Sunteți pe pagina 1din 4

POEZIA SIMBOLISTA "PLUMB" de George Bacovia - arta poetica simbolista George Bacoa(1881-l957), pe numele sau adevarat George Vasiliu,

s-a nascut in sp tembrie 1881 la Bacau.Pseudonimul de Bacoa il imprumuta de la numele roman al or asului Bacau. Temele fundamentale ale liricii bacoveniene sunt lumea orsului de proncie, a targului sufocant, singuratatea(solitudinea), natura bacoana, care es te de fapt o stare de spirit, iubirea si moartea. Plumb este o poezie scrisa de George Bacovia n 1900 si finisata n 1902. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic n care poetul exprima o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia produce o puternica imp resie la citirea ei de catre autor n 1903 la salonul literar al lui Alexandru Mac edonski.Poezia ,,Plumb" este cea care a dat numele primului volum de versuri al lui G. Bacovia. Esta alcatuita in asa fel incat apartine in totalitate curentulu i simbolist. Ba mai mult, este o expresie concentrata a lirismului bacovian. Simbolismul apare in Franta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Termenul sau este impus de Jean Moreas in 1886. Ca si trasaturi este recunoscut pentru pr eferinta simbolului, a instrumentelor muzicale, pentru obesia culorilor, pentru inclinatia catre stari nedefinite si sugestie.In Romania, simbolismul a aparut s ub auspiciile restei "Literatorul" a lui Alexandru Macedonski", care s-a edentia t mai ales ca teoretician al acestui curent si mai putin ca poet simbolist. Repr ezentantii romani ai simbolismului au fost : Ion Minulescu, George Bacoa, Dimitr ie Anghel, Traian Demetrescu, etc. Tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului intr-o societate superficiala, meschina, incapabila sa inteleaga si sa apreciez e nivelul artei adevarate. Raportul dintre simbol si eul poetic nu este exprimat , ci sugerat, deci sugestia este o modalitate obligatorie a simbolismului. Poezi a simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari sufletesti specifice aces tui curent literar: spleen-ul, angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea s ufleteasca, nevroza, toate fiind insa sugerate, fara a fi numite. "Plumb" de George Bacoa este o arta poetica simbolista. Conceptul de arta poetic a exprima un ansamblu de trasaturi care compun ziunea despre lume si ata a unui autor, despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale, intr-un limb aj literar care-l particularizeaza. "Dormeau adnc sicriele de plumb Si flori de plumb si funerar vestmnt-Stam singur n cavou ... si era vnt ... Si scrtiau coroanele de plumb Dormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am nceput sa-l strig Stam s ingur lnga mort ... si era frig ... Si-i atrnau aripile de plumb." Poezia "Plumb" se nscrie n universul Ikic specific bacovian, al "atmosferei de cop lesitoare dezolare, [...] o atmosfera de plumb, n care pluteste obsesia mortii si a neantului si o descompunere a fiintei organice" (Eugen Lovinescu). Tema: Poeziei o constituie conditia de damnat a poetului ntr-o societate meschina, care nu-l ntelege, o societate superficiala, neputincioasa sa aprecieze valoarea arte i adevarate. Ideea exprima starea de melancolie, tristete, solitudine a poetului care se simt e ncatusat, sufocat spiritual n aceasta lume care-l apasa, n care se simte nchis def initiv, fara a avea vreo solutie de evadare. Poezia poate fi considerata, asadar, o arta poetica pentru lirica lui George Bac ovia.

Semnificatia titlului. Titlul poeziei este simbolul "plumb", cuvnt care are drept corespondent n natura metalul, ale carui trasaturi specifice sugereaza stari suf letesti, atitudini poetice: - greutatea metalului- sugereaza apasarea sufleteasca; - culoarea cenusie- sugereaza monotonia, angoasa; - maleabilitatea metalului - sugereaza labilitate psihica, dezorientarea; - sonoritatea surda a cuvntului (patru consoane si o singura vocala) sugereaza nch iderea definitiva a spatiului existential, fara solutii de iesire. Poezia prezinta doua catrene simetrice, atat la nivelul constructiei strofelor c at si a frazelor. Continutul catrenelor reprezinta o confesiune lirica, un monol og. Acesta ramificandu-se in doua planuri. Unul exterior, fizic ce alcatuieste c adrul, decorul. Emana o atmosfera macabra desavarsita prin campul semantic al mo rtii: cavou, coroane, sicrie, funerar. Aici predomina culoarea gri-negru ce cree aza o stare de apasare. de asemenea prezenta vantului si a plumbului face sa se simta in jur o apasare sinistra. Celalalt plan, interior, psihologic, dezvaluie lumea dinauntru a eului liric. O lume fara speranta, disperata, plina de singura tate si bantuita de presimtirea mortii. Cele doua mari simboluri prezente aici sunt: ,,plumb" si ,,cavou". Cavoul poate fi luat atat ca sens propriu dar si ca obiect ce simbolizeaza societatea, camera , pana chiar si trupul poetului. Cuvntul-cheie al poeziei este plumb , care are valo are de simbol, repetitie si epitet. n exprimare sicriele de plumb sugereaza nemis care, ncremenire; amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil; sii atrnau aripele de plumb sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvari i. O importanta insusire a curentului simbolist prezenta in ,,Plumb" este si muzica litatea interioara a versurilor. Aceasta este formata prin repetitia de cuvinte, a lait-motivului - plumb, ce dezvaluie in acelasi timp si o simetrie. Tot muzic alittea reiese si din rima masculina, grava - plumb - plumb, elegiaca - vestmant - vant, ascutita - strig - frig. De altfel si verbele la imperfect: ,,dormeau", ,,stam", ,,era", ,,atarnau" ajuta la evidentierea acestei insusiri. Tot aici au un rol important si cuvintele cu rezonante onomatopeice: ,,scartaiau", ,,strig" , ,,frig". Legat tot de constructia catrenelor, poata fi luata in considerare si punctuatia. O mare insemnatate o au aici punctele de suspensie, ce la un moment dat intrerup monolgul, lasand sa reiasa emotia si tensiunea prea mare. Din punc t de vedere al figurilor de stil, poezia contine in mod special: simboluri, sine stezii, corespondente, metafore- simbol, epitete: ,,flori de plumb", ,,coroane d e plumb". Fapt specific simbolistilor. : Incipitul este marcat de imperfectul verbului "dormeau ", care sugereaza absenta trairilor interioare precum si actiunile nefinalizate ale eului liric. Poezia este alcatuita din doua catrene, fiind prezente doua planuri ale existent ei: unul exterior sugerat de cimitir, cavou, vesmintele funerare si unul interio r sugerat de sentimentul de iubire care-i provoaca poetului disperare, nevroza, deprimare, dezolare. Strofa nti exprima simbolic spatiul nchis, sufocant, apasator n care traieste poetul , ce poate fi societatea, mediul, propriul suflet, propria viata, destinul sau o daia. Oricare dintre aceste spatii este sugerat de simboluri din cmpul semantic a l elementelor funerare - "sicriele de plumb", "cavou", "funerar vestmnt", "coroan ele de plumb"-, trimitnd, ca stare, catre iminenta mortii. Starea poetului de sol itudine este sugerata de sintagma "stam singur", care, alaturi de celelalte simb oluri creeaza pustietate sufleteasca, "era vnt", nevroza, spleen, "scrtiau". Repeta rea simetricaa simbolului "plumb", plasat ca rima la primul si ultimul vers al s trofei nti sugereaza apasarea sufleteasca, neputinta poetului de a evada din aceas

ta lume apasatoare, obositoare, stresanta, sufocanta. Strofa a doua a poeziei ilustreaza mai ales spatiul poetic interior, prin sentim entul de iubire care "dormea ntors", sugernd disperarea poetului, "strig", ntr-o so litudine morbida, "stam singur lnga mort", dragostea nefiind naltatoare, ci dimpot riva este rece, "frig" si fara nici un fel de perspective de mplinire, "atrnau ari pile de plumb". Relatia de simetrieeste data de prezenta simbolului "plumb", asezat ca rima, de sintagma "flori de plumb", aflata la nceputul versului al doilea din fiecare stro fa.

Verbele la imperfect (dormeau, dormea, stam) sugereaza persistenta atmosferei de primante. Repetitia conjunctiei si amplifica atmosfera macabra: Si flori de plumb s i funerar vestmnt - / si era vnt / Si scrtiau coroanele si-am nceput sa-l strig si ig si-i atrnau aripile de plumb . . Epitetele adnc , ntors , funerar , singur cont rea unei nelinisti metafizice. Frecventa consoanelor m, b, v, l , a diftongului au s i a triftongului eau sugereaza foarte bine plnsetul, ca ecou al atmosferei insuport abile, realizand o muzicalitate interioara a versului. La nivelul prozodic se co nstata folosirea iambului. Poezia "Plumb" este o confesiune lirica, Bacovia exprimndu-si starile prin marcil e persoanei I singularn sintagma "stam singur", care se regaseste simetricla ncepu tul versului al treilea din fiecare strofa. Imaginile surprinzatoare si inedite dau o profunda semnificatie starilor suflete sti exprimate, poetul alaturnd simbolului "plumb" alte cuvinte, formnd sintagme ex trem de sugestive: "flori de plumb" (viata-moarte), "amor de plumb" (oboseala ps ihica, sentimente apasatoare), "aripile de plumb" (imposibilitatea mplinirii idea lului). Alte simboluri sunt verbele auditive a caror sonoritate stridenta, enervanta sug ereaza tristete si disperare, "sa strig" sau stare de nevroza, "scrtiau", precum s i intemperii ale naturii ce simbolizeaza un suflet pustiit, "era vnt" sau ncremeni re si raceala interioara, "era frig". Imperfectul verbelorsugereaza lipsa oricaror stari optimiste, starile interioare ale poetului fiind proiectate n vesnicie, eternitate ("dormeau", "stam", "era", atrnau"), actiunea lor neavnd finalitate. O trasatura specifica liricii bacoviene o constituie, asadar, relatiile de simet rie, att ca simbolistica precum si emotional. Astfel, imperfectul verbului"dormea (u)", aflat la nceputul primului vers al fiecarei strofe, sintagmele"flori de plu mb" la nceputul versului al doilea si "stam singur" la nceputul versului al treile a din fiecare strofa sugereaza o stare de monotonie (ara de sfrsit, o oboseala ps ihica vesnica. Cromatica este numai sugerata n poezia "Plumb", prin prezenta elementelor funerar e: vesminte, flori, coroane si plumb, iar olfactivul prin simbolul "mort".

Sentimentul dominant este de oboseala, de trecere inevitabila spre moarte. Se re marca maxima concentrare a discursului poetic. Poezia exprim n numai cele dou catre ne ale ei, o stare sufleteasc de o coplesitoare singurtate. Atmosfera este de o de zolare total n tremurtoarea apsare material fiind sugerat de greutatea metalului ntu at. Muzicalitatea este ilustrata de rima n cuvinte cu sonoritate surda, terminate n co nsoane (plumb/vestmnt/vnt/plumb), de verbele la imperfect(dormea, stam) si de cele cu sonoritate stridenta, onomatopeica(scrtiau, vnt, strig). O alta caracteristica simbolista prezenta aici este si inclinatia catre stari ne definite, sugerarea anumitor stari ale sufletului. Pentru eul liric realitatea d evine o proiectie a lumii interioare. Traieste intr-o lume pe care nu o accepta. Pentru el lumea nu are valoare, viata, de aceea vede totul ca pe niste obiecte,

lipsite de vointa si sentimente. Vazandu-se inconjurat de o natura moarta, piet rificata, plumbuita, se lasa cuprins de disperare. Se simte singur si inadaptat. Totodata sufera din cauza neputintei de a se afirma, de a se impune. Lipsa sens ului in viata, il face sensibil la moarte. Se simte amenintat, vrea sa se salvez e si nu poate. De aici anxietatea, teroarea, pustiul sufletesc il coplesesc, bul versandu-l. Iata asadar drama unui suflet incatusat in propriile asipratii, vise. ,,Plumb" este o poezie simetrica, muzicala, presarata cu simboluri si culori obs edante - cenusiu. Starile nedefinite si puterea de sugestie se regasesc din plin . Pentru ca are in componenta sa toate aceste caracteristici simboliste, opera , ,Plumb" - ,,poezia sfarsitului continuu" se incadreaza cu desavarsire in curentu l literar simbolist. Impresionat de valoarea certa a poeziilor bacoviene incluse n volumul Plumb", Ale xandru Macedonski publica n revista "Flacara" urmatoarea epigrama: "Lui G.Bacovia: Poete scump, pe frunte porti mndre foi de laur Caci singur, pna astazi, din plumb facut-ai aur." Poezia lui Bacovia este, nendoielnic, nscrisa n simbolismul european prin atmosfera , procedee, cromatica, muzicalitate, definindu-1 pe Poet ca fiind "pictor n cuvin te si compozitor n vorbe" (M.Petroveanu).