P. 1
combaterea buruienilor

combaterea buruienilor

|Views: 5,748|Likes:
Published by madalina

More info:

Published by: madalina on Feb 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2013

pdf

text

original

COMBATEREA BURUIENILOR DEFINIŢIE, OBIECTIVE, STRUCTURĂ Buruienile au fost, sunt şi vor fi o mare problemă pentru agricultori.

Ele acţionează în orice condiţii, în toate zonele şi în toate culturile agricole. Agricultorul de azi are la dispoziţie o gamă largă de posibilităţi sau metode de combatere. Particularităţile biologice ale buruienilor (înmulţirea, germinaţia eşalonată, longevitatea, vitalitatea şi plasticitatea), precum şi diversitatea condiţiilor pedo-climatice fac ca o singură metodă de combatere a acestora să nu fie eficientă, eficace, să poată elimina în totalitate buruienile din culturile agricole. Combaterea buruienilor poate fi asigurată în totalitate numai prin îmbinarea mai multor metode specifice fiecărei zone şi posibil de aplicat economic şi tehnic. Măsurile de combatere nu trebuiesc aplicate sau considerate izolat. Aceste activităţi trebuie să formeze un complex de măsuri care, aplicate împreună, să conducă la realizarea scopului agricultorului care este: - o recoltă mare, sănătoasă, de calitate bună; - să rămână un teren curat de buruieni, bine lucrat, afânat şi structurat; - să nu aibă probleme cu remanenţa sau reziduuri de pesticide în produse; - să rămână un sol sănătos, fără agenţi patogeni sau dăunători, care să poată relua ciclul agricol în siguranţă; - să nu fie afectată fertilitatea şi calităţile biologice ale acestuia etc. Prin combatere, în sensul strict al cuvântului, se înţelege acţiunea de a participa la lupta de stârpire, eliminare, distrugere, stopare a unui duşman care, în cazul nostru, sunt buruienile din culturile agricole, prin toate metodele existente la data respectivă. Combaterea buruienilor din culturile agricole a început să fie practicată de îndată ce omul a început să cultive pământul pentru a-şi asigura hrana. La început, aceste metode au fost rudimentare, dar pe măsura trecerii timpului s-au dezvoltat în concordanţă cu

creşterea cerinţelor pentru hrană a omenirii, cu creşterea numerică a populaţiei globului şi cu stagnarea sau descreşterea suprafeţei agricole mondiale. Putem afirma că aceste trei obiective majore ale omenirii au creat şi creează o presiune puternică în domeniul combaterii buruienilor, astfel ca aceste metode să fie din ce în ce mai perfecţionate, mai tehnice, mai nepoluante şi cu eficacitate extrem de mare şi de dinamică asupra culturilor agricole. Putem afirma că acţiunea de combatere a buruienilor are ca obiective majore următoarele: - evidenţierea potenţialului biologic al soiurilor şi hibrizilor cultivaţi în realizarea producţiilor maxime; - de a lăsa un teren curat de resturi de buruieni, bogat în elemente nutritive, apă şi cu un complex microbiologic dezvoltat, structurat, afânat şi aerat; - de a nu deranja sau distruge într-un cuvânt fertilitatea naturală a pământului, de a nu-1 transforma din organism sănătos într-un pacient bolnav, greu de vindecat. Combaterea buruienilor, mai ales în ultimii 50 de ani, a evoluat rapid ca metode, ca tehnici şi concepte de abordare. Mulţi agricultori, în mod obişnuit, aplică în practică un complex de măsuri integrate de combatere a buruienilor. Până a se ajunge la acest concept integrat de combatere a buruienilor a fost un drum lung. Putem afirma că, în antichitate, singurele metode de combatere la îndemâna omului au fost cele agrotehnice. Apoi, pe măsura evoluţiei tehnicii, a descoperirilor, aceste metode s-au înmulţit, diversificat şi specializat. Astfel că, în etapa actuală, nu mai putem vorbi decât de conceptul de combatere integrată a buruienilor care are în componenţă 5 grupe de metode de combatere, metode ce vor fi descrise pe larg în acest capitol. Aceste metode cuprind 2 grupe principale: grupa metodelor preventive sau profilactice şi grupa metodelor de combatere propriu-zisă, de curăţire (metode agrotehnice, chimice, fizice şi biologice), care acţionează după apariţia buruienilor. CONCEPTUL DE COMBATERE INTEGRATĂ A BURUIENILOR, COMPONENTA PRINCIPALĂ A MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL BURUIENILOR (M.I.B.)

Datorită particularităţilor biologice, buruienile sunt permanente şi, ca urmare, combaterea lor reprezintă o verigă principală şi obligatorie în tehnologia culturilor. În orice activitate pe care o întreprindem în acest domeniu nu trebuie pierdut din vedere faptul că, buruienile sunt componente ale ecositemelor naturale şi agricole (Gh. Budoi, 1994). În anul 1958 a luat fiinţă European Weed Research Council, în prezent European Weed Research Society (EWRS), ce reprezintă cea mai înaltă autoritate in problema studiului şi combaterii buruienilor din Europa. La prima şedinţă a grupei de experţi F.A.O., din anul 1969, combaterea integrată a fost definită ca un sistem de reglare a populaţiei de dăunători, care foloseşte toate metodele de combatere într-un mod cât se poate de compatibil, pentru a menţine dăunătorii la un nivel la care nu produc pagube economice (N. Şarpe, 1987). Noţiunea de combatere integrată (Integrated control of weeds) a fost acceptată în literatura de specialitate mult mai tarziu. În anul 1977, Fryer J.D. şi Shotchi Matsunaka, citaţi de N. Şarpe, 1987), publică în Japonia lucrările unui simpozion pe tema combaterii integrate a buruienilor din culturile agricole, punând astfel unitate în punctele de vedere pe această temă. Ei arată că studiile în combaterea integrată a buruienilor trebuie să se bazeze pe un program complex de folosire a erbicidelor, combinate, în acelaşi timp, cu metode agrotehnice specifice fiecărei culturi, în relaţie cu structura de buruieni şi biologia acestora. C. Pintilie (1985) arată că obţinerea unor rezultate foarte bune în combaterea buruienilor depinde de folosirea unei game largi de mijloace de prevenire si combatere şi de experienţa unei continuităţi in utilizarea lor. Folosirea unilaterală a erbicidelor, ca mijloc de combatere a buruienilor, se bucură de eficacitate ridicată doar în primii ani de aplicare, după care buruienile tolerante găsesc un spaţiu liber, se înmulţesc foarte mult, devenind buruieni problemă (de exemplu buruienile rezistente la atrazin: Chenopodinm sp., Amaranthus blitoides). Gh. Budoi (1996) scoate în evidenţă că acţiunea de combatere a buruienilor poate fi dusă la bun sfârşit numai prin îmbinarea mai multor metode posibile de aplicat în fiecare caz în parte. Aceste metode nu trebuie să fie considerate izolate. Ele trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să se completeze unele pe altele

folosirea bioerbicidelor etc. dar intensifică acţiuni şi activităţi pentru diminuarea până la total a efectului lor poluant (prin reducerea dozelor. . În noua concepţie. Se pune întrebarea: Este agricultura durabilă pusă în practică? Se presupune răspunsul afirmativ şi atunci. b) Conservarea biodiversităţii plantelor în ecosistemele agricole. Ca atare. Tot autorul mai sus citat (1996) introduce pentru prima dată în literatura de specialitate din România noţiunea de "management integrat al buruienilor" (M.) în care arată că această tehnologie prietenoasă faţă de mediu se încadrează mai bine în sistemul de agricultură durabilă (sustenabilă). e) Presupune perfecţionarea tehnologiilor de producţie fără a exclude folosirea erbicidelor. în final. gestiunea şi utilizarea resurselor astfel încât să realizăm acest echilibru între producţie.B.). care presupune o activitate mai complexă. Dacă unul dintre aceste sectoare dezechilibrează în plus sau în minus intensitatea activităţilor agricole.şi aplicarea lor să conducă la realizarea şi a altor cerinţe ale tehnologiilor culturilor. a relaţiilor acestora cu plantele de cultură pentru elaborarea metodelor de menţinere a lor sub "pragul economic de dăunare". aplicarea lor în zona rândului sau în vetre. combaterea integrată a buruienilor trebuie inclusă în managementul integrat al buruienilor. ce se bazează pe considerente economice. în procesul producţiei agricole componentele economice şi ecologice (şi cel de protecţie a mediului) sunt egale. atunci în nici un fel nu se poate vorbi de management integrat al buruienilor. ecologice şi productive. d) Pune accentul pe cunoaşterea biologiei populaţiilor de buruieni. c) Un program de monitorizare a buruienilor sub "pragul economic de dăunare". Aceasta presupune. reducerea (sau modificarea) numărului buruienilor până la un nivel tolerabil.I. ecologie şi rezultatul financiar. managementul integrat al buruienilor presupune: a) Controlul şi dirijarea dinamicii populaţiilor de buruieni. a evoluţiei. "pragul economic de dăunare". urmărirea dezvoltării plantelor de cultură şi relaţiile dintre ele. Facem precizarea că aceste două noţiuni "combatere integrată" şi "management integrat al buruienilor" nu sunt noţiuni opuse.

utilizarea de erbicide. .restabilirea echilibrelor de nutriţie.respectarea tehnologiei de cultură.rotaţia culturilor. a) Grupa componentelor obligatorii include activităţi care trebuie cunoscute.eliminarea excesului de umiditate. . în principal.corectarea reacţiei solului.irigarea raţională. .Managementul integrat al buruienilor este parte componentă a sistemului de agricultură durabilă. justiţia socială şi conservarea resurselor. Conţinutul (verigile) managementului integrat se precizează pentru fiecare fermă agricolă. transport. . păstrarea biodiversităţii. şi anume: . . depozitare. precum şi pe baza unei continuităţi în combatere. . . dar şi productivitate. . 1986). Managementul integrat al buruienilor este o activitate care urmează încă să fie fundamentată ştiinţific şi practic.distrugerea surselor de buruieni. profitabilitate. Guş. b) Grupa componentelor condiţionate cuprinde activităţile mai laborioase şi care necesită cunoştinţe şi investiţii mai mari: . respectate şi aplicate cu rigurozitate de orice agricultor. pentru fiecare solă sau cultură în funcţie de gradul de îmburuienare. Conceptul de combatere integrată a buruienilor trebuie să fie fundamentat pe caracteristicile ecologice ale fiecărei parcele.folosirea de sămânţă condiţionată. recoltare. cât şi în spaţiu. precum şi de posibilităţile tehnico-organizatorice ale fermei din zona respectivă. atât în timp. cultură şi tehnologia acesteia. b) grupa componentelor condiţionate. care nu necesită investiţii materiale. protecţia mediului. . maşinile agricole. completat cu operativitate. Astfel putem spune că acest concept de "combatere integrată a buruienilor" are două grupe importante: a) grupa componentelor obligatorii. oportunitate şi eficacitate în alegerea mijloacelor şi metodelor de combatere (P. condiţiile pedoclimatice locale.evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin apa de irigat. care prevede.

cu specii de buruieni aduse din altă parte. Este greu să se precizeze câte procente revin fiecărei categorii de metode în cadrul combaterii integrate a buruienilor. Numai cunoscând duşmanul poţi să te aperi. integrată. în gunoiul de grajd. Imediat după recoltarea culturilor. orice fermier pentru realizarea unui program de prevenire trebuie să cunoască speciile de buruieni în fazele tinere (cotiledoane. ca atare. Principalele metode de prevenire sunt: a) Curăţirea materialului de semănat. METODE PREVENTIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt cuprinse toate măsurile şi activităţile realizate pentru limitarea (eliminarea) infestării culturilor agricole. Aceste măsuri ocupă un loc important în sistemul Combaterii integrate a buruienilor. a însuşirilor morfologice ale seminţelor pentru a le putea recunoaşte în apele de irigat. Putem face afirmaţia că sistemul de metode agrotehnice şi chimice are o pondere foarte însemnată în acest concept. aceste componente nu se pot aplica separat. poţi preveni atacul. complexate şi diferenţiat folosite în funcţie de situaţia particulară a fiecărei unităţi agricole. parcelelor de teren. Toate terenurile agricole au o rezervă de buruieni imensă şi. solelor. ci ele ar putea acţiona numai integrat. producţia obţinută conţine o mare cantitate de resturi . în diferite surse de îmburuienare şi în sol. deci. Pentru organizarea unui sistem raţional de prevenire a îmburuienării se impune o mai bună cunoaştere a particularităţilor biologice ale buruienilor. De asemenea. împreună. ale căilor de înmulţire şi răspândire. 2-4 frunze). activitatea de combatere a buruienilor trebuie să fie continuă şi complexă. METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele de combatere a buruienilor pot fi grupate în metode preventive (care previn aducerea de seminţe din alte surse în culturile agricole) şi metode curative (care acţionează direct asupra buruienilor).Ca atare.

seminţe sparte. condiţii de valoare culturală a seminţelor certificate Seminţe străine-buc. pleavă.1 85 Soia 98 0 0.1.1 85 Floarea 98 5 0 0 85 soarelui Răpită de 98 0. frunze. Tabelul 6.1 Indicii de calitate fizică a seminţelor pentru semănat.25 0.3 0 0 85 .).organice. la Puritate g 500 g e rm in a ţi Alte plante Buruieni S pec i a fizică to ta lă de % cultură % din care (minim) T o ta (minim) greu separabile Grâu 98 10 15 10 85 comun Orz ••" 98 20 20 15 85 Orez 98 20 20 15 85 Secară 98 20 15 10 85 Porumb 98 0 0 0 90 Mazăre 98 0 0 0.1 0. Pentru semănatul culturilor trebuie folosite numai seminţe selecţionate.1 75 Linte 98 0 0 0. pământ şi seminţe de buruieni. Folosirea acestor seminţe fără a le supune unor operaţii speciale de separare. pe lângă îmburuienarea suplimentară a terenurilor agricole contribuie şi la înfiinţarea unor culturi rare şi neuniforme ca densitate. certificate şi libere de seminţe de buruieni. de selectare.05 80 Năut 98 0 0. ai căror indicatori de puritate fizică şi ai procentului de seminţe de buruieni sunt standardizate (tabelul 6.1 80 Fasole 98 0 0 0.

odată ajunse în terenul bine pregătit. gunoiul de grajd reprezintă o sursă potenţială de infestare cu buruieni.folosirea de furaje concentrate (boabe de mazăre. gravitatoare. Avena fatua.5 1. Pentru culturile de lucerna si trifoi sunt admise la semănat seminţele care au procent zero de cuscută. Seminţele de buruieni. Ca atare. După cum am mai menţionat anterior. acesta este verificat sub toate aspectele biologice şi genetice de către Laboratoarele pentru controlul calităţii seminţelor. După condiţionarea sau selectarea materialului de semănat. frunze rămase neconsumate de animale. odată cu pilitura de fier sunt separate şi seminţele de cuscută (torţel). acestea se amestecă cu pilitură de fier.) în hrana animalelor numai sub formă măcinată sau pregătite . . Separarea acestor seminţe de buruieni de seminţele plantelor de cultura se face electromagnetic. vânturători etc) sau industriale (selectoare. Lolium sp.5 0 0 0 0 80 80 Pentru curăţire se folosesc instalaţii speciale locale (trioare. Pot ajunge aici (pe platforme) şi cu resturile de fân. în funcţie de proprietăţile seminţelor de buruieni sau ale plantelor de cultură. germinează în masă şi infestează în masă cultura.Lucerna 97 Trifoi 97 1. instalaţii speciale etc. Apoi. porumb. sau cu alte specii). iar pilitura de fier îşi găseşte loc în aceste caneluri. b) Pregătirea raţională a gunoiului de grajd. prin trecerea acestor seminţe prin faţa unui electromagnet. odată cu gunoiul. Cunoscându-se particularitatea biologică a seminţelor de cuscuta care au tegumentul canelurat. ajung în platforme. cuscuta din trifoi sau lucerna). Prezentăm mai jos câteva reguli de pregătire a platformei de gunoi: . cu aşternuturile sau cu alte activităţi. Sunt unele instalaţii speciale pentru separarea anumitor seminţe de buruieni greu separabile (ex.). o mare parte din seminţele de buruieni trec prin tubul digestiv al animalelor rumegătoare fără a-şi pierde capacitatea de germinaţie şi. soia etc.evitarea folosirii ca aşternut a paielor care conţin un număr mare de seminţe de buruieni (paie de grâu infestate cu Apera spica venti.

În apele râurilor. Multe dintre acestea plutesc şi pot fi răspândite odată cu apa de irigat în toată cultura. Se va avea grijă ca acestea să fie distruse înainte de a fructifica. bălţilor. Astfel. c) Curăţirea apelor de irigat de seminţe de buruieni. în jurul platformelor de gunoi. . De asemenea. mărind astfel rezerva de seminţe de buruieni. . Lăzureanu . .A.aşezarea de site de diferite mărimi la sorburile instalaţiilor ce trimit apa de irigat pe conducte.realizarea unei platforme bine încheiate şi împachetate pentru a favoriza fermentaţia anaerobă (cu temperaturi peste 60°C) care să conducă în final la distrugerea capacităţii de germinaţie a seminţelor. gunoiul trebuie menţinut o perioadă minimă de 3-4 luni pentru a putea fi distruse seminţele în totalitate. care. Ca atare. (citat de A. în momentul actual. de obicei. astfel încât seminţele de buruieni să se poată decanta (depune pe fundul canalelor). După Kott S. reprezintă o mare problemă pentru agricultori. autorul prezintă că transportând 90 tone de gunoi de cal în câmp aducem un surplus de seminţe de buruieni de 33 milioane. Odată cu apa de irigat a fost răspândită aproape uniform în sudul ţării specia Sorghum halapense (costrei). Speciile de buruieni au coacere eşalonată. înainte de începerea operaţiunii de irigat: .1994) în 600 g de gunoi de cal s-au identificat 312 seminţe aparţinând la 19 specii de buruieni. Multe din aceste seminţe îşi pot păstra germinaţia o lungă perioadă de timp (1-3 ani) chiar dacă stau în apă.termic. d) Recoltarea corectă şi la timp a culturilor agricole. lacurilor. se dezvoltă foarte bine specii de buruieni care reprezintă la rândul lor surse de îmburuienare suplimentară a platformelor.aşezarea de stăvilare din loc în loc. care au rolul de a linişti curgerea apei. mai ales din recoltele infestate puternic cu diverse seminţe şi îndeosebi de buruieni. din care 12 milioane de seminţe germinabile. trebuie luate măsuri de eliminare a acestui neajuns prin executarea anumitor operaţii uşoare. Într-o platformă. cu cât se întârzie recoltatul cu atât un număr mai mare de seminţe de buruieni ajung la maturitate şi se scutură pe sol. canalelor de irigaţie. desecare sau scurgere pe pantele folosite pentru irigat sunt antrenate numeroase seminţe de buruieni.

astfel încât să se evite trecerea animalelor prin locuri necultivate şi pline de buruieni. cosit. cum sunt pălămida. transportate la mari distanţe. terenurile unde au fost stâne de oi şi alte animale pot constitui adevărate focare de infestare cu seminţe de buruieni pentru terenurile vecine. marginile tarlalelor. dacă nu au fost eliminate cu erbicide trebuie distruse înainte de a ajunge la recoltat. Se au în vedere animalele aflate la păscut care odată cu fecalele răspândesc seminţe de buruieni din loc în loc. terenul din preajma hidranţilor. g) Evitarea răspândirii seminţelor de buruieni prin intermediul animalelor. Paiele sau resturile vegetale nu trebuie lăsate o perioadă lungă de timp pe teren. prăşit sau prin aplicare de erbicide. h) Organizarea serviciului de carantină. digurile canalelor de desecare şi de irigat. Toate buruienile de pe aceste locuri trebuie eliminate înainte de a forma sămânţă.) care sunt. de lâna oilor sau de blana altor animale se agaţă multe seminţe de buruieni (Xanthium. Toate suprafeţele de teren necultivate. susaiul etc. Realizarea unei fertilizări echilibrate face ca plantele de cultură să crească viguros şi să înăbuşe buruienile. pentru a nu răspândi seminţele acestor buruieni periculoase în toată zona. căile ferate. malurile râurilor. Totodată. perdelele de protecţie. constituie o măsură preventivă a infestării cu seminţe de buruieni. hotarele între proprietăţi. greşurile din culturi şi de la capătul culturilor agricole. Se impune astfel organizarea în bune condiţii a acţiunii de păşunat. Carantina este un serviciu organizat de stat prin care la graniţă şi în vamă se urmăreşte să se împiedice pătrunderea/ieşirea în/din ţară a unor seminţe de buruieni .. cu atât numărul de seminţe de buruieni scuturate pe sol va fi mai mare. Galium etc. lacurilor. e) Distrugerea diferitelor focare infestate cu buruieni şi seminţe de buruieni. Curăţirea combinelor şi instalaţiilor de recoltat şi batozat de seminţe de buruieni înainte de începerea lucrului. Bidens.Multe specii de buruieni care cresc în vetre. f) Fertilizarea corespunzătoare cu îngrăşăminte chimice. Cu cât sunt lăsate un timp mai îndelungat pe teren. de asemenea.

METODE CURATIVE DE COMBATERE A BURUIENILOR În această grupă sunt incluse toate metodele care combat efectiv buruienile în curs de răsărire.sunt nepoluante şi deci nu deranjează. . care nu sunt încă prezente în ţara noastră şi în acelaşi timp să se împiedice răspândirea buruienilor foarte dăunătoare existente în anumite zone din ţară.pe lângă efectul de combatere a buruienilor. . Aceste metode prezintă următoarele avantaje: . Solanum rostratum.. de acumulare a apei etc. măsurile agrotehnice îndeplinesc şi alte roluri. . Ambrosia elatior. rădăcini care formează lăstari etc.. răsărite sau în diferite fenofaze. Sunt considerate buruieni de carantină următoarele specii de buruieni: Cuscuta sp. ca de exemplu. chimice.).foarte periculoase. Orobanche sp.combate toate speciile de buruieni. cum se întâmplă în cazul unor substanţe erbicide. trasarea de brazde pentru irigat. bienale şi perene. fizice şi biologice. pregătirea patului germinativ pentru semănat. ci păstrează un echilibru în ecosistemul agricol.odată cu combaterea buruienilor se realizează în sol şi condiţii favorabile de mediu pentru plante (posibilităţi de aerisire.nu lasă în sol şi plantă reziduuri. anuale. monocotiledonate şi dicotiledonate.). Acroptilorpicris. . combaterea bolilor şi a dăunătorilor etc. . METODE AGROTEHNICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Metodele agrotehnice acţionează direct asupra buruienilor şi organelor de înmulţire ale acestora (seminţe. Acestea sunt: agrotehnice. La noi în ţară există un serviciu de carantină fitosanitară cu reglementări stricte cu privire la importul sau exportul de produse sau seminţe cu care s-ar putea transporta buruienile..

) favorizează intensificarea proceselor chimice şi microbiologice de descompunere a materiei organice din sol şi astfel reducerea conţinutului de humus al solului. ca grăpatul) sunt distruse buruienile abia răsărite. lucrări de întreţinere etc. trestia. cultivatorul. Prin arat o bună parte din masa de organe vegetative ale buruienilor sunt aduse la suprafaţa solului şi distruse. Cu cât buruienile . Prin arătură sunt tăiate. fie datorită condiţiilor climatice nefavorabile (ploi). grapa. sunt lucrări energofage (mari consumatoare de energie mecanică. tasează (bătătoresc) solul. ex. Cele mai importante măsuri agrotehnice cu rol important în combaterea buruienilor sunt: a) Lucrările solului. fie prin îngheţ.sunt costisitoare din punct de vedere energetic şi financiar şi obositoare. Arăturile foarte adânci şi desfundarea putem spune că elimină radical buruienile atât din seminţe cât şi din organele de înmulţire vegetativă. presupun un număr de braţe de muncă sau maşini (plivit. prăşit manual etc. desfundarea etc. care contribuie la distrugerea buruienilor în curs de răsărire. freza.). Prin lucrările de întreţinere a arăturilor (lucrări superficiale. prăşitul etc. vara. aratul. secţionate şi.Măsurile agrotehnice de combatere a buruienilor prezintă şi unele dezavantaje: . combinatorul. deteriorează structura. Acestea din urmă pot regenera după un timp formând noi plante. iar rădăcinile sunt tăiate. rugul etc. .). în vegetaţie. grăpatul cu grape cu discuri grele. în cazul arăturilor de vară. acestea mor prin deshidratare. iar parţial distrug şi organele de înmulţire vegetative ale acestora prin arătură. . pirul. încorporate în sol şi distruse marea majoritate a buruienilor anuale şi bienale în vegetaţie şi numai parţial cele perene (pălămida. fie din lipsa forţei de muncă. volbura. lucrarea cu freza. costreiul.nu întotdeauna se pot executa la momentul optim.unele lucrări ale solului aplicate neraţional şi prea des (arătura.). ca atare. Sunt lucrările care se execută cu plugul. iarna (în cazul arăturilor de toamnă). fie prin uscare. lucrări de pregătire a patului germinativ. cizelul.

Equisetum arvense (coada calului). bumbac. Această operaţie se repetă de 2-3 ori la adâncimi diferite (mai ales la arăturile de vară). Penescu. solul se lucrează din nou superficial atât pentru a le distruge. iar solul uscat. Se foloseşte şi în cazul culturilor care se seamănă târziu (sorg. Metoda epuizării se foloseşte pentru distrugerea buruienilor perene cu înmulţire prin muguri de pe rizomi sau drajoni: Cirsium arvense (pălămida). lăstarii nou formaţi folosesc mai multe substanţe de . Convolvulus arvensis (volbura). Această metodă este indicată. rădăcinile buruienilor scoase la suprafaţă prin arături îşi refac repede funcţiile şi încep să vegeteze. În solurile umede sau imediat după ploi. de 2-3 ori. în livezile de pomi unde solul dintre rânduri se lucrează ca ogor negru. cu atât efectul de distrugere este mai mare. Phragmites communis (trestia). Dacă în sol este umiditate suficientă. Metoda provocaţiei ajută la distrugerea seminţelor viabile din sol şi constă în mărunţirea stratului de la suprafaţă prin lucrări superficiale pentru a stimula germinarea acestora. în acest interval scurt. Sonchus arvensis (susaiul). lucrările de întreţinere a arăturii trebuie repetate. stolonii sau drajonii se epuizează. Cynodon dactylon (pirul gros). pentru a tăia lăstarii apăruţi la suprafaţă. Pentru o mai bună combatere a buruienilor se recomandă metoda provocaţiei şi metoda epuizării (Gh. Aristolochia clematitis (cucurbeţica). succesul în combaterea buruienilor este deplin. Dacă lăstarii vor fi tăiaţi repetat. Budoi şi A. substanţele de rezervă se consumă şi astfel rizomii. 1996). distrugând astfel buruienile. După ce majoritatea seminţelor de buruieni au răsărit (câmpul a înverzit). pepeni). ricin. Sorghum halepense (costreiul). în aceste zone. cât şi de a favoriza germinarea altor seminţe. Pentru ca aceşti lăstari să apară şi să se dezvolte la suprafaţă consumă o parte din substanţele de rezervă din rădăcină.sunt în faze de vegetaţie mai tinere. Rumex acetosella (măcriş) etc. Principiul metodei constă în lucrarea superficială şi repetată a solului din două în două săptămâni. Agropyron repens (pirul târâtor). la care terenul poate fi lucrat până la semănat de 2-3 ori prin lucrări superficiale. Ca urmare. iar reuşita lor este direct proporţională cu umiditatea din sol. în special.

fie două lucrări perpendiculare cu grapa cu discuri pentru a fragmenta foarte bine rizomii sau stolonii. orzului. grâului pentru ca terenul să rămână necultivat o perioadă mai lungă. umiditatea din sol etc. iar apoi când lăstarii sunt răsăriţi şi au talia de 10-12 cm înălţime se execută arătura adâncă care îngroapă atât lăstarii cât şi rizomii fragmentaţi. b) Distrugerea buruienilor prin grăpat şi prăşit. epoca de executare şi numărul acestora depind de structura buruienilor. Cu cât rizomii sunt fragmentaţi mai mărunt. dar nu vor mai putea ajunge la suprafaţă din lipsa substanţelor de rezervă din rizom sau stoloni. rapiţei de toamnă. O variantă mai practică a acestei metode este fragmentarea organelor vegetative ale buruienilor (rizomi. drajoni) prin lucrări superficiale. Această metodă se poate utiliza numai în cazul culturilor prăsitoare şi în cazul arăturilor întreţinute ca ogor negru (necultivate). . Această metodă se poate practica după recoltarea borceagurilor. vetrele de pălămidă. După ce majoritatea rizomilor au lăstărit şi câmpul este verde se execută arătura adâncă. adâncimea. din rădăcinile tăiate vor porni noi lăstari. după care se execută două operaţii cu discurile în sensuri diferite. La aceste culturi după recoltare şi eliberarea terenului de resturi vegetale se execută. Este o metodă costisitoare (se execută de 2-3 ori) şi necesită o perioadă lungă de timp. Pentru eliminarea acestor buruieni trebuie folosite toate metodele de combatere. Operaţia de grăpat se recomandă numai pentru anumite culturi ca porumbul. cartoful şi se execută pentru distrugerea buruienilor în stadii tinere şi a crustei. stolonul sau drajonul. iar după arătura adâncă. După arătura adâncă. cartofilor timpurii. iar succesul este asigurat dacă este completată cu aplicarea de erbicide. Sunt câteva specii de buruieni care nu pot fi distruse în totalitate printr-o arătură superficială sau două lucrări cu discul. Trebuie menţionat că adâncimea lucrărilor. de costrei. cu atât epuizarea este mai rapidă şi mai sigură. curentul de hrană are flux îndreptat spre părţile aeriene şi mai puţin spre rădăcină. de pir gros). lăstarii nu mai au posibilitatea să ajungă la suprafaţă. textura şi fertilitatea solului. Cu cât se întârzie arătura cu atât rezerva de substanţe plastice din segmentele de rizomi se reface.rezervă decât sintetizează rizomul. fie se execută o arătură superficială pentru a aduce organele vegetative din adâncime la suprafaţă. deoarece mugurii aflaţi pe rădăcinile mai adânci dau naştere la noi plante (ex.

). Lucrarea de prăşit manual este extrem de grea. pe rândul de plante sau în jurul pomilor. se vor înmulţi foarte mult buruienile care însoţesc cultura respectivă. Efectul lucrării este maxim dacă se execută când buruienile sunt mici şi slab înrădăcinate. secetă. care sau adaptat în decursul timpului particularităţilor biologice şi tehnologiei lor de cultură. Plantele cultivate sunt însoţite de anumite specii de buruieni. ştirul (Amaranthus sp. erbicidele folosite etc. Operaţia se execută după ce s-a ridicat rouă pentru a elimina distrugerile de plante de cultură (dimineaţa. prin metoda epuizării. se fac 3-4 praşile manuale. De aceea. În acest caz se foloseşte grapa cu colţi reglabili sau sapa rotativă. mohor (Setaria sp. necesită multă forţă de muncă şi nu se poate face decât pe timp frumos. speciile de mohor lat (Echinochloa crus-galli). în scopul distrugerii buruienilor. mac (Papaver rhoeas). în culturile de legume etc. De regulă. albăstriţă (Centaurea cyanus). de obicei. anuale sau bienale. loboda (Chenopodium sp. neghină (Agrostemma githago) sunt specifice cerealelor păioase. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a Managementului integrat al buruienilor. c) Rotaţia culturilor.).). de gradul de îmburuienare. Speciile de tiuită (Galium sp. De aceea aceste operaţii trebuie reduse prin utilizarea de erbicide.).). muştarul sălbatic (Sinapis sp. soia şi floarea-soarelui. Prăşitul este operaţia care se execută mecanic cu cultivatorul sau manual cu sapa.) sunt specifice culturii de sfeclă. frig etc. plantele de porumb sunt foarte fragile datorită turgescenţei maxime a celulelor). Astfel. iar dacă operaţia se repetă de 3-4 ori sunt distruse şi cele perene. Se mai execută şi înainte de răsărit când din anumite motive nu răsare cultura (crustă.). .Pentru combaterea buruienilor în faze tinere se recomandă grăpatul cu sapa rotativă (la porumb). Numărul de praşile şi epocile de executare depind de particularităţile culturilor. ca urmare a eficienţei combaterii şi a costurilor economice neînsemnate. costrei (Sorghum halepense) sunt specifice culturilor de porumb. meişor (Digitaria sanguinalis). dacă se cultivă mai mulţi ani la rând aceeaşi plantă pe un teren. Prin prăşit se distrug toate buruienile. obositoare şi scumpă. când plantele de cultură au 3-4 frunze. şopârliţă (Veronica sp.

secara. pot sufoca buruienile.2. 1975) Grâu (nr. culturi care cresc.buruieni/m2) Porumb (nr. în general. se recomandă ca măsură obligatorie utilizarea erbicidelor aplicate înainte de semănat pentru a elimina concurenţa cu buruienile din aceste culturi. iar buruienile invadează cultura distrugând-o. La stabilirea unei rotaţii trebuie avute în vedere particularităţile buruienilor care predomină. porumbul pentru siloz. mazărea. dacă se folosesc rotaţii de plante având particularităţi şi tehnologii deosebite de cultură se limitează foarte mult înmulţirea buruienilor (tabelul 6. mai greu în primele stadii de dezvoltare.buruieni/m2) la la la recoltare desprimăvărare recoltare Monocultură 525.0 88. dar în cazul acestora numai dacă praşilele se execută la timp. cu erbicidarea etc. sfecla de zahăr. ca epocă şi ca adâncime. mai rapide şi densităţii mari. Sin şi colaboratorii.8 Mazăre-grâu83. Sunt câteva culturi numite "competitive" care.7 72. terenul nu este curat de buruieni producţia poate fi diminuată în procent de 30-100%. concurându-le pentru factorii de vegetaţie. cânepa. precum prăsitoarele. Este perioada în care îşi formează sistemul radicular. Pentru combaterea buruienilor perene.2. porumbul. inul. Dimpotrivă. Plantele care luptă mai slab cu buruienile sunt cerealele păioase de primăvară.0 416.9 Soia-grâu67. Gradul de îmburuienare la grâu şi porumb.6 68.7 porumb-ovăz Rotaţia Luptă mai uşor cu buruienile culturile competitive. anghinarea. De aceea. datorită creşterii mai viguroase. Tabelul 6.2 178.0 44.2 41.3 163.).0 134. răpită. Aceste plante sunt: iarba de Sudan.Monocultura favorizează şi înmulţirea bolilor şi dăunătorilor. lucerna şi trifoiul anul II etc.3 Grâu-grâu224. Dacă în această perioadă.3 Grâu-porumb 183. . în funcţie de rotaţiile utilizate la Fundulea (Gh. creşte necesitatea corelării rotaţiei culturilor cu lucrările solului.

d) Fertilizarea. Astfel. ruthenica (ciurlanul). Statice gmelini (limba peştelui). iarba vântului (Apera spica venti).14 şi 34. Aplicarea amendamentelor calcaroase reduce foarte mult numărul de buruieni specifice reacţiei acide. Atât fertilizarea cu îngrăşăminte organice. Equisetum arvense (coada calului). cât şi cea cu îngrăşăminte minerale conduc la creşterea viguroasă a plantelor de cultură.). plantele de cultură vor avea mai multe substanţe nutritive la dispoziţie şi vor creşte nestingherite. ca: Scleronthus annus (sincerică). Kott (1955) citează reducerea numărului de plante de ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum) cu 40-95%. Gunoiul de grajd trebuie să fie bine fermentat şi să se aplice în special culturilor prăşitoare. Aplicarea de amendamente (gips şi fosfogips) reduc în cazul acestor soluri numărul de buruieni specifice. Astfel că dacă buruienile sunt distruse prin diferite metode culturale până la semănat şi după semănat. Dacă semănatul se face la epoca optimă se asigură o încolţire rapidă a seminţelor şi deci se reduce perioada de timp între semănat şi răsărit.66%. Solurile acide se caracterizează prin prezenţa unor specii de buruieni tipice. Salsola soda (sărăcia) şi Salsola Kali sp. f) Semănatul raţional. care stânjenesc buruienile ce răsar mai târziu. Solurile alcaline sunt îmburuienate cu specii de Salicornia herbacea (iarba sărată). care preferă această reacţie. epoca şi densitatea la semănat influenţează în mare măsură îmburuienarea culturilor. ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum). Putem spune că lucrarea solului înainte de semănat. trei fraţi pătaţi (Viola arvensis). Kott (1955) citează o reducere a gradului de îmburuienare. în funcţie de doza aplicată. Rumex acetostella (măcriş mărunt). Ranunculus arvensis (piciorul cocoşului) etc. e) Folosirea amendamentelor. Bujoreanu şi colaboratorii (1966) arată că prin amendare au fost eliminate speciile de măcriş (Rumex sp. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ trebuie . Aplicarea îngrăşămintelor favorizează şi dezvoltarea buruienilor. Raphanus raphanistrum (ridichea sălbatică). în funcţie de doza de amendamente între 6.

O repartizare uniformă a seminţelor la unitatea de suprafaţă asigură o mai bună acoperire a terenului de către plantele cultivate şi înăbuşirea buruienilor. iar densităţile optime asigură cea mai bună creştere şi dezvoltare a plantelor şi contribuie la diminuarea buruienilor (Sariciuk. . cultura va răsări odată cu buruienile. precum şi alte considerente. este cunoscut că densităţile mai mici favorizează răsărirea şi creşterea buruienilor. În ceea ce priveşte densitatea plantelor. iar amânarea semănatului conduce la scăderea producţiei. Cu cât semănatul se face mai târziu după lucrarea solului. Pintilie şi colaboratorii . În anii umezi şi mai răcoroşi.3. citat de Kott. 1955. citat de C.executată înaintea operaţiei de semănat pentru a distruge buruienile răsărite sau în curs de răsărire. culturile semănate prea timpuriu răsar greu şi mai anevoios decât buruienile. La stabilirea epocii de semănat trebuie să se ia în calcul cerinţele faţă de temperatură pentru germinarea plantelor de cultură.1985) (tabelul 6.).

Tabelul 6. h) Prăşitul manual. Este o lucrare veche. obositoare. de combatere a buruienilor de pe zona rândurilor care se seamănă la distanţe mari între rânduri. dar şi astăzi pe suprafeţe mai mici. . ţinând cont de cultură.1 2. această operaţie dă rezultate bune dacă solul are umiditate suficientă. inclusiv buruienile cu sistem radi-cular pivotant (Plantago sp.3 2.5 65. buruier/m2 Greutate buruieni sămânţă anuale perene total | de 90 12. locuri greu accesibile cu maşinile şi instalaţiile de erbicidat etc.pătlagina.67 g) Plivitul buruienilor.6 8. iar organele vegetative rămân în profunzimea solului.28 120 24.4 9.1 2.1 4.1 11.3 11. Această operaţie se execută cu oticul .7 1. Prin plivit se distrug în special buruienile anuale şi bienale. mai ales în grădini.7 2. pajişti. Este o lucrare mai eficace şi mai puţin costisitoare decât plivitul.). Este o lucrare grea. De obicei.0 11. iar buruienile se smulg uşor.lumânărica etc.0 57.3.66 de 120 71. Buruienile perene se smulg greu. Pe pajişti. dar utilizată şi astăzi. Plivitul se execută înainte ca buruienile să înflorească pentru a nu forma seminţe.16 150 21. Lucrarea se execută manual. Influenţa normei de sămânţă asupra gradului de îmburuienare la grâul de toamnă şi de primăvară Planta Grâu toamnă Grâu primăvară Norma de Nr. care s-a folosit în trecut.33 140 80.61 160 79. din care vor apare noi lăstari. operaţia de plivit să se efectueze de 2-3 ori.3 11.brusturele mare. Se recomandă ca pentru stârpirea acestora. în practică se execută l -4 praşile manuale. gradul de . Taraxacum officinalis păpădia. Verbascum phlomoides .2 9.un băţ lung cu o lamă metalică ascuţită la vârf.7 13. Lappa major . prin smulgerea buruienilor cu mâna.

Prin cosit nu pot fi combătute în totalitate păpădia (Taraxacum offici-nalis). După răsărirea acestora se menţine un strat de apă de 5-10 cm până când buruienile sunt distruse prin asfixiere. i) Cositul buruienilor. mai ales în locurile virane necultivate.). Specia Leersia oryzoides (orez sălbatic) nu este combătută prin această metodă. a doua coasă se execută mai jos. Cele perene se cosesc până la epuizarea totală. canale de irigaţii.1998). În această perioadă se găseşte cea mai redusă rezervă de substanţe de hrană. Este importantă stabilirea adâncimii corespunzătoare. Budoi şi A. Această metodă combate bine multe buruieni anuale şi perene (pir.îmburuienare. Pentru buruienile care lăstăresc după prima coasă din mugurii de la baza tulpinilor se recomandă două coase.) etc. Cele perene se distrug prin 2-3 lucrări de prăşit manuale. Este operaţia de acoperire a solului dintre rândurile de plante prăsitoare cu resturi organice (paie.1996. carton etc. citaţi de P. gunoi de grajd) sau folii de plastic. pirul gros (Cynodon dactylon). pajişti etc. Se execută manual sau mecanic. înainte ca buruienile să înflorească şi să fructifice. citat de Gh. Penescu . condiţii de sol. ştevia (Rumex sp. Buruienile sunt astfel înăbuşite. margini de drum. volbură). hârtie. care produc seminţe aproape de suprafaţa solului. k) Mulcirea. pe terenurile nivelate şi este eficace în combaterea speciilor Echinochloa crus-galli şi Echinochloa phylo-pogon. Săndoiu . Prin prăşit se distrug complet buruienile anuale şi bienale. j) Inundarea. Se practică în orezarii. După două coase. Faza optimă de cosire a acestor specii perene este perioada între dezvoltarea deplină a frunzelor şi cea de la începutul înfloririi (Klingman . dar numai parţial pălămida şi . Aşa se poate combate din păşuni specia Erigeron canadensis (bătrâniş).1975. pătlagina (Plan-tago sp. Guş şi D. tulpina se lignifică şi nu mai lăstăreşte..

Polygonum avi-culare (troscotul). şi sporeşte puterea de concurenţă a plantelor cultivate. a) Arderea cu flacăra este o metodă de distrugere a buruienilor din culturile de prăsitoare (porumb. moartea survenind în câteva zile. Această metodă nu are perspective. In SUA s-au folosit amestecuri de propan cu parafină pentru combaterea costreiului. în unele situaţii se ard pe câmp produsele secundare (paie. vreji. Desecarea reduce numărul de buruieni specifice conţinutului ridicat de umiditate din sol cum ar fi: coada calului (Equisetum arvensis). în special). La cultura de căpşun. 1) Irigarea şi desecarea. deprecierea şi distrugerea acestora de către boli (putregaiuri. furtune şi arzătoare. deoarece consumă combustibil mult. Arzătoarele sunt adaptate astfel ca flacăra să nu atingă frunzele plantelor cultivate. a cuscutelor din lucerna. sorg) şi legume (morcov). Această metodă nu este recomandată pentru că are multe dezavantaje: . jaleşul (Stachys palustris).costreiul. Mulciul format din materii organice contribuie şi la ameliorarea conţinutului de humus din sol. bumbac. mulciul este o operaţie obligatorie pentru a preveni contactul fructelor cu solul. Sorghum halepense (costreiul mare) etc. Cirsium arvense (pălămida). ştevie (Rumex aceîosd) etc. un rezervor de combustibil. Pentru această operaţie se foloseşte un agregat format din tractor. METODE FIZICE DE COMBATERE A BURUIENILOR Ca metode fizice amintim arderea cu flacăra şi sterilizarea solului. a buruienilor din plantaţiile de arbuşti fructiferi etc. Flacăra trebuie să producă pălirea buruienilor. mai ales a speciilor Echinochloa crus-galli (mohorul lat). coceni) cu scopul executării arăturii. Irigarea favorizează înmulţirea buruienilor.

în sere se folosesc vapori de apă supraîncălzită. o importanţă tot mai mare o are combaterea buruienilor pe cale biologică. citat de P.. peşti sau folosirea unor însuşiri ale plantelor de cultură cum ar fi secreţia de substanţe alelopatice. Se mai face sterilizarea şi cu formaldehidă. acolo unde se constată atac puternic de gândac ghebos (Zabrus tenebrioides) şi viermele roşu al paiului (Haplodiplodis sp. . METODE BIOLOGICE DE COMBATERE A BURUIENILOR În ultimul timp. ca agenţi patogeni. Metoda este unanim acceptată de specialiştii în domeniul protecţiei plantelor şi reprezintă o componentă esenţială în combaterea integrată a buruienilor. Această metodă se practică mai ales în legumicultura. Au mai fost experimentate şi folosirea microundelor electromagnetice cu maşina Zapper pentru distrugerea seminţelor de buruieni.distruge microorganismele pe o adâncime de 10-12 cm.1990. insecte. Cu această metodă se distrug atât seminţele de buruieni cât şi agenţii patogeni şi dăunătorii din solul respectiv. Guş.elimină materia organică necesară refacerii humusului.1998). Combaterea biologică implică utilizarea în lupta cu buruienile a unor duşmani naturali. melci. în sere şi solarii. . Sterilizarea se face şi prin arderea miriştilor. . Săndoiu . Această metodă se recomandă numai în zonele unde atacul de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) este foarte puternic şi arderea miriştii ajută la refacerea rezervei dăunătorului. la amestecul utilizat pentru ghivecele nutritive.). D. viteza mare de creştere şi de înăbuşire a buruienilor. în special. păsări.strică echilibrul din ecosistemul agricol. b) Sterilizarea solului. a dăunătorilor şi a agenţilor patogeni (Matei I. injectaţi în sol între două cicluri de producţie. şi D. în răsadniţe. .

bazine geografice. acesta să se adapteze şi pe planta de cultură. Pentru a opri înmulţirea exagerată a acesteia este necesar să se aducă din ţările de origine bolile şi dăunătorii specifici. iar pentru combaterea zambilei acvatice (Eichornia crassipes). Pintilie 1985). buruiană foarte periculoasă pe păşuni. între buruiana gazdă şi agentul biologic se realizează în final un echilibru. s-au introdus: musca frunzei (Agasicles hydrophită). Este de dorit ca la acest echilibru. apoi folosit pentru garduri vii pe lângă curţi şi grădini. Pentru combaterea buruienii Althernatera philoxeroides. care a fost adusă din Argentina (Gh.1996).000 ha. cactusul Opuntia sp.Metoda prezintă avantajul că este continuă. s-au folosit specii de gândaci din genul Chrysolina. Combaterea biologică a buruienilor s-a dovedit a fi eficientă pe suprafeţe mari. plantă ce acoperă suprafaţa râurilor şi bazinelor de apă. împiedicând navigaţia. tripsul (Aminotrips andersoni) şi . pagubele produse de buruieni să fie sub pragul economic de dăunare (costul unei măsuri suplimentare de combatere a buruienilor să fie mai mic decât valoarea producţiei salvate). înmulţind şi utilizând un duşman natural în combaterea buruienilor. Numeroase metode de combatere care sau încercat asupra ei au fost fără rezultat. insule sau continente. cu o viteză de răspândire anuală de 500. în anul 1893. a sistemelor de irigaţie şi drenaj sau folosit agenţi patogeni din genul Cercospora (C. Penescu . cultivat ca plantă ornamentală. nepoluantă. Există însă riscul ca. Până în 1925. Câteva exemple de combatere biologică a buruienilor: în Australia. infestate puternic cu o singură specie de buruieni provenită dintr-o altă zonă. activitatea hidrocentralelor. În SUA pentru distrugerea pojarniţei (Hypericum perforatum). originar din America. planta a cuprins aproximativ 30 milioane ha. Astfel că. economici şi păstrează diversitatea în ecosistemele agricole. Budoi şi A.. răspândită în partea de nord a Americii. Pericolul a fost înlăturat cu ajutorul insectei sfredelitoare Cactoblactus cactorum.

nu a mai fost nevoie să se folosească anual erbicide pentru combaterea acestei buruieni din perimetrele drenate şi irigate (I. In SUA pentru combaterea buruienilor din culturile de bumbac s-au folosit gâştele. În literatura de specialitate există.1999). în lupta biologică cu buruienile se apelează şi la anumite însuşiri ale plantelor de cultură. vegetaţia subacvatică este distrusă cu ajutorul peştelui fîtofag (Ctenopharyngoton idellus . s-au folosit ciupercile Puccinia chondrilina şi Erzsiphae cicoracearum. iar în 1992 a apărut produsul "Kolego". destinat pentru combaterea speciei Morrenia odorate din livezile de citrice. ce conţine sporii ciupercii Colletotrichum gloesosporiaides sp. de înfrăţire şi ramificare. în 1981. multe plante de cultură înăbuşe buruienile şi solele sunt mai curate. I. amintim: cânepa. iarba de Sudan. date din care rezultă că pentru combaterea răsfuguhii .Chondrilla juncea L. Stancu (1998) afirmă că unele plante superioare secretă substanţe alelopatice numite "coline" şi că lanurile de secară şi orez sunt mai curate de buruieni şi din cauza prezenţei acestor substanţe. care conţine sporii ciupercii Phytophtora amilo-vora. floarea-soarelui după ce a depăşit stadiul de opt frunze. cerealele de toamnă semănate în epoca şi la distanţa optimă ş. iar pentru buruiana Centaurea diffusa s-au folosit ciupercile Puccinia centaurea.. Metzneria paucipunctella şi Pe-lochrista medulana.crapul chinezesc). Aeschynomene. jaceae şi lepidopterele Sphaenoptera jugoslaviea. gramineele şi leguminoasele perene. Onisie . După cum este cunoscut.a . începând cu anul doi de cultură. Tot autorul arată că. Pentru combaterea susaiului (Sonchus sp. secara. destinat combaterii lui Aeschynomene virginica din culturile de orez şi soia. acţiunea bucurându-se de mult succes. Datorită vitezei mari de creştere. de asemenea.fluturele (Vogtia molloi).) se poate folosi dipterul Tephritis dilacerata. In acest sens. P. în lacurile şi crescătoriile de peşte. a apărut bioerbicidul (microerbicidul) "David".

Va trebui să se producă în viitor cel puţin de l . COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE GENERALITĂŢI. şi anume în plină criză energetică. unde accentul trebuie pus pe protecţia mediului şi a stării de sănătate a populaţiei.000 specii de protozoare. Culturile agricole şi animalele concurează într-un mediu complex pe care îl împarte cu peste 30. DEFINIŢIE.5-2 ori mai multe alimente decât s-au produs în ultimii ani.000 plante). AVANTAJE.000 insecte şi peste 100. din care 10-15 specii infestează major fiecare cultură în parte). Acest lucru trebuie atins în conjunctura socio-economică şi ecologică în care ne aflăm.ERBICIDELE Şl PROBLEMATICA LOR. IMPORTANŢĂ Populaţia globului va creşte în următorii ani de la 5 miliarde la 6-7 miliarde de locuitori. plantele cultivate sunt supuse concurenţei a circa 200 specii de buruieni.000 specii de buruieni (din totalul de 290. cu o inflaţie tot mai mare. Pământul ar suporta nu mult peste 20 milioane de locuitori dacă omul nu ar practica agricultura. ciuperci şi bacterii. Peste 2. Chiar dacă vom folosi cele mai elaborate tehnologii de care dispunem în prezent în combaterea buruienilor acestea vor provoca în agricultură pierderi cuprinse între 15 şi 20%. . recesiune economică. cu peste 740.000 de specii de buruieni cauzează pagube economice serioase culturilor agricole (în fiecare an. Obiectivul specific agricultorilor în domeniul combaterii buruienilor este acela de a spori productivitatea muncii în producţia agricolă prin reducerea sau eliminarea concurenţei buruienilor fără a dăuna ecosistemelor agricole.

din ultimii 50 de ani au accelerat procesele de tehnicizare a agriculturii şi a altor sfere ale biologiei agricole. Darwin dă prima indicaţie de existenţa unei substanţe care stimulează creşterea. de a micşora impactul asupra plantelor şi mediului şi de a micşora doza la hectar.). Descoperirile remarcabile din domeniul chimiei pesticidelor şi a erbicidelor. Abia în secolele al XVII-lea şi XVIII-lea se semnalează pentru prima dată avantajele folosirii substanţelor chimice în combaterea buruienilor. terbutrin) bazate pe triazine. de câte 2. Pentru a putea defini conceptul de combatere chimică a buruienilor trebuie să avem în vedere evoluţia descoperirii şi utilizării a-cestor produse în timp. poate marca prima generaţie a substanţelor chimice în agricultură. după descoperirea de către Pokorny şi Templeman a două substanţe din grupa clorofenoxiacetici: 2.Concomitent cu creşterea populaţiei în timp au evoluat. 3 sau 4 substanţe chimice cu scopul de a mări spectrul de acţiune. Dacă de la începuturile sale istorice omul a început să acumuleze cunoştinţe empirice privind combaterea chimică a buruienilor (în scrierile sale. Vergiliu menţiona. aproape 50 ani. . în general. în anul 1880. în prezent. Creşterea producţiilor agricole după cel de-al doilea război mondial este legată de utilizarea substanţelor chimice în combaterea bolilor. In decursul istoriei aceste produse chimice pentru combaterea buruienilor au cunoscut mai multe generaţii. problematica abordării metodelor de combatere s-a modificat total. A treia generaţie de produse chimice o putem nominaliza odată cu descoperirea erbicidelor reziduale (atrazin. de-a lungul istoriei. despre utilizarea apei de mare cu proprietăţi chimice în combaterea buruienilor). suntem contemporanii generaţiei amestecurilor de substanţe chimice. în special. Aceste substanţe se folosesc şi astăzi în combaterea buruienilor din culturile de porumb şi cereale păioase şi reprezintă a doua generaţie de erbicide. pentru prima dată. Putem spune că începutul utilizării substanţelor chimice în agricultură este după anul 1941. tehnicile de cultură şi odată cu acestea şi metodele de combatere a buruienilor. Odată cu descoperirea primelor substanţe cu efect în combaterea buruienilor din culturile agricole. Sfârşitul secolului XX marchează utilizarea izolată a câtorva substanţe chimice anorganice în distrugerea buruienilor (cianamida de calciu. buruienilor şi dăunătorilor. precum şi generaţiile acestor produse chimice. cum este şi firesc. sulfatul de fier etc. metribuzin. Utilizarea pe scară mică a acestor substanţe. sulfatul de cupru.4-D şi MCPA (diclorofenoxiacetic şi metilclorofenoxiacetic).

Putem spune că utilizarea produselor chimice de sinteză în combaterea buruienilor este de dată recentă. erbicidele sunt substanţe de sinteză care. Tabelul 7. provoacă moartea buruienilor. In ţara noastră se poate spune că.1. încât putem spune că astăzi este practic imposibil să realizăm producţii mari fără erbicide. Deci. Consumul de pesticide pe plan mondial şi în România . Utilizarea acestor produse în agricultură în combaterea buruienilor au luat numele de erbicide (de la cuvintele latineşti herba = iarbă şi cedocedere = a ucide). se poate vorbi de o utilizare pe scară mai largă a erbicidelor în agricultură. Creşterea nevoilor de hrană ale oamenilor a condus nemijlocit la dezvoltarea unei industrii chimice cu capacităţi imense de producţie. aplicate pe sol sau în culturile agricole. începând din anul 1970. Consumul de erbicide la nivel planetar şi naţional este în strânsă legătură cu cerinţele de hrană ale oamenilor şi cu necesităţile industriilor prelucrătoare din agricultură.

peste 10.650 6. cositul. uşor şi repede se pot controla (trata) suprafeţe mari. . în România (mii. ca denumiri comerciale. economisindu-se forţa de muncă umană.poluează solul. din care peste 220 sunt folosite ca substanţe active în producţie. Utilizarea acestor substanţe active în amestec fac ca sortimentul de erbicide care este la îndemâna fermierului de azi să fie vast. deci au o productivitate foarte mare.850 2. .împiedică realizarea de rotaţii şi asolamente.Produsele Erbicide Insecticide Fungicide Altele Total în lume (mii.85 6. Ele se aplică cu maşini de erbicidat terestre sau cu aviaţia utilitară.000 mg/kg corp).53 1.500 erbicide. Aceste produse sunt fabricate sub diferite denumiri comerciale. în funcţie de ţara sau firma producătoare. în funcţie de natura chimică a erbicidului.25 8. valoarea DL50 este mare. f) nu sunt toxice pentru om şi animale (au toxicitate mică. b) reduce numărul lucrărilor mecanice cu întreţinerea culturilor. . Folosirea erbicidelor în combaterea buruienilor prezintă atât avantaje cât şi unele dezavantaje.lasă în sol şi recoltă cantităţi mai mari sau mai mici de reziduuri.16 31. Dintre dezavantajele utilizării erbicidelor amintim următoarele: . comparativ cu praşilele manuale şi mecanice. apa şi aerul din zona în care sunt aplicate.125 44. economisindu-se energie fosilă şi evitând tasarea sau degradarea însuşirilor fi zice ale solului. 14.750 27. d) determină costuri unitare de producţie mici şi profituri nete mari.375 80. c) într-un timp scurt. e) necesită personal bine instruit şi o tehnică de aplicare adecvată şi specială. ca urmare a efectului remanent din sol. Principalele avantaje ale folosirii erbicidelor sunt: a) înlătură lucrări ca plivitul. prăşitul.80 In prezent putem afirma că au fost descoperite peste 2.

. .mecanismul de acţiune al acestora. de magneziu.domeniul de utilizare. . a) Clasificarea erbicidelor după natura lor chimică Există două grupe de erbicide: organice şi anorganice. De aceea. Fiecare herbolog care se respectă realizează o clasificare a acestor produse în felul său. toate având importanţa cuvenită pentru cel care le foloseşte. .aspecte economice.aspecte de toxicitate. .proprietăţile fiziologice şi biochimice.spectrul de combatere al buruienilor. folosirea erbicidelor presupune în primul rând cunoştinţe temeinice despre produse (erbicide).Deci. de cupru. Din grupa erbicidelor anorganice fac parte sărurile de amoniu. despre reacţia plantelor de cultură la aceste produse şi apoi pregătirea corespunzătoare a celor care le folosesc.proprietăţile fizico-chimice. despre tehnica de aplicare. . de calciu. . de fier. Singura fără confuzii şi acceptată de toii specialişti este clasificarea după natura lor chimică. de potasiu sau de sodiu. .formele sub care sunt condiţionate.selectivitatea faţă de diverse plante cultivate.prevenirea şi eliminarea poluării cu erbicide etc. Este extrem de important de ştiut care este intervenţia acestor erbicide în lanţul trofic şi care sunt consecinţele acestor intervenţii. . operaţia de aplicare a erbicidelor trebuie socotită ca o măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor şi nu de înlocuire a lor.tehnicile de aplicare. Marea . şi anume: . CLASIFICAREA Şl STRUCTURA ERBICIDELOR Pentru elaborarea unui program de combatere chimică a buruienilor trebuiesc cunoştinţe temeinice despre erbicide.regulile de protecţie a muncii. . . Numărul mare al erbicidelor impune clasificarea acestor după mai multe criterii.

Eflurin. . .compuşi cu amoniu cuaternar (Reglone. Erbicide selective (în care sunt grupate majoritatea erbicidelor) cu următoarele subgrupe: . Onezin. . Dicotex. Relay.isoxazoli (Merlin. . Aramo). Diizocab etc.).).derivaţi ai benzofuranului (Nortron).derivaţi picolinici (Lontrel. Targa. Sekator etc. Fusilade. Treflan. . Focus Ultra. Glyphogan. . Prome-trex etc. . Afalon.). Treflan. Această grupă cuprinde următoarele clase de erbicide: . Stomp etc. DMA-6. Tomigan etc.amide (Dual Gold. . . ele însă participă la realizarea altor produse.inidazolinone (Arsenal.). Venzar etc.). . Lasso. Compas etc. .toluidine (Bălan.). Roundup.).ciclohexan dione (Nabu. . . Horness etc.4-D etc.erbicide cu selectivitate fiziologică sau chimică (Guardian. Diizocab.diverse (Comand. b) Clasificarea erbicidelor după selectivitate: A. Modown. . . Goal etc. Agil. Lasso. Buctril M). Gallant.). Dikotex. Mecloran. Pivot.aminofosfaţi (Basta.).erbicide cu selectivitate de natură morfologică sau anatomică (SDMA. amestecuri (Primextra Gold.triazine şi triazinone (Gesagard. Icedin Super. Targa etc.).diazine (Basagran. Raft). Sansac.majoritate a acestor produse nu se mai fabrică în prezent sub această formă.difenili-eteri (Blazer. Racer.arilaxiacizi (SDMA.). Arelon). .sulfonilureice (Glean. Bolero). Lintur. Touchdown). Titus). Panida. Sencor.ureice substituite (Linurex. . Starane. Grodyl.carbamaţi (Betanal.). Grupa erbicidelor organice cuprinde marea majoritate a erbicidelor folosite în prezent în combaterea buruienilor.). Gramoxone etc. Gesaprim. Dicopur M. Guardian. . Buctril etc. Starane. 2. Frontier. Eradicane. Select. . Buctril Universal.benzonitrili (Bromotril.

Glean.4-D. Velpar. Diizocab. Pivot etc. Gesaprim. Lasso.).4-D.p. Reglone). . Aretit. erbicide de contact (Basagram. Bălan. Gramoxone etc. Erbicidele sistemice se împart la rândul lor în următoarele subgrupe: . Modown. Lintur etc.).). Afalon. Icedin Forte.). Icedin Super etc. Gesagard. .). Betanal etc. erbicide sistemice (2. . Dual Gold etc. d) Clasificarea erbicidelor după principalele procese metabolice asupra cărora acţionează: . Buctril. Racer. Venzar. erbicide reziduale (Onezin.erbicide care se aplică înainte de semănat. . Tackle etc. Brominal etc.erbicide care acţionează asupra fotosintezei . Sencor etc. SDMA.). Aretit etc.erbicide care se absorb în principal prin rădăcină şi secundar prin frunze (Onezin. Arsenal..erbicide care acţionează asupra respiraţiei (Aretit.i. e)Clasificarea erbicidelor după epoca de aplicare . Erbicide neselective sau totale (Reglone. 3.). Buctril. Sencor etc.erbicide cu selectivitate de poziţie sau mecanică (Onezin. Roundup. Glyphogan. . Modown.erbicide care se absorb numai prin frunze (Starane.inhibă reacţia H:H în fotoliza apei (Atrazin. Prometrex.). . odată cu pregătirea patului germinativ şi se încorporează în sol (p.erbicide care se absorb prin coleoptil şi hipocotil (Guardian. . 2.erbicide care acţionează asupra germinaţiei seminţelor (Treflan. Diizocab).). SDMA. 2. Dicotex. Dicotex.4-D.). = pre planting incorporated).erbicide care se absorb în principal prin frunze şi secundar prin rădăcini (Asulox. Roundup.erbicide care acţionează asupra vârfurilor de creştere (hormonale) (2. Glean. B.).erbicide selective la doze moderate (Basagran. .). c) Clasificarea erbicidelor după modul de acţiune 1. B asta. Gesagard etc.

erbicide fabricate sub formă de granule (G) (Dymid etc. Mecloran. în funcţie de gradul de volatilizare al erbicidului. III de toxicitate cu DL50 între 200 şi l .). Reglone. b)nevolatile. Venzar. Diizocab etc. Rival etc. .extrem de toxice (gr.).). . .erbicide fabricate sub formă de paste fluide sau suspensii concentrate (S.).erbicide care se aplică după răsărit. încorporate superficial (3-5 cm) (Dual Gold.U. . în timpul perioadei de vegetaţie sau postemergent (Agil.cu toxicitate redusă (grupa IV de toxicitate cu DL50 > 1. Gesaprim. moderat toxice (gr.). P. Oltisan etc. Teii etc. Trophy etc.erbicide fabricate sub formă de emulsii concentrate (EC. Atrazin. Logran. f)Clasificarea erbicidelor după forma de condiţionare . Buctril etc.erbicide fabricate sub formă de soluţii apoase (WS) (Asulox. Lasso. . Flexidor. Glean. SDMA.C. FW) (Primextra Gold. Primextra Gold etc. . Dicotex. .puternic toxice (gr. . Gesagard.erbicide care se aplică înainte de recoltare sau pre harvesting (Roundup. SDMA.).000 mg/kg corp) cu etichetă albastră.erbicide care se aplică imediat după semănat.).).erbicide fabricate sub formă de granule dispersabile în apă (WG) (Lintur.).). sesubdivide în: a)volatile. încorporate adânc (8-12 cm) (Treflan. Glyphogan etc. Sencor. Prometrex. CE) (Guardian.erbicide fabricate sub formă de pulberi (pudre) muiabile (WP. I de toxicitate cu DL5CK50 mg/kg corp) cu etichetă roşie. . Lasso.Această grupă.000 mg/kg corp) cu etichetă neagră.) (Onezin. II de toxicitate cu DL50 între 50 şi 200 mg/kg corp) cu etichetă verde. . Dual etc. înainte de răsărit sau preemergent (Gesagard. g)Clasificarea erbicidelor după gradul de toxicitate .. .). Furore. Dicopur. Pyramin etc. Targa. Treflan.

Se găsesc sub formă moleculară sau ionică. . concentrat emulsionabil. iar când se amestecă cu apa formează o emulsie.C.realizarea unui amestec şi a unei dispersii uşoare şi rapide a substanţei active a erbicidului în apă sau în alte substanţe (ulei).pentru a putea fi manipulate mai uşor în timpul folosirii. Foarte adesea ca substanţă dizolvant se foloseşte apa şi mai rar uleiul de petrol. argilă. iar substanţa care se dizolvă se numeşte dizolvat. omogen a două sau mai multe substanţe care nu mai pot fi separate prin metode mecanice. tablete efervescente etc. . în cazul granulelor. pastă (suspensie lichidă).FORMELE SUB CARE SUNT FABRICATE ERBICIDELE Erbicidele fabricate sub formă de substanţă pură sunt foarte puţine.creşterea rezistenţei erbicidelor la diferite condiţii de mediu. granule dispersabile în apă. Majoritatea erbicidelor solubile în apă se produc sub formă de soluţie concentrată (SDMA. 2.creşterea fitotoxicităţii (de exemplu. diluanţi. emulgatori etc. fiecare granulă de dimensiuni de câţiva mm conţine cantitatea de substanţă activă pe care o are produsul unitar). pentru următoarele aspecte: .4-D etc. sunt însă solubile în ulei. Este un erbicid a cărui substanţă activă este dizolvată în ulei. .). Marea majoritate a erbicidelor se fabrică sub formă de emulsii concentrate. pudră umectabilă. sau WS). In etapa actuală. calcar). care să permită împrăştierea uniformă pe suprafaţa ce urmează a se trata. Emulsia concentrată (EC. Erbicidele sunt fabricate sub următoarele forme: soluţie concentrată. Soluţia concentrată (S. adjuvanţi (polimeri. Substanţa în care se dizolvă se numeşte dizolvant. Este un amestec fizic. . Aceste erbicide nu sunt solubile în apă. CE). granule. substanţele erbicide sunt amestecate (formulate) cu diferiţi solvenţi. cu scopul de a obţine un volum mai mare.

Sub această formă sunt fabricate erbicide care au o solubilitate foarte redusă atât în apă cât şi în ulei. Sencor etc. silicat de aluminiu etc. Sunt erbicide solide sau lichide suspendate (diluate într-un lichid. C. Din a-ceastă grupă fac parte erbicidele Primextra Gold.) (provin de la cuvintele englezeşti wettable powder . Din această grupă fac parte erbicidele triazinice (Gesagard. Agil. P. Au un aspect de lichid vâscos (gros). Sunt amestecuri solide dintre erbicide mărunţite fin (pentru a putea trece prin sitele şi duzele instalaţiilor de aplicare. Din această categorie fac parte erbicidele Treflan. Provine de la cuvântul din limba engleză flowable (care curge). In timpul aplicării este nevoie de agitare permanentă pentru a se evita depunerea acestuia. Venzar. Pasta fluidă (FW. Când amestecul apă + erbicid este liniştit imediat deasupra apare o pată grasă care este erbicidul. Când acestea se amestecă cu apa se obţine o suspensie. ci de dispersare în apă. Mistral.La pregătirea soluţiei şi la aplicarea ei trebuie obligatoriu ca sistemul de amestec (barbotare) al instalaţiilor să funcţioneze în timpul aplicări. Termenul corect ar trebui să fie "pudră dispersabilă" pentru că însuşirea principală a acestor erbicide nu este cea de umezire.S.pudră umectabilă). fapt pentru care aceste erbicide se introduc direct în rezervorul instalaţiei de erbicidat. Pudră umectabilă sau muiabilă (WP. Guardian. Dual.) sau concentrat în suspensie. se obişnuieşte .dry flowable) sau WG (water granule).). Granule dispersabile (DF . Lasso.). Fusilade etc. Pentru faptul că din această categorie de erbicide formulate astfel fac parte substanţe care se aplică în doze mici şi foarte mici. Onezin. Sunt granule de dimensiuni mici care în contact cu apa dispersează (se dizolvă) imediat. Dacă este depozitat o perioadă mai îndelungată erbicidul se poate separa de substanţa în care este diluat şi de aceea înainte de a fi utilizat se agită ambalajul (se roteşte ambalajul de câteva ori). Pyramin etc. de regulă apa). un diluant (bentonită) şi substanţa ajutătoare dispersabilă şi umectabilă (acetat de polivinil.U.

De exemplu. un plic hidrosolubil conţine cantitatea de erbicid la hectar. Sencor etc). . pastile etc. erbicidele se pot aplica la suprafaţa solului înainte ca buruienile să apară sau pe frunze. Sub această formă de plic. precum şi 1-2 ani ca la erbicidele reziduale (Na TA etc). De regulă. Titus etc. după ce buruienile au răsărit. Acest lucru diferenţiază net aceste produse formulate în acest mod de cele formulate sub formă de pulbere umectabilă sau pudră.9%. doza de erbicid se introduce în rezervor şi în câteva secunde se dizolvă atât plicul cât şi granulele. Metode de aplicare a erbicidelor După locul prin care pătrund în plante şi după locul în care acţionează. erbicidele formează un strat toxic. Tablete efervescente. Gesagard. Acest efect poate să fie de 2-3 săptămâni (ca la majoritatea erbicidelor) sau 5-6 luni ca la câteva erbicide reziduale (Atrazin.9% şi trisulfuron 4. Sunt asemănătoare cu tabletele folosite în medicaţia umană. Când sunt aplicate la suprafaţa solului (locul de unde germinează majoritatea seminţelor. adică fiecare granulă conţine tot atâta substanţă activă cât are unitatea de măsură. Lintur 75 WG are în compoziţie dicamba 65. Erbicidul îşi păstrează însuşirea de fitotoxicitate o perioadă de timp numită „agrodisponibilitate toxică” sau efect persistent şi distrug buruienile pe măsură ce acestea apar. Se fabrică sub formă de granule.). Aceste granule se fabrică prin procesul de extrudere. deci un plic hidrosolubil = o doză. Glean. dar mai ales se evită greşelile de dozare (se ştie precis că o doză de erbicid se aplică la unu hectar) (exemplu Lintur. Fiecare granulă din compoziţia acestui produs are trisulfuron 4. Se evită astfel contaminarea utilizatorului.1%. Tell.1% şi dicamba 69.ca ele să fie ambalate în material hidrosolubil (un polimer care se dizolvă rapid în apă) şi poartă numele de "plic hidrosolubil".

operaţie efectuată cu combinatorul sau cu grapa cu colţi reglabili. . Aplicare erbicidelor pe zona rândului are ca efect eliminarea praşilelor manuale.La culturile de păioase sau prăşitoare. imediat după semănat şi înainte de răsărit realizează la suprafaţa solului o peliculă toxică. uzual. un film protector toxic gros de 3-5 cm. concomitent cu aplicarea sau nu mai târziu de 20-25 minute. Toate buruienile care răsar în acest interval sunt distruse. diminuarea efectului rezidual al erbicidelor pentru a putea realiza rotaţii şi deci. Aplicarea preemergentă a erbicidelor. reducerea dozei de erbicid. însă semănatul florii-soarelui la adâncimea de 6-7 cm duce la evitarea contactului rădăcinilor cu erbicidul. erbicidele volatile (cele care se evaporă la anumite temperaturi sau datorită vântului) se încorporează imediat cu grapele cu discuri.i. erbicidele. La culturile de vie sau în plantaţiile de pomi (meri) şi la anumite plante prăşitoare ca floarea soarelui sau porumb se aplică pentru a distruge buruienile de pe zona rândurilor. în final. care sunt preluate prin sistemul radicular şi sunt toxice pentru floareasoarelui. Cantitatea de apă folosită la aplicarea acestor erbicide este cuprinsă între 300 şi 400 l/ha. (preplanting incorporated) înainte de semănat se face pe toată suprafaţa şi este obligatorie încorporarea acestora. Sunt.p.erbicidele volatile se încorporează la 8-10 cm. Gesagard sau Prometrex). se aplică pe toată suprafaţa la sol sau în perioada de vegetaţie. . Adâncimea de încorporare variază în funcţie de tipul erbicidului astfel: . Aplicarea erbicidelor p. în acest mod sunt aplicate erbicidele aşa-numite de poziţie (ex. operaţie efectuată cu grapa cu discuri. de asemenea. urmând ca buruienile dintre rânduri să fie distruse prin praşile mecanice. cu efecte financiare pozitive.erbicidele nevolatile se încorporează la 3-5 cm. La aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului trebuie să avem în vedere: solul să fie bine mărunţit şi moderat pentru ca erbicidul să se împrăştie uniform pe suprafaţa sa.

. după ce s-a ridicat roua. faza de brădişor la in.).condiţiile de temperatură. citat de Gh.tipul erbicidului folosit (Erver şi colab. faza de 2-3 frunze trifoliate la leguminoase. Harness. 1996). Acestea sunt sensibile numai într-o anumită fază. pot să metabolizeze erbicidele sau au anumite însuşiri morfo-anatomice care le permit să fie tolerante la erbicide. Faza de dezvoltare a plantelor de cultură este faza în care acestea sunt cele mai tolerante. sau 3-4 cm înălţime etc. soiul sau hibridul cultivat şi evoluţia condiţiilor de mediu. fără vânt. Aplicarea trebuie să se facă pe timp calm. avem sfârşitul perioadei de înfrăţire până la formarea primului internod la aplicarea erbicidelor la cerealele păioase. prin rădăcină şi apoi circulând în interiorul ei prin vasele sistemului circulator (cazul erbicidelor sistemice).. Condiţiile de climă. Penescu. Lasso.faza de dezvoltare a plantelor de cultură.multe erbicide care se aplică în preemergenţă (Dual Gold.). . de umiditate şi de vânt. cu temperaturi ce depăşesc 10-15°C.) în perioada de vegetaţie. . specia şi uneori varietatea. La aplicările postemergente viteza vântului trebuie să fie foarte mică pentru a evita fenomenele de derivă laterală sau drift (sub 0. . faza de 3-4 frunze la porumb etc. La aplicarea postemergentă se au în vedere următoarele aspecte: . La aplicarea erbicidelor postemergente trebuie să se ţină seama de faza de dezvoltare a buruienilor. Trophy etc. numită faza de rozetă (ex. Aplicarea postemergentă (postem. 2-3 frunze. ABSORBŢIA ERBICIDELOR Şl TRANSLOCAREA LOR ÎN PLANTE Erbicidele distrug buruienile la contactul ce acestea (cazul erbicidelor de contact) ori de îndată ce au pătruns în plantă.faza de dezvoltare a buruienilor ce trebuiesc distruse. Budoi şi A. Căile de pătrundere a erbicidului în plante variază în funcţie de tipul erbicidului. 1968. Astfel.25 m/s).

tulpină). Erbicidele pătrund în plantă fie prin părţile subterane (sămânţă. influenţează acţiunea toxică a erbicidelor asupra plantelor. erbicidele trebuie să intre în contact cu acestea fie direct (cazul erbicidelor de contact). speciile şi uneori chiar soiurile şi hibrizii de plante. ABSORBŢIA ERBICIDELOR APLICATE LA SOL Aplicarea erbicidelor la suprafaţa solului se face pentru 3 motive principale: . în numeroase cazuri. locul de pătrundere a erbicidelor în plante nu este şi locul de acţiune al acestora. Căile de pătrundere a erbicidelor în plante variază în funcţie de: tipul de erbicid utilizat.sunt erbicide care au efect numai dacă sunt aplicate la sol.distrugerea buruienilor înainte de răsărire şi ca atare. în sistemul circulator (cazul erbicidelor sistemice). acţionând asupra seminţelor aflate în sol şi cărora le inhibă germinaţia sau dezvoltarea rădăcinilor (sunt alte erbicide care se . translocat) la locul de acţiune (vârful de creştere al rădăcinii sau tulpinii. diferite organe ale plantei etc.ABSORBŢIA ERBICIDELOR ÎN PLANTĂ Utilizarea erbicidelor în combaterea buruienilor presupune cunoaşterea unor mecanisme fiziologice (biofizice şi biochimice). postemergent. modul de aplicare al erbicidului (preemergant. fie pătrunzând în interiorul lor. De multe ori.unele dintre erbicide sunt absorbite mult mai uşor prin organele subterane decât prin organele aeriene ale plantelor. cârcei. ţesuturi. fie prin părţile aeriene (frunze.). lăstari. Pentru a fi toxic erbicidul trebuie să ajungă (să fie transportat. . muguri. eliminarea concurenţei cu plantele de cultură în primele faze de vegetaţie. care apar în relaţia erbicid-plante şi care ne ajută la elaborarea celor mai potrivite tehnologii de utilizare a erbicidelor cât şi la obţinerea de produse sănătoase şi menţinerea mediului înconjurător curat. ppi etc. rădăcini etc.). fie prin ambele căi în acelaşi timp. Pentru a distruge buruienile.). . Căile de pătrundere.

ci prin coleoptil sau hipocotil. Dual Gold nu se absorb prin rădăcini. Cele adsorbite rămân în tegument sau la suprafaţa tegumentului seminal. Erbicidul ajuns astfel în sol poate fi preluat prin absorbţie de către seminţele în curs de răsărire (pentru a germina. erbicidele Mecloran.). seminţele absorb apa şi odată cu ea pătrunde şi erbicidul). fie se încorporează în sol la diferite adâncimi.absorb numai prin hipocotil sau coleoptil . iar la plantele dicotiledonate absorbţia prin rădăcină a erbicidelor este principala cale. soluţia solului) sau activă. de coleoptil. Erbicidele din sol sunt dizolvate sau dispersate în soluţia solului şi transportate cu acestea în organele subterane ale plantei şi apoi mai departe până la locul unde acţionează toxicul. cele absorbite pătrund odată cu apa (soluţia solului) în interiorul seminţei. Pătrunderea prin rădăcini a erbicidelor aplicate la sol este una din căile importante prin care acestea ajung în plante. dar sunt şi erbicide care aplicate la sol nu se absorb prin rădăcina plantelor. împreună cu apa de precipitaţii sau de irigaţie. de rădăcini. b) Absorbţia prin rădăcini. Sunt însă plante care nu absorb erbicidele prin rădăcini. Erbicidele aplicate pe sol pot fi absorbite de plante prin următoarele organe: a) Absorbţia prin seminţe. rizomi. când planta consumă energie pentru a absorbi erbicidul. stoloni. Exemplu. bulbi. Absorbţia propriu-zisă se face la nivelul perişorilor absorbanţi (radiculari). Erbicidele aplicate la sol pot rămâne la suprafaţa solului acţionând ca un erbicid pelicular. drajoni etc. la suprafaţă. la graminee absorbţia prin rădăcini este foarte mică. în funcţie de volatilitatea acestuia (810 cm pentru cele volatile şi 3-5 cm pentru cele nevolatile).organe care se dezvoltă în sol). Pătrunderea erbicidelor prin absorbţie poate fi pasivă (odată cu şuvoiul de apă. tuberculi. La contactul cu seminţele în timpul germinaţiei erbicidele pot fi adsorbite sau absorbite. Contactul cu erbicidul din sol se face în procesul de creştere a rădăcinilor sau tinerelor plantule. Lasso. Deplasarea erbicidului în sol are loc şi prin difuziune (diferenţa de concentraţie dintre diversele puncte ale solului). Rădăcinile tinere au . care ajung în stratul cu erbicid (cazul erbicidelor rămase la suprafaţa solului neîncorporate).

Plasarea erbicidelor în sol este. Transportul (translocarea) erbicidelor absorbite prin rădăcină către locurile de acţiune se face de regulă odată cu seva brută. iar de aici să ajungă în sistemul vaselor conducătoare liber sau lemn. urmată de o fază mai lentă. 2. rizodermice şi corticale. Ca atare. trifluralin (Treflan). clorambnenul . Uniformitatea distribuţiei depinde de metoda de aplicare. În acest caz. se depun în spaţiul liber din pereţii celulelor sau sunt eliberate din nou în soluţia solului şi prin urmare nu manifestă acţiune toxică pentru plante (Gh. majoritatea erbicidelor aplicate la sol se plasează şi sunt distribuite în stratul de 2-6 (8) cm adâncime. un factor esenţial. posibilitatea de spălare a erbicidului din zona rădăcinii. respectiv. de unele caracteristici ale erbicidului şi de condiţionarea acestuia.SDMA. c) Absorbţia prin coleoptil şi plantulă (hipocotil). Pătrunderea erbicidelor prin coleoptil.Amiben. precum şi de unele însuşiri ale solului şi a echipamentelor de aplicare. linuron (Afalon) etc. determinant pentru eficacitatea acestora. Absorbţia radiculară este un proces dependent de numeroşi factori: temperatură. dinitroaniline etc. cum ar fi capacitatea de absorbţie şi. plantula (prin coleoptil şi hipocotil). 1994). umiditatea solului şi în special de anumite caracteristici ale solului. hipocotil sau tânără plantulă reprezintă principala cale de absorbţie a unor erbicide aplicate la sol în plante şi singura cale a unor plante de a prelua erbicidele aplicate în sol. în procesul creşterii. erbicidul trebuie plasat în zona în care se dezvoltă rădăcinile. Exemple de erbicide care se absorb prin rădăcini: atrazin (Onezin). Zona de absorbţie principală se situează la 5-50 mm de vârful rădăcinii.4-D . trece prin . prin sistemul vaselor conducătoare lemnoase (xilem). Sunt alte erbicide care sunt translocate mai lent (ex.). şi care sunt rapid translocate din rădăcini în ţesuturile de creştere. care nu ajung într-unul dintre aceste sisteme. Erbicidele.capacitate mai mare de absorbţie comparativ cu cele mature. Absorbţia începe cu o fază rapidă de pătrundere. de asemenea. cu cât ne depărtăm de vârful rădăcinii cu atât scade puterea de absorbţie a erbicidelor. De altfel. pH-ul. Budoi şi colaboratorii. Pentru a fi eficace erbicidele trebuie să străbată mai întâi pereţii celulelor pilifere.

trebuie folosite erbicide foliare (postemergente). ceea ce are ca efect o creştere anormală sau chiar moartea. ca şi metodele de aplicare. Dacă buruienile sunt răsărite. Ca atare. tulpini şi formaţiuni speciale (muguri. Dual.stratul de sol toxic şi absoarbe erbicid. umiditatea. d) Absorbţia erbicidelor prin organele aeriene. caracteristicile produsului aplicat (natura substanţei active şi formularea ei). lumina etc.). Exemple de erbicide care pătrund prin coleoptil şi plantulă sunt thiocarbamaţii (Mecloran. Intervin. Olticarb etc. lăstari etc. Eradicane. pereţii celulari. cârcei. În procesul de absorbţie foliară. de asemenea. temperatura. plasmalema) Absorbţia foliară este completă când erbicidul este eliberat în citoplasmă de unde prin sistemul vaselor liberiene (floem) ajunge în alte părţi ale plantei .) este influenţată de numeroşi factori: natura suprafeţei plantei. Pătrunderea şi absorbţia erbicidelor prin frunze. erbicidele trebuie să străbată mai multe bariere (cuticula. formaţiunile speciale şi structura lor. stadiul de dezvoltare a plantelor. aplicarea erbicidelor la sol are efect nesatisfacător.

deşi formează o cantitate mai mare de ceară (aspect fainos). Absorbţia erbicidelor depinde de forma şi suprafaţa frunzelor. densitatea. Are un rol important în reţinerea erbicidelor. orientarea acestora şi de unghiul faţă de direcţia de stropire. Chenopodium album. erbicidele se aplică împreună cu substanţe surfactante neionice. Citowet. erbicidul Dynam 75 care combate foarte bine specia Chenopodium din culturile de soia etc. Pilozitatea frunzei. după cum urmează: e) . (Ex. Frunzele tinere reţin mai bine soluţia de erbicid. poate fi combătută datorită dispunerii intermitente (întrerupte) a acestei ceri pe frunză. Pătrunderea erbicidelor în frunze se face prin stomate. de stadiul de dezvoltare al frunzei. Trend). stomate etc. cuticulă şi epidermă etc. modul de dispunere a stratului de ceară joacă un rol important în reţinerea şi absorbţia erbicidelor c) Calitatea stratului de ceară. care au rolul de a curăţa (spăla) frunza de ceruri (straturi de aleurone) şi a lăsa stomatele libere pentru a primi erbicidul (exemplu. Uniformitatea frunzei.În etapa actuală. Reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor depinde de însuşirea frunzelor de a se umezi şi de tensiunea superficială a amestecului. care sunt mai cerate. omorândo. comparativ cu frunzele mature.CONDITIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ABSORBŢIA FOLIARĂ Gradul de reţinere a unui erbicid foliar depinde de mulţi factori: a) Caracteristicile morfologice ale plantelor. b) Suprafaţa frunzei. diferite răni deschise. lăsând zone prin care erbicidele pot pătrunde.). pentru a uşura reţinerea şi pătrunderea erbicidelor prin frunze. Extravon. precum şi de prezenţa formaţiunilor speciale (perişori. d) Vârsta plantelor. Numărul. De exemplu. dimensiunea şi rigiditatea perişorilor prezenţi pe frunze au importanţă în reţinerea erbicidelor la suprafaţa frunzelor.

Absorbţia prin frunze este influenţată şi de calitatea formulării erbicidelor. în timp ce traversarea epidermei este un fenomen pasiv. erbicidul trebuie să posede anumite proprietăţi chimice (ex. astfel: calitatea formulării erbicidelor.) şi de momentul tratamentului în timpul zilei. ea este străpunsă cu uşurinţă de majoritatea erbicidelor. dar şi unul activ. circulaţia sevei devine mai activă şi sunt mai uşor . pătrunderea erbicidelor prin cuticulă şi epidermă. Dimensiunile picăturilor formate în timpul aplicării influenţează pătrunderea erbicidului în frunză. Imediat sub cuticula ceroasă se găseşte epiderma. Pentru a pătrunde prin stomate trebuie ca acestea să fie deschise şi acest lucru este dependent de condiţiile de climă (temperatură. Pot influenţa direct reţinerea sau absorbţia (o ploaie imediat după aplicare spală particulele de pe suprafaţa frunzei îndepărtându-le). Traversarea cuticulei este un fenomen pasiv fizico-chimic. Pentru a înlesni reţinerea şi pătrunderea erbicidelor în plante acestea au în formulare diferite substanţe emulgatoare. de calitatea stropirii şi de factorii de mediu. calitatea stropirii. Aceste răni pot fi provocate de insecte.. pentru a pătrunde în frunze. Cu cât diametrul median al picăturilor creşte reţinerea şi pătrunderea sunt mai mari. polaritatea moleculelor). pătrunderea erbicidelor prin răni. lumină etc. care reprezintă şi ea o stavilă în pătrunderea erbicidelor. iar contactul cu erbicidul este relativ redus (cea mai mare parte a erbicidelor foliare cad pe partea superioară a frunzei). deoarece acestea sunt aşezate în marea lor majoritate pe suprafaţa inferioară a frunzelor.pătrunderea prin stomate. Pătrunderea prin cuticulă şi epiderma frunzei reprezintă principala cale de intrare a erbicidelor prin frunză Deşi cuticulă este ceroasă. ingrediente. fie indirect prin realizarea turgescenţei celulelor frunzelor (când sunt turgescente celulele frunzelor. substanţe tensioactive. Nu este principala cale de pătrundere a erbicidelor prin frunze. muianţi. Deci. unelte de lucru sau grindină şi reprezintă o cale cu totul ocazională de pătrundere a erbicidelor. condiţiile de mediu.

diviziunea celulară. Dintre factorii de mediu care pot influenţa absorbţia prin frunze menţionăm în principal: lumina care creşte absorbţia erbicidelor prin stimularea fotosintezei. Budoi şi A. ACŢIUNEA ERBICIDELOR ASUPRA PLANTELOR Prin "mod de acţiune" al erbicidelor înţelegem "mecanismele prin care acestea determină dereglarea funcţiilor vitale. Când clima este foarte uscată (secetă şi arşiţă).proces care poate fi afectat de numeroase erbicide (triazine. temperatura. iar cunoaşterea lor ne ajută să luăm decizii cu privire la doză. Mecanismul prin care erbicidele provoacă moartea buruienilor sau a plantelor sunt multiple. absorbţia erbicidelor. vântul influenţează negativ absorbţia. puţin permeabilă. Temperaturile moderate favorizează absorbţia foliară. oprirea fotosintezei. deoarece grăbeşte evaporaţia şi volatilizarea erbicidelor. iar în final. după care ploile nu mai au efect de spălare . În cloroplaste are loc procesul de fotosinteză . încetinirea creşterii. Odată cu seva elaborată se deplasează şi erbicidele. După pătrunderea prin cuticulă şi epidermă.penetrate de erbicide). Efectul distrugător al erbicidelor poate avea loc imediat ce vin în contact cu părţile plantei sau după pătrunderea lor în plante. fenomen care face posibilă pătrunderea altor cantităţi.). stomatele sunt închise. majoritatea erbicidelor cer un interval de minimum 5-6 ore pentru a pătrunde în frunze.transformarea energiei luminoase în energie chimică . implicit. . Penescu. La temperaturi ridicate se dezvoltă o cuticulă groasă. dipiridilici şi derivaţi ureici). Precipitaţiile căzute imediat după aplicarea erbicidului spală picăturile şi pot micşora efectul acestuia. metode de aplicare etc. După aplicarea foliară. străbat citoplasmă şi ajung în mitocondrii. 1996). În această zonă acţionează erbicidele din clasa dinitrofenoli (Aretit etc. iar picăturile de erbicid se evaporă foarte repede. Temperaturile scăzute frânează fotosinteza şi deci. moartea plantelor" (Gh. în nucleul celular sau în cloroplaste. epocă de aplicare. În mitocondrii este localizat procesul de respiraţie. umiditatea şi precipitaţiile.

Denumirea de erbicide de contact se referă la cele cu aplicare foliară (Reglone.unde se găseşte informaţia genetică necesară reproducerii . nu sunt transportate în plantă. De regulă. Ca atare. diferenţierea celulelor. Modul cum acţionează aceste erbicide este diferit în funcţie de însuşirile fiecăruia. Acestea omoară lent (cronic). erbicidele sistemice pot afecta următoarele procese biologice: a) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra fotosintezei se desfăşoară în două stadii. este transformată apoi în energia chimică ATP şi NADPH. Ele pot provoca anomalii morfologice. cu repercusiuni asupra sintezei proteinelor. Erbicidele de contact se numesc aşa deoarece omoară celulele şi ţesuturile cu care vin în contact. acestea devin foarte permeabile şi pierd prin scurgere conţinutul celular. iar oxigenul este pus în libertate. în care energia chimică. Gramoxone. Basagran. înmagazinată anterior sub formă de ATP şi NADPH. Ca atare. şi anume: stadiul de lumină. Unele erbicide ard frunzele (picăturile de erbicid au rol de lupă care captează razele solare şi astfel ard ţesuturile). Erbicidele de contact manifestă o toxicitate rapidă (acută). Efectul lor distrugător este izolat la locul unde a ajuns picătura. erbicidele se clasifică în două grupe: de contact şi sistemice. Picloram etc. dar şi de însuşirile morfologice.). divizarea exagerată. Prin acţiunea erbicidelor poate fi influenţată permeabilitatea şi funcţiile celulare. Basta etc.În nucleul celular . fiziologice şi biochimice ale plantelor. aceste erbicide nu se translocă. în cursul căruia energia luminoasă este captată de pigmenţii clorofilieni. După modul de acţiune. alungirea. trecerea de la viaţa latentă la cea activă. provocând slăbirea şi dezorganizarea membranelor celulare.acţionează erbicide ca: MCPA (dicotex). moartea survenind după o perioadă mai lungă de timp (2-3 săptămâni de la data absorbţiei). stadiul de întuneric. Erbicidele sistemice pătrund în diferite organe ale plantelor şi sunt translocate prin sistemul de liberi sau lemnos până la locul de acţiune. este utilizată .

Ca bilanţ.pot acţiona în perturbarea mecanismelor de transfer al energiei. În perturbarea mecanismelor de transfer al energiei acţionează erbicide care inhibă sau blochează aceste procese. Unde acţionează şi ce faze pot perturba erbicidele. În transferul de electroni acţionează cele mai multe erbicide: ureice (Linurex). perturbând întregul proces de fotosinteză şi provocând moartea plantei. cuantă de lumină. cuantă de lumină.). fenilcarbamaţi (Betanal AM) etc. Fotosinteza este singurul fenomen din natură prin care cu ajutorul plantelor cu clorofilă se obţin substanţe organice din substanţe anorganice simple CO2 şi H2O. Multe erbicide intervin în blocarea reacţiei de fotoliză a apei (reacţia Hill). Această descompunere are loc după următoarea schemă: + hv + + H2O + NADP > NADPH + H + 1/2 O2 hv — energie luminoasă. . Cu activitate mixtă acţionează erbicidele cu efect asupra blocării sintezei pigmenţilor carotenoizi şi a lipidelor în membrane.pot acţiona concomitent în inhibarea transportului de energie şi de electroni. procesul de fotosinteză poate fi reprezentat astfel: hv nCO2 + nH2O -—> (CH2O)n + nO2 (glucid) în care.).pentru sinteza moleculelor organice în prezenţa şi cu utilizarea CO2.pot acţiona în perturbarea transferului de electroni. triazine (Gesaprim. Gramoxone Basta etc. produse şi efecte mai puţin studiate. în acest complex proces al fotosintezei?: . uracili (Venzar etc. . hv este energie luminoasă. hidroxibenzonitrili (buctril). Din această grupă fac parte dipiridili (Reglone. Se eliberează astfel oxigenul molecular indispensabil respiraţiei aerobe. care înseamnă descompunerea apei sub influenţa luminii în elemente constitutive. . Sencor). dinitrofenoli (Aretit).

unde este localizată reacţia de fosforilare oxidativă (formarea de ADP şi ATP). Foarte cunoscut este efectul "decuplant" al erbicidelor în reacţia de formare de ATP: ADP + Pi = ATP în care: ADP = adenozindifosfat Pi = ortofosfat organic Asemenea efect este manifestat de erbicidele Bromotril şi Buctril.Trei grupe de erbicide au efect manifestat prin blocarea fotosintezei: triazinele (Onezin. Unele erbicide ca triazinele care inhibă fotosinteză pot favoriza acumularea apei în ţesuturi şi organism pentru că odată cu inhibarea fotosintezei stomatele se închid. S-a emis ipoteza că erbicidele acţionează asupra membranelor mitocondriilor. Respiraţia aerobă. este un fenomen cu eliberare a unei cantităţi mari de energie utilizabilă (fenomen exergonic): C6H12O6 + 6O2 > 6CO2 + 6H2O + 373 Kcal Glucoza O parte din energia eliberată este folosită direct de plantă. iar transpiraţia este oprită. Tolurex). c) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra absorbţiei apei şi a substanţelor nutritive. Mecanismele prin care erbicidele acţionează în procesul de respiraţie sunt mai puţin cunoscute. Acţiunea erbicidelor se poate manifesta în reacţia de glicoliză. Sencor. ureele substituite (Afalon. Linuron. derivaţi de uracil (Venzar). astfel că această reacţie nu mai are loc. Efectul erbicidelor aplicate asupra conţinutului în substanţe nutritive absorbite se manifestă destul de variat. în oxidarea acizilor organici din ciclul Krebs sau în procesul de formare de ATP. Gesagard). b) Acţiunea asupra respiraţiei. alteori scade conţinutul în aceste substanţe. iar restul este înmagazinată în molecule de ATP (adenozintrifosfat) şi utilizată după nevoile celulei. reprezentată global prin ecuaţia de mai jos. uneori creşte. Ca atare. . mecanismul principal al acţiunii erbicidelor în procesul de respiraţie este stoparea reacţiei de formare a ATP în mitocondrii.

rezultat din dezvoltarea asimetrică şi neregulată a celulelor. provoacă moartea buruienilor prin stres hidric. Teză de doctorat. doza de aplicare şi modul de aplicare. d) Acţiunea erbicidelor asupra structurii morfologice şi anatomice. Plantele tinere. cele tinere şi meristemele de creştere fiind mai sensibile. De exemplu. care împiedică viaţa normală a plantei. de regulă. precum şi de specia şi soiul sau hibridul cultivat. cum sunt 2. 1991). prin modificarea structurii enzimelor sau unirea cu acestea. a intervenţiei în diviziunea celulară (A. Aceste anomalii pot determina moartea plantelor sensibile. de natura ţesuturilor atinse. în azot. conduc la oprirea diviziunii celulare şi la pipernicirea plantulelor. Diizocab etc. Aplicarea erbicidelor pe bază de 2. Apare fenomenul tipic de "vârf de creştere butonat" sau frunze gofrate şi foarte groase etc. Simazin. de specia plantei şi de stadiul de dezvoltare. produsă de aplicarea în sol a fenilcarbamaţilor (Sutan. în special. Trifluralinul (Treflan) inhibă dezvoltarea rădăcinilor şi germinaţia. Toate aceste efecte sunt dependente de natura erbicidului. formând împreună substanţe complexe.4-D (SDMA).Utilizarea triazinelor (Sencor. Onezin) duc la creşterea conţinutului în substanţe minerale şi. Primul simptom al activităţii erbicidelor este cloroza. Gesagard. pentru că multe erbicide blochează formarea sau existenţa clorofilei. Penescu. Anomaliile morfologice depind de substanţa chimică activă şi de concentraţia ei. Erbicidele sistemice cu efect de auxine. aplicate asupra plantelor în curs de răsărire. un simptom caracteristic. fie în mod direct. inhibarea diviziunii celulare în rădăcină. ca fenilcarbamaţii şi MCPA (Dicotex). Unele dintre efectele vizibile ale acţiunii acestor fitohormoni este epinastia. Este dovedit faptul că unele erbicide alterează activitatea enzimatică. când sunt aplicate foliar. Alte erbicide. fie în mod indirect. prin împiedicarea aprovizionării cu energie a unor procese (formarea de ATP). produc anomalii morfologice foarte pronunţate. Erbicidele pot cauza anomalii morfologice în anumite părţi sau în toată planta.). e) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra activităţii enzimatice. sunt mai .4-D (SDMA) la porumb a condus la scăderea absorbţiei fosforului. fără să fie vizibile schimbări morfologice.

totodată. Ele blochează. EPTC. erbicidele pe bază de EPTCC (Eptam sau Eradicane.. cum sunt prometrinul (Gesagard. f) Acţiunea şi efectele erbicidelor asupra sintezei proteice. Efesat) inhibă enzimele care favorizează sinteza unor acizi aromatici. acţionează prin substituirea în procesul sintezei a uneia sau a mai multor componente (tiamina. Alirox) au redus cu 90% cantitatea de ceară formată la varză (Ganter. Unele erbicide ca glifosfatul (Roundup. Prometrex) şi alte triazine. cum sunt alachlorul (Lasso. Este procesul de deplasare (transport) a erbicidelor la locul de absorbţie sau de pătrundere (organe subterane sau aeriene) spre diverse părţi ale plantei unde are loc efectul de distrugere (fitotoxicitatea). a lipidelor şi a acizilor nucleici. oxidarea şi deci trecerea (conversia) acizilor graşi în glucide. Acţiunea fiziologică constă în blocarea producerii de ceară pe suprafaţa frunzelor. Duke şi colaboratorii (1975) au demonstrat că propaclorul (Satecid) inhibă creşterea rădăcinilor de castraveţi prin inhibarea mai întâi a proteinelor. ACŢIUNEA PLANTELOR ASUPRA ERBICIDELOR Erbicidele. tirozina etc. odată ajunse în plante. Unele erbicide. precum şi sinteza lipidelor la spanac (Wilkinson. cum ar fi fenilalanina. diferenţa apărând chiar la aceeaşi specie. în funcţie de soiul sau hibridul cultivat. chimice şi biochimice şi ca urmare ele sunt translocate. alterate sau metabolizate. a) Translocarea. Translocarea se poate face cu .afectate decât cele mature. Touchdown. 1974). 1966). Acţiunea asupra sintezei lipidelor este specifică unor erbicide volatile din grupa tiocarbamaţilor . imobilizate. urmată apoi de blocarea sintezei acizilor nucleici. de exemplu) blocând în felul acesta sintezele proteice şi nucleice (Tenperli. Mecloran) sau propaclorul (Satecid). Astfel.1966). 1975). efectul toxic se bazează pe inhibarea sintezei proteice în ribozomi. sunt supuse la diferite procese fizice. La numeroase erbicide. Eptam sau Eradicane). (Roisch.butilat (Diizocab.

După ce au ajuns în xilem (vasele lemnoase). Translocarea prin vasele liberiene depinde foarte mult de doza folosită. ele circulă de sus în jos şi se acumulează în vârfurile de creştere. procedând astfel.seva brută prin vasele lemnoase sau cu seva elaborată prin vasele liberiene. Translocarea prin vasele liberiene este specifică erbicidelor care se aplică foliar (postemergent). Penescu. La stabilirea dozelor se ţine seamă de faptul că phloemul (vasele liberiene) este format din celule vii şi de aceea o doză mai mare de erbicid provoacă perturbări în activitatea acestuia sau chiar moartea lor împiedicând transportul erbicidelor spre părţile subterane. Aceasta se petrece după creşterea definitivă a frunzelor. Acest transport se poate face şi prin spaţiile intercelulare însă mult mai lent. În acest caz aplicarea corectă a dozei conduce la un efect maxim de combatere. citat de Gh. Budoi şi A. iar rezervele din organele subterane sunt epuizate. 1996). Budoi şi A. eficacitatea erbicidelor scade (Gh. Astfel. erbicidele circulă împreună cu apa şi seva brută. Efectul de combatere al acestor erbicide cu aplicare foliară depinde de mai mulţi factori printre care viteza de translocare. Penescu. 1996). Viteza medie de translocare prin vasele lemnoase este de circa 9 cm/oră. unde hidraţii de carbon sunt consumaţi. epoca de aplicare şi doza folosită. Translocarea este deosebit de importantă în cazul buruienilor perene care au organe vegetative subterane de înmulţire şi care pot fi distruse rapid de erbicidele translocate. Translocarea prin vasele lemnoase este caracteristică erbicidelor absorbite prin rădăcini. dar poate varia până la 24 cm/oră (Anderson. organele aeriene mor. Odată ajunse aici. iar din rizomi (în care nu s-a mai putut transloca erbicidul) vor lăstări noi plante. Pereţii celulari ai vaselor lemnoase nu sunt formaţi . Este greşit raţionamentul unor fermieri care consideră că mărind doza de erbicid pot distruge mai repede buruienile. Acestea trec prin cuticulă şi epidermă odată cu substanţele fotosintetizate de la o celulă la alta în phloem (liber). Epoca de aplicare a erbicidelor cea mai bună pentru combaterea buruienilor perene este când viteza de translocare este maximă. 1977. Celulele vaselor liberiene trebuie ţinute vii pentru a putea transporta erbicidul la locul de distrugere.

b) Imobilizarea. Sunt situaţii când curentul este descendent în vasele lemnoase. care poate să-i ofere acesteia o protecţie împotriva erbicidelor. sunt imobilizate şi inactivate. . Indiferent cât de selectiv ar fi un erbicid pentru o cultură. . fie închiderea erbicidelor în vacuole. substanţele circulă descendent prin xilem. De exemplu.reacţii de rupere a ciclului. c) Alterarea fltotoxicităţii sau metabolizarea erbicidelor în plantă. reziduuri care pot fi toxice pentru consumatori. declanşând una din următoarele reacţii: . pentru organismul plantei.sistemul imunitar format din anticorpi).reacţii de dezaminare. Susceptibilitatea la metabolizare (dezactivare) prin aceste procese depinde în mare măsură de structura chimică a erbicidelor şi de complexul enzimatic al plantelor. Metabolizarea erbicidelor în plantă joacă un rol extrem de important în determinarea toxicităţii lor pentru diferite organisme vegetale.din celule vii şi ca atare. Dezactivarea poate avea mai multe cauze: fie reacţia intre diferiţii constituenţi ai celulelor. Orice plantă posedă un echipament enzimatic (la om .reacţii şi sisteme de conjugare. . . îndată ce au ajuns în plantă. Erbicidul.reacţii de dezalchilare. acesta induce un anumit stres până la metabolizarea totală a acestuia şi inactivarea sa definitivă. . Metabolizarea determină în mare măsură cantitatea de reziduuri pe care erbicidele le lasă în plantă.reacţii de hidroliză. Fiind deficit mare de umiditate. Acesta constituie de fapt criteriul selectivităţii erbicidelor sistemice . permit transportarea ascendentă a erbicidelor către oricare din organele plantelor. în cazul secetelor puternice şi evaporaţiei foarte mari. ie absorbţia lor în pereţii vaselor conducătoare şi deci blocarea lor.capacitatea plantei de a dezactiva erbicidul prin diferite reacţii primare. erbicidele . este o substanţă străină care trebuie inactivată (metabolizată). Unele erbicide.reacţii de oxidare şi reducere.

Plantele de cultură nu au un astfel de sistem enzimatic care să declanşeze această reacţie şi ca atare. De exemplu. Sensibilitatea se manifestă sub diferite grade de intensitate: de la efectul imperceptibil până la distrugere totală. plantele de cultură trebuie să aibă o sensibilitate mică. sunt tolerante. Aceleaşi plante nu pot metaboliza erbicidele pe bază de prometrin (Gesagard). în cazul nostru) şi de a nu vătăma pe altele (plantele de cultură).. Sensibilitatea şi toleranţa la erbicide. deci o toleranţă maximă. însă pentru majoritatea buruienilor este toxic.4-D care este toxic.4-DB (Embutone diclorophenoxi-butanoic). Sensibilitatea este însuşirea plantelor (respectiv a buruienilor) de a reacţiona cu erbicidele şi de a fi distruse de acestea. selectivitatea este problema cheie. Mecanismul constă în declanşarea reacţiei de betaoxidare a acidului 2.4-DB până la acid 2. Sunt şi cazuri de sporire a fitotoxicităţii erbicidului ajuns în plante (aşa numitul proces de activare a fitotoxicităţii). ştiinţifică a erbicidelor şi aplicarea acestora în dozele şi epocile corecte duce la distrugerea buruienilor şi protejarea plantelor cultivate. care nu este toxic pentru unele plante de lucerna. Toleranţa sau selectivitatea este însuşirea plantelor de a rezista acţiunii toxice a erbicidelor. iar buruienile să aibă o sensibilitate maximă şi o toleranţă mică. Ca atare.triazine (Onezin şi Propazin) sunt foarte rapid metabolizate de plantele de porumb şi sorg. SELECTIVITATEA ERBICIDELOR Prin selectivitate înţelegem însuşirea erbicidelor de a distruge dintr-un amestec de plante pe unele (buruienile. erbicidul pe bază de 2. În unităţile de cercetare. În activitatea de combatere a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Alegerea judicioasă. trifoi. ghizdei etc. chiar dacă fac parte din grupa erbicidelor triazine. sensibilitatea buruienilor la erbicide este cuantificată (măsurată) printr-un sistem de note EWRS (European Weeds Research Society) de la l la 9 cu valorile: nota l - .

nota 9 . sub formă peliculară şi. cât şi la cele sistemice şi poate interveni în diferite etape de la contactul erbicid-plantă până la distrugerea plantelor sensibile. Reglone. Roundup) se bazează pe acest tip de selectivitate. Distrugerea buruienilor din diferite culturi (exemplu. selectivitatea propriu-zisă. Selectivitatea de poziţie. selectivitatea poate fi: selectivitatea de poziţie (fizică sau mecanică) sau independentă de modul de acţiune a erbicidelor. având o sensibilitate mică. În acest caz erbicidul este plasat la suprafaţa solului. nu migrează (nulevigă) decât câţiva centimetri (2-3 cm). Selectivitatea se manifestă atât la erbicidele care acţionează prin contact. Această selectivitate de poziţie este influenţată şi de mobilitatea erbicidului pe profilul solului. Această selectivitate . Rezistenţa plantaţiilor de viţă-de-vie şi pomi la triazine (Simazin) se bazează pe acest tip de selectivitate. Buruienile care germinează în acest strat toxic (de 2-3 cm) vor fi afectate şi distruse. iar produsul Gesagard se aplică după semănat şi nu vine în contact cu sămânţa). Între cele două extreme valorile sunt de 20%. de proprietăţile erbicidului şi de condiţiile de climă şi sol. în timp ce plantele de cultură care se seamănă mai profund (6-8 cm) au o înrădăcinare adâncă şi rezistă la erbicid. Principalele căi prin care se manifestă selectivitatea sunt în funcţie de modul de aplicare. Este generată de locul de plasare a tratamentului. Primextra) se bazează pe acest tip de selectivitate (floarea-soarelui se seamănă la 6-8 cm adâncime. doza de erbicid şi realizarea sau nu a interacţiunii erbicid-plantă. 30%. cu erbicide totale (Gramoxone.buruieni rezistente. În funcţie de aceste căi.buruieni extrem de sensibile şi distruse de erbicide în proporţie de 100%. sfecla de zahăr) înainte de răsăritul plantelor de cultură. 70% sensibile la erbicide. A. generată de interacţiunea directă între plante şi erbicid. cu o sensibilitate maximă la erbicid. Rezistenţa plantelor de floarea-soarelui la prometrin (Gesagard.

de la o specie la alta. şi gramineele. erbicidele sunt reţinute mai puţin. Erbicidele. explică selectivitatea acestora faţă de erbicidele hormonale (2. în schimb buruienile sunt distruse. Poziţia diferită a nodului coleoptilar (primul nod al tulpinilor de gramineae) faţă de zona sensibilă cu erbicid constituie o formă de selectivitate morfologică. frunzele de varză şi răpită reţin de 8 ori mai multă soluţie de stropit pe unitatea de suprafaţă decât frunzele de orz. trebuie interceptate şi apoi reţinute pe frunze. Aceste procese de intercepţie şi reţinere sunt influenţate de forma. . Aceste tratamente se fac cu dispozitive speciale de protecţie a plantelor prevăzute cu apărători pentru plantele de cultură. floarea-soarelui. netedă sau acoperite cu perişori deşi. Diferenţierile morfologice dau posibilitatea speciilor monocotiledonate să intercepteze şi să reţină mai puţină soluţie de stropit (mai puţin erbicid).dispare dacă în urma unor ploi de mare intensitate (peste 100 mm/m2 căzuţi la o ploaie). Cuticula ceroasă. ca să acţioneze. Buruienile monocotiledonate în general. B. cu cuticulă dură şi un mugure terminal bine protejat. Selectivitatea propriu-zisă (determinată şi generată de interacţiunea erbicid-plantă). direcţionate oblic. mărimea şi numărul de frunze care diferă. Pe frunzele înguste şi pe cele cu suprafaţă ceroasă. Această selectivitate se bazează pe următoarele caracteristici: a)Selectivitatea datorată morfologiei plantelor se referă la structura şi poziţia unor organe ale plantelor care influenţează pătrunderea şi acţiunea erbicidelor în plantă. după cum am văzut. dispuse orizontal şi fără să-şi protejeze mugurele terminal. în timp ce dicotiledonatele au frunze late. ca la mazăre. au frunze înguste. pomi. erbicidul este levigat în zona rădăcinilor. în special. poziţia. viţă-de-vie). în acest mod aparatul foliar nu vine în contact cu erbicidul. lucioasă şi groasă a unor leguminoase. Astfel. în comparaţie cu cele dicotiledonate care sunt expuse total la a recepţiona o cantitate mai mare de toxic (de erbicid).4-D şi Dicotex). iar acestea îl absorb în cantităţi mari şi plantele mor. Tot pe principiul selectivităţii de poziţie se bazează şi tratamentele cu erbicide dirijate "pe sub frunze" de-a lungul rândurilor de plante cu tulpina înaltă (porumb.

b) Selectivitatea fiziologică se referă la efectul erbicidelor asupra plantei după ce acestea au pătruns în plantă. nodul coleoptilar se află în stratul de 1-1. Bobul (Vicia f aba} este rezistent la MCPB (BEXANE). unde se găseşte vârful de creştere şi care este diferit poziţionat: la orz şi grâu este sub stratul de erbicid. indiferent de adâncimea de îngropare a seminţelor.4-D este mai rapidă la dicotiledonate şi foarte lentă la monocotiledonate. Absorbţia erbicidelor pe bază de 2. iarba-bărboasă (Echinochloa crus-galli) etc. care nu este absorbit şi este sensibil la MCPA (Dicotex). . Orzul. Pătrunderea erbicidelor în plantă. Exemplu. la odos este chiar în stratul cu erbicid.5 cm de la suprafaţa solului. care este absorbit. orzul este rezistent la picloram (TORDON) pentru că acest erbicid nu traversează cuticula. La majoritatea gramineelor nodul coleoptilar este calea principală de absorbţie a erbicidelor aflate în sol. grâul şi odosul absorb erbicidul Avadex BW din zona de deasupra nodului coleoptilar. ca şi capacitatea de retenţie la suprafaţă este influenţată şi de alţi factori în afara celor generaţi de morfologia plantelor.Pe ce se bazează această diferenţiere? La ovăzul sălbatic (Avena fatua)..

Exemplu. Buruienile monocotiledonate sunt foarte sensibile la erbicide în primele faze de dezvoltare. Multe din erbicidele actuale sunt în amestec cu un antidot. Efectul toxic al erbicidelor este condiţionat de viteza de translocare a lor în plantă. pentru că se translocă rapid. Din numărul mare de erbicide de pe piaţă trebuie ales acel erbicid care este cel mai selectiv pentru cultura respectivă şi cel mai toxic pentru buruieni. pentru că se translocă lent şi este toxic pentru secară. Aplicat cu antidot. 2. de la locul de pătrundere la locul de acţiune. inul este tolerant în faza de înfrăţire până la formarea primului internod). Sunt alte specii de buruieni care sunt sensibile în alte faze . c) Selectivitatea datorată proprietăţilor erbicidelor.4-D este toxic pentru fasole şi mazăre şi este selectiv pentru trestia de zahăr pentru că se translocă greu). iar buruienile au sensibilitate maximă (exemplu. produsul este selectiv pentru grâu (sub numele de Puma Super). erbicidul Furore Super. Ca atare. d) Selectivitate periodică. Acesta este o substanţă care blochează acţiunea toxică a erbicidului faţă de unele plante de cultură. dezvoltate şi pot intercepta o cantitate mai mare de soluţie de stropit. Fie . deoarece epocile de tratament coincid în acelaşi timp.înaintea îmbobocirii sau înainte de înspicare. e) INTERACŢIUNEA DINTRE PESTICIDE În practica agricolă de foarte multe ori se aplică mai multe pesticide concomitent. Exemplele concludente sunt reprezentate de următoarele erbicide: dicamba este selectiv pentru grâu. aplicat fără antidot în combaterea odosului (Avena fatuă) din cultura de grâu este toxic. adică le protejează.Selectivitatea datorată diferenţelor de translocare. Este determinată de diferenţa între specii în ceea ce priveşte sensibilitatea faţă de erbicide în raport cu faza de dezvoltare (ontogeneza). în această fază frunzele sunt mari. erbicidul trebuie aplicat în faza în care plantele de cultură au toleranţă maximă.

Interacţiunea este antagonică când după realizarea amestecului scade efectul fitotoxic al unuia dintre parteneri sau amestecul capătă alte însuşiri fitotoxice. Persistenţa agronomică (propriu-zisă) o putem considera perioada de acţiune a erbicidului pentru cultura la care este aplicat. erbicidele au două tipuri de persistenţă: persistenţa absolută . fie o dată cu operaţia de combatere a buruienilor vom face şi combaterea bolilor foliare şi o fertilizare foliară cu îngrăşăminte lichide (vom amesteca deci erbicidul cu un fungicid şi un îngrăşământ foliar). în realitate. . erbicidul Icedin Forte + Tilt 250 + îngrăşământ foliar.aplicarea erbicidelor în benzi. Interacţiunea este sinergică când amestecul rezultat sporeşte fitotoxicitatea faţă de buruieni şi boli şi netoxic pentru plantele de cultură. Această persistenţă poate cuprinde întreaga perioadă de vegetaţie sau numai prima parte a perioadei de vegetaţie (5-7 săptămâni de la răsărire). Toxicitatea reziduală poate fi diminuată prin mai multe măsuri: .este reprezentată de intervalul de timp în care erbicidul este fitotoxic pentru organismele vii. O persistenţă îndelungată (toxicitate reziduală) prin acumulări an de an poate ajunge la cantităţi care să inhibe dezvoltarea microorganismelor sau să determine reziduuri în produsele agricole. PERSISTENŢA ERBICIDELOR ÎN SOL Prin persistenţă se înţelege durata de acţiune a erbicidelor la cultura la care a fost aplicat. persistenţă agronomică . apoi să dispară fără să fie nociv pentru plantele de cultură. O persistenţă prea scurtă permite ca un nou val de buruieni să invadeze cultura şi este nevoie de un alt tratament. mediu sau pentru plantele ce vor urma în rotaţie. Amestecul dintre 1-3 sau 3 erbicide sau erbicide cu fungicidul sau cu îngrăşăminte foliare poate să aibă un efect sinergic sau antagonist.este reprezentată de intervalul de timp în care moleculele de erbicid rămân în structură nemodificată şi pot fi identificate prin metode de laborator specifice.vom amesteca 2-3 erbicide pentru a mări spectrul de combatere (mai multe specii de buruieni combătute). De exemplu. Ideal ar trebui ca un erbicid să combată toate buruienile.

aplicarea erbicidelor cât mai aproape de sezonul cald al perioadei de vegetaţie; executarea de lucrări de afânare a solului, de prăşit sau arat pentru a stimula dezvoltarea microorganismelor; irigarea cu scopul favorizării levigării erbicidelor şi desfăşurarea proceselor biodinamice din sol; aplicarea de îngrăşăminte organice care, de asemenea, stimulează procesele chimice şi biochimice din sol.
-

INTERACŢIUNEA ERBICIDELOR CU SOLUL Ajunse în sol erbicidele sunt supuse la diferite procese fizice, chimice şi biologice în urma cărora au loc modificări ale fitotoxicităţii, ale eficacităţii acestora şi, în final, descompunerea erbicidelor. a) Procesele fizice. Cele mai importante procese prin care erbicidul îşi pierde din fitotoxicitate sau persistenţă sunt: levigarea şi volatilizarea. - Volatilizarea este fenomenul prin care o substanţă chimică (erbicid) trece de la starea lichidă în starea gazoasă. Vaporii de erbicid sunt molecule de erbicid. Deplasarea acestora în atmosferă cauzată de vânt sau de temperaturile ridicate se numeşte derivă sau drift de vapori de erbicid. Acest proces fizic presupune două aspecte: - se diminuează cantitatea de erbicid din sol şi ca atare efectul acestuia se diminuează (nu mai combate buruienile); - prin fenomenul de deplasare laterală a vaporilor de erbicid sunt distruse culturile vecine. Vaporii din erbicidele 2,4-D, dicamba, MCPA prin deplasare laterală sunt extrem de dăunători culturilor de sfeclă, floareasoarelui, viţă-de-vie etc. Erbicidele volatile care se aplică la sol (Treflan, Eradicane, Diizocab) prin volatilizare formează vapori care, dacă se deplasează lateral, nu dăunează culturilor vecine însă diminuează efectul erbicidului. Intensitatea procesului de volatilizare depinde de însuşirile erbicidului, de umiditatea solului. Pe solurile mai umede, volatilizarea este mai mare datorită concurenţei între moleculele de apă şi moleculele de erbicid de a fi absorbite pe suprafaţa coloizilor solului. Moleculele de erbicid rămân libere în soluţia solului şi pot fi uşor volatilizate. Volatilizarea este direct proporţională cu presiunea de vapori a erbicidului. Pe

vreme uscată, moleculele de erbicid sunt adsorbite de sol cu o forţă mai mare decât în straturile umede. Exemple de erbicide care se pierd uşor prin volatilizare: Treflanul, Diizocabul, Bălan, Eradicane etc. Exemple de erbicide nevolatile sau semivolatile care pot fi aplicate preemergent sunt: Dual Gold, Mecloran, Lasso, Guardian, Trophy, Frontier etc. Scăderea pierderilor de erbicid prin volatilizare se face prin încorporarea acestora cu grapa cu discuri sau cu grapa cu colţii reglabili. - Levigarea este procesul fizic de deplasare în adâncime a moleculelor de erbicid odată cu apa descendentă, după o ploaie sau irigare. Acest fenomen poate avea consecinţe pozitive sau negative. Cele pozitive prin faptul că erbicidul este transportat în zona de germinaţie a seminţelor de buruieni, iar cele negative constau în: combaterea ineficientă a buruienilor datorită diminuării cantităţii de erbicid; distrugerea plantelor de cultură sensibile în cazul erbicidelor de poziţie. Acest proces este intensificat de cantitatea de precipitaţii căzută, permeabilitatea solului, gradul de solubilitate al erbicidelor şi descreşte dacă creşte absorbţia erbicidului pe coloizii solului b) Procese chimice. Dintre cele mai importante procese chimice la care este expus erbicidul ajuns în sol sunt: descompunerea fotochimică, adsorbţia, desorbţia şi reacţiile erbicidelor şi constituenţii solului. Descompunerea fotochimică. Unele erbicide ajunse la sol şi expuse luminii solare suferă unele modificări moleculare. Reacţiile fotochimice sunt cauzate de radiaţiile ultraviolete cuprinse între lungimile de undă de 40-444 A (angstromi). Adsorbţia în complexul coloidal al solului. Toate erbicidele sunt adsorbite de complexul argilo-humic al solului, unele mai mult altele mai puţin. Odată adsorbite aceste molecule sunt inofensive (pasive) şi sunt inaccesibile plantelor. Cu cât adsorbţia este mai puternică cu atât efectul erbicidului se diminuează. Adsorbţia este mai mare la solurile cu complex argilo-humic dezvoltat, precum şi cu un conţinut de humus mai mare.

Adsorbţia este mai mare pe solurile acide decât pe solurile alcaline (Anderson, 1977). Desorbţia este procesul chimic prin care, din complexul argilo-humic, se eliberează molecule sau ioni de erbicid. Moleculele de apă înlocuiesc de obicei moleculele sau ionii de erbicid. Desorbţia are loc mai întâi la suprafaţa particulelor de argilă şi mai greu la suprafaţa particulelor de humus. Moleculele de erbicid eliberate pot trece în soluţia solului, unde sunt expuse procesului de absorbţie de către plante. Reacţii chimice între erbicide şi constituenţii solului sunt reacţii de oxido-reducere, hidroliză, de formare de săruri sau diferite complexe chimice. c) Procesele biologice. Sunt procesele de: absorbţie de către rădăcinile plantelor şi de descompunere de către microorganisme. Absorbţia de către rădăcinile plantelor se realizează de către organele subterane ale plantelor şi, ca atare, se reduce concentraţia lor în sol. Descompunerea de către microorganisme. Microorganismele folosesc erbicidele organice ca sursă de hrană şi de energie, determinând astfel descompunerea lor până la produsele finale: CO2, H2O, N, P etc. Aceasta este calea principală prin care erbicidele din sol sunt metabolizate sau distruse. Sunt favorabile condiţiile de sol, umiditatea, aeraţia, temperatura, pHul, conţinutul de humus. REMANENTA ERBICIDELOR Reprezintă durata de acţiune a erbicidelor în afara perioadei de vegetaţie a plantei la care s-au aplicat. Remanenta erbicidelor are la bază următorii factori: - necorelarea dozei aplicate cu tipul de sol; - tratamente unilaterale sau repetate; - un regim sărac în precipitaţii; - aplicarea neuniformă a erbicidelor (staţionări, duze defecte);

pH. conţinut de argilă etc. - . planificarea judicioasă a rotaţiilor prin evitarea introducerii în rotaţie a culturilor foarte sensibile.) ţinând seama de sensibilitatea culturilor tratate.lipsa cunoştinţelor asupra erbicidelor şi planificarea defectuoasă a rotaţiilor. dar şi de cea a culturilor care vor urma în rotaţie. cunoaşterea erbicidului cu privire la remanentă şi la factorii care determină remanenta. Pentru evitarea remanentei trebuie îndeplinite următoarele condiţii: corelarea dozelor de erbicid aplicate cu tipul de sol (conţinut în humus.

a. Efectul acestora a fost mult diminuat prin amestecul cu produse cu o remanentă mică. creşterea penetrării sau translocării în frunze etc. alaclor. Penescu. Lăzureanu.Cercetările efectuate pe parcursul timpului de N. A. Păunescu. F. Popescu. T. De exemplu. I Vlăduţu. Bîrlea. lonescu. T.a. D. O astfel de alterare nu . V. metolaclor. De exemplu. Ghinea.P. Gesaprim etc. N.a. Budoi. când acestea au fost aplicate singure. Ulinici. trifluralin.M. I Stancu. amestecarea cu apa şi de a uşura pătrunderea şi translocarea lor în plantă. dozele se calculează în substanţă activă. Fritea. tablete) exprimarea se face în procente (%) faţă de greutatea produsului comercial. manipularea.a. în procesul de fabricaţie erbicidele se amestecă cu diferite substanţe ajutătoare. Exprimarea conţinutului de substanţă activă se face în grame s. De regulă. O. Erbicidele nu se folosesc ca substanţă chimică pură.I. produsul Dual Gold 960 EC conţine 960 g/1 s. De exemplu. Gesagard 50 WP conţine 50% prometrin. produsul Treflan 48 EC conţine 480 g/1 s. a conţinutului său în substanţă activă.pentru erbicidele lichide. lonescu etc. L. ECHIVALENT ACID. Segărceanu. Caramete.4-D) în procesul de fabricaţie. gliphosat etc. Pentru erbicidele solide (pudre.) este acea parte a formulării unui erbicid care este direct responsabilă cu efectul erbicid. granule./litru de produs comercial . A. ca de exemplu. pendimetalin etc. P. Pitezin. Ciorlăuş. A. Pentru a mări volumul lor şi a uşura păstrarea. Onezin 50 WP conţine 50% atrazin. A. Şarpe. Cunoscând conţinutul de substanţă activă se poate uşor calcula doza de erbicid exprimată în produs comercial la hectar. produsul Roundup 480 EC conţine 480 g/l s. Săndoiu. au arătat că cele mai mari daune provocate de remanentă culturilor agricole le-au adus erbicidele triazinice (Onezin. Gh. SUBSTANŢĂ ACTIVĂ. metolaclor. N. G. Vilău. Substanţa activă. molecula erbicidă este modificată cu scopul de a imprima erbicidului anumite însuşiri (altele decât cea erbicidă). Jităreanu. Echivalentul acid al sărurilor şi esterilor La unele erbicide formulate ca sare sau esteri (2. G.).a. A. Sencor 70 WG conţine 70% metribuzin substanţă activă etc. Substanţa activă (s. De aceea este necesară cunoaşterea fiecărui erbicid.

).) Uneori concentraţia unor erbicide se exprimă în părţi per milion (p.000.4-D conţine 600 grame/1 acid 2. sunt necesare alte eforturi pentru stârpirea lor. .gradul de îmburuienare a suprafeţei tratate.p.4-D.000 mg sau l g la l gram). Se foloseşte această exprimare mai ales în lucrările de cercetare ştiinţifică unde este nevoie de o exprimare foarte precisă şi o cantitate foarte mică de erbicid. în kg/ha echivalent acid.m.metoda de aplicare a erbicidului (pe toată suprafaţa sau în benzi). Părţi per milion (p. iar dozele se recomandă în grame echivalent acid/hectar. dozele se recomandă. Echivalentul acid al unui erbicid formulat ca sare sau ester este acea parte a moleculei care reprezintă forma acidă originală sau acea parte a formulării care teoretic poate fi convertită în acid. respectiv eficacitatea lui.p. STABILIREA DOZEI DE ERBICID Doza de erbicid reprezintă cantitatea de erbicid exprimată în substanţă activă (sau echivalent acid) necesară pentru a trata o suprafaţă de un hectar. l g la 1. La aceste erbicide greutatea specifică a formelor respective variază mult şi de aceea. . în plus. .distruge însuşirile erbicidului. La stabilirea dozei de erbicid se are în vedere o serie de factori: . Se mai poate defini ca numărul de micrograme (ug) dintr-o substanţă chimică uniform dispersată într-un gram sau l cm3 de lichid sau de diluant masă uscată (l g la 1. de regulă. Stabilirea corectă a dozei are influenţă asupra calităţii tratamentului deoarece la doze prea mici buruienile rămân necombătute. DMA 6-2.000 g. De exemplu. ca de exemplu: la erbicidele fenoxi-carboxilice. la greutate sau volum al unui produs dizolvat sau dispersat în 1. Echivalentul acid reprezintă substanţa activă la majoritatea erbicidelor formulate ca sare sau ca ester.proprietăţile erbicidului.m.000 părţi de amestec final la greutate sau volum. . exprimat în grame/litru de produs comercial.speciile de buruieni existente şi fazele de vegetaţie ale buruienilor. instrucţiunile care însoţesc produsele tehnice precizează conţinutul de echivalent acid. deci cheltuieli făcute în zadar. Prin părţi per milion se înţelege numărul de părţi de amestec final.000.

1125 kg/ha D. în instrucţiunile de utilizare. (500 g/1 s.c. este doza de produs comercial în kg/ha sau l/ha. doza de produs comercial se calculează cu formula: D. este doza de produs comercial în kg/ha în cazul aplicării pe întreaga suprafaţă. argilă. Exemplu: se foloseşte Gesagard 500 S. prometrin) la aplicarea în benzi la cultura de floarea-soarelui: .C. pH)./ha. .xl ( kg / ha .s.a. dozele de erbicid sunt exprimate în kg s.a. doza de erbicid substanţă activă este de 0.( benzi ) = D. vie sau pomi în cm sau în m. s. Exemplu: se foloseşte la operaţia de erbicidat la grâu produsul Lintur 75 WG: . în kg/ha. este procentul de substanţă activă în produsul comercial. doza de produs comercial la hectar a produsului Lintur 75 WG este de 150 grame/ha. este doza de erbicid substanţă activă.a.. (benzi) este doza de produs comercial în kg/ha la aplicarea în benzi sau în fâşii. b) La tratamentele executate cu erbicide în benzi: Doza de produs comercial se calculează după formula: D.1125 kg / ha 75 75 Deci. De regulă. = D.C. l / ha ) L în care: D. iar specialistul trebuie să calculeze doza de produs comercial.a.c. = 0.c. l este lăţimea benzii tratate în cm (sau m).c.conţinutul în substanţă activă = 75%. în care D.C.x100 ( kg / hasaul / ha ) s.s.a.proprietăţile solului (conţinut în humus.C. D. L este distanţa dintre rândurile de plante.25 = = 0. D.a.fazele de vegetaţie ale plantelor de cultură.1125 x100 11. Aceasta se poate rezolva astfel: a) La tratamentul integral (pe toată suprafaţa) cu erbicid.

. Norma de amestec este determinată de mai mulţi factori: . platou.8l / ha 70 NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT Reprezintă cantitatea de amestec lichid necesară pentru a erbicida suprafaţa de l hectar. care să conţină doza de erbicid pentru l hectar. L = 70 cm D. Tabelul 7.c.( benzi ) = 5 x 40 = 2.caracteristicile maşinii de stropit. Normele metodologice care stabilesc normele de amestec pentru stropit sunt prezentate în tabelul 7. .condiţiile naturale (deal. . l = 40 cm.).2 Normele de amestec orientative recomandate a fi utilizate în combaterea buruienilor din culturile agricole din România Cultura Norma de amestec (l/ha) la aplicarea terestră . afânat etc.forma sub care este produs erbicidul.C.însuşirile chimice ale erbicidelor. = 5 l/ha.2.D.

De asemenea. căpşun. . rădăcinoase. castraveţi . mazăre. se recomandă şi diametrul median al picăturilor în funcţie de epoca de executare a tratamentului cu erbicide şi de tipul de duze folosite (diametru). ardei. conopidă. cais.varză.păr. vişin. prun. gutui. nuc 300-400 . cireş. pepiniere pomicole Hamei 300-400 300- Normele se precizează în funcţie de fiecare caz în parte. nectarin. arbuşti 300-400 fructiferi.Culturi de câmp 200-400 Legume în seră 300-400 Legume în câmp: tomate 300-400 vinete. fasole 300-400 Viticultură 400 Pomicultură: .măr.

S este suprafaţa tratată la un parcurs al maşinii în ha.Q este norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha.QI este norma de amestec orientativă după recomandările tipizate în l/ha. .V este volumul rezervorului maşinii în l. d) se determină norma de amestec lichid optim pentru sola respectivă în l/ha: c) Q= V Sxm în care: .V este volumul rezervorului maşinii în litrii. . Raţionamentul este următorul: dacă pentru suprafaţa S.ml este numărul de parcursuri pentru care ajunge lichidul de la o alimentare a maşinii. . Budoi şi A. Penescu. 1996): a) se stabileşte suprafaţa care se tratează la o cursă a maşinii: 2cx1 S = în care: . .S este suprafaţa care se tratează la o cursă a 10 . este necesar volumul V. mărimea ml se rotunjeşte într-un sens sau altul pentru a obţine o mărime m. l este lungimea solei în m. cantitatea de amestec care se găseşte în rezervorul maşinii trebuie să ajungă pentru tratamentul unui număr întreg de curse. . . de lucru a maşinii în cm. De aceea.000 maşinii în hectare. b) se determină numărul de parcursuri (ml) pentru care ajunge o alimentare a maşinii: ml = V QLXS în care: .S este suprafaţa totală la o cursă a maşinii în hectare. . pentru l ha este necesar volumul x.m este numărul (un întreg) de parcursuri pentru care ajunge amestecul înmagazinat în rezervor la o alimentare.NORMA DE AMESTEC PENTRU STROPIT PENTRU ECHIPAMENTELE TERESTRE Se stabileşte după următoarea metodică (descrisă de Gh.m.

C este cantitatea de amestec lichid din rezervor la o alimentare în l.L este lungimea solei în m.L este lăţimea de lucru.000 ( m) QxL în care: .NORMA AMESTECULUI DE STROPIT ÎN CAZUL MIJLOACELOR AVIATICE Se poate stabili după următoarea metodică (Tulicov. Penescu.Ne este numărul de curse la un zbor.Lt este lăţimea totală tratată la un zbor. . Vorobiev. b) se determină numărul de curse (Nc) la un zbor: Nc = Lt L în care: .10.V este viteza de zbor în m/s. 1996): a) se determină lăţimea totală tratată Lt în metri pentru sola respectivă şi pentru un zbor al avionului sau elicopterului): Lt = Cx 10 . Lt este lăţimea totală la un zbor. . Budoi şi A. .000 în care: . . Dacă numărul de curse realizat nu este un întreg se rotunjeşte obţinându-se Ner. . L este lăţimea de lucru la o cursă (într-o singură direcţie în m). .Ds este debitul pe secundă prin toate duzele.Q este norma de amestec lichid în l/ha. .000 este suprafaţa unui hectar în m2. descrisă de Gh. iar lăţimea de lucru L se precizează după formula: L= Lt (m) Ner c) se determină debitul pe secundă de amestec lichid (Ds) în l/s prin toate duzele lăncii de stropit: Ds = QxLxVt 10 .

creând dificultăţi în aplicarea tratamentului (înfundă filtrele. deoarece aceştia pot reacţiona cu componentele unor erbicide sau ale substanţelor adjuvante şi. Mg++. limpede. pudră umectabilă sau pudră muiabilă. iar erbicidul (soluţia concentrată S. în aparenţă soluţia este clară. Prepararea amestecului se poate face direct în rezervoarele agregatelor pentru erbicidat (dacă se folosesc erbicide care se dizolvă sau care se dispersează uşor. concentrat emulsionabil. Fe++ etc. fără impurităţi. Dacă amestecul este lăsat în repaus cele două componente ale . Icedin.a. să nu fie dură şi să nu conţină mai mult de 150 ppm ioni diferiţi de Ca+ +.). Tipul de amestec condiţionează respectarea anumitor măsuri pe durata pregătirii şi aplicării acestuia. sitele. În funcţie de forma sub care sunt livrate erbicidele (soluţii concentrate. Gramoxone. Nata. iar tratamentul se face pe suprafeţe mici) sau în rezervoare mari. folosindu-se instalaţii speciale.) este dizolvatul. în care apa este dizolvantul.). se formează săruri solubile care precipită. incoloră sau colorată.000 QxVt PREGĂTIREA AMESTECULUI DE STROPIT În mare măsură calitatea tratamentului cu erbicide depinde de modul de preparare a amestecului dintre erbicid şi apă. emulsii şi suspensii. amestecurile erbicid-apă pot fi de trei tipuri şi anume: soluţii. duzele etc. Soluţia este un amestec fizic omogen. Emulsia este amestecul dintre două lichide. Sub formă de soluţie se aplică DMA-6. atunci se ia în considerare debitul maxim pe secundă posibil (Dsm) şi se micşorează lăţimea de lucru (L) după formula: L= Dsmx 10 .). pastă. Constituenţii soluţiei nu pot fi separaţi pe cale mecanică. în cazul nostru erbicid sub formă de concentrat emulsionabil (EC sau CE) şi apă. Basagran ş. fiecare păstrânduşi identitatea.In cazul când aparatul de zbor nu asigură debitul pe secundă calculat (Ds).C. granule dispersabile ş.a. ca urmare. centralizat pe unitatea agricolă. Apa folosită la operaţia de erbicidat trebuie să fie curată.

acestea sunt formulate ca pudre umectabile. . După ce preamestecul este omogen se introduce în bazin sau cisternă. Ven-zar. Se agită mereu pentru a evita fenomenul de floculare (formarea de cocoloaşe). amestecul trebuie agitat permanent. unde se află o cantitate suficientă de apă (mai mult de jumătate din necesar). Pentru a realiza un amestec omogen mai întâi se face un preamestec (o maia). cu puţină apă până se formează o pastă fără cocoloaşe. dispersate într-un lichid (apă). Prepararea amestecului se poate face în uzine chimice. Sencor. erbicidul (cantitatea de erbicid calculată pentru o anumită suprafaţă) se amestecă într-un vas separat. Eradicane. Câteva exemple de erbicide care se aplică sub formă de emulsie sunt: Dual. DF). în timpul aplicării. Pentru a mări spectrul de combatere a buruienilor se foloseşte amestecul din 2 sau. Exemple de erbicide ce se aplică ca suspensii: Onezin. alb sau colorat şi nu formează precipitat. Granstar. Amestecul de erbicide. Pentru aceasta este nevoie de aproximativ două părţi apă şi o parte erbicid (la greutate). Când amestecul rămâne în repaus.a. dar şi în unităţi agricole. uneori. suspensia trebuie agitată continuu. Cosatrin. Treflan. Pentru acest lucru este necesar ca erbicidele să fie compatibile. WP.a. sunt formulate ca granule dispersabile şi pentru formarea suspensiei nu mai este necesar preamestecul. De aceea. particulele solide se depun. Componentele suspensiei trebuie să fie suficient de mici pentru a trece prin sitele şi duzele instalaţiei de stropit. pastă fluidă. Mecloran etc. în acest scop. iar ordinea în care acestea se introduc în bazin (cisternă) este următoarea: pudră umectabilă. Suspensia este un amestec format din particule solide (erbicid sub formă de pudră umectabilă PU. De aceea. iar Teii.. Logran ş. Emulsia are aspect lăptos. în timpul aplicării. Afalon ş. Titus. soluţie concentrată şi concentrat emulsionabil. chiar 3 erbicide. agitându-se o dată cu adăugarea restului de apă. Diizocab.emulsiei se pot separa.

.la erbicidele care se aplică la sol.pe toată durata tratamentului se cere să se respecte viteza şi presiunea de lucru stabilite pentru a administra norma de amestec. trebuie evitată aplicarea erbicidelor. . aşa-numită irigare "ştarter" pentru o uşoară activare a f erbicidului în sol.ASPECTE TEHNICE LA APLICAREA ERBICIDELOR Aplicare amestecurilor de erbicidat se realizează cu ajutorul aparatelor.să se respecte înălţimea de lucru a rampelor de stropit. la erbicidele ce se aplică la sol fără încorporare. maşinilor şi a echipamentelor de stropit. . Acest aspect va fi prezentat pe larg în capitolul 8. după ce pompa a fost decuplată.în zilele în care probabilitatea de a începe ploaia este mare. în prealabil. .întoarcerile la capetele parcelei să se facă în drum.erbicidele volatile trebuie încorporate în sol la cel mult 20 de minute de la aplicare.în condiţii de irigare. pentru a se evita pătrunderea impurităţilor şi ca urmare înfundarea instalaţiei (a duzelor).atât apa folosită la erbicidat cât şi erbicidul care se introduce în bazin (cisternă) trebuie filtrate. pentru a asigura un interval de 6-8 ore între momentul tratamentului şi prima ploaie. REGULI DE APLICARE A ERBICIDELOR Aplicarea erbicidelor este una dintre cele mai complexe lucrări agricole care necesită specialişti foarte bine pregătiţi în acest domeniu. Productivitatea muncii. acesta trebuie să fie mărunţit şi nivelat pentru a permite o repartizare uniformă a lichidului. a fost erbicidată. eficacitatea şi calitatea tratamentului cu erbicide depind în mare măsură şi de regulile de care trebuie să ţinem cont în timpul tratamentului. Amintim câteva dintre acestea: . . . Nu se admite întoarcerea în cultură cu instalaţia în funcţiune. . când umiditatea solului este mică se impune o irigare cu o normă de 150-200 m / ha.tratamentul trebuie executat la epoca optimă şi corect. . . În cazul în care la capete nu avem drum se va jalona o zonă de întoarcere care.

200 mg/kg. II . la care DL 50% este > 1000 mg/kg. 4) toxicitate redusă. Încadrarea pesticidelor în una din aceste grupe se face pe baza Avizelor Ministerului Sănătăţii . Sunt patru grupe de toxicitate: 1) extrem de toxice. a normelor de folosire şi a tehnicii securităţii muncii în timpul lucrului cu aceste produse. conform cu referatele tehnice ale Institutului de Igienă şi Sănătate Publică. IV . maşinile se spală cu multă apă pentru a se asigura eliminarea completă a resturilor de erbicid (majoritatea sunt corosive).la culturile semănate în rânduri apropiate şi fără cărări este necesar jalonatul cu minim 3 jalonieri pentru a nu rămâne fâşii neerbicidate. la care DL 50% este de 200 .negru. . Protecţia omului fată de erbicide: . la care DL 50% este de 50 .1000 mg/kg. la care DL 50% este < 50 mg/kg.Inspectoratul Sanitar Central.verde. posedă diferite grade de toxicitate. aceasta fiind doza de substanţă activă la care mor 50 % din animalele (şobolani) cu care se experimentează pentru testarea toxicităţii erbicidului respectiv. Se exprimă în mg/kg corp viu. 2) puternic toxice. iar pe de altă parte faptul că acestea sunt substanţe toxice periculoase.roşie. III albastru. Ambalajele utilizate în activitatea cu pesticide vor purta o etichetă inscripţională în una din culorile: grupa I . pentru a nu forma vetre toxice date de supradoza de erbicid. Toxicitatea lor se apreciază după doza letală (DL 50%). ca toate pesticidele. Erbicidele. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor lor.la aplicarea erbicidelor viteza vântului să nu depăşească 4-5 km/h în cazul tratamentelor cu maşini terestre şi de 2 km/h în cazul tratamentelor cu mijloace avio. iar zonele de suprapunere să nu depăşească l cm lăţime. Majoritatea erbicidelor se încadrează în grupele III şi IV şi numai câteva în grupa II. PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRILE CU ERBICIDE Având în vedere necesitatea stringentă a folosirii erbicidelor. pe de o parte. . 3) moderat toxice.după tratament.să se evite pe cât posibil opririle agregatelor (desfundarea duzelor) în sole. ..

ca de exemplu carbamaţii. De aceea. şefi de echipe. femeile gravide sau care alăptează. diaree. transport şi aplicare a erbicidelor. Nu sunt admişi să lucreze cu pesticide copii până la 18 ani. pot produce îmbolnăviri. mecanizatori. Iată unele simptome ale intoxicării: oboseală. transpiraţie puternică. femeile peste 50 ani. se impune cunoaşterea temeinică a proprietăţilor fiecărui erbicid şi respectarea cu stricteţe a regulilor de protecţia muncii şi a mediului înconjurător. de cord etc. Unele erbicide sunt toxice pentru albine. persoanele cu răni deschise. în depozite sau la aplicarea în câmp. sete puternică. întreg sezonul şi instruiţi la locul de muncă de către specialişti care conduc astfel de lucrări. bromoxil etc. bărbaţii peste vârsta de 55 ani. Rezultă din cele prezentate. respirator. spasme etc. manipulate fără respectarea regulilor de protecţia muncii. vomă. ca de exemplu. edeme. de exemplu.) trebuie să urmeze cursuri speciale de calificare. uleiurile minerale. prea aproape de recoltarea produselor agricole şi devin periculoase prin consumarea lor de către om şi animale. adică în perioada optimă şi în doze corespunzătoare. şi scoaterea din comerţ a produselor cu efect toxic peste limita admisă. fie datorită faptului că.1) Primul caz se referă la erbicidele care pot rămâne ca reziduuri în diverse produse. Trebuie subliniat faptul că aspecte de contaminare a produselor agricole cu erbicide se ivesc numai acolo unde aplicarea lor nu se face cu responsabilitatea cerută. . 2) Erbicidele. fie că sunt aplicate incorect. intoxicaţii grave şi chiar moartea. Alte erbicide sunt toxice pentru fauna acvatică. că modul de acţiune al erbicidelor asupra organismului uman şi animal este diferit şi deseori extrem de periculos. magazineri ş. Muncitorii care deservesc agregatele vor fi desemnaţi pentru . în timpul transportului.a. greaţă. Specialiştii care lucrează cu erbicide (tehnicieni. brigadieri. pătrunse în plante. Persoanele care lucrează cu erbicid trebuie să efectueze vizita medicală specială. sunt blocate în diferite organe şi nu sunt metabolizate de către plante. derivaţi ai fenolului etc. înroşirea feţei. paraquat. bolnavi cu sistemul nervos. Pentru protecţia muncii la lucrările cu erbicide trebuie respectate cu stricteţe regulile de depozitare. Acest mod de toxicitate se preîntâmpină prin interzicerea folosirii unor astfel de substanţe şi aplicarea corectă a erbicidelor.

. instrumente pentru deschiderea ambalajelor. Curăţenia în depozit se face după necesităţi. furaje. dacă viteza depăşeşte 2 m/sec. cu instrucţiuni privind folosirea preparatelor respective. furaje. Ambalajul erbicidelor trebuie să fie în bună stare. Păstrarea erbicidelor se face numai în depozite speciale aflate la o depărtare de cel puţin 200 m de locuinţe. Ceea ce rămâne nefolosit se returnează în depozit. pardoseala. La început se îndepărtează praful cu aspiratorul şi apoi se spală pereţii. Împrăştierea erbicidelor cu mijloace avion nu este permisă dacă viteza vântului este mai mare de 4 m/sec. Magazionerul trebuie să cunoască regulile de păstrare a erbicidelor şi tehnica securităţii muncii. păstrează sub cheie registrul de intrări şi ieşiri a substanţelor. După descărcare. curăţă inventarul. iar în cazul dispersării.. nu se mănâncă. nu se bea. Parcelele care se tratează să se afle la depărtare de minimum l km de centrele populate. înainte de începerea lucrului se instruiesc muncitorii şi se aşează la loc vizibil instrucţiunile de protecţia muncii şi de acordare a primului ajutor. mijlocul de transport se curăţă şi se spală. El va sta în depozit numai în timpul primirii şi eliberării erbicidelor sau unor treburi urgente. verifică starea ambalajelor. pentru câteva zile.Toate persoanele trebuie să cunoască însuşirile toxice ale preparatului cu care lucrează şi măsurile de protecţie. precum şi echipament de protecţia muncii. cântare. apă. In zilele excesiv de călduroase erbicide-le se aplică dimineaţa sau spre seară.şi la mijlocul zilei. la intervale de cel mult două săptămâni. călători. Din depozit se eliberează cantităţi de erbicide pentru o singură zi şi numai în cazuri speciale. Depozitele să fie dotate cu echipament contra incendiilor. În vederea aplicării erbicidelor sunt necesare maşini şi aparatură specială. în depozit se poartă echipament de protecţie. în picături foarte mici. iar în zilele normale şi noroase . nu se fumează. stelaje şi despărţituri pentru depozitarea diferitelor erbicide. Transportul erbicidelor se face numai în ambalaje speciale şi cu grijă pentru a evita deteriorarea acestora şi împrăştierea substanţelor. zilnic aeriseşte depozitul. stelajele. La locul de muncă trebuie să existe trusa cu medicamente de prim-ajutor. cu etichete cu scris rezistent la umezire. Nu se transportă erbicidele împreună cu alimente. La locul de aplicare nu se păstrează alimente.

mască de gaze. Cabinele tractoarelor trebuie să fie ermetic închise. se schimbă locul de muncă. La locul de muncă trebuie să existe câteva substanţe de primă utilitate: cărbune medicinal. aceasta trebuie spălată bine cu apă şi săpun. După acordarea primului ajutor. Amestecul pentru stropit se pregăteşte la platforme special amenajate. mânuşi. iar în caz de stop cardiac se face masaj cardiac. muncitorii trebuie supuşi la diverse analize. Primul ajutor în cazul otrăvirii cu erbicide. Ochii se spală cu apă şi sifon în concentraţie de 2% sau cu acid boric şi apoi cu apă curată. După terminarea lucrării.5%.a. După vomă se administrează 2-3 linguri de cărbune activ şi o jumătate de pahar cu apă).Maşinile terestre se pot folosi pe vreme cu viteza vântului de până la 4 m/sec. sare de bucătărie. bolnavul este dus de urgenţă la cel mai apropiat spital. Bolnavul este aşezat de îndată la aer curat şi i se îndepărtează echipamentul de protecţie. 20 . Menţionăm încă o dată că otrăvirea cu erbicide poate fi evitată dacă se lucrează cu grijă şi responsabilitate şi se respectă întocmai modul de aplicare a preparatelor şi regulile de protecţia muncii. Dacă pesticidul a fost înghiţit. cizme. iar în cazul erbicidelor toxice. echipamentul se curăţă şi se aeriseşte. în timpul lucrului este interzis a fuma. Periodic. Dacă pesticidul a venit în contact cu pielea. mănuşile) se spală zilnic cu apă caldă şi săpun şi se dezinfectează cu tampon de vată umezit în alcool medicinal sau în soluţie de hipermanganat de potasiu 0. Mecanicul tractorist şi alţi muncitori care deservesc agregatele de stropit vor purta echipament de protecţie: salopetă. Cel puţin o dată pe săptămână se spală echipamentul. ochelari. bicarbonat de sodiu ş. îndeosebi sanguine şi la nevoie.30 ml sirop de ipeca sau 25 ml soluţie 1% de sulfat de cupru). se administrează bolnavului câteva pahare cu apă caldă sau împreună cu o substanţă pentru a provoca voma (ca de exemplu. Părţile de cauciuc ale echipamentului de protecţie (masca de gaze. mânca sau bea. iar agregatul pentru stropit se conduce pe câmp numai după ce se verifică şi se constată că este în perfectă stare de funcţionare. . În caz de încetinire a respiraţiei se dă bolnavului să miroasă amoniac se face respiraţie artificială. iar muncitorii se spală bine pe tot corpul cu apă şi săpun.

2000). Prin inginerie genetică s-a reuşit introducerea în patrimoniul genetic al unei celule. tomate ş. imazetapir (PIVOT) şi unele din grupa sulfonilureicelor. Genele noi introduse sunt denumite transgene. tutun. bumbac. Primul test experimental al unei plante transgenice a fost realizat în anul 1986. Porumbul Roundup Ready posedă o genă tolerantă la glifosat (Roundup Ready). in. varietăţi transgenice întâlnim la majoritatea plantelor de cultură: soia. Folosirea erbicidelor cu substanţă activă glifosat în multe situaţii rezolvă integral problema combaterii buruienilor. De exemplu. răpită. se aplică în perioada de vegetaţie fără persistenţă în sol şi plantă. erbicidele pe bază de glifosat sunt sistemice şi neselective (cu acţiune totală).PLANTE DE CULTURĂ MODIFICATE GENETIC TOLERANTE LA ERBICIDE În ultimii ani. animalelor şi plantelor.). soia Roundup Ready care este tolerantă la erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready) posedă o genă transferată de la o bacterie din sol (Agrobacterium sp. industria farmaceutică. izolată de la o populaţie de porumb modificată prin mutageneză in vitro şi apoi transferată în genomul unei linii utilizate pentru producerea hibrizilor comerciali (Elena Badea. agricultură şi protecţia mediului. porumb. sunt foarte eficace şi pentru buruienile anuale cât şi pentru cele perene. După cum este cunoscut. . În felul acesta. ingineria genetică a realizat progrese spectaculoase cu efecte benefice majore în sectoarele care privesc sănătatea oamenilor. iar produsele obţinute poartă numele de organisme modificate genetic (OMG) sau organisme transgenice.a. cartof. a uneia sau mai multor gene noi (genele de interes). orez. iar prima cultură comercială a unei plante transgenice a fost înfiinţată în anul 1992. dovleac. s-a reuşit transferul de gene ce conferă rezistenţă la acţiunea unor erbicide de la microorganisme la plantele de cultură. Un interes deosebit pentru cercetători în crearea de plante modificate genetic tolerante la erbicide şi pentru care s-au obţinut varietăţi de plante de cultură au prezentat şi erbicidele pe bază de glufosinat de amoniu (BASTA). În ultimul timp.

5 21.9 0.8 28.4) Tabelul 7. .1 Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în SUA şi Canada.7 2. astfel că în anul 1999 la nivel mondial s-au cultivat aproximativ 30 milioane de hectare (tabelele 7.7 8.1 Soia Porumb Bumbac Răpită Cartof Dovleac Papaya Tabelul 7.1 <0. Suprafaţa cultivată pe plan mondial cu plante modificate genetic Cultura Suprafeţe cultivate (milioane hectare) 1999 1998 14.1 2.Suprafaţa ocupată cu plante transgenice tolerante la erbicide a crescut considerabil.4 <0.1 2.3 <0. Structura suprafeţelor agricole cultivate în lume cu organisme modificate genetic cu diferite forme de rezistenţă Specia Toleranţă la erbicide Rezistenţă la insecte Toleranţă la erbicide şi rezistenţă la insecte Rezistenţă la virusuri Suprafaţa (milioane hectare) 1999 1998 19. peste 80% şi mult mai puţin în ţările din Uniunea Europeană.1 0.3 11.9 <0.4.3.9 7.1 0.4 3.0 <0.6 8.0 <0.5 5.3 şi 7.

utilizare şi comercializare a OMG. Apar tot mai multe întrebări legate de posibilele efecte nedorite. fiind motivată ca o măsură prevăzătoare în acest domeniu încă insuficient studiată. ciclul carbonului ş.a. privind regimul de obţinere. testare. în ţara noastră.modificări nedorite asupra fertilităţii solului.înmulţirea exagerată a plantelor modificate genetic care ar putea invada ecosistemele agricole şi chiar habitatul natural.influenţa negativă asupra lanţului trofic. a dat acordul pentru importul şi introducerea în cultură a unei varietăţi de cartof modificată genetic rezistentă la gândacul din Colorado şi a unor varietăţi de soia tolerante faţă de erbicidul pe bază de glifosat (Roundup Ready). CNSB atrage atenţia instituţiilor ştiinţifice să asigure o supraveghere şi o analiză profundă asupra tuturor aspectelor privind OMG (Organisme Modificate Genetic) care ar putea să reprezinte riscuri la adresa sănătăţii oamenilor şi a conservării diversităţii biologice.modificarea ciclurilor biochimice (ciclul azotului. . Comisia Naţională pentru Securitate Biologică (CNSB). CNSB şi-a dat acordul şi pentru realizarea de teste în câmp cu hibrizi de porumb rezistenţi la atacul sfredelitorului Ostrinia nubilalis. constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr. iar legislaţia cu privire la OMG este foarte strictă. cum ar fi: .transferul inoportun al transgenelor la alte plante cultivate sau la cele care aparţin florei spontane. la erbicidele pe bază de glifosat şi glufosinat de amoniu. PREZENTAREA ERBICIDELOR DUPĂ SUBSTANŢA ACTIVĂ . . în dauna agrosistemelor tradiţionale obţinute. Aceste aspecte sunt greu de prevăzut şi pot deveni evidente numai în timp. . precum şi pentru hibrizii de sfeclă de zahăr toleranţi la glifosat.49 din anul 2000.). .In Europa numai câteva plante transgenice au primit aprobarea pentru a fi cultivate.

SE . arahide. Este folosit pentru combaterea buruienilor din culturile de porumb. Persistenţa în sol este de 6-8 săptămâni. SL .În acest subcapitol sunt prezentate câteva dintre erbicidele sintetizate pe plan mondial.pulbere umectabilă (muiabiiă). Este un erbicid sistemic. Mecanismul de combatere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor. . WG . ulei în apă. SP .este substanţa activă din următoarele produse comerciale: Guardian 840 EC. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi în substanţă activă. C S . Se absoarbe prin radice-lă.pulbere solubilă în apă. SC . Plantele de cultură metaboli-zează acetochlorul în substanţe inactive.suspoemulsie.granule. care au o largă utilizare în sistemele de combatere integrată a buruienilor. G .granule dispersabile în apă. Dintre erbicidele utilizate în perioada actuală pentru combaterea buruienilor din culturile agricole din ţara noastră mai importante sunt următoarele: ACETOCHLOR . EW .suspensie concentrată.concentrat emulsionabil.concentrat solubil în apă.concentrat solubil. Pentru uşurinţa înţelegerii şi o citire cursivă prezentăm mai jos o listă cu prescurtări pentru formele de condiţionare a erbicidelor: CE .concentrat solubil în apă. DF . WP . floarea-soarelui.pulbere umectabilă (muiabilă). WSC . EC . PU . Acenit 50 EC etc. hipocotil şi coleoptil.concentrat emulsionabil. bumbac. Harness 940 EC. soia. ULV suspensie pentru aplicare cu volum ultraredus.emulsie. Relay 90 EC. UL — lichid omogen pentru aplicare cu volum ultraredus. răpită. timp după care nu mai creează dificultăţi în rotaţia culturilor.granule autodispersabile.

Se aplică postemergent. Nu este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Matricaria sp. şi toate dicotiledonatele perene. Moartea buruienilor se realizează după 5-10 zile de la aplicare.. Se absoarbe prin frunze. translocându-se foarte lent în toată planta. Chenopodium album. Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus sp.5 l/ha în 300 l apă/ha. tomate. Este un erbicid sistemic. absorbit prin hipocotil. (p. Portulaca oier acea. Combate următoarele specii de buruieni dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti. Echinochloa crus-galli. Sinapis arvensis. provocând moartea celulelor şi deci a plantelor. Raphanus raphanistrum. Wtnaranthus sp. ALACHLOR. Datura stramonium. Inhibă procesul de fotosinteză şi de respiraţie.p. monocotiledonatele anuale şi perene.i). iar soia sau celelalte leguminoase au 2-3 perechi de frunze. Stellaria media. Se aplică fie înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm.50 litri produs comercial pe hectar.. Este un erbicid de contact... Tackle AS. Se fabrică sub diferite forme de condiţionare: suspensii.Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: -Setaria sp. emulsii etc. Alanex 48 EC etc. Papaver rhoeas. Se prezintă sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Nu lasă reziduuri în sol şi plantă.. trebuie ferit de foc. După aplicare. Hibiscus trionum. Polygonum sp. când buruienile au 1-4 frunzuliţe.SODIUM. Datura stramonium. Nu este flamabil şi nici corosiv.. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor sensibile este prin inhibarea lipidelor în membranele celulare. Se aplică după amiaza când plantele sunt fără rouă. Nu combate buruienile perene. Este compatibil cu îngrăşămintele lichide. Efectul de distrugere a buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei pro- . Doza de aplicare este între l şi 1. fie preemergent în doze cuprinse între 1. coleoptil şi radicele. Este flamabil şi ca atare. Este nevolatil sau greu volatil. ACIFLUORFEN . Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. mazăre.75 şi 2. arahide.. fasole. Este un erbicid selectiv sistemic. Lasso 48 EC. Capsella bursa-pastoris. Galinsoga parviflora. Xanthium sp. Nu combate Stellaria media. Veronica sp. Se comercializează sub numele de Blazer 2S. (numai în stadii tinere de 2-3 frunze). dacă survine ploaia la 6 ore după aplicarea erbicidelor efectul este asigurat. Solanum nigrum. Se comercializează sub denumirile de Mecloran 48 EC.

AMIDOSULFURON.teinelor în procesul de respiraţie. Se fabrică sub denumirea comercială du Gesaprim 50. Este un erbicid sistemic. Raphanus. Se utilizează pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de grâu. este translocat acropetal prin xilem şi se acumulează meristemele apicale şi în frunze. iar buruienile sunt în faza de rozetă (4-5 cm înălţime). Efectul este evident. WP. mazăre.până la formarea primului internod al cerealelor. Sunt rezistente: Sinapis. Raphanus. Se comercializează sub denumirea de Grodyl 75 WG. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill din procesul de fotoliză apei. viţa-de-vie. Echinochloa crus-galli. Sinapis.. Anthemis. Se utilizează pentru combaterea buruienilor din culturile de: porumb. floarea-soarelui. Pitezin 75 WP. Solanum. ducând la moartea plantei. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de porumb şi sorg. Alazin (alachlor+atrazin) etc. manifestându-se prin . Digitaria sanguinalis şi unele dicotiledonate anuale .) şi încorporat superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul. Matrica-ria. orz.) şi se încorporează superficial.i.postemergent. Doza de aplicare este de 20-40 g/ha produs comercial. Se aplică toate tipurile de echipamente terestre împreună cu 250300 1 apă/ha. şofrănel. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă cu 75% s. Se aplică în perioada de vegetaţie .p. soia.. Thlaspi şi toate buruienile perene. în faza de sfârşit de înfrăţire . ATRAZINE. Este absorbit în plante prin sistemul radicular.i.Amaranthus sp. Se foloseşte în amestecuri cu diferite substanţe: Meclozin (alachlor+atrazin). Veronica sp. 80 WP. Epoca de aplicare este înainte de semănat (p. Nu este flamabil.. pomi fructiferi. se aplică înainte de semănat (p. Stellaria media. Hibiscus. Dozele de aplicare variază între 5 şi 10 l/ha.. triticale. Polygonum sp. Combate următoarele specii de buruieni: monocotiledonate anuale: Setaria sp. Atranex 80 WP. corosiv şi se poate amesteca cu îngrăşămintele lichide sau alte pesticide. fasole. Onezin 50 WP etc.a. 90 WP sau WG. blocând procesul de fotosinteză şi în final. arahide etc. cartof. Datura stramonium. Combate foarte bine: Galium sp. bumbac. tomate transplantate.p. Chenopodium.

. bob. .p. Butizin (alachlor+butilate+sin) etc. . conţinutul în argilă şi conţinutul de umiditate. Amaranthus hybridus. fasole. Vicia sp. (400 g/1 metolaclor+atrazin). atât a buruienilor monocotiledonate cât şi a celor dicotiledonate anuale. Chenopodium album. grâu.. ceapă. atrazinul creează dificultăţi în rotaţia culturile Atrazinul are unul dintre cele mai largi spectre de combatere. Avena fatua. Când se aplică postemergent. epoca de aplicare este în faza de „ac" a porumbului. Galeopsis tetrahit.. ţinutul în humus. Dozele de utilizare în România sunt în funcţie de conţinutul în humus al solulilor şi sunt următoarele: . se aplică înainte de semănat (p. Stellaria media. in. Xantium sp. iar dintre dicotilele anuale: Abutilon theophrasti Amarantus sp. Sonchus arvensis. Apera spica-venti.) şi încorporat la cm. se absoarbe complexul coloidal al solului. Veronica sp. Echinichloa crus-galli. Raphanus raphanistrum. Solanum nigrum. Alazin (alachlor+atrazin). Lamium amplexicaule.„albirea buruienilor" şi apoi moartea lor (nu mai formează clorofilă). acest proces fiind dependent de pH. ovăz etc.pe solurile cu un conţinut în humus mai mare de 1% se utilizează la l kg s. sau preemergent. sfeclă. etc. muştar. Bidens pilosa. Hibiscus trionum.. soia.. atrazinul intră în amestecul multor erbicide complexe: Primextra Gold 720 EC. Matricaria sp. Sunt rezistente la atrazin toate speciile de buruieni mono şi dicotiledonate perene.. Portulaca oleracea. Porumbul şi sorgul metabolizează atrazinul în hydroxiatrazin şi acizi aminici conjugaţi.pe solurile cu un conţinut în humus sub 1% este interzisă aplicarea atrazinului (soluri nisipoase). Stachys annua. Galium sp. Atriplex sp./ha. Solanum nigrum. În sol se descompune relativ lent. Dintre speciile monocotile combate: Setaria sp..a. Din cai descompunerii lente. până la maximum 2 frunzuliţe. evitarea fenomenului de remanentă. Polygonum lapatifolium etc. lupin. Polygonum sp. linte.. În unele ţări s-au selecţionat specii de buruieni (rezistente la atrazin: Amaranthus blitoides. Sinapis arvensis. Galinsoga parviflora. Sunt rezistente speciile: Erigeron canadensis şi Digitaria sanguinalis. floarea-soarelui legume. tutun.. orz. Anthemis arvensis.i. Capsella bursa-pastoris. Sunt extrem de sensibile la atrazin următoarele plante de cultură: răpită.

Sunt rezistente: Sinapis^ arvensis. hamei etc. Se comercializează sub denumirea de Asulox 40 CS sau Asilan. Avena fatua.a. mentă. Digitaria sanguinalis. Nu este corosiv. vinete. Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de in. Se comercializează sub denumirea de Bălan 18 EC sau Benefex 18 EC. Lolium sp. cartof. Poa. Se aplică în culturile de in. Thlaspi arvense. şi conţine 480 g. BENTAZON./l. Este un erbicid sistemic. Echinochloa crus-galli. Are remanentă în sol timp de 4-5 luni de la aplicare. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. aceasta se face înaintea apariţiei tulpinii florale. Capsella bursa-pastoris. Solanum nigrum etc. castraveţi. Holcus lanatus. trifoliene anul I (lucerna. este flamabil şi este compatibil cu îngraşămintele lichide. Portulaca. arbuşti fructiferi. în faze tinere (de 3-5 cm înălţime). Se fabrică sub formă de soluţie concentrată care conţine 480 g/l s. dar nu este compatibil cu alte pesticide. măr. Se aplică când buruienile sunt în plină creştere. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea proceselor de germinaţie şi de creştere.. Combate foarte bine speciile de buruieni monocotiledonate anuale: Setaria sp..a. BENEFIN sau BENFLURALIN. de unde este apoi translocat în toată planta. Nu . Sonchus oleraceus. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă.. Se comercializează sub denumirea de Basagran 48 EC. păr.. salată. Doza de aplicare este între 4 şi 8 l/ha în funcţie de cultură. Echichloa crus-galli. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha cu 250-300 l apă. Poa sp. s. Chenopodium. trifoi.. după care este metabolizat de microorganisme. . iar dacă este aplicat pentru combaterea speciei Rumex sp. pepeni. Digitaria sanguinalis. ghizdei). tutun. Mecanismul de acţiune pentru a provoca moartea buruienilor se bază pe inhibarea proceselor de diviziune celulară şi de creştere. Setăria. Combate foarte bine speciile: Rumex sp. Sorghum halepense din sămânţă şi câteva dicotiledonate anuale: Amaranthus. lucerna veche. arahide. care se aplică postemergent şi care se absoarbe foarte rapid prin frunze. cireş..ASULAM. Este condiţionat sub formă de concentrat emulsionabil (CE).. Bidens tripartita. Avena sp. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe prin radicelă şi rădăcini. mac.

sub formă de concentrat emulsionabil. sorg.5 şi 4 l/ha se aplică în faza de 2-3 frunzei ale buruienilor şi 2-3 perechi de frunze trifoliolate la plantele leguminoase.300 l apă. Brassica. pentru a evita fenomenul de scurgere la suprafaţa frunzelor (run off) al soluţiei de stropit. ovăz. Cyperaceae etc. Echinochloa crus-galli. (în stadiul de 2 frunze). flamabil. Datura. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) la culturile de: soia. nu mai mult. Polygonum sp. Sonchus arvensis şi toate speciile de buruieni monocotiledonate. BIFENOX. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Este selectiv pentru floarea-soarelui. Ranunculus. Este un erbicid sistemic. porumb. Briotril etc. mazăre. se absoarbe prin frunze şi nu se translocă acropetal sau bazipetal. ceapă. orz. Combate speciile: Veronica. Nu este corosiv. Capsella. cartof. Are efect secundar şi asupra buruienilor monocotiledonate: Setaria. Abutilon. Se comercializează sub denumirea de Modown 4F. Matricaria sp. corosiv.este. fie singur. BROMOXYNIL. nu este flamabil şi este compatibil cu alte erbicide. arahide. Doza de aplicare variază între 1. mentă. Se aplică preemergent sau postemergent. la aplicare. Cirsium arvense. Brominal. Se aplică cu 250. şi este compatibil. Artemisia. Doza de aplicare este de 1. Atriplex. Nu este coroziv. Solanum nigrum. soia.5-2 l/ha. Se poate aplica imediat după semănat când buruienile au 2-4 frunze (4-5 cm înălţime). iar plantele de floarea-soarelui au 2-4 frunze. Mecanismul de distrugere a buruienilor se bazează pe inhibarea respiraţiei şi fotosintezei . Plantele rezistente îl metabolizează foarte repede. fie în amestec cu MCPA sau 2. Xantium sp.4 D. Este un erbicid de contact. este flamabil. sorg etc. Chenopodium. Portulaca. Se comercializează sub denumirea de Buctril D.. Chenopodium. Raphanus. Sunt rezistente următoarele specii: Convolvulus arvensis. Sinapis. Mecanismul de distrugere se bazează pe inhibarea reacţiei Hill în procesul de fotosinteză. trifoliene (anul I sau vechi). Amaranthus. Se aplică în 250-300 l apă/ha. cu îngrăşăminte lichide şif alte pesticide. care se aplică postemergent. Sinapis. Este un erbicid fabricat sub formă lichidă de concentrat emulsionabil (CE). fasole. Stellaria. Este un erbicid de contact.

8-1 l/ha în 200-300 l apă. in. la in în faza de „brădişor" (8-10 cm înălţime). Thlaspi arvensis. Anthemis. Chenopodium album. Lamium purpureum. Se aplică înainte de semănat (p. Echinochloa crus-galli. orz. Faza de aplicare pentru buruieni este faza de rozetă. Stellaria media. Doza de aplicare diferă în funcţie de conţinutul în humus al solului între 6 şi 10 l/ha în 250-300 l apă. precum şi toate speciile de buruieni perene mono şi dicotiledonate. Digitaria sanguinalis. ovăz. floarea-soarelui. sp. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. Galeopsis tetrahit. Este un erbicid puţin toxic. Solanum nigrum. Polygonum. Portulaca. Polygonum. Sunt rezistente speciile: Sinapis. sfeclă. Galeopsis etc. Vicia hirsuta. Capsella bursa-pastoris. BUTYLATE.. Sunt rezistente: Anagalis. Brassica. lucerna. Anagalis. Epoca optimă de aplicare la cerealele păioase este când acestea sunt în faza sfârşitul perioadei de înfrăţire . Fumaria officinalis. Abutilon. Sinapis.la speciile sensibile. Are o remanentă în sol de 4-6 săptămâni şi nu creează probleme în rotaţia culturilor.p. Veronica sp. Lapsana. porumb. Nu . ricin. Se aplică la următoarele culturi: porumb. Galium aparine. iar la porumb în faza de 34 frunze. Chenopodium. 2-4 frunze. Sonchus oleraceus. Convolvulus arvensis. CHLORIDAZON sau PYRAZON. Combate foarte bine speciile de buruieni: Matricaria inodora. Crysanthemum.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime prin două treceri cu grapa cu discuri. Este un erbicid sistemic care se absoarbe prin radicelele de pe rădăcini. in. Sunt sensibile speciile Atriplex patula. Hibiscus. Se comercializează sub denumirea de Pyramin TURBO şi se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) sau pastă fluidă (FW) cu un conţinut de 430 g/1 s. Doza de aplicare este de 0. Cirsium arvense.formarea primului internod. năut. Combate următoarele specii de buruieni monocotile anuale: Setaria. Atriplex.a. Este utilizat pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de: grâu. Xanthium. Se comercializează sub denumirea de Sutan 80 EC sau Diizocab 80 EC. secară. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor.i. Raphanus.

in. Chenopodium. Are restricţii de rotaţie: după culturile tratate cu acest produs nu se recomandă a se cultiva răpită de toamnă. Vicia. Se aplică în faza de rozetă a buruienilor. Mecanismul de acţiune se bazează pe inducerea . Spergula. Lamium sp. Stellaria media. Sonchus sp. Mecanismul de acţiune se manifestă prin inhibarea procesului de fotosinteză.. Veronica etc. Se aplică postemergent în perioada de vegetaţie. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP. Rival. Nu este corosiv. Galeopsis. Este un erbicid sistemic. orz. Cirsium arvense. Combate următoarele specii de buruieni: Anagalis arvensis. Se comercializează sub denumirea de Lontrel 300 EC. Este un erbicid sistemic. Galium aparine. Dacsulfuron etc.l/ha produs comercial. Atriplex. Mercurialis myosotis. Galinsoga. CHLORSULFURON. DF) sau granule dispersabile în apă (WG). Se aplică pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă de zahăr. Nu este corosiv. Stellaria. Viola. Polygonum. Brassica. volatil sau flamabil. seminceri de graminee. iar pentru cereale când acestea sunt în faza sfârşitului perioadei de înfrăţire . Este un erbicid sistemic şi se aplică fie preemergent.este flamabil. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din culturile de: grâu. sfeclă de zahăr.formarea primului sau celui de-al doilea internod (numai în cazuri excepţionale). Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în doze de 2-6 kg.. Anthemis. flamabil sau volatil. fie postemergent. Papaver rhoeas. Sansulfuron. Matricaria. păşuni. CLOPYRALID. Amaranthus. Capsella bursa-pastoris. Combate foarte bine specii de buruieni dicotiledonate: Sinapis. fâneţe. Spergula.. Doza de aplicare este de 15-20 g/ha produs comercial. în funcţie de epoca de aplicare. Chenopodium. sfeclă roşie. Se comercializează sub denumirea de Glean 75 DF. în 250-300 l apă. Raphanus. Viola. corosiv sau volatil. Atriplex patula. Galeopsis. Thlaspi. Matricaria sp. floarea-soarelui sau porumb (sau se cultivă cu mare atenţie). Nu se recomandă a fi utilizat pe solurile nisipoase. sfeclă furajeră. Sinapis arvensis.. gazon. Polygonum convolvulus.

răpiţă.. Sorghum halepense din seminţe şi rizomi etc. Este un erbicid sistemic şi se aplică în perioada de vegetaţie . Lamium. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei lipidelor în procesul de creştere.3-0. iar buruienile sunt răsărite şi sunt în faza de rozetă (3-4 frunzuliţă). pomi fructiferi. conopidă. Doza de aplicare este de 4-6 l/ha produs comercial în 250-300 l apă. Portulaca. Senecio sp. Nu este volatil. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Apera. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime printr-o trecere cu grapa cu discuri şi apoi cu cultivatorul. Raphanus etc. Alopecurus. CE. Agropyron repens. Hibiscus etc.creşterii anormale a celulelor în vârfurile de creştere (accelerează diviziunea celulară). Se comercializează sub denumirea de RO -Neet sau Olticarb 75. Combate şi alte buruieni: Amaranthus. floareasoarelui. Se aplică în culturile de sfeclă şi spanac. Digitaria şi unele buruieni dicotiledonate anuale: Amaranthus. Combate foarte bine speciile de buruieni: Cirsium arvense şi Sonchus arvensis (mai ales în culturile de sfeclă. Solanum. Polygonum. CYCLOXIDIM. ceapă. păşuni şi faneţe. Sunt rezistente: Galium. Este un erbicid sistemic. bob. Matricaria sp. Se comercializează sub denumirea de Focus Ultra 100 EC etc. muştar şi răpiţă). . Sinapis. salată. tutun. Setaria. Bromus. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Abutilon.. arahide. orz. in. Epoca de aplicare este când plantele de cultură au 3-4 frunze. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a meristemelor de creştere. căpşun. Bifora. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria. trifoliene. Echinochloa crus-galli.postemergent. Se utilizează la culturile de soia. Echinochloa crus-galli. volatil. muştar. Nu ridică probleme în rotaţia culturilor. sfeclă de zahăr. Vicia sp. sfeclă. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: grâu.5 l/ha. cartof. corosiv sau flamabil. mazăre. Nu combate Chenopodium. Doza de aplicare pentru Lontrel 300 EC este de 0. Centaurea cyanus. varză. CYCLOATE. ceapă. viţă-de-vie etc. fasole. Combate buruienile monocotiledonate anuale şi perene: Avena. Agrostis. de aceea pentru a-i mări spectrul de combatere se aplică cu alte erbicide în amestec.

4 -D. Stellaria media. Nu este volatil. Sunt rezistente: Galium sp. ovăz. fâneţe.formarea primului internod. Lancet. Se foloseşte în combaterea buruienilor dicotiledonate din următoarele culturi: grâu. iar plantele de cultură se găsesc în faza de 3-4 frunze. adică au 3-4 frunze. orice intervenţie manuală sau mecanică de prăşit este oprită pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. Sonchus. deoarece cristalizează şi nu se absoarbe. iarbă de Sudan. La porumb se aplică în faza de 2-4 frunze. gazon. Centaurea. floarea-soarelui). Este un erbicid sistemic. Amaranthus.4-D sau un ester al acestuia. aplică în 250-300 l apă. Nu se aplică când temperatura în aer este mai mică de 14°C. păşuni. dar se poate absorbi şi prin rădăcini. Se poate combina cu alte substanţe şi se obţin alte produse: Icedin Super (dicamba+2. în faza: înfrăţirea cerealelor păioase . Chicorium inthybus. diviziunea celulară etc. . DMA-6. 2. Matricaria sp. secară. afectând respiraţia. Combate foarte bine speciile: Sinapis arvensis. Thlaspi. Se comercializează sub denumirea de SDMA. Doza de aplicare este variabilă. între 0.. porumb.4-D ester). Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. După aplicare. flamabil sau corosiv.5 l/ha produs comercial.15 cm înălţime. Se absoarbe prin frunze şi se aplică atunci când buruienile sunt în faza de rozetă (buruienile sunt întinse pe pământ şi au aspect de rozetă). Veronica.4D). soia.8 şi 1. deoarece are o persistenţă în sol de 15-30 de zile.D. Cirsium arvense.Epoca de aplicare este când buruienile sunt răsărite şi se găsesc în faza de înfrăţire. Se absoarbe prin frunze. A fost primul erbicid sintetizat (în anul 1941 de F. Nu se aplică înainte de răsăritul culturilor sensibile (sfeclă. Pentru costrei (Sorghum halepense] se aplică când plantele au 10 . Dicopur M etc. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe o creştere anormală a celulelor. Este o sare a acidului 2. Bifora. Raphanus. care mor. Se produce un dezechilibru între sinteză şi consumul substanţelor nutritive în favoarea consumului şi provoacă astfel epuizarea buruienilor. înainte de înspicare. Anthemis. Jones) şi este eficace în combaterea buruienilor din culturile agricole. Dicopur D etc. orz. sorg. Oltisan M (dicamba+2. Chenopodium. depunerea substanţelor nutritive. Se aplică postemergent. Capsella. Polygonum etc. Papaver rhoeas.

Se aplică la cereale în faza de înfrăţire .8 şi l l/ha. Icedin Super (2. orzoaica. Polygonum. La fel ca la erbicidele pe bază de 2. Nu este flamabil. Este un erbicid sistemic şi se absoarbe pr frunze. Se fabrică sub formă de concent emulsionabil (CE) în combinaţie obligatorie cu phenmedipham. Sonchus etc. Erbicidul dicamba. Rumex. Polygonum. Mecanismul de acţiune se bazează pe dereglarea creşterii prin accelerarea diviziunii celulare. Veronica. Galium. Se aplică atunci când buruienile au între 2 şi 3 frunzuliţe. iar sfecla are 2-3 frunze. ierburi perene. Convolvulus. Calystegia sepium. Portulaca oleracea.DESMEDIFAM. Are un spectru larg de combatere a buruienilor: Abutilon. sorg. Chenopodium. Mecanismul de combatere a buruienilor se bazează pe inhibarea reacţiei Hill. postemergent. Se aplică în 250-300 l apă. Betanal Progres sau Betanal Tandem. DICAMBA. Fumaria.4 D + dicamba) etc. Papaver rhoeas etc. triticale.formarea primului internod. Sonchus. Chenopodium. Stellaria. Papaver. în procesul de fotosinteză. Capsella. Raphanus. singur sau în asociaţie cu alte substanţe active se utilizează la culturile: grâu. Se comercializează sub denumirea de Betanal AM. Se aplică postemergent şi se absoarbe prin frunze. Senecio. Matricaria. Aplicate mai devreme aceste substanţe active (2.formarea primului internod. Agrostemma. Bifora. Galeopsis. Lepidium. sau în amestec cu alte substanţe: Oltisan (2. orz. este corosiv şi nu este volatil. ovăz. Nu este volatil. porumb.4 D+dicamba). Dozele de aplicare sunt variabile în funcţie de tipul de erbicid între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Galinsoga. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi determină „ştirbirea spicului" . Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Cirsium. Tlaspi. corosiv sau flamabil. Anthemis. Se comercializează sub denumirea de Banvel când are ca substanţă activă numai dicamba. Combate speciile de buruieni: Amaranthus. Centaurea. Doza variază între 0. Se aplică în perioada de vegetaţie. Stellaria. Sinapis. Amaranthus. Galinsoga.4 -D şi dicamba) intervin în procesul de diviziune celulară. Se foloseşte la sfecla de zahăr şi căpşun. Doza de aplicare este în funcţie de modul de formulare şi de partenerul de amestec. Anagalis.4-D şi dicamba se aplică strict în faza de înfrăţire . Atriplex.

Este rapid absorbit prin frunze. Se aplică la culturile: grâu. Tratamentele se fac în faza maturitate fiziologică a seminţelor. trifoi de sămânţă. sau chiar până la compromiterea totală. Este un erbicid cu mecanism dublu de acţiune: de contact şi sistemic. pe inhibarea procesului de elaborare a clorofilei. răsfirate. festucă. producând sterilitatea polenului... Doza este de 2 -3 l/ha produs comercial. Se comercializează sub denumirea de Reglone. Agrostis sp. Se comercializează sub denumirea de Illoxan. corosiv sau volatil. culturi legumicole semincere etc. cartof. Poa trivialis. floarea-soarelui.METHIL. foloseşte ca desicant pentru culturile de cartof. floarea-soarelui. fiind utilizat la culturile agricole ca desicant. Lolium sp. DICLOFOP . Festuca. de formare a ovulelor şi polenului. Setaria etc. Aplicate după formarea primului internod . Spicele sunt erecte. Poa şi buruienile monocotiledonate perene. fără boabe. Nu este flamabil. aceste erbicide (la cultura de grâu. sfeclă de zahăr de sămânţă. dar pot să fie seci. spălăcite. neselectiv. Penescu. Spicele au aspect de „coadă de şobolan" (A. lucerna. in. Teză de doctorat). ţelină. întreruperea circulaţiei substanţelor asimilate şi oprirea creşterii rădăcinilor. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE). trifoi. sparcetă. cânepă. in ulei. mazăre. morcov. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Nu cor bate buruienile dicotiledonate anuale şi perene. fasole. linte. soia. în afara epocii optime. Se foloseşte în doză de 3-4 l/ha produs comercial. Acest proces se accentuează pe măsură ce se întârzie operaţia de erbicidat peste faza de formare a primului internod. DIQUAT. tomate. prin distrugerea cloroplastelor. secară. Mecanismul de acţiune se bazează. Phnalaris. Nu este volatil şi flamabil. în special) intervin în procesul de organogeneză florală. Este un erbicid de contact. sfeclă. Echinochloa crusgalii. Combate speciile de buruie monocotiledonate anuale: Avena fatua. lucernă de sămânţă. Producţia poate scădea cu 800-3000 kg/ha.! Efectul este şocant dacă aplicarea erbicidului se face în stadiul de 2-3j frunze al buruienilor. orz. Este foarte toxic şi ca atare trebuiesc luate măsuri speciale protecţia muncii. răpit ceapă. Este corosiv pentru aluminiu. Nu combate: Apera spica venti. castraveţi. tutun. 1991.(spice cu spiculeţe lipsă). .

) şi se încorporează în sol la adâncimea de 810 cm.galii. Stellaria etc. sfeclă de zahăr etc. Abutilon theophrasti.ETIL. Lolium sp. şofrănel. ricin. Se comercializează sub denumirea de Eradicane. sparcetă. cartof. Hibiscus trionum.2 şi 2 l/ha produs comercial. Se comercializează sub denumirea de Frontier 900 EC.i. floareasoarelui. lucerna. între 4 şi 10 l/ha produs comercial.DIMETHENAMIDE. Se utilizează la culturile: porumb. Se aplică înainte de semănat (p. Se foloseşte simplu sau asociat cu un antidot (A-25788) pentru a-i mări selectivitatea pentru plantele de cultură. Nu are remanenţă pentru culturile postmergătoare. Este un erbicid sistemic şi absoarbe prin rădăcini (radicele). Convolvulus. Sunt foarte rezistente: Chenopodium. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhiba procesului de germinaţie şi de creştere. Echinochloa. Se foloseşte în combaterea buruienilor din culturile: porumb. după semănat sau înainte de semănat. Are un efect foarte bun în combaterea buruienilor.) şi apoi se încorporează superficial la 3-5 cm cu combinatoriii. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil (CE)..p. Combate următoarele specii de buruieni monocotiledonate anuale: Apera spica venti. Setaria sp. prin două treceri cu grapa cu discuri. Este erbicid sistemic. semivolatil. Echinochloa crus. Avenafatua. cartof. Se comercializează sub denumirea de Furore Super. Matricaria etc. fasole. in. Este erbicid . Digitaria sp.. Se aplică înainte de semănat (p. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. sfeclă. EPTC. Digitaria. Amaranthus. mazăre. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea geminaţiei şi creşterii în zona meristemelor. Chenopodium. tomate etc. bumbac. trifoi. mai ales în zonele secetoase. Nu este flamabil. Atriplex. Este foarte volatil. Sonchus şi toate buruienile monocotiledonate perene. Alirox. floarea-soarelui. Sorghum halepense din seminţe şi unele dicotiledonate anuale: Portulaca oleracea. FENOXAPROP . necorosiv. Doza de aplicare variază.p. prin aplicare preemergentă. fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. soia. în funcţie de conţinutul de humus al solului.. fasole.i. Datura stramonium. Dozele de aplicare variază între 1. Combate buruienile mono dicotiledonate anuale: Setaria.

După aplicare. pentru monocotiledonate perene. sistemic. Sunt rezistente toate speciile de buruieni dicotiledonate. mazăre. tomate. la înălţimea de 10-15 cm a buruienilor (când costreiul este răsărit totalitate din rizomi). cartof. viţă-de-vie. nu este corosiv. nu este flamabil. silvicultură etc. nevolatil. Cynodon dactylon.5 l/ha. apoi devin violet-roşietice. lucerna. Phalaris samulastra de grâu şi orz etc. in. fasole. pepeni galbeni. Acţionează prin blocarea respiraţiei (interfereaza în formarea de ATP . Nu este tolerat de orz. cartof. Echinochloa.5 l/ha. Sorghum halepense din rizomi. Primele simptome apar 48 de ore de la aplicare.P BUTIL. gălbi puţin volatil.adenozintrifosfatul). ce pa. fasole. Doza de aplicare este de 1-1. În amestec cu fenclorazol-etil. la 1012 zile. morcov. Setaria. Se aplică în perioada vegetaţie . se usucă şi mor. bumbac etc. se antocianizează (capătă culoare roşiatică-violet) şi apoi se usucă. Digitaria. pepeni verzi. Se aplică culturile: soia. Se comercializează sub numele Fusilade Super 125 CE sau Fusilade Forte. Setaria. Se aplică în perioada de vegetaţie .postemergent. pentru buruienile monocotiledc nate anuale şi 2-3 l/ha. Este un erbicid tipic pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. sfeclă. Combate specii de buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Epoca de aplicz pentru monocotile anuale este faza de înfrăţire. Este un lichid vâscos. năut. lucerna. trifoi. mazăre. folosit pentru combaterea specie Apera spica venti din cultura de grâu. plantele de costrei sau alte monocotiledonate se clorozează. floarea-soarelui. .postemergent. Se utilizează la culturile: soia. în faza de înfrăţire a acestora. acest produs se comercializează si denumirea de Puma Super 100 EC. bumbac. samulastra de şi orz etc. prin blocarea creşterii. ardei. iar pentru monocotile rene. Apera spica venti. tutun. Echinochloa. Digitaria. Avena fatua. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea procesului de sinteză a lipidelor. Nu comba specia Avena fatua. FLUAZIFOP . Translocarea erbicidului este lentă şi ca atare este nevoie de o perioadă de 25-30 de zile de la aplicare până la distrugerea totală a buruienilor. pomi. Alopecurus. Combate toate speciile de buruie monocotiledonate anuale şi perene: Agropyron repens. Se aplică atunci când buruic nile au 4-6 frunze. Se absoarbe prin frunze.sistemic. Avena fatua. După 1520 zile plantele se îngălbenesc. Doza este de 1-1. floarea-soarelui. Lolium. Agrostis.

Se comercializează sub numele de Basta. Ca epocă de aplicare. pe care le usucă. tuberculi. Nu distruge organele de înmulţire vegetativă (rizomi. Combate foarte bine: Convolvulus arvensis. Este eficace împotriva tuturor buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene.formare a primului internod la cereale. . corosiv sau flamabil. este selectiv până în faza de burduf a cerealelor... Se comercializează sub numele de Starane 250 EC. Are un spectru relativ restrâns de activitate. viţă-de-vie. ovăz. Se utilizează şi sub denumirea de Liberty în combaterea buruienilor din cultura de porumb GMO (organism modificat genetic pentru a putea rezista la acest erbicid). Sinapis arvensis. drajoni. Papaver. Raphanus. Galium sp. etc. FLUROXIPYR. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. GLUFOSINATE. Rezistente sunt speciile: Anthemis. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. pentru buruienile perene şi costreif din rizomi. nu se face nici o praşilă mecanică sau mani la. iar buruienile să fie în faza de rozetă. Thlaspi arvense. Se aplică în perioada de vegetaţie . Rumex. când este răsărit în totalitate. rizomii costrei nu mai regenerează alte plante. Atriplex. Vicia. orz. Calystegia sepium. bulbi etc.Epoca de aplicare este în funcţie de buruienile ce trebuie combătute: pentru nocotile anuale. Epoca de aplicare este după apariţia buruienilor. Cirsium arvense. Stellaria. Nu este volatil. Chenopodium.5-0. la 10-15 cm înălţime.Este folosit pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene culturile de cereale păioase: grâu. în faza de înfrăţire . Este un erbicid neselectiv. Matricaria etc. pentru a da posibilitate erbicidului de a se transloca în vârfurile creştere (apexuri) ale rizomilor. Mecanismul acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea auxinelor. Rubus sp. în diferite concentraţii. flamabil sau volatil. După aplicare. Sonchus.postemergent.). După tratamentul cu Fusilade. în faza de înfrăţire. Nu este corosiv. stoloni. Este erbicid sistemic. timp de 20-25 de zile. Tomigan etc. Anagalis. Doza de utilizare este de 2-6 l/ha produs comercial. Doza de aplicare este 0. Este un erbicid tipic pentru combaterea speciei Galium sp. Polygonum convolvulus etc. Se utilizează în combaterea buruienilor din livezi. triticale..8 l/ha aplicat singur. de contact.

Trebuie păstrat în ambalajele originale. sfecla de zahăr etc. Touchdown. Gliphogan. Glialka. Roundup Ready. scopul urmărit. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată. Digitaria. se înroşesc (violet-purpuriu). Apera. Este un erbicid sistemic. Pentru costreiul din rizomi se plică atunci când acesta este răsărit în totalitate şi are o înălţime de 15-20 cm. Dupâ aplicare. Acest erbicid este folosit pentru promovarea şi realizarea sistemului de cultură „non tillage" (fără lucrări). Tipha etc. Este erbicidul total cu cel mai larg spectru de combatere: Agropyron repens. Este flamabil şi se va păstra numai în ambalaje originale. Dozele de aplicare sunt în funcţie de concentraţia produsului şi de. porumbul. Convolvulus arvensis. Se poate utiliza pentru distrugerea buruienilor problemă după recoltarea cerealelor păioase (Cirsium. înainte de înspicare. Ground-up. când acestea se găsesc în faza de înfrăţire (peste această fază sunt mult mai rezistente). vii. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Sorghum halepense). Este sistemic şi neselectiv. pe şosele. samulastra de grâu şi orz. Glifosat etc. Convolvulus. Loliun Avena. Înroşirea plantelor are loc datorită formării de antociani (bloca respiraţiei).GLIPHOSATE. HALOXYFOP ETOXY ETIL. În ultimul timp. se usucă. Mecanismul de acţiune se bazează pe blocarea respiraţiei. denumirea de Roundup Ready se foloseşte pentru erbicidul utilizat în combaterea buruienilor din culturile modificate genetic (GMO) cum ar fi: soia. Efasat. Phragmites communis. Se aplică pentru combaterea mc nocotiledonatelor anuale. pe canale de irigaţie. Se poate folosi în plantaţiile de pomi. Ele variază între 2 şi 4 l/ha produs comercial. Cynodon dactylon. plantele se îngălbenesc. Setaria. Agropyron. căi ferate. Se comercializează sub numele de Roundup. Se comercializează sub denumirea de Gallant Super. Sorghum halepense. mor. Produsul intră în reacţie cu rezervoarele galvanizate sau din oţel moale necăptuşit producând un gaz foarte flamabil. Rumex. De la aplicare până la distrugerea buruienilor trece o perioadă de 25-30 zile. Equisetum. Combate buruienile graminee anuale şi perene: Sorghum halepense. flamabil. . Cynodon dactylon. Echinochloa. pe mirişti etc. Sonchus arvensis. Este nevolatil. care poate să se aprindă şi să explodeze.

după semănat. când se aplică singur. Modul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor. Pursuit.. ISOXAFLUTOLE. tutun etc. IMAZETHAPYR. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă (WP) cu 80% ş.a. volatil sau flamabil. lucerna etc. Este un erbicid sistemic.Se utilizează în culturile: soia. muştar. flamabil sau volatil.5 şi l l/ha împreună cu 250-3001 apă. Combate speciile de buruieni dicotiledonate şi unele monocotiledonate anuale. pentru monocotiledonate perene. Se utilizează în combaterea multor specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene din culturile: soia. Se comercializează sub denumirea de Venzar. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă.130. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC)..5 l/ha. Se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol. Rompiv. Se aplică postemergent. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea biosintezei plastochinonelor şi a carotenoizilor. Abutilon. Este sistematic şi se absoarbe prin rădăcini. floarea-soarelui. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de sfeclă şi căpşun. . aplicare nu se prăşeşte terenul o perioadă de 25-30 de zile. Nu este corosiv. sfeclă de zahăr. încorporat superficial sau preemergent. Mecanismul de acţiune este prin blocarea fotosintezei. Nu combate buruienile perene. Se aplică înainte de semănat. Se utilizează în combaterea buruienilor din cultura de porumb.150 kg/ha. cartof.0. Se absoarbe prin frunze. Se comercializeză sub numele de Merlin. LENACIL. fasole. Se poate asocia cu Atrazinul sub numele de Merlin mix. a proteinelor şi sinteza acidului dezoxiribonucleic (ADN). pomi fructiferi. Combate un spectru larg de buruieni. pentru a posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomii buruienilor perene. Dozele de aplicare sunt în funcţie de conţinutul de humus al solurilor. mazăre. răpită. Nu este corosiv. Solanum nigrum. Doza de aplicare este de 0. Este sister nevolatil. viţă de vie. fasole. Anthemis. Combate buruienile: Anagalis. Este preluat prin rădăcini şi frunze. Se comercializează sub denumirea de Pivot. Atriplex.5-0.8 l/ha pentru monocotile ani şi de 1-1. Doza de aplicare este de 0. Xanthium sp. Doza de aplicare este între 0. Faza culturilor la legminoase trebuie să fie când acestea au între 3-4 frunze trifoliate. Nu combate Chenopodium în stadii avansate şi monocotiledonatele anuale sau perene.

ca şi 2. Matricaria. păstârnac etc. in. Galium sp. Capsella. volatil sau flamabil. în funcţie de tipul de sol şi cultura pentru care se aplică. Doza de aplicare variază între 2 şi 7 kg. Este un erbicid sistemic. Thlaspi. secară.2. Este un erbicid sistemic. Doza optimă de aplicare este de 1.5 . Mecanismul de acţiune este inhibarea creşterii prin dereglarea procesului de diviziune celulară. Se comercializează sub numele de Dicotex. Brassica. Linurex etc. morcov. Este un erbicid sistemic. La cereale se aplică în faza de înfrăţire. floarea-soarelui. şi în faza de rozetă a buruienilor. Sunt rezistente la MCPA buruienile Anthemis. soia. Raphanus. sorg.5 kg/ha). ţelină. Nu este corosiv. METAMITRON. absorbit repede prin rădăcini. (methyl-chlorophenoxyacetic acid).). Nu are remanentă pentru realizarea rotaţiei. mazăre. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial (p. M. Sinapis.p. păşuni şi faneţe. Stellaria etc. Buruienile monocotile sunt mai rezistente. Combate speciile de buruieni. Dozele de utilizare variază între l şi 2 kg/ha. până la formarea primului internod.C. Se utilizează la culturile: cartof. orz. Stellaria. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil sau suspensie. Convolvulus. Se fabrică sub formă de pudră umectabilă (WP). Combate multe buruieni anuale mono şi dicotiledonate: Anthemis. preemergent şi postemergent. . Matricaria. Polygonum.5 + 2. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este blocarea reacţiei Hill în fotoliza apei din procesul de fotosinteză. Se fabrică sub formă de soluţie concentrată (SC).A. LINURON. Se comercializează sub numele de Goltix.i. în funcţie de conţinutul de humus al solului..Chenopodium. Se comercializează sub numele de Afalon. Sonchus.5 l/h.P. Nu combate buruienile perene. Se aplică postemergent în culturile: grâu. porumb. Doza de utilizare este de 4-5 kg/ha aplicate în două tratamente secvenţiale (2.4-D. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr. porumb. sorg. Mecanismul de acţiune este inhibarea reacţiei Hill şi a fotosintezei. Combate în special speciile de buruieni dicotiledonate anuale. Capsella. Chenopodium. în funcţie de cultură. Atriplex. Amaranthus. Matricaria. Papaver sp.

METOSULAM.formarea primului internod. Combate speciile de buruieni: Galium. S-METOLACHLOR. Urtica. legume. sfeclă de zahăr. Alopecurus. Se aplică la peste 20 de culturi agricole: porumb. Capsella. Puritatea izomerului S . Solanum nigrum etc. Mecanismul de acţiune este inhibarea enzimei acetholactat synthasa (ALS).înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 adâncime. Combate buruieni anuale: Avena. cartofi. sinteza proteinelor şi procesul de respirat. Solanum. in etc.1. Sinapis. Este sistemic. . Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil. Nu este corosiv. Capsella. Echinochloa. Stellaria. Combate buruienile monocotiledonate anuale: Setaria.0 . Se comercializează sub numele de Sansac. Sorghum halepense din precum şi unele dicotiledonate anuale: Amaranthus. ceapă. Anthemis. Digitaria. Datura şi toate buruienile perene mono şi dicotiledonate.p. Se aplică în doze de l .MOC (metolaclor) este de peste 86%. PORTULACA. sau preemergent. Este sistemic. Inhibă alungirea rădăcinilor. Stellaria. Xanthium. mai ales în zonele unde este umiditate suficientă în sol./ha. Se poate aplica şi după apariţia primului internod până la apariţia celui de-al doilea.METAZACHLOR. Raphanus. Se comercializează sub denumirea de Gold 960 EC. Lolium.a. în postemergenţă. porumb. alune. Sinapis. În comerţ se găseşte şi în amestec cu atrazinul (Primextra Gold 720 SC).5 l/ha produs comercial. Matricaria.i. . flamabil sau volatil. Se absoarbe prin hipocotil şi coleoptil.5 l s. Stellaria. Se comercializează sub numele de Butisan. Se utilizează în culturile de răpită. Centaurea.1. Chenopodium. Se aplică p. Papaver etc. Este sistemic. broccoli. Setaria. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Matricaria. Echinochloa şi buruieni dicotiledonate anuale Amaranthus. Apera. nevolatil. floarea-soarelui. Acţionează asupra germinaţiei pe care o inhibă. Se aplică în doze de 1. Abutilon. Epoca de aplicare la cereale este în faza de înfrăţire . Se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor dicotiledonate din culturile de grâu şi porumb. varză. Este fabricat sub formă de pastă fluidă (FW). Hibiscus. Se absoarbe prin rădăcini. Se aplică în emergenţă. şi devreme.

Se aplică înainte de semănat sau plantat. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil./ha.Doza de utilizare este de 0. Este sistemic. Se utilizează pentru combaterea buruienilor graminee anuale şi unele dicotiledonate din culturile de mazăre. Are persistenţă în sol o perioadă de 3 . porumb etc.l l/ha la grâu şi de l l/ha la cultura de porumb. Datura. Se aplică înainte de semănat şi încorporat superficial la 3-5 cm cu combinatorul.6 luni. lucerna veche. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea proceselor de creştere. Se comercializează sub numele de Sencor./ha. Veronica. Stellaria. tomate. tutun. Se fabrică sub formă de pulbere umectabilă (WP. Chenopodium. Centaurea. Polygonum. Se utilizează în răsadniţe. Lexone.a. Se comercializează sub numele de Devrinol.8 .5 . Sinapis.7 kg s. Echinochloa phyllopogon. Matricaria.a. Se comercializează sub numele de Ordram în diferite concentraţii. Combate următoarele specii de buruieni: Abutilon. Senecio. Dozele de utilizare sunt cuprinse între 2 şi 4 kg s. ori după formarea biloanelor la cartof. pepeni. viţă-de-vie. Combate: Echinochloa oryzoides.3 şi 0. Sonchus. Este erbicid sistemic. NAPROPAMIDE./ha.a.U. căpşun. Este erbicid sistemic. Solanum şi toate buruienile monocotiledonate anuale şi perene. P. Echinochloa crus-galli. Lamium. Amaranthus. Metripaz etc.5. mai ales în zonele secetoase. Se aplică pentru combaterea buruienilor din cultura de cartof. Se absoarbe prin rădăcini. în doza de 20 . Doza de aplicare este de 4. Poate fi aplicat şi preemergent până la răsăritul culturii. tomate. Portulaca. Dozele de utilizare variază între 0. pentru varză. Galium. Convolvulus. floarea-soarelui. Chrisanthemum. Se fabrică sub forma de concentrat emulsionabil. varză. folosit pentru combaterea buruienilor din cultura de orez. răpiţă. tomate. Nu combate: Cirsium. ardei. dar înainte de răsărit. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea procesului de creştere a rădăcinilor.8 l s. Galeopsis.). soia. Fumaria. MOLINATE. METRIBUZIN.

Panicum etc. Cynodon dactylon. Echinochloa. Digitaria. care conţine 40 g s.5 kg/ha substanţă activă. iar porumbul este în faza de 4 . iar pentru buruienile anuale este de 0. Sinapis arvensis.3 şi 0. Nu este corosiv.gj s. După aplicare se amestecă cu solul la 2-4 cm adâncime. Chenopodium. Datura stramonium. NICOSULFURON. Erbicid selectiv. Malva. zaharat sau loturi semincere. Bidens./l. Digitaria sanguinalis. Solanum nigrum etc. Se comercializează sub numele de Raft. Este extrem de eficient în combaterea costreiului din rizomi. Se comercializează sub numele de Mistral. Raphanus. Efectul nu este dependent de textura solului sau tipul de sol. cartof. a culorii violaceu-roşiatică.5 l/ha produs comercial. Doza este cuprinsă între 0.1 l/ha. în prealabil. sistemic./l00 m2 de răsadniţă. Sonchus şi unele monocotiledonate: Setaria. Est erbicid sulfonilureic. pir gros etc. Nu se recomandă pentru porumbul de floricele.a. Doza de aplicare pentru monocotiledonatele perene este cuprinsă între şi 1.6 frunze. sunt răsărite totalitate şi au 5-l0 cm înălţime. Agropyron repens.. Sorghum halepense şi unele dicotiledonate: Amaranthus sp. flamabil sau volatil. OXADIARGYL.. Solanum. Echinochloa crus-galii. fără a se efectua o probă test.8 ..a. Efectul de combatere este distinct prin apariţia la 10-15 zile de aplicare. Se utilizează la culturile de floarea-soarelui. Combate următoarele buruieni: Amaranthus. sistemic. Lolium sp. Combate multe specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Polygonum. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea creşterii în procesul de diviziune celulară din meristemele de creşte Epoca de aplicare este hotărâtoare în reuşita tratamentului cu nicosulfuron. datorită fenomenului de antocianizare a celulelor ţesuturilor. Se aplică atunci când plantele de costrei. Chenopodium sp.. AbutiIon theophrasti.. legume şi trestie de zahăr. folosit pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de porumb. După tratament o perioadă de 25-30 de zile nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a da posibilitatea translocării produsului în rizomi. . Portulaca. Xanthium sp. Se aplică în principal în preemergenţă afectând germiinaţia seminţelor de buruieni.

Digitaria.a. cu rol de a curăţa suprafaţa frunzei de praf. Matricaria. Se utilizează ca şi erbicidul Reglone ca desicant. Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă. Combate buruieni monocotiledonate: Echinochloa./l. Nu este translocat în sistemul radicular. Se aplică împreună cu o substanţă surfactantă.a. orez. Combate buruienile dicotiledonate: Amaranthus. Se foloseşte pentru combaterea buruienilor din culturile de soia. arahide. Amaranthus. Cirsium arvense (în stadii mici). Chenopodium. Se aplică la cultura de soia. Este erbicid sistemic.5 kg s. Este flamabil.125 şi 2 kg s. Se comercializează sub numele de Goal. Substanţa surfactantă se numeşte Extravon (doza de 0. Doza de aplicare este variabilă între 0. OXYFLUORFEN./ha. Se comercializează sub numele de Dynam 75 WG. Hibiscus trionum etc. nefiind distrus pe cale biologică. neionică.a.2 şi 1. ceruri. Portulaca oleracea. floarea-soarelui. Sonchus. tomate. Dozele sunt variabile. Este erbicid de contact. Polygonum sp. Se aplică preemergent şi se absoarbe prin rădăcini. PARAQUAT. Are persistenţă lungă în sol. Se fabrică sub formă de soluţie apoasă.080 kg/ha. între 0..OXASULFURON. aleurone şi a lăsa libere stomatele şi ostiolele pentru a pătrunde erbicidul mai rapid în plante. Setaria. Se comercializează sub numele de Stomp. Se aplică preemergent şi postemergent fiind absorbit prin rădăcini şi frunze. PENDIMETHALIN. şi unele dicotiledonate: Datura. Nu este corosiv. . Sorghum halepense din seminţe. vinete transplantate în câmp şi în solar.2 l/ha). Anthemis. viţă-devie. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valină şi isoleucină. Se aplică în postemergenţă când buruienile sunt în faza de 3-5 frunze trifoliate. Abutilon. pomi fructiferi. Se comercializează sub numele de Gramoxone. Solanum nigrum. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor este similar cu cel al erbicidelor de contact. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil şi conţine 250 g s. Se aplică în doze de 0. Chenopodium. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite concentraţii./ha. Este foarte toxic şi deci cere măsuri de protecţie a muncii foarte riguroase. porumb. ceapă din arpagic. Nu este remanent în rotaţii.

. Mecanismul de acţiune în combatere se bazează . de floricele sau loturi de hibridare. Are selectivitate de poziţie (deci se aplică poziţionat deasupra sistemului radicular al plantei de cultură sensibilă la acest erbicid). iar porumbul nu mai mult de 4-5 frunze. Se aplică în doză de 0. Nu este volatibil. mazăre. volatil sau flamabil. ceapă. Sorghum halepense din seminţe. Este erbicid sistemic. usturoi. Este erbicid sistemic care se aplică preemergent înainte de răsăritul culturii.04 kg/ha împreună cu un adjuvant numit Extravon. Galium sp. Spergula arvenis. Nu se aplică la porumbul harat.5 l/ha. Xanthium sp. morcov. Se comercializează sub numele de Gesagard. Nu este coroziv. Stellaria media. Epoca de aplicare este postemergent. flamabil sau corosiv. Amaranthus sp. Nu are remanentă pentru culturile din rotaţie. Agropyron repens şi unele dicotile anuale: Amaranthus sp. soia. Sol num. Atriplex tatarica. Se comercializează sub numele Tell 75 WG. Capsella. Se utilizează la următoarele plante de cultură: porumb. Echinochloa crus-galli. PRIMISULFURON-METHYL.. Matricaria sp. Veronica. floarea-soarelui. După aplicare nu execută nici o lucrare mecanică sau manuală timp de 20-25 de zile. cartof. tomate transplantate.Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea diviziunii celulelor. Combate următoarele specii buruieni: Sorghum halepense din rizomi. Prometrex. Combate următoarele specii de buruieni: Apera. pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în vârfurile de creştere ale rizomilor. Chenopodium sp. Efpromet Promedon etc. Portulaca.75 şi 2. năut.. PROMETRYN. viţă-de-vie. Polygonum. Anthemis. tutun.. fasole. Dozele variază între 0.a. Sunt rezistente: Sinapis arvensis. Datura şi Solanum. bumbac. în doză de 0. Este un erbicid de poziţie (dacă rădăcinile culturii vin în contact cu substanţa sunt distruse). Se fabrică sub formă de granule dispersabile în apă (WG). Capsella bursa pastoris. Raphanus. Datura. sparanghel. când costreiul are 10-15 înălţime. Se aplică postemergenţă pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene unele dicotiledonate din cultura de porumb.0 l/ha s. Sinapis. livezi. Digitaria. Se fabrică sub formă de pudră muiabilă sau pastă fluidă (FW).. Nu combate Setaria.

pe inhibarea procesului de fotosinteză. În sol are o remanentă de l - 3 luni. Se foloseşte la cultura de floarea-soarelui, cartof, ceapă din arpagic, morcov, pătrunjel, mentă, mazăre etc. Se aplică preemergent sau postemergent în funcţie de gradul de toleranţă al culturii. Combate speciile de buruieni: Abutilon, Amaranthus, Anthemis, Atrifplex, Brassica, Capsella, Chenopodium, Hibiscus trionum, Matricaria sp., Polygonum, Portulaca, Sinapis arvensis, Raphanus, Stellaria, Solanum nigrum. Nu combate speciile perene de buruieni. Doza de aplicare variază între l ,5 şi 6 l/ha, în funcţie de cultură şi de modul de aplicare (pe toată suprafaţa sau în benzi, pe rânduri). PROPAQUIZALOFOP. Se comercializează sub numele de Agil 100 EC, Shogun, Falcon şi conţine 100 g/1 s.a. Este fabricat sub formă de concentrat emulsionabil (CE). Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile: soia, fasole, răpită, mazăre, cartof, sfeclă, tomate transplantate, ardei, ceapă, vinete, pepeni etc. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi (ACC) în celulele meristematice. Se absoarbe prin frunze, iar după 8-1 0 zile de la aplicare întreaga plantă este violaceu-roşiatică (întregul lan tratat este roşu). Dozele de aplicare variază în funcţie de buruienile ce vor fi combătute: - pentru samulastră: 0,5-0,8 l/ha la înfrăţire; - pentru monocotile anuale: 0,8 - 1,0 l/ha la înfrăţire; -pentru monocotile perene: 1-1,5 l/ha la 10-15 cm înălţime a plantelor de costrei. După aplicare o perioadă de 20-25 zile cultura tratată nu se prăşeşte pentru a da posibilitatea erbicidului să se transloce în rizomi. PROPYZAMIDE. Se comercializează sub denumirea de Kerb 50 W. Este erbicid sistemic. Nu este corosiv, inflamabil sau volatil. Se aplică înainte de semănat şi încorporat în sol la adâncimea de 3-5 cm cu combinatorul. Este absorbit prin rădăcini şi apoi translocat în toată planta. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea fotosintezei şi diviziunii celulare. Este singurul erbicid care combate cuscuta în culturile de lucerna, prin aplicare la sol (seminţele de cuscuta nu mai germinează). Se foloseşte la culturile de salată, cicoare, lucerna nouă sau veche, trifoi, sfeclă de zahăr, morcov, pomi, viţă-de-vie, pepiniere din silvicultură etc. Combate multe

specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale. Pentru combaterea cuscutei se utilizează în doza de 4 l/ha, împreună cu 250 - 300 l apă. QUIZALOFOP - ETHYL. Se comercializează sub numele de Targa Super, Leopard, Pantera etc. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu diferite conţinuturi de substanţă activă. Este flamabil, nu este rosiv sau volatil. Este erbicid sistemic care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din culturile de: soia, fasole, sfeclă, mazăre, trifoliene, floarea-soarelui, in, răpiţă, cartof, tutun, tomate, ardei, salată, varză, vinete, căpşun, ceapă, usturoi, viţă-de-vie, pomi etc. Combate următoarele specii de buruieni: Avena, Apera, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Lolium sp., Panicum milliaceum, Sorghum halepense, samulastra de grâu şi orz etc. Mecanismul în combaterea buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei proteinelor, lipidelor şi ARN. După aplicare, la 10-15 zile, buruienile capătă culoare roşie-violaceae (antoncianizate) şi în decurs de 20-25 de zile mor în totalitate. Epoca de aplicare este, pentru monocotiledonate anuale, faza de 10-15 înălţime a costreiului. Doza de aplicare este în funcţie de concentraţia produsului în s.a. şi variază între 1 şi 2,5 l/ha. După aplicare nu se execută lucrări manuale sau mecanice o perioadă de 25-30 de zile, pentru a transloca nestingherit erbicidul în rizomi. RIMSULFURON. Se comercializează sub numele de Titus. Se fabrică sub forma de granule autodispersabile (DF) cu o concentraţie de 25%. Este erbicid sulfonilureic, sistemic. Se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent) şi combate foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi perene (inclusiv Sorghum halepense din rizomi) din culturile de porumb. Se utilizează împreună cu un surfactant neionic numit Citowet 1,5 l/ha. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea biosintezei aminoacizilor esenţiali valina şi isoleucina. Se absoarbe foarte repede prin frunze şi apoi este rapid translocat în ţesuturile meristematice de creştere. Combate următoarele specii de buruieni: - monocotiledonate anuale: Setaria, Echinochloa crus-galli, Digitaria, Lolium, Apera, Bromus, samulastra de grâu şi orz; - monocotiledonate perene: Sorghum halepense, Cynodon dactylon,

Agropyron repens etc.; - dicotiledonate anuale: Abutilon theophrasti, Amaranthus ap, Capsella bursa pastoris, Fumaria, Senecio, Sinapis, Galinsoga etc. Doza de aplicare este 40-60 g/ha + l,5 l/ha Citowet. Se aplică atunci când costreiul din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi este în plină fază de creştere. După 10-15 zile de la aplicare, buruienile devin roşiatice, după care, în 25-30 de zile, mor în totalitate, în această perioadă de 25-30 zile, după tratament, nu se intervine manual sau mecanic pentru a lăsa timp erbicidului să se transloce în rizomi. SETHOXYDIM. Se comercializează sub numele de Nabu. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 20 g/1 s.a. Combate buruienile monocotile anuale şi perene din culturile agricole cu frunză lată: soia, răpiţă, fasole, sfeclă, floarea-soarelui, spanac, cartof, tutun, lucerna, in şi legume. Modul de acţiune asupra buruienilor sensibile se bazează pe inhibarea sintezei acizilor graşi prin blocarea coenzimei acetylcoenzima A -carboxylază. Se aplică postemergent când costreiul are 10-15 cm înălţime, în doză de 2-6 kg s.a./ha. După aplicare nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-25 de zile. SIMAZINE. Se comercializează sub numele de Gesatop, Simazine, Simadon etc. Este erbicid fabricat sub formă de pulbere umectabilă (WP), pastă (FW) sau granule (G) cu un conţinut de 50% simazine. Combate buruienile mono şi dicotiledonate anuale din culturile de porumb şi sorg, plantaţii de pomi fructiferi măr, păr, viţă-de-vie. Se aplică toamna, după terminarea vegetaţiei sau primăvara, înainte de începerea vegetaţiei în preemergenţă. Mecanismul de acţiune se bazează pe inhibarea germinaţiei. Dozele de aplicare sunt între l şi 6 kg s.a./ha. Este un erbicid cu efect rezidual mare, de 10-12 luni, creând probleme în rotaţie. TRIASULFURON. Se comercializează sub denumirea de Lorgan sau în amestec cu dicamba Lintur 75 WG. Erbicid sulfonilureic, sistemic, nevolatil, nu este corosiv sau flamabil. Se aplică la culturile de cereale păioase: grâu, orz, orzoaica, ovăz, triticale, pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. Mecanismul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea sintezei aminoacizilor prin blocarea fotosintezei. Tipic pentru acest erbicid este faptul că după aplicare, la 8-10

. Matricaria sp. ceapă din arpagic. Dozele de utilizare variază între 15 şi 25 g/ha produs comercial. Se aplică în perioada de vegetaţie. tomate transplantate. Este fabricat sub formă de granule autodispersabile (DF) cu 75% substanţă activă. hamei. morcov. cartof. Anthemis. Combate foarte bine buruienile: Cirsium arvense. Galium. Anthemis sp. mentă etc. usturoi. vinete.. Centaurea. ovăz. soia. Are o gamă largă de utilizare datorită selectivităţii sale foarte mari.150 kg/ha produs comercial pentru produsul Lintur 75 WG în 250 – 300 l apă. . varză. secară. orz. Este un erbicid foarte volatil. orzoaică. Brassica. Bifora. Fumaria etc. triticale. TRIBENUTON – METHYL. Nu ridică probleme de remanenţă pentru culturile postmergătoare. ardei. Raphanus. Nu combate: Viola. Brassica.formarea primului internod. Papaver. Este erbicid sistemic. Se comercializează sub numele de Treflan. Triflurex 48 EC etc. După aplicare trebuie spălată bine instalaţia. năut. Stellaria media etc. Verinica. Este selectiv pentru grâu. Lepidium draba. Polygonum. Sinapis. Epoca de aplicare este impusă de partenerul de combinaţie (dicamba) şi anume în perioada de înfrăţire . Papaver. Nu combate specia Convolvulus arvensis. Doza de aplicare este de 0. Matricaria sp. Polygonum sp. ţelină. Se fabrică sub formă de concentrat emulsionabil cu 240 g/l şi 480 g/l substanţă activă.zile.. fasole. triticale: Cirsium arvense. Convolvulus arvensis. Sonchus. Este un erbicid care în amestec cu apa formează o soluţie de culoare galbenă. Se comercializează sub numele de Granstar 75 DF. muştar. Se aplică la înfiinţarea culturii. şofrănel. gulii. rapiţă de toamnă şi primăvară. de la înfrăţire până la formarea primului internod (dacă se întârzie tratamentul se poate aplica până la apariţia celui de-al doilea internod). Sinapis. bumbac. ovăz. Capsella.. ricin. TRIFLURALIN. apare fenomenul de îngălbenire a buruienilor. Vicia sp. astfel furtunele şi îmbinările de cauciuc vor fi distruse (corodate). Agrostemma githago. Este folosit în culturile de floarea soarelui. care în 15-20 de zile mor. Amaranthus. Eflurin 48 EC. Combate foarte bine buruienile dicotiledonate anuale şi perene din cultura de grâu. orz. Este flamabil şi nu este corosiv. secară. Modul de acţiune în combaterea buruienilor se bazează pe inhibarea germinaţiei seminţelor şi a creşterii acestora.

b) echipamente aviatice de aplicare a erbicidelor. Proprietăţile fizico-chimice ale erbicidelor influenţează alegerea metodei de aplicare. produsul poate să fie compromis.înainte de semănat şi se încorporează adânc în sol la 8-10 cm. Amaranthus. din seminţe.5 şi 1. Sellaria media. între 0. Portulaca. În practică. ECHIPAMENTUL DE APLICAT ERBICIDE Şl EXPLOATAREA LUI GENERALITĂŢI Condiţia ca un erbicid să atingă performanţele tehnice pe care le posedă este ca acesta să fie aplicat cu un echipament bun. Datura. remanentă a erbicidelor sau volatilitatea produsului etc. dacă echipamentul de aplicat nu este bine ales. Nu trebuie separată activitatea în sine de aplicare a erbicidelor (cu ce unelte se efectuează).a. ca şi alegerea erbicidului. corelată cu elementele care determină intensitatea şi durata efectului erbicidului şi care sunt formele de condiţionare. de cunoaşterea proprietăţilor şi a utilizării erbicidelor la culturile agricole. După cum am arătat la capitolul "Erbicidele utilizate la culturile agricole" în funcţie de echipamentul de aplicare acestea sunt: a) echipamente terestre de aplicare a erbicidelor. Oricât de performant ar fi erbicidul. Metoda de aplicare a erbicidelor este determinată de felul absorbţiei erbicidelor în plantă şi modul lor de acţiune. bine reglat şi fără să aibă vreo defecţiune. Thlaspi. conţinutul de argilă şi pH-ul solului. întreţinut. Digitaria. Xanthium. această remanenţă fiind condiţionată de tipul de sol. Echinochloa.5 l/ha s. Are un efect mai lung de 4-6 luni. Solanum nigrum. de selectivitatea lor pentru plantele de cultură şi însuşirile fizico-chimice ale produselor utilizate. Lolium. prin două treceri cu grapa cu discuri. reglat şi exploatat. Chenopodium. TEHNICA APLICĂRII ERBICIDELOR Metodele de aplicare a erbicidelor urmăresc realizarea unei eficacităţi maxime asupra buruienilor şi înlăturarea oricărui efect negativ care ar putea afecta cultura. Polygonum convolvulus. la fel de importantă este şi operaţia de alegere a echipamentului şi exploatarea acestuia. Dozele de aplicare variază în funcţie de conţinutul de humus al solului. Abutilon. De aceea. De aceea ne-am propus ca într-un capitol separat să prezentăm maşinile de aplicat erbicide şi exploatarea acestora. la alegerea erbicidelor se disting două metode principale de aplicare: . Combate buruienile: Setaria. Sorghum halepense.

trifluralin. erbicidele se aplică numai în amestec cu apa. cum sunt cele pe bază de atrazin. Smetolaclor. selective. monolinuron. Pe terenurile foarte bine mărunţite. Pe terenul cu bulgări. alaclor. metribuzin. Apa folosită la operaţia de erbicidare trebuie să fie curată. ORGANIZAREA LUCRĂRILOR DE APLICARE A ERBICIDELOR . cantitatea de erbicid care cade pe sol se va mări pe aceste porţiuni. terenul trebuie să fie foarte bine lucrat. mărunţit şi nivelat. - În ţara noastră. viteza de deplasare se micşorează şi. ca atare. acetoclor. posibilitatea de pulverizare a acesteia şi de acoperire a solului sau a plantelor. prometrin. Pe terenuri bolovănoase şi denivelate. deoarece este împiedicată realizarea unei pelicule toxice uniforme atât la suprafaţa solului (cazul erbicidelor care se aplică după semănatul culturii) cât şi în sol pe adâncimea de germinare a seminţelor de buruieni prin încorporarea acestora (3-8 cm). cu un pH neutru. Aplicarea pe sol este specifică erbicidelor reziduale. fomesafen etc. Sunt unele erbicide care se aplică şi la sol şi în perioada de vegetaţie a culturilor. Aplicarea foliară este cerută de erbicidele care au proprietatea de a fi absorbite numai foliar. Cantitatea de apă folosită la tratamente trebuie să asigure o acoperire perfectă a suprafeţei pe care se aplică şi este în funcţie de aparatura folosită la administrare. Pregătirea corectă a terenului (nivelat şi mărunţit) conduce la menţinerea constantă a vitezei de lucru a agregatului de aplicare. pendimentalin etc. în stratul de sol în care ne interesează să avem pelicula toxică. va fi vehiculată o cantitate mai mică din erbicid. dicamba. efectul erbicidelor reziduale scade. cloroxuron etc. cum ar fi atrazinul. Reprezentative pentru această metodă sunt erbicidele care se aplică înainte de semănat. cât şi la erbicidele care se aplică în vegetaţie (denivelările rămân şi în timpul vegetaţiei. ca urmare. benefin. Aplicarea în vegetaţie este specifică erbicidelor de contact: cu acţiune totală sau selective şi a erbicidelor sistemice foliare.4-D. fluroxypir. sistemice cu agrodisponibilitate variabilă şi care se efectuează cu scop preventiv. Pe terenuri prost lucrate (cu mulţi bolovani) o mare parte din soluţia erbicidată cade şi printre bulgări sau bolovani şi.i sau preemergent) . 2. MCPA. diuron. cum ar fi produsele pe bază de bentazon.aplicarea pe sol înainte de semănatul sau răsăritul culturii (p. lipsită de impurităţi şi limpede.aplicarea în timpul vegetaţiei după răsăritul culturii şi buruienilor (postemergent şi preharvest).p. În cazul aplicării erbicidelor pe sol. pelicula toxică de erbicid este continuă şi uniform distribuită. sulfonilureice. Acest aspect este dăunător atât pentru erbicidele reziduale care se aplică la sol creşte riscul apariţiei fenomenului de remanentă şi imposibilitatea respectării rotaţiei). nivelate şi profund lucrate. acifluorfen-sodiu.

în funcţie de obiectivul urmărit. În timpul exploatării se urmăreşte atent dacă dispozitivele de pulverizare (duzele) administrează corect soluţia de erbicid şi dacă aparatele de control ale instalaţiei funcţionează normal (manometrul de presiune).după modul de acţionare şi sursa de energie. .să fie accesibile din punct de vedere financiar. apoi se pune în funcţiune şi se urmăreşte dacă reglajele au fost corect efectuate şi nu apar scurgeri pe la asamblări etc. PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI DE ERBICIDAT Echipamentele pentru erbicidat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: .să fie simple şi uşor de exploatat.să aibă un grad mare de fiabilitate.să fie universale (să poată fi utilizate la toate culturile) . Echipamentele pentru administrat erbicide se clasifică după mai multe criterii: . . precum şi a riscurilor aplicării incorecte a acestora). . în cazul în care se schimbă cultura si erbicidele. operaţia de spălare trebuie să fie foarte atent efectuată. . Amestecul obţinut după spălare se va aplica tot pe cultura la care a fost efectuată operaţia de erbicidat. a debitului pompei şi debitului duzelor etc. a aplicării corecte a acestora. . . de prevenire a intoxicaţiilor şi de acordare a primului ajutor în caz de intoxicaţii etc.asigurarea necesarului de produse erbicide pentru fiecare cultură în parte.). . La terminarea lucrării se efectuează spălarea echipament u I ui. Aceste acţiuni de pregătire cuprind : .să aibă capacitate mare de lucru.să dispună de mecanisme automate de reglare a activităţii în timpul lucrului (reglarea presiunii de lucru.să fie sigure în exploatare (să nu conducă la accidente). .instruirea teoretică şi practică a tuturor persoanelor care participă la aceste lucrări de aplicare a erbicidelor (cunoaşterea erbicidelor. . se verifică modul de cuplare corectă la tractor a acestora.după domeniul de utilizare.repararea.Organizarea şi pregătirea lucrării de erbicidat a culturilor agricole se realizează cu mult timp înainte de începerea activităţii propriu-zise. . a modului corect de realizare a amestecurilor.instruirea personalului cu măsurile de tehnica securităţii muncii. . a dozelor. verificarea şi reglarea tuturor aparatelor şi instalaţiilor şi echipamentelor de aplicare a erbicidelor. Înainte de începerea lucrului se face o verificare generală a echipamentului folosit la operaţia de erbicidat.

Din această grupă avem instalaţia ACS-100.administrează un volum mic de soluţie (între 2-50 l/ha). Din această grupă fac parte aparatele de stropit acţionate de muncitorii care le poartă în timpul lucrului. . Din această grupă fac parte următoarele echipamente: MET -1200 şi MET . respectiv. b) Maşini de stropit cu tracţiune animală.aplicarea este dependentă de condiţiile climatice (vânt. Dintre dezavantajele utilizării aviaţiei utilitare la operaţiile de erbicidat amintim: -nu se pot folosi la aplicarea de erbicide volatile. -se execută lucrări pe terenuri inaccesibile terestru. EEP-300 (echipament de erbicidat purtat). terestre sau aviatice) a căror acţionare se face de la priza de putere sau de la motorul propriu. Aceste maşini sunt utilizate pe scară mică la combaterea buruienilor. 2500 l soluţie). Tipurile de astfel de echipamente folosite în ţara noastră sunt destinate suprafeţelor restrânse şi în câmpurile experimentale. temperatură. MEP-500 (maşină de erbicidat purtată) etc.este nevoie de pistă de lucru special amenajată. Combaterea buruienilor cu ajutorul avioanelor utilitare prezintă o serie de avantaje.2500 (maşină de erbicidat tractată cu capacitatea rezervorului de 1200 l şi.se realizează o distribuţie uniformă a soluţiei de erbicidat. ceaţă etc). Prezentăm mai jos schema de principiu de funcţionare a aparatului de stropit AS-15. MTSP-1200 (maşină tractată de stropit şi prăfuit). .efectuarea operaţiei de erbicidare în epoca optimă. . Euro. care poate fi tractată atât de om cât şi adaptată pentru animale. AS-12 M.DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE Şl SURSA DE ENERGIE a) Aparate de stropit acţionate manual. indiferent de condiţiile de umiditate a solului. AS-15. se pot trata suprafeţe mari în timp scurt. AS-14. Dintre aceste echipamente utilizate sunt: AS-16 M. Aceste aparate produc pulverizarea soluţiilor prin presiune realizată în prealabil (înainte de începerea operaţiunii se realizează manual o presiune de 2-6 atm) sau printr-o presiune realizată în timpul stropirii sau acţionării. AS-10.300 (maşină de stropit purtată universală). Dintre avantaje amintim: -productivitate foarte mare. c) Echipamentele de erbicidat cu tracţiune mecanică (tractate. AC-1 etc. la care acţionarea organelor de creare a presiunii se face de la roţile de transport sau motorul propriu. .5 şi 7 bar. . purtate. JET-2500. dar şi unele dezavantaje. -se evită tasarea solului şi vătămarea plantelor de cultură. . JET-400. MSPU . RAU-SPRIMAT L600. Aceste aparate au capacitate de lucru diferită de la 5 la 20 l şi lucrează la presiuni cuprinse între 1.

spaţii verzi.Dintre tipurile de aeronave folosite la aplicarea erbicidelor enumerăm: avioane: AN 2. felul soluţiei (mai mult sau mai puţin vâscoasă) etc. MĂRIMEA PICĂTURILOR Mărimea picăturilor pulverizate este de diferite dimensiuni şi depinde de următorii factori: diametrul orificiului duzei. IAR-826. După diametrul picăturilor.p. preem. magazii etc. sere. Productivitatea de lucru a acestor aeronave este foarte mare. M-24.i. IAR-821. stabilirea debitului pe ha şi pe toată suprafaţa. Aceste echipamente sunt puţine ca număr şi destul de greu accesibile. etc. vânt. şi helicoptere: KA-26. reglarea înălţimii de stropire. Principiul de funcţionare a acestor echipamente este aproximativ asemănător. Z37. Capacitatea de lucru (productivitatea) a acestor echipamente este în strânsă legătură cu scopul operaţiei de erbicidat (p. viţă-de-vie. între 200 şi 400 ha. la fenofaza culturii etc. La realizarea eficacităţii erbicidelor şi a distribuţiei lor uniforme la nivelul suprafeţelor de acţiune un rol foarte important îl au duzele care asigură distribuirea amestecului sau soluţiei sub formă de picături. Factorii independenţi se referă la însuşirile chimice şi fizice ale erbicidelor. Prezentăm mai jos schema de funcţionare a echipamentului MET-1200. Dintre factorii dependenţi amintim: viteza de lucru a maşinii şi constanţa presiunii de funcţionare la manometru. postem. sol). Echipamentele terestre cu tracţiune mecanică asigură realizarea aproape în totalitate a lucrărilor de combatere a buruienilor din culturile agricole din ţara noastră. IAR-822. Calitatea tratamentelor la aplicarea erbicidelor este influenţată de factori independenţi şi dependenţi. calitatea apei folosite la erbicidare.). în timp de 5 ore de lucru. flori etc. la condiţiile de mediu (temperatură. în funcţie de tipul de tratament efectuat. solarii. presiunea de lucru. . IAR-316 B etc. alegerea tipului adecvat de duze.) şi cu cantitatea de apă care se aplică la hectar. păduri. livezi. acestea se clasifică astfel: a) picături ultrafine (aerosoli) . DUPĂ DOMENIUL DE UTILIZARE În funcţie de domeniul de utilizare avem echipamente pentru: culturile de câmp. legume. datorită….cu diametrul median cuprins între l şi 50 microni (se utilizează la tratamente în spaţii închise. AG-6.

foarte fine - cu diametrul median cuprins între 50 şi 150 microni (se utilizează la tratamentele cu avioane la păduri); c) picături fine (obişnuite) cu diametrul median cuprins între 150 şi 300 microni (utilizate la erbicidarea culturilor preemergent, postemergent şi p.p.i); d) picături mari - cu diametrul median cuprins între 350 şi 500 microni. Picăturile mici asigură o împrăştiere mai uniformă pe suprafeţele tratate, un consum mai mic de soluţie şi pot realiza o concentraţie mai mare a erbicidului. Au dezavantajul că sunt uşor purtate de vânt lateral, provocând fenomenul de derivă laterală sau drift şi pot, de asemenea, să se evapore foarte repede înainte de a ajunge la suprafaţa de contact şi de acţiune. Picăturile mai mari prezintă avantajele că au o aderenţă bună pe părţile aeriene ale buruienilor, sunt mai puţin purtate de vânt şi se evită fenomenul de drift pentru culturile învecinate. Au dezavantajul că necesită cantităţi mari de apă pentru prepararea soluţiei de erbicidat. CAPETELE DE PULVERIZARE SAU DUZELE FOLOSITE LA APLICAREA ERBICIDELOR Duzele sunt confecţionate din materiale rezistente la coroziunea chimică, precum: alamă, oţel inoxidabil, materiale plastice, ceramice etc. Caracterizarea unei duze se face prin următoarele componente: debit, forma jetului, lungimea jetului, unghiul de dispersie, mărimea picăturilor, uniformitatea repartizării picăturilor etc. Debitul duzelor este dependent de mărimea orificiului duzei şi de presiunea de lucru a instalaţiei de erbicidat. Forma jetului duzelor este variabilă, în funcţie de destinaţia fiecăreia duze pentru combatere. Astfel, avem: duza care realizează jet de formă lenticulară; duze care realizează jet de formă dreptunghiulară; duze care realizează jet de formă conică (con plin); - duze care realizează jet de formă pâlnie (con gol). Variaţia însuşirilor stropirii în cazul folosirii duzelor cu jet conic se poate urmări în, cu diferite procente de suprapunere a jeturilor de soluţie. Unghiul jetului duzelor reprezintă unghiul format de laturile jetului de soluţie cu vârful în orificiul duzei. Cele mai răspândite duze sunt cele care au unghiul jetului de 65, 80 şi 110°. Avantajele unghiurilor mai mari sunt următoarele:

b) picături

- lucrează la înălţimi mai mici faţă de sol sau planta de cultură; - fenomenul de deplasare laterală (drift) este eliminat; - creşte gradul de acoperire a jeturilor vecine; - scurtează drumul parcurs de picături până la ţintă etc. Alegerea duzelor cu unghiuri diferite de dispersie se face în funcţie de condiţiile de lucru, şi anume: - dacă vântul are viteza mai mare de 3 m/s se utilizează duze cu unghiul de dispersie de 65° ; - dacă viteza vântului este de < 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 80°; - dacă viteza vântului este de > 5 m/s, se utilizează duze cu unghiul jetului de 110°. Pe terenurile prost pregătite, cu denivelări sau bolovani, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic (65°). UNIFORMITATEA REPARTIZĂRII PICĂTURILOR PE SUPRAFAŢA TRATATĂ Această operaţiune este esenţială pentru reuşita unui tratament. Dispersia la duzele cu jet în formă de evantai, la care pelicula de lichid se dispersează în picături, nu se realizează ca efect al turbionarii, ci ca efect al orificiului duzei care asigură o uniformizare foarte bună a distribuirii picăturilor pe lăţimea de lucru. Duzele cu jet plan (evantai) se fabrică în două variante: - pentru efectuarea de operaţii de combatere a buruienilor pe toată suprafaţa, cu orificiul de formă eliptică, cu colţurile ascuţite; - duze pentru erbicidarea în benzi, la care lăţimea benzii depinde de înălţimea la care se găsesc duzele faţă de suprafaţa tratată. - PULVERIZAREA SOLUŢIEI LA OPERAŢIA DE APLICAT ERBICIDE Aceasta se poate realiza: pe cale mecanică (pe baza presiunii lichidului) şi se face cu jet proiectat sau cu jet purtat; pe cale pneumatică sau pe cale mecano-pneumatică. Presiunea de lucru la aceste echipamente variază între 1,5 şi 8 atmosfere. La culturile agricole se recomandă pulverizarea hidraulică, deoarece se realizează mai bine şi mai uşor controlul asupra presiunii de lucru şi asupra debitului. La alegerea duzelor pentru aplicarea erbicidelor se ţine seama de: - modul de aplicare a erbicidelor (pe toată suprafaţa sau în benzi). Pentru această operaţie se folosesc duze tip Teejet 11004 sau 8004, PI-110 etc. (Teejet 11004 au următoarea semnificaţie: primele 3 cifre (110) reprezintă unghiul de dispersie al duzei, iar ultimele 2 cifre reprezintă debitul duzei).

gradul de prelucrare (pregătire) a solului - pe soluri bine lucrate şi nivelate se pot utiliza echipamente cu duze care au unghiul de dispersie mare şi lucrează la înălţime mică de sol (Teejet 11004 etc); pe terenurile prost lucrate, denivelate, cu bulgări mari, se utilizează duze cu unghiul de dispersie mic, care au nevoie de înălţimi mari de lucru faţă de sol; evoluţia condiţiilor climatice (temperatură, vânt, umiditate etc), alegându-se tipurile de duze care pot asigura cele mai mici pierderi, în cazul în care aceşti factori sunt neprielnici; condiţiile concrete de lucru (viteza de lucru, doza de erbicid/ha, presiunea de lucru etc.).
-

Tipurile de duze folosite la operaţiile de stropit sunt diversificate în funcţie de domeniul de folosinţă: la combaterea buruienilor, bolilor, dăunătorilor, la fertilizat etc. Pentru aceasta se utilizează următoarele tipuri de duze: - duze cu fantă; - duze tangenţiale cu con plin (asigură o uniformitate redusă de 66%); duze polijet (cu disc) pentru aplicarea erbicidelor cu acţiune totală (Reglone, Gramoxone, Basta etc); - duze trijet; - duze tangenţiale cu con gol (asigură o uniformitate de stropire de 70-75%); - duze rotative (se folosesc pentru aplicarea erbicidelor cu volum redus şi ultra redus, realizând pulverizarea lichidului pe cale centrifugă). Uzura duzelor poate să apară ca urmare a acţiunii corozive a erbicidelor, cât şi a acţiunii mecanice a lichidului care trece cu presiune prin orificiul duzei. Duzele sunt uzate când depăşesc cu 10 % debitul duzelor noi. Modificarea formei şi mărimii orificiului duzei conduce la neuniformitatea distribuirii soluţiei de erbicid pe suprafaţa totală. Uzura duzelor poate fi accentuată şi prin folosirea la desfundarea acestora a corpurilor dure (sârme etc.). Schimbarea duzelor se recomandă a se face în fiecare an după realizarea a 100200 de ore de funcţionare şi, respectiv, 800 - 1000 hectare (V. Popescu, 1997). Ca regulă, pe o rampă de stropit se montează duze din aceeaşi clasă de debit, cu aceleaşi caracteristici şi cu aceeaşi înălţime faţă de suprafaţa de stropit.

134122 4 1 9 0 2 8 22 22 2 8 02 0193 167 1 0 211 2 2.87 12 11 8 128 12 3 8 5 01 9 6 153 1 1003 1. EFECTUAREA PROBEI INSTALAŢIEI DE APLICAT ERBICIDE REGLAJELE EXECUTATE ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Realizarea indicilor de calitate ceruţi de lucrarea de erbicidat necesită ca maşinile şi echipamentele utilizate să fie bine pregătite şi corect reglate.52 .52 1.741 2 12 2 5 1 8 6 118 8 0 0 22.39 1212 5 1 0 3 62 8 2 2 6 0 32 2 171 6 1 4 9 8 8 0 0 42.76 2.30 12129 0 8 0 12 4 325 3 3 6 2 6 0 2 0 8 16 1. reglarea poziţiei duzelor pe rampa de stropit.76 0.690.69 0. Popescu-1997) (1 Seria P resiune ebit D N r. reglarea ecartamentului la maşinile terestre.76 0.81 2.872 8 0 3 2 5 0 17 02 11 60 1 40 911 1 2 7 61 6 8 128 58 2 5 01 9 6 153 7 1 0 1.11 . Repartizarea uniformă a particulelor (picăturilor de lichid pe suprafaţa tratată este condiţionată de mărimea orificiului duzelor. de viteza de deplasare a agregatului (tabelul 8.76 2.13.REGLAJELE EXECUTATE LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE. Cantitatea de soluţie debitată de un echipament de stropit dotat cu 12 duze top Teejet (80 — 110°) la diferite presiuni şi viteze de lucru (după V.4/ ha) la viteza de:m /h 2 8.11 1.30 1 3 5 1.110. Tabelul 8.04.74 12 3 2 5 1 702 18 60 8 14 091 1 12 61 75 8 6 21. în aşa fel încât să se menţină aceeaşi distanţă (înălţime) faţă de suprafaţă tratată pe întreaga lăţime de lucru şi repartizarea uniformă a soluţiei.76 3 2 82 2 8 02 0193 16 128 211 2 2 8 00 32. astfel încât roţile maşinii să calce pe urmele roţilor tractorului sau pe culoarele create la .110.81 2. 1. reglarea înălţimii şi orizontalităţii rampelor de stropit. astfel încât faţa duzei să formeze cu axul de stropit un unghi de 3-10°.81 12 128 1.81 .).81 2.81 2.8 lichid (kg/cm(1/m in) duze 3.11 . de presiunea de lucru.1.2 ) m k mk/h /h k m /h 1.7412124 0 1 0 3 6 83 4 2 8 2 22 2 82 6 0 3 171 614 9 41. astfel încât să se poată realiza aplicarea normei de soluţie la hectar stabilită iniţial la începerea activităţii.111.041. Ridicarea şi coborârea rampei se realizează mecanic sau hidraulic şi ea trebuie să asigure o distanţă de 50-55 cm faţă de suprafaţa solului.39 5 36 260 2 13 1 1 0 02.74 6 4 0 12 435 325 12 2 6 0 11 6 1 1 0 02.0 12 k 4. Cantităţile de soluţie6.76 12 6 35 3 5 0 Principalele reglaje care se realizează echipamentelor de erbicidat constau în: reglarea debitului duzelor.

dacă se lucrează cu un echipament care are lăţimea de lucru de 12 m. Pentru aceste motive. La erbicidarea totală. se compară cantitativ.p. fie prin ineficacitatea erbicidelor asupra buruienilor.semănatul culturii. REALIZAREA PROBEI ECHIPAMENTELOR DE APLICAT ERBICIDE Orice greşeală la operaţia de erbicidat se manifestă. Lichidul colectat se măsoară şi se însumează.000 m2). înainte de începerea activităţii de combatere se realizează pregătirea atentă a echipamentelor de erbicidat. p. şosele. Debitul duzelor este corect (duzele sunt bine alese) dacă între 2-3 măsurători consecutive nu sunt abateri între debitele duzelor mai mari de ±15 %. atunci lungimea 2de parcelă (de parcurs) pentru a realiza 1000 m este următoarea: 1000 m : 12 = 83. Rezul- . bulgări etc.33 m. Proba echipamentului de erbicidat se realizează în două moduri: a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor l . După executarea acestei operaţii se trece la realizarea probei de lucru a echipamentului de erbicidat (care ne va oferi cantitatea de lichid/ha. Fiecare duză trebuie să aibă un recipient (găleată sau cilindru gradat) pentru a colecta soluţia pulverizată. După parcurgerea lungimii de 83. sau preemergent se recomandă ca ecartamentul maşinii de stropit să aibă deschiderea maximă pentru a realiza stabilitatea acesteia şi a rampei de erbicidat. Echipamentul de erbicidat începe să funcţioneze înainte de primul jalon care indică startul pentru ca în momentul când ajunge la el instalaţia să funcţioneze în regim normal. a) Proba prin colectarea lichidului pulverizat prin duze (numită şi metoda celor 1000 m2) Această probă se efectuează în sola în care vom desfăşura operaţia de erbicidat. Cunoscându-se lăţimea de lucru a maşinii de erbicidat se calculează lungimea traseului care trebuie parcurs pentru a realiza 1000 m2. fie prin efecte fitotoxice manifestate asupra plantelor de cultură. se reglează cu mare grijă toate angrenajele şi se efectuează de mai multe ori proba "la rece" cu apă a echipamentelor cu privire la norma de lichid/ha (se face cu apă pentru a evita poluarea sau supradozarea şi pentru a economisi erbicidul). Nu se realizează pe drumuri. în funcţie de viteza de lucru a echipamentului). Se jalonează atât startul cât şi sfârşitul zonei de erbicidat. Prima operaţie care se execută este verificarea uniformităţii debitului fiecărei duze. deoarece nu au denivelări.33 m instalaţia se opreşte. Această operaţie se realizează cu ajutorul unui stand special din tablă gofrată cu jgheaburi în cilindrii gradaţi (fiecare duză are un cilindru gradat). Proba maşinii se execută în câmp.i. b) Proba prin măsurarea lichidului consumat din rezervor (numită şi metoda celor 100 m). unde sunt îndeplinite condiţiile concrete. piste betonate. De exemplu.

.. Proba se efectuează de 2-3 ori... Se delimitează o lungime de parcelă de 100 m cu ajutorul a două jaloane. Exemplu: dacă s-a stabilit norma de 300 l/ha. fie diametrul fantelor duzelor mare).se asigură o normă de 300 l apă La 1200 m2 (suprafaţa a 100 m liniari) vom asigura x l apă x l apă = 300 x 1200 = 36 l 10. prin demontarea duzelor şi curăţarea lor sau prin spălarea echipamentelor filtrante.tatul obţinut trebuie să reprezinte 1/10 din norma de soluţie stabilită iniţial la hectar. . Se compară măsurătoarea executată pe lungimea de 100 m. Nu se admit diferenţe decât de ± 1-2 %.) şi proba se repetă până la obţinerea normei exacte. Dacă rezultatele nu sunt comparabile.. după parcurgerea celor 83.. respectiv 100 m lungime şi lăţimea de lucru de 12 m. echipamentul nostru trebuie să distribuie 36 l apă. Se remediază prin spălarea întregului echipament. b) Diametrul median al picăturilor este prea mare (cauza este fie presiunea de lucru mare. Se umple rezervorul echipamentului cu apă. viteza de deplasare etc.000 Deci. astfel : Dacă la l ha.5 I apă. La sfârşitul traseului se completează rezervorul cu o cantitate de apă măsurată corect. Principalele defecţiuni ce pot apărea sunt: a) înfundarea duzelor (apa folosită conţine impurităţi sau substanţa utilizată nu se dizolvă total în apă).. Se realizează prin creşterea presiunii de lucru sau schimbarea duzelor. care reprezintă cantitatea de apă consumată pentru 100 m liniari. se modifică parametrii de lucru (presiunea de lucru.. PRINCIPALELE DEFECŢIUNI CARE APAR LA ECHIPAMENTELE DE APLICAT ERBICIDE În timpul exploatării echipamentelor de aplicat erbicide pot apărea diferite defecţiuni care trebuie depistate şi remediate pe loc pentru a nu influenţa calitatea lucrării de erbicidat. Cunoscându-se lăţimea de lucru a echipamentului. după care se face media aritmetică. la suprafaţa de 1200 m2.33 m în găleţi (însumat) trebuie să se colecteze cantitatea de 30 ± 1. Abaterile faţă de norma de soluţie stabilită iniţial a probelor efectuate trebuie să nu depăşească ± 5 %. b) Proba prin măsurarea soluţiei consumate din rezervor (metoda celor 100 m) Această probă se execută tot în sola în care se desfăşoară operaţia de erbicidat..... se poate calcula foarte uşor şi simplu norma de soluţie reală administrată de echipamentul nostru astfel: 100 m x 12 m lăţimea agregatului = 1200 m2 Cunoscând norma iniţială stabilită se calculează cantitatea de apă pe care agregatul trebuie s-o distribuie pe suprafaţa de 1200 m2. cu rezultatul obţinut. după care se începe deplasarea pe lungimea celor 100 m în regim optim de funcţiune.

Se remediază uşor. Se datorează existenţei aerului în circuitul soluţiei (pe furtunurile rampei). cultura tratată apare în petice. d) Pompa de presiune pierde lichid. Aceste zone se datorează oscilaţiilor rampei de stropit în plan vertical şi orizontal. fie presiunea de lucru a fost mică. h) Scurgeri de lichid la staţionări datorate lipsei supapelor antipicurătoare sau blocarea acestora. cauzate de viteza vântului mare sau de rafale intermitente de vânt produse în timpul operaţiei de erbicidat. fie supapele antipicurătoarelor sunt blocate. fie că filtrele duzelor sunt îmbâcsite (blocate). . iar sistemul de amestec al instalaţiei nu a funcţionat pentru realizarea unei soluţii omogene pe parcursul lucrului. fie datorită corodării acestora. e) Lipsa de distribuţie la presiunea instalaţiei datorită. fie faptului că robinetul de ieşire a soluţiei este închis. lăţimea de dispersie a jetului duzelor se micşorează. g) Manometrul de presiune are oscilaţii mari în timpul lucrului. fie presiunea de lucru este mică. fie filtrul principal este îmbâcsit cu impurităţi. f) Presiunea de lucru oscilează. Se remediază prin rezolvarea acestor cauze. .apariţia de fâşii longitudinale între două treceri cu echipamentul de erbicidat. . Se remediază uşor prin schimbarea lor. . fie duzele utilizate au fost uzate). datorită proastei ancorări a acestora. cu buruieni în unghiuri drepte.Neuniformitatea stropirii pe lăţimea de lucru.existenţa fâşiilor longitudinale netratate (cu buruieni). fie că este defect. c) APRECIEREA FUNCŢIONĂRII CORECTE A ECHIPAMENTELOR DE ERBICIDAT DUPĂ EFECTUAREA TRATAMENTULUI Executarea unei lucrări corecte de combatere a buruienilor se realizează când în suprafaţa totală nu apar sau nu mai rămân buruieni (buruienile au dispărut).apariţia la capătul parcelelor de efecte fitotoxice. datorat greşelilor de jalonare a acestei operaţii. fie soluţia din rezervor este pe sfârşite. fie filtrul central este blocat (îmbâcsit). Aceasta se datorează faptului că soluţia nu a fost amestecată. iar în parcelă efectul este foarte slab.apariţia de zone netratate. Se remediază prin înlocuirea pompei sau înlocuirea garniturilor de etanşeizare. fie datorită lipsei garniturilor. Se remediază înlăturând aceste cauze. Este datorată şi denivelărilor mari ale terenului. De mai multe ori în practică pot să apară unele nereguli în desfăşurarea procesului de combatere. Cauzele pot fi determinate de montarea de duze cu diferite debite (nelotizate) şi din neparalelismul rampei de stropit cu solul. Remedierea se face prin reglarea înălţimii rampei faţă de sol şi montarea de duze cu acelaşi debit. se datorează faptului că rampa de stropit a fost reglată prea jos ca înălţime de lucru (jeturile duzelor nu s-au suprapus. astfel: .

practice. în majoritate. Combaterea buruienilor stă în puterea fiecărui agronom care poate să instituie. 4) trebuie cunoscut că utilizarea numai a unui singur erbicid sau a unui amestec de erbicide nu rezolvă în totalitate problema îmburuienării. Cunoscând structura buruienilor dintr-o cultură. Sunt regiuni în ţară (Transilvania. etc. curate. unde această proporţie poate fi diminuată prin prezenţa speciilor de buruieni monocotiledonate anuale (Avena fatua. dar care să fie şi foarte selectiv (să protejeze) pentru cultura de bază şi pentru cele ce urmează în rotaţie. primăvara sau toamna. Lolium sp. agricultorul trebuie să cunoască câteva elemente foarte importante: 1) cunoaşterea structurii culturilor din asolamentul fermei şi a rotaţiilor acestora (acest lucru se poate realiza numai dacă jurnalul solelor sau al fermelor se completează şi se tine cu rigurozitate). dar mai ales. să menţină şi să dezvolte un program de combatere integrată program care va asigura succesul în realizarea de producţii mari.COMBATEREA CHIMICĂ A BURUIENILOR DIN CULTURILE AGRICOLE Pentru realizarea unui program de combatere chimică a buruienilor pe baze ştiinţifice. nord-estul Moldovei). care îmburuienează sau însoţesc fiecare cultură agricolă din zona respectivă. Apera spica venti. 2) cunoaşterea structurii buruienilor (pe specii de buruieni şi dominaţia acestora). . cunoscând erbicidele şi efectul lor de combatere putem alege astfel cel mai bun produs care să rezolve problema combaterii.). 3) cunoaşterea erbicidelor. Trebuie avută în vedere utilizarea în permanenţă a erbicidelor ca una dintre verigile (soluţiile) rapide de rezolvare a acestei probleme. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRÂULUI DE TOAMNĂ (TRITICUM AESTIVUM) În ţara noastră. buruieni care germinează. precum şi pentru mediul înconjurător. Banat. cultura de grâu este infestată în proporţie de peste 85-95% cu specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene. sănătoase şi fără să dăuneze mediului. a dozelor şi a metodelor de aplicare a acestora.

Erodium cicutarium .Aceste specii de buruieni produc pierderi culturii de grâu atât cantitative. Cirsium arvense .turiţă. Speciile de buruieni mai importante care însoţesc cultura de grâu sunt] următoarele: Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis .pliscul cucoarei. Convolvulus arvensis — volbura. Rumex acestosa — măcriş.buruiană puturoasă. Multe dintre aceste specii sunt "buruieni problemă". Delphinium consolida) . Galeopsis tetrahit . Fumaria offlcinalis . Camelina microcarpa . Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. Anthemis arvensis — româniţă.muşeţel. greu de combătut şi pentru acestea sunt create programe speciale de combatere.loboda. Polygonum convolvulus . .mac. . grâul prepeliţei. Chenopodium album . .fumăriţă.cocoşei de câmp.nemţişor de câmp. Brassica rapa . Sinapis arvensis .rugul de mirişte. Bifora radians .muştar.pălămida. Anagalis arvensis — scânteiuţa. Ranunculus arvensis — piciorul cocoşului.ciormoiag.hrişcă urcătoare.nu-mă-uita. Cardaria draba (sin. Papaver rhoeas . Matricaria sp. Centaureea cyanus — albăstriţa.ridiche sălbatică. Consolida regalis (sin.muştar sălbatic.ştir. cât şi calitative. Melampyrum arvense . Amaranthus retroflexus . Lamium sp. Rubus caesius .camelina. Galium sp. Myosotis arvensis .lungurică. Lepidium drabd) — urda vacii. Raphanus raphanistrum . Agrostemma githago — neghină. — sugel.

. . .iarba vântului.măzăriche.o translocare diferenţiată a erbicidelor în plantă.Sonchus sp. diferenţiere cauzată de condiţiile de climă. Chirilă (2001) evidenţiază faptul că dintre elementele de care trebuie să se ţină seama în aprecierea îmburuienării sunt: speciile de buruieni dominante şi codominante. Bromus secalinus .rocoina.obsiga secarei. Agropyron repens — pirul târâtor. Scleranthus annuus . zâzanie.o pătrundere diferenţiată a erbicidelor în plantă.buruiana surpăturii. care este cota de participare a acestora la îmburuienare.colilie. Agrostis sp. având ca fundament cauze de ordin anatomic. Pentru combaterea buruienilor din cultura grâului pe plan mondial au fost sintetizate peste 90 de substanţe active cu acţiune erbicidă. Majoritatea erbicidelor folosite în combaterea buruienilor la cultura grâului nu posedă o „selectivitatea fiziologică". Thlaspi arvense .sălbăţia inului. C. Stellaria media . care fabricate în diverse combinaţii alcătuiesc un sortiment de câteva sute.susai. precum şi de uniformitate a acestora.punguliţă. morfologic. Vicia sp. Există însă diferenţe mari de structură a speciilor dominante.trei fraţi pătaţi. sol şi agrotehnică aplicată fiecărei zone agricole. . Viola tricolor . precum şi care este uniformitatea răspândirii lor pe solele cultivate. Lolium temulentum . Apera spica venti . Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Avenafatua — odos. .şopârliţă. hrănind peste 50% din populaţia globului. Acest lucru se datorează faptului că pe glob. Această selectivitate permite erbicidelor aplicate la cultura grâului să realizeze: . . folosirea lor bazându-se mai mult pe toleranţa plantelor de grâu. fiziologic şi de ordin fizic. Veronica sp. cultura grâului are cel mai mare areal. încât se poate afirma că pentru cultura de grâu agricultura dispune de cel mai diversificat sortiment.

1991. MCPB etc. Annette. Se aplică în soluţii apoase.T.formarea primului internod. Dacă aceste erbicide sunt aplicate prea devreme. Această perioadă corespunde cu trecerea plantele de grâu de la faza vegetativă la faza generativă. fie toamna după semănat. Penescu. Este perioada când toate erbicidele folosite în combaterea buruienilor la grâu sunt bine tolerate.C. 1991) (tabelul 7. Ilustrarea fenomenului de fitotoxicitate manifestată de erbicide la soiurile de grâu de toamnă. .) erbicidele se aplică fie după semănat.. Acest fenomen este cu atât mai pronunţat. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din culturile de grâu sunt erbicide sistemice. Fundulea. de formare a primordiilor spicului şi spiculeţelor şi pot produce fenomenul de „ştirbire" a spicelor (spice cu spiculeţe lipsă) sau „bifurcarea spicului" (spice cu două vârfuri) etc.5. Penescu. de formare a staminelor şi organelor genitale femeieşti. dicamba. fie primăvara în perioada de vegetaţie. Teză de doctorat. Ghinea L. iar producţia poate fi diminuată cu peste 40-60%. A. iar pe altă parte pot interveni în procesul de diviziune celulară. fie primăvara înainte ca plantele de Avena sau Apera să înceapă procesul de înfrăţire. selective la dozele şi epocile de aplicare stabilite de fazele de dezvoltare ale grâului şi buruienilor. Tabelul 7. când au fost aplicate la epoci diferite. epoca optimă aplicare a erbicidelor este sfârşitul perioadei de înfrăţire . acestea pot cristaliza (nu se aplică decât la temperaturi mai mari de 1014°C) pe de o parte. 1978.P. MCPA..4-D. La cultura grâului.5. Astfel pot apărea spice erecte cu spiculeţe sterile (seci) care sunt decolorate şi au aspect de „coadă de şobolan". înainte de răsărit toamna. Această epocă de aplicare este obligatorie pentru toate erbicidele care conţin săruri sau esteri ai acidului 2.C. producând sterilitatea polenului. 1975. Plantele de grâu sunt sensibile la erbicide în multe faze ale dezvoltării şi rezistente la altele. Pentru buruienile dicotiledonate anuale şi perene. Aplicate peste epoca optimă (după apariţia primului internod).o periodizare a susceptibilităţii plantelor la acţiunea erbicidă (Tottman. Duval. în perioada 1988-1991 (A. erbicidele mai sus menţionate (de tip hormonal) pot interfera în procesul de organogeneză florală. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. cu cât epoca de aplicare este mai întârziată de primul internod. uneori chiar 100%.). o putem face prin prezentarea rezultatelor obţinute la I.

0 5320 511 XX Glean 0.02 6025 1219 XXX 75WP Aniten D 4. Mt. 1991) Producţia obţinută Erbicidul Doza kg. Semnificaţi Kg/ha Dif. Mt.0 5248 439 XX Super SDMA 2.0 5041 232 Glean 0.02 544 635 XXX 75WP Aniten D 4. Mt.0 5638 820 XXX Epoca a 111-a (prea târziu . netratat Icedin 1.sfârşit de înfrăţire formarea primului internod) -Martor netratat 4809 Mt.0 5196 383 Epoca a II-a (epoca optimă .faza început de înfrăţire) Martor 4809 Mt. Epoca I (prea devreme . netratat Icedin 1.02 5014 205 75WP .0 4314 -494 oo Glean 0.0 3342 -1466 ooo Super SDMA 2.Influenţa tipului de erbicide şi a epocii de aplicare a acestora asupra nivelului producţiei medii la 5 soiuri de grâu studiate la ICCPT Fundulea în perioada 1988-1991 (A.0 5889 1076 XXX Super SDMA 2. Penescu.faza de 2-3 internodii) Martor 4809 Mt. Icedin 1.

deci capacitate reţinere a erbicidului mică. De regulă. Aplicarea tuturor erbicidelor în epoca optimă (înfrăţire .creşterea numărului de spice seci (fără boabe). temperaturi scăzute etc. Există doar o epocă optimă de aplicare a erbicidelor şi anume: sfârşitul perioadei de înfrăţire . Este improprie formula „erbicid care se aplică în combaterea buruienile până la faza de burduf”. . Aplicarea târzie a erbicidelor la grâu poate determina: . Aplicarea erbicidelor după epoca optimă la toate soiurile testate în perioada 1988-1991 au adus pierderi de producţie.scăderea numărului de fraţi/plantă.0 4640 -168 - DL 5% 390 DL 1% 420 DL 0. . Este perioada optimă când plantele de grâu trebuie crească fără concurenţă pentru factorii de vegetaţie din partea buruienilor.până la formarea primului internod) corespunde cu cea mai sensibilă fază pentru buruieni aşa .3.1% 570 Rezultatele obţinute (tabelul 7. în special.deprecierea indicilor calităţii de panificaţie a fainii de grâu obţinute. într-o .formarea primului internod. În această perioadă frunzele grâului au poziţie aproape verticală. lăsând un spaţiu larg (liber) buruienilor pentru a se putea dezvolta.numita fază de rozetă (buruienile sunt răsărite. au 4-5 sunt întinse orizontal în jurul rădăcinii sub formă de rozetă).scăderea valorii biologice a seminţelor de grâu.) scot în evidenţă faptul că respectarea epocii optime de aplicare a erbicidelor este de foarte mare importanţă şi răspundere. .4-D). Combaterea acestora însă mai târziu decât epoca optimă aduce pierderi de producţie datorate concurenţei buruienilor făcută plantelor de grâu până la acea pentru factorii de vegetaţie. se pot recomanda câteva dintre erbicide care sunt mai selective pentru cultura grâului şi au efect favorabil împotriva buruienilor. Numai în cazuri obiective (precipitaţii abundente. .creşterea numărului de boabe şiştave. .Aniten D 4.scăderea conţinutului de gluten şi deprecierea calităţii acestuia.) când nu se poate trata în epoca optimă şi se depăşeşte această fază.4-D) şi SDMA (2. la erbicidele Icedin (dicamba + 2. erbicidele la cultura grâului aplică cu utilaje şi instalaţii terestre.

5-2 l/ha.C.1.G. Folosirea unilaterală a erbicidelor pe bază de 2.4 . Rival 75 PU (clorsulfuron) în doza de 15-20 g/ha.C. (bromoxynil + M. + diclorprop) în doză de 1.5 l/ha. Centaurea cyanus. + 2. Tomigan 250 EC (fluroxypir) în doză de 0. Ecopart 2 S. Glean 75 DF (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.A. Agrostemma githago.etil) în doză de 0.4D) în doză de 1.4-D) în doză de 1.F.l l/ha.A.) în doză de 1.5 l /ha. (trifensulfuron metil) în doză de 40-60 g/ha.8 .4 -D + dicamba) în doză de l l/ha.P. (2. Dicopur M (M. sub 0. iar altele au rămas sensibile. Dicotex 40 E. Dintre aceste specii de buruieni sensibile la 2. Starane 250 EC (fluroxypir) în doză de 0.25 l/ha.P.C.D. (amidosulfuron) în doză de 20-40 grame/ha.8 l/ha.4 D se poate folosi unul din erbicidele: Buctril M 280 E. Pentru combaterea acestora se pot utiliza erbicidele: S.4-D şi MCPA enumerăm: Sinapis arvensis.25 m/s. pentru a nu favoriza fenomenul de derivă laterală (drift) a erbicidelor.C. Dicopur (2.5-2.4D) în doză de 0. Capsela bursa-pastoris. Se pot aplica şi cu instalaţii aviatice.6 l/ha. (M.4 D) în doză de l l/ha. (piraflufen . b) Pentru combaterea speciilor de buruieni dicotiledonate anuale şi perene rezistente la 2.5-2. Grodyl 75 W.) în doză de 0.C.P. Lancet (fluroxypir + 2. însă în acest caz (ca şi la cele aplicare terestră) trebuie avut mare grijă ca tratamentul să se efectueze când viteza vântului este foarte mică.A.P.C.4-D şi MCPA.0 l/ha.A. .C. apă. Optica Duo (M.M. Erbicidele folosite în România pentru combaterea buruienilor această cultură sunt: a) Pentru combaterea buruienilor sensibile la 2.0. Icedin Super RW (2. Harmony 75 D. Cirsium arvense.cantitate de maximum 300. Granstar 75 DF (tribenuron methyl) în doză de 40 g/ha. Dacsulfuron 750 SP (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha.8 . Sonchus oleraceus Thlaspi arvense etc.A.4-D şi MCPA a condus la selecţionarea de specii rezistente la aceste erbicide.8 l/ha. Raphanus raphanistrum.0 -1.

Lintur 75 WG (triasulfuron + dicamba) în doză de 150 g/ha; Lotus D (2,4 D + cinidon etil) în doză de 0,6 - 1,0 l/ha; Mustang (florasulam + 2,4 D) în doză de 0,4 - 0,6 l/ha; Oltisan Extra (2,4 D + dicamba) în doză de 0,75 -1,0 l/ha; Sansac (2,4 D + metosulam) în doză de l ,0 l/ha; Sansulfuron (clorsulfuron) în doză de 15-20 g/ha. Speciile de buruieni rezistente la 2,4 - D sunt: Galium sp., Papaver rhoeas, Matricaria sp., Cichorium inthybus, Fumaria ojficinalis etc. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura grâului se face cu următoarele erbicide (tabelul 7.6.). Tabelul 7.6. Erbicidele şi dozele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate din cultura de grâu de tomna: Denumirea Substanţa Doza Epoca de Buruieni produsului activă 1, kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 Avadex BW ppi/pree Avena fatua, triallat 5-6 Apera sp.v. Cougar 60 isoproturon 1,25preem. Apera sp. v. diflufenican Terbutrex 50 terbutrin 3-5 preem. Apera sp. v. Pumasuper fenoxaprop 0,7-0,9 postem. Apera sp. v. 100 EC -ethyl tralkoxydi Apera sp.v., Grasp 25 SC 1,0 postem. Avena fatua Topick 080 propargil+ 0,4 postem. Avena fatua clodinafop iodosulfuro Sekator n+ami 0,2-0,3 postem. Apera sp. v. dosulfuron Assert 250 imazameta Apera sp. v., 2,0 postem. benz Avena fatua J Apera sp v. = Apera spica venti

Aceste erbicide combat foarte bine speciile Avena, Apera,Alopecurusşi Lolium.Nu combat buruienile dicotiledonate. Aceste erbicide nu se aplică o dată cu erbicidele pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. aplică înainte Ele se de acestea, în tratamente separate. Ca atare, acolo unde este infestat cu grâul buruieni mono şi dicotiledonate vom executa două tratamente, unul împotriva buruienilor mono şi altul împotriva buruienile dicotiledonate. O dată cu aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se pot aplica şi fungicide pentru combaterea complexului de boli foliare ale tulpinii şi spicului, precum şi îngrăşămintele foliare. Înainte de aplicare însă este recomandat să se facă un test de compatibilitate. La combaterea buruienilor din cultura grâului trebuie avut în vede jalonarea exactă a solelor tratate, astfel încât să nu apară zone netratate ("porţiuni zebrate"). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ORZ (HORDEUM VULGARE), ORZOAICA DE TOAMNA (HORDEUMl DISTICHUM), ORZ Şl ORZOAICA DE PRIMĂVARĂ Cultura orzului şi a orzoaicei de toamnă şi a orzului şi a orzoaicei primăvară se caracterizează printr-o creştere rapidă şi viguroasă, prinţi înfrăţire foarte puternică, astfel că plantele reuşesc să înăbuşe buruienii şi, ca urmare, sporurile de producţie în urma tratamentelor cu erbicide fie nesemnificative. Speciile de buruieni care se dezvoltă în culturile de orz şi orzoaică sunt următoarele: a) Specii dicotiledonate anuale şi perene: Adonis aestivalis - cocoşei de câmp; Chenopodium album - loboda sălbatică; Convolvulus arvensis - volbura; Cirsium arvense - pălămida; Matricaria sp. - muşeţelul; Sinapis arvensis - muştarul sălbatic; Galium sp. - turiţă; Thlaspi arvense - punguliţa; Anagallis arvensis - scânteiuţa; Gypsophyla muralis - vălul miresii;

Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare; Viola arvensis - trei fraţi pătaţi; Veronica sp. - şopârliţa; Stellaria media - rocoina; Agrostemma githago - neghina. b) Specii monocotiledonate anuale şi perene Apera spica venti - iarba vântului; Avenafatua -odos; Alopecurus sp. - coada vulpii; Lolium temulentum - sălbăţia inului, zâzanie; Agropyron repens - pir târâtor. Epoca de aplicare a erbicidelor la cultura de orz este în perioada de înfrăţire - formarea primului internod. Erbicidele se aplică fie cu instalaţii terestre, fie cu instalaţii avio. Trebuie respectată epoca de aplicare pentru a nu da posibilitatea buruienilor să intre în competiţie cu planta de cultură. Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor la orz şi orzoaica sunt prezentate în tabelul 7.7. Tabelul 7.7. Erbicidele folosite în combaterea buruienilor din cultura de orz, orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară Denumir Substanţa Doza 1, Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute 1 2 3 4 5 poste Buruieni dicot. SDMA acid 2,4- D 0,8-1,0 sensibile la 2,4 -D. poste Buruieni dicot. DMA -6 acid 2,4- D 1,0 sensibile la 2,4 -D. Dicopur MCPA + poste Buruieni dicot. 1,0 2,4-D sensibile la 2,4 -D. Granstar tribenurom 0,010- poste Buruieni rezistente 75 DF metyl 0,015 la 2,4 - D Icedin 2,4-D + 1,0 poste Buruieni rezistente Super dicamba la 2,4 - D

Avena poste Apera Gama de erbicide este mult mai largă.pipirig. Fără un program riguros de combatere şi cu erbicide extrem de performante. orzoaica de toamnă şi orzoaica de primăvară.Lintur 75 triasulfuron 0. Echinochloa oryzoides . reprezintă hrana principală pentru aproape 2 miliarde de locuitori (a doua pâine pentru omenire .4 .4-D poste Buruieni rezistente la 2.020 Assert imazametab 2. nivelul producţiilor obţinute este mic şi de calitate slabă.orez sălbatic.mohor orezar.150 WG + dicamba Oltisan 2. sunt cele mai folosite în ţara noastră pentru combaterea buruienilor din cultura de orz. b) Cyperaceae Scirpus maritimus . cultură cu vechi tradiţii.4 .0 250 EC Izoguard isoproturon 5. Scirpus radians .D poste Apera. Chirilă (2001) a identificat 77 de specii de buruieni şi peste 400 de alge unicelulare şi pluricelulare în cultura orezului. cele prezentate mai sus.D poste Buruieni rezistente la 2. Echinochloa phylopogon . însă. Leersia oryzoides .015ron 750 WP 0.peste 45% din populaţia lumii se hrăneşte cu orez). .0 Extra dicamba Sansulfu clorsulfuro 0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE OREZ (ORYZA SATIVA) Orezul.0 500 SC poste Buruieni dicotile rezistente la 2. iar costurile de producţie sunt mari.4-D + 1. C. Cele mai mari pagube le produc următoarele specii de buruieni: a) Gramineae Echinochloa crus-galli — mohor lat.pipirig.mohor alb. Orezăriile oferă condiţii foarte favorabile pentru înmulţirea şi dezvoltarea buruienilor.

rogoz. d) Butomaceae 1. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate. apa trebuie scoasă înaintea tratamentului din parcelele de orez. dintre erbicidele cele mai folosite şi mai eficace la orez sunt: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 810 cm adâncime pentru combaterea speciilor de Echinochloa sp.căprişor bălan. b) Erbicide aplicate după semănatul orezului.: Ordram (molinat) . Aplicarea erbicidelor la cultura orezului este destul de specifică având în vedere existenţa apei în marea majoritate a timpului.în doză de 5-6 l/ha.Cyperus diiformis . După 1-2 zile de la tratament se poate introduce din nou apa în parcele. Garlon 4E (triclopir) -în doză de l l/ha.limbariţă. În această perioadă buruienile au faza de 2-4 frunze. Herbit 20 EC (penothyol) -în doză de 4 l/ha.5-4 l/ha. c) Alismataceae Alisma plantago aquatica . c) Erbicide aplicate după răsăritul orezului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate: Surcopur 36 EC (propanil) -în doză de 8-10 l/ha.în doză de 3. Stam LV 10 EC (propanil) -în doză de 14 l/ha.crin de baltă.5-21/ha. Juncellus serotinus . Drepamon 70 EC . iar dintre dicotiledonate. Facet SC (quinclorac) -în doză de 1. înainte de răsărit: Saturn 50 EC (thiobencarb) . Astfel. Dintre acestea cele mai periculoase pentru orezarii (problemă) sunt buruienile gramineae. buruienile cu rizomi.în doză de 8-10 l/ha. Sagitaria sagitifolia . . Butomus umbelatus . Basagran M 60 (bentazon) -în doză de 4 l/ha. Ronstar 250 EC (oxadiazon) .săgeata apei. 2.în doză de 6-8 l/ha.

.cupa vacii. pentru cultura de porumb este de cea mai mare importanţă ca tinerele plante să răsară în teren total lipsit de buruieni.spanac sălbatic. Anthemis sp. Pierderile cauzate de buruieni producţiei de porumb sunt ilustrate în tabelul 7. foarte multe cercetări au scos în evidenţă acest fapt.8.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE PORUMB (ZEA MAYS) Plantele de porumb. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. ilustrată foarte bine de Gyorffy şi Berszennnyi (1982). . De aceea. Amaranthus sp. Capsella bursa . De altfel. Speciile de buruieni mai frecvente în cultura de porumb sunt următoarele: A. Datorită creşterii lente în primele 4-6 săptămâni (perioadă în care plantele îşi formează sistemul radicular) şi datorită densităţii reduse la m2 (3-6 plante/m2 ) sunt create de la început cele mai bune condiţii pentru buruieni în ceea ce priveşte factorii de vegetaţie.cucurbeţică. Calystegia sepium . Tabelul 7. .româniţă. . Pierderile de recoltă cauzate culturii de porumb în funcţie de momentul răsăririi buruienilor (original) Momentul răsăririi buruienilor Pierderi de recoltă La 2 zile după răsăritul porumbului 81 La 7-10 zile după răsăritul 20 porumbului La 45 zile după răsăritul 1-2 porumbului Între gradul de îmburuienare şi nivelul producţiei de porumb este o corelaţie directă. sunt lipsite total de posibilităţi de a concura cu buruienile. Atriplex sp.8. Şarpe (1987). Aristolochia clematitis .ştir. prin natura biologiei lor.pastoris. citaţi de N.

Folosirea acestora însă ţine seama de speciile de buruieni. . Utilizarea erbicidelor (mai ales a celor cu efect rezidual pe bază de atrazin) trebuie să ţină seama de culturile care urmează în rotaţie cu porumbul.hrişcă urcătoare.cornaci. în combaterea buruienilor din culturile de porumb întâlnim următoarele situaţii: . . a condiţiilor climatice (uniformitatea precipitaţiilor). preventive).tătăneasă.şopârliţă. Combaterea acestor specii de buruieni se poate face printr-un management integrat. Sonchus arvensis . Rubus caesius . Cirsium arvense .muştar sălbatic.turiţă. conţinut argilă.urda vacii.loboda sălbatică. Galium sp.susai. Sinapis arvensis . Symphitium officinale .măzăriche.zămoşiţă.mohor. precum şi de condiţiile financiare ale fermierului.rocoină. De altfel. condiţiile de sol (conţinut de humus. Convolvulus arvensis — volbura. pentru cultura porumbului s-au sintetizat foarte multe erbicide.mur de mirişte.meişor. Veronica sp.costrei.Chenopodium album . Sorghum halepense . etc. chimice.pir târâtor.). Lepidium draba .pir gros. Echinochloa crus-galli . Astfel. Vicia sp. adică prin utilizarea tuturor mijloacelor de combatere (agrotehnice. fizice. Xanthium strumarium . Stellaria media . .mohor lat. pH. B. Digitaria sanguinalis . foarte bine organizat. Specii monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp.pălămida. . Polygonum convolvulus . Hibiscus trionum .iarba vântului. Cynodon dactylon . Datura stramonium -laur. Apera spica venti . Agropyron repens .

0ppi/pree Mono şi Lasso 48 EC alaclor 10.0-1. Eficacitatea acestor erbicide (în marea majoritate) se menţine în jur de 45-50 de zile (agrodisponibilitatea). Erbicidele nevolatile aplicate înainte de semănat (preemergent) pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate anuale (încorporate superficial sau aplicate preemergent înainte de răsăritul porumbului). perioadă de timp suficientă pentru cultura porumbului să crească şi să încheie rândurile.0 dicotile anuale 8.9).0 dicotile anuale Onezin 50 ppi/pree Mono şi atrazine 2. la jumătate) la majoritatea erbicidelor prezentate este cuprinsă între 35 şi 45 zile. Tabelul 7. kg/ha aplicare combătute ppi/pree Mono şi Acenit 50 EC acetoclor 2. Perioada de înjumătăţire (timpul de înjumătăţire este perioada în care un erbicid îşi menţine efectul până ce acesta se reduce.0 dicotile anuale Dual Gold s1. ca efect.0-6.0 dicotile anuale Mccloran 48 6. astfel încât noile generaţii de buruieni să nu mai aibă condiţii de lumină pentru a se dezvolta.0ppi/pree Mono şi alaclor 10. Denumirea Substanţ Doza Epoca de Buruieni produsului a activă 1.5 ppi/pree Mono şi . aplicate înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul (tabelul 7.9. Acest aspect este important în cunoaşterea remanenţei produselor erbicide şi întocmirea rotaţiilor.0 dicotile anuale Alanex 48 ppi/pree Mono şi alaclor 4.0-4.a) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate se face cu ajutorul erbicidelor semivolatile şi nevolatile.5-5.

0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4. Erbicidele volatile folosite în combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale (încorporate la 8-10 cm adâncime) D enum ireSubstanţa Doza Epoca Buruieni a pro u su lu i activă 1.6 preem.0-6.2 preem.0-5.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 5. dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2. kg/ha aplicare combătute d de D iizocab butilat 8-10 ppi Mono şi dico.0 dicotile anuale Mono şi 1.5-3. 80E C anuale E radicaneEPTC 8-10 ppi Mono şi dico.0 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4.0-6.2-1. dicotile anuale b) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor volatile (tabelul 7.75Mono şi preem.960 EC metolaclor Guardian 820 1.7-2. +antidot anuale D iprocarb EPTC 8-10 ppi Mono şi dico. .10.10).0 dicotile anuale Mono şi 1. Tabelul 7.5 dicotile anuale ppi/pree Mono şi 2.75acetoclor acetoclor extra atrazine Frontier 900 dimetena mid Primextra metolacl Gold 720 SC or+ atrazine Trophy acetoclor Lacorn alaclor Combi +atrazine pendimet Stomp Tazastomp pendimet alin + atrazine Relay 90 EC acetoclor isoxaflut Merlin Mix ol + atrazine Guardian dicotile anuale ppi/pree Mono şi dicotile anuale ppi/pree Mono şi 4. dicotile anuale 1.

WG+Extravon perene +dico anuale Titus 25 rimsulfuro 0.04Mono anuale şi postem. Erbicide folosite în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene Denumir Substanţ Doza Epoca Buruieni produsului activă 1. perene +dico anuale Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplică când costreiul (Sorghum halepense) este în perioada de împăiere.ll.11.12.0Mono anuale şi Mistral postem.04+ Mono anuale şi postem. kg/ha aplicare combătute Tell 75 primsulfur 0. în faza de 10+15 cm înălţime. În perioada de uscăciune este foarte bine dacă înainte de aplicare se realizează o normă de udare. c) combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent) (tabelul 7. pentru ca sistemul circulator al buruienilor să fie foarte activ. Erbicidele folosite în perioada de vegetaţie a porumbului pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene .75 E C +antidot anuale A lirox 80 EPTC 8-10 ppi Mono +antidot anuale D iburom Dimetenami 8-10 ppi Mono 800 EC d + butilat anuale şi şi dico. Tabelul 7. După aplicarea acestor produse nu se mai efectuează nici o praşilă mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi. iar porumbul nu depăşeşte 4-6 frunze.) Tabelul 7.06 perene +dico anuale nicosulfur 1. dico.). +Citowet metil 0. d) combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie a porumbului (postemergent) se face cu următoarele produse (tabelul 7.12.

4-D 1.0 anuale şi perene Icedin 2.4postem Sansac 1.025+0 postem 80WG + anuale şi prosulfuron Extravon perene Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se aplică în faza de 4-5 frunze ale porumbului.8-1.0 Super D+dicamba anuale şi perene Fluroxypir + postem Dicotile Lancet 1. Este bine de ştiut că produsele pe bază de atrazin au un efect remanent de lungă durată şi ca atare nu se recomandă să se aplice singure.a.0 anuale şi perene Buctril bromoxinil+ poste Dicotile 0.4postem Dicotile 1. iar a buruienilor în faza de 4-6 frunzuliţe.4-D anuale şi perene bentazon+di poste Dicotile Cambio 2.Denumire Substanţa Doza 1.4-D anuale şi perene Oltisan 2. scade producţia cu peste 20-30%.5-2.4postem Dicotile 1. Epoca Buruieni produsului activă kg/ha aplicare combătute poste Dicotile SDMA 2.0-1.4 -D). scade rezistenţa la cădere şi la frângere a tulpinilor porumbului (mai ales la erbicidele care conţin dicamba şi 2. rădăcinile adventive cresc foarte mult.0 anuale şi D+metosulam perene Ring Dicotile primsulfuro 0./ha pe solurile cu peste 1% .5 camba anuale şi perene postem Dicotile Dicopur D 2. Nu se aplică peste faza de 4-6 frunze deoarece frunzele porumbului se răsucesc.4-D 1.0 Universal 2.25 2.4-D 1.0 Extra D+dicamba anuale şi perene Dicotile 2. în ţara noastră erbicidele triazinice nu se aplică mai mult de l kg s. asociere cu alte erbicide. De altfel.0 anuale şi perene postem Dicotile DMA-6 2.

oamenilor. cu ajutorul a două tratamente cu unul din erbicidele Basta. . în general.ştir. Obţinerea acestor hibrizi simplifică foarte mult problema combaterii buruienilor. porumbul de floricele sau în loturile producătoare de seminţe. De altfel. Aceşti hibrizi de porumb au fost omologaţi şi în ţara noastră însă deocamdată nu se cultivă. Amaranthus sp. erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor din această cultură sunt destul de puţine.muştar sălbatic. Sinapis arvensis .conţinuţi humus. cu ajutorul ingineriei genetice au fost obţinuţi hibrizi de porumb rezistenţi la erbicidele cu efect total de combatere: Basta (glufosinat). COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SORG PENTRU BOABE. Convolvulus arvensis .lobodă. Chenopodium album . toate speciile de buruieni vor fi distruse (atât cele mono cât şi cele dicotiledonate anuale şi perene). În prezent. . Cirsium arvense — pălămida. deoarece aceste forme sunt foarte sensibile. Dicotile anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor.volbura. Pe solurile nisipoase şi pe cele cu un conţinut de humus sub 1% nu se utilizează. Atriplex sp. pentru a studia selectivitatea acestor erbicide faţă de plantele de porumb. SORG ZAHARAT Şl SORG PENTRU MĂTURI (SORGHUM VULGARE) Cultura sorgului în România ocupă o suprafaţă mică. Roundup (gliphosate) şi Pivot (imazetapir). Astfel. . Pivot sau Roundup. Totuşi folosirea unilaterală a acestora va permite selecţionarea de biotipuri de buruieni rezistente şi la aceste produse în viitor. florei cât şi ecosistemelor. Nu se cunoaşte clar care vor fi implicaţiile acestor noi organisme modificate genetic (GMO) atât asupra animalelor. Datura stramonium -laur.loboda sălbatică. Erbicidele folosite pentru combaterea costreiului din rizomi (Tell Titus şi Mistral) nu se aplică la porumbul zaharat. Speciile de buruieni frecvente în această cultură sunt următoarele: A. Se pot aplica numai după efectuarea unui test anticipat.

3.0 l/ha. B.4-D) în doză de 1.susai. Xanthium strumarium — cornaci. Symphitium qfficinale . Onezin 50 WP (atrazine) în doză de 6-8 kg/ha.0 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FLOAREA-SOARELUI (HELIANTHUS ANNUUS) . Combaterea chimică a buruienilor se realizează cu ajutorul următoarelor erbicide: a) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime: 1. Sanolt Combi (2. Combaterea costreiului din rizomi nu este posibilă deocamdată. Digitaria sanguinalis .costrei.tătăneasă. Echinochloa crus-galli.mohor. Borzeprop (propaclor) în doză de 6 l/ha.pir târâtor. Setaria sp. Monocotiledonate anuale şi perene: Sorghum halepense . sărături etc.).5-2. Agropyron repens . Satecid (propaclor) în doză de 4-6 l/ha. podzoluri.mohor lat.Sonchus arvensis . Combaterea chimică a buruienilor se realizează destul de greu având în vedere faptul că sorgul ocupă solurile cu cele mai defavorabile caracteristici (soluri nisipoase. 2. 2.4-D+ dicamba + atrazin) în doză de l l/ha. b) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioadele de vegetaţie se folosesc următoarele erbicide: 1.meişor. . Icedin Super (2. 3.4-D+ dicamba) în doză de 1. SDMA (2. încă nu s-au sintetizat erbicide care să fie selective pentru sorg şi să distrugă costreiul (aceste două specii de plante au sistemul enzimatic foarte apropiat). Aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie se face în faza de 4-6 frunze ale sorgului.

ştir.pir târâtor.volbura.laur.zârnă. cât şi erbicidele nevolatile. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Abutilon theophrasti -teişor. după formarea primelor 4 frunze urmează o perioadă de 10-12 zile (2 săptămâni) în care parcă "floarea-soarelui nu mai creşte".busuiocul dracului. De ce? După cum se ştie. care se . Solanum nigrum . Agropyron repens . Datura stramonium . Polygonum convolvulus . Este însă extrem de sensibilă în perioada răsăririi până când formează primele 4 frunze. Xanthium strumarium .cornaci. Pentru combaterea buruienilor la această cultură se pot folosi atât erbicidele volatile. Calystegia sepium .mohor lat. Buruieni monocotile anuale şi perene: Echinochloa crus-galli . Cirsium arvense — pălămida. Amaranthus retroflexus .muştar sălbatic. Chenopodium album . Pentru aceasta floarea-soarelui trebuie să răsară într-un sol curat de buruieni.pir gros.loboda sălbatică.cupa vacii. Stellaria media — rocoină. Sorghum halepense – costrei. care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime cu grapa cu discuri. Sinapis arvensis . B.Cultura de floarea-soarelui este considerată ca una dintre plantele de cultură care luptă foarte bine cu buruienile. Este perioada în care planta îşi formează sistemul radicular şi este una din perioadele cele mai sensibile ale culturii la îmburuienare: "fază critică pentru îmburuienare".hrişcă urcătoare. Convolvulus arvensis . Galinsoga parviflora . Hibiscus trionum . Cynodon dactylon .zămoşiţă. dar numai după ce şi-a format 810 frunze. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de floarea-soarelui sunt următoarele: A.meişor. Digitaria sanguinalis .

Guardian (acetoclor) . care se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime.75-2. Harness (acetoclor) . Dintre erbicidele care se aplică înainte de semănat pentru combaterea buruienilor monocotile anuale şi o parte din cele dicotiledonate anuale pot fi folosite următoarele: a) Erbicide volatile.5 l/ha. Trifsan 48 EC (trifluralin) . c) Erbicide care se aplică după semănatul culturii de floareasoarelui. Frontier 900 EC (dimetenamid) .în doză de 1.75-2. Panida (pendimetalin) . Eflurin 48 EC (trifluralin . Prometrex 50 WP (prometrin) . pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi unele monocotiledonate anuale sunt următoarele: Gesagard 500 F W (prometrin) . Alte erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se aplică în perioadele de vegetaţie.în doză de l l/ha.2 l/ha.în doză de 1.5 l/ha. înainte de răsărit.în doză de 2-3 l/ha.5-4 l/ha.în doză de 6-8 l/ha. . Stomp 400 EC (pendimetalin) .în doză de 1.în doză de 4 l/ha. b) Erbicide nevolatile . înainte de răsăritul culturii.în doză de 2.în doză de 6-12 l/ha.în doză de 2.5 l/ha.1-1.7-2.în doză de 1.în doză de 1.51/ha.0 l/ha.5 l/ha.75-2.în doză de 4-6 l/ha.aplică înainte de semănat şi se încorporează superficial la 3-5 cm adâncime cu combinatorul.în doză de 1. sau se aplică după semănat.75-2.în doză de 6-10 l/ha. Eradicane 6E (EPTC +antidot) . Goal 2 EC (oxifluorfen) . Racer (fluorocloridone) . când plantele de floarea-soarelui au 4-6 frunze. Relay (acetoclor) .care se încorporează în sol superficial. la 3-5 cm adâncime sau se aplică după semănatul culturii: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) . Treflan 48 EC (trifluralin) . Mecloran 35 EC (alaclor) .în doză de 4-5 l/ha.75 l/ha.în doză de 1. prin două treceri cu grapa cu discuri: Diizocab (butylate) .

în doză de 1. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) .5-1. în special.5 l/ha. Nici unul dintre aceste produse nu combate specia Xantium sp. iar buruienile sunt în faza de 2-3 frunze. Aplicarea erbicidelor peste această perioadă duce la apariţia simptomelor de fitotoxicitate manifestate prin pete galbene pe frunzele plantelor de floarea-soarelui care se vor necroza şi vor cădea.în doză de 2.5-2 l/ha. Fusilade forte (fluasifop butii) . Assert 250 EC (imazametabenz) .în doză de 1. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) . După aplicarea acestor produse se recomandă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu .în doză de l l/ha.5 l/ha.în doză de 0.5-2 l/ha. Select Super (clatodium) . dar şi a speciilor monocotiledonate anuale. Raft (oxadiargil) .în doză de 0.5-2 l/ha.5 l/ha. floarea-soarelui în această fază are 4-5 frunze.în doză de 1.în doză de 1-2.în doză de 1.în doză de 3-4 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când plantele de floarea-soarelui au maximum 4 frunze. înainte de faza de burduf şi când sunt în faza de creştere intensă. Dominator (lifosat acid) . Furore Super 75 EW (fenoxaprop-etil) .5 l/ha. e) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie: Agil 100 EC (propaquizofop) .5-2.75 l/ha. Aceste erbicide se aplică pentru combaterea. Fusilade super (fluazifop p-butyl) .75 l/ha.5-1.în doză de 1.în doză de l l/ha. Aramo 50 EC (tepraloxidin) .5-2 l/ha.în doză de 1. De regulă. Focus ultra (cicloxydim) .8-1 l/ha.5 l/ha. Gallant Super (haloxyfop p-metil) . a costreiului (Sorghum halepense) din rizomi.d) Erbicide care se pot aplica în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sunt următoarele: Modowan 4 F (bifenox) .în doză de 1. Epoca de aplicare a acestor erbicide este când plantele de costrei au înălţimea de 10-15 cm. Pantera 40 EC (quizalofop p-etil) .în doză de 1-1.

Fusilade Super. Gallant Super etc. Mecloran 35 EC (alaclor) . Cultura de ricin este infestată la rândul ei de multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie se fac praşile manuale sau mecanice.în doză de 2-2.în doză de 8-10 l/ha. Dual Gold 960 EC (s-metolaclor) . care aplicate. până când plantele de soia realizează „încheierea lanului" (plantele acoperă intervalul dintre rânduri). care germinează primăvara târziu. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA (GLYCINE HISPIDA) Plantele de soia sunt foarte uşor concurate de buruieni începând cu primele zile de la răsărit până în preajma recoltării. De regulă.5 l/ha.se mai realizeze nici o praşilă mecanică sau manuală. amintim: Guardian (acetoclor + antidot) . Ca erbicide mai importante.în doză de 1.5 l/ha. programul de combatere chimică a buruienilor trebuie să cuprindă erbicide. În perioada de vegetaţie a culturii se dezvoltă cel puţin trei serii de buruieni.5 l/ha. . de minimum 40-60 de zile. Treflan 48 EC (trifluralin) . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE RICIN (RICINUS COMMUNIS) Cultura de ricin în ţara noastră are o pondere (suprafaţă cultivată) foarte mică. Faptul că nu există o sistemă de maşini pentru recoltarea mecanizată a acestei culturi. să poată asigura curăţenia culturii o perioadă lungă de timp.în doză de 1. în aceleaşi doze şi aceleaşi epoci de aplicare. pentru a favoriza translocarea erbicidelor spre vârfurile de creştere ale rizomilor.în doză de 6-8 l/ha.75-2.Agil 100 EC. ce pot fi folosite la cultura de ricin înainte de semănat şi încorporate superficial sau preemergent. precum şi lipsa soiurilor au făcut ca această cultură să nu se extindă foarte mult. fermierii cultivă această plantă în locurile (terenurile) care nu pot fi cultivate cu alte plante de cultură. Diizocab 80 EC (butilate) . Combaterea costreiului din rizomi se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura florii-soarelui . Ca atare.

Atriplex sp. Sinapis arvensis . Raphanus raphanistrum – ridichioară.pir târâtor.pir gros.muştar sălbatic. Cynodon dactylon . Polygonum convolvulus .hrişcă urcătoare. . Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Sorghum halepense . Latyrus tuberosus – sângele voinicului. Solanum nigrum —zârnă. Soia este considerată „aurul verde” pentru conţinutul său ridicat în proteină şi pentru utilizarea ei în hrana animalelor şi oamenilor. Galinsoga parviflora – busuiocul sălbatic. Galeopsis tetrahit – lungurică. Aristolochia clematitis – cucurbeţică. Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Echinochloa crus-galli .pălămida.ştir..lobodă. Convolvulus arvensis . Setaria sp. Abutilon theophrasti -teişor. Agropyron repens . Sorghum halepense (costrei).costrei. .volbura. B. Pentru combaterea buruienilor au fost sintetizate pe plan mondial foarte multe erbicide . Digitaria sanguinalis . Portulaca oleracea – iarba grasă.meişor. Xanthium strumarium — cornaci. Chenopodium album .Cultura de soia este însoţită la răsărire şi în perioada de vegetaţie de mai multe specii de buruieni: A. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Sonchus arvensis – susai.loboda sălbatică. Cirsium arvense (pălămida) şi Convolvulus arvensis (volbura). Speciile de buruieni-problemă pentru cultura de soia sunt reprezentate de Solanum nigrum (zârna). Cirsium arvense . Calystegia sepium – cupa vacii.mohor lat.

75-2.7-2.5-2.5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S. Mecloran 35 EC (alaclor) – în doză de 6-10 l/ha.7-2. Trifsan 480 EC (trifluralin) – în doză de 1.Încorporate la 8-10 cm adâncime: Treflan 48 EC (trifluralin) – în doză de 1.metolaclor) – în doză de 1. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se folosesc erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie.5 l/ha.75-2.75-2. Sonalen (etalfluralin) – în doză de 1. Galaxy (bentazon+acifluorfen) -în doză de 2 l/ha.5 l/ha. când buruienile sunt în faza de rozetă (3-4 frunze şi au înălţimea de 4-6 cm). . când plantele de soia încep să înflorească. Blazer 2 S (acifluorfen sodium) -în doză de 2 l/ha. Relay 90 EC (acetoclor) – în doză de 1. . Stomp 330 Ec (pendimetalin) – în doză de 4-5 l/ha.5 l/ha.0 l/ha.2 l/ha. Frontier 900 EC (dimetenamid) – în doză de 1. În funcţie de speciile de buruieni pe care le combat. fie superficial la 3-5 cm adâncime: .2 l/ha.5-0.75 l/ha. Triflurex 48 EC(trifluralin) – în doză de 1. Aceste erbicide se aplică când plantele de soia au 3 perechi de frunze trifoliolate. Alanex 48 EC (alaclor) – în doză de 1.5 l/ha. Aplicate mai târziu. care cad şi nu mai fructifică.5 l/ha.Încorporate la 3-5 cm adâncime sau aplicate preemergent: Guardian (acetoclor+antidot) – în doză de 1.6 l/ha. erbicidele aplicate la cultura de soia se grupează astfel: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate anuale se utilizează erbicide volatile şi nevolatile care se încorporează în sol fie adânc la 8-10 cm adâncime. preemergent sau postemergent. Flex (fomesafen) -în doză de 1-1.5 l/ha.5-3.75-2. Pivot 100 LC (imazetapir) -în doză de 0. Dintre aceste erbicide aplicate postemergent enumerăm următoarele: Basagran 600 EC (bentazon) -în doză de 1. Lasso 48 EC (alaclor) – în doză de 4-6 l/ha. multe dintre aceste erbicide provoacă fenomenul de „avortare" a florilor.0-1.care pot fi aplicate înainte de semănat şi încorporate mai adânc sau mai la suprafaţa solului.2-1.

Dynam 75 WG (oxasulfuron) -în doză de 0. Deosebit de important în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale este eliminarea speciei Solanum nigrum. Targa super (quizalofop etil) . Aramo 50 (tepraloxidim) .în doză de 3-4 l/ha.în doză de 2-3 l/ha. Focus Ultra (cicloxidim) . Erbicidele se aplică împreună cu 250-300 l apă/ha cu mijloace terestre sau avio.în doză de 1-1. c) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie.5-2 l/ha.în doză de 1-1.Bolero 40 ŞL (imazamox) -în doză de 0. Leopard 5 EC (quizqlofop p-etil) .în doză de 1.0 l/ha.5 l/ha. Trebuie avut grijă ca mărimea picăturilor (diametrul median al picăturilor) să fie foarte mic şi uniform pulverizat pe suprafaţa frunzelor. Această nouă formă de soia (Roundup Redy) se va semăna şi va fi tratată cu Roundup (glifosat) în perioada de vegetaţie cu doza de 2x2 l/ha.5-2 l/ha. La noi în ţară suprafaţa cultivată cu această formă de soia depăşeşte 50% din suprafaţa totală de soia. După aplicare nu se intervine mecanic sau manual în cultură timp de 25-30 de zile pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Fusilade Super (fluazifop butyl) . Aceste erbicide se aplică atunci când costreiul (Sorghum halepense) din rizomi are înălţimea de 10-15 cm.5 l/ha. specie care produce mari necazuri la recoltare.75-1.2 l/ha.în doză de 2-3 l/ha. cele mai bune rezultate se obţin cu următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) . atât pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene.în doză de l .08 kg/ha+Extravon 0. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE RAPIŢĂ PENTRU ULEI (BRASSICA OLEIFERA) . Gallant Super (haloxifop R-metil) . La cultura de soia au fost selecţionate soiuri modificate genetic (GMO) care au capacitatea de a rezista la efectul total al erbicidului Roundup. În aceste condiţii combaterea buruienilor din cultura de soia se va simplifica foarte mult.

Aceste erbicide se aplică când plantele de costrei (Sorghum halepense) au 10-15 cm înălţime.0000 ha în anul 2001. suprafaţa cultivată ajungând la peste 150. Leopard 5EC (quizalofop-p-etil) – în doză de 0.în doză de 5 l/ha. Înainte de recoltare când plantele de rapiţă au ajuns la maturitatea fiziologică.75-1. b) Combaterea buruienilor monocotile anuale (inclusiv samulastra de grâu sau orz) şi perene se realizează cu unul din erbicidele: Pantera 40 EC (quizalofop-tefuril) – în doză de 0.3-0. se tratează cu erbicidul total Reglone forte (diquat) în doză de 2-3 l/ha. Lasso 48 EC (alaclor). Pentru combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) se foloseşte erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) aplicat în doză de 0. Combaterea buruienilor din această cultură se face cu următoarele erbicide: a) Erbicide aplicate înainte de semănat: Butisan 400 EC (metazaclor) – în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE (PHASEOLUS VULGARIS) Cultura de fasole este infestată de aceleaşi specii de buruieni care însoţesc cultura de soia. pentru a uniformiza uscarea.Cultura de rapiţă pentru ulei are o istorie destul de recentă în românia. Această cultură a început să se cultive pe suprafeţe mari începând cu 8-10 ani în urmă.5 l/ha când pălămida are 3-4 frunze. Dominator (lifosat acid) – în doză de 0.75 l/ha. Speciile de buruieni care însoţesc cultura de rapiţă pentru ulei sunt cele care cresc şi în culturile de floarea-soarelui şi soia. De asemenea.5 l/ha. Combaterea buruienilor atât mono cât şi dicotiledonate anuale este aproximativ aceeaşi. Aplicarea acestui erbicid elimină pierderile datorate desfacerii silicvelor de răpită ajunse la maturitate şi permite recoltarea culturii cu uşurinţă.5 l/ha. iar buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.5 l/ha. facem menţiunea că la utilizarea .5-2 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) – în doză de 1-1. Singura particularitate este că erbicidul Dynam 75 WP nu se poate utiliza la cultura de fasole.

cornaci. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE (PISUM SATIVUM) Cultura de mazăre este semănată în rânduri dese (12. . dacă nu sunt combătute. răpită. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. iar operaţia de recoltare practic s-ar desfăşura foarte greu. pe de altă parte. Sorghum halepense .costrei. Setaria sp. Ca atare. În realitate însă cultura de mazăre este infestată cu multe specii de buruieni şi.5 cm.urda vacii.5-2 l/ha (încorporat la 8-10 cm). sfeclă de zahăr sau muştar după culturile tratate cu Pivot 100 SC. . Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha (încorporat la 3-5 cm). Cirsium arvense — pălămida.hrişcă urcătoare.loboda sălbatică. în funcţie de volatilitatea lor: Treflan 48EC (trifluralin) în doză de 1. Sonchus arvensis — susai. Latyrus tuberosus -sângele voinicului.) şi ca atare rămâne puţin spaţiu pentru dezvoltarea buruienilor. .mohor. pe de o parte. Pentru combaterea acestor specii de buruieni se pot folosi erbicidele care se aplică înainte de semănat şi încorporate superficial la 810 cm adâncime. nu se va semăna floarea-soarelui. Dintre speciile de buruieni tipice care însoţesc cultura de mazăre le menţionăm pe cele mai importante: Sinapis arvensis — muştar sălbatic. sau 3-5 cm. se utilizează unul din următoarele erbicide: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-5 l/ha. Aşa am fi tentaţi să credem la prima vedere. Xantium sp. în perioada de vegetaţie. Lepidium draba . Polygonum convolvulus . Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 5-7 l/ha (încorporat la 3-5 cm). producţia poate să fie compromisă.erbicidului Pivot trebuie să se ţină seama de faptul că acesta manifestă un efect remanent pentru culturile postmergătoare. Chenopodium album .

. a lipsei soiurilor productive şi a lipsei unei tehnologii bine puse la punct.75-2. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu aceleaşi produse şi cu aceleaşi doze ca şi la cultura de soia: Agil 100 EC.ştir. Erbicide pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: .meişor. Xanthium strumarium — cornaci. Sinapis arvensis . Pentru a lupta cu aceste buruieni.muştar sălbatic. Cultura de năut este însoţită de următoarele specii de buruieni: Echinochloa crus-galii . Cirsium arvense — pălămida.Dicotex 40 EC (MCPA) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Raphanus raphanistrum .. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE NĂUT (CICER ARIETINUM) Cultura de năut ocupă o suprafaţă mică în România.mohor lat. pristolnic. Gallant Super etc.5 l/ha. Epoca de aplicare a acestor erbicide este după răsăritul culturii de mazăre. fermierul are la dispoziţie următoarele posibilităţi chimice: a) Erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate în sol: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1. Setaria sp. Amaranthus sp. Solanum nigrum —zârnă. când buruienile au faza de 2-4 frunze.mohor. datorită utilizării sale restrânse. Chenopodium album — loboda sălbatică.ridichioară. b. Abutilon theophrasti . Fusilade Super. Digitaria sanguinalis .costrei. Pivot 100 EC (imazetapyr) în doză de 0. iar plantele au 2-3 frunze trifoliolate.teişor. Sorghum halepense .

Atriplex sp. în perioada de vegetaţie. Inul are o creştere foarte lentă după răsărit. .loboda sălbatică.75-2.ştir. Aceste buruieni vor trebui să fie distruse prin praşile manuale sau mecanice. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2-3 l/ha. concurând astfel puternic plantele de in şi provocând. . de aproape 30 de zile. Speciile de buruieni mai frecvente în culturile de in sunt următoarele: Avena fatua — odos. combaterea buruienilor prin lucrări de plivit este extrem de costisitoare şi grea. găsesc condiţii favorabile de creştere. . dacă nu sunt combătute. Polygonum convolvulus — hrişcă urcătoare. Hibiscus trionum — zămoşiţă. Sonchus arvensis — susai. Setaria sp. timp în care buruienile. Solanum nigrum — zârna. Abutilon theophrasti -teişor. în unele situaţii. deocamdată nu s-a sintetizat un erbicid selectiv pentru această cultură. care este semănată în rânduri dese (12. Sorghum halepense — costrei.lobodă.5 cm). Echinochloa crus-galli — mohor lat. Chenopodium album . Cirsium arvense — pălămida.mohor. Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE IN PENTRU FUIOR Şl IN PENTRU SĂMÂNŢĂ (LINUM USITA TISSIMUM) În cultura de in.volbura. Fusilade Super (fluazifop p-butil) în doză de 1. În prezent. înăbuşirea completă a tinerelor plante.5 l/ha.5 l/ha. .Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Convolvulus arvensis . Amaranthus sp. o cultură de in netratată cu erbicide este sortită compromiterii totale.

Furore Super (fenoxaprop-etil) în doză de 0.) în doză de 2 l/ha. aplicat terestru sau avio.P.0 l/ha.75 l/ha.C. b) Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent). c) În culturile de in infestate puternic cu buruieni monocotiledonate anuale şi perene se poate aplica în perioada de vegetaţie. fără pierderi.A. ca desicant.5 l/ha.C.Xantium sp. când buruienile monocotile sunt în faza de înfrăţire. Uscarea are loc în8-10 zile.5 l/ha. după care se poate recolta cu uşurinţă. în funcţie de volatilitatea acestora: Bălan 36 EC (benfluralin) în doză de 41/ha. Dicotex 40 CE (M.8-1. când inul a ajuns la maturitatea fiziologică se aplică erbicidul Reglone forte. Sanophen (M. Diizocab 80 CE (butylate) în doză de 4-6 l/ha. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime. d) Pentru a uşura operaţia de recoltat şi a uniformiza coacerea.5 l/ha. Nabu SC (setoxidim) în doză de 1. Glean 75 DF (clorosulfuron) în doză de 10-15 grame/ha.) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. . Pentru combaterea acestor specii de buruieni din cultura de in a fost elaborată următoarea strategie: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale prin erbicide aplicate la sol înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime.A.A.P.) în doză de 1-1. Buctril M (bromoxinil + M.C.cornaci.P. unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1-1. în doză de 2-3 l/ha. când plantele de in au înălţimea de 8-10 cm (aşa-numita fază de „brădişor") se poate aplica unul din următoarele erbicide: Basagran 48 EC (bentazon) în doză de 2-4 l/ha. .5 l/ha.

. . . cultura sfeclei de zahăr a cunoscut o scădere însemnată. Abutilon theophrasti . Sonchus arvensis . Convolvulus arvensis — volbură. Chenopodium sp. în România. perioadă în care (dacă este umiditate suficientă) cultura se îmburuienează puternic. Ca atare.spanac sălbatic. Combaterea chimică poate rezolva însă problema.pălămida. în perioada de vegetaţie. perioadă în care buruienile acoperă efectiv cultura. înăbuşind-o.cornaci.zârnă.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ DE ZAHĂR (BETA VULGARIS SACCHARIFERA) În ultimii 10 ani. Setaria sp.teişor. Atriplex sp.mohor lat.000 şi 70.muştar sălbatic. — lobodă. Sorgum halepense — costrei. Cirsium arvense .^ Solanum nigrum .susai. Hibiscus trionum . b)sfecla de zahăr este extrem de pretenţioasă la concurenţa cu buruienile. Acesta din două motive importante: a) sfecla de zahăr sau furajeră este o mare consumatoare de apă (reuşeşte în zone irigate). Sinapis arvesis .mohor. Prin plivit manual sau mecanic. .ştir.zămoşiţă. Speciile de buruieni monocotiledonate şi dicotiledonate prezente în cultura de sfeclă de zahăr sunt următoarele: Amaranthus sp. costisitoare şi greu de realizat (din lipsa forţei de muncă) nu se poate realiza o combatere suficientă. iar după răsărit o perioadă de 4-6 săptămâni în care plantele cresc foarte lent.la semănat şi după răsărit. operaţie foarte grea. se mai cultivă cu mari eforturi între 50. Xantium sp. După semănatul culturii de sfeclă trece o perioadă de 20-25 de zile până când plantele răsar. Anual. avem două etape extrem de critice în protejarea culturii sfeclei de buruieni . Echinochloa crus-galli . .000 ha.

5-2 l/ha. Nu are efect remanent pentru plantele de sfeclă care răsar. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de 2-3 l/ha. când acestea au 2-3 frunzuliţe. El se aplică înainte de răsăritul sfeclei de zahăr. Pyramin Turbo (cloridazon) în doză de 2. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate postemergent.5-2 l/ha.5 l/ha. încorporat la 8-10 cm. care se pot aplica după semănat (preemergent): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Mecloran 48 CE (alaclor) în doză de 4-6 l/ha.5-2 l/ha.2-1. Roundup (gliphosat) în doză de 1. Proponit 840 EC (propisoclor) în doză de 1. următoarele situaţii concrete: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale prin aplicarea de erbicide înainte de semănat şi încorporate superficial la 3-5 cm adâncime.5 l/ha.030 kg/ha + Trend 1%.Aplicarea erbicidelor constituie una dintre măsurile importante şi sigure de combatere. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4-5 l/ha. cu grape uşoare sau cu combinatorul: Diizocab 80 CE (butilate) în doză de 6-8 l/ha. Întârzierea face ca rezultatele să fie . Pyramin FL (cloridazon) în doză de 6-9 l/ha. Butiran 1/1 (butilat + alaclor) în doză de 6-10 l/ha. se efectuează primul tratament. în perioada de vegetaţie. aplicat înainte de răsăritul sfeclei de zahăr.5 kg/ha. Imediat după răsăritul buruienilor. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor nevolatile. La aplicarea erbicidului total Roundup se va avea grijă ca plantele de sfeclă să nu fie răsărite. a sfeclei se poate face cu unul din produsele: Betanal Progres (etofumesate + fenmedifam + desmedifam) în doză de l. aşadar.5 l/ha.2-1. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. Goltix 70 WP (metamitron) în doză de 4. Avem. La aplicarea acestor erbicide este extrem de importantă epoca de administrare. Safari (triflusulfuron metil) în doză de 0. Aplicarea erbicidelor preemergent se face numai în zonele cu umiditate suficientă şi unde regimul pluviometric este uniform distribuit lunar.

5 l/ha.5 l/ha. Fusilade Super (fluazifop-P-butil) în doză de 2-3 l/ha.5 l/ha. în funcţie de reinfestarea cu buruieni dicotiledonate anuale a culturii de sfeclă. Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. O mare problemă pentru cultura sfeclei o constituie speciile: pirul gros (Cynodon dactylon) şi pirul târâtor (Agropyron repens). După aplicarea acestor erbicide se are grijă ca o perioadă de 20-25 de zile să nu se realizeze nici o intervenţie mecanică sau manuală pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomii subterani. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1. combaterea buruienilor se .5 l/ha.nesatisfacătoare. Tratamentele se repetă la 10-12 zile. Focul ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. În aceste condiţii.3-0. iar costreiul (Sorghum halepense) din rizomi este în faza de 10-15 cm înălţime şi se găseşte în faza de creştere deplină. Ca o noutate pentru cultura sfeclei de zahăr au fost obţinute prin lucrări de inginerie genetică organisme modificate genetic (GMO).5 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. care pot rezista la erbicidul Roundup. Combaterea acestor specii se realizează tot cu aceste erbicide. Fără combaterea costreiului riscăm să nu putem realiza recoltatul culturii. e) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie una din marile reuşite ale culturii de sfeclă. Pentru combaterea acestei buruieni folosim unul dintre următoarele produse: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. d) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămidă) care este o mare problemă pentru cultura de sfeclă de zahăr se face cu erbicidul: Lontrel 300 EC (clopiralid) în doză de 0. Targa Super (quizalofop etil) în doză de 2. utilizând limita superioară a dozelor recomandate. Aplicarea erbicidului se face când pălămida are 8-10 cm înălţime şi când se poate intra în cultură cu instalaţia terestră de aplicat erbicide. Costreiul din rizomi (Sorghum halepense) constituie o mare problemă pentru cultura sfeclei de zahăr.

mai răcoroase.0 5. După aplicarea erbicidului Basta. iar bumbacul preferă.5 . Basta (glufosinat de amoniu) în doză de 2-4 l/ha. Erbicidele recomandate pentru combaterea buruienilor din cultura de cânepă: Denumirea comercială Dozele de erbicid. O altă problemă în combaterea buruienilor din cultura de sfeclă de zahăr o constituie Cuscuta sp. în produs comercial. frunzele şi cuscuta mor (se usucă).0-2. conform tabelului 7.0 2. Pentru combaterea acestei buruieni se utilizează unul din erbicidele: Kerb (propizamid) în doză de 4 kg/ha. şi preocupările pentru studiul combaterii buruienilor au fost pe măsură.5-2. Ambele culturi ocupă suprafeţe mici în România şi. Plantele de sfeclă însă se regenerează şi se vor forma alte frunze „curate” (libere) de cuscută.14.5 2. Tabelul 7. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CÂNEPĂ (CANABIS SATIVA) Şl BUMBAC (GOSSYPIUM HIRSUTUM) Cânepa şi bumbacul sunt plante de cultură cu veche tradiţie în ţara noastră.0-6.5-2 2-3 3-4 Diizocab 70 EC 4.0-4. ca atare.5-5. în schimb. în funcţie de conţinutul în 1.5 4.14.simplifică foarte mult – prin două tratamente cu Roundup (gliphosate) în doză de 2 x 2 l/ha se poate rezolva problema buruienilor. Cultura de cânepă suportă solurile podzolite. Speciile de buruieni sunt caracteristice acestor două zone pedoclimatice. soluri bogate în humus şi bine expus termic.0 Treflan 48 EC 1. Combaterea buruienilor din aceste două culturi se realizează astfel: a) Pentru cultura de cânepă combaterea buruienilor se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi sunt încorporate în sol la adâncimea cerută de fiecare tip de erbicid (volatil sau nevolatil). cu pH acid.

În perioada de vegetaţie.Lasso 48 EC (alaclor) 4. fie pentru consum timpuriu.5 l/ha. În ţara noastră.5 2.0 4. . cu pH neutru.0-4.1. considerat ca fiind „a doua pâine”. cânepa luptă foarte bine cu buruienile pe care le elimină uşor din competiţie datorită substanţelor eterice emanate de aceasta.0-1.. b) Pentru cultura de bumbac.5-5.0-6. Cartoful preferă soluri mai uşoare permeabile. Chenopodium album – loboda sălbatică. Atriplex sp. datorită densităţii mari care nu lasă spaţii de dezvoltare pentru buruieni (se seamănă la 12.0 1. nu poate realiza producţii mari dacă problema combaterii buruienilor nu este rezolvată în totalitate.5 cm sau 25 cm distanţă între rânduri).0 1.25 Afalon 50 EC 1. Speciile de buruieni care pot produce pagube culturii de cartof sunt următoarele: Sinapis arvensis – muştar sălbatic.5-2.0-2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA CARTOFULUI (SOLANUM TUBEROSUM) Cartoful.25-1. trebuie create condiţii fără buruieni în perioada de la răsărit până la formarea a 6-8 frunze.5 Dual Gold 960 EC (S. cartoful se cultivă. Pentru combaterea acestora se utilizează următoarele erbicide aplicate înainte de semănatul bumbacului: Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 2-2.5 5. fie pentru consum de iarnă sau pentru industrializare. Cultura de cânepă luptă uşor cu buruienile în perioada de vegetaţie. Prometrex 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.spanac sălbatic. de asemenea. Mecloran 35 EC (alaclor) în doză de 8-14 l/ha. Gesagard 50 WP (prometrin) în doză de 6-8 l/ha.5 Culturii de cânepă trebuie să i se asigure condiţii de creştere fără buruieni înainte şi imediat după răsărit. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha.5 2.

25 l/ha. deci preemergent: Afalon (linuron) în doză de 2-8 kg/ha. Raphanus raphanistrum – ridichioară. Harness (acetoclor) în doză de 1. Sorghum halepense – costrei. Amaranthus retroflexus – ştir. astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de răsăritul plantelor de cartof (când plantele de cartof mai au 2-4 cm până a răsări din bilon). Metripaz 75 DF (metribuzin) în doză de 0. . Setaria sp. Echinochloa crus-galli – mohor lat. Combaterea chimică poate rezolva acest aspect foarte uşor. – mohor. Galium aparine – turiţă.0 l/ha. Cynodon dactylon – pir gros. Frontier 900 EC (dimetenamid) în doză de l .Galinsoga parviflora – busuiocul dracului. – muşeţel. Erbicidele ce pot fi utilizate la combaterea buruienilor din cultura cartofului le putem sistematiza în funcţie de scopul urmărit cu fiecare grupă în parte. Maricaria sp. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1. Polygonum aviculare – troscot.2 kg/ha. Agropyron repens – pir târâtor. Prometrex 50 SCL (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.0 l/ha.7-1. Efpromet 50 WP (prometrin) în doză de 4-5 kg/ha.5 l/ha.75-2. Sonchus arvensis – susai. Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4. La cultura de cartof trebuie evitată pe cât este posibil producerea de leziuni tuberculilor sau plantelor (lujerilor) pentru a preveni infecţiile cu viruşi sau cu alţi agenţi patogeni extrem de periculoşi. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5.6 l/ha.2-1.7-1. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.2 l/ha. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.

Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1.5 kg/ha.5. se desică (usucă). toate buruienile monocotiledonate vor avea culoarea violet-roşiatică. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.5 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene constituie o problemă destul de grea şi mai ales costisitoare financiar.0 l/ha. b) În perioada de vegetaţie a cartofului se pot aplica erbicide simple sau combinate pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene: Basagran (bentazon) în doză de 1. Sencor 75 WP (metribuzin) în doză d 0.0-1. o perioadă de 20-25 de zile nu se mai recomandă intervenţii mecanice sau manuale pentru a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi şi stoloni. Cultura de cartof este însoţită şi de specii de pir şi costrei. După aplicare. Select Super (cletodim) în doză de 2.0 l/ha.2 kg/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de 1.20 kg/ha.7-1. la 10-14 zile. datorită antoncianizării plantelor („lanul parcă a luat foc"). După aplicare. Gallant Super (haloxifop p butii) în doză de l . d) Pentru uşurarea recoltatului.3.3 kg/ha. utilizând unul din produsele: Harvade 25 F (dimetipir) în doză de 2.0 l/ha.5 l/ha.015-0. iar plantele de costrei 10-15 cm înălţime şi sunt răsărite în totalitate.0 l/ha.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică atunci când plantele de pir au 10-12 cm înălţime. lujerii. Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2.2-0.Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0. . După 10-12 zile de la tratament se refac biloanele. Fusilade Forte (fluazifop p butii) în doză de 1. Pantera 40 EC (quizalofop p tefuril) în doză de 2. cu 10-15 zile înainte de recoltare.5-2. plantele de la suprafaţa solului. Titus 25 DF (rimsulfuron metil) în doză de 40-50 grame/ha + citowet.5-2 l/ha. Combaterea buruienilor dicotiledonate se efectuează când acestea au 34 frunze.5-3 l/ha. Combaterea acestora se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaqiuzalafop) în doză de 1. Dacsulfuron 750 WP (clorsulfuron) în doză de 0.25-0.5 l/ha.

. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TUTUN (NICOTIANA TABACUM) În ţara noastră. Chenopodium sp. Hibiscus trionum . Abutilon theophrasti . Echinochloa crus-galli — mohor lat. iar recoltatul se poate desfăşura în bune condiţii.laur. Setaria sp. Xanthium sp. Suprafaţa cultivată cu tutun este destul de mică şi se cultivă în diverse zone din ţară cu soluri foarte variate. Portulaca oleracea ~ iarbă grasă. Datura stramonium . . Speciile de buruieni specifice culturii de tutun sunt: Amaranthus sp. Sinapis arvensis .teişor.mohor. produs în răsadniţe special amenajate în acest scop.costrei.susai. Sonchus sp. . Sorghum halepense . de la nisipuri până la cernoziomuri cu 3-4 % conţinut de humus şi cu o floră mixtă. după care urmează plantatul tutunului: Bălan (beniluralin) în doză de 6-8 l/ha.5 l/ha. . cultura de tutun se înfiinţează cu ajutorul răsadului transplantat.zămoşiţă. Combaterea acestor specii de buruieni din cultura tutunului se bazează pe utilizarea următoarelor tipuri de erbicide: a) Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate anuale se pot utiliza erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează sau pot fi aplicate la sol fără a fi încorporate.ştir. cuprinzând diverse specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. „lujerii" se usucă.Reglone forte (diquat) în doză de 3.cornaci.muştar sălbatic.lobodă. După 8-10 zile de la tratament. Cirsium arvense — pălămidă. .5-4. .

pentru a favoriza translocarea erbicidului în rizomi. Targa Super 5 EC (quizalofop-etil) în doză de 1. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1-1.4 g/m2 de răsadniţă şi altele.0 l/ha.8 g/m2 de răsadniţă. După aplicarea acestor erbicide nu se fac praşile mecanice sau manuale o perioadă de 20-30 de zile.5 l/ha. b) În perioada de vegetaţie (postemergent). Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 0.6-0.Dual Gold (S-metolaclor) în doză de l . Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICIIFOUA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) Având în vedere că biologia plantelor şi tehnologia celor patru culturi trifoliene au multe aspecte în comun. O perioadă de 4-6 săptămâni de .5 l/ha. pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se pot folosi erbicidele: Agil 100 EC (propaquizalafop) în doză de 1-1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 4 l/ha. Fusilade Super (fluazifop p butii) în doză de l . Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale în cultura de tutun în perioada de vegetaţie se face manual sau mecanic.5-3 kg/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TRIFOLIENE: LUCERNA (MEDICAGO SATIVA). Mecloran 35 CE (alaclor) în doză de 5-6 l/ha. TRIFOI (TRIFOLIUMPRATENSE). Furore Super (fenoxaprop etil) în doză de 2-3 l/ha. înfiinţarea culturilor se face primăvara devreme (lucerna poate fi înfiinţată şi toamna). problema combaterii chimice a buruienilor se va prezenta în acelaşi subcapitol.5-2 l/ha.5-2 l/ha. Pentru toate cele 4 culturi. c) Combaterea buruienilor din răsadniţe pentru obţinerea materialului de plantat se poate realiza cu unul din erbicidele: Enide (difenamide) în doză de 0.

Echinochloa crus-galli .mohor. Convolvulus arvensis .zămoşiţă. ca atare. Cirsium arvense — pălămida. .păpădia.mohor lat. Rumex sp.cornaci. Buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus sp. Sonchus arvensis . Xantium sp. plantele furajere leguminoase au o creştere foarte lentă şi.măcriş. Bromus secalinus .spanac sălbatic. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE LUCERNA (MEDICAGO SATIVA) .volbură. Polygonum aviculare -troscot. Capsella bursa-pastoris .la răsărit.spălăcioasă.muştar sălbatic.teişor. Speciile de buruieni care se dezvoltă în aceste patru culturi sunt următoarele: A. . Solanum nigrum . Sinapis arvesis . Atriplex sp. Buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Hibiscus trionum . Chenopodium sp. Abutilon theophrasti . — lobodă.traista ciobanului.obsiga secarei. Taraxacum officinalis . B.ştir.zârnă. . Agropyron repens — pir târâtor. Senecio vulgaris .costrei.susai. asigurarea unui teren curat de buruieni este o condiţie obligatorie pentru a avea o cultură închisă şi uniform dezvoltată. .bătrâniş. . Erigeron canadensis . Sorgum halepense .

) la 8-10 cm sau 3.5-2 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 0. Leopard 5 EC (quizalofop P etil) în doză de 1. Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. Butiran 1/1 (butilat +alaclor) în doză de 6-8 l/ha. Peste această limită efectul de combatere este slab. Pentru realizarea acestui obiectiv se pot folosi următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din lucernierele din anul I de viaţă se face cu erbicide aplicate înainte de semănatul culturii şi încorporate (p.75 l/ha. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene (inclusiv Rumex sp. Combaterea speciilor Rumex sp. iar buruienile sunt în faza de rozetă (2-3 frunzuliţe). după fiecare coasă. Eliminarea buruienilor constituie o verigă importantă în obţinerea unui furaj de bună calitate. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 1.5 l/ha. . Aplicarea erbicidelor pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene se face când plantele de lucerna au 2-3 frunze trifoliate.Cultura de lucerna se caracterizează prin perioada lungă de viaţă de 4-5 ani de la înfiinţare. sau pot fi aplicate după semănatul culturii (preemergent): Bălan (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha. şi Cirsium se realizează înainte ca acestea să emită tulpini florifere (25-30 cm. Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-2.i. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0. şi Cirsium arvense) se poate realiza în perioada de vegetaţie (postemergent) cu unul din produsele erbicide: Asulox 40 CS (asulam) în doză de 4-6 l/ha.5 cm adâncime.).75 l/ha. după fiecare coasă. înainte de începerea lăstăririi lucernei. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu unul din următoarele erbicide: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1.0-1.5 l/ha.5 kg/ha.5-0. Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4-5 l/ha.p.

fie pot fi aplicate după semănat până la răsăritul culturii (preemergent): Bălan 18 CE (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (obligatoriu încorporat la 8-10 cm). Benefex (benfluralin) în doză de 4-5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). d) Dacă cultura este destinată producerii de sămânţă. .anul I. Combaterea buruienilor în anii II. pentru a-i distruge. pentru a uniformiza coacerea (uscarea) şi a se putea recolta în bune condiţii se foloseşte erbicidul cu efect desicant. iar pentru cele perene. înainte de recoltare. Kerb 50 W (proprizamid) în doză de 4-5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE TRIFOI (TRIFOLIUM PRATENSE) a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din culturile de trifoi . când costreiul (Sorghum halepense) are între 10 şi 15 cm înălţime. fie se încorporează în sol la 8-10 cm. prin aplicarea de erbicide care.75 l/ha. cât şi pentru cele dicotiledonate anuale şi perene. în funcţie de nivelul îmburuienării şi structura acestei îmburuienări. După desicarea culturii (6-10 zile) se poate recolta cultura în foarte bune condiţii. în doză de 3. După efectuarea tratamentului nu se execută cositul lucernei pentru a da posibilitatea erbicidelor de a se transloca în rizomii sau stolonii buruienilor. Reglone forte. sau 3-5 cm adâncime. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale sau perene din cultura de trifoi se realizează cu erbicidul: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0.5-0. III.5-4.5 l/ha. şi IV se face prin aplicarea erbicidelor în perioada de vegetaţie (postemergent) pentru monocotiledonate anuale şi perene.Epoca de aplicare a acestor erbicide este atunci când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire.

). se adună şi se arde în locuri speciale.). c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face cu unul din erbicidele menţionate la cultura de lucernă (Agil. Gallant etc. cositul zonei infestate. după cum urmează: Eradicane 6 E (EPTC + antidot) în doză de 5-8 l/ha. la aceleaşi doze şi epoci de aplicare. sau Roundup 2-3 l/ha. trebuie folosită pentru semănat numai sămânţa decuscutată. în aceleaşi doze şi în aceleaşi epoci de aplicare. . atât cele dicotile anuale şi perene. Basta 23 l/ha. obligatoriu. 2. Această buruiană poate fi combătută prin mai multe metode: 1. distrugerea cuscutei cu erbicide totale: Reglone 2-3 l/ha. Fusilade. Pentru combaterea acestei buruieni parazite se mai poate folosi erbicidul Kerb 50 W (4-5 l/ha) aplicat înainte de semănat sau după cosit. după care se coseşte. Furore. O problemă deosebită în culturile de lucerna şi trifoi anul I o constituie infestarea cu torţei (Cuscuta sp. Pentru a evita apariţia şi dezvoltarea cuscutei. Diizocab 70 EC (butilat) în doză de 5-8 l/ha.Epoca de aplicare a erbicidelor postemergente este atunci când trifoiul are 3-4 frunze trifoliate. buruienile din cultura de trifoi. În anul II şi III de viaţă. iar buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). condiţionată şi tratată. cât şi cele monocotile anuale sau perene se realizează cu aceleaşi tipuri de erbicide ca la cultura de lucerna anul I. strângerea în saci şi apoi arderea lor. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPARCETĂ (ONOBRYCHIS VICHFOLIA) Şl GHIZDEI (LOTUS CORNICULATUS) a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se foloseşte unul din erbicidele care se încorporează la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime care se aplică înainte de semănat sau după semănatul culturilor.

plantele legumicole răspund foarte bine cultivării în rotaţie şi asolament.b) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Basagran 600 EC (bentazon) în doză de 2-3 l/ha. COMBATEREA LEGUME BURUIENILOR DIN CULTURILE DE Culturile de legume au anumite particularităţi faţă de plantele de câmp şi de aceea.plantele legumicole sunt pretenţioase la curăţenia terenului. . iar acest lucru face ca şi flora de buruieni să fie destul de vastă şi variată. ca atare. .spectrul erbicidelor utilizate în combaterea buruienilor din aceste culturi nu este foarte diversificat şi. Budoi şi A. combaterea chimică trebuie armonios integrată cu măsurile agrotehnice şi alte măsuri pentru distrugerea totală a acestora. Penescu. Se aplică în faza de 2-3 frunze trifoliate ale culturii şi 3-4 frunze ale buruienilor. din care amintim: . cu fertilitate moderată. Combaterea buruienilor din cultura de sparcetă (cultură anuală) şi de ghizdei (cultură perenă) în anul II şi III de viaţă se face cu aceleaşi erbicide folosite pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate aplicate postemergent la culturile de trifoi şi lucerna. 1996). combaterea eficace a buruienilor din culturile de legume se face numai printr-un sistem raţional de măsuri de combatere (management integrat) (Gh. . combaterea buruienilor din aceste culturi este diferenţiată: .plantele legumicole se cultivă pe suprafeţe mici de teren. .în cultura plantelor legumicole se realizează multe lucrări (un volum de muncă manuală şi mecanică mare). . Cu alte cuvinte. pe soluri mai uşoare. c) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu aceleaşi erbicide ca la cultura de trifoi şi lucerna.plantele legumicole sunt mari iubitoare de umiditate (reuşesc numai în condiţii de irigare). mai ales după răsărit sau după plantat pentru a realiza producţii mari.

Hibiscus trionum . Pentru a putea realiza un program de combatere integrat şi optimizat trebuie cunoscute în primul rând speciile de buruieni care însoţesc culturile legumicole: A. Chenopodium sp.Folosirea erbicidelor în epocile optime etc. Lucrări de îngrijire a culturilor efectuate la timp.lungurică. Erbicidele.iarba grasă.rocoină. Rubus caesius . Atropa beladona .Folosirea de răsaduri viguroase şi seminţe de calitate biologică bună.ştir Atriplex sp.Un sistem raţional de lucrări ale solului.mătrăgună.grâu sau orz . Solanum nigrum . Specii de buruieni dicotiledonate anuale şi perene: Amaranthus retroflexus .. Hyosciamus niger — măselariţa.laur. au un rol important în reuşita culturilor de legume.loboda. . . Datura stramonium . Portulaca oleracea .mur de mirişte. Symphytium officinale .busuiocul dracului.cucurbeţică. ca mijloc de luptă cu buruienile. care să permită un avans în vegetaţie al culturilor legumicole faţă de buruieni. .care permite şi realizarea de culturi succesive. Anagalis arvensis .cornaci.scânteiuţă. Aristolochia clematitis . . . .zămoşiţa.spanac sălbatic.zârnă.Practicarea unei rotaţii raţionale a culturilor. Galinsoga parviflora .Acelaşi efect este asigurat şi prin folosirea judicioasă a îngrăşămintelor. . .tătăneasă. Galeopsis tetrahit . Sunt foarte eficace rotaţiile în care un an se cultivă o cereală păioasă (care prin tehnologia aplicată să distrugă buruienile) . Stellaria media . Xantium sp.

mohor.volbură. despre interrelaţiile acestora în condiţiile de sol şi climă specifice fiecărei zone în parte şi fiecărei culturi. . Cirsium arvense . Combaterea acestor specii de buruieni se bazează.stuf. 1994. 1997. şi colab. 1998. Samulastră de grâu şi orz etc. 1994 ş. Pentru reuşită însă fermierul trebuie să deţină informaţii în acest domeniu despre erbicidele respective. Sonchus sp.costrei. Polygonum hidropiper . 1987.pălămidă. Phragmites communis . . pe specificitatea fiecărei culturi legumicole în parte. Cynodon dactylon .măcriş. culturi în câmp deschis. Şarpe N.nalbă. Costache M.a.Malva silvestris . Digitaria sanguinalis . şi colab. 1996. . Specii de buruieni monocotiledonate anuale şi perene: Setaria sp. Rădoi şi colab 1994. .meişor. În ţara noastră s-au efectuat cercetări privind influenţa erbicidelor noi în combaterea buruienilor la diferite legume de către Miron V. Sorghum halepense . 1996... pentru stârpirea buruienilor. Plantele legumicole aflate în perioada de răsărire sunt mai sensibile la buruieni decât plantele transplantate ca răsad (mature). culturi în spaţii protejate sau culturi obţinute prin semănatul direct în câmp).moţul curcanului. După ce se instalează în răsadniţe plantele sunt la fel de tolerante faţă de erbicide. În acest sens. 1996.mohor lat. Rumex sp. culturi obţinute din răsad. B. folosirea erbicidelor are un rol principal. 2000. Convolvulus arvensis . Echinochloa crus-galli . despre particularităţile soiurilor cultivate. ca şi despre sistemele de cultură folosite (culturi succesive. trebuie făcute diferenţieri la culturile realizate prin semănatul direct faţă de cele realizate prin plantarea răsadurilor.pir târâtor. De aceea.susai. Agropyron repens .pir gros.

când buruienile monocotiledonate anuale sunt în faza de înfrăţire. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de ardei din răsad (plantat). nu se mai realizează praşile mecanice sau manuale pentru a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi. Dintre aceste produse putem utiliza următoarele: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l. După aplicare. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha (preemergent).1. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se pot utiliza erbicide selective sistemice aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent). iar pentru costrei când se găseşte în faza de 10-15 cm înălţime înainte de faza de burduf. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Combaterea buruienilor din cultura de ardei semănat direct. După 10-15 zile de la aplicarea erbicidelor.5 l/ha. Aceste erbicide sunt: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha.5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). în funcţie de tipul produsului volatil sau nevolatil.5 l/ha. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha (încorporat la 8-10 cm). Pantera 40 EC (quizalofop p-tefuril) în doză de l . Se realizează prin folosirea de erbicide aplicate înainte de plantat şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. sau aplicate înainte de plantat (preemergent). câmpul cu ardei infestat . A. o perioadă de 20-25 de zile. Devrinol 45 F (napropamid) în doză de 3-4 l/ha (preemergent). B.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE ARDEI (CAPSICUM ANNUUM) La cultura de ardei întâlnim două situaţii distincte: A. Combaterea buruienilor din cultura de ardei transplantat (plantat). Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.5-2 l/ha (preemergent). Trifsan 48 EC (trifluralin) în doză de 2. Leopard 5 EC (quizalofop p-etil) în doză de 1.5 l/ha (încorporat la 35 cm).

Combaterea buruienilor mocotiledonate anuale şi perene din cultura de ardei semănat direct în câmp se realizează cu unul din erbicidele folosite pentru ardeiul transplantat (din răsad).V. Treflan 48 EC (trifluralin) în doză de 1.15). .5 l/ha (încorporat la 8-10 cm). numite răsadniţe. folosirea a două sau mai multe erbicide asociate aplicate la epoci diferite şi cu spectru de combatere a buruienilor diferit poate asigura o cultură liberă de buruieni (tabelul 7. Miron. Pentru a scoate în evidenţă eficacitatea erbicidelor noi. 1999 (tabelul 7. Vidra de V. B.5 l/ha (încorporat la 3-5 cm).5-2. Combaterea buruienilor din culturile de tomate plantate în câmp. în locuri special amenajate. sistemice şi care se încorporează în sol la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE TOMATE (LYCOPERSICON ESCULENTUM) Tomatele din ţara noastră se obţin în următoarele sisteme de cultură: A. B. Concluzia care se desprinde din datele prezentate este că un singur erbicid aplicat la cultura de ardei (sau la o altă cultură) nu rezolvă decât în parte problema buruienilor. Combaterea buruienilor din culturile de ardei semănat direct în câmp Se poate realiza prin aplicarea unor erbicide selective (pentru sămânţa de ardei). Semănatul direct în câmp (din seminţe). Prin înfiinţarea culturii cu material de plantat (cu răsad). A.C. C. Obţinerea tomatelor în spaţii protejate (sere şi solarii). utilizate în combaterea buruienilor din cultura de ardei prezentăm rezultatele obţinute prin aplicarea acestor produse la I.15. Acestea sunt: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1-1.L. Aceste culturi se înfiinţează cu ajutorul răsadului obţinut cu mult timp înainte de data plantatului.).cu buruieni monocotile pare "roşu" datorită efectului de antocianizare indus de efectul erbicidelor asupra buruienilor (inhibă respiraţia şi nu mai formează clorofilă).

5 l/ha .3 kg/ha.0 l/ha. După aplicarea acestor erbicide. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 2-4 kg /ha. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha . c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene din cultura de tomate transplantate se poate realiza cu unul din erbicidele: Blazer 2 S (acifluorfen .5-2 l/ha. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 1.sodium) în doză de 0. Sencor 70 WG (metribuzin) în doză de 0. Sencor 70 WP (metribuzin) în doză de 0. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Metrifar 70 WG (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha. Dancor 70 WG (metribuzin) în doză de 0.6 l/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate cu ajutorul erbicidelor aplicate înainte de plantat (preemergent): Lasso 48 EC (alaclor) în doză de 4 l/ha . Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.5 kg/ha. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha . Stomp 330EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Lexone 75 DF (metribuzin) în doză de 0.3 kg/ha.2 kg/ha.Combaterea buruienilor din cultura de tomate transplantate se realizează urmând un program riguros astfel: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonatele anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează în sol la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. se modelează terenul şi se pregăteşte pentru plantat. în funcţie de tipul erbicidului. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie (postemergent) se efectuează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2.3 kg/ha.

Combaterea buruienilor din cultura tomatelor în spaţii protejate se realizează manual. Când buruienile monocotiledonate anuale sau perene sunt în faza optimă de combatere se utilizează unul din produsele menţionate la cultura de tomate transplantate: Agil. După semănat se pot aplica erbicidele pe bază de metribuzin (Sencor 70 WP). B. C.75 l/ha.3 l/ha.5 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.Focus ultra (cicloxidim) în doză de 1.3 l/ha. în funcţie de volatilitatea acestora. Leopard etc.0. astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha.06 kg/ha. în funcţie de felul erbicidului (volatil sau nevolatil): Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha. Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale din cultura de tomate semănate direct în câmp. Se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează în sol la 8-10 cm adâncime sau 3-5 cm adâncime. Titus 25 DF (rimsulfuronmetil) în doză de 0. Fusilade. Furore. Pantera 40 EC (quizalofop-efuril) în doză de 0.5 l/ha. Fusilade forte (fluazifop p-butil) în doză de 1. Fusilade Super (fluazifop-p-butil) (quizalofop-etil) în doză de 1-2 l/ha. După aplicarea unuia dintre aceste erbicide o perioadă de 25-30 de zile nu se mai prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitatea erbicidelor să se transloce în rizomi.4. . COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VINETE (SOLANUM MELANOGENA) La cultura de vinete se urmăreşte următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat şi se încorporează superficial (3-5 cm) sau adânc (8-10 cm). Nabu S (setoxidim) în doză de 1. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6 kg/ha.75-1. Leopard 5EC (quizalofop-etil) în doză de 0.

Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 1. Se aplică când buruienile monocotile anuale sunt în faza de înfrăţire. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 2. Fusilade. Focus. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CEAPĂ (ALLIUM CEPA) .5 l/ha.5-2 l/ha). terenul se nivelează şi apoi se plantează. de aceea realizarea şi menţinerea terenului curat o perioadă de 6-7 săptămâni de la răsărire sau de plantat (în cuburi nutritive) reprezintă cheia succesului la această cultură. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. menţionate la cultura de tomate.5-2 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE CASTRAVEŢI (CUCUMIS COMMUNIS) Plantele de castraveţi luptă foarte greu cu buruienile. în funcţie de volatilitatea produsului astfel: Bălan 18 EC (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se realizează cu produsul Nabu S (setoxidim) în doză de 1. După aplicarea acestor erbicide.Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-4 l/ha.5 l/ha. Aceste erbicide se aplică cu cel puţin 15-20 zile înainte de plantatul castraveţilor pentru ca solul să se taseze. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se poate realiza cu unul din produsele Agil. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1.5 l/ha. iar costreiul din rizomi nu depăşeşte 10-15 cm înălţime. Sunt şi erbicide care se aplică înainte de plantat fără să fie încorporate (preemergente): Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate înainte de semănat şi încorporate la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime.

Linurex 50 WP (linuron) în doză de 1. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. când .5-3 l/ha.) şi se încorporează superficial la 3-5 cm sau 8-10 cm adâncime. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 6 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene din cultura de ceapă din arpagic se face cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp. sistemul de combaterea buruienilor cuprinde trei sisteme distincte: A. b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după plantatul arpagicului: Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha.5-2. B. C.5-2. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri (pentru sămânţă). A.5-2 l/ha. Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-3 l/ha.p. Linurex 50 EC (linuron) în doză de 1. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2-3 l/ha.0 l/ha. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă din arpagic a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din buruienile dicotiledonate se face cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p.0 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului.0 l/ha.La cultura de ceapă. astfel: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1 l/ha.5-2. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Afalon (linuron) în doză de 1.i. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 1 l/ha. Trifluralin 24 EC (trifluralin) în doză de 2.

După aplicarea acestor erbicide o perioadă de 20-25 de zile nu se intră în lanul de ceapă pentru a efectua vreo operaţie mecanică sau manuală. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă seminceri se face la fel ca la cultura de ceapă din arpagic. Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de l l/ha.buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire. . C. Combaterea buruienilor din cultura de ceapă semănată direct în câmp (obţinută din seminţe) a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi se încorporează la 8-10 cm adâncime.5-3 l/ha.5 l/ha.5 l/ha. Linurex (linuron) în doză de 1.5 l/ha. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii de ceapă (preemergent): Ramrod (propaclor) în doză de 6-8 kg/ha. B. Nabu S (setoxidim) în doză de 3 l/ha.25 l/ha).5 l/ha (0. Pantera 40 EC (quizalofop -p-terifuril) în doză de 1. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 2. iar cele perene (costreiul) în faza de creştere activă (10-15 cm înălţime.25+0. în funcţie de erbicidul folosit (volatil sau nevolatil): Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Lontrel 300EC (clopiralid) în doză de 0. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se poate face cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de l l/ha.5 -2 l/ha. Stomp 330 EC (acetoclor) în doză de 3. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face în perioada de vegetaţie (postemergent) şi se realizează cu unul din produsele: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de l l/ha. Acenit (acetoclor) în doză de 3. înainte de înspicare): Fusilade Super (fluazifop-p-butil) în doză de 1-2 l/ha.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE DOVLECEL (CUCURBITA PEPO CONV. combaterea buruienilor se realizează prin utilizarea de erbicide care se aplică înainte de semănat odată cu pregătirea . care se încorporează la 8-10 cm adâncime sau cu erbicide care se aplică după plantatul căţeilor de usturoi în câmp (preemergent. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. înainte de răsăritul culturii). Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 kg/ha. astfel: a) Erbicide aplicate înainte de semănat pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. In perioada de vegetaţie. cultura se menţine curată cu ajutorul praşilelor manuale.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE USTUROI (ALLIUM SATIVUM) Pentru combaterea buruienilor din cultura de usturoi se pot folosi erbicide aplicate înainte de plantat odată cu pregătirea patului germinativ. b) Erbicide care se aplică după plantatul usturoiului pentru combaterea buruienilor mono şi dicotile anuale: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. GEROMONTA) Pentru cultura de dovlecel. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PRAZ (ALLIUM PORUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de praz se poate face cu erbicide care se aplică înainte de plantatul răsadului (preemergent) sau după modelarea terenului utilizând erbicidul Clorilat 50 PU (propraclor) în doză de 6-10 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metoblomuron) în doză de 5-7 l/ha. c) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie a usturoiului (postemergent) pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale: Basagran (bentazon) în doză de 3 l/ha.

Fusilade. pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se aplică înainte de semănat produsul Bălan (benfluralin) în doză de 1.0 l/ha. Targa Super. Prefar (bensulide) în doză de 4-5 g/ha. Totuşi.cu recomandările specifice acestor produse. pentru că. extrem de bine realizată. fie se aplică după semănatul culturii (preemergent) înainte de răsărit.6-2.0 kg/ha. Destinaţia acestora este. de regulă. .terenului şi care se încorporează la 8-10 cm adâncime.i. în sectorul privat. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Plantele de pepeni cresc foarte lent după răsărit sau după plantat şi ca atare 8-10 săptămâni de la răsărire sau plantat. această cultură ocupă suprafeţe mici (1000-2000 de m2). Cultura de dovlecel se tratează cu erbicide numai în cazul celei destinate industrializării. pentru consumul în stare proaspătă.) şi se încorporează la 8-10 cm adâncime. Aceste erbicide sunt: Bălan (benfluralin) în doză de 8-10 l/ha. Dachtal 75 WP (cloral-dimetil) în doză de 8-12 kg/ha. fie se aplică înainte de semănat (p. cât şi cel galben) ocupă suprafeţe din ce în ce mai mari. suprafeţe care sunt prăşite manual şi mecanic. Pentru combaterea buruienilor din cultura de pepeni putem utiliza următoarele tipuri de erbicide: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte a dicotiledonatelor anuale este recomandabil să se facă cu erbicide care. iar costreiul (Sorghum halepense) este în faza de 10-15 cm înălţime: Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 1. Pentru combaterea costreiului din rizomi în perioada de vegetaţie se poate folosi unul dintre erbicidele tipice pentru această specie: Agil 100. în principal. Pentru realizarea de producţii mari este necesară o combatere a buruienilor. C O M B A T E R E A B U R U IE N IO R D IN C U L T U R A D E P E P E N I : P E P E N E V E R D E ( C U R C U B I T A PPE P E N E Şl EPO) G A L B E NC U R C U B I T A M E L O ) ( În ultima perioadă de timp. terenul trebuie să rămână curat de buruieni. cultura pepenilor (atât pepenele verde. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se realizează cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. când buruienile anuale sunt în faza de înfrăţire.p. Gallant Super.

. ca atare. b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se realizează cu erbicide aplicate după semănat (preemergent): Kerb 50 W (propizamid) în doză de 2-3 kg/ha.Leopard 5 EC (quizalofop-p-etil) în doză de 1. După aplicarea erbicidelor o perioadă de 25-30 de zile nu se fac praşile mecanice sau manuale pentru a nu fragmenta rizomii de costrei şi a da posibilitate erbicidelor să se transloce în vârful de creştere al rizomilor. Gus şi colab. Deocamdată. Benefex (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. Fusilade. în dozele recomandate pentru aceste specii de buruieni. buruienile pot fi combătute folosind erbicide după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din cele dicotiledonate anuale se face cu ajutorul erbicidelor care se aplică înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate la 8-10 cm adâncime: Bălan (benfluralin) în doză de 6-8 l/ha. citaţi de P. aceste buruieni se vor elimina prin cultivaţii manuale sau mecanice. pir) se poate realiza cu unul din produsele Furore. Dacă nivelul de îmburuienare este la 50% din densitatea maximă. pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene în perioada de vegetaţie a pepenilor nu au fost sintetizate erbicide selective pentru această cultură şi. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MORCOV (DAUCUS CAPOTA) Pierderile cauzate de buruieni culturii de morcov sunt foarte mari. Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene (costrei. atunci pierderile de producţie sunt în jur de 62% (Shalbot şi Holin. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SALATĂ (LACTUCA SATIVA) Pentru culturile de salată.. 1998). Gallant sau Argil.5 l/ha.

În ţara noastră. fie se tratează vetrele sau toată cultura cu erbicidul Kerb 50 W (propizamid) în doză de 4 kg/ha. 1987). Linurex 50 SC (linuron) în doză de 1. Prometrex 50 SC (prometrin) în doză de 2. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Galex 500 EC (metolaclor + metobromuron) în doză de 5-7 l/ha. având în vedere rezerva extraordinar de mare şi diversificată de seminţe de buruieni în sol. b) Combaterea buruienilor dicotile şi unele monocotiledonate anuale cu erbicide care se aplică după semănatul culturii până la răsărit: Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Acest erbicid are efect bun şi în combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale. Dosanex 50 PU (metoxuron) în doză de 4 kg/ha. Reuşita unei culturi de morcov se poate realiza utilizând erbicidele în combaterea buruienilor. Cultura de morcov este adesea infestată cu torţel (Cuscuta sp. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale cu ajutorul erbicidelor aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent): Gesagard 500 F W (prometrin) în doză de 3-4 l/ha. Se poate astfel utiliza următoarea schemă de tratament: a) Combaterea buruienilor mono şi unele dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de semănat şi încorporate odată cu lucrările de pregătirea patului germinativ la 8-10 cm adâncime: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. fie se folosesc mijloacele mecanice de cosit şi eliminare din cultură a resturilor închise în saci.). pierderile de producţie pot ajunge la 100%.5-2 l/ha. Şarpe. Pentru combaterea acesteia. .5-4 l/ha. Afalon 50 WP (linuron) în doză de 1.5-2 kg/ha. Combaterea buruienilor pe cale manuală din cultura de morcov. Promedon (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. se face greu. cu efort extraordinar de mare („ruptură de şale") şi cu necesar de forţă de muncă mare (N.

Cosatrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha. Întârzierea tratamentului face ca efectul erbicidelor să scadă. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂTRUNJEL (PETROSELINUM HORTENSE) Combaterea buruienilor din cultura pătrunjelului pentru frunze sau pentru rădăcină se face cu aceleaşi produse ca la plantele de ţelină. Aplicarea acestor erbicide se face în stadiul de 2-3 frunze al plantelor de ţelină şi de 3-4 cm înălţime a buruienilor.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE ŢELINĂ (APIUM GRAVEOLENS) La cultura de ţelină. utilizând unul din produsele: Linurex (linuron) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE PĂSTÂRNAC (PASTINACA SATIVA) Pentru combaterea chimică a buruienilor din cultura de păstârnac se folosesc erbicidele care se aplică după semănatul culturii. combaterea buruienilor se realizează prin aplicarea de erbicide în perioada de vegetaţie (postemergent). Afalon S (linuron) în doză de 1. Erbicidele omologate a fi utilizate la această plantă de cultură sunt următoarele: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 2-4 l/ha.5-2 kg/ha. Aplicarea acestor erbicide se face când buruienile dicotiledonate anuale au 3-4 cm înălţime (faza de rozetă). înainte de răsărit. Promedon 50 PU (prometrin) în doză de 3-4 kg/ha. aplicate postemergent: Gesagard 500 FW (prometrin) în doză de 3-4 l/ha.5-2 kg/ha. . Prometrin 50 PU (prometrin) în doză de 2-4 kg/ha.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE VARZĂ (BRASSICA RAPPA VAR. Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Cel mai folosit erbicid în combaterea buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate anuale este Olticarb 75 CE (cicloat). în funcţie de tipul erbicidului: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha.2 l/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de plantat. Faptul că spanacul se recoltează primăvara devreme face ca această cultură să scape de infestarea de vară cu costrei din rizomi (Sorghum halepense). pe terenul deja nivelat (preemergent): Clorilat 50 PU (propaclor) în doză de 6-10 kg/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. aplicat în doză de 4-6 l/ha.) şi încorporate o dată cu pregătirea terenului la 8-10 cm sau 3-5 cm adâncime. O cultură de varză curată de buruieni se realizează printr-o integrare armonioasă a măsurilor de combatere a acestora. Combaterea chimică din culturile de varză roşie sau albă se realizează cu următoarele erbicide: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică înainte de plantat (p. .i. Ramrod 48 F (propaclor) în doză de 6-8 l/ha. CAPITATA) Cultura verzei ocupă o suprafaţă însemnată din totalul legumelor cultivate în ţara noastră. Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SPANAC (SPINACEA OLERACEA) Buruienile din cultura de spanac pot fi foarte bine combătute cu erbicide care se aplică la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol.p.Aceste erbicide combat foarte bine buruienile monocotiledonate anuale şi o parte din buruienile dicotiledonate. Acenit 500 EC (acetoclor) în doză de 4 l/ha.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CONOPIDĂ (BRASSICA OLERACEA CONV.BOTHRYTIS VAR. Acest produs este foarte volatil şi se va încorpora imediat în sol la o adâncime de 8-10 cm cu grapa cu discuri (de regulă prin două treceri).) şi încorporate la 8-10 cm sau 3-5 cm . Triflurex 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. doza de utilizare a acestuia va fi de 2-2. doze şi epoci de aplicare ca la cultura de varză albă. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.21/ha. GONGYLODES) Pentru combaterea chimică a buruienilor din culturile de conopidă şi gulii se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicidele aplicate înainte de plantat şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1.i. deci cu o concentraţie dublă de trifluralin.Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de 1. b)Erbicidele folosite pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene în perioada de vegetaţie (postemergent) sunt aceleaşi ca tipuri. Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. BOTHRYTIS) Şl GULIE (BRASSICA OLERACEA VAR. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE FASOLE DE GRĂDINĂ PENTRU PĂSTĂI (PHASEOLUS VULGARIS) Pentru a realiza o cultură de fasole curată de buruieni trebuie armonizate toate măsurile de combatere a acestora.5 l/ha. Combaterea chimică a buruienilor din cultura de fasole de grădină se face cu erbicide selective aplicate în conformitate cu următorul program: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate înainte de semănat (p.p. În cazul în care produsul Treflan se găseşte la comercializare sub formă de Treflan 48 EC.2 l/ha.

După aplicare nu se prăşeşte manual sau mecanic pentru a nu fragmenta rizomii şi de a da posibilitate erbicidelor să se transloce în rizomi.5 l/ha. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie (postemergent).8 l/ha.8 l/ha.8 l/ha este utilizată pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale în faza de înfrăţire. în funcţiede gradul de volatilitate: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha. Pivot 100 LC (imazetapir) în doză de 0.adâncime odată cu pregătirea patului germinativ. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE MAZĂRE DE GRĂDINĂ (PISUM SATIVUM) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de mazăre de grădină se face cu unul din erbicidele: a) Cu erbicide aplicate înainte de semănat la pregătirea patului germinativ şi încorporate în sol la 8-10 cm sau la 3-5 cm adâncime. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene se face cu ajutorul erbicidului Agil 100 EC (propaquizafop) în doză de 0. aplicat preemergent. Combaterea costreiului se realizează când acesta are înălţimea de 10-15 cm şi este în faza de creştere activă. Digermin 24 EC (trifluralin) în doză de 3 l/ha. . iar doza de l l/ha pentru combaterea costreiului (Sorghum halepense) din rizomi. când buruienile sunt în fază de rozetă (3-5 cm înălţime). b) Combaterea buruienilor monocotiledonate şi o parte din dicotiledonate anuale cu erbicide aplicate preemergent. Proponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. Trifsan 480 EC (trifluralin) în doză de 1. Dual Gold (S-metaloclor) în doză de 4 l/ha. înainte de răsăritul culturii: Preponit 720 EC (propisaclor) în doză de 2-3 l/ha. iar plantele de fasole au 3-4 frunze trifoliate: Flex 250 LC (fomesafen) în doză de 1-1. Doza de 0.25 l/ha. în funcţie de tipul erbicidului volatil sau nevolatil: Treflan 24 EC (trifluralin) în doză de 3-5 l/ha.

dacă nu se va practica un program corespunzător şi sistematic de combatere.8 l/ha. terenuri cu fertilitate nu foarte bună pentru cultura plantelor de câmp. pe terenuri în pantă. Faptul că plantele pomicole sunt amenajate.b) Cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie.în plantaţiile de pomi se întâlnesc foarte multe specii de buruieni mono şi dicotiledonate anuale şi perene. în general. În perioada de vegetaţie buruienile mono şi dicotile perene trebuie distruse manual sau mecanic.p. când mazărea are 2-3 frunze trifoliate. b) cu erbicidele aplicate după semănat (preemergent): Pyramin WP (cloridazon) în doză de 2 kg/ha. RUBRA) Combaterea chimică a buruienilor din cultura de sfeclă roşie de grădină se poate realiza cu următoarele produse erbicide: a) cu erbicide aplicate înainte de semănat (p. iar buruienile au 3-4 cm înălţime (postemergent).5 kg/ha. iar buruienile dicotiledonate anuale şi perene au 4-6 cm înălţime: Pivot 100 EC (imazetapir) în doză de 0. . foarte greu de combătut. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SFECLĂ ROŞIE DE GRĂDINĂ (BETA VULGARIS var. COMBATREA POMICOLE BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE Plantaţiile pomicole sunt organizate în trupuri compacte şi acoperă o suprafaţă foarte mare în ţara noastră (peste 280.000 ha. face ca distrugerea buruienilor să aibă un anume specific: . conform Anuarului Statistic 2000). Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 1-1. Aceste buruieni pot diminua mult producţiile de fructe şi calitatea acestora.i) şi încorporate odată cu pregătirea patului germinativ: Olticarb 75 CE (cicloat) în doză de 4-6 l/ha.

Chenopodium sp. fie cu grapa cu discuri.toleranţa pomilor la erbicide variază în funcţie de specia de pomi. în funcţie de tipul plantaţiei (intensivă. Digitaria sanguinalis .aplicarea erbicidelor cu efect total (Reglone.volbură. iar cele mai des întâlnite specii sunt următoarele: Amaranthus sp. ..pir târâtor. . Sonchus sp.meişor. Se taria sp. Agropyron repens . supraintensivă sau clasică). .spanac sălbatic. Convolvulus arvensis .mohor lat. — ştir. . Sunt sensibili la erbicide în primii şi ultimii ani de viaţă. Cirsium arvense — pălămidă. având în vedere perenitatea plantaţiei. — susai. Capsella bursa-pastoris — traista ciobanului. Basta) trebuie realizată cu mare grijă. Rumex sp. . Galinsoga parviflora . pentru a proteja şi a evita contactul acestora cu părţile verzi ale pomilor. Roundup.programul de utilizare a erbicidelor trebuie revizuit periodic (la 2-3 ani) pentru a nu da posibilitatea buruienilor să-şi selecţioneze biotipuri rezistente la erbicidele utilizate unilateral o perioadă lungă de timp. fie cu freza. — lobodă.dragavei. Sorghum haîepense — costrei. .pir gros. pentru combaterea buruienilor din plantaţiile pomicole. Thlaspi arvense — punguliţă.bătrâniş. Cynodon dactylon . se utilizează erbicide nevolatile sau cu efect rezidual de lungă durată. de regulă.erbicidele pot fi aplicate pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor de pomi. Plantaţiile de pomi din România sunt însoţite de buruieni specifice acestor tipuri de exploataţii. Erigeron canadensis . Atriplex sp. — mohor.susai sălbatic. urmând ca spaţiul dintre pomi să fie lucrat mecanic. dar şi de vârsta acestora. Echinochloa crus-galli .

decembrie. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Sanglipho (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. primăvara devreme. fie primăvara înainte de începe rea vegetaţiei. când buruienile sunt răsărite şi au nu mai mult de 10-15 cm înălţime. b) Postemergent . nu mai mult de 350-400 l apă/ha. Efasate 36 CS (glifosat) în doză de 4 l/ha. Se aplică cu instalaţii terestre. în lunile noiembrie . fie toamna la încheierea ciclului de vegetaţie. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene cu erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent): Starane 250 EC (fluroxipir) în doză de 1. cu cantităţi de apă specifice tratamentelor la pomi. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Gramxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Vom prezenta în cele ce urmează combaterea buruienilor din plantaţiile cu speciile mai importante de pomi fructiferi.5 l/ha. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. pe toată suprafaţa sau pe zona rândurilor: Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha.cu aplicare. Glialka 36 EC (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MĂR (MALUS DOMESTICA) Combaterea chimică a buruienilor mono şi dicotile anuale se face cu ajutorul erbicidelor aplicate după următoarea schemă: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale cu erbicide care se aplică preemergent.în diferite faze de vegetaţie a pomilor. . erbicidele care se folosesc în plantaţiile de pomi au următorul mod de aplicare: a) Preemergent .Pentru combaterea acestor specii de buruieni. înainte de începerea vegetaţiei. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha.

b) Cu erbicide care se aplică postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene: Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha.0 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 g/ha. fie pe toată suprafaţa. Focus ultra (cicloxidim) în doză de 3-4 l/ha. Sorgum halepense) şi a speciilor anuale cu ajutorul erbicidelor care se aplică postemergent. După aplicarea acestor erbicide.c) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene (Cydon. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. buruienile pot fi combătute. Agropyron. Simanex 50 WP (simazin) în doză de 4-5 kg/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. fie pe zona rândurilor. cel puţin 225 de zile. Pentru ca erbicidele pe bază de gliphosat să aibă efectul dorit. după următorul program: a) Cu ajutorul erbicidelor aplicate preemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 4 l/ha. nu trebuie realizată nici o lucrare mecanică sau manuală pentru a nu deranja sau fragmenta organele vegetative ale buruienilor perene. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE GUTUI (CYDONIA OBLONGA) . când buruienile au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R metil) în doză de 1. după aplicarea acestora. intervalul dintre pomi sau de pe rândul pomilor nu se lucrează mecanic sau manual pentru a permite translocarea erbicidelor în organele vegetative ale buruienilor o perioadă de 25-30 de zile. Glyphogan (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PĂR (PINUS SA TIVA) În plantaţiile de păr.

b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie (postemergent). COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE PRUN (PRUNUS DOMESTICA) Pentru combaterea buruienilor din plantaţiile de prun se pot folosi următoarele erbicide: a) Erbicide care combat buruienile mono şi dicotiledonate anuale şi se aplică preemergent.Combaterea buruienilor din plantaţiile de gutui se realizează cu produsul Galigan 240 EC (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Goal 2 E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Glialka 36 CS (glifosat) în doză de 5-6 l/ha. Aplicarea acestor erbicide se face cu echipamente terestre speciale pentru pomicultură într-o cantitate de soluţie de 300-400 l apă/ha.5 l/ha. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6-8 kg/ha. care combat speciile de buruieni mono şi dicotile anuale sau perene: Glifodin 360 CS (glifosat) în doză de 2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CIREŞ (CERASUS AVIUM) Şl VIŞIN (CERASUS VULGARIS) Combaterea buruienilor din plantaţiile de cireş sau vişin se realizează cu următoarele tipuri de erbicide: . aplicat preemergent sau postemergent pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale sau perene. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-4 l/ha. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei: Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3-4 l/ha. Dominator (glifosat acid) în doză de 3-4 l/ha.

Pentru aceasta vom utiliza următoarele erbicide: Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3 kg/ha.5 kg/ha. având în vedere talia mică a acestora şi intervalul mic dintre rândurile arbuştilor. Aceste plantaţii sunt infestate cu aceleaşi specii de buruieni. . COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE ARBUŞTI FRUCTIFERI Combaterea buruienilor din aceste plantaţii trebuie să se facă cu grijă. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CAIS (ARMENIACA VULGARIS) Şl PIERSIC (PIERSICA VULGARIS) Buruienile mono şi dicotiledonate anuale se combat cu erbicide care se aplică primăvara devreme. Erbicidele pe bază de glifosat. ca şi plantaţiile de măr sau păr. intervalul dintre rânduri se menţine curat prin 2-3 lucrări mecanice cu grapa cu discuri sau cu freza. înainte de începerea vegetaţiei pomilor sau a buruienilor. când buruienile sunt răsărite în totalitate şi au 8-10 cm înălţime. Glyfos (glifosat) în doză de 3-4 l/ha.a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică înainte de începerea vegetaţiei. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 5 kg/ha. b) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicide aplicate în perioada de vegetaţie. necesită ca după aplicare o perioadă de 2025 zile să nu se execute praşile mecanice sau manuale pentru translocarea acestora în rizomi.cele anuale şi 10-15 cm înălţimecele perene: Domiator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. primăvara foarte devreme. În perioada de vegetaţie. când se poate intra în plantaţie: Simanex 50 EC (simazin) în doză de 3-3.

înainte de începerea germinaţiei seminţelor (preemergent) pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale: . b) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale sau perene se face utilizând erbicide care se aplică atunci când buruienile au 10-12 cm înălţime. După aplicare. înainte de începerea vegetaţiei arbuştilor: Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4 kg/ha. În perioada de vegetaţie.2 l/ha.COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE AFIN (VACCINIUM CORYMBOSUM) a) Combaterea buruienilor mono şi o parte din speciile dicotiledonate anuale se face cu erbicide aplicate preemergent. care se aplică preemergent. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE MUR (RUBUS CAESIUS) Şl ZMEUR (RUBUSIDAEUS) Realizarea combaterii chimice a buruienilor din aceste plantaţii se face cu erbicide selective care se aplică primăvara devreme. cele anuale şi cele perene sunt în faza de înfrăţire şi au 10-15 cm înălţime: Gallant Super (haloxifop R-metil) în doză de 1.0 l/ha. nu se lucrează solul manual sau mecanic. intervalul dintre rânduri se lucrează mecanic. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE COACĂZ (RIBES NIGRUM) Pentru a combate buruienile monocotile şi dicotile anuale din plantaţiile de coacăz se utilizează erbicide. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. timp de 20-25 de zile. primăvara devreme: Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1.2 l/ha.

5 kg/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE VIŢĂ-DE-VIE (VITIS VINIFERA) . b) Combaterea buruienilor dicotiledonate şi unele monocotiledonate se realizează cu erbicide aplicate preemergent.5 l/ha. Erbicidul se aplică când buruienile sunt în fază mică de dezvoltare. c) Combaterea buruienilor dicotiledonate anuale şi perene se face cu erbicidul Betanal AM.2 i/ha. Dual Gold 960 EC (S-metaloclor) în doză de 1. în doză de 3-4 l/ha.3-0.5 kg/ha. inclusiv costreiul (Sorghum halepense) se realizează cu produsul Focus Ultra (cicloxidim). Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 5 l/ha. COMBATEREA BURUIENILOR DIN PLANTAŢIILE DE CĂPŞUN (FRAGARIA MSACHATA) Combaterea buruienilor din plantaţiile de căpşun se face astfel: a) Combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale înainte de plantat se face cu erbicide care se aplică la pregătirea terenului şi se încorporează în sol la 3-5 cm adâncime: Dual Gold 960 EC (S-metolaclor) în doză de l l/ha. Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 4-6 kg/ha. d) Combaterea buruienilor monocotiledonate anuale şi perene. în doză de 3-4 l/ha. Stomp 330 EC (pendimetalin) în doză de 4 l/ha. înainte de plantatul căpşunului: Adol 80 EP (lenacil) în doză de 3-3. Venzar 80 WP (lenacil) în doză de 3-3.Devrinol 50 WP (napropamid) în doză de 6-8 kg/ha. de 3-4 frunze şi 3-5 cm înălţime. e) Combaterea speciei Cirsium arvense (pălămida) şi a altor Compositae se face cu erbicidul Lontrel 300 EC (fluroxypir) în doză de 0.

.loboda. . Chenopodium album . Profesorul C. şi Micu L. Toate speciile de buruieni prezentate le întâlnim şi în culturile prăşitoare. şi Doniţă N. Se tar ia sp. De regulă.mohor lat. precum şi repetarea executării lucrărilor de 2-3 ori pe an. Convolvulus arvensis . Speciile de buruieni care însoţesc plantaţiile de viţă-de-vie sunt foarte numeroase şi variate.susai.rocoină. în funcţie de zona în care sunt amplasate podgoriile.volbura. au determinat cercetarea chimică să descopere şi să sintetizeze erbicide selective pentru combaterea buruienilor din această cultură. Calamagrostris epigeios . Cynodon dactylon — pir gros. Sonchus sp.pir târâtor.costrei. Necesitatea unui volum mare de forţă de muncă. productivitatea destul de mică.ştir porcesc. comune tuturor plantaţiilor viticole din ţară şi care produc pagube acestei culturi: Agropyron repens .mohor. .ştir. Cirsium arvense — pălămida. combaterea buruienilor din plantaţiile viticole se realizează manual şi mecanic.Plantaţiile de viţă-de-vie ocupă în România o suprafaţă mare de teren (peste 250. 54 specii de buruieni în podgoria Babadagului (Dihoru Gh. Stellaria media . Sorghum halepense . Echinochloa crus-galli . în tehnologia tradiţională. Chirilă (2001) evidenţiază cele mai dăunătoare specii de buruieni.000 ha. Amaranthus retroflexus . cu excepţia speciei Calamagrostis epigeios (trestie de câmp).. 1966). Car daria draba — urda vacii. Amaranthus arbus . diversificată în ceea ce priveşte condiţiile de sol.trestie de câmp. Astfel. în viile româneşti s-au găsit un număr de 114 specii de buruieni în zona Istriţa (Sandu V. 1971). conform datelor din Anuarul Statistic 2000). 1970) şi 61 de specii în podgoria Tohani (Chirilă C. climă şi compoziţie floristică.

fizice. Gallant Super (haloxifop R.butii) în doză de 3 l/ha.5 l/ha. Simanex 50 SC (simazin) în doză de 3-4 kg/ha. Folar 525 FW (glifosat + terbutilazine) în doză de 6 l/ha. înainte de începerea vegetaţiei (preemergent): Devrinol 50 WP (napropamide) în doză de 6 kg/ha. Naproguard 450 SC (napropamide) în doză de 7 kg/ha.butii) în doză de l . c) Combaterea buruienilor monocotiledonate perene (Sorghum halepense din rizomi. Dominator (glifosat acid) în doză de 3 l/ha. chimice).5 l/ha. Gramoxone (paraquat) în doză de 6 l/ha. Glyphogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 3 l/ha. pe care un fermier le are la dispoziţie la ora actuală (agrotehnice.Combaterea acestor specii de buruieni până la un nivel de la care să nu mai fie afectate producţiile plantelor de viţă de vie se face prin îmbinarea tuturor metodelor de combatere. Cosmic (glifosat) în doză de 4 l/ha. Fusilade Super (fluazifop. Agropyron repens şi Cynodon dactylori) se face cu unul din următoarele erbicide specifice: Agil 100 EC (propaquizalofop) în doză de 1. Combaterea chimică are la dispoziţie următoarele produse erbicide specifice: a) Pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale se folosesc erbicide care se aplică primăvara devreme. Vegepron DS (diuron + simazin) în doză de 6 l/ha. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 4 l/ha.p. Goal 2E (oxifluorfen) în doză de 5 l/ha. Ground-up (glifosat) în doză de 51/ha. b) Erbicide care se aplică în perioada de vegetaţie pentru combaterea buruienilor mono şi dicotiledonate anuale şi perene: Basta 14 ŞL (glufosinat de amoniu) în doză de 4 l/ha. Simadon 50 PU (simazin) în doză de 8-10 kg/ha. Roundup (glifosat) în doză de 3 l/ha. După aplicarea acestor erbicide „antigramineice" o perioadă de 20-25 de zile nu se lucrează mecanic intervalul dintre rânduri pentru a nu disloca .

5 m de o parte şi alta a zonei carosabile. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. 1987). COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CANALELE DE IRIGAŢIE Buruienile care cresc pe canalele de irigaţie sunt adaptate excesului permanent sau temporar de apă. Pentru combaterea buruienilor care cresc în aceste zone (toate speciile de buruieni ruderale şi o parte din cele segetale) se folosesc erbicide care se aplică în doze mari (de şoc) (N. . Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 4-6 l/ha. ŞOSELE. Phragmites (stuful). Aceleaşi erbicide şi doze se pot folosi pentru combaterea buruienilor de pe drumuri şi şosele.organele vegetative (rizomi. stoloni) şi a da posibilitatea erbicidului să se transloce în acestea. Sorghum halepwse. în 400-600 l apă/ha. Carduus. nu trebuie să existe buruieni sau arbuşti. inclusiv Typha (papura). COMBATEREA BURUIENILOR DE PE CĂILE FERATE. Agropyron repens etc. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. dar se întâlnesc şi specii ca. pe marginile şoselelor se tratează o bandă lată de 1-1. De regulă. Sonchus. lăstari. folosind o cantitate de 300-400 l apă/ha. Predomină speciile caracteristice. cârcei. de exemplu: Cirsium. Şarpe. DRUMURI Şl SPAŢII INDUSTRIALE În intervalul dintre liniile ferate şi în zona denumită „banchetă". muguri. Erbicidele la viţa-de-vie se aplică cu echipamente terestre. Touchdown (glifosat -f trimesium) în doză de 5 l/ha. Arsenal (imayapir) în doză de 4-5 l/ha. Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. Aceste produse se aplică cu instalaţii speciale montate pe o locomotivă. coarde etc). La aplicarea produselor care au ca substanţă activă glifosatul trebuie avut mare grijă ca acest produs să nu vină în contact cu părţile verzi ale plantei de viţă-de-vie (frunze. un metru în stânga şi dreapta şinelor de cale ferată.

. Sanglipho (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. De asemenea. Dominator (glifosat acid) în doză de 5 l/ha. ci să fie combătute numai speciile de buruieni cu talie înaltă (speciile de Agropyron şi Polygonum aviculare să rămână pentru a proteja taluzele canalelor împotriva eroziuni). se va avea grijă ca pe canalele nedalate. Gramoxone (paraquat) în doză de 3-51/ha. Roundup (glifosat) în doză de 4-6 l/ha. combaterea buruienilor să nu fie totală. La combaterea buruienilor de pe canalele de irigaţii se vor folosi echipamente speciale şi se va avea grijă ca picăturile din soluţia de erbicid să nu ajungă pe culturile vecine sau în apa din canale. Touchdown (glifosat + trimesium) în doză de 5 l/ha. Folar 525 FW (glifosat+terbutilazin) în doză de 6-7 l/ha.Pentru combaterea buruienilor de pe principalele canale de irigaţie (canalele de aducţiune sau de desecare) se poate utiliza unul din produsele: Glyfogan 480 ŞL (glifosat) în doză de 5-6 l/ha.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->