Imbunatatirea calitatti la constructiile hidrotehnice

Baraje
Introducere
Romania este o tara relativ saraca in apa. Precipitatia are o medie multianuala de numai 685 mm si are o distributie foarte neuniforma in timp. Din aceasta cauza, in decursul timpului sau realizat cca. 2000 de acumulari. Peste 140 dintre acestea se incadreaza in categoria 'mari baraje' si in consecinta sunt inscrise in Registrul Mondial al Marilor Baraje. Cateva dintre acumulari au volume deosebit de mari :  Portile de Fier I (2,4 km 3);  Izvorul Muntelui (1,1 km3);  Stanca Costesti (0,74 km3). In mod inevitabil o parte dintre acumulari sunt situate in zone cu risc seismic sporit. Barajele Siriu, Maneciu, Paltinu, Poiana Uzului, etc. sunt situate la mai putin de 100 km de zona epicentrala Vrancea, cel mai important focar seismic din Romania. Cresterea populatiei urbane si a nivelului de trai al acesteia, precum si dezvoltarea productiei industriale si agricole, a dus la cresterea continua a cerintelor de apa si la necesitatea executarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor. In Romania, realizarea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. In prima jumatate a secolului se trece la realizarea de constructii hidrotehnice de tip modern, bazata pe o conceptie stiintifica inginereasca. Incepand cu anii 1950, lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme de ansamblu, avand drept scop coordonarea folosirii lor pentru folosinte multiple. In deceniul 1950 - 1960, in cadrul planului de electrificare a tarii, au fost realizate barajul si lacul de acumulare Vidraru si salba de lacuri de acumulare si centrale hidroenergetice din aval, barajul si lacul de acumulare Vidra de pe Lotru cu centrale hidroelectrice la Ciunget, Sistemul Hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I, de pe fluviul Dunarea, lacul de acumulare Poiana Uzului de pe raul Uz, Paltinu de pe raul Doftana, etc. pentru alimentarea cu apa a unor localitati si centre industriale. In perioada 1950 - 1990, in baza schemelor cadru de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, elaborate sub conducerea Consiliului National al Apelor si a Programelor Nationale aferente, au fost finalizate cca 260 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, insumand cca 11 miliarde mc. , volum total, precum si 471 km derivatii si aductiuni, indiguiri si regularizari de albii pe cca 11% din lungimea cursurilor de apa. Prin aceste lucrari au fost aparate de inundatii peste 2000 de localitati, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum si importante obiective economice si sociale. Din evidenta Cadastrului Apelor din Romania (tinut la zi de Compania Nationala 'Apele Romane',) si din inventarele prezentate de principalii detinatori, rezulta ca pe raurile din tara noastra exista astazi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apa de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzand si acumularile de pe Dunare, Portile de Fier I si II.

Pagubele uriase care ar rezulta in cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajari, din diferite cauze inclusiv solicitarile seismice, au constituit o preocupare constanta a inginerilor romani care activeaza in domeniu. Astazi putem spune cu satisfactie ca la ultimele cutremure mari, care au gasit in exploatare majoritatea acumularilor, nu s-au inregistrat nici un fel de avarii ale barajelor. Romania este membru fondator al Comitetului International al Marilor Baraje (ICOLDCIGB). Prin participarea la activitatea acestei organizatii internationale specialistii romani au beneficiat de experienta mondiala in domeniul, in cadrul ICOLD problema comportarii seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres si al activitatii unor comitete tehnice din care au facut parte cei mai reputati specialisti din lume. Siguranta barajelor din Romania este reglementata prin OUG nr. 244/2000 republicata in 2002. De aceasta activitate raspunde Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB) care functioneaza pe langa ministerul de resort. Pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii detinatori exista comisii tehnice formate din specialisti in domeniu. Trebuie remarcat faptul ca la scara mondiala comportarea barajelor la solicitari seismice poate fi considerata satisfacatoare si ca in decursul timpului s-au inregistrat doar un numar foarte mic de avarii produse la aceste solicitari. Definire Inundatiile accidentale apar ca urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari de hidroamelioratii si isi manifesta forta distructiva prin : a). Unda de viitura a valului de apa - unda, enorma ca forta si de scurta durata si actioneaza in maniera unui 'berbec' lichid cu o mare putere distructiva; b). Volumul de apa - eliberat brusc prin distrugerea constructiei hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a unor suprafete de teren intinse. Caracteristicile distrugerilor provocate Cauzele distrugerii barajelor hidrotehnice, accidentale sau naturale sunt: a). erori de proiectare si constructie:  nedimensionarea la viitura;  nerespectarea regulilor de executie prestabilite. b). erori umane :  nesupravegherea comportarii constructiei;  neurmarirea prognozei hidrometeorologice;  manevre fortate ale echipamentelor hidromecanice,

Indeosebi amenajarea si exploatarea lacurilor de acumulare. Lucrarile hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice si in special barajele si lacurile de acumulare. agricultura. Cu tot progresul tehnic in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice. precum si vechimii acestora. Totusi un numar insemnat de acumulari au fost golite sau au trebuit sa suporte restrictii in exploatare. unor neglijente de executie si intretinere. ce comporta multe dificultati tehnice. Cauzele defectiunilor sunt datorate in cea mai mare parte conditiilor geologice.c). care s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale importante. cutremure. f). Asa s-a intamplat in anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe raul Tazlau. la barajul de acumulare Belci. sunt lucrari de mare amploare. cariere mine. producere de energie. datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul hidrografic Tazlau. din judetul Bacau. explozii in vecinatatea barajelor:  amplasarea depozitelor de substante explozive. in aval. Avariile la constructiile hidrotehnice reprezinta functionari defectuoase hidrotehnice. Accidentul tehnic produs in anul 1991. reprezinta cea mai mare avarie de acest tip din tara noastra. afluent al raului Trotus. Pana in prezent. pentru remedieri. agrement. comportarea barajelor s-a situat in limitele semnalate pe plan mondial. d).asigurarea unor debite suplimentare in perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerinte (alimentarea cu apa pentru localitati. industrie. ce duc la pierderi de vieti umane si la distrugeri materiale pe portiuni in aval. e). avand in vedere ansamblul bazinului hidrografic. precum si atenuarea viiturilor. iar pe de alta parte. barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potentiale majore de riscpentru localitatile si obiectivele din aval in cazul unor accidente la acestea. (care reprezinta cel mai mare accident hidrotehnic din tara noastra) si in anul 1997 prin ruperea barajului Cornatel. trebuie sa indeplineasca dublu scop . alunecari de teren : conduc la formarea unor valuri cu o mare forta distructiva care produc avarierea sau chiar distrugerea lucrarilor hidrotehnice sau de hidroamelioratii. din bazinul hidrografic Vedea. Totodata. atacuri aeriene pe timpul conflictelor armate. pe de o parte realizarea lor intr-un cadru unitar. De asemenea. multe baraje au prezentat si prezinta in exploatare defectiuni de mica sau medie amploare ce necesita fonduri pentru reparatii. piscicultura. in exploatarea lor trebuie urmarita satisfacerea optima a tuturor folosintelor si intereselor. . in asigurarea masurilor de control pe timpul executiei si celor luate pe timpul exploatarii . statisticile indica o crestere a numarului accidentelor. De aceea trebuie asigurata. ca factor de regularizare si redistribuire a debitelor.). in vederea apararii de inundatii a obiectivelor din aval. actiuni terorist-diversioniste organizate in scopul destabilizarii climatului socioeconomic al colectivitatii umane. etc.

Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase. in anii 1956 . cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila.Cresterea procentuala de la 0. Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare. poate determina aparitia unor epidemii si epizootii. rambleurile de cale ferata si de drumuri. precum si circulatia auto si feroviara. ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti.unda de soc a valului de apa. ferme etc. exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat. de asumare a unui risc sporit ca urmare a dorintei de realizare a unor constructii economice. Daca in perioada 1946 . pentru un total de 15000 baraje existente in anul 1980. Datorita faptului ca apele se retrag anevoios.6 la 0. multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente. Din aceasta cauza sunt distruse total:     constructiile. dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari. Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie.Statisticile actuale prevad la nivelul mondial. Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone. . in special la constructiile existente. Din cauza antrenarii malului de catre apa.Urmarile inundatiilor provocate de avariile la constructiile hidrotehnice La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv . gaze. In cazul inundatiilor de lunga durata. energie electrica.care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile. dar si la animale si cerealele depozitate. prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile. In vaile mai largi. scade viteza de deplasare a apei. fara indoiala. a folosirii unor amplasamente mai putin favorabile.96 este legata.1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 baraje executate in aceasta perioada. Avand in vedere refacerea grea a acestora. Distrugerile de baraje din ultimile decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari. podurile.1965 s-au inregistrat 24 ruperi la 2500 baraje executate. inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale. acesta se depune pe sol si constructii. distrugerea unor localitati intregi si cateva mii de pierderi de vieti omenesti. a stabilirii unor solutii mai noi si mai indraznete si care s-au dovedit inadecvate. posibilitatea aparitiei a 5 ruperi de baraje pe an. De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa.

Din aceasta cauza este necesara o examinare periodica a nivelului de risc.  control riguros al executiei. De aici poate sa apara necesitea unor noi studii si in orice caz necesitatea unei 'tarari' a modelului. riscul seismic este unul dintre principalii factori de care trebuie sa tina seama la proiectarea barajelor. in conformitate cu noile probabilitati de producere a fenomenelor. Din riscul total prezentat de o constructie cunoastem la un moment dat numai o parte corespunzatoare numarului de fenomene inregistrate si nivelul de dezvoltare a stiintelor ingineresti.Masuri de prevenire. fundatiei si versantilor). cu noile reglementari normative si cu noile metode de analiza a comportarii. corect proiectate tinand seama de conditiile locale si de solicitarile extraordinare pe care le poate suferi constructia. Indiferent de masurile luate.  executarea periodica a lucrarilor de intretinere. in cazul unei situatii de pericol iminent. Modificari ulterioare in sectorul amonte sau aval pot de asemenea sa antreneze schimbarea nivelului de risc prezentat de baraj. dezvoltarea fenomenelor este determinata in general de o serie de conditii favorizante. Principalele masuri necesare pentru micsorarea riscului de distrugere sau avariere a unei constructii hidrotehnice sunt urmatoarele :  ample studii de teren si laborator pentru cunoasterea cat mai buna a conditiilor geologice si a proprietatilor materiale. tinand seama de rezultatele observatiilor si masurilor efectuate pentru supravegherea lucrarii. riscul nu poate fi niciodata anulat. . tinand seama de efectele pe care le poate avea in cazul unei solicitari seismice. La baraje se impune realizarea unui sistem de alarmare care. Insasi supravegherea poate sa necesite imbunatatiri pentru a corespunde cerintelor impuse de metodele de analiza. unii nedeterminati in cadrul studiilor efectuate la proiectare. Este deci necesar ca orice anomalie de comportare sa poata fi pusa in evidenta de sistemul de supraveghere si sa fie examinata cu responsabilitate. Este deci necesara o ierarhizare a lucrarilor dupa riscul prezentat si o esalonare judicioasa a expertizarii lor. Analiza cauzelor accidentelor produse la baraje.  supraveghere atenta a comportarii pe intreaga durata de viata a lucrarii. protectie si interventie Avarierea unor constructii hidrotehnice ca urmare a solicitarii seismice este un fenomen destul de rar. reparatii sau reabilitare necesare. a demonstrat ca de si este o cauza principala. principalul mijloc de analiza al comportarii barajelor este in prezent modelarea numerica. alaturi de riscul hidrologic (asociat probabilitatii de aparitie a unor debite mari) si de riscul structural (asociat unei posibile comportari anormale a constructiei. Din cele aratate mai sus rezulta ca reexaminarea riscului prezentat de baraje este o operatie laborioasa si care poate sa antreneze importante fonduri. Ca si pentru alte tipuri de constructii. Utilitatea acestor modele de modelare necesita conoasterea unor parametri de comportare a materialelor. In cazul in care in urma examinarii rezulta un nivel de risc inacceptabil este necesar sa se prevada si sa se realizeze masurile de reabilitare corespunzatoare. inregistrate pe plan mondial. sa conduca la evacuarea in timp a populatiei din aval in afara zonei posibil a fi afectata.

a impus aplicarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectareexecutie.  instruirea populatiei din localitatile in aval de baraje. astfel :  introducerea in proiectele de executie a calculelor si planurilor de inundabilitate a zonelor din aval de baraje.Posibilitatea aparitiei distrugerii unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice. evaluarea conditiilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie. in timp util.alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajelor si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj. echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie.  realizarea unui sistem corespunzator de avertizare .  asigurarea formatiilor si materialelor necesare realizarii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe.  stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora.  asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in stabilitatea constructiilor. . asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situatii.

1 Diagrama Fishbone cauze ± efecte .Fig.

2 Diagrama Paretto : Cauze ± Defect Cumulative % . O parte din aceste cauze influenteaza intr-o proportie semnificativa asupra producerii problemei dar sunt si cauze care au o influenta mica sau chiar nesemnificativa. detinatorii de baraje importante avand obligatia de a aplica µInstructiunile pentruintocmirea planurilor de avertizare . 60 50 40 100% 80% Defecte 60% 30 Erori de proiectare si constructie 20 10 0 Actiuni terosriste 40% Atacuri aeriene Alunecari teren Erori umane Cutremure Explozii 20% 0% Cauze Vital Few Useful Many Cumulative% Cut Off % [42] Fig. cauze minore in numar foarte mare ± numarul mare de cauze ramase. iar rezultatul s-ar putea sa nu justifice efortul . scopul procesului de imbunatatire este de a produce rezultate semnificative cu resurse limitate. Concentrarea pe cauzele esentiale Analiza problemelor scoate in evidenta adesea multe cauze. functioneaza un sistem unitar de asigurare a masurilor de protectie si interventie. Este o pierdere de timp si resurse sa incercam sa rezolvam toate cauzele posibile. Acest lucru rezulta in urma testarii cauzelor potentiale identificate cu ajutorul diagramei cauza-efect. Principiul Pareto spune ca sursele.In tara noastra.alarmare a localitatilor si obiectivelor socioeconomice situate in aval de lacurile de acumulare in caz de accident la baraj'. cauzele unei probleme pot fi divizate in doua categorii : y y cauze vitale ± un numar de cauze care contribuie pentru cea mai mare parte a problemei .

devenind o ramura importanta in aceasta directie. avand drept consecinta pagube umane si materiale. Cele mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. Exista multe probleme de mediu care apar inca de la umplerea lacului de acumulare cum ar fi : inundarea unor terenuri agricole. Multe specii de pesti sunt afectate de astfel de schimbari. avand in vedere existenta anumitor specii de animale si plante acvatice sensibile la schimbari usoare ale acestor proprietati. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. precum si prelungirea duratei de viata a obiectivului prin reconstituirea sau imbunatatirea performantelor initiale. inundatiile. cand cantitatea de apa poate inunda diverse depozite de substante chimice. Este o concluzie adevarata si cercetata de-a lungul timpului. Realizarea acestor actiuni din motive de siguranta are caracter prioritar si se impune in toate situatiile in care starea unor instalatii componente ar putea conduce la avarii grave. ceea ce duce de asemenea la disparitii de specii de plante si animale acvatice si nu numai. prin urmare la pierderi financiare insemnate. Necesitatea amplasarii unor astfel de structuri hidrotehnice in zone populate si puternic industrializate. care pot avea urmari devastatoare. cand efectele omului asupra ecosistemului si-au facut aparitia. sau paduri. Aici putem include: alunecarile de teren. O alta problema este degradarea calitatii apei. cauza principala a acestora. avand ca scop atat eliminarea riscului unei avarii iminente atat pentru populatie cat si pentru mediu. Este mai ales cazul barajelor si a echipamentelor acestora. Depozitarea de sedimente in interiorul lacului de acumulare reduce capacitatea barajului si acolo exista pericolul de acumulare a materialelor toxice. disparitia unor specii de plante si animale. Astfel se poate explica aparitia tarzie a legislatiei in acest domeniu. astfel ca prin micsorarea fluxului poate creste salinitatea ceea ce o face neutilizabila in agricultura. temperaturii acesteia. Problema barajelor a fost luata in serios in urma frecventelor accidente care au avut loc in toata lumea de-a lungul timpului si datorita problemelor de mediu care apar in urma unui astfel de accident.Îmbun t irea CALIT II barajelor si a mediului inconjurator Problema barajelor si riscurile existentei lor sunt o problema de mediu de natura antropica. acest lucru afecteaza morfologia albiei. Astfel problemele de mediu pot aparea simultan cu deteriorarea structurii sau in urma producerii dezastrului. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. in special cele care depind de schimbari mici de temperatura si de calitatea apei. Necesitatea reabilitarii prin sisteme de monitorizare. fisuri si crapaturi in masiv. teraselor raului si are impact asupra ecosistemelor adiacente. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice devine o problema foarte des intalnita astazi. Mai apare problema schimbarii hidrologiei raului si modificarea fluctuatiei sezoniere. Importanta pe care o acordam mediului in acest moment a crescut exponential cu aparitia problemelor si a efectelor pe care acestea il au asupra habitatelor. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. prin aparitia unor boli in randul populatiei existente in zona. avand in vedere importanta si riscurile pe care le implica o astfel de structura. datorita modificarii proprietatilor chimice ale apelor. omul fiind in majoritatea problemelor de mediu. a solului. urmarire si control al unui baraj devine iminenta in situatia in care starea echipamentelor unei amenajari hidroelectrice conduce la o indisponibilitate majora de timp sau de capacitatea de productie. avarii in mediul stancos de fundare. . prin poluarea apelor subterane sau de suprafata. aceste fenomene duc adesea la disparitia de pe suprafata pamantului a unor localitati. In aceste cazuri exista riscul producerii unor dezastre. datorita lipsei apei potabile. Distrugerile materiale sunt de asemenea importante. prin pierderea de vieti omenesti. Este intrerupt aportul de sedimente in lungul raului. deversari de apa din lac peste coronament. Problemele de mediu au capatat importanta nationala si mondiala cu foarte putin timp in urma. Constructia barajelor si riscurile pe care le implica o astfel de structura sunt probleme determinate de probleme antropice. creste riscul aparitiei unor pagube de orice natura in zona respectiva. seismicitatea. sau poate afecta infrastructura unor localitati.

suntem obligati prin existenta noastra sa conservam si sa imbunatatim conditiile NOASTRE de viata. realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice. în func ie de gravitatea situa iei trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzelor eventual cu implicarea unor exper i. modul de construc ie.  nivelul II cuprinde sinteza periodic a observa iilor vizuale i a m sur torilor efectuate la nivelul I. Aprecierea comport rii unui baraj se bazeaz în mare m sur pe interpretarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare. in ciuda explorarii si industrializarii. aceast sintez este realizat prin grija de in torului. In caz contrar. Operatorul UCC (urmarire. . Oricare dintre noi. In România în conformitate cu Legea siguran ei barajelor (nr. cât i a inspec iilor anuale. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice CONDI II OBLIGATORII PENTRU SISTEMUL DE MONITORIZARE Nu exist nici o reglementare care s stabileasc num rul de instrumente de monitorizare care trebuie instalate. Evaluarea alternativelor 1. în particular cele privind terenul de fundare. Concep ia sistemului de monitorizare trebuie s ia în considera ie c structura i funda ia constituie un sistem unitar dar aparatura trebuie s înregistreze distinct comportarea fiec rui subsistem. prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea dep irii unor criterii de avertizare. plauzibile si s le valideze.control si calitate ) are obliga ia s se asigure c citirile la aparatura de monitorizare sunt corecte. dupa parerea mea. Inginerul responsabil UCC este primul care are obliga ia s interpreteze citirile dac este posibil ³on line´ i s verifice dac comportarea barajului se înscrie în limitele normale. dar cred ca merita o oarecare importanta. cu interpretarea acestora din punct de vedere al siguran ei barajului. vârsta i condi iile specifice ale amplasamentului. mai ales ca. cel putin in tara noastra aceste tipuri de structuri hidrotehnice sunt destul de vechi si problemele care pot aparea nu sunt de neglijat. este cunoasterea acestor riscuri. Ceea ce este important pentru comunitate. m sur tori la aparatele de m sur . Acest num r variaz in func ie de tipul barajului i dimensiunile lui. locuitorii acestei planete. 466/2001) activitatea de UCC se organizeaz pe trei niveluri:  nivelul I se desf oar la baraj i const din observa ii vizuale. constientizarea lor si dorinta de a pastra in conditii bune mediul.Aceasta problema de mediu nu este foarte mediatizata astazi. de c tre speciali ti care întocmesc rapoarte sintetice anuale.

Ele se actualizeaz în cadrul fiec rei documenta ii de analiz a comport rii construc iei (documenta ii periodice sau analize speciale. care delimiteaz situa iile i st rile de func ionare a barajului. seismic. temperaturi etc. Situa ia normal se caracterizeaz prin valori normale ale solicit rilor exterioare (niveluri în lac. Ca urmare. determinate de evenimente deosebite). f r existen a unui pericol pentru siguran a lucr rii.). Criteriile de avertizare. Barajele aflate în exploatare pot s func ioneze în situa ie normal sau în situa ie excep ional . . Analiza efectuat la acest nivel trebuie s fie sigur . structural etc. nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale. Nesatisfacerea oric reia dintre aceste condi ii conduce la intrarea în situa ie excep ional ( NP 087/03). rapid i u or de aplicat de c tre personal cu o preg tire medie.). prin corecta func ionare a elementelor componente ale amenaj rii i printr-un r spuns al construc iei la solicit ri corespunz tor celui prognozat.) iar valorile parametrilor urm ri i prin m sur tori în cadrul supravegherii depind în general de mai mul i factori exteriori (nivel în lac. Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucr rii. realizat de c tre o comisie de urm rire a comport rii în timp a barajelor. func ie de gravitatea abaterii de la situa ia normal i de gradul de risc rezultat din aceasta:  starea de aten ie reprezint simpla abaterea de la parametrii normali de func ionare. în cadrul proiectului de supraveghere. temperaturi etc. Riscul prezentat de lucr rile de acumulare este multiplu (hidrologic.  starea de alarm este declan at de necesitatea de evacuare a unor debite ce provoac inundarea unor zone din aval i/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului. de asemenea ori de câte ori apar modific ri de regim de exploatare. Eficien a supravegherii în cadrul managementului siguran ei barajului este dat în primul rând de activitatea de la nivelul I de organizare. Din aceast cauz s-a introdus no iunea de criteriu de avertizare care corespunde mai bine cu caracterul complex al fenomenelor ce contribuie la sporirea riscului. domeniul normal pentru un parametru de r spuns definitoriu pentru siguran nu poate fi 26 caracterizat decât cel mult prin valori care depind la rândul lor de factorii exteriori. În cadrul situa iei excep ionale se disting mai multe trepte. sunt stabilite în ideea aplic rii lor imediate.  starea de alert este declan at la sesizarea unor fenomene a c ror evolu ie ar putea s conduc la un pericol pentru zona aval a acumul rii. f r a mai a tepta rezultatele unor analize suplimentare. De aceea solu ia adoptat în mod obi nuit este compara ia direct a rezultatelor m sur torilor efectuate cu valori critice. afectând direct i modul de desf urare a activit ii de supraveghere. Ele sunt precizate în proiectul de urm rire a comport rii construc iei (UCC) care face parte din regulamentul de exploatare. debite afluente sau defluente.

Prut este reprezentat de 4 subsisteme :  subsistemul ape curgatoare de suprafata  subsistemul lacuri  subsistemul ape subterane  subsistemul ape uzate (surse de poluare) Sunt identificate urmatoarele medii de investigare:     Apa Materiile in suspensie Sedimentele Biota Re eaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curg toare cuprinde :  reteua de monitoring in flux rapid zilnic si saptamanal. dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare. Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996. sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare direct în receptor natural (se urm resc : volumele evacuate. ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului. cantitatile de nocivitati .  reteua de monitoring operational ± frecventa lunara. distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei. pe baza datelor privind acest stadiu. In cadrul subsistemului ape uzate. deversari de apa din lac peste coronament. i un monitoringul opera ional pentru corpurile de ap ce au riscul s nu îndeplineasc obiectivele de protec ie a apelor. Se realizeaz astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice. Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D.A. avarii in mediul stancos de fundare. care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE .  reteua de monitoring de fond ± sectiuni de referinta ± corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este sub 10%. situatia .  reteaua de monitoring pentru punctele de captare a apei potabile ± sectiuni de potabilizare ± sunt acele sectiuni de unde unitatile de gospodarie comunala capteaza apa de suprafata in vederea tratarii si distributiei acesteia catre populatie si industrie.  reteua de monitoring a raurilor de granita ± protocol cu Ucraina si Republica Moldova  reteua de monitoring de supraveghere ± frecventa trimestriala. fisuri si crapaturi in masiv Masuri de monitorizare a calita ii apei Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa. sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring.Masuri de reducere a celor mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri. se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse.

monitorizând atât efluen ii evacua i de agen ii economici cât i cursurile de ap în care sunt deversate. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004. pentru toate instala iile din incinta unei unit i industriale care evacueaz ape uzate atât în receptori naturali cât i în re elele de canalizare. H. La nivelul spa iului hidrografic a fost întocmit un inventar al folosin elor care evacueaz substan e prioritare/prioritar periculoase i respectiv un plan de m suri care vizeaz reducerea i îndep rtarea acestor substan e din apele uzate. a fost necesar extinderea abord rii mediului ap ( i prin monitorizarea substan elor prioritare / prioritar periculoase) i a mediului biot (prin monitorizarea de noi componente) i de asemenea introducerea unor noi medii de investigare ±MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) i SEDIMENTE (pentru acumul ri). substan e care sunt incluse în Lista I i II a Directivei 76/464/CEE .G. De asemenea. în vederea asigur rii condi iilor de potabilizare în conformitate cu NTPA 013/2002. folosite ca materii principale. Pân în prezent caracterizarea st rii chimice i ecologice a apelor de suprafa s-a bazat în principal doar pe analiza mediilor de investigare APA i BIOTA. 310 /2004 .A urm re te derularea i aplicarea programului de monitorizare a substan elor prioritare / prioritar periculoase evacuate în mediul acvatic. Aceast directiv a fost transpus în legisla ia româneasc prin H. Astfel. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. s-au solicitat agen ilor economici informa ii referitoare la toate substan ele relevante. a Directivei Cadru 60/2000 i a celorlalte directive din domeniul apei. Unit ile economice care folosesc i deverseaz ape uzate înc rcate i cu substan e prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr. dac se încadreaz în limitele legale.C. 76/464/EEC i Directivele ³fiice´. Se impune monitorizarea substan ele prioritare / prioritar periculoase în toate subsistemele i mediile de investigare . 107 modificate i completate prin Legea 310/2004 . Monitoringul substan elor prioritare/prioritar periculoase Având în vedere armonizarea legislatiei române ti în domeniul apei cu Directivele europene.G.P.functionarii statiilor de epurare. alte impuneri cuprinse în aurtoriza ia de gospod rire a apelor). este necesar aplicarea de m suri corespunz toare pentru eliminarea polu rii apei cusubstan e prioritare / prioritar periculoase.G. la întocmirea i . având în vedere riscul fa de mediul acvatic i de s n tatea uman . cu specificarea cantit ilor respective. Biroul G. inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase  indicatori biologici  indicatori bacteriologici. produse finite sau subproduse. 188/2002. Calitatea apelor se stabile te prin determinarea unui complex de indicatori . intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic. specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte:  indicatori fizico-chimici. Corpurile de ap desemnate capt rilor pentru producerea de ap potabil (ap brut ) sunt supuse unui monitoring suplimentar. conform Legii Apelor nr. H. au fost obligate s întreprind m suri i lucr ri pentru diminuarea i în final stoparea acestor substan e din apele uzate. 118/2002 i a Directivei nr. 118/2002.

a apelor de suprafa destinate capt rilor pentru producerea de ap potabil i situa ia principalelor surse de poluare din spa iul hidrografic. Orice evacuare de ape uzate efectuat în apele de suprafa sau re eaua de canalizare or eneasc i susceptibil s con in una din aceste substan e va fi supus la o autorizare prealabil .A.negocierea Programelor de etapizare (de impartire). . care prezint sintetic starea calit ii apelor de suprafa . subterane. De asemenea s-a impus automonitoringul pentru to i ace ti utilizatorii de ap în vederea cunoa terii în orice moment a cantit ilor de substan e evacuate. De asemenea. o serie de analize. prin laboratorul s u de calitatea apei. D. se vor stipula m suri i lucr ri a c ror realizare va conduce la îndep rtarea din apele uzate a substan elor prioritare/prioritar periculoase. programele de etapizare vor cuprinde ca m sur i monitorizarea permanent a substan elor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate. Lunar se întocme te Buletinul de Calitate a Apelor. în limita posibilit ii tehnice de care dispune. Pentru utilizatorii de ap care evacueaz sau sunt susceptibli de a evacua substan e prioritare/prioritar periculoase (func ie de profilul de activitate). efectueaz . în special pentru metale grele.

Fig. 3 Activitatea de monitoring cantitativ .

perioade bogate în precipita ii etc. .perioade de secet . sau din cauza interpret rii eronate a rezultatelor lor.Planificarea procesului de îmbunat ire a calit ii pentru alternative care a rezultat din evaluare pentru compensarea. Lucr rile de execu ie specifice barajelor impun o anumit experien a constructorului în asemenea lucr ri. care poate lipsi în rile unde construc ia de baraje se afl la început. O leg tur permanent între organiza ia de construc ie i echipa de proiectare este de importan esen ial pentru adaptarea proiectului cu condi iile noi ap rute pe durata execu iei i evitarea unor consecin e poten ial grave. . Ipoteze de proiectare bazate pe estim ri incorecte ale propriet ilor materialelor din ansamblul unitar baraj-funda ie pot conduce u or la consecin e grave. Erori serioase pot de asemenea s apar din cauza unor insuficiente investiga ii pe teren sau teste de laborator. Erorile de proiectare provin cel mai des din folosirea inadecvat a unor programe de calcul de c tre ingineri lipsi i de experien sau care nu au cuno tin e suficiente asupra metodelor de calcul utilizate. Respectarea cu stricte e de c tre constructor a graficului calendaristic de execu ie care ine cont de varia iile sezonale ale fenomenelor naturale . punând în balan costurile suplimentare necesitate de o asigurare mai ridicat împotriva inund rii incintei lucr rilor. insuficient supravegheate.este de importan maxim pentru reducerea riscului de producere de incidente sau ced ri din cauza viiturilor.  deviere provizorie subdimensionat sau viitur mai mare decât cea considerat . în raport cu pagubele produse de asemenea inunda ii. Problema viiturii de dimensionare pentru lucr rile de deviere provizorie trebuie rezolvat pe baze tehnico-economice. Viiturile ap rute în timpul execu iei barajelor au fost cauza direct sau indirect la numeroase incidente sau ced ri.  defec iuni de construc ie. Cele mai dese defec iuni de construc ie se produc din cauza unor lucr ri de calitate nesatisf c toare. întârzieri neprev zute în realizarea construc iei. Cele mai multe incidente i ced ri care s-au produs în timpul construc iei au fost o consecin a uneia sau mai multora din urm toarele cauze:  erori de proiectare. diminuarea sau anularea efectelor principalelor cauze: Erori de proiectare Erori umane Cutremure În domeniul barajelor cauzele principale ale ced rilor au fost eforturile excesive sau instabilitatea funda iei sau umerilor barajelor.

iar corelarea intre procese este optima si tinuta sub control. privita ca o suma de procese. functioneaza eficace daca fiecare proces este eficace.4 Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii Activitati cu valoare adaugata Informatii . abordarea bazata pe proces intrucat. In cazul societatii modelul de sistem de management al calitatii bazat pe proces este personalizat pe furnizare de servicii.Procesele desfasurate in Implementarea Sistemului de Management al Calitati Abordarea bazata pe proces reprezinta identificarea si managementul sistematic al proceselor activitatilor. ISO 9001:2000 promoveaza ca metoda de conducere a unei organizatii. interactiunile dintre astfel de procese. Fig. in special. utilizate in cadrul unei organizatii si. s-a constatat ca o organizatie. din practica.

precum si modul de monitorizare a acestora din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv punerea in aplicare a prevederilor acestora. financiar-contabile. in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale managementului / actiuni preventive.V. fiind aplicabila la nivelul tuturor compartimentelor functionale.  Intocmirea planului de activitate al societatii . al societatii .  Instruirea .are drept scop întocmirea Planului Annual de Activitate al societatii pentru anul urm tor ± ob inerea unei imagini sintetice asupra tuturor activit ilor i preocup rilor din cadrul organiza iei. se pot grupa in: 1.asigurare resurse de apa.intocmire planuri de management bazinale. Procesul constituie componenta a procesului de bugetare al administratiei.restructurarea organizatoric a unui compartiment func ional.C. . 2. . . Procese de asigurare a resurselor  Recrutarea si selectia personalului . ce are ca rezultat un num r mai mare de posturi decât num rul de personal ocupat. Se aplica in procesul de elaborare a deciziilor ± de organizare.Stabileste modul de operare în procesele de recrutare i selec ie a personalulu in una din urm toarele situa ii: . .in cadrul societatii.administrare lucrari hidrotehnice.are drept scop elaborarea si urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual ca instrument de planificare financiara. pentru imbunatatirea continua a SMC.  Realizarea si controlul programului anual defalcat pe principalele activitati: . resurse umane.apari ia unui nou post în structura organizatoric a administratiei. tehnice.  Realizarea B. etc. ce ii revin in gestionarea si exploatarea resurselor de apa.  Realizarea si controlul obiectivelor de investitii ± stabileste modul in care se deruleaza si . constituire comisii.Principalele procese desfasurate pentru prestarea de servicii si realizarea obligatiilor si raspunderilor. proces documentat in procedura de lucru ÄAnaliza managementului´. in vederea realizarii acestora intr-un sistem unitar. Procese de management  Analiza managementului ± procesul de analiza a Sistemului de Management Integrat este un proces complex de analiza. . comerciale.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa sa.  Elaborarea deciziilor ± procesul de initiere. elaborare si emitere a DECIZIILOR.titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa administratiei.are ca scop mentinerea unui nivel corespunzator al cunostintelor profesionale si de asigurarea calitatii pentru personalul angajat si este planificat prin ³Programul de formare formala/non-formala a personalului´. .

 Inventarierea patrimoniului organizatiei ± scopul este acela de a prezenta totalitatea opera iunilor necesare organiz rii i efectu rii inventarierii patrimoniului organizatiei. cu exceptia mijloacelor de transport si autoutilajelor.  Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii. Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din dotarea societatii.  Evidenta mijloacelor fixe . stabilirea masurilor operative pentru revenirea la o functionare normala. a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute.  Mentenanta echipamentelor din dotare ± procesul descrie responsabilitatile. cu scopul de mentinere a acestora in buna stare de functionare. cat si a comenzilor catre terti.  Asigurarea su mentinerea structuirii informatice ± procesul descrie responsabilit ile. cu exceptia mijloacelor de transport si a utilajelor auto. autoritatea si mecanismele prin care se urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din cadrul organizatiei. repara ii i inspec ii ale echipamentelor de calcul.  Intretinerea parcului auto ± defineste modul in care se realizeaza actiunile preventive in vederea evitarii defectiunilor accidentale a autoturismelor si autovehiculelor. aparatur de lucru i de verificare ce intr în categoria de mijloc fix. o Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului. în vederea întocmirii bilan ului contabil care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a patrimoniului. mobilier. Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. . care sunt dotate cu utilaje.  Contractarea lucrarilor ± procesul stabileste modul in care se face contractarea lucrarilor interne.  Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa ± stabileste modul in care se deruleaza si se tine sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de finantare externa in vederea modernizarii si/sau retehnologizarii unor obiective gestionate de catre societate. apar inând altor persoane juridice sau fizice. finalitatea fiind asigurarea capacitatii de transport necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor si proceselor din cadrul organizatiei. cu fonduri obtinute prin finantare externa. in timpul exploatarii pentru : o Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la parametrii de functionare proiectati ai utilajului.se tine sub control realizarea obiectivelor de investitii si se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. autorit ile i mecanismele in vederea conducerii i controlului activit ilor de service. o Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si urmarirea relizarii acestuia.scopul este acela de a reda modul în care se înregistreaz i se ine eviden a mijloacelor fixe din cadrul organizatiei. Acest proces se aplic tuturor compartimentelor din cadrul firmei. Inventarierea patrimoniului urm re te stabilirea situa iei reale a întregului patrimoniu al organizatiei precum i bunurile de inute cu orice titlu.

3.atelier auto -RTE (responsabil tehnic cu executia) . .pirotehnisti .proiectant.curs de specializare in proiectare -solutii mecanizate -Protejarea executiei cu ajutorul gabioanelor.fascinelor.software de proiectare. 4.3 luni.department personal . impaduririlor -controlul TNT 2. - - - .utilaje -materiale .2luni 1 an 75% 40% 5. Cauze ( cu ponderea cea mai mare) erori de proiectare Solutia/Actiunea corectiva Resurse necesare Responsabil Termen Stadiul de realizare % (eficacitate) 25% 50% . .6 luni. Crt 1. .resurse umane .Nr.reinnoire versiune program. . . erori umane cutremure alunecari de teren explozii .

.mdrl. C-tin. . Stere.php 2. .pdf 3. http://www.com/tehnica-mecanica/ACCIDENTE-LA-CONSTRUCTII-HIDRO43143.Stematiu. R.Bibliografie : 1.Popovici. D. http://www. A. . Editura Academiei Republicii Socialiste Romania. Priscu.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1.scritube. Ingineria Seismica a marilor baraje .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful