Aparatul Vestibular

Este asemanator cu cel auditiv. Este format din cavitati osoase in care sunt cuprinse cavitati membranoase. Cavitatile osoase sunt vestibulul osos si 3 canale semicirculare osoase. Vestibulul osos este reprezentat de o cavitate unica ovalara cu lungime de 6-7 mm si o latime de 3-4 mm, situata inapoia melcului intre fereastra ovala si ductul auditiv extern. Din ea se desprind cele 3 canale semicirculare: anterior, posterior si lateral. Sunt niste canale arcuate care prezinta putin mai mult de un semicerc. Fiecarui canal i se descrie un traiect si 2 orificii. La una dintre extermitati fiecare canal are o dilatare numita ampula. Ambele extremitati se deschid in vestibul. Canalele anterior si posterior fuzioneaza la nivelul extremitatii neampulare si formeaza un brat comun. Canalele sunt dispuse in planuri diferite, perpendiculare intre ele, in unghi de 45 grade fata de planurile de referinta. Aparatul vestibular membranos Este format din vestibulul membranos si canalele semicirculare membranoase. Vestibulul membranos este cuprins in vestibulul osos si este format din 2 vezicule numite utricula si sacula. Cele 2 sunt legate prin canalul endolimfatic. Din utricula se desprind canalele semicirculare membranoase. Sacula este legata de canalul cohlear printr-un duct. Componentele aparatului vestibular membranos sunt lipite de unul dintre peretii ososi. In afara acestor zone intre peretii ososi si cei membranosi se gaseste perilimfa iar in interiorul aparatului membranos se gaseste endolimfa. Utricula masoara 3-4/2 mm si este lipita de peretele medial al vestibulului osos. In interior, in zona corespunzatoare aderentei se gaseste o structura senzoriala [macula utriculei] si in ea se termina fibre ale nervului vestibular. Sacula este mai mica, diametrul sau fiind de aproximativ 2 mm. De asemenea adera de peretele medial al vestibulului osos. In interior prezinta o structura asemanatoare cu cea din utricula [macula]. Macula utriculei este dispusa orizontal pe cand a a saculei este dispusa vertical. Canalele semicirculare membranoase sunt cuprinse intre cele osoase de care adera prin convexitate. Si ele sunt prevazute cu o dilatare ampulara in care se gasesc crestele acustice sau ampulare. Acestea sunt prevazute cu un neuro-epiteliu. Receptorii aparatului vestibular [maculele si crestele ampulare] sunt alcatuiti dintr-un epiteliu si o membrana otolitica. Epiteliul este format din celule de sustinere si celule senzoriale. Este asemanator cu organul lui Corti. De la polul apical al celulelor receptoare se desprinde o prelungire conica compusa dintr-un manunchi de firicele. Este un cil compus care este rigid. Strabate utricula si patrunde in membrana otolitica care este o patura gelatinoasa care acopera epiteliul petelor acustice. In partea superficiala a membranei se gasesc concretiuni de natura calcaroasa numite otolite. Acestea preseaza asupra cililor si creaza impulsul nervos. Crestele ampulare au o structura asemanatoare cu petele acustice dar cilii sunt impresionati de miscarile circulare ale capului prin vibratiile endolimfei.

Sistemul Nervos Central Maduva Spinarii

Este componenta a SNC, situata in canalul vertebral. Are forma unui cordon turtit cu o lungime de 41-45 cm, diametru de 1 cm. Superior este despartita de bulb prin decusatia piramidelor si inferior se subtiaza si formeaza conul medular din a carui varf se desprinde o prelungire subtire care este firul terminal care se prinde pe a 2-a vertebra coccigiana. Fata anterioara este prevazuta cu un sant median [santul median anterior]. Are o adancime de 2-3 mm. Pe fundul santului se gaseste o banda de substanta alba care este comisura alba a maduvei. La 2-3 mm de o parte si de alta a acestui sant se gaseste cate o banda cu o latime de 2-3 mm prin care ies din maduva radacinile anterioare ale nervilor spinali. Banda este numita santul colateral anterior. Intre santul median si cel colateral se gaseste cordonul anterior al maduvei. In regiunea cervicala intre cele 2 santuri se gaseste santul paramedian. Fata posterioara seamana cu cea anterioara. Este prevazuta cu santul median posterior. Acesta este continuat in profunzime de un sept [septul median posterior]. Lateral de santul medin posterior patrund in maduva radacinile posteroare ale nervilor spinali si formeaza santul colateral posterior. Intre santurile medial si colateral se gaseste cordonul posterior al maduvei. In partea superioara a maduvei cordonul este impartit de santul paramedian posterior in 2 fascicule: -unul medial care este fasciculul Gracilis sau al lui Goll -unul lateral [fasciculul cuneat sau al lui Burdach]. Fetele laterale sut cuprinse intre santurile colaterale anterior si posterior. Sunt formate din cordoanele laterale ale maduvei. Structura maduvei Se studiaza pe o sectiune orizotala pe care se observa in centru un orificiu numit canalul ependimar. In jurul orificiului se gaseste o zona galbui-cenusie asemanata cu litera H care este substanta cenusie. Intre substanta cenusie si periferia maduvei se gasetse o zona albicioasa care este substanta alba. Canalul ependimar se intinde pe toata lungimea maduvei. Are un diametru de 1 mm doar in zona inferioara prezinta o dilatare care este numita ventriculul al 5-lea sau ventriculul terminal. Peretele canalului este format dintr-un strat de celule cilindrice ciliate. Canalul contine lichid cerebro-spinal. Substanta cenusie este alcatuita din pericarion si din fibre amielinice. Aspectul de H este dat de 2 brate orientate antero-posterior care au defapt aspect de virgula cu capul orientat anterior si concavitatea laterala. Bratele sunt unite printr-o banda de substanta cenusie [comisura cenusie] in centrul careia este canalul ependimar. Canalul ependimar imparte comiura cenusie intr-o portiune preependimara si una retroependimara. Intre cele 2 comisuri, in jurul canalului ependimar se gaseste o substanta nervoasa semitransparenta care este substanta gelatinoasa centrala.

Bratele H-ului au fost sistematizate in felul urmator: anterior de canalul ependimar sunt numite coarne anterioare iar posterior se numesc coarnele posterioare. Postero-lateral de cornul aterior se gaseste o proeminenta numita cornul lateral. Cornul anterior are un contur festonat. In partea anterioara se gaseste o zona numita capul cornului anterior care este continuata de baza cornului anterior. Cornul posterior are o strangulare si se descriu 3 segmente: cap, gat si baza. Intre capul cornului posterior si periferia maduvei se gaseste o banda de substanta alba care este zona marginala. Profund de ea se gasete o alta banda numita stratul zonal anterior de care se gaseste substanta gelatinoasa. Intre segmentul L2 si C8, la unirea comisurii cenusii cu cornul posterior se gaseste un grup de celule nervoase care formeaza nucleul toracic. In portiunea cervicala a cordonului lateral patrund o serie de fibre ce formeaza o retea cu ochiuri neregulate care este procesul reticular.

Histo-Fiziologia maduvei
Portiunea preependimara a substantei cenusii are functie motorie. Cea retroependimara are functie senzitiva. Fiecare portiune este prevazuta cu o arie somatica situata la periferie si o arie vegetativa situata central. In cazul cornului anterior se gaseste aria somato-motorie. Este formata din neuroni ale caror prelungiri formeaza radacina anteriaora. Acestia sunt neuronii striomotori sau radiculari. Alti neuroni sunt prevatuti cu prelungiri ce leaga divese etaje ale maduvei. Sunt neuronii cordonali. Pot fi omolaterali [leaga etaje de aceeasi parte], heterolaterali [leaga etaje din stanga cu etaje din dreapta] si bilaterali [fac legaturi si omo si heterolaterai]. Se gasesc si neuroni intercalari. Prelungirile cestora leaga diverse etaje fara sa paraseasca substanta cenusie. Aria visceromotorie si viscerosenzitiva formeaza zona vegetativa a substantei cenusii [substanta intermediara]. Neuronii acestei zone constituie originea nervilor simpatici. Se numesc neuroni liso-motori. Sunt dispusi sub forma a 2 coloane longitudinale paralele. Coloana intermediara laterala este numita nucleul cornului lateral este fragmentata si seamana cu un sireag de margele. Cealalta este coloana intermediala mediala sau centrala.

Aria somato-senzitiva
Contine numerosi neuroni intercalari si cordonali in principal in cadrul cornului posterior. La nivelul lor se termina majoritatea fibrelor senzitive. Substanta alba este formata din prelungirile pericarionului. Este mai voluminasa in partea superioara a maduvei deoarece la acest nivel se cumuleaza fibre venite prin radacinile posterioare ale nervilor spinali iar fibrele fasciculelor descendente inca nu sunt distribuite. Fibrele ascendente au functie centripeta. Cele descendente au functie centrifuga. Fibrele care iau nastere si raman in maduva sunt fibrele intersegmentare. Acestea au rol de asociatie. Fibrele sunt grupate in manunchiuri numite tracturi nervoase. Cordonul anterior al maduvei contine tracturi descendente, ascendente si de asociatie.

Tracturile descendente: a.Tractul cortico-spinal [tractul piramidal direct] este format din axonii celulelor piramidale din zona motorie a scoartei de aceeasi parte. Inainte de a se distribui la celulele radiculare, trec de partera opusa prin comisura alba a maduvei. b.Tractul vestibulo-spinal isi are originea in nucleul vestibular lateral. Ajunge la neuronii striomotori din reginea cervicala. Fibrele sunt in majoritate incrucisate si constituie o cale de verificare a echilibrului. c.Tractul tecto-spinal isi are originea in tuberculii cvadrigemeni anteriori. Ajunge la neuronii strio-motori. Tractul este incrucisat si reprezinta o componenta eferenta a reflexelor vizulae. d. Tracul reticulo-spinal isi are originea in substanta reticulata a trunchiului. Ajunge la neuronii strio-motori din maduva cervicala. Controleaza tonusul muscular. Fibrele nu sunt incrucisate Fibrele ascendente: a.Tractul spino-talamic anterior care este format din fibre provenite din radacinile posterioare ale nervilor spinali care se incruciseaza in comisura cenusie preependimara, trec prin substanta reticulata a trunchiului cerebral si ajung la talamus. b. Tractul de asociatie cuprinde 2 tipuri de fibre: -orizontale care sunt radacinile antrioare ale nervilor spinali -longitudinale provenite din celulele cordonale. Axonii acestor celule parasesc substanta cenusie apoi se bifurca intr-o ramura ascendenta 2-3 segmente si o ramura descendenta mai scurta 1-2 segmente. Dupa care fibrele revin in substanta cenusie. Cordoul lateral al maduvei contine urmatoarele tracturi descendente: a.Tractul cortico-spinal lateral [piramidal incrucisat]. Origiena sa este in celulele piramidale ale scoartei. Axonii coboara pana la limita inferioara a bulbului unde se incruciseaza in proportie de 80% si se termina la neuronii strio-motori. Incrucisarea este numita decusatia piramidelor. b.Tractul rubro-spinal isi are originea in nucleul rosu. Fibrele se incruciseaza, ajung la neuronii strio-motori, controleaza miscarile automate si tonusul muscular. c. Tractul oligo-spinal isi are originea in oliva bulbara. Se termina la neuronii strio-motori din regiunea cervicala. d. Tractul vestibulo-spinal lateral isi are originea in nucleii vestibulari ai puntii. Majoritatea fibrelor nu se incruciseaza si contribuie la verificarea echilibrului. e. Tractul vestibulo-reticular lateral isi are originea in subst reticulata. Fibrele se incruciseaza. Controleaza tonusul muscular si reflexe complexe [stranut, voma etc.] Tracturile ascendente a.Tractul spino-cerebelos posterior isi are originea in nucleul toracic. Trece orizontal prin substanta cenusie si ajunge in cordonul lateral de aceeasi parte unde devine ascendent, trece prin pedunculul cerebelos inferior si ajunge in scoarta paleo-cerebelului. Vehiculeaza mesaje proprioceptive. b.Tractul spino-cerebelos anteror isi are originea in neuronii de la baza cornului posterior. Axonii acestora se incruciseaza preependimar, ajung in cordonul lateral, devin ascendenti si prin pedunculii cerebelosi superiori sjung la scoarta paleo-cerebelului. De asemenea vehiculeaza mesaje proprioceptive. c.Tractul spino-talamic lateral ia nastere din fibrele radacinilor posterioare ale nervilor spinali. Trece prin capul cornului poterior, se incruciseaza retoroependimar apoi devine ascendent si ajuns in bulb se alatura tractului spinno-talamic anteror cu care formeza leminscul spinal. Trece prin talamus si ajunge in girusul post-central al scoartei cerebrale. Straturile spino-talamice vehiculeaza sensibilitarea exteroceptiva protopatica:tactila termica si dureroasa.

d.Tractul spinotectal are originea in cornul posterior si ajunge la tuberculii cvadrigemei superiori de partea opsusa. Tracturi de asociatie Este tractul intersegmental lateral profund. Fibrele sale ajung in tracturile spinotalamic anterior si lateral. Cordonul posterior al maduvei cuprinde urmatoarele tracturi ascendente: -Tractul gracilis este alcatuit din fibre provenite din radacinile posterioare ale nervilor spinali incepand cu partera inferioara a maduvei. -Traiect ascendent face sinaspsa in nucleul Gracilis de aceeasi parte. Axonii celulelor din nucleul gracilis se incruciseaza in decusatia piniforma si formeaza lemniscul medial. Vehiculeaza sensibilitatea profunda. -Tractul Cuneatus [Burdach] asemanator cu cel precedent dar originea este deasupra segmentului T5. Tracturi descendente Fibrele acestor tracturi au caracter segmentar. In codonul posterior se gasesc fibre provenite din radacinile posterioare ale nervilor spinali numite fibre exogene si fibre provenite din celulele cordonale care sunt fibrele endogene. Acestea se impart intr-o ramura ascendenta si una descendenta. Dupa un anumit traiect acestea se intorc in substanta cenusie. Aceste fibre formeaza fascicule cu o topografie sim o forma specifica. Fibrele ascendente formeaza tractul anterior al cordonului posterior. Fibrele descendente formeaza un tract care isi modifica pozitia si forma de la o regiune la alta. In regiunea cervicala este numit fasciculul semilunar. In regiunea toracala inferioara este numit bandeleta periferica. In regiunea lombara este numit fasciculul septo-marginal. In reginea sacrata este numit tractul triunghiular. Nervii spinali data viitoare By MOSS