Universitatea din Craiova.

Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Studiu de caz: Fraude cu carti de credit

Profesor: Sef lucr.Dr.Ing. Marius Marian Masterand: Dumitru Ionela Sorina 2011

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Fraude cu carti de credit

Fiecare perioada importanta a fost marcata de catre un eveniment semnicativ pentru acea epoca, incepand de la descoperirea focului si a metalelor si ajungand, in deceniile care au trecut, la descoperirea si perfectionarea sistemului informatic. Fara echivoc se poate arma ca ultimii 100 de ani vor ramane in istorie drept secolul calculatorului, in care dezvoltarile tehnologice au cunoscut cel mai amplu progres din istorie. Incepand din 1941 cand Konrad Zuse, un inginer german, considerat drept un pionier in spatiul informatic, a creat Z3 - primul calculator electronic complet automat cu functii programabile bazat pe numere binare, sistemul informatic a inceput sa devina un dispozitiv indispensabil pentru viata de zi cu zi. World Wide Web-ul reprezinta o piata electronica pentru bunuri, servicii si o vasta gama de aplicatii. Aici, diferiti utilizatori isi constituie site-uri, care se prezinta ca niste vitrine electronice n Cyberspace.[1] Este indiscutabil faptul ca, prin serviciile pe care le ofera, Internet-ul a adus i aduce multiple avantaje cercetrii stiintice, invatamantului, administratiei, afacerilor, comunicarii interumane etc. Dar, Internet-ul a fost si este pandit de mari pericole care-si aa sorgintea in faptul ca aceasta retea, miraculoasa prin beneciile care le aduce omului, reprezinta n acelasi timp un mediu extrem de favorabil pentru cei care se dedau la comiterea unor fapte indezirabile social, fapte care se pot intinde de la acte teroriste pana la hartuirea sexuala sau diseminarea imaginilor pornograce. Conectandu-se la aceasta retea cu ajutorul unui calculator (pe care a fost instalat in prealabil un program informatic adecvat) si al unui modem, prin intermediul unei simple linii telefonice, orice individ se poate aa la un click de crima. Iar cei interesati de aceasta, actionand si ntr-un relativ anonimat, n-au ntarziat nici o secunda sa faca acest pas atat de mic. Altfel spus, multi criminali de tipuri si ranguri diferite si-au mutat imediat (inainte ca sistemele de drept si politienesti sa ajunga aici) afacerile pe terenul virgin al Internetului, reusind sa devina, n foarte scurt timp, mai ecienti ca oricand n desfasurarea actiunilor lor socialmente periculoase. Deplasarea afacerilor criminale pe terenul Internet-ului nu s-a produs intamplator, ci din ratiuni cat se poate de pragmatice, care tin de faptul ca Aceasta mega-reea planetara prezinta practic cel puin trei avantaje de marca pentru escroci: abolirea distantelor, costuri minime si o fatada si mai anonima [2]. Din pacate, toate domeniile Internet-ului, atat de benece pentru majoritatea zdrobitoare a utilizatorilor cinstiti ai acestei retele informationale, reprezinta, in acelasi timp, campuri infractionale dintre cele mai manoase pentru cei interesati sa le foloseasca in astfel de scopuri. Potrivit Inspectoratului General al Politiei Romane (IGP) Brigada pentru Combaterea Crimei Organizate, in prima jumatate a anului 2006 fraudele cu carduri au cunoscut o crestere exponentiala, inregistrandu-se numeroase cazuri de personae depistate la bancomate in Romania care folosesc carti de credit in mod fraudulos. De asemenea, autoritatile straine au semnalat numeroase cazuri in care cetateni romani sunt depistati comitand astfel de fraude la bancomate in afara tarii. In cele mai multe cazuri, activitatile infractionale sunt initiate din Romania dar vizeaza victime din strainatate sau sunt nalizate in strainatate, unde se ridica produsul nanciar.

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Autorii folosesc in comiterea acestor fapte sisteme de plata rapide oferite prin Internet (sistem escrow, conturi de paypal, conturi e-gold, conturi de internet-bancking) sau sisteme de transfer rapid de bani (wire transfer servicii oferite de institutii ca Western Union sau Money Gramm). Cele mai active zone ale tarii, in ceea ce priveste comiterea acestui gen de fapte sunt: Bucuresti, Alexandria, Ramnicu-Valcea, Craiova, Timisoara, Iasi, Sibiu si Constanta. Conform rapoartelor IGP, se remarca o tendinta de specializare continua a infractorilor atat asupra activitatilor desfasurate, cat si din punct de vedere tehnic, pentru identicarea de noi moduri de operare: licitatii frauduloase, folosire de site-uri false de escrow, site-uri de transport, site-uri de comert electronic, site-uri de phishing, ascunderea urmelor prin Internet si a circuitului produsului nanciar. In ceea ce priveste criminalitatea informatica si fraudele cu mijloace de plata, se remarca o reorientare a grupurilor criminale, in sensul ca acestea urmaresc, prin activitatea infractionala desfasurata, obtinerea de sume de bani importante. Din cazuistica instrumentata de IGP, reiese faptul ca o parte din retelele criminale organizate, transnationale, care in trecut isi desfasurau activitatea in alte domenii (trac de autoturisme furate, trac de inte umane si chiar tracul de droguri) s-au reorientat, savarsind infractiuni cu carti de credit si prin INTERNET, sumele de bani obtinute in mod ilicit ca urmare a acestor activitati ind uneori mult mai mari decat cele obtinute anterior. Factorii care au determinat reorientarea gruparilor criminale catre infractiuni cu carti de credit sunt: obtinerea de castiguri materiale mari intr-un timp relativ scurt si cu riscuri relativ mici; caracterul transfrontalier al infractiunilor face ca instrumentarea acestora de catre autoritatile unui stat sa e mult mai dicila, intrucat pentru probarea faptelor este nevoie, de cele mai multe ori, de obtinerea unor informatii de la autoritatile competente din mai multe state, pe calea cererilor de asistenta juridica internationala, procedura ce este costisitoare si lenta; accesul facil la echipamente moderne, care permit desfasurarea de activitati ilicite complexe; posibilitatea deplasarii rapide de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat a membrilor unei grupari criminale, urmarirea activitatii desfasurate de catre acestia ind de cele mai multe ori, foarte greu de realizat de catre autoritatile competente. In ceea ce privete infractiunile informatice si cele indreptate impotriva sistemelor informatice, la nalul lunii iunie 2006 nu sau inregistreat evolutii semnicative. Orasele mari, care sunt si centre universitare, au o rata importanta a activitatilor ilicite de acest gen. Cei care se ocupa cu comiterea acestor fapte (hackeri) sunt, de regula, tineri, elevi sau studenti. Nu sunt infractiuni prin care sa se urmareasca realizarea unor venituri nanciare, ci folosirea unor programe si servicii prin Internet.

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Evolutia infractiunilor in domeniul criminalitatii informatice:

Principalele moduri de operare intalnite sunt:

SKIMMING-ul care consta in instalarea de dispozitive la bancomate, POS-uri sau camere de luat vederi prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cardurilor si este capturat PIN-ul. Ulterior, datele obtinute sunt transferate in computere si, cu ajutorul altor dispozitive, banda magnetica a cardului este reinscriptionata.

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

PHISHING-ul: crearea unor pagini web false si transmiterea de mesaje electronice catre diverse personae in scopul obtinerii unor date de identitate sau informatii condentiale de pe carduri sau referitoare la conturi bancare. Pagina de login reala

Pagina de login inselatoare

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Operatiuni cu carti de credit furate/pierdute: Furate: Expedierea cardurilor prin posta In cazurile cand cartelele bancare sunt expediate prin posta escrocii extrag cartelele din cutiile postale. Infractorii deseori cunosc timpul distribuirii cartelelor noi, urmand postasul. Uneori infractorii instiinteaza banca emitenta din numele detinatorului cardului despre schimbarea domiciliului si cartela este expediata direct infractorului. In astfel de cazuri situatia se complica prin faptul ca titularul cardului nu cunoaste ca cardul a fost sustras. Pierdute: Schimbarea cardului Infractorul, prezentandu-se drept titularul cardului bancar, obtine controlul asupra contului posesorului cardului cerand schimbarea cardului pe contul respectiv. De regula se solicita expedierea noului card pe o alta adresa. Titularul cardului aa despre fraudare doar cand primeste extrasul din cont. Furtul prin e-mail sau telefon Nu indicati numarul cartii in email Dvs. primiti un email in care sunteti anuntat ca vi s-au retras bani din cont, din greseala, pentru un anumit obiect si vi se cere sa indicati numarul cartii dvs. de credit pentru a vi se rambursa plata. Culegea codului PIN Escrocii obtin baze de date cu detinatori de carduri ai unor banci si contacteaza telefonic clientii. Robotul din numele bancii transmite ca de card s-au folosit escrocii. Ca urmare este necesar ca detinatorul cardului sa sune la un numar indicat, sa treaca o vericare a datelor personale si sa introduca la claviatura telefonului codul PIN al cardului pentru a blocat. Codul PIN ind introdus prin telefon devine cunoscut escrocilor cu ajutorul tehnicii speciale. Operatiuni cu carti de credit falsicate/clonate Clonarea cu bluetooth Pe timpul noptii, unul dintre infractori intra in benzinarii sau supermarketuri si plaseaza un microcip in interiorul cititoarelor de carduri. Apoi iese fara a fura nimic si fara a lasa nici o urma. Cind magazinul se deschide, el sta intr-o masina din parcare, la mica distanta de locul unde a fost montat microcipul. Cu ajutorul unui laptop conectat prin bluetooth la microcipul implantat, el primeste toate informatiile despre cardurile cumparatorilor. Aceste informatii sunt apoi transferate imediat pe alte carduri, cu ajutorul carora se fac apoi extrageri de numerar sau chiar plati electronice Transmiterea cardului pentru intocmirea documentelor

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Escrocii dau anunt de angajare. Efectueaza convorbirea si explica ca salariul va primit prin intermediul cardurilor Visa Classic sau Master Card, iar pentru aceasta este necesar sa deschida un cont in banca. Ulterior, se cere cardul de la titular pentru intocmirea documentelor escrocii confectioneaza duplicat pe care urgent il expediaza in strainatate, unde sume de pana la $50, pot retrase fara autorizare.

Folosirea neautorizata Aarea PIN-ul cu sensori sonori O modalitate de a face rost de datele cardurilor, folosita de infractori este inlocuirea minicamerelor video, amplasate la bancomate, care inregistrau posesorii cardurilor in momentul tastarii PIN-ului cu sisteme cu sensori sonori, capabile sa identice tasta apasata, dupa sunetul produs. Infractorul inregistreaza cu un dispozitiv digital semnalul special al masinei automate care citeste si accepta cardurile bancare la statiile de alimentare cu combustibil si ulterior punand in functiune dispozitivul linga masina automata alimenteaza automobilul gratis. Deschiderea contului in holul bancii Escrocii propun angajarea la munca la o functie bine platita in companiile X si Y. Totodata ei explica, ca salariul va transferat pe contul unui card costisitor pentru deschiderea caruia este necesar depunerea unei sume de la 500panala1000. Victima se prezinta la banca indicata unde era intimpinata de functionarul decent al

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

bancii cu o mapa in mana. Dupa semnarea in holul bancii a documentelor de deschidere a contului si de angajare la lucru, victima transmitea escrocilor banii. Toate serviciile oferite de Internet s-au bucurat si se bucura de o atentie din ce in ce mai mare din partea criminalilor. World Wide Web-ul este preferat pentru escrocheriile prin site-uri Web. Infractorii ininteaza un site, aduna bani sau informatii de identicare, dupa care sterg site-ul. Un escroc ininteaza un site pentru a vinde produse la preturi foarte mici, aproape prea frumoase pentru a adevarate. Cumparatorul plateste, de obicei o suma mult mai mica pentru un obiect care de fapt costa mult mai mult. Dar, in realitate, acesta primeste un obiect care costa de cateva ori mai putin decat a platit el. Sau, infractorii ininteaza site-uri pentru a colecta numere de carti de credit si alte informatii personale de la clienti care sunt incredintati ca achizitioneaza un bun sau un serviciu. In realitate, nu vor primi niciodata produsul sau serviciul comandat. Infractorul, insa, va vinde informatiile altor infractori sau le va utiliza pentru propriile scopuri ilegale [3]. Totodata, asistam la o proliferare a atacurilor masive contra elementelor retelei Internet. Sunt atacati furnizorii de acces la Internet, veritabile noduri fara de care nu ar putea posibil sa se acceada in retea, prin bombardarea unui computer cu mesaje pana acesta isi da duhul. Dar cel mai mare pericol il reprezinta faptul ca teroristii individuali sau gruparile teroriste ar putea ataca si penetra retele de calculatoare importante ale statului. In conditiile Internetului, teroristii au acum posibilitatea de a lansa atacuri greu detectabile din orice punct al globului. Pot infecta sistemele informatice cu virusi complecsi ceea ce ar putea provoca disfunctionalitati grave in sisteme. Conform unor estimari, pagubele aduse de celebrul virus I Love You, lansat anul trecut la inceputul lunii mai, sunt de ordinul miliardelor de dolari [4]. Bande teroriste, seniori ai narcoticelor sau unele state dedate la acte teroriste pot intra in reteaua Internet si sabota nodurile critice din foarte vulnerabilul sistem de comunicatii si legaturi prin satelit al unei tari [5]. Ei pot lansa atacuri masive cu virusi informatici asupra retelelor de telecomunicatii, de aparare, de alimentare cu energie electrica, gaze si apa sau asupra sistemelor de dirijare a transporturilor aeriene, navale si terestre, asupra sistemelor informatice din banci, burse, societati de asigurari etc.

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Comenzile de produse frauduloase de pe Internet cu carti de credit false sunt, deja, de domeniul trecutului, sau au ramas doar in grija infractorilor incepatori. Intrucat majoritatea magazinelor virtuale cu nume mari au incetat sa mai trimita in Romania produse comandate din tara noastra, datorita faptului ca multe cumparaturi se faceau cu carti de credit folosite fraudulos, specialistii romani in frauda pe Internet au gasit metode mult mai sigure si mai protabile de a fura din conturile altora [6]. Acest lucru s-a intamplat odata cu deschiderea de catre Internet a unei noi ere pentru publicitate. Spre exemplu, exista companii de publicitate care platesc detinatorilor de site-uri pentru faptul ca acestia ataseaza pe site-urile lor un banner al unei rme sau pentru faptul ca isi aliaza site-ul personal la una dintre companiile specializate in promovarea pe Internet (aliate). In ceea ce priveste ultima metoda, trebuie precizat faptul ca aceste companii platesc detinatorului site-ului care s-a aliat si a atasat un spot publicitar o suma de bani proportionala cu numarul de click-uri de pe banner ul promotional instalat pe site-ul acestuia. O astfel de activitate este protabila pentru toate partile si, in acelasi timp, perfect legala. Dar, infractorii romani de pe Internet au gasit in aceasta metoda o noua posibilitate de a-si insusi anumite sume de bani tot cu ajutorul cartilor de credit fraudate. Infractorul se aliaza la mai multe site-uri, de regula site-uri comerciale, care acorda un procentaj din vanzari celor care au adus cumparatori pentru produsele expuse. Concret, utilizatorul pune un link pe site-ul sau. Cum procedeaza infractorul ? Ne explica Marian Q. un specialist din Oradea: Dupa ce ai pus link-urile pe site-ul tau, te apuci frumos sa dai click pe ele. Acestea te duc la site-uri de vanzari de diverse chestii si te apuci sa cumperi cu carti de credit false. De unde procuri aceste carti de credit? E grija ecaruia sa-si faca rost, si nu e foarte dicil.

Astfel, faci cumparaturi cat de mult poti, cu adrese de livrare aiurea, caci nu te intereseaza sa primesti produsele, ci de data asta doar procentajul din vanzari ca doar esti

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

aliate... nu ? Astfel, la sfarsitul lunii, aliate-ul primeste prin cec suma ce i se cuvine, sub forma de procente din vanzarile realizate prin intermediul sau. Spre a nu risca sa intre sub incidenta Interpol-ului, infractorii romani prefera sa dea tunuri de pana la 2.000 de dolari intr-o luna (peste aceasta suma intervine Interpol-ul), apoi sa construiasca un alt site si sa faca o alta aliere, stiind bine ca autoritatile din tara noastra, potrivit actualei legislatii, nu se pot atinge de ei. Cel mai mult se confeseaza Marius am scos aproape 2.000 de dolari intr-o luna. Dar trebuie sa ai cap, pentru ca daca cei cu care esti aliate au cea mai mica banuiala ca este un fals, intrerup imediat tranzactia. Desigur exista multe alte forme ale fraudei pe Internet, insa in studiul de fata am tinut sa ne referim, in primul rand, la cea mai raspandita dintre ele in Romania. Masurile care au fost luate: Sunt voci care sustin ca reglementarile tehnice si morale ar suciente pentru buna functionare a retelei. Noi, insa, avem indoieli serioase in aceasta privinta. Pe ce se bazeaza ele? Pe faptul ca Internet-ul a fost si este pandit de mari pericole care-si aa sorgintea in aceea ca aceasta retea, miraculoasa prin beneciile care le aduce omului, reprezinta in acelasi timp un mediu extrem de favorabil pentru cei care se dedau la comiterea unor fapte indezirabile social, fapte care se pot intinde, dupa cum am vazut, de la acte teroriste pana la hartuirea sexuala sau diseminarea imaginilor pornograce. Fara doar si poate, atat criminalii individuali, cat si cei care s-au constituit in bande organizate, nu pot lasati sa foloseasca Internet-ul pentru a-si realiza scopurile infractionale. De aceea, in conditiile unei dezvoltari spectaculoase a Internet-ului si ale proliferarii criminalitatii in aceasta retea, se impun ca necesare si oportune unele masuri de prevenire si combatere a acestui fenomen atat de nociv si periculos, intre care, printre cele mai semnicative si eciente, ar putea cele de natura juridica. Desigur, sustinand aceasta idee, nu uitam faptul ca, avand radacini aproape in toate tarile lumii si ind lipsit de o autoritate centrala, Internet-ul este considerat de liberalistii civili si activistii on-line ca o adevarata piata libera a ideilor de tot felul. Nu putem sa nu luam in consideratie lupta lor sisica de a feri Internet-ul de constrangerile juridice care, prin impunerea unor sanctiuni civile sau penale pentru activitatile neglijente sau ilegale, ar ameninta expansiunea si, nu in ultimul rand, spiritul acestei retele [7]. Dar, in acelasi timp, asa cum am aratat in urma cu cateva pagini, oamenii simt nevoia irepresibila, adanc inradacinata in inta lor, de un graunte de ordine in viata sociala, in activitatile pe care le desfasoara. Pentru a nu distrus, in nal, de actiunile bandelor criminale, Internet-ul, care s-a constituit ca o lume noua, are nevoie de o anumita ordine, de o minima reglementare juridica. Necesitatea reglementarii juridice a Internet-ului rezulta si din aceea ca unele fapte comise in aceasta retea cad deja sub incidenta unor legi existente. Faptul ca astfel de comportamente si-au mutat locul de desfasurare nu schimba cu nimic natura lor criminala. Din pacate, insa, unele fapte indezirabile social care s-au petrecut si se petrec in reteaua Internet reprezinta o chestiune atat de noua si cu o dezvoltare si o diversicare atat de rapide incat ele n-au putut incriminate de reglementarile juridice mai vechi si au scapat chiar si celor mai noi legi din tarile puternic informatizate, fara a mai vorbi de celelalte tari ramase mult in urma din acest punct de vedere, cum este si cazul Romaniei. Iata ca problemele instituirii unor reglementari juridice relative la desfasurarea anumitor

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

tipuri de activitati in Internet castiga din ce in ce mai mult teren in randul tarilor hightech, cum ar S.U.A., Marea Britanie, Franta, Germania, Japonia s.a., dar si al unor organisme reprezentative ale unor comunitati regionale sau ale comunitatii internationale. Prin urmare, oamenii sunt preocupati nu doar de folosirea ecienta si dezvoltarea continua a domeniului tehnologiei informatiei si al Internet-ului, ci si de stabilirea cadrului legal in care sa se desfasoare interactiunile in acest domeniu, numit si Cyberspace sau Global Village [8]. In acelasi timp, pornindu-se de la faptul ca Internetul este o retea publica deschisa, care transgreseaza granitele tuturor statelor conectate, se contureaza tot mai clar ideea ca chiar instituirea unor legi nationale bune in aceasta materie (ceea ce este inca departe de a se infaptui) n-ar sucienta, astfel de legi ar inefective si ineciente, intrucat un fenomen global cum este aceasta retea nu poate reglementat local. In conditiile in care este posibil, de exemplu, sa se foloseasca un calculator din Romania pentru a se accesa un calculator din Germania, in scopul de a dobandi acces la un calculator aat in S.U.A., este greu de crezut ca legile nationale in materie de Internet vor eciente. Numai un spatiu juridic mondial va putea stavili fuga inainte a mailor telemarketing-ului [9], spun doi autori avizati precum Serge Le Doran si Philippe Ros, referindu-se numai la un domeniu restrans al activitatilor desfasurate in aceasta retea. Dar acest lucru este valabil pentru toate domeniile marii retele. De aceea, cunoasterea diferitelor legi ce guverneaza Internet-ul si hotararea comunitatii internationale de a acoperi toate golurile acestei noi lumi si de a le armoniza este una foarte actuala [10]. Ori, in mod indiscutabil, aceste preocupari vor trebui sa conduca, mai devreme sau mai tarziu, la un Drept al Internet-ului, la un drept cu un caracter la fel de transfrontalier si de global cum este insasi aceasta fabuloasa retea informationala, iar in nal la o lege a Cyberspace-ului. Dar intre timp sa vedem ce putem face noi pentru a ne proteja calculatorul impotriva atacurilor informatice: Nu oferiti niciodata informatiile de pe card daca site-ul nu foloseste o conexiune securizata si daca reputatia acestuia este indoielnica; Inainte de a utiliza site-ul, vericati ce software de securitate foloseste pentru a va asigura ca datele dvs. sunt protejate; Cardul dvs. este personal. Informatiile dvs. sunt condentiale. Nu oferiti aceste informatii nimanui decat dupa ce v-ati asigurat de securitatea tranzactiei; Nu accesati link-ul transmis in continutul mesajelor e-mail primite de la adrese necunoscute (chiar daca par surse de incredere). Practica a demonstrat numeroase atacuri de tip phishing in care e-mail-urile pareau sa provina de la surse de incredere cum ar : banca la care aveti deschis un cont, organizatia emitenta a cardului dvs; Vericati in browser numele site-ului, pentru a observa diferenta fata de site-ul original al institutiei. Accesati site-ul original direct si nu prin link-ul fraudulos; Contactati banca sau instutia nanciara pentru a verica daca au transmis astfel de mesaje; in politica bancilor nu se practica astfel de procedee pentru solicitarea datelor condentiale; Nu divulgati niciodata datele condentiale despre conturile de card (numar de card, data expirarii, codul PIN); Utilizati software anti-virus si rewall-uri;

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

Nu deschise e-mailuri sau atasamente de la surse necunoscute; Utilizati parole greu de ghicit. Nu folositi cuvinte gasite in dictionar. Amintiti-va ca instrumente pentru spargerea parolei exista; Nu permiteti accesul strainilor la computerele personale; Inainte de a introduce numele, adresa de e-mail, sau alte informatii personale pe un site web, cautati politica de condentialitate a site-ului.

Referinte bibliograce
1. http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/2007/aspecte-privind-urmarirea-penala-incazul-infractiunilor-informatice-prevazute-de-legea-nr161-din-2003.html 2. Serge Le Doran, Philippe Ros, Cyber-Maa, Editura Antet, Bucuresti, 1998, p.153. 3. John Spiropoulos, op.cit., p.2. 4. Cornelia Popeea, Virusul iubirii, in PC World Romania, iunie 2000, p.17. 5. Alvin si Heidi Toer, op. cit., p. 128. 6. Vasile Damian, Frauda pe Internet are sediul in Romania. Romanii conduc detasat in topul celor mai ingeniosi hoti din reteaua mondiala, in Capital, nr. 38, 21 septembrie 2000, p. 27. 7. Ioana Vasiu, op.cit., pp.125-126.. 8. Victor-Valeriu Patriciu, Ioana Vasiu, Serban-George Patriciu, Internet-ul si dreptul, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999, p.XIII. 9. Serge Le Doran, Philippe Ros, op.cit., p. 164. 10. Victor-Valeriu Patriciu, Ioana Vasiu, Serban-George Patriciu, op.cit., p.XIII. 11. http://www.securizare.ro/content/view/711/35/ 12. http://www.securizare.ro/content/view/781/35/ 13. http://www.securizare.ro/content/view/683/35/ 14. http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it.html#c162 15. http://www.criminalitatea-informatica.ro/infractiuni-informatice.html/page=2 16. http://www.ziare.com/articole/fraude+carti+credit 17. http://www.gandul.info/news/cum-a-fost-arestata-natalia-mateut-ica-fotbalistului-dorinmateut-in-amsterdam-pentru-folosirea-de-carduri-false-top-5-retele-de-romani-implicatein-fraude-cu-carti-de-credit-8129250 18. http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/IT&C/51952/Expert-in-fraude-online-victimaa-unei-fraude-cu-carti-de-credit.html

Universitatea din Craiova. Facultatea de Automatica,Calculatoare si Electronica

19. http://www.clubafaceri.ro/info articole/47 carti credit/103/Protectia+impotriva+fraudei+la+ca 20. http://moldova.cc/fraude/Escrocherii 21. http://www.comert.info/fraude.html 22. http://www.krollfraudsolutions.com/proof-of-performance/indentity-theft-case-study-2.aspx 23. http://www.aboutidentitytheft.co.uk/credit-card-was-cloned-case-study.html 24. http://www.msnbc.msn.com/id/17871485/ns/technology and science-security/ 25. http://www.wiphala.net/research/proposal/papers/case studu. fraud detection.pdf 26. http://www.protectnancialid.org.au/Credit-card-fraud/default.aspx 27. http://www.freedom-to-tinker.com/blog/gem/software-security-case-study