Metode numerice pentru ecuatii neliniare

Metoda bisectiei

Exemplul -1.1 Sa se aproximeze numa

rul 2 folosind metoda bisectiei cu patru pasi
pentru functia f : [1, 2] R, f (x) = x2 2. Sa
se evalueze eroarea de aproximare.

Solutie Avem
a0 = a = 1, b0 = b = 2, f (a) = 1, f(b) = 2.
Atunci c0 = (a0 + b0 )/2 = 3/2. Cum f (c0 ) = 1/4 > 0 rezulta ca
a1 = a0 = 1, b1 = c0 = 3/2, c1 = (a1 + b1 ) /2 = 5/4
Cum f(c1 ) = 7/16 rezulta ca
a2 = c1 = 5/4, b2 = b1 = 3/2, c2 = (a2 + b2 ) /2 = 11/8
Cum f(c2 ) = 7/64 rezulta ca
a3 = c2 = 11/8, b3 = b2 = 3/2, c3 = (a3 + b3 ) /2 = 23/16
Cum f(c3 ) = 17/256 rezulta ca
a4 = a3 = 11/8, b4 = c3 = 23/16, c4 = (a4 + b4 ) /2 = 45/32
Eroarea de aproximare este




b a
1



c4 2
4 =
2
16
Exemplul -1.2 Sa se aproximeze solutia ecuatiei x3 + 4x2 10 = 0 (continuta n
intervalul [1, 2]).

Solutie Avem
a0 = a = 1, b0 = b = 2, f (a) = 7, f (b) = 14.
Atunci c0 = (a0 + b0 )/2 = 1/2. Cum f (c0 ) < 0 rezulta ca
a1 = c0 = 1/2, b1 = b0 = 2, c1 = (a1 + b1 ) /2 = 5/4 = 1, 25
Cum f(c1 ) < 0 rezulta ca
a2 = c1 = 5/4, b2 = b1 = 2, c2 = (a2 + b2 ) /2 = 13/8 = 1, 625
Cum f(c2 ) > 0 rezulta ca
a3 = a2 = 5/4, b3 = c2 = 13/8, c3 = (a3 + b3 ) /2 = 23/16 = 1, 4375
Cum f(c3 ) > 0 rezulta ca
a4 = a3 = 5/4, b4 = c3 = 23/16, c4 = (a4 + b4 ) /2 = 43/32 = 1, 34375
etc.

Regula falsi

Exemplul -1.3 Sa se aproximeze solutia ecuatiei x3 + 4x2 10 = 0 (continuta n

intervalul [1, 2]).

Solutie Avem
a0 = a = 1, b0 = b = 2, f (a) = 7, f (b) = 14.
Atunci c0 = (a0 f (b0 ) b0 f (a0 ))/(f (b0 ) f (a0 ) = 0. Cum f(c0 ) < 0 rezulta ca
a1 = c0 = 0, b1 = b0 = 2, c1 = (a1 f (b1 ) b1 f (a1 ))/(f (b1 ) f (a1 ) = 5/6 = 0, 83333
2

Cum f(c1 ) < 0 rezulta ca

a2 = c1 = 5/6, b2 = b1 = 2, c2 = (a2 f(b2 )b2 f(a2 ))/(f (b2 )f (a2 ) = 110/91 = 1, 20879
etc.

Principiul contractiei
Exemplul -1.4 Fie functia



3 1
7
f : , R, f (x) = x2 + x
4 2
16
Sa
se determine numarul de iteratii
se arate ca f este o contractie. Lund x0 = 58 , sa
necesari pentru a aproxima solutia ecuatiei f (x) = x cu o eroare .
Solutie Functia f este derivabila si
f
(x) = 2x + 1
Avem
 
3
1
max |f (x)| = max |2x + 1| = max (2x 1) = 2
1=
4
2
x[ 43 , 12 ]
x[ 34 , 12 ]
x[ 43 , 12 ]

Deci
1
|f
(x)| q := .
2
Notam a = 34 , b = 12 . Atunci





 











a
+
b
a
+
b
b

a
5
5
1 1

f

(1 q)

f
+

(1 )




2
2
2
8
8
2 8





25 5


7
5
1
3
4



+

, ceea ce este adevarat.

64 8 16 8
16
64
64

Deci f este o contractie. Fie z solutia ecuatiei f(x) = x pe intervalul [a, b].
3

Din formula de evaluare a erorii avem

|xn z|

qn
|x1 x0 |
1q

Daca
qn
|x1 x0 | , atunci |xn z| , deci xn aproximeaza pe z cu eroarea .
1q
Avem

 
25 5
7
43
5
x1 = f (x0 ) = f
=

=
8
64 8 16
64

si

Atunci

43 5

3


|x1 x0 | =
+

=
64 8
64

 1 n
3
qn
3
|x1 x0 | 2 1
n+5
1q
2
1 2 64
 
3
3
n+5
2
n log2
5

Deci putem lua


 
3
n = log2
4, unde [] reprezinta partea ntreaga.

Exemplul -1.5 Sa se calculeze primele 3 iterate ale principiului contractiei pentru

rezolvarea ecuatiei x = 2x, lund x0 = 1/10.




1
Solutie: Fie f (x) = 2x. Avem: x1 = f (x0 ) = 5 = 0, 44721, x2 = f(x1 ) = 4 45 =

0, 94574, x3 = f (x2 ) = 8 64
= 1, 375312, etc
5

Metoda lui Newton

Exemplul -1.6 Sa se arate ca se aplica

metoda lui Newton pe intervalul [0, 1] pentru
rezolvarea ecuatiei 3ex 4 cos x = 0. Lund x0 = 1, sa se calculeze valoarea primei
iteratii.
Solutie: Evident f este de doua ori derivabila pe [0, 1] si f
(x) = 3ex + 4 sin x,
f

(x) = 3ex + 4 cos x, functii care evident nu se anuleaza pe [0, 1]. Cum f(0) f (1) =
3e + 4 cos 1 < 0 si f (1) f

(1) = 9e2 16 cos 1 > 0, rezulta ca metoda lui Newton se

aplica.
Avem

x1 := x0

3e 4 cos 1
4 sin 1 + 4 cos 1
f (x0 )
= 1
=
= 0, 47975
f
(x0 )
3e + 4 sin 1
3e + 4 sin 1

Metoda secantei
Exemplul -1.7 Sa se aplice metoda secantei pe intervalul [0, 1] pentru rezolvarea ecuatiei
3ex 4 cos x = 0 pentru x0 = 1 si x1 = 0, 9.
Solutie: Evident f este de doua ori derivabila pe [0, 1] si f
(x) = 3ex + 4 sin x, ,
functie care evident nu se anuleaza pe [0, 1]. Cum f (0) f (1) = 3e + 4 cos 1 < 0
rezulta ca ecuatia are o rdacina n intervalul [0, 1].
Avem

x2 :=

3e9/10 4 cos(9/10) 9/10(3e 4 cos 1)

x0 f (x1 ) x1 f (x0 )
=
= 0, 45575
f (x1 ) f (x0 )
3e9/10 4 cos(9/10) 3e + 4 cos 1

Metode pentru rezolvarea sau aproximarea

solutiilor sistemelor de ecuatii liniare
Norme de vectori si norme de matrici
5

Exemplul -1.8 Fie

1 2 3

A = 4 5 6

7 8 9
Atunci
A1 = max

1j3

3

i=1

|aij | =

= max (|1| + |4| + |7| , |2| + |5| + |8| , |3| + |6| + |9|) = max (12, 15, 18) = 18
si
A = max

1i3

3

j=1

|aij | =

= max (|1| + |2| + |3| , |4| + |5| + |6| , |7| + |8| + |9|) = max (6, 15, 24) = 24.

Conditionarea unui sistem de ecuatii liniare

Exemplul -1.9

10 7 8 7

7 5 6 5

A=
8 6 10 9

7 5 9 10

Considera
m sistemul perturbat

10

A=
8

32

23

b=

33

31

1

1

x=
1


1

cu solutia

A(x + x) = b + b unde

7 8 7

5 6 5

b + b =

6 10 9

5 9 10

32, 1

22, 9

33, 1

30, 9

9, 2

12, 6

cu solutia x + x =
4, 5

1, 1

Considera
m si sistemul perturbat (A + A)(x + x) = b unde

7
8, 1 7, 2
10
32

7, 08 5, 04
23
6
5

A=
b=
8
33
5, 98 9, 89
9

6, 99 4, 99
9
9, 98
30

(1)

81

137

cu solutia x + x =

34

22

(2)

Exemplul -1.10 Vom considera cazul sistemului (1) si vom lucra cu norma infinit.
Avem:
x = x + x x = (9, 2 1; 12, 6 1; 4, 5 1; 1, 1 1) =
= (8, 2; 13, 6; 3, 5; 2, 1) = max(|8, 2| ; |13, 6| ; |3, 5| ; |2, 1|) = 13, 6.

x = (1; 1; 1; 1) = max(|1| ; |1| ; |1| ; |1|) = 1.

Atunci
13, 6
x
=
= 13, 6
x
1

A1

25 41 10 6

41 68 17 10

10 17 5 3

6 10 3 2

A = max(|10|+|7|+|8|+|7| , |7|+|5|+|6|+|5| , |8|+|6|+|10|+|9| , |7|+|5|+|9|+|10|) =

= max(32, 23, 33, 31) = 33
 1 
A 

= max(|25| + |41| + |10| + |6| , |41| + |68| + |17| + |10| ,

, |10| + |17| + |5| + |3| , |6| + |10| + |3| + |2|) =
= max(82, 136, 35, 21) = 136.

Rezulta ca

Avem



cond(A) := A A1  = 33 136 = 4488

b = b + b b = (32, 1 32; 22, 9 23; 33, 1 33; 30, 9 31) =

= (0, 1; 0, 1; 0, 1; 0, 1) = max(|0, 1| ; |0, 1| ; |0, 1| ; |0, 1|) = 0, 1.

b = (32; 23; 33; 31) = max(|32| ; |23| ; |33| ; |31|) = 33..

Atunci
b
0, 1
1
=
=
b
33
330
si
cond(A)

b
1
= 4488
= 13, 6
b
330

Deci
x
b
= cond(A)
x
b
8

Metode directe
Metoda lui Gauss (cu pivotare partiala)
Exemplul -1.11 Fie sistemul de ecuatii liniare

x + 12 y + 13 z = 1

1
x
2

+ 31 y + 41 z = 2

1
x
3

+ 41 y + 51 z = 3

Sa
se calculeze determinantul matricei sistemului si sa
se rezolve sistemul cu metoda
lui Gauss.
Solutie Notam cu (aij )1i,j3 matricea sistemului. Initializam det = 1. La etapa
n = 1 cautam cel mai mare element n modul de pe coloana n a matricei sistemului.
Acesta este max = |a11 | = 1 si se afla pa linia 1. Deci s = 1 si piv = a11 = 1. Calculam
det = det piv, deci det = 1. Cum s = n se trece la pasul mpartirii la pivot. Cum
pivotul este egal cu 1, prin mpartire la pivot linia n ramne nemodificata. Eliminam
x din liniile 2 si 3 ca n algoritm. Obtinem urmatorul sistem de ecuatii:

x + 12 y + 31 z = 1

1
y
12

1
z
12

3
2

1
y
12

4
z
45

8
3

La etapa n = 2 cautam cel mai mare element n modul de pe coloana n a matricei

sistemului (de la elementul a22 n jos). Acesta este max = |a22 | = 1/12 si se afla pa
linia 2. Deci s = 2 si piv = a22 = 1/12. Calculam det = det piv, deci det = 1/12. Cum
s = n se trece la pasul mpartirii la pivot. Ecuatia 2 devine y + z = 18 . Eliminam
y din linia 3 ca n algoritm. Obtinem urmatorul sistem de ecuatii:

x + 12 y + 13 z = 1

y + z = 18
1
z
180

7
6

Calculam determinantul matricei sistemului det = det a33 =

1
12

1
180

1
2160

rezolvam sistemul anterior. Obtinem z = 210, y = 192, x = 27.

Metoda lui Gauss-Jordan de calcul a inversei unei matrice

Exemplul -1.12 Folosind metoda Gauss-Jordan

1 12 13

A = 21 13 14

1
3

Solutie Formam ansamblul matriceal

1 21 13

1 1 1
2 3 4

1
3

1
4

1
5

Cu transformarile din algoritm obtinem:

1 21 13

1
1
0 12
12

1
4
0 12
45

1
4

1
5

sa
se calculeze inversa matricei

1 0 0





0 1 0





0 0 1

1 0 0

1

2 1 0

1

0 1
3

1 0 0

0 1 1
6 12 0

1
1
4

0 12 45 3 0 1

1
1
1 2 3
1
0 0

0 1 1
6 12 0

1
1
0 0 180
6 1 1

1
1

1 2 3
1
0
0

0 1 1
6 12
0

0 0 1
30 180 180

1
2

1
3

10

si

1
2

1
0
0
1
0

Deci
A1

0





0





1





0





0





1

60

60

36 192 180

30 180 180

9
36
30

36 192 180

30 180 180

9
36
30

= 36 192 180

30 180 180

Rezolvarea unui sistem de ecuatii liniare Ax = b este echivalenta, dupa ce s-a

calculat inversa matricei A, cu egalitatea x = A1 b.

Factorizarea LU
Exemplul -1.13 Sa
se factorizeze sub forma LU matricea

4 2 0
2

1 1 2

A=

4
5 2 9

0
1
3
4
Solutie Se verifica mai nti ca determinantii de colt ai matricei A sunt nenuli. Cu
formulele (??) si (??) se obtine:
l11 = 2, l21 = 1, l31 = 4, l41 = 0
u11 = 1, u12 = 2, u13 = 1, u14 = 0
l22 = 1, l32 = 3, l42 = 1
11

u22 = 1, u23 = 1, u24 = 3

l33 = 5, l43 = 2
u33 = 1, u34 = 0
l44 = 1
u44 = 1
Deci

0 0
2

1 1 0

L=
4 3 5

0
1 2

1 2 1 0

0 1 1 3

U =

0 0 1 0

0 0 0 1

,
0

Metoda radacinii patrate

Exemplul -1.14 Folosind metoda ra
dacinii pa
trate, sa
se rezolve sistemul de ecuatii
liniare Ax = b cu

A = 2 10 4

2 4 6

, b = 16

12

Solutie Se verifica imediat ca matricea A este simetrica. Deoarece

4 2
1 = |4| > 0, 2 =



2 10

4 2 2







= 36 > 0, 3 =

2 10 4









2 4 6

= 144 > 0

rezulta ca matricea A este pozitiv definita. Cu formulele (??) se obtine

l11 = 2, l21 = 1, l31 = 1
12

l22 = 3, l32 = 1
l33 = 2
Din (??) rezulta ca
y1 = 4, y2 = 4, y3 = 2
iar din (??) rezulta ca
x3 = 1, x2 = 1, x3 = 1.

Metode iterative de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare

Metoda lui Jacobi
Exemplul -1.15 Sa
se arate ca
se poate aplica metoda lui Jacobi (relativa
la normele
1 si ) pentru sistemul de ecuatii liniare Ax = b cu

0, 1
0, 2
0, 3
0, 9
3, 6

0, 2 0, 8
2
0, 1
0, 4

A=
; b =
.
0, 1 0, 3 0, 7 0, 1
2, 4

0, 3 0, 2 0, 1 0, 9
1, 5

0

0

Lund x(0) = sa
se determine numarul de iteratii necesar pentru a aproxima
0


0
solutia sistemului cu o eroare mai mica de 1010 .
Solutie: Avem

0, 1 0, 1 0, 2 0, 3

0, 2
0, 2 0, 1 0, 4

B = I A =

0, 1 0, 3

0,
3
0,
1

0, 3
0, 2
0, 1
0, 1
13

Atunci
B1 = max

1j4

4

i=1

|bij | = max(|0, 1| +|0, 2|+|0, 1| +|0, 3| , |0, 1| +|0, 2|+|0, 3| +|0, 2| ,

|0, 2|+|0, 1|+|0, 3|+|0, 1| , |0, 3|+|0, 4|+|0, 1|+|0, 1|) = max(0, 7; 0, 8; 0, 7; 0, 9) = 0, 9 < 1.
si
B = max

1i4

4

j=1

|bij | = max(|0, 1|+|0, 1|+|0, 2|+|0, 3| , |0, 2|+|0, 2|+|0, 1|+|0, 4| ,

|0, 1|+|0, 3|+|0, 3|+|0, 1| , |0, 3|+|0, 2|+|0, 1|+|0, 1|) = max(0, 7; 0, 9; 0, 8; 0, 7) = 0, 9 < 1.
Deci metoda lui Jacobi se aplica. Din formula de evaluare a erorii avem:
x(n) xp

qn
x(1) x(0) p , n N
1q

unde p = 1 sau p = , q = 0, 9, x(1) = Bx(0) + b = b. Deci, pentru a aproxima x cu

x(n) cu eroarea = 1010 este suficient ca

qn
x(1)
1q

x(0) p < . Avem

x(1) x(0) 1 = b1 = |3, 6| + |2| + |2, 4| + |1, 5| = 9, 5

si
x(1) x(0)  = b = max(|3, 6| , |2| , |2, 4| , |1, 5|) = 3, 6
Atunci

qn
0, 9n


(1)
(0)
n
x x 1 <
9, 5 < 0, 9 <
n = log0,9
+1
1q
1 0, 9
95
95
si

qn
0, 9n


x(1) x(0)  <
3, 6 < 0, 9n <
n = log0,9
+1
1q
1 0, 9
36
36

Metoda Gauss-Seidel
14

Exemplul -1.16 Fie sistemul de ecuatii liniare

x1 + 12 x2 + 13 x3 = 1

1
x + x2 + 16 x3 = 2
5 1

1
1
x + 20
x2 + x3 = 3
10 1
Sa
se arate ca
se aplica metoda Gauss-Seidel.

Solutie Notam cu A matricea ceoficientilor sistemului. Avem

1 12 13

1
A= 5 1 6

1
1
1
10
20
Atunci

12

13

1
B = I A = 5
0 6

1
1
10 20 0
si

Deci

1

1
5
q1 = |b11 | + |b12 | + |b13 | =



+



=
2
3
6







1
5
1
1
q2 = |b21 | q1 + |b22 | + |b23 | =



+



=
5 6
6
3









1
5
1
1
1
q3 = |b31 | q1 + |b32 | q2 + |b33 | =



+



=
10 6
20 3
10
q = max(q1 , q2 , q3 ) = max

5 1 1
, ,
6 3 10

5
<1
6

Rezulta ca metoda Gauss-Seidel se aplica.

Metoda relaxarii simultane

15

Exemplul -1.17 Fie sistemul de ecuatii liniare:

5x + 3x2 + 2x3 = 1

3x1 + 6x2 + 3x3 = 2

2x1 + 3x2 + 5x3 = 3

Sa
se arate ca se poate aplica metoda relaxa
rii simultane. Sa se determine parametrul
optim de relaxare. Lund x(0) = (0, 0, 0) sa
se evalueze eroarea x x(n) .
Solutie: Notam cu A matricea sistemului. Avem

5 3 2

A = 3 6 3 = At transpusa matricei A.

2 3 5
Deci A simetrica. Deoarece







5 3 2







> 0, 3 :=

3 6 3









2 3 5

5 3
1 := |5| > 0, 2 :=



3 6

> 0,

cu teorema lui Sylvester rezulta ca matricea A este si pozitiv definita. n concluzie, se

poate aplica metoda relaxarii simultane.
Fie D = diag(A). Atunci

3/5 2/5

D A = 1/2 1 1/2

2/5 3/5 1
1

6
si det(D1 A I) = 0 (1 )3 19
(1 ) + 25
= 0. Daca notam 1 = t, atunci
25

ecuatia 25t3 19t + 6 = 0 are radacinile t1 = 1, t2 = 2/5, t3 = 3/5, de unde rezulta

ca valorile proprii ale matricei D1 A sunt 1 = 2 > 2 = 3/5 > 3 = 2/5. Parametrul
optim de relaxare este
=

2
5
=
1 + 3
6
16

caruia i corespunde
q=

2
1 3
= .
1 + 3
3

Avem x(1) = C x(0) + c = c = D1 b = 5/6 (1/5; 2/6; 3/5)t unde b = (1; 2; 3)t este
vectorul termenilor liberi din sistem. Atunci
x(1) 2D


 25
= Dx(1) , x(1) =
36

1 2 9
+ +
5 3 5

si
qn
x(n) xD
x(1) x(0) D = 5
1q

2 25

3 9

 n+ 12
2
.
3

Pseudoinversa unei matrice

Exemplul -1.18 Fie

1 0 1

0 1 0

T =
cu rang(T ) = 2 si H0 = 0.
1 1 1

1 2 1

1
1

Luam y1 = T = 0 (avem y1 H0 T y1 = y1 = 0. Atunci w1 =

0

1
0

2

0

2
y1 H0 T y1 = y1 si T w1 = . Rezulta
ca
T w1  = 4 + 0 + 4 + 4 = 12, iar
2


2

17

1/6

1/6

1/6




w1 (T w1 ) = 0 2 0 2 2 = 0 0 0
0

1
2 0 2 2

w1 (T w1 )

H1 = H0 +
2 =

T w1 

. Deci

1/6 0 1/6 1/6

0
0
1/2

1

Luam y2 = T = 1 (avem y2 H1 T y2 = 1 = 0. Atunci

0

0
1/2
0

2
w2 = y2 H1 T y2 si T w2 =
. Rezulta
ca
T w2  = 1 + 1 + 0 + 1 = 3, iar
0

1/2
1/2 1/2 0 1/2

w2 (T w2 ) = 1 1 1 0 1 = 1
1
0
1 . Deci

1/2
1/2 1/2 0 1/2

w2 (T w2 )

H2 = H1 +
2 =

T w2 
n concluzie

1/6

1/6

1/6

1/6

0
0
0
0 + 1/3

1/6 0 1/6 1/6
1/6

1/3

T + = H2 = 1/3

1/3

1/6
1/3
1/6

18

1/6

0
1/3

1/6 0

1/6 0 1/6
1/3

1/6

1/3 .

1/6

Exemplul -1.19 Fie

1 0 1

0 1 0

T =
cu rang(T ) = 2 si H0 = T
1 1 1

1 2 1

1
0

0



Luam b = , x0 = 0 .
0



0
0

1/6

Rezulta ca
0 = 1/6, x1 = 0

1/6

Atunci r0 = b T x0 = b si T r0 0 = 0.

, w0 = x1 si

1/2 1/3 1/6 1/6

H1 = 2/3 2/3
0
2/3

1/2 1/3 1/6 1/6

1/6

n continuare 1 = 1/2, w1 = 1/3 , si

1/6

1/3

T + = H2 = 1/3

1/3

1/6
1/3
1/6

19

1/6

0
1/3 .

1/6 0

Exemplul -1.20 Fie

1 0 1

0 1 0

T =
cu rang(T ) = 2 si H0 = T
1 1 1

1 2 1

1
5
1

3

0

Lund a1 = 0 , b1 = obtinem v0 := (I T H0 ) T a1 =
8
0

0
11
0

1
5/48

H0 b1 = 0 , u0 :=
(I H0 T )w0 = 1/8 ,
v0 , T w0 

1
5/48

23/48 5/16 1/6 7/48

H1 := H0 + u0 v0 = 5/8
5/8
0
5/8

23/48 5/16 1/6 7/48

7/8
0
0

7/8

1

Lund a2 = 1 , b2 = obtinem v1 := (I T H1 ) T a2 =
0
0

0
7/8
0

5/16
1/6

H1 b2 = 5/8 , u1 :=
(I H1 T )w1 = 1/3 , deci

v1 , T w1 

5/16
1/6

1/3 1/6 1/6

0

T = H2 := H1 + u1 v1 = 1/3 1/3
0
1/3 .

1/3 1/6 1/6 0

20

, w0 =

, w1 =

Metode pentru aproximarea valorilor proprii ale unei matrice

Metoda rotatiilor
Exemplul -1.21 Fie matricea

3 3

2 3

17
2

A = 2
8

3 3 2 3

11

Folosind metoda rotatiilor, sa

se determine valorile proprii ale matricei A.

Solutie Se verifica imediat ca matricea A este simetrica. Se aleg p < q astfel nct
|apq | = max{aij |; i < j {1, 2, 3}
Atunci p = 1, q = 3. Se calculeaza

2 apq
1
23 3

1
= arctan
=
= arctan
2
app aqq
2
17 11
6
Se ia

T =

si se calculeaza matricea

3/2 0 1/2

B = T t AT = 0
1
0

1/2 0
3/2

cos 0 sin
0

sin 0

0
cos

17
2

2
8

3 3 2 3

3/2 0 1/2

0
1
0

11
1/2 0
3/2

3 3

2 3

Se aleg p < q astfel nct

|bpq | = max{bij |; i < j {1, 2, 3}
21

20 0 0

= 0 8 4

0 4 8

Atunci p = 2, q = 3. Se calculeaza
=
Se ia

deoarece bpp = bqq

1
0
0

T = 0 cos sin

0 sin cos
si se calculeaza matricea

1
0
0

B = T t AT = 0
2/2
2/2

2/2
0 2/2

20 0 0

8 4

4 8

0
2/2 2/2

2/2
2/2
1/2

= 0

0

Rezulta ca valorile proprii ale matricei A sunt 1 = 20, 2 = 12, 3 = 4.

Interpolare polinomiala
Interpolare Hermite
Exemplul -1.22 Utiliznd formula lui Lagrange de reprezentare sa se determine polinomul de interpolare de grad 2 atasat datelor:
x 0 1 4
z 2 1 4
Solutie Din definitia ?? si teorema ?? rezulta ca:
P (0) = 2, P (1) = 1, P (4) = 4 si
P (x) = P (0)L1 (x) + P (1)L2 (x) + P (4)L3 (x)
Avem:
L1 (x) =

(x 1)(x 4)
x2 5x + 4
=
(0 1)(0 4)
4
22

20

12 0

0 4

x(x 4)
x2 4x
L2 (x) =
=
(1 0)(1 4)
3
L3 (x) =

x2 x
x(x 1)
=
(4 0)(4 1)
12

Atunci:
P (x) = 2

x2 5x + 4
x2 4x
x2 x
1
3
+1
+4
= x2 x + 2
4
3
12
2
2

Exemplul -1.23 Fie functia f : [0, 4] R cu f (x) = 6 2x + 1 2x, x [0, 4].

Utiliznd formula de reprezentare Newton sa
se determine polinomul de interpolare
Hermite P (x) = P (f ; 0, 0, 0, 4, 4; x). Se se evalueze eroarea |f (x) P (x)|.
Solutie: Avem x1 = x2 = x3 = 0, x4 = x5 = 4. Din formula de reprezentare Newton
avem:
P (f ; 0, 0, 0, 4, 4; x) = f (0)+f (0, 0)x+f (0, 0, 0)x2 +f (0, 0, 0, 4)x3 +f (0, 0, 0, 4, 4)x3 (x4)
Vom calcula diferentele divizate cu formula de recurenta data de propozitia ??. Calculele le vom organiza ntr-un tabel de forma:
nod d.d.1 nod d.d.2 noduri d.d.3 noduri

d.d.4 noduri

d.d.5 noduri

x1

f (x1 )

f (x1 , x2 )

f(x1 , x2 , x3 ) f (x1 , x2 , x3 , x4 ) f(x1 , x2 , x3 , x4 , x5 )

x2

f (x2 )

f (x2 , x3 )

f(x2 , x3 , x4 ) f (x2 , x3 , x4 , x5 )

x3

f (x3 )

f (x3 , x4 )

f(x3 , x4 , x5 )

x4

f (x4 )

f (x4 , x5 )

x5

f (x5 )

(am notat cu "d.d.k noduri" diferente divizate asociate la k noduri).

Cum f(x) = 6 2x + 1 2x = 6(2x + 1)1/2 2x rezulta ca f
(x) = 6(2x + 1)1/2

2 si f

(x) = 6(2x + 1)3/2 . Atunci f(0) = 6, f (4) = 10, f (0, 0) = f
(0) = 4,
f (0, 4) = (f(4) f (0))/(4 0) = 1, f (4, 4) = f
(4) = 0, f(0, 0, 0) = 12 f

(0) = 3,
23

f (0, 0, 4) = (f (0, 4) f (0, 0))/(4 0) = 3/4, etc.. Rezulta urmatorul tabel n cazul
datelor problemei:
nod d.d.1 nod d.d.2 noduri d.d.3 noduri d.d.4 noduri d.d.5 noduri
0

9/16

3/4

2/16

1/4

10

10

7/64

Atunci (cu formula de reprezentare Newton) avem

P (f ; 0, 0, 0, 4, 4; x) = 6 + 4x 3x2 +

7
9 3
x x3 (x 4)
16
64

Din formula de evaluare a erorii rezulta ca

|f(x) P [f ; 0, 0, 0, 4, 4; x]|

M5 3
|x (x 4)2 | x [0, 4]
5!

unde M5 = sup |f (5) (x)|. Avem f (3) (x) = 18(2x + 1)5/2 , f (4) (x) = 90(2x + 1)7/2 ,
x[0,4]

f (5) (x) = 630(2x + 1)9/2 . Cum f (6) (x) = 630 9(2x + 1)11/2 < 0, rezulta ca f (5) este
descrescatoare si cum f (5) (x) > 0 x [0, 4]rezulta ca M5 = f (5) (0) = 630. Atunci
|f(x) P (x)|

630 3
21
|x (x 4)2 | = x3 (x 4)2 x [0, 4]
120
4

Formule de interpolare cu noduri echidistante

Exemplul -1.24 Sa
se determine, folosind formula de interpolare Newton ascendenta
,
polinomul Lagrange atasat datelor: n = 3, x0 = 4, h = 2 (de unde x1 = 6, x2 = 8,
x3 = 10) si f : R R o functie continua cu f (x0 ) = 1, f (x1 ) = 3, f (x2 ) = 8,
f (x3 ) = 20 si sa
se estimeze valoarea functiei f n punctul x = 7.

24

Solutie Organizam calculul diferentelor finite ascendente n tabelul urmator:

k xk f (xk ) 1h f(xk ) 2hf (xk ) 3h f (xk )
0

12

3 10

20

(De exemplu 1h f (x0 ) = h f (x0 ) = f(x1 )f(x0 ) = 31 = 2, 2hf (x0 ) = 1h h f (x0 ) =

h f (x1 ) h f (x0 ) = 1hf (x1 ) 1h f (x0 ) = 5 2 = 3, etc.) Atunci 0hf (x0 ) = 1,
1h f (x0 ) = 2, 2hf (x0 ) = 3, 3h f(x0 ) = 4.
xx0
h

Fie x R Avem q =

(x4)(x6)
,
8

Cq3 =

q(q1)(q2)
6

P (f ; x0 , x1 , x2 , x3 ; x) =

3

i=0

x4
si
2

atunci Cq0 = 1, Cq1 = q =

(x4)(x6)(x8)
.
48

x4
,Cq2
2

q(q1)
2

Rezulta ca:

3
4
Cqi ih f (x0 ) == 1+(x4)+ (x4)(x6)+ (x4)(x6)(x8)
8
48

si deci
P (f ; x0 , x1 , x2 , x3 ; 7) = 1 + 3 +

9 1
39
=
= 4, 875
8 4
8

Exemplul -1.25 Sa se determine, folosind formula de interpolare Newton descendenta, polinomul Lagrange atasat datelor: n = 3, x0 = 10, h = 2(de unde
x1 = 8, x2 = 6, x3 = 4) si f : R Ro functie continua
cu f(x0 ) = 20,
f (x1 ) = 8, f (x2 ) = 3, f (x3 ) = 1si sa se estimeze valoarea functiei f n
punctul x = 7.
Solutie Organizam calculul diferentelor finite descendente n tabelul urmator:
k

xk f (xk ) 1h f (xk ) 2hf (xk ) 3h f (xk )

10

20

12

1
25

(De exemplu 1h f (x0 ) = h f(x0 ) = f (x0 ) f (x1 ) = 20 8 = 12, 2h f(x0 ) =

1h h f (x0 ) = h f (x0 ) h f (x1 ) = 1hf (x0 ) 1h f (x1 ) = 12 5 = 7, etc.) Atunci
0h f (x0 ) = 20, 1h f(x0 ) = 12, 2h f (x0 ) = 7, 3h f (x0 ) = 4.
Fie x R Avem q =
2
Cq
=

q(q1)
2

xx0
h

(x10)(x8)
,
8

3
Cq
=

x10
2

0
1
si atunci Cq
= 1, Cq
= q = x10
,
2

q(q1)(q2)
6

(x10)(x8)(x6)
.
48

Rezulta ca:

3

i
P (f ; x0 , x1 , x2 , x3 ; x) =
(1)i Cq
ih f (x0 ) =
i=0

= 20 +

12
7
4
(x 10) + (x 10)(x 8) + (x 10)(x 8)(x 6)
2
8
48

si deci
P (f ; x0 , x1 , x2 , x3 ; 7) = 20 18 +

21 1
39
+ =
= 4, 875
8
4
8

Constructia curbelor de "fitting"

Exemplul -1.26 Fie punctele (x1 , y1 ) = (0, 1), (x2 , y2 ) = (1, 3), (x3 , y3 ) = (3, 7),
(x4 , y4 ) = (5, 11). Sa se determine dreapta de regresie determinata
de aceste puncte.
Solutie: Avem n = 4 si
4

i=1

xi = 9,

4


yi = 22,

i=1

4


xi yi = 79,

i=1

4

i=1

Atunci
9 22 4 79
=2
81 4 35
9 79 35 22
b=
=1
81 4 35
a=

Deci dreapta de regresie cautata este y = ax + b = 2x + 1.

26

x2i = 35.