Sunteți pe pagina 1din 38

ceea ce face. Acesta este motivul pentru care narcisitii nu se scuz niciodat n mod sincer.

Se scuz eventual doar pentru a impresiona i pentru a-i putea ncepe din nou abuzul asupra ta, nestingherii. Pentru a te putea controla au neaprat nevoie de ncrederea ta - pe care nu o pot redobhttp://narcisism-remedii.blogspot.com/2011/11/cum-sarecunosti-un-narcisist.htmlndi dect dac "i cer iertare". - Mihaela Farauanu Publicat d

http://narcisism-remedii.blogspot.com/2011/11/cat-de-sincer-este-unnarcisist-cand.html

Personalitatea narcisista | Narcisismul patologic


Autor: Simona Stiuriuc

Tulburarea de personalitate narcisista este caracterizata de un model de grandiozitate de lunga durata (in fantezie sau comportamentul real), onevoie covirsitoare de admiratie si de obicei ocompleta lipsa de empatie fata de ceilalti. Indivizii cu aceasta tulburare frecvent cred ca sunt de o reala valoare in viata tuturor sau a oricaror persoane pe care le intilnesc. In timp ce astfel de comportament era oarecum adecvat pentru un rege din secolul XVI, astazi este in general considerat inadecvat pentru oamenii normali. Persoanele cu tulburarea de personalitate narcisista prezinta frecvent snobism sau atitudini de patronism. De exemplu un astfel de individ se poate plinge de impolitetea unui chelner neindeminatic sau de stupiditatea lui sau sa traga concluzii despre o analiza medicala prin evaluarea condescendenta a medicului. In termeni generali aceste persoane sunt denumite narcisiste. Ca si in alte tulburari de personalitate individul trebuie sa aiba cel putin 18 ani inainte de a fi diagnosticat. Personalitatea narcisista apare mai ales la barbati decit la femei si este calculata a se dezvolta la 1% din populatie. Ca si alte tulburari de personalitate narcisismul se va diminua ca intensitate cu virsta, multi indivizi experimentind putine dintre cele mai extreme simptome pina la 40 - 50 de ani. Tulburarile de personalitate cum este narcisismul sunt diagnosticate tipic de un psihiatru sau psiholog. Nu exista teste de singe sau genetice folosite pentru a diagnostica tulburarea. Multe persoane afectate nu se prezinta pentru tratament decit atunci cind tulburarea interfera dramatic cu viata personala, adica cind au de-a face cu situatii stresante. Nu se cunosc cauzele acestei tulburari. Exista multiple teorii totusi despre posibilele cauze. Cei mai multi medici accepta un model biopsihosocial etiologic - cauzele sunt probabil biologice, genetice si sociale (cum interactioneaza un individ cu dezvoltarea in familie si prieteni) si psihologice (personalitatea si temperamenul individului modelate de mediu si modelele copiate pentru a face fata stresului). Aceata sugereaza ca nu este responsabil un singur factor ci complexitatea celor trei factori. Daca un individ are o tulburare de personalitate cercetatorii sugereaza ca este foarte probabil ca aceasta sa fie transmisa copiilor. Tratamentul narcisismului implica tipic psihoterapia de lunga durata cu un psihoterapeut care are experienta in acest tip de tulburare de personalitate. Medicatia poate fi deasemeni prescrisa pentru a ajuta cu unele simptome debilitante.

Cauze si factori de risc:Cauza tulburarii este necunoscuta, totusi sunt enumerati urmatorii

factori identificati de diferiti cercetatori drept posibile: - temperament foarte sensibil inca de la nastere-principalul simptom in forma cronica - sunt admirati si felicitati pentru aspecte fizice sau talente exceptionale de catre adulti - admiratie excesiva care nu este echilibrata de realitate - felicitari excesive pentru comportamente bune sau criticism excesiv pentru comportamente rele in copilarie - indulgenta sau evaluare excesive de catre parinti

- abuz emotional sever in copilarie - neglijare emotionala in copilarie. Unele modele de narcisism sunt comune si reprezinta o etapa normala a dezvoltarii. Cind aceste modele sunt asociate cu esecul unui mediul interpersonal si continua in viata de adult se pot intensifica pina cind este diagnosticata tulburarea. Unii psihoterapeuti considera ca etiologia tulburarii este rezultatul fixatiilor in dezvoltarea copilariei. Daca un copil nu primeste recunoastere suficienta pentru talentele sale intre virstele de 3 - 7 ani acestia nu se vor maturiza niciodata si vor continua stadiul de dezvoltare narcisista. S-a sugerat ca narcisismul poate fi agravat de imbatrinirea fizica si mentala. Narcisismul patologic are multiple forme de severitate. In formele sale mai severe se considera ca apare din credinta persoanei ca este perceputa intr-un fundament inacceptabil pentru altii. Aceasta credinta este ascunsa in subconstientul persoanei, o astfel de persoana daca este intrebata va nega tipic un astfel de lucru. Pentru a se proteja impotriva respingerii intolerabil de dureroase si a izolarii care isi imagineaza ca ar urma daca altii isi dau seama de natura lor imperfecta incearca sa controleze modul cum altii ii vad. Narcisismul patologic se poate dezvolta prin afectarea calitatii relatiei cu principalele persoane care i-au ingrijit, de obicei parintii, acestia neformind o empatie sanatoasa cu copiii lor. Conceptia formata a copilului de a fi neimportant fata de altii este rezultatul. Copiii vor crede ca au un defect de personalitate care ii face nedoriti. Personalitatea narcisista este izolanta, dureroasa. Se simt umiliti, respinsi si atacati cind sunt criticati. Pentru a se proteja de aceste pericole reactioneaza prin furie, aparare la fiecare critica cit de mica, reala sau imaginata. Pentru a evita astfel de situatii unii narcisisti se retrag din societate. Cind narcisistul simte o lipsa de admiratie, adulatie, atentie si afirmare se poate manifesta prin dorinte de a fi temut si cunoscut. Desi acesti indivizi sunt frecvent ambitiosi si capabili, imposibilitatea de a tolera esecurile, criticile si lipsa empatiei ii face dificili pentru munca in echipa nefiind potriviti pentru a sustine relatii profesionale de lunga durata. Acestia isi imagineaza o auto-grandiozitate alaturi de un comportament hipomaniac nesustinute de realitatea lor profesionala.

Semne si simptome:Narcisistul este descris ca fiind excesiv preocupat cu problemele de


putere, prestigiu si vanitate personale. Este o tulburare strins legata de auto-centrism. Criteriile de diagnosticare a narcisismului patologic cuprind urmatoarele: - un simt grandios de auto-importanta (isi exagereaza succesele si talentele, asteapta sa fie recunoscut drept superior fara a avea multe realizari) - este preocupat cu fantezii asupra succeselor nelimitate, putere, stralucire, frumusete sau dragostea ideala - crede ca este special si unic si ca poate fi inteles doar de persoane cu statut special - cere admiratie excesiva - asteapta tratamente speciale - exploateaza alte persoane pentru a-si atinge propriul scop - ii lipseste empatia: nu vrea sa recunoasca sau sa identifice nevoile si sentimentele altora - este invidious pe altii sau crede ca alte persoane sunt invidioase pe el - este arogant - prezinta paranoia usoara sau moderata - face asocieri si sugereaza afilieri cu nume si persoane importante.

Subtipurile Millon:Theodore Millon a identificat 5 subtipuri ale narcisistului. Orice narcisist


poate manifesta unul sau nici unul dintre urmatoarele: Narcisistul fara principii: include manifestari antisociale, este un sarlatan, exploateaza, face fraude, nu are scrupule. Narcisistul falic: aproape toti narcisistii din acest grup sunt barbati. Tind sa fie agresivi, atletici si exhibitionisti; le place sa-si arate corpul si barbatia. Narcisistul amoros: cuprinde caracteristici hisiotronice, este Don Juan sau Casanova modern,

erotic, exhibitionist. Narcisistul compensator: cuprinde caracteristici negativiste, este pasiv-agresiv, evita societatea. Narcisistul elitist: crede despre el ca face parte dintre numele mari ale lumii. Narcisistul fanatic: include caracteristici paranoide, un individ al carui stima de sine a fost sever inhibata in copilarie, care manifesta tendinte paranoide majore si care are iluzia de omnipotenta. Aceste persoane se lupta cu iluziile de neimportanta si valoare pierduta si incearca sa-si restabileasca respectul prin fantezii de grandoare. Cind nu reusesc ca cistige recunoasterea si sustinerea altora adopta rolul de erou sau persoana adorata cu o misiune grandioasa.

Moduri de a recunoaste un narcisist: Thomas a sugerat urmatoarele manifestari care


indica prezenta unei persoane cu tulburare depersonalitate narcisista: - asteapta ca altii sa faca treburile de zi cu zi pentru ca se simt prea importanti pentru a-si pierde timpul cu lucruri comune - vorbesc foarte rar despre viata lor personala - despre amintiri si visuri - tind sa prezinte un nivel ridicat de stres alaturi de persoanele cu care lucreaza sau interactioneaza - simt ca regulile nu li se aplica - simtul lor de auto-importanta si lipsa de empatie ii face sa intrerupa frecvent conversatiile cu altii - devin nerabdatori si nelinistiti cind subiectul conversatiei este despre altcineva si nu ei - folosesc constant pronumele "eu", "mie" si "al meu" - le lipseste empatia - invinovatesc pe altii pentru greselile lor - intr-o conversatie indiferent de subiect ajung sa vorbeasca despre ei - vor insela si copia de cite ori vor crede ca nu sunt descoperiti - relatii sociale de scurta durata - tendinta de a fi atrasi de functii de conducere - nevoia de a a fi in centrul atentiei sau de a fi admirati intr-un grup social - preocparea fat de imaginea si opinia publica. - virtual toate ideile lor sau modurile de comportament intr-o situatie data sunt copiate de la altii.

Diagnostic:Pentru a intruni diagnosticul unei tulburari de personalitate, comportamentul

problematic al individului trebuie sa se manifeste in doua sau mai multe dintre urmatoarele domenii: - perceptia si interpretarea sa fata de alte persoane - intensitatea si durata simptomelor sic it de adecvate sunt acestea fata de situatia reala - relatiile cu alte persoane - capacitatea de a-si controla impulsurile. Este important de stiut ca toate tulburarile de personalitate isi au debutul in adolescenta tirzie sau viata de adult la debut. Medicii pun rar un diagnostic de tulburare de personalitate la copii pentru ca acestia sunt inca in proces de formare si se pot schimba considerabil pina la perioada de adult. Vulnerabilitatea respectului de sine face ca indivizii cu aceasta tulburare sa fie foarte sensibili la critici sau esec. Desi poate manifesta sentimente de putere, criticismul ii bintuie si ii lasa cu sentimente de umilinta, degradare si simplitate. Pot reactiona prin furies au razbunare. Viata lor sociala este afectata frecvent datorita problemelor derivate din necesitatea de admiratie si de lipsa sensibilitatii fata de viata altora. Desi ambitia si increderea lor pot conduce la realizari frumoase, performanta poate fi intrerupta de intoleranta la critici sau greseli. Persoanele diagnosticate cu aceasta tulburare prezinta mai multe nivele de functionare. Otto Kernberg a descris trei nivele ale afectarii narcisiste. In virf sunt cei care sunt talentati sau indeajuns de inzestrati pentru a atrage admiratia si atentia pe care o vor; aceste persoane pot niciodata sa necesite terapie pentru ca nu simt necesitatea. La al doilea nivel sunt cei care functioneaza satisfacator in mediul de lucru dar cauta ajutor profesional pentru ca nu pot forma relatii sanatoase sau pentru ca se simt plictisiti si fara scop. Narcisistii de pe ultimul nivel sunt

diagnosticati frecvent cu alta tulburare mentala sau au intrat in probleme cu legea. Au severe dificultati cu anxietatea si controlul impulsurilor. Marea preponderenta a pacientilor barbati in studiile narcisismului au facut cercetatorii sa exploreze efectele rolului sexului in aceasta tulburare de personalitate. Unii au speculat ca dezechilibrul sexual in narcissism rezulta din dezaprobarea societatii fata de comportamentul auto-centrat si de exploatare fata de femei care sunt programate natural sa ingrijeasca, sa faca placere si in general sa isi focalizeze atentia fata de alte persoane. Tulburarea este dificil de diagnosticat din diferite motive. Primul, indivizii afectati functioneaza indeajuns de bine in societate astfel ca nu intra in atentia medicilor. Al doilea, narcisistii au tendinta sa minta despre ei, de aceea unui terapist ii poate lua mult timp pentru a observa discrepantele intre versiunea unui pacient despre viata sa si informatiile date de cunoscuti. Al treilea, multe comportamente asociate cu narcisismul pot fi atribite altor tulburari metale. Narcisistii care nu functioneaza bine sunt frecvent diagnosticati cu tulburare de personalitate de granita, mai ales daca sunt femei; daca sunt barbati pot fi diagnosticati cu personalitate antisociala. Daca pacientul este dependent de droguri unele dintre comportamentele narcisiste pot fi atribuite consumului de substante. Mai recent cercetatorii au aratat tendinta de a confunda narcisismul la persoanele care au trait o experienta traumatica cu stresul post-traumatic. Diagnosticul se pune de obicei pe baza a mai multor surse de informatii: istoricul pacientului, informatii de la familie si altiii si rezultatul intrebarilor puse de catre medic.

Tratament:Tratamentul cuprinde o varietate de aborduri farmacologice, de grup sau


individuale. Medicatia: Nu exista inca medicamente dezvoltate special pentru tratamentul narcisismului. Pacientii care sunt si depresivi sau anxiosi pot primi medicamente pentru ameliorarea simptomelor. Se pare ca inhibitorii recaptarii de serotonina folositi in depresie ar agrava grandomania si lipsa de empatie. Psihoterapia: Citeva diferite aborduri fata de terapia individuala au fost incercate cu acesti pacienti, variind de la psihoanaliza clasica si terapia Adleriana pina la aborduri rationalemotive si terapia Gestalt. Majoritatea medicilor nu pot forma legaturi indeajuns de strinse cu pacientii pentru a permite vindecarea injuriilor din copilarie. Tendinta pacientilor de a critica si a nu aprecia munca medicului ii face dificil de lucrat cu ei. Spitalizarea: Narcisistii care nu functioneaza in societate pot necesita tratament in spital, mai ales cei care prezinta comportamente de auto-atac si lipsa controlului impulsurilor. Tratamentul in spital este de ajutor mai ales cind este tintit pe criza imediata si simptomele ei decit pe dificultatile de lunga durata ale pacientului. Prognosticul persoanelor tinere cu narcisism este relativ bun, tulburarile lor reflectind lipsa experientei de viata. Pentru pacientii de lunga durata este negativ. Unii narcisisti pot pe masura ce se apropie de mijlocul vietii sa-si accepte limitarile proprii cit si pe ale altora, sa-si resolve problemle cu invidia si sa-si accepte mortalitatea. Cei mai multi pe de alta parte devin depresivi pe masura ce imbatrinesc neavind reteaua de legaturi familiale intime si prietenii care sustin majoritatea persoanelor in virsta.

De ce ne intereseaz manipularea relaional?


Iat cel puin dou motive pentru a fi interesai de acest subiect. Primul ar fi c atitudinea manipulativ este prezent aproape peste tot: n familie, la slujb, n politic etc. Al doilea motiv este c victimele manipulrii pot avea parte de mari suferine, boli grave cauzate de stress. Dup prerea unor psihologi, doar 10% dintre noi posedm anticorpi naturali la manipulare. Informaiile prezentate n acest articol provin n principal din cartea Manipulatorii sunt printre noi, autor Isabelle Nazare-Aga. De asemenea, pentru o mai bun nelegere a modului n care toat lumea manipuleaz pe toat lumea recomandm crile lui Alain Cardon: Jocurile manipulrii i Analiza tranzacional. Exist manipulatori profesioniti (de ex. unii politicieni, vnztorii, spionii etc.) dar acetia ne intereseaz mai puin aici. Ne intereseaz n schimb manipulatorii din jurul nostru deoarece acetia ne influeneaz direct, mai puin evident, dar nu neaprat i ntr-un mod mai puin duntor. Cine sunt manipulatorii? Cum pot fi acetia descoperii? De fapt, problema nu este att cine sunt manipulatorii. A pune astfel problema este similar cu a vrea s mprim oamenii n buni i ri, lucru absurd din principiu. n schimb, considerm mai potrivit s ncercm s descoperim atitudinile de tip manipulativ. Orice persoan poate juca, la un anumit moment dat, fa de anumite persoane, un rol de manipulator. De aceea, cnd vorbim despre manipulator, ne referim la o atitudine, un rol i nu la o persoan, chiar dac suntem tentai s o facem. n cartea [Manipulatorii sunt printre noi, Isabelle Nazare-Aga], sunt indicate 30 de caracteristici ale manipulatorului. Conform recomandrilor autoarei, pentru a decide dac este vorba despre manipulare, trebuie s identificm cel puin 10 din aceste caracteristici, citate mai jos. Ce anume face manipulatorul? Iat aceste criterii expuse n carte: 1. i culpabilizeaz pe ceilali n numele relaiilor de familie, prieteniei, dragostei, contiinei profesionale, etc. 2. Evit s-i asume responsabiliti sau le transmite altora. 3. Nu-i exprim niciodat clar dorinele, sentimentele, necesitile sau opiniile. 4. Rspunde adesea evaziv sau ambiguu. 5. i schimb opiniile, comportamentul i sentimentele n funcie de persoane i situaii. 6. Invoc raiuni logice pentru a-i ascunde obiectivele sale egocentrice. 7. i face pe ceilali s cread c trebuie s fie perfeci, consecveni, s tie ct mai multe i s rspund prompt ntrebrilor i solicitrilor. 8. Se ndoiete de calitile, competena, caracterul celorlali: nu critic pe fa, devalorizeaz i emite judeci. 9. Se folosete de intermediari (prefer s vorbeasc la telefon dect fa n fa, las note scrise, etc.), pentru a-i face cunoscute mesajele. 10. nvrjbete i creeaz suspiciune, dezbin pentru a stpni mai uor i de multe ori poate provoca ruptura unui cuplu.

11. tie foarte bine s pozeze n victim pentru a fi comptimit (i exagereaz o boal, se plnge de volumul mare de munc la serviciu, de anturajul dificil n care triete etc.) 12. Ignor ceea ce i se cere s fac (chiar dac pretinde c tocmai atunci se ocup de problema respectiv). 13. Se folosete de principiile adoptate de ceilali (umanitate, caritate, rasism, binele i rul, sentimentele materne etc.) pentru a-i satisface necesitile personale. 14. Amenin sub o form deghizat sau folosete antajul pe fa. 15. Schimb fr menajamente subiectul n timpul unei conversaii. 16. Evit sau se sustrage de la ntlniri oficiale sau edine. 17. Mizeaz pe ignorana celorlali pentru a se plasa n poziii superioare. 18. Minte. 19. Se folosete de minciun pentru a afla adevrul, deformeaz i interpreteaz, denaturnd ntotdeauna adevrul. 20. Este egocentric. 21. Este gelos n toate relaiile sale. 22. Nu suport s fie criticat i neag tot ce este evident. 23. Nu ine seama de drepturile, de dorinele sau de necesitile celorlali. 24. Ateapt de multe ori ultimul moment pentru a da ordine, dispoziii, obligndu-i pe ceilali s le execute. 25. Ceea ce spune pare logic i coerent, contrar atitudinilor, aciunilor sau modului su de via, care se desfoar dup o schem opus. 26. Flateaz, ofer daruri i face mici servicii tiind s fie pe plac i dnd impresia c-l preocup problemele celorlali. 27. Provoac o stare de proast dispoziie i un sentiment opresiv de pierdere a libertii (victima se simte prins ntr-o curs din care nu tie cum s scape). 28. Aciunile sale sunt deosebit de eficace n atingerea obiectivelor personale, dar n defavoarea celorlali. 29. Ne sugereaz s facem lucruri pe care altfel nu le-am fi fcut niciodat din proprie iniiativ. 30. Este mereu subiect de discuie pentru ceilali, chiar cnd nu este de fa. Aceste criterii sunt, evident, departe de a fi perfecte. Unele sun poate prea categoric (de ex. denaturnd ntotdeauna adevrul sau neag tot ce este evident) sau sunt prea vagi. Totui, dup prerea autoarei crii, aceste criterii pot constitui un bun reper n ncercarea de a analiza (inclusiv a auto-analiza!) comportamentul manipulativ. Manipularea poate fi contient sau incontient. Exist unele persoane care se folosesc sistematic de manipulare, altele numai uneori.

Care sunt mecanismele manipulrii? Cum se manifest manipularea?


n aceiai carte, [Manipulatorii sunt printre noi, Isabelle Nazare-Aga], sunt prezentate cteva dintre mecanismele manipulrii. Iat cteva dintre acestea: - Mimetismul. Manipulatorul folosete mti pentru a-i nela victima. De exemplu, poate aprea ca o persoan simpatic, altruist, generoas. Poate semna deliberat cu cineva care prezint ncredere. - Exploatarea convingerilor tradiionale. Manipulatorul l face pe cellalt s cread c el nsui ader la principii (de altfel absolutiste i iraionale) general acceptate, cum ar fi: trebuie s tii totul, nu trebuie s te neli, nu trebuie niciodat s te ari ignorant,

trebuie s fi perfect n toate circumstanele, trebuie s-i respeci ntotdeauna promisiunile, dac i se d ceva trebuie s dai neaprat ceva n schimb etc. - Seducia i fascinaia. Manipulatorul este capabil de seducie, el poate exercita o adevrat fascinaie asupra victimei, pe care o impresioneaz i o subjug emoional. - Atitudine superioar. Manipulatorul se folosete de ignorana celorlali pentru a poza ntro postur de superioritate intelectual, fcndu-i pe ceilali s se simt inferiori i s permit astfel s fie abuzai. - Flatarea. Aproape orice persoan este sensibil la laude. Astfel, manipulatorul poate obine ceea ce vrea mult mai uor dac ne flateaz. Acest aspect are legtur i cu automanipularea. Credem ceea ce ne face plcere s credem. Este deci suficient s ni se spun ceea ce ne place s auzim. - Principiul reciprocitii. Manipulatorul i poate oferi ceva fr s i ceri pentru ca, la un moment decis de el, s i cear un contra-serviciu. i ndatoreaz victima i apoi abuzeaz de principiul reciprocitii, aplicat n mod asimetric. - Prejudecata fa de autoritate. Manipulatorul se folosete de faptul c este greu n general s critici o autoritate. Experiena profesorului Milgram este extrem de interesant n acest sens. Subiecii experimentului aplic ocuri electrice de intensitate cresctoare unui elev dac acesta rspunde greit la nite ntrebri. Dei elevul se contorsioneaz de durere i strig, este suficient ca o autoritate reprezentat de un instructor s i cear s fac asta. Peste 90% dintre subiecii testai s-au supus total instructorului i au ajuns la pragul maxim al intensitii ocurilor electrice n ciuda a ceea ce vedeau i auzeau de la elev. Aceiai carte ne mai dezvluie i cteva tipuri de comportamente non-verbale ale manipulatorului, cum ar fi: - Privirea este fie instabil (evit contactul vizual direct) fie dominatoare (fixeaz insistent cu privirea). - Practic ascultarea aversiv: manipulatorul nu-i privete interlocutorul care i vorbete, avnd aerul c e preocupat de cu totul altceva, sau chiar face altceva. Nu ridic sau nu nclin capul n semn de salut la apariia unei persoane n faa lui. Acest comportament este un tip de agresiune pasiv i induce interlocutorului impresia de inoportunitate i penibilitate, destabiliznd-ul. - Volumul vocii manipulatorului este fie prea slab fie prea puternic. Poate adopta un ton puternic pentru a intimida sau, dimpotriv, un ton sczut, pentru a crea o atmosfer de intimitate i de complicitate. - Gestica i mimica manipulatorului sunt fie exagerate fie insignifiante. De exemplu, poate fi singurul care are o atitudine total relaxat i dezinvolt (dar cumva ostentativ) ntr-un grup n care conveniile sociale cer o altfel de atitudine. Gesturile adoptate pot crea fie un fals sentiment de securitate fie dimpotriv, pot fi exagerate. De exemplu, lovete cu pumnul n mas urmrind s intimideze. n general manipulatorul i stpnete bine propriile emoii i le poate disimula. Cum gestionm situaiile n care suntem manipulai? n [Manipulatorii sunt printre noi, Isabelle Nazare-Aga] sunt prezentate cteva soluii pe care le avem la dispoziie pentru a face fa manipulrii. Iat cteva dintre acestea. Contra-manipularea este o strategie de lupt mpotriva manipulrii, bazat n principal pe dou tehnici: a rspunde cu aceiai moned i a pstra o aparent indiferen. Prima tehnic se refer la a utiliza o form de comunicare echivoc i superficial, aa cum face manipulatorul nsui. Aceasta poate fi dublat tratarea mai puin serioas i ironizarea manipulatorului.

A doua tehnic pornete de la observarea comportamentului persoanelor (cam 10%) care posed arme native contra manipulrii. S-a observat c unele dintre aceste persoane rmn cumva indiferente. Acest lucru ndeprteaz manipulatorul deoarece el nu reuete s destabilizeze persoana respectiv (care nu reacioneaz la provocri). n condiiile muncii n echip, pentru a evita abuzurile i manipularea, se recomand specificarea de contracte clare, aspect tratat i n cartea [Communication ou manipulation, societatea SIRIC, dir. Marcel Cornelis]. S-a observat c persoanele care ajung mai frecvent victimele manipulrii sunt cele pasive, care au o slab ncredere n sine, care nu s-au afirmat n via. Este vorba despre persoanele care fac totul pentru a lsa altora o impresie bun, care nu tiu s refuze. Incapacitatea de a refuza este un handicap, ca i timiditatea de altfel. n acest caz trebuie lucrat (de ex. cu ajutorul unui psiholog) pentru a atinge un nivel mai ridicat de ncredere n sine i de a adopta o atitudine afirmat (asertiv) n interaciunea cu ceilali. O alt observaie important, este aceea c mecanismele manipulrii sunt mai degrab de natur emoional dect raional. Pentru a rezista la manipulare, se recomand mai puin sensibilitate dar mai mult raiune. Exist o metod numit strategia raional emotiv (S.R.E) propus de A. Ellis, care ne ajut s ne confruntm gndurile i convingerile cu realitatea. n cartea [Communication ou manipulation, societatea SIRIC, dir. Marcel Cornelis] se explic cum trebuie s reflectm fr a amesteca faptele brute cu emoiile, supoziiile, utopiile etc. Totui, nu este suficient ns s fim raionali. Mai este necesar i s fim contieni de faptul c, de obicei, ceea ce vedem i judecm la un moment dat, este doar o mic prticic din realitate. Un manipulator poate prezenta ngroat numai partea din realitate care i convine lui i lsa total pe dinafar alte aspecte ale realitii (care nu i convin). Aceast limitare a raiunii se poate corecta prin tehnici cum ar fi: formularea de ntrebri, cutarea deliberat de perspective ct mai diferite asupra unui aceluiai fapt, gndirea lateral i altele. n ncheiere. Dintr-un anumit punct de vedere, comunicarea este manipulare. n lipsa unei abordri raionale dar care admite existena a mai multor puncte de vedere simultan corecte asupra unui aceluiai fapt; n condiiile amestecului ambiguu dintre emoional i raional; n condiiile n care se induce impresia unei logici aparent corecte (de exemplu bazate pe prejudeci) dar false n fond; comunicarea (verbal i non-verbal) poate fi un bun instrument de manipulare. De acea, este bine s fim contieni de acest lucru, mai ales ntr-o lume n care informaia, care ne bombardeaz tot timpul din diferite direcii, ocup un loc tot mai important. Articolul poate fi descarcat in format pdf la rubrica Articole Psihologie sociala

Cine sunt manipulatorii si cum sa-i infrangem

Salutare! Am aflat in articolul recent despre manipulare cum iti dai seama ca esti sub influenta distructiva a unui manipulator relational. Am observat ca v-a placut acest articol si ca mi-ati dat comentarii in care mi-ati cerut diverse lamuriri si completari ale articolului. Am observat de asemenea ca va intereseaza metode concrete de contra-manipulare astfel incat in situatiile in care nu putem rupe legatura cu manipulatorul, sa putem macar pastra o relatie decenta si sa ne atingem obiectivele. Dar inainte de a-ti explica care sunt metodele exacte hai sa vedem cum ajunge un manipulator sa aplice aceste tehnici si care sunt mecanismele psihologice care il determina sa faca ceea ce face.

Conform cartii Manipulatorii sunt printre noi scrisa de Isabelle Nazare-Aga, un manipulator relaional, indiferent de sexul acestuia, este diferit de alte persoane. El activeaz pentru c nu poate s-i ating obiectivele altfel, iar aceast form de personalitate este de fapt un sistem de aprare adoptat adesea n mod incontient. Contrar aparenelor, manipulatorul relaional este cineva nesigur de sine dar care reuete de cele mai multe ori s dea impresia c tie ce vrea i ce face. Manipulatorul nu poate exista fr prezena altor persoane. si creeaz propria imagine comparndu-se mereu cu ceilali, dar totdeauna de pe o poziie superioar. Pentru a se pune n valoare i a nu-i asuma responsabiliti, folosete diverse tehnici prin care-i devalorizeaz pe ceilali

Observ, testeaz i creeaz un climat propice pentru a sublinia lacunele, defectele i slbiciunile celuilalt. Obligndu-ne s le admitem, nu facem altceva dect s-i atribuim lui caliti care, aparent, ne lipsesc nou (daca ne face s credem c suntem egoiti, el nu poate fi dect contrariu). n plus, manipulatorul reproeaz interlocutorului lacune sau defecte care, de fapt, sunt ale sale. Factori psihologici i sociali care se afl la baza acestui tip de personalitate Cineva devine manipulator ca urmare a unui sistem de aprare conceput nc din copilrie; el nu va deveni manipulator pentru c a studiat o lucrare consacrat a acestui subiect. Este vorba despre un mecanism de aprare pe care sub o form sau alta l posedm cu toii la un moment dat. Unii, de exemplu, dezvolt acest mecanism folosind o atitudine agresiv n faa agresiunilor vieii, alii sunt timizi, fug de realitate, alii folosesc umorul pentru a da o turnur hazlie oricrei situaii dificile. Mecanismul de aprare al manipulatorului este diferit n sensul c utilizeaz sistematic manipularea ca mijloc de supravieuire. Cu timpul acest mecanism devine automatism i rmne singurul i unicul mod de comunicare. Manipulatorul relaional i elaboreaz propriul sistem de aprare i comunicare nc din copilrie, de aceea se pare c cei mai numeroi manipulatori exercit incontient strategiile de manipulare. Doar 20% din manipulatori sunt contieni de ceea ce sunt, devenind aproape perveri, ncntai i mulumii de puterea pe care o au asupra celorlali, confundnd-o cu inteligena. Manipulatorul este n parte doar nveli, faad, aparen, pentru c el nu-i poate realiza propria esen uman i posibilitile legate de aceasta; pentru c prin circumstane amenintoare n copilria sa, a fost conectat la un program minimal i a fost fixat unilateral la o singur tematic existenial impusa copilului de prini prea ambiiosi sau bolnavi sufletete, prin presiuni considerabile (pedeapsa sau retragerea iubirii). Copilul nu va fi iubit pentru ce este el, ci pentru ce trebuie s ndeplineasc pentru tatl sau mama sa: preia i completeaz de la mam cariera acesteia, sau devine medicul care n-a reuit s ajung niciodat tatl. Manipularea nseamn de fapt constrngere; manipulatorul constrnge deoarece hrana copilriei sale a fost: constrngerea din partea persoanelor dragi. El trebuie s triasc n defensiv, i pierde fora interioar, nu poate s dezvolte nici ncredere n sine, nici sentimentul propriei valori i nici s-i construiasc o adevrat identitate. ncepe nstrinarea de sine, ascunziul n spatele unor mti. Cum comunica un manipulator ? A comunica nseamn a utiliza un ansamblu de metode numite de comunicare: nseamn s vorbeti, s-i modulezi intonaia, s te compori ntr-un anumit fel, s adopi o mimic, gesturi i atitudini specifice, s pregteti aciuni combinate, s acionezi asupra elementelor mediului nconjurtor totul pentru a rezolva, ct mai bine cu putin, o problem legat de un fapt de via. Orice comunicare este o ncercare de a influena. Comunicarea urmrete ntr-adevr s transmit un sens (al unei idei, situaii, fenomen), ceea nu se poate realiza fr influenare.

Influenarea apartine comunicrii. A comunica i a influena formeaz una i aceeai aciune. Studiile despre influenare, persuasiune, manipulare, izvorsc toate din studiile despre comunicare. Influena este neleas ca aciunea prin care un actor social determin modificarea atitudinilor i comportamentelor unor persoane sau grupuri. Cele mai importante mecanisme psihosociale de realizare a influenei sociale sunt: imitaia, comparaia social, ordinul, persuasiunea i manipularea. Dac sugestia presupune inducerea unei reacii fr participarea activ a voinei celui sugestionat, iar persuasiunea se refer la impunerea contient a unor idei, opinii, atitudini, fcndu-se apel la argumentaia logic susinut afectiv i motivaional, manipularea este o form de influenare agresiv, care nu respect liberu arbitru i demnitatea intei, interesele manipulatorului fiind singurele care conteaz. Manipularea este o form particular de influen social i implicit- de comunicare. O comunicare eficient se definete astfel: un emitor transmite un mesaj unui receptor. n general, scopul emitorului este de a se face neles. Orice transmisie neclar a unui mesaj d natere la interpretri. Una dintre caracteristicile inerente unui manipulator este absena unei comunicri simple i cinstite. Acesta nu i comunic n mod clar nevoile, cererile, sentimentele sau prerile. i lipsete dialogul (exceptnd situaiile cnd acestea i-ar crea un real avantaj), iar ceea ce susine pare logic, numai c pleac de la ipoteze eronate. Prin argumentele pe care le aduce urmrete s distrag atenia de la miezul problemei, totul reducndu-se de fapt, la imposibilitatea comunicrii reale i de pe poziii egale cu un astfel de individ. n multitudinea de metode folosite de manipulatorul relaional pentru a face dificil nelegerea mesajului transmis de el, cu scopul de a culpabiliza i devaloriza interlocutorul, exist o tehnic: a nu furniza dect o parte din adevr. Refuzul de a comunica este de fapt o form de comunicare. Manipulatorul trece de obicei sub tcere o parte a realitii fiind n folosul lui cnd trebuie s-i stabileasc poziia. Dac responsabilitatea lurii unei decizii aparine altora, manipulatorul va fi absolvit de orice rspundere n cazul nereuitei; dac rezultatele sunt pozitive, acesta i va justifica tcerea prin ncrederea absolut acordat celorlali: tiam c vom reui. Aadar, tcerea i rspunsurile evazive permit, cnd situaia este n avantajul lui, s-i modifice atitudinea, poziia i opiniile n funcie de cursul evenimentelor. Metode de contra-manipulare Manipulatorul relaional se ndeprteaz rapid de persoanele asupra crora nu are influen i crora nu poate s le afecteze echilibrul. De fapt, manipulatorul nu se poate simi important sau superior n faa unei persoane indiferente, deoarece aceasta nu reacioneaz la provocrile sale, orict de subtile ar fi ele.

Constatnd c atitudinile verbale i non-verbale ale unui indiferent i permit s reziste atacurilor unui manipulator i s nu se lase prins n cursa ntins de el, specialitii n relaii umane au numit aceast tehnic a indiferenei: contra-manipulare. Contra-manipularea este o tehnica de comunicare. Scopul este de a-l face pe subiect s rspund oricrei ncercri de manipulare, ca i cum ar fi indiferent fa de aceasta. Acest mod de comunicare este diferit radical de cel cu care era obinuit manipulatorul, ba chiar opus. A. Primul pas, care constituie de fapt 50% din reuita procesului de contra-manipulare, l reprezint reperarea manipulatorului. B. Reevaluarea gradului de culpabilitate i vulnerabilitate al persoanei manipulate, schimbarea convingerilor eronate ale acesteia, constituie al doilea pas. C. ncetarea urgent a oricrui sistem obligatoriu deja stabilit ntre victim i manipulator, este un alt pas important. De exemplu, la ntrebarea: Cnd pleci?, rspunsul de contra-manipulare trebuie s fie: Nu tiu, voi vedea!. D. Refuzul de a rspunde cererilor neformulate n mod clar, este o treapt esenial n procesul de contra-manipulare. De exemplu, ntrebarea; Nu faci nimic special mari seara?, trebuie s primeasc urmtorul rspuns de contra-manipulare: De ce?. E. Prudena la mguliri este o alt etap care trebuie parcurs pentru reuita n contra-

manipulare. Este indicat ca subiectul s simuleze c a luat drept compliment ttoate remarcile mgulitoare ale manipulatorului, s-i surd acestuia fr a manifesta vreun exces de plcere i s mulumeasc sobru. Manipulatorul abandoneaz jocul doar atunci cnd nu mai gsete nicio metod prin care s conving. Fie va prsi imediat ncperea, fie va avea o ultim tentativ de a-l obliga pe cellalt s reacioneze cum dorete, exploatnd nc o dat sentimenul de culpabilitate prin fraze de genul: Eti un egoist, Ai o piatr n loc de inim, Este foarte dificil s comunici cu tine. Foarte eficiente n momente de acest gen, sunt urmtoarele replici de contramanipulare: Dac asta i place s crezi, cu att mai ru, Poi s crezi ce vrei; eficient este i tcerea, cel manipulat pur i simplu s nu rspund nimic, iar cellalt se va afla astfel ntr-un mare impas. Principiile care susin teoria contra-manipulrii sunt foarte precise iar de respectarea lor, depinde reuita acestei aciuni. Subiectul care apeleaz la contra-manipulare trebuie s: - rmn evaziv i s formuleze fraze scurte; - s utilizeze proverbe i s formuleze rspunsuri care se refer la cazul general; - s foloseasc umorul i s zmbeasc la sfritul frazei, dac contextual e potrivit; - evitarea agresivitii, a discuiilor sterile sau care devalorizeaz; - obligaia de a rmne politicos i renunarea la justificare.

Comunicarea de contra-manipulare, presupune adoptarea unei tehnici numite: tehnica confuziei, adic folosirea unei metode de comunicare echivoc i superficial, care s evite angajamentul ferm. A ndrzni s refuzi, constituie un element primordial al afirmrii de sine. Exist trei tipuri de refuzuri, arme sigure n comunicarea de contra-manipulare: Refuzul parial Nimeni nu pierde, ambii sunt ctigtori, acesta fiind principiul pe care se construiete. Formularea rspunsului dat, ncepe cu partea pozitiv, dar este condiionat de un detaliu care pentru cel ce formuleaz are importan: Sunt de acord dar, Sigur c vreau dac. (Sigur c vreau s-i mprumut maina, dar te rog s mi-o aduci la ora 16 pentru c am i eu nevoie de ea, de acord? ) Refuzul total este indicat s fie formulat cnd nevoile interlocutorului sunt n mod exclusiv prioritare, sau cnd acesta pur i simplu nu dorete s fac acel gen de serviciu manipulatorului. Formularea rspunsului ar trebui s fie de genul: neleg c avei nevoie de dar eu nu pot s.. dimpotriv, putei s. (Soluia propus trebuie coninut n aceeai fraz, fr a se atepta reacia manipulatorului ). Metoda: discul zgriat - valoarea acestei metode fiind dat de procesul de repetiie a rspunsului oferit manipulatorului. Manipulatorul nu obinuiete s ia n considerare un refuz, dimpotriv, reacia sa imediat este de ignorare a refuzului i repetare a cererii. n acel moment, subiectul trebuie s repete calm i hotrt rspunsul, lucrurile ncepnd s se complice iar manipulatorul s nceap atacul folosind tot arsenalul de manipulare. Repetnd refuzul cu un ton identic (necresctor), fr a se justifica, folosind practic aceeai formulare cu scopul de a accentua fermitatea rspunsului, manipulatorul cedeaz pierzndu-i din putere. Concluzia autoarei Este important ca persoana manipulat s accepte faptul c nu va putea niciodat s realize o comunicare, dac nu perfect, cel puin normal, cu un manipulator. Aceast constatare este dureroas pentu c ascunde de fapt dificultatea de a schimba situaia. n cellalt exist totui o speran profund i secret c, n cele din urm, manipulatorul va admite c trebuie s se schimbe. Aceast speran l face s continue relaia cu rbdare dar, din nefericire, rbdarea se transform n suferin, nimic nu se schimb cu toate eforturile depuse, iar relaia respectiv devine un factor de stres care nu mai poate fi inut sub control.

Suferina relaional provocat de un manipulator, trebuie s-l determine pe cel manipulat s-i revizuiasc idei de genul Nu este posibil s nu cutm acelai lucru n aceast relaie, n mod sigur va nelege i se va schimba. n cazul unui printe manipulator, neputina unei comunicri autentice l supune pe cel manipulat unei ncercri i mai grele, necesar fiind nlturarea schemei conform creia; Prini i copiii trebuie s se neleag toat viaa i s-i poat spune orice. ncetnd s observe idealul i privind n fa realitatea, persoana manipulat trebuie s se ntrebe dac pn n prezent a avut relaii bune cu acea persoan, dac a resimit o comunicare autentic din partea ei i dac relaia i-a procurat vreo bucurie sau stare plcut. A admite c o personalitate manipulatoare relev o stare patologic, l va ajuta pe cel manipulat s nu mai atepte o schimbare din partea persoanei respective. n limbaj psihologic, acest lucru se traduce prin acceptarea progresiv proces care poate dura mai multe luni a unei separri sau despriri. Cu ct relaia avut cu manipulatorul este mai puternic, cu att va fi mai lung aceast perioad. Dac persoana manipulat reueste s-o depeasc, va deveni insensibil la tot ce face sau spune manipulatorul, devenind chiar surprins s constate ct sunt de evidente manevrele manipulatorului, insesizabile nainte.

Cum sa te aperi de manipularea celorlalti

i urez La Muli Ani i s ai parte de tot ce ii doreti n 2011.

ncepem anul n for cu un articol despre Manipulare deoarece l consider un aspect de maxim importan pentru stima ta de sine, care de altfel e coloana vertebrala a Seduciei. Te-ai simit vreodat cu stima de sine la pmnt i cu un groaznic complex de inferioritate? Ai simit vreodat c cineva foarte drag ie i suge energia iar tu nu poi face nimic n acest sens? Ai uneori impresia c o persoan drag te iubete i te urte n acelai timp, sabotndu-i obiectivele i visele? Dac ai rspuns DA la oricare dintre ntrebrile de mai sus, s-ar putea ca sursa problemelor tale s fie un manipulator relaional i vreau s te ajut s gaseti o soluie n acest sens. Despre Persuasiune s-a scris i e un domeniu uor de neles. Robert Cialdini este tatl domeniului i cele 5 legi trasate de el sunt la baza Manipulrii Sociale, ntlnit la orice pas. De asemenea Programarea Neuro Lingvistic vorbete despre Modelul hipnotic Milton prin care cineva poate fi bgat n trans prin confuzie i un limbaj extrem de vag ns chiar i acest model este limitat i fr exemple concrete din realitatea noastr de zi cu zi. Despre Conexiune Autentic i Profunda s-a scris pe acest blog i este un domeniu n care prin practic i analiz obiectiv se poate ajunge uor la rezultate, aceast abilitate fiind de asemnea extrem de important n Seducie. Cnd vrem ns s nelegem i s contracarm Manipularea Relaional lucrurile stau total altfel. Cand vine vorba s nvm cum ne putem apra de manipularea venit din partea celor pe care i considerm dragi (mam, tat, prietenul cel mai bun, iubit), literatura este aproape inexistent cu excepia crii despre care voi vorbi astzi. Subiectul abordat n lucrarea Manipulatorii sunt printre noi a crei autoare este Isabelle NazareAga, nu se refer la manipulatorii profesioniti din domeniul publicitii, activitilor de vnzare sau politicii, despre care se tie c folosesc tehnici de influen i persuasiune cunoscute n psihosociologie ntr-un scop bine determinat: vnzarea anumitor produse, creterea cifrelor de afaceri, avantaj electoral. n aciuni de acest gen nu sunt implicate sentimente deosebite sau care s merite a fi luate in seam. Cartea are n vizor manipulatorii relaionali i prezint: cine sunt aceti manipulatori i cum comunic ei ca s ne in n puterea lor, de ce se comport aa i dac au i victimele partea lor de vin, care sunt metodele de comunicare eficient cu acetia. Statistic s-a demonstrat, raportat la numrul persoanelor cu care venim n contact i avem diferite relaii nc de timpuriu, c manipulatorii relaionali nu sunt chiar att de numeroi. Tot statistic dovedit, aproape 100% dintre noi ntlnete n timpul vieii cel putin un manipulator fie n mediul familial (printe, frai, surori, cumnai etc.), social (prieteni), profesional (coleg, subaltern, superior).

Capitolul I al crii descrie personalitatea manipulatorului care urmrete s-l fac pe cel de lng el s admit c este cel mai inteligent, competent, la curent cu tot ce este nou etc. n tipologia manipulatorilor relaionali regsim: manipulatorul simpatic, seductor, altruist, cult, timid i dictator (fiecare categorie cu descrierea de rigoare). Totodat n acest capitol, ca o completare, gsim descris i personalitatea celui care se las manipulat. Dac un individ care alege s manipuleze deliberat sau incontient are la baz un Sine Fals (pentru c undeva n copilrie, nu a avut ansa s aib o dezvoltare liber i sntoas, ci a fost mereu constrns), o persoana care se las manipulat dispune de un Sine Pasiv (un complex de inferioritate generat de prini care i-au inoculat convingerea c nevoile sale conteaz mai puin, sau de creterea n medii profund religioase unde normele de buntate, sacrificiu i renunare au fost puternic cultivate. Tocmai aceste norme determin generalizarea i neacceptarea faptului c oamenii pot fi i de o alt factur dect divini). Capitolul II este deosebit de interesant prin faptul c pune n scen tipurile de dialog de manipulare, fiind prezentat n acelai timp si varianta de dialog liber, eficient, natural, care urmrete s transmit un mesaj inteligibil, nu constrngtor. Descoperim aadar c un manipulator: nu formuleaz fraze sau idei complete, utilizeaz expresii vagi i ambigue, nu cere n mod clar i precis, recurge la minciun pentru a ajunge la adevr, rspunde la o ntrebare cu alt ntrebare inducnd celuilalt o senzaie penibil de nereuit, se abate frecvent de la subiectul unei conversaii, se teme s-i asume responsabiliti, ironizeaz frecvent, induce vin, face foarte rar promisiuni, las senzaia de superioritate, este egocentric Eu, numai Eu! . n aceste condiii comunicarea de contra-manipulare este singura soluie, iar capitolul trei prezint principiile, tehnicile i rspunsurile de contra-manipulare folosite cu cel mai mult succes. Autoarea susine faptul c, n calea afirmrii de sine exist dou obstacole redutabile: convingerile i gndurile iraionale provenite din educaia religioas, conduite parentale eronate i manipulatorii. Acetia pot destabiliza chiar i persoanele afirmate, care se vor elibera ns mai uor de sub influena lor, datorit ncrederii pe care o au n ele nsele. Dar cum ne putem da seama c avem sau nu persoane manipulatoare n jurul nostru? Pentru aceasta este nevoie s rspundem la nite ntrebri i anume: Te simi inferior, timorat n prezena cuiva? Ai o relaie distructiv cu cineva dar nu poi plec din acea relaie? Care dintre rudele apropiate, iubii, cunoscui, colegi de serviciu reueste s te culpabilizeze i s i scad valoarea, sdind ndoiala i tensiunea n tine? E important s rspunzi sincer, deoarece studiile au artat c dac manipulatorul este n primul rnd invizibil, greu de descoperit, efectele psihologice devastatoare provocate de existena unui manipulator asupra celor din mediul su sunt foarte vizibile.

Manipulatorii sunt mari consumatori de energie i un puternic factor de stres. Stresul nu este numai un sentiment de oprimare, de anxietate sau angoas, dar i o reacie a organismului fa de situaii noi. La nceput organismul ncearc s se adapteze i pe msura ce acest lucru devine dificil, apar primele reacii somatice (tulburri digestive, tensiuni musculare, erupii cutanate, disfuncii sexuale, probleme cardiovasculare, tulburri de alimentaie anorexie i bulimie) i psihologice (depresie, oboseal nejustificat i intens, dificulti de concentrare, scderea entuziasmului, diminuarea eficienei la locul de munc, agitaie, iritabilitate sau apatie). Este adevrat faptul c toi oamenii mint din cnd n cnd, se plng pentru fleacuri, genereaz tensiuni prin conflicte, critic, recurg la mici vicleuguri pentru a obine ceva. ns un manipulator pune la ndoial drepturile, competena i personalitatea celuilalt, adopt atitudini de indiferen fa de prezena celuilalt, creeaz iluzia c este superior i de cele mai multe ori crede el nsui acest lucru. Dac cineva din anturajul su ndrznete s-i remarce aceast atitudine, el va afirma imediat contrariu. Pentru o mai bun nelegere, ofer cteva exemple de dialog prezentate n carte: *Manipulatorul utilizeaz expresii vagi i ambigue. Manipulatorul: Nu gseti c soul tu e uneori cam bizar? Manipulatul : Ciudat? Ce vrei s spui cu asta? Manipulatorul: Pur i simplu, bizar! Ce vrei s-i spun mai mult? Manipulatul : Nu neleg. Manipulatorul: Ei! Tu nu-i dai seama *Manipulatorul poate folosi n exprimarea sa un jargon sau un limbaj specific unei anumite categorii profesionale care nu poate fi neles de orice interlocutor. Manipulatorul: Nu tii cine este Heraclit? Manipulatul : Nu Manipulatorul: Nu ai auzit niciodat pn acum vorbindu-se de Heraclit? Manipulatul : Poate, dar nu am acordat atenie. Manipulatorul: M surprinde foarte mult! Manipulatul : .. Manipulatorul: E adevrat c la coal nu se nva mai nimic despre el! Heraclit, marele Heraclit, este un filozof care a trit n jurul anilor 500 .C., dar care este tot att de cunoscut ca Socrate.

*Manipulatorul rspunde la o ntrebare cu alt ntrebare, inducnd celuilalt o senzaie penibil de nereuit. Manipulatul : - Nu a fost obositor s stai acolo toata ziua? Manipulatorul: Tu ce prere ai? Manipulatul : Nu tiu. Cred c da Sau Manipulatul : Pot s iau cartea aceasta din bibliotec? Manipulatorul: Ia vezi, poi? *Manipulatorul: culpabilizeaz (Dup tot ce am fcut eu pentru tine ); devalorizeaz (tiam c nu ai pic de suflet, dar nici chiar aa.); amenin (Nu uita c mai sunt i alii care vor un loc precum al tu! ); vehiculeaz principii morale (Trebuie s fim solidari! ).

Pentru a v stimula interesul, v las pe voi s descoperii tehnicile de contra-manipulare prezentate n carte. Cred c merit s o citii! n final, v prezint concluziile autoarei vizavi de acest subiect: Se pune ntrebarea dac personalitatea manipulatoare este o personalitate narcisist, paranoic sau psihopat i dac se poate vindeca totui. Se pare c da, dac manipulatorul o contientizeaz i dorete s se schimbe, cernd ajutorul unui specialist; numai c aceast situaie este extreme de rar ntlnit, de obicei cnd persoana respectiv sufer o depresie, o boal organic, cnd resimte din ce n ce mai greu singurtatea sau cnd se simte profund afectat i nefericit n urma unei rupturi sentimentale. n cazul n care un manipulator se adreseaz unui trainer, acesta va trebui s instaureze o relaie care trebuie s fie, pe de o parte, prudent fa de tentativele de seducie i disimulare ncercate de manipulator, iar pe de alt parte, meninut pn la sfrit sub semnul cooperrii. Se va constata c este un aspect dificil de stabilit, pentru c pacientul va deveni din ce n ce mai speriat i destabilizat de rsturnarea de situaie. Obiectivele trainingului au ca scop primordial o schimbare comportamental, cu dezvoltarea capacitii de a manifesta sentimente pozitive i respect fa de ceilali. n acelai timp, pacientul trebuie convins s adopte noi scheme cognitive, pentru a diminua puterea convingerilor sale legate de raionamente eronate i de teama de a nu fi simpatizat de ceilali sau de a nu fi la nlimea propriilor lui iluzii. n sfrit, un antrenament de afirmare de sine l va nva s se respecte, respectndu-i i iubindu-i pe ceilali.

Pentru nceput, misiunea cea mai important a specialitilor n probleme de sntate mental, este de a ajuta victimele manipulatorilor, nvndu-i cum s-i recunoasc, s se apere de efectele nocive ale unui contact prelungit cu acetia i s nu se lase niciodat distrui de o astfel de persoan oricine ar fi ea . Iar acum ca ai citit aceasta recenzie, spune-mi intr-un comentariu daca simti ca ai fost vreodata victima unui astfel de manipulator. Despre cine era vorba (iubita, prieten bun, parinte, sef, etc)? Cum ai reusit sa scapi de sub influenta lui? Cunosti oameni care sunt victime sau manipulatori? Cum depistezi faptul ca sunt manipulatori sau sunt sub jugul unuia?

5 comportamente ale persoanelor manipulatoare


a Multi dintre noi suntem foarte creduli cu persoanele din jur. Vrem sa credem ca sunt oneste si vorbele nu ascund intentii ascunse. Din pacate este inevitabil sa nu dam peste persoane care ar face orice sa isi atinga scopul, inclusiv sa manipuleze. A fi manipulat nu este deloc o stare prea placuta, dar partea cea mai rea este ca deseori nici nu realizam ca suntem manipulati. Iata cateva indicii care te vor ajuta sa iti dai seama daca esti sau nu manipulat. Te linguseste Pentru a obtine ceea ce vor, manipulatorii mereu te vor face s ate simti bine, pentru ca mai apoi sa iti poata cere ceea ce isi doresc. Iti va aduce complimente, sau te va lauda cu privire la munca extraordinara facuta. In mintea lor, daca te va face sa te simti bine, iti va fi dificil sa ii refuzi, in cele din urma tu nu vrei sa ii dezamagesti, sau sa isi retraga complimentele cu privire la tine. Ce poti face: Intoarce-i complimentele inainte sa spui NU. Vina Implementarea sentimentului de vina este o tactica a manipularii care functioneaza de secole. Partea cea mai trista a acestei strategii este ca victima tacticii se supune cererii manipulatorului, pentru ca simt ca asta trebuie sa faca, nu pentru ca asta vor. Intr-o relatie asta insereaza o codependenta, care este extrem de nesanatoasa. Ce poti face: Intreaba persoana respectiva daca vor sa faci lucrul respectiv pentru ca asa trebuie, sau pentru ca vrei. Daca iti vor raspunde pentru ca vrei tu, spune-le ca nu vrei si ca incearca sa te forteze sa faci ceva ce nu vrei. Discul stricat Probabil ca cel mai evident format este tehnica discului stricat. Daca o persoana cere intruna ceva, in mod obsesiv, in diferite moduri, victima va ceda si va oferi ceea ce i s-a cerut.

Ce poti face: Intreaba acea persoana ce nu intelege cand spui NU. Spune-i ca cerandu-ti in mod repetitiv acelasi lucru nu va schimba nimic din raspunsul tau, ba mai mult, te va indarji mai tare. Memorie selectiva Poti sa juri ca ai avut o discutie despre un plan anume si in ziua urmatoare manipulatorul pretinde sa isi aminteasca conversatia altfel decat o stiai tu. Ce poti face: in cazul in care nu ai inregistrat conversatia, trebuie sa existe un martor, pe care te poti baza. Agresivitate Daca persoana in cauza nu isi atinge scopul, te va face sa pari ca tu esti oaia neagra, baiatul cel rau. Ce poti face: Fii ferm si spune-le ca tactica lor de agresivitate este inapropiata si inacceptabila. Deschide bine ochii cand ai parte de asemenea comportamente si continua sa ramai cu picioarele pe pamant, pentru a te asigura ca nu esti o victima a manipularii.

Femeile care manipuleaza


Atunci cand te gandesti la o femeie care-si tine barbatul sub papuc ce iti imaginezi? O tanti corpolenta care-si altoieste cu ziarul sotul care a intarziat prea mult la piata sau o bruneta sexi, imbracata cu haine din piele, pe tocuri inalte, gata sa-i aplice sclavului ei o "corectie corporala"? Dar care ar fi portretul robot al barbatului care se lasa dominat? Slab de inger, scund, timid? Daca rolurile fiecaruia ar fi asa bine definite ce rost ar mai avea acest articol? La fel cum cele mai atragatoare ciuperci sunt si cele mai otravitoare, la fel cele mai frumoase si inofensive fapturi pot fi letale pentru individualitatea si libertatea masculina. Il pandeste din umbra, asteapta sa faca primul pas si il acapareaza cu totul. Uitati-va bine in oglinda: nu doar complexatii cad victime acestor dominatoare, ci si cei puternici si foarte increzatori in propria persoana. Cum actioneaza o asemenea femeie-vanator? Lent, dar sigur, fata a pune la bataie tot arsenalul de care dispune: sex-appeal, inocenta, viclenie, rabdare si inteligenta (aceasta specie are un I.Q ridicat). Dupa ce este sigura ca a fost remarcata de barbatul vizat, il va lasa sa o abordeze si mai apoi sa domine, pentru a-i adormi orice suspiciune si pentru a-i hrani orgoliul de mascul

feroce. Atentie! Aceste femei nu sunt de loc o prada usoara si un barbat trebuie sa munceasca mult penru a le cuceri. Aratandu-se receptiva la tot ce e nou, se va bucura sa fie initiata de iubitul ei in lucruri noi, indiferent ca este vorba de sex, masini sau fotbal. Mai mult, spre deosebire de alte "fete geloase", ii va incuraja iesirile cu baietii.

Drept rasplata, barbatul va accepta sa iasa si el cu ea si prietenele ei in oras si sa o insoteasca la cumparaturi. Din ce in ce mai des. Si va observa ca prietena lui e un stilist desavarsit care se pricepe de minune sa aleaga si combine hainele, sa identifice frizura care avantajeaza orice chip, chiar si in cazul lui. Din proprie initiativa el va incepe sa ii urmeze sfaturile, bune de altfel. Si, cu timpul, pe masura ce creste atasamentul fata de "jumatatea lui", creste si dependenta de persoana acesteia. Fara sa isi dea seama ca este de fapt o victima, un asemenea barbat va fi orbit de toate micile sacrificii pe care iubita lui le face pentru el: il scuteste de stresul de a-si cumpara singur haine, are grija ca el sa arate mereu impecabil, ii gateste, gaseste cele mai bune destinatii de vacanta si rezerva in avans mese la cele mai bune cluburi din oras, ii plimba caunele, il ajuta chiar cu proiectele de la serviciu, daca competenta ii permite si nu precupeteste timpul ei liber pentru a-i fi de folos. Ajunsa in acest punct, o femeie dominatoare va incepe sa isi acapareze barbatul cu totul: va avea nevoie subit de ingrijiri medicale in serile in care el ar trebui sa iasa cu prietenii lui, va inventa probleme grave pe care el trebuie sa o ajute sa le rezolve si isi va convinge iubitul ca prietenii lui o vorbesc de rau, ii fac greutati, au o influenta proasta asupra vietii lui sociale si profesionale. Va face orice sa il indeparteze de vechiul anturaj, oferindu-i in schimb compania prietenilor ei (putini la numar). Pana si parintii lui o vor sustine, pentru ca a stiut din timp sa se bage pe sub pielea lor. Vrajit de farmecele femeii dominatoare, barbatul incepe sa faca mici compromisuri de dragul ei, care se transforma treptat in adevarate sacrificii. Au existat numeroase cazuri in care, barbati in toata firea au lasat in urma familie, serviciu, prieteni pentru a se muta cu o asemenea faptura intr-un oras indepartat de civilizatie. Psihologii explica fenomenul printr-o "orbire" a ratiunii barbatului care o vede pe femeia de langa el perfecta si isi autoalimenteaza dependenta fizica si afectiva de aceasta. Sunt dispusi sa ramana cu ea impotriva tuturor, fara sa aiba o explicatie logica pentru acest fenomen, argumentul suprem fiind: Pur si simplu nu ma pot opri sa fiu cu ea. Un tip popular, inventiv si charismatic poate ajunge in cateva luni un catelus docil la piciorul ei. Cum se termina pana la urma? Aceste relatii dureaza maximum 2-3 ani, pana in momentul in care dispare "indragosteala" barbatului sau, femeia-vanator se plictiseste si isi cauta pe altcineva. Barbatii in aceasta situatie raman deseori cu traume sentimentale si bani multi in minus in cont. Sunt doua categorii de femei care manipuleaza astfel barbatii: unele o fac din interese strict financiare, sunt psihologi inascuti si planifica totul, si altele care actioneaza inconstient, din dorinta patologica de a-l tine pe iubitul ei numai pentru ea.

Nu exista semne clare care sa dea de gandit la inceputul unei relatii ca ai de-a face cu o astfel de femeie. Cu cat un barbat isi da seama de intentiile acesteia mai devreme, cu atat mnai multe sanse are de a evita o asemenea relatie.

Manipularea in cuplu
Manipularea a fost privita in cele mai multe cazuri ca o arma negativa folosita in viata de zi cu zi. Daca in mediul profesional putem gasi si valente pozitive acordate acestei forme de convingere, intr-o relatie afectiva poate fi benefica sau nu tocmai pentru faptul ca legatura sentimentala dintre doi oameni ar trebui sa se bazeze pe sinceritate si iubire, si nu pe teste sau cuvinte stupide. Exista insa unii care gasesc in manipulare o arma pentru a-si clarifica sentimentele sau pentru a conduce relatia respectiva in directia dorita. Bineinteles totul tine de optiune si de felul in care fiecare intelege iubirea. Iata unele dintre cele mai intalnite forme de manipulare dintr-o relatie: Manipularea emotionala - Se intampla deseori sa nu ne placa unii prieteni sau unele deprinderi ale partenerului. Si atunci in mod subtil, dar sigur, incepem sa il indepartam de prieteni, familie sau pur si simplu sa ii interzicem unele lucruri care odata ii placeau. De asemenea, in numele iubirii ii putem cere sa faca lucruri pe care nu si le doreste, dar pe care trebuie sa le duca la bun sfarsit pentru simplul fapt ca iubirea cere dovezi si pentru ca unul din parteneri ii induce celuilalt ideea ca niciodata nu va putea gasi pe altcineva mai bun. Astfel de manifestari se intalnesc foarte des in relatiile in care unul iubeste mult mai mult decat celalalt si ajunge sa isi calce in picioare principiile, considerand ca face doar mici compromisuri. Tipul acesta de manipulare este foarte periculos pentru faptul ca in timp ne poate priva de increderea sau stima de sine si ne poate face sa credem ca fara dovezi cel sau cea de langa noi ne va parasi. Frustrarile se adancesc in timp si duc la despartire sau la singuratate in doi. Gelozia ca arma de manipulare- Gelozia ca sentiment provocat sau simtit e considerat bun in unele cazuri, mai ales daca se incadreaza in unele limite. Intrebarea fundamentala ar fi daca dezvaluie ea iubirea adevarata sau daca ea este doar efectul imediat al unui orgoliu ranit. Stim cu totii ca atunci cand incepem o relatie totul este frumos si roz, pe parcurs sentimentele fie se consolideaza, fie cei doi parteneri se obisnuiesc unul cu celalalt. Si atunci... e oare gelozia o arma buna la inceput sau pe parcurs? La inceput e usor sa il faci pe celalalt gelos doar pentru a fi mai apropiat de tine, iar mai apoi simtul proprietatii poate fi atat de dezvoltat incat nu e foarte clar daca gelozia e un raspuns al iubirii sau al orgoliului. Atunci cand gelozia este folosita intentionat ca arma de manipulare, ea nu poate ascunde decat o relatie subreda si doi parteneri nesiguri ce au nevoie in mod constant de stimuli pentru a-si mentine relatia.

5 slbiciuni ale brbatului cstorit


Data publicarii: 18 Ian 2010, n categoria Zambete reloaded | 24 comentarii

De multe ori m-am confruntat cu situaii penibile, fiind lng mai muli prieteni cu care consoartele lor aveau mari planuri de a terge cu personalitatea lor pe jos. Ruinat sau nu, tceam ori ncercam s deviez subiectele de discuie ntr-o adiere mai lin a dramei, spre nemulumirea crunt a jumtii feminine. N-am mania topurilor. ncerc sa pun n discuie doar 5 din cele cteva mii de slbiciuni pe care le dezvolt masculinii n faa femininelor lor.

1. Vorbele urte adresate direct sau indirect soacrei. Consider c dac permii o singur dat s se ntmple nenorocirea, feminina va ti ntotdeauna s speculeze momentele cnd poate da cu mucii-n fasole. Tratament: taie atitudinea de la rdcin, ca s nu fii nevoit s pliveti apoi vorbele bune din desiul celor urte. 2. M simt singur cred c este cea mai folosit expresie din spectrul manipulrii. Reprourile singurtii se datoreaz strict persoanei care o pretinde i i are rdcinile n capacitatea de comunicare si de prietenie pe care o dezvolt o femeie cu consort.Tratament: eti singur pentru c soul tu muncete prea mult sau se relaxeaz prea mult cu prietenii lui (o relaxare nu ntotdeauna benefic ntr-o relaie n doi). Ai auzit de cuvntul prietene/prieteni? 3. Rsful. tiu c o femeie trebuie protejat i iubit, dar multe feminine duc la extrem aceast protecie i o transform ntr-un rsf cu valene peiorative. Multe femei sunt nite domni Goe n raport cu partenerii de via i manipuleaz protecia brbatului, transformnd-o ntr-o stare de permanent cocoloeal, ajungndu-se la acte extreme i la pedepse la fel de extreme n cazul n care dorinele rmn nendeplinite. De exemplu: o or i jumtate de fotbal la tv (care cauzeaz, n mod normal, o or i jumtate de indiferen a brbatului, pentru c femeile se vor cocoloite EXACT n momentele n care brbatul se vrea liber) se va pedepsi cu 2-3 ore de agonice cumprturi ori alte plimbri. Tratament: disciplina ntr-o relaie e precum sarea-n bucate. Momentele n cauz se trateaz printr-o comunicare eficient, logic, clar, matur i de bun sim, fr monopol. 4. Voina slab a brbatului poate degenera n manipulri extreme, iar apoi, inevitabil, ntr-o indiferen total. Situaiile din Scene de cznicie de la tv n-ar avea ce s caute ntre doi oameni care comunic bine. Brbatul flasc din punct de vedere mental e brbatul care va nela cu motive ntemeiate, fr remucri, fr gnduri la consecinele divorului, dei femeia nu-l va crede niciodat n stare. Manipularea va trece de partea amantei.Tratament: susinerea punctelor de vedere cu argumente logice i meninerea comunicrii benefice la nivel verbal. ntr-o relaie, nimeni nu joac rolul sclavului. 5. Brbatul-femeie cel care ntotdeauna are tendina s mulumeasc feminina de lng el cu activiti care nu in de treburile brbteti ntr-o cas/relaie/dialog. Este brbatul asculttor, harnic n cas (doar de gura spurcat), binevoitor, calm, cumsecade, tipul lui da, drag, ai dreptate, dar care va muri de infarct la 48 de ani din cauza attor sentimente i frustrri reprimate. Este brbatul care se refuleaz n sine de teama femeii. Toat aceast sum de atitudini = boal sigur i moarte abrupt. Tratament: aa cum e ruinos ca un brbat s poarte pe strad haine de femeie, tot att de nepotrivit e pentru un brbat s fac anumite lucruri pe care, n mod normal, ar trebui s le fac ntotdeauna o femeie. mprirea sarcinilor n familie ar fie cel mai bun remediu.

Tipuri de manipulatori
a) Manipulatorul simpatic extravertit, inteligent, eficace, mereu surazator, placut, agreabil, amabil, vorbeste mult si cu usurinta, e convingator. Ne induce imaginea unei persoane sigure pe sine, ne-ar placea sa-i semanam. Dorim sa-i castigam prietenia sau sa-i fim in anturaj. El foloseste abil si discret o anumita predispozitie psihologica: ne e mai usor sa venim in intampinarea dorintelor si nevoilor unei persoane simpatice, nu putem refuza un prieten. Peste 60% dintre manipulatori au ca regula de conduita crearea cat mai rapid cu putinta a unei relatii de prietenie (mai ales in mediul profesional) sau se fac de la inceput simpatici. Oamenii cu adevarat simpatici nu folosesc artificii si tertipuri pentru a fi apreciati, sunt clari, sinceri, transparenti in a formula parerile, dorintele, sentimentele, totdeauna le respecta pe ale celorlalti, nu-si ascund personalitatea, nu simt nevoia sa-i inlature pe ceilalti pentru a se pune ei in valoare, nu-ti creeaza niciodata senzatia ca sentimentele, parerile si dorintele noastre difera de ale lor. Manipulatorul simpatic simuleaza/imita aceste conduite. El isi protejeaza abil viata interioara si controleaza strict accesul in viata lui emotionala. Obiectivul lui este sa depinzi psihologic si/sau material de el. E curtenitor, iti aduce elogii care in realitate sunt linguseli, e amabil, dar va cere mici servicii, creeaza rapid un climat de sinceritate, complicitate, incredere, iti da senzatia ca are multi prieteni sau relatii. b) Manipulatorul seducator e carismatic, atragator mai ales prin fizic pe care si-l pune in valoare prin garderoba, accesorii. Te priveste in ochi si pune intrebari directe pentru a crea o stare de dependenta psihologica. Raspunsurile lui sunt date pe ocolite. Pare enigmatic, foloseste complimente ca arme de influenta. Produce fascinatia, o atractie irezistibila. Miza lui este sa creeze starea de dependenta psihologica. c) Manipulatorul altruist aparent da toul fara a cere nimic, ofera daruri, servicii, chiar fara a fi solicitate. Mizeaza pe reciprocitate. Acestui principiu social nescris se asociaza obligatiile fata de semeni: trebuie sa platesti totdeauna pentru avantajele primite si nu-l putem refuza. Reversul acestui principiu ne califica drept nepoliticosi, ingrati, profitori, nerecunoscatori, ori de cate ori primim ceva

fara sa dam altceva in schimb. Nici un individ nu doreste sa fie judecat si dezaprobat de semeni, fiecare se complace in jocul reciprocitatilor: nu poti refuza pe celalalt (obligatia de a primi), obligatia de a inapoia, de a nu ramane dator. El exploateaza acest principu pentru a ne angaja in schimburi neechitabile. d) Manipulatorul cult dispretuitor fata de cei care nu au cunostintele lui, uimit de ignoranta nejustificata a celorlalti. Se exprima ca si cum totul ar fi evident si simplu, de aceea nu-i pui intrebari. Are tonul si maniera unei persoane cu adevarat cult. Are o placere spectaculoasa in a-si etala cunostintele si vrea sa uimeasca. Omul cu adevarat cult nu te pune niciodata intr-o pozitie inferioara, nu te face sa te simti ignorant, incult sau mai putin inzestrat. Manipulatorul cult in schimb vrea sa se puna in valoare cu orice pret, mizeaza pe ignoranta celorlalti sau pe bunul lor simt. Isi etaleaza elementele care ii accentueaza autoritatea (diplome, premii, experienta, functii, elogii etc.). Cercetarile psihologiei experimentale arata ca in mod reflex, cu un soi de automatism, reactiile noastre sunt binevoitoare fata de figurile marcante, respectate care se impun prin prestigiul lor. Avem un sentiment de respect spontan fata de autoritati si fata de insemnele ei. Suntem foarte vulnerabili fata de orice forma sau simbol al autoritatii. Nu avem reflexul de a ne indoi, apare sentimentul de supunere fata de autoritati. e) Manipulatorul timid aparent linistit, se ascunde insa sub o falsa timiditate. Retras si relativ tacut ori de cate ori e in mijlocul unui grup, insa ai impresia ca te judeca permanent prin tacere si privire. Nu-si exprima niciodata deschis parerile, se foloseste de altcineva pentru a-si exprima aceste pareri si pentru a critica. Mizeaza pe garantia involuntara a mesagerului. Cel mai des e o femeie, se arata in public discreta, chiar usor descumpanita, vulnerabila, afiseaza un soi de slabiciune, ca si cum ar cere protectie, insa lucreaza pe la spate, dezbina, comploteaza, creeaza suspiciuni. f) Manipulatorul dictator violent in critici, atacuri, comportament, ostentativ si fals, intretine teama in jurul sau, fiind sigur ca astfel obtine tot ce isi doreste. E calificat de ceilalti ca dificil, greu de suportat, de inteles, complicat. E constient de pretentiile excesive pe care le are. Afectivitatea e pentru el o pierdere de timp, la fel si sentimentele reprezinta un defect.

Manipularea prin emotii


Sa spunem ca reusesti intotdeauna sa obtii de la partener ceea ce vrei. Daca doresti sa-ti impui propriile idei, apelezi la o intreaga gama de metode: esti persuasiva, seducatoare, tandra sau agresiva. Te-ai gandit insa ca, dintr-o data, te-ai transformat intr-o manipulatoare? Manipularea este o tema care va suscita intotdeauna un mare grad de interes in plan social. De cate ori nu ai simtit nevoia sa recurgi la ea pentru a-ti atinge scopurile? Poate fi un indiciu al propriei slabiciuni esti slab in fata celorlalti si incerci sa-i manipulezi sau un semn de inteligenta urmaresti astfel sa rezolvi problemele cu care te confrunti zilnic. Una dintre victimele cele mai disponibile este partenerul de viata. Atunci cand strategiile de acest gen sunt foarte bine puse la punct, partenerului nu-i mai ramane decat sa spuna: Sigur, iubito, facem cum vrei tu. Daca ai folosit replici de genul: Stii ca nu pot trai fara tine., Nimeni nu o sa te iubeasca atat de mult ca mine., Daca pleci, sa nu te mai intorci niciodata!, Daca nu accepti, plec., Plec, si iau si copilul., este clar ca te afli in plina desfasurare a unui santaj emotional. A-l manipula insa pe celalalt pentru al transforma intr-o alta persoana nu poate fi decat un lucru negativ. Care ar fi riscurile implicite? Anihilarea personalitatii partenerului, caz in care relatia ar putea sa moara, mai devreme sau mai tarziu. Sa analizam si reversul medaliei. Pentru a-ti da seama daca te afli in situatia de a fi santajata sentimental, incearca sa observi daca partenerul tau te ameninta ca-ti va face viata grea sau ca va pune punct relatiei daca nu faci ceea ce vrea el; intotdeauna pretinde mai mult, indiferent cat i-ai oferi; nu-l intereseaza sentimentele sau dorintele tale; iti face mereu promisiuni, dar le indeplineste foarte rar; nu uita niciodata sa-ti scoata ochii cu ceea ce a facut pentru tine; atunci cand nu cedezi dorintelor sale, iti spune ca esti insensibila, dezinteresata sau egoista. PSIHOTERAPEUT, CAMELIA ALINA STAVARACHE Iubirea poate parcurge un ciclu negativ: Indragostire Proiectia sinelui asupra partenerului Sesizarea naturii adevarate a celuilalt Manipulare Retragerea proiectiei si respingerea celuilalt. Ca sa experimentezi ciclul pozitiv, ar trebui sa constientizezi doza de iluzionare din relatie (calitatile sau defectele pe care i le-ai daruit, adica le-ai proiectat asupra celuilalt). Intr-un fel, separam graul partenerului de neghina din trecutul nostru. Cand apar conflictele in cuplu, cei doi sunt, de regula, de acord asupra unui singur aspect: celalalt e de vina! Sa opresti escaladarea conflictului inseamna sa renunti la harta ta, adica la felul in care vezi tu problema. Manipularea inseamna sa incerci sa-ti faci partenerul sa inteleaga realitatea folosind coordonatele tale. Nici-o emotie nu e de prisos cand vorbim de santajul emotional: seductie, tristete, furie, anxietate fiecare separat, in cantitati de la mic la mare sau intr-un cocktail Ero(s)tov. Intr-un cuplu, disputele pot evolua de la atacul la persoana (Esti un prost., Esti o vaca.), la amenintarea cu ruperea relatiei (Te parasesc., Dispari!), pana la agresiunea fizica. Am putea ierarhiza manipularile in cuplu potrivit urmatoarelor criterii: - folosirea sentimentelor pozitive in maniera conditionala: daca atunci (Te iubesc daca faci ca mine., Esti inteligenta daca esti de acord cu mine.); - apelul la emotii negative: furie, tristete, disperare (Mai facut sa-mi ies din fire., Din cauza ta sunt depresiv., Mi-am pierdut entuziasmul fiindca tu) - somatizari: persoana simte corporal conflictul sub forma durerilor, tulburarilor functionale, neurovegetative (Ma doare capul/am ameteli/ma ia cu lesin/ma doare inima/am greturi pentru ca mai suparat.). Manipulatorii sunt, frecvent, personalitati accentuate de tip narcisiac, demonstrativ, distimic, borderline. Femeia e campioana la toate cele trei tipuri de manipulari, iar barbatii recurg, in general, la manipularea

prin somatizari. Am intalnit multi ipohondri de sex masculin care isi dominau partenera prin boala. Manipularea pozitiva e specifica doar copilului mic si reprezinta o forma de invatare de tip emotional: cand mama e trista, copilul o mangaie ca sa-i treaca sau incepe sa planga, chiar daca nu-l doare ceva, pentru a stopa pedeapsa. La aceasta varsta, manipularea il invata pe copil sa se adapteze, sa se protejeze, sa diferentieze diverse emotii. La varsta adulta, ea devine nociva pentru ca blocheaza cuplul in primul stadiu, care inseamna multa iluzionare si putina cunoastere autentica. Cum poti scapa de manipularea sentimentala? Primul pas ar fi sa stabilesti care sunt responsabilitatile tale fata de cel care te manipuleaza, adica sa te gandesti la dorintele proprii si la ceea ce ai vrea tu sa faci. Important este apoi sa inveti sa spui nu, indiferent ce riscuri ar atrage dupa sine noua ta atitudine. Alida Barbu, proiectant DTP, 41 de ani Manipularea este arta de ai determina pe cei din jurul tau sa faca ce vrei tu, fara sa apelezi la forta muschilor. Eu conving prin argumente. Incerc sa ii explic celuilalt punctul meu de vedere. Si depinde de starea in care ma aflu daca sunt diplomata, discreta sau cicalitoare. Cred ca ma las manipulata, dar in sens pozitiv. Depinde ce anume se vrea de la mine. In cazul meu se poate vorbi de santaj emotional in sensul ca am acceptat ceva ce in momentul acela nu-mi convenea. Cred ca manipularea este un semn de inteligenta. Nu oricine stie sa faca acest lucru. Trebuie multa finete, experienta si este necesara si cunoasterea foarte exacta a persoanei pe care vrei sa-ti aplici strategia. Nu-mi place acest cuvant, sa stii. Mi se pare ca mint, ca fac ceva rau. Ma rog, asta e!!! Daca se manifesta in ipostaza ei pozitiva, merge!!! Asta a fost parerea mea! Monica Manescu, economist, 36 de ani In general, nu ma consider o manipulatoare. Dar atunci cand simt ca trebuie sa fac ceva in relatia cu sotul meu si ca de acel ceva depinde viitorul nostru sau daca apare un hop pe care trebuie sa-l trec la un moment dat, atunci da. Eu recurg la metode mai mult gestuale, comportamentale, decat verbale. De exemplu, daca vreau sa fac ceva si el nu vrea, ma prefac ca sunt suparata. Astfel, nu vorbesc cu el, stiu ca asta il omoara, si persist in atitudinea asta pana ce ajunge la concluzia ca ce i-am zis eu e bine. Nu ma deranjeaza asta, fiindca imi impun dispozitia cu pricina, adica o controlez. Dau impresia ca sunt suparata, el ma crede si rezolv problema. Nu stiu daca m-am lasat vreodata manipulata sentimental, poate inconstient, dar constient doar cand eram mai mica. Simt cand partenerul meu incearca sa ma santajeze la randul lui, dar ma fac ca nu pricep, trec peste asta si el nu are succes. Cred ca a manipula pe cineva este, in primul rand, un semn de inteligenta, si apoi de forta. Sabrina Cheval, Manager Manga Media, 23 ani Motivele pentru care as manipula din dragoste nu sunt intotdeauna aceleasi. Depinde de tipul de relatie pe care il am, depinde si de persoana de langa mine. In general, pot spune ca principalul motiv este faptul ca imi place sa domin intr-o relatie si sa obtin ceea ce imi doresc. Eu nu aplic o anumita tactica sau poate o fac, dar nu imi dau seama. Cred totusi ca atata timp cat ofer incredere si dragoste, e normal sa primesc la fel, la randul meu. Cea mai buna metoda de ami convinge iubitul de un lucru este rabdarea, numai ca, de multe ori, este greu sa o am. Si eu ma las manipulata, sau m-am simtit astfel, in dragoste. Cata vreme este spre binele meu, de ce nu? De fapt, nu-mi place sa ma simt controlata, dar daca demersul e bine intentionat, nu am nimic impotriva. As spune ca apelez la manipulare destul de des pentru ca sunt o fire dominatoare si, ca urmare, imi place ca lucrurile sa decurga asa cum vreau eu. Oprina Melcioiu, referent, 38 ani Nu ma consider o manipulatoare sentimentala in relatiile mele de dragoste. Tacticile la care apelez eu sunt simple, oricum. Il astept cu mese festive, mici cadouri. Anumite zile din luna incerc sa le transform in sarbatoare: ziua cand ne-am cunoscut, cand ne-am iubit prima oara, primul film, primul sarut. Manipularea negativa se produce atunci cand exista un interes ascuns, ceva legat de bani, avere, iar de ipostaza pozitiva tin o iesire din cotidian, un bilet pentru vacanta. Daca am o problema cu partenerul, eu ii prezint pe scurt avantajele sau dezavantajele acesteia. Recunosc ca sunt un pic cicalitoare si foarte directa. Nu pot sa spun ca m-am simtit manipulata, doar ca, uneori, nu compatibilizam. Si atunci nu il stresez cu intrebarile, ci devin mai tandra. Sa zicem ca apelez la strategia asta atunci cand nu am chef de sex. Sau cand vreau sa fac o investitie. Si inclin sa cred ca manipularea este un semn de forta. Scapa de manipularea sentimentala

Stabilesti care sunt responsabilitatile tale. Gandese-te la dorintele tale si la ceea ce ai vrea tu sa faci.

Invata sa spui nu, indiferent ce riscuri ar atrage dupa sine noua ta atitudine. Dezvolta-ti inteligenta emotionala prin: invatarea ascultarii mesajului celuilalt, a intelegerii lui, redescoperirea imbratisarii tandre, nonerotice (ne tinem partenerul in brate timp de 30 minute, meditand in liniste). Exprima-ti dorintele, nevoile si nu te baza doar pe puterea lui de a ghici. Imparte sarcinile in mod echitabil. Modifica-ti conceptiile de viata astfel incat sa fii convins(a) de adevarul afirmatiilor: Nu exista esec, ci doar succes partial!

Cine sunt cei care ne manipuleaza?

14 Iunie 2011 Sunt convinsa ca ati cunoscut cel putin un manipulator. Cu totii folosim manipularea intr-o anumita masura, dar unii indivizi se bazeaza pe ea pentru a-si hrani egoul si a-si atinge scopurile narcisiste. Uneori, este in interesul nostru sa incetam o relatie manipulatoare atunci cand aceasta nu poate fi schimbata sau este necinstita si nesanatoasa. Un individ, poate manipula din pura obisnuinta. Obiceiurile se inradacineaza, iar manipulatorii opteaza pentru calea pe care o cunosc cel mai bine, fara sa exploreze situatia si sa aleaga calea cea mai eficienta. Motivul pentru care manipularea persista, este faptul ca aceasta functioneaza. Iar contra-controlul pe care il are o victima, este acela de a o face sa nu mai functioneze. Daca va dezvoltati capacitatea de a vedea, dincolo de cuvinte, procesele de gandire uneltitoare ale manipulatorului, veti fi surprins sa aflati, cat de usor veti descoperi adevaratul lui scop, si comportamentul manipulator isi pierde puterea de a influenta. La cei mai multi dintre noi, pana la varsta de treizeci de ani, caracterul se va fi consolidat ca un mulaj si nu se va remodela niciodata. Din fericire, lucrurile nu stau la fel pentru toata lumea. Dar cand vorbim despre persoane cu tulburari de personalitate sau cu trasaturi de personalitate cu dificultati grave de adaptare, o schimbare radicala este improbabila. Persoanele cu tulburari de personalitate recurg frecvent la comportamentul manipulator sau pot sa se concentreze asupra atingerii scopurilor cu orice pret.

Manipulatorii au multe fete si indeplinesc criteriile unor tulburari de personalitate descrise in manualul de diagnostic al Asociatiei Psihiatrilor Americani sau in manualul de sanatate mintala utilizat in Europa. Manipulatorii considera o relatie ca fiind fie un concurs de inteligenta, la care ei sunt exceptionali, fie o cale de a li se satisface nevoile. Persoanele la care tulburarile de personalitate sunt inradacinate devin incapabile de a face schimbari adaptative normale, idiferent cat de sincere par. Unele nu vor sa se schimbe, iar altele nu au niciun interes sa se schimbe. Toate tulburarile de personalitate pe care le voi descrie in continuare v-ar putea fi de mare ajutor in identificarea caracteristicilor manipulatoare. Personalitatea antisociala Persoanele antisociale au un talent de mici in a avea probleme. Desi intra in conflict cu legea si stau si la inchisoare ei pot fi sarmanti si amuzanti. Nu au mustrari de constiinta si sunt impulsivi, dar alaturi de ei puteti petrece clipe minunate. Daca le cereti sa se comporte ca niste adulti responsabili veti realiza in sfarsit ca singurul lor scop este de a se distra si de a trai periculos. Felul lor specific de manipulare este sa va gaseasca punctul vulnerabil si sa-l foloseasca spre a va controla. Personalitatea de tip borderline Acesti indivizi sunt foarte emotivi si odata ce idealizeaza relatiile pregatiti-va ca apoi sa le defaimeze. Isi antreneaza familia si prietenii in vartejul lor emotional. Se tem de abandon si dau dovada de un comportament extrem daca sunt parasiti. Sunt nesiguri in ceea ce priveste propria identitate si nu au capacitatea sa mentina relatii interpersonale stabile. Manipularea tipica lor este de a va ameninta ca isi va face rau siesi pentru a va pastra in relatie. Personalitatea histrionica Exagerat de emotive si seducatoare din punct de vedere sexual, histrionicii vor sa li se acorde atentie. Fac orice pentru a ramane in centrul atentiei. La inceput ii percepem distractivi si interesanti, apoi descoperim ca nu au sentimente profunde fata de nimic care nu are legatura cu ei si cu nevoia lor de a fi admirati. Forma de manipulare tipica este sa seduca ca sa i se satisfaca nevoia constanta de atentie. Personalitatea narcisista Narcisicii se cred buricul pamantului. Daca vreti sa relationati cu ei trebuie sa fiti de acord cu ei fiindca nu tolereaza nici un fel de critica. Trebuie sa ii rasfatati si sa ii admirati, orice alceva ati face, nu vor satisface asteptarile lor exigente. Cand manipuleaza, incep prin a curta si a va cuceri cu un pseudosarm prea frumos ca sa fie adevarat, iar apoi va vor seca de bani. Personalitatea dependenta Aceste persoane simt nevoia de a fi aprobati de ceilalti si se tem sa ia decizii independent. Se straduiesc enorm de mult sa pastreze o relatie pentru a evita singuratatea. Daca relatia se sfarseste nu vor vrea sa renunte. In relatiile cu oamenii au nevoie de incurajari si sprijin. Aceste persoane sunt foarte amabile si dispuse sa faca orice pentru a evita conflictele si abandonul. Vor manipula prin aceasta amabilitate beneficiind de o dependenta coplesitoare pentru ceilalti. Personalitatea psihopata

Psihopatii au aptitudini renumite pentru a va fermeca astfel incat sa le dati totul. Apoi dispar fara urme si nu va dati seama de nimic, dar inca continuati sa-i aparati cu inversunare. Fiti cu ochii in patru cand intuitia va da un semnal de alarma. Acesta poate fi uimitor de sarmant, deseori inteligent, dar prea bun ca sa fie adevarat. In interiorul lor nu exista decat sentimente superficiale care nu pot empatiza si nu pot iubi. Nu va lasati vrajiti fiindca asta e tactica de manipulare care va lasa nauciti cu ochii in zare. Cunoasterea inseamna putere, prin urmare, invatati despre tulburarile de personalitate, cum sa le identificati, despre ce ii motiveaza pe manipulatori si despre cum sa le recunoasteti comportamentul lor necinstit, iar aceste achiziti va vor tine la distanta de a deveni o victima. Delia Ciobancan Psihoterapeut, Consilier Psihologic Cabinet Individual de Psihologie Delia Ciobancan http://cabinet-psihologic-online.ro/

Manipulare (Comunicare bazat pe accesul la programarea contiinei, la coduri)


3.3. 3.3.1. Exemple tipice: Cel care pare s fi folosit primul contient i a teoretizat manipularea nforma escaladrii angajamentului este cunoscutul inventator i om politic american, BenjaminFranklin. Pentru a obine mai uor un "da" din partea unui oponent politic, i-a cerut n prealabilacestuia, n termeni foarte politicoi i prevenitori, un serviciu minor pe care nu-l putea refuza:mprumutul unei cri. Dup cuvenita i politicoasa restituire a crii mprumutate, oponentulpolitic a czut de acord cu propunerea legislativ avansat de Franklin !Aceeai tehnic se repet n cazul vnztorului itinerant care bate la ua noastr: dac tie smanipuleze ne va cere cu umilin un serviciu pe care nu-l putem refuza: un pahar de ap. Dupaceea va obine cu mai mare uurin de la noi acceptarea de a cumpra ceva de care nu preaavem nevoie. Experiena cea mai simpl cu aceast tehnic de manipulare este aceea n carecerem 1000 de lei unui necunoscut pe strad. Dac o cerem direct, avem numai 10% anse sprimim banii; dac mai nti l rugm s ne spun ct e ceasul i dup aceea i cerem banii,ansele noastre de a-i primi cresc pn la 40% !Una din cele mai rspndite i mai generale reguli din aceast lume, mai mult dect moral saucivilizatorie, profund uman sau social, este aceea a schimbului. Principiul de raionalitate almodernitii este tocmai acesta: "ce-i dau i ce-mi dai"

. Dup aceea vine moralitatea care necere s i rspltim pe binevoitorii notri, s nu rmnem datori altora pentru serviciile fcute etc..Consecina normal este deci aceea care ne spune c cei care ne-au fcut un bine, cei care ne-au ajutat trebuie rspltii. Prin urmare, cel care "a fcut un serviciu" se poate atepta la orsplat de acelai fel. Paradoxul este ca, n realitate i pentru tehnicile de manipulare, poate fi lafel de bine aa, ca i invers. Cel care ne-a fcut un serviciu mic devine mai nclinat s ne fac unserviciu mai mare, dar i cel care ne-a refuzat forma mare a unui serviciu devine mai nclinat sne fac un serviciu mai mic de acelai fel.3.3.2. Odat cu apariia masei ca subiect al istoriei, contiina i prin urmare persuasiunea, edepit. Nu mai este o comunitate compus din indivizi autonomi contieni ci o mulime deindivizi cu reacii mai degrab incontiente (transcontiente), manifeste n statistica voturilor i acumprturilor.Persuasiunea se transform n propagand i se adreseaz unor mulimi care nu mai suntconvinse ci manipulate. Demonstraia recurge exclusiv la logica noastr. Dar nu existdemonstraie pur dect n teoremele i exerciiile matematice ori n programele de computere.Persuasiunea, dup cum s-a vzut face apel i la alte resurse, adesea afective i se bazeaz peargumentare. Caracteristica suplimentar ce intervine este faptul c se adreseaz contiinei, ctoate resursele pe care le acceseaz aparin totui contiinei sau unor coninuturi preponderentcontiente. Manipularea n schimb apeleaz la programarea noastr, la ceea ce este socluloperaiilor logice contiente, la ceea ce le este prealabil ca i program.Problema: in manipulare i seductie se incalca imperativul kantian: fie manipulatul este trataca mijloc, ntruct devine obiect, fie cel care seduce se pune pe sine n situaia de mijloc, pentru ca i efaeaz subiectivtatea, transformndu+se pe sine n obiect ! Freud a observat n urma practicii sale c ordinul hipnotic este justificat de contiin pe contulei, fr contientizarea unei ingerine, n executare sau dup executare. n cazul manipulriisituaia este invers: justificarea este de la nceput nscris n contiina noastr de ctreeducaie, cultur, religie, iar ordinul este executat hipnotic. Cerina libertii prealabile, a lipsei deconstrngere n manipulare, rezolv problema bunei funcionri a acestei programri. ntr-adevr,libertatea noastr este cea care declaneaz, conform educaiei, responsabilitatea i coerenaaciunilor noastre. Reacia de tip cauz-efect, necesitatea statistic ce apare n manipulare nurma accesului la programarea uman prin educaie ne arat c subiectul manipulator trecepeste cmpul contiinei celui pe care l manipuleaz, c l trateaz adic drept obiect. Vinamanipulrii, a renunrii la persuasiune este de aceea de a transforma relaia dintre doi subiecintr-o relaie dintre un subiect i un obiect. De aceea, diferit de persuasiune, n manipulare nici nueste nevoie de o ierarhie care s confere superioritate emitorului asupra destinatarului. Totastfel diferit de persuasiune i seducie, manipularea nu poate fi mrturisit pentru c ne readucedin planul programrii contiinei n planul cmpului contiinei. Manipularea este o tehnic pentruc schimb comportamentul prin procedee care in de limbajul-main. Manipularea face dindiscurs, simplu demers, aciune.n ceea ce privete programarea, ea nu este numai a reaciilor noastre etice, general umanesau legate de conservarea speciei (cum e protejarea femeii i copilului), ci i legate de aspectemai complexe cum ar fi coerena eului. Noi ne comportm ca i cum eul ar fi o instan mereuidentic cu sine, imperturbabil. De aceea ne respectm cuvntul dat, ne asumm decizia luat,ne simim responsabili de aciunile noastre, pe scurt ne plasm ntr-o continuitate coerent (oparte bun din manipulri aparin ngherii n decizie). Este ceea ce Leon Festinger a denumit n1957 disonana cognitiv . Ea privete identitatea individului ca mpletirea armonioas agndirii, sentimentelor i aciunilor sale. ntre cele trei compartimente ale activitii sale psihiceindividul poate

suporta numai discrepane minore. Disonana cognitiv se numete senzaia dedisconfort pe care individul o ncearc n cazul unei discrepane majore ntre compartimenteleactivitii sale psihice. De aceea, cnd una din componentele majore ale activitii psihice estemodificat, individul tinde s la modifice i pe celelalte pentru a le pune de acord i a evitadisconfortul. Motivul rezid n programarea noastr religios-cultural: monoteismul religiei noastreconduce la un monoteism al eului. ntr-o religiozitate epifanic, cum este cea japonez, nu eul, cilocurile conin n anumite momente sacrul. Eul poate fi atunci diferit i este manipulabil mai multn raport cu programarea locurilor i momentelor cnd joac anumite roluri ce-i dau coerena(sportiva japonez este ca un brbat pe trenul de sport i ca o femeiuc n salon saubuctrie !).(nm.: dar i justificarea unei decizii anterioare prin noi decizii/ act anterior prin noi acte: opersoan obligat de circumstane s in un discurs contrar opiniilor sale i modific acesteopinii vezi p. 32-33) 3.3.2. Tipologia manipulrilor 3.3.2.1 . aderen la decizia luat (sau efectul de nghe, Kurt Lewin, 1947): Totul se petrececa i cum hotrrea (cu precdere cnd este luat n grup: o echip va fi mult mai tributarescaladei angajamentului dect o singur persoan care decide; soluia este ca cei care decid i cei care evalueaz s fie diferii) ar nghea sistemul de opiuni posibile focaliznd individul pecomportamentul cel mai direct ataat deciziei sale. dup luarea deciziei (justificate sau nu),oamenii au tendina s o menin, chiar dac nu ar avea efectele ateptate. (Ex.: rzboiul dinVietnam pentru americani; conducerea firmei care investete din nou ntr-o sucursal dei nuaceasta este cea mai productiv.) Oamenii acioneaz ntr-un anumit fel nu numai dintemperament sau valori, ci i pentru c sunt angajai: continum s investim acolo unde aminvestit nainte, chiar dac nu ctigm suficient sau chiar pierdem. Uneori chiar i n iubirilenoastre se ntmpl astfel. Supunerea liber-consimit apare n condiiile n care omul aresentimentul c a hotrt liber (n manipulare e de fapt un da smuls incidental, cnd individul nu ar fi putut rspunde altfel!). oamenii au tendina s adere la ceea ce li se pare c sunt propriile lor hotrri i, deci, s se comporte n conformitate cu ele. Alte forme sunt: Cheltuial inutil cnd un individ rmne la o strategie sau linie de conduit n care a investitn prealabil (bani, timp, energie), n detrimentul altor strategii sau linii de conduit maiavantajoase. Pentru c urmm cursul unei aciuni n care am investit mult. (Ex. cnd cinevacumpr un bilet pentru o excursie i descoperind apoi o alta cel puin de dou ori maiavantajoas, nu renun la prima pentru a nu pierde banii investii.) Capcana ascuns nu difer fundamental de cheltuiala inutil: Ca i escaladaangajamentului, ea pornete de la acea tendin pe care o au oamenii de a persevera ntr-oaciune n derulare, chiar dac aceasta devine neobinuit de costisitoare sau nu ne mai permites atingem obiectivele fixate. n acest caz, individul nu poate iei din capcan dect printr-o nouhotrre, pentru care trebuie s se iveasc ocazia. Cea mai bun metod de a evita o capcanascuns: a-i propune de la nceput o limit peste care s nu treci. (Ex. juctorul care rmnedup ce a ctigat i continu s joace pn cnd pierde tot.) Escalada angajamentului, cheltuialainutil sau capcana ascuns sunt toate sunt toate formele aceluiai proces prea multe cheltuielipentru a mai putea abandona. Amorsarea (low-ball): n acest caz manipularea se bazeaz pe evocarea din parteamanipulatorului a unor avantaje fictive al cror caracter iluzoriu va fi relevat in extremis Totui,cum am prevenit,

manipulrile sunt i n acest caz oneste, neimplicnd deloc minciuna, ci osimpl ntrziere a enunrii adevrului. Amorsarea implic dou decizii din partea individului<amorsat>: prima, nainte de a cunoate urmrile costisitoare ale actului n care se angajeaz, adoua, dup ce le-a cunoscut. Noiunea de amorsare se traduce prin perseverena n primadecizie, cnd persoana <amorsat> o ia pe a doua, de data aceasta n perfect cunotin decauz. Se poate vorbi despre manipulare pentru c, n toate cazurile, decizia final ar fi fost altadac victima ar fi primit de la nceput informaii complete.Amorsare implic o decizie asupra unui comportament de tipul totul sau nimic. (Ex.experimentul cu reinerea de la fumat cu plata timpului, cu precizarea ulterioar c participarea laexperiment nu va putea fi pltit.) Tehnica amgirii const n conducerea individului laluarea deciziei de a adopta un comportament cu scopul de a obine nite avantaje. O dat luataceast decizie, i se aduce la cunotin modificarea condiiilor, deci nu mai are posibilitatea aceluiai comportament, i i se ofer oportunitatea adaptrii unui comportament de substituiecare nu mai prezint pentru el aceleai avantaje. (Ex. pantofi mai ieftini cu 50%, dar numr preamare, nlocuii cu alii fr pre redus). Tehnica este s insiti asupra libertii de alegere,propunndu-i oportunitile cele mai capabile s creeze efectele de perseverare n deciziileanterioare. n cazul acestei tehnici naintea deciziei definitive intervine o decizie prealabil carese dovedete fr obiect.Numai deciziile nsoite de sentimentul de libertate dau efecte de perseverare: un efect deperseverare, ca acela de amorsare, se bazeaz pe angajamentul individului n decizia iniial,nsoit de sentimentul de libertate. Angajamentul relev legtura care exist ntre individ i actelesale, pentru c mai ales actele noastre ne angajeaz, nu persoanele exterioare: Nu ne simimangajai de ideile sau de sentimentele noastre, ci de conduitele noastre efective.; putem fiangajai n diferite grade de actele noastre. Pentru c individul nu-i poate nega actul; nu poategsi cauze n afara lui i este astfel obligat s le gseasc n el nsui i s se considereresponsabil de actul lui, deci nu poate dect s se recunoasc pe sine n acest act. Gradul n careun individ se angajeaz ntrun act corespunde gradului n care se poate asimila acelui act(confundarea individului cu actul pe care-l comite, dei este contrar principiului cretinismuluicare ne cere s detestm pcatul dar s-l iubim pe pctos, este totui o caracteristic a tuturor practicilor evalutive etice sau juridice).n toate aceste cazuri angajamentul se ntemeiaz pe caracterul public al actului, pecaracterul irevocabil al actului, pe caracterul costisitor al actului, pe repetiia actului i, ndeosebi,pe sentimentul de libertate asociat actului, acest sentiment fiind el nsui legat de slaba presiunea tuturor ordinelor furnizate de circumstane (recompens derizorie, absena ameninrii). Adic:e mai angajant dac faci ceva sub privirile cuiva i dac i-ai declarat identitatea (nu o simplsemntur indescifrabil !); e mai angajant actul repetat (nu poi refuza mprumutarea scrii ctrevecin a opta oar !) angajamentul ntrun act nonproblematic [nm. = act conform cu ideile imotivaiile noastre] are ca efect de a face actul i tot ce ine de planul comportamental sau ideatic(idei, opinii, convingeri etc.) mai rezistent la schimbare; n timp ce angajamentul ntr-un actproblematic [nm. = cele contrare ideilor i motivaiilor noastre ex. s aperi n public o poziie lacare nu aderi] duce cel puin la o modificare a coninutului ideatic n sensul actului (raionalizriilui). Un individ pus s in un discurs contrar atitudinilor sale (de exemplu n favoarea avortului)ntr-un context de libertate, i deci de angajament, i modific ulterior atitudinile n sensulargumentaiei dezvoltate (devenind prin urmare mai favorabil avortului dect era lanceput). (Exemplu de discuie pe asigurarea pentru pensie) Angajamentul n conduitele nonproblematice are urmtoarele:

Consecine comportamentale:1) conduita devine mai stabil sau mai rezistent n timp (efect de perseverare; escaladaangajamentului, cheltuiala inutil, capcana ascuns, tehnica amgirii/momeala, amorsarea sunttoate consecine ale angajamentului);

2) face mai probabil emiterea unor noi conduite care merg n acelai sens: emiterea n totallibertate a unui act puin costisitor face mai probabil emiterea ulterioar de acte mai costisitoarecare se nscriu n continuarea sa. (rsfoirea primului volum al unei colecii luxoase n deplinlibertate face mai probabil cumprarea sa).- Consecine cognitive/n plan ideatic:1) l face mai rezistent la orice discurs sau informaie susceptibil s pun la ndoialatitudinea sa iniial (uneori apare chiar efectul bumerang: modificarea atitudinilor iniiale n sensopus contra-propagandei).Ipoteze cognitive explicative:1. angajamentul n act modific organizarea memoriei devenit element al memoriei, actulreorganizeaz relaiile existente ntre concepte n jurul lui;2. angajamentul n act modific numai accesibilitatea elementelor cognitive care i suntasociate gsete mai uor n memorie informaiile, cunotinele, opiniile etc. n raport cuconduita sa. Teorie explicativ general: teoria disonanei cognitive a lui Festinger diferena ntre este angajat i se angajeaz trimite la rolul jucat de circumstane. Ele suntcele care produc angajamentul, acesta putnd fi doar urmarea unei judicioase tehnologii acircumstanelor pe care manipulatorul abil le pune n serviciul propriilor interese.Diferena dintre: angajat ntr-un act individul este prins n cercul conduitei sale - iangajat ntr-o cauz - individul este prins n cercul ideilor, convingerilor, opiniilor sale "Piciorul n u": pentru a determina oamenii s accepte o concesie major este convenabils li se cear mai nti ceva nesemnificativ, de aceeai natur, creia oricine i d curs, pentru aformula dup aceea cererea avut n vedere. "Piciorul n u": clasic: Totul se petrece ca i cumangajamentul ntr-un tip de conduite (de exemplu, conduitele militare, conduite de solidaritate i,de ce nu, conduite de delicven) ar conduce la reproducerea deciziilor, cum era cazul nescalada angajamentului. Piciorul n u i escalada angajamentului se disting totui ntr-unpunct important. n piciorul n u, perseverarea ntr-o decizie anterioar incit subiectul laemiterea de conduite noi caracterizate, n mod esenial de costul lor, pe cnd n escaladaangajamentului perseverarea deciziei iniiale incit subiectul la emiterea unor conduitecaracterizate prin aspectul lor disfuncional. Piciorul n u clasic: un prim comportament puincostisitor/cerere iniial (semnarea unei petiii) pregtete o a doua cerere (distribuireafluturailor). Regulile manipulrii de tip piciorul n u actul preparatoriu nu trebuie s aib un cost prea mare sau prea mic; individul solicitat trebuie s poat stabili o legtur ntre cele dou cereri timpul scurss nu fie mai mare de 7-10 zile. oamenii trebuie ajutai s identifice comportamentul preparatoriu la un nivel foarte ridicat(oamenii ncearc s dea un sens foarte general aciunilor lor, chiar s le situeze lanivelul cel mai nalt posibil: mama care cur legume va spune c hrnete familia). Nuezitai s nsoii mulumirile cele mai sincere cu o etichetare mgulitoare n acest sens.

Piciorul n u cu cerere implicit : un prim comportament puin costisitor/cerere iniial(pstrarea rndului) pregtete o a doua cerere/oportunitate (ajutorul dat angajatei) (variant apiciorului n u n care nu-i este cerut explicit unui individ s realizeze comportamentul scontat,fiindu-i oferit doar oportunitatea de a-l realiza); al doilea eveniment apare ca pur ntmpltor;nu angajeaz dect comportamente puin costisitoare Rolul jucat de contactele fizice (the touch)pentru acceptarea unor cereri: atingerea fizic mrete sentimentul de intimitate i are drept drepturmare un plus de amabilitate. La contact fizic 79% gust pizza fa de 51%; 37% sunt maiamatoare s cumpere fa de 19% (chiar dac n-o gsesc mai bun unii dect alii 8,57% fa de8,65%). Piciorul n u cu cerere implicit: a gusta pizza e act preparator, trecerea prin faaproduselor congelate e oportunitate. "Trntitul uii n fa" (sau sub-licitarea, este inversul piciorului n u): se prezint iniialo cerere greu de acceptat prin comparare cu care urmtoarea cerere pare rezonabil iacceptabil. Las impresia c s-a obinut o concesie. Ua n nas (strategia se bazeaz pe unrefuz iniial): formularea unei cereri mult prea mari ca s poat fi acceptat, nainte de a formulacerea care vizeaz comportamentul ateptat, deci o cerere de mic importan i care avea de lanceput ansa de a fi onorat principiu invers celui al tehnicii piciorului-n-u; este folositadesea ca tehnic de negociere.Regulile manipulrii de tip Ua n nas costul primului serviciu solicitat trebuie s conduc la un refuz de 100%; exagerat, dar nu ridicol nici necuviincioas, nici deplasat cele dou cereri nu trebuie s difere dect n ceea ce privete costul: aceiai cauz sauacelai proiect: ambele cereri s fie motivate de o cauz nobil (Foehl i Goldman: e greu s nu ajui unom, mai ales dac este o persoan stimabil: or, prima cerere nu face dect s- prezintepe solicitator o persoan demn i respectabil, creia cu greu i se poate refuza ceva.) cererile trebuie formulate una dup alta, n timpul aceleiai discuii cererile trebuie formulate de acelai individExplicaii:Probabil c aici intervine regula reciprocitii: ea orienteaz n situaiile de schimb, conduitelede negociere i concesie oamenii au tendina de a ntoarce favorurile care le-au fostacordate. Exist o presiune normativ de a rspunde concesiei noastre printr-o concesiereciproc care implic o alegere dihotomic: da sau nu; el este obligat la rndul lui s treac de la nu la da. printr-un mijloc indirect de retragere iluzorie din poziia noastr iniial l determinmpe cellalt s accepte cererea intenionat iniial. (R.B. Cialdini).acceptarea celei de-a doua cereri ar rezulta din contrastul pe care individul l-a putut resimintre cele dou cereri care i sau adresat succesiv, caracterul excesiv al primei cereri fcnd princontrast, ca cererea final s par mult mai rezonabil, ceea ce nu s-ar fi ntmplat n lipsa primeicereri (Miler, Seligman, Clark i Bush). (Exemplu: anunul iniial relativ la scumpirea benzinei iscumpirea ei final) Procedee de manipulare: Contrastul:

lucruri diferite par i mai diferite atunci cnd sunt puse alturi sau, alt sens,un lucru poate capt dimensiuni diferite in funcie de contextul in care este plasat(Tehnica patronului unei agenii imobiliare: "Pstrez mereu in oferta 2-3 apartamenteoribile la preturi umflate, in oricare zona a oraului, i pe acestea le prezint clienilor laprima lor vizita. Dup ce vad aceste porcarii, casa pe care intr-adevr vreau sa le-oprezint li se pare minunata!" Reciprocitatea: daca cineva ne da ceva ce ni se pare valoros, simim dorina sa damceva in schimb, ne simim obligai sa ne revanam. Cineva care nu restituie o favoaresau o restituie greit (favoarea oferita in schimb este mai "mica" sau vine prea trziu)este exclus din mecanism i cpta o serie de etichete negative: profitor, ingrat,nerecunosctor, parazit, etc. Din teama de a cpta o astfel de eticheta, exageramadesea (incontient) in cealalt direcie i devenim o prada uoara pentru cineva carevrea sa profite de noi. Intr-adevr, Reciprocitii poate fi folosita abil pentru a ne face sane simim datori i sa consimim la cereri pe care, in mod normal, le-am fi refuzat.Interesant este ca obligaia de a ne revana exista i atunci cnd cadoul sau favoarea nuau fost deloc solicitate, lucru care permite manipulatorului sa aleag cadoul iniial i felulin care noi sa ne pltim datoria. (Exemple: cerit prin splarea parbrizului, eantioanegratuite). n situaia darului manipulativ, care te oblig la dar, apare un schimb pn laurm dezavantajos pentru cel care primete darul pentru c este obligat s intre ntr-uncomer pe care nu l-a dorit sau nu l-a acceptat contient. Am putea spune atunci, att deexpresiv n termeni cvasi psihanalitici, c darul este un obiect cu preul ascuns sau"ters". Observaie: combinaia dintre contrast i reciprocitate ar putea explica procedeuluii n nas. Interesant este faptul c darul poate funciona i automanipulativ i pozitiv.Formul vine de altfel de la unul din putinele spirite vii ale ortodoxiei noastre actuale(care a venit n ortodoxie din cea mai veche dintre religiile monoteiste), NicolaeSteinhard: druind vei dobndi. Paradoxul este c nu trebuie s druiesti din ceea ceai, ci din ceea ce nu ai. Dac, spre exemplu, nu ai tu curaj, druind celor din jur curaj,ncurajndu-i, vei dobndi i tu curajul tu. coerena social, mimetismul social, imitaia similar pe plan extern principiuluicoerenei interne a eului - unul dintre mijloacele pe care le folosim pentru a hotr ce estecorect const n a urmrii ceea ce ceilali considera c este corect i cu ct suntem mainesiguri asupra unei situaii pe care trebuie s-o apreciem, cu att mai mult ne bazam peaciunile celorlali pentru a hotr cum sa ne comportam. (Ca sa tim ct trebuie dat, cecadou trebuie cumprat, etc. ntrebm ce au fcut ceilali.) Dac nimeni nu intervine la un incident pe strad, considerm c e normal s nu intervenim nici noi; invers, dac cinevaintervine se vor gsi mai muli. Imaginea de sine: este masca (persona) pe care o purtm, rolul pe care ni-l propunems-l jucm n raport cu ceilali pentru c simim cu toii nevoia s fim apreciai ca purttoria unor nsuiri pe care noi le apreciem. Nu metacomunicare ci manipulare prin implicare ! Expresiile generalizante i comuniante, despre care am vorbit anterior la interpretare,care nu spun nimic ci te oblig pe tine s-l gndeti i s-l spui implicndu-te "tiidumneavoastr", "Cum s zic", "Un fel de" - irit prin aceast implicare i obligaie de agndi. Ele refuz s spun, te las pe tine s spui ceea ce este stnjenitor pentru cel careface afirmaia. supunerea fa de autoriti:

dintre toate comportamentele automatice acela de aexecuta ordinele sau de a asculta sfaturile care vin din partea cuiva aflat intr-o poziie deautoritate are fora cea mai mare. Explicaia este c viaa noastr ne-a obinuit cuautoritatea prinilor, superiorilor, efilor, iar cea religioas cu autoritatea lui Dumnezeu.Pe aceast obinuin (programare) se bazeaz excrocii i toi aceia care i arogautoritatea.Totui mecanismele nc mai profunde de manipulare se afl ancorate n condiia umanpentru c ele reprezint programri cu punct de plecare biologic, nu psihologic sau social. Elesunt frica i vinovia i se afl adesea la originea mecanismelor psiho-sociale ale manipulriidescrise mai sus. Desigur, frica i vinovia nici nu pot aprea n manipulare dect specificatepsiho-social. Vinovia nseamn asumarea responsabilitii ca i culpabilizare (proces carepoate ajunge pna la culmea de a te simi vinovat pentru c nu ai sau ai scpat de sentimentul devinovie). Frica este mai greu de definit pentru c temerile noastre cuprind o gam foarte largde forme (i aici, paradoxal, teama de anu-i fi team !)