Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

Proiect Pedologie

STUDII PRIVIND PRETABILITATEA TERENURILOR LA DIFERITE FOLOSINTE AGRIGOLE. DOBROMIR, JUDETUL CONSTANTA.

Conditii naturale

1.1 Geomorfologia. Teritoriul comunei Dobromir din Jud. Constanta, din punct de vedere geomorfologic, face parte din forma mare de relief, podisul prebalcanic sau moessic si subdiviziunea Adamclisi. Acest podis se carcaterizeaza prin inaltime (altitudine) mare fata de subdiviziunile invecinate (Oltina, Cobadin), cu 30-40m fata de nivelul Marii Baltice. Altitudinea pe cumpenele de apa variaza intre 160210m, iar pe firul vailor intre 160 si 63m (in medie). Acest podis este puternic fragmentate, de numoarese vai adanci, cu numeroase ramificatii cu directii diferite in treimea superioara si cea mijlocie. Aceste vai se unesc si majoritatea sunt orientate in directia Nord-Est sau Nord-Vest. 1.2 Hidrografia si hidrogeologia. Teritoriul comunei Dobromir, este lipsit de cursuri permanente de apa, singura suprafata de apa o constitutie micile paraiase (denumite local Drele ), rezultate din izvoarele de coasta, care au fost captate sub forma de cismele. Debitul acestor cismele este variat. Unele dau chiar 5-6l/s. Apa este potaila, de buna calitate si asigura nevoile locale ale gospodarilor. Surplus de apa de la cismele se scurge in lungul vailor si este folosit la irigatul gradinilor de leguma in suprafete modeste (10-15 ha). Apa freatica pe platou se gaseste la mare adancime 30-40m. Pe platou nu se gasesc fantani. In vai nivelul apei freatice variaza in raport cu adanciemea vaii. 1.3 Geologia si rocile mame. Teritoriul comunei Dobromir situate pe forma geomorfologica- platform Prebalcanic , informatia geoglogica a acestei platfomrme este loessul care a acoperit cu o

mantie si sudul Dobgrogei. Sub patura de loess, care are grosiuni mici 5-6m se afla in formatiuni sarmatice reprezentate in special prin calcare cochilifiere, iar sub acestea sunt calrcare compacte, cretacice. Pe cumpenele de appe si plantele slabe, solul actual s-a format pe loess, pe plantele mai mari, unde loess-ul a fost erodat complet, solul s-a format pe roca subiacenta sarmatica. Pe fundul vailor adanci eroziunea a ajuns la formatiunile cretacice, iar solurile sunt in general scheletice. 1.4 Clima. Datele climatic s-au luat de la mai multe statiuni meteorologice, deoarece statiunea cea mai apropiata (Oltina) nu a avut date complete (Basarabi, Calarasi, Cobadin). Temperatura medie anuala este de 11.1C. Temperatura medie a lunii cele mai calde este de 22.7C in luna iulie urmata de august. Temperatura medie a lunii cele mai reci este de 1.5C, in ianuarie. Temperatura maxima absoluta de luna iulie cu 40,6C. Primavara, amplitudinea intre maxima si minima, variaza intre 47.4 si 37.8, vara este intre 33.7 si 35.4 iar iarna este intre 43.4 si 48.7. Amplitudinea anuala este de 71,4grade. Din datele de decodate se constata ca in decada a II-a a lunii marite se pot incepe insamantarile plantelor din epoca I. Precipitatiile medii anuale sunt de 457.3 mm. Luna cu precipitatiile cele mai abundente este unie cu 62.9 mm precedate de mai cu 50.7mm si iulie cu 50.3mm. Luna cea mai saraca in precipitatii este in februarie. 1.5 Vegetatia. Teritoriul comunei Dobromir este sitata in zona de vegetatie de antestepa, cu paduri de poenim compus din specii de

stejar, specific regiunilor xerofile dintre care stejarul pufos, quercus pubescens; stejarul brumariu, quercus pedunculiflora. Vegetatia ierboasa de pasuni, marginea padurlor este foarte variata, Pe versantii noridici ai vailor si estici, precum si firul vailor si terenul plan cu forme negative se gaseste o vegetati e mai bogata asemantoare cu cea de sol de stepa. Intre speciile mai raspandite si mai caracteristica s-au gasit golomatul, dactylys glomerata; pir subtire, agropyrum repens; firuta, poa pratensis. Pe partile mai aride ale reliefulu, versanti sudi si estici, formele de positive ale cumpenelor de apa, I de deal, se gasesc o vegetatie mai saraca compusa din specii xerofile intre care firuta poa bulbosa; cinodon dactylon, etc. Pe ogoare de asemenea se gaseste o vegetatie mai bogata si alcatuita din specii iubitoare de umezeala mai mare de partile plan si relief cu forme negative, sau vai versanti nordici si estici. Intre plantele cele mai raspandite s-au gasit : lupoaica, sorghum halepense; mohor lat, echinochloa crus-galii; rapita, sinapsis arvensis.

S-ar putea să vă placă și