit. cartof. Combate buruienile: Anagalis.Se utilizează în culturile: soia. ISOXAFLUTOLE. fasole. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă.5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă. răpită. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene. Este preluat prin rădăcini şi frunze. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol. Doza de aplicare este de 0. IMAZETHAPYR. după semănat. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC). Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb. muştar.5-0. Combate un spectru larg de buruieni. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). volatil sau flamabil. Se aplică postemergent. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini. fasole. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. . Este un erbicid sistemic. Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix.. mazăre.5 l/ha. Anthemis.150 kg/ha. Xanthium sp. sfeclă de zahăr. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor. Se comercializează sub denumirea de Venzar. Atriplex. când se aplică singur.a. Se absoarbe prin frunze. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor. Se comercializează sub denumirea de Pivot. pomi fructiferi. Nu este corosiv. încorporat superficial sau preemergent. LENACIL. Este sister nevolatil.130. Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. pentru monocotiledonate perene. floarea-soarelui. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş. Doza de aplicare este între 0. flamabil sau volatil. Rompiv.8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1. Nu combate buruienile perene. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun. tutun etc. Solanum nigrum. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia. Nu este corosiv. Se comercializeză sub numele de Merlin.. Abutilon. Se aplică înainte de semănat. lucerna etc. pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. viţă de vie. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale. aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. Doza de aplicare este de 0. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor.0.

Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP). Se comercializează sub numele de Afalon. Linurex etc. sorg.P. Este un erbicid sistemic. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis.5 kg/ha). absorbit repede prin rădăcini. Brassica. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. Matricaria. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. M. în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică.4-D. Combate speciile de buruieni. in. Chenopodium. păşuni şi faneţe. şi în faza de rozetă a buruienilor.C. Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară.p. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha. Se comercializează sub numele de Goltix. păstârnac etc. sorg. mazăre. METAMITRON. Raphanus.). Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg. Galium sp.5 . ca şi 2. Sonchus. Nu este corosiv. preemergent şi postemergent. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC).2. volatil sau flamabil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. orz. ţelină.5 l/h. Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. porumb. Papaver sp. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. Stellaria. Polygonum. Se aplică postemergent în culturile: grâu. Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2.. morcov. Atriplex. Capsella. Este un erbicid sistemic. în funcţie de cultură. Sinapis. . porumb. Doza optimă de aplicare este de 1. floarea-soarelui. Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis. până la formarea primului internod. Matricaria. în funcţie de conţinutul de humus al solului. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. Capsella. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale. Matricaria. LINURON. Amaranthus. Thlaspi. Se utilizează la culturile: cartof.A.5 + 2. (methyl-chlorophenoxyacetic acid).Chenopodium. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie. Se comercializează sub numele de Dicotex.i. Stellaria etc. Este un erbicid sistemic. Convolvulus. soia. Nu combate buruienile perene. secară.

a. Setaria. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea. Chenopodium.1. Sinapis. Solanum. Digitaria.înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire .p. Papaver etc. Hibiscus. Se comercializează sub numele de Butisan. Matricaria. Inhibă alungirea rădăcinilor. porumb. in etc. Abutilon. Este sistemic. Se aplică în emergenţă. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC. Matricaria. Se absoarbe prin rădăcini. Este sistemic. sinteza proteinelor şi procesul de respirat./ha.MOC (metolaclor) este de peste 86%. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Capsella. Combate buruieni anuale: Avena. Nu este corosiv. ceapă. Apera. Se comercializează sub numele de Sansac. Stellaria. legume. Se aplică p. Sinapis. Raphanus. nevolatil.0 . Capsella. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS). Lolium.1. Este sistemic. alune. sfeclă de zahăr. cartofi. Puritatea izomerului S . Combate speciile de buruieni: Galium. Xanthium. în postemergenţă. S-METOLACHLOR. Stellaria. Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate. mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol. varză. Stellaria. floarea-soarelui. . Se aplică în doze de l .5 l s. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă. Centaurea. flamabil sau volatil.i. Anthemis. Se aplică în doze de 1. Alopecurus. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. Echinochloa. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC). Solanum nigrum etc. Se utilizează în culturile de răpită.METAZACHLOR. .formarea primului internod. METOSULAM.5 l/ha produs comercial. PORTULACA. şi devreme. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. sau preemergent. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. broccoli. Urtica.

Galium. tomate. ori după formarea biloanelor la cartof. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene. Sinapis. în doza de 20 . mai ales în zonele secetoase.6 luni. răpiţă.Doza de utilizare este de 0. Combate: Echinochloa oryzoides. Lamium. Se utilizează în răsadniţe. pepeni. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez.a. Nu combate: Cirsium. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii. Este erbicid sistemic. Se aplică înainte de semănat sau plantat. Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre. Chenopodium. lucerna veche. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP. MOLINATE. Se absoarbe prin rădăcini. Lexone. Veronica. Amaranthus. P. Datura. Matricaria. varză. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. ardei. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii. Este sistemic./ha.U. Centaurea. căpşun.a. Metripaz etc.5. Chrisanthemum. tomate. dar înainte de răsărit. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere.8 . soia. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 .5 .7 kg s. METRIBUZIN. Este erbicid sistemic. pentru varză. Se comercializează sub numele de Devrinol. Senecio. Sonchus. Dozele de utilizare variază între 0. Stellaria. Echinochloa phyllopogon.8 l s. tutun. NAPROPAMIDE. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul. Convolvulus. Doza de aplicare este de 4.a.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. Fumaria. Se comercializează sub numele de Sencor. Polygonum.3 şi 0./ha. viţă-de-vie. Echinochloa crus-galli. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. porumb etc. Galeopsis. floarea-soarelui. Portulaca. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof.). tomate. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor./ha.

/l. Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. OXADIARGYL.8 .3 şi 0. Se comercializează sub numele de Raft. NICOSULFURON. legume şi trestie de zahăr. sistemic.6 frunze. Digitaria.. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp. Chenopodium sp.. Echinochloa. . zaharat sau loturi semincere.a. Se comercializează sub numele de Mistral. Nu se recomandă pentru porumbul de floricele. sistemic. Malva. AbutiIon theophrasti. pir gros etc. Sinapis arvensis. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.. Digitaria sanguinalis. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1. Nu este corosiv. Erbicid selectiv. Panicum etc. Solanum nigrum etc.gj s. Echinochloa crus-galii. Bidens.1 l/ha. Portulaca. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron. a culorii violaceu-roşiatică. Xanthium sp. Datura stramonium. Lolium sp. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi./l00 m2 de răsadniţă. Combate următoarele buruieni: Amaranthus. Est erbicid sulfonilureic. Se aplică atunci când plantele de costrei. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. iar porumbul este în faza de 4 . Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. în prealabil. Se utilizează la culturile de floarea-soarelui. Cynodon dactylon.a. Chenopodium. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor.. fără a se efectua o probă test. care conţine 40 g s.5 l/ha produs comercial. flamabil sau volatil. Solanum. iar pentru buruienile anuale este de 0.. Agropyron repens.5 kg/ha substanţă activă. Raphanus. Doza este cuprinsă între 0. cartof. Polygonum.

Are persistenţă lungă în sol. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. şi unele dicotiledonate: Datura. nefiind distrus pe cale biologică.2 şi 1. Sorghum halepense din seminţe. Se comercializează sub numele de Goal. Se aplică la cultura de soia. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă. floarea-soarelui. Amaranthus. Este flamabil. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină.080 kg/ha. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. Se aplică în doze de 0. PENDIMETHALIN. Se comercializează sub numele de Stomp. Este erbicid sistemic. viţă-devie. tomate. pomi fructiferi. porumb. Se comercializează sub numele de Gramoxone. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Abutilon. ceruri. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă.a. Nu este remanent în rotaţii. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG. neionică. Chenopodium. vinete transplantate în câmp şi în solar. Nu este corosiv. OXYFLUORFEN./ha. Digitaria. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa. arahide. Doza de aplicare este variabilă între 0. între 0.. Dozele sunt variabile. ceapă din arpagic. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii./ha. PARAQUAT./l. Nu este translocat în sistemul radicular. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf.OXASULFURON. Este erbicid de contact. Portulaca oleracea. . Anthemis. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia.a. Cirsium arvense (în stadii mici).125 şi 2 kg s.a. Sonchus. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze.5 kg s. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s. orez. Solanum nigrum. Matricaria. Chenopodium.2 l/ha). Hibiscus trionum etc. Setaria. Polygonum sp.

Anthemis.0 l/ha s. Portulaca. Datura şi Solanum. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG). Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi.. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid). Nu este coroziv. ceapă. Nu este volatibil. fasole. Nu se aplică la porumbul harat. soia. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. Sorghum halepense din seminţe. floarea-soarelui. bumbac. Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii. Polygonum. sparanghel. Capsella bursa pastoris.. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie. Datura. morcov. PROMETRYN. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW). de floricele sau loturi de hibridare. volatil sau flamabil. Este erbicid sistemic. Raphanus. când costreiul are 10-15 înălţime. Capsella. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. Chenopodium sp. cartof. Veronica. Sinapis. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează . Nu combate Setaria. livezi. Epoca de aplicare este postemergent. Matricaria sp. tutun. Echinochloa crus-galli... Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). Atriplex tatarica. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb. usturoi. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor.Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. tomate transplantate. viţă-de-vie. Sol num. Galium sp. flamabil sau corosiv. Se aplică în doză de 0. Efpromet Promedon etc. Se comercializează sub numele de Gesagard. iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze. Digitaria. Amaranthus sp. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp.75 şi 2. Spergula arvenis. Xanthium sp. mazăre. năut.5 l/ha. Stellaria media. PRIMISULFURON-METHYL. Prometrex.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. în doză de 0..a. Dozele variază între 0.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

zile.formarea primului internod. şofrănel. Este selectiv pentru grâu. care în 15-20 de zile mor. Este flamabil şi nu este corosiv. TRIFLURALIN. ricin.. Amaranthus. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. ovăz. rapiţă de toamnă şi primăvară. gulii. hamei.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. Verinica. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă. orzoaică. Sonchus. soia. mentă etc. fasole. Stellaria media etc. Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial. Bifora. vinete. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . tomate transplantate. ceapă din arpagic. ardei. ovăz. năut. Agrostemma githago. Matricaria sp. TRIBENUTON – METHYL. Se aplică în perioada de vegetaţie. Fumaria etc. . Nu combate specia Convolvulus arvensis. Sinapis.. orz. triticale: Cirsium arvense. triticale. orz. de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). Matricaria sp. Este folosit în culturile de floarea soarelui. bumbac. morcov. cartof. secară. Polygonum sp. Brassica. Anthemis sp. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. Se aplică la înfiinţarea culturii. Capsella. Lepidium draba. Brassica. Nu combate: Viola.. Este erbicid sistemic. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. usturoi. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. secară. Doza de aplicare este de 0. Vicia sp. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate). După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. Anthemis. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă. Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari. Papaver. Triflurex 48 EC etc. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora. Galium. Eflurin 48 EC. Este un erbicid foarte volatil. varză. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. ţelină. Se comercializează sub numele de Treflan. muştar. Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. Papaver. Convolvulus arvensis. Raphanus. Centaurea.. Polygonum. Sinapis.

Thlaspi. Datura. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. ca şi alegerea erbicidului. Combate buruienile: Setaria. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. Echinochloa. bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. Chenopodium. De aceea. Lolium. remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. Portulaca. între 0. Sorghum halepense.5 l/ha s. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare. produsul poate să fie compromis.a. dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. Abutilon. întreţinut. b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. Xanthium. reglat şi exploatat. Are un efect mai lung de 4-6 luni. Amaranthus. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. din seminţe. Polygonum convolvulus. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: . Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează). Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. Solanum nigrum. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole. Sellaria media. prin două treceri cu grapa cu discuri.5 şi 1. Oricât de performant ar fi erbicidul. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. Digitaria. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor. În practică.înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora.

benefin. acifluorfen-sodiu. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. Pe terenul cu bulgări. Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar. pendimentalin etc. fomesafen etc. viteza de deplasare se micşorează şi. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid.p. 2. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei). fluroxypir. sulfonilureice. cum sunt cele pe bază de atrazin. ca urmare. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare. MCPA. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm). ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR . cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei. dicamba. acetoclor. efectul erbicidelor reziduale scade. selective.i sau preemergent) . Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni. Pe terenurile foarte bine mărunţite. nivelate şi profund lucrate. mărunţit şi nivelat. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. metribuzin.4-D. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale. alaclor. diuron. Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. monolinuron. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. cum ar fi atrazinul. - În ţara noastră.aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest). posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. cum ar fi produsele pe bază de bentazon. lipsită de impurităţi şi limpede. cu un pH neutru. Smetolaclor. sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv. trifluralin. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi.aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. ca atare. prometrin. cloroxuron etc.

instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii. . . a dozelor. . de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc. în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele.să aibă capacitate mare de lucru. apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc. operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată.după modul de acţionare şi sursa de energie. precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora). în funcţie de obiectivul urmărit. Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat. . În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune). . . PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru.instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor.după domeniul de utilizare.). Aceste acţiuni de pregătire cuprind : . La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui.repararea. . a debitului pompei şi debitului duzelor etc. . . a aplicării corecte a acestora.Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise.să aibă un grad mare de fiabilitate. verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor.să fie simple şi uşor de exploatat. .să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente). Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat.asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte. a modului corect de realizare a amestecurilor. . se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora. Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: .să fie accesibile din punct de vedere financiar.să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) .

Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale. b) Maşini de stropit cu tracţiune animală.aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt.2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi. -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru. se pot trata suprafeţe mari în timp scurt.efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. . . Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET .DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului. respectiv. 2500 l soluţie). Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate.se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. ceaţă etc). temperatură.5 şi 7 bar. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. RAU-SPRIMAT L600. EEP-300 (echipament de erbicidat purtat).administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha). AS-15. . MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit). MSPU . la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu. . indiferent de condiţiile de umiditate a solului. care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. AS-12 M. . .este nevoie de pistă de lucru special amenajată.300 (maşină de stropit purtată universală). Euro. AC-1 etc. Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje. Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare. Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării. AS-14. MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc. purtate. terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu. dar şi unele dezavantaje. Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. Din această grupă avem instalaţia ACS-100. JET-2500. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. JET-400. AS-10. Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1.

cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise. şi helicoptere: KA-26. Z37. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. păduri. între 200 şi 400 ha.i. preem. etc. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile. IAR-822. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. IAR-821. sol). DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. sere.). IAR-316 B etc. Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200. viţă-de-vie. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. vânt. în funcţie de tipul de tratament efectuat. spaţii verzi. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor.p. reglarea înălţimii de stropire. la condiţiile de mediu (temperatură. felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc. presiunea de lucru. AG-6. M-24. solarii. . MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. postem. în timp de 5 ore de lucru. flori etc. livezi. legume. alegerea tipului adecvat de duze. acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător. datorită…. După diametrul picăturilor. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru. magazii etc. la fenofaza culturii etc.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2. IAR-826. calitatea apei folosite la erbicidare. Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE.76 2. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la .041.76 0.30 1 3 5 1. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.110. Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r. Tabelul 8.81 2.87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1.81 12 128 1.11 . de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor.52 1.81 2. Cantităţile de soluţie6. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.0 12 k 4.134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.1.110.2 ) m k mk/h /h k m /h 1.81 2.52 .39 5 36 260 2 13 1 1 0 02. 1.69 0.111.39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit. reglarea ecartamentului la maşinile terestre. de presiunea de lucru.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3.76 2.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1. în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8.13.81 2. reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32. astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41.81 .11 1.11 .690.04.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02.). Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.76 0.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.

sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat. piste betonate. atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2. La erbicidarea totală. Rezul- .33 m. Nu se realizează pe drumuri. De exemplu. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează. Proba maşinii se execută în câmp. p. Pentru aceste motive. se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). unde sunt îndeplinite condiţiile concrete. După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha.i. Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze. se compară cantitativ. Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură. Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal.p. deoarece nu au denivelări. Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %.semănatul culturii.33 m instalaţia se opreşte. şosele. REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. După parcurgerea lungimii de 83. în funcţie de viteza de lucru a echipamentului). b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m). dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l . bulgări etc.000 m2).

.000 Deci. cu rezultatul obţinut. după parcurgerea celor 83. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar. după care se face media aritmetică. Dacă rezultatele nu sunt comparabile. Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m.. la suprafaţa de 1200 m2.se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10.) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte. Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha. se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2. fie diametrul fantelor duzelor mare).. viteza de deplasare etc. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru.5 I apă..33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1. Se umple rezervorul echipamentului cu apă. PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat... Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante... Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului.. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor. astfel : Dacă la l ha.. Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane. Se remediază prin spălarea întregului echipament. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari. după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune. . b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare. b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat. Proba se efectuează de 2-3 ori.. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă)..

Se remediază uşor. Se remediază prin rezolvarea acestor cauze.Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru. astfel: . h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora. Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. Se remediază uşor prin schimbarea lor. De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. cultura tratată apare în petice. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. cu buruieni în unghiuri drepte. fie duzele utilizate au fost uzate).apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni). iar în parcelă efectul este foarte slab. fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi. . d) Pompa de presiune pierde lichid. fie presiunea de lucru este mică. fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). fie că este defect. se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii.apariţia de zone netratate. fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. f) Presiunea de lucru oscilează. fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). fie datorită lipsei garniturilor. iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut). Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). . . fie presiunea de lucru a fost mică. cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. Se remediază înlăturând aceste cauze. datorită proastei ancorări a acestora. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. fie datorită corodării acestora.apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat. . Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul.

curate. în majoritate. care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). sănătoase şi fără să dăuneze mediului. nord-estul Moldovei). practice. dar mai ales. precum şi pentru mediul înconjurător. etc. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. Apera spica venti. Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. Lolium sp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră. să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari. a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora.). . cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme.COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. Sunt regiuni în ţară (Transilvania. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora). Banat. 3) cunoaşterea erbicidelor. unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. primăvara sau toamna. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene. buruieni care germinează.

buruiană puturoasă. Myosotis arvensis . . .ciormoiag. Matricaria sp. Galium sp. Rubus caesius .fumăriţă. Chenopodium album .ridiche sălbatică. Lepidium drabd) — urda vacii. Lamium sp. Bifora radians . Papaver rhoeas . Consolida regalis (sin.mac. Galeopsis tetrahit .pliscul cucoarei. Melampyrum arvense . Raphanus raphanistrum . Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului. Brassica rapa . .pălămida. Camelina microcarpa . Polygonum convolvulus .cocoşei de câmp. Erodium cicutarium . Cirsium arvense . Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis . cât şi calitative.muştar sălbatic. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.ştir. Anthemis arvensis — româniţă. Sinapis arvensis . Convolvulus arvensis — volbura. Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă".nu-mă-uita. Centaureea cyanus — albăstriţa. — sugel. grâul prepeliţei.lungurică.loboda. greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere.muşeţel. Anagalis arvensis — scânteiuţa.camelina.nemţişor de câmp.hrişcă urcătoare.Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative. Delphinium consolida) . Rumex acestosa — măcriş.muştar. Amaranthus retroflexus . Fumaria offlcinalis .turiţă. Cardaria draba (sin. Agrostemma githago — neghină.rugul de mirişte.

precum şi de uniformitate a acestora. Vicia sp. .trei fraţi pătaţi. având ca fundament cauze de ordin anatomic.obsiga secarei. Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: . Scleranthus annuus . Acest lucru se datorează faptului că pe glob. fiziologic şi de ordin fizic.rocoina. zâzanie.susai. care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute. . Lolium temulentum .şopârliţă. hrănind peste 50% din populaţia globului. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă.punguliţă. . C. încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment.colilie. folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu. Viola tricolor . precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate. Bromus secalinus .sălbăţia inului. .buruiana surpăturii. Stellaria media . Veronica sp. morfologic. . diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante. sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante.o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă.măzăriche. Agropyron repens — pirul târâtor. Apera spica venti .o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă. cultura grâului are cel mai mare areal.Sonchus sp. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică".iarba vântului. care este cota de participare a acestora la îmburuienare. Agrostis sp. . Thlaspi arvense .

iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%.formarea primului internod. Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2. Ghinea L. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire . Fundulea. Teză de doctorat.). erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. când au fost aplicate la epoci diferite. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. 1991. Tabelul 7..o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte.C. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod. Acest fenomen este cu atât mai pronunţat. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă.5. Annette. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme. Penescu. MCPA. . producând sterilitatea polenului. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate.. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele.5.) erbicidele se aplică fie după semănat.T. Penescu. 1975. dicamba. Se aplică în soluţii apoase. A. în perioada 1988-1991 (A.4-D. Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate. MCPB etc. La cultura grâului. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară.C.P. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod). fie toamna după semănat. uneori chiar 100%. 1978. Duval. 1991) (tabelul 7. Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan". înainte de răsărit toamna. de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti. fie primăvara în perioada de vegetaţie.

netratat Icedin 1.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4. Penescu. Epoca I (prea devreme . Semnificaţi Kg/ha Dif.0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu .0 5889 1076 XXX Super SDMA 2.sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt.0 5041 232 Glean 0. Mt. netratat Icedin 1.0 5320 511 XX Glean 0. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg.02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4.Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A.0 4314 -494 oo Glean 0.faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt.0 5248 439 XX Super SDMA 2. Mt. Icedin 1.02 5014 205 75WP .faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt.0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2. Mt.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .

4-D) şi SDMA (2. au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă).) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază.numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite.4-D). . la erbicidele Icedin (dicamba + 2. Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor. într-o .0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0.Aniten D 4. Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7. .creşterea numărului de spice seci (fără boabe).până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .formarea primului internod.scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu.3.deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute. . se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor. erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.scăderea numărului de fraţi/plantă. temperaturi scăzute etc. Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. . Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire . Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie. . lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta. De regulă. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire . deci capacitate reţinere a erbicidului mică.creşterea numărului de boabe şiştave. Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie. în special. Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: .scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia. În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală.) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere.

(M.6 l/ha.P.) în doză de 0. Grodyl 75 W.5 l/ha.0.4-D şi MCPA.1. sub 0. Optica Duo (M.P.A. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor.C. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha.D.8 . Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice.4 D) în doză de l l/ha.A.4 .0 -1.) în doză de 1.C.25 m/s. (bromoxynil + M. Centaurea cyanus.4 -D + dicamba) în doză de l l/ha.0 l/ha. + diclorprop) în doză de 1.F. Dicopur (2.A.C. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2.C. Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc. Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha. b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2.A.A. Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. Dicotex 40 E.P.cantitate de maximum 300. (piraflufen . . Icedin Super RW (2.8 l/ha. Capsela bursa-pastoris. Harmony 75 D.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide.8 l/ha.25 l/ha.5-2. (2.P.l l/ha. Dicopur M (M. Lancet (fluroxypir + 2. Cirsium arvense.5-2.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis.M.4D) în doză de 0. Raphanus raphanistrum.5 l /ha.C.4-D) în doză de 1. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.4D) în doză de 1. Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha. + 2.C. Ecopart 2 S. însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică. Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E.C. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha. iar altele au rămas sensibile. apă.8 . Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2.5-2 l/ha. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2.G.etil) în doză de 0. Agrostemma githago.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

D poste Buruieni rezistente la 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul. . reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire .pipirig. nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă.0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2. b) Cyperaceae Scirpus maritimus .pipirig.0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0.Lintur 75 triasulfuron 0. cele prezentate mai sus.4 . orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară. iar costurile de producţie sunt mari.150 WG + dicamba Oltisan 2.peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez).0 250 EC Izoguard isoproturon 5. Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă. Echinochloa oryzoides .mohor alb.D poste Apera.orez sălbatic. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz. cultură cu vechi tradiţii.015ron 750 WP 0. Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului. Echinochloa phylopogon . Scirpus radians . Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor.4-D + 1. Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante. Leersia oryzoides .4 . C.mohor orezar. însă.020 Assert imazametab 2.4-D poste Buruieni rezistente la 2.

: Ordram (molinat) .rogoz.în doză de 5-6 l/ha. Juncellus serotinus . Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae. Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha. Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha.5-4 l/ha. înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) .săgeata apei. c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha. După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele. Facet SC (quinclorac) -în doză de 1.5-21/ha.în doză de 6-8 l/ha.Cyperus diiformis . În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze.căprişor bălan.crin de baltă. Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. iar dintre dicotiledonate. Ronstar 250 EC (oxadiazon) . Drepamon 70 EC . Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului. buruienile cu rizomi. d) Butomaceae 1.în doză de 3. . 2. apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez. Sagitaria sagitifolia . dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp. Butomus umbelatus . Astfel.în doză de 8-10 l/ha. c) Alismataceae Alisma plantago aquatica . b) Erbicide aplicate după semănatul orezului.limbariţă.

Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A. . . Anthemis sp. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. Aristolochia clematitis . . Capsella bursa .cucurbeţică. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie. Calystegia sepium .pastoris.cupa vacii. ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982).româniţă. De altfel.ştir. sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile. Tabelul 7. Atriplex sp. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt. Amaranthus sp.spanac sălbatic.8. prin natura biologiei lor.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb. Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă.8. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni. De aceea. citaţi de N. . Şarpe (1987).

fizice.pălămida.muştar sălbatic. Sorghum halepense . . a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor). Digitaria sanguinalis . Hibiscus trionum . .şopârliţă. Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul. Galium sp.turiţă. De altfel. Rubus caesius . Convolvulus arvensis — volbura. Symphitium officinale .costrei. Agropyron repens . Stellaria media . B.urda vacii.). preventive).iarba vântului. Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat.tătăneasă.Chenopodium album . Astfel. pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide. Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni. Lepidium draba . Sonchus arvensis . . pH.măzăriche.cornaci. chimice. în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: . foarte bine organizat. Cynodon dactylon . conţinut argilă. Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.zămoşiţă. Polygonum convolvulus .susai. .mohor lat. Sinapis arvensis . condiţiile de sol (conţinut de humus. Datura stramonium -laur. Xanthium strumarium .mur de mirişte. Vicia sp.loboda sălbatică.pir târâtor.rocoină. Cirsium arvense .mohor. Echinochloa crus-galli . Veronica sp. Apera spica venti . precum şi de condiţiile financiare ale fermierului.hrişcă urcătoare.meişor.pir gros. adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice. etc.

perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile.9.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4.5-5. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2. Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1.9).0ppi/pree Mono şi alaclor 10. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta. Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea).0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2.0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10.0-1. Tabelul 7. Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului). ca efect.0 dicotile anuale Dual Gold s1.0-6.0 dicotile anuale Mccloran 48 6.5 ppi/pree Mono şi . aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce.0 dicotile anuale 8.0-4. la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile.

75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.10. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.0 dicotile anuale Mono şi 1.0 dicotile anuale Mono şi 1.0-6.2 preem. Tabelul 7.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1.75Mono şi preem.0-5.5-3. .10).0-6.7-2. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico. 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico.2-1.960 EC metolaclor Guardian 820 1. dicotile anuale 1.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5.6 preem. dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.

perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. în faza de 10+15 cm înălţime. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ.12. dico. d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7.ll. Tabelul 7. c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7.). În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare.11. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene .) Tabelul 7.06 perene +dico anuale nicosulfur 1.04Mono anuale şi postem. +Citowet metil 0. WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0.0Mono anuale şi Mistral postem. Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1.12.04+ Mono anuale şi postem.75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico.

0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2.0-1.4-D 1.4-D 1.0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.a.4-D 1.0 anuale şi perene Icedin 2.5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2./ha pe solurile cu peste 1% .4postem Dicotile 1.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului. De altfel. scade producţia cu peste 20-30%. asociere cu alte erbicide. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.Denumire Substanţa Doza 1.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s.4-D anuale şi perene Oltisan 2.25 2. rădăcinile adventive cresc foarte mult. scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2.4postem Dicotile 1. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure.8-1.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1.4 -D).5-2.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2.0 Universal 2.0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2.4postem Sansac 1. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe.

. Pivot sau Roundup. Chenopodium album . În prezent. Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor. . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. Atriplex sp. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează. Sinapis arvensis . în general. Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A. Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. Cirsium arvense — pălămida. Amaranthus sp. Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat. Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor.volbura. toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică.muştar sălbatic. oamenilor. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat).lobodă. Astfel. pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor. Convolvulus arvensis . cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta. De altfel. Datura stramonium -laur. porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe.conţinuţi humus. erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine. Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir). florei cât şi ecosistemelor. . deoarece aceste forme sunt foarte sensibile.loboda sălbatică.ştir.

2.Sonchus arvensis . Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha. podzoluri. Icedin Super (2. Sanolt Combi (2. încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat). Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense .susai. Agropyron repens .0 l/ha. Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. 3.4-D+ dicamba) în doză de 1.pir târâtor. Xanthium strumarium — cornaci. Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului. Setaria sp.meişor. Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) . sărături etc.mohor.0 l/ha.mohor lat.5-2. B.tătăneasă. 2. Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. 3. Symphitium qfficinale .costrei. b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1.4-D) în doză de 1. Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase. SDMA (2. Echinochloa crus-galli. Digitaria sanguinalis . Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha. .).

zămoşiţă. cât şi erbicidele nevolatile.volbura. care se . după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte". Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .muştar sălbatic. Hibiscus trionum . Chenopodium album .ştir. Stellaria media — rocoină.meişor.cornaci. B. De ce? După cum se ştie. Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni.hrişcă urcătoare.cupa vacii. Amaranthus retroflexus .mohor lat.pir târâtor. Xanthium strumarium . Polygonum convolvulus . Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare". Digitaria sanguinalis . Agropyron repens . Sorghum halepense – costrei. Cynodon dactylon . Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile. Galinsoga parviflora . dar numai după ce şi-a format 810 frunze. Convolvulus arvensis . Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze. Sinapis arvensis . Calystegia sepium . care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri.zârnă. Cirsium arvense — pălămida.loboda sălbatică.laur. Solanum nigrum .Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile.pir gros. Datura stramonium .busuiocul dracului.

b) Erbicide nevolatile .în doză de 4 l/ha.în doză de 6-10 l/ha.care se încorporează în sol superficial. Racer (fluorocloridone) .în doză de 1.în doză de 1.75-2. Frontier 900 EC (dimetenamid) . .în doză de 1.0 l/ha.în doză de 6-12 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) .în doză de 2.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.în doză de 4-5 l/ha. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) . Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile. Eflurin 48 EC (trifluralin .5 l/ha. Treflan 48 EC (trifluralin) . prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) . la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) .în doză de 1. sau se aplică după semănat.2 l/ha. Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie.5-4 l/ha.7-2. când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze.în doză de 1.1-1.în doză de 2.în doză de 1. Goal 2 EC (oxifluorfen) . Prometrex 50 WP (prometrin) .în doză de l l/ha.75 l/ha.în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha.75-2.75-2. Panida (pendimetalin) .51/ha. Relay (acetoclor) . înainte de răsărit. care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime. Trifsan 48 EC (trifluralin) . înainte de răsăritul culturii. Harness (acetoclor) . Stomp 400 EC (pendimetalin) . Guardian (acetoclor) .5 l/ha.5 l/ha. Eradicane 6E (EPTC +antidot) .în doză de 1.în doză de 4-6 l/ha.în doză de 6-8 l/ha.75-2. c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui.

Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp. Gallant Super (haloxyfop p-metil) .în doză de l l/ha.5-2 l/ha.în doză de 1.5-2 l/ha.în doză de 2. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze.8-1 l/ha.în doză de 1-2. Aramo 50 EC (tepraloxidin) .în doză de 1. Select Super (clatodium) . Raft (oxadiargil) . Fusilade forte (fluasifop butii) .75 l/ha. Focus ultra (cicloxydim) . înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă. De regulă.în doză de 0. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea. a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi.în doză de 1. Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) . După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu . Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) .5 l/ha.5 l/ha. Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm.în doză de 1. floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) . Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea. Assert 250 EC (imazametabenz) .în doză de 1.în doză de 1.d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) .în doză de 1-1.75 l/ha.5-2. în special.5 l/ha.5-1.5-1.în doză de 1. e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) .5 l/ha. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze.5-2 l/ha. Dominator (lifosat acid) .în doză de 3-4 l/ha.5-2 l/ha. dar şi a speciilor monocotiledonate anuale. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) . Fusilade super (fluazifop p-butyl) .în doză de l l/ha.în doză de 0.5 l/ha.

Mecloran 35 EC (alaclor) . amintim: Guardian (acetoclor + antidot) .în doză de 1. .se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală.în doză de 1. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură.în doză de 2-2. programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri). pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor. care germinează primăvara târziu. Treflan 48 EC (trifluralin) .75-2.5 l/ha.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. Diizocab 80 EC (butilate) . Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp.5 l/ha. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice. Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui .în doză de 6-8 l/ha. Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi. Ca erbicide mai importante. Fusilade Super.Agil 100 EC. Ca atare. Gallant Super etc. ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. care aplicate. De regulă. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult. Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) . În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni. de minimum 40-60 de zile. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării.în doză de 8-10 l/ha.

Cirsium arvense .. Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura). Galeopsis tetrahit – lungurică. Portulaca oleracea – iarba grasă.ştir. Sorghum halepense .pir gros. B. Xanthium strumarium — cornaci.Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A.pir târâtor. Hibiscus trionum — zămoşiţă.pălămida. Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide .lobodă.loboda sălbatică.volbura. Sorghum halepense (costrei). Polygonum convolvulus .costrei. Sinapis arvensis . Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic. . Latyrus tuberosus – sângele voinicului.mohor lat. Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Convolvulus arvensis .muştar sălbatic.hrişcă urcătoare. Aristolochia clematitis – cucurbeţică. Abutilon theophrasti -teişor. Setaria sp. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Sonchus arvensis – susai. Solanum nigrum —zârnă.meişor. Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . Calystegia sepium – cupa vacii. . Agropyron repens . Cynodon dactylon . Chenopodium album . Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna). Atriplex sp. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Digitaria sanguinalis .

75-2.7-2.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului. Aplicate mai târziu. Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0. fie superficial la 3-5 cm adâncime: . . Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1.2 l/ha. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1.5 l/ha. preemergent sau postemergent.5 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1.75-2.5 l/ha.0-1.7-2.5-2.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1.5-3.metolaclor) – în doză de 1. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha.6 l/ha.5 l/ha. Flex (fomesafen) -în doză de 1-1. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha.5 l/ha. când plantele de soia încep să înflorească. Dual Gold 960 EC (S.75-2. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie.75 l/ha. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1.5 l/ha. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime.2-1.Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1. . când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm).2 l/ha.5-0.75-2.0 l/ha. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor. care cad şi nu mai fructifică. Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha.5 l/ha. Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha.

Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0.5-2 l/ha.5-2 l/ha. Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor.2 l/ha. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) . În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult.în doză de 2-3 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) . Fusilade Super (fluazifop butyl) .în doză de 3-4 l/ha.75-1. specie care produce mari necazuri la recoltare. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum.în doză de 1. Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) . Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio.Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0. La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup. După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor.5 l/ha.în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha.în doză de 1-1.în doză de 1-1. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie. La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia. Aramo 50 (tepraloxidim) . Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha. Targa super (quizalofop etil) . Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm.0 l/ha. atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) .08 kg/ha+Extravon 0.în doză de l . Focus Ultra (cicloxidim) .

Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia.3-0. Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia.în doză de 5 l/ha.75-1. Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole. Lasso 48 EC (alaclor). pentru a uniformiza uscarea. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1. b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0. facem menţiunea că la utilizarea .5 l/ha.5-2 l/ha. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi. De asemenea. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.75 l/ha. Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0.0000 ha în anul 2001.

Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime. se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha.loboda sălbatică. dacă nu sunt combătute. în perioada de vegetaţie. pe de o parte. răpită. Sorghum halepense .) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor. sau 3-5 cm. Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere. Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. . În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi. Setaria sp. Lepidium draba .mohor. Chenopodium album . Cirsium arvense — pălămida.erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1.costrei. Xantium sp. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm). Latyrus tuberosus -sângele voinicului. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm).cornaci. Ca atare.5 cm.5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm).urda vacii. producţia poate să fie compromisă. sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu. nu se va semăna floarea-soarelui.hrişcă urcătoare. . Sonchus arvensis — susai. pe de altă parte. Polygonum convolvulus . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12.

Chenopodium album — loboda sălbatică.costrei. Abutilon theophrasti .ştir. când buruienile au faza de 2-4 frunze. Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii . Digitaria sanguinalis . Sinapis arvensis . Pentru a lupta cu aceste buruieni. Gallant Super etc.5 l/ha. . b.teişor. fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.5 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha.muştar sălbatic. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC. Cirsium arvense — pălămida..meişor. Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre. Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0. Setaria sp. Fusilade Super.ridichioară. pristolnic. Sorghum halepense . iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate. Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: . Solanum nigrum —zârnă. Xanthium strumarium — cornaci.mohor.75-2.mohor lat. datorită utilizării sale restrânse. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct. Amaranthus sp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România. Raphanus raphanistrum .Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha.

Inul are o creştere foarte lentă după răsărit.75-2.mohor. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha. . Abutilon theophrasti -teişor. Echinochloa crus-galli — mohor lat. găsesc condiţii favorabile de creştere.5 cm). în perioada de vegetaţie.loboda sălbatică. înăbuşirea completă a tinerelor plante. Atriplex sp.5 l/ha. Convolvulus arvensis .lobodă.Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând. combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea.volbura. În prezent. care este semănată în rânduri dese (12. Chenopodium album . timp în care buruienile. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos.ştir. . Cirsium arvense — pălămida. Solanum nigrum — zârna. deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale. Setaria sp. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Amaranthus sp. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1. Sorghum halepense — costrei. în unele situaţii. de aproape 30 de zile.5 l/ha. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Sonchus arvensis — susai. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in. dacă nu sunt combătute. . .

75 l/ha.5 l/ha.A.P. Uscarea are loc în8-10 zile. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea.P. în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha.C. după care se poate recolta cu uşurinţă. aplicat terestru sau avio. Buctril M (bromoxinil + M. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1. Dicotex 40 CE (M. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha. Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0.8-1. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent). c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie.Xantium sp.5 l/ha. Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.) în doză de 0. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1. Sanophen (M. fără pierderi.) în doză de 1-1. . Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha.A.5 l/ha.C. când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire.cornaci. în doză de 2-3 l/ha.C. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. ca desicant.A. . iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.) în doză de 2 l/ha.P.0 l/ha.5 l/ha.

pălămida. .cornaci. perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic. Sonchus arvensis . înăbuşind-o. în România. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă. Anual.teişor. Echinochloa crus-galli . Ca atare.susai. cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată. Hibiscus trionum .spanac sălbatic. operaţie foarte grea. . Sorgum halepense — costrei. se mai cultivă cu mari eforturi între 50. în perioada de vegetaţie.mohor. Abutilon theophrasti .COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani. avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni .zârnă. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). Prin plivit manual sau mecanic. — lobodă. iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent. . b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile. Atriplex sp.la semănat şi după răsărit. Chenopodium sp. perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura. Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp.muştar sălbatic.mohor lat.000 şi 70.000 ha.zămoşiţă. Sinapis arvesis . Cirsium arvense .^ Solanum nigrum . .ştir. Xantium sp. Convolvulus arvensis — volbură. Combaterea chimică poate rezolva însă problema. . Setaria sp. După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar.

2-1. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha. Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar. Întârzierea face ca rezultatele să fie . încorporat la 8-10 cm. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l. aşadar. El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha.5 l/ha. în perioada de vegetaţie.5 kg/ha. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha.5 l/ha. când acestea au 2-3 frunzuliţe. Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2.5-2 l/ha. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4. Imediat după răsăritul buruienilor. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare.Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere.5-2 l/ha.2-1. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0.030 kg/ha + Trend 1%. se efectuează primul tratament.5-2 l/ha. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha. Avem. Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha. Roundup (gliphosat) în doză de 1. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.

Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide. care pot rezista la erbicidul Roundup. în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă. e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO).5 l/ha. Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr.5 l/ha. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens). După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani. iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha. În aceste condiţii. Tratamentele se repetă la 10-12 zile.5 l/ha.3-0. Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide.nesatisfacătoare. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1.5 l/ha. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2. utilizând limita superioară a dozelor recomandate.5 l/ha. Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii. Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. combaterea buruienilor se . d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0.

Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice.0 2.0 5.0-6. frunzele şi cuscuta mor (se usucă).simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor. conform tabelului 7. în funcţie de conţinutul în 1. Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră. în produs comercial.5-5.0 Treflan 48 EC 1. Tabelul 7. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp. După aplicarea erbicidului Basta. iar bumbacul preferă. Cultura de cânepă suportă solurile podzolite.5-2.14. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil). mai răcoroase.5 4. soluri bogate în humus şi bine expus termic.0-4.14. Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută.5 2.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid.0-2. ca atare.5 . în schimb. cu pH acid. şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură.

.25-1.5 l/ha.0-6. cu pH neutru. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.0-1. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.25 Afalon 50 EC 1. trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze.0-2. nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate.0-4. de asemenea. cartoful se cultivă. În perioada de vegetaţie. În ţara noastră. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile. Atriplex sp.spanac sălbatic. .0 4.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit.0 1.5 2. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri).Lasso 48 EC (alaclor) 4. considerat ca fiind „a doua pâine”. fie pentru consum timpuriu.5-5. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2. b) Pentru cultura de bumbac. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.5 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful.0 1. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic. Chenopodium album – loboda sălbatică. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12.5-2. fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare.5 Dual Gold 960 EC (S. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha.5 5.1.

– muşeţel.25 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon). La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. Polygonum aviculare – troscot. Amaranthus retroflexus – ştir. Maricaria sp. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Harness (acetoclor) în doză de 1. Galium aparine – turiţă. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha.2 kg/ha. . Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l . Sonchus arvensis – susai.2-1.6 l/ha.2 l/ha.0 l/ha.7-1. Sorghum halepense – costrei. Agropyron repens – pir târâtor.75-2. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte. Cynodon dactylon – pir gros. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Echinochloa crus-galli – mohor lat. Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.0 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5.Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. Setaria sp.5 l/ha. Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor.7-1. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha. Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. – mohor.

. se desică (usucă). După aplicare. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0. d) Pentru uşurarea recoltatului. Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l .5-2 l/ha.25-0.5 l/ha.5.0 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime.5 l/ha.0 l/ha. la 10-14 zile.5-3 l/ha. După aplicare. cu 10-15 zile înainte de recoltare. După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele. Select Super (cletodim) în doză de 2. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.0 l/ha. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2.5 l/ha. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1.Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.5 kg/ha. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2.2-0. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2.5 l/ha. Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei.0 l/ha. toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică. lujerii.0-1.2 kg/ha. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc"). Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1.20 kg/ha.7-1. iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate. plantele de la suprafaţa solului. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.5-2.015-0.3 kg/ha. Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet.3.

cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat. . . . Hibiscus trionum . Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate. . Chenopodium sp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră. Cirsium arvense — pălămidă. „lujerii" se usucă. Portulaca oleracea ~ iarbă grasă. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate. .teişor. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii. Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp.lobodă.costrei.zămoşiţă. Sorghum halepense . Abutilon theophrasti .Reglone forte (diquat) în doză de 3. Sonchus sp. de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă.mohor.5-4. . După 8-10 zile de la tratament.laur.cornaci. Xanthium sp.muştar sălbatic. Setaria sp.5 l/ha. după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha.susai.ştir. cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Echinochloa crus-galli — mohor lat. Datura stramonium . Sinapis arvensis .

Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile.4 g/m2 de răsadniţă şi altele.5-2 l/ha. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.5-2 l/ha.5 l/ha. Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2. Pentru toate cele 4 culturi.8 g/m2 de răsadniţă.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA).Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l .0 l/ha. b) În perioada de vegetaţie (postemergent). TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE). înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0. O perioadă de 4-6 săptămâni de . pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi. c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0. problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol.5-3 kg/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l .6-0.

Polygonum aviculare -troscot. Sorgum halepense .teişor. — lobodă.costrei. Agropyron repens — pir târâtor. Senecio vulgaris . Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Atriplex sp. Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A.măcriş.la răsărit.spanac sălbatic.spălăcioasă.susai. Sinapis arvesis . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) . Sonchus arvensis .bătrâniş. Xantium sp. Rumex sp. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Bromus secalinus . .zămoşiţă. Capsella bursa-pastoris .ştir.mohor. B.mohor lat.cornaci. Solanum nigrum . Convolvulus arvensis . Erigeron canadensis .zârnă. Cirsium arvense — pălămida.obsiga secarei. Chenopodium sp.volbură. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată. ca atare. . Echinochloa crus-galli . plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi.păpădia. . Abutilon theophrasti . .traista ciobanului.muştar sălbatic. Taraxacum officinalis . . Hibiscus trionum .

după fiecare coasă.) la 8-10 cm sau 3. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. după fiecare coasă.5 cm adâncime.5 kg/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp. Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha.5 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Peste această limită efectul de combatere este slab. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm.). Roundup (glifosat) în doză de 0.5-2 l/ha. Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1. Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2. Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate.0-1.i. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha.5-0.75 l/ha. Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare. Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate.p. înainte de începerea lăstăririi lucernei.5 l/ha. Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1. Combaterea speciilor Rumex sp. .75 l/ha. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe).

pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant. fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm). înainte de recoltare. pentru a-i distruge.5-4. sau 3-5 cm adâncime.5 l/ha. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor. în doză de 3. Reglone forte. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene. Combaterea buruienilor în anii II. fie se încorporează în sol la 8-10 cm. prin aplicarea de erbicide care.5-0.75 l/ha. . Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi . Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha. când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. iar pentru cele perene. cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene.anul I. d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă.Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. III.

). trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată.). Basta 23 l/ha. după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil. 2. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. Furore. cositul zonei infestate. după care se coseşte. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). buruienile din cultura de trifoi. Fusilade. În anul II şi III de viaţă. Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor.Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate. Gallant etc. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei. obligatoriu. se adună şi se arde în locuri speciale. strângerea în saci şi apoi arderea lor. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha. cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. condiţionată şi tratată. sau Roundup 2-3 l/ha. atât cele dicotile anuale şi perene. .

combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: .în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari.spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi. cu fertilitate moderată. Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. .plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament. . pe soluri mai uşoare. Cu alte cuvinte. Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora. Budoi şi A. .plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. 1996). iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. .b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. ca atare.plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare). c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna. combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh. COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea. . Penescu.plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului. din care amintim: .

.grâu sau orz .Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună. ca mijloc de luptă cu buruienile.cornaci. au un rol important în reuşita culturilor de legume. Erbicidele. Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus . Datura stramonium . Symphytium officinale .busuiocul dracului. Galinsoga parviflora . Solanum nigrum . Galeopsis tetrahit .mur de mirişte. Hyosciamus niger — măselariţa.Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor. .ştir Atriplex sp.spanac sălbatic. Hibiscus trionum . Xantium sp. .zârnă.mătrăgună. . Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) . . Anagalis arvensis .. .iarba grasă.care permite şi realizarea de culturi succesive. Aristolochia clematitis . Rubus caesius . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A. Portulaca oleracea .zămoşiţa. care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni.tătăneasă. Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp. Chenopodium sp.rocoină.loboda. .Un sistem raţional de lucrări ale solului. Atropa beladona .Folosirea erbicidelor în epocile optime etc.lungurică.cucurbeţică.Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor. Stellaria media . .laur.scânteiuţă.

măcriş. pentru stârpirea buruienilor.. 1994.a..pir gros. . Cirsium arvense . Sonchus sp. . ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive.costrei.mohor. pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte. folosirea erbicidelor are un rol principal. Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V.Malva silvestris .stuf. Phragmites communis . şi colab.meişor. Costache M. Rădoi şi colab 1994. Echinochloa crus-galli . despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi. culturi în câmp deschis.susai. Samulastră de grâu şi orz etc.moţul curcanului. şi colab. 1996. . 1994 ş. culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp). . 1987.mohor lat. trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor. Digitaria sanguinalis . Sorghum halepense . Cynodon dactylon . despre particularităţile soiurilor cultivate. 1996. În acest sens.nalbă. Agropyron repens .pălămidă. 1996. culturi obţinute din răsad. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. 1997. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature). De aceea. Rumex sp.pir târâtor. Polygonum hidropiper . B. 1998.volbură. 2000. Convolvulus arvensis . Şarpe N. Combaterea acestor specii de buruieni se bazează.

Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2.5 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor. Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.5-2 l/ha (preemergent).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf. câmpul cu ardei infestat .COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. B. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l. Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct. Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent). A. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1. în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil. După aplicare.1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l . sau aplicate înainte de plantat (preemergent).5 l/ha. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat). Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent). când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha (încorporat la 35 cm). o perioadă de 20-25 de zile. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat).

utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I.V.5 l/ha (încorporat la 3-5 cm). Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad). Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.5-2. folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii).15. 1999 (tabelul 7. Semănatul direct în câmp (din seminţe). Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad).5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A. în locuri special amenajate.C.). Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului. . numite răsadniţe. Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor. Miron.L.15). A. Vidra de V. C. Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi. Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei). sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. B.cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă). B.

sodium) în doză de 0. După aplicarea acestor erbicide.5 kg/ha. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.6 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen . se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0. . Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha . Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha.0 l/ha. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0.5 l/ha .3 kg/ha. Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha.5-2 l/ha.3 kg/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha.3 kg/ha.3 kg/ha. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.2 kg/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.

Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP).3 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm).5 l/ha. B. . Fusilade. Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0. C.06 kg/ha. astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.75-1.3 l/ha. Furore.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp. Nabu S (setoxidim) în doză de 1.0.4.75 l/ha. Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0. în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.5 l/ha. Leopard etc. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1. în funcţie de volatilitatea acestora. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha.

Fusilade. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1.5-2 l/ha. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime.5 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. Focus. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. terenul se nivelează şi apoi se plantează.5-2 l/ha). de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. După aplicarea acestor erbicide. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) . menţionate la cultura de tomate. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha. Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1.5 l/ha.

când .5-3 l/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.0 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha.) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic.p. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1.0 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha.5-2 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2.0 l/ha.La cultura de ceapă. A. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha.5-2. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp.i. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă). B. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1. C.5-2. Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1.5-2. în funcţie de tipul erbicidului. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.

5-3 l/ha. După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime. C.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2.5 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha. Acenit (acetoclor) în doză de 3. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. .25+0. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha. B.5 l/ha.25 l/ha). Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime.5 l/ha (0. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3. Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Linurex (linuron) în doză de 1. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha.5 -2 l/ha. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0.5 l/ha.

Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea .COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale. b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. In perioada de vegetaţie. care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent. c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel. Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. înainte de răsăritul culturii).

Destinaţia acestora este.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. Gallant Super. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. Fusilade. de regulă. în sectorul privat.i.0 kg/ha. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. extrem de bine realizată. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2). Totuşi. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1. pentru consumul în stare proaspătă. Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Targa Super. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit. . Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire.6-2.terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime. terenul trebuie să rămână curat de buruieni. pentru că. Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor.cu recomandările specifice acestor produse. în principal. Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100.0 l/ha. fie se aplică înainte de semănat (p. cultura pepenilor (atât pepenele verde.p.

Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei. Fusilade. Gallant sau Argil. Deocamdată. ca atare. Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. 1998). buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. . citaţi de P. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată.. în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin. aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice. Gus şi colab. După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi.5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari.

Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. pierderile de producţie pot ajunge la 100%. Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1. cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Şarpe. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.).5-2 kg/ha. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov. având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol.5-2 l/ha. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci. Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha. Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp.În ţara noastră. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. se face greu. . Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Pentru combaterea acesteia. 1987). c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.5-4 l/ha.

Afalon S (linuron) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină. Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă). . aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent). utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1. Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă. înainte de răsărit.5-2 kg/ha.5-2 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină. Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR. în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha. pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.2 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.i.) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. aplicat în doză de 4-6 l/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat.p. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense). Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha.

Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri). Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.p. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV.) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.5 l/ha. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă. Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri.2 l/ha. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora. În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC.21/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.BOTHRYTIS VAR. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2. GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.i.

Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă.8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1. aplicat preemergent.8 l/ha.25 l/ha.8 l/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ. . c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). Doza de 0. iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha.5 l/ha. în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.

b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. conform Anuarului Statistic 2000). RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. Faptul că plantele pomicole sunt amenajate. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. când mazărea are 2-3 frunze trifoliate. în general. iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent). Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora. În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var. b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha.000 ha. terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp.8 l/ha. face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: . pe terenuri în pantă. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha. dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere. foarte greu de combătut.p. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280.în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. .5 kg/ha.

Sorghum haîepense — costrei.programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp. se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată. fie cu freza. Basta) trebuie realizată cu mare grijă. Agropyron repens . având în vedere perenitatea plantaţiei. Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă.meişor.pir gros. Roundup. — ştir. Galinsoga parviflora . în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă. iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp. — lobodă..erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi. urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic. — susai. Cynodon dactylon . dar şi de vârsta acestora. . pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor.spanac sălbatic. Erigeron canadensis . . — mohor. . Cirsium arvense — pălămidă.bătrâniş.pir târâtor. Digitaria sanguinalis . supraintensivă sau clasică). Chenopodium sp. . .mohor lat. . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului.volbură. fie cu grapa cu discuri.dragavei. Echinochloa crus-galli . de regulă. Atriplex sp.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi. Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii.susai sălbatic. Convolvulus arvensis .aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole. Sonchus sp. Thlaspi arvense — punguliţă. Se taria sp. Rumex sp.

Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent . nu mai mult de 350-400 l apă/ha. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha. fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei.Pentru combaterea acestor specii de buruieni.5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei. cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi. primăvara devreme. Se aplică cu instalaţii terestre. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. . Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. în lunile noiembrie . b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1. b) Postemergent .decembrie.cu aplicare. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha.în diferite faze de vegetaţie a pomilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent. Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi.

c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. buruienile pot fi combătute. Agropyron. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha.0 l/ha. fie pe zona rândurilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr. după aplicarea acestora. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. fie pe toată suprafaţa. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene. când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. cel puţin 225 de zile. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) . După aplicarea acestor erbicide.

Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent.Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha.5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2.

Erbicidele pe bază de glifosat. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime.a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi. Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. primăvara foarte devreme. Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor. ca şi plantaţiile de măr sau păr.5 kg/ha. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3. În perioada de vegetaţie. .

COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent. înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: . Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme.2 l/ha. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime.2 l/ha. În perioada de vegetaţie. După aplicare. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. timp de 20-25 de zile. nu se lucrează solul manual sau mecanic. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic.0 l/ha. care se aplică preemergent. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha.

e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0.Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent.5 kg/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3. în doză de 3-4 l/ha.5 kg/ha. de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim). în doză de 3-4 l/ha.2 i/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) . Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare.3-0. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1.5 l/ha.

Se tar ia sp. în tehnologia tradiţională. combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens . productivitatea destul de mică. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh. . Chenopodium album .trestie de câmp. au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură.volbura.ştir porcesc. Astfel. Car daria draba — urda vacii.loboda.pir târâtor. diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol.ştir.mohor lat. Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni. Sorghum halepense . Echinochloa crus-galli . Profesorul C. Cynodon dactylon — pir gros. în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile. şi Doniţă N. Sonchus sp.000 ha. 1971). în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V. Calamagrostris epigeios . cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp).mohor. Convolvulus arvensis .. .Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250. precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Amaranthus arbus . Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare. Amaranthus retroflexus . Stellaria media . De regulă.susai. 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C. Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. . Cirsium arvense — pălămida. 1966). Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate. conform datelor din Anuarul Statistic 2000). şi Micu L.costrei.rocoină. climă şi compoziţie floristică.

Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha. Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha. Fusilade Super (fluazifop.butii) în doză de 3 l/ha. Gallant Super (haloxifop R. Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha.butii) în doză de l . După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca .p.5 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi. chimice). Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha.5 l/ha. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. fizice. Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice.

Sorghum halepwse. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha. cârcei.organele vegetative (rizomi. coarde etc). nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. muguri.5 m de o parte şi alta a zonei carosabile. . Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". Sonchus. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. inclusiv Typha (papura). dar se întâlnesc şi specii ca. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă. un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată. în 400-600 l apă/ha. pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1. Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele. De regulă. Şarpe. Predomină speciile caracteristice. de exemplu: Cirsium. COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. Carduus. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N. Agropyron repens etc. Phragmites (stuful). 1987). Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. lăstari. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. ŞOSELE.

La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. se va avea grijă ca pe canalele nedalate. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. De asemenea. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. combaterea buruienilor să nu fie totală. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha.Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful