METODE DE ANALIZA GRAVIMETRICA

GRAVIMETRIA
Catedra de Chimie Analitica si Analiza Instrumentala

ISTORIC
cea mai veche tehnica de analiza Theodore W. Richards (1868 – 1928) determinarea foarte exacta a masei atomice a 55 de elemente chimice (din 92 cunoscute) prin gravimetrie 1914 - T.W. Richards primeste premiul Nobel pentru determinarea masei atomice a peste 30 elemente chimice

Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă

2

GENERALITATI
MASA ≠ GREUTATE
Masa = masura constanta a cantitatii de materie dintr-un obiect (proba) Greutate = exprima forta de atractie dintre un obiect si Terra
atractia gravitationala variaza in functie de pozitia geografica (altitudine, latitudine)

G = m· g
G – greutate m – masa g – acceleratie gravitationala
Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 3

care este inrudita chimic cu analitul Analit = element chimic sau compus de interes Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 4 .DEFINITIE GRAVIMETRIA = o metoda de precipitare sau volatilizare bazata pe determinarea masei unei substante cu compozitie cunoscuta.

3%) nu necesita standarde pentru determinarea unui analit poate fi folosita pentru calibrarea unor instrumente in lipsa unor standarde metoda analitica necostisitoare durata lunga de analiza (1-2 zile) Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 5 .1 – 0.PRINCIPIU orice metoda in care “semnalul” masurat este o masa sau o diferenta de masa se bazeaza pe legea conservarii masei (stoechiometrie) urmand exact metodologia → exactitate si precizie analitica ridicata (0.

METODE DE DETERMINARE A MASEI Direct – determinarea masei analitului sau a unui compus care contine analitul determinarea umiditatii unei probe solide (masa vaporilor de apa condensati dupa evaporare) Fe(II) → Fe2O3 (cantarire) 2 3 Indirect – determinarea diferentei de masa datorat pierderii analitului sau determinarea masei unui compus care nu contine analitul determinarea umiditatii unei probe solide (Δm dintre substanta umeda si substanta dupa uscare) + 332HgCl2 exces + PO33.+PO432 exces 3 2 2 2 3 4 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 6 .+ 3H2O Hg2Cl2↓+ 2H3O+ + 2Cl-.

CLASIFICAREA METODELOR GRAVIMETRICE (1) Gravimetrie de precipitare – se masoara masa unui precipitat Ex. dozarea Cl-. dozarea Pb2+ dupa depunerea sub forma de PbO2 pe 2 un anod de Pt 2+ Pb2+ + 4H2O 2 + PbO2 ↓+ H2↑ + 2H3O+ 2 2 3 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 7 .dupa precipitarea sub forma de AgCl Electrogravimetrie – se masoara masa unui depozit format pe catod sau anod in urma unui proces electrochimic (reducere sau oxidare) 2+ Ex.

CLASIFICAREA METODELOR GRAVIMETRICE (2) Termogravimetrie (Gravimetrie de volatilizare) – se masoara pierderea de masa datorita volatilizarii unui compus Ex. dozarea C dintr-o substanta organica dupa oxidarea la CO2 2 Gravimetrie de particule solide – se masoara masa unui analit solid dupa indepartarea matricii Ex. dozarea unor particule solide indepartate din proba prin extractie sau filtrare Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 8 .

GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 9 .

CLASIFICARE Gravimetrie clasica include etapa de calcinare compusul precipitat difera de compusul cantarit Ex. dozarea Fe(II) – Fe(OH)3↓ (calcinare) → Fe2O3 cantarit Gravimetrie rapida nu include etapa de calcinare Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 10 .

ETAPELE ANALIZEI GRAVIMETRICE pregatirea probei cantarirea probei dizolvarea substantei de analizat precipitarea componentei dozate (analit) filtrarea spalarea si uscarea calcinarea combinatiei greu solubile cantarirea produsului final calcularea rezultatului Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 11 .

55..14 g Fe(NH4)2(SO4)2⋅6H2O ..7 g Dizolvarea probei – dizolvare uscata sau umeda Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 12 ................................OPERATIILE PRINCIPALE IN GRAVIMETRIE Pregatirea creuzetului si probei de analizat . 392...pastrare in exicator .omogenizare proba Cantarirea probei de analizat ≈ 0......................prelevarea unui esantion reprezentativ ........1 g analit 2+ ex..85 g Fe2+ 4 2 4 2 2 x .. 0.1 g x ≈ 0.....aducerea la pondere constanta (incalzirea sau calcinarea) .............

PRECIPITAREA (1) AB precipitat echilibru de dizolvare AB dizolvat A +B ionizat echilibru de disociere + trebuie sa se realizeze o precipitare completa parametrii care caracterizeaza precipitatele: . exprimat in ioni-gram/l. exprimata in moli/l. .Produsul de solubilite (PS) .Solubilitea (S) – concentratia molara a solutiei saturate.produsul concentratiilor S ionilor intr-o solutie saturata. Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 13 .

PRECIPITAREA (2) AB precipitat echilibru de dizolvare − + AB dizolvat A +B ionizat echilibru de disociere - + [ A− ] ⋅ [ B + ] Ke = [ AB] moli [ A ] = [B ] = S . S = PS L AnBm PS precipitat dizolvat AnBm = nAm.+ mBn+ nn ⋅ mm ⋅Sm+n S= m+ n =[nAm-]⋅[mBn+] (S)n⋅ (S)m = PS mm ⋅ n n 14 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă . PS = [ A− ] ⋅ [ B + ] = S 2 .

PRECIPITAREA (3) Conditii ideale de precipitare: precipitare completa compusi cu PS cat mai mic S viteza de precipitare mare fara reactii secundare de preferinta precipitate cristaline (puritate ridicata) sa nu rezulte precipitat higroscopic marimea particulelor suficient de mare pentru a fi retinute ideal .precipitate macrocristaline evitarea suspensiilor coloidale (intre 1 – 100 nm) Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 15 .

invers Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 16 .PRECIPITAREA (4) Structura morfologica a precipitatelor: precipitate cristaline mai pure mai putin solubile ⇒ mai usor de filtrat si spalat pierderi de analit neglijabile fenomene de adsorbtie reduse datorită suprafetei active mai mici precipitare din solutii diluate precipitate amorfe sau coloidale .

PRECIPITAREA (5) Formarea precipitatelor – cristalizarea: Nuclearea Cresterea precipitatelor Suprasaturatia Suprasaturatia relativa (RSS) Q−S RSS = S Q – concentratia reala a solutului S – concentratia solutului la echilibru Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 17 .

PRECIPITAREA (6) Suprasaturarea relativa (RSS) la valori mari nuclearea este mare si apar cristale mici si multe Diminuarea RRS diminuarea Q Q−S RSS = S solutii diluate adaugarea in picaturi a precipitantului amestecare (agitare) cresterea S cresterea temperaturii pH Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 18 .

PRECIPITAREA (7) Puritatea precipitatelor Incluzie includerea altor ioni in precipitat eliminare prin reprecipitare Ocluzie includerea unor zone de impuritati eliminarea prin digestie Adsorbtie eliminare prin scaderea suprafetei precipitatului Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 19 .

PRECIPITAREA (8) Factorii care influenteaza precipitarea: volumul reactivului de precipitare viteza de adaugare a reactivului si agitarea natura solventului (constanta dielectrica) temperatura pH-ul ioni straini timpul – formarea de macrocristale Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 20 .

4 mgAgCl/L la 20oC) -2 daca se adauga un exces de 10-2 M clorura (efectul ionului comun) -2 [Cl--] ≈ 10-2 iong/L + -2 -8 [Ag+] = PS/10-2 = 1.8 · 10-8 iong/L S Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 21 . [Ag+]=[Cl--]=1.34·10-5 S o (Solubilitate 1.PRECIPITAREA (9) Volumul reactivului de precipitare (1) exces de precipitant ∼ 10% AgCl ↓ Ag+ + Cl- + -10 + -5 PS=[Ag+]· [Cl--] = 1.8·10-10.

AgCl + Cl-.+ Cl-.PRECIPITAREA (10) Volumul reactivului de precipitare (2) AgCl ↓ Ag+ + Cl[Cl − ] ⋅ [ Ag+ ] Ke = [ AgCl] S AgCl = [ Ag ] = + [Cl − ] PS ↑ [Cl--] duce la scaderea SAgCl AgCl in unele cazuri trebuie tinut cont si de reactiile de solubilizare cauzate de excesul de reactiv: + 2Ag+ + Cl-.[AgCl3]22 3 2+ SAgCl = [Ag+]+[AgCl]+[AgCl2--]+[AgCl32-] AgCl 2 3 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 22 .[AgCl2]-.

NH4Cl) 4 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 23 . Al(OH)3. scaderea capacitatii de solvatare) -8 PbSO4 in mediu apos PS = 1.PRECIPITAREA (11) Viteza de adaugare a reactivului si agitarea adaugarea lenta a reactivului de precipitare (picatura cu picatura) sub agitare continua Natura solventului (constanta dielectrica. 3 3 CoS. NiS) adaugarea de electroliti de coagulare (HCl.6·10-8 iong/L 4 S -12 PbSO4 in mediu hidro-alcoolic (50:50 v/v) PS = 2.6·10-12 iong/L 4 S Temperatura formarea de particule mari cristaline aglomerarea si coagularea precipitatelor coloidale (Fe(OH)3.

hidroxizi amfoteri Ionii straini maresc solubilitatea precipitatelor impurifica precipitatele prin adsorbtie Timpul mentinerea in repaus a precipitatului – favorizarea formarii macrocristalelor Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 24 .PRECIPITAREA (12) pH-ul mediu acid sau bazic.

PRECIPITAREA (13) Precipitate coloidale – conditii recomandate: precipitarea din solutii concentrate utilizarea electrolitilor de coagulare nu trebuie sa rezulte compusi volatili cu analitul filtrare si spalare rapida si imediata Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 25 .

. . Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 26 . . .FILTRAREA SI SPALAREA PRECIPITATELOR (1) separarea precipitatelor din mediul de reactie hartie de filtru sau creuzete filtrante Factorii care influenteaza filtrarea: .grosimea startului filtrant.porozitatea filtrului si talia particulelor de precipitat.vascozitatea solutiei.natura fizica a precipitatului.suprafata filtrului.

FILTRAREA SI SPALAREA PRECIPITATELOR (2) Materiale filtrante Gravimetria clasica .Hartie de filtru cantitativa (“fara cenusa”) . macrocristaline cu pori mici (banda albastra sau gri) – pp. microcristaline Gravimetria rapida Creuzete filtrante (G0-G5) din sticla fritata Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 27 . amorfe sau gelatinoase cu pori medii (banda alba sau galbena) – pp.01% m/m cu pori mari (banda rosie sau neagra) – pp.continut cenusa < 0.

nu trebuie sa dizolve precipitatul. Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 28 . Lichidul de spalare: . .solutii diluate de precipitant.trebuie să fie volatil. . .SPALAREA PRECIPITATELOR eliminarea impuritatilor adsorbite la suprafata precipitatului. .sa nu formeze compusi volatili cu analitul.nu trebuie sa reactioneze cu ionii adsorbiti. lichide de spalare .nu trebuie sa reactioneze cu ionii precipitatului. si a solutiei initiale care impregneaza precipitatul.

Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 29 .la temperatura camerei (durata considerabila). . .la vid (gravimetrie rapida).USCAREA PRECIPITATELOR eliminarea cantitatilor importante de apa care deranjeaza calcinarea Uscarea se efectueaza: .sub curent de aer cald.

sulfati. fosfati dubli.GRAVIMETRIA RAPIDA spalarea cu solutia apoasa a agentului de precipitare. arseniati dubli. Forma de precipitare este identica cu forma cantarita. hexacianoferati) Pregatirea creuzetelor filtrante (masa constanta). uscarea sub vid timp de 20 minute. Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 30 . Exemple: oxalati. apoi succesiv cu alcool. complecsi chelati insolubili ([Ni(dim)2]. eter sau acetona. reineckati.

CALCINAREA (GRAVIMETRIA CLASICA) precipitatele sunt calcinate la o temperatura data care favorizeaza transformarea intr-un derivat stabil ce poate fi cantarit si eliminarea hartiei de filtru Tehnica de calcinare Fe(OH)3 → Fe2O3 (bec Bunsen 800-900oC) Al(OH)3 → Al2O3 (cuptor electric 1000-1100oC) Forma de precipitare si forma cantarita sunt diferite. Pregatirea creuzetelor inaintea calcinarii (masa constanta). Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 31 .

b2 b1 .masa creuzetului cu produsul de calcinare b .masa creuzetului gol b2 .CALCULUL REZULTATELOR (1) Rezultat: % Analit sau % A %A = masa analit/masa proba x 100 masa precipitatului (produsului de calcinare) obtinut → determinarea cantitatii de analit b = b1 .masa produsului de calcinare Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 32 .

..................... 2 ioni Mem+ b g ................................................. X a g proba .................... x g Mem+ 100 g ..................CALCULUL REZULTATELOR (2) Exemplu – dozarea unui metal sub forma de oxid 1 mol Me2Om (M g) ..y m+ x= b ⋅ 2 AMe m + M Me2Om m+ 2 AMe b y = 100 ⋅ f unde f = M Factor gravimetric Me O a Factor gravimetric = grame de analit intr-un gram de precipitat (produs de calcinare) 2 m 100 x y = Me % = = a b 2 AMe 2+ = 100 ⋅ a M Me2Om Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 33 .

1-0.1%. impurificare precipitat. exactitate 0.erori relative 0.EVALUAREA GRAVIMETRIEI DE PRECIPITARE Cantitatea de proba: . cost si echipament: . probe majore – 100-10% analit) Precizie: .2% (pt.agentii de precipitare nu sunt selectivi Timp.1% este nevoie de microbalanta → 1mg .1µg precipitat sau produs de calcinare Macro. nu se preteaza analizei unui mare numar de probe Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă pierderi: .solubilitate precipitat.depinde de cantitatea de proba luat in lucru si precipitat obtinut Selectivitate: .durata lunga de analiza. exactitate 0.si mezoanaliza → pt. ieftina. pierderi de precipitat datorita manipularii 34 .1mg → 100 .10 mg precipitat sau produs de calcinare Microanaliza si analiza urmelor → pt. de cantitatea de analit din proba si cantitatea disponibila de proba ±0.depinde de sensibilitatea balantei. cu balanta de sensibilitate Exactitate: .

identificarea substantelor anorganice sau organice Analiza cantitativa: .APLICATII ANALITICE GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Analiza calitativa: → Chimie Analitica Calitativa .verificarea compozitiei substantelor standard Analiza anorganica – analiza unor cationi sau anioni utilizarea precipitantilor anorganici (neselectivi) sau organici (selectivi pentru anumiti cationi sau anioni) Analiza organica – precipitarea unor grupari functionale organice Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 35 .stabilirea exactitatii altor metode analitice .

APLICATII ANALITICE GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Analiza cantitativa: Analiza anorganica – analiza unor cationi – precipitant anorganic Analit Ba(II) Pb(II) Ag(I) Al(III) Fe(III) Ca(II) Mg(II) Precipitant (NH4)2CrO4 K2CrO4 HCl NH3 NH3 (NH4)2C2O4 (NH4)2HPO4 Precipitat BaCrO4 PbCrO4 AgCl Al(OH)3 Fe(OH)3 CaC2O4 (NH4)2MgPO4 Produs cantarit BaCrO4 PbCrO4 AgCl Al2O3 Fe2O3 CaCO3 sau CaO Mg2P2O7 36 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă .

APLICATII ANALITICE GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Analiza cantitativa: Analiza anorganica – analiza unor anioni – precipitant anorganic Analit CNIBrClClO3SCNSO42- Precipitant AgNO3 AgNO3 AgNO3 AgNO3 FeSO4/AgNO3 SO2/CuSO4 BaCl2 Precipitat AgCN AgI AgBr AgCl AgCl CuSCN BaSO4 Produs cantarit AgCN AgI AgBr AgCl AgCl CuSCN BaSO4 37 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă .

APLICATII ANALITICE GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Analiza cantitativa: Analiza anorganica – precipitant organic Analit Ni(II) Precipitant dimetilglioxima N OH N OH NO N O N H4 Structura Precipitat Ni(C4H7O2N2)2 Produs cantarit Ni(C4H7O2N2)2 Fe(III) cupferona Fe(C6H5N2O2)3 Fe2O3 K(I) NO3- tetrafenilborat de sodiu nitrona Na[B(C6H5)4] NC6H5 N H5C6 N N C6H5 K[B(C6H5)4] K[B(C6H5)4] C20H16N4HNO3 C20H16N4HNO3 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 38 .

R-X X=Cl. >N-R RI R=CH3. I Sulf organic Grupari alcoxidice R’-OR Tratament Oxidare cu HNO3 in prezenta de Ag+ Oxidare cu HNO3 in prezenta de Ba2+ Reactie cu HI pentru a forma RI Precipitant AgNO3 Precipitat AgX BaCl2 AgNO3 AgNO3 BaSO4 AgI AgI Grupari Reactie cu HI pentru a forma alchilaminice. C2H5 Sef lucrari Ede Bodoki – Curs Chimie Analitică Cantitativă 39 . Br.APLICATII ANALITICE GRAVIMETRIA DE PRECIPITARE Analiza cantitativa: Analiza organica Analit Halogenuri organice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful