Dup înfrângerea revolu iei nfrâ de la 1848-1849 1848s-a impus tot mai mult ideea c unirea nu se putea realiza deodat , ci treptat, pe etape, prima etap urmând a fi urmâ ´Unirea cea Mic µ, a Moldovei i a rii Române ti. Româ

TRATATUL DE PACE de la Paris, 1856

Marile puteri (Fran a, Anglia, Prusia, Rusia, Impriul Otoman, Austria, Sardinia) au hot rât alegerea Adun rilor ad-hoc care s exprime atitudinea românilor în privin a unirii. .

Participan ii Tratatului de la Paris

cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.Adun rile ad-hoc adaveau caracter consultativ. . Române. r nimii cl ca e. marii boierimi. burgheziei. i erau alc tuite din reprezentan i ai bisericii.

Bucure ti Solemnitatea deschiderii Adun rii Ad-hoc din ara Româneasc . 1857.În toamna anului 1857 se convoac Divanurile ad-hoc adla Ia i i Bucure ti. litografie de Carol Popp de Szathmáry .

.

. Câmpuri.ION ROAT (1806-1882) din c tunul Gura V ii. a r mas în istorie ca Mo Ion Roat . pentru c era sf tos i îi înfrunta pe boieri cu dârzenie. Vrancea este unul dintre jud. ranii de frunte participan i la Divanul ad-hoc din adMoldova. Moldova. com. 1806-1882) com. boierilor. De i la Unire avea doar 52 de ani. A murit s rac. rzenie. din cauza persecut rilor din partea boierilor. jud.

Casa memorial ION ROAT a fost inagurat la 24 Ianuarie 1959. cu prilejul Centenarului Unirii Principatelor Române. Atunci a fost str mutat Române. la osea în comuna Câmpuri. Casa în care a locuit Casa memorial .

Casa memorial Ion Roat (interior) .

MO ION ROAT I CUZA VOD .

La 5 ianuarie. Prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Ia i i Bucure ti.În 1859 s-au organizat alegeri în rile Române. . la 24 ianuarie 1859 românii la româ au înf ptuit o unire adev rat i nu una formal . a a cum voiau marile puteri. La 24 ianuarie. Moldovei colonelul Alexandru Ioan Cuza. domn al rii Române ti tot colonelul Alexandru Alexandru Ioan Cuza. la Ia i. a fost ales domn al ianuarie. Alexandru Cuza. la Bucure ti. Române. Cuza. a fost ales ianuarie.

" .JUR MÂNTUL DE CREDIN AL DOMNITORULUI PRINCIPATELOR UNITE. s priveghez la respectarea legilor pentru to i i în toate. iubind deopotriv pe cel ce m-a iubit i pe cel ce m-a urât. uitând toat prigonirea i ura. în textul i spiritul ei. s fiu credincios Constitu iei. ALEXANDRU IOAN CUZA ÅJur s p zesc cu sfin enie drepturile i interesele patriei. neavând înaintea ochilor mei decât binele i fericirea na iei române.

Theodor Aman. 1857 Aman. (tablou inspirat din entuziasmul oamenilor într-o întâlnire public întrpentru unire din Craiova la 12 octombrie 1857) .Hora unirii la Craiova .

Evocarea evenimentului în unul din ziarele timpului .

Borna de hotar. Râul Milcov. la Foc ani. care desp r ea cele dou ri surori Moldova i ara Româneasc . În acest loc era odinioar Pichetul de grani nr. 47. la hotarul Milcovului. opera scluptorului Ion Jalea. Inscrip ia de pe placa monumental spune : Cet enii Ora ului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintire a unui trecut de credin biruitoare. grani a dintre Moldova i ara Româneasc stabilit de tefan cel Mare . în l at la 13 septembrie 1931.

.

Primii doi ani ai domniei lui Cuza au fost dedica i ob inerii recunoa terii din partea marilor puteri a dublei sale alegeri ca domnitor al Principatelor Unite i a unificarii depline a acestora. 1860 portret de August Strixner . Cuza.

VASILE ALECSANDRI MIHAIL KOG LNICEANU primul ministru ION GHICA .Sunt trimise misiuni diplomatice în capitalele celor apte mari puteri cu scopul recunoa terii dublei alegeri i. a unirii depline a Principatelor Unite. apoi.

La 11 decembrie 1861. . anun ând: Unirea este îndeplinit . pe timpul vie ii lui Cuza.În decembrie 1861 Turcia recunoa te unirea deplin a Principatelor Române. na ionalitatea român este întemeiat . Cuza adreseaz na iunii o proclama ie.

Parlamentul unic î i deschide lucr rile la 24 ianuarie 1862. an în care Alexandru Ioan Cuza proclam Unirea definitiv a Principatelor.La 22 ianuarie 1862 se formeaz primul guvern unic al Principatelor Unite. Principatele Unite adopt oficial numele de R O M Â N I A cu capitala la BUCURE TI BARBU CATARGIU . Din 1862. condus de Barbu Catargiu.

³Proclamarea Unirii´ .Theodor Aman. 1861 Aman. .

.

El este mai înalt. Referindu-se la originea i semnifica ia tricolorului românesc.µ . Mihail Kog lniceanu ar ta: ´Drapelul tricolor cum este ast zi nu este drapelul Unirii Principatelor. în edin a Parlamentului din 26 martie 1867. este însu i drapelul na iunii române din toate rile locuite de români. tricolorul va fi reintrodus ca ´drapel civil oficial al Principatelor Uniteµ la 22 iunie 1861.TRICOLORUL TRICOLORUL ROMÂNESC Înl turat odat cu interven ia str in din toamna anului 1848. de c tre Alexandru Ioan Cuza.

buna gospod rire a finan elor rii. modernizarea activit ii judec tore ti. REFORMA ÎNV MÂNTULUI care prevedea: înfiin area înv mântului primar obligatoriu i gratuit. ti). . Legi care au condus la: buna organizare a armatei.Împreun cu Mihail Kog lniceanu. Reforma agrar prin care aproape 500 000 de rani au primit câte o bucat de p mânt în proprietate. extinderea re elei colare (se înfiin eaz primele universit i Ia i i Bucure ti). Alexandru Ioan Cuza a ini iat un larg program de reforme care au dus la modernizarea statului român.

(înfii at în anul 1864) UNIVERSITATEA BUCURE TI UNIVERSITATEA IA I (înfii at în anul 1860) .

. împotriva lui Cuza s-a format o opozi ie politic din liberalliberal-radicali i conservatori.DeDe-a lungul domniei.

1866. în diminea a zilei de 11 februarie 1866. Cuza a fost silit s semneze actul de abdicare. abdicare .În urma ac iunii organizate de gruparea anticuzist .

Actul de abdicare .

decâ S tr iasc România! Româ rii mai La 15 mai 1873. Cuza a p r sit Capitala. ndreptânduR mân memorabile cuvintele sale rostite cuvintele la Palatul Cotroceni.La 13 februarie 1866. s-a stins din via la Heidelberg în Germania. îndreptându-se spre Bra ov. . înaintea plec rii: S dea Dumnezeu s -i mearg bine f r mine decât cu mine.

Ia i. jud. ultima dorin ultima a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost de a fi înmormântat la Ruginoasa. acolo unde î i reg sise pentru scurt vreme. jud. nmormâ Ruginoasa.Potrivit unor m rturii. neî neînsufle it al domnitorului a fost adus domnitorului i înmormântat la Ruginoasa. lini tea sufleteasc . Trupul Elena. . al turi de doamna Elena. lâng înmormântat biseric .

Mihail Kog lniceanu spunea: Ve nica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre i ale fiilor no tri i cât va avea ara aceasta o istorie . Nu gre alele lui l-au r sturnat. Locul unde a fost înmormântat domnitorul. ci faptele lui cele bune"..La înmormântare. cea mai frumoas pagin va fi aceea a lui Alexandru Ioan I . în dreapta bisericii ... în fa a mormântului..

Biserica voievodal Ruginoasa. Piatra de mormânt original . a fost i ea depus în capel . doamna Elena a mutat osemintele într-o cript special amenajat în biseric . cu ocazia ultimei sale vizite la Ruginoasa. . jud. Ia i Adormirea Maicii Domnului În anul 1907. din marmur alb .

M n stirea Cozia .În timpul celui de-al doilea R zboi Mondial. osemintele sale au fost evacuate la M n stirea Cozia ± Curtea de Arge . fiind expus la mari distrugeri. Pentru a evita o profanare a mormântului lui Cuza Vod . Ruginoasa a avut ne ansa de a se afla chiar pe linia frontului.

. deoarece biserica de la Ruginoasa a fost grav avariat .Dup r zboi. unde se afl i ast zi. osemintele domnitorului au fost depuse la biserica Trei Ierarhi din Ia i.

Aici odihnesc r m i ele p mânte ti ale primului domnitor al României .

s arate celor din Moldova c se simte în continuare legat de ei. Distrus în timpul celui de-al doilea r zboi mondial.Palatul Ruginoasa În anul 1862. iar domnitorul inten iona ca. . de i Bucure tiul devenise capitala României. palatul i-a rec p tat str lucirea arhitectural i farmecul specific dup anul 1978. aici s-a deschis Muzeul Memorial "Alexandru Ioan Cuza". au g sit aici un loc lini tit de refugiu. s"Alexandru Cuza". Alexandru Ioan Cuza a cump rat domeniul Ruginoasa. când a fost restaurat. Cuza i so ia sa. prin acest gest. Elena Doamna. În anul 1982.

Palatul Ruginoasa Alee din parcul domnesc .

Palatul domnesc Ruginoasa (interior) .

Biroul domnitorului Tronurile în care st teau Cuza Vod i Elena Doamna .

Bârlad Cuza.Casa Alexandru Ioan Cuza. Alexandru Ioan Cuza sau Alexandru Ioan I s-a n scut la 20 martie 1820 în aceast cas . .

.1859. Gala i În aceast cl dire a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada 1844 .Muzeul ³Casa Cuza Vod ´. cât a de inut func ia de pre edinte al Judec toriei i pârc lab al jud. Covurlui.

care avea ca scop.În 1937 ia fiin Asocia ia Cuza Vod . . La 24 ianuarie 1939 se deschide muzeul. s restaureze casa i s o transforme într-un muzeu. printre altele. Din anul 1995 este cunoscut drept Muzeul Casa Cuza Vod .

. Bucure ti. Cuza a condus Principatele. când nu era la Cuza. 1859-1862. De aici. Din 1859. aceast cas din Ia i este re edin a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.PALATUL LUI CUZA VOD DIN IA I Din 1859. între 1859-1862.

Ruginoasa .Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA i ELENA CUZA Pictur din Biserica Adormirea Maicii Domnului.

DOAMNA ELENA DOMNUL CUZA .

Poporul român cinste te memoria PRIMULUI DOMNITOR AL ROMÂNIEI .

STATUIA LUI ALEXANDRU IOAN CUZA .IA I Deasupra soclului La baza soclului .

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza
IA I BUCURE TI

Pia a Unirii Foc ani Monumentul Unirii

Obelisc cu basoreliefuri la baza Monumentului Unirii - Foc ani

Bârlad

Gala i

Document din timpul domniei lui Cuza Imaginea lui Alexandru Ioan Cuza pe o marc po tal din Republica Moldova .

Pl ci comemorative .

.

.

.MEDALIE ANIVERSAR În amintirea celui care a fost domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Sec ia Bra ov a Societ ii Numismatice Române. a b tut o medalie menit s cinsteasc memoria acestuia.

MEDALION CE A APAR INUT DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA .

Uniforma purtat de Alexandru Ioan Cuza (tunica de colonel de l ncieri a viitorului domnitor) domnitor) .

dintâ domnul Unirii.Cuza a r mas pentru totdeauna cel dintâi domn al rilor unite. . ci ales în nunanimitate de ambele ri. dar i a urma ilor. El n-a fost numit. Pentru multe din faptele sale a meritat recuno tin a contemporanilor.

cea mai frumoas pagin a ei va fi cea a lui Alexandru Ioan I !´ (Mihail Kog lniceanu) .ÄAtâta timp cât ara aceasta va avea istorie.

Cât or fi români pe lume româ Cât va fi pe cer un soare A lui Cuza mare nume S fi i siguri c nu moare. (Vasile Alecsandri) Alecsandri) . moare.

NuNu-i an s nu s rb torim Unirea torim Ce ne-a umplut poporul de podoabe. Poporul tot î i cânt pomenirea câ M rite. prea cinstite pârc labe! prea Alexandru Ioan Cuza Victor Eftimiu . nepodoabe.

FIE CA ROMÂNIA NOASTR S TR IASC ÎN VECI ! România modern Gheorghe T tt rescu: 11 februarie 1866 .

Înv. Lucia B lan coala cu clasele I-VIII nr. 200 IBucure ti .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful