Scribd Upload a Document Search Documents Explore Sign Up Log In / 93 Download this Document for Free 5 Introducere Relatia

dintre domeniu si viata internationala 1. Nimeni nu se mai indoieste ca epoca pe care o traim este una de mari transfor mari.Intr-adevar, sistemul european si mondial sunt in curs de prefacere profund a, dupa cum siactorii lor sufera, in acelasi timp, profunde transformari interne . Astfel, pe parcursul ultimeidecade se pot inregistra doua transformari structur ale ale sistemului international initiate de sfarsitul Razboiului Rece si, respe ctive, de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Restructurarea raporturilo r de putere din perioada post-razboi rece a fost urmata abrupt, dupaatacurile as upra unor obiective de pe teritoriul american, de inceputul unei noi ere in isto ria sistemului global, pe care o putem numi perioada post/post-razboi rece. Aces te transformari politice au avut si au loc in cadrul unei accelerari a proceselo r de globalizare economica, financiara, culturala si militara, precum si al impa ctului tehnologiilor informationale, al mass-mediei globale. Drept urmare, distinctia clasica dintre politica interna si cea externa - erodata de mai multavreme - tinde sa se estompeze si mai accentuat.Faptul ca l egislatia si politica noastra interna se afla "sub lupa " analitica a marilor pu teri (vezidoar necesitatea ndeplinirii obiectivelor din planurile nationale anuale de aderare la NATO,respectiv procesul de examinare analitica al Comisiei Europene s i strategia de integrareeuropeana, dar si deciziile luate pentru participarea in coalitia antiterorista) sau cel ca probleme interne, cum sunt cele legate de minoritati, constituie preo cupari internationale Termeni cheie: politica externa, niveluri de analiza, teoriile relatiilor inte politica interna rnationale. 6 curente reprezinta tot atatea dovezi ale tezei enuntate mai sus. In plus, de cur and au aparutlucrari care analizeaza intrepatrunderea dintre politicile interna si externa, mai precis spus, proiectarea politicii interne in spatiul extern. Ac easta este determinata de adancirea continua ainterdependentelor pe plan mondial , de fenomenul globalizarii, precum si de proiectareaintereselor unor grupuri in terne pe plan extern.2. Or, tocmai faptul ca aceasta legatura dintre intern si e xtern a devenit atat de stransa neimpinge spre un nou tip de ordine mondiala, ca re, plecand de la dependenta sistemului de stareacomponentelor sale, isi propune sa intervina in politica interna a actorilor sistemului ori decate o ri situatia acestora ar putea pune in pericol securitatea sistemului in ansamblu l sau

.Lumea democratica tinde astfel, paradoxal, sa devina tot mai exclusivista si interventionista. Aceasta impune o regandire a unor valori fundamentale ca suveranitatea si indep endenta, carevor trebui promovate intr-un mediu ce, aparent, va tinde sa le nege tot mai mult, in sensul lor clasic.3. Viata internationala reprezinta materia a nalitica a domeniului relatiilor internationale. Acestaa aparut pe o anumita tre apta de integrare a sistemului, reflectand apoi, cu fidelitate, evolutiaacestuia prin succesiunea diferitelor scoli de gandire care l-au dominat. Studierea acad emica arelatiilor internationale si, in egala masura, activitatea practica a dec identilor si expertilor indomeniu este confruntata in mod constant cu trei provo cari majore: problema nivelurilor deanaliza , sfidarea teoretica si, respectiv, capacitatea de a explica evolutia actorilor in sistemulinternational. Este evidenta complexitatea unei re alitati in care multe domenii de interogare setransforma radical, cresc sau chia r dispar in timpul studierii. Teoriile relatiilor internationaledifera semnifica tiv in functie de sfera de cuprindere a fenomenelor analizate. In termenii cei m aisimpli, dilema nivelurilor de analiza implica o optiune intre studierea sistem ului global (politiciimondiale), a unei zone geografice particulare, a unui set de probleme specifice, sau a unor grupari sociale sau politice pana la nivelul i ndividual. Dificultatea formularii unor legi generaleale comportamentului uman e ste accentuata in teoria relatiilor internationale de posibilitateaextrem de lim itata a predictiei schimbarilor in sistemul global. Apare astfel deseori o ruptu ra 7 intre incercarea de explicare si practica relatiilor internationale.4. Cursul pr edat Dvs. este un curs de pregatire generala care, pornind de la legatura strans adintre politica interna si cea externa, doreste sa va inarmeze cu un minim de c unostinte siinstrumente, tocmai pentru a putea opera si in acest camp al actiuni note de curs dublate de i sociale.5. Expunerile vor beneficia de un suport scris materiale informative(documente, studii, articole) care trebuie sa dea cursantu lui posibilitatea de a lua cunostinta desituatia la zi in domeniul care formeaza tema expunerii, stimulandu-i propria gandire siapreciere. Intrebari: 1. Furnizati o serie de exemple ale erodarii treptate a distinctiei politica intern a politica externa.2. In acest context, analizati impactul transmiterii in direct, pe plan global, a t ragedieide la World Trade Center. 8 PARTEA I. CONCEPTE CHEIE ALE TEORIEI RELATIILOR INTERNATIONALE 1.1. ACTORII RELATIILOR INTERNATIONALE 1. Abordarea vietii internationale prin intermediul teoriei sistemelor implica doua paliere: cel alelementelor ei componente - " ACTORII " - si cel al " RAPORTURILOR " dintre ei.Modificarea naturii, respectiv a tipului de "

ACTOR ", influenteaza " RAPORTURILE "dintre acestia si intregul " SISTEM ". Ca atare, observarea transformarilor la nivelul" ACTORILOR " ne da masura transformarii " SISTEMULUI " insusi.2. Istoric vorbind, " ACTORI " au fost pe rand: colectivitati umane (triburi, uniuni de triburietc.), orasele -state ale lumii grecesti, imperiile antichitatii (Roman, Persan etc.), formatiu nileatomizate ale feudalismului, care, impreuna cu orasele ce au scapat invaziei migratorilor, au prosperat prin concentrarea activitatii clasei burgheze, au co nstituit germenii statelor de maitarziu. Acestea, dupa alcatuirea pe baza "princ ipiului dinastic", au capatat treptat un caracter national. Prefigurarea acestui caracter a insemnat, in realitate, evolutia " SISTEMULUI "european, ca nucleu al "SISTEMULUI" international in ansamblul sau.3. In felul acesta, principalul " ACTOR " al " SISTEMULUI " devine cu timpul " STATULNATIONAL ". Atributele sale sunt: populatia, teritoriul si suveranitatea propriului guver nasupra ambelor. Este de subliniat rolul " PIETEI " in asigurarea coeziunii statale si aindividualitatii " ACTORULUI ". Termeni cheie: actori internationali; structura sistemului si raporturile dintre actori; statna tiune; delegarea de suveranitate; organizatii internationale guvernamentale si n on-guvernamentale. 9 4. Prin dezvoltarea economico-sociala, asistam, pe de o parte, la consolidarea " STATULUINATIONAL " ca principal " ACTOR " al " SISTEMULUI " international, iar, pe de alta, lamultiplicarea tipurilor de " ACTORI " (firme, persoane etc). Primul Razboi Mondial a dus laaparitia unui nou tip de " ACTOR " multinational LIGA NATIUNILOR (ulterior ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE ).5. Continuarea dezvoltarii economico-sociale a determinat multiplicarea atat a tipu rilor de"

ACTORI ", cat si a " RAPORTURILOR " dintre acestia, conducand la adancirea integrariiin cadrul " SISTEMULUI ". Astfel, dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in randul" ACTORILOR " se numara: statele nationale, organizatiile internationale (guvernamentalesi n eguvernamentale), organizatii cu tendinte suprastatale (care presupun o delegare desuveranitate de la statele nationale spre ele - UE), firmele multinationale, precum si indivizi(de exemplu, Berlusconi). In rindul actorilor non-statali pot fi incluse si gruparile teroristeinternationale, respectiv organizatiile mafiote care actioneaza pe scara globala.6. Aceasta multiplicare ar fi insotita, dupa unii, de o deplasare de accent dinspre " STATULNATIONAL " spre celelalte tipuri de " ACTORI ", datorata, pe de o parte, pierderiiinevitabile de substanta a " STATULUI NATIONAL " (vezi delegarea de suveranitateatat "in sus", spre organizatii internationale, cat si "in jos", spre "regiuni"), iar, pe de alta,concentrarii acesteia la ceil alti " ACTORI " (firmele multinationale, de pilda). In context,se impune o evaluare diferentia ta pentru cele doua parti ale continentului: daca in VEST ,lucrurile par sa stea asa, in EST ele sunt mai complicate, caci avem "actorii vechi", caretind spre integrare, si noile state, care doresc acelasi lucru, dar sunt nevoite ca, in paralel,sa-si co nsolideze statalitatea de curand dobandita. 7. Pozitia STATULUI NATIONAL ca actor central al sistemului international constitui eastfel una dintre cele mai controversate teme de interogare a teoriei relatiilo r internationale. Mentionam o parte dintre argumentele adeptilor diminuarii rolu luistatului: multiplicarea surselor de autoritate si putere; diminuarea capacita tii statelor de acontrola economiile nationale - ca rezultat al globalizarii si interdependentei; 26 incapacitatea statelor de a face fata acestor amenintari; si, in mod special, di ficultateaaplicarii modelului clasic al securitatii pentru statele mici. Din ace asta perspectiva, odefinitie centrata pe stat ar subestima principalele obiectiv e ale securitatii: indiviziisau/si umanitatea . Folosirea argumentului crizei umanit are in Kosovo sauTimorul de Est aduce insa un puternic contra-argument acestei vi ziuni care poate fiinterpretata ca o expresie a unor interese bine definite. Reconsiderareaepistemologica , ultima propunere de redefinire a conceptului, analizeaza din perspectiva postm oderna modul in care sunt construite diferitele modele desecuritate. Aceasta abord are analizeaza preponderent elaborarea discursului desecuritate, inteleasa ca fe nomen intersubiectiv. Regasim in aceasta perspectivadificultatea teoretica major a a aplicarii deconstructivismului in relatiile internationale:golirea de sens a notiunilor fara a se propune solutii alternative.6. In ce priveste modalitatile concrete de asigurare a "securitatii", practica istoricainregistreaza, in linii mari, doua tipuri: primul il reprezinta metoda crearii" imperiului universal

" - prin intermediul careia, prin inglobarea unui actor de unaltul, acesta din urma preia si sarcina asigurar ii securitatii primului actor, eafiind, de acum o probleme interna a sa (si NATO functioneaza, practic, dupaaceleasi principii) -, iar al doilea il constituie metoda asigurarii " echilibrului deputere ". La nivel micro , de regula, mijloacele concrete prin care un actor isi asigura" securitatea " depind, in mare masura, atat de domeniul in care aceasta esteamenintata, cat si de tipul de amenintare utilizat de atentator/agresor.7. Mutatiile de substanta petrecute in ultimii ani pe plan international au determinat, larandul lor, mutatii in spectrul amenintarilor generale existente in interiorulsistemului. Astfel, daca pana in 1989, amenintar ile erau preponderent externe sivizibile, dupa acest moment ele devin tot mai mu lt interne si mai putin vizibile (vezicazul Iugoslaviei, care s-a dezmembrat nu pentru ca a fost agresata din afa ra,amenintare careia, dupa cum s-a putut vedea, i-ar fi putut face fata cu brio, ci pentruca partile ei componente - este drept, incitate din afara - au hotarat sa se desparta prinforta). Concret, in anii razboiului rece, pericolul izbucnir ii unui Razboi mondial 27 nuclear era dat fie de o eroare de calcul in administrarea delicatului "echilibru alterorii" , fie de escaladarea necontrolata a unui conflict regional , data fiindimplicarea superputerilor, sub o forma sau alta, in toate aceste con flicte. Astazi, daca primul pericol se estompeaza vizibil, ca urmare a incetarii rivalitatii nucleare dintre marile puteri (fara ca aceasta sa diminueze, insa, pericolul proliferarii nucleare, care creste) , cel de-al doilea se transforma , in sensul ca, desi nu maiexista pericolul ca un asemenea conflict sa duca la i zbucnirea unui razboi mondial, apare totusi pericolul cronicizarii sale , ceea ce implica riscul inglobarii inviitoarele confruntari dintre principalii actori ai noului e chilibru de puteremondial , aflat in curs de cristalizare (vezi cresterea gradului de implicare directa am arilor puteri in conflictul iugoslav, proportional cu acutizarea si prelungireaa cestuia). In ultima perioada se inregistreaza o crestere exponentiala a riscurilor siamen intarilor non-militare si asimetrice. Prin amenintari asimetrice intelegem folos organizatii si retele teroristeinte irea de catre actori statali sau non-statali rnationale de mijloace violente pentru a provoca teroare si a genera pagubemoral e, materiale si simbolice extrem de mari unor actori mult mai puternici. Raspuns ul la amenintarile asimetrice si modul de desfasurare al razboiului impotrivater orismului international evidentiaza conturarea unor noi strategii de securitate. 8. In ce priveste Romania, situatia ei de securitate putea fi caracterizata, ime diat duparevolutie, in urmatorii termeni:* singura; * slabita; * amenintata;Aces tei situatii, Romania a cautat sa-i faca fata vizand:* acordarea prioritatii in relatiile sale cu

Vestul (din ratiuni subiective - latinitate siobiective - "produsele" stabilitatea si securitatea, dar si baza prosperitatii - cautatese afla numai acolo);* mentinerea echilibrului in relatiile cu Estul (pentru a diminua gradul deinsecuritate);* promovarea unei politici de bunavecin tatea cu toti vecinii nostri;* sprijinirea eforturilor internationale de solutio nare a conflictelor din mediul nostrugeografic (Bosnia, Albania, Kosovo). 28 1.6. SISTEMUL INTERNATIONAL 1. Abordarea sistemica - fiind, deci, vorba de o modalitate de abordare aplicabila siacestui domeniu si nu proprie in exclusivitate acestuia - pleaca de la doua premise:* ca intre com ponentele intregului exista anumite legaturi, respectiv caapartenenta lor la ace lasi intreg nu decurge in exclusivitate din faptul ca se aflain acelasi spatiu g eografic;* aceste componente nu pot fi intelese corespunzator decat daca sunt pr ivite intotalitatea, in ansamblul pe care il formeaza.2. Cum spuneam, este vorba de un anumit tip de abordare care este valabil si indomeniul relatiilor interna tionale, pe care ne ajuta sa-l intelegem mai bine asa. In Intrebari: 1. Explicati mecanismul dilemei securitatii .2. Analizati articolul 5 din Tratatul Altanticului de Nord (Washington 1949) pentru a intelege logica apararii colective. 3. Amenintarile devin prepondenrent interne si mai putin vizibile. Este corectaacea sta propozitie si pentru mediul de securitate post 11 septembrie 2001?Argumentat i. Termeni cheie: Abordare sistemica, sistem international; autoreglare; anarhia in sistemul inter national lipsa autoritatii centrale; destructurare restructurare.

29 context, se remarca rezultate diferite ale aplicabilitatii sale in stiintele exa cte -unde legaturile dintre elementele componente ale sistemului, precum si regu lilesale de functionare sunt mai precise - si cele sociale, unde atat legaturile , cat siregulile de functionare sunt mai putin conturate, rezultatul constituind u-l o predictibilitate mai redusa (insa nu absenta) comparativ cu stiintele exac te.3. Alcatuirea sistemului international actual incepe cu existenta unor sistem e localeincipiente, care evolueaza mai intai pana ajung la stadiul de sisteme ca t de catconturate ca atare. Urmeaza apoi faza expansiunii lor, ceea ce le pune i n legaturacu sisteme similare ("lumi") fie pe calea legaturilor pasnice, fie pri n intermediulrazboiului (care este tot un mijloc de comunicare). Rezultatul in t imp alinteractiunii care are loc asa il constituie transformarea sistemelor loca lerespective in subsisteme ale sistemului mai larg creat prin includerea lor int r-unansamblu mai amplu, compus din totalitatea interactiunilor dintrecomponentel e/subsistemele sale.4. Principala regula de functionare a acestui tip de sistem o reprezintaAUTOREGLAREA, caracterizata prin lupta pentru putere intre component

elesale. Concret, Europa - un sistem local care evolueaza el insusi - ajunge, pr inexpansiune si inglobare in structura sa a altor zone (lumi/sisteme) ale lumii, centrul sistemului international global. In fapt, aceasta inseamna o dubla calit ate: pe de o parte, calitatea de initiator al sistemului, pe de alta, principalu l sau factor reglator.5. Odata atinse limitele geografice ale sistemului (proven ind din caracterul finit al planetei), evolutia sistemului se realizeaza prin in termediul adanciriiinterdependentelor din cadrul sau, precum si prin aparitia un or noi actori (chiar side alt tip). Are, deci, loc un proces concomitent de mult iplicare si adancire alegaturilor dintre elementele componente ale sistemului.6. In ce priveste caracterizarea sistemului international actual, se poate spune c a 30 acesta este:* un sistem (geografic) inchis, care se autoregleaza (prin procesul deredistribuire continua a puterii in cadrul sau);* un sistem lipsit de autorita te centrala (al doilea motiv pentru care seautoregleaza); termenul folosit in teoria relatiilor internationale este de sistem anarhic ;* un sistem competitiv (fiind inchis, de la un punct incolo, adancirea simultip licarea interdependentelor impune cu necesitate colaborarea chiar siintre advers ari chiar si in timpul conflictului);* care evolueaza prin structurare, urmata d e de-structurare, urmata, larandul ei de un nou proces de structurare; in felul acesta, sistemul se"regenereaza" (vezi perioada de dupa 1989 in Europa). Intrebari: 1. Explicati termenul de anarhie in sistemul international lipsa autoritatii central e, auni guvern mondial si comparati aceasta structura politica cu organizareaiera rhica a sistemelor politice din interiorul statelor. 2. In eventualitatea unei modificari a caracterului inchis al sistemului internatio nal prin colonizarea spatiului cosmic considerati ca va dispare caracterul compe titiveal noului sistem mondial/planetar? Argumentati.

31 PARTEA II. EVOLUTIA SISTEMULUI INTERNATIONAL 2.1. DE LA INCEPUTURI PANA LA REVOLUTIA FRANCEZA1. Inceputurile le constituie "lumile", privite ca insule de organizare statala, ca re isidezvolta in timp si un set de valori comportamentale, ce, la randul lui, contribuiesi mai mult la coeziunea lo r. Am avut astfel lumea greceasca , regatele din OrientulMijlociu si

Africa de Nord , apoi lumea romana . Comunicarea dintre aceste lumi aexistat indeosebi pe calea comertului si a razbo iului, fara sa ajunga insa la gradulde integrare al unei singure lumi. 2. Acest lucru s-a petrecut abia odata cu castigarea suprematiei de Roma, care, pri ndiplomatie si razboi - asa cum arata si Machiavelli intr-una din lucrarile sale pregatitoare pentru sfaturile din "Principele" - a reusit sa-si creeze imperiul . Abiaacesta a fost un sistem relativ integrat, care a cuprins in interiorul sau organizarilesocial-statale din spatiul mediteranean. Este de remarcat ca, inca dinainteacuceririi romane, in alte zone ale globului - vezi Asia de Est, sau de Sud, oriAmerica - aveau loc, in mod independent, procese relativ asemenatoare. P roblemacare se punea era aceea a stabilirii legaturilor intre aceste focare de o rganizare pecare le reprezentau lumile respective. 3. Prima mare comunicatie/legatura de acest gen - daca excludem expeditia luiMacedo n de dinaintea fauririi Imperiului Roman -o reprezinta invazia migratorilor, rezultat al actiunii marii centrifugi asiatice . Sub loviturile ei repetate,Imperiul Roman, ca prima etapa a integrarii europene si tentativa de creare a unui Termeni cheie: lumile antichitatii; sisteme regionale; modelul imperial hegemonic; expansiuneaeur opeana; nucleul si periferia sistemului international. Teoria relatiilor internationale Download this Document for FreePrintMobileCollectionsReport Document Info and Rating Follow luizamj Share & Embed Related Documents PreviousNext p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p.

p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. p. More from this user PreviousNext 520 p. 198 p. 132 p. 202 p. 93 p. 520 p. 23 p. 84 p. Recent Readcasters Erika Andreea Nikoll Tugearu Vitalie Ionel Diaconu Marina Natalia Albu Marcela Rima

Oleg Beregoi Add a Comment Cryss Love Cristina Elena Diaconuleft a comment neinteresant:d:x 11 / 09 / 2011 manoliu-valentin-1807left a comment RAZBOI TERORIST PE CALEA UNDELOR Mercenari, teroristi, comunisti, agenti sec reti sprijiniti militar de SUA-ISRAEL, RUSIA, FRANTA si altele pentru actiuni te roriste, revolte populare si lovituri de stat. RADIO FREE EUROPE RADIO LIBERTY A RE TERRORIST WAR TERRORIST ON THE RADIO WAVES Mercenary, terrorists, communists, agents secret military support of the US-Israel, Russia, France and others for ter 01 / 10 / 2010 Upload a Document Search Documents Follow Us! scribd.com/scribd twitter.com/scribd facebook.com/scribd About Press Blog Partners Scribd 101 Web Stuff Support FAQ Developers / API Jobs Terms Copyright Privacy Copyright 2012 Scribd Inc. Language: English