Imbunatatirea calitatti la constructiile hidrotehnice

Baraje
Introducere
Romania este o tara relativ saraca in apa. Precipitatia are o medie multianuala de numai 685 mm si are o distributie foarte neuniforma in timp. Din aceasta cauza, in decursul timpului sau realizat cca. 2000 de acumulari. Peste 140 dintre acestea se incadreaza in categoria 'mari baraje' si in consecinta sunt inscrise in Registrul Mondial al Marilor Baraje. Cateva dintre acumulari au volume deosebit de mari :  Portile de Fier I (2,4 km 3);  Izvorul Muntelui (1,1 km3);  Stanca Costesti (0,74 km3). In mod inevitabil o parte dintre acumulari sunt situate in zone cu risc seismic sporit. Barajele Siriu, Maneciu, Paltinu, Poiana Uzului, etc. sunt situate la mai putin de 100 km de zona epicentrala Vrancea, cel mai important focar seismic din Romania. Cresterea populatiei urbane si a nivelului de trai al acesteia, precum si dezvoltarea productiei industriale si agricole, a dus la cresterea continua a cerintelor de apa si la necesitatea executarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor. In Romania, realizarea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. In prima jumatate a secolului se trece la realizarea de constructii hidrotehnice de tip modern, bazata pe o conceptie stiintifica inginereasca. Incepand cu anii 1950, lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme de ansamblu, avand drept scop coordonarea folosirii lor pentru folosinte multiple. In deceniul 1950 - 1960, in cadrul planului de electrificare a tarii, au fost realizate barajul si lacul de acumulare Vidraru si salba de lacuri de acumulare si centrale hidroenergetice din aval, barajul si lacul de acumulare Vidra de pe Lotru cu centrale hidroelectrice la Ciunget, Sistemul Hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I, de pe fluviul Dunarea, lacul de acumulare Poiana Uzului de pe raul Uz, Paltinu de pe raul Doftana, etc. pentru alimentarea cu apa a unor localitati si centre industriale. In perioada 1950 - 1990, in baza schemelor cadru de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, elaborate sub conducerea Consiliului National al Apelor si a Programelor Nationale aferente, au fost finalizate cca 260 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, insumand cca 11 miliarde mc. , volum total, precum si 471 km derivatii si aductiuni, indiguiri si regularizari de albii pe cca 11% din lungimea cursurilor de apa. Prin aceste lucrari au fost aparate de inundatii peste 2000 de localitati, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum si importante obiective economice si sociale. Din evidenta Cadastrului Apelor din Romania (tinut la zi de Compania Nationala 'Apele Romane',) si din inventarele prezentate de principalii detinatori, rezulta ca pe raurile din tara noastra exista astazi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apa de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzand si acumularile de pe Dunare, Portile de Fier I si II.

Pagubele uriase care ar rezulta in cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajari, din diferite cauze inclusiv solicitarile seismice, au constituit o preocupare constanta a inginerilor romani care activeaza in domeniu. Astazi putem spune cu satisfactie ca la ultimele cutremure mari, care au gasit in exploatare majoritatea acumularilor, nu s-au inregistrat nici un fel de avarii ale barajelor. Romania este membru fondator al Comitetului International al Marilor Baraje (ICOLDCIGB). Prin participarea la activitatea acestei organizatii internationale specialistii romani au beneficiat de experienta mondiala in domeniul, in cadrul ICOLD problema comportarii seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres si al activitatii unor comitete tehnice din care au facut parte cei mai reputati specialisti din lume. Siguranta barajelor din Romania este reglementata prin OUG nr. 244/2000 republicata in 2002. De aceasta activitate raspunde Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB) care functioneaza pe langa ministerul de resort. Pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii detinatori exista comisii tehnice formate din specialisti in domeniu. Trebuie remarcat faptul ca la scara mondiala comportarea barajelor la solicitari seismice poate fi considerata satisfacatoare si ca in decursul timpului s-au inregistrat doar un numar foarte mic de avarii produse la aceste solicitari. Definire Inundatiile accidentale apar ca urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari de hidroamelioratii si isi manifesta forta distructiva prin : a). Unda de viitura a valului de apa - unda, enorma ca forta si de scurta durata si actioneaza in maniera unui 'berbec' lichid cu o mare putere distructiva; b). Volumul de apa - eliberat brusc prin distrugerea constructiei hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a unor suprafete de teren intinse. Caracteristicile distrugerilor provocate Cauzele distrugerii barajelor hidrotehnice, accidentale sau naturale sunt: a). erori de proiectare si constructie:  nedimensionarea la viitura;  nerespectarea regulilor de executie prestabilite. b). erori umane :  nesupravegherea comportarii constructiei;  neurmarirea prognozei hidrometeorologice;  manevre fortate ale echipamentelor hidromecanice,

Cu tot progresul tehnic in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice. cariere mine. Avariile la constructiile hidrotehnice reprezinta functionari defectuoase hidrotehnice. (care reprezinta cel mai mare accident hidrotehnic din tara noastra) si in anul 1997 prin ruperea barajului Cornatel. din judetul Bacau. multe baraje au prezentat si prezinta in exploatare defectiuni de mica sau medie amploare ce necesita fonduri pentru reparatii. comportarea barajelor s-a situat in limitele semnalate pe plan mondial. producere de energie. in aval. piscicultura. Indeosebi amenajarea si exploatarea lacurilor de acumulare. d). alunecari de teren : conduc la formarea unor valuri cu o mare forta distructiva care produc avarierea sau chiar distrugerea lucrarilor hidrotehnice sau de hidroamelioratii. etc. in exploatarea lor trebuie urmarita satisfacerea optima a tuturor folosintelor si intereselor. in vederea apararii de inundatii a obiectivelor din aval. ca factor de regularizare si redistribuire a debitelor. explozii in vecinatatea barajelor:  amplasarea depozitelor de substante explozive. De aceea trebuie asigurata. industrie. pe de o parte realizarea lor intr-un cadru unitar. avand in vedere ansamblul bazinului hidrografic. barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potentiale majore de riscpentru localitatile si obiectivele din aval in cazul unor accidente la acestea.). care s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale importante. reprezinta cea mai mare avarie de acest tip din tara noastra. la barajul de acumulare Belci. e). atacuri aeriene pe timpul conflictelor armate. Cauzele defectiunilor sunt datorate in cea mai mare parte conditiilor geologice. cutremure. datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul hidrografic Tazlau. precum si atenuarea viiturilor. in asigurarea masurilor de control pe timpul executiei si celor luate pe timpul exploatarii . agricultura. statisticile indica o crestere a numarului accidentelor. ce duc la pierderi de vieti umane si la distrugeri materiale pe portiuni in aval. agrement.c). f). trebuie sa indeplineasca dublu scop . unor neglijente de executie si intretinere. ce comporta multe dificultati tehnice.asigurarea unor debite suplimentare in perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerinte (alimentarea cu apa pentru localitati. De asemenea. afluent al raului Trotus. Totodata. . Asa s-a intamplat in anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe raul Tazlau. actiuni terorist-diversioniste organizate in scopul destabilizarii climatului socioeconomic al colectivitatii umane. Totusi un numar insemnat de acumulari au fost golite sau au trebuit sa suporte restrictii in exploatare. Pana in prezent. sunt lucrari de mare amploare. Accidentul tehnic produs in anul 1991. Lucrarile hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice si in special barajele si lacurile de acumulare. pentru remedieri. precum si vechimii acestora. iar pe de alta parte. din bazinul hidrografic Vedea.

podurile.6 la 0. Datorita faptului ca apele se retrag anevoios. a stabilirii unor solutii mai noi si mai indraznete si care s-au dovedit inadecvate. scade viteza de deplasare a apei. a folosirii unor amplasamente mai putin favorabile. ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti. distrugerea unor localitati intregi si cateva mii de pierderi de vieti omenesti. poate determina aparitia unor epidemii si epizootii. fara indoiala. Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie. multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente. Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare. Din aceasta cauza sunt distruse total:     constructiile. acesta se depune pe sol si constructii. in special la constructiile existente. . cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila. dar si la animale si cerealele depozitate.unda de soc a valului de apa. posibilitatea aparitiei a 5 ruperi de baraje pe an. precum si circulatia auto si feroviara. Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase.1965 s-au inregistrat 24 ruperi la 2500 baraje executate. dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari. in anii 1956 .Cresterea procentuala de la 0. Din cauza antrenarii malului de catre apa. In vaile mai largi.1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 baraje executate in aceasta perioada. rambleurile de cale ferata si de drumuri.care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile. pentru un total de 15000 baraje existente in anul 1980. exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat. ferme etc. prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile. gaze.Urmarile inundatiilor provocate de avariile la constructiile hidrotehnice La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv . Avand in vedere refacerea grea a acestora. inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale. de asumare a unui risc sporit ca urmare a dorintei de realizare a unor constructii economice. Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone. De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa. Daca in perioada 1946 .96 este legata.Statisticile actuale prevad la nivelul mondial. energie electrica. In cazul inundatiilor de lunga durata. Distrugerile de baraje din ultimile decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari.

unii nedeterminati in cadrul studiilor efectuate la proiectare. La baraje se impune realizarea unui sistem de alarmare care. Din aceasta cauza este necesara o examinare periodica a nivelului de risc. fundatiei si versantilor). tinand seama de rezultatele observatiilor si masurilor efectuate pentru supravegherea lucrarii. riscul seismic este unul dintre principalii factori de care trebuie sa tina seama la proiectarea barajelor. Ca si pentru alte tipuri de constructii. inregistrate pe plan mondial. Insasi supravegherea poate sa necesite imbunatatiri pentru a corespunde cerintelor impuse de metodele de analiza. .  supraveghere atenta a comportarii pe intreaga durata de viata a lucrarii. Din cele aratate mai sus rezulta ca reexaminarea riscului prezentat de baraje este o operatie laborioasa si care poate sa antreneze importante fonduri. in conformitate cu noile probabilitati de producere a fenomenelor.  executarea periodica a lucrarilor de intretinere. In cazul in care in urma examinarii rezulta un nivel de risc inacceptabil este necesar sa se prevada si sa se realizeze masurile de reabilitare corespunzatoare. Analiza cauzelor accidentelor produse la baraje. cu noile reglementari normative si cu noile metode de analiza a comportarii. alaturi de riscul hidrologic (asociat probabilitatii de aparitie a unor debite mari) si de riscul structural (asociat unei posibile comportari anormale a constructiei. riscul nu poate fi niciodata anulat. Indiferent de masurile luate. a demonstrat ca de si este o cauza principala. dezvoltarea fenomenelor este determinata in general de o serie de conditii favorizante. sa conduca la evacuarea in timp a populatiei din aval in afara zonei posibil a fi afectata. reparatii sau reabilitare necesare.Masuri de prevenire. De aici poate sa apara necesitea unor noi studii si in orice caz necesitatea unei 'tarari' a modelului.  control riguros al executiei. Principalele masuri necesare pentru micsorarea riscului de distrugere sau avariere a unei constructii hidrotehnice sunt urmatoarele :  ample studii de teren si laborator pentru cunoasterea cat mai buna a conditiilor geologice si a proprietatilor materiale. tinand seama de efectele pe care le poate avea in cazul unei solicitari seismice. Este deci necesara o ierarhizare a lucrarilor dupa riscul prezentat si o esalonare judicioasa a expertizarii lor. Modificari ulterioare in sectorul amonte sau aval pot de asemenea sa antreneze schimbarea nivelului de risc prezentat de baraj. corect proiectate tinand seama de conditiile locale si de solicitarile extraordinare pe care le poate suferi constructia. Este deci necesar ca orice anomalie de comportare sa poata fi pusa in evidenta de sistemul de supraveghere si sa fie examinata cu responsabilitate. principalul mijloc de analiza al comportarii barajelor este in prezent modelarea numerica. protectie si interventie Avarierea unor constructii hidrotehnice ca urmare a solicitarii seismice este un fenomen destul de rar. Din riscul total prezentat de o constructie cunoastem la un moment dat numai o parte corespunzatoare numarului de fenomene inregistrate si nivelul de dezvoltare a stiintelor ingineresti. Utilitatea acestor modele de modelare necesita conoasterea unor parametri de comportare a materialelor. in cazul unei situatii de pericol iminent.

a impus aplicarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectareexecutie.  stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora. evaluarea conditiilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie.  instruirea populatiei din localitatile in aval de baraje. . asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situatii.alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajelor si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj.  realizarea unui sistem corespunzator de avertizare . in timp util.  asigurarea formatiilor si materialelor necesare realizarii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe.  asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in stabilitatea constructiilor.Posibilitatea aparitiei distrugerii unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice. astfel :  introducerea in proiectele de executie a calculelor si planurilor de inundabilitate a zonelor din aval de baraje. echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie.

1 Diagrama Fishbone cauze ± efecte .Fig.

detinatorii de baraje importante avand obligatia de a aplica µInstructiunile pentruintocmirea planurilor de avertizare . scopul procesului de imbunatatire este de a produce rezultate semnificative cu resurse limitate. Principiul Pareto spune ca sursele. functioneaza un sistem unitar de asigurare a masurilor de protectie si interventie. cauzele unei probleme pot fi divizate in doua categorii : y y cauze vitale ± un numar de cauze care contribuie pentru cea mai mare parte a problemei . Acest lucru rezulta in urma testarii cauzelor potentiale identificate cu ajutorul diagramei cauza-efect. cauze minore in numar foarte mare ± numarul mare de cauze ramase. 60 50 40 100% 80% Defecte 60% 30 Erori de proiectare si constructie 20 10 0 Actiuni terosriste 40% Atacuri aeriene Alunecari teren Erori umane Cutremure Explozii 20% 0% Cauze Vital Few Useful Many Cumulative% Cut Off % [42] Fig.2 Diagrama Paretto : Cauze ± Defect Cumulative % .In tara noastra. iar rezultatul s-ar putea sa nu justifice efortul . Concentrarea pe cauzele esentiale Analiza problemelor scoate in evidenta adesea multe cauze. Este o pierdere de timp si resurse sa incercam sa rezolvam toate cauzele posibile.alarmare a localitatilor si obiectivelor socioeconomice situate in aval de lacurile de acumulare in caz de accident la baraj'. O parte din aceste cauze influenteaza intr-o proportie semnificativa asupra producerii problemei dar sunt si cauze care au o influenta mica sau chiar nesemnificativa.

in special cele care depind de schimbari mici de temperatura si de calitatea apei. Astfel problemele de mediu pot aparea simultan cu deteriorarea structurii sau in urma producerii dezastrului. precum si prelungirea duratei de viata a obiectivului prin reconstituirea sau imbunatatirea performantelor initiale. O alta problema este degradarea calitatii apei. ceea ce duce de asemenea la disparitii de specii de plante si animale acvatice si nu numai. urmarire si control al unui baraj devine iminenta in situatia in care starea echipamentelor unei amenajari hidroelectrice conduce la o indisponibilitate majora de timp sau de capacitatea de productie. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice devine o problema foarte des intalnita astazi. Depozitarea de sedimente in interiorul lacului de acumulare reduce capacitatea barajului si acolo exista pericolul de acumulare a materialelor toxice. Necesitatea amplasarii unor astfel de structuri hidrotehnice in zone populate si puternic industrializate. temperaturii acesteia. Este o concluzie adevarata si cercetata de-a lungul timpului. disparitia unor specii de plante si animale. a solului. inundatiile. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. creste riscul aparitiei unor pagube de orice natura in zona respectiva. avand in vedere importanta si riscurile pe care le implica o astfel de structura. sau paduri. Exista multe probleme de mediu care apar inca de la umplerea lacului de acumulare cum ar fi : inundarea unor terenuri agricole. Problema barajelor a fost luata in serios in urma frecventelor accidente care au avut loc in toata lumea de-a lungul timpului si datorita problemelor de mediu care apar in urma unui astfel de accident. astfel ca prin micsorarea fluxului poate creste salinitatea ceea ce o face neutilizabila in agricultura. Este mai ales cazul barajelor si a echipamentelor acestora. Aici putem include: alunecarile de teren. teraselor raului si are impact asupra ecosistemelor adiacente. Necesitatea reabilitarii prin sisteme de monitorizare. care pot avea urmari devastatoare. datorita modificarii proprietatilor chimice ale apelor. aceste fenomene duc adesea la disparitia de pe suprafata pamantului a unor localitati. deversari de apa din lac peste coronament. avarii in mediul stancos de fundare. prin pierderea de vieti omenesti. devenind o ramura importanta in aceasta directie. seismicitatea. Constructia barajelor si riscurile pe care le implica o astfel de structura sunt probleme determinate de probleme antropice. Distrugerile materiale sunt de asemenea importante. Este intrerupt aportul de sedimente in lungul raului. Astfel se poate explica aparitia tarzie a legislatiei in acest domeniu.Îmbun t irea CALIT II barajelor si a mediului inconjurator Problema barajelor si riscurile existentei lor sunt o problema de mediu de natura antropica. sau poate afecta infrastructura unor localitati. Importanta pe care o acordam mediului in acest moment a crescut exponential cu aparitia problemelor si a efectelor pe care acestea il au asupra habitatelor. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. cand efectele omului asupra ecosistemului si-au facut aparitia. cauza principala a acestora. avand in vedere existenta anumitor specii de animale si plante acvatice sensibile la schimbari usoare ale acestor proprietati. avand ca scop atat eliminarea riscului unei avarii iminente atat pentru populatie cat si pentru mediu. datorita lipsei apei potabile. Cele mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. In aceste cazuri exista riscul producerii unor dezastre. cand cantitatea de apa poate inunda diverse depozite de substante chimice. Multe specii de pesti sunt afectate de astfel de schimbari. fisuri si crapaturi in masiv. acest lucru afecteaza morfologia albiei. Realizarea acestor actiuni din motive de siguranta are caracter prioritar si se impune in toate situatiile in care starea unor instalatii componente ar putea conduce la avarii grave. . Problemele de mediu au capatat importanta nationala si mondiala cu foarte putin timp in urma. Mai apare problema schimbarii hidrologiei raului si modificarea fluctuatiei sezoniere. prin aparitia unor boli in randul populatiei existente in zona. omul fiind in majoritatea problemelor de mediu. prin urmare la pierderi financiare insemnate. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. prin poluarea apelor subterane sau de suprafata. avand drept consecinta pagube umane si materiale.

modul de construc ie. Acest num r variaz in func ie de tipul barajului i dimensiunile lui. mai ales ca. m sur tori la aparatele de m sur . aceast sintez este realizat prin grija de in torului. locuitorii acestei planete. de c tre speciali ti care întocmesc rapoarte sintetice anuale. Oricare dintre noi. Evaluarea alternativelor 1. Concep ia sistemului de monitorizare trebuie s ia în considera ie c structura i funda ia constituie un sistem unitar dar aparatura trebuie s înregistreze distinct comportarea fiec rui subsistem. în func ie de gravitatea situa iei trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzelor eventual cu implicarea unor exper i. Aprecierea comport rii unui baraj se bazeaz în mare m sur pe interpretarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare. cât i a inspec iilor anuale. . Ceea ce este important pentru comunitate.control si calitate ) are obliga ia s se asigure c citirile la aparatura de monitorizare sunt corecte. In România în conformitate cu Legea siguran ei barajelor (nr. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice CONDI II OBLIGATORII PENTRU SISTEMUL DE MONITORIZARE Nu exist nici o reglementare care s stabileasc num rul de instrumente de monitorizare care trebuie instalate.  nivelul II cuprinde sinteza periodic a observa iilor vizuale i a m sur torilor efectuate la nivelul I. cel putin in tara noastra aceste tipuri de structuri hidrotehnice sunt destul de vechi si problemele care pot aparea nu sunt de neglijat. In caz contrar. cu interpretarea acestora din punct de vedere al siguran ei barajului. Operatorul UCC (urmarire. 466/2001) activitatea de UCC se organizeaz pe trei niveluri:  nivelul I se desf oar la baraj i const din observa ii vizuale. dupa parerea mea. dar cred ca merita o oarecare importanta. constientizarea lor si dorinta de a pastra in conditii bune mediul. vârsta i condi iile specifice ale amplasamentului. plauzibile si s le valideze. în particular cele privind terenul de fundare. prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea dep irii unor criterii de avertizare. realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice. suntem obligati prin existenta noastra sa conservam si sa imbunatatim conditiile NOASTRE de viata. Inginerul responsabil UCC este primul care are obliga ia s interpreteze citirile dac este posibil ³on line´ i s verifice dac comportarea barajului se înscrie în limitele normale.Aceasta problema de mediu nu este foarte mediatizata astazi. in ciuda explorarii si industrializarii. este cunoasterea acestor riscuri.

Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucr rii. structural etc. Ele sunt precizate în proiectul de urm rire a comport rii construc iei (UCC) care face parte din regulamentul de exploatare. De aceea solu ia adoptat în mod obi nuit este compara ia direct a rezultatelor m sur torilor efectuate cu valori critice. determinate de evenimente deosebite). sunt stabilite în ideea aplic rii lor imediate. func ie de gravitatea abaterii de la situa ia normal i de gradul de risc rezultat din aceasta:  starea de aten ie reprezint simpla abaterea de la parametrii normali de func ionare.  starea de alarm este declan at de necesitatea de evacuare a unor debite ce provoac inundarea unor zone din aval i/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului. Din aceast cauz s-a introdus no iunea de criteriu de avertizare care corespunde mai bine cu caracterul complex al fenomenelor ce contribuie la sporirea riscului. Criteriile de avertizare. în cadrul proiectului de supraveghere. seismic. care delimiteaz situa iile i st rile de func ionare a barajului. Situa ia normal se caracterizeaz prin valori normale ale solicit rilor exterioare (niveluri în lac. Analiza efectuat la acest nivel trebuie s fie sigur .). Riscul prezentat de lucr rile de acumulare este multiplu (hidrologic. În cadrul situa iei excep ionale se disting mai multe trepte. . Barajele aflate în exploatare pot s func ioneze în situa ie normal sau în situa ie excep ional . Ca urmare.  starea de alert este declan at la sesizarea unor fenomene a c ror evolu ie ar putea s conduc la un pericol pentru zona aval a acumul rii. de asemenea ori de câte ori apar modific ri de regim de exploatare. Ele se actualizeaz în cadrul fiec rei documenta ii de analiz a comport rii construc iei (documenta ii periodice sau analize speciale. f r existen a unui pericol pentru siguran a lucr rii. domeniul normal pentru un parametru de r spuns definitoriu pentru siguran nu poate fi 26 caracterizat decât cel mult prin valori care depind la rândul lor de factorii exteriori. prin corecta func ionare a elementelor componente ale amenaj rii i printr-un r spuns al construc iei la solicit ri corespunz tor celui prognozat. Eficien a supravegherii în cadrul managementului siguran ei barajului este dat în primul rând de activitatea de la nivelul I de organizare. afectând direct i modul de desf urare a activit ii de supraveghere.). Nesatisfacerea oric reia dintre aceste condi ii conduce la intrarea în situa ie excep ional ( NP 087/03). nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale. temperaturi etc.) iar valorile parametrilor urm ri i prin m sur tori în cadrul supravegherii depind în general de mai mul i factori exteriori (nivel în lac. f r a mai a tepta rezultatele unor analize suplimentare. debite afluente sau defluente. temperaturi etc. realizat de c tre o comisie de urm rire a comport rii în timp a barajelor. rapid i u or de aplicat de c tre personal cu o preg tire medie.

care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE .Prut este reprezentat de 4 subsisteme :  subsistemul ape curgatoare de suprafata  subsistemul lacuri  subsistemul ape subterane  subsistemul ape uzate (surse de poluare) Sunt identificate urmatoarele medii de investigare:     Apa Materiile in suspensie Sedimentele Biota Re eaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curg toare cuprinde :  reteua de monitoring in flux rapid zilnic si saptamanal.  reteua de monitoring de fond ± sectiuni de referinta ± corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este sub 10%. fisuri si crapaturi in masiv Masuri de monitorizare a calita ii apei Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa. In cadrul subsistemului ape uzate.A. sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare direct în receptor natural (se urm resc : volumele evacuate. Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D.  reteua de monitoring a raurilor de granita ± protocol cu Ucraina si Republica Moldova  reteua de monitoring de supraveghere ± frecventa trimestriala.  reteaua de monitoring pentru punctele de captare a apei potabile ± sectiuni de potabilizare ± sunt acele sectiuni de unde unitatile de gospodarie comunala capteaza apa de suprafata in vederea tratarii si distributiei acesteia catre populatie si industrie. i un monitoringul opera ional pentru corpurile de ap ce au riscul s nu îndeplineasc obiectivele de protec ie a apelor. deversari de apa din lac peste coronament. se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei.Masuri de reducere a celor mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. Se realizeaz astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice. situatia .  reteua de monitoring operational ± frecventa lunara. cantitatile de nocivitati . pe baza datelor privind acest stadiu. Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996. avarii in mediul stancos de fundare. sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare.

Pân în prezent caracterizarea st rii chimice i ecologice a apelor de suprafa s-a bazat în principal doar pe analiza mediilor de investigare APA i BIOTA. conform Legii Apelor nr. produse finite sau subproduse. H. Monitoringul substan elor prioritare/prioritar periculoase Având în vedere armonizarea legislatiei române ti în domeniul apei cu Directivele europene. Corpurile de ap desemnate capt rilor pentru producerea de ap potabil (ap brut ) sunt supuse unui monitoring suplimentar. Se impune monitorizarea substan ele prioritare / prioritar periculoase în toate subsistemele i mediile de investigare . Calitatea apelor se stabile te prin determinarea unui complex de indicatori . în vederea asigur rii condi iilor de potabilizare în conformitate cu NTPA 013/2002.G. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004 . 118/2002 i a Directivei nr. având în vedere riscul fa de mediul acvatic i de s n tatea uman . dac se încadreaz în limitele legale. au fost obligate s întreprind m suri i lucr ri pentru diminuarea i în final stoparea acestor substan e din apele uzate.functionarii statiilor de epurare. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 310 /2004 . Aceast directiv a fost transpus în legisla ia româneasc prin H. 76/464/EEC i Directivele ³fiice´. este necesar aplicarea de m suri corespunz toare pentru eliminarea polu rii apei cusubstan e prioritare / prioritar periculoase. 188/2002. a fost necesar extinderea abord rii mediului ap ( i prin monitorizarea substan elor prioritare / prioritar periculoase) i a mediului biot (prin monitorizarea de noi componente) i de asemenea introducerea unor noi medii de investigare ±MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) i SEDIMENTE (pentru acumul ri). s-au solicitat agen ilor economici informa ii referitoare la toate substan ele relevante.G. Biroul G.P.C. 118/2002. intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic. La nivelul spa iului hidrografic a fost întocmit un inventar al folosin elor care evacueaz substan e prioritare/prioritar periculoase i respectiv un plan de m suri care vizeaz reducerea i îndep rtarea acestor substan e din apele uzate. De asemenea. inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase  indicatori biologici  indicatori bacteriologici. alte impuneri cuprinse în aurtoriza ia de gospod rire a apelor). Astfel. specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte:  indicatori fizico-chimici. Unit ile economice care folosesc i deverseaz ape uzate înc rcate i cu substan e prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004. pentru toate instala iile din incinta unei unit i industriale care evacueaz ape uzate atât în receptori naturali cât i în re elele de canalizare.A urm re te derularea i aplicarea programului de monitorizare a substan elor prioritare / prioritar periculoase evacuate în mediul acvatic. monitorizând atât efluen ii evacua i de agen ii economici cât i cursurile de ap în care sunt deversate.G. a Directivei Cadru 60/2000 i a celorlalte directive din domeniul apei. substan e care sunt incluse în Lista I i II a Directivei 76/464/CEE . H. folosite ca materii principale. cu specificarea cantit ilor respective. la întocmirea i .

De asemenea s-a impus automonitoringul pentru to i ace ti utilizatorii de ap în vederea cunoa terii în orice moment a cantit ilor de substan e evacuate. programele de etapizare vor cuprinde ca m sur i monitorizarea permanent a substan elor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate. prin laboratorul s u de calitatea apei. D.negocierea Programelor de etapizare (de impartire). se vor stipula m suri i lucr ri a c ror realizare va conduce la îndep rtarea din apele uzate a substan elor prioritare/prioritar periculoase. a apelor de suprafa destinate capt rilor pentru producerea de ap potabil i situa ia principalelor surse de poluare din spa iul hidrografic. subterane. De asemenea.A. în limita posibilit ii tehnice de care dispune. care prezint sintetic starea calit ii apelor de suprafa . Pentru utilizatorii de ap care evacueaz sau sunt susceptibli de a evacua substan e prioritare/prioritar periculoase (func ie de profilul de activitate). Lunar se întocme te Buletinul de Calitate a Apelor. Orice evacuare de ape uzate efectuat în apele de suprafa sau re eaua de canalizare or eneasc i susceptibil s con in una din aceste substan e va fi supus la o autorizare prealabil . o serie de analize. . în special pentru metale grele. efectueaz .

Fig. 3 Activitatea de monitoring cantitativ .

diminuarea sau anularea efectelor principalelor cauze: Erori de proiectare Erori umane Cutremure În domeniul barajelor cauzele principale ale ced rilor au fost eforturile excesive sau instabilitatea funda iei sau umerilor barajelor. Cele mai multe incidente i ced ri care s-au produs în timpul construc iei au fost o consecin a uneia sau mai multora din urm toarele cauze:  erori de proiectare. întârzieri neprev zute în realizarea construc iei. Problema viiturii de dimensionare pentru lucr rile de deviere provizorie trebuie rezolvat pe baze tehnico-economice. insuficient supravegheate. care poate lipsi în rile unde construc ia de baraje se afl la început.  defec iuni de construc ie. Ipoteze de proiectare bazate pe estim ri incorecte ale propriet ilor materialelor din ansamblul unitar baraj-funda ie pot conduce u or la consecin e grave. . Cele mai dese defec iuni de construc ie se produc din cauza unor lucr ri de calitate nesatisf c toare. Lucr rile de execu ie specifice barajelor impun o anumit experien a constructorului în asemenea lucr ri. O leg tur permanent între organiza ia de construc ie i echipa de proiectare este de importan esen ial pentru adaptarea proiectului cu condi iile noi ap rute pe durata execu iei i evitarea unor consecin e poten ial grave. în raport cu pagubele produse de asemenea inunda ii.Planificarea procesului de îmbunat ire a calit ii pentru alternative care a rezultat din evaluare pentru compensarea. Erorile de proiectare provin cel mai des din folosirea inadecvat a unor programe de calcul de c tre ingineri lipsi i de experien sau care nu au cuno tin e suficiente asupra metodelor de calcul utilizate. Erori serioase pot de asemenea s apar din cauza unor insuficiente investiga ii pe teren sau teste de laborator. Respectarea cu stricte e de c tre constructor a graficului calendaristic de execu ie care ine cont de varia iile sezonale ale fenomenelor naturale . punând în balan costurile suplimentare necesitate de o asigurare mai ridicat împotriva inund rii incintei lucr rilor.perioade de secet . sau din cauza interpret rii eronate a rezultatelor lor.  deviere provizorie subdimensionat sau viitur mai mare decât cea considerat . .este de importan maxim pentru reducerea riscului de producere de incidente sau ced ri din cauza viiturilor. perioade bogate în precipita ii etc. Viiturile ap rute în timpul execu iei barajelor au fost cauza direct sau indirect la numeroase incidente sau ced ri.

interactiunile dintre astfel de procese. functioneaza eficace daca fiecare proces este eficace. in special. utilizate in cadrul unei organizatii si. s-a constatat ca o organizatie. ISO 9001:2000 promoveaza ca metoda de conducere a unei organizatii. In cazul societatii modelul de sistem de management al calitatii bazat pe proces este personalizat pe furnizare de servicii.Procesele desfasurate in Implementarea Sistemului de Management al Calitati Abordarea bazata pe proces reprezinta identificarea si managementul sistematic al proceselor activitatilor. iar corelarea intre procese este optima si tinuta sub control. din practica. Fig. abordarea bazata pe proces intrucat. privita ca o suma de procese.4 Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii Activitati cu valoare adaugata Informatii .

Principalele procese desfasurate pentru prestarea de servicii si realizarea obligatiilor si raspunderilor. financiar-contabile. al societatii .administrare lucrari hidrotehnice. . proces documentat in procedura de lucru ÄAnaliza managementului´.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa administratiei. in vederea realizarii acestora intr-un sistem unitar. . constituire comisii. se pot grupa in: 1. ce ii revin in gestionarea si exploatarea resurselor de apa. .in cadrul societatii. fiind aplicabila la nivelul tuturor compartimentelor functionale.restructurarea organizatoric a unui compartiment func ional.  Elaborarea deciziilor ± procesul de initiere. etc. precum si modul de monitorizare a acestora din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv punerea in aplicare a prevederilor acestora. . resurse umane.are ca scop mentinerea unui nivel corespunzator al cunostintelor profesionale si de asigurarea calitatii pentru personalul angajat si este planificat prin ³Programul de formare formala/non-formala a personalului´. elaborare si emitere a DECIZIILOR.apari ia unui nou post în structura organizatoric a administratiei.intocmire planuri de management bazinale.are drept scop întocmirea Planului Annual de Activitate al societatii pentru anul urm tor ± ob inerea unei imagini sintetice asupra tuturor activit ilor i preocup rilor din cadrul organiza iei.V. Procese de management  Analiza managementului ± procesul de analiza a Sistemului de Management Integrat este un proces complex de analiza.are drept scop elaborarea si urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual ca instrument de planificare financiara.Stabileste modul de operare în procesele de recrutare i selec ie a personalulu in una din urm toarele situa ii: .  Realizarea si controlul obiectivelor de investitii ± stabileste modul in care se deruleaza si . comerciale. 2. .asigurare resurse de apa.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa sa. ce are ca rezultat un num r mai mare de posturi decât num rul de personal ocupat.  Instruirea .  Realizarea si controlul programului anual defalcat pe principalele activitati: . tehnice.C. in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale managementului / actiuni preventive. .  Realizarea B. Se aplica in procesul de elaborare a deciziilor ± de organizare. Procese de asigurare a resurselor  Recrutarea si selectia personalului .  Intocmirea planului de activitate al societatii . pentru imbunatatirea continua a SMC. Procesul constituie componenta a procesului de bugetare al administratiei.

mobilier. . autorit ile i mecanismele in vederea conducerii i controlului activit ilor de service.  Mentenanta echipamentelor din dotare ± procesul descrie responsabilitatile. cu exceptia mijloacelor de transport si a utilajelor auto.  Contractarea lucrarilor ± procesul stabileste modul in care se face contractarea lucrarilor interne.scopul este acela de a reda modul în care se înregistreaz i se ine eviden a mijloacelor fixe din cadrul organizatiei.se tine sub control realizarea obiectivelor de investitii si se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. cu exceptia mijloacelor de transport si autoutilajelor. o Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si urmarirea relizarii acestuia. cat si a comenzilor catre terti.  Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii. finalitatea fiind asigurarea capacitatii de transport necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor si proceselor din cadrul organizatiei.  Asigurarea su mentinerea structuirii informatice ± procesul descrie responsabilit ile. aparatur de lucru i de verificare ce intr în categoria de mijloc fix. Inventarierea patrimoniului urm re te stabilirea situa iei reale a întregului patrimoniu al organizatiei precum i bunurile de inute cu orice titlu. a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute. Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din dotarea societatii. o Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului.  Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa ± stabileste modul in care se deruleaza si se tine sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de finantare externa in vederea modernizarii si/sau retehnologizarii unor obiective gestionate de catre societate.  Inventarierea patrimoniului organizatiei ± scopul este acela de a prezenta totalitatea opera iunilor necesare organiz rii i efectu rii inventarierii patrimoniului organizatiei.  Evidenta mijloacelor fixe .  Intretinerea parcului auto ± defineste modul in care se realizeaza actiunile preventive in vederea evitarii defectiunilor accidentale a autoturismelor si autovehiculelor. apar inând altor persoane juridice sau fizice. Acest proces se aplic tuturor compartimentelor din cadrul firmei. care sunt dotate cu utilaje. in timpul exploatarii pentru : o Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la parametrii de functionare proiectati ai utilajului. autoritatea si mecanismele prin care se urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din cadrul organizatiei. în vederea întocmirii bilan ului contabil care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a patrimoniului. stabilirea masurilor operative pentru revenirea la o functionare normala. repara ii i inspec ii ale echipamentelor de calcul. cu fonduri obtinute prin finantare externa. Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. cu scopul de mentinere a acestora in buna stare de functionare.

resurse umane .atelier auto -RTE (responsabil tehnic cu executia) .6 luni. - - - . Cauze ( cu ponderea cea mai mare) erori de proiectare Solutia/Actiunea corectiva Resurse necesare Responsabil Termen Stadiul de realizare % (eficacitate) 25% 50% .software de proiectare.curs de specializare in proiectare -solutii mecanizate -Protejarea executiei cu ajutorul gabioanelor. .2luni 1 an 75% 40% 5. erori umane cutremure alunecari de teren explozii .utilaje -materiale .pirotehnisti . .department personal . .fascinelor. Crt 1.3 luni.reinnoire versiune program. .proiectant. . 3.Nr. impaduririlor -controlul TNT 2. 4.

.php 2. A.Stematiu. D.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1.mdrl. Ingineria Seismica a marilor baraje . .scritube. http://www. http://www. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania.com/tehnica-mecanica/ACCIDENTE-LA-CONSTRUCTII-HIDRO43143.Popovici. C-tin. Stere.Bibliografie : 1. .pdf 3. . Priscu. R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful