Sunteți pe pagina 1din 6

Acizi nucleici

Acizii nucleici sunt monocromatide care contin stocata in structura lor informatia genetica.Initial acizii nucleici au fost denumiti dupa natura materialulul din care au fost extrasi in acizi timonicleici, acizii nucleici animali extrasi din timus, acizi zimonucleici, acizi nucleici vegetali extrasi din drojdie. Ulterior s.a obs ca acidnul nucleic prez ca si comonenta glucidica dezoxiriboza si a fost denumit acid dezoxiriblonucleic, si ca acidul zimonucleic prezinta in structura sa riboza si a primit denumirea de acid ribonucleic. Acizii nucleici sunt biomlecule cu ungi mare de polimerizare a unor monomeri denumici nucleotide.Daca se polimerizeaza mai putin de 10 nucleotide atunci rezulta oligonucleotidele, daca polimerizeza mai mult de 10 nucleotide atunci rezulta polinucleotidele(acizii nucleici).Nucleotidul este unitatea structurala a acidului nucleic alcatuit din 3 componente inseparabile: y y y Baza azotata Comp glucidica Radicalul fosfat

Baza azotata reprezinta substanta organica alcatuita din antomi de C si N grupati in ciclu.Acestea sunt de 2 feluri: y Purinice-bazele purinice prezinta doua cicluri care grupeaza 5 at de C si 4 de N atat in ADN cat si in ARN , bazele purinice sunt Adenina(A) si guanina (G) Pirinidinice-bazele pirinidinice prezinta un singur ciclu din 4 at de C si 2 , bazele pirinidinice sunt citozina(C) si timina(T) in ADN, iar in ARN bazele pirinidinice sunt Citozina(C) si uracilul(U).

Bazele azotate preznta fenomenul de tautomerie constanta in trecerea dintro stare in alta modificarile fiind reprezentate de regula prin sochimbarea poz unuio atom sau a unei duble legaturi.

De exemplu citozina poate prezenta formule reversibile amino-tiamina sau formele reversibile lactam-lactim.Formele amino si lactam sunt mai stabile. Componenta glucidica e reprezentata de o pentoza in care 5 atomi de C sunt cu cifre arabe cu indicele prim.Pentru ARN componenta glucidica e riboza, iar pentru ADN componenta glucidica este dezoxiriboza(lipseste gruparea oh 2 ). Radicalul fosfat e cel care asigura legaturile fosfodiesterice intre pentozele adiacente. Formarea unui nucleotid consta in doua etape . 1)In prima etapa are loc unirea dintre baza azotata si pentoza aceasta unire se realizeaza prin legaturi azoglicozidinice si mai exact intre o paza pirinidinica si o pentoza. Legatura se stabileste intre azotul I al bazei si carbonul 1 al bazei pentozei. Dar intre o baza purinica si o pentoza legatura glicozidica se realizeaza intre N9 al purinei si C9 al pentozei. Pentoza impreuna cu baza azotata poarta denumrea de nucleozil. 2)Atasarea gruparii fosfat la nucleozil , aceste proces da nastere nucleotidului. Radicalul fosfat realizeaza legaturi intre pentozele vecine si mai exact intre carbonilul 5 al unui pentoze si carbonul 3 al pentozei invecinate Reactiile de formare a nucleotidului se realizeaza cu inlaturarea unei molecule de apa. Nucleotidele in functie de grupa fosfat din str. nucleotidului pot fi mono, di, tri fosfat.

Exista mai multe posibilitati de descriere a structurii ADN: structura prima si structura secundara. Structura primara evidentiaza insiruirea bazelor azotate pe scheletul glucofosforic. Structura secundara care arata forma de elice stabilizeaza prin leg de hidrogen intre bazele complementare. Structura tertiara arata compactarea ADN-ului cu proteineleStructura prima a ADN-ului

Structura primara a ADN se refera la gradul de polimerizare al monomerilor si la ordonarea celor 4 baze azotate in monocatatena de ADN. ADN are o sarcina negativa si prezinta 2 capete polare distincte care sunt captaul 5 cu gruparea hidroxil OH libera si capatul opus 3 care de asemenea are gruparea OH libera. Citirea si scrierea se face de la 5 la 3 prin conventie. Monocatena de ADN stabilizata prin legaturi monodoesterice are aspectul unui lant care continu neramificat si prezinta doua componente, o parte constanta,fixa care este scheletul fosfoglucidic denumit si ax reprezentat de pentoze si fosfati si o parte variabila reprezentata de bazele azotate dispuse perpendicular pe axul central. Initial sa crezut ca bazele azotate prezinta o ordonare regulata de ac tipPeriodicitatea celor 4 baze ar insemna existenta a numai 4 CODONI care codifica pentru cei 20 de AA , strucura aminoacizilor in proteine. Alfabet nuclei genetic=A,T,C,G, Cuvinte=triplet Codon----->aminoacid Gena-unitatea de informatie genetica Secventa de nucleotide----->secventa AA in proteine. Aperiodicitatea bazelor explica vasta inf genetica.

In stare naturata ADN nu este monocatenar ci bicatenardeoarece bazele azotate din monocatena se imperecheaza spontan si instantaneu cu baze azotate complementare, rezultand o a doua catena complementara celei initiale precum imaginea in oglinda. Intotdeauna adenina se leaga complementar cu timina si se leaga prin 2 punti de H, iar citozona se leaga complementar de gunanina prin 3 punti de baze. Rezultand astfel perechi de baze. Analizele chimice ale ADN au dus la stabilirea regulii lui Chargaff (1951) conform careia : A+G=T+C A/T si G/C =1 si A+T/G+C este diferit de 1 si caracteristic fiecarei specii (la om e de 1,7) . Tipuri de ADN Dupa tipul de repetitie a secventei nucleotidice ADN a fost impartit in: y y y ADN nerepetitiv(60% adn nuclear) si e alcatuit din secvente unice, este caracteristic zonelor active genetic. ADN repetitiv (30% ADN nuclear) consta in repetarea unor secvente scurte de zeci sau sute de mii de ori. ADN inalt repetitiv (10% din ADN nuclear) reprezinta secvente care se repeta de ordinul milionelor de ori.Are localizare la niv regiunilor noninformationale (heterocromatina,eucromatina)

Tipuri de ARN

ARN este de trei tipuri: 1. ARN mesager 2. ARN de transfer 3. ARN ribozomal ARN mesager ( 5% )monocatenar ARNm e transcris initial in ARNm precursor, iar ARNm precursor prin maturare in urma unui proces de metilare trece in ARN m matur. Spiralat, are localizare in sinteza lanturilor polipeptidice 150-20.000 nucleotide.

ARN ribozomal(80-85%) are zone monocatenare alternand zone mici bicatenare si intra in constitutia ribozomilor. y ARN ribozomal 5S si 28S care apartin subunitatii mici ribozomale y ARN ribozomal 18S din unitatea ribozomala mare

Watson si Crick au descris forma clasica a ADN de tip B.In stuructura clasica ADN-ul preinta doua catene antiparalele( o catena are legaturi fosfodiesterice orientate in directia 5 -3 , iar complementara are legaturi orientate in directie 5 -3 ) infasurate una in jurul celelilalte si ambele in jurul unui ax virtual. Diametrul ADN-B este de 20, de asemenea pasul elicei(distanta necesara unei rotatii complete) este de 34 si fiecare tura/spiralizare cuprinde 10 perechi de nucleotide.Distanta dintre 2 nucleotide este de 3.4In strucutra secundara ADN prezinta doua santuri(incizuri, depresiuni) laterale, una mai mica unde se ataseaza proteinele histonice si un sant lateral mare care recunoaste proteine reglatoare. Structura tertiara a ADN

Atasarea proteinelor histonice la molecula de ADN are ca reultat un complex nucleo histonic(nucleoproteic) denumit cromatina. Rolul histonelor in compactarea moleculelor de ADN a fost dovedit experminetal in sensl ca prin separarea unei molecule de nucleoproteina cu kungimea de 4000 de Nm(nanomicroni). Molecula de ADN rezidual prezinta 7000 Nm.

Acidul ribonucleic(ARN)

De regula ARN e monocatenar, insa poate prezenta pe portiuni mici o rasucire a monocatenei determinand aparitia unor zone bicatenare . Dupa conformatia spatiala ADN e de 3 tipuri:

y y

ADN-A prezinta un helix mai larg cu bazele azotate orietate puternic spre interior.Prezinta 11 perechi de baze pe spira, prezinta o rasucire spre dreapta (dextrogira) ADN-B prezinta o rasucire spre dreapta (dextrogira) ADN-Z e singurul cu rasucire levogira si prezinta axul central in forma de zog zag.Prezinta numarul cel mai mare de nucleotide pe tura, 12!.

ARN de transfer/transport(10%) este alcatuit din 70-90 de nucleotide, este monocatenar cu zone bicatenare si are forma frunzei de trifoi. ARNt prezinta la un capat 2 situsuri. Primul e reprezentat de CoA unde se fixeaza Aa specific. Celalalt situs e reprezentat de o secenta nucleotidica(anticodon) care rec secventa complementara de pe ARN mesager.