Sunteți pe pagina 1din 10

Sfintele T"in ,in general.

Nofiunea Sfintelor Taine


1. Componenla creationaltr a Tainelor

nrlflocirea rrupurilor pi a mareriei dintre

lrrclalii o9"huiui.gu.g.1gZSi..E4_tu, Eisf_":*p:ir*r-u! om esy;ra attui om, prin

tsntlsmul, in care e aproape suficient c,jvanrut despre ,rr""r;.",ru ca omul s{ se lrtlettt decide str cread{.ctr Hristos a exoperat prin moartea Lui mantuirea noastrtr, tlu prin aceasta credin;i sX beneficieze personal de aceastd mtntuire. Neincrederea itt putinga unirii lui Hristos cu omul, deci in importanta Tainelor, a mogtenit-o lrlolcstantismul de la catolicism, care nu mai vedea in Taine dec6t mijlocul vizibil prltt cale se acordtr un echivalent al meritului dob2ndit de Hristos prin moartea Lui, ln firtma unei gra(ii create, depozitate qi administrate de Biserictr. . L?*b??_".!olg_gp!lgfgeqpfSl]: lpFgrgi oftodoxe sri ir\e1e.fl919p i,ri pygnla

ei ra*Friia mut pa[Ioiiui oii""ir. c"r,i.lr..,t cu aceasta, 9a acordi rajnelor un loc tle trtare importanla in iconomia mAntuirii ca mijloace prin care se infaptuiegte sr!e$$[n unire a oamenilor cu Hristos,,y'in aceasta se deosebegte de ea protes-

lli5gllgg. orrodoxa -qq9g!S!lg*S}*$a!111gge nu se frnatizeazil in moartea lui llrlsloa lq:*g*1c.e, ca echivalent juridic al figniiii-; ;a;; ffienffi]ilibffi;ffi cl fit3[11e4 lui Hnst*,gtl*I-Lsjig{*-.g1-"i+;tiiaj.,*u.pnnssgllg.s.crsd*1o-.El*pentru ca
$i

lut ttriitos, E inc;ed;;;a;til1iili-dr^neleiesc p""r" h;itprh mijlocirea spiriIttltri omenesc asupra materiei cosmice in general gi asupra altor persoane. prin rr{lna omului se scurg puteri spirituale asupra alrui om fie direct prin trup, fie prin rtltf, nratelie. cici uupul omenesc e constituit din simguri, in car spirirul gi trupul sunt ncdespagte. Cel ce transmite aceasta putere ce se scurge prin mana este nulriectul care gdndegte gi voiegte, adictr un subiect cu o bazd. spirituah; $i puterea ('e $e scLrr8e prin trupul celui ce acfioneazd, asupra altuia merge pdndlaspiritul celui rlln urmi. Cei doi intilnindu-se prin simpri se intdlnesc prin spirit. Dar puterea ce , tlansmite omul prin trupul stru nu e numai a spiritului gi a trupului sdu, ci e gi o lttttcre cu mult mai mare ce strtrbate prin e.le. Estd puterea Duhului dumnezeiesc, ctr care el se pune de acord gi ciruia I se deschide prin credinltr in ambianla lllsericii. in Tain{ nu se poate trage o frontierd intre migcarea omului care lucreaztr ltl puterea Duhului dumnezeiesc. Iar intrucat savar$itorul .Ihinei e| ca preot, Ierl)rezentantul Risericii, prin el lucreaztr Duhul Sftlnt, Care sufla in toate amblanta

ele,6-r*uirnt, eo..i.ii, ;;n

t#4;g-

't'nt

il,( xilA Ix x ;MA'rk:A ( r(',l'( ilr( )xA

SFIMIEI,T Z:UVE IiV GANARAT

lllserlcll (te tnlp tslnk, Itr c'are lrrt:reuze lllrfttoti, l'rr>priu-zis acesta este faptul decisiv. lar prlmltonrl 'l'ulnel le rleschkle depllnel ac'[iuni a puterii dumnezeiepti transmise cle s[v{lrgltor, prln credlntru lul, in tmbianla credintei Bisericii, cimpul de lucrare al
I)rrhuhrl lul I lrlstos. De ct'eeu't'alnu se ulvflr$e$te la lntAlnirea a doutr subiecte umane deschise prin t.rerllntfl l)rrhrrlrrl Sllnt lucrtrtorin ambianta Bisericii, intdlnire care se prelungepte 9i in rrtlngereu ttupeas(:al clirectd intre ele, sau prin mijlocirea unei materii. Nu materia, Fl nlt.l r,trvlntglct rostite sau gesnrrile sdv2r$ite, luate in ele insele, constituie Taina, t,l t,l se trrtrstltulc in irrtillnirea in credinli a celor doutr persoane in ambianla Illsgrl:ll lrlln1 clc Dr.rhtrl Sfdnt li in atingerea trupeascl intre cele doue persoane, txlattt c:rr mltrturisirea prin cuvinte a acestei credinge alor: a uneia care strvar$e$te 'l'ulna pi a alteia care o primeqte.
t_!r1z,r gc.n1;.111{3

luminii Lui nesfdrsite.

e fala omului, materie luminattr de gindire 9i de simlire, omul are in sine erementele intregii crealii, dar pi unegte in sine in mod deosebit intreaga creatie. ctrcl con$tiinta lui tinde str cuprindr toattr crealia qi prin ochiul lui prelungit tehnic se intinde la noi $i noi distantre, iar dacd, ratriunea iradiaz1 din crei,erur rui, intr_un fel oarecare, oriunde se intinde ea, se intinde gi ceva din energia materiei creierului, omul este inelul creaflei, sau adevrratul *macrocosm,,, Ipune sfhnrur lvlaxim Mirturisitorul, fiind capul conptient al teseturii ralionale pi unitare a lumii. Dar omul are aceaste insu$ire pentru cr nu se opreste nici la marginile lumii create, ci le deprpeEte prin aspiralie 6i gindire, pa.ticrpana h D";;;; .Numai

pri,

Talnelqr

Risg-9-c-!i.-9-91e

irsgr)r1r (:rcatrrrli in realitatea ei

vizibiii.

z4.tpqre,taind,in-ac'eqt,-intelgs e..sl,q i,;iln't'r-i"i t>"rn*r..,-., ;J;;;. unlrca lui l)umnezeu cu intreaga creatie' *iS*:tu e o pi|fl,9?-re cyRrfnde totuL Nu i.'niit <i paiic a realitatii cziie sa-hti-sdcifrIina} in iceiiii"tainel. Unilqa- aseqsta i;tccrrc odattr cu actul crealiei Ei-4, fO.SJ.meniltr.si,se,"fusIvir$easctr prin migcarea ii.:ai"i spre starea in c4re "Dumnezett y1 fi 19tul in tqald' (1 cor. t5, 28)2' cine pgatc clesluq;i inlelesul gi addncimea acestei uniri: a modului prezenlei Cuvdntului Irrl l)rulnez.eu in ratriunile celor create pi a lucrlrii iui in suslinerea 9i cXrmuirea spre lltttu rleplinei lor uniri cu El?3 in taina aceasta atotcuprinzetoare, fiecare component are caracter de tainl, ctrci

i;r*;;;;;, ffi**r*,

c1edi413 ca..Dwnnezzu..Fa?!-e -lucra

inlelesul generzl al Tainei este


..

prlnt,ipill al tainei celei mari Ei dinamice a unirii Logosului cu intreaga crealie, intn,,,et Pc cle o parte chiar fiinta lui e unirea spiritului cu materia, iar prin aceasta lne6t(r in Sine toattr crea[ia 9i pe aceasta cu Dumnezeu. Spiritul uman transfigoreazd rniltcrlir (ru (:1lfc e unit cle la inceput, organizind-o in trup, ca mediu de lucrare a sPlrlttrlrri, ln tflina r>mttlui toate pdrfile qi functiile lui sunt taine, pentru cd participl llr tirlrrir ltri ca intreg. 'l'aintr e ochiul material care vede, taina e cuvintul rostit rle ottt, t'1 inrl'llnart: tlc sunet gi rJe sens, ca umplere a sunetului de sens' Tainl
lil'ilrrttrl M;txittt Mitl., Atttltigua, P.G., 91, col.1084 D' lrllrrr, /lrlc|,, l()7.1 t;r iSmr+ltrit rnii;c{rii celor ce se mi$c1 este Cel ce este vegnicul bine, existenlei rr,fl('111 61 6r'iplrrel krt'trslc insuSi (:cl cc este, care e Dumneze:u' care e $i DetAtorul f ca origine si tinttr finala"' trl Mllntttltonrl exlrlt'ntel t't'lcl hunc, (}rrl(allunilc cclc multe suntuna $i cea una e multe' Prin ie$irea .1, Iclerrt, /fu/cl., rrrl. lotll .",r l,inev,rlt,litre, lht'trtoitt't'Sl sus(iiltoalc a (iclui unul la ftrpruri, Raliunea cea una e multe, ca la o i,i,.'1trin iirr,,,,rtr.ft,u tclor rnirltc til 1>r'lrr rcf'erlrea pi pronia ctrliuzitoare a celor muite, ltrat inicpunrrile pi care le adund pe toate, cele .,,:tgint' $l r,grlr.tr al lrrt,rrrrikrt rlin rlart, $i-au

t. lt,gltl ct.l toate celelalte componente $i toate impreuntr, cu Dumnezeu. Nici una nu t r.onl'undati cu celelalte, dar e tinutl inf-o legdture cu toate, prin Logosul dumneqi organul ?eicsc:. O pozilie cleosebit[ in ac9a91d m.aIe taine are omul.. El e chipul

inconptienttr, simplitatea cu compozitra, subiectivitatea cu obiectivitatea, definitul cu indefinitul, ba chiar creatul cu necreatul. Prin aceasta er e creat sd aductr gi din paftea frpturii o contribufle hotrritoare Ia mentinerea gi cleslvdrgirea tainei atotcuprinzetoare a unirii lui Dumnezeu cu crealia, sau str fie mijlocur conptient pi voluntar prin care Dumnezeu menflne pi desiv2rSe$te aceaste unire. rrDe aceea omul este inuodus ultimul intre creaturi, ca un fer de inel (o6v5eotrroQ natural ar extremi,rtit* irr,r"sului, prin pr4ile sale proprii, qi ca unul care aduce in sine la unitate cele ce sunt desptrr[ite duptr flre prin mari distante, ca, incepand intai de ra propria dezbinare, prin unirea care le aduntr pe toate in Dumnezeu ca in cauza ror, gi inaint2nd pe urmi treptat in urcupul lui inart, prin toate str-qi atingd flnta, unindu-re in Dumnezeu, in care
este dezbinare,,4. nu

lumintr 6i o putere mai presus de ea pi mereu noutr. Numai aga adancegte Ia nesfdrgit intrelesul lumii, sau bogeua ei de inpresuri. Astfel omul realize azd, maimult decat orice unitate din rume caracterul paradoxal ar tainei,unind in sine spiritur ca ragune conEdenttr cu materia ca ralionalitate plasticizatr

uc.astu, proiecteazz,

"rrr, in lume qi asupra lumii o

pi fiind deschis

2. Bata hristologicl qi ecleziologictr a Tainelor

l,

,1,

chiar in baza creap,ei Dumnezeu rucreazz.prin cosmos pi omul de asemenea piq.cosmos, unindu-'i lucrarea sa cu Dumnezeu, uneori mai mult, arteori Ylt:': se accenrueaza, :::_r,-:rlg:: :* transfigurtrrii piin mod special lucrarea lui Dumnezeu asupra creauel, m vederea spirirualiztrrii ei. Aceasta e baza rnaturaltr, a Tainelor Bisericii, baza faptului ci prin apd de exempru un om poate transmite artu_ ia puterea lui Dumnezeu. instr omul care a devenit mediur prin excelen(e ar puterii lui Dumnezeu asupra materiei gi a celodal[i oameni este Hristos. Din Hristos se
tluJe la exisrenta cu Duterea sa infinittr, re trine, re aduntr oi .strinse intreolalttr
si cu sine, prin pr.ovidenir.,,;i;;;;;irul cu Dumnezeu, ca un chip, cu arhetlpul".

4' Idem, Mystagogia, p.G., 91, 664-665: r,precum Dumnezeu fdcandu-re toate qi aducin-

tiltrlte strRl ttttit",

[il,ca il;"ttr

t" .i.*rnr.rie pe t.ate

gi l<: ficflnd acelcapl

10

TE OLO GIA D O G MANCA O RTOD OXA

SFIIVTEIT'XAINE TN CENERAI

11

turi $i marcr5,.1l omul a fost capabil, prin vointra lui 9i prin legtrtura lui cu toate, str produci gi dezbinarea intre toate, ca pi intre ele pi Dumnezeu, principiul lor unificator ultim. crci desprrtindu-se de un om, s-a despir[it de modul aceluia de a vedea iotreaga realitate pi de folosirea ei fri,leasci Ei astfel fiecare a ridicat irnpotriva altuia toattr. realitatea sau a imptr4it-o intre ei prin vrajbe Ei prin lupttr, ctrutand mereu si o men$nA dezbinatd prin aceleagi mijloace. Ei ingigi s-au dezbinat prin aceasta gi nici unul din ei nu mai este ir acord cu tntreaga realitate a$a cum este ea. Ftrcind omul acest lucru, Logosul lui Dumnezeu, s2nul personal unitar al tuturor ratiunilor lumii, a purces la o noutr, mai str2nsd gi mai sigurtr unire a tuturor ix Sine. in scopul acesta S-a folosit tot de firea omeneasctr, pentru capacitatea ei de a fi mijloc de unificare a tuturor PJpturilor intre ele 9i intre ele gi Dumnezeu. Pentru a realiza aceaste unire mai strdnsd S-a ftrcut deci El irsugi om, d2nduJe oamenilor .un centru dintre ei, care nu se mai poate desptrrfi de Dumnezeu gi nu mai tinde str se desparti de ceilalli oameni qi str imparttr $ealia. Se realizeaztr astfel o noud Taind, a unei unirt gi mai strilnse intre Creator fi qeaturtr. E Taina lul Hristos. Paradoxul infiinpt prin crealie al unirii necreatului cu creatul apare acum gi mai accentuat, sau accenruat la modul suprem. Dumnezeu insugi este pi om, creatorul este gi creaturtr, addncul de necuprins qi subiecnrl a toate-ftrctrtor se face qi raliune omeneasctr, cu constiinp limittrrii ei pi trup sesizabil, infinirul se face pi finit, umpl2ndu-l pe cel din urmtr de cel dintAi. Prin aceasta, orizontul infinit al cunoagterii realittrtii supreme se face deplin strdveziu pentru om. Dar Cuvdntul lui Dumnezeu a asurnat firea noastrtr ca fire umantr personalizattr in El, pentru ca prin ea str Se uneasctr mai strins cu toate subiectele umane purtetoare ale aceleiagi firi qi cu toate crealia cu care aceste subiecte sunt legate prin
firea lor.

extinde Prin kcare Taintr puterea lui Dumnezeu asupra tuturor oamenilor prin ges-

Cuvilntul restabilegte pi ridicl la o treaptd mai accentuatl unirea Sa cu Iumea lrrflinlatd prin actul crea{iei, dar si4bitd prin p4catul omului. Se poate spune deci cI insu$i creatia este Biserica5, iar Biserica este creatia restabiliti gi in curs de restabillre
gl desavir$ir e. Dacd toatd ta]I:.a e o unitate a contrariilor, Biserica e Taina

ultim{, clcl

el desAvar$ire din viala viitoare, modul de a fi al. lui Dumnezeu rrtotul in toaterr, Astfel, ncltiunile de Taind gi de Biserictr coincid. Universul redevenit Biserictr a redevenlt Taina atotcuprinzetoare, dacd taina este prezen\a gi lucrarea lui Dumnezeu tn
loald creaga. Iar intruc2t in Taina atotcuprinzetoare fiecare component e o talntr, $e poate spune cI fiecare component al ei este o biserica6. Taina Bisericii in sens propriu, ca a treia Taind,, presupune deci pe prima, adictr taina intemeiata prin creatie, dar ea riu a putut lua fiinttr decAt prin Taina lui Hristos. lia nu e decat extensiunea Tainei lui Hristos; toaH e plinl de Taina lui Hristos. Mai precis-vorbind, Taina Bisericii.nu e desplrtite de Taina lui Hristos $i nici 'lhina lui Hristos, de Taina Bisericii, odattr ce Biserica nu e decdt extensiunea Tainei Irrl Hristos, OiTaina lui Hristos nu st5, de la Cincizecime, desftrcuttr deTaina Biserlcii fll odata ce Taina lui Hristos nu a luat fiintd dec2t pentru a se extinde in Taina IliseLicii. Aceste dou{ Taine pot fi distinse teoretic, dar nil desp{4ite in realitateT, I lristos e Capul real, sau ipostasul fundamental al Bisericii, pe care o constituie $l o susline imprim2nd continuu viafa Lui tr ea, sau in mtrdularele ei, linute unite lntre
elc i;i cu EI. Precum

e forma unittrtii supreme a lui Dumnezeu cu toate cele create. Ea va fi,

in deplina

in lumea create toate pn4ile gi mipctrrile au caracter de taintr, partila'faina atotcuprinzatoare, a$a toate mddularele, toate actele Bisericii au crll:dnd (Hracter db tain}, cdci in toate e prezent gi lucreaztr Flristos prin Duhul Sfdnt.
5. Idem, ibid. 5. Fiecare component al universuiui e o biserictr,chiar prin construcgia lui minunatl, El gtrlm ca e consrrlrir de Dumnezeu, ca se-I fie loca$. Olivier Cl6ment spune citr, la o m6n{stire elln ltranta, ghidul, inainte de a introduce pe vizitatori ln frumuseqile proprii ale bisericll, le
st,Htn intt'-o sald exterioartr mari fotografii Stiintifice, in care ritmurile agtriior $i structurile tnlneralelorsereveleaztrcani$temaribiserici(inrev. Contacts,m,69,1975,p.19).Cuvintul rlln Pnrverbele lui Solomon !, 1: "intrelepciunea $i-a zidit Sieoi casl, se potrive$te nu numai

El a pus in actualitate, in felul acesta, toate potentele omului de a fi inelul de legtrturtr intre Dumnezeu gi creatie. Dar prin aceasta a ftrcut pe om cel mai adecvat mediu al exercittrrii puterii unificatoare a Logosului asupra creatiei, al Ctrrui chip este omul. insu$irile Sale divine strebetute de iubire igi gtrsesc, in vimrlile omului qi in capacitatea de iubire a omului fa;tr de Dumnezeu gi de semeni, forma cea mai eficientil pentru unificarea oamenilor cu Dumne2eu gi intreolalta. Prin spiritul omenesc, CuvAntul lui Dumnezeu poate exercita nu numai actiunea Sa de spiritualizare, ci pi de indumnezeire a simlirilor trupului. Prin faptul ctr nu S-a unit cu un ipostas uman, ci S-a ftrcut El insupi ipostasul naturii umane, cu deschiderea Lui dumnezelasctr spre toatA realitatea create $i cu capacitatea Lui supremtr de comuniune umane, a ftrcut din umanitatea asumatit mijlocul de unire gi de indumnezeire a intregii umanitail $i creafli ln Dumnezeu. Actualizarea acestel uniteti intr-o anumite mesure virtualtr a Lui cu subiectele umane la forma Bisericii. Biserica este astfel a treia Talnd, ln care Dumnezeu-

Ittrnii t:a intreg, ci si fiectrrui component al ei. 7.M.J. Scheeben, Le Mystire de l'Eglise et ses sacremenfs, Introduction, traduction, n()r,cs et appendices, pal Dom Augustin Kerkvoork, o.S.B., Palis, L96L, p. 103: "Dumnezeuurrltrl este marele sacrament..., unirea ipostatice este aci misterul contrinut in sacramentul Ilrrl>ului. Acest trup insu$i, ridicat prin puterca Dumnezeirii la un mod de existenli spiritual, ritrpranatural, devine, la rdndul stru, misterul conlinut in sacramentul Euharistiei.,, ln conexitrne cu intruparea pi cu Euharistia, Biserica devine gi ea un mare sacrament, un mister sacrarnenral; exrerior vizibill, aplrAnd sub acest aspect ca o societate de oameni, ea asctnde ln lnteriol misterul unei uniuni minunate cu Hristos cel lntrupat, Care locule$te In slnul el ctl l)rrhul Sfint, Carc o hrlnegte gi o conducer',

t2

?ruiALOO I A D OO M AN CA ORTOD OXA

SFTNTETE

rervr fN cENE&{r

t3

tl

noastre, cu sttrrile prin care a trecut El ;i cu inelumea la care a ajuns El pentru a ne duce gi pe noi prin aceste sttrri la aceea;i inIllime.
Aceasta pe de o parte, pentru ci trupul stru, degi pnevmatizat, a rtrmas trup real, pe de aIta, pentru cd trupul nostru trebuie se porneascd de la chipul vezut pXmantesc,

tntfun tnplcr .mrl apeclal, Tainele sunt lucrtrrile invizibile ale lui Hristos tlvltflt! pfln fctt vtzlblle, prin care se constituie Biserica pi care se sivdrqesc ir:
Bllg1tel, Hrlotoa 0l Sflnta Trelme nu se cunosc decit prin Bisericd in eficienla Lor, drr, pc dc rltl pfftcr sunt cunoscuti ca Taine, pentru ca sunt cunoscufi in realitatea

Faptul acesta nu se strvargegte insd intr-un mod pur nevtrzut, sau spirinral,

tlnllbtll r

Aftfel, ln SenSul cel mai special[ caracterul pi numele de Taine il au cdteva lucrlrl vlztbtle ale Bisericii, instituite db-Hristos, prin care Hristos unefte cu Sine, qi clecl cu Blserlca, persoanele singulare care cred in El oi prin care delvoltl unirea lCCeSta cu ele. Ctrci Fiul lui Dumnezeu luind firea omeneasctr a imptrcat-o $i a unit-o Cu Tetel $l a indumnezeit-o prin ascultare, prin rlstignire Ei prin inviere, pentru ca, UnlndU-ne pe noi cu aceasfl pdtgd a noas6e, si devenim asemenea Lui pi str ConStlruim Blserica gi str ne mentinem qi sd sporim in unitatea cu El, reprezentatd
de lliperica,'l fiecare membru al Bisericii, printr-o primi unire a Taine se accentueaztr 9i mai mult sau se restabileqte lgl d Hristos, iar prin celelalte unlrea membrilor Bisericii cu Hristos, Capul ei, inttrrindu-se unitatea Bisericii, sau se acordtr unor persoane harul strv2rgirii Tainelor, a propovdduirii cuvdnfului Si a pfutfArii lui neschimbate, sau harul necesar altor rispunderi, cdsltoriei pi restabilirii

Blserlcll,

furin f"iil, Botezului devine

sanetaill. Tainele

fiind deci actiuni sensibile, instituite de Hristos, prin care

se

Imparta$egte harul lui Hristos qi Se unegte Hristos cu persoanele care cred pentru a $e constitui $i mentine Biserica, trebuie privite in aceste aspecte diferite ale loj.l

Lucrlrl vlzute pi lucrtrri nevtrzute, sau trupul, zuflenrl qi harul lui tkistos. Din eele aretate rezultl cl.baza Tainelor in sensul lor restrins este intruparea Cuv2ntului gi fAptele Lul mAntuitoate, adicd faptul cI El a asumat 9i menline pentru totdeauna ln lpostasul Seu nu numai sufletul, ci 9i trupul omenesc, Si le-a ridicat pe acestea prln $ctele Sale m4nruitoarela starea de indumnezeire. Dar posibilitatea concrettr a unlrll Lui cu noi prin Taine, pentru ridicarea noastre la starea umanitdlii Lui, a fost pgtl de tnvlerCa $i de lndltarea sau pnevmatizate^ trupului Stru, stare Ia care s-a rldtCrt trupul Seu ln urma jertfei Lui de pe cruce7^. De fia de^ atunci trupul Lui pnevmttliet, in care rallonalitatea plasticizatX a materiei lui s-a fecut deplin transpgrente tl splrituallzata, se poate slldplui prin Duhul ce .iradiazd din El in trupurile
a,
Regensburg, Pustel Verlag,1935, p. 29devenlt, prln patlma Sa, qi duptr omenitate Duh, adictr Domnul transfigurat, Arhtercul g dlrtrlbuttorul hrrulul, dccl Capul Blsericii". SfAntul Grigorie de Nazianz, In SlnCrurn Baptlemum, P,G,, 36, 424, zLcerrHristos va veni str iudece viii Si mo4ii, nu cu truP, drr nlcl nccorpogl, lncl cu un trup dumnezeiesc (0eoet6eot6pou) ca sr fie vtrzut de cei ee-Sl dccchld ochll ll sI fle Dumnezeu flrtr grosime".

7r, Odo Ceacl, Drs chrlstllche Kultmysterlum,

50r ',DOmnUl

se fac strtrvezii caracterele personale ale omului sau traseturile lui personale deosebitoare 9i tot parcursul strebarut de el in viatra ptrmAnteasca. Astfel ragionalitatea plasticizatd obiectivtr in trup poarte in ea marca rationalitegi subiective a persoanei umane, sau igi imprimr pe a ei in subiectul spirirual uman. De aceea, Chiar dupa desfacerea ttupului, marca lui ramdne imprimattr in subiectivitatea sufletului. Tot aga se intdmpltr cu sensibilitatea trupului. Ea devine o sensibilitate specifictr a unei persoane 6i ca atare se a'atd, nu numai in trup, ci qi in suflet, Dar se intdmplr gi invers: in ra(iunea subiectivi a sufletului gi in sensibilitatea lui congtienttr se imprimtr puritatea sau intinarea, in care,s-a desftrgurat viala trupului gi sensibilttatea lui, $i ea va rimnne in suflet pantr cand la inviere acesta o v4 imprima trupului inviat,

organ de implinire a celor mai curate Ei mai nobile ndzuinle alesufletului. prin trup

prin el tot mai mult dimensiunile qi bogafiilg infinite. Iar in Hristos "locuiegte trupe$te toaH plinetatea dumnezeirii', (Col. ,, Ll o sfin1i trupul inseamne a sfinti qi sufletul, sau a-l face rnediu tot mai striveziu fr-organ tot mai adecvat al prezen[ei dumnezeirii@rice gest al trupului are repercusir{ni asupra viegii sufletegti orice 9i gind satt simlire din suflet se repercuteazdin trypJ simgirile mai subgiate, mai curate qi mai nuantate ale suflerului se manifesta in ffi. Simgirile curate ale trupului se imprimtr in suflet. Dar simlirile trupului au devenit curate prin voinp sufletului. Iar simgirile acestea imprimandu-se pentru veci in suflet, cind sufletul ipi va invia trupul, va prelungi in acesta curaua simtririlor lui. Este cu neputinte de a desprinde total din suflet rddicinile trupului, precum este cu neputin[tr de a vedea in trup numai materie, odattr ce trupul este ralionalitate plasticizatd. care se lumineaztr deplin prin ra[iunea congtienti gi deschisd rafiunii infinite a lui Dumnezeu, sau se intunectr, in absenla lucrrrii Aceluia ln ea. Ratrionalitatea plasticizatd in trup e influen(ati de ratiunea subiectivtr a frecdruia, sau de congtiinga gi voin(a sufletului, Aceasta explictr putinta ca trupul str-gi aibd rtrdtrcinile in suflet pi sr-9i imprime simlirile in suflet 5i viceverca. Sufletul poate conduce astfel trupul spre starea unui

omenesc ai valoarea lui eterntr ca mediu transparent al bogegilor pi adAncimilor dumnezeiegti. in trup e sufletul i:rtreg 9i sufletul porr. J.r"ni ln el tot mai cople$itoq pe rndsurtr ce se umple de dumnezeire, gi aceasta inslgi ipi
descopertr

lui Hristos, pentru a inainta prin cate a trecut el, p2ni la invrFrea gi pnevmatizarea Iui in viatra lui eterntr. (lhinele pun in relief, ca Ei intruparea Domnului, marea lnsemntrtate a trupului

pe care l-a avut trupul

nu se poate duce o viate curate cu sufletul intr-un trup intinat. De aceea o "spiritualitate'r care se rezume numai la idpi, oricat ar fi ea de rafinattr, nu cste spiritualitatea sau starea duhovniceasc4 totala a omului ln ingelesul ei cregtin,

in general

14

,I78OLOCIIA

DOAMfiTCA ARTODOXA

,iITIN?EIT

?ATJVB

IN O.I,NBIIAI

l5

In ratlonalitatea obiective $l in sensibilitatea trupului lui Hristos s-a imprimat nu numal marca ratiunii li sensibilitatii subiective a sufletului omenesc curat al lui HrlOtOS, Cl, prin ace$tea, gi marca spiritualtr de supremtr lumin4, cure$e $i putere a dUmneZCtrti. lar aceasta se comunictr, prin lucriri vezute ce ating trupul nostru, qi trupului gl sufletului nostru. Agtfel se produce o reciprocitate intre suflet 9i truP. Tot ce atinge simgurile trupului se imprimtr in suflet pi toate senza[iile trupului Poartd tn ele marca simfirii sp?ciflce a sufletului pi sunt incadrate in lumina inlelegerii lui mai superficiale sau mal aclf,nci. Nu se poate influenqa asupra sufletului filrd a se lucra asupra trupului fl orice influenta primitl de trup po rtd marca sufletului. 1n acelagi timp, sufletul ipi rcall1eztr prin trup tot modul lui specific de a fi pi toattr calitatea lui dobindita de ruratrie sau cle intinare, deci qi stlrile de curtrtie primite de la Hristos prin Tainele
ce ating truPul nostru

b. flrlstos, slvnnitonrl ne\dzut al T'ainelor. Harul nefiind decdt lucrarea lui llrlStos, strvXr$itorul lor nevtrzut este Hristos. Tainele lin seama de legtrrura intre suflet gi trup pi de faptul ci sufletul e deschis lui Dumnezeu, iar in Hristos aceaste

prln senzallile ei in suflet, ci umplnnd-o gi pe aceasta de puterea Lui. De aceea pl alege El pentru Taine din toate formele materiei pe cele fundamentale pentru necestt{tile de susfinere a trupului omenesci pdinea, apa, vinul, untderemnul, Unii reprezentanti ai creptinismului occidental $imt ei trebuinga se se lntoarce $i Ia ingelegerea creFtinismului primar pentru nature ca mijloc prin care lucreaztr Hristos a$upra .mului9. Dar pentru aceasta le trebuie o intoarcere ra rngelegerea lul Hristos ca Logos al lucrurilor gi ca subiect al acgiunii de sfintrire a lor prin Duhul $fant' Nu natura a$a cum e dupx pacat poate fi mediu de lucrare a lui Hristos asupra omului, ci o naturtr sfinlitd prin Duhul sfint, transfi gorati., care in esenta ei ener8edca, aga cum a descoperit-o fizica modernr, str se umple cle energia Duhului Sfnnt, eliberata de cea a duhurilor relelo. Dar sfinlirea naturii Duhul stdnt o lucreazd. in mod principal in favoarea omului, transmildndu-i acestuia puritatea trupului incluhovnicit al lui ltristos, care se cere lnsugitd de orn' Mai poate omul occidental reveni la aceastdviatr de sflnlenie care
9'-chiar un protestant, Joseph sittler, a declarat, intr-un referat, la Adunarea General{ Ecumenic, N"y Delhi (1961), ca mantuirea trebuie vazute in orizontul tntregir 11 crealii, ptrrasindu-se dualismul crestinismului <tccidental care condamn.a naturapi cerea ellbe. l'area de lumea fizicd (aceasta o face mai nou gi Bultmann). Tiebuie a.firmatdmllnruirea coslnici, nu ca opusa mintuirii personale, ci ca implicattr in aceasta. ietat"-rr"-" cit efectut $l puterea actului mintuitor nu ating totalitatea experienlei umane Ei a mediului sar, pana la llmitele lui cele mai depeftate, minruirea ram2ni incompleti, caci va rdmdne totdeauna un rcst supus rrului. crlduza noasra de azi trebuie sr fie rririeu, n"-a"-g"r,i'r,'.#;;;;'i;fl;: enti mult mai mare in occident' in cursul unor anumite epoci domina dualismul naturltemporal. Dar a rrecut acest .rrirr, cre$tina puteau li',,1j:'^:,0:n:3,^li de perspectivi...'r. I'Aceasti timp, cind teoiogia ii llrcra cu o asttel atitudine se recunoaSte la lineu ln prtvinla 'l'ainelor, in comparatrie cu doctrina Bisericii din Er.ul Mediu. pentru Irineu, unitatea binelul r|:iritual si binelui material in Euharistie simbolizeaza unitarea ultime a narurii $i a graliel in tnflntuirea cre$tine. pentru Toma d,Aquino faptul c{ Tainele sunt administrate sub formlt materjala e numai o concesie a lui Dumnezeu'facuta urnri",;;;;;;;r.rrurr ,ii(P' II, Qu. I, A 8). pentru lrineu, intruparea "rt"rii $i opera minruitoare a tui iisus irrt* 'uala" lnseamne ce fegeduinta hanrlui este oferita naturii intregi si cd, din aceasta cauZtr, nimic nu poate fi numit impur. Pentnr Biserica Errului Mediu, dimiotrivl,'nr*r, .ri. esential

deschidere a umanirdtii spre Dumnezeu qi-a atins nivelul maxim. Hristos atinge prin lucrarea Ltri trupul nostru, dar aceste atingeri se addncesc in sufletul nostru. Hristos insuiti lucrea zd. prlntrupul SAu plin de putere asupra trupului nostru. Dar prin tmpul Stru ne comunicd nu numai sensibilitatea Lui curatf, omeneasctr, ci pi sensibilitatea curate a sufletului Lui gi puterea dumnezeirii aflat{ in El. Cuvantul lui Dumnezeu a luat trup ca str aclune in Sine,

I consiliului

in taina unitltii lui

nu e numai un simbol intuitiv al dumnezeirit desptr(ite de El, ci trupul Lui e ?ncadrat ln sufletul pi in dumnezeirea Lui, tot astfel qi trupul nostru poate fi unit in mod real cu dumnezeirea lui llristos prin atingerea trupului lui Hristos de el' Se Intlmpla ceva analog cu scurgerea puterii ce se producea din trupul lui Hristos prin vegmlntele Lui de care se atingeau bolnavii. Dar intruc2t trupul lui Hristos a devenit prh lnalFre pnevmatizat oi invizibil, rtrmanind totu$i un trup inchegat, atingerea trupului nostru cle ctrtre trupul Lui nu mai e vizibili, ci se folose$te Pentru aceasta de materia cu care sttr in legtrturtr trupul nostru8. Hristos vrea si sfin1easctr trupul sttr in nqstru fblOsinclu-Se de ea, nu.intr-un mod detaqat de lumea materialb cu.care
4tlngere sar,r clln care se hrtrnegte, se adaptr 9i de care e pdtruns 9i care se imprimf,

Dumnezeu cu creatia, nu numai sufletele, ci 9i trupurile. Aga cum trupul lui Hristos

.lncapabilr se se imptrftaqeasctr de slava sfintrilor. E necesartr revenirea la gindirea creptini prlmarA, a unei materii prin care poate lucra hanrl. 10' J' Sittler i$i dtr seama ce pentnr aceasta e necesara o 'rhristo.logie ontologicer, un lf ristos inteles ca facror transformaior ar trupurui, ,r parc ca din nece_ llliltc2 21it*"'a teoretic a unei astfel de hriitologii ar trebui sa se traga concluzia necesittrgii
El

impurtr...

."rr"rJ"i. ;;;;;;:

Ylll, p' L54B, Oclo Carel, Mysieriengegenwart, in: 'Jahrbuch firr Liturgiewissenschaft", locul prczentei corporale, vazvte, a pdgit agadar prezen(a sPirituale in credinia $i li5r "in 'lhlne, cale lnsa nu e mai slaba c^ acee\ ci mai intenstr, pentru c21 se intemeiazd toatl pe

l,tuhul, $t trupul Domnului a devenit acum pnevmatic". $i citeazi din Leo cel Mare: "invierea desnu e sfllrpltul'trupulul, cl prefacerea lui. Prin intrltarea trupului, substan[a trupului n-a'fost a trupufllntatl'r, $t CaSei contlnutr: "in Taine se arata nu chenoza, ci puterea dumnezeiascl lul transfigurat,,,, ele mlilocesc Puterea dumnezeiascdrr'

prux:lame puternic valoarea vietii. (A cirei vietri? intrebair noi). rxattarla teologictr a hriotofoglct universale este inctr, in iea mai .rrrr" pr*" a timpului, zavoratain memoria cea miti purerea ei virrualtr a$reapre Ha('retd a Bisericii... str fie'eliberata in teoiogla 6;;;ffi: Rtotallt, Iirurgica si sacramentala. Numai aga doxologia pe care o aducem lui Hristos va inceta SA lle $tatica, fare eficien1tr asupra vie1ii".

zlee: "dar noi n-avem, in tot cazul, o hristologie ontologici i.ri, r.i,-., si exercite o forti ttttflclcnt de eficace asupra gindirii curentei o r,.istoio!i.-;r,";,";"netrantr, care se

scc.stea la trupul sfintit al Domnului, ce tttll de. consum pi adoptarea unui ideal

ttnel pnevmatiztrri a naturii pi a trupului

o-"rr"i"

pr.in Duhul

ce ar cere renuntarea Occidentului la idealul socieal unei societa[i cu pasiuni infrinate gi purificate, El

sfanr,;;ntru a le adapta pe

t6

'lEOIpGt A DOG MAnCA OR'TADOXA

.slr/N'rfl,t' ThlNrt Ih (;lrNr,/idl

t7

lmpllca o asceztrT Puterea lui Hristos iradiazl din trupul Stru sfintrit asupra trupului nottru gi decl gl asupra sufletului lui, printr-o nature pe care o sfin(egte prin trupul siu lnsugi, fle in momentul strvarEirii rainei, fie Ei inainte , ca la Botez sau Mir de exemplu, clnd apa sau Sfdntul Mir sunt sfinlite prin rugiciuni anterioare. Hristos prtrunde astfel cu trupul siu, sau cu energia trupului sru curat, in trupul nostru, prin materiile folosite in Taine, sau prin gesturile preotului, ca str punll gi in trupul nostru incepurul sfintirii, care nu se produce insd dactr nu are loc pl un efort din partea primitorului Tainei. Trebuie accentuat cu toatd seriozltatea reallsmul hristologic al Tainelor, Iucrarea lui Hristos prin trupul Stru, strvirgita asupra persoanei umane, prin materiile transfigurate ale Tainelor 9i prin gesrurile preotului. Daca Persoana Logosului e in toate faprurile, care sunt chipuri plasticizate ale railunilor Lui, cu atat mai mult poate fi in materiile Tainelor sfinlite prin rugtrciuni speciale ale Bisericii, cu trupul seu prezent in ambianp Bisericii, trup pnevmatizat, Ui deci prezent in mod invizibil, dar toru$i real gi eficient. Dar dacd. materia prin care lucreazb, Duhul lui Hristos in Taine e sfinlitd de El, nu trebuie veartd" nici o separatie intre materia Tainei 9i harul sau puterea lui Hristos care se imperH$e$te prin ea. Conceplia aceasta dualisttr s-a introdus in teologia occidentale, dupd ce ea s-a despdr[it prin scolastictr de gAndirea Pdrinlilor bisericeEti gi a Noului Testament, nemaivdzdnd legtrtura intimtr a Logosului sau a Cuvintului intrupat pi a lucrrrii Lui cu naturall. Materia nu e numai un simbol separat de har, care ocazioneaza Ei tdlmtrcegte in mod inruitiv lucrarea nevf,zuu a harului, ci ea insagi e plina de puterea dumnezeiasctr. Numai din aceastd neintrelegere a leg{turii Qntologice a materiei cu Logosul divin 9i cu trupul omenesc al lui Hristos qi al nostru, s-a ajuns in protestantism la desplrlireatotalb, a lucrdrii lui Dumnezeu in suflet
ele miiloacele materiale, deci Ia inld.turarea Tainelor. De aceea nici irnpe4irea scolastictr a Tainelor In partea externd gl partea internd nu e decdt produsul unei abstractii Si nu trebuie inleleasd in sensul cd, partea externe poate fi gAnditl separat de harul sau de lucrarea lui Hristos. Ceea ce se vede nu e numal c2t se vede, qi harul nevdzutlucreazd. prin matgria pi gestul vtrzut.

itl lil' 'l'ainele au astf'el o func1ie unificatoare. De aceea ele sunt ale Bisericii, ga uniritrt: realizatd" in Hristos a celor ce cred in El, pentru extincrerea acestei unigti, sau lx)ntru afiagetea altora in ea $i pentru a interi unitatea lor in Hristos, sau unitatea l'tisericii ca trup tainic al rui Hristos. Nu se sivarq;e$te o Tain6 pe seama unei perstrane din afata de Biserici pentru a o ld.sa in afara Bisericii. Nu i se recunoaste |rriva o I'aina primitd.in afara Bisericii, atita timp cdt rdma,ne in afaraei, Botezul se savdrse$te in tinda Bisericii, cu fafa spre interiorul ei, dupr ce primitorul intors cu lrrla spre exterior s-a repd.dat de cel .L do*rr"Et. in afaru Bisericii, DeSi rainele se sdvdrqesc persoaneror luate in mod deosebit, ele se a<Jmittistl'eaza persoanelor ce intrd in Biserictr gi dupd ce au intrat se acordr persoanetror ('omponente ale Bisericii. Prin ele Hristos lucriaze, asupra persoanelor in momentul irrtrzlrii in Biserictr sau afltrtoare in ea pentru inttrrirea unitafii lor in Er, pentru intarirea unitatii Bisericii. Astfel prin Taine sporeqte in unitatea cu Hristos iii in ea insa$i at2t Biserica in intregimea ei, cit fiecare mddular in parte. ,intru EI toatd 9i t:ladirea bine alcituita cre$te, ca sd ajungd un locaq sflnt desdvirpit in D6p,,ulr, (Ll' 2, 2L). "Iar in Biserictr Domnul a dat pe unii... binevestitori, pe alfli pestori, pe llfii invdftrtori spre destrvarpirea sfinlilor, la lucrul slujbei spre zidirea trupului lui lh'istos, panx ce toti vom fi ajuns la unitatea credintrei gi a cunogtintei Fiului rui l)umnezeu, Ia statura bdrbatului desrv2rEit, la mrsura varsiei deplinrtrtii lui I{ristoliil |if . 4, 1.1-13). Pe baza faptului cd prin Taine se extinde, se men(ine 6i crepte duhovnice#te IJiserica, in teologia catorictr se scoate in timpul din urmr in relief, ca rol principal rrl 'Ihineloq functia lor de unificare a credinciogilor in Bisericd. Ba uneori $e rrccentueaztr a$a de mult acest rol, ctr se lastr pe planul al doilea unirea cu Hrist@$, ( are, dupa Pdrinlii bisericeqti, fiind unire a subiectului uman cu trupul lui Hristos, ,roduce ?n el o sim[ire comund cu a lui Hristos, Hristos devenind confinutur sirnlirii
Iui.

c. Caracted hristologic Ai bisericesc al Tainelor. Tainele sunt savArqite de cdtre Iliserica sau de ctrtre Hristos prin Biserictr pe seama unor persoane care vor si. intre in ea $i sa rtrmantr in ea, unindu-se prin aceasta cu Hristos insugi, carc le-a gi institult. Dc:sigur, 'Ihinele se acordi unor persoane, pi nu comunitefli intregi a Bisericii sau unol' grupuri de persoane. Aceasta nu inseamntr ctr Tainele se dau acelor persoane luate izolat de Biserictr. Prin Taine Biserica, sau mai precis Hristos lucrdtor in Ilisericir, cfectueaztr acfiunea Lui de unire a acelor persoane cu sine gi cu ceilalgi rrrembrl ai llisericii unitri cu Sine. Tainele sunt actele prin care Hristos recapituleazi in sine ca Biserictr pe oamenii despd4itri de Dumnezeu Ei intreolaltd, dace ei cred
11,

Teologul Karl Rahner merge p2ni acolo ce socote$te ctr nu Hristos a instiruit 'liri,ele, ci Biserica. Hristos a intemeiat un singur sacrament: Biserica, cu puterea cle It activa narura ei sacramentale in diferite sacramente; ',Biserica este continuarez, l)(rfiiistenta prezenfei reale eshatologice a voinfei graliale biruitoare gi definitiv itrtrorlusa in lume prin Hristos... ca o astfel de persistenla a lui Hristos in lume, Biserida .sLc de fapt sacramenrul originar (Das Uriakrament), punctul de origine ar sacr,Ittt'ntelor in sensul propriu al cuvinfului,,12. ,,Actualir*!,u eshatologic lritLritoare datd lumii in Biserictr qi oferittr tuturor oamenilor se^anuirii deci peflefectueazd l', ()n1 in parte intr-un act al Bisericii pe seama omului insugi, prin care ea vesteff,e tritracterul galial al acestei mintuiri, $i acest act al Biseri cii piand, in mod necesar in sine structura esentrei Bisericii, Acest act este sacramental pentru ctr el corespunde
'12' Karl Rahner, Kitche und sakrumente, Herde_r, (/ef l,iel>e, t[ad. germ. a operei: .1960, p,r7 9i H, de Lul>ac, Graurtetl Le cathoricisme, Johannes verlag, Einstcleln, p.74 'ilrs urnr, 2 -Toologia Dogmaticl - vol.

J, Sittlcr, citatele anterioare.

III

I8

tli( )Lo(.)tA

t)o()MA'nc\ oR'l:oDoxA

,s/rlN'tt'tr ?hlNri fN (;IrNLriAr

t9

llisericii oa sacrament originar al gratriei"l3. "Pornind de la Biserica - sacrament ofi- s-ar pLltea vedea cd existenla sacramentelor reale in sensul cel mai strict Si nrai traditional nu e necesar str se intemeieze in fiecare caz pe un cuvint deterrrrinat, prin care Iisus cel istoric ar fi vorbit explicit de un sacrament determinat... Ilstituirea unui sacrament rezulttr qi din faprul cd Hristos a intemeiat Biserica cu gara('terLrl ei de sacrament originar'ri4. Rahn.r nu face decdt si tragtr concluzialogicd tlln invil(Atura catolici despre gralieca "efectgra[ial" creat, al mo(ii lui Hristos, pus lrr disp<lzitia llisericiil5, deci detagabil de Hristos. in gAndirea biblic-patristictr, harul fiind lucrarea actuald a lui Hristos, in orice 'l'alrra lr.rcreaztr Hristos insuqi afldtor in Bisericd. Hristos ?nsuqi extinde 9i dezvoltd viala llisericii, prin toate Tainele, care sunt numai vizibil strvlr$ite de preotul ca rql)rczentant al Bisericii, invizibil fiind strvdrEite de Hristos insuqi. in timp ce Rahner s(x.()tc$te ctr Botezul, de exepplu, este Taina intdrii in Bisericl $i in aceasta sunt imlrf icate toate celelalte efecte ale ei, sau in Taina Poctrin(ei Biserica iartd pe penil(,r1t, it'l glndirea biblic-patristicd cel ce se boteaztr se unegte in mod direct cu Hristos (,,'l'e unegti cu HristOs?" ,,M1 unesc cu HristoStt) gi prin aceasta devine membru al Itisc:rit:ii; iar penitentul este iertat de "Domnul 5i Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu
g,inar

relrIitatea nuantata.

ll.istos lucreazd' prin ea, dar pe de attd, parte e mereu in pozitia de rugtrtoare pi cre slrrjit,are a lui Hristos, deci nu e identrca cu El. Ea e trupur, nu capul, degi nu te lrrr(i rrni cu capur fard. se te une$ti qi cu trupur, dar congtiinla credinciosului nu pune ;r.r'r'r-rtul principal pe unirea cu trupul, ci cu capul. intre catolicism pi protestantism, ()tlocloxia detine iari.gi o poziqie mai complexd, mai echilibratd, mai conformtr cu

It' sirvir;e$te dupd indllaroa sara ceruri, sau dupr intrarea ., *rf.ri i., il;;.;r; l)n(.vlnatizat, in mod invizibil in Biserica Sa. Itaportul intre Bisericd gi Hristos nu poate fi exprimat in mod simplu prin ideea trl lliserica reprezintd' in Taine pe un Hristos absent, ca o locliitoare juridicd a unui llrist,s absent, ci intr-un mod dialectic: ea e plintr

t'i1rol'a le t:omunicr aceaste calitate de organe vdzute ale Tainelor sdvargite de EI in rrevxzr.rt, El a binecuvdntat Nunta gi a vindecat pe bolnavi, Biserica strvarpegte rr,rlc: c'ele papte Taine, pentru ctr Hristos re-a sdvdrEit vizibir cdta fost pe p4mant

|lrl;r

gi

pe de o parte de Hristos, intrucat

rlirlrrl iii cu iubirea Sa de oameni" qi strv2rqitorul vtrzut e numai cel ce secundeaztrin ir(.(,lrste iertare pe Hristos, in calitatea lui de "nevrednic preot qi duhovnic". Lr.rc:rarea lui Hristos insuqi ?n Taine trebuie socotite str2ns legattr de faprul cd El irrsrr6i lc-a $i instituit. Darle-a instituit intrucit le-a qi practicat cel dint2i, rtrm2ndnd irr c:rrrrtinuare sdv2rgitorul lor invizibil gi, prin aceasta, sustinetorul Bisericii. El insuqi S-tl l)otezat ;ii cle aceea a poruncit ca toti sa se boteze, declardnd totodata ca El irrsrrpi va fi prezent in practicarea acestei Taine: "Iattr Eu cu voi sunt pAntr la sf2rqitul vt'rrctrlrri" (Mt.28,20). El insqi a primit pe Duhul Sfdnt, ca om, dupd Botez, urm2nd 1rr lrrti sC-1. primeascd de la El, inTaina Mirului. El a iertat ptrcatele qi a rimas sd le it,r'lt, rrlri departe prin preoli, imputernicind pe apostoli prin suflarea Duhului Sf1nt, rrCdrora ve[i iefta t';r rrr11cl lrl lr-rcrtrrii Sale permanente in strv2r;irea acestei Taine: (in aceeaqi cliptr, n.n.) pi cZrora le veli !ine, linute vor fi" (In. lrXclrtr:1c,, ieftate vor fi

/ll,

22

2il. ll,l pvne baza Euharistiei prin

moartea

sRvitt'tigiit(' Jrrima Euharistie, poruncind apostolilor lil irrsrr;ii Iiirrrl pcrmanent ?n ea ca jertfd.9i jertfitor. El a fost Arhiereul prin excelenlX pi rirrriyrt, ?n clrip nevlzut in aceastd lucrare gi calitate prin arhiereii 9i preolii vdzuli

pe cruce gi prin inviere pi $i urma$ilor lor si o sivarqeasctr,

teologul catolic P. Pochmann, care nu vrea sd admittr 'l';rlrrc trrirl rrrrrll rlt.c:iil "cfcctul gra(ialrral mor[ii lui Hristos, spune ca aceastl teorie stepane$te rrtt,oltrgirr rrurl trorr'l itl)r'()ape cxr:lusiv pi unilalteral" (Glaube, Gnosis, Mysterium, in'Jahrbuch liir l,lriir.11lt,wisst,lst,lirrlt,,, l5llarrcl, Mfinstcr r.rnd \Westfalen,1947, p.22). A se vedea mai pe l;rr.g tlrrslrr'r. ir('crl,iti1 clx:stiullc in str.rdiul nostll,t: Fiinta Tainelor in cele trei confesiuni, 'l( )t'ltrtl<rxlitrr, 195(r, nr',1, 1t.l)-1/t.

l(, l(rrlrrrt:r', <4't,c:it,, P,21. 14, lrlt.rrr, t4>,<'it., p,37-38. 15, ()r[r t)irir:|, rrrrnbtrtdnd pe
l.J,

ir

Lumina aceluiasi ocean al harului, de rumina gi de putere , care iradiazd drn Iltlstos pdtrunde in toli cei ce primesc Tainele qi acelagi soare al Dreptdtii e prezent '!l ,rrr.iv in aceastx lumintr gi energie ce-i ptrtrunde. Aga cum un tate prive$te deodattr h |rpiii lui cu aceeaqi afecliune gi-i ptrtrunde cu aceeagi dragoste, tot astfel Hristos lrr,rnde cu energia iubirii Lui in toli cei ce primesc Tainele, unindu_i cu sine pr irrrr.'lalta gi prin aceasta extinzand Biserica pi inttrrind unitatea ei. l)a. pentru ca Hristos sr-$i indrepte prin Taine lucrarea sa spre fiecare per_ Br)iilI,l Lr necesar ca acestea str creadd personal in El qi in importanla decisivtr a at'lr'kr[ alese de Hristos ca mijloace ale harului Stru mdntuito., p.r,* rll. irr ce momente anume rucreazd. El asupra lor in mod principal.ca oamenii sd prin aceasttr rtrrlitlli persoana respectiva acopertr cu credinla sa dimensiunea decisivtr a actului f''rlrr|i strvdrqite in mod nevdzut de Hristos insugi, sau se deschide lucrdrii Lui. De rI ilt'rr in fiecare Taind primitorul e numit pe nume gi face o mirfurisire de credintrd (llr ll()lcz, Euharistie, pocdin[i, Hirotdnie), sau de angajare (Nunta, pocdinfd, lllr,t,rie). Pentru ca Hristos sr-$i indrepte prin Taine actiunea sa ctrtre fiecare per_ qrr,llrr ('necesar ca aceasta str manifeste printr-un act propriu vointra de a accepta o 1t'l;r[ir'lrersonald decisivd cu Hristos, care e disponibil cu iubirea sau cu harul stru ilrrinruir()f pentfu toti; e necesar str se deschidd personal in mod total lui Hristos, aa 5l [tcclea soarta sa deplin lui Hristos, pentru ca unda mdnruitoare din oceanul de tr*rr riirrr tle iubire personali a rui Hristos sa intre printr-o atentie speciartr gi mantui_ It ritt. itl cl' 1"o(i cei ce cred intre prin Botez gi sporesc prin celelalte Taine in relatria lrf'li'r)llilla totaltr cu Hristos, dar cu acelaEi Hristos care e in relaqie cu ceilalfl credinr lo;il usi, lrrin aceasta, intre $i sporesc in relatrie pi cu aceia, acllugdnclu-se Bisericii ca Ittr;r trrirric al lui Hristos. Acesta e unul din sensurile lJotezului., -orr"ta cu Flristos lrililllu viala veche $i na$tere cu El la o viatrtr noutr, exclusiv d]n El. Aceea;;i hotdriire Br, ('(,1r, <.rcclinciosultri pi in celelalte .lhine.

20

,I'EOLOG

D O G M ATI C A

OR'IO D OXA

SJT/NIEIE TAIJVE IN GENERAI

2L

Formele gi gradele de relage a lui Hristos cu credinciogii prin diferitele Taine nu le-a putut stabili decdt Hristos, nu Biserica. E adevdrat ce Hristos a poruncit se se acorde Botezulrrln numele Tattrlui, al Fiului 9i al Sfdntului Duh", dat aci expresia rfn numelerr nu inseamnl o lucrare a Bisericii in numele Treimii distante, cirrin puterea Eirri Hristos dtr asigurarea cdin actul vtrzut al Bisericii este prezenttr 9i desigur lu4rAtoare flecare Persoantr a Sfintei Treimi potrivit cu locul Ei16. Ceci Domnul contlnu4 se Spune: rrlattr Eu cu voi voi fi pAntr la sfdr;irul veacului" (Mt. 28, 19-20), iar de lucrarea Duhului vorbe$te in diferite rdnduri (In. 20, 33 etc.). Prezenp pi lucrarea lui Hristos insuEi in Taine e implicattr in faptul cX harul 'lhlnelor e energia necreate a lui Hristos, sau lucrarea Lui. Prin fiecare Tairie EI iOi retreie$te ql iradiazd in credincios triirea Si puterea unei alte sttrri prin cate a ridicat

Bl umanltatea Sa pdnt la inil{imea 6i indumnezeirea ei deplinl. Numai a;a se expllca El graclatria Tainelor. Cdci altfel s-ar nagte intrebarea: De ce nu ni se dd tot harul plintr-o singurtr Taind? Nicolae Cabasila spune: "Str vorbim -despre chipul in care flecare Taind lucreazdunirea crpdinciopilor crr Hristos. intdi de toate, pentru a ne ttnl cu Hrlstos va trebui se trecem prin toate cele prin care a ffecut qi El, sd ribclam, str suf'erim pi noi cdte a rdbdat gi a suferit El'17. Aga cum MAntuitorul a primit lnt&l lSotezul, aga primim gi noi int2i aceasta Taind18. Noi creqtem in natura noastre omeneascd din punct de vedere duhovnicesc, cum a binevoit sd creasci 9i EI cu natLrra Sa omeneascl. Nu putem siri peste etapele cresterii ei. strvlr9itod v7tzrfi alTainelor. Duptr lXmuririle date despre aspectul qi harul nevdzut al Tainelor 6i despre rostul lor de a uni persoanele primiextern toa1e cu Hristos gi, prin aceasta, cu Biserica, prin lucrared lui Hristos insuqi, rlmdne sa dlm unele ltrmuriri gi despre preot 6i arhiereu, ca sdvirqitori ai Tainei. preotul este organul vlzut prin care Hristos cel din Biserictr lucreazd in chip neva2ut in Taine, sau acordtr harul celor ctrrora li se administteazd' acestea. I{ristos, devenind nevdzut prin inillare, Se folose$te pentru lucrarea Sa asupra c:elclr ce vor s[ se uneasca cu El gi sd creascd in El, intrdnd pi dezvoltdndu-se spiritLlal ln lllsericl, gi de un organ personalvtrzut-. Nevoia unor miiloace materiale sau a unor Sesfuri vezute implicd gi nevoia unei persoane vtrzute prin care Hristos sd Itrcreze in mod nevezut asupra celor ce doresc str se uneasc[ cu El si sI creasci ?n Ill, LUcrrarea cea mai eficient1 este de la persoani la persoantr. Hristos ca persoantr lucreaeA ln moclul cel mai eficient asupra persoanelor umane tot prin persoane gmAne, NUmal o persoane umane poate strvArpi acte expresive, adicd intentrionate, cleclsehlte cle ml$carlle neintentionate ale naturii qi poate rosti cuvinte care llmuresc
cl. Preohrl,

inlelesul celor ce se strvArpesc $i intentia urmerite de Hristos prin Taine, Gesturlle preotului care ating pe cel ce primeqte Taina, sau cdrora le rtrspunde acesta prln gesrurile lui primitoare, fac ca Taina str aibd o eficacitate mai addncd. in fiinla primitorului Tainei. Eficacitatea aceasta e proprie gi cuvintelor rostite de sav4rgltonrl 'Iainelor gi auzite de primitor sau rostite ca rlspuns pi ca angajate de ctrtre acegta, Dar gesturile atingtoatd. fiinla primitorului, nu pdtrund numai prin auzul lui, in afard. de aceea cuvintele sunt multe gi se pot repeta de multe ori fllrd sa poata crea o sifuatie speciald de deosebittr solemnitate gi prin aceasta e greu ca unul din ele sd cagtige pentru primitor insemnrtatea decisivi gi unictr pe care o are un gest, sau Itn complex de gesturi care nu se.repettr pi care ating mai direct insugi trupul primltorului. Pe urmtr gesturile acestea nu sunt gesturi ale omului, alese momentan de el, t'i sunt gesturile comune ale Bisericii in care lucreazd Hristos insugi. Taina nu numal indeamntr un om prin cuvinte la ir:rsupirea mo4ii Si invierii cu Hristos, ci il face str le imite intr-un anumit fel, iar, in parte, sd, rcalizeze prin anumite gestufi moartea cu Ilristos fa1d, de via(a veche qi ?nvierea cu El la o altd,via1}', datorite faptului ce ea nu c: numai cuvdnt, ci gi complex de acte stabilite gi unice in toate Biserica, pe baza poruncii lui Hristos. Prin rugtrciuni, gesturi, declara(ii, Taina nu numai exprirnd, ci $ realizeazA intr-un anumit fel ceea ce se exprimZ prin cuvinte. Ca atare, Taina e un eveniment decisiv $j unic in via(a omului care vlne la credingd 6i care continud sd creadd, cum nu sunt cuvintele simple. Gesturile sacratnentale ale preorului gi episcopului, strvdrgite in numele Bisericii $i cu autoritatea e'i, cleci cu autoritatea lui Hristos lucrtrtor in ea, implinesc in mod real lucrarea lntc'ntrionattr, pentru ctr Hristos insugi o implineqte nevlzut gi Biserica insipi o
frnplinegte vdzut prin aceste gesturi. Preoful infdligeazd in fala credinciosului imputernicirea lui Hristos gi a Blsericll,

in calitatea lui de reprezentant al lor, intr-un mod corespunzetor raportului lntre llristos gi Bisericl: al lui Hristos, Care l-a desemnat ca organ vtrzut prin ale ctrrul
gt'stttri gi declaratrii El insuqi sdvirEegte Tainain chip nevdzut; al Bisericii, intrucat el litcq in numele Bisericii invocarea Duhului Sf2nt, in urma ctrreia Duhul lui Hrlstos t'olxlari. cu lucrarea Lui prin materiile, gesturile, rugtrciunile gi declaraliile preotului, Itt t'rrf ce prime$te Taina. Aceaste dubli qi totu$i indisolubiltr calitate reprezentativt a preotului sau a eltlscr4:ului, o vldegte chiar hirotonia lor. Ctrci ea e sdvdrgittr in mod v{zut de un elrist'rlp, sau in cazul episcopului de mai mulqi episcopi, ciar in mod nevezut Hristos Ittlttpi hirotonegte, adictr transmite unei persoane calitatea de arhiereu sau de preot

36: , 16, Nlcolee cabaslla, op,clt,, trad, T. Bodogae, p. Sfhnt"in vreme_ ce Tattrl primeSte este mullimea binefacerilor Implceren, Flul cste Cel ce face lmplcarea, iar Duhul clliulte de Dumnezeu sr'rfletelor care s-au lmptrcat cu
17, QP,ctr,, P,26, 18, Op,c/t,, p,28,
EI".

Tainelor, sau o ?mputerniceEte cu harul Stru pentru sluJba de ^l vilzut al Stru in sdvargirea Tainelor. Dar episcopul sau episdopii hirotonisitori Ittvrx'a totodatd in Taina Hirotoniei Duhul SfAnt in numele Bisericii, ba insd$l o |Dtlrturitate a Bisericii inso[egte pe episcop sau pe episcopi in rugtrciunile ce le ft*rlta la sdvArqirea hirotoniel 6l pe episcop pi pleot la sivflrgirea celorlalte 'lhine,
ailvllt'9it<:r vdzut
r)Il{tl11

22

'TEOLO G IA D A

GMANCA

O RTO D

OXA

SFIMTEIE TAINE

fN GENERAI

23

lnvetatura Bisericii, ctr validitatea Tainelor sivArqite de un preot sau episcop nu depincle de vrednicia lor, se bazeazd pe faptul ci rugdciunea 9i invocarea Duhului fhcute de ei este rugdciunea $i invocarea Bisericii, iar gesturile lor sacramentale 9i declaralia lor despre harul care se coboartr sunt insolite de credinla Bisericii ctr de Ftrristos lnsugi lucreaztr prin ele in mod nevizut qi ctr Hristos insupi lOi implineqte flecare datd fdgadui ntra data la instituirea Tainelor, ctr Ia strv2rqirea lor va cobori in
cel ce le Primesc. Desigur, e de dorit ca preotul sau episcopul str manifeste $i o vrednicie per;onale in sluiirea lor preoqeascd sau arhiereasc7.DT dacd aceastd vrednicie lipse$te, absen[a ei este supliniti de credinla gi vrednicia Bisericii. Karl Rahner spune cd' dacd Unii preoti nu sunt vrednici, lipsa vredniciei lor e supliniti de vrednicia altora' lat de nimic' Claca toti ar fi nevrednici, nevrednicia genetall n-at mai putea fi acoperittr iar aceasld ln aCest caz sfinlenia membrilor n-ar mai depinde de o ierarhie slujitoard,

lerarhie n-ar mai subziSta de fapt. E un caz analog cu pdcltoqenia membrilor Blsericli, Dacd unii din ei sunt ptrctrtoqi, Biserica rtrmdne sfantd prin altrii din membrit ei; dar dacd to{i membrii el at fi pdcitoqi, ea ar inceta str mai fie sfinttr, cdci plna la urmf Biserica e alctrtuittr din oamenii care cred in Hristos 0i in care e sele$luit prin aceasta Hristoslg. Dar e mai corect a spune cd instr6i vrednicia unor crUclincio$i, ca vrednicie a Bisericii, suplinepte nevrednicia preotilor' Iar asemenea credincio$i nu vor lipsi niciodatd. Apa cum trebuie str-I recunoaqtem lui Hristos autoritatea de a fi ales anumite matelii li cle a fi stabilit anumite gesturi pentru siv2rqirea Tainelor, trebuie str-I pentru fegunoa9tem gi autoritatea de a alege anumite persoane ca ofgafle vizibile

in acelagi timp, suprema $i apropiatz la maximum, persoanf, spre care preotul ?nsu$i indictr, fiind gi dintre oameni, dar av2nd gi misiunea de sus prin trinnttere; av2nd gi ctrldura concreta a omului, dar qi rrspunderea de a aduce pe Hristos aproape de semenul seu, sau in legtrturtr cu el. El il face pe Hristos cu atat mal transparent, cu cdt rdspunderea sa fa1d. de Hristos il face str se predea mai mult Lui in aceasti misiune, smerindu-se mai mult pe sine. AIegAnd o persoand gi trimi[2nd-o cu imputernicirea de la Sine prin Biserictr, pentru strv2rqirea Tainelor, Hristos poate str-$i comunice gi cuvdntul gi cuvlntul Stru tlespre Sine ptrstrat in mod neschimbat in intreaga Bisericd, ca mijloc de unitate, prin
5i omeneasctr Itcrest

une a lui e fdcuttr cunoscute obiectiv, ca avdnd-o de la Hristos gi de la Biserictr gl ca nefiind o simpltr prezumfie subiectivtr, o pretenlie a unei persoane care s-ar da ea insiSi cu de la sine putere ca avdnd o astfel de ?mputernicire. Numai Biserica, ca trup al lui Hristos, poate da o astfel de garanfie obiectivtr, sau numai prin ea poate imputernici Hristos pe cineva in mod obiectiv cu aceasttr calitate de organ vizibil al savarpirii Tainelor, ca prilej al sdvdrpirii lor ir mod invizibil de cdtre El insusi. Numal a$a Hristos poate folosi Tainele in mod obiectiv ca mijloace de adunare a oamenllor credincioqi in El, intruc2t ii adund gi intr-o unitate vizibild,, in jurul unor persoane, care reprezintd Qi aceaste unitate vizibild.. Credinciosul ate in relatria cu preotul pe de o parte un ,rtur vizibil omenesc ca intermediar central al comuniunii cu comunitatea celor ce cred in Hristos, pe de alta, unrtlllrr care ii prilejuieSte trdirea rela(iei cu Hristos, ca persoand dumnezeiasctr

"l'ain[ de intemeiere a comuniunii cu Hristos in general Si a comuniunii cu ceilaltri membri ai Bisericii unitri cu Hristos. $i fiecare persoantr umantr din comunitatea tllsericii implinegte un rol de inel in lanful comuniunii cu Hristos devenit om 6i cu forme cellalti oameni cafe cred in El. Hristos ni Se dtrruieQte prin Taine pentru a crea
pl gracle mai inalte de comuniune

sdvXr$ilea lor, Alegerea gi imputernicirea cu un har special a acestor organe personale semnieo flca pi f'aptul ce orice Taind e o intrare in comuniune cu Hristos ca persoantr,

cu El pi intre noi. Ca atare omul trebuie sa treiasca intrtr in comuniune cu Hristos, Care este un Tu suprem tapnrl cA in momentul Tainei este in acelaqi timp $i om $l Care il rtctlcd la nivelul comuniunii cu Sine, dar Care comunicoboret la nlvelul comunirmii cu noi prin alt om. Trtrirea acestei intrtrri in une cu t{ristcls e$te pfileiuittr credinciosului, in mod necesar, de o alffi persoane Si, in rnocfi,rl cel mai aclecvat, de o persoana care are o imputernicire permanentA de str susflne la Ilrlstos pt de la iliserictr pentru ca str miiloceascd'acea comuniune cu El,

rttgltciunea 9i declaralia constatatoare a lui gi prin mdrturisirea credin[ei qi angajarea t't't'tlinciosului (la Botez o face napul pentru primitor). Taina se produce prin actul prt:otului inso(it de declaragia constatatoare a lucrdrii lui Hristos; ea se strvdrgegte gi Plin atingerea m2inii preotului in mod direct sau printr-o materie de trupul primikrrtrltri, pe baza mdrturisirii credinlei lui gi insolittr de declaratia constatatoare plc<rtului, care ea insipi e o m4rturisire a credinlei in ceea ce se strv2rpegte. Taina e tlll tot care une$te pe primitor - prin mnna preotului sau prin materia folosittr de el pl lrrin declaralia constatatoare a lui - cu Hristos pi prin aceasta cu Biserica, duptr prealabila mtuturisire de credinsd a primitorului gi rugtrciunea prdbtului.
a

.are Hristos insugi igi comunicd harul mdntuitor prin m2na preotului, prin

de Hristos primesc 6i imputernicirea cdlduzirii pastorale a credinciogilor spre nrinruire. in rezumat, elementele constitLttive ale Tainelor sunt: mijloacele materiale ptin
itl(]osi

Cio;;ilor chiar intelesul Tainelor qi datoriile ce rezulttr pentru ei de a folosi puterea lor pentru a intipdri in ei in mod actual chipul lui Hristos. preotul gi episcopul astfel

cuvdnt, care constituie conlinutul rugdciunilor Bisericii, se explicd credin-

intreolalttr. Aceasti misi$i se promoveze comuniunea credincioSilor cu Hristos 9i


19, OP,clt,, P, 89,

uneori prinlitorul Tainei e pus in contact cu mana preotului printr-o materie, ulleori fltrrr materie. Dar contactul personal in credinltr al primitorului Tainel cu lrreotul ca sdvdrpitor al ei e necesar pentru savf,rgirea Tainei, insd totdeauna prin

24

TEOLO GI A DO G M A'TrcA ORTOD OXA

acest contact, primitorul Tainei intrtr in legtrturtr directa, initiall sau sporittr, cu l{rlstos 6i cu comunitatea Bisericii, ca trup al Lui. De aceea primitorul Tainei igi mlrturisepte credinla direct in Hristos, pi preotul, strvdrEitor al Tainei, il prezinte pe I-lrlstos ca fiind cel ce-gi imptrrtlqegte harul Stru. Hristos insugi S-a folosit de tintr la vindecarea orbului, dar uneori a vindecat gi prin atingerea directi a celor bolnavi de mAna Sa, Legtrtura directi in care e pus primitorul Tainei cu Hristos o arata cu deosehita claritate mtrrhrrisirea credinciosului la primirea Euharistiei. in aceastd merurlsire credinciosul se adreseazd direct lui Hristos, artrtdnd convingerea ci El r'impirttrgeqte-se robul lnsugi il imparttrqepte cu trupul Sdu. Prin cuvintele preotului: [rl Dumnezeu (N)" preoful constate numai acest fapt. Preotul nu se interpune intre I'lrlstos 6i credincios, ci prileiuiepte intilnirea lor. Aceasttr constatare despre lucrarea cllrectd a lui Hristos prin acordarea harului Stru o face gi episcopul la strv2rqirea hirotonlel $i preotul in Taina Pociinlei, de$i aci iqi adaugl 9i el iertarea din partea sa. Deci se poate admite cd qi la Botez, prin cuv2ntul: rrBoteaztr-se robul lui Dumnezeu (N)il, sau la Cununie, prin cuvdntul: "Cununtr-se robul lui Dumnezeu (N)", preotul cc)nstata nu infdptuirea unui fenomen impersonal, ci lucrarea directtr a lui Hristos asupra primitorului Tainei, sau int2lnirea personald a primitorului Tainei cu Hristos. Din toate rezulta cd strvirgitorul propriu-zis al Tainei este Hristos insugi in mod
nevauLlt.

il
Sfintele Taine in special
A
TainaSf2ntului Botez
Prin Taina Botezului, instiruite de M2nruitorul, omul care crede in Hristos se renaSte din apd Oi din Duh la viala cea adevdratd in Hristos qi devine membru al Risericii. Taina se sdv1rqe;te prin intreita scufundare a celui ce se boteazd,, in apd,, in numele Sfintei Treimi. Sivdrpitorul este preotul sau episcopul; numai in caz de urgenp, din temerea de moarte apropiatd a celui ce are str primeascA Botezul,
dceastd Taintr" poate

fi sdvdrqitd de orice membru al Bisericii. Aceste componente

se

cer ldmurite pe rind.

tn ce priveqte numtrrul Tainelor, trei dintre ele sunt Taine ale unirii depline cu fir.lstos ni ale intrdrii depline in Biserictr (Botezul, Ungerea cu Sfdntul Mir, tluharistia), floui, ale reinttrririi in Hristos a celor imbolnivitri sufletegte sau trLlpeste (lrocainta, Maslul) 9i doutr, milloace prin care se acordi primitorului puterea de a tmplini fie misiunea speciali a sivArEirii Tainelor, a propovtrduirii cuv2ntului gi a ptrstoririi unei comunitltri biserice$ti (Hirotonia), fie indatoririle speciale legate de viata de ctrsltorie (Cununia). Despre raporturile dintre aceste Taine se va vorbi la alt loc.

j(*lJ Unirea intre aptr qi Duhul Sfint ca sin al omului nou


Din lucrarea Duhului Sfint asupra apelor au luat fiintr4 in Fiul (Col, 1, 16) toate fbrmele definite de existentrtr creatd., la incepurul lumii (Fac. 1, 2). in mocl special a fost creat la ?nceput omul cu vtetea Tattrlui, dupd chipul Fiului pi in Fiul ilt pdn suflarea Sf2ntului Duh (Fac. 7,2;2, 6). Apa originarl, din Biblie, nu este identictr cu apa definitd de duptr aceea. Dar ea nu e nici o materie care sttr de sine in fala Duhului creator, putandu-se face din ea orice. CIci qi ea este creatd" de Dumnezeu qi are in ea in mod virtual ra[iunile gi poten[ele existenielor definite - chipuri ale ratiunilor Logosului - ce vor aptrrea prln suflarea Duhului. Apa aceea nu era cu totul pasivtr. Era o energie indefinittr, neluminattr de nici o determinare, clar intr-o miqcare universald, nesolidificatd in nici un fel, av2nd in ea, prin crea(ie, raliunile tuturor' lormelor de existenltr, create gi sustinute dupl chipul raliunilor Logosului creator qi conselator. Duhul dumneze-. iesc, reprezentincl aceeapi fluiditate pe planul spiritual, face ca "apa" originar{ str actualizeze formele inscrise in ea virtual prin actul creator al Logosului, in fr:rme carc aratl, in ele in mod definit chipurile ra[iunilor Logosului..Duhul desdvArgegte astlel, iradiind din Logos - pe de o parte transcendent, pe de alta prezent in ea * c:r'ca(ia intiintrata de Logos. Duhul Sfdnt cu f'luiditatea Lui, unit cu f'luiditatea acelel rupe originare, e fb4a de formare continua a efisten[elor definite de toate gradele,

r"