P. 1
Proiect Pccp

Proiect Pccp

|Views: 19|Likes:
Published by Munteanu Daniela

More info:

Published by: Munteanu Daniela on Feb 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/05/2012

pdf

text

original

Imbunatatirea calitatti la constructiile hidrotehnice

Baraje
Introducere
Romania este o tara relativ saraca in apa. Precipitatia are o medie multianuala de numai 685 mm si are o distributie foarte neuniforma in timp. Din aceasta cauza, in decursul timpului sau realizat cca. 2000 de acumulari. Peste 140 dintre acestea se incadreaza in categoria 'mari baraje' si in consecinta sunt inscrise in Registrul Mondial al Marilor Baraje. Cateva dintre acumulari au volume deosebit de mari :  Portile de Fier I (2,4 km 3);  Izvorul Muntelui (1,1 km3);  Stanca Costesti (0,74 km3). In mod inevitabil o parte dintre acumulari sunt situate in zone cu risc seismic sporit. Barajele Siriu, Maneciu, Paltinu, Poiana Uzului, etc. sunt situate la mai putin de 100 km de zona epicentrala Vrancea, cel mai important focar seismic din Romania. Cresterea populatiei urbane si a nivelului de trai al acesteia, precum si dezvoltarea productiei industriale si agricole, a dus la cresterea continua a cerintelor de apa si la necesitatea executarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor. In Romania, realizarea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. In prima jumatate a secolului se trece la realizarea de constructii hidrotehnice de tip modern, bazata pe o conceptie stiintifica inginereasca. Incepand cu anii 1950, lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme de ansamblu, avand drept scop coordonarea folosirii lor pentru folosinte multiple. In deceniul 1950 - 1960, in cadrul planului de electrificare a tarii, au fost realizate barajul si lacul de acumulare Vidraru si salba de lacuri de acumulare si centrale hidroenergetice din aval, barajul si lacul de acumulare Vidra de pe Lotru cu centrale hidroelectrice la Ciunget, Sistemul Hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I, de pe fluviul Dunarea, lacul de acumulare Poiana Uzului de pe raul Uz, Paltinu de pe raul Doftana, etc. pentru alimentarea cu apa a unor localitati si centre industriale. In perioada 1950 - 1990, in baza schemelor cadru de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, elaborate sub conducerea Consiliului National al Apelor si a Programelor Nationale aferente, au fost finalizate cca 260 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, insumand cca 11 miliarde mc. , volum total, precum si 471 km derivatii si aductiuni, indiguiri si regularizari de albii pe cca 11% din lungimea cursurilor de apa. Prin aceste lucrari au fost aparate de inundatii peste 2000 de localitati, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum si importante obiective economice si sociale. Din evidenta Cadastrului Apelor din Romania (tinut la zi de Compania Nationala 'Apele Romane',) si din inventarele prezentate de principalii detinatori, rezulta ca pe raurile din tara noastra exista astazi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apa de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzand si acumularile de pe Dunare, Portile de Fier I si II.

Pagubele uriase care ar rezulta in cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajari, din diferite cauze inclusiv solicitarile seismice, au constituit o preocupare constanta a inginerilor romani care activeaza in domeniu. Astazi putem spune cu satisfactie ca la ultimele cutremure mari, care au gasit in exploatare majoritatea acumularilor, nu s-au inregistrat nici un fel de avarii ale barajelor. Romania este membru fondator al Comitetului International al Marilor Baraje (ICOLDCIGB). Prin participarea la activitatea acestei organizatii internationale specialistii romani au beneficiat de experienta mondiala in domeniul, in cadrul ICOLD problema comportarii seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres si al activitatii unor comitete tehnice din care au facut parte cei mai reputati specialisti din lume. Siguranta barajelor din Romania este reglementata prin OUG nr. 244/2000 republicata in 2002. De aceasta activitate raspunde Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB) care functioneaza pe langa ministerul de resort. Pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii detinatori exista comisii tehnice formate din specialisti in domeniu. Trebuie remarcat faptul ca la scara mondiala comportarea barajelor la solicitari seismice poate fi considerata satisfacatoare si ca in decursul timpului s-au inregistrat doar un numar foarte mic de avarii produse la aceste solicitari. Definire Inundatiile accidentale apar ca urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari de hidroamelioratii si isi manifesta forta distructiva prin : a). Unda de viitura a valului de apa - unda, enorma ca forta si de scurta durata si actioneaza in maniera unui 'berbec' lichid cu o mare putere distructiva; b). Volumul de apa - eliberat brusc prin distrugerea constructiei hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a unor suprafete de teren intinse. Caracteristicile distrugerilor provocate Cauzele distrugerii barajelor hidrotehnice, accidentale sau naturale sunt: a). erori de proiectare si constructie:  nedimensionarea la viitura;  nerespectarea regulilor de executie prestabilite. b). erori umane :  nesupravegherea comportarii constructiei;  neurmarirea prognozei hidrometeorologice;  manevre fortate ale echipamentelor hidromecanice,

reprezinta cea mai mare avarie de acest tip din tara noastra. ce duc la pierderi de vieti umane si la distrugeri materiale pe portiuni in aval. De asemenea. Cauzele defectiunilor sunt datorate in cea mai mare parte conditiilor geologice. barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potentiale majore de riscpentru localitatile si obiectivele din aval in cazul unor accidente la acestea. Totodata. Asa s-a intamplat in anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe raul Tazlau. De aceea trebuie asigurata. statisticile indica o crestere a numarului accidentelor. in exploatarea lor trebuie urmarita satisfacerea optima a tuturor folosintelor si intereselor. unor neglijente de executie si intretinere. Indeosebi amenajarea si exploatarea lacurilor de acumulare. producere de energie. la barajul de acumulare Belci. agrement. etc. datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul hidrografic Tazlau. cariere mine. actiuni terorist-diversioniste organizate in scopul destabilizarii climatului socioeconomic al colectivitatii umane. piscicultura. Pana in prezent. atacuri aeriene pe timpul conflictelor armate. Lucrarile hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice si in special barajele si lacurile de acumulare. . pentru remedieri. in asigurarea masurilor de control pe timpul executiei si celor luate pe timpul exploatarii . ce comporta multe dificultati tehnice. din bazinul hidrografic Vedea. din judetul Bacau. iar pe de alta parte. Totusi un numar insemnat de acumulari au fost golite sau au trebuit sa suporte restrictii in exploatare.). precum si vechimii acestora. alunecari de teren : conduc la formarea unor valuri cu o mare forta distructiva care produc avarierea sau chiar distrugerea lucrarilor hidrotehnice sau de hidroamelioratii. f). in aval. Avariile la constructiile hidrotehnice reprezinta functionari defectuoase hidrotehnice. ca factor de regularizare si redistribuire a debitelor. care s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale importante. industrie. d). cutremure. multe baraje au prezentat si prezinta in exploatare defectiuni de mica sau medie amploare ce necesita fonduri pentru reparatii. afluent al raului Trotus. explozii in vecinatatea barajelor:  amplasarea depozitelor de substante explozive. pe de o parte realizarea lor intr-un cadru unitar. agricultura. trebuie sa indeplineasca dublu scop . e). Accidentul tehnic produs in anul 1991. in vederea apararii de inundatii a obiectivelor din aval. (care reprezinta cel mai mare accident hidrotehnic din tara noastra) si in anul 1997 prin ruperea barajului Cornatel.asigurarea unor debite suplimentare in perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerinte (alimentarea cu apa pentru localitati. precum si atenuarea viiturilor. avand in vedere ansamblul bazinului hidrografic. Cu tot progresul tehnic in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice. sunt lucrari de mare amploare. comportarea barajelor s-a situat in limitele semnalate pe plan mondial.c).

dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari. exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat. prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile. In vaile mai largi. in anii 1956 . fara indoiala. Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase. podurile.1965 s-au inregistrat 24 ruperi la 2500 baraje executate. In cazul inundatiilor de lunga durata.96 este legata. posibilitatea aparitiei a 5 ruperi de baraje pe an. Din cauza antrenarii malului de catre apa. de asumare a unui risc sporit ca urmare a dorintei de realizare a unor constructii economice.Statisticile actuale prevad la nivelul mondial.care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile. multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente. De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa. .6 la 0. energie electrica. Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie.Cresterea procentuala de la 0. cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila.Urmarile inundatiilor provocate de avariile la constructiile hidrotehnice La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv . Din aceasta cauza sunt distruse total:     constructiile. inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale. pentru un total de 15000 baraje existente in anul 1980.unda de soc a valului de apa. acesta se depune pe sol si constructii. distrugerea unor localitati intregi si cateva mii de pierderi de vieti omenesti. precum si circulatia auto si feroviara. Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone. dar si la animale si cerealele depozitate. Distrugerile de baraje din ultimile decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari. in special la constructiile existente. ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti. ferme etc. scade viteza de deplasare a apei. poate determina aparitia unor epidemii si epizootii. rambleurile de cale ferata si de drumuri. gaze. Daca in perioada 1946 . a stabilirii unor solutii mai noi si mai indraznete si care s-au dovedit inadecvate. Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare.1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 baraje executate in aceasta perioada. Datorita faptului ca apele se retrag anevoios. Avand in vedere refacerea grea a acestora. a folosirii unor amplasamente mai putin favorabile.

Masuri de prevenire. tinand seama de efectele pe care le poate avea in cazul unei solicitari seismice. Ca si pentru alte tipuri de constructii. inregistrate pe plan mondial. Din cele aratate mai sus rezulta ca reexaminarea riscului prezentat de baraje este o operatie laborioasa si care poate sa antreneze importante fonduri. . De aici poate sa apara necesitea unor noi studii si in orice caz necesitatea unei 'tarari' a modelului. Modificari ulterioare in sectorul amonte sau aval pot de asemenea sa antreneze schimbarea nivelului de risc prezentat de baraj. protectie si interventie Avarierea unor constructii hidrotehnice ca urmare a solicitarii seismice este un fenomen destul de rar. riscul seismic este unul dintre principalii factori de care trebuie sa tina seama la proiectarea barajelor. Din aceasta cauza este necesara o examinare periodica a nivelului de risc. dezvoltarea fenomenelor este determinata in general de o serie de conditii favorizante. corect proiectate tinand seama de conditiile locale si de solicitarile extraordinare pe care le poate suferi constructia. Indiferent de masurile luate. Este deci necesara o ierarhizare a lucrarilor dupa riscul prezentat si o esalonare judicioasa a expertizarii lor. principalul mijloc de analiza al comportarii barajelor este in prezent modelarea numerica.  executarea periodica a lucrarilor de intretinere.  supraveghere atenta a comportarii pe intreaga durata de viata a lucrarii. reparatii sau reabilitare necesare. Analiza cauzelor accidentelor produse la baraje. sa conduca la evacuarea in timp a populatiei din aval in afara zonei posibil a fi afectata. La baraje se impune realizarea unui sistem de alarmare care. alaturi de riscul hidrologic (asociat probabilitatii de aparitie a unor debite mari) si de riscul structural (asociat unei posibile comportari anormale a constructiei. Din riscul total prezentat de o constructie cunoastem la un moment dat numai o parte corespunzatoare numarului de fenomene inregistrate si nivelul de dezvoltare a stiintelor ingineresti.  control riguros al executiei. cu noile reglementari normative si cu noile metode de analiza a comportarii. Este deci necesar ca orice anomalie de comportare sa poata fi pusa in evidenta de sistemul de supraveghere si sa fie examinata cu responsabilitate. In cazul in care in urma examinarii rezulta un nivel de risc inacceptabil este necesar sa se prevada si sa se realizeze masurile de reabilitare corespunzatoare. a demonstrat ca de si este o cauza principala. Utilitatea acestor modele de modelare necesita conoasterea unor parametri de comportare a materialelor. Insasi supravegherea poate sa necesite imbunatatiri pentru a corespunde cerintelor impuse de metodele de analiza. in cazul unei situatii de pericol iminent. unii nedeterminati in cadrul studiilor efectuate la proiectare. riscul nu poate fi niciodata anulat. in conformitate cu noile probabilitati de producere a fenomenelor. Principalele masuri necesare pentru micsorarea riscului de distrugere sau avariere a unei constructii hidrotehnice sunt urmatoarele :  ample studii de teren si laborator pentru cunoasterea cat mai buna a conditiilor geologice si a proprietatilor materiale. tinand seama de rezultatele observatiilor si masurilor efectuate pentru supravegherea lucrarii. fundatiei si versantilor).

asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situatii. astfel :  introducerea in proiectele de executie a calculelor si planurilor de inundabilitate a zonelor din aval de baraje. evaluarea conditiilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie. .Posibilitatea aparitiei distrugerii unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice.  instruirea populatiei din localitatile in aval de baraje.  stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora.  asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in stabilitatea constructiilor. echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie.  realizarea unui sistem corespunzator de avertizare .alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajelor si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj.  asigurarea formatiilor si materialelor necesare realizarii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe. in timp util. a impus aplicarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectareexecutie.

1 Diagrama Fishbone cauze ± efecte .Fig.

60 50 40 100% 80% Defecte 60% 30 Erori de proiectare si constructie 20 10 0 Actiuni terosriste 40% Atacuri aeriene Alunecari teren Erori umane Cutremure Explozii 20% 0% Cauze Vital Few Useful Many Cumulative% Cut Off % [42] Fig. Principiul Pareto spune ca sursele. functioneaza un sistem unitar de asigurare a masurilor de protectie si interventie. Este o pierdere de timp si resurse sa incercam sa rezolvam toate cauzele posibile. Acest lucru rezulta in urma testarii cauzelor potentiale identificate cu ajutorul diagramei cauza-efect.2 Diagrama Paretto : Cauze ± Defect Cumulative % .In tara noastra. cauze minore in numar foarte mare ± numarul mare de cauze ramase. Concentrarea pe cauzele esentiale Analiza problemelor scoate in evidenta adesea multe cauze. detinatorii de baraje importante avand obligatia de a aplica µInstructiunile pentruintocmirea planurilor de avertizare . cauzele unei probleme pot fi divizate in doua categorii : y y cauze vitale ± un numar de cauze care contribuie pentru cea mai mare parte a problemei . iar rezultatul s-ar putea sa nu justifice efortul .alarmare a localitatilor si obiectivelor socioeconomice situate in aval de lacurile de acumulare in caz de accident la baraj'. O parte din aceste cauze influenteaza intr-o proportie semnificativa asupra producerii problemei dar sunt si cauze care au o influenta mica sau chiar nesemnificativa. scopul procesului de imbunatatire este de a produce rezultate semnificative cu resurse limitate.

In aceste cazuri exista riscul producerii unor dezastre. sau paduri. aceste fenomene duc adesea la disparitia de pe suprafata pamantului a unor localitati. deversari de apa din lac peste coronament. a solului. devenind o ramura importanta in aceasta directie. disparitia unor specii de plante si animale. Necesitatea amplasarii unor astfel de structuri hidrotehnice in zone populate si puternic industrializate. acest lucru afecteaza morfologia albiei. Distrugerile materiale sunt de asemenea importante. cand cantitatea de apa poate inunda diverse depozite de substante chimice. fisuri si crapaturi in masiv. Importanta pe care o acordam mediului in acest moment a crescut exponential cu aparitia problemelor si a efectelor pe care acestea il au asupra habitatelor.Îmbun t irea CALIT II barajelor si a mediului inconjurator Problema barajelor si riscurile existentei lor sunt o problema de mediu de natura antropica. astfel ca prin micsorarea fluxului poate creste salinitatea ceea ce o face neutilizabila in agricultura. seismicitatea. Astfel se poate explica aparitia tarzie a legislatiei in acest domeniu. datorita lipsei apei potabile. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. creste riscul aparitiei unor pagube de orice natura in zona respectiva. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice devine o problema foarte des intalnita astazi. Este intrerupt aportul de sedimente in lungul raului. Aici putem include: alunecarile de teren. avand ca scop atat eliminarea riscului unei avarii iminente atat pentru populatie cat si pentru mediu. prin aparitia unor boli in randul populatiei existente in zona. Problema barajelor a fost luata in serios in urma frecventelor accidente care au avut loc in toata lumea de-a lungul timpului si datorita problemelor de mediu care apar in urma unui astfel de accident. Problemele de mediu au capatat importanta nationala si mondiala cu foarte putin timp in urma. Multe specii de pesti sunt afectate de astfel de schimbari. care pot avea urmari devastatoare. urmarire si control al unui baraj devine iminenta in situatia in care starea echipamentelor unei amenajari hidroelectrice conduce la o indisponibilitate majora de timp sau de capacitatea de productie. prin poluarea apelor subterane sau de suprafata. Exista multe probleme de mediu care apar inca de la umplerea lacului de acumulare cum ar fi : inundarea unor terenuri agricole. avand in vedere importanta si riscurile pe care le implica o astfel de structura. . ceea ce duce de asemenea la disparitii de specii de plante si animale acvatice si nu numai. Mai apare problema schimbarii hidrologiei raului si modificarea fluctuatiei sezoniere. Cele mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. inundatiile. Necesitatea reabilitarii prin sisteme de monitorizare. avand drept consecinta pagube umane si materiale. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. avand in vedere existenta anumitor specii de animale si plante acvatice sensibile la schimbari usoare ale acestor proprietati. avarii in mediul stancos de fundare. Depozitarea de sedimente in interiorul lacului de acumulare reduce capacitatea barajului si acolo exista pericolul de acumulare a materialelor toxice. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. teraselor raului si are impact asupra ecosistemelor adiacente. Este mai ales cazul barajelor si a echipamentelor acestora. Astfel problemele de mediu pot aparea simultan cu deteriorarea structurii sau in urma producerii dezastrului. Constructia barajelor si riscurile pe care le implica o astfel de structura sunt probleme determinate de probleme antropice. prin pierderea de vieti omenesti. O alta problema este degradarea calitatii apei. cand efectele omului asupra ecosistemului si-au facut aparitia. in special cele care depind de schimbari mici de temperatura si de calitatea apei. Este o concluzie adevarata si cercetata de-a lungul timpului. prin urmare la pierderi financiare insemnate. datorita modificarii proprietatilor chimice ale apelor. sau poate afecta infrastructura unor localitati. precum si prelungirea duratei de viata a obiectivului prin reconstituirea sau imbunatatirea performantelor initiale. Realizarea acestor actiuni din motive de siguranta are caracter prioritar si se impune in toate situatiile in care starea unor instalatii componente ar putea conduce la avarii grave. cauza principala a acestora. temperaturii acesteia. omul fiind in majoritatea problemelor de mediu.

In caz contrar. prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea dep irii unor criterii de avertizare. 466/2001) activitatea de UCC se organizeaz pe trei niveluri:  nivelul I se desf oar la baraj i const din observa ii vizuale. Evaluarea alternativelor 1.control si calitate ) are obliga ia s se asigure c citirile la aparatura de monitorizare sunt corecte. aceast sintez este realizat prin grija de in torului.  nivelul II cuprinde sinteza periodic a observa iilor vizuale i a m sur torilor efectuate la nivelul I. constientizarea lor si dorinta de a pastra in conditii bune mediul. Ceea ce este important pentru comunitate. dupa parerea mea. Oricare dintre noi. Aprecierea comport rii unui baraj se bazeaz în mare m sur pe interpretarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare. Acest num r variaz in func ie de tipul barajului i dimensiunile lui. este cunoasterea acestor riscuri. Operatorul UCC (urmarire. In România în conformitate cu Legea siguran ei barajelor (nr. în particular cele privind terenul de fundare. cel putin in tara noastra aceste tipuri de structuri hidrotehnice sunt destul de vechi si problemele care pot aparea nu sunt de neglijat. suntem obligati prin existenta noastra sa conservam si sa imbunatatim conditiile NOASTRE de viata. în func ie de gravitatea situa iei trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzelor eventual cu implicarea unor exper i. locuitorii acestei planete. cu interpretarea acestora din punct de vedere al siguran ei barajului. m sur tori la aparatele de m sur .Aceasta problema de mediu nu este foarte mediatizata astazi. realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice. in ciuda explorarii si industrializarii. vârsta i condi iile specifice ale amplasamentului. plauzibile si s le valideze. mai ales ca. modul de construc ie. cât i a inspec iilor anuale. de c tre speciali ti care întocmesc rapoarte sintetice anuale. . Concep ia sistemului de monitorizare trebuie s ia în considera ie c structura i funda ia constituie un sistem unitar dar aparatura trebuie s înregistreze distinct comportarea fiec rui subsistem. dar cred ca merita o oarecare importanta. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice CONDI II OBLIGATORII PENTRU SISTEMUL DE MONITORIZARE Nu exist nici o reglementare care s stabileasc num rul de instrumente de monitorizare care trebuie instalate. Inginerul responsabil UCC este primul care are obliga ia s interpreteze citirile dac este posibil ³on line´ i s verifice dac comportarea barajului se înscrie în limitele normale.

func ie de gravitatea abaterii de la situa ia normal i de gradul de risc rezultat din aceasta:  starea de aten ie reprezint simpla abaterea de la parametrii normali de func ionare. f r a mai a tepta rezultatele unor analize suplimentare. structural etc. determinate de evenimente deosebite). temperaturi etc. Ele se actualizeaz în cadrul fiec rei documenta ii de analiz a comport rii construc iei (documenta ii periodice sau analize speciale. seismic. Nesatisfacerea oric reia dintre aceste condi ii conduce la intrarea în situa ie excep ional ( NP 087/03). De aceea solu ia adoptat în mod obi nuit este compara ia direct a rezultatelor m sur torilor efectuate cu valori critice. domeniul normal pentru un parametru de r spuns definitoriu pentru siguran nu poate fi 26 caracterizat decât cel mult prin valori care depind la rândul lor de factorii exteriori. în cadrul proiectului de supraveghere.) iar valorile parametrilor urm ri i prin m sur tori în cadrul supravegherii depind în general de mai mul i factori exteriori (nivel în lac. În cadrul situa iei excep ionale se disting mai multe trepte. Ca urmare. Criteriile de avertizare. Eficien a supravegherii în cadrul managementului siguran ei barajului este dat în primul rând de activitatea de la nivelul I de organizare. Din aceast cauz s-a introdus no iunea de criteriu de avertizare care corespunde mai bine cu caracterul complex al fenomenelor ce contribuie la sporirea riscului. nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale. Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucr rii. Ele sunt precizate în proiectul de urm rire a comport rii construc iei (UCC) care face parte din regulamentul de exploatare. temperaturi etc. debite afluente sau defluente. f r existen a unui pericol pentru siguran a lucr rii. sunt stabilite în ideea aplic rii lor imediate. afectând direct i modul de desf urare a activit ii de supraveghere. de asemenea ori de câte ori apar modific ri de regim de exploatare.  starea de alert este declan at la sesizarea unor fenomene a c ror evolu ie ar putea s conduc la un pericol pentru zona aval a acumul rii. Situa ia normal se caracterizeaz prin valori normale ale solicit rilor exterioare (niveluri în lac. care delimiteaz situa iile i st rile de func ionare a barajului. prin corecta func ionare a elementelor componente ale amenaj rii i printr-un r spuns al construc iei la solicit ri corespunz tor celui prognozat. Riscul prezentat de lucr rile de acumulare este multiplu (hidrologic. rapid i u or de aplicat de c tre personal cu o preg tire medie. .  starea de alarm este declan at de necesitatea de evacuare a unor debite ce provoac inundarea unor zone din aval i/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului. Barajele aflate în exploatare pot s func ioneze în situa ie normal sau în situa ie excep ional .). Analiza efectuat la acest nivel trebuie s fie sigur .). realizat de c tre o comisie de urm rire a comport rii în timp a barajelor.

sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. In cadrul subsistemului ape uzate. deversari de apa din lac peste coronament. Se realizeaz astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice. fisuri si crapaturi in masiv Masuri de monitorizare a calita ii apei Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa.Masuri de reducere a celor mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. i un monitoringul opera ional pentru corpurile de ap ce au riscul s nu îndeplineasc obiectivele de protec ie a apelor.  reteua de monitoring operational ± frecventa lunara. Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996. Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D.A. care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE .  reteaua de monitoring pentru punctele de captare a apei potabile ± sectiuni de potabilizare ± sunt acele sectiuni de unde unitatile de gospodarie comunala capteaza apa de suprafata in vederea tratarii si distributiei acesteia catre populatie si industrie. situatia . pe baza datelor privind acest stadiu.  reteua de monitoring de fond ± sectiuni de referinta ± corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este sub 10%. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare direct în receptor natural (se urm resc : volumele evacuate.  reteua de monitoring a raurilor de granita ± protocol cu Ucraina si Republica Moldova  reteua de monitoring de supraveghere ± frecventa trimestriala. se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse. avarii in mediul stancos de fundare.Prut este reprezentat de 4 subsisteme :  subsistemul ape curgatoare de suprafata  subsistemul lacuri  subsistemul ape subterane  subsistemul ape uzate (surse de poluare) Sunt identificate urmatoarele medii de investigare:     Apa Materiile in suspensie Sedimentele Biota Re eaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curg toare cuprinde :  reteua de monitoring in flux rapid zilnic si saptamanal. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. cantitatile de nocivitati .

inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase  indicatori biologici  indicatori bacteriologici. Se impune monitorizarea substan ele prioritare / prioritar periculoase în toate subsistemele i mediile de investigare . a Directivei Cadru 60/2000 i a celorlalte directive din domeniul apei.P. H. specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte:  indicatori fizico-chimici. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. Astfel. au fost obligate s întreprind m suri i lucr ri pentru diminuarea i în final stoparea acestor substan e din apele uzate. având în vedere riscul fa de mediul acvatic i de s n tatea uman .G. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004 . 107 modificate i completate prin Legea 310/2004. produse finite sau subproduse. Pân în prezent caracterizarea st rii chimice i ecologice a apelor de suprafa s-a bazat în principal doar pe analiza mediilor de investigare APA i BIOTA. Calitatea apelor se stabile te prin determinarea unui complex de indicatori . Biroul G. în vederea asigur rii condi iilor de potabilizare în conformitate cu NTPA 013/2002. 118/2002. 310 /2004 .G. dac se încadreaz în limitele legale. De asemenea. folosite ca materii principale. s-au solicitat agen ilor economici informa ii referitoare la toate substan ele relevante. conform Legii Apelor nr.functionarii statiilor de epurare. a fost necesar extinderea abord rii mediului ap ( i prin monitorizarea substan elor prioritare / prioritar periculoase) i a mediului biot (prin monitorizarea de noi componente) i de asemenea introducerea unor noi medii de investigare ±MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) i SEDIMENTE (pentru acumul ri). cu specificarea cantit ilor respective. substan e care sunt incluse în Lista I i II a Directivei 76/464/CEE . monitorizând atât efluen ii evacua i de agen ii economici cât i cursurile de ap în care sunt deversate. Corpurile de ap desemnate capt rilor pentru producerea de ap potabil (ap brut ) sunt supuse unui monitoring suplimentar.C. pentru toate instala iile din incinta unei unit i industriale care evacueaz ape uzate atât în receptori naturali cât i în re elele de canalizare. Unit ile economice care folosesc i deverseaz ape uzate înc rcate i cu substan e prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr.A urm re te derularea i aplicarea programului de monitorizare a substan elor prioritare / prioritar periculoase evacuate în mediul acvatic. 76/464/EEC i Directivele ³fiice´. 188/2002. alte impuneri cuprinse în aurtoriza ia de gospod rire a apelor). 118/2002 i a Directivei nr. Monitoringul substan elor prioritare/prioritar periculoase Având în vedere armonizarea legislatiei române ti în domeniul apei cu Directivele europene. H. este necesar aplicarea de m suri corespunz toare pentru eliminarea polu rii apei cusubstan e prioritare / prioritar periculoase. intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic. Aceast directiv a fost transpus în legisla ia româneasc prin H. La nivelul spa iului hidrografic a fost întocmit un inventar al folosin elor care evacueaz substan e prioritare/prioritar periculoase i respectiv un plan de m suri care vizeaz reducerea i îndep rtarea acestor substan e din apele uzate.G. la întocmirea i .

De asemenea s-a impus automonitoringul pentru to i ace ti utilizatorii de ap în vederea cunoa terii în orice moment a cantit ilor de substan e evacuate. De asemenea. care prezint sintetic starea calit ii apelor de suprafa . . D. Lunar se întocme te Buletinul de Calitate a Apelor. subterane. efectueaz . o serie de analize. a apelor de suprafa destinate capt rilor pentru producerea de ap potabil i situa ia principalelor surse de poluare din spa iul hidrografic. se vor stipula m suri i lucr ri a c ror realizare va conduce la îndep rtarea din apele uzate a substan elor prioritare/prioritar periculoase. în special pentru metale grele.A. prin laboratorul s u de calitatea apei. programele de etapizare vor cuprinde ca m sur i monitorizarea permanent a substan elor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate.negocierea Programelor de etapizare (de impartire). Pentru utilizatorii de ap care evacueaz sau sunt susceptibli de a evacua substan e prioritare/prioritar periculoase (func ie de profilul de activitate). în limita posibilit ii tehnice de care dispune. Orice evacuare de ape uzate efectuat în apele de suprafa sau re eaua de canalizare or eneasc i susceptibil s con in una din aceste substan e va fi supus la o autorizare prealabil .

Fig. 3 Activitatea de monitoring cantitativ .

Cele mai dese defec iuni de construc ie se produc din cauza unor lucr ri de calitate nesatisf c toare. Respectarea cu stricte e de c tre constructor a graficului calendaristic de execu ie care ine cont de varia iile sezonale ale fenomenelor naturale . Erori serioase pot de asemenea s apar din cauza unor insuficiente investiga ii pe teren sau teste de laborator. insuficient supravegheate. perioade bogate în precipita ii etc. sau din cauza interpret rii eronate a rezultatelor lor. diminuarea sau anularea efectelor principalelor cauze: Erori de proiectare Erori umane Cutremure În domeniul barajelor cauzele principale ale ced rilor au fost eforturile excesive sau instabilitatea funda iei sau umerilor barajelor. Problema viiturii de dimensionare pentru lucr rile de deviere provizorie trebuie rezolvat pe baze tehnico-economice. întârzieri neprev zute în realizarea construc iei. punând în balan costurile suplimentare necesitate de o asigurare mai ridicat împotriva inund rii incintei lucr rilor. .  defec iuni de construc ie. în raport cu pagubele produse de asemenea inunda ii.Planificarea procesului de îmbunat ire a calit ii pentru alternative care a rezultat din evaluare pentru compensarea. Cele mai multe incidente i ced ri care s-au produs în timpul construc iei au fost o consecin a uneia sau mai multora din urm toarele cauze:  erori de proiectare. Erorile de proiectare provin cel mai des din folosirea inadecvat a unor programe de calcul de c tre ingineri lipsi i de experien sau care nu au cuno tin e suficiente asupra metodelor de calcul utilizate. O leg tur permanent între organiza ia de construc ie i echipa de proiectare este de importan esen ial pentru adaptarea proiectului cu condi iile noi ap rute pe durata execu iei i evitarea unor consecin e poten ial grave. Lucr rile de execu ie specifice barajelor impun o anumit experien a constructorului în asemenea lucr ri. care poate lipsi în rile unde construc ia de baraje se afl la început. Viiturile ap rute în timpul execu iei barajelor au fost cauza direct sau indirect la numeroase incidente sau ced ri. .perioade de secet . Ipoteze de proiectare bazate pe estim ri incorecte ale propriet ilor materialelor din ansamblul unitar baraj-funda ie pot conduce u or la consecin e grave.este de importan maxim pentru reducerea riscului de producere de incidente sau ced ri din cauza viiturilor.  deviere provizorie subdimensionat sau viitur mai mare decât cea considerat .

s-a constatat ca o organizatie. utilizate in cadrul unei organizatii si. ISO 9001:2000 promoveaza ca metoda de conducere a unei organizatii. In cazul societatii modelul de sistem de management al calitatii bazat pe proces este personalizat pe furnizare de servicii.4 Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii Activitati cu valoare adaugata Informatii . Fig. interactiunile dintre astfel de procese. privita ca o suma de procese. iar corelarea intre procese este optima si tinuta sub control. in special.Procesele desfasurate in Implementarea Sistemului de Management al Calitati Abordarea bazata pe proces reprezinta identificarea si managementul sistematic al proceselor activitatilor. din practica. abordarea bazata pe proces intrucat. functioneaza eficace daca fiecare proces este eficace.

asigurare resurse de apa. . Procese de asigurare a resurselor  Recrutarea si selectia personalului . pentru imbunatatirea continua a SMC. . etc.  Elaborarea deciziilor ± procesul de initiere.intocmire planuri de management bazinale. Procese de management  Analiza managementului ± procesul de analiza a Sistemului de Management Integrat este un proces complex de analiza. fiind aplicabila la nivelul tuturor compartimentelor functionale. proces documentat in procedura de lucru ÄAnaliza managementului´. ce are ca rezultat un num r mai mare de posturi decât num rul de personal ocupat. in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale managementului / actiuni preventive. se pot grupa in: 1.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa sa. Procesul constituie componenta a procesului de bugetare al administratiei. al societatii . constituire comisii.V. . resurse umane.are ca scop mentinerea unui nivel corespunzator al cunostintelor profesionale si de asigurarea calitatii pentru personalul angajat si este planificat prin ³Programul de formare formala/non-formala a personalului´. .administrare lucrari hidrotehnice.restructurarea organizatoric a unui compartiment func ional.Principalele procese desfasurate pentru prestarea de servicii si realizarea obligatiilor si raspunderilor.  Instruirea . .titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa administratiei.  Realizarea B.apari ia unui nou post în structura organizatoric a administratiei.C. .are drept scop întocmirea Planului Annual de Activitate al societatii pentru anul urm tor ± ob inerea unei imagini sintetice asupra tuturor activit ilor i preocup rilor din cadrul organiza iei.in cadrul societatii.  Intocmirea planului de activitate al societatii . ce ii revin in gestionarea si exploatarea resurselor de apa.  Realizarea si controlul obiectivelor de investitii ± stabileste modul in care se deruleaza si .are drept scop elaborarea si urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual ca instrument de planificare financiara. tehnice. comerciale. elaborare si emitere a DECIZIILOR. Se aplica in procesul de elaborare a deciziilor ± de organizare.Stabileste modul de operare în procesele de recrutare i selec ie a personalulu in una din urm toarele situa ii: .  Realizarea si controlul programului anual defalcat pe principalele activitati: . precum si modul de monitorizare a acestora din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv punerea in aplicare a prevederilor acestora. financiar-contabile. 2. in vederea realizarii acestora intr-un sistem unitar.

Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din dotarea societatii. o Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului. a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute.  Evidenta mijloacelor fixe . cu exceptia mijloacelor de transport si a utilajelor auto. o Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si urmarirea relizarii acestuia. cu scopul de mentinere a acestora in buna stare de functionare. apar inând altor persoane juridice sau fizice.  Intretinerea parcului auto ± defineste modul in care se realizeaza actiunile preventive in vederea evitarii defectiunilor accidentale a autoturismelor si autovehiculelor. autorit ile i mecanismele in vederea conducerii i controlului activit ilor de service. . repara ii i inspec ii ale echipamentelor de calcul. mobilier. stabilirea masurilor operative pentru revenirea la o functionare normala.  Inventarierea patrimoniului organizatiei ± scopul este acela de a prezenta totalitatea opera iunilor necesare organiz rii i efectu rii inventarierii patrimoniului organizatiei.se tine sub control realizarea obiectivelor de investitii si se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. Inventarierea patrimoniului urm re te stabilirea situa iei reale a întregului patrimoniu al organizatiei precum i bunurile de inute cu orice titlu. care sunt dotate cu utilaje. cu exceptia mijloacelor de transport si autoutilajelor.  Contractarea lucrarilor ± procesul stabileste modul in care se face contractarea lucrarilor interne.  Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii. cat si a comenzilor catre terti. in timpul exploatarii pentru : o Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la parametrii de functionare proiectati ai utilajului. aparatur de lucru i de verificare ce intr în categoria de mijloc fix.  Mentenanta echipamentelor din dotare ± procesul descrie responsabilitatile. Acest proces se aplic tuturor compartimentelor din cadrul firmei.  Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa ± stabileste modul in care se deruleaza si se tine sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de finantare externa in vederea modernizarii si/sau retehnologizarii unor obiective gestionate de catre societate. Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. finalitatea fiind asigurarea capacitatii de transport necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor si proceselor din cadrul organizatiei.scopul este acela de a reda modul în care se înregistreaz i se ine eviden a mijloacelor fixe din cadrul organizatiei. în vederea întocmirii bilan ului contabil care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a patrimoniului. autoritatea si mecanismele prin care se urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din cadrul organizatiei.  Asigurarea su mentinerea structuirii informatice ± procesul descrie responsabilit ile. cu fonduri obtinute prin finantare externa.

. 4.department personal .curs de specializare in proiectare -solutii mecanizate -Protejarea executiei cu ajutorul gabioanelor. - - - .3 luni. .2luni 1 an 75% 40% 5. Crt 1. impaduririlor -controlul TNT 2.Nr. Cauze ( cu ponderea cea mai mare) erori de proiectare Solutia/Actiunea corectiva Resurse necesare Responsabil Termen Stadiul de realizare % (eficacitate) 25% 50% . .fascinelor. .pirotehnisti .6 luni.software de proiectare.resurse umane . 3. erori umane cutremure alunecari de teren explozii .atelier auto -RTE (responsabil tehnic cu executia) .proiectant.utilaje -materiale . .reinnoire versiune program.

D. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Ingineria Seismica a marilor baraje . C-tin. .Bibliografie : 1. .Stematiu.com/tehnica-mecanica/ACCIDENTE-LA-CONSTRUCTII-HIDRO43143. R. . http://www. http://www.scritube. Stere. .ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1. A. Priscu.pdf 3.php 2.Popovici.mdrl.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->