P. 1
Cum Se Face o Recenzie

Cum Se Face o Recenzie

|Views: 1,729|Likes:
Published by Fanu Stefan

More info:

Published by: Fanu Stefan on Feb 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/06/2013

pdf

text

original

Conf. Dr. Florea Ioncioaia Universitatea „A. I. Cuza” // Facultatea de Litere Departamentul de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării Bd. Carol I Nr.

11 IAŞI 700506 ROMANIA E-mail: Ioncioaia@Yahoo.com / IONCIOAIA@Web.de Anul universitar: 2011-2012, semestrul I Disciplina: Presa în istoria culturii româneşti

Cum se face o recenzie
I. Ce este o recenzie și ce anume implică aceasta Nu avem o definiţie standard, întrucît avem mai multe tipuri de recenzii; după destinaţie şi registrul intelectual: savantă, de popularizare; de ştiinţă, de cultură/literatură etc. De aceea, o recenzie nu este un text publicistic la fel ca oricare altul şi nici doar un text academic, deşi poate fi şi una şi alta; nu este un text de compoziţie obişnuit; nu este nici un rezumat pur şi simplu al lucrării recenzate, deşi conţine şi un rezumat al acesteia. În general, putem spune că este un demers academic, care exprimă o prezentare analitică asupra unui text abordat în integralitatea sa, fie că este un studiu, un volum sau mai multe; în sens strict tehnic este un punct de vedere critic1, care trebuie să dea seamă atît de forma stilistică-narativă, de conţinutul informativ, cît şi de metodologia şi judecăţile de valoare pe care le propune autorul în cartea recenzată. De asemenea, este un act de informare a publicului şi unul de interpretare, fie și minimală, a conţinutului lucrării de către recenzent. În același timp, recenzia este și un text publicistic; adică un text care este destinat unui public și un act de mediere culturală. Astfel, că orice recenzie trebuie să respecte codurile culturale ale acestui public, mai cu seamă să fie accesibil (adaptat) publicului respectiv, echilibrat (să respecte valorile sale fundamentale), să fie adecvat publicației respective, și să respecte normele profesionale și redacționale ale publicației căreia îi este destinat; să aibă un caracter educativ implicit. De aceea, avem mai multe tipuri de recenzii în funcție pe de o parte de tipul lucrării recenzate (literară, de ficţiune sau nu, ştiinţifică, în disciplinele umaniste sau în ştiinţele numite „exacte”), ca şi de publicul căreia îi este dedicată: cotidian, săptămînal
1

Atenție: A critica nu implică automat o judecată de valoare negativă; se știe că verbul vine din greaca veche semnificînd mai ales o analiză făcută cu rigoare și finețe!

expresia. perspectiva etc. acestea din urmă sunt de mai multe feluri: standarde profesionale (originalitatea lucrării. cît și normativă (stabilește ierarhii și uneori direcții culturale sau estetice). publicaţie academică sau culturală etc. o versiune mai soft a recenziei.). nu trebuie uitat că o recenzie este întîi de toate un act de lectură: specializată. dacă este vorba de lucrări cu caracter teoretic). Prin urmare. pentru a-l putea aborda mai viguros.. faptul impune deci existența unui competențe minimale asupra subiectului cărții/operei din partea recenzentului sau dacă este operă de artă o anume cultură estetică și „tehnică” în domeniul respectiv. obiectivul recenziei este de a evalua critic o lucrare nou-apărută și de a semnala publicului atît noutatea în sine cît și valoarea lucrării. În ce privește lucrările teoretice. În publicaţiile destinate unui public mai larg avem cronici de carte. Recenzia exprimă deci un gest de obiectivare în raport cu textul sau opera după cum solicită. vezi mai jos! În fine. În acest sens. dacă este o lucrare artistică. cu o stilistică mai puţin riguroasă.etc. profesională. în raport cu anumite standarde sau așteptări. noutățile pe care le aduce. mai ales măsura în care autorul își respectă contractul cu cititorul sau dacă mijloacele folosite (argumentația. ). fie a unor evaluări generale. Aceasta implică faptul că o recenzie conține atît judecăți de fapt (descriptive) cît și judecăți de valoare (distincții cu privire la calitățile textului/operei din punct de vedere al orizontului de discurs în care se proiectează opera sau textul respectiv. orice asemenea analiză trebuie să urmărească o serie de standarde interne (cele pe care autorul recenziei însuși le stabilește. în același timp. cu o compoziţie mai liberă şi cu un grad de profesionalizare mai redus. un demers pe mai multe planuri. de ordin cultural sau profesional). contribuția la cunoașterea în domeniul respectiv) și standarde formale (rigoarea formulărilor și argumentației. consistența și coerența. Recenzia are deci o funcție deopotrivă comercială (este folosită adesea cumva fraudulos de edituri pentru a-și promova produsele. fie sub forma unor judecăți de gust. în raport cu propriile obiective și competențe) și externe (generale. concentrată. etc.) sunt adecvate și corect folosite. care implică: . Aspectul cel mai important al unei recenzii este desigur caracterul său de demers de evaluare critică a unui text sau opere artistice cu caracter public. și o necesară empatie cu textul.

de asemenea. Cum se face o recenzie: etape și aspecte Realizarea unei recenzii (din rațiuni didactice. lectura avansată. sistematizarea datelor şi observațiilor. urmărindu-se cîteva aspecte: stilul autorului. interpretarea datelor. elaborarea unui punct de vedere propriu. datele tehnice (editură. cu creionul în mînă.).analiza textului însoțitor: autor. se recomandă o lectură lentă. maniera de concepere şi structurare a lucrării.decriptarea textului (lectura preliminară). organizarea și interpretarea lor.. mă voi referi mai departe exclusiv la recenzia unei lucrări scrie) este un demers laborios. copertă. ideile principale.evaluarea prealabilă a textului. . pentru care urmează să se redacteze recenzia. evaluarea structurii textului sub raportul relevanței organizării discursului. care presupune parcurgerea/îndeplinirea succesivă a unor etape și exigențe obligatorii. pentru a orienta și facilita lectura.alegerea cărţii. elocvenţa şi forţa argumentării. Astfel. fie stilistice fie argumentative etc. ca și despre autor. se recomandă să fie apropiată competenţei şi intereselor intelectuale ale recenzentului. Evaluarea critică a textului: analiza datelor. elocvenţa şi forţa argumentării. descompunerea și evaluarea argumentației. cuprins. . analiza mijloacelor. II. colectarea datelor (citatele semnificative. aspectelor pozitive sau negative observate în timpul lecturii) și fișarea pasajelor considerate importante. mesajele promoționale de pe coperți etc. maniera de concepere şi structurare a lucrării. avem următoarele etape principale: 1. lectura profesională a unui text presupune un protocol anume: . mai precis. conspecte. . în unele cazuri. încadrarea tipologică. anul apariției etc. grafică.. ideile principale. Documentarea: lectura și relectura textului. cu creionul în mînă. localitatea. sistematică. neutru și calificat (în cunoștință de cauză). interesul publicului. Atenție: Se spune că nu se intră într-o carte ca într-o moară. evaluarea dificultăților etc. Nu trebuie uitat aici stabilirea unghiului de atac al textului dar mai ales stabilirea unui plan provizoriu al textului ce urmează a fi redactat. documentarea implică și un demers de culegere de date despre contextul intelectual al lucrării recenzate. obligaţiile profesionale. referenţialul intelectual (autori citaţi şi orizontul lor cultural). urmărindu-se cîteva aspecte: stilul autorului. însemnări marginale în urma lecturii).relectura: conspectarea (notarea ideilor principale. note. 2. referenţialul intelectuali (autori citaţi şi orizontul lor cultural). se recomandă o lectură lentă. în raport cu anumite criterii: orizontul intelectual propriu. .

3. descrierea se face urmărind cîteva repere: evidențierea intențiilor de plecare ale autorului exprimate în carte. de asemenea. tot în introducere pot să se regăsească o serie de date strict necesare despre autorul lucrării recenzate: mai ales încadrarea autorului. tot aici. ce ar dori publicul să citească pe subiect etc. accesibil unui public mediu.). în fine. . limitele demersului. eventual să amintească publicului tema lucrării. ponderea sa trebuie să fie mai redusă. relevanța sa și starea discuției intelectuale pe acest subiect: ce s-a mai scris semnificativ despre subiect. dacă este spațiu editorial. în acest sens introducerea trebuie să fie scurtă (cel mult cîteva propoziții). totuși un număr de cinci-șapte pagini este considerat ca fiind maximal pentru o recenzie. în funcție de spațiul mediatic acordat: de a incita la lectura textului mai întîi și abia apoi de a introduce publicul în conținutul lucrării ori de a evalua calitatea sa. spre deosebire de eseu sau studiu. mărimea sa depinzînd cel mai adesea de spațiul editorial rezervat. de ce ar mai fi nevoie. logic. argumentat. de ce era nevoie de o asemenea lucrare (dacă era). calitatea argumentelor factuale sau logice. În mod obișnuit un asemenea text trebuie să conțină: a. .argumentația. c.atingerea obiectivelor propuse și mijloacele folosite. recenziile nu au un număr fix de pagini.. va fi o privire orientată într-o anumită direcție). evaluarea criticii asupra carierei intelectuale în general etc. adică să fie un demers structurat. b. într-o recenzie. se anunță intențiile autorului (recenziei). Evaluarea critică a lucrării: pornind de la obiectivele enunțate de autor se analizează critic punctele tari și punctele slabe ale lucrării. operă. în ce privește: . . eventual (se va ocupa de cîteva capitole. prezentarea mijloacelor (metodologiei). mai cu seamă în ce privește relația dintre intenții și realizări. dar mai ales prezentarea structurii lucrării: capitole. argumentație. ca și de natura lucrării. teme.consistența și coerența internă a discursului. din punct de vedere cultural şi profesional (biografie. Descrierea analitică a lucrării recenzate. are o funcție mai ales stilistică. O introducere. care să respecte regulile elementare ale unui asemenea produs mediatic. Redactarea textului: configurarea textului sub forma unui demers critic și publicistic. chiar.

instrumentale sau atacuri ad hominem.. fie cu un citat (care să aibă o lungime rezonabilă)! A cita greşit și cu intenţie denigratoare.calitatea expresiei (îndeosebi în ce privește formulările. Atenție: fiecare judecată de valoare trebuie suținută fie cu o trimitere precisă la pagina sau paginile care pot proba o judecată sau alta. puncte tari/puncte slabe. reușite remarcabile. probleme în suspensie. Concluzii: se face o scurtă sinteză a celor expuse și se emite evaluarea generală. lizibilitatea și eficacitatea dicursivă a expresiei). dar mai ales jignitoare!) și fără intenții partizane. să fie argumentat. d. De asemenea. . ora 10. evaluarea textului va urmări deci toate aceste calități! Deadline: 6 febr. judecățile trebuie să fie pe cît posibil ponderate (nici prea laudative. să fie deci un text lizibil. îndeosebi calitatea evaluărilor și a probatoriului. să fie construit logic și adecvat din punct de vedere narativ. sunt gesturi considerate peste tot în lume inacceptabile. noutățile aduse etc. a trunchia un text.. nici excesiv de critice. 2012.rigoarea și corectitudinea datelor și demonstrației. se pot chiar face unele comparații cu alte lucrări similare. Atenție: recenzia este un text publicistic și nu o dare de seamă: trebuie să aibă așadar în aceeași măsură calități stilistice și teoretice. . să aibă coerență.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->