ALIMENTATIA SUGARULUI

Prof Dr Matei Dumitru

I. INTRODUCERE
Alimentul ideal in primele 4-6 luni este 4laptele uman cu o compozitie chimica perfect adaptata nevoilor de crestere armonioasa.  Alimentatia la san este recomandata la toti sugarii la termen si la cei nascuti inainte de termen.


Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a fost initial folosita ca o alternativa de alimentatie destinata exclusiv cazurilor in care mamele aveau contraindicatia de a alapta  ulterior s-a extins acest obicei din mai smulte motive:  Revolutie industriala;  Emanciparea femeii;  Protejarea sanilor ( podoabe sexuale )


Tendinta actuala este de revenire a alimentatiei naturale pe fagasul normal, aceasta confirmand multiple avantaje

ALIMENTATIA NATURALA
Laptele uman are superioritate nutritionala, imunologica si psihologica fata fata de laptele de vaca,  este proaspat si practic lipsit de bacterii, este gratuit si usor disponibil.  Singurele ajustari necesare in timpul alimentatiei la san vor fi facute in privinta suplimentarii cu vit. D, fier si fluor flu


II. Compozitia laptelui uman



      

Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman este adaptata nevoilor fiziologice ale speciei respective; Compozitia laptelui uman variaza: in functie de stadiul lactatiei; in cursul aceleiasi zile; in cursul aceluiasi supt; La nastere prematura; In functie de necesarul de lapte al sugarului; Dupa factori etnici si socio-economici socio-

In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si minerale numit colostru. colostru.  Laptele de tranzitie se secreta intre 6-10 6zile  Are compozitie intermediara intre colostru si laptele definitiv  In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in proteine si 40-50% in 1540lipide.


Compozitia laptelui uman (gr./l) versus lapte de vaca

Glucide totale: - lactoza: - oligozaharide Proteine totale: - cazeina: - proteinele lactoserului - lactoglobulina - lactalbumina - lactotransferina - imunoglobuline Lipide Saruri minerale: Aport energetic (Kcal) 70 60 10 10 4 6 0 3,5 1-2 1-2 40 2-3,5 680 48 47 0,1 35 28 6 3,7 1,5 urme urme 35 8 650

Proteinele laptelui uman:

Reprezinta 10 gr/l fata de 30-35g/l in laptele de vaca 30insa cu valoare biologica mult mai buna  Azotul total 1,93g/l reprezentand mai putin de jumatate fata de cel din laptele de vaca (5,3g/l)  Cazeina:  De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa cu o biodisponibilitate mult mai mare  Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta, aflata sub forma de suspensie coloidala in lapte.  Este formata din 3 componente: - cazeina 64% - Kapacazeina 20-27% 20- cazeina 9%
 

Proteinele lactoserului:
Principalele proteine prezente in lactoser sunt:  alfalactalbumina(3,5g/l)  lactoferina (1-2g/l) (1 lizozimul (0,5g/l)  imunoglobulinele(1-2g/l) imunoglobulinele(1 -lactoglobulina, cu efect alergizant lactoglobulina, prezenta in laptele de vaca, lipseste in laptele uman.


Lactoferina glicoproteina ce poate fixa 2 atomi de fier pe fiecare molecula cu rol de a fixa fierul la nivelul colonului  impiedica multiplicarea germenilor (E.Coli). Este bine reprezentata in laptele uman si scazuta in laptele de vaca.  Imunoglobulinele in special IgA secretorie (1g/l) se interpune ca o bariera la nivelul mucoasei intestinale in calea patrunderii bacteriilor si virusurilor.


Aminoacizii liberi reprezinta cea mai mare parte a azotului neproteic din lapte, cu o concentratie de 5 ori mai mare in laptele uman fata de laptele de vaca. fata laptele - dintre aminoacizii cu rol esential in cresterea sugarului, prezenti in laptele uman sunt: sunt: cisteina, metionina, triptofanul, taurina ( rol in dezvoltarea creierului ).

Glucidele laptelui uman:

Continutul in glucide este net superior in laptele uman (70gr/l) fata de laptele de vaca (48g/l). fata Acestea sunt constituite din: - lactoza 60-62g/l 60- oligozaharide 8-10g/l 8 Oligozaharidele prezente in concentratie de 8810g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l.  au rol nutritiv, participand alturi de lactoza la proliferarea florei bifidigene (lactobifidus 1) (lactobifidus 1)


Lactoza zaharul specific laptelui, este hidrolizata de lactoza prezenta la nivelul marginii in perie a enterocitului in glucoza si galactoza.  O parte din lactoza ( lactoza) ajunge nehidrolizata la nivelul intestinului grosgrosreprezentand substratul dezvoltarii florei bifidigene, inhiband cresterea E.coli-la E.colisugarul la san


Lipidele laptelui uman:

      

Prezente in medie in cantitate de 36g/l au o rata de absorbtie de 95% la sugar; Lipidele din lapte prezinta variatii: de la femeie la femeie variatii: In functie de regimul alimentar In raport cu momentul suptului si al zilei. Concentratia de lipide din lapte este maxima intre orele 1010-14; cea mai mica dimineata. Este in concentratie mai mica la inceputul suptului si maxima la sfarsitul suptului ( senzatia de satietate).

Compozitie calitativa


lipidele laptelui uman sunt diferite fata de laptele de fata vaca ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta 50% din ac. grasi ai laptelui uman ( raport 1/1), iar in laptele de vaca(1/3) acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in laptele uman si 1/3 in laptele de vaca ac. linoleic este de 5 ori crescut in laptele de femeie laptele decat in cel de vaca reprezentand ac. grasi cu cea mai buna utilizare calorica rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor rol in maturarea sitemului nervos favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si a Ca+

absorbtia lipidelor din laptele uman in proportie de 90% este legata de pozitionarea ac. palmitic in molecule de glicerol-in pozitia centrala 2, si in glicerolexterna 1-3 1 lipoza laptelui uman ,cea gastrica ca si cea pancreatica, lizeaza preferential legaturile 1 si 3 din triglicerid, astfel ramane un monoglicerid in pozitia 2 (monopalmitat)-usor solubilizat de s. (monopalmitat)biliose fata de ac. palmitic liber desprins din pozitiile 1 si 3 - continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic impiedica formarea sapunurilor de calciu favorizand deci absorbtia calciului - laptele de femeie are un continut mai mare de fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si colesterol, fata fata de laptele de vaca.


Sarurile minerale si oligoelemntele:

S. minerale se gasesc in proportie mai scazuta in laptele uman (2-3g/l) fata de laptele de (2fata vaca(8g/l).  Sodiul: - laptele uman = 100-200 mg/l 100- laptele de vaca = 500 mg/l incarcatura osmotica mare  Calciul: - laptele uman = 210-340 mg/l 210- laptele de vaca = 1000-1170 mg/l 1000 Fosforul: - laptele uman = 120-150 mg/l 120- laptele de vaca = 920 mg/l


Raport Ca/P: - laptele uman = 2/1 biodisponibilitate crescuta - laptele de vaca = 1/2 exces de calciu-aparitia calciusapunurilor de calciu risc de tetanie neonatala risc de rahitism  Fierul :- desi in cantitate foarte mica 0,5 mg/l, :are o biodisponibilitate foarte mare.  Cuprul: - in cantitate aproape dubla fata de laptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregime nevoile in primele 4-6 luni. 4

Vitaminele laptelui uman:



  

Cantitatea de vitamine din laptele uman variaza in functie de aportul alimentelor si starea de sanatate a mamei. Vitamina A 1000 u.i. (0,5mg/l) acopera nevoile sugarului Vitamina D 22 u.i./l este inferior nevoilor fiziologice (400-1000 u.i./zi) (400Vitaminele hidrosolubile in general vitaminele hidrosolubile din laptele uman sunt influentate de dieta curenta a mamei ( vit.C, grupul B).

Alti constituienti ai laptelui uman:

Enzime: - contine peste 20 enzime dintre care mai importante sunt lizozomul, lactoperoxilaza, lipoza, antitripsina.  Alti constituienti: - hormoni: - nu se cunoaste rolul lor in dezvoltarea sugarului - medicamente ignorate de mama:-opiacee,somnifere mama:-sulfamide,antibiotice -alcool, nicotina - substante progestative- ce pot determina un icter progestativeneonatal prelungit ( pregnon-3-alfa-20 betadiol) pregnon- alfa

Avantajele alimentatiei la san:



Laptele uman aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si posibilitatilor de digestie ale acestuia. Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind mai rezistent la infectii Laptele Laptele uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig si alti factori de aparare care-i contine care-

 

Alimentatia naturala- este mult mai comoda naturalapentru mama ( nu necesita echipament special, sterilizare, timp de preparare) Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil. Alimentatia Alimentatia la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune contraceptiva ( amenoree de lactatie ) Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia. adptandu-

  

Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptuluisuptului-detrmina senzatia de satietate-prevenindu-se satietate-prevenindusupraalimentatia. Intarcarea precoce poate determina un traumatism dete psihoafectiv la copil si poate fi responsabila de unele tulburari de comportament ulterior Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat artificial. Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 2ori mai ieftina decat alimentatia artificiala. Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand sarciniiastfel silueta mamei. Otita medie si diaree.

Contraindicatiile alimentatiei naturale:

            

De cauza materna Permanente: infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida) insuficienta cardiaca, insuficienta renala boli sistemice: -neoplazice - scleroza in placi boli endocrine:-tireotoxicoza endocrine:casexie diabet neechilibrat boli psihice:-psihoza de lactatie psihice:nevroze mame cu AgHB si HIV ( din prudenta) tratamente cronice:-anticanceroase cronice:anticonceptionale orale antiepileptice

Contraindicatiile alimentatiei naturale:

Temporare: - infectii acute tratate cu  antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide, metronidazol)  - mastita, mamelon ombilicat, ragade  sangerande ale mamelonului


Contraindicatiile alimentatiei naturale:

De cauza infantila: Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza  galactozemie  fenilcetonurie Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern ( pregnandiol )


Sfaturi practice pentru initierea si mentinerea secretiei lactate:

 

   

Mama trebuie sa considere acest fapt natural simplu si perfect realizabil Informarea prenatala a mamei asupra importantei tehnicii alimentatiei naturale si asupra unor menevre de ingrijire a sanilor: masarea mameloanelor; exprimarea periodic a mameloanelor expunerea sanilor la aer. Precocitatea initierii alimentatiei la san din primele ore dupa nastere

Evitarea unor traumatisme fizice si psihice ale mamei in maternitate  Alimentatia echilibrata si ritmica:4-5 ritmica:4mese/zi, cu un usor surplus de lichide.  Realizarea unui climat de odihna si somn al mamei la domiciliu, climat psihoafectivpsihoafectivemotional in familie.  Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa metoda la cerere sunt cele mai bune stimulente ale mentinerii secretiei lactate.


Cand este necesar se poate ajuta reflexul de ejectie si secretie lactata cu medicamente: oxitocin spray-1 spray nazal=4 unit., cu 2-3 spray2minute inainte de supt  actioneaza asupra celulelor mioepiteliale ejectia laptelui. - clorpromazina- stimuleaza producerea de lapte si clorpromazinareduce  anxietatea mamei.  10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile. 1023

Tehnica alaptarii:
Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva reguli: Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a cereste gradul de confort al sugarului si a preveni riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala. Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de stergerea lor cu un prosop uscat- inainte de supt. uscatIn timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind preocupata numai de acest lucru(evitarea vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii). - in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea sanului din care alapteaza. - ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un ulteriorsuport pentru piciorul de partea sanului din care alapteaza

Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la fiecare san in raport cu pranzurile ( copilul creste mai bine de la al 2-lea san ). 2 Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului: -sustinerea sanului cu degetele - stoarcerea usoara a sanului.  Durata suptului:- este in medie 20 minute ( in suptului:primele 5 minute suge 2/3 din ratie) - in primele zile durata este 5-10 minute 5 - dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu exista nici o limita de timp pentru supt, fiecare sugar are personalitatera lui.


Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4 3ore cu o pauza de 6-7 ore in timpul noptii. 6 - Acest ritm se autoregleaza de la sine la majoritatea sugarilor- daca se aplica o tehnica sugarilorcorecta. - este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa rigid- pusul la san ori de cate ori sugarul plange  Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in supt:pozitie verticala cateva minute pentru eructatie  - mama va stoarce manual sau cu pompa laptele care a ramas in al doilea san


Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile cantitative de lapte cresc proportional cu varsta: - < 2 saptamani:60-90 ml/supt saptamani:60- 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa saptamani120- 2-3 luni: 150-17- ml/masa 150-17>3>3-4 luni: 180-200 ml/masa 180 Modalitati de apreciere suficientei suptului: - comportamentul sugarului dupa supt - aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv cel ponderalemai valoros - mentinerea starii de sanatate si eutrifie  proba suptului de evitat efectuarea acesteia de rutina


Scaunul copilului alimentat natural:

Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar mai 3multe ( mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3 zile ) 2 Aspect: - culoare galbena, aspect pastos ca jumara de ou , cu un miros usor acrisor, sau fara miros miros - culoare galben-verzuie-ca urmare a unui tranzit galben-verzuieintestinal ceva mai alert. - culoare verzuie- datorita biliverdinei care nu s-a verzuiestransformat in stercobilina


Alimentatia mamei in timpul alaptarii:

Aport alimentar echilibrat in principii nutritive, cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor nutritivi.  Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla : - carne si legume fierte; - salate, fructe  Se evita excesul de dulciuri, alimente picante, grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata, cafeaua, fumatul.  Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul laptelui: mustar, usturoi


   

Nu se poate alapta in conditiile unei diete de slabire! Excesul de proteine nu creste secretia lactata! Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata! Excesul de lichide poate scadea secretia lactata prin interventia hormonului antidiureticantidiureticcantitatea de lichide la mama care alapteaza este autoreglata prin senzatia proprie de sete. Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!

Dificultati si incidente in alimentatia naturala care intereseraza sugarul:

    

Diminuarea reflexului de supt si eficientei suptului: - la prematuri, encefalopat - malformatii ale gurii si cavitatii bucale - malformatii viscerale grave Se recomanda:- alimentatia prin gavaj recomanda:sau cu lingurita cu lapte de mama muls.

Obstructia nazala: - rinite, adenoidite Se recomanda: - aspiratia secretiilor nazale cu o para de cauciuc,urmata de instilarea de ser fiziologicfiziologic-cateva picaturi  Regurgitatiile si varsaturile: - eructatie eliminarea aerului din stomac datorat aerofagiei - regurgitatie eliminarea aerului insotit de mici cantitati de lapte - varsatura eliminarea de lapte modificat in cantitate mai mare la un interval de timp dupa supt.  Se recomanda: respectarea unei tehnici de alaptare corecte
 

    

Colicile abdominale: - Atentie!: colici + varsaturi invaginatie intestinala - Nu se cunosc cu certitudine cauzele aparitiei colicilor - Debutul este in primele 15 zile de viata si dureaza 2-3 luni 2-Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca carepicioarele, aparute dupa supt si dureaza 5-20 minute dupa care dispar brusc

Cauze posibile: -supraalimentatia, suablimentatia sugarului suab - aerofagia, aerocolia - factori constitutionali- caracterul mai constitutionalidramatic al colicilor la unii sugari hipertonie vagala? - factori materni:-mama cu un grad materni:superior de inteligenta - mame optimiste, stabile, feminine - consumul de lapte de vaca


Tratament:Tratament:- tehnica alimentara corecta cu favorizarea eliminarii aerului inghitit; - masarea abdomenului; - comprese calde pe abdomen - uscate - administrarea unor medicamente anticolinergice si mai rar medicatie sedativa - aerisirea camerei copilului

Diareea postprandiala:  - survine la sugarul alimentat natural in primele 3-4 luni de viata 3 - scaunele sunt semilichide, verzi, explozive, uneori cu mucus, insotite de colici. Recomandari: - respectarea ritmului si cantitatii de lapte necesar; - supravegherea starii generale si aspectului curbei ponderale-care este ponderalenormala.


 

Costipatia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural; - administrarea unui supozitor de glicerina daca sugarul nu a avut scaun 112 zile; - atentie la constipatie prin subalimentaresubalimentare-curba ponderala nesatisfacatoare!

Ablactarea si intarcarea
 

Ablactarea presupune inlocuirea treptata a cate unui supt cu alimente de diversificare. Pana la 4-6 luni copilul alimentat natural 4primeste prin laptele de mama toate substantele nutritive necesare unei cresteri normale. Inlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se va face treptat cu un preparat ales pentru diversificare. Intarcarea presupune inlocuirea completa a laptelui de mama cu un alt preparat lactat sau nelactat acesta recomandandu-se in jurul recomandanduvarstei de 8-9 luni. 8-

Regulile intarcarii


principiul progresivitatii, selectivitatii si adaptabilitatii - se incepe in perioadele de deplina santate a copilului - intarcarea nu se recomanda in plina vara-in varalunile caniculare - inainte de 3-4 luni intarcarea fortuita3fortuitapresupune inlocuirea sanului de preferat cu un preparat de lapte adaptat sau cand nu exista-cu existaun preparat semiecremat si partial delactozat, care respecta principiu selectivitatii.

Alimentatia mixta:


  

Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata pe langa laptle de mama primeste si un preparat de lapte de vaca. Alimentatia mixta este superioara alimentatiei artificiale si este indicata in: in: - hipogalactie materna-reflectata prin aspectul maternanesatisfacator al curbei ponderale a sugarului; - indicatie relativa-cand mama este foarte relativaocupata si nu poate acoperi toate mesele cu alimentatie la san; - in cazul unor sugari distrofici- la care nevoile distroficide proteine sunt crescute

Tehnica alimentatiei mixte:

  

  

Metoda complementara:-se completeaza fiecare supt la complementara:san cu un preparat de lapte - are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretiei lactate materne - se prefera administrarea preparatului de lapte cu lingurita pentru ca sugarul sa nu-si piarda reflexul de nusupt. Metoda alternativa: - inlocuirea unuia sau mai multor supturi cu un alt preparat de lapte; - indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de 3-4 ore; - se va respecta tehnica progresivitatii si adaptabilitatii ca si in delactare. delactare.

Alimentatia sugarului prematur la domiciliu:

 

 

La prematuri alimentatia ridica unele probleme concordante cu gradul prematuritatii; Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu acelasi preparat din maternitate-sub directa maternitatesupraveghere a medicului si asistentei de ocrotire. Alimentul ideal recomandat este laptele de mama-initial mamamuls. Se va administra imediat si nu se fierbe. Ulterior se va incerca punerea la san pentru cateva minute. Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se 1obisnuiesc cu alimentatia la san (>250gr.) Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de 8lapte poate ajunge la 180-200 ml/kg/zi. 180-

Daca circumstantele impun alimentatia artificiala a prematurului se va folosi un preparat de lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Milumil, Preaptamil, Humana ), Materna ), Robolact sau Lacto. In cazuri extreme cand nu exista posibilitatea procurarii unuia din preparatele mentionate se poate folosi laptele de vaca bine fiert in dilutie sau 2/3 cu decoct de orez 3%+5% zahar. Se va acorda o atentie deosebita pentru suplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D

Alimentatia artificiala
Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt lapte decat laptele uman  Cu toate importantele progrese facute in alimentatia artificiala, aceasta trebuie sa ramana o exceptie si sa se administreze numai in cazuri de contraindicatii absolute provenite fie de la mama, fie de la nou-nascut. nou In ultimii 15 ani exista tendinta moderna, fundamentata stiintific, de revenire progresiva la alimentatia naturala.  Industria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa realizeze formule de lapte dupa standarde care le apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila cresterea si dezvoltarea sugarului in conditii normale


Compozitia laptelui de vaca:  Analizata prin prisma digestibilitatii si principiilor nutritive, compozitia laptelui de vaca nemodificat este nesatisfacatoare sugarului in primele 4 luni de viata.  Desi asupra compozitiei laptelui de vaca ssau prezentat date comparative in raport cu laptele uman totusi sunt necesare unele precizari.

Proteinele Laptelui de vaca:

Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai mare decat in laptele uman suprasolicitand functia renala si hepatica  Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul redus de albumine 6g/l si crescut de cazeina 28g/l ( raport albumina/cazeina:2/8)  Cazeina laptelui de vaca: - determina precipitarea in vaca: cheaguri mari, sub actiunea fermentilor gastrici ceea ce detrmina un effort de digestie de 3-4 ori mai mare si 3intarzie tranzitul gastric.  Albuminele Laptelui de vaca:- alfalactalbumina este in vaca: concentratie mult mai mica decat lactoglobulina si anume 1,5g/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand un efect dergizant mergand pana la intoleranta la proteinele laptelui de vaca.


 

  

Aminoacizii laptelui de vaca: - au o valoare biologica mult mai scazuta decat cei din laptele uman. Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele uman. indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vaca fat de 100% in laptele uman Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase. Efectele adverse ale proteinelor: Laptele de vaca: - efect sensibilizant degizant asupra vaca: mucoasei intestinale - biodisponibilitate redusa-suprasolicitand functia redusadigestiva - proprietati antiifectioase - nule - incarcare azotata suprasolicitare renala

Lipidele laptelui de vaca: vaca:  Cantitativ similar laptelui uman 35g/l, au din punct de vedere calitativ deosebiri esentiale: esentiale: ac. grasi nesaturati numai 20% ( fata de 50% in laptele uman ) - ac. linoleic acopera doar 1% din ratia calorica fata de 5% in laptel uman - cantitate mare de ac. stearic si palmatic esterificat in pozitia 1 si 3 determina scaderea ratei lor de absorbtie eliminandu-se in scaun eliminandusub forma de sapunuri de calciu. calciu. - favorizeaza riscul hipocalcemiei neonatale si a rahitismului.

Glucidele laptelui de vaca:  - sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ oligozaharidele sunt absente.  - Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de absorbtie prin predominanta izomerului alfa. Rezulta proliferarea florei intestinale califorme. Sarurile minerale:  - sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7-8g/l) fat (7de laptele uman (2g/l)  - efect osmotic crescut prin continutul mare de Na+, K+, Cl  - Calciul 1170 mg/l si fosforul 920 mg/l cu raport Ca/P=1,2Ca/P=1,2-limiteaza absorbtia la calciu

Preparate de lapte de vaca folosite in alimentatia sugarului sanatos

Conform reglementarilor oficiale preparatele de lapte de vaca destinate sugarilor sunt clasificate in doua grupe:  Preparate de inceput destinate sugarilor 0-4 luni 0 Preparate de continuare destinate sugarilor dupa varsta de 4-6 luni 4( lapturi de varsta a 2-a). 2

Preparatele de inceput  In functie de formula chimica mai mult sau mai putin apropiata de cea a laptelui uman acestea pot fi:  Preparate adaptate cu o formula chimica apropiata de cea a laptelui uman.  Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil, SMA1, SNOW P-7, Guigo1. PPreparate partial adaptate cu o formula chimica intermediara intre laptele uman si laptele de vaca.  Exemple: Aptomil, Milumil, Humana 2, Humana Baby Fit, Robeby A si B, Guigo 2, SMA2, etc.

     

Se obtin prin: - scaderea cantitatii de prot si electroliti Adaos de lactoza Inlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri vegetale Adaos de vitamine ( D, C, A si B ) Adaos de oligoelemente Preparatele partial adaptate sunt partial degresate, contin predominant cazeina, au adaos de uleiuri vegetale, vitamine si oligoelemente. Unele fabrici ( care se respecta ex. Humana 0 au montat produsele de lapte pe 3 categorii de varsta ::nounou-nascut Humana ) 5-6 saptamani Humana 1 > 4 luni Humana 2

Compozitie chimica  Valoare calorica 640-720 Kcal/l ( lapte uman 650-680) 640650 Proteine 16g/l-19g/l 16g/l Glucide: - preparate adaptate contin in exclusivitate lactoza 54-82g/l 54 - in preparatele partial adaptate lactoza trebuie sa reprezinte cel putin 60% din totalul glucidelor (contin in plus dextrinmaltoza si glucoza)  Lipidele reprezinta 27-41g/l 27 - sunt inlocuite in proportie de 20-30% cu uleiuri 20vegetale in formulule europene si in proportie de 100% in formulele SUA  - ac. linoleic asigura 3-6% din aportul caloric total. 3 Sarurile minerale: - Na 3,5g/l  - raportul Calciu/Fosfor=1,2/2  - Preparatele adoptate contin 450mg Ca/l si 200mg/l200mg/lfosfor  - Fier=12 mg/l  Vitamine: - supliment de vit D, C, B6

Preparatele de continuare pentru varsta a 2-a 2 Au o compozitie chimica intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat  Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la 12 luni  Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate.  Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in alimentatia sugarului.  Daca din anumite ratiuni se foloseste laptele de vaca, acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3 luni; intre 4-5 luni. 4De asemenea trebuie zaharat 5%. Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca 750-800 750ml/zi

Compozitia chimica  Valoare calorica: 680 Kcal/l  Proteine: 24-33g/l 24 Lipide: 20-40g/l ( maxim 35% din aportul 20caloric )  Glucide: 54-80g/l (50% lactoza ) 54 Saruri minerale: 5-6g/ 5-

Tehnica alimentatiei artificiale:  Administrare cu biberonul sau lingurita sterilizate prin fierbere  Sunt necesare: - 8-10 biberoane - 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon ) - un vas emailat - 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelor si prepararea dilutiilor - o palnie - o perie pentru spalarea biberoanelor - 2-3 lingurite - tifon steril

 

   

Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de cauciuc. Sunt perforate cu un ac inrosit in 2-3 puncte 2asiguranduasigurandu-se un debit de 20 pic/min ( picatura cu picatura ). Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade. Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul. Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica. Durata mesei 10-15 minute 10-

Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:  Efecte de lunga durata asupra dezvoltarii durata (obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizare alergica la PLV)  Are o compozitie constanta standardizata in timpul suptului.  Folosirea proteinelor din zer efect alergizant datorita lactoglobulinei  Este lipsit de factori antiinfectiosi risc de infectii (intestinale)  Adaosul de fier in preparat (7-10mg%) anuleaza (7activitatea lactoferinei

Alergia la proteinele laptelui de vaca:  Sunt incriminate: lactoglobulina, cazeina, alfalactalbumina si serumglobulina bovina.  Imunologic: Permeabilitatea crescuta a intestinului pentru macromolecule heterologe induce formarea de tip IgG si IgE.  Diagnostic (criteriile lui Goldman):  Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de vaca  Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de proba cu lapte de vaca.  Trei probe de provocare pozitive cu manifestari similare.

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI SUGARULUI

Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia sugarului a altor alimente decat laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive si cresterea nevoilor nutritionale ale sugarului.  Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai precoce 4 luni- pentru cei alimentati 5luniartificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati tarziuluninatural)  Aparitia etapei de semidiversificare introducerea intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca supliment in glutenalimentatia artificiala.  Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon predigerat.


Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:  Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos  Introducerea alimentului nou se va face progresiv  Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit  Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)  Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur aliment pe saptamana.  La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar alimentul nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei digestive.

  

Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina instalarea anorexiei psihogene. ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS! Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese. Sucul de fructe administrat in cantiate de 303060 ml dupa 6-8 saptamani de viata nu 6reprezinta un aliment de diversificare locul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni.

Alimente folosite in alimentatia diversificata a sugaruluisugarului-ordinea introducerii lor:  Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se 5compune in afara de lapte partial adaptat sau afara alimentatie la san si din alimente de diversificare care fac trecerea spre alimentatia adultului, preparate dietetic.  Ordinea introducerii alimentelor de diversificare in alimentatia sugarilor eutrofici este urmatoarea:  Supa de legume  Carne  Fructe  Fainos cu lapte

Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4 - 5 legume: luni; - initial se va introduce morcov pasat diluat in parti egale cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa si alte zarzavaturi (cartofi, pastarnac, patrunjel, telina) - ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea soarelui sau porumb, sau unt (5g) de buna calitate  - valoarea calorica se va imbogati cu fainoase sub forma de  zeamil (3%), faina de orez sau fainuri industriale imbogatite in vitamine si fier.  Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asocia cu supa sau pireu.

   

Fructele sub forma de mere (marul sa aiba semintele negre), pireu de piersici sau banane se poate introduce la 4-5 luni la masa de la ora 10. Se indulceste 4(neobligator) cu zahar 5% sau miere. Dupa 5 luni pireul de fructe se poate asocia cu branza de vaci si biscuiti. Fainosul cu lapte ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se poate introduce dupa 4 luni la masa de la ora 18.00. Se va zahara 5%. Galbenusul de ou fiert tare se poate introduce la supa sau la pireul de legume de la varsta de 6 luni. - - 1 galbenus Se pot da 3-4 galbenusuri pe saptamana respectiv 1 la pot 32 zile introdus progresiv. Branza de vaca se poate folosi ca aliment de diversificare de la 5 - 6 luni. Se poate asocia cu pireul de legume sau cu fainos (orez pasat cu branza de vaci)

Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate folosi prin alternanta cu supa de zarzavat de la 6 luni.  Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni.  Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce 8 - perisoare de carne, papanasi;  - paine alba, mamaliguta cu branza si smantana  - prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte, crme, dulceata. In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si unele preparate cu o compozitie similara, obtinute prin procedee industriale sub forma de fulgi sau fainuri de cereale in amestec cu lapte, proteine, fructe sau legume.  Fructele si legumele se pot gasi conservate sub forma de pireuri, gemuri, sau in amestec cu carne, lapte, gemuri, faina, ulei, zahar

Exista preparate: - omogenizate destinate sugarilor pana la varsta de 8-9 luni care se numesc produse baby-food baby- grosiere (bucatele) destinate sugarului peste 9 luni care a invatat sa mestece si se numesc produse junior food - forme instant dizolvate in lapte sau cu apa cum ar fi fainurile de cereale ( Remedia ) imbogatite cu vitamine, calciu si fier. Se folosesc in 2-3 pranzuri, asociate la mesele 2de lapte praf sau lapte uman

      

Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml) 4160Ora 6.00 lapte uman sau lapte partial adaptat sau integral Ora 10.00 ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de fructe 50Ora 13.00 supa de legume cu pireu de legume la care se adauga 3% faina de orez sau zeamil Ora 18.00 lapte de mama sau lapte praf Ora 22.00 ca la ora 6.00 si 18.00 in cazul alimentatiei cu lapte praf integral se poate asocia cu 335% faina de orez sau zeamil

Exemple de meniuri folosite in alimentatia sugarilor intre 4-12 4luni:

Luna a 5-a (5 mese a 170 180 ml): 5 Ora 6.00 lapte uman, lapte praf sau lapte de vaca  Ora 10.00 masa de fructe (150gt mere rase + 50g orez pasat + 5% zahar  Ora 13.00(14.00) supa de legume: - 150 ml supa  50-100 g pireu de legume 50 20g carne  3-5% ulei de porumb sau floarea soarelui  Ora 18.00 ca la ora 6.00  Ora 22.00 lapte uman sau lapte praf (eventual asociat cu fainuri fara gluten)

Luna a 6-a (5 mese a 180 200 ml): 6 Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)  Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni 10.00: Ora 14.00: - supa de legume cu carne, galbenus de ou, branza de vaci  Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau orez pasat 10% cu branza de vaci si 5% zahar.  Iaurt cu 1-2 biscuiti 1 Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf cu 5% fainos

Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml): 78180 Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptat 6.00sau integral 12,5%)  Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu biscuiti 9.00-10.00:sau orez + 5% zahar  Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni 13.00 Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni 17.00 Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00 21.00-22.00:-

Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4 mese a 89250g):  Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar  Ora 9 - 10.00: mere rase cu biscuiti sau orez zaharate 5%  Ora 12.30-13.00: masa de supa de legume, 12.30pireu de legume, faina de orez ,3-5% ulei vegetal 2-3% si carne (sau alte proteine 2animale)  Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de vaci 17.00zaharat 5%  iaurt cu biscuiti sau masa de fructe (daca nu se administreaza la ora 10.00)  Ora 21.00: - ca la ora 7.00

Luna a 10-a a 12-a (4 mese a 250g): 1012 Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar - sau lapte cu cafea de malt cu paine  Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne, orez, galuste, taitei, paine - pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata - zilnic un mar crud ras.  Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2 lingurite 1zahar - sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza, papanasi  - sau cozonac cu lapte  - sau iaurt cu biscuiti.  Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar. 5%

Recomandari  Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata - visinile, ciresele, prunele  Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa mesele bogate in proteine si sare.  Trebuie incurajata autoalimentarea care incepe cu prehensiunea unei bucati de biscuit sau paine.  Se recomanda ca mama sa dea dovada de rabdare, intelegere si permite in confruntarea ei cu personalitatea sugarului

Reguli de igiena alimentara  Mama trebuie sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de igiena alimentara:  Locul de pregatire (bucataria)-tinut in conditii de (bucataria)perfecta curatenie:  - alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse alaturi de cele deja pregatite  - sa nu existe gandaci sau muste.  Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in pungi de plastic la frigider  Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fi folosite numai in acest scop.  Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete. Pentru alimentele peambalate se va verifica aspectul, mirosul, gustul si eticheta cu data valabilitatii si modul de folosire

 

 

CuratireaCuratirea-spalarea legumelor si fructelor se va face cu putin timp inainte de folosire. Spalarea se va face sub jet de apa rece de mai multe ori pentru indepartarea substantelor organice, oua de paraziti, paraziti, substante insectofungicide. Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatirea mesei. Aprecierea dupa ochi poate duce la greseli de subdozare sau supradozare. Se vor folosi obiecte speciale de masurat (cantar, pahar gradat, masuri pentru lapte, biberon). In lipsa acestora se pot face masurari aproximative folosind obiecte de masurat: lingurita, lingura, ceasca de cafea (vezi tabelul):

Masura

L.praf (gr.)

Faina (gr.)

Orez (gr.)

Gris (gr.)

Zahar (gr.)

Sare (gr.)

Ceai (gr.)

1 lingurita

2,5-3

3-4

1 lingura

10

10

15

15

15-20

20

1 ceasca de cafea

150

200

200

200

200

250

Prepararea culinara a alimentelor se va face prin tratare termica:  - fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori  - coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci, biscuiti  Nu se va folosi ca mod de preparare pentru sugari prajirea , intru-cat descompunerea grasimilor are efect intruhepatotoxic si iritant gastric.  Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara maruntirea lor prin: mixare, tocare, date prin razatoare, pasate.  Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor, indulcireasau sararea excesiva creaza deprinderi nesanatoas

Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an  Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si digera cea mai mare parte a alimentelor toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a adultilor.  Este necesara asigurarea unei alimentatii echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in functie de varsta ( vezi tabelele ).  Ratiile propuse au un caracter orientativ si trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile de procurare a limentelor din regiunile respective.  Medicul pediatru trebuie sa cunoasca continutul in factori nutritivi si aport energetic a diferitelor alimente in dieta copilului

 

Participarea factorilor nutritivi de baza la asigurarea aportului energetic total intr-o dieta intrechilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea: - proteine: 13-16% din aportul caloric total - din 13care 60-80% proteine naturale; 60- grasimi: 30-35% din aportul caloric total - din 30care 25% de origine animala si 75% de origine vegetala; - glucide: 50-55% din aportul caloric total - din 50care 25% zahar rafinat si 75% zaharuri naturale.

Nevoi nutritive:  Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi 1 - lichide 125 ml/kg/zi  - glucide 12g/kg/zi  - lipide 4-5g/kg/zi 4 - proteine: 2,5-3g/kg/zi 2,5 - saruri minerale si vitamine ca la varsta de 1 an.  Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi 3 - lichide 70-90 ml/kg/zi 70 - glucide 10g/kg/zi  - lipide 3g/kg/zi  - proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).

Pentru a se face o recomandare dietetica corecta, trebuie facut mai intai istoricul alimentar al copilului ancheta alimentara pentru a putea evalua in ce masura aceasta a fost corecta sau nu atat din punct de vedre cantitativ cat si calitativ

Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic) raportate la varsta, greutate si inaltime
Varsta ( ani ) Greutate (kg) Inaltime (mm) Aport proteic necesar (gr)

Sugar

0-0,5 0,5-1

6 9 13 20 28 45 66 46 53

60 71 90 112 132 157 176 157 163

2,2/kg/zi 2/kg/zi 23/zi 30/zi 34/zi 45/zi 56/zi 46/zi 46/zi

Copil

1-3 4-6 7-10

Baiat

11-14 15-18

Fata

11-14 15-18

Varsta ( ani )

Greut Inalti ate m e 6 60

Nevoi energetice Kcal Medii Limite Megajo uli

Sugar

0-0,5

115/kg 950,48/kg /zi 145/k /zi g/zi 105/kg 800,44/kg /zi 135/k /zi g/zi 1300/z 9005,5/zi i 1800/ zi 1700/z 13007,1/zi i 2300/ zi 2400/z 165010,1/zi i 3300/ zi 2700/z 20011,3/zi i 3700/

0,5-1

71

Copil

1-3

13

90

4-6

20

112

7-10

28

132

Baiat

11-14

45

157

Alimentatia copilului mic (1-3 ani) (1 Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant apetitul selectiv paralel cu dezvoltarea psihomotorie si a dentitiei  Se va insista asupra realizarii unor deprinderi alimentare sanatoase cum ar fi:  Un program regulat al meselor care se vor servi cat mai estetic si in conditii de igiena;  Intreruperea alimentatiei cu biberonul  Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul meselor si nu inainte de masa;  Evitarea fortarii copilului sa manance risc de anorexie psihogena

 

  

Evitarea stimularii copilului sa manance prin diferite distractii pentru a aceepta alimentele; Se va permite copilului sa-si selecteze saalimentele avand grija sa fie asigurata o alimentatie echilibrata; Daca copilul refuza sistematic un aliment se va incerca administrarea lui sub o alta forma; Copilul va fi invatat sa manance singur la masa. Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte, 1 400ou la 2-3 zile, 40g carne de pasare, de vita sau 2peste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana

       

Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal, smantana; Sunt interzise untura, slanina si seul. Legumele recomandate: - cartofi, radacinoase, fasole verde; - conopida, dovlecei, spanac; - tomate, ardei gras. Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil, orez, paste fainoase, prajituri de casa - fainuri industriale imbogatite caloric, cu adaos de oligoelemente si vitamine. Fructele se vor administra zilnic Apa sau alte lichide se vor administra de preferinta dupa mese

Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese principale 1si 2 gustari:  Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte - paine cu unt si ceai - branza, gem  Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti 10 - paine cu unt  - cascaval  - iaurt cu paine - branza cu rosii si paine ( la alegere )

La pranz va primi  3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare cu galuste sau taitei de casa  - carne cu legume, paste fainoase sau pilaf de orez  - spanac cu ochiuri  - sufle de legume cu branza si salata  - ca desert: compot de fructe, fructe crude, prajituri decasa decasa  Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza 16 - iaurt cu paine  - fructe

Seara: Seara: - lapte cu paine si unt  - orez cu lapte  - papanasi  - clatite  - mamaliguta cu branza si smantana  - budinci  Se va evita: - atmosfera stresanta in timpul mesei - excesul de dulciuri si fainoase

Alimentatia copilului prescolar  In general alimentatia copilului prescolar este asemanatoare cu cea a adultului difera - prin modul de preparare ( mai dietetic ). - prin interdictia excesului de sare, al condimentelor si a unor mezeluri  Consistenta alimentelor va fi mai mare iar cantitatea pe masa poate fi sporita  Copilul prescolar este capricios in alegerea alimentelor existand riscul instalarii unor deficite nutritionale  Activitatea fizica in aer liber favorizeaza apetitul  Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un stimulent pentru apetitul copilului

In ratia zilnica a copilului prescolar vor fi incluse:  - 400-500 ml lapte, 20g branza de vaci 400 - 60-70g carne, un ou la 2-3 zile 602 - paine intermediara ( de preferat )  - grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina, untura.  Copilul prescolar va primi 3 mese principale si 2 gustari:  Masa de pranz va reprezenta 35-40% din 35aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata si seara 15-20%; gustarile vor insemna 10-15% 1510din caloriile totale zilnice.

Dieta va fi cat mai variata echilibrata in factori nutritivi.  Se vor crea unele deprinderi: - spalatul pe maini - spalatul pe dinti (obligatoriu)  Masa se va servi in comun cu parintii sau ceilalati frati  Este interzisa distragerea atentiei in timpul mesei ( povestiri, joaca, vizionarea concomitenta la TV ).

Alimentatia scolarului  In perioada 6-12 ani se recomanda o anumita 6independenta a copilului cu un stil de sevire a mesei propriu  Complexitatea activitatilor sociale ale copilului poate crea unele perturbari ce pot dauna alimentatiei echilibrate:  - micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar sarit  - inlocuirea unor mese principale cu mici gustari datorita programului scolar  - lipsa parintilor la ora pranzului detrmina tendinta copilului de a-si potoli foamea cu cea ce agaseste la indemana.

Ratia alimentara a scolarului este in stransa legatura cu nevoile metabolice amplificate de feortul fizic si scolar precum si de necesitatile de crestere ale acestuia.  Proteinele: - cu scor ridicat trebuie sa reprezinte 5555-60% din de proteine. - vor fi reprezentate de 100 150g carne pe zi  50 ml lapte zilnic  3030-40g branzeturi  un ou la 2 zile  Grasimile de origine animala se recomanda in proportie de 50% de cele de origine vegetala.

Glucidele vor proveni din paine, legume, cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri.  Se vor evita condimentele si prajelile.  Conduita igienica, civilizata in timpul mesei  Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi reprezentata de 3 mese principale si 2 gustari.  Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos prin adaosul de patrunjel, leustean, cimbru, suc de rosii, telina, usturoi, ceapa.

Patologia nutritionala la varsta scolara poate cuprinde deficite nutritionale marginale:  - de vitamine;  - anemie feripriva;  - hipotrofie ponderala sau obe4zitate  - gastrita sau alte afectiuni digestive prin nerespectarea orarului meselor


Alimentatia adolescentului  Ritmul accelerat de crestere din timpul adolescentei determina cresterea nevoilor nutritionale care sunt mai mari decat in orice alta perioada a vietii  Perioada pubertatii este marcata de o crestere rapida in inaltime si greutate. inalt  Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre 12 si 14 ani, iar la fete intre 10-12 ani. 10 Baietii cresc in greutate mai rapid decat fetele dar in timp ce la baieti creste masa musculara si scade grasimea subcutanata, la fete creste atat atat tesutul muscular cat si cel adipos.

Aceste deosebiri duc la diferentieri in necesarul energetic si proteic intre baietii si fetele de aceeasi varsta.  Necesarul energetic creste la baieti in mod constant pana la varsta de 16-17 ani, in timp ce 16la fete necesarul energetic creste de la 12-14 ani 12pentru ca apoi sa scada.  La varsta pubertara si adolescenta necesarul de proteine si elemente minerale este mai mare ( calciu, fier, zinc )  Aportul zilnic - de calciu: - 300 400 mg - de fier: 12-28 mg 12 Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta adolescentei fiind necesar un surplus de vitamine din grupul B si vitamina A


Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada de viata sunt: - nevoi energetice: - 2700 2800 Kcal/zi la baieti - 2100 2200 Kcal/zi la fete  - nevoile de proteine cu scor biologic mare trebuie sa reprezinte 55-60% din aportul de 55proteine (30g/zi)  - lipidele de origine animala vor reprezenta 50% din lipidele totale  - glucidele vor fi furnizate din fainoase, paine, dulciuri.  Adolescentul va primi 3 mese principale si 2 gustari. Mesele vor fi pe cat posibil luate la ore regulate

Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la varsta pubertatii sunt:  - deficitul de calciu si fier;  - obezitatea  - subnutritia  - anorexia psihogena ( mai frecventa la fete )  Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca sa se obtina cointeresarea adolescentului pentru o alimentatie rationala.