CAP.

I ALCATUIREA GENERALA A CONSTRUCTIILOR

INTRODUCERE
Construciile sunt produse complexe imobile ale activitii umane, d ti t a adposti si d l ti itii destinate d ti i deservi i multiple procese ale vieii sociale si materiale. Construciile au un rol esenial in asigurarea calitii vieii si datorita acestui fapt activitatea de construcii reprezint unul dintre domeniile cele mai importante p p ale activitatii umane. Construciile sunt diverse ca form i mod de realizare precum si ca materiale folosite. Din acest motiv este utila o clasificare a acestora

CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR
Clasificarea pe baza criteriului destinaiei pentru care au fost concepute. Clasificarea construciilor cea mai des ntlnit are la baza criteriul destinaiei pentru care acestea au fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii: cldirile si construciile inginereti Cldirile Cldi il sunt construcii i hi cu o anumita ii inchise, i compartimantare interioara si dotate cu echipamente si instalaii, destinate prin concepie a adposti si deservi o anumita activitate umana. In funcie de destinaia lor umana cldirile de impart in: Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funcionale cum ar fi cele legate de: locuire funcionale, locuire, sntate, ocrotire sociala, sport, invatamam, cultura, administraie, comer, sa.;

Cldirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care trebuie sa le adposteasc si sa le deserveasc Ele cuprind doua categorii de cldiri: cldirile ce adapostesc procese de producie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si dimensiunile spatiilor sunt determinate de utilaje, instalaii, fluxuri tehnologice, circulaia i t i i l i interioara etc. si cldiri auxiliare d ti t servirii t i ldi i ili destinate i ii procesului de producie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de produse finite, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc). transformare etc) Cldiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de producie din sectoarele agrovegetal (rsadnie, sere, fabrici de nutreuri, crame, secii de vinificatie etc) si zootehnic (grajduri, adposturi pentru animaie si pasri) Alturi de acestea exista si o seria de cldiri auxiliare produciei ( magazii de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere de reparaii pentru utilaje etc). t til j t )

Cladiri civile Cladire de locuit

Cladiri civile Cladire cu birouri

Cladiri civile Cladire cu birouri

Cladiri industriale

Cladire agricola

Construciile inginereti grupeaz toate celelalte categorii de construcii care nu au caracteristicile cldirilor si cuprind: Construcii industriale speciale: couri de fum, silozuri, rezervoare, silozuri rezervoare castele de apa rumuri de rcire apa, rcire, estacade, etc; Constructii hidrotehnice si energetice; Cai de comunicaie; dr m ri cai ferate pod ri com nicaie drumuri, ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc; Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnlogice; t h l i Construcii pentru alimentari cu apa si canalizri; Construcii pentru telecomunicaii; relee, turnuri de p televiziune.

Constructii ingineresti g Cai de comunicatie_Poduri

Constructii ingineresti g Cai de comunicatie_ Tunele

Constructii ingineresti g Cai de comunicatie_ Drumuri

Constructii ingineresti Sistem de canalizare

Constructii ingineresti Castel de apa

Constructii ingineresti Silozuri

Constructii ingineresti g Rezervoare

Constructii ingineresti g Constructii de telecomunicatie_turn de televiziune

Alctuirea generala a unei cldiri:

A - infrastructura B -suprastructura 1 fundaie; 2 p perele interior; ; 3 perete exterior; 4 planseu; 5 arpanta; 6 invlitoare; 7 fereastra; 8 balcon; 9 soclu; 10 trotuar; 11 subsol; 12 parter:
13

etaj nivel curent

Structura de rezistenta este acea parte a unei construcii care preia incarcarile utile si permanente si le transmite terenului de fundare.

Clasificarea cladirilor in funcie de structura de rezistenta Structuri St t i cu perei portani realizai di zidrie , di i t i li i din id i din beton monolit sau prefabricat; Structuri cu schelet realizate din stlpi si grinzi , care alctuiesc cadre de beton armat monolit sau prefabricat, metalice sau din lemn, Structuri mixte alctuite din cadre si perei portani p p (diafragme),realizate in general din beton; Structuri speciale realizate sub forma de arce, placi curbe subiri structuri suspendate etc. subiri, etc

Cldire cu structura de rezistenta din zidrie portanta: 1 -perete structural exterior; 2 - perele structural interior.

Cldire cu structura din diafragme de beton armat monolit: 1 perete structural exterior: 2 - perete structural interior interior.

Cldiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat: a - plan de arhitectura pentru o cldire de locuit cu structura in cadre; b - seciune transversala a unei cldiri in cadre; 1 fundatie cu bloc si cuinet; 2 - cuzinet din beton armat; 3- bloc din beton simplu; 4 - placa supun a pardoselii parterului; 5 - stlp marginal; 6 - stlp centrai 7-grinda principala (rigla cadrului transversal); 8 grinzi secundare curent(nervuri); 9 si 10 grinzi principate longitudinale 10(riglele cadrelor longitudinale): 11 - placa ptanseului curent; 12 - pardoseala: 13 placa planseului peste ultimul nivel: l-t - invelitoare.

Structuri mixte (cadre cu diafragme); a-cu diafragme independente; b - cu nucleu rigid; 1 stalpi; 2 - diafragma independenta; 3 nucleu central rigid.

Cldiri cu structuri speciale

a structura pe arce

b - structura de tip panza subire

c- structura de acoperi suspendat pe cabluri

d - cupola din ferme spaiale

PRILE PRINCIPALE ALE UNEI CONSTRUCII

La o cldire se disting: infrastructura, aflat sub cota zero ( 0.00) cuprinznd f d i i subsolul si suprastructura aflata d i d fundaia i b l l i fl deasupra cotei zero i care cuprinde toate elementele cldirii inclusiv instalaiile aferente de orice tip. anvelopa (nchiderea) care cuprinde poriuni din sistemul cldire ce separa spaiul interior de mediul nconjurtor, fiind n contact direct cu acesta

Alctuirea generala a unei cldiri: A infrastructura: B - suprastructurii: 1- fundaie: 2 - perele interior: 3 -perete exterior: 4 - planseu; 5 - arpanta; 6 - invlitoare; 7 - fereastra; 8 - balcon; 9 - soclu; 10 - trotuar; 11 - subsol; 12 - parter: 13 etaj nivel curent .

Infrastructura cuprinde: fundaia, fundaia care intra n contact direct sau indirect eu terenul bun de fundare i cruia i transmite ncrcrile care acioneaz asupra cldirii: pereii de la subsol i planeul de peste subsol, dac cldirea are subsol, sau soclul i elementele componente ale planeului de la cota zero zero.

Suprastructura (elevaia) este p p ( ) partea cldirii aflat deasupra cotei zero,considerat la nivelul pardoselii finite de la parter i include: elementele verticale i orizontale d rezisten i d i l i i l de i i de compartimentare precum i elementele de finisaj.

Elementele de rezistenta a unei cladiri fundatia preia incarcarile da la ziduri sau de la stalpi si le transmite terenului de fundare se face din beton, beton armat zidarie de piatra. beton piatra zidurile portante: preiau incarcarile de la plansee si acoperis si le transmit fundatiei stalpii au o dimensiune mai mare dacat celelalte doua: au pozitie verticala grinzile au o pozitie orizontala si transmit incarcarile la stalpi sau pereti. planseele compartimenteaza cladirea pe verticala: se executa din beton armat lemn sau metal sarpanta este p p partea de rezistenta a acoperisului ce are rolul de a p p prelua incarcarile transmise de invelitoare si de a le transmite zidurilor portante sau altor elemente de rezisten. Elemante de compartimentare 1) zidurile 2) planseele Elemente de finisaj 1) zugraeveli 2) pardoseli 3) tencuieli Elemente de instalatii

Elementele de rezisten (structurale) sunt elemente verticale i orizontale care preiau i transmit ncrcri. n elementele structurii de d rezistena sunt i l i t t incluse: -pereii (zidurile, panourile din beton armat mono sau pluristrat) ce delimiteaz spatiul interior al cldirii de mediul inconjurtor, iar n p p preluare transmitere i interior mpart cldirea in ncperi. Au rol de p a incarcarilor din greutatea proprie si a ncrcrilor cvasipermanente i variabile care acioneaz asupra elementelor ce reazem pe ei: -stlpii cu ax nclinat sau oblic, preiau ncrcrile transmise de grinzi, planee i le transmit fundaiilor; -planeele_elemente portante orizontale, preiau ncrcrile proprii precum i ale elementelor nestructurale care reazem pe acestea i le transmit pereilor portani sau grinzilor pe care reazem: au rol de compartimentare pe orizontal a cldirii: -scrile asigura legtura, respectiv circulaia ntre nivelurile construite, precum i ntre interior i exteriorul cldirii: p -arpanta constituie ansamblul de elemente de rezistena cu rol principal d susinere a l de nveltiorii cldirii, l l d

Lucrrile de compartimentare si finisaj au ca principal rol acela de asigurare a confortului i esteticii interioare i exterioare a cldirilor. Elementele de protecie exterioare trebuie s asigure i protecia construciilor fat de aciunea factorilor din mediul ambiant. Compartimentrile interioare suplimentare se realizeaz prin intermediul pereilor despritori autoportanti ce transmit ncrcarea proprie planelor pe care reazem i l l Lucrrile de finisaj interior i exterior sunt lucrri aferente anvelopei precum i a elementelor de compartimentare verticale i orizontale ale construciei care trebuie sa asigure ndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii: l di ii -protecia construciei sau elementelor acesteia aflate n contact direct cu mediul exterior -confortul termic acustic igiena i estetica spaiilor spaiilor. -mrirea sau pstrarea durabilitii elementelor pe care se aplica. Dintre aceste lucrri se disting:
la nivelul acoperiului nvelitoarea; izolaiile hidrofuge, termice i fonice; finisajele umede sau uscate ale pereilor, lucrrile de tmplarie. a.

Lucrarile de instalatii asigura confortul exploatrii i utilizrii construciilor la parametrii biologici si tehnologici prestabilii de beneficiar la ntocmirea proiectului de execuie al acestora. Astfel, n grupa lucrrilor de instalaii sunt incluse instalaii pentru: alimentare cu ap canalizare, sanitare, aprare i stingerea incendiilor; electrice (de iluminat, de for cureni slabi protecie); de nclzire; de ventilare a aerului aerului. de umidificare a aerului de exemplu unele hale de producie din industria de prelucrare a lemnului, a pieilor sau textil; de condiionare a aerului; de gaze; de transport pe verticala; ascensoare pentru persoane sau marf. de transport a fluidelor tehnologice n hale de producie sau ateliere.

COMPARTIMENTAREA CLDIRILOR

Cldirile se compartmenteaza : a )pe nlime (compartimentare verticala) b) pe acelai nivel (compartimentare orizontala sau in plan) plan).

a) Compartimentarea verticala se realizeaz prin subansambluri orizontale (plansee) aezate la diferite cote, in funcie de destinaia cldirii Spaiul dintre doua plansee consecutive se numete nivel In p p pot p funcie de poziia pe care o au in construcie nivelele p capata diferite denumiri: -subsolul este nivelul situat sub cota 0 00 a construciei (cota 000 reprezint cota de referina intr-o construcie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita a parterului acelei construcii); -daca subsolul se afla parial sub cota terenului natural, este destinat locuirii, fiind prevzut cu ferestre astfel incat sa permit iluminarea si aerisirea naturala a ncperilor de la acest nivel, poarta denumirea de nivel demisol un subsol se poate desfura in plan sub ntreaga construcie numindu-se numindu se in acest caz subsol general sau numai intr o anumita intr-o zona a ei, caz in care poarta numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinate in exclusivitate adpostirii instalaiilor a e e te cldirii aferente c d se numete subsol tehnic; u ete subso te c;

- parterul reprezint primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural; - etajele sunt nivelurile situat deasupra parterului. Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalime mai mica dect fiecare dintre acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numete mezanin. Peste ultimul etaj se executa acoperiul. In cazul in care acoperiul este realizat cu pante mari, spaiul di i l li i i l dintre acesta si i ultimul planseu al cldirii este denumit pod Daca podul este amenajat ca locuina cu luarea masurilor corespunztoare de protecie termica fonica etc el poarta numele de mansarda. termica, mansarda Intr-o cldire se identifica pe verticala doua mari zone : infrastructura ca fiind ansamblul tuturor elementelor construciei care se gsesc sub cota 0,00 si suprastructura reprezentnd totalitatea elementelor de peste aceasta cota.

b) Compartimentarea in cadrul aceluiai nivel cu perei in care se prevd goluri pentru circulaie, cu sau fara usi Compartimentarea poate fi realizata att cu ajutorul pereilor structurali (daca structura de rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau zidrie), cat si cu perei despritori ncperile unui nivel pot avea destinaii diferite: de locuit sau de lucru (dormitoare camere de zi sli de clasa sli de (dormitoare, zi, clasa, operaie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai, buctarii, vestiare, spatii tehnice pentru instalaii, etc); spatii pentru circulaie (holuri, vestibule coridoare, case ale scrilor etc), (holuri vestibule, coridoare etc)

Proiectarea in constructii Este reglementata prin legea 50/1991 legea 10/1995 Presupune urmatoarele etape : elaborarea temei de proiectare elaborarea studiul de fezabilitate si de prefezabilitate in anumite cazuri -proiectul tehnic detalii de executie -studiul de fezabilitate analizeaza oportunitatea si eficienta economica a unei investitii studiul -proiectul tehnic proiectul de executie a investitiei respective. Pentru o cldire proiectul tehnic cuprinde : a) planuri de arhitectura : planul subsolului; planul plan parter; plan etaje. sectiuni verticale: fatade, Planurile sunt sectiuni orizontale de regula la nivelul golurilor din ziduri b)planuri de rezistenta, planul fundatiei, planuri armare plansee plan sarpanta si nvelitoare. La constructiile cu inaltime de peste 6 m se cere certificarea planurilor de rezistenta de catre un verificator. Proiectul se face in 3 exemplare. Se depune pentru verificare la primarii sau la prefecturi . un exemplar ramane acolo unul se depune la primarie si unul ramane la beneficiar.

CALITATEA CONSTRUCIILOR. CRITERII (CERINE) PENTRU CONSTRUCII SI ELEMENTE DE CONSTRUCII

Pentru a se asigura desfurarea normala a activitilor pentru care au fost concepute si in deplina sigurana, construciile trebuie sa satisfac anumite criterii (cerine) de performanta. Cele mai importante dintre acestea sunt: Rezistenta si stabilitatea se refera la capacitatea materialelor, elementelor, subansamblelor, subsistemelor si cldirii in ansamblul sau de a nu depasi in exploatare strile limita ultime de rezistenta (mecanice), de stabilitate a formei si poziiei, de oboseala, precum si cele ale exploatrii normale (deformatie, fisurare, deschiderea a fisurilor s.a,). Aceste cerine se asigura att prin concepie (proiectare), prin execuie, dar si o corecta exploatare. Durabilitatea exprima durata in timp a principalelor componente ele construciei, fara a-si pierde calitile iniiale pentru care a fost conceputa Durabilitatea poate ti ridicata (durata de p ); j ( 5 ), ( 5 ) funcionare peste 100 ani); mijlocie (intre 50-100 ani), normala (intre 20-50 ani). Sub 20 ani de funcionare, construciile sunt considerate provizorii Rezistenta la foc este capacitatea construciei de a rezista solicitrilor termice si mecanice care se pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se deforma sau a-si pierde stabilitatea. Rezistenta la foc depinde de materialele utilizate, forma, dimensiunile geometrice st dispunerea elementelor d construcie, calitatea execuiei etc. R i t t l f a i t ii cldiri este l t l de t i lit t i i t Rezistenta la foc intregii ldi i t determinata de elementul principal de construcie (structural) a crui comportare corespunde celui mai redus grad de rezistenta la foc. Din punct de vedere al rezistentei la foc, elementele de construcie secaracterizeaz prin categoria lor de combustibilitate (determinata de natura materialului si de structura sa) si prin limita de rezistenta ia foc (perioada de timp exprimata in , p p p ore, in care un element de construcie rezista aciunii temperaturii care creste in timp dup o curba standardizata temperatura-timp).

Rezistenta la umiditate exprima capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezista la aciunea distructiva a apei care poate produce asupra acestora deformaii (umflare, contragere), fisuri, exfolieri, mucegaiuri etc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de proiectare, o execuie corecta, sau prin utilizarea de materiale hidroizolatoare. hid i l t Rezistenta ta inghet-dezghet (rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezista pastrindu-si caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea, forma, calitile de izolare termica, fonica si hidrofuga, la un anumit numr de cicluri de inghet-dezghet, Rezistenta la aciunea biologica a microorganismelor se refera in special la materialele de natura organica si reprezint capacitatea acestora de a-si pstra calitile la aciunea distructiva cauzata de unele procese biologice. Rezistenta la coroziune se manifesta prin capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezista aciunii unor ageni agresivi de mediu (gaze, aerosoli, fum, cureni electrici vagabonzi sa). Se asigura prin concepie, o execuie corecta si prin protecii anticorozive. i i i ii i i Cerine funcionate sunt determinate de procesele tehnologice, de volumul activitilor si fluxurile de circulaie (in czut cldirilor industriale si agrozootehnice); amplasarea judicioasa a instalaiilor, utilajelor, mobilierului si a altor dotri; asigurarea legaturilor intre diverse funciuni si o circulaie lesnicioasa intre acestea, orientarea favorabila a ferestrelor sau luminatoarelor s.a. (in cazul tuturor cldirilor), Cerine fizico-igienice se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului interior, iluminarea interioara pentru asigurarea un microclimat optim. Cerine de ordin arhitectural-estetic asigura construciilor un aspect plcut att la exterior cat si la interior, o integrare armonioasa in mediu in care sunt amplasate, o finisare de calitate. g p , Cerine economico-organizatorice presupun alegerea acelor soluii si aplicarea unor tehnologii de execuie care sa permit realizarea construciei respectnd cerinele tehnice si funcionale la costuri cat mai reduse.

COORDONARE MODULARA N CONSTRUCII Prin coordonare modulara se nelege coordonarea dimensional dup anumile reguli, p baza unui modul. Coordonarea dimensional reprezint g pe p metoda de stabilire a dimensiunilor i poziiilor reciproce ale prefabricatelor, elementelor i subansambluri , astfel nct acestea sa se integreze n construcie , cu un minimum de ajustri Sistemul modular unic reprezint totalitatea regulilor de coordonare reciproca ntre dimensiunile elementelor arhitecturale i prilor de elemente de construcie, ale fabricatelor, pe baza modulului de baz egal cu 10 cm, care reprezint baza pentru tipizare i standardizare n construcii construcii. Modulul de baz Mo, este modulul de valoare convenional aleas n vederea realizrii coordonrii modulare i trebuie s fie unic pentru ntreaga construcie, elemente structurale i nestructurale ale suprastructurii i infrastructurii infrastructurii. n majoritatea rilor modulul de baz este de 10 cm; fiind adoptat de I.S.O. (Organizaia Internaionala pentru Slandardizare) i C.l.B. (Consiliul Internaional a C d o ) te a o a al Cldirilor). Concomitent cu modulul decimetric se folosete i modulul octometric de 12.50 cm (sistem modular octometric), specific construciilor din zidrie. Modulul M reprezint un multiplu sau submultiplu al multiplului de baz. Dimensiunea modular este dimensiunea multiplu ntreg al unui modul.

Tolerane in construcii Tolerana reprezint diferena intre valorile limita maxim respectiv minima ale dimensiunii unei piese, conform relaiei: z = DM-Dm, n care: DM este dimensiunea limita maxim D Dm este dimensiunea limita minim. Tolerana masoara imperfeciunea admis la execuiea elementelor de construcie, se refer la caracteristici dimensionale de form, sau de poziie. .