Sunteți pe pagina 1din 3

Numele zilelor saptamanii

Toate zilele saptamnii sunt mostenite din latina. n latina numele crestine ale zilelor provin din izvoare diferite: primele cinci (luni, marti, miercuri, joi, vineri) au origini ndeprtate pagane, unul (sambata) are origine ndepartata ebraica, ultimul (duminica) este crestin.

Zilele Saptamanii Latina dies Lunae dies Martis dies Mercuri dies Jovis dies Veneris dies Saturni Romana Luni Marti Miercuri Joi Vineri Franceza Italiana Lundi Mardi Mercredi Jeudi Venerdi Lunedi Martedi Spaniola Lunes Martes

Mercoledi Mircoles Giovedi Venerdi Sabato Jueves Viernes Sbdo

Sambata Samedi

dies dominica Duminica Dimanche Domenica Domingo

Luni Ca si Lundi in franceza, Lunedi in italiana si Lunes in spaniola, numele vin de la Luna. Denumirile anglo-saxone, Monday in engleza, Montag in germana si Maandag in olandeza vin de la acelasi astru avand originile in Moon Day respectiv vechiul cuvant monandaeg ziua lunii.

Marti Similarele Mardi in franceza, Martedi in italiana si Martes in spaniola provin de la planeta Marte. In vreme ce Tuesday-ul englezesc, Tirsdag-ul danez si Tisdag-ul suedez vin de la zeul scandinav Tyr. Miercuri Zeul Mercur si-a facut locul in calendar atat la noi cat si la francezi: Mercredi, italieni: Mercoledi si spanioli: Mircoles. Englezescul Wednesday vine de la zeul Odin (Wodan), ca si olandezul Woensdag. Joi Denumirile latine sunt la fel de apropiate: Jeudi in franceza, Giovedi in italiana, Jueves in spaniola provin de la Jupiter. Romanii numeau aceasta zi dies Jovis ziua lui Jupiter. Thursday din limba engleza provine de la zeul Thor. Ca si denumirea Torsdag din limbile scandinave. Vineri Vendredi in franceza, Venerdi in italiana si Viernes in spaniola, ziua de vineri isi trage numele de la zeita si planeta Venus, ziua mai fiind numita de romani dies veneris. Friday in engleza vine de la zeita scandinava Frigg. In vechile limbi germanice numele zilei era Frigedag, actualmente Freitag in germana si Vrijdag in olandeza.

Sambata Ziua lui Saturn se regaseste si in frantuzescul Samedi, italianul Sabato si cuvantul spaniol Sbdo. Cum in limbile anglo-saxone denumirea era Sater daeg, limbile moderne au preluat-o ca Saturday in engleza, Samstag in germana si Zaterdag in olandeza. In Scandinavia, Lrdag in Suedia, Lrdag in daneza si norvegiana, traducerea inseamna ziua spalatului. Smbt provine dintr-o variant a lat. sabbatum, care la rndul lui vine prin intermediul gr. sabanon, din ebr. abbath ziua de repaus sptmnal, derivat de la abath a se odihni. n credina mozaic, smbta este ziua de repaus. Duminica Duminic vine de la dominica (se nelege c e vorbade dies dominica ziua Domnului). Dimanche in franceza, Domenica in italiana, Domingo in spaniola, originea se gaseste in latinescul Dominica ziua lui Dumnezeu. Sunday-ul englezesc, ca si Sonntag-ul german si Zondag-ul olandez provin de la Sun Day ziua soarelui.