Dup înfrângerea revolu iei nfrâ de la 1848-1849 1848s-a impus tot mai mult ideea c unirea nu se putea realiza deodat , ci treptat, pe etape, prima etap urmând a fi urmâ ´Unirea cea Mic µ, a Moldovei i a rii Române ti. Româ

TRATATUL DE PACE de la Paris, 1856

Marile puteri (Fran a, Anglia, Prusia, Rusia, Impriul Otoman, Austria, Sardinia) au hot rât alegerea Adun rilor ad-hoc care s exprime atitudinea românilor în privin a unirii. .

Participan ii Tratatului de la Paris

Române. marii boierimi. i erau alc tuite din reprezentan i ai bisericii.Adun rile ad-hoc adaveau caracter consultativ. burgheziei. r nimii cl ca e. . cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

litografie de Carol Popp de Szathmáry . 1857. Bucure ti Solemnitatea deschiderii Adun rii Ad-hoc din ara Româneasc .În toamna anului 1857 se convoac Divanurile ad-hoc adla Ia i i Bucure ti.

.

Câmpuri. 1806-1882) com. Vrancea este unul dintre jud. . De i la Unire avea doar 52 de ani.ION ROAT (1806-1882) din c tunul Gura V ii. a r mas în istorie ca Mo Ion Roat . com. din cauza persecut rilor din partea boierilor. jud. rzenie. A murit s rac. Moldova. ranii de frunte participan i la Divanul ad-hoc din adMoldova. pentru c era sf tos i îi înfrunta pe boieri cu dârzenie. boierilor.

cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române. Casa în care a locuit Casa memorial . la osea în comuna Câmpuri.Casa memorial ION ROAT a fost inagurat la 24 Ianuarie 1959. Atunci a fost str mutat Române.

Casa memorial Ion Roat (interior) .

MO ION ROAT I CUZA VOD .

a a cum voiau marile puteri. Cuza. la 24 ianuarie 1859 românii la româ au înf ptuit o unire adev rat i nu una formal . Prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Ia i i Bucure ti.În 1859 s-au organizat alegeri în rile Române. Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza. . Române. domn al rii Române ti tot colonelul Alexandru Alexandru Ioan Cuza. la Ia i. La 5 ianuarie. a fost ales ianuarie. La 24 ianuarie. Alexandru Cuza. a fost ales domn al ianuarie. la Bucure ti.

ALEXANDRU IOAN CUZA ÅJur s p zesc cu sfin enie drepturile i interesele patriei. în textul i spiritul ei. s fiu credincios Constitu iei.JUR MÂNTUL DE CREDIN AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE. s priveghez la respectarea legilor pentru to i i în toate." . iubind deopotriv pe cel ce m-a iubit i pe cel ce m-a urât. neavând înaintea ochilor mei decât binele i fericirea na iei române. uitând toat prigonirea i ura.

Theodor Aman. 1857 Aman. (tablou inspirat din entuziasmul oamenilor într-o întâlnire public întrpentru unire din Craiova la 12 octombrie 1857) .Hora unirii la Craiova .

Evocarea evenimentului în unul din ziarele timpului .

la hotarul Milcovului. Inscrip ia de pe placa monumental spune : Cet enii Ora ului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credin biruitoare. opera scluptorului Ion Jalea. care desp r ea cele dou ri surori Moldova i ara Româneasc . În acest loc era odinioar Pichetul de grani nr. Râul Milcov. în l at la 13 septembrie 1931. 47.Borna de hotar. la Foc ani. grani a dintre Moldova i ara Româneasc stabilit de tefan cel Mare .

.

1860 portret de August Strixner . Cuza.Primii doi ani ai domniei lui Cuza au fost dedica i ob inerii recunoa terii din partea marilor puteri a dublei sale alegeri ca domnitor al Principatelor Unite i a unificarii depline a acestora.

apoi. a unirii depline a Principatelor Unite.Sunt trimise misiuni diplomatice în capitalele celor apte mari puteri cu scopul recunoa terii dublei alegeri i. VASILE ALECSANDRI MIHAIL KOG LNICEANU primul ministru ION GHICA .

. La 11 decembrie 1861.În decembrie 1861 Turcia recunoa te unirea deplin a Principatelor Române. anun ând: Unirea este îndeplinit . na ionalitatea român este întemeiat . Cuza adreseaz na iunii o proclama ie. pe timpul vie ii lui Cuza.

Din 1862. Parlamentul unic î i deschide lucr rile la 24 ianuarie 1862. Principatele Unite adopt oficial numele de R O M Â N I A cu capitala la BUCURE TI BARBU CATARGIU . an în care Alexandru Ioan Cuza proclam Unirea definitiv a Principatelor.La 22 ianuarie 1862 se formeaz primul guvern unic al Principatelor Unite. condus de Barbu Catargiu.

Theodor Aman. .³Proclamarea Unirii´ . 1861 Aman.

.

TRICOLORUL TRICOLORUL ROMÂNESC Înl turat odat cu interven ia str in din toamna anului 1848. El este mai înalt. tricolorul va fi reintrodus ca ´drapel civil oficial al Principatelor Uniteµ la 22 iunie 1861. în edin a Parlamentului din 26 martie 1867. Referindu-se la originea i semnifica ia tricolorului românesc. de c tre Alexandru Ioan Cuza. este însu i drapelul na iunii române din toate rile locuite de români. Mihail Kog lniceanu ar ta: ´Drapelul tricolor cum este ast zi nu este drapelul Unirii Principatelor.µ .

Împreun cu Mihail Kog lniceanu. ti). Alexandru Ioan Cuza a ini iat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român. REFORMA ÎNV MÂNTULUI care prevedea: înfiin area înv mântului primar obligatoriu i gratuit. . Legi care au condus la: buna organizare a armatei. buna gospod rire a finan elor rii. Reforma agrar prin care aproape 500 000 de rani au primit câte o bucat de p mânt în proprietate. modernizarea activit ii judec tore ti. extinderea re elei colare (se înfiin eaz primele universit i Ia i i Bucure ti).

(înfii at în anul 1864) UNIVERSITATEA BUCURE TI UNIVERSITATEA IA I (înfii at în anul 1860) .

împotriva lui Cuza s-a format o opozi ie politic din liberalliberal-radicali i conservatori. .DeDe-a lungul domniei.

În urma ac iunii organizate de gruparea anticuzist . Cuza a fost silit s semneze actul de abdicare. abdicare . în diminea a zilei de 11 februarie 1866. 1866.

Actul de abdicare .

înaintea plec rii: S dea Dumnezeu s -i mearg bine f r mine decât cu mine. îndreptându-se spre Bra ov. Cuza a p r sit Capitala. ndreptânduR mân memorabile cuvintele sale rostite cuvintele la Palatul Cotroceni. decâ S tr iasc România! Româ rii mai La 15 mai 1873. s-a stins din via la Heidelberg în Germania. .La 13 februarie 1866.

neî neînsufle it al domnitorului a fost adus domnitorului i înmormântat la Ruginoasa. . al turi de doamna Elena. acolo unde î i reg sise pentru scurt vreme. jud. lini tea sufleteasc . Trupul Elena. lâng înmormântat biseric . nmormâ Ruginoasa. ultima dorin ultima a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost de a fi înmormântat la Ruginoasa. jud. Ia i.Potrivit unor m rturii.

. în dreapta bisericii . ci faptele lui cele bune". în fa a mormântului.. Locul unde a fost înmormântat domnitorul. cea mai frumoas pagin va fi aceea a lui Alexandru Ioan I . Mihail Kog lniceanu spunea: Ve nica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre i ale fiilor no tri i cât va avea ara aceasta o istorie .La înmormântare... Nu gre alele lui l-au r sturnat.

Biserica voievodal Ruginoasa. a fost i ea depus în capel . doamna Elena a mutat osemintele într-o cript special amenajat în biseric . . jud. cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa. din marmur alb . Ia i Adormirea Maicii Domnului În anul 1907. Piatra de mormânt original .

osemintele sale au fost evacuate la M n stirea Cozia ± Curtea de Arge .În timpul celui de-al doilea R zboi Mondial. fiind expus la mari distrugeri. M n stirea Cozia . Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Vod . Ruginoasa a avut ne ansa de a se afla chiar pe linia frontului.

.Dup r zboi. deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariat . unde se afl i ast zi. osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Ia i.

Aici odihnesc r m i ele p mânte ti ale primului domnitor al României .

Cuza i so ia sa.Palatul Ruginoasa În anul 1862. Alexandru Ioan Cuza a cump rat domeniul Ruginoasa. când a fost restaurat. Elena Doamna. Distrus în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. aici s-a deschis Muzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza". s"Alexandru Cuza". de i Bucure tiul devenise capitala României. au g sit aici un loc lini tit de refugiu. s arate celor din Moldova c se simte în continuare legat de ei. prin acest gest. . În anul 1982. palatul i-a rec p tat str lucirea arhitectural i farmecul specific dup anul 1978. iar domnitorul inten iona ca.

Palatul Ruginoasa Alee din parcul domnesc .

Palatul domnesc Ruginoasa (interior) .

Biroul domnitorului Tronurile în care st teau Cuza Vod i Elena Doamna .

Casa Alexandru Ioan Cuza. Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I s-a n scut la 20 martie 1820 în aceast cas . . Bârlad Cuza.

Covurlui.1859. . cât a de inut func ia de pre edinte al Judec toriei i pârc lab al jud. Gala i În aceast cl dire a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada 1844 .Muzeul ³Casa Cuza Vod ´.

care avea ca scop. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul Casa Cuza Vod . . La 24 ianuarie 1939 se deschide muzeul. printre altele. s restaureze casa i s o transforme într-un muzeu.În 1937 ia fiin Asocia ia Cuza Vod .

aceast cas din Ia i este re edin a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. De aici. . 1859-1862. Cuza a condus Principatele.PALATUL LUI CUZA VOD DIN IA I Din 1859. Bucure ti. Din 1859. între 1859-1862. când nu era la Cuza.

Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA i ELENA CUZA Pictur din Biserica Adormirea Maicii Domnului. Ruginoasa .

DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA .

Poporul român cinste te memoria PRIMULUI DOMNITOR AL ROMÂNIEI .

IA I Deasupra soclului La baza soclului .STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA .

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza
IA I BUCURE TI

Pia a Unirii Foc ani Monumentul Unirii

Obelisc cu basoreliefuri la baza Monumentului Unirii - Foc ani

Bârlad

Gala i

Document din timpul domniei lui Cuza Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza pe o marc po tal din Republica Moldova .

Pl ci comemorative .

.

.

. a b tut o medalie menit s cinsteasc memoria acestuia.MEDALIE ANIVERSAR În amintirea celui care a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sec ia Bra ov a Societ ii Numismatice Române.

MEDALION CE A APAR INUT DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA .

Uniforma purtat de Alexandru Ioan Cuza (tunica de colonel de l ncieri a viitorului domnitor) domnitor) .

dar i a urma ilor.Cuza a r mas pentru totdeauna cel dintâi domn al rilor unite. . ci ales în nunanimitate de ambele ri. Pentru multe din faptele sale a meritat recuno tin a contemporanilor. El n-a fost numit. dintâ domnul Unirii.

ÄAtâta timp cât ara aceasta va avea istorie. cea mai frumoas pagin a ei va fi cea a lui Alexandru Ioan I !´ (Mihail Kog lniceanu) .

moare.Cât or fi români pe lume româ Cât va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume S fi i siguri c nu moare. (Vasile Alecsandri) Alecsandri) .

NuNu-i an s nu s rb torim Unirea torim Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot î i cânt pomenirea câ M rite. nepodoabe. prea cinstite pârc labe! prea Alexandru Ioan Cuza Victor Eftimiu .

FIE CA ROMÂNIA NOASTR S TR IASC ÎN VECI ! România modern Gheorghe T tt rescu: 11 februarie 1866 .

Înv. 200 IBucure ti . Lucia B lan coala cu clasele I-VIII nr.