DREPT FINANCIAR PUBLIC

Nr. Crt. Intrebarea 1. Prin ce modaliti se asigur autonomia bugetelor locale n ara noastr ? A.-nlturarea metodei regularizrilor ntre bugetele locale; B.-constituirea de fond de intervenie; C.-instituirea unor bugete suplimentare; A 2. Indicai sursele financiare din care se formeaz veniturile bugetului asigurrilor sociale de stat : A.-contribuii numai de la persoanele fizice; B.-subvenii de la bugetele fondurilor speciale; C.-impozitul pe dividende; A 3. Ce operaiuni de ncasri i pli privind fondurile publice se deruleaz prin trezoreria statului ? A.-numai veniturile bugetului de stat; B.-numai veniturile bugetelor locale; C.-veniturile i cheltuielile bugetelor instituiilor publice. C 4. n ce constau faptele pentru care rspund ordonatorii de credite ai bugetelor publice, potrivit legii ? A.-organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului; B.-exercitarea controlului financiar preventiv; C.-plata cheltuielilor bugetare la termen; A 5. Ce elemente se au n vedere la elaborarea proiectelor de legi bugetare anuale de ctre Guvern ? A.-programele ntocmite de ordonatorii secundari de credite bugetare ; B.-prognozele indicatorilor macroeconomici i sociali numai pentru anul pentru care se elaboreaz bugetul public ; C.-memorandumuri de finanare extern ; C 6. Ce cuprinde clasificaia bugetar, n general, la venituri ? A.-numai venituri fiscale ; B.-numai impozitele directe ; C.-ncasri din mprumuturi; C 7. Ce elemente se cuprind n proiectele legilor bugetare anuale ? A.-creditele bugetare pentru ordonatorii de credite teriari; B.-bugetele ordonatorilor secundari de credite; C.-reglementri specifice exerciiului bugetar respectiv; C

8. n ce termen se ntocmete Raportul public anual pe care Curtea de Conturi l prezint Parlamentului cu observaii asupra conturilor de execuie ale bugetelor publice ? A.-3 luni de la primirea conturilor de execuie; B.-12 luni de la primirea conturilor de execuie; C.-6 luni de la primirea conturilor de execuie; C 9. Care sunt efectele ncheierii exerciiului bugetar anual ? A.-veniturile nencasate pn la 31 decembrie se vor ncasa n contul anului trecut; B.-cheltuielile neefectuate pn la 31 decembrie nu pot fi pltite n contul bugetului expirat; C.-att veniturile nencasate, ct i cheltuielile neefectuate pn la 31 decembrie vor fi considerate ncasate, respectiv efectuate n contul anului trecut; B 10. Operaiuni ce se deruleaz prin trezoreria statului sunt : A.-finanarea definitiv a deficitelor din anii precedeni ale bugetelor locale; B.-emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaie precum i ncasrile i plile pentru bugetul de stat; C.-veniturile societilor comerciale; B 11. Care sunt categorii de norme juridice care au ca obiect finanele publice? A.-cele privind nregistrarea societilor comerciale; B.-cele privind nregistrarea agenilor economici cu capital de stat; C.-cele privind controlul financiar; C 12. Marcai procedeele tehnice care se utilizeaz n execuia prii de venituri a bugetului de stat: A.-utilizarea dispoziiei de plat; B.-reinerea i vrsarea la bugetul de stat de ctre pltitorii de venituri impozabile; C.-plata prin virament; B 13. Precizai care sunt factori n funcie de care se face repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat : A.-termenele de obinere a creditelor bugetare ; B.-15 martie a fiecrui an; C.-perioada n care este necesar efectuarea cheltuielilor; C 14. Natura juridic a bugetului de stat poate fi, conform teoriilor emise de literatura de specialitate : A.-natura de surs de venituri; B.-natur de act juridic civil; C.-natura de lege. C 15. Destinaiile pentru care se pot utiliza disponibilitile din contul general al trezoreriei publice sunt : A.-finanarea investiiilor strine; B.-finanarea definitiv a deficitelor bugetelor locale; C.-acordarea de mprumuturi pentru acoperirea unor goluri temporare de cas la bugetele locale;

10

11

12

13

14

15

16

C 16. Cine are iniiativ bugetar n Romnia n privina bugetului de stat? A.-un grup de senatori ; B.-Guvernul Romniei; C.-Preedintele Romniei; B 17. Marcai funciile finanelor publice : A.-stimularea activitilor productive; B.-reducerea omajului; C.-funcia de repartiie; C 18. Care sunt poziiile subiecilor raporturilor juridice financiare ? A.-egali n drepturi; B.-egali n obligaii; C.-nu sunt egali n drepturi i nici n obligaii; C 19. Care metod de evaluare a volumului veniturilor i cheltuielilor bugetului de stat se utilizeaz n Romnia ? A.-metoda majorrii sau diminurii; B.-metoda autonom sau a penultimei; C.-metoda evalurii directe, aplicndu-se bugetul pe programe; C 20. Indicai ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale : A.-conductorii direciilor de specialitate din Consiliul judeean; B.-conductorii instituiilor sau serviciilor publice din subordinea Consiliului judeean; C.-preedinii Consiliilor judeene i primarii unitilor administrativ-teritoriale; C 21. n totalul veniturilor bugetului de stat al Romniei ponderea cea mai mare o au : A.-mprumuturile de stat interne; B.-veniturile din impozite i taxe; C.-transferurile primite din strintate; B 22. Care dintre veniturile bugetare de mai jos sunt datorate bugetelor locale? A.-accizele; B.-taxele vamale; C.-impozitul pe cldiri; C 23. Cine rspunde n faa Parlamentului Romniei pentru executarea legii bugetului de stat? A.-Preedintele Curii de Conturi; B.-Guvernatorul Bncii Naionale a Romniei; C.-Guvernul Romniei. C

17

18

19

20

21

22

23

24

24. Ce soluie se aplic n Romnia dac bugetul de stat nu a fost aprobat n timp util de ctre Parlament ? A.-dac nu a fost aprobat de ctre Parlament pn la 31 decembrie, proiectul legii bugetului se consider adoptat n forma naintat de Guvern; B.-dac legea bugetului de stat nu a fost adoptat cu cel puin 3 zile nainte de expirarea exerciiului bugetar, se aplic n continuare prevederile bugetului pe anul ncheiat pn la adoptarea noului buget; C.-cheltuielile bugetare lunare se finaneaz n proporie de 1/3 din volumul aprobat al acestora pe exerciiul bugetar expirat; B 25. n cursul exerciiului bugetar, legea anual a bugetului de stat poate fi modificat prin legi rectificative adoptate de Parlament : A.-poate fi modificat numai n semestrul I; B.-este posibil numai o singur rectificare a legii bugetului de stat; C.-sunt posibile mai multe rectificri ale legii bugetului de stat, n cursul exerciiului bugetar. C 26. Este adevrat c mprumuturile de stat utilizate n mod neproductiv nu produc valoare ? A.-da, produc valoare; B.-nu produc valoare ; C.-sunt rentabile pentru firme private ; B 27. Corespunde adevrului c mprumuturile de stat folosite n mod neproductiv sunt purttoare de dobnzi ? A.-da, este adevrat; B.-nu este adevrat; C.-produc beneficii pentru societi comerciale; B 28. Este adevrat c numai mprumuturile de stat contractate n scopuri neproductive influeneaz pozitiv asupra creterii economice? A.-da, este adevrat; B.-nu este adevrat; C.-influeneaz pozitiv rezultatele financiare ale unitii; B 29. Cine are competena de a aproba bugetul asigurrilor sociale de stat n ara noastr? A.-Camera Deputailor; B.-preedintele Romniei; C.-Camerele reunite ale Parlamentului; C 30. Care organe nu au atribuii de control asupra executrii bugetelor locale din Romnia? A.-organele de control financiar ale Ministerului Finanelor Publice; B.-Curtea de Conturi; C.-consiliile locale. A

25

26

27

28

29

30

31

31. Ce reglementare important instituie Legea nr. 500/2002 pentru ntrirea principiului unitii bugetare ? A.-obligaia Guvernului de a propune Parlamentului modificarea unor acte normative pentru desfiinarea veniturilor i cheltuielilor cu destinaie special incluse n bugetul de stat; B.-formularea mai complet a proiectelor de legi de rectificare a bugetului de stat; C.-nu se admite perceperea unui venit public pentru finanarea unei anumite cheltuieli; A 32. Care sunt principale nevoi pentru care statul recurge la venituri extraordinare? A.-pentru acoperirea cheltuielilor publice ce depesc veniturile fiscale; B.-pentru publicitatea bugetului; C.-pentru organizarea de noi ministere; A 33. Indicai care sunt avantaje ale mprumuturilor de stat: A.-consolideaz patrimoniul statului prin valorile viitoare reale create ca urmare a ntrebuinrii n folos public a sumelor de bani mprumutate; B.-cheltuirea cu eficien a resurselor financiare; C.-angajeaz generaiile viitoare obligndu-le s suporte cheltuielile de rambursare contractate mai ales pe termene lungi; A 34. n raport de spaiul geografic, distingem urmtoarele categorii de mprumuturi de stat: A.-mprumuturi bugetare; B.-mprumuturi interne; C.-mprumuturi bancare; B 35. n ce scopuri se contracteaz mprumuturile de stat? A.-susinerea balanei de pli i a rezervei valutare; B.-stimularea sectoarelor productive din economie; C.-sprijinirea unor ageni economici; A 36. Indicai sursele de plat pentru serviciul datoriei publice guvernamentale: A.-sumele prevzute n bugetele beneficiarilor finali; B.-fondul de rulment; C.-fondurile de asigurare obligatorie; A 37. Titlurile de stat pot fi oferite spre vnzare sub condiia ca oferta s includ cel puin urmtoarele elemente: A.-numai denumirea i valoarea titlurilor de stat oferite; B.-forma mprumutului de stat reprezentat prin titluri aferente - cu discont sau purttor de dobnd; C.-numai data scadenei; B 38. Ce condiii trebuie ndeplinite pentru emiterea garaniilor de stat pentru mprumuturi contractate de ageni economici sau autoriti ale administraiei publice? A.-acceptarea de ctre agentul economic sau autoritatea administraiei publice a garaniei de stat; B.-ncheierea unei convenii ntre Ministerul Finanelor Publice, n calitate de garant, i beneficiarul garaniei care s prevad drepturile i obligaiile prilor; C.-aprobarea Parlamentului;

32

33

34

35

36

37

38

39

B 39. Sursele de constituire a Fondului de risc pentru acoperirea riscurilor financiare prevzute de Legea nr.313/2004 sunt urmtoarele: A.-fondurile de asigurare obligatorie; B.-fondurile proprii ale instituiilor publice; C.-dobnzile la disponibilitile aflate n contul fondului de risc; C 40. Care sunt cazurile de ncetare a valabilitii garaniilor de stat, conform Legii nr.313/2004? A.-termenul de plat prevzut n scrisoarea de garanie a expirat; B.-obligaiile aferente mprumutului garantat de stat sunt achitate parial; C.-prelungirea acordului de mprumut subsidiar; A 41. n activitatea de contractare i de administrare a datoriei publice guvernamentale, Ministerul Finanelor Publice urmrete, innd seama de condiiile de pia, urmtoarele obiective: A.-diversificarea bazei de creditori; B.-riscul de credit; C.-riscul de pia; A 42. Ministerul Finanelor Publice, ca singur contractant i administrator al datoriei publice guvernamentale directe i garantate are pentru ndeplinirea acestui scop autoritatea de a intreprinde urmtoarele activiti: A.-emite scrisori de garanie pentru mprumuturi; B.-diversific baza de creditri; C.-prezint decadal Guvernului i Parlamentului situaia mprumuturilor contractate direct de stat; A 43. Care sunt principalele operaiuni autorizate s fie efectuate de Ministerul Finanelor Publice pentru administrarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale? A.-riscul de credit; B.-rscumprarea titlurilor de stat pe piaa secundar; C.-solicitarea avizului Ministerului Justiiei; B 44. Care sunt, n principal, datele care trebuie s fie cuprinse n Registrele datoriei publice? A.-garaniile refuzate a se acorda de stat; B.-nivelul ratelor dobnzilor; C.-creditele bugetare; B 45. Care sunt categoriile de relaii bneti care formeaz obiectul noiunii de relaii financiare n sens restrns ? A.-relaiile financiare propriu-zise, adic finanele publice, transfer nerambursabil; B.-finane private sau finane ale ntreprinderilor; C.-relaii de transfer a unei pri din produsul social;

40

41

42

43

44

45

46

A 46. Indicai care sunt fazele funciei de repartiie a finanelor publice: A.-faza de control financiar; B.-faza de distribuire (repartizare) a fondurilor publice pe beneficiari, persoane juridice i fizice; C.-faza de analiz a oportunitii; B 47. Este adevrat c funciile finanelor intreprinderii sunt urmtoarele? A.-funcia de repartiie i funcia de control; B.-funcia de distribuire; C.-funcia de personal; A 48. Funcia de repartiie a finanelor intreprinderii cuprinde: A.-numai formarea capitalului; B.-pe lng formarea capitalului, funcia de repartiie se manifest i cu ocazia stabilirii participrii ntreprinderii la constituirea fondurilor comunitii locale sau a bugetului central; C.-numai la constituirea fondurilor speciale; B 49. Funcia de control a finanelor intreprinderii se manifest : A.-att n procesul utilizrii capitalului ct i stabilirii obligaiilor bugetare; B.-numai n procesul utilizrii capitalului; C.-numai la stabilirea veniturilor bugetare; A 50. Indicai direciile principale n care s-a orientat legislaia finanelor publice ntre cele dou rzboaie mondiale: A.-unificarea sistemului fiscal i reforma fiscal radical; B.-reforma constituional; C.-msuri pentru accelerarea executrii silite; A 51. Constatarea veniturilor publice provenite din taxe i contribuii n cadrul administraiilor locale, ntre cele dou rzboaiemondiale, se fcea de ctre comisii de constatare locale compuse din: A.-delegatul serviciului financiar local, la orae, sau notarul comunal, dup caz, un consilier comunal delegat i un delegat al contribuabililor; B.-judectorul de ocol i un consilier comunal delegat; C.-un consilier comunal delegat i un delegat al contribuabililor; A 52. Cheltuielile bugetuluii de stat, n etapa dup al doilea rzboi mondial i, mai ales, dup 1949, se efectuau, n principal, pentru: A.-aprarea rii, donaii, cu destinaie special; B.-stimularea activitilor productive; C.-pentru finanarea economiei naionale. C

47

48

49

50

51

52

53

53. Care sunt categoriile de norme juridice care au ca obiect finanele publice? A.-cele privind creditul public i controlul financiar; B.-cele privind finanele intreprinderilor; C.-responsabilitatea instituiilor publice; A 54. Precizai care sunt categoriile de legi ordinare care cuprind cele mai importante norme juridice financiare: A.-legile privind organizarea i funcionarea societilor comerciale; B.-legile fondului funciar; C.-legile bugetare anuale; C 55. Principalele elemente ale raporturilor juridice financiare publice sunt: A.-controlul financiar; B.-stabilirea veniturilor publice; C.-subiecii raporturilor juridice financiare publice; C 56. Subiecii raporturilor juridice privind finanele publice cuprind: A.-numai organele financiare de stat; B.-att organele financiare de stat, ct i persoanele juridice i fizice cu drepturile i obligaiile acestora; C.-numai persoanele juridice; B 57. Elemente specifice care definesc bugetul public sunt: A.-veniturile bugetare; B.-impozitele pe venit; C.-act de autorizare i de previziuni; C 58. Care sunt principalele categorii de bugete publice care sunt cuprinse n bugetul public naional? A.-bugetele intreprinderilor cu capital de stat; B.-bugetul de stat i bugetele locale; C.-bugetele societilor comerciale pe aciuni; B 59. Elementele specifice care definesc dreptul bugetar constau n: A.-procedura de formare, administrare, angajare i utilizare a fondurilor publice; B.-nlturarea transferurilor ce se admiteau ntre bugetele locale; C.-excedentele bugetelor locale se includ n fondul de tezaur local; A 60. Indicai excepiile de la principiul universalitii bugetului de stat: A.-reconstituirea creditelor bugetare i donaiile, cu destinaie special; B.-subveniile bugetare; C.-comisioanele percepute la unele servicii publice; A

54

55

56

57

58

59

60

61

61. Pentru situaiile n care apar goluri temporare de cas se poate recurge la emisiune monetar sau la finanare direct de ctre bnci? A.-da, se poate recurge numai la emisiune monetar; B.-nu se poate recurge nici la emisiune monetar i nici la finanare direct de ctre bnci; C.-da, se poate recurge numai la finanare direct de bnci; B 62. Nivelul de 2,7% din PIB al deficitului bugetar al Romniei n anul 2007 se ncadreaz n nivelul maxim admis pentru introducerea monedei unice EURO? A.-da, se ncadreaz; B.-nu se ncadreaz; C.-nivelul maxim este de 2%; A 63. Factorii care influeneaz luarea deciziei privind adoptarea modului de calcul al anului bugetar sunt, spre exemplu: A.-deficitul bugetar; B.-nivelul de dezvoltare a economiei; C.-prelevrile agricole; B 64. Sunt documente ce stau la baza elaborrii proiectului bugetului de stat urmtoarele: A.-propuneri de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor teriari de credite; B.-politici i strategii sectoriale prezentate de ctre primarii de orae; C.-posibilitile de finanare a deficitului bugetar. C 65. Este necesar trecerea la bugetul pe programe pe termene medii i lungi, deoarece metodele clasice (tradiionale) de evaluare a cheltuielilor publice, de dimensionare a acestora, au devenit limitate, ntruct: A.-se bazeaz pe un volum prea mare de informaii; B.-nu urmresc n primul rnd eficiena aciunilor care se intenioneaz a se realiza; C.-urmresc numai corelarea cheltuielilor la nivelul unor uniti care concur la nfptuirea unui obiectiv din resurse bugetare; B 66. Raportul comun al Comisiilor de buget-finane din Parlament privitor la proiectul bugetului de stat face propuneri motivate constnd n: A.-adoptarea proiectului de buget, fr modificri; B.-propuneri de cheltuieli ale ordonatorilor de credite; C.-organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului; A 67. Legile bugetare anuale cuprind n coninutul lor urmtoarele categorii de dispoziii: A.-reglementri specifice pentru patru ani urmtori; B.-deficitul sau excedentul bugetar; C.-controlul totalitii veniturilor i cheltuielilor; B 68. Sursele proprii ale bugetului Uniunii Europene se compun din : A.-taxe prevzute n tariful vamal comun i prelevri agricole; B.-prelevri din impozitul pe veniturile microntreprinderilor; C.-prelevri din impozitul pe profit; A

62

63

64

65

66

67

68

69

69. Care sunt categoriile de control financiar ce se exercit n Uniunea European? A.-la nivelul execuiei bugetare i are n vedere ordonatorii de credite i contabilii; B.-controlul intern; C.-la nivelul statelor; A 70. Misiunile Curii Europene de Conturi sunt: A.-executarea bugetului; B.-de a angaja cheltuielile i de a constata drepturile de ncasat; C.-misiunea de recomandare, respective prezentarea de observaii privind executarea bugetului UE i recomandri privind descrcarea de gestiune a Consiliului i Parlamentului; C 71. n procesul repartiiei i circulaiei produsului social apar relaii bneti care conduc la constituirea de fonduri pentru: A.-satisfacerea unor nevoi generale ale societii sau pentru obinerea sau repartizarea de profit; B.-investiii n domeniul finanelor private; C.-realizarea transferului unei pri din produsul social n form bneasc; A 72. Relaiile bneti viznd formele valorii constituie: A.-finanele publice; B.-aa-numitele finane private sau finanele ntreprinderilor; C.-fondurile bugetelor publice; B 73. Din perioada descompunerii comunitii gentilice i nceputul ornduirii sclavagiste, cnd au aprut finanele ntr-o form incipient, n toate ornduirile finanele au acionat ca: A.-relaii specifice ornduirii sclavagiste; B.-relaii fiscale; C.-relaii sociale de natur economic; C 74. n ce raport se afl sfera finanelor cu cea a relaiilor bneti: A.-este mai restrns; B.-este mai cuprinztoare; C.-este identic; A 75. Sfera finanelor include numai relaiile bneti care exprim: A.-o schimbare a formelor valorii; B.-realizarea rolului i funciilor statului; C.-un transfer de produs social (de venit naional). C 76. Relaiile referitoare la formarea i repartizarea fondurilor bugetelor publice, avnd un caracter nerambursabil, sunt relaii financiare: A.-n sens restrns; B.-n sens larg; C.-privind cheltuielile statului; A

70

71

72

73

74

75

76

77

77. n scopul relaiilor de asigurare, rambursabilitatea prestaiei are caracter: A.-aleatoriu; B.-obligatoriu; C.-temporar; A 78. Relaiile de credit i cele de asigurare trebuie tratate drept: A.-categorii de relaii bneti care au la baz obligaia de rambursare; B.-categorii distincte i autonome de relaii bneti; C.-categorii de relaii bneti n cadrul crora rambursabilitatea prestaiei are caracter aleatoriu; B 79. Mijlocul financiar i juridic prin care statul procedeaz la repartiia sarcinilor publice, ntre persoanele fizice i persoanele juridice, ct mai rentabil posibil, l reprezint: A.-finanele publice; B.-creditul public; C.-obligaia fiscal; C 80. Funcia de repartiie a finanelor publice cuprinde dou faze, i anume: A.-constituirea i distribuirea fondurilor bneti; B.-transferul i constituirea fondurilor bneti; C.-mobilizarea i transferul fondurilor bneti. A 81. n proporie covritoare, resursele bneti ale finanelor publice sunt mobilizate: A.-cu titlu definitiv i fr contraprestaie; B.-avnd la baz principiul rambursabilitii; C.-prin valorificarea unor bunuri proprietate de stat; A 82. Distribuirea, cea de-a doua faz a funciei de repartiie a finanelor publice, este dat n competena autoritilor publice i se face n raport cu: A.-oferta de resurse financiare; B.-oferta i cererea de resurse financiare; C.-cererea de resurse financiare; B 83. Distribuirea sau redistribuirea produsului intern brut prin intermediul finanelor publice are loc n cadrul aceluiai tip de proprietate cnd: A.-are loc un transfer de resurse ntre stat i unitile sale n ambele sensuri; B.-are loc un transfer de resurse ntre stat i agenii economici cu capital privat sau mixt; C.-are loc un transfer de resurse ntre stat i populaie; A 84. Richard i Peggy Musgrave susin existena a trei funcii ale finanelor publice: A.-funcia de alocare, de distribuire, de control; B.-funcia de alocare, de distribuire, de repartiie; C.-funciile de alocare, de distribuire, de stabilizare; C

78

79

80

81

82

83

84

85

85. Concepiile potrivit crora rolul statului se reduce la nfptuirea sarcinilor i funciilor tradiionale, constnd n meninerea ordinii interne, administrarea justiiei i a lucrrilor publice, aprarea naional sunt: A.-concepii clasice; B.-concepii moderne; C.-concepii postmoderne; A 86. Doctrina intervenionist, conform creia statul este chemat s exercite un rol activ n viaa economic st la baza: A.-concepiilor clasice; B.-concepiilor postmoderne; C.-concepiilor moderne. C 87. Armonizarea intereselor i interveniei statului cu cele ale sectorului privat reprezint o trstur specific: A.-a concepiilor moderne; B.-a concepiilor clasice; C.-a concepiilor postmoderne (contemporane); C 88. Clasificarea finanelor n publice sau private se face n funcie de natura dreptului dup care entitile i conduc activitile: A.-public sau comercial; B.-financiar sau civil; C.-privat sau modern; A 89. Piaa financiar este un loc cadru de ntlnire ntre nevoile de resurse bneti ale ntreprinztorilor, ale productorilor i: A.-disponibilitile bneti ale societilor de asigurri; B.-disponibilitile bneti ale ntreprinztorilor; C.-disponibilitile bneti ale populaiei. C 90. Piaa capitalului este o pia specific, al crei obiect l formeaz: A.-titlurile de valoare (aciuni, obligaiuni, titluri de stat); B.-plasamentele economiilor populaiei; C.-disponibilitile bneti; A 91. Drile de repartiie i drile de calitate reprezentau sursele principale de venituri ale statului pn n 1830 n: A.-Transilvania; B.-ara Romneasc i Moldova; C.-Serbia; B 92. Breslele i birnicii reprezentau cele dou mari categorii de contribuabili n: A.-ara Romneasc i Moldova; B.-Transilvania; C.-Serbia; A

86

87

88

89

90

91

92

93

93. Adevrata reform financiar s-a realizat n rile Romne prin: A.-Patenta mprtesei Maria Tereza de la 1754; B.-Convenia de la Paris; C.-Regulamentul Organic; C 94. Unificarea sistemului fiscal, reforma fiscal radical i msurile pentru echilibrarea bugetului public reprezint cele trei direcii principale de orientare a legislaiei finanelor publice: A.-n perioada 1886-1904; B.-n timpul rzboiului din 1916-1918; C.-dup 1918; C 95. Funcionarii din domeniul fiscal au fost mprii n funcionari aparinnd serviciilor de constatare a impozitelor i funcionari aparinnd serviciilor de ncasri i pli, prin reforma din: A.-1929; B.-1921; C.-1923; A 96. Principalul izvor al dreptului finanelor publice l constituie: A.-Constituia; B.-Legea privind finanele publice; C.-Legea privind finanele publice locale; A 97. Bugetul propriu al fiecrei uniti administrativ-teritoriale care are personalitate juridic se aprob anual prin: A.-hotrri de guvern; B.-hotrri ale consiliilor acestor uniti; C.-lege; B 98. Drepturile i ndatoririle ce revin celor doi subieci ai raporturilor juridice privind finanele publice reprezint: A.-coninutul raporturilor juridice financiare publice; B.-obiectul raporturilor juridice financiare publice; C.-activiti de natur organizatoric n materie bugetar; A 99. Raporturile juridice care implic ncasarea i plata unor sume (impozite, taxe, etc.) au i un obiect material, reprezentat de: A.-drepturile i ndatoririle ce revin subiecilor raporturilor juridice privind finanele publice; B.-ndatorirea de a executa obligaia financiar; C.-sumele de bani respective.

94

95

96

97

98

99

C 100 100. Raporturile juridice financiare pot fi grupate n raporturi bugetare, raporturi fiscale, raporturi de credit public, raporturi privind emisiunea i circulaia bneasc, raporturi valutare, raporturi de control financiar, n funcie de: A.-aciunile referitoare la administrarea fondurilor publice; B.-aciunile de control financiar; C.-particularitile obiectului lor.

C 101. n domeniul privat, normele juridice privind finanele publice acioneaz pentru: A.-stabilirea i ncasarea veniturilor publice de la toi contribuabilii; B.-formarea fondurilor necesare pentru finanarea aciunilor de interes general al societii; 101 C.-administrarea fondurilor necesare pentru finanarea aciunilor de interes general al societii; A 102. Cele trei elemente specifice ale bugetului public sunt: A.-act administrativ, act de autorizare, lege; B.-act de previziuni, act de autorizare, act anual; 102 C.-act de previziuni, act-condiiune de natur administrativ, act administrativ; B 103. n Romnia, cuvntul buget apare pentru prima dat n: A.-Regulamentul Organic al Munteniei i Moldovei (1831-1832); B.-condicile de venituri i cheltuieli din vremea lui Gheorghe Vod, relative la Moldova; 103 C.-condicile de venituri i cheltuieli din vremea lui Brncoveanu, relative la Muntenia; A 104. Principiul universalitii, ca principiu al dreptului bugetar, presupune ca toate veniturile publice s se realizeze numai n cadrul: A.-bugetului public; 104 B.-bugetului asigurrilor sociale de stat; C.-bugetului trezoreriei statului; A 105. Donaiile, fondurile de sprijin i reconstituirea creditelor bugetare sunt excepii de la principiul: A.-specializrii bugetare; 105 B.-unitii bugetare; C.-universalitii. C 106. Principiul unitii bugetare implic: A.-nscrierea ntr-un singur act tuturor veniturilor i cheltuielilor publice; B.-perceperea unui venit public pentru finanarea unei anumite cheltuieli bugetare; 106 C.-cuprinderea n bugetul public a veniturilor i cheltuielilor publice cu sumele lor totale n sume brute; A 107. Creditele aprobate din fondurile speciale neutilizate la finele anului bugetar se reporteaz n anul viitor, cu pstrarea destinaiei iniiale, ceea ce constituie o excepie de la: A.-principiul unitii bugetare; 107 B.-principiul specializrii bugetare; C.-principiul anualitii; C

108. Principiul echilibrului bugetului public implic faptul ca: A.-veniturile bugetului public s acopere integral cheltuielile publice; B.-niciun venit public s nu poat fi instituit dect cu acordul Parlamentului; 108 C.-nu este admis perceperea unui venit public pentru finanarea unei anumite cheltuieli; A 109. Principiul neafectrii veniturilor bugetare presupune: A.-c veniturile ncasate la buget se utilizeaz pentru anumite categorii de cheltuieli; B.-folosirea raional a fondurilor; 109 C.-c veniturile ncasate la buget se depersonalizeaz. C 110. Elaborarea raportului privind situaia macroeconomic pentru anul bugetar n discuie i proiecia acesteia n urmtorii 3 ani este asigurar de: A.-Guvern; 110 B.-Parlament; C.-Ministerul Finanelor; A 111. Supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare i a contului general anual de execuie este asigurat de: A.-Guvern; 111 B.-Ministerul Finanelor Publice; C.-Banca Naional a Romniei; A 112. Examinarea periodic a execuiei bugetare i stabilirea msurilor pentru meninerea sau mbuntirea echilibrului bugetar este asigurat de: A.-Ministerul Finanelor Publice; 112 B.-Agenia Naional de Administrare Fiscal; C.-Guvern; C 113. Aprobarea clasificaiilor bugetare precum i a modificrilor acestora se face de ctre: A.-Guvern; B.-Ministerul Finanelor Publice; 113 C.-Banca Naional a Romniei; B 114. Pregtirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum i ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuie se asigur de: A.-Ministerul Finanelor Publice; 114 B.-Guvern; C.-Parlament; A 115. Bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat se elaboreaz anual de ctre: A.-Guvern; B.-Parlament; 115 C.-Trezoreria statului; A

116. Bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat se aprob de: A.-ordonatorii principali de credite; B.-Guvern; 116 C.-Parlament. C 117. Bugetul asigurrilor sociale de stat se adopt: A.-prin lege separat de legea bugetului de stat; B.-prin aceeai lege cu cea a bugetului de stat; 117 C.-prin hotrre de guvern; A 118. Bugetul trezoreriei statului presupune: A.-operaiuni de ncasri i pli ntre societi comerciale cu capital privat; B.-operaiuni de ncasri i pli de i ctre instituiile publice; 118 C.-operaiuni de ncasri i pli ntre persoane fizice; B 119. Competena de aprobare a bugetelor locale aparine: A.-consiliilor locale i consiliilor judeene; B.-primarului; 119 C.-ordonatorilor principali de credite; A 120. Ministrul Finanelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru care va specifica contextul macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum i limitele de cheltuieli aprobate de Guvern: 120 A.-pn la data de 1 iunie a fiecrui an; B.-pn la data de 15 iunie a fiecrui an; C.-pn la data de 15 iulie a fiecrui an; A 121. Autorizarea creditelor bugetare aprobate se face: A.-pentru ntreaga durat a exerciiului bugetar; B.-trimestrial; 121 C.-semestrial; A 122. Alocaiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe ordonatori principali de credite i, n cadrul acestora, pe capitole: A.-nu pot fi majorate i nu pot fi virate i utilizate la alte articole de cheltuieli; 122 B.-nu pot fi majorate, dar pot fi virate i utilizate la alte articole de cheltuieli; C.-pot fi majorate, dar nu pot fi virate i utilizate la alte articole de cheltuieli. A 123. Creditele bugetare aprobate pentru un anumit ordonator principal de credite: A.-se pot vira i utiliza pentru finanarea altui ordonator principal de credite; B.-nu se pot vira i utiliza pentru finanarea altui ordonator principal de credite; 123 C.-se pot vira i utiliza, n anumite condiii, pentru finanarea altui ordonator principal de credite; B

124. Creditele bugetare aprobate la un capitol: A.-pot fi utilizate numai n anumite condiii pentru finanarea altui capitol; B.-pot fi utilizate pentru finanarea altui capitol; 124 C.-nu pot fi utilizate pentru finanarea altui capitol; B 125. Virrile de credite bugetare de la capitolele care au fost majorate din fondurile de rezerv bugetar i de intervenie la dispoziia Guvernului: A.-sunt interzise de lege; 125 B.-sunt permise de lege; C.-sunt permise de lege n anumite condiii; A 126. Metoda autonom, metoda majorrii (diminurii) i metoda evalurii directe reprezint: A.-metode de impunere; B.-metode moderne de evaluare a veniturilor i cheltuielilor bugetare; 126 C.-metode clasice de evaluare a veniturilor i cheltuielilor bugetare. C 127. Efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit i fiecare categorie de cheltuieli reprezint: A.-metoda autonom; 127 B.-metoda majorrii (diminurii); C.-metoda evalurii directe; C 128. n situaia cnd preedintele Romniei are obieciuni la proiectul legii bugetului de stat poate cere: A.-reexaminarea acestuia; 128 B.-respingerea acestuia; C.-blocarea procedurii de adoptare; A 129. Promulgarea legii este operaiunea final a procedurii legislative i const n emiterea unui decret de promulgare de ctre: A.-Preedintele Romniei; 129 B.-primul ministru al Romniei; C.-Parlamentul Romniei; A 130. Legile bugetare anuale pot fi modificate n cursul exerciiului bugetar prin legi de rectificare crora li se aplic: A.-proceduri speciale; 130 B.-proceduri diferite de cele ale legilor bugetare iniiale; C.-aceleai proceduri ca i legilor bugetare iniiale; C 131. Legile de rectificare trebuie s fie elaborate cel mai trziu: A.-la data de 30 noiembrie; B.-la data de 31 decembrie; 131 C.-la data de 15 noiembrie; A

132. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor din bugetul de stat, pe capitole de clasificaie bugetare este o atribuie ce revine: A.-Guvernului; 132 B.-ordonatorilor principali de credite; C.-Ministerului Finanelor Publice; C 133. Deschiderea creditelor bugetare i alimentarea cu fonduri a conturilor bancare deschise pentru ordonatorii principali de credite este o atribuie ce revine: A.-Ministerului Finanelor Publice; 133 B.-ordonatorilor secundari de credite; C.-Guvernului; A 134. Efectuarea transferurilor ctre autoritile colectivitilor locale, n limitele prevzute n bugetul de stat n funcie de necesitile execuiei bugetare este o atribuie ce revine: A.-ordonatorilor principali de credite; 134 B.-Ministerului Finanelor Publice; C.-ordonatorilor secundari de credite; B 135. Efectuarea controlului preventiv i de gestiune asupra veniturilor i cheltuielilor publice, precum i controlul de gestiune asupra patrimoniului public este o atribuie exercitat de: A.-Ministerului Finanelor Publice; 135 B.-Guvernului; C.-ordonatorilor principali de credite; A 136. Conducerea trezoreriei naionale e asigurat de: A.-Banca Naional a Romniei; B.-Guvern; 136 C.-Ministerul Finanelor Publice; C 137. Angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare repartizate i aprobate legal reprezint obligaia: A.-ordonatorilor de credite; 137 B.-Guvernului; C.-Ministerului Finanelor Publice; A 138. Organizarea monitorizrii programului de achiziii publice i a programului de lucrri de investiii publice reprezint obligaia: A.-Guvernului; 138 B.-ordonatorilor de credite; C.-Ministerului Finanelor Publice; B 139. Blocarea sau reducerea utilizrii unor credite constatate ca fr temei legal sau fr justificare n bugetele ordonatorilor principali de credite se poate face de ctre: A.-Ministerul Finanelor Publice; 139 B.-ordonatorii principali de credite; C.-Parlamentului A

140. Contul general anual de execuie a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat i celelalte conturi anuale de execuie se aprob prin lege dup verificarea acestora de ctre: A.-Ministerul Finanelor Publice; 140 B.-ordonatorii principali de credite; C.-Curtea de conturi; C 141. mprumutul public reprezint un acord de voin al prilor de unde rezult caracterul: A.-contractual al acestuia; B.-rambursabil al acestuia ; 141 C.-oneros al acestuia; A 142. Existena unei contraprestaii n sarcina statului sub forma unor dobnzi, comisioane, sau alte avantaje acordate creditorilor, convenite prin contract, arat: A.-caracterul oneros al mprumutului public; 142 B.-caracterul rambursabil al mprumutului public; C.-caracterul contractual al mprumutului public; A 143. mprumutul public trebuie autorizat n prealabil de ctre Parlament, de unde rezult: A.-caracterul gratuit al mprumutului public; B.-caracterul rambursabil al acestuia; 143 C.-caracterul legal al acestuia. C 144. Garantarea mprumuturilor interne i externe se face de ctre Guvern, numai prin: A.-Ministerul Finanelor Publice; B.-Trezoreria statului; 144 C.-Comisia de buget-finane a Parlamentului; A 145. Fondul de rezerv bugetar la dispoziia Guvernului este folosit pentru: A.-realizarea politicii cheltuielilor publice; B.-cheltuieli urgente sau neprevzute; 145 C.-ndeplinirea parteneriatului public-privat; B 146. Fondul de intervenie la dispoziia Guvernului se utilizeaz pentru: A.-finanarea unor aciuni urgente mpotriva calamitilor; B.-finanarea regiunilor defavorizate; 146 C.-subvenionarea agenilor economici; A 147. Controlul politic al execuiei bugetului public se efectueaz de ctre: A.-Preedintele Romniei; B.-Guvern; 147 C.-Parlamentul Romniei; C

148. Ministerul finanelor publice poate utiliza fondurile n valut, contractate pentru finanarea i refinanarea datoriei publice guvernamentale pentru: A.-plata serviciului datoriei publice; 148 B.-importuri de materii prime; C.-rscumprarea titlurilor de stat pe piaa secundar; A 149. Singurul contractant i administrator al datoriei publice guvernamentale directe i garantate este: A.-Ministerul Finanelor Publice; 149 B.-Parlamentul Romniei; C.-Guvernul Romniei; A 150. Titlurile de valoare i mprumuturile de la societile comerciale bancare sau de la alte instituii de credit sunt instrumente ale: A.-consiliilor locale; 150 B.-instituiilor publice; C.-datoriei publice locale; C Care sunt forme concrete de constituire a fondurilor publice de resurse financiare? a. redevente si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat; b. numai impozitele si taxele; 151 c. numai varsamintele institutiilor publice. A Controlul financiar se exercita prin urmatoarele organe de specialitate: a. numai prin Ministerul Finantelor Publice; b. numai de Curtea de Conturi; 152 c. prin banci si alte institutii financiare. C Principii ale doctrinei liberale care stau la baza finantelor publice clasice sunt: a. maximizarea nivelului cheltuielilor publice; b. constituirea veniturilor publice din contributia generala; 153 c. mentinerea ordinii publice indiferent de echilibrul bugetar. B Se considera ca in prezent finantele publice joaca rolul de: a. mijloc de acoperire a cheltuielilor cu functionarea sectorului public; b. mijloc de functionare armonioasa a preturilor; 154 c. instrument de stabilire a cadrului juridic general. A Ce relatii cuprind finantele private? a. relatii macroeconomice; b. relatii economice banesti prin care se constituie si se utilizeaza capitalurile intreprinderilor 155 in scopul cresterii valorii lor; c. relatii de natura administrativa. B

Care este obiectivul principal al functiei financiare a intreprinderii? a. angajarea personalului prin concurs; b. activitatea de desfacere a produselor; 156 c. maximizarea valorii intreprinderii si implicit obtinerea unei rentabilitati cat mai ridicate. C Functia financiara a intreprinderii a evoluat mult, in special in ultimii ani, datorita: a. evolutiei productiei miniere si petroliere; b. evolutiei pietei de capitaluri si mondializarii productiei; 157 c. sporirii exporturilor internationale. B Managerul financiar isi mentine, in zilele noastre, rolul dublu: a. in organizarea si executarea investitiilor; b. in organizarea si expedierea produselor; 158 c. in asigurarea finantarii fiecarei actiuni, operatiuni a intreprinderii si in cautarea surselor financiare cele mai ieftine. C Mondializarea productiei si a comercializarii permite (avantaje): a. exploatarea imperfectiunii diferitelor piete; b. plasarea de obligatiuni; 159 c. circulatia hartiilor de valoare. A Inainte de intemeierea Principatelor Romane, o caracteristica fundamentala consta in aceea ca domnii, ca autoritate suprema in stat, si-au asumat: a. intinse domenii teritoriale; 160 b. acordarea de reduceri si scutiri de dari; c. atribuirea de titluri unor slujbasi. B In Transilvania, Tezaurarul avea in subordine patru inspectori cu competente in sectoare distincte si anume: a. dijme fiscale; 161 b. taxa oraseneasca; c. exploatarile petroliere. A In perioada domniei lui A.I.Cuza (1859-1866) au fost puse bazele: a. organizarii financiare moderne; b. impozitelor pe repartitie; 162 c. impozitului pe pamant. A Prin Tratatul de la Paris, (martie 1856), s-a admis: a. fixarea vamilor; b. asezarea dreapta si generala a contributiilor in raport de averea contribuabilului; 163 c. un nou sistem de impozite. B

In anul 1862 au fost adoptate masuri fiscale noi, cum sunt: a. impozitul pe venitul din salarii; b. introducerea impozitului funciar; 164 c. impozitul pe beneficiu. B In perioada domniei regelui Carol I, sitemul fiscal se baza mai ales pe impozite pe venit, cum erau: a. impozitul asupra castigurilor; 165 b. varsaminte din beneficii; c. impozitul pe venitul proprietatilor cladite. C Dupa Unirea Principatelor Romane, exercitiul bugetar era egal cu anul financiar, adica de 12 luni si incepea: a. la 1 aprilie si se incheia la 31 martie a anului urmator; 166 b. la 1 martie si se incheia la 28-29 februarie a anului urmator; c. la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie. A Ce competente avea Curtea de Conturi la infiintarea ei in 1864 si pana in 1948? a. o singura competenta - de control; b. doua competente, de control ulterior si jurisdictionala; 167 c. doua competente, una de control preventiv si alta de control ulterior. B In perioada Unirea Principatelor Romane - Primul Razboi Mondial, o caracteristica importanta a sistemului financiar a constituit-o faptul ca: a. bugetul public reprezenta un mijloc de redistribuire a venitului national; 168 b. bugetul public reflecta rolul interventionist al statului si a finantelor publice; c. bugetul statului cuprindea numai impozite directe. A In ce consta metoda controlului dublu asupra finantelor publice aplicata in sistemul financiar modern? a. unul efectuat pe plan local si unul efectuat pe plan central; b. unul exercitat de aparatul de specialitate al Executivului si altul efectuat de organul 169 legislativ; c. unul efectuat de Curtea de Control si altul efectuat de Banca Nationala a Romaniei. B Cum s-a trecut la organizarea administrarii vamilor in 1859, o data cu Unirea Principatelor Romane? a. prin infiintarea directiei generale a vamilor la Focsani; 170 b. prin infiintarea directiei generale a vamilor la Vaslui; c. prin infiintare a doua directii generale a vamilor, la Bucuresti si la Iasi. C In ce consta ideea progresista a reformei fiscale propusa de Nicolae Titulescu in anul 1921? a. introducerea impozitelor indirecte; b. instituirea impozitului cedular completat cu unul global pe venit progresiv, pe lux si cifra de 171 afaceri; c. introducerea impozitului supracota. B

Ce impozit extraordinar a fost instituit prin reforma fiscala din 1921? a. impozitul pe venitul din redevente; b. impozitul pe veniturile proprietatii financiare necladite; 172 c. impozitul progresiv pe avere si pe imbogatirea din timpul razboiului in cota de 3-33%, in unele cazuri 65-91%. C O noua reforma fiscala, legiferata prin Legea pentru unificarea contributiunilor directe si pentru infiintarea impozitului pe venitul global din 1923, instituie: a. 6 impozite directe, reale, denumite si elementare si un impozit progresiv pe venitul global, de natura subiectiva, personala; 173 b. 7 cedule, ca impozite directe; c. taxa vamala de export. A Ca urmare a crizei mondiale, la 1 aprilie 1934, s-a luat masura: a. inlocuirii impozitelor directe, pe cedule cu impozite obiective, directe; b. inlocuirea impozitului global cu unul supracota, care se stabilea automat; 174 c. inlocuirea impozitului pe veniturile proprietatii funciare necladite cu impozitul pe veniturile proprietatii agricole. B Ce masura de procedura de impunere importanta s-a adoptat in timpul celui de al doilea razboi mondial? a. introducerea declaratiei de impunere la unele venituri impozabile; 175 b. contestatia impotriva deciziei de impunere; c. adoptarea Codului de Procedura Fiscala in 1942. C In deceniul al treilea al secolului trecut, echilibrarea bugetara s-a realizat prin: a. majorarea cu 10% a impozitelor directe si cu cca. 20% a celor indirecte; b. majorarea cu 5% a impozitelor directe si cu cca. 10% a celor indirecte; 176 c. majorarea cu 15% a impozitelor directe si cca. 15% a celor indirecte; A Dominatia sovietica, dupa al doilea razboi mondial, instaurata in Romania, a impus o masura deosebita: a. restructurarea financiara din 1949; b. inlocuirea statului de drept si a economiei de piata cu dictatura comunista de stat si 177 economica; c. reducerea impozitelor. B Indicati o caracteristica esentiala a conceptiei comuniste despre bugetul de stat: a. rolul redus al veniturilor bugetare din contributii sociale; b. cheltuieli bugetare reduse pentru actiuni social culturale; 178 c. pozitia de subordonare a bugetului de stat fata de planul national unic de dezvoltare. C 179 Care a fost principala sursa de venit a bugetului de stat de la 1 ianuarie 1979 in regimul comunist? a. varsamintele din beneficiile intreprinderilor de stat; b. impozitul pe teren; c. impozitul pe fondul total de retribuire a unitatilor de stat.

A Prevederile Constitutiei servesc pentru stabilirea competentelor organelor puterii legislative si a celor executive, centrale si locale, cu privire in principal, la: a. principiile ce stau la baza politicii financiare, monetare si valutare a statului; 180 b. dobandirea de terenuri de catre straini; c. definirea cheltuielilor private. A Legile finantelor publice statueaza ferm caracterul legal al veniturilor publice, constand, in principal, in aceea ca: a. nu pot fi stabilite decat prin lege; 181 b. prevad masuri pentru corecta determinare si incasare a impozitelor; c. urmarirea silita a veniturilor publice, daca nu se face plata voluntara. A Legile fiscale stabilesc veniturile bugetare si prevad: a. conturile anuale de executie bugetara; b. masurile necesare pentru determinarea cuantumului impozitului, taxei si contributiei 182 sociale; c. delegari de competenta in materie. B Hotararile adoptate de consiliile locale aproba: a. bugetele fondurilor speciale; b. conturile anuale de executie ale bugetelor locale; 183 c. conturile anulae de executie ale bugetului asigurarilor sociale de stat. B Prin Hotararile Guvernului se aproba: a. elementele fiecarui impozit in parte; b. masuri pentru determinarea cuantumului impozitelor; 184 c. masuri pentru executarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat. C Organele financiare de stat, ca subiecte ale raportului juridic de finante publice au o situatie juridica specifica, in sensul ca: a. pot pretinde celuilalt subiect participant la acel raport juridic anumite prestatii sau abtineri; 185 b. nu pot sanctiona pe celalalt subiect al raportului juridic; c. nu-l pot executa silit pe celalalt subiect al raportului juridic respectiv. A Repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii tine seama de: a. numai de nevoile sociale; b. de raportul dintre nevoile sociale si puterea contributiva a cetatenilor si agentilor economici; 186 c. in principal, de numarul contribuabililor. B

Cand s-a votat prima lege de organizare financiara din Romania? a. in anul 1892, sub domnia regelui Carol I; b. In anul 1921, la propunerea ministrului de finante Nicolae Titulescu; 187 c. la 29 noiembrie 1960(1860), sub domnia lui A.I.Cuza s-a votat Regulamentul de Finante, considerat prima lege de organizare financiara. C La elaborarea Legii 10/1991 privind finantele publice, s-au avut in vedere: a. experienta si practica legislativa in materie din tari avansate ca Franta, Germania, Austria; b. numai traditiile finantelor publice romanesti; 188 c. numai experienta din Marea Britanie, Spania si Olanda. A Clasificatia bugetara cuprinde, in mod general, la cheltuieli, defalcarea dupa destinatia acestora, cum ar fi spre exemplu: a. numai cheltuielile pentru serviciul datoriei publice; b. cheltuieli pentru autoritatile publice; 189 c. numai cheltuieli pentru intretinerea organelor puterii legislative si executive a politiei, apararii si justitiei. B Parlamentul aproba bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat: a. prin aceeasi lege; b. printr-o singura lege, dar se prezinta distinct cele doua categorii de bugete; 190 c. prin legi separate. C Indicati unul dintre sistemele de initiativa in materie bugetara in practica internationala: a. sistemul initiativei guvernamentale practicat in Marea Britanie; b. sistemul mixt al initiativei bugetare parlamentare si guvernamentale, practicat in S.U.A. 191 c. Sistemul initiativei presedintiale din Frantei. A Bugetul trezoreriei statului se aproba de catre: a. Parlamentul Romaniei; b. Guvernul Romaniei; 192 c. Camera Deputatilor. B Care sunt efectele incheierii exercitiului bugetului statului in ce priveste creditele neutilizate: a. se reporteaza in anul bugetar urmator; b. se regularizeaza cu disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile; 193 c. sunt nule de drept. C Drepturile creditorilor institutiilor publice sunt afectate de nulitatea de drept a creditelor bugetare neutilizate? a. nu sunt afectate; 194 b. termenul de precriptie extinctiva se intrerupe; c. termenul de prescriptie extinctiva se suspenda. A

Care este regula de baza a autonomiei financiare locale prevazuta de Carta Europeana a Economiei Locale? a. cea mai importanta resursa financiara o constituie impozitul pe spectacole; 195 b. colectivitatile locale au dreptul la resurse proprii adecvate; c. colectarea veniturilor sa fie bine organizata. B Bugetele locale si celelalte bugete ale institutiilor publice locale se aproba astfel: a. bugetele institutiilor publice, finantate integral din venituri proprii, de catre consiliile locale; b. bugetele fondurilor externe nerambursabile, de catre conducerea institutiei beneficiare a 196 fondurilor; c. bugetele locale de catre consiliile locale. C In ce constau faptele de care raspund ordonatorii de credite ai bugetelor locale? a. organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti; b. tinerea la zi a evidentei programelor; 197 c. elaborarea detaliata a indicatorilor aferenti programelor. A Fondul de rezerva bugetara locala se utilizeaza pentru: a. acordarea unor ajutoare de catre unitatile administrativ teritoriale in situatii de extrema dificultate; 198 b. ajutoare catre salariatii proprii; c. ajutoare pentru handicapati. A Indicati care este organism statal implicat n activitatea financiar public: a. societatea comercial; b. trezoreria public; 199 c. fundatiile n domeniul artistic B Care este forma de control financiar n clasificarea dup criteriul termenului n care se efectueaz: a. control permanent; 200 b. control complet; c. control de magazie; A Apariia finanelor publice a fost generat de: a) apariia comunei primitive, b) apariia societii, 201 c) apariia claselor sociale C Ce reprezinta relatiile financiare; a) un transfer valoric si de resurse de putere de cumparare b) un transfer cu caracter aleatoriu 202 c) un transfer rambursabil A

Conceptia interventionista este specifica a) statului providenta b) statul consumator 203 c) statul bunastarii A Motivatia obiectiva a aparitiei si mentinerii finantelor publice in economiile contemporane este data de urmatorii factori conditionali: a) b) 204 c) manifestarea relatiilor banesti care fac posibila formarea si repartizarea resurselor statului in forma baneasca C Finantele publice prezinta urmatoarele trasaturi: a) b) asigur repartizarea i formarea resurselor statului in forma baneasca 205 c) au la baz principiul rambursabilitii; B Care din aspectele de mai jos sunt specifice finantelor clasice? a) servesc statul consumator, studiaza gospodaria b) mijloc de a influenta viata economica si sociala; 206 c) mijloc de acoperire a cheltuielilor publice si de interventie in economica si sociala A Care din aspectele de mai jos sunt specifice finantelor moderne? a) sunt mijloc de acoperire a cheltuielilor publice b) apartin perioadei capitalismului ascendent 207 c) mijloc de acoperire a cheltuielilor publice si de interventie in economica si sociala B Cuvantul finante a avut sensul de: a) plata cu bani b) sume de bani, venit al statului 208 c) resurse banesti A Contributia principala la constituirea fondurilor financiare publice o are: a) Produsul Intern Brut b) imprumuturile externe si interne 209 c) subventiile A Functia de control a finantelor publice are o sfera de manifestare fata de functia de repartitie: a) mai restransa 210 b) mai larga c) identical B

Distributia fondurilor financiare are drept beneficiari: a) statul b) persoane juridice si persoane fizice 211 c) numai persoane juridice B Consecinta aplicarii principiului depersonalizarii este accea ca apar redistribuiri de resurse, pe multiple planuri, si anume: a) in sfera productiva, intre sectoare, ramuri, subramuri etc 212 b) este admis perceperea unui venit public pentru finanarea unei anumite cheltuieli publice. c) se distribuie aleatoriu A Care din enumerarile de mai jos reflecta mijloacele de infaptuire a menirii sociale a finantelor? a) b) functia de control si repartitie 213 c) B Menirea sociala a finantelor se infaptuieste prin indeplinirea urmatoarelor functii: a) de repartiei si de control b) de control 214 c) de repartitie A Controlul financiar nu se efectueaza: a) b) 215 c) se efectueaza in toate fazele C Dimensiunea calitativa a rolului finantelor nu se refera la: a) b) bunurile si utilitatile publice oferite de stat prin actiunile sale 216 c) B Pentru combaterea riscurilor se constituie: a) b) 217 c) fonduri de asigurare C Dupa modurile de executie, controlul poate fi: a) b) control direct, indirect, incrucisat 218 c) B 219 Termenul de creditare se refera la: a) b) relatii care exprima un imprumut de resure banesti pe o perioada si este purtator de dobanda c)

B Parghiile financiare sunt: a) obiective ale politicii financiare b) 220 c) A Deosebirile esentiale dintre finantele propriu-zise si credit provin din: a) b) caracterul diferitelor fonduri banesti din care se constituie, sursele de formare a fondurilor, 221 obiectul etc c) B Ratiunea financiara a impozitelor priveste: a) b) procurarea de venituri 222 c) B In sistemul financiar includem: a) b) 223 c) fluxurile financiare C Creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt: a) b) anulate de drept 224 c) B O institutie publica incaseaza o taxa de 2 lei pentru un serviciu public care presupune cheltuieli de 10 lei. pentru a respecta principiul universalitatii, institutia publica trebuie sa includa in buget: a) venituri de 12 lei 225 b) cheltuieli de 8 lei c) cheltuieli de 10 lei B Sunt exceptate de la principiul universalitatii: a) b) 226 c) donatiile si sponsorizarile C 227 Legea nu permite majoratea creditelor bugetare aprobate de titlul: a) b) c) cheltuieli de personal

C Orice cheltuiala publica trebuie sa se regaseasca obligatoriu in: a) b) 228 c) clasificatia economica si functional C Care dintre urmatoarele principii este considerat ca fiind ,,bolta de aur a gestiunii bugetare? a) principiul universalitatii b) principiul echilibrului bugetar 229 c) principiul neafectarii veniturilor B In bugetele extraordinare nu se inscriu cheltuielile ocazionate de: a) exercitiu bugetar curent b) 230 c) A Respectarea principiului universalitatii bugetare presupune elaborarea: a) b) bugetelor brute 231 c) B Care dintre principiile enuntate mai jos fac parte dintre principiile bugetare clasice? a) b) specializarea 232 c) B Care dintre urmatoarele trasaturi caracterizeaza regula de neafectare a veniturilor bugetare? a) b) depersonalizarea veniturilor personale 233 c) B Se constituie in exceptii de la principiul universalitatii bugetului urmatoare: a) b) 234 c) resursele din donatii C Proiectele de buget se intocmesc luand in considerare contextul macroeconomie, precizat de Ministerul Finantelor Publice in documentul numit: a) 235 b) c) scrisoare cadru C

Ordonantarea cheltuielilor se efectueaza inainte de : a) b) plata 236 c) B Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica carora li se aloca fonduri din bugetele locale sunt: a) 237 b) ordonatori secundari si tertiari c) B Cheltuielile de personal la capitolul ,, Invatamant intr-un buget local au fost de 24.000 lei in 2007. Proiectul pe anul 2008 prevede 22.500 lei. Presupunand ca bugetul de stat pe anul 2008 nu s-a adoptat cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar 2007, stabiliti limita de cheltuieli in ianuarie 2008 la capitolul de cheltuieli mai sus amintit: 238 a) b) 1.875 lei (1/12 din 22.500) c) B Ministerul Finantelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare-cadru pana la: a) 1 iunie 239 b) 15 iunie c) 1 iulie A Viza de control financiar preventiv (propriu) este necesara pentru: a) b) 240 c) angajarea si ordonantarea cheltuielilor C Angajamentul bugetar este : a) b) 241 c) orice act prin care o autoritate competent, potrivit legii, afecteaz fonduri publice unor anumite destinaii, n limita creditelor bugetare aprobate C Formarea si utilizarea fondurilor publice si contul de executie bugetara sunt supuse controlului: a) 242 b) Curtii de Conturi c) B Angajarea cheltuielilor din bugetele publice se face numai: a) b) in limita creditelor bugetare aprobate 243 c) B

Angajarea oricarei cheltuieli din fonduri publice imbraca doua forme de angajament: a) b) angajamentul legal si bugetar 244 c) B Angajamentul bugetar se face in limita: a) b) disponibilitatilor din contul de disponibil (NU STIU LA CE SE REFERA EXACT) 245 c) B Angajamentul legal reprezinta un: a) b) act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o obligaie pe seama fondurilor publice 246 c) B In situatia in care, din motive obiective, angajamentele legale de cheltuieli nu pot fi platite pana la finele anului, acestea se vor plati: a) 247 b) c) din credite bgetare ale exercitiului bugetar urmator C Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza pentru anul bugetar: a) b) veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementarile specifice exercitiului bugetar 248 c) B Pentru actiunile multianuale se inscriu distinct in buget: a) b) creditele de angajament si creditele bugetare 249 c) B Pentru actiunile multianuale ordonatorii de credite incheie angajamente legale in limita: a) b) 250 c) creditelor de angajament aprobate prin buget pentru exercitiul bugetar C