Cap.

1
1. Contabilitatea poate fi abordat n ipostazele: A. ca o art a aplicrii cunostinelor B. ca tehnic ce presupune un ansamblu de metode si procedee combinate C. ca joc social D. ca factor determinant al mediului economic E. ca stiin 2. Limbajul contabil se poate caracteriza prin trei dimensiuni: A. Sintaxa contabil B. Semantica limbajului contabil C. Aspectul practic D. Aspectul teoretic 3. Care categorii de utilizatori au nevoie de o informaie ct mai detaliat pentru a-si putea evalua riscurile asumate n condiiile implicrii lor n activitatea ntreprinderii: A. Direcia Finanelor Publice B. Creditorii C. Clienii prezumtivi D. Investitori poteniali

Cap. 2
1. Conform crei concepii se ncadreaz datoria privind consumul de energie electric ca resurs temporar: A. Concepia juridic B. Concepia economic C. Concepia financiar D. Nicio variant anterioar 2. Principiul prudenei prevede neadmiterea: A. subevalurii elementelor de activ B. supraevalurii elementelor de pasiv C. supraevalurii cheltuielilor D. supraevalurii veniturilor 3. Aplicarea contabilitii de angajamente este legat de principiul: A. permanenei metodelor B. independenei exerciiului C. intangibilitii D. necompensrii 4. n cazul abandonului principiului continuitii activitii, care din urmtoarele principii nu se mai aplic? A. Permanena metodelor B. Independena exerciiilor C. Intangibilitatea bilanului de deschidere D. Toate aceste principii

5. La sfrsitul exerciiului financiar 2006, n urma analizei evoluiei debitorilor inceri, SC Transcom constat c unul dintre acestia se afl n procedura de lichidare judiciar. Ce principiu se impune n acest caz? A. Permanena metodelor B. Independena exerciiilor C. Principiul prudenei D. Toate aceste principii

Cap. 3
1. Adesea, informaia este vzut ca o marf, un bun produs de ctre om prin activitile de creaie intelectual, avnd la baz urmtoarele considerente: A. este destinat satisfacerii unor nevoi sociale B. circul de la productor la cei care au nevoie de ea C. are un anumit cost de producere, valoare si pre D. are o anumit utilitate si calitate. 2. Caracteristicile calitative ale informaiei contabile includ: A. Redundana B. Sinceritatea C. Relevana D. Inteligibilitatea 3. Pentru ca o informaie contabil s fie credibil ea trebuie s fie: A. Neutr B. Obiectiv C. Comparabil D. Complet 4. Contabilitatea creativ poate fi definit ca: A. procesul prin care, profitnd de existena unor brese n reguli, se manipuleaz cifrele contabile si, profitnd de flexibilitate, se aleg acele practici de msurare si divulgare ce permit transformarea situaiilor financiare din ceea ce ele ar trebui s fie n ceea ce doresc managerii B. procesul prin care tranzaciile sunt structurate de asa manier nct s permit producerea rezultatului contabil dorit C. procesul prin care profesionistii contabili si folosesc cunostinele n scopul manipulrii cifrelor incluse n situaiile financiare D. nu corespunde nici uneia din definiiile de mai sus 5. Codul etic prevede anumite principii fundamentale precum: A. Integritatea B. Obiectivitatea C. Conservatorismul D. Bunvoina

Cap. 4
1. Diferena ntre materii prime si produse finite const n: A. Produsele finite sunt obinute n cadrul entitii, n timp ce materiile prime sunt achiziionate de la teri B. Produsele finite reprezint finalitatea activitii de producie n timp ce materiile prime nu C. Produsele finite sunt achiziionate de la teri, iar materiile prime sunt obinute n cadrul entitii prin eforturi proprii D. Nu exist diferene ntre cele dou elemente pentru c ambele fac parte din categoria stocurilor 2. Se dau urmtoarele informaii n conturi (solduri finale) la sfrsitul anului N: cheltuieli cu materii prime 3.500 lei; cheltuieli cu salariile 7.000 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizrile 1.000 lei; cheltuieli cu despgubiri, amenzi 1.800 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 500 lei, cheltuieli privind activele cedate 8.000 lei. Determinai suma cheltuielilor de exploatare. A. 19.500 lei B. 13.300 lei C. 21.300 lei D. 20.800 lei 3. Cheltuielile efectuate de entitatea economic cu plata despgubirilor, se cuprind n: A. cheltuielile financiare B. cheltuielile de exploatare C. cheltuielile extraordinare D. cheltuielile cu provizioanele 4. Care dintre poziiile de cheltuieli de mai jos, nu antreneaz fluxuri de trezorerie n cursul exerciiului: A. cheltuieli privind amortizrile, provizioanele si ajustrile pentru depreciere B. cheltuieli cu personalul C. cheltuieli cu impozitele si taxele D. cheltuieli cu stocurile 5. Rezultatul brut al exerciiului financiar este format din: A. rezultatul din exploatare; B. rezultatul din exploatare, rezultatul curent; C. rezultatul curent, rezultatul extraordinar; D. rezultatul curent, rezultatul financiar. 6. Ordonai urmtoarele elemente n ordinea descresctoare a lichiditii lor: A. autocamion utilizat de unitate pentru servicii de transport B. combustibil existent ntr-una din magaziile entitii C. disponibiliti bnesti n conturile curente la Banca Transilvania D. disponibiliti bnesti n casieria entitii E. aciuni cumprate de pe piaa de capital F. mrfuri

7. La sfrsitul exerciiului financiar 2006, entitatea comercial Mail Express, productor al unor cutii postale personalizate dispune de: - Un teren adus ca aport la constituirea societii n valoare de 40.000 lei; - Un utilaj pentru prelucrarea materialului lemnos n valoare de 5.500 lei; - Cuie, balamale si ncuietori n valoare de 670 lei; - Material lemnos neconsumat pn la sfrsitul anului n valoare de 7.030 lei; De asemenea, se cunosc urmtoarele date: - La constituirea entitii s-au vrsat 6.800 lei ntr-un cont de disponibil la BRD Socit Gnrale; - A contractat un credit pe termen lung de 20.000 lei din care, la sfrsitul exerciiului, a rmas nerambursat suma de 13.200 lei. Care este activul circulant (a), dar situaia net (b)? A. a= 46.800; b= 14.500 B. a=14.500; b= 46.800 C. a= 60.000; b= 20.000 D. a= 6.800; b= 14.500 8. Societatea comercial Criscom a nregistrat la sfrsitul exerciiului financiar 2006 urmtoarele cheltuieli si venituri: -lei1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Cheltuieli cu salariile personalului entitii Cheltuieli privind dobnzile Cheltuieli privind deprecierea activelor imobilizate Cheltuieli cu asigurrile sociale Cheltuieli cu materialele auxiliare Cheltuieli privind diferenele de curs valutar Cheltuieli cu materiile prime Cheltuieli cu serviciile prestate de teri Venituri din vnzarea produselor finite Venituri din investiii financiare pe termen scurt Venituri din subvenii pentru evenimente extraordinare Venituri din dividende Venituri din producia stocat 1400 350 500 600 700 570 2000 1500 6000 1370 2200 130 1300

Care este suma total a cheltuielilor din exploatare (a) si rezultatul curent (b)? A. a=7.300 ; b= 1.180 B. a=7.300 ; b=2.200 C. a= 6.700 ; b= 1.180 D. a= 1.500; b= 2.200

Cap. 5
1. Dup funciile ndeplinite, documentele de eviden pot fi grupate n: A. documente privind contabilitatea general B. documente de execuie C. documente mixte D. documente specifice unor ramuri de activitate 2. n caz de pierdere, sustragere sau distrugere registrele de contabilitate trebuie reconstituie n termen de: A. 15 zile de la constatare B. 30 de zile de la constatare C. 45 de zile de la constatare D. 60 de zile de la constatare 3. Categoriile de grafice de circulaie a documentelor nu includ:

A. grafice individuale B. grafice de structur C. grafice specifice D. grafice sintetice 4. Documente privind decontrile fr numerar nu includ: A. cecul B. monetarul C. ordinul de plat D. cambia 5. Proces verbal de recepie intr n categoria: A. documente de eviden a imobilizrilor B. documente privind evidena bunurilor de natura stocurilor C. registre de contabilitate D. documente privind contabilitatea general

Cap. 6
1. Printre principalele formulare ce se utilizeaz n forma de nregistrare maestru sah nu intr: A. registrul-jurnal B. registrul-inventar C. jurnale auxiliare D. balana de verificare 2. Conform formei de nregistrare contabil clasic se utilizeaz urmtoarele registre: A. jurnalul unic B. cartea-mare C. balana de verificare D. situaiile financiare 3. Elaboratorii de programe informatice au obligaia potrivit legii, de a prevedea prin contractele ncheiate cu utilizatorii: A. clauze privind adaptarea programelor informatice B. clauze privind ntreinerea programelor informatice C. clauze privind ntreinerea si adaptarea programelor informatice D. clauze privind eliminarea posibilitilor de modificare a procedurilor de prelucrare a datelor de ctre utilizatori 4. n ceea ce priveste programele de prelucrare automat a datelor, utilizatorii trebuie, potrivit legii, s organizeze: A. prelucrarea prudent a datelor B. salvarea datelor C. arhivarea datelor D. salvarea datelor n format printat

Cap. 7

1. La intrarea n gestiune, evaluarea si nregistrarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, mrfurilor, ambalajelor si altor bunuri procurate cu titlu oneros, se face la : A. costul de achiziie B. costul de producie C. preul de vnzare cu ridicata D. pre de vnzare cu amnuntul 2. La iesirea din gestiune, stocurile si alte bunuri fungibile, se evalueaz si se nregistreaz n contabilitate, utilizndu-se: A. metoda costului mediu ponderat (C.M.P.) B. metoda primei intrri primei iesiri (F.I.F.O.) C. metoda ultimei intrri primei iesiri (L.I.F.O.) D. A, B si C. 3. Activele sunt cuantificate la costul istoric care poate lua urmtoarele forme, n funcie de modalitatea de intrare n patrimoniu: A. cost de achiziie; B. valoare de utilitate; C. valoare realizabil net; D. valoare just. 4. Care dintre elementele patrimoniale enumerate mai jos nu se pot reevalua ? A. stocuri de materii prime B. datorii fa de bugetul statului C. terenuri D. instalaii de lucru 5. n cadrul lunii octombrie 2006, SC TradeCom efectueaz o serie de operaiuni privind obligaiile achiziionate de pe pia si deinute pe termen scurt:
Existent iniial Intrri Iesiri Existent final 2.700 titluri 1.300 titluri

9 lei/titlu 10 lei/titlu

3000 titluri 1000 titluri Valoarea iesirilor s-a stabilit la 27.300 lei. Precizai ce metod de evaluare a investiiilor financiare pe termen scurt s-a utilizat la iesirea lor din patrimoniu: A. FIFO B. LIFO C. CMP D. Nici una din cele menionate anterior.

Cap. 8

1. Care din tipurile de activiti de mai jos genereaz fluxuri de numerar: A. de exploatare B. de investiii C. financiare D. extraordinare 2. Cheltuielile firmei se inregistreaz in contabilitate : A. in momentul constatrii lor, indiferent de momentul in care are loc plata; B. concomitent cu plata acestora C. se pltesc si ulterior se inregistreaz in conturile corespunztoare de cheltuieli D. nici un rspuns nu este corect 3. Importana bilanului in teoria si practica contabilitii rezid din funciile pe care acesta le indeplineste in procesul de cunoastere si informare si anume din: A. funcia de certificare B. funcia de sintetizare C. funcia de informare D. funcia previzional 4. Se dau urmtoarele informaii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N: cheltuieli cu materii prime 3.500 lei; cheltuieli cu salariile 7.000 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizrile 1.000 lei; cheltuieli cu despgubiri, amenzi 1.800 lei; cheltuieli privind sconturile acordate 500 lei, cheltuieli privind activele cedate 8.000 lei. Determinai suma cheltuielilor de exploatare. A. 19.500 lei B. 13.300 lei C. 21.300 lei D. 20.800 lei

5. SC Gala SA dispune la inceputul unei perioade de gestiune de urmtoarele elemente patrimoniale: -leiACTIV 4. Mijloace de transport 5. Programe informatice 6. Materii prime 7. Conturi curente la bnci 5. Casa 6. Creane clieni TOTAL ACTIV 27 000 7 000 12 000 20 000 15 500 16 500 98 000 PASIV 1. Datorii - furnizori 2. Datorii - bnci 7. Capital social 8. Prime de emisiune 9. Alte rezerve 10. Rezultatul exerciiului TOTAL PASIV 30 000 17 500 30 000 5 000 10 000 5 500 98 000

In decursul exerciiului financiar au loc operaiile: 1. se dau in consum 1/3 din materiile prime existente in stoc; 2. achiziionare de materiale consumabile in valoare de 4.600 lei cu plata imediat in numerar; 3. achitarea datoriei fa de un furnizor de 10.000 lei dintr-un credit bancar; 4. presteaz servicii de transport unor clieni, in valoare de 18.000 UM, care se incaseaz in numerar;

5. ramburseaz jumtate din creditul bancar de la operaia 3 din contul de la banc; 6. Adunarea general a acionarilor decide ca s distribuie acionarilor suma de 9.000 lei din rezerve s fie distribuit acionarilor. Modificrile bilaniere care pot avea loc in situaiile anterioare sunt: a) A x = D + (Sn x) b) A + x x = D + Sn c) A = (D + x x) + Sn d) A+x = D + (Sn +x) e) A = (D +x) + (Sn x) f) A x = (D x) + Sn Stabilii care este corespondena dintre modificrile bilaniere si operaiile de mai sus si care determinai situaia net (capitalurile proprii) final: A. 1a; 2b; 3c; 4d; 5e; 6f; Sn = 55.500 lei; B. 1a; 2b; 3c; 4d; 5f; 6e; Sn = 55.500 lei; C. 1d; 2f; 3c; 4a; 5b; 6e; Sn = 46.500 lei; D. 1e; 2b; 2c; 4a; 5d; 6f; Sn= 45.600 lei.

Cap. 9
1. Stabilii care este ordinea corect a etapelor analizei contabile: a) stabilirea posturilor bilaniere modificate; b) determinarea naturii operaiei economico-financiare ce urmeaz a se nregistra n contabilitate, pe baza documentelor justificative; c) stabilirea regulilor de funcionare a conturilor corespondente; d) precizarea conturilor corespondente; e) determinarea formulei contabile. A. a,b,c,d,e; B. b,a,d,e,c; C. a,b,e,c,d; D. b,a,d,c,e. 2. Contul reflect valoarea unui element patrimonial: A. n evoluie; B. la nceputul exerciiului financiar; C. la sfrsitul exerciiului financiar; D. la un moment dat. 3. Unul dintre urmtoarele conturi reflect creane: A. capital social; B. furnizori; C. clieni; D. profit si pierdere. 4. Dup numrul de conturi utilizate, distingem formule contabile: A. simple B. complexe C. n rosu D. compuse

5. Din punct de vedere al funciei contabile, se difereniaz urmtoarele tipuri de conturi: A. de activ B. analitice C. de pasiv D. sintetice E. conturi bifuncionale

Cap. 10
1. Veniturile constatate sunt cele la care momentul nregistrrii lor n contabilitate: A. coincide cu momentul ncasrii acestora B. difer de momentul ncasrii efective a acestora C. nu presupun o ncasare D. nici un rspuns nu este corect 2. Contul 5121 Conturi la bnci n lei este un cont: A. de activ B. de pasiv C. bifuncional D. nici un rspuns nu este corect 3. Vnzarea unei imobilizri corporale de ctre ntreprindere reprezint: A. o operaie extraordinar, deoarece este rar si nu poate fi controlat prin deciziile de gestiune; B. de natur excepional; C. de natur financiar; D. de natur ordinar efectuat cu titlu auxiliar. 4. n categoria cheltuielilor n avans, nu se cuprind: A. cheltuielile cu abonamentele efectuate n avans; B. cheltuielile cu dobnzile pltite anticipat; C. provizioanele pentru restructurare; D. cheltuielile pentru reparaiile capitale imprevizibile.

5. La expirarea primului trimestru, Alcasoft ramburseaz bncii, rata scadent reprezentnd creditul contractat de la ABN Amro Bank n sum de 3.000 lei (12.000 : 4), inclusiv dobnda lunar de 295,9 lei, deci n total 3.295,9 lei. Care este operaia corect?: A. 519 = 5121 3.295,9 B. % = 5121 3.295,9 5191 3.000 5198 295,9 C. % = 5121 3.295,9 5191 3.000 5186 295,9 D. 519 = 5311 3.295,9

6. Nasticom SRL comercializeaz prin magazinul su cu amnuntul mrfuri de folosin ndelungat. n acest sens constituie un provizion

pentru garanii acordate clienilor, n sum de 2.000 lei. Care este operaia corect?: A. 671 = 161 2.000 B. 6588 = 1612 2.000 C. 1612 = 7812 2.000 D. 6812 = 1612 2.000 7. Care este semnificaia formulei contabile: 641 = 4281 3.000

A. salarii datorate de firm; B. indemnizaii datorate de firm pentru concedii de odihn neefectuate C. salarii si alte drepturi aferente exerciiului financiar curent, datorate angajailor,
pentru care nu s-au ntocmit state de plat D. indemnizaii datorate de firm pentru concedii de odihn neefectuate, salarii si alte drepturi aferente exerciiului financiar curent, datorate angajailor, pentru care nu s-au ntocmit state de plat 8. Dispunei de urmtoarele informaii pentru luna decembrie anul N: total vnzri 10.000 lei, + TVA 19%. La inventar se constat un minus de combustibil n gestiune neimputabil evaluat la 1.000 lei. Total achiziii 4.000 lei, + TVA 19%. TVA de recuperat din luna noiembrie 400 lei. Determinai suma TVA de plat /recuperat ctre/de la bugetul statului. A. TVA de plat =930 lei B. TVA de plat =1330 lei C. TVA de recuperat = 1160 lei D. TVA de plat =740 lei

Cap. 11
1. Rezultatul exerciiului determinat pe baza relaiei Venituri Cheltuieli (V - C) este: A. profit atunci cnd V > C si se regseste n Pasivul bilanier cu semnul +; B. profit atunci cnd V > C si se regseste n Activul bilanier cu semnul +; C. pierdere atunci cnd V <C si se regseste n Activul bilanier cu semnul -; D. pierdere atunci cnd V <C si se regseste n Pasivul bilanier cu semnul -. 2. n cursul anului N, entitatea economic vinde: mrfuri pre vnzare 10.000 lei, cost achiziie 3.000 lei, ajustare pentru depreciere constituit 1.000 si aciuni deinute la entitile afiliate, pre vnzare 8.000 lei, cost achiziie 6.000 lei, ajustare pentru depreciere constituit 2.000 lei. Incidena acestor operaii asupra contului de profit si pierdere, face s apar: A. rezultat din exploatare +8.000 lei, rezultat financiar +4.000 lei; B. rezultat din exploatare +7.000 lei, rezultat financiar +2.000 lei; C. rezultat din exploatare +10.000 lei, rezultat financiar +2.000 lei; D. rezultat din exploatare +6.000 lei, rezultat financiar +2.000 lei. 3. Ce semnific formula contabil:

101 = 117

5.000

A. majorarea resurselor proprii de finanare ale firmei B. majorarea profitului nerepartizat prin diminuarea surselor proprii de finanare ale firmei C. acoperirea pierderii contabile prin reducerea capitalului social D. nici un rspuns nu este corect 4. Societatea comercial Transcom SA a nregistrat la sfrsitul exerciiului financiar N urmtoarele cheltuieli si venituri: - lei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 Cheltuieli cu amenzi si penaliti Venituri din chirii Venituri din provizioane Cheltuieli privind ambalajele Venituri din vnzarea mrfurilor Cheltuieli privind ajustrile pentru deprecierea imobilizrilor financiare Venituri din despgubiri Cheltuieli privind amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor Pierderi din creane Venituri din subvenii pentru investiii Venituri din prestri de servicii de transport Cheltuieli de reclam si publicitate Venituri din exproprierea unei cldiri ce aparine patrim.cultural naional Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli privind piesele de schimb Venituri din sconturile obinute Cstiguri din investiii financiare pe termen scurt Cheltuieli privind energia si apa Cheltuieli cauzate de un incendiu la sediul firmei Cheltuieli cu materiile prime Venituri din titluri de participare deinute la societi din afara grupului 1 000 2 300 1 200 600 3 000 350 450 260 690 1 300 1 980 640 3 000 700 530 120 145 1 100 1 600 6 700 1 400

S se se stabileasc valoarea rezultatului curent si cea a rezultatului exerciiului (neinnd cont de influena impozitului pe profit): A. Rc = 675; Rex. = -725 B. Rc =- 675; Rex. = 725 C. Rc =1055; Rex =725 D. Rc=1400: Rex =675

Cap. 12
1. Balanele de verificare sintetice ndeplinesc urmtoarele funcii mai importante: A. funcia de verificare a exactitii nregistrrilor contabile B. funcia realitii economice C. funcia de legtur ntre conturile sintetice si bilanul contabil D. funcia de legtur ntre conturile sintetice si situaiile financiare 2. Care dintre activitile de mai jos intr printre msurile organizatorice luate de ctre comisiile de inventariere :

A. s identifice toate locurile n care exist valori materiale ce urmeaz a fi inventariate B. la reluarea inventarierii s verifice dac sigiliul este intact C. s verifice dac este cazul, numerarul din cas si s stabileasc suma ncasrilor din ziua curent D. s controleze dac toate instrumentele si aparatele de msur si cntrire au fost verificate si funcioneaz normal 3. Corelaiile ntre balana de verificare si alte documente contabile sunt urmtoarele: A. Soldurile iniiale din balana de verificare a anului curent sunt egale cu soldurile finale ale balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului financiar anterior B. Soldurile finale din balana de verificare a anului curent sunt egale cu soldurile finale ale balanei de verificare ncheiate la finele exerciiului financiar anterior C. Totalul rulajului cumulat din balana de verificare ncheiat la finele unei luni trebuie s corespund cu totalul Registrului - jurnal stabilit pentru aceea lun D. Totalul rulajului cumulat din balana de verificare ncheiat la finele unei luni trebuie s corespund cu totalul Registrului - jurnal stabilit pentru luna anterioar 4. Latura cantitativ a inventarierii presupune parcurgerea urmtoarelor etape: A. verificarea exhaustivitii si exactitii nregistrrilor efectuate n contabilitate B. stabilirea perioadei de inventariere C. organizarea si numirea persoanelor mputernicite s efectueze inventarierea D. evaluarea bunurilor de natura imobilizrilor la valoarea actual denumit valoare de inventar