Pablo Picasso

Pablo Picasso Pablo Diego Jos Francisco de Paula Juan Nepomuceno Mara de los Remedios Cipriano de la Santsima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruz y Picasso Lopez (n. 25 octombrie 1881, Malaga d. 8 aprilie 1973, Mougins/Cannes), artist plastic spaniol. Picasso nu s-a putut multumi n viat cu un singur rol. Va juca multe, reale si imaginare, dar pe toate cu aceeasi pasiune. A fost andaluz si catalan, spaniol si francez. A fost un copil genial, la Paris un strin "iresponsabil", din cauza cruia ns cartierul Montmartre a intrat n legend. A fost un amant pasional, sot si tat. Dar mai presus de orice, a fost cea mai strlucit personalitate artistic a secolului al XX-lea, unul dintre marii maestri ai penelului, care a rupt definitiv cu conventiile stilului iluzionist si figurativ, dominant nc din perioada Renasterii. Asa cum tablourile cubiste au descompus realitatea, si opera lui Picasso este o oglind care permite urmrirea artei n secolul al XX-lea si totodat viata particular a artistului. Pnzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorific frumusetea si erotismul femeilor iubite. Optzeci de ani de activitate artistic - pictur, sculptur, poezie - reflect multilateralitatea creatiei lui Picasso care trieste pentru art si prin art.

Biografia si opera lui Picasso

Anii de ucenicie si nceputurile carierei artistice

Picasso: Viaa, 1903 - Cleveland Museum of Art Pictura face parte din viata lui Picasso si, n acelasi timp, viata lui nseamn n egal msur art. S-a nscut la 25 octombrie 1881 n Malaga (Andaluzia) ca fiu al lui Jos Ruiz Blasco - pictor si profesor la Scoala de Arte Frumoase din Malaga - si al sotiei sale, Maria Picasso y Lpez. Talentul lui Pablito se evidentiaz nc din copilrie, ca adolescent i uimeste pe profesorii de la Institutul de Arte Frumoase din La Coruna, desi el suport cu greu rigoarea traditiei si educatia academic. n anul 1895 familia se mut la Barcelona. Tatl su i druieste pensulele sale, gest prin care i recunoaste talentul. Tnrul Picasso si continu studiile la Scoala de Arte Frumoase din Barcelona (1896) si la Academia de Pictur din Madrid (1897-1898). n anul 1900, Pablo, n vrst de nousprezece ani, si expune pentru prima dat lucrrile n localul Els Quatre Gats ("La patru pisici") din Barcelona, unde se aduna avangarda artistic si intelectual din capitala Cataluniei. Din 1901, ncepe s-si semneze lucrrile cu numele mamei sale, consider c Picasso "sun foarte bine". Urmtorii ani si-i petrece cltorind ntre Spania si Franta. La Paris este influentat de operele lui Auguste Renoir si Claude Monet. Expune cteva tablouri la galeristul Ambroise Vollard, unde cunoaste pe pictorul Max Jacob, de care l va lega o prietenie de lung durat.

La Paris n cartierul Montmartre. Perioadele albastr si roz

n 1904, Picasso se hotrste s se stabileasc definitiv la Paris, ntr-o cas veche, cunoscut sub numele de Bateau Lavoir, unde locuiesc studenti, pictori, sculptori si actori. Picteaz la nceput tablouri triste, n tonuri albastre reci (asa numit perioad albastr), ce exprim singurtatea, suferinta si srcia, reflectnd o dispozitie afectiv melancolic.Cunoaste pe Fernande Olivier, o tnr brunet si elegant, de care se ndrgosteste si cu care va locui mpreun.

Picasso: Familie de saltimbanci, 1905 - Chester Dale Collection n pnzele lui Picasso domin acum nuantele deschise, senine (perioada roz).Fascinat de universul arlechinilor, acrobatilor si clovnilor, merge adeseori la un circ din apropiere unde si gseste motive pentru tablourile sale. Vara anului 1905 o petrece ntr-un sat din Pirinei mpreun cu Fernande. Lucreaz acolo la tablourile care vor marca nceputul "perioadei primitive" n creatia lui. Picasso se ndeprteaz de modul clasic, figurativ, de prezentare a chipului omenesc, l intereseseaz sculptura iberic dinaintea dominatiei romane, renunt la modele si picteaz exclusiv din imaginatie.

Picasso: Les Demoiselles d'Avignon, 1907 - Museum of Modern Art, New York

Acest proces este ncununat de realizarea tabloului Domnisoarele din Avignon (1907), care prevesteste nasterea cubismului.

Cubismul
ntre anii 1908 si 1914 Picasso traseaz mpreun cu Georges Braque drumul unui mod revolutionar de tratare a formelor, care va cpta denumirea de Cubism, de la articolul criticului Louis Vauxcelles: "...ei dispretuisc formele, reduc totul - locuri, figuri, case - la formele geometrice elementare, la cuburi". n realitate, Picasso si Braque ncearc s reprezinte obiectele tridimensionale pe suprafata bidimensional a tabloului, fr a folosi mijloace iluzioniste, s reuneasc forma si suprafata recurgnd la mijloacele unei picturi fr deosebiri ntre prim plan si fondul n perspectiv.

Picasso: Femeie pe fotoliu, 1913 - The Artchive Patron Program Obiectele se descompun n prti elementare, pentru a fi din nou reconstruite pe suprafata pictat. ncepnd cu anul 1912, Picasso recurge la metoda "colajelor" (hrtie lipit, fr.: collage, papiers colls), cubismul intr n asa zis "faz sintetic". n felul acesta, Picasso reuseste s accentueze si mai mult diferenta ntre suprafata tabloului si relieful obiectelor reprezentate. Acesti ani reprezint pentru Picasso un punct de cotitur. Maniera de a picta dar si situatia financiar se schimb radical.Preturile tablourilor sale cresc, nu va mai cunoaste niciodat srcia. Picasso nchiriaz o cas n cartierul burghez Montparnasse, unde se mut cu noua sa iubit, Marcelle Humbert. n anul 1915 l cunoaste pe scriitorul Jean

Cocteau si pe Seghei Diaghilev, conductorul ansamblului avangardist Les Ballets Russes. Picasso proiecteaz decorurile si costumele pentru spectacolul de balet "Parada" (1917), pus n scen de Jean Cocteau. Pleac la Roma mpreun cu corpul de balet si se ndrgosteste de dansatoarea Olga Koklova, cu care se cstoreste n vara anului 1918.

Picasso: Fat citind la mas, 1934 - The Artchive Patron Program

Perioada dintre cele dou rzboaie mondiale

"Clasicismul" n pictura lui Picasso n timpul cltoriei n Italia, viziteaz orasul Napoli si vechile ruine de la Pompei, unde admir picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozitiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumin si umbr. Desenul elegant se limiteaz uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii (Nud Seznd, 1923). Coloritul aminteste de perioada roz (Arlechin cu minile mpreunate, 1923). Este o perioad linistit de viat de familie si de lucru. n 1921 se naste primul su copil, Paul. n scurt vreme totusi relatiile dintre cei doi soti se stric. Picasso ncepe o legtur amoroas cu Marie-Thrse Walter. Picasso si suprarealismul

Pablo Picasso - Tauromahie: Moartea toreadorului (1933), Muzeul Picasso, Paris n 1925, Picasso particip cu tabloul Trei dansatoare la prima expozitie suprarealist din Paris. Picasso nu este ns un artist suprarealist n sens propriu si nu a fcut parte din cercul parizian din jurul lui Andr Breton. Totusi este uneori considerat ca suprarealist, prin faptul c opera sa nu reflect o realitate vizibil, ci red o reprezentare interioar (Pictorita 1933, Nud n mijlocul unui peisaj 1933). n acest timp Picasso picteaz un ciclu dedicat luptelor cu tauri (Moartea toreadorului, 1933) si reia mitul antic al Minotaurului, care simbolizeaz virilitatea. n 1935 se desparte de Olga Koklova. O cunoaste pe Dora Maar, pictorit si fotograf, care avea multi prieteni n cercul suprarealistilor. n noua lui dragoste pictorul gseste o corespondent intelectual care pn atunci i lipsise. Nu o va prsi totusi pe Marie-Thrse si si mparte viata ntre cele dou amante.

Pablo Picasso - Guernica (1937) - Museo Nacional de la Reina Sofia, Madrid

Anii de rzboi
Dup izbucnirea rzboiului civil din Spania, Picasso se pronunt de partea guvenului republican. n iulie 1937, are loc la Paris "Expozitia Mondial". Tabloul lui Picasso, Guernica, expus n pavilionul spaniol,

este dedicat orasului basc Guernica, bombardat de aviatia german. Aceast oper marcheaz nceputul angajrii politice a artistului, care va culmina cu nscrierea n Partidul Comunist Francez (1944). n timpul ocupatiei germane a Parisului, atelierul lui Picasso din rue des Grands Augustins devine un punct de ntlnire al artistilor si literatilor, ca JeanPaul Sartre, Raymond Queneau.

Pablo Picasso - Femeie cu un crucior de copil (1950) - Colecia Ludwig, Kln

Ultimii ani
n anul 1946, Picasso o prseste pe Dora Maar. El ncepuse de fapt o relatie cu tnra pictorit Franoise Gilot, pe care o cunoscuse cu trei ani mai nainte. Se mut mpreun n sudul FRANTEI ncepnd din anul 1948 vor locui la Vallauris, unde Picasso se consacr sculpturii, ceramicii si litografiei. n anul 1949 se naste fiica lor, Paloma, al crei nume aminteste de celebrul "porumbel al pcii" de pe afisul Congresului Mondial al Pcii. Anul 1953 debuteaz cu desprtirea de Franoise si retragerea din partidul comunist, si se ncheie cu o nou poveste de dragoste cu Jacqueline Roque. Jacqueline are 26 de ani, se vor cstori n 1961. n 1963 se deschide la Barcelona "Muzeul Picasso", care va cuprinde mai trziu cea mai mare parte din operele sale. Pablo Picasso moare la 8 aprilie 1973 la Mougins, n apropiere de Cannes, la vrsta de 91 ani Picasso si-a transformat viata n legend. Dup anii petrecuti printre boemii din Montmartre, a devenit - gratie geniului si spiritului su inovator, dar totodat si prieteniilor celebre si aventurilor sale amoroase - cel mai renumit pictor al secolului al XX-lea.

Pablo Picasso Pablo Diego Jos Francisco de Paula Juan Nepomuceno Mara de los Remedios Cipriano de la Santsima Trinidad Martyr Patricio Clito Ruz y Picasso Lopez s-a nascut in data de 25 octombrie 1881 in Malaga si a murit in 8 aprilie 1973 in Mougins/Cannes). A fost un artist plastic spaniol. Picasso a devenit o legenda in timpul vietii si este probabil cel mai celebru artist al secolului XX. Chiar si dupa moarte, locul lui in arta nu a fost egalat. El a fost cu siguranta unul dintre cei mai prolifici artisti:intr-o anumita perioada a vietii sale se zvonea ca putea picta chiar trei panze pe zi. Artistul era de asemenea extrem de multilateral, utilizand toate mijloacele imaginabile printre care creionul, acuarela, vopsele de ulei, carbunele, metalul, ghipsul sau resturi colectate din tomberoane. Personalitatea puternica a lui Picasso a dominat viata artistica avangardistica pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial si el a fost unul dintre initiatorii schimbarilor radicale din domeniul picturii si al tipariturilor. Nascut la Malaga, in sudul Spaniei, in 1881, Picasso a fost fiul unui artist care preda desenul si care-si completa veniturile lucrand in calitate de curator al unui muzeu. In copilarie Picasso a dovedit un talent artistic remarcabil pe care parintii i l-au cultivat. Se spune ca atunci cand tatal a vazut lucrarile fiului sau, acesta i-a oferit propria paleta de culori si pensule si a jurat sa nu mai picteze niciodata. Pregatirea lui Picasso a inceput la Academia de Arta Lonja din Barcelona dar, incepand din 1900 a inceput sa-si petreaca luni intregi la Paris, unde s-a stabilit definitiv in 1904. La acea vreme capitala franceza era centrul artei mondiale si aici Pablo Picasso si-a manifestat pentru prima data stilul sau complet original, in care teme precum dezmostenitii societatii, saracia si disperarea erau zugravite cu o usoara tristete, in tonuri de albastru rece. Starea retinuta a tablourilor din Perioada albastra reflecta si perioada de saracie disperata din viata artistului. Picasso impartia un studio cu un prieten poet si dormeau cu randul in singurul pat existent. Uneori erau nevoiti chiar sa arda unele dintre lucrarile sau schitele pictorului pentru a incalzi incaperea. In urmatorul stil al lui Picasso, Perioada roz, tonurile de roz au luat locul tonurilor albastre. Tema surghiunitilor era inca dominanta, dar era abordata mai optimist. Subiectele favorite au devenit arlechinii, acrobatii si dansatorii si entuziasmul pentru modul de viata al circarilor a luat locul austeritatii. Acest mod de abordare mai lipsit de griji a avut succes la public si picturile perioadei roz s-au vandut foarte bine. Saraciea lui Pablo Picasso lua sfarsit. Cam in aceeasi perioada, Picasso explora o alta forma

avangardista de arta, inspirandu-se din lucrarile lui Paul Cezane si din formele sculpturii africane. Dintre toti postimpresionistii, Cezane a dus abstractionismul cel mai departe, analizand formele si distorsionand perspectiva conventionala. Lucrarile lui, asociate cu formele simple, aproape primitive ale sculpturii africane au fuzionat in celebra panza a lui Picasso Les Demoiselles dAvignon (Domnisoarele din Avignon) din 1907. Aproape neinteles la aceea vreme, acest tablou reprezentand cinci personaje feminine dintr-un bordel a devenit cea mai semnificativa lucrare din perioada timpurie a lui Pablo Picasso. Personajele salbatice, fragmentate, dispuse pe fundal nedefinit, au vestit sfarsitul unei perioade in care pictura trebuia sa fie o transcriere propriu-zisa a realitatii. In anii urmatori Picasso si colaboratorii lui apropiati, Georges Braque si Juan Gris, au explorat noile posibilitati pe cere Les Demoiselles dAvignon le-au initiat, creand curentul artistic numit cubism. Inspirandu-se unul de la celalalt, Picasso, Braque si Gris au distorsionat realitatea intr-o serie de suprfete intrepatrunse de culori si tonuri. Chiar daca tema principala a lucrarilor acestora devenea din ce in ce mai greu de deslusit, ea exista cu siguranta. Picasso considera intotdeauna ca trebuia sa inceapa cu ceva o trasatura de penel, un scaun sau un personaj- pentru a atinge abstractul si, chiar si in cele mai austere lucrari cubiste, de obicei se pot identifica fragmentele unui obiect. Izbucnirea primului razboi mondial a pus capat unei colaborari fructuoase, atunci cand Braque s-a inrolat in armata franceza. Ca urmare, lucrarile lui Picasso au inceput sa se schimbe. In 1917 el a fost invitat la Roma pentru a crea costumurile si decorurile spectacolului de balet al lui Diaghilev, Parada, comanda urmata de multe altele. Calatoria la Roma l-a stimulat pe Picasso, artistul realizand o serie de picturi monumentale cu teme clasice, cum ar fi nimfe si fauni, zei si zeite si Minotaurul. Probabil cea mai reusita concretizare a obsesiei sale pentru clasicism este seria de gravuri realizata in anii 1930 pentru colectionarul de arta Ambrose Vollard, gravuri care au devenit cunoscute ca The Volard Suite (Colectia Volard). In anii 30 Picasso a inceput sa realizeze lucrari de o expresivitate violenta, adesea emanand un sentiment pesimist si de disperare. Tensiunea din aceste tablouri is are originea atat din durerea personala a artistului declansata din destramarea primei casatorii cat si din contactul cu artistii suprarealisti care sustineau creatia artistica influentata de modul in care aceasta era dictata de subconstient. Aceasta perioada a culminat cu celebra Guernica, probabil cea mai cunoscuta creatie a lui Picasso. In aceasta lucrare, Picasso a exprimat oroarea simtita la auzul vestilor despre bombardarea si distrugerea capitalei baste Guernica, in razboiul civil spaniol. In cel de-al doilea razboi mondial Picasso a ramas in Franta

ocupata, iar dupa 1946 el a trait mai ales in sudul Frantei, unde, inspirat de lucrarile ceramistilor locali si infocat de dorinta de a reinvia vechile mestesuguri, s-a aplecat din ce in ce mai mult catre olarit. Tablourile produse de Picasso dupa cel de-al doilea razboi mondial nu se ridica la nivelul lucrarilor timpurii in privinta importantei in istoria artei sau a geniului artistic, dar multe sunt foarte inovatoare. Picasso va fi probabil comemorat mai ales pentru creatiile lui timpurii, dintre care cele mai reusite erau produsul raspunsului emotional al artistului la evenimentele si personajele din jur. LISTA LUCRARILOR PE ANI PABLO PICASSO/ lIST OF WORKS PICASSO 1890 Le picadorLe picador (1889-1890) (Oil on wood, 24 x 19 cm, The Picasso Estate) Pigeons (1890) (Lead pencil on paper, 11 x 22 cm, Museu Picasso) Course de taureaux et colombes (1890-1892) (Pencil on paper, 13.5 x 20.2 cm, Museu Picasso) Hercule et sa matraque (1890) [edit] 1896 Image:Autoportrait mal coiffe.jpg Autoportrait mal coiffL'enfant de chur (1896) (Oil on canvas, 76 x 50 cm, Museu de Montserrat) Portrait de la mre de l'artiste (1896) (Pastel on paper, 49.8 x 39 cm, Museu Picasso) Autoportrait aux cheveux courts (1896) (Oil on canvas, 46.5 x 31.5 cm, Museu Picasso) Tte de fille (1896) (Oil on canvas on cardboard, 29.8 x 26.1 cm, Museu Picasso) Autoportrait mal coiff (1896) (Oil on canvas, 32.7 x 23.6 cm, Museu Picasso) Portrait du pre de l'artiste (1896) (Oil on canvas on cardboard, 42.3 x 30.8 cm, Museu Picasso)

Tte d'un homme barbu (La Llotja) (1896) (Oil on canvas, 28.5 x 36 cm, Private Collection) Portrait de la tante Pepa (1896) (Oil on canvas, 57.5 x 50.5 cm, Museu Picasso) Scne biblique (1896) (Oil on canvas, 35.5 x 52 cm, Museu Picasso) Autoportrait en gentilhomme du XVIIIe sicle (1896) (Oil on canvas, 55.8 x 46 cm, Museu Picasso) Nu [tude] (1896) (Charcoal and black pencil on paper, 62 x 42.7 cm, Museu Picasso) Courses de taureaux (1896) (Oil on canvas, 13.7 x 22.1 cm, Museu Picasso) Courses de taureaux (Pen and ink on paper, 14.6 x 22.3 cm, Muse Picasso) [edit] 1897 Science et charit (1897) (Watercolor on paper, 22.8 x 28.6 cm, Museu Picasso) Portrait de Ramon Pixot (1897) (Ink and watercolor on paper, 21 x 15.5 cm, John Gaspar Collection Poo Portrait de Philippe IV (Velzquez) (1897) (Oil on canvas, 54.2 x 46.7 cm, Museu Picasso) Montagnes de Mlaga (1897) (Oil on canvas, 33.8 x 53.8 cm) Salle manger (1897) (Pencil on paper, 12 x 20 cm, Museu Picasso) Chambre coucher (1897) (Pencil on paper, 12 x 20 cm, Museu Picasso) Salon du Prado (1897) (Oil on wood, 10 x 15.5 cm, Museu Picasso)

Francisco Bernareggi assis (1897) Homme lisant [Echegaray] (1897-1898) (Pencil on paper, 20 x 12 cm, Museu Picasso) Homme dans un parc (1897) (Oil on canvas, 28.3 x 20.2 cm, Museu Picasso) Pavillon dans le Parc del Retiro (1897) (Oil on canvas on cardboard, 16 x 25.2 cm, Museu Picasso) Le lac du Parc del Retiro (1897) (Pencil and watercolor on paper, 12 x 19.5 cm, Museu Picasso) Le Parc del Retiro (1897) (Oil on canvas, 18.5 x 26.5 cm, Museu Picasso) Peintre dans le Prado (1897) (Pencil on paper, 19.5 x 12 cm, Museu Picasso) Corrida (Goya) (1897) Portrait de Hortensi Gell (1897) (Pencil on paper, Private Collection) Dessins (1897) (Ink on paper, 20 x 25.1 cm, Museu Picasso) Une querelle (1897) (Pen and ink on paper, 30.8 x 21 cm, The Picasso Estate) Science et charit [tude] (1897) (Oil on canvas, 197 x 249.5 cm, Museu Picasso) Science et charit [tude] (1897) (Charcoal and black pencil on paper, 27 x 47 cm, Museu Picasso) Francisco Bernareggi assis (Pencil on paper, 12 x 20 cm, Museu Picasso) Courses de taureaux (Goya) (Sanguine and pencil on paper, 17.5 x 10.5 cm, Museu Picasso) Courses de taureaux (Pen, brown ink and color pencil on paper, 13.2 x 21 cm, Muse Picasso)

[edit] 1898 Fille bohmienne devant La Musciera (1898) (Pastel on paper, 44.5 x 59.7 cm, Private Collection) Fille assise (1898) Portrait de Lola (1898) (Conte pencil on paper, 32.2 x 24.7 cm, Museu Picasso) Femme la guitare (1898) Garon bohmien nu (1898) (Oil on canvas, 49.7 x 32 cm) L'aumne (1898) Portrait de Carmen (1898) (Conte pencil on paper, 48 x 31.5 cm, Museu Picasso) Autoportrait (1898) (Conte pencil and color pencil on paper, 17.5 x 10.5 cm, Museu Picasso) Le charnier (1898) (Conte pencil, sanguine and watercolor on paper, 10.5 x 17.5 cm, Museu Picasso) Homme lisant (1898) (Conte pencil and watercolor on paper, 17.5 x 10.5 cm, Museu Picasso) Portrait de Pepe-Illo (1898) (Conte pencil and color pencil on paper, 17.5 x 10.5 cm, Museu Picasso) Saeta et son matre (1898)Kaci is a good friend..... (Conte pencil and watercolor on paper, 17.5 x 10.5 cm, Museu Picasso) Au bord du lit (1898) (Pencil on paper, 18.5 x 13 cm, Museu Picasso) Trois roses (1898) Carter (1898) Tte de cheval (1898) Cheval (1898) (Color pencil, 25 x 28 cm, The Picasso Estate)

Cheval Attele (1898) (Charcoal and watercolor on paper, 24.4 x 27.9 cm, Richard Gray Gallery) Lola de profil (1898) (Conte pencil on paper, Private Collection) Maisons de Horta d'Ebre (1898) (Pencil on paper, 16 x 20 cm, Museu Picasso) Maisons de Horta d'Ebre (1898) (Oil on canvas, 27 x 39 cm, Private Collection) Maison dans un champ de bl (1898) (Oil on canvas, 33 x 44 cm, Museu Picasso) Paysage de Horta d'Ebre (1898) Hermitage de Saint Antoine du Tossai (1898) Mulet (1898) (Oil on canvas, 27.7 x 36.4 cm, Museu Picasso) Chvres sauvages (1898) (Conte pencil on paper, 16.1 x 24.8 cm, Museu Picasso) La caverne (1898) (Oil on wood, 12.8 x 18.1 cm, Museu Picasso) Chvres (1898) (Pencil on paper, 32.3 x 24.5 cm, Museu Picasso) Jeune berger (1898) (Conte pencil on paper, 32.2 x 24.5 cm, Museu Picasso) Mas du Quiquet (1898) (Oil on canvas, 27 x 40 cm, Museu Picasso) Berger courtisant (1898) (Conte pencil on paper, 10.8 x 13.3 cm, Museu Picasso) Bcheron (1898) Moulin (1898) Paysan et moulin (1898) Garon de Horta d'Ebre (1898) Dessins (1898) (Conte pencil on paper, 32 x 24.5 cm, Private Collection)

Autoportrait (1898) (Conte pencil, 33 x 23.5 cm, Private Collection) 1899 Tte d'homme la Greco (1899) Portrait de Jacint Reventos (1899) Portrait de Carlos Casagemas (1899) Menu de Els Quatre Gats (1899) Le divan (1899) Fentre ferme (1899) Portrait d'Utrillo (1899) Portrait de Jaume Sabarts (1899) Portrait de Oriol Mart (1899) Caricature (Portrait de Josep Rocarol) (1899) Lola Picasso, sur de l'artiste (1899) Image:Lola Picasso the Artist's Sister.jpg Lola Picasso the Artist's SisterAutoportrait (1899) Allgorie: jeune homme, femme et grotesques (1899) La chata (1899) Portrait de Josep Cardona (1899) Portrait du pre de l'artiste (1899) Femmes traversant une place (1899) Paysage de Horta d'Ebre (1899) Homme assis (1899) Femme nue assise (1899) Homme (1899) Buste de Don Jos (1899) Enfant assis (1899) Fille suant son pouce (1899) Nu (1899) Homme nu (1899) Femme nue assise (1899) La Muse (1899) Un vieil homme sale (1899) Couple assis une table (1899) Patio andalou (1899) Couple (1899) Le baiser (1899) Couple andalou (1899) Don Jos tenant un parapluie (1899) Don Jos avec un pardessus (1899) Portrait de Don Jos (1899) Don Jos sur le rivage (1899) Picadors (1899) Fentre ferme (1899)

Portrait de Mercedes (1899) Intrieur avec vue sur fond enneig (1899) Lola devant une fentre (1899) Portrait de Lola (1) (1899) Portrait d'homme (1899) Portrait d'Angel F de Soto (1899) A l'extrieur de l'aire de danse (1899) Aumne (1899) Femme qui prie (1899) Femme qui prie et enfant (1899) Scne d'hpital (Derniers moments) (1899) Prtre qui visite un homme mourant (Derniers moments) [tude] (1899) Au chevet de l'homme mourant (1899) Au lit de mort (1899) Homme mourant et sa famille (1899) Les derniers moments (1899) Gnies faibles [tude] (1899) Portrait de Lola (2) (1899) Femme assise (1899) Au chevet de la femme mourante (1899) Homme lisant et quelques etudes (1899) Trois nus et main droite (1899) L'enfant mort-n (1899) Deux homes (1899) Portrait de Ramn Revents (1899) Portrait de Joan Vidal i Ventosa (1899) tudes (1899) Portrait de Carles Casagemas (1899) Portrait (1899) tudes et ttes (1899) Caricature de Joaquim Mir (1899) Le sage (1899) Groupe de femmes qui aide d'autres femmes (1899) Caricature de violoniste (1899) Le baiser (1899) Dame avec pkinois et autres personages (1899) Affiche 'Carnival 1900' [tude] (1899) 'Gente Nueva' [tude] (1899) Manola (1899) Danseuse de flamenco (1899) Femmes (1899) Le clotre de la cathdrale (1899) Ttes d'hommes et femmes [tudes] (1899) Ttes et figures [tudes] (1899) Ttes et main [tudes] (1899)

Donneur d'aumne [tudes] (1899) Tte de femme [tudes] (1899) Autoportrait [tudes] (1899) Buste de femme et dessins de Carles Casagemas et Joaquim Mir (1899) Homme terre (1899) Quatre femmes qui pleurent [tudes] (1899) Femme assise avec chle (1899) Portrait d'homme (1899) Mre et fille (1899) Picasso et le peintre Casagemas (1899) Buste de femme [tudes] (1899) Caf musical, nain et buste de femme (1899) Joueurs de cartes, femme et nain (1899) Dessin pour 'Art' [tudes] (1899) A deux doigts de la mort (1899) A la mort (1899) Figures dans la rue et tudes de ttes (1899) Courses de taureaux (recto); Esquisses (verso) (1899) Chanteuse (recto); Tte d'espagnole (verso) (1899) 1900 Couple espagnol devant une aubergeLe Moulin de la Galette (1900) Les amants dans la rue (L' treinte) (1900) Couple espagnol devant une auberge (1900) Le peintre Opisso (1900) Casagemas avec cape et canne (1900) Portrait de Manolo Hugu (1900) L'treinte dans la mansarde (1900) L'treinte brutale (1900) Dans la pice (La loge) (1900) Deux femmes assises une table et deux mains qui crivent (1900) Deux femmes (1900) Deux femmes assises (1900) Petite fille en habits du Dimanche (1900) Bonne avec bb dans ses bras (1900) Bonne avec deux enfants (1900) Midinette de Paris (1900) Dame avec chapeau et charpe autour du cou (1900) Prtre (1900) Femme assise, visage plein (1900) Parisienne (1900) Portrait de Sabats (1900) Portrait d'Anglada Camarasa (1900) French cancan (1900)

Les arnes de Barcelona (1900) Le matador (1900) La fin du numro (1900) Courses de taureaux (Corrida) (1900) Casagemas de face et de profil (1900) Sebastianus III Knig (Portrait de Sebasti Junyer-Vidal) (1900) La Musclera (1900) Arrastre (croquis) (1900) Intrieur de Els Quatre Gats (1900) Portrait de Eveli Torent (1900) Portrait de Creus (1900) Jeune fille devant une fentre ouverte (1900) Portrait de Daniel Masgoumeri (1900) Portrait de Jaume Sabarts ('Poeta decadente') (1900) Portrait d'homme de profil (1900) Portrait (1900) Portrait de Carles Casagemas (1900) Riera de Saint Jean vu d'une fentre (1900) Masque de visage (1900) Carnaval (1900) Courses de taureaux (Corrida) (1900) Taureau tir par la queue (1900) La fin de la route (L'ange de la mort) (1900) Picador et 'Monosario' (1900) Portrait de Ramon Surinach i Senties (1900) Djeuner l'extrieur (1900) Femme qui rve de Venise (1900) Portrait d'auteur (1900) Homme en manteau espagnol (1900) Eveli Torent (1900) Joan B Fonte (1900) Josep Cardona (1900) Josep Rocarol (1900) Poster pour 'Drabas Criollos' (1900) Auparavant (1900) Maintenant (1900) Picasso et Pallares arrivant Paris (1900) Autoportrait et tudes (1900) Une rue de Montmartre (1900) Hommes vaniteux (1900) Germaine (1900) Le peintre Sbastien Junyent (1900) Nogueras Oller et personnages dans Els Quatre Gats (1900) La sortie de l'exposition universelle, Paris (1900) Scne tauromachique (1900) Portrait de Joaquim Mir (1900)

Pere Romeu (1900) 'Els Quatre Gats' menu [tude] (1900) Affiche 'Caja de Previsin y Socorro' [tude] (1900) Affiche 'El Liberal' [tude] (1900) Dessin pour le journal 'Joventut' (1900) Etre ou ne pas tre (1900) Corrida [tudes] (1900) Enterrement rural (1900) Personnages sur une place borde d'arbres (1900) Lettre de Casagemas et Picasso Cinto Revents (1900) Cochers (1900) Femmes au caf (1900) Danseuse et femmes (1900) Baraque foraine (1900) Deux personages (1900) Femme en rouge (1900) Dans l'arne (1900) El clam de les verges (1900) Frommage a la creme! (1900) A la belle tomate! (1900)