Boala Alzheimer

Ca si cand batranetea nu ar fi in sine o povara destul de grea, de la o vreme incoace ea este amenintata si de suferinte putin cunoscute in trecut. Una dintre problemele cu care se confrunta persoanele de varsta a treia (desi s-a descoperit ca in ziua de azi, boala poate debuta la orice varsta) este dementa senila, denumita si Alzheimer. De fapt, aceasta boala este ea insasi o cauza a dementei. Boala Alzheimer afecteaza celulele nervoase una cate una, impiedicand creierul sa functioneze la fel ca inainte. De vina este o proteina patologica insolubila, ce formeaza depuneri, denumite placi, iar filamentele din celulele nervoase degenereaza, isi pierd functionalitatea, aglomerandu-se in noduri (sau ghemuri cum mai sunt denumite). Din cauze inca necunoscute, celulele creierului sunt afectate progresiv, ceea ce duce la distrugerea ireversibila a neuroniclor in ariile corespunzatoare memoriei, vorbirii,gandirii, capacitatii de calcul si altor functii mintale cognitive, care presupun recunoasterea sin integrarea superioara a informatiilor. Toate aceste modificari determina moartea progresiva a unui numar din ce in ce mai important de neuroni, astfel incat creierul nu isi mai poate indeplini functiile normale. Consecintele constau in diverse tulburari: de memorie, de atentie, de personalitate, de gandire, de comportament etc. Astfel, o persoana cu dementa Alzheimer devine din ce in ce mai dezorientata si are mari dificultati in a se descurca singura. Atrofia

cerebrala se accentueaza in timp, afectand treptat functionalitatea creierului si avand caracter ireversibil. Exista doua tipuri de boala Alzheimer. Prima, cea comuna, reprezinta peste 90% din cazuri, iar cea de-a doua, destul de rara, afecteaza persoane tinere, cu varsta pana in 45-50 de ani, si este singura care se transmite genetic, direct. Studiile stiintifice arata ca este posibil totusi, ca si in cazul primului tip de boala Alzheimer sa existe un factor genetic, dar care nu se transmite in mod direct. Acest lucru nu inseamna ca o persoana care nu are pe nimeni in familie suferind de aceasta boala, nu o poate avea, sau, o persoana al carei parinte sufera de aceasta boala nu se va imbolnavi cu siguranta. Un alt factor care poate influenta aparitia acestei boli este nivelul crescut de cholesterol, recunoscut ca factor de risc pentru dementa Alzheimer. De asemenea, exista o serie de agenti patogeni virali (in special anumite tipuri de virusuri herpetice) care sunt prezenti in stare latenta in sistemul nervos central al multor persoane. Acestia se pot activa in conditii de stress sau de scadere a imunitatii, determinand inflamatia tesutului cerebral. Dupa multi dintre cercetatori, este posibil ca aceste virusuri sa aiba un rol important in aparitia bolii Alzheimer. Factorii genetici nu actioneaza izolat, ci interactioneaza cu factorii de mediu. Genele nu au doar un efect direct, ci si unul indirect. De exemplu, un factor genetic poate influenta preferintele legate de dieta, actionad prin intermediul relatiei dintre individ si mediu. S-a observat ca nivelul scazut de educatie, statusul socio-economic redus si deci si nutritia necorespunzatoare, precum si traumatismele craniocerebrale se coreleaza cu aparitia dementei Alzheimer. Si dimpotriva, activitatea fizica si intelectuala intensa in viata adulta reprezinta un important factor de reducere a riscului de aparitie bolii.

Boala Alzheimer are manifestari si semne foarte diverse, in functie de gradul de degenerare cerebrala si de localizare la nivelul creierului a neuronilor afectati. In primul rand vor aparea tulburari de memorie. Bolnavul nu poate memora informatii noi si nu isi aminteste informatii invatate anterior. Primele lucruri care se pierd sunt evenimentele recente, insa pacientii pastreaza destul de mult timp amintirile vechi (povestesc despre casa in care au copilarit, desi nu-si amintesc cum si-au petrecut ziua precedenta). De asemenea, ei pot uita numele sau numerele de telefon ale prietenilor, vecinilor, chiar rudelor, fara a si le putea aminti ulterior si fara a le putea retine, chiar daca le sunt repetate de mai multe ori. De asemenea, pot exista tulburari de limbaj. Astfel, bolnavii incep sa nu isi mai gaseasca cuvintele, nu se mai pot exprima prin fraze coerente, pot inlocui unele cuvinte si deci propozitiile devin practic de neinteles. Desi functia motorie este intacta, bolnavul nu mai poate indeplini unele activitati obisnuite, deoarece nu mai stie cum- de exemplu, sa se imbrace adecvat, sa-si pregateasca masa, sa descuie usa cu cheia, sa formeze un numar de telefon etc. Incep sa apara greutati in recunoasterea si identificarea obiectelor din jur, desi functiile senzoriale sunt intacte. De exemplu, daca pacientului i se va arata un creion, il va vedea, dar nu va stii sa il numeasca si nici nu ar putea preciza la ce se foloseste. Tulburarile functiilor de planificare si organizare a activitatilor diminueaza capacitatea. Pacientul va incepe sa prezinte probleme legate de gandirea abstracta si de rationament. Poate uita complet ce reprezinta numerele si la ce folosesc; de obicei, banii sunt folositi inadecvat, ca de ex pentru a plati sume foarte mari pentru alimente banale. De asemena se pot imbraca nepotrivit cu vremea de afara, chiar daca e cald, poarta mai multe

bluze, ori dimpotriva, iarna vor iesi in maneca scurta si papuci. Toate simptomele se instaleaza lent, declinul cognitive fiind progresiv.