INTRODUCERE

1) PROSPECTIUNEA SEISMICA - PRINCIPII Prospectiunea seismica este metoda geofizica ce se bazeaza pe generarea de unde seismice (acustice) in Pamint si inregistrarea reflexiilor lor la suprafata, astfel incit interpretarea acestora permite obtinerea de informatii pertinente in ceea ce priveste alcatuirea subsolului. Propagarea undelor seismice se supune legilor fizicii oscilatorii, astfel incit oriunde unda intilneste un orizont reflectator, o parte se reflecta inapoi spre suprafata si o parte se refracta (isi continua drumul in adincime).

Un orizont reflectator reprezinta o interfata intre 2 medii diferite, in general intre 2 tipuri litologice (roci) diferite. Parametrul esential ce caracterizeaza reflexia undelor seismice este impedanta acustica. Impedanta acustica = densitatea rocii * viteza (de interval) undei seismice prin roca O unda se reflecta numai daca exista un contrast de impedanta acustica la limita de separatie intre 2 medii litologice! In consecinta, cele mai multe reflexii se obtin de la suprafetele de strat!

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Reflexiile mai sint produse de: plane de falie, discordante, schimbari diagenetice (in special in cazul calcarelor), limite de fluide (contactele gaz/apa). Dintre cei 2 parametri care intra in definitia impedantei acustice, viteza de interval exercita principalul control intrucit variabilitatea sa este mult mai mare decit cea a densitatii.

La contactul dintre stratul 1 si stratul 2, se defineste coeficientul de reflexie (Rc) ca raportul dintre amplitudinea undei reflectate si amplitudinea undei incidente, sau: Rc = (IA2 IA1) / (IA1 + IA2), IA = impedanta acustica Cu cit contrastul de impedanta acustica este mai mare, cu atit coeficientul de reflexie este mai mare, deci amplitudinea undei reflectate va fi mai mare! Un coeficient de reflexie pozitiv se obtine cind stratul de dedesubt are impedanta acustica mai mare decit cel de deasupra (= contrast pozitiv de impedanta), si viceversa.

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

In adincime, se poate considera Pamintul ca o serie de intervale de viteze (si impedante) suprapuse. Pentru a inregistra unde reflectate de stratele geologice, este evident ca initial este nevoie de o sursa care sa genereze unde seismice (introduse in Pamint). In mod ideal, daca sar putea trimite un impuls (o unda) de durata infinitesimala (spike) in Pamint si care sa se reflecte inapoi la suprafata de la diferitele orizonturi, s-ar obtine exact seria de coeficienti de reflexie.

In realitate, sursa de unde seismice genereaza o unda de durata finita (wavelet) care calatoreste in adincime si care, reflectata spre suprafata, va fi inregistrata ca o succesiune de oscilatii numite trough (de la un contrast pozitiv de impedanta) si peak (de la un contrast negativ de impedanta).

Cu alte cuvinte, ceea ce se inregistreaza sub forma unei sectiuni seismice nu este numai raspunsul Pamintului, ci un raspuns combinat al Pamintului cu un wavelet (= convolutia semnalului initial cu seria coeficientilor de reflexie).

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

2) UNDA SEISMICA TIP, PARAMETRII, FAZA Prospectiunea seismica conventionala se bazeaza pe inregistrarea undelor primare (longitudinale).

O unda seismica este caracterizata de: - amplitudine (amplitude) = o masura relativa a contrastului de impedanta acustica (cu cit contrastul este mai mare, pozitiv sau negativ, cu atit amplitudinea undei este mai mare)

- frecventa (frequency) [Hz = s-1] (masoara de cite ori se produc oscilatii intr-o secunda) - perioada (period) [s] = inversul frecventei - lungimea de unda (wavelength) [m] - viteza (velocity) [m/s]

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Lungimea de unda = viteza * perioada = viteza / frecventa Datorita compactizarii din ce in ce mai avansate, impedanta acustica a rocilor creste in general cu adincimea (creste atit densitatea rocilor cit si viteza de interval). Cresterea de impedanta se face mai rapid in cazul rocilor argiloase (care se compacteaza mai mult) decit in cel al calcarelor. Frecventa undelor seismice scade pe masura ce acestea se reflecta de la orizonturi mai adinci. Pe masura ce unda se refracta si periodic reflecta spre suprafata, frecventele inalte se atenueaza. Cu alte cuvinte, Pamintul are tendinta de a absorbi frecventele inalte, astfel ca pe masura ce creste adincimea se inregistreaza frecvente din ce in ce mai joase (adica oscilatii din ce in ce mai putine si la distante lungimi de unda- din ce in ce mai mari). In general, spectrul de frecventa al undelor inregistrate este cuprins intre 1 100 Hz, desi valorile mari arareori depasesc 50 60 Hz. Cu cit freventele sint mai mari (adica sint mai multe oscilatii), cu atit se pot interpreta strate mai subtiri (pentru ca oscilatiile vin cu precadere de la limite de strat). Cu alte cuvinte, rezolutia seismica verticala este mai mare in cazul prezervarii frecventelor inalte. Rezolutia seismica verticala se refera la grosimea minima pe care un strat trebuie sa o aiba pentru a putea fi identificat pe sectiunile seismice. Aceasta rezolutie este cuprinsa intre un sfert si o jumatate de lungime de unda (si evident, scade cu adincimea datorita cresterii vitezei si absortiei frecventelor inalta). In general, limita de rezolutie este de 20 30m, arareori 10m! La strate mai subtiri (sub un sfert din lungimea de unda), incep sa se produca interferente (tuning effect) ale reflexiilor produse de capul (topul) si respectiv baza stratului. Trebuie tinut cont intotdeauna de capacitatea aceasta de identificare; daca pe teren, se poate face o cartare a stratelor la metru sau centimetru, seismica ofera o cartare de la 20m in sus ! In schimb, sectiunea seismica da posibilitatea observarii la scari laterale de kilometri zeci de kilometri si de citiva kilometri pe verticala !

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

In functie de relatia dintre pozitia contrastului de impedanta (orizontul reflectator) si pozitia undei, forma de unda poate fi in faza minima sau in faza zero.

In cazul fazei minime, limita stratului este data de inceputul oscilatiei, iar in cazul fazei zero, limita stratului este data de oscilatia centrala (cu amplitudinea cea mai mare). Sectiunile seismice in marea lor majoritate se reprezinta in faza zero. Polaritatea normala desemneaza un contrast pozitiv de impedanta printr-un trough (pentru ca tendinta generala este de crestere a impedantei cu adincimea, este mai usor de intepretat sectiunile seismice pe hirtie pe orizonturi albe decit de a desena prin orizonturi negre). Uneori, unda seismica rezultata se prezinta sub o forma inversata (se inmulteste cu -1), astfel ca se obtine o reprezentare in polaritate inversa.

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

3) SECTIUNEA SEISMICA REPREZENTARE O sectiune seismica are pe abscisa o scara de distanta iar pe ordonata timpul de care o unda are nevoie sa parcurga drumul la orizonturile reflectatoare si inapoi la suprafata. Acest timp dusintors (timp de parcurs) se numeste in engleza two-way travel time (TWT) si se masoara in secunde (cu subdiviziunile in milisecunde ms-). Intotdeauna, sectiunile seismice au un plan de referinta (datum) de la care incepe scara verticala (este nivelul de 0 ms). Acest plan este functie de altitudinea reliefului din zona in care se face achizitia de date seismice sau nivelul marii in cazul achizitiei offshore. Sectiunile seismice pot fi reprezentate in mai multe feluri. In figura de mai jos este reprezentat schematic doar un orizont reflectator.

Doua sint reprezentari principale : variable (var-) wiggle (prima sectiune) si densitate variabila (variable density) a doua sectiune-.

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Pe orizontala, indiferent de tipul de reprezentare, se prezinta o serie de unde verticale aflate la distanta egala (12 50m in general, in functie de distanta dintre receptori din timpul achizitiei). Aceste unde verticale care formeaza o sectiune seismica se numesc trase seismice (seismic traces). Dar, pina la obtinerea produsului final (ex. sectiunile de mai sus), se parcurge un drum lung, care incepe cu proiectarea achizitiei, achizitia de date seismice propriu-zisa si procesarea informatiei brute. Sectiunile urmatoare prezinta pe scurt aceste etape. In particular, procesarea cuprinde multi pasi in timpul carora se foloseste un aparat matematic sofisticat ce are ca scop principal indepartarea cit mai mult cu putinta a zgomotului (noise). Aceasta se datoreste faptului ca, desi dezideratul este sa se obtina numai informatie reala , utila din punct al vedere al interpretarii, se inregistreaza atit semnal geologic cit si unde provenite din alte cauze. Acestea din urma se constituie in zgomot, atit coerent cit si aleator (coherent / random noise). Cu alte cuvinte, scopul procesarii este sa imbunatateasca raportul semnal / zgomot (signal-tonoise ratio).

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

4) SECTIUNEA SEISMICA : DRUMUL LUNG INCEPE CU ACHIZITIA Achizitia datelor seismice se face atit pe uscat cit si pe mare (offshore). In lungul profilului de inregistrat se amplaseaza o sursa de unde seismice si un dispozitiv constituit din receptorii ce vor inregistra undele reflectate (= geofoni, pentru uscat). Sursa este fie explozibil constituita din incarcaturi de dinamita amplasate in mici foraje, fie este data de vibratoare (vibroseis) masini de mari dimensiuni (de tipul camioanelor) ce folosesc o placa cu care se loveste solul. Cantitatea de dinamita folosita la o impuscare este de ordinul a sute de grame kilograme de dinamita, functie de obiectivul (adincimea de investigatie) avut in vedere. Undele reflectate sint inregistrate de un aliniament de geofoni dispozitive de citiva centimetri care se infig in sol si care au inauntru o bobina fixa si un miez magnetic liber sa oscileze (sau viceversa) strabatute de un curent electric. O data ce undele primare ajung la suprafata si geofonii incep sa oscileze se genereaza un curent de inductie. Acest curent de inductie este cel ce se inregistreaza si el reprezinta amplitudinea undelor.

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Si sursa si dispozitivul de geofoni sint conectate la o statie de inregistrare, astfel incit amorsarea sursei si inceputul inregistrarii sa fie sincrone. Dupa fiecare impuscare, sursa de explozibil este deplasata in lungul profilului astfel ca in cazul unor strate orizontale, de la acelasi punct de pe un orizont reflectator (common depth point), se inregistreaza de mai multe ori unde reflectate de catre geofoni aflati progresiv la distanta mai mare de sursa (distanta sursa geofon = offset). Faptul ca de la acelasi punct se obtine informatie de mai multe ori este desemnat drept acoperire multipla (fold). Acoperirea multipla poate fi de ordinele 24, 48, 96 s.a.m.d (poate fi de ordinul sutelor). Realizarea unei acoperiri multiple satisfacatoare implica reducerea semnificativa a zgomotului. In mod evident, aceasta acoperire descreste catre marginile profilului (de acest lucru se tine seama atunci cind se proiecteaza profilele astfel incit capetele sa fie in afara lungimii utile). De la o singura impuscare se obtin mai multe trase, adica mai multe inregistrari corespunzatoare numarului de geofoni (se obtine un shot gather). Datorita distantei din ce in ce mai mare pe care unda o are de parcurs, reflexiile de la acelasi orizont apar la timpi din ce in ce mai mari (mai intirziate). Reflexiile descriu o curba hiperbolica a carei forma este puternic dependenta de viteza undei prin mediul respectiv.

Fiecare trasa reprezinta de fapt o serie de timp, adica o insiruire de amplitudini inregistrata la intervale de timp constante (1ms, 2ms etc). Acest interval de timp se numeste rata de esantionare (sampling rate).

10

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Cu cit rata de esantionare este mai mica cu atit unda inregistrata reda mai fidel unda reala. Totusi, o rata esantionare mica presupune informatii mai multe, capacitate de stocare digitala si procesare mai mare si implicit, costuri mai mari. Exemplul de mai jos arata efectul aplicarii de rate de esantionare diferite. La o rata de 2ms, unda reconstituita arata aproape exact ca si cea reala. Daca se mareste rata de esantionare, incep sa se piarda detaliile iar la o rata mare de 8ms -, unda inregistrata nu mai are nimic in comun cu cea reala. Evident, distorsiunea este cu atit mai pregnanta cu cit spectrul de frecventa al undei reale este mai inalt.

Efectul de distorsiune al undei reale prin esantionare la timpi mari poarta numele (intraductibil) de aliasing. Exista o valoare limita care leaga spectrul de frecvente (de fapt frecventa maxima) de rata de esantionare maxima pina la care nu se produce efectul de aliasing : frecventa Nyquist. Frecventa Nyquist = 1 / 2 * rata esantionare Aceasta frecventa reprezinta frecventa maxima care poate fi reconstituita cu acuratete satisfacatoare. Toate frecventele mai inalte vor fi de fapt reconstituite la valori mai mici din domeniul de frecvente, sub valoarea Nyquist.

11

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Achizitia de date pe mare (offshore) urmeaza aceleasi principii ca pe uscat, cu deosebirea ca sursa de unde acustice este intotdeauna de tip vibrator folosindu-se tunuri cu aer iar receptorii sint reprezentati de cabluri (hidrofoni) desfasurati in spatele vasului.

12

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

5) PROCESAREA : UN PAS INAINTE SPRE SECTIUNEA SEISMICA FINALA Dupa ce s-a facut achizia seismica in teren, datele se obtin sub forma de seismograme (formind shot gathers). Astfel, fiecare grup de reflexii corespunde inregistrarii facute la o singura impuscare. Fiecarui geofon (sau canal) ii corespunde o trasa seismica.

Etapele procesarii sint urmatoarele : 1) definirea geometriei dispozitivului de achizitie din teren 2) aplicarea corectiilor de relief (corectii statice)

13

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

3) corectii de amplitudine (normalizarea amplitudinilor) Unul dintre scopurile corectiilor de amplitudine se refera la compensarea pierderii de energie a undelor in adincime. O limita de impedanta acustica la un nivel superficial va produce o unda cu amplitudine mai mare decit o limita de acelasi contrast de la o adincime mai mare. Pentru compensare, seismogramele se inmultesc progresiv in adincime cu anumite functii sau constante (procedeul cel mai raspindit este AGC = automatic gain control).

O a doua corectie aplicata este cea de divergenta sferica. Aceasta se datoreste faptului ca o unda se propaga in realitate (tridimensional) ca un front de unde (similar cu undele care se propaga la suprafata unui lac dupa aruncarea unei pietre). Aceasta corectie este una geometrica.

14

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Modul in care frontul de unda intersecteaza un orizont reflectator defineste zona Fresnel. Dimensiunea acesteia defineste rezolutia orizontala, adica lungimea minima a unei limite geologice care poate sa furnizeze informatie (sa reflecte o unda). De exemplu, la 1.5 km in conditiile unor frecvente tipice, latimea zonei Fresnel este de ~300m! Astfel, un strat discontinuu, de latime mai mica, se va comporta ca un punct-sursa mai degraba decit un orizont reflectator. 4) filtrari Filtrarile au ca scop indepartarea unor tipuri de zgomot (unde nedorite, ce provin din surse diferite si care nu reprezinta informatie geologica reala). Filtrarea actioneaza precum egalizatorul unui casetofon de exemplu, prin suprimarea unor game de frecvente intre anumite valori. Trebuie avut in vedere totusi, ca prin suprimarea unor frecvente inalte de pilda (caracteristice anumitor zgomote) se indeparteaza si o parte din informatia utila care ar putea fi continuta in spectrul de frecvente. Pnetru a aplica filtre de frecventa seismogramelor inregistrate, este necesara trecerea datelor seismice originale din domeniul de timp - distanta (seria de timp, vezi mai sus) in domeniul de frecventa numar de unda. Aceasta conversie (si trecerea inversa) este facuta prin intermediul transformantei Fourier. Zgomotele coerente sint cele care au drept cauza sursa. In plus, se mai inregistreaza si zgomote aleatoare, nelegate de sursa de unde seismice. Din categoria zgomotului coerent fac parte : multiplele, unde de suprafata de tip ground roll sau guided waves, reverberatii etc. Din categoria zgomotului aleator fac parte : zgomotele provocate de folosirea echipamentului de inregistrare, actiunea vintului, ploii sau valurilor, activitati antropice etc.

15

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

5) deconvolutia Deoarece raspunsul inregistrat prin undele reflectate este format dintr-o combinatie a reflectivitatii Pamintului cu unda trimisa din sursa (vezi mai sus), comprimarea acesteia din urma accentueaza informatia reala prin eliminarea unor zgomote de tipul reverberatiilor, a undelor fantoma . Aceasta comprimare a impulsului initial (wavelet) rezultat din sursa poarta numele de deconvolutie.

6) corectia dinamica (NMO normal move-out) Aceasta etapa consta in primul rind in gruparea reflexiile in functie de punctul de la care provin (common mid-point sau common depth point). Se obtine astfel un CMP (CDP) gather.

16

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Ca si in cazul shot gather-ului, CMP (CDP) gather-ul prezinta reflexii care descriu o hiperbola data de intirzierile undei la distante mai mari de sursa (offset). In cazul de fata, fiecare reflexie de pe fiecare trasa reprezinta informatia venita din acelasi punct (reflecta acoperirea multipla)!

Intr-o prima etapa, se face liniarizarea reflexiilor (se anuleaza diferenta data de timpul de parcurs) printr-o analiza de viteza (inca odata : toate vin din acelasi punct, deci trebuie sa se gaseasca la acelasi timp !). Forma hiperbolei depinde de viteza mediului prin care unda a calatorit. Aceste viteze se numesc viteze de insumare (stacking velocities) si nu trebuie confundate cu vitezele de interval ! (doar acestea din urma se folosesc la convertirea profilelor de timp in adincime). Orizontalizarea reflexiilor are ca prim scop identificarea multiplelor care sint apoi atenuate (reduse la un punct).

17

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Multiplele sint o categorie de zgomot coerent ce se traduc prin inregistrarea aceluiasi orizont reflectator de mai multe ori (in general inca o data, dar exista si unde multiplu reflectate). Multiplele isi au originea de la un orizont unde exista un constrast de impedanta pozitiv foarte puternic, cum ar fi uneori interfata sediment / fundament cristalin, apa / fundul marii, topul unor intervale groase de sare, topul plarformelor carbonatice acoperite de sedimente cu viteze reduse etc. Multiplele apar la timp dublu fata de reflexia primara iar in cazul orizonturilor inclinate, multiplele vor aparea cu o inclinare dubla. Exemplul de mai jos este din Platforma Est-Europeana. Topul Neocomianului si Jurasicului mediu sint inregistrate inca o data spre partea de dreapta-jos a sectiunii.

Dupa orizontalizarea reflexiilor, a doua etapa consta in insumarea tuturor traselor (adica insumarea tuturor informatiilor care vin din acelasi punct, sau stacking). Insumarea produce o ameliorare semnificativa a raportului semnal / zgomot. Sectiunea obtinuta dupa aplicarea corectiei dinamice se numeste sectiune de timp nemigrata. Astfel, toate trasele apar ca si cum ar fi fost inregistrate la offset zero (sursa si punctul reflectator ar aparea pe aceeasi verticala) ! Aceasta ar fi valabila daca si numai daca toate stratele ar fi orizontale !

18

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

7) migrarea Pina acum discutia s-a referit la cazul in care toate stratele sint perfect orizontale. In realitate, exista foarte multe strate inclinate in Pamint, astfel ca CDP-ul (punctual de unde vine reflexia) nu mai coincide cu CMP-ul (jumatatea distantei dintre sursa si geofon). Cu alte cuvinte, undele inregistrate nu vin din locul de unde ar trebui in cazul in care stratele ar fi orizontale.

Migrarea este o corectie care aduce interfetele reflectatoare in pozitiile spatiale reale, astfel incit sursele si receptorii sa apara in mod corect pe aceeasi verticala (offset zero). De pilda, un sinclinal apare pe un profil seismic nemigrat ca un anticlinal! (migrarea insa, aduce reflexiile la pozitiile corecte astfel incit profilul migrat sa arate tot un sinclinal)

In afara de translatia orizonturilor inclinate in pozitii corecte, migrarea determina o micsorare a zonei Fresnel (creste rezolutia laterala) precum si atenuarea difractiilor. Difractiile sint unde care rezulta la intersectia undelor seismice cu suprafete unghiulare, ce actioneaza la rindul lor ca surse (legea lui Huygenss).

19

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Cazurile cele mai frecvente unde apar difractii sint faliile (in special la cele cu sarituri semnificative si care prezinta o zona de falie larga), faleze ingropate, diapire de sare, bariere recifale abrupte ingropate, intruziuni magmatice. Migrarea depinde in mod esential de evaluarea cu cit mai mare acuratete a vitezelor (de fapt vitezele sint marea necunoscuta a seismicii!). Astfel, contrastele localizate importante de viteze pot distorsiona imaginea seismica finala conducind la aparitia de asa-numite velocity pullup / pulldown. De exemplu, o perna / diapir de sare poate arata pe un profil de timp ca avind un anticlinal dedesubt deoarece viteza undelor seismice este mult mai mare in sare decit in rocile inconjuratoare (prin urmare timpul de parcurs este mai scurt). In contrapartida, se poate uneori observa un pulldown in cazul unui recif (calcare de tip boundstone, neafectate semnificativ de diageneza si care-si pastreaza porozitatea ridicata) inconjurat de calcare de tip mudstone, compacte ; viteza undelor seismice prin recif este mai mica decit prin mudstone astfel ca se observa ca reciful este format aparent intr-un sinclinal. 6) TIPURI DE PROSPECTIUNE SEISMICA : 2D, 3D, 4D, MULTICOMPONENT Prospectiunea 2D este cea mai raspindita si se foloseste atit pentru explorare preliminara cit si pentru explorare detaliata / dezvoltare, precum si pentru obtinerea profilelor lungi (de ordinul a 100km sau chiar mai mult) de cercetare adinca (la nivel crustal sau chiar litosferic) realizate in mod uzual de consortii universitare. Caracteristica de baza a prospectiunii 2D este ca generarea si inregistrarea undelor seismice se fac doar in lungul unui profil ! Toata procesarea care urmeaza se face considerindu-se ca undele sint reflectate doar in planul sectiunii seismice. Aceasta poate crea probleme atunci cind profilul seismic este proiectat paralel si foarte aproape de o structura importanta cum ar fi un plan major de falie sau in lungul flancului unui diapir de sare. Deoarece orice unda seismica se propaga tridimensional in subsol, in cazurile mentionate mai sus profilul seismic va inregistra unde reflectate din lateral care vor aparea ca reflexii false ce sint foarte dificil, daca nu imposibil, de atenuat prin procesare. Reteaua seismica 2D poate avea orice densitate de profile si cu orice orientare, desi se recomanda orientari pe cit posibil rectangulare. Profilele principale se proiecteaza perpendicular pe directia structurilor majore pentru a se obtine inclinari cit mai reale si pentru a se evita trenduri de unda venite din lateral. Evident, este intotdeauna nevoie si de profile longitudinale pentru a se putea face corelatii.

20

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

Prospectiunea 3D se face intotdeauna sub forma unei retele rectangulare ! Caracteristica principala este data de faptul ca inregistrarea undelor seismice se face simultan pe ambele directii (profile denumite inline si crossline), astfel ca procesarea se face in 3 dimensiuni, tinindu-se deci cont de toate directiile din care se pot obtine reflexii. Detaliul obtinut este mult mai mare decit in cazul prospectiunii 2D pentru ca rezultatul final este un cub de informatie !

Spre deosebire de seismica 2D unde se poate vedea doar informatia in lungul unui profil, in cazul cubului 3D exista o infinitate de directii dupa care se pot face sectiuni ! Orice sectiune individuala 3D arata exact la fel ca una 2D. In schimb, printr-un cub 3D se pot face sectiuni orizontale (extrem de utile in detalierea capcanelor stratigrafice, cum ar fi rezervoarele fluviatile), se pot face harti de atribute ale trasei seismice (cum ar fi harti de amplitudine ale unui orizont), se pot proiecta sonde orizontale si in general, detaliul la care se ajunge intr-o interpretare structurala sau stratigrafica este extrem de ridicat. In general, prospectiunea 3D se face in scopul detalierii unui zacamint si doar arareori pentru explorare, intrucit costurile sint cu mult mai mari decit in cazul achizitiei de profile conventionale 2D. In cazul seismicii 3D procesarea se face astfel incit intersectiile dintre profilele individuale se potrivesc perfect. Nu acelasi lucru se intimpla cu profilele 2D unde exista uneori dezlegari

21

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

(misties) la intersectii. Desi teoretic 2 sau mai multe profile 2D trebuie sa se potriveasca perfect la intersectii, se intimpla ca intre orizonturi sa existe diferente de timp, uneori de citeva zeci de milisecunde. Aceste dezlegari pot aparea atunci cind se lucreaza cu seturi de profile achizitionate la ani diferiti, de catre companii (sau de catre echipe ale aceleasi companii) diferite, cind s-au utilizat plane de referinta diferite sau cind profilele se intersecteaza pe falii. Alte cauze rezida in erori de procesare, atunci cind s-au aplicat viteze de insumare incorecte sau cind corectiile statice sint insuficient aplicate (inclusiv cele referitoare la zona de viteze mici ZVM = zona superficiala, de sol si cea alterata, care prezinta in general viteze mult mai reduse decit cele prin sedimente). Prospctiunea 4D (time lapse seismics) nu este altceva decit o retea de profile 3D repetata la un anumit interval de timp si achizitionata / procesata in aceleasi conditii si urmind aceleasi proceduri ca in cazul anterior. Se foloseste doar in etapa de dezvoltare si doar in cazul zacamintelor de hidrocarburi mari, care sa justifice o astfel de investitie. Repetarea unei seismici 3D in conditiile anterioare se face cu scopul de a observa dinamica zacamintului in sensul determinarii modului in care se face drenarea hidrocarburilor spre sondele de productie. Schimbarea saturatiei de petrol / gaze in rezervor induce o schimbare in amplitudini sau in alte atribute seismice (ex. : frecvente). Prin compararea cu starea (hartile) anterioara(e) se pot lua decizii de optimizare a dezvoltarii zacamintului (identificarea blocurilor structurale care nu au fost inca produse, evaluarea dinamicii apei de zacamint, determinarea locatiilor optime pentru noi sonde de productie sau sonde de injectie de apa). Prospectiunea multicomponent este inca in faza de dezvoltare. Ea se refera in mod esential la inregistrarea energiei undelor seismice pe mai multe directii astfel incit se pot inregistra si undele secundare (transversale). Exista anumite trasaturi structurale sau stratigrafice, cu precadere cele subtile, care se pot identifica local mai bine pe o sectiune de unde transversale sau prin comparatia intre sectiunile de unde primare si secundare. 7) PUTEREA SEISMICII Prospectiunea seismica este poarta de observatie spre interiorul Pamintului. Ea ofera prin intermediul profilelor sau cuburilor seismice o imagine care reflecta acest interior desi nu-l reprezinta fidel (niciodata nu se poate face o interpretare lipsita total de echivoc!). Este scopul interpretarii deci, sa traga concluzii cit mai aproape de realitate cu privire la : - structura bazinului de sedimentare - arhitectura sistemelor depozitionale - cadrul cronostratigrafic al umplerii si deformarii bazinului - identificarea capcanelor de hidrocarburi si eventual detectia directa a acestora (mai rar, cazul gazelor) Desi exista in general intr-o sectiune seismica destule indicatii pentru predictia tipurilor de roca din subsol, niciodata nu vor exista certitudini atita timp cit nu se dispune de sonde care sa poata fi proiectate pe profil ! Pentru a se folosi eventual informatia dintr-o sonda, este absolut necesar ca aceasta sa poata fi convertita din adincime in timp. Mai precis, este nevoie de a se stabili o serie (un tabel) de echivalente adicime timp. Pentru aceasta, sonda trebuie sa dispuna cel putin

22

STRATIGRAFIE SEISMICA: INTRODUCERE

de un carotaj acustic (vitezele sint principalul factor din compozitia impedantei acustice, desi ideal ar fi sa existe si un carotaj de densitate). Din acest carotaj acustic se pot extrage vitezele de interval ale formatiunilor intilnite in sonda si in final se constrieste o curba care are pe ordonata adincimea si pe abscisa timpul. O abordare mai precisa presupune construirea seriei teoretice de coeficienti de reflexie din carotajele acustice si de densitate. Pasul urmator il reprezinta convolutia acestei serii cu o forma de unda teoretica (wavelet) pentru obtinerea unei seismograme sintetice. Aceasta seismograma sintetica se compara in final cu portiunea din profilul seismic unde urmeaza a fi proiectata sonda, astfel incit informatiei seismice i se ataseaza o informatie de sonda cu precizie ridicata (lucru foarte important atunci cind se lucreaza pentru proiectarea exploatarii).

Inregistrari mai utile (mai precise) pentru convertirea in timp a sondelor decit carotajul acustic sint seismocarotajele (checkshots) sau VSP-urile (Vertical Seismic Profilling).

23