Sunteți pe pagina 1din 14

REGISTRU ISTORIC ASEZARE

Comuna Crucea este asezata in partea de S-V a Judetului Suceava, la o distanta de 147 km de centrul de resedinta a acestuia, municipiul Suceava si la 34 km distanta de cel mai apropiat oras din zona, Vatra Dornei. Situata in bazinul geomorfologic a vaii Bistritei, fiind o comuna de munte, nu a constituit o piedica in procesul umanizarii. Oamenii de aici, depasind asperitatile impuse de natura, au reusit sa se acomodeze, gasind locuri prielnice pentru fixarea asezarilor si utilizarea resurselor oferite de natura montana. Satele componente sunt: 1. Crucea - centrul de comuna, 2. Satu-Mare - 1km distanta fata de centru , 3. Cojoci - 7 km distanta fata de centru , 4. Chiril - 9 km distanta fata de centru . Comuna Crucea are ca vecini, la nord, municipiul Cimpulung -Moldovenesc si comuna Stulpicani, la sud Orasul Brosteni , la est comuna Ostra si la vest comuna Dorna Arini. Prima mentiune scrisa despre existenta satelor Cojoci si Chiril se afla in documentele bisericesti, datand de la 1676, dar cea mai veche mentiune documentara dateaza din anul 1488 cand, Stefan cel Mare a donat aceste locuri ctitoriei sale de la Voronet, marturie fiind chilia de pe Rarau care a apartinut lui Daniil Sihastrul. In acele vremuri indepartate, calugarii sihastri au facut pe Piriul Pustiu care izvoraste de sub Tarnita, un mic adapost cu o cruce mare de lemn de brad, ca semn de recunoastere. Mai tarziu, locul a fost folosit de haiducii care isi dadeau intalnire pe paraul cu cruce, devenind astfel, Pariul Crucii, drept pentru care si-a luat numele si prima asezare de aici, CRUCEA Pana dupa anul 1870, satele Crucea, Cojoci si Chiril formau comuna Crucea, dupa care, in perioada stapanirii Casei Regale s-au unit cu comuna Brosteni

Relieful
Teritoriul comunei Crucea este situat de o parte si de alta a raului Bistrita. Ocupa tronsonul Osoi-Cotirgaci, tronsonul defileelor sau al Cheilor alcatuite din depozite cristalinomezozoice ale arpatilor Orientali. Zona muntoasa, reprezinta un crampei din muntii Bucovinei legati de legendara descalecare a lui Dragos Voda, prin peisajul odihnitor al Obcinilor, imbinat armonios cu plajele elvetiene sau tirolezeale Tarii Dornelor . Este suprapunerea pe versantul nordic al muntilor Bistritei mijlocii cu varful Pietrosu (l79l m) si versantii sudici ai Culmei Stanisoara si masivelor Giumalau si Rarau cu atitudini de l857 m, respectiv l65l m . Altitudinea variaza de la 640 m pana la l65l m pe masivul Rarau, care, privit de la mari distante, este pus in valoare de marile turnuri, Stancile Pietrele Doamnei si altele ca: Piatra

Zimbrului (l627 m), Piatra Soimului (l470 m), Coltii Tihariei (l450 m), Virful Todirescu (l487 m) si Artita Rea (l324 m ).

Structura Geologica
Structura geologica alcatuita din sisturi cristaline in care, in decursul istoriei s-au depus straturi groase de roci sedimentare, mai ales gresii, conglomerate si calcare, realizeaza un relief faramitat, accidentat, de mare valoare peisagistica.Din Masivul Rarau se desprind vai dispuse radial, vai adancite cu 500-600 m, separate prin numeroase inaltimi numite, cand obcini, cand batci, cand picioare de munte, cand dealuri ca: Batca Neagra (l439 m), Obcina Flocenilor (l259 m) sau Dealul Toancelor (l204 m). In partea de sud a masivului, dincolo de vaile paraielor Chiril si de muntele Arsita Rea, se trece spre muntii Stanisoarei.

Tipuri de sol
La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea si evolutia solurilor, a stat actiunea continua si diferentiata a factorilor externi si interni asupra materialului litologic de suprafata. Aceste procese sunt numeroase si variate . Unele au dus la dezagregarea si maruntirea rocii , altele , la formarea argilei si redistribuirea acesteia pe profilul solului , altele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului - humusul. Solurile se nscriu n teritoriu respectandu-se formele de relief. Astfel , n sesul Bistritei s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evolutie si hidromorfism si soluri gleice , pe verticala apar soluri brune cu mezobazice , ca apoi sa urmeze solurile brune acide. Pe versanti s-au separat soluri erodate sau regosoluri . Precipitatiile abundente si temperaturile scazute au dus la formarea argiluvisolurilor pe areale mici , la poalele muntilor .Pe naltimi apar cambisoluri pana la soluri cu caracter litic . Starea de fertilitate variaza de la o categorie de sol la alta si chiar n cadrul aceleeasi categorii de sol. Solurile aluviale, rendzinele si solurile eu-mezobazice sunt de o fertilitate superioara fata de cea a solurilor brune-acide sau a regosolurilor si litosolurilor sau a solurilor hidromorfe. Influenta omului asupra solului, uneori prin taierea de masa lemnoasa pe pante accentuate , nlocuirea regenerarilor naturale prin plantatii , alaturi de unele calamitati naturale , cum ar fi averse, furtuni, au favorizat n ultimii ani eroziunea si doboraturile. Pe alocuri , pasunatul nerational a degradat solurile , micsorandu-se astfel si suprafetele de pajisti . Printr-o exploatare rationala a ntregului fond funciar , influenta antropica ar trebui sa duca la refacerea structurii solului ,la mentinerea echilibrului elementelor fertilizante si la combaterea efectelor eroziunii, excesului de umiditate, alunecarilor de teren si nu n ultimul rand, la consolidarea malurilor apelor. Suport material al tuturor plantelor , prin baza furajera ce o asigura , pamantul reprezinta unul din factorii decisivi de care depinde cantitatea si calitatea produselor din zona montana si existenta omului n aceasta regiune.

Retea hidrografica
Teritorial, apele de suprafata apartin intregului bazin hidrologic al raului Bistrita. Raul Bistrita are un bazin de receptie cu o suprafata totala de 7042 km2. Raul Bistrita izvoraste din Muntii Rodnei in judetul Maramures, strabate Carpatii Orientali, apoi trece prin orasele Bicaz, Piatra Neamt si Bacau pentru a se varsa in Siret n apropierea Bacaului. Cursul superior al Bistritei, amonte de confluenta cu raul Dorna la Vatra Dornei se numete Bistrita Aurie. Pe cursului raului se afla si barajul Izvorul Muntelui.

Lungimea raului se apropie 300 km, dar din acestea numai 17 km se gasesc intre limitele comunei. Raul isi are izvorul pe versantul nordic al Muntilor Rodnei, rezultand din unirea a doua paraie: Bistricioara si Putreda. In cursul sau de 278,8 km, Bistrita strabate formatiuni geologice varietate. Chiar dupa confluienta celor doua paraie, Bistrita intalneste in calea sa formatiuni de filias transcarpatic, dupa care patrunde din nou in zona sisturilor cristaline, urmand ca aici, Bistrita sa tranverseze formatiuni flisoide si sarmatiene inainte de a se varsa in Siret. Zona studiata apartine cursului mijlociu al Bistritei, fiind corespunzatoare extremitatii de SE a Depresiunii Dornelor, despre care V. Mihailescu (1944) spunea ca valea are un aspect de culoar cu muncei de 800-1200 m si larg de pana la 10 km . Orientarea generala a raului Bistrita este pe directia NV-SE, dar la confluenta cu raul Neagra Sarului, Bistrita coteste brusc spre NE, pastrandu-si directia pana la confluienta cu paraul Colbu, la Zugreni, de unde revine la directia NV-SE. In zona comunei Crucea, raul Bistrita primeste o serie de afluienti. Astfel, pe partea stanga imediat ce intra pe teritoriul zonei studiate are loc confluienta cu paraul Chiril. Urmeaza apoi ca Bistrita sa primeasca apele paraielor Barnarel (15km), paraul Lesului (6 km), paraul Crucii (5 km), paraul Fierului (3km), paraul Hopainesti (1km). Afluientii Bistritei au lungimi reduse datorita etajarii verticale a reliefului si energiei mari de relief.Debitele sunt relativ constante, datorita precipitatiilor bogate (800-900 mm) si rocilor cu permeabilitate redusa.

Factorii de mediu Clima


Zona se caracterizeaza in ansamblul ei printr-o clima de tip continental. Iernile sunt lungi, bogate in zapezi; verile sunt scurte, racoroase si umede. Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna. Vremea cea mai instabila, variabila intrun timp relativ scurt se inregistreaza in timpul primaverii. Luna cea mai friguroasa este ianuarie, iar cele mai calde, iulie si august. Frecventa zilelor de iarna cu temperaturi sub 0 grade C variaza de la l20 la l50, chiar l80 pe inaltimi. In total, numarul anual al zilelor fara inghet nu depaseste l20 in depresiuni si se apropie de 80 pe masivul Rarau. Temperaturile medii anuale inregistrate, variaza de la 2 grade C la statia meteo Rarau, la circa 5 grade C la Vatra Dornei si 7 grade C la Cimpulung Moldovenesc, fiind printre cele mai coborate din Moldova. Prima zi de inghet se semnaleaza inainte de l octombrie, iar ultima zi cu inghet, dupa l mai. Bruma la randul sau apare devreme si dispare tarziu, prima zi fiind in jur de 11 septembrie, iar ultima zi in jur de 11 mai . Semnificativ pentru caracterizarea din punct de vedere termic sunt si datele cu privire la prima zi cu temperaturi medii egale sau mai mari de 0 grade C, 5 grade C, l0 grade C care apar in jur de l martie, l mai si respectiv l iunie. Pe inaltimi, de pilda pe Rarau, datele de aparitie a acestor temperaturi medii zilnice sunt ceva mai tarzii, adica l5 aprilie, l2 mai si 20 iunie . In perioadele reci ale anului se semnaleaza adesea inversiuni de temperatura; in depresiuni este mai frig decat pe muntii din jur, producandu-se fenomene caracteristice ca, roua, bruma sau ceata in timp ce culmile stralucesc in bataia razelor de soare .

TABEL 1

LUNA
Temp. max.anuala Anul producerii Temp. max.anuala absoluta Anul producerii Temp. minima anuala Anul producerii Temp. min.anuala absoluta Anul producerii

IANUARIE
- 3 grade C 1939 3,5 grade C 1951 0,7 grade C 1941 -36,5 grade C 1963

IULIE
15 grade C 1953 34,4 grade C 1957 10,1 grade C 1940 7,1 grade C 1943

AUGUST
14,1gradeC 1952 36,4 grade C 1904 9,2 grade C 1940 9,2 grade C 1940

Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei vestice de origine atlantica. Valoarea precipitatiilor medii anuale oscileaza intre 600 - 900 mm. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in perioada de vara (56%), cele mai putine in noiembrie-decembrie. Luna cea mai ploioasa este mai, cand cad 143 mm fata de 133,7mm in iunie, 126 mm in iulie, 119,5 mm in august si doar 93,7 mm in septembrie. Numarul zilelor cu strat de zapada (50-70 cm) este de aproximativ 150 . Nebulozitatea medie anuala este de 6,5 -7,0 zecimi din bolta cereasca. In ceea ce priveste circulatia maselor de aer, cea mai mare frecventa o au vanturile din sectoarele vestic si nord-vestic urmate de cele din est, viteza medie anuala fiind de 8-10 m /sec. Frecventa calmului poate atinge chiar 40%, mai ales in depresiuni. Pe valea Bistritei se inregistreaza si influenta brizelor de munte si de vale, usor de sesizat datorita aerului curat si bine ozonat din depresiuni . In totalitatea lor, elementele climatice se adauga peisajelor oferite de relief, flora, fauna si retea hidrografica .

Flora
In totalitatea lor, elementele climatice se adauga peisajelor oferite de relief, flora, fauna si retea hidrografica . Vegetatia completeaza pitorescul reliefului. Este alcatuita din paduri si pajisti ce reprezinta o mare bogatie a regiuni.In general, covorul vegetal este, ca si clima si solurile, etajat pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea. Prima mare asociatie vegetala o constituie padurea care urca in general pana la l600-l700 m inaltime, reprezentand 80% din suprafata teritoriului. Predomina molidul (Picea abies, Picea excelsa) caruia i se alatura bradul (Abies alba), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Pinus cembra), precum si o specie rara, ocrotita de lege, zimbrul sau tisa (Taxus baccata). In raport cu expozitia si solurile, alaturi de conifere gasim fagul (Fagus silvatica), mesteacanul (Betula verucosa), paltinul (Acer pseudoplatanus) si alte foioase. La marginea padurilor se intalnesc murul (Rubus caesus), zmeurul (Rubus idaeus) si fragul (Fragaria vesca). Pajistile sunt alcatuite din ierburi apartinand familiei Graminee ca:firisorul (Poa alpina), coada vulpii (Alopecurus pratensis), golomatul (Dactylis glomerata), iarba vantului (Agrostis rupestrus), parusca (Festuca supina), paiusul (Festuca ovina), carora li se adauga leguminoase precum trifoiul rosu (Trifolium pratense), trifoiul alb (Trifolium montanum) si trifoiasul alb (Trifolium repens). Prin ierburi se gasesc si foarte multe flori cum ar fi: arnica (Arnica montana), brandusa de primavara si de toamna (Crocus sp.), bulbucii de munte (Trollius europaeus), ghintura (Gentiana lutea).

In locurile umede intalnim specii de rogoz si feriga (Dryopteris filix-mas), iar peretii abrupti ai stancilor reprezinta locul preferat al florii de colt (Leontopodium alpinium), specie foarte rara .

Fauna
Fauna este asemanatoare celei intalnita frecvent in toti Carpatii Romaniei. Fondul cinegetic consta in splendide exemplare de urs brun (Ursus arctos), cerbi si ciute, capriori si caprioare (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa) si rasul (Lynx linx ). Spre poalele muntilor traiesc vulpile, jderii, veveritele, lupii si iepurii. Si lumea pasarilor este foarte variata.Cocosul de munte (Tetrao urogalus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) si corbul (Corbus corax). Apele paraielor mici si putin adanci dar bine oxigenate, reprezinta biotipuri favorabile pentru pastrav (Salmo trutta fario). Lostrita (Hucho hucho) se gaseste si-n apele din zona, este o specie ocrotita de lege, unele exemplare ajungand de l m lungime si aproximativ 4 kg greutate.

Resursele naturale
Suprafata totala a comunei Crucea este de l5.l30 ha , nscriindu-se n urmatoarele categorii : arabil - 30 ha ; pasuni naturale - 1150 ha ; fanete naturale - 1155 ha ; fond forestier - 12.284 ha ; ape curgatoare - 75 ha ; drumuri - 27 ha ; curti si cladiri - 54 ha ; neproductiv - 355 ha ; Pe posesori si folosinte , aceasta suprafata se prezinta astfel : Domeniul public - 0,25 ha ( curti si cladiri) Domeniul privat al statului - l3.732 ha, din care : 2335 ha teren agricol din care : - 30 arabil - 1150 ha ( pasuni naturale), - 1155 ha ( fanete naturale), ll.883 ha ( fond forestier) Domeniul particular - l292 ha, din care : 5l ha (arabil ) , 62 ha ( pasuni naturale ), 1148 ha ( fanete naturale ), 23 ha (curti si cladiri ), 4 ha ( fond forestier ), 25 ha ( alte terenuri ) . Resursele subsolului Subsolul comunei Crucea adaposteste de veacuri substante utile ca: uraniu , cuprifere si polimetalice. Cercetari geologice si incercari de exploatari miniere din partea de sud a Bucovinei si Moldova de Nord au inceput la mijlocul secolului al-XIX-lea. S-au gasit la Lesu Ursului minereuri complexe (pirita si calcopirita ) care au in compozitia lor elemente cum ar fi: plumb, zinc, cupru , arama , aur, argint si sulf . La Paraul Crucii si Paraul Lesului s-a descoperit minereu de uraniu , si arama neagra pe Paraul Aramei. De asemeni , pe piciorul muntelui Toance din satul Chiril s-a

descoperit plumb si piatra cu argint, doua straturi de metale de mare valoare. Merita mentionat si izvorul de ape minerale cu sulf de la Galeria l7 (catun Sarpele). Resursele Subsolului La baza proceselor pedogenetice care au dus la formarea si evolutia solurilor, a stat actiunea continua si diferentiata a factorilor externi si interni asupra materialului litologic de suprafata. Aceste procese sunt numeroase si variate. Unele au dus la dezagregarea si maruntirea rocii, altele, la formarea argilei si redistribuirea acesteia pe profilul solului, altele au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului- humusul. Solurile se inscriu in teritoriu respectandu-se formele de relief. Astfel, in sesul Bistritei s-au separat soluri aluviale cu diferite grade de evolutie si hidromorfism si soluri gleice, pe verticala apar soluri brune cu mezobazice, ca apoi sa urmeze solurile brune acide. Pe versanti s-au separat soluri erodate sau regosoluri.

Populatia
Ingloband experienta milenara n ocupatia de crescatori de animale , forta de munca din zona de munte este alcatuita , n mare parte, din tarani legati de aceste locuri prin traditie, interese economice , atasament fata de animale si fata de zona , mai ales. O caracteristica aparte a acestei categorii de populatie este rezistenta la mediul specific , determinata de exercitiul permanent la mersul n panta, la deplasarile lungi, la transporturi grele , precum si de contactul nentrerupt cu un mediu aspru, neprietenos, izolat, corelat cu activitatile dificile legate de practica zootehnica . Dificultatile pe care crescatorii de animale munteni le intampina in infruntarea cu natura , legate de procesul productiei animale , ii face sa gaseasca cele mai bune solutii pentru o existenta agreabila . n activitatile cu caracter industrial sunt ncadrate doua categorii distincte de muncitori ; muncitori profilati, care nu executa decat activitatea industriala propriuzisa si muncitori- tarani, permanenti sau sezonieri care pe langa munca retribuita ce o presteaza poseda si o baza materiala prin care asigura productia animala, mai putin vegetala. Trebuie precizat ca marea majoritate a activitatilor zootehnice, dar nu numai zootehnice, se efectueaza de catre femei , exceptie facand acele situatii n care barbatii se preocupa exclusiv de zootehnie , adica acele gospodarii n care veniturile se obtin doar de pe urma cresterii animalelor , dar, cele mai vechi ocupatii ale populatiei sunt legate de necesitatile casnice. nca din secolul al XV-lea este atestata existenta unor activitati de industrie taraneasca. O parte dintre acestea au disparut cu timpul cum ar fi plutaritul, altele siau diminuat ponderea (dranitaritul) iar altele s-au pastrat pana astazi (tesutul si cusutul ). Marturii despre mineritul de altadata se pot gasi n urmele vechilor lucrari miniere , n documentele ngalbenite de vreme , n relatarile unor calatori ce au strabatut aceste meleaguri sau n marturiile oamenilor din aceste locuri. Pe langa exploatarea padurilor si a substantelor utile, n comuna Crucea, n perioada interbelica s-a exploatat pietris si piatra de var . Piatra de var se ardea n cuptoare simple , cea mai importanta exploatare de piatra de var, existenta si functionala si astazi , fiind n satul Chiril. O importanta deosebita pentru destinele economiei montane o are orientarea tineretului din ruralul montan care beneficiaza de un grad ridicat de scolarizare, catre mediul urban, parasind efectiv ocupatia de crescatori de animale, ocupatie ce presupune serioase inconveniente la ora actuala, astfel punand n pericol continuitatea cresterii animalelor si conservarea traditiei zootehnice.

n comuna Crucea , existenta exploatarilor miniere, nca din anii l956 - l966, a facut ca populatia sa nregistreze o crestere considerabila datorita migratiei fortei de munca din comunele limitrofe si localitati din alte judete ale tarii, cum ar fi, Iasi, Botosani, Neamt. Li s-au oferit pe langa locuri de munca, locuinte asupra carora au avut posibilitatea n ultimii ani sa devina proprietari, prin cumparare , un numar de aproximativ 50 familii, stabilindu-se definitiv n comuna. Exista si un numar nsemnat de muncitori minieri flotanti, mpreuna cu familiile lor, carora li s-a pus la dispozitie cu chirie, de catre primarie, un numar de 3 blocuri de garsoniere cu 60 locuinte. Sporul migratoriu pentru perioada ultimilor patru ani este de l9 , sositi n localitate fiind 48, iar plecati din localitate 29 . Indicele de migratie calculat este de 6 % . Structura populatiei pe sexe: TOTAL la Populatie localitatea Crucea 31.12.2008 Barbati Femei 2154 1073 1081 % 49.8 % 51.2 %

Invatamantul si educatia
Primul invatator al scolii Crucea a fost Gheorghe Cretulescu, dupa care au urmat Ion Simionescu, Nicolae Vasiliu, Vasile Fuilipopovici, Ion Vamanu, Neculai Catrinariu si Gheorghe Sachelaru. In l899, invatator titular este numit Leon Mrejeru, dascal despre care s-a spus ca, Mrejeru a fost cel mai vrednic si cel mai de seama inventator al acestei scoli, datorita nivelului la care ridicase invatamantul in scoala. Cu toate greutatile inerente perioadei de razboi, scolile din comuna Crucea ajung sa faca salturi fata de alte localitati, atat in ceea ce priveste numarul elevilor scolarizati, cat si a invatatorilor si profesorilor calificati. Pana in l886, scoala Crucea a avut drept local o casa taraneasca , apoi a functionat intr-un local pus la dispozitie de Curtea Regala, iar incepand cu anii l896-l897, Majestatea sa Regele a binevoit a cladi in Crucea un local de scoala, pentru inceput cu o clasa, o cancelarie, doua camere de locuit, o bucatarie sti doua sali. Odata cu scolile se infiinteaza bibliotecile finantate prin grija Mosiei Regale, care le inzestreaza cu un numar de l58 volume la Cojoci, dar, datorita deteriorarii lor rezista pana in anul l969, si un numar de 670 volume la Crucea, in prezent numarand 5600 volume.

Situatia unitatilor de invatamint la 31.12.2010 Numar unitati de invatamant: 2 gradinite 2 scoli in invatamantul primar 2 scoli in invatamant gimnazial 1 Numar de sali de clasa 58 Numar de ateliere scolare 1 Scolari si prescolari

Copii inscrisi in gradinite Elevi in invatamantul primar Elevi in invatamantul gimnazial

80 122 100 34 24 10

Personal didactic in invatamantul prescolar in invatamantul primar si gimnazial

Cultura si arta
La toata frumusetea peisajelor comunei Crucea, cu munti semeti, cu paduri racoroase si atatea vietati salbatice din desisul codrilor trebuie sa adaugam stradania oamenilor, care de-a lungul vremurilor au reusit sa aduca si aici lumina culturii, binefacerile civilizatiei. Biserica a fost semnul dintai al culturii .Isi are inceputurile pe aceste meleaguri inca din secolul al -XVIII - lea. In 1752 s-a ridicat prima biserica de pe mosia Brosteni, in satul Crucea, cu cheltuiala lui Simion Campulungeanu, locuitor din Crucea si a lui Cogalniceanu vornicul din Cimpulung. Schitul Rarau a facut parte din cadrul comunei timp de peste un secol. Se afla la poalele muntelui Rarau si a fost cladit din lemn, cu mai multe case in jurul sau care serveau drept chilii. Treptat, portul popular traditional este folosit tot mai rar si nu se mai confectioneaza. Astazi, o raritate, este pastrat doar ca valoare artistica si foarte putini il mai imbraca in anumite zile de sarbatoare, pierzandu-si din originalitate. In perspectiva se are in vedere organizarea unei expozitii permanente de obiecte vechi specifice locului, precum si articole de port popular. Un factor important in determinarea gradului de civilizatie si confort il joaca locuinta. Dupa anii 1900, locuitorii au inceput sa-si construiasca locuinte mai aratoase, mai incapatoare si mai curate. Devine evidenta preocuparea pentru frumos. Se construiesc locuinte tip vila dupa planuri de sistematizare, prevazute cu etaj si tot confortul necesar. Pe langa biblioteca scolii, in comuna mai functioneaza o biblioteca, infiintata in anul l898.In anul l906 numara 670 de volume, daruite in majoritate de Majestatea Sa Regele, care a contribuit si baneste la inzestrarea sa. O contributie deosebita a avut-o invatatorul Berbecaru care o reinfiinteaza in l934 cu ajutorul ziarului Traznetul din Bucuresti, deoarece toate cartile se pierd in timpul razboiului, si acest ziar face o donatie ce ridica numarul de volume in biblioteca la 553. Dotari existente Cinematografe Biblioteci Biblioteci scolare Camin cultural 1 (nu functioneaza) 1 1 2

Traditii
Pasunile existente in comuna, in suprafata de l6l9 ha, sunt folosite in exclusivitate pentru pasunatul animalelor in perioada de vara. Acestea sunt repartizate pe satele componente, respectandu-se achitarea taxelor de pasunat stabilite in consiliul local, precum si lucrarile de intretinere a pajistilor.

Pasunile alpine aflate la mari altitudini sunt folosite pentru pasunatul ovinelor din comuna si din comunele limitrofe (Stulpicani, Ostra), comune cu deficit de pasune, un efectiv mic de vaci cu lapte si tineretul bovin, organizandu-se stani. Stana reprezinta forma traditionala de exploatare a pasunilor cu animalele vara, prin asocierea crescatorilor de animale.Stana din comuna Crucea, ca de altfel in toata zona de munte, este o constructie relativ simpla indeplinind functiile principale de adapostire, preparare si pastrare a produselor lactate. Aici, stana este mixta, avand atat oi cat si vaci cu lapte, separate in ocoale, construite din garduri ce se pot muta in timpul verii de cateva ori pentru a se face o fertilizare prin tarlire cat mai buna. La stana mai exista strunga, formata dintr-un tarc cu 2-3 usi de acces pentru oile care ajung pe rand, una cate una, la mulgatori. Acestia stau pe scaune simple si efectueaza mulsul in galeti de circa 5litri capacitate, incercand, pe cat posibil, sa respecte igiena (spalatul pe maini, spalatul ugerului). Pentru preparatele din lapte care se obtin la stanile din aceasta zona, (casul, untul, urda, smantana, zerul), este necesara o buna igiena ce consta in strecurarea laptelui, oparirea si spalarea cazanului pentru preparare, folosirea tifonului si a celorlalte ustensile necesare ca: galeti pentru muls lapte, lopatica pentru luat casul din cazan , sedilele pentru storsul urdei si smantanii, sarea, cheagul, toate acestea in stare de curatenie. Conditiile de adapostire pentru cei care au aceasta ocupatie, sunt pe departe cele ce ar trebui sa fie. Munca prestata de un cioban este de categorie grea. Aceasta implica mulgerea a l00 de oi de doua ori pe zi, inceperea activitatii la orele 3-4 dimineata, zilnic, incheierea acesteia fiind la lasarea intunericului, iar pe timpul noptii, asigurarea, impreuna cu cainii, a pazei contra deselor atacuri ale animalelor salbatice (ursi, lupi). La conditiile de locuit subminimale din punct de vedere igienico-sanitar si de confort, se adauga ploile, deseori zapezile si frigul, gradul de izolare fata de familie, dificultatile de aprovizionare. Urmarind programul zilnic al unui cioban, excluzand orele de masa si putinul somn, acesta insumeaza 14 ore pe zi. Si in comuna Crucea se mai pastreaza traditia iernarii in munte. Aceasta consta in realizarea pe pajistile inalte a unei constructii ce contine grajdul cu o incapere la capatul sau ce tine loc de camera de dormit pentru crescatorul de animale. Acesta, pe langa faptul ca economiseste bani si efort pentru transportul furajelor in sat, are si posibilitatea fertilizarii pajistii respctive natural, la aceste altitudini fiind foarte dificila realizarea celor doua lucruri atat de importante. Obiceiurile locuitorilor din comuna Crucea se incadreaza in zona etnografica a Dornelor, unde nu numai graiul ci si portul popular au caracter de tranzitie intre Moldova si Ardealul de nord-est. Constituite din elemente moldovenesti si ardelenesti reunite intr-o forma noua, originala, obiceiurile reprezinta si ele argumente ale continuitatii romanesti. Specific zonelor de tranzitie, si obiceiurile de iarna din aceasta comuna imprumuta elemente din provinciile invecinate, printre acestea fiind colindele, plugusoarele si jocurile cu masti, ca: jocul caprei si jocul ursului.

Religie
Religia taranului este atat utila cat si moralista, dar nu etica sau suspicioasa, mai mult, regulile sale sunt consolidate cu respectarea intereselor comunitatii, stricte si independente. In perioada dintre cele doua domnii, pribegind pe aceste locuri, Petru Rares si sotia sa Elena Doamna - de aici si numele de Pietrele Doamnei si muntele Rarau, au poruncit sa se ridice cu cheltuiala domneasca o biserica, fiind insarcinat cu aceasta lucrare egumenul

manastirii Voronet. Ea a fost cladita cu trei turnuri si slujita de 5 calugari, numita fiind Elena Rares si sfintita de episcopul de Radauti la 8 mai l54l. In l775, odata cu ocuparea Bucovinei de catre austrieci, biserica a fost daramata, jefuita, iar calugarii imprastiati pe la alte manastiri. Calugarul Sosoi a fost acela care a stramutat biserica dincoace de Rarau, in Moldova, pe valea Bistritei unde este si astazi, sfintita la l5 august l800 cu hramul Adormirea Maicii Domnului. In l822, proprietarul mosiei Brosteni Alecu Bals a hotarat cedarea unei suprafete de pamant pentru cresterea vitelor, scris intr-o condica a schitului. In l9l4, schitul este reparat cu binecuvantarea mitropolitului Moldovei si Sucevei, prilej cu care a fost inscriptionata o placa cu: Aceasta Sfanta biserica a schitului Rarau, care dupa spusa batranilor a fost facuta in dosul muntelui Rarau in locul sihastriei mai vechi a Campulungenilor, de catra Petru Rares, Voievodul Moldovei la anul 1541, intru amintirea pribegiilor sale dintre intaia si a doua lui domnie, mutata fiind dupa rapirea Bucovinei dincoace de Pietrele Doamnei, prin staruintele Ieroshimonahului Sosoi, s-a sfintit la anul l800 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, binecuvantandu-se de ajutorul si ocrotirea familiei Bals. In comuna mai exista doua biserici de cult crestin ortodox. Locuitorii satelor participa in fiecare zi de duminica si in sarbatorile religioase la ceremonialul religios, in toate aceste lacasuri de cult. Imediat dupa anul 1742, cand s-au construit primele bisericute de lemn din satele Crucea si Cojoci. Se spune ca Chiril si fratii lui ar fi fost haiduci care se ascundeau de urmaritorii lor pe valea impadurita a paraului ce le poarta numele, si ei ar fi intemeetorii celui mai vechi sat de aici - Chiril. Se crede ca ar fi existat o foarte veche biserica a chirilenilor in sus pe paraul Chiril la confluienta acestuia cu paraul Toancele pe un tapsan. Se spune ca satul Cojoci este format de romani ardeleni fugiti de urgia papala care voia sa-i uneasca cu Roma. Documentele arata ca in anul 1830 a ars in Cojoci o biserica de lemn a carei temelie a fost pe locul actualei biserici care a fost construita tot din lemn inainte de anul 1840, asa cum se poate constata din inscriptia de pe icoana Mantuitorului din actuala catapeteasma. In anul 1889 odata cu construirea bisericii din Crucea, s-a facut un acoperis mai bun si i s-a pus dranita noua.Cu aceasta ocazie peretii au fost acoperiti cu scandura geluita si in interior si in exterior. In anii 1925-1926 biserica a fost acoperita cu tabla galvanizata, aplicata peste dranita ce se uzase cu timpul. In aceias perioada s-a construit clopotnita si s-a adus un clopot mai mare. In anul 1962 biserica a fost tencuita in exterior iar temelia a fost intarita cu beton armat. Tezaurul istoric al bisericiiil formeaza zece carti de cult tiparite intre anii 1755-1895 la Iasi, Rimnicul-Valcea, Buzau, Sibiu si Bucuresti, ca si patru icoane cu mult mai vechi decat actuala biserica. Urmatorul pas in viata locuitorilor din aceste meleaguri a fost infiintarea scolilor, ca necesitate de invatare a cetitului si socotitului. In Moldova, deci si in zona noastra, in viata locuitorilor de aici, infiintarea scolilor a insemnat un lucru important, dar legat deinteresul diriguitorilor de atunci, in l853, un numar de 33 de proprietari au deschis scoli, cu conditia ca arendasii sa le intretina. Asadar, scolile satesti din comuna Crucea, tinand cont de faptul ca aici nu exista teren de arendat, au aparut abia in anii l864 in Crucea, respectiv l895 in Cojoci.

Infrastructura si serviciile publice


drumuri comunale: 7 km de drumuri pietruite retea de alimentare cu apa de 12,8 km, fiind racordate la retea 90% din gospodarii lungime canalizare: 1,6 km (localitatea este acoperita cu retele de canalizare doar in centru de comuna)

iluminat public post de politie serviciu de salubritate

Serviciile financiare
In comuna Crucea isi desfasoara activitatea o unitate C.E.C., Posta, telecomunicatii, mass media, centrala telefonica digitala, retea TV cablu.

Ocuparea fortei de munca Grupa de Barbati virsta


16-59 / 16-54 60-64 / 55-59 TOTAL 673 178 851

Femei
634 154 788 307 30 201

Total
1307 332 1639

Forta de munca ocupata: Numar mediu de salariati: Distributia pe activitati: silvicultura industria extractiva comert administratie publica invatamant sanatate

30 11 35 1

Se apreciaza ca aproximativ 150-200 de persoane sunt plecate la munca in strainatate.

Economia
In perioada anilor cand comuna Crucea apartinea mosiei regale, Casa Regala si administratia mosiei, au contribuit prin ajutoare si donatii la mbunatatirea starii materiale, economice si spirituale a cetatenilor . Cele mai importante au fost construirea bisericii, subventii pentru schitul Rarau, construirea localurilor scolilor din Crucea si Cojoci. Functiile economice predominante ale comunei sunt exploatarile de minereuri, exploatarile forestiere , cresterea animalelor, principalele surse de venituri pentru locuitori. Potentialul economic al comunei este constituit din activitati reprezentate de ramurile de industrie extractiva si constructii desfasurate n sectia de exploatare miniera apartinand Companiei Nationale a Uraniului Bucuresti, respectiv n sectia S.C. COMINCO S.A Frasin. Cresterea animalelor si culturile agricole se desfasoara numai n gospodariile populatiei, iar activitatile din sfera serviciilor au ca obiect satisfacerea cerintelor privind comertul, nvatamantul, ocrotirea sanatatii, administratia locala, etc. Principalele dotari, tinand cont de necesitatile populatiei din centrul comunei cat si din satele componente, sunt urmatoarele: sediul primariei ocolul silvic 2 camine culturale biblioteca scoli generale

2 gradinite oficiul PTTR postul de politie 2 dispensare umane dispensarul veterinar agentia CEC 21 unitati de desfacere a produselor alimentare si industriale spatii de achizitionare si desfacere a produselor agricole deficitare (grau, porumb, ovaz) 26 unitati de debitat material lemnos 2 terenuri de sport

Agricultura
Inainte de l989, n comuna Crucea au existat gospodarii individuale, proprietetea fiind n totalitate privata, prin natura zonei nefiind posibila cooperativizarea. Agricultura comunei este specifica zonei de munte. Suprafata agricola totala este de 5097 ha aflata in proprietatea persoanelor fizice. Suprafata cultivata pe raza comunei este de 373 ha, cuprinzand culturi de cartofi si porumb. Pasunile si fanetele ocupa o suprafata de 1256 ha, adica aproxinmativ 25% din suprafata agricola. Principala ocupatie a locuitorilor o constituie cresterea animalelor.In gospodariile populatiei sunt crescute aproximativ 673 capete bovine, 651 porcine, 459 ovine. Agricultura se practica in regim de gospodarie individuala. Profilul agricol al comunei Crucea l reprezinta cresterea animalelor, teren agricol revenind pe o gospodarie n medie 3,5 ha, ponderea detinand-o pasunile si fanetele, dar analizand productiile de fan si masa verde obtinute, acestea sunt destul de mici, ceea ce limiteaza efectivele n gospodarii. Suprafata agricola este de 2335 ha, din care : arabil 30 ha pasuni naturale 1150 ha fanete naturale 1155 ha Suprafata totala a comunei Crucea este de l5.l30 ha , inscriindu-se in urmatoarele categorii : arabil - 5l ha ; pasuni naturale 1150 ha fanete naturale 1155 ha fond forestier 12.284ha ape curgatoare l94 ha drumuri 27 ha curti si cladiri 50 ha neproductiv 355 ha Distributia pe posesori si folosinte , aceasta suprafata se prezinta astfel : Domeniul public - 0,25 ha ( curti si cladiri ) Domeniul privat al statului - l4.44l ha , din care : l558 ha (pasuni naturale ) ll.883 ha ( fond forestier ) Domeniul particular -l688 ha , din care : 5l ha (arabil )

62 ha ( pasuni naturale ) 1148 ha ( fanete naturale ) 23 ha (curti si cladiri ) 4 ha ( fond forestier ) 25 ha ( alte terenuri ):

Principalul domeniu de activitate al agentilor economici il constituie comertul, urmat de exploatarea si prelucrarea primara a lemnului.

Turismul
Numar de unitati de cazare Capacitate de cazare Motel VIV 12 locuri si Pensiune Romita 12 locuri) Pensiuni 1 2 1

Agroturismul reprezinta un factor de civilizatie, generator de venituri complementare pentru agricultori, de servicii, mica industrie si comert, o sansa, mai ales pentru tinerii agricultori. Comuna Crucea, in ceea ce priveste satisfacerea pretentiilor referitoare la peisagistica, flora, fauna, sporturi de iarna, dispune de conditii acceptabile, in aceeasi masura putand oferi produse naturale, proaspete (lapte, unt, branza, fructe de padure si ciuperci comestibile), confort, dar din pacate, lipseste interesul pentru dezvoltarea agroturismului . Peisajelor oferite de relief, vegetatie si retea hidrografica, li se adauga elementele climatice, ceea ce face ca aceasta comuna sa fie o zona turistica ce poate fi strabatuta in toate anotimpurile. Iarna, la inaltimi de peste l400 m, stratul de zapada atinge 90 cm, chiar mai mult, conditii minunate pentru practicarea sporturilor de iarna (schi, sanie). Muntele Rarau domina ca o diadema de stanci si plaiuri superbe, invaluite in mantia padurilor de conifere, fiind unul dintre cel mai atragator, pitoresc si vizitat munte din partea locului, pe buna dreptate numit Elvetia Romaniei. Toate culmile sunt sectionate de vai adanci cu cascade sau chei inguste de mare frumusete. Geo Bogza spunea: In alte locuri pot fi munti cu mult mai inalti sau fluvii mai puternice, ca marea sau oceanul; aici, Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii si istoriei. Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop pe oglinda caruia aluneca timpul si infinitul (...). Abundenta calcarului a determinat aparitia unei grote numita Pestera cu Lilieci, situata la aproximativ l km spre nord de Pietrele Doamnei, alcatuita din sase incaperi, trecerea dintre ele facandu-se foarte dificil si care adapostesc mii de exemplare de lilieci, predominanti fiind Myotis osygnatus si Myotis myotis. Un interes deosebit prezinta Rezervatia botanica Todirescu, in suprafata de 44 ha, un splendid covor natural, viu si divers colorat cu elemente floristice ca: trifoliene, iarba campului, arnica, volovaticul, cupele si margaretele. La toate acestea se adauga specii rare, ocrotite de lege ca: floarea de colt, brandusa galbena, papucul doamnei, bulbucii, ghintura galbena, garofita de munte si crinul de padure.

Transportul persoanelor si a marfurilor


Legatura teritoriului cu zonele limitrofe sau cele mai indepartate se face prin DN 17 B care urmeaza cursul raului Bistrita, drum asfaltat, pe traseul Vatra Dornei - Piatra Neamt si DJ 175 A, pe traseul Chiril-Rarau-Cimpulung Moldovenesc, drum nepracticabil pe timpul iernii . Accesul se face relativ usor prin DN 17 B care urmeaza cursul raului Bistrita, drum asfaltat, pe traseul Vatra Dornei - Piatra Neamt si DJ 175 A, pe traseul Chiril Rarau Cimpulung Moldovenesc, drum nepracticabil pe timpul iernii. Legaturile aeriene cele mai apropiate sunt aeroporturile de la Salcea -Suceava la 120 km. Spatii disponibile Fosta Centrala termica a CNU Bucuresti- Sucursala Suceava - Crucea (700 mp desfasurati) Fostul bloc de garsonire a CNU Bucuresti- Sucursala Suceava-Crucea (1000 mp desfasurati) Terenuri in proprietatea primariei