P. 1
MIRELA_TARNOVEANU

MIRELA_TARNOVEANU

|Views: 7,159|Likes:
Published by geaninamatei

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: geaninamatei on Feb 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2014

pdf

text

original

Sections

Energia mecanică, energie a corpurilor raportabilă la o stare de
referinţă care diferă de starea considerată exclusiv prin valorile mărimilor de
stare geometrice şi mecanice (mase inerte, poziţia lor, viteza, etc.)
Energia cinetică, energie a unui sistem fizic în care intervin numai
mărimile se caracterizează starea de mişcare a corpurilor care alcătuiesc
sistemul. În cazul translaţiei Ec = ½ mv2

, unde m este masa şi v viteza

corpurilor în cazul rotaţiei în jurul unui ax Ec = ½ iω2

unde i este momentul de

inerţie în raport cu axa de rotaţie, iar ω este viteza unghiulară a sistemului.
Energia potenţială, energie pe care o posedă un sistem fizic datorită
interacţiunilor ce depend numai de poziţia relativă a corpurilor componente ale
acelui sistem.

Energia internă, reprezintă suma energiilor cinetice şi potenţiale ale
tuturor particulelor care constituie un sistem fizico-dinamic. Introducerea
noţiunii de energie internă a fost necesară pentru alcătuirea bilanţului energetic
al unui process fizic, pe baza principiului I al termodinamicii.
Energia eoliană, energie mecanică a maselor de aer în mişcare, în
atmosferă. Această energie poate fi folosită de nave cu pânze, de mori de vânt,
de motoare eoliene.

Energia hidraulică, energie mecanică cinetică sau potenţială a maselor
de apă. Ea poate fi folosită în turbine hidraulice la roţi hidraulice etc.
Energia de deformaţie, energie acumulată de un material deformabil
sub efectul unei solicitări. Dacă deformaţiile sunt elastice acest tip de energie
poate fi recuperată când revine la forma şi la dimensiunile iniţiale.
Energia de zăcământ, energie mecanică naturală care condiţionează
curgerea hidrocarburilor fluide din zăcământ spre sonde sau spre galeria de
drenare.

Energia electromagnetică, energia sistemelor fizice a căror stare diferă
de starea de referinţă numai prin valorile de stare locală ale câmpului
electromagnetic. În general ea se descompune în doi termeni dintre care unul
numit energie electrică (depinde numai de mărimi electrice) iar al doilea numit
energie magnetică (depinde numai de mărimi magnetice). Energia electrică
datorită calităţilor sale remarcabile de a fi produsă în cantităţi mari din alte
forme de energie, de a fi transmisă economic la distanţe foarte mari, de a fi

8

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

distribuită economic la consumatori, de a fi transformată cu uşurinţă în alte
forme de energie, are în prezent o foarte largă utilizare în industrie, agricultură,
transporturi, în consumul casnic.
Energia luminoasă, energie conţinută în undele luminoase. Valoarea
energiei luminoase depinde de câmpurile alternative, electric şi magnetic, care
constituie o astfel de undă. Se transformă uşor în căldură, stimulează anumite
reacţii chimice sau poate fi convertită parţial în energie electrică (prin
intermediul semiconductoarelor).
Energie radiantă, energie care se propagă în spaţiu sub formă de
radiaţie. Poate fi de natură electromagnetică sau sonoră.
Enerigia nucleară, energie caracteristică proceselor din interiorul
nucleelor atomice, considerabil mai mare decât energia caracteristică păturilor
electronice ale atomului.

Dacă pentru ionizarea unui atom se cheltuieşte o energie de câţiva
electroni – volţi, pentru producerea unei transformări nucleare este nevoie de
cel puţin câteva milioane de electroni. În timp ce prin arderea unui kg de
cărbune se obţin cel mult 8000000 de calorii, prin fisiunea completă a unui
gram de uraniu 235 dintr-un reactor nuclear se obţin c.c.a. 20 de miliarde de
calorii. Un gram din acest material este energetic echivalent cu 2,5 tone de
cărbune.

Energia de legătură, diferenţa dintre energia unui grup de particule
legate una de alta şi energia în starea în care particulele sunt separate între ele
prin distanţe foarte mari (teoretic infinite). Cu cât energia de legătură este mai
mare, cu atât legătura dintre particule este mai puternică. Pentru molecula de
hidrogen această energie este de 4,5 eV, la cea de clor este de 2,5 eV, iar pentru
mercur este de 0,1 eV. În reacţiile chimice care au loc cu emisiune de energie,
aceasta se face pe seama energiei de legătură a moleculelor, iar în cazul
reacţiilor nucleare pe seama energiei de legătură a nucleelor.
Energia de rezonanţă, energie cinetică a unei particule care va fi
capabilă sau împrăştiată de obicei de către un nucleu, din cauză că nucleul
compus care se formează prin unire cu particula conţine un nivel energetic de
rezonanţă, corespunzător valorii acestei energii.
Energia sonoră, energie conţinută într-o porţiune a unui mediu datorită
undelor sonore care se propagă prin el.

9

Mirela Târnoveanu

Energia termică, energie asociată agitaţiei termice a particulelor care
alcătuiesc corpurile. Într-un gaz rarefiat la o anumită temperatură ea este egală
cu energia cinetică totală a moleculelor gazului; într-un cristal este egală cu
enrgia mişcării oscilatorii a atomilor, ionilor sau moleculelor care formează
cristalul.

Energie a combustibililor, energie degajată prin arderea
combustibililor, ea este egală cu diferenţa dintre energia termică interioară a
produselor de ardere în starea de la sfîrşitul procesului şi energia interioară a
amestecului în starea anterioară aprinderii.
Energia liberă, parte din energia interioară a unui sistem fizic care, în
procesele reversibile şi izoterme se poate transforma în alte forme de energie
exclusiv pe calea efectuării de lucru mecanic. Diferenţa dintre energia
interioară a unui sistem şi energia lui liberă se numeşte energie legată (potenţial
termodinamic).

Energie solară, energie emisă de soare în întreg domeniul radiaţiei sale
electromagnetice. Pământul primeşte două calorii pe centrimetru pătrat la
distanţa medie Pământ – Soare în afara atmosferei ( perpendicular pe direcţia
razelor solare ) şi pe minut. Energia solară este de natură termonucleară şi se
produce prin transformarea nucleelor de hidrogen în nuclee de heliu la
temperaturi foarte înalte care ajung la 15 000 000 de grade în centrul soarelui.
Ea stă la baza celor mai multe forme de energie de pe Pământ ( energie produsă
de căderile de apă, arderea cărbunilor)
Energia chimică, energie care se degajează sau se absoarbe în reacţiile
chimice. Este determinată de componenţa şi structura chimică a substanţelor.
Se exprimă ca diferenţa dintre energia produselor iniţiale intrate în reacţia
chimică şi energia produselor de reacţie.
Energia germinativă, însuşire a seminţelor exprimată prin procentul de
seminţe germinate ( normal în1/3 -1/2 ) din timpul stabilit pentru determinarea
facultăţii germinative.

Energia specifică organelor de simţ, teorie idealist – subiectivă,
formulată de naturalistul german J.P Müller de pe poziţiile idealismului
filozofic „fiziologic”. Potrivit ei, activitatea organelor de simţ nu este
determinată de realitatea obiectivă, ci de o energie „proprie” ruptă în mod
metafizic de lumea exterioară. În sprijinul teoriei sale, Müller a invocat

10

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

argumentul că, indiferent de natura excitantului, organele de simţ produc
constant aceeaşi senzaţie ( ex. ochiul reacţionează prin senzaţii vizuale nu
numai la excitanţii optici, ci şi la presiuni sau loviri ). Müller nu ţine seama de
faptul că însăşi specializarea simţurilor a fost determinată de adaptarea lor la
însuşirile excitanţilor specifici şi că excitaţii „ nespecifice” ( ex. cele mecanice
sau electrice în cazul ochiului) nu intervin decât în mod accidental (teorie
criticată de V.I. Lenin în „Materialism şi empiriocriticism”).

1.3.2. Sugestii metodologice în preluarea noţiunilor legate de
energie la ciclul primar. Surse de energie „ Exemple de activit
ăţi”.

Ce este energia ?
Energia există pretutindeni, ea este cea care face posibil tot ceea ce se
întâmplă: mişcare, încălzire, iluminare, menţinerea vieţii.
Tot ce se întâmplă în lume este ca urmarea schimburilor energetice.
Dar, energia nu poate fi văzută, auzită, simţită sau atinsă. Este invizibilă, însă
este forţa care face viaţa posibilă.
În jurul tău se petrece în permanenţă câte ceva. Fie bate vântul, sau
maşinile trec pe stradă, fie oamenii vorbesc şi circulă. În timp ce citeşti aceste
rânduri, ochii tăi se mişcă şi sângele îţi circulă prin corp.
Forme de energie.
În continuare puteţi afla mai multe despre diferitele tipuri de energie şi
despre felul în care acestea sunt utilizate:

• Soarele degajă energie luminoasă şi căldură ;

• Apa în mişcare are energie mecanică, numită energie hidraulică ;

• Vântul, sau aerul în mişcare, are energie mecanică, numită energie

eoliană ;

• Cărbunele înmagazinează energie care în momentul arderii se

transformă în căldură ;

• Organismele umane şi animale transformă hrana în substanţe chimice,

pe care le depozitează sub formă de energie chimică. Alimentele sunt
un depozit de energie chimică.
Cu se măsoară energia?
Energia se măsoară în unităţi numite jouli (J) după J.P. Joule, care a
descoperit că şi căldura este un tip de energie.

11

Mirela Târnoveanu

A. Surse de energie provenite de la Soare
De timpuriu, omul a făcut toată munca cu puterea forţei sale. Apoi,
când a învăţat cum să domesticească animalele, el a putut să antreneze câteva
dintre ele astfel încât să aibă muşchii mai tari, dacă ar fi avut de făcut o muncă
mai grea pentru el. Cănd omul a aflat despre simpla roată a început să
folosească puterea vântului şi a apei, mai ales la punerea în funcţiune a morilor
de vânt şi de apă.
Obiective:
- să înveţe mai multe despre energie şi de unde vine ea;
- să înţeleagă că Soarele este o sursă primară de energie şi care,
transformându-se, dă naştere altor surse de energie şi care,
transformându-se, dă naştere altor surse de energie

Lumina Soarelui
Îndreptaţi-vă spre soare sau luaţi o poză cu Soarele. Lumina care vine
spre pământ de la Soare este energie pură. Soarele este sursa primară, originară
de energie. Aproape toate sursele de energie au primit energia de la Soare.
Materia organică, ca plantele, transformă energia solară în frunze, flori
şi fructe. Animalele, care consumă materia organică, transformă energia în
masa corpului. Când animalele mor, energia lor este descompusă şi după mai
mult timp se transformă în petrol, cărbuni sau gaze naturale.
Energia soarelui, numită energie solară, poate fi transformată în energie
electrică prin celulele solare, sau poate fi utilizată direct pentru a încălzi apa.
Unele case sunt încălzite de către Soare. Ele au panouri solare, care
absorb energia Soarelui, chiar şi pe timp noros.
Hrana
Luaţi un măr, portocală sau orice fruct sau legumă. Hrana este o sursă
de energie folosită de către oameni. Hrana pe care o mâncăm este digerată şi
energia rezultată este folosită de către organism ca să bată inima, să pompeze
sângele şi corpul să crească. Când corpul este slăbit, el are nevoie să mănânce
şi să producă mai multă energie aşa că putem continua să muncim, să ne jucăm

Aplicaţii practice

12

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

- Faceţi o listă cu animalele care sunt folosite la muncă, precum cărat,
împins, ridicat!
- De unde vine energia ce dă muşchilor fiinţelor puterea să
muncească?
- Ce alte surse de putere mai foloseşte omul?
Uleiurile organice
Uleiurile vegetale şi animale au avut un rol important în istoria
omenirii. Uleiurile vegetale, ca uleiul de măsline, sau floarea-soarelui sunt
folosite pentru gătit.

Uleiurile animale, ca cel de balenă, focă şi peşte erau folosite în trecut
pentru lămpi de iluminat şi pentru a impermealiza.

Aplicaţii practice

Pentru a observa modul de iluminare cu ajutorul uleiurilor luaţi un
pahar cu ulei vegetal, introduceţi un fir de bumbac astfel încât un capăt să fie
scufundat în ulei iar celălalt să rămână afară. Aprindeţi capătul exterior al
firului. Acelaşi lucru puteţi încerca aprinzând o bucăţică de grăsime animală
(de exemplu, slănină).
Lemnul
Lemnul vine de la copaci, care sunt desigur plante. Plantele iau energia
de la Soare. Când copacii sunt tăiaţi şi arşi, ei transformă energia lor în căldură.
Multe locuinţe sunt încălzite cu lemne de foc.

Aplicaţii practice

Luaţi o bucată de lemn de foc sau un chibrit şi aprindeţi-l. Ce observaţi?
B. Combustibili fosili
Obiective:
- să cunoască model de formare a combustibililor fosili
- să cunoască modul de întrebuinţare a combustibililor fosili
O imensă cantitate de energie este necesară pentru industrie şi pentru a

pune maşinile în mişcare.

13

Mirela Târnoveanu

În cea mai mare parte această energie este dată de trei tipuri de
combustibili: cărbunii, petrolul şi gazele naturale.
Aceşti combustibili sunt utilizaţi la încălzitul locuinţelor, pentru a
produce energie electrică şi pentru circulaţia autovehiculelor.
La fel ca plantele descrise înainte, plantele vechi absorbeau energia
solară şi o transformau în frunze. Animalele vechi, ca dinozaurii, mâncau
plante. Când plantele şi animalele au murit ele s-au colectat sub scoarţa
pământului şi după câteva milioane de ani au fost descompuse şi transformate
în cărbuni, petrol sau gaze naturale.
Cărbunii
Observaţi o bucată de mangal sau dacă este posibil o bucată de cărbune.
Cărbunii sunt arşi pentru a încălzi locuinţele şi pentru funcţionarea maşinilor.
Aprox. 20% din energia pe care o utilizăm este provenită de la cărbuni.
Petrolul
Luaţi o cantitate de motorină (de prefernţă în plastic transparent) astfel
încât elevii să poată vedea uleiul.
Alte produse petroliere similare cu motorina sunt arse de către
motoarele maşinilor şi pentru încălzirea caselor.
În jur de 45% din energia folosită provine din petrol.

Ştiaţi că....

Un avion supersonic poluează la decolare cât 10000 de
automobile la plecare?

Cea mai lungă conductă are o lungime de 2876 Km. Ea
transportă ţiţei de la Edmonton, Canada, la Buffalo, SUA?

Gazele naturale
Gazul natural este folosit la încălzirea caselor multor oameni. Aproape
25% din energia pe care o folosim provine din gazul natural.

Energia nuclerară
Puterea nucleară provine din substanţe radioactive. Aceasta produce
mult mai multă energie decât orice altă sursă de energie.

14

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

Această energie provine dintr-un combustibil numit uraniu, care este un

metal rar, exploatat din mine.

Energia nu se degajă prin ardere ci prin fisiunea atomilor de uraniu – un
proces asemănător procesului de spargere a unei picături de lichid, în picături
mai mici, când volumul său creşte. Acest proces este denumit fisiune. În timpul
procesului de despărţire a atomilor se degajă o căldură imensă.
Energia nucleară este utilizată la producerea curentului electric.
Puterea nucleară nu poluează aerul, dar pierderile radioactive sunt
dezastruase pentru vieţi. Expunerea la materiale radioactive poate avea rezultat
mutilarea, îmbolnăvirea sau chiar moartea.
În urma producerii energiei nucleare, rezultă deşeuri nucleare, care emit
radiaţii timp de mii de ani. Radiaţiile nucleare sunt dăunătoare vieţii, de aceea
sunt îngropate subteran.

Aplicaţii practice

Luaţi bricheta şi aprindeţi-o!
Combustibilul folosit de brichetă nu este acelaşi cu gazul natural folosit
pentru încălzirea caselor, dar bricheta poate fi folosită ca un exemplu.
Care este sursa de energie folosită la menţinerea flăcării? La ce se mai

utilizează gazele naturale?
C. Alte surse de energie. Energia alternativă
Obiective:
- să înţeleagă noţiunea de sursă de energie alternativă
- să cunoască modul de utilizare a apei din punct de vedere energetic
- să cunoască diferite instalaţii de utilizare a forţei vântului şi rolul lor
- să cunoască şi alte modalităţi de producere a energiei
Următoarele surse de energie nu provin de la Soare. Ele sunt derivate
din alte aspecte ale ecosistemului terestru.
Energia care nu provine din petrol, cărbune, gaze naturale sau reacţii
nucleare poartă numele de energie alternativă.
În cea mai mare parte, ea este dată de ape, soare, vânt.

Energia apei

Apa nu este o sursă de energie, dar este folosită pentru a genera energie.

15

Mirela Târnoveanu

Energia de mişcare a apelor curgătoare este folosită de mii de ani. Încă
de acum 2000 de ani, oamenii au construit mori de apă de-a lungul râurilor.
Apa ce cade de-a lungul unui deal este folosită pentru a pune în
funcţiune turbinele care generează electricitatea. Aceasta este numită putere
hidroelectrică. În jur de 5% din energia din lume este produsă acum de baraje
hidroelectrice.

Energia apelor curgătoare este acum utilizată pentru producerea
curentului electric în hidrocentrale.
Hidrocentalele asigură peste 6% din energia electrică utilizată în

prezent în lume.

Rezervele de apă curgătoare nu sunt epuizabile, deoarece ele provin din
ploi sau topirea zăpezilor. Însă, numai ţările care au multe ape pot produce
curent electric în acest fel.

Ţările nordice, scandinave, america de Nord şi Rusia produc mari
cantităţi de energie electrică în hidrocentrale.
Cele mai mari hidrocentrale de la noi din ţară sunt cele de la Porţile de
Fier I şi II, amplasate pe Dunăre.

Energia valurilor şi a mareelor

Energia valurilor a fost prima dată utilizată pentru a produce curent
electric acum 20 de ani în Japonia.
Energia mareelor poate fi utilizată la producerea energiei electrice.

Eneriga mareelor este captată în spatele barajului şi apoi i se
permite s
ă curgă înapoi prin turbine, prima centrală se acest fel a fost
construit
ă pe râul Rance, în Franţa, în 1966. Ea furnizează energie electrică
unui oraş cu 300 mii locuitori

Dezavantajul acestei metode este, că barajele pot împiedica mişcarea
peştilor încoace şi-ncolo prin râu pentru a ajunge la locul de depunere a icrelor
sau pentru alte scopuri migratoare.

Energie geotermală

Un tip de energie similar provine din energia geotermală. Pungi
(rezerve) de apă fierbinte subterană trimit aburi la suprafaţa pământului.
Această apă fierbinte poate fi de asemenea folosită pentru a genera electricitate.

În interiorul Pământului, temperatura este ridicată şi creşte cu cât
adâncimea este mai mare. În unele locuri, apa de adâncime înc
ălzită, datorită

16

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

presiunii mari ţâşneşte la suprafaţă. Acest tip de energie, numit energie
geotermal
ă, poate fi utilizat pentru termoficare şi pentru producerea energiei
electrice.

Un izvor de apă fierbinte şi vapori, care aruncă apa până la mare

înălţime, se numeşte gheizer.

Ţara cu cele mai multe gheizere este Islanda. În această ţară, mai mult
de jumătate din populaţie foloseşte apă caldă din energia geotermală.

Energia vântului (eoliană)

De mii de ani, energia vântului a fost folosită în navigaţie şi pentru a
pune în mişcare morile de vânt.
Vântul care se produce poate fi folosit să învârtă moara de vânt, care
generează energie. Moara de vânt a fost folosită de secole în unele părţi ale
lumii unde există vânturi puternice.

Azi morile de vânt sunt folosite pentru a produce curent electric.
Morile de vânt nu sunt poluante, dar sunt mari
şi fac zgomot. Pentru a
da mari cantit
ăţi de energie electrică, ele acaparează terenuri extinse.

Ţara care produce cea mai multă energie electrică cu ajutorul morilor
de vânt este Olanda, numită şi „ţara morilor de vânt”.

Combustibili obţinuţi din deşeuri

Acum noi putem extrage energie chiar şi din gunoi! Gunoiul este ars
pentru a facilita producerea energiei. Prin arderea sa apa din conducte este
încălzită. Această apă fierbinte este folosită pentru producerea electricităţii.
Multe deşeuri produc destulă energie pentru a pune în funcţiune instalaţiile şi
pentru a aproviziona cu mai multă energie comunitatea. Aceasta este o mică
sursă de energie, care însă e în continuă creştere.

Energie chimică

Bateriile crează energie prin reacţii chimice când diverse substanţe
chimice reacţionează între ele, producându-se energie. Când reacţia încetează,
bateria trebuie înlocuită. Bateriile sunt folosite la maşinile cu motor şi pentru
mai multe mici aplicaţii, ca de exemplu – ceasuri, aparate auditive, jucării.

Fişă de lucru

Turnaţi apă dintr-un pahar în altul simulând o cădere de
apă.

17

Mirela Târnoveanu

Observaţi mişcarea apei şi imaginaţi-vă puterea acesteia
când volumul creşte de mii de ori.
Care sunt cele mai mari hidrocentrale din ţara noastră?
Unde sunt amplasate aceste hidrocentrale? De ce?
Luaţi o morişcă de vânt şi loviţi-o! Gândiţi-vă de unde
vine energia care face ca morile de vânt să se
învârtească?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, gândiţi-vă la ce determină ploaia.
Luaţi o lanternă şi identificaţi sursa luminii pe care o
produce.

Electricitatea naturală

Benjamin Franklin a dovedit că fulgerul este electricitate în 1752,
descoperirea lui i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să înveţe cum să exploreze şi să
genereze electricitatea prin alte metode.
O descărcare electrică (fulger) conţine o cantitate mare de energie

electrică naturală.

Electricitatea nu a fost inventată. Ea a fost descoperită prima dată de
către greci, acum 2000 de ani. Însă abia acum 150 de ani, oamenii au învăţat
cum să o producă şi s-o utilizeze.
Electricitatea este o formă de energie. Ea poate fi transformată în
energie termică, energie luminoasă şi în energia sunetului. Mai poate fi
transformată şi în energie cinetică. Aceasta pune în funcţiune maşinile.

Ştiaţi că....

Unele animale generează singure electricitate ?
Ţiparii electrici îşi imobilizează şi prind hrana cu ajutorul electricităţii.
În cozile lor ei au destulă energie electrică pentru a aprinde 12 becuri. Aceşti
ţipari pot omorî chiar şi oamenii.
D. Electricitatea în jurul nostru
Obiective :
- Să cunoască rolul electricităţii în dezvoltarea umană ;
- Să înţeleagă modul de funcţionare al unor aparate electrice
cunoscute ;

18

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

- Să identifice materialele cu proprietăţi electrice sau care conduc
electricitatea.
Gândiţi-vă cât de des vă uitaţi la televizor, aprindeţi lumina sau

deschideţi frigiderul!

Toate acestea şi multe altele sunt posibile datorită electricităţii. Lumea
ar fi total diferită fără electricitate.
În maşinile de călcat electrice, în sobele electrice şi maşinile de gătit
electricitatea face ca o mică bucată de sârmă să devină fierbinte. Această
sârmă este în aer, dar nu primeşte destulă căldură să ardă, astfel încât noi putem
să o folosim mult timp.

Fişă de lucru

Faceţi o listă cu tot ce folosiţi de-a lungul unei zile cu ajutorul
electricităţii! Aveţi grijă să nu omiteţi prea multe lucruri!
Spre exemplu, nu uita că autobuzul cu care mergi la şcoală, nu ar
funcţiona fără o scânteie electrică în motor dacă ar avea un motor Diesel, şi
presele care tipăresc ziarele şi revistele sunt conduse de motoare electrice.
Lucrurile care conduc electricitate se numesc conductori. Lucrurile
care nu conduc electricitatea se numesc izolatori.
Faceţi o listă de obiecte pe care le folosiţi în gospodărie sub cele două

cuvinte, după cum urmează.
Conductori

Izolatori

1.3.3 Rolul resurselor regenerabile în activitatea de protecţie
a mediului. Exemple de activit
ăţi

Unele resurse de energie sunt înlocuite în natură aproape la fel de
repede precum sunt folosite şi sunt numite resurse regenerabile
Puterea apei, puterea vântului energia Soarelui şi energia geotermală
sunt exemple de surse de energie regenerabile.

• Puterea apei este regenerabilă prin căderea ploii.

• Puterea vântului este reînoibilă de fiecare dată când bate vântul.

• Energia solară este regenerabilă când Soarele străluceşte.

19

Mirela Târnoveanu

• Energia geotermală provine din roci care se păstrează fierbinţi de-a

lungul anilor, în interiorul Pământului.

Obiective:
- să identifice sursele de poluare ale mediului din surse energetice ;
- să înţeleagă importanţa producerii energiei din surse regenerabile ;
- să înţeleagă cum este poluat mediu prin arderea de combustibili

fosili ;

- să compare resursele regenerabile şi neregenerabile din punct de
vedere economic şi al protecţiei mediului.

Poluarea mediului de către unele surse de energie

Pentru a obţine energie din combustibilii fosili, aceştia trebuie să ardă.
Căldura care rezultă prin arderea lor poate fi folosită pentru a încălzi ceva sau
pentru a pune în funcţiune un motor. Atunci când ard, combustibilii fosili
murdăresc sau poluează aerul ; se degajă fum şi gaze dăunătoare oamenilor,
plantelor şi animalelor.

În procesul de ardere a benzinii în motoarele autovehiculelor rezultă un
gaz foarte nociv, numit monoxid de carbon.
Particelele miniscule de funingine rezultate din arderea cărbunilor

murdăresc aerul.

Combustibilii poluanţi sunt: cărbunii, petrolul, gazele naturale, lemnul,
uraniul. În afara faptului că aceşti combustibili poluează aerul rezervele lor
sunt limitate. De aceea oamenii caută noi tipuri de energie pentru a produce
energie electrică şi pentru a pune în funcţiune maşinile.

Ştiaţi că....

Prin arderea unui litru de benzină, se elimină în aer 400 g de
hidrocarburi, 23 g de oxizi de azot, 1 g tetraetil de plumb.

Fişă de lucru

Ce fel de probleme ar apărea dacă fiecare locuinţă ar fi încălzită
cu lemne?
Calculaţi cantitatea de poluanţi rezultaţi în urma circulaţiei
autovehiculelor pe o distanţă de 1 km, într-o oră, ştiind că :

20

Cunoaşterea mediului/ştiinţe/didactica cunoaşterii mediului şi ştiinţelor în învăţământului
primar şi preşcolar

- motoarele care funcţionează cu benzină elimină în aer 2,2 g/km
monoxid de carbon, 0,97 g/km oxizi de azot
- motoarele care funcţionează cu motorină elimină în aer 0,98 g/km
monoxid de carbon, 0,8 g/km oxizi de carbon, 0,4 g/km particule
solide
Pentru acasta trebuie să :
- stabiliţi un punct de control, în apropierea şcolii sau în cartierul
unde locuiţi ;
- număraţi toate maşinile care trec prin punctul de control ales,
împărţindu-le în două categorii : maşini care funcţionează pe bază
de benzină şi maşini care funcţioează pe bază de motorină, timp de
cel puţin un sfert de oră.
Pentru înţelegerea noţiunilor prezentate observaţiile directe în natură
trebuie să constituie baza de plecare pentru educaţia de protecţie a mediului în
şcoala generală. De aceea profesorului îi revine sarcina de a se sprijini pe
cunoaşterea orizontului local, unde se pot organiza şi face observaţii, exerciţii
şi aplicaţii practice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->