Dup înfrângerea revolu iei nfrâ de la 1848-1849 1848s-a impus tot mai mult ideea c unirea nu se putea realiza deodat , ci treptat, pe etape, prima etap urmând a fi urmâ ´Unirea cea Mic µ, a Moldovei i a rii Române ti. Româ

TRATATUL DE PACE de la Paris, 1856

Marile puteri (Fran a, Anglia, Prusia, Rusia, Impriul Otoman, Austria, Sardinia) au hot rât alegerea Adun rilor ad-hoc care s exprime atitudinea românilor în privin a unirii. .

Participan ii Tratatului de la Paris

Române. r nimii cl ca e.Adun rile ad-hoc adaveau caracter consultativ. . marii boierimi. burgheziei. i erau alc tuite din reprezentan i ai bisericii. cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Bucure ti Solemnitatea deschiderii Adun rii Ad-hoc din ara Româneasc .În toamna anului 1857 se convoac Divanurile ad-hoc adla Ia i i Bucure ti. litografie de Carol Popp de Szathmáry . 1857.

.

. Câmpuri.ION ROAT (1806-1882) din c tunul Gura V ii. De i la Unire avea doar 52 de ani. A murit s rac. 1806-1882) com. boierilor. pentru c era sf tos i îi înfrunta pe boieri cu dârzenie. din cauza persecut rilor din partea boierilor. com. Vrancea este unul dintre jud. jud. ranii de frunte participan i la Divanul ad-hoc din adMoldova. rzenie. Moldova. a r mas în istorie ca Mo Ion Roat .

la osea în comuna Câmpuri. Casa în care a locuit Casa memorial .Casa memorial ION ROAT a fost inagurat la 24 Ianuarie 1959. Atunci a fost str mutat Române. cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române.

Casa memorial Ion Roat (interior) .

MO ION ROAT I CUZA VOD .

a fost ales domn al ianuarie. La 24 ianuarie. la 24 ianuarie 1859 românii la româ au înf ptuit o unire adev rat i nu una formal . Cuza. Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza. . la Bucure ti. Prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Ia i i Bucure ti. a a cum voiau marile puteri. la Ia i. a fost ales ianuarie. domn al rii Române ti tot colonelul Alexandru Alexandru Ioan Cuza. Române. Alexandru Cuza. La 5 ianuarie.În 1859 s-au organizat alegeri în rile Române.

s priveghez la respectarea legilor pentru to i i în toate. s fiu credincios Constitu iei. în textul i spiritul ei. uitând toat prigonirea i ura. iubind deopotriv pe cel ce m-a iubit i pe cel ce m-a urât. neavând înaintea ochilor mei decât binele i fericirea na iei române." . ALEXANDRU IOAN CUZA ÅJur s p zesc cu sfin enie drepturile i interesele patriei.JUR MÂNTUL DE CREDIN AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE.

Hora unirii la Craiova . (tablou inspirat din entuziasmul oamenilor într-o întâlnire public întrpentru unire din Craiova la 12 octombrie 1857) . Theodor Aman. 1857 Aman.

Evocarea evenimentului în unul din ziarele timpului .

grani a dintre Moldova i ara Româneasc stabilit de tefan cel Mare . în l at la 13 septembrie 1931. Inscrip ia de pe placa monumental spune : Cet enii Ora ului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credin biruitoare. opera scluptorului Ion Jalea. la Foc ani. Râul Milcov.Borna de hotar. În acest loc era odinioar Pichetul de grani nr. care desp r ea cele dou ri surori Moldova i ara Româneasc . la hotarul Milcovului. 47.

.

Cuza. 1860 portret de August Strixner .Primii doi ani ai domniei lui Cuza au fost dedica i ob inerii recunoa terii din partea marilor puteri a dublei sale alegeri ca domnitor al Principatelor Unite i a unificarii depline a acestora.

a unirii depline a Principatelor Unite. VASILE ALECSANDRI MIHAIL KOG LNICEANU primul ministru ION GHICA . apoi.Sunt trimise misiuni diplomatice în capitalele celor apte mari puteri cu scopul recunoa terii dublei alegeri i.

În decembrie 1861 Turcia recunoa te unirea deplin a Principatelor Române. pe timpul vie ii lui Cuza. na ionalitatea român este întemeiat . anun ând: Unirea este îndeplinit . La 11 decembrie 1861. . Cuza adreseaz na iunii o proclama ie.

condus de Barbu Catargiu.La 22 ianuarie 1862 se formeaz primul guvern unic al Principatelor Unite. an în care Alexandru Ioan Cuza proclam Unirea definitiv a Principatelor. Principatele Unite adopt oficial numele de R O M Â N I A cu capitala la BUCURE TI BARBU CATARGIU . Parlamentul unic î i deschide lucr rile la 24 ianuarie 1862. Din 1862.

1861 Aman.Theodor Aman. .³Proclamarea Unirii´ .

.

tricolorul va fi reintrodus ca ´drapel civil oficial al Principatelor Uniteµ la 22 iunie 1861. Referindu-se la originea i semnifica ia tricolorului românesc.TRICOLORUL TRICOLORUL ROMÂNESC Înl turat odat cu interven ia str in din toamna anului 1848. El este mai înalt. este însu i drapelul na iunii române din toate rile locuite de români. de c tre Alexandru Ioan Cuza.µ . Mihail Kog lniceanu ar ta: ´Drapelul tricolor cum este ast zi nu este drapelul Unirii Principatelor. în edin a Parlamentului din 26 martie 1867.

Alexandru Ioan Cuza a ini iat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român. extinderea re elei colare (se înfiin eaz primele universit i Ia i i Bucure ti). . Reforma agrar prin care aproape 500 000 de rani au primit câte o bucat de p mânt în proprietate. buna gospod rire a finan elor rii. REFORMA ÎNV MÂNTULUI care prevedea: înfiin area înv mântului primar obligatoriu i gratuit.Împreun cu Mihail Kog lniceanu. ti). Legi care au condus la: buna organizare a armatei. modernizarea activit ii judec tore ti.

(înfii at în anul 1864) UNIVERSITATEA BUCURE TI UNIVERSITATEA IA I (înfii at în anul 1860) .

. împotriva lui Cuza s-a format o opozi ie politic din liberalliberal-radicali i conservatori.DeDe-a lungul domniei.

în diminea a zilei de 11 februarie 1866. Cuza a fost silit s semneze actul de abdicare. abdicare .În urma ac iunii organizate de gruparea anticuzist . 1866.

Actul de abdicare .

decâ S tr iasc România! Româ rii mai La 15 mai 1873. înaintea plec rii: S dea Dumnezeu s -i mearg bine f r mine decât cu mine. s-a stins din via la Heidelberg în Germania.La 13 februarie 1866. . îndreptându-se spre Bra ov. Cuza a p r sit Capitala. ndreptânduR mân memorabile cuvintele sale rostite cuvintele la Palatul Cotroceni.

lâng înmormântat biseric . . acolo unde î i reg sise pentru scurt vreme. jud. lini tea sufleteasc . Trupul Elena. Ia i. neî neînsufle it al domnitorului a fost adus domnitorului i înmormântat la Ruginoasa. al turi de doamna Elena.Potrivit unor m rturii. ultima dorin ultima a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost de a fi înmormântat la Ruginoasa. nmormâ Ruginoasa. jud.

.. în fa a mormântului. Mihail Kog lniceanu spunea: Ve nica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre i ale fiilor no tri i cât va avea ara aceasta o istorie .La înmormântare. cea mai frumoas pagin va fi aceea a lui Alexandru Ioan I . ci faptele lui cele bune"... Locul unde a fost înmormântat domnitorul. în dreapta bisericii . Nu gre alele lui l-au r sturnat.

Ia i Adormirea Maicii Domnului În anul 1907. a fost i ea depus în capel . doamna Elena a mutat osemintele într-o cript special amenajat în biseric .Biserica voievodal Ruginoasa. din marmur alb . Piatra de mormânt original . . cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa. jud.

Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Vod . M n stirea Cozia . osemintele sale au fost evacuate la M n stirea Cozia ± Curtea de Arge .În timpul celui de-al doilea R zboi Mondial. fiind expus la mari distrugeri. Ruginoasa a avut ne ansa de a se afla chiar pe linia frontului.

osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Ia i. deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariat . unde se afl i ast zi.Dup r zboi. .

Aici odihnesc r m i ele p mânte ti ale primului domnitor al României .

Distrus în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. prin acest gest. când a fost restaurat. Alexandru Ioan Cuza a cump rat domeniul Ruginoasa. palatul i-a rec p tat str lucirea arhitectural i farmecul specific dup anul 1978. iar domnitorul inten iona ca. Elena Doamna. aici s-a deschis Muzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza". s"Alexandru Cuza".Palatul Ruginoasa În anul 1862. au g sit aici un loc lini tit de refugiu. de i Bucure tiul devenise capitala României. În anul 1982. Cuza i so ia sa. s arate celor din Moldova c se simte în continuare legat de ei. .

Palatul Ruginoasa Alee din parcul domnesc .

Palatul domnesc Ruginoasa (interior) .

Biroul domnitorului Tronurile în care st teau Cuza Vod i Elena Doamna .

Casa Alexandru Ioan Cuza. Bârlad Cuza. . Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I s-a n scut la 20 martie 1820 în aceast cas .

. Gala i În aceast cl dire a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada 1844 .Muzeul ³Casa Cuza Vod ´.1859. Covurlui. cât a de inut func ia de pre edinte al Judec toriei i pârc lab al jud.

care avea ca scop. . s restaureze casa i s o transforme într-un muzeu. La 24 ianuarie 1939 se deschide muzeul. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul Casa Cuza Vod .În 1937 ia fiin Asocia ia Cuza Vod . printre altele.

1859-1862. aceast cas din Ia i este re edin a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Bucure ti.PALATUL LUI CUZA VOD DIN IA I Din 1859. De aici. . între 1859-1862. Din 1859. Cuza a condus Principatele. când nu era la Cuza.

Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA i ELENA CUZA Pictur din Biserica Adormirea Maicii Domnului. Ruginoasa .

DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA .

Poporul român cinste te memoria PRIMULUI DOMNITOR AL ROMÂNIEI .

IA I Deasupra soclului La baza soclului .STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA .

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza
IA I BUCURE TI

Pia a Unirii Foc ani Monumentul Unirii

Obelisc cu basoreliefuri la baza Monumentului Unirii - Foc ani

Bârlad

Gala i

Document din timpul domniei lui Cuza Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza pe o marc po tal din Republica Moldova .

Pl ci comemorative .

.

.

MEDALIE ANIVERSAR În amintirea celui care a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sec ia Bra ov a Societ ii Numismatice Române. a b tut o medalie menit s cinsteasc memoria acestuia. .

MEDALION CE A APAR INUT DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA .

Uniforma purtat de Alexandru Ioan Cuza (tunica de colonel de l ncieri a viitorului domnitor) domnitor) .

Cuza a r mas pentru totdeauna cel dintâi domn al rilor unite. El n-a fost numit. Pentru multe din faptele sale a meritat recuno tin a contemporanilor. dar i a urma ilor. ci ales în nunanimitate de ambele ri. dintâ domnul Unirii. .

ÄAtâta timp cât ara aceasta va avea istorie. cea mai frumoas pagin a ei va fi cea a lui Alexandru Ioan I !´ (Mihail Kog lniceanu) .

moare. (Vasile Alecsandri) Alecsandri) .Cât or fi români pe lume româ Cât va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume S fi i siguri c nu moare.

nepodoabe. prea cinstite pârc labe! prea Alexandru Ioan Cuza Victor Eftimiu . Poporul tot î i cânt pomenirea câ M rite.NuNu-i an s nu s rb torim Unirea torim Ce ne-a umplut poporul de podoabe.

FIE CA ROMÂNIA NOASTR S TR IASC ÎN VECI ! România modern Gheorghe T tt rescu: 11 februarie 1866 .

Înv. 200 IBucure ti . Lucia B lan coala cu clasele I-VIII nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful