Sunteți pe pagina 1din 19

SPONDILITA ANCHILOZANTA

NEAGU TEODORA IOANA MASTER RRMSF AN II GRUPA 2A

Definitie :
Spondilita anchilozanta este o boala sistemica cronica, progresiva interesand predominant : articulatiile sacroiliace, articulatiile sinoviale ale coloanei vertebrale si partile moi adiacente, realizand clinic aspectul anchilozei vertebrale. Boala afecteaza in special subiectii tineri, sub 40 de ani, in special barbati, dar si femei.

Etiopatogenie :
S.A. are o etiologie necunoscuta care pare sa se inscrie in randul afectiunilor cu predispozitie genetica, dar care devin manifeste sub influenta unor foarte variati factori de mediu. Factorul genetic joaca un rol important - se considera ca boala are o agregare familiala de 30 ori mai frecventa la rudele spondiliticului, tiparul fiind intalnit la 90-95% dintre pacienti.

Anatomie patologica :
proces inflamator, leziunile inflamatorii au tendinta de vindecare prin fibroza si osificare. tintele procesului inflamator sunt : capsula articulara si zonele de insertie pe os a ligamentelor, aponevrozelor, fascililor determinand enterezele. entereza trece prin faza inflamatorie, apoi de leziune distructiva si in final de reparatie prin osificarea zonei de insertie pe os se formeaza astfel puntile sidesmorfice

Tablou clinic :
durere lombara : debut insodios,

caracter recidivant si persistent redoare matinala radiculalgie sciatica se poate

asocia durerii lombare cu iradiere pana in spatiul popliteu tatalgiile, acuzate frecvent la debutul bolii sugereaza prezenta enterezei consecinta a fasciitei plantare sau tendinitei ahiliene aspectul caracteristic al spondiliticului limitarea mobilitatii coloanei scaderea indicelui cirtometric

Examenul clinic al bolnavului de spondilita anchilozanta presupune:


- examenul clinic general pe aparate si sisteme;

- examenul coloanei vertebrale in ansanblu si pe segmente, ca si a articulatiilor umerilor, soldului si articulatiile periferice; - stabilirea testului functional (adica a segmentelor neafectate, care trebuie mentinute si tonificate cu ajutorul mijloacelor terapeutice si de profilaxie de care dispunem); - inregistrarea dinamica, in fisa de dispensarizare a bolnavului de spondilita anchilozanta, a datelor de bilant osteoarticular si muscular, atat pentru segmentele afectate, cat si pentru cele libere, pentru a surprinde primele semne de extindere a bolii. Aceste date vor fi comparate cu cele considerate normale de statica si dinamica osteoarticulara si vor fi raportate la situatia concreta a pacientului (conditi de viata si munca, activitate profesionala cu specificul ei, deprinderi etc.).

Investigatii paraclinice :
Examenul radiologic: In cazul suspectarii unei spondilite anchilozante, trebuie executat la nivelul coloanei si articulatilor sacroiliace. Tabloul radiologic al leziunilor spondilitei anchilozante ale articulatilor periferice seamana foarte mult cu leziunile din artrita reumatoida dar evolutia lor difera: in spondilita anchilozanta artritele sunt nondistructive si osifiante. Examenul de laborator : Cea mai valorioasa proba de laborator este viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.). La 80% din bolnavi V.S.H. este crescut cu valori osciland intre 20-100 mm/h. Nu exista relatie intre valorile V.S.H. si vechimea bolii, dar accelarea ei arata, de cele mai multe ori, o faza de activitate a bolii. In 15-20% din cazuri, V.S.H. este normala, desi clinic pot fi uneori semne de evolutie. La 23% din cazuri s-au intalnit valori pana la 10.5 gr la mie hemoglobina.Numarul leucocitelor se situeaza, in majoritatea cazurilor intre limitele normale.Urocultura a fost sterila la 87.5% si a evidentiat prezenta colibacilului la12.5%.

EVOLUTIA BOLII :
Boala are o evolutie indelungata cu exarcerbari si remisiuni spontane sau terapeutice. Cu cat debutul bolii este mai precoce cu atat evolutia este mai severa. 15% dintre bolnavii cu spondilita debutanta la varsta de 15-16 ani vor necesita in urmatoii 15 ani de proteza totala de sold. Prezenta manifestarilor extraarticulare ca irita acuta, amiloidaza secundara sau o evolutie rezistenta la tratament intuneca prognosticul bolii.

PROGNOSTICUL BOLII :
Prognosticul functional, cu exceptia formelor rapid si sever invalidante, este, de asemenea, bun ca si capacitatea de munca pe care va trebuii sa o pastram atat cat este posibil si sa incurajam bolnavii sa nu abandoneze munca. Uneori, se poate pune problema reorientarii profesionale. In general, evolutia si prognosticul spondilitei anchilozante sunt in functie de precocitatea diagnosticului si tratamentului.

Tratament
Tratamentul spondilitei anchilozanta are ca obiective : 1. evitarea sau limitarea deformarilor, a deposturarilor coloanei si eventual a soldurilor 2. evitarea sau limitarea extinderii redorilor si anchilozelor 3. mentinerea unui bun tonus muscular la nivelul erectorilor paravertebrali ai trunchiului 4. asigurarea unei ventilatii pulmonare normale prin mentinerea amplitudinii miscarilor respiratorii 5. imbunatatirea troficitatii generale si a tonusului neuropsihic. In cazul in care s-au instalat deja deficitele morfo-functionale caracteristice bolii, obiectivele de evitare sau limitare a infirmitatilor se transforma in corectare sau compensare a acestora.

Tratamentul profilactic :
Sunt recomandate metode de profilaxie secundara, prin evitarea pozitiilor vicioase, gimnastica respiratorie, evitrea staticii prelungite si mersul pe teren accidentat. Sportul recomandat este inoul: spate, bras, fluture . Se mai pot executa exercitii de fitness in limita posibilitatilor.

Tratament igieno- dietetic


Caracterul cronic al bolii, modificarile degenerative articulare si atrofiile musculare, anemia etc., sunt elemente clinice care orienteaza regimul alimentar al spondilartriticului. Este necesar un aport caloric suficient, dar cu o proportie crescuta de proteine animale, in scopul diminuarii Tulburarilor distrofice si anemiei. De asemenea, regimul va inclusde suplimentari de vitamine, in special vitamina C dar si a vitaminelor din grupul B, si a vitaminelor A si D. Prezenta anemiei impune, in plus, o alimentatie bogata in fier. Mai este recomandat un regim alimentar moderat hiposodat. Mai este necesar un regim de protectie a mucoasei gastrice, cu evitarea alcoolului, condimentelor, supelor de carmne, dulciurilor concentrate etc. (deci a tuturor alimentelor care cresc secretia gastrica) si administrarea preventiva a laptelui si derivatilor nefermentati. Se indica, de asemenea aplicarea unui sistem de mese mici, repetate cel putin in perioada administrarii unor medicamnente ca drogurile antiinflamatoare nesteroidiene.

Tratament medicamentos
- substante antiinflamatoare nesteroidiene : acidul acetilsolicilic, indometacin, talmetin, suldinac, zomeripac, fenilbutazona, oxifenilbutazona, ibuprofen, fenoprofen Ca, pirprofen, naproxen, meclofenamat de Na, acid nefenomic, diclofenac, felden. - in al doilea rand se utilizeaza glucocortizonii. In spondilita anchilozanta utilizarea acestor substante constituie baza terapiei medicamentoase.

Tratament ortopedic

Tratamentul ortopedic este indicat pentru corectarea unor mari diformitati care se instaleaza, cu tot tratamentul medicamentos si balneo-fizical corect aplicate. Cand pozitiile fiziologice nu pot fi controlate si corectate cu ajutorul posturilor sau cand durerile si contracturile musculare sunt mari si nu diminueaza sub tratament pot fi indicate corsete rigide de gips. Pentru a forta corectarea cifozei dorsale,uneori se introduc bucati de fetru intre corset si stern. Pentru prevenirea si corectarea flexiei coloanei cervicale cat si proiectiei anterioare a capului se adauga corsetului un suport pentru barbie, care mentine privirea bolnavului inainte si extensia coloanei cervicale. Tot ca masuri ortopedice pot fi indicate cadre sau paturi de hiperextensie. Indicatiile uneia sau alteia dintre posibilitatile oferite de ortopedie se va face in functie de starea clinica a bolnavului si de felul cum raspunde la tratamente, avand totdeauna in vedere faptul ca anchiloza coloanei si a altor articulatii afectate in spondilita, este de dorit sa se faca in pozitii fiziologice cu pastrarea axelor, functionale, de miscare.

Tratamentul B.F.T. :
1. Hidrotermoterapie : - baile calde - baia de abur - sauna - baia completa de nisip - baia ascendenta la extremitati - cataplasme si impachetari cu namol - baia de lumina partiala - termopatul 2. Electroterapie - durata unei sedinte este de 15-20 de minute iar ritmul de aplicare poate fi in functie de starea clinica, de 2-3 ori pe zi, zilnic sau la 2-4 zile. Numarul total de 10-15 sedinte se poate repeta dupa 2saptamani-3luni. campuri magnetice de joasa frecventa curenti frecventa medie ultrasunete

3. Masaj : Sub diferite forme (manual, uscat sau umed masajul face parte din triada caldura-miscare-masaj sau masaj miscare caldura, in afectiunile aparatului locomotor. Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului in scop fiziologic sau curativo-profilactic.

Terapie ocupationala
Reprezinta forme prelungite si specializate de kinetoterapie intre ele existand unele deosebiri de nuanta. Terapia ocupationala foloseste intregi serii de aparate si instalatii in scopul imbunatatiri de efectuare a unor munci sau a deprinderii unor jocuri distractive. Kinetoterapia reprezinta metoda terapeutica care trebuie sa constituie o permanenta in tratamentul spondilitei anchilozante, exceptie facand puseele scurte de activitate a bolii.

Program de exercitii pentru recuperarea spondilitei anchilozante


1. din pozitia stand : se executa alternativ extensia din articulatia coxo-femurala simultan cu ridicarea bratelor prin inainte lateral sus pe inspir si revenire pe expir. 2. din pozitia stand usor departat cu mainile la ceafa se executa ridicarea alternativa a genunchilor pe inspir si revenire pe expir 3. din patrupedie se executa ridicarea alternativa a membrelor inferioare simultan cu extensia capului si gatului, pe inspir si revenire pe expir 4. din decubit ventral, mainile la ceafa se executa extensia trunchiului pe inspir si revenire pe expir 5. din pozitia decubit dorsal cu genunchii flectati, talpile sprijinite pe sol, se executa ridicarea bazinului pe inspir si revenire pe expir

6. Din pozitia decubit dorsal, bratele intinse in prelungirea trunchiului se executa rasucirea trunchiului spre dreapta pe expir si revenire pe inspir si invers 7. Din pozitia stand departat cu fata la o masa, mainile sunt sprijinite de capatul mesei, se executa extensia alternativa a membrelor inferioare pe inspir si revenire pe expir 8. Din pozitia decubit ventral pe o minge, se executa rularea pe minge spre inainte pana la sprijinirea palmelor pe sol pe inspir si revenire pe expir

9. Din stand departat, se executa usoara fandare inainte pe membrul inferior stang concomitent cu ridicarea bratelor prin inainte sus pe inspir si revenire pe expir; si invers.

10. Din pozitia atarnat cu fata la scara fixa se executa extensia simultana a membrelor inferioare pe inspir si revenire pe expir. 11. Din pozitia stand departat cu spatele le scara fixa, mainile apuca sipca din dreptul soldurilor, se lasa corpul sa se deplaseze anterior cu trunchiul in extensie pe inspir si revenire pe expir 12. Din pozitia asezat pe un scaun se executa extensia capului si gatului pe inspir si revenire pe expir

13. Din pozitia asezat pe un scaun , se executa rotari de cap si gat spre stanga si apoi spre dreapta 14. Din pozitia decubit ventral cu mainile sprijinite pe sol la nivelul umerilor, se executa extensia capului si gatului concomitent cu extensia coatelor si a trunchiului oe inspir si revenire pe expir 15. Din pozitia stand departat, coatele sunt flectate, antebratele la nivelul umerilor, degetele extinse, se executa ducerea coatelor spre inapoi cu arcuire de doua ori pe inspir; ducerea coatelor extinse spre inapoi cu arcuire, de doua ori pe expir 16. Din pozitia stand lateral de o scara fixa cu mana de partea scarii fixe sprijinita de sipca din dreptul umerilor, se executa balansarea inainte si inapoi a membrului inferior de partea opusa a scarii fixe

17. Din pozitia stand usor departat cu mainile la ceafa se executa ducerea coatelor inapoi cu arcuire, pe inspir si revenire pe expir 18. Din patrupedie se executa ridicarea alternativa a membrelor inferioare in sus cu 2-3 arcuiri si invers 19. Din pozitia asezat pe o bencheta cu gambele atarnand la marginea banchetei; in 1/3 inferioara a gambei de la fiecare membru inferior sunt fixati saculeti de nisip si se executa extensia gambei pe coapsa

20. Din decubit ventral cu sprijin pe antebrate se executa extensia trunchiului cu 2-3 arcuiri pe inspir si revenire pe expir 21. Din ghemuit pe o saltea se executa rostogolirea inainte cu revenire in ghemuit, iar apoi rostogolirea inapoi