P. 1
Psihoza maniaco-depresiva

Psihoza maniaco-depresiva

|Views: 272|Likes:
Published by Apostu Elena

More info:

Published by: Apostu Elena on Feb 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/07/2015

pdf

text

original

Psihoza maniaco-depresiv

Plan: 1. Generalit i i etiologie 2. Clinica PMD ± triada de simptome hipertimic pozitiv 3. Formele de PMD 4. Formele de depresii în PMD Obiective Trebuie s ajungem la: 1. identificarea etiologiei simptomelor psihice ale PMD; diferen ierea tabloului clinic al fazelor PMD generalizarea particularit ilor psihice ale diferitor forme de PMD; elaborarea portretului fizic i psihologic al pacientului în fazele maniacal elaborarea unui studiu de caz cu PMD. Manifest rile bolii sunt cunoscute din antichitate. Detaliat PMD a fost descris de i depresiv ; i negativ

Kraepelin în 1899 ca psihoz ce are o evolu ie periodic cu faze maniacale i depresive. Etiologia nu este complet . S-au emis diverse ipoteze. În starea depresiv autorii au stabilit existen a deficitului de serotonin i nonadrenalin . La bolnavii din starea maniacal secre ia de este majorat . S-a demonstrat c este o maladie cu serotonin , nonadrenalin , dopamin

predispozi ie ereditar . Inciden a în popula ia general : 0,4%. 2. Raportat la aspectul afectiv ± episodul psihotic poate îmbr ca aspectul maniei, depresiei sau al st rilor mixte. Mania PMD 1. excita ia intelectual 2. dispozi ie crescut - euforia 3. excita ie motorie Depresia PMD 1. inhibi ia intelectual 2. dispozi ie sc zut 3. inhibi ie motorie

1

dar de i cu grave tulbur ri de somn. 5. 2. dezinhibi ie instinctual cu de agresivitate i distrugere. Forma coleroas (cu gravitate mare) cuprinde cazuri al c ror tablou simptomatologic este dominat de o extrem mobilitate între inut de o hiperemotivitate pîn la paroxism. Uneori prin aspectul de mobilitate psihic . halucina ii 3. iar în tipul bipolar II ± cele depresive. fizic durat limitat i intelectual . provocat de astenie. inhibi ie psihomotorie. În timpul accesului inuta bolnavilor este 2 i depresiv . raportul dintre ele avem PMD monopolar de tip maniacal sau depresiv i psihoza bipolar în care alterneaz cele dou aspecte. f r faza prodormal . Forma ciclotimic forma cu st ri depresive i maniacale u oare. Debuteaz cu o depresie u oar urmat de o hipomanie. inhibi ie intelectual . Fiecare faz se caracterizeaz prin . 4. Chiri . excita ie motorie (vezi tema semiologia proceselor afective). P. instalîndu-se dintr-odat o stare de agita ie motorie considerabil . insomnii sau nelini te. c rora li se asociaz psihosenzoriale. Forma hipomaniacal în care tabloul simptomatologic este exprimat printr-o activitate motorie. 2) la depresie: dispozi ie sc zut . triste e. ace ti bolnavi sunt tolera i i chiar primi i bine în rela iile lor de grup. se descriu urm toarele forme de psihoz maniacodepresiv : 1. conduit zgomotoas . crize de furie. expresivitate i bun dispozi ie contaminant . Clinica psihozei maniacal-depresive PMD în evolu ia sa are fazele maniacal cele trei simptome: 1) la manie: euforie. Ciclotimiile au o evolu ie mai scurt cu o simptomatologie redus . iritabilitate. Forma delirant include deliruri sistematizate. Cel mai frecvent debutul este brusc. excita ie intelectual . violen impulsiune i tendin gestual i verbal . Dup V. (1993). uneori cu randament i productivitate crescut . Forma mixt în care simptomele de tip maniacal i depresiv se succed rapid. Boi teanu.Dup modelul de succesiune al fazelor. În tipul bipolar I ± predomin episoadele maniacale. intelectual . de iritabilitate. Clinica fazei maniacale Debutul poate fi uneori lent.

mitomanie. insulte. cîntece. Bolnavul nu poate sta într-un loc. graforee. Exagerarea activit ii se caracterizeaz printr-o tendin continu spre mi care. filea ie. Bolnavii sunt cuprin i de o stare de euforie exagerat . flori. percep ii false cu obiect. contactul cu ceilal i bolnavi se i-a u or. trecînd repede de la veselie la mînie. 3 . manifestat prin aluzii. panglici. Ele sunt inconstante. începe o serie de activit i. Procesul de excita ie se depisteaz în gîndire. Bolnavii au tendin a de a scrie mult (graforee) pe orice buc i de hîrtie. Fa a lor exprim veselie i optimism. mistice. care se reflect în mimica i gesturile bulnavului. care se descarc uneori în agresivitate i violen . îns capacitatea de concentrare a aten iei în timp este joas . hiperstezie. inven ie. jocuri de cuvinte.dezordonat . O caracteristic a exalt rii activit ii este activitatea ludic (jocul). furie. decora ii). desene. cu lux de detalii. au ochii vioi i sclipitori. s . unde ei prezint interes pentru orice schimbare din mediu. r spunsurile construindu-se prin rime. rîndurile sunt îndreptate oblic în sus. Con tiin a bolii psihice a bolnavilor cu PMD ± este complet absent . Se depisteaz exagerarea sensibilit ii. neglijent uneori extravagant (bolnavii au tendin a de a se îmbr ca în culori vii. Literele sunt de obicei mari. Pe plan instinctual se poate constata o exagerare a instinctului alimentar (bulimie). apropouri. i foarte adesea o excita ie erotic . Atitudinea bolnavilor cu PMD este familial . împodobite uneori cu flori. Ei afirm c nu s-au sim it niciodat mai bine. Sunt logoreici. corpolalie (limbaj-vulgar). grafomanie. În afar de limbajul vorbit se modific i cel scris. Uneori excita ia evolueaz pîn la adev rate st ri de agita ie psihomotorie cu strig te. pene. scrise dezordonat.i împodobeasc hainele cu ornamente. trecînd rapid de la un lucru la altul. intona ia este declamatoare întret iat de cîntece. ip toare. iar evocarea bogat . debitul verbal exagerat i fuga de idei. Examinarea func iilor psihice în faza maniacal relev pe prim plan tulbur rile sferei afective. Manifest interes pentru tot ce se petrece în jur. manifestate prin hipertimia maniacal (pozitiv ). violen i agresiune (agita ia maniacal ). nesistematizate i cu o not de verosimil. prietenoas fa de ceilal i sim indu-se pretutindeni ca Äla ei acas ´. vorbesc pîn la r gu eal . dar contagioas . Pot fi prezente ideile delirante expansive de grandoare. În aten ia bolnavilor se observ o hiperprosexie. Imagina ia bolnavilor este bogat ± fabula ie. Memoria de fixare este superficial . iluzii. f r a ajunge îns s le finalizeze. de reform . nemotivat . Tonalitatea lor afectiv este instabil . Asocia iile de idei se fac rapid i superficial. col urile ziarelor.

Evolu ia spontan a unei faze maniacale poate dura pîn la 4-5 luni.Deregl rile afective au o evolu ie progresiv i prelungit . apar ridurile faciale. deregl ri hipofizare. F r nici o motiva ie real ei se acuz de moartea rudelor. cele mai importante fiind deregl rile somnului. Din deregl rile endocrine se depisteaz hipoglicemia. vocea joas . a articula iilor. se inverseaz raportul albumine/globuline (eliminarea glucozei prin urin ). Bolnavii se afl în mi care. Limba i mucoasele sunt uscate. iar intervalele lucide se scurteaz . Recidivele sunt frecvente dar exist posibilitatea unei remisii complete. 4 . sc derea ponderal în ciuda unui apetit de obicei crescut (în timpul acceselor maniacale se cheltuie energie). toracice. în abdomen. dorm r u. Se instaleaz a a zisa manie cronic . ei nu pot s se veselesc . transpira ie). Aceast stare poate dura ani în ir. În PMD se întîlnesc urm toarele forme de depresii: 1. Frecvent apar dureri musculare în regiunea gîtului. Pe fondul depresiv la ace ti bolnavi apar idei delirante de autoacuzare i autoumilire. cefaleea. Depresia anxioas . Cre te colesterolul. glicozuria. Clinica fazei depresive. Apar simptome dureroase în regiunea coloanei vertebrale. Pe lîng triada de simptome a depresiei (semiologia afectivit ii) o mare importan starea somatic o au i endocrin . Adeseori se întîlnesc dureri precordiale (´triste e cardiac ´). Depresia anestezic . consider c sunt responsabili de ceea ce se face r u pe p mînt. apare astenia. 2. privirea sfioas . Pe m sur ce PMD evolueaz în timp episoadele critice se prelungesc. Bolnavii reactualizeaz diverse gre eli s vîr ite i consider c trebuie pedepsi i. Senza iile pot ajunge la Äanestezia psihic dureroas ´ (sufer c nu pot suferi). 3. triste e profund . insomnia.Tabloul psihic este întodeuna dublat de prezen a unor modific ri somatice. Deseori depresia anxioas poate s evolueze sub form de agita ie psihomotorie. Actualmente sub influen a preparatelor s-a redus pîn la cîteva s pt mîni. Depresia cu delir de autoacuzare. Bolnavii acuz variate simptome somatice: mimic redus . exagerarea tonusului simpatic (tahicardie. La bolnavii cu PMD în faza depresiv dispare pofta de mîncare. apare idia ia suicidar . ob inîndu-se un fel de excita ie maniacal permanent . ochii se adîncesc i str lucesc. masa ponderal scade. Anxietatea cre te seara. hipersaliva ie. Bolnavii se plîng de lipsa tr irilor suflete ti.

Depresia disforic . se întrebuin eaz antidepresivele. Tratamentul. Ca tratament se indic holoperidolul sau triperidolul.4. dureri în mîini i picioare. La ace ti bolnavi se accentueaz senza iile cenestopatice. Este utilizat psihoterapia. O problem mult discutat în tratamentul maniei este terapia cu s rurile de litiu ca normalizatori ai dispozi iei. Pe fondul depresiv la bolnavi apare o stare de nevrozitate puternic cu repulsie fa de sine i mediu. 5 . f r o inhibi ie psihomotorie marcant . apar acuze somatice. 5. În starea depresiv neurolepticile. astenia. eglonilul. Se manifest ca o depresie simpl . În accesul maniacal se administreaz ini ial un barbituric (amital sodic). Depresia mascat . dispare interesul fa de orice activitate. Se eviden iaz insomnia. cu excitabilitate ridicat . melipromina. În formele delirante: majeptil. lipsa motiva iei pozitive. amitriptilina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->