Sunteți pe pagina 1din 10

PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 1 PREDAREA PROIECTULUI 15 DECEMBRIE VERIFICARE SCRISA 12 IANUARIE OBIECTUL PRAGMATICII Pragmatica este disciplina lingvistica

ica care se ocupa cu studiul limbii SINTAXA, SEMANTICA, FONETICA, MORFOLOGIE STILISTICA(discipline lingvistice). ANII 50 apare o noua disciplina, PRAGMATICA, datorita Scolii Lingvistice Americane si Continentale(francezi, italieni europeni-britanici). Trasaturi care o incadreaza ca disciplina de sine statatoare. PRAGMATICA 1.stiinta limbii vorbite aspect/stil colocvial dar care nu sanctioneaza/penalizeaza greselile 2.disciplina limbii dinamice in continua schimbare 3.se foloseste de notiunile si de conceptele lingvistice traditionale dar le redefineste din perspective noi si le REGRUPEAZA Ex.in morfologie, in lingvistica traditionala vorbim despre categorii morfologice si parti de vorbire, reprezentand grupari omogene;aceste categorii sunt regrupate de pragmatica sub numele de DEICTICE categorie pragmatica eterogena care dobandeste semnificatie strict CONTEXTUAL. -in categoria DEIXISULUI se localizeaza anumite precizari/identificari: A. DEICTICE TEMPORALE - adv. De timp: azi, ieri, atunci - conjunctii/sintagmele care includ si nume : vara trecuta - folosirea timpului verbal: merg(azi) Atentia, in pragmatica, se concentreaza asupra celui care emite mesajul deoarece de personalitatea lui si de modul in care percepe realitatea depinde constructia mesajului. Orice mesaj construit in comunicare nemijlocita este mai mult sau mai putin elaborat in alcatuirea caruia noi, ca emitator, apelam la STRATEGII DISCURSIVE, fara sa fim constienti de asta. Ex.atunci cand avem o problema nu o spunem direct o luam pe departe In interpretarea unui mesaj tinem cont de ceea ce a vrut emitatorul sa spuna INTENTIO AUCTORIS. Aceasta intentio auctoris este corelata cu INTENTIO OPERIS (ceea ce inseamna) mesajul propriu zis. INTENTIO LECTORIS decodarea diferita a aceluiasi mesaj de catre mai multi participanti la actul conversational. 2 metode de interpretare a unui mesaj GENERATIVA - INTERPRETATIVA-pune accent pe rolul care il joaca locutorul receptor in decodarea mesajului. In decodarea mesajului, dincolo de informatiile oferite la nivele lingvistice traditionale, se adauga un nivel TRANSPRASTICA-dincolo de fraza enuntata -se adauga: 1.functiile pragmatice 2.rolurile argumentative 3.intentia comunicativa Intentia comunicativa ceea ce se induce in spatele cuvintelor (ceea ce gandeste cineva dar nu spune). Rolurile argumentative abilitatea fiecarui participant la actul comunicational de a-si sustine punctul de vedere, de a dezvolta o strategie discursiva si de a-si impune punctul de vedere. Aceste 3 puncte se realizeaza la nivel nonverbal (prin gestica, mimica), prin utilizarea speciala a unitatilor suprasegmentale (accent, intonatie, ritm). Pragmatica isi concentreaza atentia asupra: -elementelor ce tin de structura participantilor la actul vorbirii -constructiei verbale propriu-zise COMPETENTA COMUNICATIVA totalitatea manifestarilor atitudinale de care poate face uz o persoana alaturi de abilitatile sale lingvistice pt a participa la un act conversational. -identifica fiecare individ in actul comunicativ -permite - autopozitionarea conversationala (intri in discutie pur si simplu) - pozitionarea conversationala (iei cuvantul atunci cand se asteapta sa raspunzi) - repozitionarea conversationala (intentia de a continua conversatia chiar si dupa ce a fost respinsa) Ex.cineva iti povesteste o secventa a unor manifestari atitudinale ale unei persoane desi nu ii sunt caracteristice persoanei respective. OBS a nu se confunda conceptul de competenta comunicativa cu cel de competenta lingvistica (intrarea in competitie dihotomica cu performanta respectare a

normelor lingvistice). Din perspectiva pragmatica un mesaj dezvolta cateva sensuri: 1.un sens MULTICODIC mai multe coduri - exista mesaj pe care il construim, intr-un context folosim un cod (cadrul formal de ex.codul informational, de politete), in alt context, un alt cod (folosim codul colocvialitatii intr-un cadru informal). 2.sensul DEPENDENT semnificatia mesajului depinde de starea de spirit in care se afla emitatorul-o anumita atitudine, stare de spirit. Mesajul transmis din perspectiva pragmatica se deosebeste de perspectiva traditionala sub apect SINTACTIC. D. p. d. v. TRADITIONAL COMPATIBILITATE SINTACTICA acord la nivelul prop. PRAGMATIC un mesaj depinde foarte mult de gradul de expectatie inseamna ceva (intre cei 2 interlocutori trebuie sa existe un bagaj comun de informatie, cunostiinte comune la care cei 2 sa faca referire) al interlocutorului (locutorul-receptor). In lingvistica traditionala nu exista EXPECTATIE. PRAGMATICA isi concentreaza atentia asupra cuvintelor nerostite ca atare dar implicate in enunt printr-o decodare ulterioara. Pentru a decoda un mesaj din perspectiva pragmatica trebuie sa corelam mesajul exprimat cu intentia comunicativa (adevaratul mesaj ascuns in spatele textului) rezulta ACT PRAGMATIC. Ex.Am prajit portocale. -d. p. d. v. traditional-mesaj incorect (nu ai cum sa prajesti portocale) -d. P. d. v. PRAGMATIC e un act ratat TEORIA ACTELOR RATATE -ai vrut sa spui ceva dar ai vazut portocale (si ai spus altceva) Mesajul din spatele textului decodifica nu numai intentia comunicativa, dar si starea de spirit a interlocutorului nostru. PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 2

Preistoria pragmaticii. Contributii aduse la dezvoltarea disciplinei. Concepte fundamentale in pragmatica. CONTEXTUL CULTURAL SI ISTORIC IN CARE A APARUT PRAGMATICA Apare in anii 50 si se contureaza ca disciplina datorita existentei si infloririi in epoca a STILISTICII LINGVISTICE (presupune ), o contributie semnificativa avand CHARLES BALLY. PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 3 AFIRMAREA IMPLICITA este tipul de act care presupune introducerea in actul comunicativ, in mod indirect, sustinerea unui punct de vedere ()afirmarea unor entitati, a unei pozitii sociale. Ex. Sustinerea de catre un interlocutor a calitatilor sale in mod indirect, fapt care il disculpa de posibile acuze aduse. REGISTRUL DISCURSIV presupune varietatea stilistica la care se apeleaza pe parcursul unei comunicari, tinand cont de imprejurarile in care are loc actul conversational. Registrul poate fi: - tehnic sau nontehnic (incarcat cu informatii de specialitate in termeni de specialitate sau nu) - afectiv sau nonafectiv - oral sau scris (in functie de canalul de comunicare) EVENIMENT VERBAL totalitatea actelor verbale care converg catre aceeasi intentie comunicativa (rugaminte, refuz, promisiune, comanda, etc.) potentand in mod explicit o anumita functie a limbajului ; in mod normal este urmat de un alt eveniment verbal (o alta replica) impreuna cu care formeaza o pereche adiacenta (se numeste CIRCUIT COMUNICATIV/COMUNICATIONAL)

SCHIMB CONVERSATIONAL (CIRCUIT COMUNICATIONAL) succesiunea de circuite comunicationale in care fiecare poate avea o axa referentiala independenta; se numeste TRANZACTIE CONVERSATIONALA. Pe parcursul ei. Rolul de R si E se schimba mereu, dupa cum se schimba si atitudinea comunicationala de pozitionare/autopozitionare/repozitionare. FUNCTIILE EVENIMENTULUI VERBAL (versus functiile limbajului) - urmaresc functiile limbajului cu cateva nuantari pragmatice 1. EXPRESIVA (care se suprapune cu functia limbajului) manifestarea starii de spirit ex. enunturile exclamative, intrebari retorice, enunturile neterminate ce sa mai... 2. POETICA (nu se suprapune cu functia expresiva) presupune atentie deosebita la exprimare, expresivitatea enuntului, artisticitate 3. METALINGVISTICA (grija exp a locutorului emitent de a explica tot ceea ce a spus) - in acceptiunea lingvistica = explicarea unui cuvant - in acceptiunea pragmatica = explicarea ideilor expuse - locutorulemitent avand impresia ca nu s-a facut inteles 4. DE CONTACT (corespunde functiei fatice) pastrarea vie a canalului de comunicare ex. Ma auzi, intelegi? 5. REFERENTIALA (oferirea de informatii, dar nu neaparat tehnice) transmiterea informatiilor 6. CONTEXTUALA (specifica interpretarii pragmatice) presupune corelarea care se opereaza intre mesajul propriu-zis si imprejurarile in care se petrece comunicarea CONTEXTUL - reprezinta totalitatea imprejurarilor fizice si psihice in care se petrece actul conversational - influenteaza actul conversational pana la a ii determina structura CONTEXT SITUATIONAL presupune acele manifestari comportamentale nonverbale (gestica, mimica, zambet, tacere, oftat) care apar intr-o anumita imprejurare situatie de comunicare SITUATIA DE COMUNICARE presupune relatia care se stabileste intre interlocutori, datorita statutului lor socio-profesional; determina un anumit context comunicational si nuanteaza disxursul participantilor Aplicare a conceptelor fundamentale pe discursul public - conditia de existenta a unei reclame bune este sa degaje act pragmatic sa te faca sa gandesti asupra ei - interactiunea verbala in interiorul discursului public este foarte des de tip personal - exista o categorie stransa de reclame in care actul pragmatic este de tranzactie (reclamele la care consumatorul manifesta un grad mare de implicare) Contextul intr-o reclama trebuie decriptat prin corelarea mesajului lingvistic cu mesajul iconic pentru ca numai la acest nivel ne dam seama de imprejurimile fizice si psihice. Contextul situational este descifrat prin apelare la intrepatrunderea mesajului lingvistic cu cel iconic. REGISTRUL: - discursiv se adapteaza tipului de produs - tehnic se utilizeaza in general pe promovarea medicamentelor, autoturismelor, a acelor produse nou intrate pe piata - nontehnic si afectiv se utilizeaza pentru fidelizarea publicului tinta, pentru pastrarea in atentia consumatorului a produsului respectiv EVENIMENTUL VERBAL/CIRCUITUL COMUNICATIONAL/TRANZACTIA - in textul de reclama, evenimentul verbal incepe de la cea dintai manifestare lingvistica a mesajului (primele cuvinte); acesta trebuie sa se circumscrie ca o conditie a reusitei reclamei unei foarte clare intentii comunicative; acesta trebuie sa fie in toate reclamele PROMISIUNEA trebuie sustinuta atat la nivel textual, cat si la nivel iconic, fie prin informatii concrete (functia referentiala), fie prin prezenta unui personaj garant (functia de contact, functia de persuadare); textul publicat e bine sa dezvolte functia poetica si expresiva Functia metalingvistica a evenimentului verbal este necesara atunci cand ea se intalneste in text cu functia referentiala. Informatiile din reclama trebuie descifrate. Circuitul comunicational (persoana adiacenta) exista uneori explicit in text (intrebari si raspunsuri), alteori implicit.

Situatia de comunicare presupune, de cele mai multe ori, opozitie la egalitatea locutorilor (public si consumator). PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 4 TEORIA ACTELOR VERBALE Definitie. Clasificare. Particularitati - reglementeaza constructia expresiva (in sensul manifestarii punctului de vedere subiectiv, nu neaparat in sensul artisticitatii) a interventiei conversationale; s-a demonstrat ca un enunt poate avea tot atatea interpretari cate contexte ii determina rostirea; exista de asemenea anumite sintagme care imprima o anumita nuanta comunicativa; in pragmatica, aceste sintagme se numesc INDICE SPECIFIC. Ex. Inchide usa! Te rog, inchide usa. - indice specific pentru adresare politicoasa; in primul enunt tonul imperativ este dominant Trebuie sa inchizi usa! Poti sa inchizi usa? verb modal; prezinta in prima o nuanta comunicativa, mesaj de necesitate, politete ! In absenta indicilor specifici, nuanta respectiva urmand sa fie realizata doar la nivel suprasegmentar. Teoria stimuleaza mecanismul de interpretare si de construire a nuantelor comunicative. Orice act verbal indiferent de intentia comunicativa cu care este rostit este alcatuit din 3 componente structurale: 1. componenta locutionara 2. componenta ilocutionara 3. componenta perlocutionara 1. Se refera la gramaticalitatea enuntului (acord, flexiune, compatibilitate semantica sau sintactica). Aceste incalcari ale componentelor nu sunt amendate de pragmatica , ci reflecta anumite informatii despre starea psihica a locutorului emitent (context), atitudinea fata de R sau atitudinea lui fata de interlocutor. Este incalcata in construirea actelor verbale si prin rostirile care se abat de la norma standard 2. Reprezinta nuanta comunicativa propriu-zisa. Ce exprima acel enunt? O rugaminte, comanda, promisiune. In functie de nuanta comunicativa pe care o exprima, determina clasificarea actelor verbale. Astazi este acceptata clasificarea JOHN SELL cea mai cuprinzatoare si cea mai posibil de aplicat pe secvente conversationale: - reprezentative - directive - declarative - comisive - expresive Actul verbal reprezentativ ofera doar informatii. Locutorul emitent nu participa afectiv la transmiterea informatiilor. Prin urmare, nu-si construieste mesajul in sensul persuadarii interlocutorului sau. Isi construieste mesajul informativ. Ex. forme de discurs oral apropiate de cele scrise; discurs stiintific Acest tip de discurs este un discurs in forma formala, elaborat, asupra caruia nu se mai revine si care exclude formele orale ale exprimarii. Implica un tip de interactiune de tranzactie in momentul construirii. Actul verbal directiv are menirea de a directiona interlocutorul catre executarea unei anumite actiuni. Ex. urmatoarele manifestari verbale: rugaminti, comenzi, ordine, sfaturi Poate sa fie incredintat in construirea unei tranzactii conversationale care are ca scop manipularea. Prin marea gama a modalitatilor discursive la care apeleaza implica ambele tipuri de interactiuni verbale si de tranzactii. Cunoaste efecte discursive deosebite deosebite prin participarea afectiva a locutorului emitent. Actul verbal declarativ se refera la acele enunturi care indata ce au fost rostite de locutorul emitent duc la schimbarea statutului locutorului receptor. Ex. Ai fost promovata pe pozitia de .../ Va declar sot si sotie. / Te concediez. Duce la schimbarea statutului interlocutorului indiferent daca este in bine/rau. Orice enunt poate deveni act declarativ daca indeplineste conditii: a. emitatorul trebuie sa detina calitatea, statutul social sau profesia de a opera aceste modificari de statut b. actul trebuie sa fie formulat serios, fara dubii de interpretare; enuntul sa nu degaje act pragmatic c. mesajul sa fie alcatuit in codul lingvistic comun celor doi interlocutori

Actul verbal comisiv a comite; intra promisiunile, indeplineste conditiile: a. realitatea la care se refera actul verbal comisiv trebuie sa fie una benefica receptorului, dorita de acesta b. enuntul respectiv sa fie rostit pe un ton serios, fara echivoc, pentru a nu se umbri promisiunea facuta c. realitatea la care se refera sa apartina lumii reale, tangibile d. promisiunea sa nu se refere la o realitate care oricum se va indeplini si fara interventia emitatorului Se poate construi in ambele tipuri de interactiune verbala (personala si de tranzactie) si poate apela sau nu la indici specifici de constructie. Ex. Promit sa-ti aduc cartea./ Da, iti aduc cartea. Din categoria indicilor specifici la care apelam este elementul: ton//intonatie (tonul glumet nu e luat in serios). Implica o participare afectiva a emitatorului la construirea mesajului atunci cand se apeleaza la indici nespecifici. Trebuie enuntat ca si cel declarativ intr-un cod lingvistic comun vorbitorilor. Actul verbal expresiv este masura participarii directe, subiective si afective la actul comunicarii; implica expresivitate artistica. Se construieste intotdeauna cu ajutorul elementelor oralitatii limbajului: interjectii, vocative, imperative, enunturi eliptice. Apare in conversatii doar in cadrul interactiunilor verbale personale si poate sa insoteasca in procesul comunicational orice alt tip de act verbal cu exceptia celui reprezentativ Ex. dublu act comisiv, directiv 3. componenta perlocutionara in comparatie cu primele 2 pe care le detectam la nivelul interventiilor verbale ale emitatorului este depasita doar in interventia verbala a receptorului. Ea exprima consecinta, ecoul pe care mesajul transmis l-a avut asupra interlocutorului. Daca ecoul este mare (Mergi la film? Da, merg!) componenta perlocutionara pozitiva, si invers. Intr-un enunt se poate realiza atat verbal (raspunsuri explicite sau nu), cat si nonverbal (nivel gestic). Ex. cu masa Depinde in realizarea ei de factori: a. contextul in care se desfasoara actul conversational si este interpretat in functie de acest context Ex. sportivii pe teren Nerespectarea enuntului formulat de emitator, raspunsul printr-o componenta prelocutionara negativa, are urmari diferite in functie de context - formal se aplica o penalizare - informal penal, nu exista PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 6 ANALIZA DE RECLAMA Raiffeisen Bank Orice reclama este un dialog intre emitator (publicitar) si receptor (target, consumator). Cu cat aceasta secventa conversationala este mai apropiata de sistemul de referinta al publicului tinta (limbaj, mod de adresare), cu atat reclama este mai eficienta. Fiind o mostra de limba vorbita, dinamica, reclama reprezinta aplicatia cea mai elocventa a unei analize de tip pragmatic. 1.existenta actului pragmatic = eficienta reclamei CUM ITI PUI BANII LA PASTRARE? intentia comunicativa este sa sugereze cea mai buna metoda de pastrare a banilor. discurs interogativ sub forma de afirmare implicita pt ca sugereaza intotdeauna raspunsul care directioneaza spre serviciul/ produsul promovat. 2.registru (tehnic-nontehnic/afectiv-nonafectiv) -registru nontehnic atipic promovarii serviciului rezulta apropierea, intra in sist de referinta al consumatorului. -un serviciu bancar trebuie sa contina in promovare informatii precise; in partea a doua a textului mesajul este construit in registru tehnic, nonafectiv autoritatea mesajului, prestigiu, fermitate, incredere. -echilibru aducerea informatiei tehnice in registru bancar conferind autoritate promovarii. -registru nontehnic, afectiv interactiune verbala de tip personal, apropiere (iti-deictice), iar restul textului construit in interactiune verbala de tranzactie. 3.context situational -context atipic produsului promovat aceasta discrepanta are menirea de a sustine interesul publicului tinta -elementul context sporeste impactul favorabil al mesajului publicitar la nivel iconic cu publicul tinta; context informal sporeste interesul

4.tipuri de acte verbale -Cum...? act verbal expresiv in subtext intuim un act verbal directiv si comisiv. -restul mesajului este construit in totalitate pe baza actelor verbale reprezentative pentru informatie, autoritate, a da incredere targetului, pt a sustine actul comisiv -un alt element care sporeste autoritatea si actul comisiv este sigla bancii 5.maxime ale comunicarii a. maxima cantitatii conditia esentiala pt produsele sau serviciile care implica participare materiala serioasa (autoturisme, servicii bancare, medicamente...) b. maxima calitatii respectata din start in toate reclamele date specifice, statistici discrepanta intre cifra de vanzari si vanzarea produsului chiar a spus adevarul..? c. maxima relevantei se respecta axa referentiala, subiectul discrepanta intentionata sau greseli (loreal reclama la vopsea de par) d. maxima manierei discurs clar, fara ambiguitati in mod gresit incalcata la cosmetice! In situatia Raiffeisen maxima manierei este respectata. O maxima se poate incalca intentionat pt a obtine acte discursive. Concluzii un numitor comun-Cum?De ce?; pt companie; din perspectiva lui CHARLES MORRIS... SCHWEPPES -dialog metonimia : Hai la un pahar Nu stiu de unde au aflat astia ca ne combinam bine cu ginul Eu cred ca ne toarna cineva polisemia-limbaj argotic -sustine registrul nontehnic, puternic afectiv -cvasi-dialog; produsul se erijeaza intr-o parte componenta a vietii publicului tinta -calitatea produsului ne combinam bine -atitudine caracterologica prin transfer semantic actul pragmatic este de afirmare implicita -mesajul propriu-zis de combinare de bauturi -intentia comisiva si directiva TV MANIA Nu te uita -se incalca axa referentiala pt a spori atentia publicului (maxima relevantei) -lungimea textului -acte verbale directive si comisive BMW X5 -structura hiperbolica, reinventare

PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 7 MAXIMELE PRINCIPIULUI POLITETII -politete pozitiva -politete negativa 1. MAXIMA INTERESULUI in principiul plitetii positive exprima adeziunea locutorului emitent fata de interlocutorul sau, interesul pe care emitatorul il manifesta din spirit de adeziune fata de interlocutorul sau; acesta observa orice schimbare in aspectul/ comportarea interlocutorului. Ex. Ti-ai schimbat tunsoarea. Ai o bluza noua. De unde ti-ai luat poseta aceasta? -aceeasi maxima in termenii politetii negative da nastere la un enunt alcatuit din doua segmente (toate enunturile construite in principiul politetii negative au la baza doua segmente structurale distincte primul care exprima interesul fata de interlocutor si al doilea care exprima respingerea, refuzul colaborarii, atenueaza entuziasmul celui dintai segment si reprezinta cheia de decodare a adevaratei intentii comunicative). Ex. V-ati distrat bine, nu? Ei, mai vorbim noi despre asta altadata.

2. MAXIMA APROBARII in termenii politatii pozitive presupune incuviintarea totala de catre locutorul emitent a actelor, faptelor interlocutorlui sau; acestea sunt constructii exclamative. Ex. Ce bine ca ai venit! -construita cu mijloacele actelor verbale expresive -in termenii politetii negative aceasta maxima este sursa construirii uneia dintre cele mai sugestive si disimulate forme de contrazicere-alcatuita din doua segmente structurale-primul reprezinta aprobarea si am putea crede ca intre interlocutori se stabileste o relatie de acord; cel de-al doilea segment este contrazicerea propriu-zisa pe baza unor argumente de natura sa sugereze interlocutorului o alta cale de rezolvare a problemei in discutie -se apeleaza la aceasta pseudo-contrazicere atnci cand locutorul emitent, datorita unei pozitii socioprofesionale neprivilegiate fata de interlocutorul sau, nu-si poate permite sa contrazica direct ex. Formatiune politica (carte) 3. MAXIMA SIMPATIEI in termenii politetii pozitive maxima simpatiei dezvolta o relatie de evidenta amicitie intre interlocutori fiind temeiul construirii glumelor, poantelor, toate insa in baza acordului reciproc. Ex. A- Ma ajuti? B-Cum sa nu!? -in principiul politetii negative maxima simpatiei este de asemenea construita din doua segmente, primul simuleaza simpatia (Ne intelegem foarte bine/Noi suntem cei mai buni prieteni), iar al doilea este construit la polul opus si sugereaza dezacordul (Nu m-a lasat el fara niciun ban acum cateva luni?). 4. MAXIMA AUTO-IGNORARII in termenii politetii pozitive locutorul emitent isi diminueaza propriul sau rol in favoarea interlocutorului sau, dar in termeni reali; el actioneaza in sensul unei renuntari de bunavoie in favoarea interlocutorului. -in temeiul politetii pozitive toate maximele principiului politetii sunt construite in baza unei sinceritati absolute (merg mana in mana cu maxima calitatii) -in termenii politetii negative, aceasta maxima sugereaza o pseudo-auto-ignorare pt a evidentia de fapt dezacordul profund dintre interlocutori; este o autovictimizare a locutorului emitent; el exprima aceasta autoignorare pt a evidentia dezinteresul interlocutorului fata de el; este de asemenea construita pe baza a 2 segmente structurale-primul mimeaza auto-ignorarea amiabila, al doilea subliniaza dezinteresul interlocutorului fata de emitator si evident subliniaza dezacordul dintre ei. Ex. Poftim!Ia haina! Doar mereu mi-ai dat mie haina cand mi-a fost frig! -constructia aceasta binara dezvaluie in mod obligatoriu existenta unui act pragmatic 5. MAXIMA TACTULUI in termenii politetii pozitive aceasta se foloseste pt a exprima precautiile pe care si le-a luat locutorul emitent in formularea unei solicitari catre interlocutorul sau, precautii luate din dorinta de a nu-l deranja. Ex. Ai putea te rog sa-mi mai explici o data? -in termenii politetii negative maxima tactului atenueaza un refuz total in sensul netulburarii prea puternice a interlocutorului. Ex. ...dar daca nu vin am sa dau telefon. 6. MAXIMA GENEROZITATII presupune in termenii politetii pozitive deschiderea totala a locutorului emitent catre interlocutorul sau permitandu-i acestuia sa desfasoare orice demers ar vrea. Ex. Poti sa iei ce carte vrei. -existenta unei reale interactiuni verbale personale; asigura premisele unei bune colaborari intre interlocutori in sensul desfasurarii actului conversational adica nu se vor petrece scurtcircuitari ale comunicarii care sa afecteze actele conversationale. -in termenii politetii negative, maxima generozitatii exprima dezacordul locutorului emitent fata de actiunea intreprinsa sau refuzata a fi intreprinsa de catre interlocutorul sau. -decodarea apartenentei acestei maxime la spatiul politetii negative se realizeaza strict contextual, prin elementele ce tin de context si de context situational. Ex. Ai putea te rog sa-mi dai un telefon inainte ? 7. MAXIMA ACORDULUI in termenii politetii pozitive presupune apelarea de catre locutorul emitent la un subiect comun de conversatie cu interlocutorul; presupune deschiderea acelei axe referentiale despre care el stie ca ii va face placere interlocutorului sau; aceasta maxima presupune inainte de toate cunoasterea interlocutorului si interpelarea lui in termeni proprii universului sau. -in termenii politetii negative am putea spune ca este singura maxima care nu sugereaza dezacordul real dintre cei doi interlocutori dar ea intra in taramul politetii negative pt ca nu se sfieste sa reliefeze un aspect mai putin favorabil.

-este de asemenea construita din doua segmente structurale, primul exprima acordul cu interlocutorul iar al doilea exprima punctul tau de vedere, intentia comunicatia care este in realitate opus interlocutorului. -se apeleaza la aceasta maxima cand starea de spirit a interlocutoruluiar fi de natura sa intrerupa fluxul conversational. 8. MAXIMA MODESTIEI exprima o anumita tensiune comunicativa intre cei 2 interlocutori; o presiune exercitata de unul asupra celuilalt care ar putea genera in dezacord (doar interesul politicii negative). -formulari de tip litota prin care se minimalizeaza in extremis o realitate: la 2 pasi. DINAMISMUL COMUNICATIONAL AL DEICTICELOR Deicticele snt elemente de identificare referentiala care nuanteaza mesajul sub aspectul continutului; ele se impart in: 1. deictice sociale 2. deictice personale 3. deictice spatiale 4. deictice temporale 5. deictice textuale sau argumentative Sub aspectul exprimarii d. p. d. v. al lingvisticii traditionale, in categoria deicticelor intra aproape toate partile de vorbire. DEICTICELE SOCIALE exprima pozitionarea socio-profesionala a interlocutorilor si reprezinta o modalitate de constructie a interactiunii verbale. Consideram ca deicticele sociale sunt: -in termenii lingvisticii traditionale: substantive care denumesc profesii (doctorul); substantive formate din conversiune (tanarul); pronume de politete (dumneata, dvs.), pronume personale, forme verbale (II sg. sau II pl.), constructii indexicale de genul (colegul acela, fostul sef, acelasi vecin). -deicticele sociale sunt aproape intotdeauna dublate de DEICTICE PERSONALE; acestea identifica afectiv interlocutorii unul fata de celalalt: dragul meu (deictic personal). -pronumele personale (accentuate si neaccentuate lingvistica traditionala), pronume nehotarate, demonstrativele atunci cand se refera la o persoana exterioara comunicarii.

PRAGMATICA LINGVISTICA CURS 8 DEICTICELE TEMPORALE - cunosc o realizare obiectiva si subiectiva in functie de perspectiva pe care locutorul emitent are asupra desfasurarii faptelor - in aceasta categorie, din perspectiva lingvisticii traditionale, pot intra: ADVERBE (aici, acolo, sus, jos), CONSTRUCTII NOMINALE (anul trecut) sau TIMPURI VERBALE. - perspectiva este obiectiva atunci cand deicticele cunosc aceeasi acceptie pentru toti interlocutorii, indiferent de gradul de participare afectiva. - deicticele sunt subiective atunci cand intervine in interpretarea lor perspectiva proprie fiecarui interlocutor. Ex. Mai ieri a plecat. deictic temporal subiectiv DEICTICELE SPATIALE - circumscriu dpdv spatial referentul si cunosc doua posibile realizari: OBIECTIVE SI SUBIECTIVE diferenta este data din perspectiva locutorului emitent - o constructie deictica realizata dpdv lingvisticii traditionale printr-un nume ex. la Constanta are o realizare obiectiva acasa realizare subiectiva dpdv al perspectivei interlocutorului DEICTICE TEXTUALE (argumentative) - au o realizare subiectiva deoarece marcheaza atitudinea, punctul de vedere al locutorului; pot fi realizate prin CONSTRUCTII EXCLAMATIVE, SINTAGME, INTERJECTII - acele realizari textuale prin care emitatorul exprima un sentiment fata de receptor - ele hotarasc tipurile de acte verbale si ne indica prezenta actului pragmatic; apar in textul publicitar, care este rezultatul unui dialog desfasurat in structura de adancime intre E publicitar si R consumator - deicticele au o realizare speciala; ceea ce este obiectiv in vorbirea curenta devine subiectiv in discursul publicitar Ex. In 14 zile dinti mai albi. (Colgate) scopul de a atrage consumatorul

NIVELELE UNUI DISCURS - schimb conversational - exista o strategie de organizare a interventiilor verbale astfel incat fiecare interlocutor sa-si poata urmari si indeplini intentia comunicativa (sa transmita informatia) I NIVEL: DE INITIERE apartine emitatorului si el presupune incercarea locutorului emitent de a atrage atentia interlocutorului sau prin MARCATORI DISCURSIVI (cuvinte de la inceputul conversatiei stii, ma intelegi, fii atent) care nu au alta functionalitate decat cea de a nu-si stirbi nimic din continutul propriu-zis al informatiei si de a pregati terenul pentru o corespunzatoare actiune conversationala II NIVEL: DE INCADRARE apartine tot emitatorului si este necesar pentru a anunta interlocutorului subiectul conversatiei. Este bine sa existe in conversatie acest nivel pentru a se asigura emitatorul ca actul conversational initiat de el se bucura de succes si ca va fi continuat de locutor - reprezinta o strategie discursiva la care apeleaza emitatorul pentru a desfasura conversatia conform cu propria intentie comunicativa Ex. Hai sa-ti povestesc despre Mitica. III NIVEL: DE RASPUNS apartine receptorului si este reprezentat de una dintre urmatoarele posibile atitudini conversationale pe care le poate avea acesta de respingere: Nu ma intereseaza ce a facut Mitica. de acceptare: Da, spune-mi. de comentare: Ei, ce-o mai fi facut mitica. - atitudinile de acceptare si comentare sunt favorabile desfasurarii actului conversational si in acest caz se hotaraste nivelul urmator Daca este respins - NIVELUL IV: DE REPOZITIONARE Daca este acceptat/comentat - NIVELUL IV: DE FEEDBACK emitatorul ii satisface curiozitatea interlocutorului si asa cum si-a propus continua conversatia. V NIVEL: DE DESCHIDERE (interesul sporit al receptorului) acum receptorul isi manifesta interesul prin intrebari, prin solicitari de informatii suplimentare referitoare la subiectul (premisa realizarii ultimului nivel conversational) actului conversational. VI NIVEL: DE EXPLICARE apartine emitatorului si constituie substituirea propriu-zisa informatiei. Acum emitatorul va transmite ce si-a propus initial. - conversatia a ajuns aici poate continua prin reiterarea nivelului V si VI prin intrebari si raspunsuri legate de subiectul conversatiei, nu este obligatorie aceasta structurare - daca emitatorul vrea sa se asigure ca ceea ce are de transmis va reprezenta subiectul actului conversational, atunci este bine sa apeleze la aceste strategii discursive - intreruperea fluxului conversational (respingerea) duce la repozitionarea emitatorului, iar aceasta este o miscare conversationala care nu mereu poate asigura transmiterea in bune conditii a informatiei sau succesul actului conversational. REFERINTA - o unitate a micropragmaticii care aduce informatii despre subiectul anuntului sub aspectul realizarii ei; referirea poate fi lingvistica sau extralingvistica (realizata prin gesturi, mimica) - este de natura textuala si poate fi realizata prin mijloace: 1. NOMINALA - realizare prin glume (comune/proprii) - poate fi acceptata sau nu, in functie de volumul comun de cunostiinte detinute de interlocutori 2. CONSTRUCTII INDEXICALE - grupuri de cuvinte explicative; ex. vecinul de la parter 3. SINTAGME DECODATE CONTEXTUALE - constructii indexicale care dobandesc semnificatii numai intr-un anumit context - ex. cine a venit la ziua ta? cunostiinta care a venit la pescuit (cunoscut doar de cei 2) 4. ELEMENTE DEICTICE - dpdv al lingvisticii traditionale: pronume demonstrative, nehotarate, negative, de identitate - aceasta realizare deictica a referintei corespunde indeplinirii unui anumit grad de expectatie din partea vorbitorului; cine a venit aseara? acelasi coleg PRAGMATICA LINGVISTICA SEMINAR 1

- pt curs: TEXTE SI PRE-TEXTE. INTRODUCERE IN PRAGMATICA, OLGA BALANESCU, ed. ARIADNA MANUAL DE LINGVISTICA GENERALA, EMIL IONESCU, ed. ALL, cap. PRAGMATICA STRATEGII SI TEHNICI CONVERSATIONALE, LILIANA IONESCU-RUXANDROIU, ed. ALL - pt seminar: TEXTE SI PRE-TEXTE - evaluare: proiect analiza de text din perspectiva pragmatica - teme: PARTICULARITATI PRAGMATICE IN TEXTUL BELETRISTIC - 1 pg dialog din Calinescu (orice roman) sau Caragiale PARTICULARITATI PRAGMATICE IN TEXTUL PUBLICISTIC - 2 art din presa (editorial sau interviu) PARTICULARITATI PRAGMATICE IN TEXTUL PUBLICITAR reclama din spatiul romanesc (10) - structura: ARGUMENT (prefata, introducere) - de ce tema aceasta? - ce urmaresti sa faci in aceasta tema - de unde e art/reclama; ce perioada de timp - cate parti, capitole - anexe: texte analizate, alte instrumente (codul publicitarului) SCURTA PREZENTARE (TEORETICA) A PROBLEMEI PRAGMATICE STUDIU DE CAZ - pe fiecare text - analiza comparativa (1 trasatura pentru toate textele) CONCLUZII BIBLIOGRAFIE - PRE-TEXTE: strategii construite mental pentru a aborda eficient o persoana - PRAGMATICA: strategie discursiva a limbii vorbite, colocviale, nemijlocite; caracterul dinamic al comunicarii

10