Imbunatatirea calitatti la constructiile hidrotehnice

Baraje
Introducere
Romania este o tara relativ saraca in apa. Precipitatia are o medie multianuala de numai 685 mm si are o distributie foarte neuniforma in timp. Din aceasta cauza, in decursul timpului sau realizat cca. 2000 de acumulari. Peste 140 dintre acestea se incadreaza in categoria 'mari baraje' si in consecinta sunt inscrise in Registrul Mondial al Marilor Baraje. Cateva dintre acumulari au volume deosebit de mari :  Portile de Fier I (2,4 km 3);  Izvorul Muntelui (1,1 km3);  Stanca Costesti (0,74 km3). In mod inevitabil o parte dintre acumulari sunt situate in zone cu risc seismic sporit. Barajele Siriu, Maneciu, Paltinu, Poiana Uzului, etc. sunt situate la mai putin de 100 km de zona epicentrala Vrancea, cel mai important focar seismic din Romania. Cresterea populatiei urbane si a nivelului de trai al acesteia, precum si dezvoltarea productiei industriale si agricole, a dus la cresterea continua a cerintelor de apa si la necesitatea executarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor. In Romania, realizarea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. In prima jumatate a secolului se trece la realizarea de constructii hidrotehnice de tip modern, bazata pe o conceptie stiintifica inginereasca. Incepand cu anii 1950, lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme de ansamblu, avand drept scop coordonarea folosirii lor pentru folosinte multiple. In deceniul 1950 - 1960, in cadrul planului de electrificare a tarii, au fost realizate barajul si lacul de acumulare Vidraru si salba de lacuri de acumulare si centrale hidroenergetice din aval, barajul si lacul de acumulare Vidra de pe Lotru cu centrale hidroelectrice la Ciunget, Sistemul Hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I, de pe fluviul Dunarea, lacul de acumulare Poiana Uzului de pe raul Uz, Paltinu de pe raul Doftana, etc. pentru alimentarea cu apa a unor localitati si centre industriale. In perioada 1950 - 1990, in baza schemelor cadru de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, elaborate sub conducerea Consiliului National al Apelor si a Programelor Nationale aferente, au fost finalizate cca 260 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, insumand cca 11 miliarde mc. , volum total, precum si 471 km derivatii si aductiuni, indiguiri si regularizari de albii pe cca 11% din lungimea cursurilor de apa. Prin aceste lucrari au fost aparate de inundatii peste 2000 de localitati, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum si importante obiective economice si sociale. Din evidenta Cadastrului Apelor din Romania (tinut la zi de Compania Nationala 'Apele Romane',) si din inventarele prezentate de principalii detinatori, rezulta ca pe raurile din tara noastra exista astazi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apa de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzand si acumularile de pe Dunare, Portile de Fier I si II.

Pagubele uriase care ar rezulta in cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajari, din diferite cauze inclusiv solicitarile seismice, au constituit o preocupare constanta a inginerilor romani care activeaza in domeniu. Astazi putem spune cu satisfactie ca la ultimele cutremure mari, care au gasit in exploatare majoritatea acumularilor, nu s-au inregistrat nici un fel de avarii ale barajelor. Romania este membru fondator al Comitetului International al Marilor Baraje (ICOLDCIGB). Prin participarea la activitatea acestei organizatii internationale specialistii romani au beneficiat de experienta mondiala in domeniul, in cadrul ICOLD problema comportarii seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres si al activitatii unor comitete tehnice din care au facut parte cei mai reputati specialisti din lume. Siguranta barajelor din Romania este reglementata prin OUG nr. 244/2000 republicata in 2002. De aceasta activitate raspunde Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB) care functioneaza pe langa ministerul de resort. Pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii detinatori exista comisii tehnice formate din specialisti in domeniu. Trebuie remarcat faptul ca la scara mondiala comportarea barajelor la solicitari seismice poate fi considerata satisfacatoare si ca in decursul timpului s-au inregistrat doar un numar foarte mic de avarii produse la aceste solicitari. Definire Inundatiile accidentale apar ca urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari de hidroamelioratii si isi manifesta forta distructiva prin : a). Unda de viitura a valului de apa - unda, enorma ca forta si de scurta durata si actioneaza in maniera unui 'berbec' lichid cu o mare putere distructiva; b). Volumul de apa - eliberat brusc prin distrugerea constructiei hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a unor suprafete de teren intinse. Caracteristicile distrugerilor provocate Cauzele distrugerii barajelor hidrotehnice, accidentale sau naturale sunt: a). erori de proiectare si constructie:  nedimensionarea la viitura;  nerespectarea regulilor de executie prestabilite. b). erori umane :  nesupravegherea comportarii constructiei;  neurmarirea prognozei hidrometeorologice;  manevre fortate ale echipamentelor hidromecanice,

din bazinul hidrografic Vedea. Lucrarile hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice si in special barajele si lacurile de acumulare. . precum si atenuarea viiturilor. cariere mine. Cu tot progresul tehnic in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice. pentru remedieri. trebuie sa indeplineasca dublu scop . comportarea barajelor s-a situat in limitele semnalate pe plan mondial. actiuni terorist-diversioniste organizate in scopul destabilizarii climatului socioeconomic al colectivitatii umane. barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potentiale majore de riscpentru localitatile si obiectivele din aval in cazul unor accidente la acestea. Avariile la constructiile hidrotehnice reprezinta functionari defectuoase hidrotehnice. precum si vechimii acestora. in vederea apararii de inundatii a obiectivelor din aval. producere de energie. pe de o parte realizarea lor intr-un cadru unitar. alunecari de teren : conduc la formarea unor valuri cu o mare forta distructiva care produc avarierea sau chiar distrugerea lucrarilor hidrotehnice sau de hidroamelioratii. ce duc la pierderi de vieti umane si la distrugeri materiale pe portiuni in aval. din judetul Bacau. datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul hidrografic Tazlau. in exploatarea lor trebuie urmarita satisfacerea optima a tuturor folosintelor si intereselor. d). etc. f). Asa s-a intamplat in anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe raul Tazlau. piscicultura.c). Totusi un numar insemnat de acumulari au fost golite sau au trebuit sa suporte restrictii in exploatare. agrement. Indeosebi amenajarea si exploatarea lacurilor de acumulare. Totodata. ce comporta multe dificultati tehnice. iar pe de alta parte. sunt lucrari de mare amploare. cutremure. Cauzele defectiunilor sunt datorate in cea mai mare parte conditiilor geologice. multe baraje au prezentat si prezinta in exploatare defectiuni de mica sau medie amploare ce necesita fonduri pentru reparatii. explozii in vecinatatea barajelor:  amplasarea depozitelor de substante explozive. reprezinta cea mai mare avarie de acest tip din tara noastra. e).asigurarea unor debite suplimentare in perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerinte (alimentarea cu apa pentru localitati.). unor neglijente de executie si intretinere. in aval. ca factor de regularizare si redistribuire a debitelor. De aceea trebuie asigurata. atacuri aeriene pe timpul conflictelor armate. statisticile indica o crestere a numarului accidentelor. De asemenea. Pana in prezent. in asigurarea masurilor de control pe timpul executiei si celor luate pe timpul exploatarii . (care reprezinta cel mai mare accident hidrotehnic din tara noastra) si in anul 1997 prin ruperea barajului Cornatel. agricultura. afluent al raului Trotus. care s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale importante. Accidentul tehnic produs in anul 1991. la barajul de acumulare Belci. industrie. avand in vedere ansamblul bazinului hidrografic.

care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile. dar si la animale si cerealele depozitate.Urmarile inundatiilor provocate de avariile la constructiile hidrotehnice La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv . Avand in vedere refacerea grea a acestora.unda de soc a valului de apa. prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile. in special la constructiile existente.Statisticile actuale prevad la nivelul mondial.6 la 0. rambleurile de cale ferata si de drumuri. energie electrica. poate determina aparitia unor epidemii si epizootii. ferme etc. a folosirii unor amplasamente mai putin favorabile.1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 baraje executate in aceasta perioada. precum si circulatia auto si feroviara. fara indoiala. Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare. gaze. acesta se depune pe sol si constructii. pentru un total de 15000 baraje existente in anul 1980.96 este legata. podurile. a stabilirii unor solutii mai noi si mai indraznete si care s-au dovedit inadecvate. de asumare a unui risc sporit ca urmare a dorintei de realizare a unor constructii economice. exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat.Cresterea procentuala de la 0. Daca in perioada 1946 . Datorita faptului ca apele se retrag anevoios. De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa. Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone. Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie.1965 s-au inregistrat 24 ruperi la 2500 baraje executate. dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari. posibilitatea aparitiei a 5 ruperi de baraje pe an. . distrugerea unor localitati intregi si cateva mii de pierderi de vieti omenesti. Distrugerile de baraje din ultimile decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari. multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente. inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale. Din aceasta cauza sunt distruse total:     constructiile. in anii 1956 . ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti. cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila. scade viteza de deplasare a apei. Din cauza antrenarii malului de catre apa. In vaile mai largi. In cazul inundatiilor de lunga durata. Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase.

Analiza cauzelor accidentelor produse la baraje. . sa conduca la evacuarea in timp a populatiei din aval in afara zonei posibil a fi afectata. Indiferent de masurile luate. In cazul in care in urma examinarii rezulta un nivel de risc inacceptabil este necesar sa se prevada si sa se realizeze masurile de reabilitare corespunzatoare. Ca si pentru alte tipuri de constructii. Din aceasta cauza este necesara o examinare periodica a nivelului de risc.Masuri de prevenire. corect proiectate tinand seama de conditiile locale si de solicitarile extraordinare pe care le poate suferi constructia. a demonstrat ca de si este o cauza principala.  supraveghere atenta a comportarii pe intreaga durata de viata a lucrarii. unii nedeterminati in cadrul studiilor efectuate la proiectare. reparatii sau reabilitare necesare. fundatiei si versantilor). in cazul unei situatii de pericol iminent. Din cele aratate mai sus rezulta ca reexaminarea riscului prezentat de baraje este o operatie laborioasa si care poate sa antreneze importante fonduri.  control riguros al executiei. Principalele masuri necesare pentru micsorarea riscului de distrugere sau avariere a unei constructii hidrotehnice sunt urmatoarele :  ample studii de teren si laborator pentru cunoasterea cat mai buna a conditiilor geologice si a proprietatilor materiale.  executarea periodica a lucrarilor de intretinere. inregistrate pe plan mondial. in conformitate cu noile probabilitati de producere a fenomenelor. tinand seama de efectele pe care le poate avea in cazul unei solicitari seismice. Este deci necesara o ierarhizare a lucrarilor dupa riscul prezentat si o esalonare judicioasa a expertizarii lor. Modificari ulterioare in sectorul amonte sau aval pot de asemenea sa antreneze schimbarea nivelului de risc prezentat de baraj. alaturi de riscul hidrologic (asociat probabilitatii de aparitie a unor debite mari) si de riscul structural (asociat unei posibile comportari anormale a constructiei. Este deci necesar ca orice anomalie de comportare sa poata fi pusa in evidenta de sistemul de supraveghere si sa fie examinata cu responsabilitate. principalul mijloc de analiza al comportarii barajelor este in prezent modelarea numerica. La baraje se impune realizarea unui sistem de alarmare care. Utilitatea acestor modele de modelare necesita conoasterea unor parametri de comportare a materialelor. Din riscul total prezentat de o constructie cunoastem la un moment dat numai o parte corespunzatoare numarului de fenomene inregistrate si nivelul de dezvoltare a stiintelor ingineresti. dezvoltarea fenomenelor este determinata in general de o serie de conditii favorizante. Insasi supravegherea poate sa necesite imbunatatiri pentru a corespunde cerintelor impuse de metodele de analiza. riscul nu poate fi niciodata anulat. De aici poate sa apara necesitea unor noi studii si in orice caz necesitatea unei 'tarari' a modelului. riscul seismic este unul dintre principalii factori de care trebuie sa tina seama la proiectarea barajelor. cu noile reglementari normative si cu noile metode de analiza a comportarii. protectie si interventie Avarierea unor constructii hidrotehnice ca urmare a solicitarii seismice este un fenomen destul de rar. tinand seama de rezultatele observatiilor si masurilor efectuate pentru supravegherea lucrarii.

evaluarea conditiilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie.  instruirea populatiei din localitatile in aval de baraje. . astfel :  introducerea in proiectele de executie a calculelor si planurilor de inundabilitate a zonelor din aval de baraje.  asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in stabilitatea constructiilor.  stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora.  realizarea unui sistem corespunzator de avertizare . echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie.alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajelor si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj.Posibilitatea aparitiei distrugerii unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice. asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situatii.  asigurarea formatiilor si materialelor necesare realizarii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe. in timp util. a impus aplicarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectareexecutie.

1 Diagrama Fishbone cauze ± efecte .Fig.

alarmare a localitatilor si obiectivelor socioeconomice situate in aval de lacurile de acumulare in caz de accident la baraj'. Concentrarea pe cauzele esentiale Analiza problemelor scoate in evidenta adesea multe cauze.2 Diagrama Paretto : Cauze ± Defect Cumulative % . detinatorii de baraje importante avand obligatia de a aplica µInstructiunile pentruintocmirea planurilor de avertizare . Este o pierdere de timp si resurse sa incercam sa rezolvam toate cauzele posibile. Principiul Pareto spune ca sursele. Acest lucru rezulta in urma testarii cauzelor potentiale identificate cu ajutorul diagramei cauza-efect. iar rezultatul s-ar putea sa nu justifice efortul . 60 50 40 100% 80% Defecte 60% 30 Erori de proiectare si constructie 20 10 0 Actiuni terosriste 40% Atacuri aeriene Alunecari teren Erori umane Cutremure Explozii 20% 0% Cauze Vital Few Useful Many Cumulative% Cut Off % [42] Fig. functioneaza un sistem unitar de asigurare a masurilor de protectie si interventie. scopul procesului de imbunatatire este de a produce rezultate semnificative cu resurse limitate. O parte din aceste cauze influenteaza intr-o proportie semnificativa asupra producerii problemei dar sunt si cauze care au o influenta mica sau chiar nesemnificativa.In tara noastra. cauzele unei probleme pot fi divizate in doua categorii : y y cauze vitale ± un numar de cauze care contribuie pentru cea mai mare parte a problemei . cauze minore in numar foarte mare ± numarul mare de cauze ramase.

avand in vedere existenta anumitor specii de animale si plante acvatice sensibile la schimbari usoare ale acestor proprietati. Este mai ales cazul barajelor si a echipamentelor acestora. cand efectele omului asupra ecosistemului si-au facut aparitia. avand ca scop atat eliminarea riscului unei avarii iminente atat pentru populatie cat si pentru mediu. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. creste riscul aparitiei unor pagube de orice natura in zona respectiva. Aici putem include: alunecarile de teren. Necesitatea amplasarii unor astfel de structuri hidrotehnice in zone populate si puternic industrializate. urmarire si control al unui baraj devine iminenta in situatia in care starea echipamentelor unei amenajari hidroelectrice conduce la o indisponibilitate majora de timp sau de capacitatea de productie. sau paduri. sau poate afecta infrastructura unor localitati. prin poluarea apelor subterane sau de suprafata. devenind o ramura importanta in aceasta directie. cand cantitatea de apa poate inunda diverse depozite de substante chimice. temperaturii acesteia. Multe specii de pesti sunt afectate de astfel de schimbari. avarii in mediul stancos de fundare. aceste fenomene duc adesea la disparitia de pe suprafata pamantului a unor localitati. omul fiind in majoritatea problemelor de mediu. seismicitatea. datorita lipsei apei potabile. Astfel se poate explica aparitia tarzie a legislatiei in acest domeniu. precum si prelungirea duratei de viata a obiectivului prin reconstituirea sau imbunatatirea performantelor initiale. cauza principala a acestora. . distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. disparitia unor specii de plante si animale. Problemele de mediu au capatat importanta nationala si mondiala cu foarte putin timp in urma.Îmbun t irea CALIT II barajelor si a mediului inconjurator Problema barajelor si riscurile existentei lor sunt o problema de mediu de natura antropica. Distrugerile materiale sunt de asemenea importante. prin aparitia unor boli in randul populatiei existente in zona. inundatiile. Este o concluzie adevarata si cercetata de-a lungul timpului. prin pierderea de vieti omenesti. ceea ce duce de asemenea la disparitii de specii de plante si animale acvatice si nu numai. avand in vedere importanta si riscurile pe care le implica o astfel de structura. Este intrerupt aportul de sedimente in lungul raului. deversari de apa din lac peste coronament. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. acest lucru afecteaza morfologia albiei. teraselor raului si are impact asupra ecosistemelor adiacente. Depozitarea de sedimente in interiorul lacului de acumulare reduce capacitatea barajului si acolo exista pericolul de acumulare a materialelor toxice. astfel ca prin micsorarea fluxului poate creste salinitatea ceea ce o face neutilizabila in agricultura. a solului. Mai apare problema schimbarii hidrologiei raului si modificarea fluctuatiei sezoniere. Astfel problemele de mediu pot aparea simultan cu deteriorarea structurii sau in urma producerii dezastrului. fisuri si crapaturi in masiv. Problema barajelor a fost luata in serios in urma frecventelor accidente care au avut loc in toata lumea de-a lungul timpului si datorita problemelor de mediu care apar in urma unui astfel de accident. Realizarea acestor actiuni din motive de siguranta are caracter prioritar si se impune in toate situatiile in care starea unor instalatii componente ar putea conduce la avarii grave. care pot avea urmari devastatoare. avand drept consecinta pagube umane si materiale. Cele mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. In aceste cazuri exista riscul producerii unor dezastre. datorita modificarii proprietatilor chimice ale apelor. prin urmare la pierderi financiare insemnate. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice devine o problema foarte des intalnita astazi. Constructia barajelor si riscurile pe care le implica o astfel de structura sunt probleme determinate de probleme antropice. Exista multe probleme de mediu care apar inca de la umplerea lacului de acumulare cum ar fi : inundarea unor terenuri agricole. in special cele care depind de schimbari mici de temperatura si de calitatea apei. Necesitatea reabilitarii prin sisteme de monitorizare. O alta problema este degradarea calitatii apei. Importanta pe care o acordam mediului in acest moment a crescut exponential cu aparitia problemelor si a efectelor pe care acestea il au asupra habitatelor.

Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice CONDI II OBLIGATORII PENTRU SISTEMUL DE MONITORIZARE Nu exist nici o reglementare care s stabileasc num rul de instrumente de monitorizare care trebuie instalate. Aprecierea comport rii unui baraj se bazeaz în mare m sur pe interpretarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare.Aceasta problema de mediu nu este foarte mediatizata astazi. Acest num r variaz in func ie de tipul barajului i dimensiunile lui. Evaluarea alternativelor 1. m sur tori la aparatele de m sur . locuitorii acestei planete. In România în conformitate cu Legea siguran ei barajelor (nr. constientizarea lor si dorinta de a pastra in conditii bune mediul. in ciuda explorarii si industrializarii. realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice. dupa parerea mea.control si calitate ) are obliga ia s se asigure c citirile la aparatura de monitorizare sunt corecte. Concep ia sistemului de monitorizare trebuie s ia în considera ie c structura i funda ia constituie un sistem unitar dar aparatura trebuie s înregistreze distinct comportarea fiec rui subsistem. Operatorul UCC (urmarire. mai ales ca. în particular cele privind terenul de fundare. cât i a inspec iilor anuale. suntem obligati prin existenta noastra sa conservam si sa imbunatatim conditiile NOASTRE de viata. aceast sintez este realizat prin grija de in torului. este cunoasterea acestor riscuri. dar cred ca merita o oarecare importanta. prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea dep irii unor criterii de avertizare. vârsta i condi iile specifice ale amplasamentului. în func ie de gravitatea situa iei trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzelor eventual cu implicarea unor exper i. plauzibile si s le valideze. In caz contrar. Inginerul responsabil UCC este primul care are obliga ia s interpreteze citirile dac este posibil ³on line´ i s verifice dac comportarea barajului se înscrie în limitele normale. Ceea ce este important pentru comunitate. Oricare dintre noi. cu interpretarea acestora din punct de vedere al siguran ei barajului. .  nivelul II cuprinde sinteza periodic a observa iilor vizuale i a m sur torilor efectuate la nivelul I. cel putin in tara noastra aceste tipuri de structuri hidrotehnice sunt destul de vechi si problemele care pot aparea nu sunt de neglijat. de c tre speciali ti care întocmesc rapoarte sintetice anuale. 466/2001) activitatea de UCC se organizeaz pe trei niveluri:  nivelul I se desf oar la baraj i const din observa ii vizuale. modul de construc ie.

Ele se actualizeaz în cadrul fiec rei documenta ii de analiz a comport rii construc iei (documenta ii periodice sau analize speciale. Ca urmare. domeniul normal pentru un parametru de r spuns definitoriu pentru siguran nu poate fi 26 caracterizat decât cel mult prin valori care depind la rândul lor de factorii exteriori. sunt stabilite în ideea aplic rii lor imediate. nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale. Barajele aflate în exploatare pot s func ioneze în situa ie normal sau în situa ie excep ional . f r a mai a tepta rezultatele unor analize suplimentare. Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucr rii. func ie de gravitatea abaterii de la situa ia normal i de gradul de risc rezultat din aceasta:  starea de aten ie reprezint simpla abaterea de la parametrii normali de func ionare. debite afluente sau defluente. În cadrul situa iei excep ionale se disting mai multe trepte. .). seismic. temperaturi etc. structural etc. care delimiteaz situa iile i st rile de func ionare a barajului. rapid i u or de aplicat de c tre personal cu o preg tire medie. Din aceast cauz s-a introdus no iunea de criteriu de avertizare care corespunde mai bine cu caracterul complex al fenomenelor ce contribuie la sporirea riscului. realizat de c tre o comisie de urm rire a comport rii în timp a barajelor. Nesatisfacerea oric reia dintre aceste condi ii conduce la intrarea în situa ie excep ional ( NP 087/03). de asemenea ori de câte ori apar modific ri de regim de exploatare. afectând direct i modul de desf urare a activit ii de supraveghere.  starea de alert este declan at la sesizarea unor fenomene a c ror evolu ie ar putea s conduc la un pericol pentru zona aval a acumul rii. f r existen a unui pericol pentru siguran a lucr rii. prin corecta func ionare a elementelor componente ale amenaj rii i printr-un r spuns al construc iei la solicit ri corespunz tor celui prognozat. Analiza efectuat la acest nivel trebuie s fie sigur . Eficien a supravegherii în cadrul managementului siguran ei barajului este dat în primul rând de activitatea de la nivelul I de organizare. determinate de evenimente deosebite). temperaturi etc. Situa ia normal se caracterizeaz prin valori normale ale solicit rilor exterioare (niveluri în lac. în cadrul proiectului de supraveghere. Riscul prezentat de lucr rile de acumulare este multiplu (hidrologic.  starea de alarm este declan at de necesitatea de evacuare a unor debite ce provoac inundarea unor zone din aval i/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului.) iar valorile parametrilor urm ri i prin m sur tori în cadrul supravegherii depind în general de mai mul i factori exteriori (nivel în lac.). De aceea solu ia adoptat în mod obi nuit este compara ia direct a rezultatelor m sur torilor efectuate cu valori critice. Ele sunt precizate în proiectul de urm rire a comport rii construc iei (UCC) care face parte din regulamentul de exploatare. Criteriile de avertizare.

situatia . Se realizeaz astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE . In cadrul subsistemului ape uzate. fisuri si crapaturi in masiv Masuri de monitorizare a calita ii apei Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa.  reteua de monitoring de fond ± sectiuni de referinta ± corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este sub 10%. Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996. sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring.  reteaua de monitoring pentru punctele de captare a apei potabile ± sectiuni de potabilizare ± sunt acele sectiuni de unde unitatile de gospodarie comunala capteaza apa de suprafata in vederea tratarii si distributiei acesteia catre populatie si industrie.A. deversari de apa din lac peste coronament. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. pe baza datelor privind acest stadiu. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D. sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare direct în receptor natural (se urm resc : volumele evacuate. i un monitoringul opera ional pentru corpurile de ap ce au riscul s nu îndeplineasc obiectivele de protec ie a apelor. cantitatile de nocivitati .  reteua de monitoring operational ± frecventa lunara. se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse. avarii in mediul stancos de fundare.  reteua de monitoring a raurilor de granita ± protocol cu Ucraina si Republica Moldova  reteua de monitoring de supraveghere ± frecventa trimestriala.Prut este reprezentat de 4 subsisteme :  subsistemul ape curgatoare de suprafata  subsistemul lacuri  subsistemul ape subterane  subsistemul ape uzate (surse de poluare) Sunt identificate urmatoarele medii de investigare:     Apa Materiile in suspensie Sedimentele Biota Re eaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curg toare cuprinde :  reteua de monitoring in flux rapid zilnic si saptamanal.Masuri de reducere a celor mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri.

Astfel. monitorizând atât efluen ii evacua i de agen ii economici cât i cursurile de ap în care sunt deversate. Unit ile economice care folosesc i deverseaz ape uzate înc rcate i cu substan e prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr. s-au solicitat agen ilor economici informa ii referitoare la toate substan ele relevante. Se impune monitorizarea substan ele prioritare / prioritar periculoase în toate subsistemele i mediile de investigare . inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase  indicatori biologici  indicatori bacteriologici. Corpurile de ap desemnate capt rilor pentru producerea de ap potabil (ap brut ) sunt supuse unui monitoring suplimentar. specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte:  indicatori fizico-chimici. alte impuneri cuprinse în aurtoriza ia de gospod rire a apelor).P. a Directivei Cadru 60/2000 i a celorlalte directive din domeniul apei. 118/2002.A urm re te derularea i aplicarea programului de monitorizare a substan elor prioritare / prioritar periculoase evacuate în mediul acvatic. a fost necesar extinderea abord rii mediului ap ( i prin monitorizarea substan elor prioritare / prioritar periculoase) i a mediului biot (prin monitorizarea de noi componente) i de asemenea introducerea unor noi medii de investigare ±MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) i SEDIMENTE (pentru acumul ri). pentru toate instala iile din incinta unei unit i industriale care evacueaz ape uzate atât în receptori naturali cât i în re elele de canalizare. substan e care sunt incluse în Lista I i II a Directivei 76/464/CEE . Biroul G. Monitoringul substan elor prioritare/prioritar periculoase Având în vedere armonizarea legislatiei române ti în domeniul apei cu Directivele europene. intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004 . dac se încadreaz în limitele legale. folosite ca materii principale. 188/2002. De asemenea. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004. la întocmirea i .G.G. H. având în vedere riscul fa de mediul acvatic i de s n tatea uman .G. este necesar aplicarea de m suri corespunz toare pentru eliminarea polu rii apei cusubstan e prioritare / prioritar periculoase. 310 /2004 . 118/2002 i a Directivei nr. H. produse finite sau subproduse. 76/464/EEC i Directivele ³fiice´. La nivelul spa iului hidrografic a fost întocmit un inventar al folosin elor care evacueaz substan e prioritare/prioritar periculoase i respectiv un plan de m suri care vizeaz reducerea i îndep rtarea acestor substan e din apele uzate. au fost obligate s întreprind m suri i lucr ri pentru diminuarea i în final stoparea acestor substan e din apele uzate. cu specificarea cantit ilor respective.functionarii statiilor de epurare. Aceast directiv a fost transpus în legisla ia româneasc prin H. Calitatea apelor se stabile te prin determinarea unui complex de indicatori . în vederea asigur rii condi iilor de potabilizare în conformitate cu NTPA 013/2002. Pân în prezent caracterizarea st rii chimice i ecologice a apelor de suprafa s-a bazat în principal doar pe analiza mediilor de investigare APA i BIOTA. conform Legii Apelor nr. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.C.

se vor stipula m suri i lucr ri a c ror realizare va conduce la îndep rtarea din apele uzate a substan elor prioritare/prioritar periculoase. care prezint sintetic starea calit ii apelor de suprafa .A. efectueaz .negocierea Programelor de etapizare (de impartire). Pentru utilizatorii de ap care evacueaz sau sunt susceptibli de a evacua substan e prioritare/prioritar periculoase (func ie de profilul de activitate). De asemenea s-a impus automonitoringul pentru to i ace ti utilizatorii de ap în vederea cunoa terii în orice moment a cantit ilor de substan e evacuate. a apelor de suprafa destinate capt rilor pentru producerea de ap potabil i situa ia principalelor surse de poluare din spa iul hidrografic. D. . o serie de analize. programele de etapizare vor cuprinde ca m sur i monitorizarea permanent a substan elor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate. subterane. Lunar se întocme te Buletinul de Calitate a Apelor. în special pentru metale grele. prin laboratorul s u de calitatea apei. De asemenea. în limita posibilit ii tehnice de care dispune. Orice evacuare de ape uzate efectuat în apele de suprafa sau re eaua de canalizare or eneasc i susceptibil s con in una din aceste substan e va fi supus la o autorizare prealabil .

3 Activitatea de monitoring cantitativ .Fig.

Problema viiturii de dimensionare pentru lucr rile de deviere provizorie trebuie rezolvat pe baze tehnico-economice. în raport cu pagubele produse de asemenea inunda ii. Cele mai dese defec iuni de construc ie se produc din cauza unor lucr ri de calitate nesatisf c toare. Erori serioase pot de asemenea s apar din cauza unor insuficiente investiga ii pe teren sau teste de laborator. punând în balan costurile suplimentare necesitate de o asigurare mai ridicat împotriva inund rii incintei lucr rilor. .este de importan maxim pentru reducerea riscului de producere de incidente sau ced ri din cauza viiturilor. insuficient supravegheate. Lucr rile de execu ie specifice barajelor impun o anumit experien a constructorului în asemenea lucr ri. care poate lipsi în rile unde construc ia de baraje se afl la început. Ipoteze de proiectare bazate pe estim ri incorecte ale propriet ilor materialelor din ansamblul unitar baraj-funda ie pot conduce u or la consecin e grave. Cele mai multe incidente i ced ri care s-au produs în timpul construc iei au fost o consecin a uneia sau mai multora din urm toarele cauze:  erori de proiectare. Viiturile ap rute în timpul execu iei barajelor au fost cauza direct sau indirect la numeroase incidente sau ced ri. sau din cauza interpret rii eronate a rezultatelor lor. Respectarea cu stricte e de c tre constructor a graficului calendaristic de execu ie care ine cont de varia iile sezonale ale fenomenelor naturale .  deviere provizorie subdimensionat sau viitur mai mare decât cea considerat . O leg tur permanent între organiza ia de construc ie i echipa de proiectare este de importan esen ial pentru adaptarea proiectului cu condi iile noi ap rute pe durata execu iei i evitarea unor consecin e poten ial grave. perioade bogate în precipita ii etc.Planificarea procesului de îmbunat ire a calit ii pentru alternative care a rezultat din evaluare pentru compensarea. întârzieri neprev zute în realizarea construc iei. diminuarea sau anularea efectelor principalelor cauze: Erori de proiectare Erori umane Cutremure În domeniul barajelor cauzele principale ale ced rilor au fost eforturile excesive sau instabilitatea funda iei sau umerilor barajelor.  defec iuni de construc ie. Erorile de proiectare provin cel mai des din folosirea inadecvat a unor programe de calcul de c tre ingineri lipsi i de experien sau care nu au cuno tin e suficiente asupra metodelor de calcul utilizate. .perioade de secet .

din practica.4 Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii Activitati cu valoare adaugata Informatii . in special.Procesele desfasurate in Implementarea Sistemului de Management al Calitati Abordarea bazata pe proces reprezinta identificarea si managementul sistematic al proceselor activitatilor. abordarea bazata pe proces intrucat. privita ca o suma de procese. s-a constatat ca o organizatie. Fig. In cazul societatii modelul de sistem de management al calitatii bazat pe proces este personalizat pe furnizare de servicii. functioneaza eficace daca fiecare proces este eficace. ISO 9001:2000 promoveaza ca metoda de conducere a unei organizatii. interactiunile dintre astfel de procese. iar corelarea intre procese este optima si tinuta sub control. utilizate in cadrul unei organizatii si.

 Intocmirea planului de activitate al societatii . precum si modul de monitorizare a acestora din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv punerea in aplicare a prevederilor acestora.  Realizarea B. in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale managementului / actiuni preventive.Principalele procese desfasurate pentru prestarea de servicii si realizarea obligatiilor si raspunderilor.  Elaborarea deciziilor ± procesul de initiere. . al societatii .are drept scop elaborarea si urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual ca instrument de planificare financiara.administrare lucrari hidrotehnice. comerciale. financiar-contabile.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa administratiei. . pentru imbunatatirea continua a SMC. 2.  Realizarea si controlul programului anual defalcat pe principalele activitati: .C.are drept scop întocmirea Planului Annual de Activitate al societatii pentru anul urm tor ± ob inerea unei imagini sintetice asupra tuturor activit ilor i preocup rilor din cadrul organiza iei. . . etc.  Realizarea si controlul obiectivelor de investitii ± stabileste modul in care se deruleaza si .are ca scop mentinerea unui nivel corespunzator al cunostintelor profesionale si de asigurarea calitatii pentru personalul angajat si este planificat prin ³Programul de formare formala/non-formala a personalului´. elaborare si emitere a DECIZIILOR. in vederea realizarii acestora intr-un sistem unitar.in cadrul societatii. fiind aplicabila la nivelul tuturor compartimentelor functionale.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa sa. proces documentat in procedura de lucru ÄAnaliza managementului´.  Instruirea . resurse umane.asigurare resurse de apa. ce are ca rezultat un num r mai mare de posturi decât num rul de personal ocupat.V. . tehnice. . Procese de management  Analiza managementului ± procesul de analiza a Sistemului de Management Integrat este un proces complex de analiza.restructurarea organizatoric a unui compartiment func ional. Se aplica in procesul de elaborare a deciziilor ± de organizare. Procese de asigurare a resurselor  Recrutarea si selectia personalului .Stabileste modul de operare în procesele de recrutare i selec ie a personalulu in una din urm toarele situa ii: . Procesul constituie componenta a procesului de bugetare al administratiei. constituire comisii.intocmire planuri de management bazinale. ce ii revin in gestionarea si exploatarea resurselor de apa. se pot grupa in: 1.apari ia unui nou post în structura organizatoric a administratiei.

in timpul exploatarii pentru : o Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la parametrii de functionare proiectati ai utilajului.  Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa ± stabileste modul in care se deruleaza si se tine sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de finantare externa in vederea modernizarii si/sau retehnologizarii unor obiective gestionate de catre societate. Acest proces se aplic tuturor compartimentelor din cadrul firmei. finalitatea fiind asigurarea capacitatii de transport necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor si proceselor din cadrul organizatiei. în vederea întocmirii bilan ului contabil care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a patrimoniului. Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din dotarea societatii.  Contractarea lucrarilor ± procesul stabileste modul in care se face contractarea lucrarilor interne. Inventarierea patrimoniului urm re te stabilirea situa iei reale a întregului patrimoniu al organizatiei precum i bunurile de inute cu orice titlu. a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute. o Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si urmarirea relizarii acestuia. autorit ile i mecanismele in vederea conducerii i controlului activit ilor de service. o Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului.  Mentenanta echipamentelor din dotare ± procesul descrie responsabilitatile.se tine sub control realizarea obiectivelor de investitii si se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. .  Asigurarea su mentinerea structuirii informatice ± procesul descrie responsabilit ile. cu exceptia mijloacelor de transport si a utilajelor auto. apar inând altor persoane juridice sau fizice. cu exceptia mijloacelor de transport si autoutilajelor.scopul este acela de a reda modul în care se înregistreaz i se ine eviden a mijloacelor fixe din cadrul organizatiei.  Evidenta mijloacelor fixe . cu fonduri obtinute prin finantare externa. autoritatea si mecanismele prin care se urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din cadrul organizatiei. care sunt dotate cu utilaje. stabilirea masurilor operative pentru revenirea la o functionare normala. mobilier.  Intretinerea parcului auto ± defineste modul in care se realizeaza actiunile preventive in vederea evitarii defectiunilor accidentale a autoturismelor si autovehiculelor.  Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii. cu scopul de mentinere a acestora in buna stare de functionare.  Inventarierea patrimoniului organizatiei ± scopul este acela de a prezenta totalitatea opera iunilor necesare organiz rii i efectu rii inventarierii patrimoniului organizatiei. aparatur de lucru i de verificare ce intr în categoria de mijloc fix. Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. repara ii i inspec ii ale echipamentelor de calcul. cat si a comenzilor catre terti.

department personal .3 luni. Crt 1.resurse umane .atelier auto -RTE (responsabil tehnic cu executia) . .fascinelor.2luni 1 an 75% 40% 5. - - - .pirotehnisti . .utilaje -materiale . 3.curs de specializare in proiectare -solutii mecanizate -Protejarea executiei cu ajutorul gabioanelor. . 4.software de proiectare.6 luni. impaduririlor -controlul TNT 2.proiectant. Cauze ( cu ponderea cea mai mare) erori de proiectare Solutia/Actiunea corectiva Resurse necesare Responsabil Termen Stadiul de realizare % (eficacitate) 25% 50% . erori umane cutremure alunecari de teren explozii . . .Nr.reinnoire versiune program.

.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1.mdrl. A. Priscu.Stematiu.Bibliografie : 1.com/tehnica-mecanica/ACCIDENTE-LA-CONSTRUCTII-HIDRO43143. .scritube.pdf 3. D. Ingineria Seismica a marilor baraje . R.Popovici.php 2. . http://www. http://www. Stere. C-tin. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful