UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI OARA FACULTATEA DE ECONOMIE I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

MILEA ADINA MIHAELA EAI, AN II

2009

Criza financiara din SUA. Aparitie

Declansarea crizei financiare actuale poate fi fixata official in 2007 , cand American Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din SUA , prabusire generate in special de scaderea de catre FED a dobanzilor de la 6.5% la 1% intr-o perioada de 3 ani .Practic era o invitatie spre creditare si supraconsum inclusive pentru persoanele cu riscur mari de creditare,care in mod normal sau nu aveau nevoie de credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre din trecut privind creditarea.Astfel valoarea reala a fost artificial umflata din cauza revanzarilor effectuate pe un fond speculative,pacalite fiind in special bancile, care preluau ipotecile cu un grad mare de risc (subprime)Acesta a fost inceputul sfarsitului constructiilor noi percum si al bancii Lehman Brothers.

Criza financiara mondiala actuala a aparut dupa aproape doua decenii de inflatie relativ scazuta si stabila. O serie de factori au facut ca inflatia scazuta sa coexiste cu lichiditatea abundenta. Aceasta din urma si suprasaturarea cu economii au mentinut ratele dobanzii si volatilitatea la niveluri joase. Toate acestea au dus la crearea unei texturi financiare noi, in care modelul de intermediere bancara s-a schimbat de la originate and hold la originate and distribute. Noile produse si institutii care au modificat materialul din care era facut pana acum 30 de ani sistemul financiar au dus la aparitia crizei financiare actuale. Inactiunea ar fi dus la cresterea inflatiei. Actiunea a dus la instabilitate financiara. Daca reglementarea si supravegherea ar fi prevenit acumularea excesiva a riscurilor de catre investitori, cresterea ratelor dobanzii nu ar fi putut duce la aparitia instabilitatii financiare. Aceste evolutii arata ca politica monetara si reglementarea si supravegherea trebuie sa conlucreze eficient. Ceea ce nu s-a intamplat in ultimii ani in unele economii importante ale lumii. Cateodata politica monetara a fost prea laxa, inclusiv in raport cu sistemul de reglementare si supraveghere existent. Actuala criza din piata ipotecara din SUA a fost doar declansatorul crizei financiare mondiale. Cauzele profunde ale crizei au fost atat de natura macroeconomica, cat si de natura microeconomica.

Lichiditatea abundenta a facut ca anumite cauze microeconomice, cum ar fi securitizarea, dezintermedieri financiare, fisuri in modelul de afaceri ale agentiilor de rating si dereglementari excesive, sa se combine si sa conduca la criza financiara de astazi.Gradul de afectare a economiilor lumii de catre aceasta criza depinde de vulnerabilitatile fiecarei economii si de expunerea acestora la activeletoxice. Modul in care se raspunde la criza depinde de principiile fundamentale in care credem, de resursele disponibile, de institutiile siinstrumentele pe care le putem folosi.

EFECTELE CRIZEI FINANCIARE ACTUALE

Un prim indicator prin care putem m sura efectele crizei actuale asupra economiei americane este cel legat de concedierile n mas anun ate de c tre companiile private (concedierile n mas sunt cele cu mai mult de 50 de angaja i disponibiliza i). Ritmul de cre tere al acestui indicator a fost unul pozitiv mai ales n perioadele de criz profund n economia american . Cu ct amploarea crizei a fost mai mare cu att indicatorul a p strat o perioad mai ndelungat o valoare pozitiv . De remarcat c n perioada imediat urm toare evenimentelor din septembrie 2001 indicatorul a nregistrat constant vreme de aproape 11 luni valori pozitive (uneori chiar un num r dublu de disponibiliz ri de la o lun la alta). Momentul 2005 a fost dominat de criza generat de uraganul Katrina de la finalul lunii august. O analiz a perioadei 2006 2008 arat c n majoritatea lunilor am asistat la valori n u oar cre tere pronun at mai ales spre finalul anului 2008. Aceste disponibiliz ri afecteaz mai ales sectoarele intensive n capital, sectoarele cu ciclu lung de produc ie i cele care ofer produse de folosin ndelungat (industria auto de exemplu). Doar n sectorul construc iilor disponibiliz rile din perioada 2006 2008 au atins o valoare de peste 700.000 de angaja i. Rezultatul acestei evolu ii se concretizeaz clar n evolu ia omajului n SUA, abia spre finalul anului 2008 asistnd ns la primele semne majore de criz . n 2008 (11 luni) i-au pierdut locurile de munc n SUA circa 50 de milioane de angaja i n timp ce n 2007 cifra s-a situat n jurul a 42 milioane de angaja i. Dinamica acestui indicator este destul de ngrijor toare pentru ceea ce va urma. Rata omajului a rentors SUA la nivelul anilor 1992 1993 cnd se nregistrau valori de peste 6.5% (n noiembrie rata omajului a atins valoarea de 6.7%).

Analiza evolu iei ratei omajului n SUA n ultimii 20 de ani arat alternan a dintre perioadele de criz i perioadele de recesiune (figura 3). De i nivelul dezechilibrului nregistrat n perioada 2001 2003 a fost dep it, criza actual nc se pozi ioneaz sub nivelul dezechilibrului din perioada 1990 1993 dar are toate ansele s l egaleze sau chiar s l dep easc .

Cei mai puternic afecta i de aceast criz sunt n primul rnd i cei care au alimentat-o din plin cu optimismul lor i dorin a lor de a oferi ct mai multe solu ii de finan are clien ilor lor: b ncile comerciale, b ncile de investi ii, fondurile de investi ii i investitorii strategici. n momentul n care i-au retras suportul lor financiar devenind mai aten i la condi iile de acordare a creditelor economia a nceput s dea primele semne de oboseal i de ajustare. Politica p guboas de ncurajare a consumului prin apetitul sporit pentru creditele de consum i pentru creditele ipotecare a dus ntr-o prim faz la intensificarea activit ii n unele sectoare strategice: construc iile de ma ini, sectorul imobiliar care a influen at sectorul construc iilor i a materialelor de construc ii. ntr-o prim faz expansiunea creditului promovat de Rezerva Federal n colaborare cu ntreg sistemul financiar - bancar a dus la cre teri importante de consum nso ite de programe ample de dezvoltare i de investi ii la nivelul antreprenorilor importan i.

La primul semn de schimbare a situa iei (cre terea dobnzilor sub presiunea diferi ilor factori) cei care ini ial au fost nv a i s consume pe credit sau s se angajeze n proiecte imobiliare greu de sus inut n realitate de nivelul veniturilor lor i-au modificat radical comportamentul i au nceput s nu mai fie att de interesa i s consume f r discern mnt. Criza de lichiditate a accentuat i mai mult problema la nivelul celor care f r resurse financiare atrase de pe pia se v d n incapacitatea derul rii opera iunilor comerciale curente (f r s mai punem la socoteal i programele de investi ii obligatorii pentru men inerea n b t lia cu concuren a i n sfera de interes a consumatorilor). Banii ieftini au supranc lzit economia american mai ales la nivelul sectoarelor dependente de sursele externe de finan are care s-au v zut nevoite s i reduc drastic activitatea, pe de o parte pentru c nu mai exista suficient pia de desfacere, pe de alt parte, pentru c nu mai exist suficiente resurse pentru finan area creditului comercial sau a proceselor de produc ie cu durat mare de fabrica ie. n condi iile n care produsele se vnd mai greu pe pia existnd o restrngere a consumului mai exist i problema c ele sunt ncasate for at la vedere (finan area creditului comercial devenind aproape imposibil ).

Pierderea de angaja i n aceast perioad de criz este diferit pe sectoare. Se observ practic o reorientare a pie ei muncii din SUA dinspre domeniul financiar, al construc iilor i manufacturier c tre sectorul serviciilor (mai pu in dependent de resursele financiare atrase din sistemul financiar). La fel ca Roubini, fostul presedinte al Rezervelor Federale Americane (FED) Alan Greenspan estimeaza ca SUA se indreapta spre prima recesiune economica din ultimii sase ani. Asta, in ciuda rapoartelor oficiale care arata ca deficitul comercial al SUA cu China a scazut de la 758,5 miliarde de dolari, in 2006, la 711,6 miliarde de dolari, in 2007, pentru prima data in ultimii sase ani. In timp acelasi timp, cresterea economica in SUA a incetinit la 2,5%, in ultimul trimestru al anului trecut, fata de 2,8%, in trimestrul al treilea. "Pentru ca SUA constituie o parte uriasa a economiei globale - sunt responsabile de aproximativ 25% din PIB-ul mondial si de un procent si mai mare din tranzactiile financiare internationale exista un motiv real sa ne temem ca virusul financiar american poate reprezenta inceputul unei epidemii economice globale. Poate nu se va transforma intr-o recesiune mondiala, dar alte natiuni ar trebui sa se astepte cel putin la o reducere a propriei activitati economice", afirma Roubini in "Foreign Policy". De aceeasi parere este si seful Fondului Monetar International, Dominique Strauss-Kahn, care a spus in urma cu cateva zile ca este necesar ca economia chineza sa creasca in continuare pentru a putea contrabalansa extinderea actualei crize care s-a declansat pe piata imobiliara americana si se extinde asupra economiei reale.

Se vor ieftini materiile prime .

"Cel mai evident mod prin care o recesiune a SUA se va raspandi in restul lumii este prin comert. Daca productia si cererea in SUA scad - un lucru caracteristic unei recesiuni, prin definitie - declinul implicit al consumului, al cheltuielilor de capital in cazul companiilor si scaderea productiei vor determina o reducere a importurilor de bunuri de consum, de bunuri capitale, de marfuri si alte materii prime", spune Nouriel.

In acelasi timp, deprecierea continua a dolarului fata de monede ca euro sau yen, ca urmare a politicii de reducere a dobanzii de referinta de catre FED, reduce competitivitatea la nivel global. Pietele imobiliare supraincalzite din Europa, in principal, s-au prabusit si ele in efectul de domino provocat de criza americana, iar increderea in piata financiara scade odata cu indicii bursieri. Economistul Nouriel

Roubini spune ca urmatorul pas va fi ieftinirea materiilor prime, ca petrolul si minereurile, provocata de o incetinire a cresterii economice a SUA si China. Goana dup aur a renceput, ca o consecin direct a crizei finaciare mondialeSe vorbe te chiar de o isterie a investitorilor care caut acum un plasmanet refugiu prin care s i p streze valoarea. Anali tii spun ins c investi ia n aur s-ar putea dovedi mai nesigur dect pare. Pre ul aurului a crescut cu 3% n timp ce argintul s-a apreciat i el cu 5%. Metalul galben a ajuns la valoarea de 654,22 euro/uncie, ceea ce nseamn 23,07 euro pe gram. Recordul la pre ul n euro este o conjunctur , dat fiind i aprecierea dolarului fa de moneda unic . Pre ul aurului a crescut cu mai mult de 20% de cnd a picat Lehman Brother. Acesta este puternic influen at de criza prin care trec sistemul financiar n general i sectorul bancar n particular Tot ca un efect al crizei, pretul alimentelor a crescut, anul acesta, in intreaga Europa. Prin urmare, in zona euro, inflatia a ajuns la 3,1 procente, in mare parte din cauza cresterii inflatiei alimentelor la 4,3%. Analistii Bancii Centrale Europene au afirmat ca pretul mancarii isi va mentine si anul viitor trendul ascendent. Guvernele din intreaga lume au decis astfel sa elimine tarifele de import pentru a contrabalansa cresterea preturilor. Dupa China, Rusia, Mexic, India, Peru, Uniunea Europeana este urmatoarea care ia aceasta masura. Exista doua tipuri de efecte ale crizei:pe termen scurt cu lichiditatile,sip e termen lung cu cersterea dobanzilor. Cele mai importante efecte asupra Europei de Est sunt cele pe termen lung atunci cand cresterea economica va incetinii si creditele vor fi obtin ute cu costuri mult mai mari, 5 state est-europene cu deficit mare de cont current au fost supuse persiunii la un moment dat:Letonia,Ungaria,Bulgaria,Romania si Serbia.Din perspectiva BERD exista si asopecte positive ale acestei crize marirea dobanzilor ar putea domoli explozia de indatorari din aceste state-economiile acestor tari ,in special in domenii precum cel imobiliar si de constrctii,au crescut repede,poate prea repede,atingand uneori niveluri care nu pot fi sustinute. Intre timp,criza de pe pietele financiare europene occidentale isi continua cursul,iar economiile aflate inca in curs de dezvoltare pot fi afectate si prin intermediul produselor exportate de Occident.Criza financiara se poate adanci si,la fel, exista posibilitatea ca finantarea externa sa se reduca. Un aspect destul de grav pentru acele economii emergente cu deficit mare de cont current se afirma in analiza Bancii Molndiale. Actuala criza este cea mai mare de la Marea Criza, insa nu este cea mai grava din toate timpurile, iar nivelul de crestere economica in Europa va fi mai scazut, insa nu comparabil cu economia americana. Efectele se simt si de vor resimti in continuare dupa

cum apreciaza analistii, insa in mod diferit de fiecare tara in parte, in functie de dezvoltarea economica si de relatiile pe care aceasta le are cu SUA. Economia Poloniei a crescut, anul trecut, cu 6,5%, cea mai mare crestere din ultimii zece ani, a Romaniei cu 6%, in timp ce cresterea economica din Bulgaria a fost de 6,2%, din Cehia de 6%, iar din Slovacia de 9%. Ritmul rapid de crestere este insotit insa de factori negativi, cum ar fi amplificarea inflatiei si a deficitului de cont curent, explica specialistii firmei de consultanta. Impactul crizei asupra restului lumii Cum se face totusi ca o problema care dupa orice logica sanatoasa ar fi trebuit sa afecteze in principal America, ba mai mult - doar o parte din ea, pare sa aiba efecte atat de puternice si asupra celorlalte tari? Raspunsul este relativ simplu si trebuie cautat in mecanismele complexe care guverneaza finantele internationale. Pietele financiare americane au fost si sunt printre cele mai mari si mai lichide din lume, ceea ce reprezinta un mare avantaj, in sine. Din acest punct de vedere, America nu avea cum sa fie ignorata sau evitata, ca si partener financiar. Daca ar fi sa luam doar exemplul unor banci europeene, aceste organizatii nu aveau cum sa isi desfasoare o activitate economica rentabila, fara a face uz de produse financiare de tip swap, futures, options si alte derivative care in mod inevitabil le creeau o expunere la conditiile pietelor americane. In momentul in care colosi ca si Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch sau AIG sunt in pragul falimentului iar perceptia publica este aceea de panica financiara,este imposibil ca banci din diverse colturi ale lumii sa nu fie afectate mai devreme sau mai tarziu, intr-o masura mai mica sau mai mare Ca si cum aceste efecte pur financiare nu ar fi fost de ajuns, bubble-ul imobiliar pare sa se fi propagat in intreaga lume ca un hit al lui Britney Spears, astfel incat multe alte tari se confrunta cu probleme de crestere speculativa a preturilor la imobiliare (si apoi prabusire brusca sau blocaj), fara totusi ca economiile lor sa intre in colaps, datorita unor regulatii de creditare mai putin liberale.

Situatia in Romania

Nu mai este un secret pentru nimeni ca in acest moment piata imobiliara din Romania se gaseste in blocaj. Numarul de tranzactii a scazut nu simtitor ci drastic, iar cererea si oferta par sa nu mai vrea sa se intalneasca. Din fericire pentru noi, datorita unei regulatii destul de severe a BNR, unei burse de valori subdezvoltata si a unei oarecare sanatati a economiei romanesti, criza financiara mondiala nu a dus inca si probabil nici nu va duce la falimente rasunatoare ale unor institutii financiare de renume. Din acest punct de vedere ne putem considera fericiti, atata timp cat statul nu se va vedea in situatia de a interveni cu zeci de miliarde de Euro pentru sustinerea unor banci sau fonduri de pensii si asigurari falimentare.Cu toate acestea, situatia se afla intr-un echilibru foarte instabil. In functie de anumite evolutii politico-economice, economia romaneasca poate sa se prabuseasca in timp record sau dimpotriva, poate sa creasca in mod nesperat si sa devina un loc de refugiu pentru capitaluri de risc minim. Partea imbucuratoare este ca pentru prima data (poate in sute de ani) destinul tarii este in propriile noastre maini, fara sa depinda intr-o masura foarte mare de puteri externe. Partea trista este ca s-ar putea sa nu avem inteligenta, ca popor, sa profitam de aceasta situatie si sa imprimam o turnura favorabila situatiei geo-politico-economice actuale. In prag de alegeri electorale si calare pe un cal (economic) naravas, doua scenario s-ar putea desfasura in urmatoarele luni: 1. Luptele politice actuale vor conduce la alunecarea spre populism, masuri sociale gratuite, dublate de certuri interminabile, dezechilibru politic si imposibilitatea formarii unui guvern dupa alegeri. Intr-o astfel de situatie nu vom avea decat de pierdut pe toate planurile, inflatia risca sa isi reintre in drepturi, puterea de cumparare va scadea,moneda se va deprecia, iar in ultima instanta investitiile straine vor fi stopate sau chiar retrase din Romania, datorita impredictibilitatii situatiilor politice, sociale, si fiscale.

2. Atat electoratul cat si oamenii politici realizeaza importanta situatiei si se mobilizeaza pentru formarea unui guvern responsabil, capabil sa mentina si sa impulsioneze dezvoltarea economica si stabilitatea politica si fiscala. Unul dintre pasii esentiali in acest sens ar fi deblocarea unor investitii de proportii in infrastructura (autostrazi, aeroporturi, cai ferate rapide, retele de utilitati,

proiecte energetice), sustinute partial prin atragerea de capitaluri private lowrisk. Printr-o astfel de strategie Romania ar avea sansa ca in 5, maxim 10 ani sa recupereze total decalajul fata de Vestul Europei si sa devina chiar una dintre zonele cu cea mai mare dezvoltare si influenta din Uniunea Europeana.

n concluzie nu putem dect s remarc m urm toarele:

Criza financiar a afectat pia a muncii american accentund nivelul omajului i concedierile n mas ;

Impactul este diferen iat pe sectoare, cei mai afecta i fiind angaja ii din sectoarele puternic dependente de finan area din surse externe (atrase de pe pia prin credite, ac iuni, obliga iuni); Criza financiar a determinat o reorientare sectorial a for ei de munc disponibilizate din sectoarele grav afectate de criz (pia a american are o capacitate destul de mare de adaptabilitate la noile condi ii).