UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE SUCEAVA FACULTATEA DE TIINE ALE EDUCAIEI CAPITOLUL 14 CUNOA.

TEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL 1. Utilitatea cunoa.terii clasei de elevi ca grup social 2. Obiectivele cunoa.terii clasei de elevi 3. Fi.a de caracterizare a clasei 4. Metode .i tehnici de cunoa.tere a grupurilor: Observa.ia sistematic.; Tehnica sociometric.; Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului 1. UTILITATEA CUNOA.TERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL Eforturile profesorilor de a cunoa.te particularit..ile grupurilor de elevi cu care lucreaz. au o tripl. finalitate (M. Zlate, C. Zlate, 1982): Praxilogic. . intrucat, pe baza informa.iilor ob.inute, profesorii pot s. conceap. modalit..i practice de interven.ie psihopedagogic., de natur. s.-i mobilizeze pe to.i elevii clasei pentru a participa la realizarea obiectivelor care revin colectivului din care fac parte, s. se implice activ .i direct in via.a de grup. Cunoa.terea grupului clasei de elevi ca grup urm.re.te, a.adar, in primul rand, ameliorarea func.ionalit..ii .i a eficien.ei acestuia. Pentru a preveni apari.ia unor eventuale fenomene de rezisten.. sau ripost. din partea grupului la ini.iativele de sporire a gradului de eficien.. .i de implicare colectiv. in rezolvarea problemelor colectivului clasei, este necesar. o bun. cunoa.tere de c.tre profesori a atitudinilor .i a opiniilor colective, a motivelor care pot s.-i determine pe elevi s. colaboreze, a valorilor dominante, a structurii grupului, la un moment dat .i a tendin.elor de evolu.ie ale acestuia. Organizatoric. . c.ci permite o mai bun. organizare .i conducere a colectivelor de elevi, alegerea de c.tre profesori a celor mai potrivite structuri organizatorice pentru buna dirijare a activit..ilor comune desf..urate in .coal.. Diagnostic. .i prognostic. . pentru c. ii ajut. pe profesori s. in.eleag., s. explice .i s. interpreteze, pe de o parte, starea actual. a Sociologia educa.iei grupului clasei, de exemplu, gradul de coeziune, de omogenitate, autonomie etc., iar, pe de alt. parte, seve.te anticip.rii dinamicii viitoare a colectivelor de care se ocup.. Aceia.i autori ofer. cateva exemple de situa.ii din via.a social. a colectivului unei clase, care solicit. folosirea de c.tre profesori a unor metode obiective de cunoa.tere a grupurilor: a) Preluarea de c.tre profesor a unei noi clase de elevi impune de.inerea unor informa.ii despre particularit..ile colectivului respectiv, a.a cum se prezint. ele in momentul inceperii colabor.rii cu noul profesor.

 gCunoscand potretul psihosocial al unui grup, punctele lui tari sau nevralgice, cei care lucreaz. cu grupurile sociale .i-ar putea organiza mai bine propria lor activitate, ar putea asigura mai bine condi.iile in care aceasta se desf..oar., astfel incat ea s. de.in. cat mai multe influen.e educative h (op. cit. pg. 80). Cele mai utile metode pentru aceast. situa.ie sunt considerate a fi metoda autobiografiei grupului .i metoda stabilirii profilului psihosocial al grupului, pe care le vom prezenta succint mai jos. b) Aprecierea gradului de participare a elevilor la activit..ile colective ale clasei este de natur. s. pun. in eviden.., in ultim. instan.., eficien.a grupului. Metoda cea mai folosit. in acest scop este metoda observa.iei sistematice pe baza categoriilor interac.ionale. Ea permite ob.inerea unor informa.ii despre frecven.a .i diversitatea propunerilor, sugestiilor ori a opiniilor formulate in grupul respectiv, dar .i stabilirea profilului comunica.ional-participativ .i a profilului comunica.ionalinterac.ional al grupului (de exemplu, cine cu cine comunic., cat, ce .i cum se comunic.). c) Cunoa.terea rela.iilor interpersonale in interiorul grupului prezint. o deosebit. importan.. pentru aprecierea climatului existent in grupul respectiv. Randamentul .i productivitatea unui colectiv .colar, dar .i evolu.ia lui, depind in mare m.sur. de natura rela.iilor care se stabilesc intre membrii acestuia. Existen.a unor rela.ii preferen.iale pozitive intre elevi, a unor afinit..i .i a unor constela.ii amicale favorizeaz. colabor.rile .i induc o atmosfer. destins. de lucru. Tehnica sociometric. reprezint. una dintre metodele des aplicate de profesori pentru a cunoa.te aceste aspecte. Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social d) Constituirea temporar. a unor grupuri de munc., de crea.ie, de rezolvare a unor probleme reprezint. o alt. situa.ie in care profesorii selecteaz. elevii care vor intra intr-un anumit grup pe baza aprecierii afinit..ilor existente intre ei .i a disponibilit..ii lor de a colabora. Stabilirea tipului de personalitate interpersonal. reprezint. o alt. metod. care poate fi de folos in aceste scopuri. 2. OBIECTIVELE CUNOA.TERII CLASEI DE ELEVI Ob.inerea unei imagini unitare .i complete asupra unei clase de elevi este rezultatul analizei grupului educa.ional respectiv din mai multe perspective complementare (Cristea S., Constantinescu C., 1998, M. Zlate, C. Zlate, 1982): a) Perspectiva structural. este de natur. s. conduc. la realizarea a trei obiective importante: . Cunoa.terea gradului de omogenitate sau de eterogenitate a grupului clasei, prin ob.inerea unor informa.ii legate de compozi.ia acestuia: num.r de membri, varst., sex, mediu de provenien.., preg.tire anterioar.; . Cunoa.terea momentelor mai semnificative din evolu.ia

grupului, de natur. s. explice caracteristicile sale actuale; . Cunoa.terea stadiului de socializare in care se afl. elevii clasei respective, pus eviden.. de sistemul de statusuri .i roluri, care func.ioneaz. in interiorul grupului, la un moment dat, cu toate interac.iunile .i ierarhiz.rile din interiorul acestuia ( gechilibr.ri h sau gconflicte de rol h), prezen.a structurilor centralizate sau descentralizate in cadrul grupului, rela.ia grupului cu alte grupuri. Asemenea informa.ii sunt de natur. s. pun. in eviden.. fenomene definitorii pentru realizarea func.iei de socializare a .colii, cum ar fi desprinderea copiilor de afectivitatea primar., specific. familiei, interiorizarea obliga.iilor .colare ca norme societale, superioare, ca arie de cuprindere, celor familiale, multiplicarea criteriilor de Sociologia educa.iei recunoa.tere/dobandire a statusului fiec.rui elev, prin luarea in considera.ie, dincolo de performan.ele .colare imediate, a altor tipuri calitative de performan.. legate de fondul aptitudinal/atitudinal al fiec.ruia, capacitatea de autoorganizare .i de colaborare ..a. b) Perspectiva sociopsihologic. analizeaz. caracteristicile proprii ale colectivului, legate de activitatea dominant. de inv..are, dar .i de particularit..ile specifice varstei elevilor ori de raporturile interindividuale dintre elevi .i profesori sau raporturile cu mediul extra.colar, toate fiind de natur. s. confere individualitate clasei de elevi. Abordarea din aceast. perspectiv. contribuie la realizarea altor obiective specifice ale cunoa.terii clasei de elevi: . Cunoa.terea acelor propriet..i ale grupului care sunt definitorii pentru caracterizarea lui in termen de gsintalitate h, analogic celui de personalitate (grup unitar sau dezbinat, grup cooperator sau refractar la cooperare, preocuparea dominant. pentru realizarea obiectivelor educative sau orientat cu preponderen.. spre satisfacerea nevoilor afective ale membrilor s.i etc.); . Cunoa.terea principalelor fenomene de grup, care se manifest. in interiorul colectivului clasei, de exemplu, manifestarea coeziunii .i consensului sau apari.ia unor tensiuni .i conflicte, de ostilitate .i agresivitate, precum .i modul specific de reac.ie la aceste fenomene, prin adoptarea unor atitudini de toleran.., acceptare .i adaptare ori de pasivitate, apatie, retragere, evaziune etc.; . Cunoa.terea particularit..ii interac.iunii .i comunic.rii dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin gradul lor de extindere, caracter reciproc sau unilateral, eficacitate .i influen.., existen.a /inexisten.a unor re.ele

.i structuri de comunicare folosite mai des in cadrul grupului, precum .i a unor factori specifici de perturbare a comunic.rii. Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social c) Perspectiva sociopedagogic. este de natur. s. ofere profesorilor informa.ii privind gradul in care clasa de elevi a ajuns s. intruneasc. acele note caracteristice unui grup educa.ional eficient: prioritatea acordat. de grup realiz.rii scopurilor instructiv educative prescrise; adoptarea .i respectarea unor norme de grup favorabile desf..ur.rii cu eficien.. a activit.tilor .colare; existen.a unor lideri informali .i formali, capabili s. asigure o conducere a grupului in direc.ii dezirabile din punct de vedere pedagogic .i s. asigure coeziunea intern. necesar. unei activit..i productive. Obiectivele cunoa.terii grupului clasei, in acest caz, vor viza: . Scopurile membrilor grupului .i ale grupului ca intreg, cu predominan.a celor individuale sau de grup, a celor de sarcin. ori a celor de men.inere, claritatea, .i complexitatea lor, acceptarea .i angajarea membrilor grupului in realizarea acestora; . Particularit..ile normelor de grup . natura acestora (valoare, caracter dezirabil pedagogic) gradul de acceptare a lor de c.tre grup .i fenomenele provocate de respectarea sau nerespectarea lor (satisfac.ie/insatisfac.ie, conformism/nonconformism, devian.e etc.; . Conduc.torii (liderii) grupului .i stilul de conducere acceptat de grup, efectele asupra activit..ii grupului a stilului de conducere al diferi.ilor lideri. d) Perspectiva socio-comunitar. . permite ganaliza clasei din perspectiva raporturilor de democra.ie direct. exprimate in practica .colar. la nivelul grupului educa.ional de referin.. h (Cristea S., Constantinescu C., 1998, pag. 213). Obiectivele cunoa.terii clasei de elevi, realizate prin cercetarea din aceast. perspectiv., vizeaz. contribu.ia colectivului respectiv de elevi la preg.tirea civic. a tinerilor care o compun prin: . Identificarea comportamentelor de grup care atest. existen.a sentimentului identit..ii colective, de apartenen.. la grupul clasei; Sociologia educa.iei . Disponibilitatea grupului de a accepta pluralitatea punctelor de vedere exprimate in interiorul s.u ori in rela.ie cu alte grupuri; . Comunicarea/colaborarea grupului, dincolo de cercul clasei, cu alte grupuri ale organiza.iei .colare, institu.ionalizarea raporturilor de parteneriat;

. Capacitatea de mediere a conflictelor ..a. 3. FI.A DE CARACTERIZARE A CLASEI Fi.a de caracterizare a clasei este un document care con.ine concluziile investiga.iilor asupra unei clase de elevi. Ea reprezint. o informare esen.ializat. asupra caracteristicilor clasei respective. Rubricile fi.ei ofer., totodat., profesorilor indica.ii asupra faptelor pe care trebuie s. le cerceteze in continuare .i care sunt considerate necesare pentru o bun. cunoa.tere a unui grup .colar. In .coli profesorii utilizeaz. diverse alte tipuri de fi.e (fi.a medical., fi.a psihologic., fi.a pedagogic. pe obiecte, fi.a psihopedagogic. sau fi.a individual. a elevului), dar spre deosebire de fi.a clasei, ele sunt destinate sistematiz.rii datelor despre caracteristicile unui singur elev, cu particularit..ile sale individuale, nu despre un intreg colectiv .colar. Fi.a de caracterizare a clasei reprezint. un instrument de lucru in mana profesorului .i indepline.te mai multe func.ii: . Fixeaz. cadrul de cunoa.tere a grupului clasei de elevi, indicand aspectele care trebuie s. fie abordate; . Ordoneaz. .i prezint. intr-o manier. sistematic. datele ob.inute in urma investiga.iilor intreprinse asupra grupului; . Informeaz. permanent profesorii care preiau clasa respectiv. asupra caracteristicilor colectivului de elevi cu care urmeaz. s. lucreze; . Direc.ioneaz. procesul formativ desf..urat in .coal. in vederea educ.rii capacit..ilor de integrare social. a elevilor care compun clasa .colar. la care se refer. fi.a respectiv.; Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social . Ofer. indicatori de evaluare a eficien.ei ac.iunilor educative intreprinse pentru a-i ajuta pe elevi s. se dezvolte in planul social. Ca .i in cazul celorlalte tipuri de fi.e psihopedagogice, gradul de eficien.. al fi.ei clasei de elevi este condi.ionat de respectarea unor criterii metodologice (MUSTER D., 1971, pg. 39): . Criteriul completitudinii . s. permit. acoperirea tuturor aspectelor definitorii pentru specificul unui grup; . Criteriul select.rii . din multitudinea fenomenelor de grup descrise in literatura de cercetare s. se concentreze asupra acelora care sunt utile profesorilor pentru realizarea obiectivelor lor educative; . Criteriul sistematiz.rii . s. permit. o ordonare logic. a informa.iei .i s. scoat. in eviden.. aspectele specifice ale unei clase de elevi; . Criteriul accesibilit..ii . s. poat. fi completat. .i cercetat. cu u.urin.. de toate persoanele implicate in procesul educativ. Con.inutul fi.ei de caracterizare a clasei de elevi se grupeaz. in patru mari sec.iuni: informa.ii generale, dinamica grupului, specificul clasei ca microgrup social, concluzii (CRISTEA S.,

CONSTANTINESCU C., 1998): .coala c c c c c c c c c./Localitatea c c c c c c c c c c c Clasa: c c c c c c c c. FI.A DE CARACTERIZARE A CLASEI I. INFORMA.II GENERALE 1. Nr. elevi: c c c..; Nr. b.ie.i: c c.; Nr. fete: c c. 2. Profesiile p.rin.ilor/nr. cazuri; .. c c c c c c c c c c./ .. c c c c c c c c c c/ .. c c c c c c c c c c/ Sociologia educa.iei 3. Starea s.n.t..ii/ nr. cazuri .. c c c c c c c c c../ .. c c c c c c c c c../ 4. Situa.ia la inv...tur.: .. Mediile generale ale clasei in anii preceden.i (anul/media): . c c c/ c c.. . c c c/ c c.. . c c c./ c c. Etc. .. Mediile generale la disciplinele fundamentale: . Limba .i literatura roman.: c c; . Matematica: c c c c c c c c; . Biologia: c c c c c c c c c..; Etc. 5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri .. Aptitudini sportive/ c c c. .. Aptitudini artistice/ c c c. .. Aptitudini matematice/ c c. .. Aptitudini tehnice/ c c c c. Etc. Elevi care ridic. probleme/ nr cazuri .. Probleme sociale/ c.. .. Probleme la inv...tur./ c c. .. Probleme comportamentale/ c c. 6. Starea general. de disciplin. a colectivului: c c c. 7. Perspectiva colectivului: c c c c c c c c c c c II. DINAMICA GRUPULUI 1. Gradul de coeziune colectivului: . Colectivul clasei este in formare (marca.i situa.iile constatate) .. Exist. un subgrup dominant format din fo.ti colegi de clas. (nr. elevi c c c); .. Exist. un subgrup secundar cu tendin.a de a se opune grupului majoritar, dominant (nr. elevi c c.); .. Exist. mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi c.../ c.. Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social . Colectivul clasei este format .. Alegerea modului de ac.iune al grupului se face cu acordul total sau majoritar al membrilor? c c c c c c c c c c c c c c c c c c

.. Ajungerea la acord presupune discu.ii, confruntare de puncte de vedere? c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c c. .. Se constat. o transformare a structurii interne a grupului atunci cand se trece de la o sarcin. la alta? c c c c c c c c c c c c c c c... 2. Scopul dominant imediat al colectivului c c c.. 3. Scopul de perspectiv. al colectivului c c c c c c.. III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP Procesele de influen.. a grupului asupra membrilor determin. la cei mai mul.i (marca.i): .. Conformism (respectarea normelor de grup) .. Autonomie (independen.a in raport cu alte grupuri) .. Respingere/ acceptare a noilor veni.i; .. Pl.cerea apartenen.ei la grup .. Disponibilitatea de a ac.iona pentru grup .. Alte aspecte 4. METODE .I TEHNICI DE CUNOA.TERE A GRUPURILOR a) OBSERVA.IA SISTEMATIC. Metoda cel mai des utilizat. de profesori pentru cunoa.terea grupurilor de elevi cu care lucreaz. este observa.ia sistematic.. Ea presupune urm.rirea .i consemnarea, dup. un plan dinainte elaborat, a manifest.rilor grupului in diferite situa.ii sociale, cu scopul cunoa.terii particularit..ilor acestuia. Ca .i in alte domenii, metoda observa.iei se poate aplica in o multitudine de forme (de exemplu, observa.ie direct./indirect.; participativ./de la distan.. etc.) .i trebuie s. satisfac. acelea.i cerin.e generale (de exemplu, existen.a unui plan de observa.ie; existen.a unui sistem de inregistrare exact. a datelor; stabilirea unor procedee de verificare a informa.iilor, eviden.a surselor de eroare .i de distorsionare subiectiv. ..a.). Intrucat aceste probleme generale sunt Sociologia educa.iei binecunoscute, in cele ce urmeaz. ne vom opri asupra unei tehnici specifice de observare a comunic.rii dintre membrii unui grup .i a interac.iunilor dintre ei, cunoscut. sub numele de ganaliza interac.iunilor h. Tehnica a fost conceput. de psihosociologul american ROBERT F. BALES (1950) .i este recomandat. in majoritatea lucrarilor romane.ti care abordeaz. problema observa.iei grupurilor mici (A. Bogdan-Tucicov, 1981, M. Zlate, C. Zlate, 1982, C. Zamfir, L. Vl.sceanu, 1993 ..a.). O prezentare detaliat. au realizat-o M. Zlate .i C. Zlate (1982) de la care am preluat majoritatea informa.iilor pe care le prezent.m in continuare. Scopul acestei tehnici este acela de a inlesni culegerea unor informa.ii pertinente privitoare la : .. con.inutul predominant al comunic.rii dintre membrii grupului (de exemplu, schimb de informa.ii, opinii, sugestii); .. orientarea .i tipologia interac.iunilor dintre ace.tia (de exemplu, grup centrat pe rezolvarea sarcinilor / grup centrat pe preocup.ri socio-afective);

.. sensul dominant de ac.iune al participan.ilor (de exemplu, emitere / solicitare de informa.ii, opinii, sugestii etc.). Specificul acestei tehnici const. in observarea derul.rii interac.iunii dintre membrii unui grup de discu.ie, in situa.iile in care se analizeaz., se delibereaz., se decide modul de rezolvare a unei probleme. Observatorul consemneaz. intr-o foaie de intabelare natura fiec.rei interven.ii verbale sau nonverbale a membrilor grupului. Sarcina observatorului este de a incadra fiecare interven.ie verbal. sau nonverbal. in una dintre cele 12 categorii interac.ionale inscrise pe foaia de intabelare .i de a marca frecven.a cu care apare categoria respectiv.. Comportamentele verbale/nonverbale posibile intr-un grup mic au fost grupate in trei zone socio-emo.ionale, fiecare zon. incluzand, la randul ei, mai multe categorii interac.ionale: I. Zona socio-emo.ional. pozitiv. include toate interven.iile verbale/nonverbale care se incadreaz. in una dintre urm.toarele categorii interac.ionale: 1. Manifestarea solidarit..ii (de exemplu, adresarea unor cuvinte agreabile, felicit.rile sau comp.timirile, oferirea ajutorului, concilierile etc); Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social 2. Manifestarea destinderii (de exemplu, glumele, reac.iile de bucurie / satisfac.ie, tentativele de inl.turare a tensiunilor ..a.); 3. Exprimarea acordului (de exemplu, exprimarea aprob.rii, acordul tacit ..a.). II. Zona neutr. a sarcinii grupeaz. toate interven.iile verbale/nonverbale care se incadreaz. in una dintre urm.toarele categorii interac.ionale: 4. Emiterea de sugestii (de exemplu, pentru orientarea discu.iilor, pentru deblocarea lor, f.r. a pune in inferioritate alte puncte de vedere); 5. Emiterea de opinii (de exemplu, formul.ri de tipul: gCred c. ave.i dreptate h/ gDup. p.rerea mea c h etc.); 6. Furnizarea de informa.ii; 7. Solicitarea de informa.ii (de exemplu, formul.ri de tipul gCe vre.i s. spune.i cu aceasta? h / gCe a.i mai aflat in leg.tur. cu c..a. h; 8. Solicitarea de opinii (de exemplu, gCe p.rere ave.i despre c? h/ gCum aprecia.i c..? h ..a.); 9. Solicitarea de sugestii (de exemplu, gCe ar trebui f.cut? h/ gCe propune.i? h etc.). III. Zona socio-emo.ional. negativ.; 10. Dezaprobarea pasiv. (de exemplu, gNu sunt de acod h/ gAceasta nu m. convinge c h ..a.); 11. Manifestarea tensiunii (de exemplu, retragerea de la discu.ie, formularea unor acuze, autocritica);

12. Manifestarea antagonismului (de exemplu, ironiile, formul.rile sarcastice / arogante; formularea de amenin..ri, blamarea, mania ..a.). Foaia de intabelare este completat. de profesor, pe parcursul desf..ur.rii observa.iei, cu folosirea unor coduri prestabilite. Modul de lucru este descris de M. Zlate .i C. Zlate (1982): gSe convine, spre exemplu, ca subiec.ii din grup s. fie nota.i cu numere de la 1 la cn; grupul cu 0 (zero); categoria cu num.rul ei pus intre paranteze. Codificarea de tipul (7) 2-1 se cite.te: subiectul 2 solicit. informa.ii Sociologia educa.iei subiectului 1; codificarea (3)1-0 se cite.te: subiectul 1 ofer. o serie de sugestii grupului h (M. Zlate, C. Zlate, op. cit. pg. 30). Atunci cand se inten.ioneaz. analiza particip.rii fiec.rui membru din grup la discu.ii, aceia.i autori propun utilizarea unei foi de intabelare de genul urm.tor (simplificat. de noi): Numele subiectului A Sedin.a din c c c c. B C D E F Grup Total interac.iuni Manifestarea solidarit..ii ++ ++ +++ ++ ++ ++ 13 Manifestarea destinderii + ++ +++ ++ ++ ++++ 14 Aprobare pasiv. +++ ++ + ++ + ++++++ 15 Emitere de sugestii ++ ++ + + ++ ++++++ 14 Emitere de opinii Emitere de informa.ii Solicitare de informa.ii Solicitare de opinii Solicitare de sugestii Dezaprobare pasiv. Manifestarea tensiunii Manifestarea antagonismului Dac. subiectul A i.i exprim. aprobarea fa.. de o idee a lui B, atunci in dreptul subiectului B, in c.su.a corespunz.toare categoriei 3 se va pune un semn (+); dac. adreseaz. o sugestie grupului, atunci semnul se va plasa in dreptul categoriei 4 , la rubrica ggrup h ..a.m.d. b) TEHNICA SOCIOMETRIC. Tehnica sociometric. ini.iat. de J. L. MORENO, psihosociolog american de origine roman., reprezint. un ansamblu de procedee articulate intre ele: .. Testul sociometric; .. Sociomatricea; .. Sociograma; .. Indicii sociometrici; Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social Testul sociometric se poate prezenta sub forma unui interviu

(atunci cand se aplic. .colarilor mici) sau sub forma unui chestionar, ale c.rui intreb.ri ii pun pe elevi sa-.i exprime preferin.ele pentru colegii din clas. cu care ar dori s. stea in aceea.i banc., sau s.-.i petreac. timpul liber, ori s. colaboreze in realizarea diferitelor tipuri de activit..i .colare etc. Uneori, intreb.rile puse le pot solicita s. gghiceasc. h pe acei colegi care i-ar prefera / i-ar respinge pe ei in.i.i in calitate de parteneri pentru activitatea respectiv., r.spunsurile fiind inso.ite de motivarea r.spunsurilor date. In func.ie de con.inutul lor, intreb.rile unui test sociometric pot viza, a.adar, mai multe gcriterii sociometrice h: unele urm.resc ob.inerea de informa.ii despre anumite st.ri de fapt din interiorul grupului .i se numesc criterii diagnostice (de exemplu, informa.ii despre atmosfera general. socio-afectiv. a grupului, despre gradul de coeziune a grupului respectiv ..a.), altele au la baz. inten.ia de reorganizare a colectivului in vederea desf..ur.rii cu mai mult. eficien.. a unei anumite activit..i, pe baza preferin.elor elevilor de a lucra in echipa cu anumi.i colegi si in acest caz, se numesc criterii ac.ionale. Un test sociometric poate cuprinde unul sau mai multe criterii, in func.ie de obiectivele urm.rite in cercetare (P. Golu, 1981). De exemplu, testul poate con.ine o singur. intrebare de tipul: gDac. s-ar schimba a.ezarea in b.nci, cu cine .i-ar pl.cea s. stai in banc.? h; gCu cine nu .i-ar pl.cea? h, dar poate con.ine .i alte intreb.ri de genul: gDe ce tocmai pe el il preferi? h; gDe ce nu il preferi? h; gPe tine cine crezi c. te va alege s.-i fii coleg de banc.? h gCine crezi c. nu te va alege? h etc. Intreb.rile pot s. se refere desigur la persoanele preferate ca parteneri intr-un joc sportiv, ori pentru elaborarea unui referat sau pentru indeplinirea unei sarcini .colare in colaborare ..a.m.d. Se in.elege c. cei prefera.i in calitate de coechipieri sportivi, pot s. nu mai fie prefera.i pentru intocmirea unei lucr.ri sau in calitate de colegi de banc. .i de aceea con.inutul intreb.rilor depinde de inten.iile de cunoa.tere ale profesorului. In general, testul sociometric permite cunoa.terea rela.iilor interpersonale afectiv-simpatetice, de preferin.. sau de respingere, din interiorul grupului, pozi.ia ocupat. de fiecare membru al grupului in raport cu ceilal.i (lideri, marginaliza.i, ignora.i, respin.i etc.), existen.a unor eventuale tensiuni sau conflicte latente in grup, posibila scindare a grupului in mai multe subgrupuri, atmosfera socio-afectiv., gradul de coeziune al grupului, toate, ins., intr-o anumit. situa.ie de via... Testul Sociologia educa.iei sociometric il oblig. pe profesor la cateva precau.ii, atat in faza de elaborare a instructajului care va fi prezentat elevilor, cat .i in etapa de aplicare (M. Zlate, C. Zlate op. cit. pg. 38). Instructajul va trebui s. cuprind.: .. motivarea aplic.rii testului (exemplu, gam vrea ca in trimestrul urm.tor s. schimb.m a.ezarea in b.nci .inand seama de preferin.ele voastre h); .. asigurarea caracterului confiden.ial al testului (exemplu, hr.spunsurile voastre nu vor fi aduse la cuno.tin.a

colegilor h); .. determinarea situa.iei de alegere (exemplu, gva trebui s. indica.i pe cine anume prefera.i, pe cine nu prefera.i h; gva trebui s. r.spunde.i prin nominaliz.ri, nu prin formul.ri de tipul gcu to.i h, gcu nici unul h, gnu este cazul h); .. limitarea sau nelimitarea alegerilor ( halege.i ca.i vre.i, dup. cum crede.i de cuviin.. h); .. ordinea de preferin.. (de exemplu, pe cel pe care il dori.i cel mai mult il trece.i pe primul loc, pe un altul pe locul doi, .i a.a mai departe h). Aplicarea testului va fi precedat. de cateva aten.ionari ale elevilor, de genul: gs. nu comunice intre ei; s. r.spund. la toate intreb.rile, s. fie sinceri in r.spunsuri, s. ii ia in considera.ie pe to.i membrii grupului, chiar dac. vreunul dintre ei nu este prezent in momentul aplic.rii testului h (Ibidem). Sociomatricea este un instrument utilizat pentru gdespuierea f r.spunsurilor primite din partea elevilor la testul sociometric. Se prezint. sub forma unui tabel cu dubl. intrare, care are inscri.i, atat pe orizontal., cat .i pe vertical., pe to.i membrii grupului. Fiecare este notat prin ini.ialele numelui .i prenumelui, cu specificarea, eventual, a sexului celui care l-a completat (F/B). Diagonala sociomatricei este ha.urat., intrucat un membru al grupului nu se poate alege pe el insu.i. Dac., de exemplu, fiec.rui membru al grupului i s-a solicitat s. exprime cate trei alegeri .i trei respingeri, notarea acestora se va face pe orizontal., in dreptul ini.ialelor corespunz.toare elevului care le-a formulat, in felul urm.tor: in c.su.a corespunz.toare primului coleg ales se va nota (+3), cel ales pe Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social locul al doilea va primi (+2), iar cel ales pe locul al treilea va primi (+1); la fel se procedeaz. .i cu respingerile, numai c. primul respins va primi (.3), al doilea, (-2), al treilea, (-1). Dup. inscrierea punctelor primite de fiecare, in dreptul fiec.rui subiect vor figura, pe orizontal., alegerile sau respingerile emise, iar pe vertical. alegerile .i respingerile primite de la to.i ceilal.i membrii ai grupului. Spre ilustrare, prezent.m mai jos sociomatricea unui grup compus, s. spunem, din 6 membri. Pe orizontal. se poate citi c. I.M. a ales pe primul loc pe A.C. (+3), pe locul al doilea, pe V.P. (+2) .i pe al treilea, pe H.I. (+1); a respins pe primul loc pe D. I. (-3), pe locul al doilea l-a respins pe C. D. (-2) ..a.m.d. Pe vertical. se poate afla c. I. M. a fost aleas. de doi colegi de la care a adunat +4 puncte .i a fost respins. de patru colegi cu un punctaj insumat de -9 puncte. Indicele ei de statut preferen.ial, calculat dup. formula Isp = alegeri-respingeri primite / N-1 (unde N = num.rul membrilor din grup), este de .0,83, cel mai sc.zut indice din grup, ceea ce arat. c. pozi.ia ei in interiorul grupului este marginal., fiind respins. de cei mai mul.i. I.M.(F) A.C. (F) D.I.(B) C.G.(B) V.P.(F) H. I.(F) C.D.(B) I.M.(F) +3 -3 -1 +2 +1 -2

A.C.(F) +3 +1 -2 +2 -3 -1 D.I.(B) +1 +2 +3 -1 -2 -3 C.G.(B) -1 -2 -3 +1 +2 +3 V.P.(F) -3 -1 +2 +1 +3 -2 H.I.(F) -2 +3 +1 -1 -3 +2 C.D.(B) -3 -2 -1 +3 +1 +2 Alegeri primite (brute/ valoriz.) 2/4 3/8 . 3/7 4/6 4/8 2/5 Respingeri primite (b/v) 4/9 3/5 3/7 . 2/5 2/5 4/8 Indice de statut preferential -0,83 +0,5 -0,5 +0,5 +0,1 +0,5 -0,5 Pornind de la datele inscrise in sociomatrice, pot fi calcula.i diferi.i al.i indicatori, cum ar fi indicele expansivit..ii sociometrice, ob.inut prin insumarea datelor de pe orizontal. (atunci cand nu se cere limitarea num.rului alegerilor .i al respingerilor); cu cat valoarea Sociologia educa.iei indicelui este mai mare, cu atat individul este mai bine integrat in grup. Un alt indicator este indicele integr.rii in grup, care se m.soar. raportand num.rul persoanelor care au primit alegeri, la num.rul persoanelor care nu au primit nici o alegere; valoarea ridicat. a acestui indice exprim. o bun. integrare a grupului. Indicele coeren.ei grupului se calculeaz. dup. formula I = R.q/U.p, unde R = num.rul alegerilor reciproce, U = num.rul alegerilor unilaterale; p este raportul dintre num.rul alegerilor permise si num.rul membrilor grupului, iar q = 1 . p. Detalii privind numero.ii indicatori posibil de calculat .i multitudinea aspectelor in legatur. cu structura preferen.ial. a grupului respectiv pot fi g.site in lucr.rile lui M. ZLATE, C. ZLATE (1982); S. CHELCEA (1995, 1998), L. VL.SCEANU (1982, 1986). Sociograma constituie un instrument de reprezentare grafic. a configura.iei rela.iilor preferen.iale existente in interiorul grupului. Ea se intocme.te pe baza datelor inscrise in sociomatrice .i pune in eviden.. caracterul reciproc sau unilateral al rela.iilor de alegere ori de respingere, tipologia re.elelor .i a structurilor simpatetice din interiorul grupului ( gperechi h, gtriunghiuri h, glan.uri h), precum .i gliderii h informali in jurul c.rora se grupeaz. ceilal.i colegi, sau cine sunt gmarginaliza.ii h din punct de vedere preferen.ial. Se pot alc.tui sociograme individuale, pentru a reda pozi.ia unui anumit elev in contextul preferin.elor de grup .i sociograme colective, care redau situa.ia rela.iilor dintre to.i membrii grupului. Cel mai des utilizat. este a.a-numita gsociogram. .int. h, alc.tuit. din mai multe cercuri concentrice; in primul, cel din mijloc, vor

fi reprezenta.i elevii cei mai populari din grup, care au ob.inut cel mai inalt indice de statut preferen.ial, iar in celelalte, in func.ie de valoarea indicilor ob.inu.i, cei gaccepta.i h, apoi cei gindiferen.i h, ajungand ca in cercul din margine s. fie cuprin.i cei grespin.i h. In construc.ia sociogramelor se folosesc diferite semne conven.ionale. Spre exemplu, b.ie.ii sunt reprezenta.i prin semnul , fetele prin semnul , preferin.ele unilaterale prin ; preferintele reciproce prin ; respingerile unilaterale .i respingerile reciproce prin .i In figura de mai jos prezent.m, cu titlu de exemplu, o gsociogram.-.int. h: primul cerc, cel din mijloc, va avea valoarea +3 .i va con.ine subiec.ii foarte populari, care au ob.inut un indice de statut Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social preferen.ial situat intre +2 si +3; cel de al doilea va avea valoarea de +2 .i va con.ine elevii gsimpatiza.i h, cel de al treilea va avea valoarea +1 .i va con.ine subiec.ii gaccepta.i h, cercul al patrulea va avea valoarea 0 (zero) .i va con.ine subiec.ii care sunt indiferen.i colegilor lor, iar ultimul cerc va avea valoarea -1 .i va con.ine subiec.ii respin.i. II C AI I L HI P IC Prezen.a unor configura.ii de tip triunghi, p.trat, cerc sugereaz. subdivizarea grupului .i constituirea unor subgrupuri, in vreme ce densitatea alegerilor reciproce eviden.iaz. existen.a unei atmosfere socioafective pozitive. Sociologia educa.iei c) AUTOBIOGRAFIA GRUPULUI Autobiografia grupului este o metod. de cunoa.tere a grupurilor de .colari prin intermediul relat.rilor elevilor clasei respective despre momentele cele mai importante din evolu.ia colectivului lor, ori referitoare la intampl.rile .i situa.iile tr.ite .i influen.a pe care acestea le-au avut asupra comportamentelor individuale .i de grup. Profesorul le poate cere elevilor s. prezinte in scris propriile lor amintiri .i aprecieri despre grupul lor, pornind de la cateva indica.ii generale, de natur. s.-i ghideze: de exemplu, cum s-a constituit grupul, care au fost momentele cele mai semnificative din evolu.ia lui, care sunt particularit..ile grupului sub aspectele comunic.rii intre membri, coeziunea grupului, conducerea lui, atmosfera resim.it., participarea la via.a de grup etc. Este de a.teptat ca relat.rile s. fie subiective, influen.ate de personalitatea .i experien.ele tr.ite de fiecare membru, dar gimportant este s. lu.m in considerare elementele constante, care, intr-o form. sau alta, apar in toate autobiografiile redactate de membrii grupului . cele care exprim. aspira.iile .i dolean.ele acestora, neimplinirile .i regretele lor g (M. Zlate,

C. Zlate, op. cit. pag. 21). Din lectura relat.rilor profesorul poate ob.ine informa.ii utile, pe baza c.rora poate s. aprecieze deschiderea membrilor grupului spre rela.ii productive intre ei, contextele care favorizeaz. asemenea rela.ii, rivalit..ile existente in grup, apari.ia unor resentimente fa.. de lider, evolu.ia coeziunii grupului ..a. Metoda poate fi eficient. indeosebi atunci cand este vorba de .colari mari, capabili s. analizeze via.a grupului din multiple unghiuri de vedere, dar chiar .i in acest caz, este necesar. organizarea unei discu.ii prealabile in clas. cu privire la aspectele relevante pentru particularit.tile unei clase de elevi, de natur. s.-i gghideze h in redactarea autobiografiei grupului lor, a.a cum cred ei de cuviin... d) PROFILUL PSIHOSOCIAL AL GRUPULUI Profilul psihosocial al grupului este o metod. de reprezentare grafic. a gradului in care grupul posed. anumite propriet..i considerate de psiho-sociologi definitorii pentru un grup mic. Informa.iile privind propriet..ile grupului respectiv sunt ob.inute in urma aplic.rii .i Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social prelucr.rii unui chestionar de evaluare. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor etape (M. Zlate, C. Zlate, op. cit. pg. 75-77): Preg.tirea grupului in vederea aplic.rii chestionarului const. in organizarea unei discu.ii preliminare cu intreaga clas., pentru explicarea unor termeni mai dificili care vor fi intalni.i in chestionar (de exemplu, gconsens h, gstatute h, gconstan.. h ..a.). In plus, grupul va fi instruit in leg.tur. cu completarea foilor de r.spuns ale chestionarului: de exemplu, vor primi 16 intreb.ri, iar in dreptul fiec.reia vor trebui s. scrie o not. de la 1 la 5, dup. cum apreciaz. c. particularitatea vizat. de intrebare este prezent. in clasa lor gintr-o foarte mic. m.sur. h (1 punct); gintr-o mic. m.sur. h (2 puncte); gintr-o oarecare m.sur. h (3 puncte); gintr-o mare m.sur. h (4 puncte); gintr-o foarte mare m.sur. h (5 puncte). Aplicarea chestionarului presupune distribuirea formularelor cu intreb.ri sau dictarea lor .i notarea r.spunsului de c.tre elevi. Reproducem mai jos intreb.rile chestionarului, a.a cum au fost ele redactate de autorii cita.i: CHESTIONAR 1. gIn ce m.sur. exist. atitudini .i comportamente asem.n.toare la membrii grupului dv.? 2. In ce m.sur. membrii grupului dv. manifest. conduite de supunere, acceptare, aderen.. .i traducere in fapt a prescrip.iilor normelor de grup? 3. In ce m.sur. grupul dv. poate s. se autoregleze, s. se organizeze .i s. se conduc. prin sine insu.i, f.r. interven.ii din afar.? 4. In ce m.sur. membrii grupului dv. sunt uni.i, ac.ioneaz. unitar? 5. In ce m.sur. grupul dv. i.i realizeaz. scopurile .i sarcinile propuse?

6. In ce m.sur. grupul dv. func.ioneaz. independent de un alt grup? Sociologia educa.iei 7. In ce m.sur. grupul dv. controleaz. conduita .i ac.iunile membrilor s.i? 8. In ce m.sur. in grupul dv. statutele .i rolurile membrilor sunt strict delimitate .i ierarhizate? 9. In ce m.sur. admite grupul dv. cooptarea sau p.trunderea in grup a unor noi membri? 10. In ce m.sur. permite grupul dv. manifestarea unor idei sau comportamente diferite, variate? 11. In ce m.sur. se caracterizeaz. grupul dv. prin asem.narea caracteristicilor sociale .i psihologice ale membrilor s.i? 12. In ce m.sur. membrii grupului dv. se simt bine, satisf.cu.i, ferici.i in cadrul grupului, simt pl.cerea de a fi in grup? 13. In ce m.sur. membrii grupului dv. sunt apropia.i intre ei? 14. In ce m.sur. grupul este considerat ca avand un sens pentru membrii s.i? 15. In ce m.sur. membrii grupului ac.ioneaz., muncesc pentru grup? 16. In ce m.sur. grupul dv. se caracterizeaz. prin constan.., stabilitate .i durabilitate in timp? h (M. ZLATE, C. ZLATE, op. cit. pag. 74-75)? Construirea profilului psihosocial al grupului reprezint. cea de a treia etap. in care, mai intai, se calculeaz., pentru fiecare intrebare, mediile notelor acordate de elevii clasei, apoi fiecare medie se marcheaz. grafic printr-un punct pe un tablou, de genul celui de mai jos, iar in final, prin unirea punctelor, se ob.ine profilul psihosocial al grupului clasei respective. In acest tablou, prezentat spre exemplificare, numerele de ordine ale particularit..ilor grupului corespund num.rului fiec.rei intreb.ri din chestionarul prezentat anterior, ceea ce inseamn., de pild., c. intrebarea 1 din chestionar este relevant. pentru gconsensul h existent in grupul respectiv. Cunoa.terea clasei de elevi ca grup social oarte mi Profilul psihosocial al grupului, pentru o clas. de elevi (ilustrare): Propriet..ile grupului Intr-o f c. m.sur. Intr-o mic. m.sur. Intr-o

oarecare m.sur. Intr-o mare m.sur. Intr-o foarte mare m.sur. 1. Consens 2. Conformism 3. Autoorganizare 4. Coeziune 5. Eficien.. 6. Autonomie 7. Control 8. Stratificare 9. Permeabilitate 10. Flexibilitate 11. Omogenitate 12. Ton hedonic 13. Intimitate 14. For.. 15. Participare 16. Stabilitate Sociologia educa.iei APLICA.II 1. Realiza.i o autobiografie a grupei de studiu din care face.i parte. Confrunta.i-v. aprecierile .i formula.i concluzii. 2. Aduce.i argumente privind utilitatea preocup.rilor unui profesor de a cunoa.te caracteristicile grupurilor de elevi cu care lucreaz., .i nu numai particularit..ile psihoindividuale ale fiec.ruia; 3. Cum ve.i proceda pentru a ob.ine informa.ii obiective despre rela.iile interpersonale dintre elevii claselor dv.? Dar despre particularit..ile comunic.rii in interiorul grupului? 4. Cum ve.i proceda pentru a determina profilul psihosocial al unui grup de elevi cu care lucra.i? 5. Dup. modelul fi.ei clasei de elevi, alc.tui.i, in colaborare, o fi.. a grupei dv. de studiu. Dup. ce principii .i criterii metodologice v. ve.i conduce in elaborarea ei?