MICRO ECONOMIE

Rezumatul programei analitice

I.Introducere in stiinta economiei II.Forme de organizare si functionare a economiei Sociale III.Teoria consumatorului IV.Teoria cererii V.Teoria productiei si a costurilor VI.Piete,concurenta,preturi VII.Teoria distributiei

Bibliografia cursului
1.Angelescu Cornelia (coordonator)- Economie editia a V a Editura Economica,Bucuresti 2001 2.Angelescu Cornelia (coordonator)- Economie editia a VI a Editura Economica,Bucuresti 2005 3. Angelescu Cornelia (coordonator)-Economie-aplicatii editia III Editura Economica,Bucuresti 2001 4. Angelescu Cornelia (coordonator)-Economie-aplicatii editia V Editura Economica,Bucuresti 2005 5.Ciobanu Gheorghe Micro Economie Editura Risoprint,Cluj Napoca 2008 6.Danu Marcela Riscul in afaceri Editura Plumb,Bacau 2001 7.Duduianu Monica Economie Editura AllBeck,Bucuresti 2005 8.Frois G.A. Economie politica Editura Humanitas,Bucuresti 1994 9.Iancu Aurel Tratat de economie Editura Economica,Bucuresti 1993

10.Ignat Ion, Pohoata Ion Clipa Nicolae,Lutac Gheorghe

- Economie politica

Editura Fundatiei Gheorghe Zane,Iasi 1997 11.Keynes John M. Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor Editura Stiintifica,Bucuresti 1970 12.Popescu C.,Gavrila L.,Ciucur D. Tratat de economie generala volumul I Micro Economie A.S.E.,Bucuresti 2009 13.Samuelson Paul,Nordhouss William Economie politica Editura Teora,Bucuresti 2000 14.Smith Adam Avutia natiunilor,o cercetare a naturii si cauzelor ei Editura Academie,Bucuresti 1962 15.Stiglitz J. E.,Walsh C. Economie Editura Economica,Bucuresti 2005

Forma de examinare Examen Stabilirea notei finale 60 % nota obtinuta la examen - 30 % 2 teste sustinute in saptamana a VI a si a XII a - 10 % prezenta fizica si activa la cursuri si seminare

Cursul I

Introducere in stiinta economiei

Evolutia ideilor economice de-a lungul timpului Inca din cele mai vechi timpuri,omul s-a preocupat de studierea problemelor economice.Idei privind agricultura, comertul , mestesugurile ,bani , au aparut si s-au dezvoltat in Orientul Antic (India, China ,Egipt , Babilon) dar cea mai mare stralucire au dat-o reprezentanti Greciei Antice (Xenofon, Platon, Aristotel). Xenofon (430-355 i.Hr.) A contribuit la progresul stiintei economiei prin lucrarile Economicul , Despre venituri. In aceste lucrari evidentiaza rolul agriculturii, comertului, mestesugurilor. A dezvoltat idei privind definirea economiei ca stiinta, definirea economica a bunurilor, diviziunea sociala a muncii. A analizat comertul, munca si a sesizat doua functii ale banilor , respectiv de echivalent de circulatie si tezaurizare. Planton (427-347 i.Hr.) Lucrarile sale de referinta sunt Statul- republica , Legile.A analizat din punct de vedere conceptul proprietatea, diviziunea sociala a muncii, opozitia dintre economia naturala si sconomia de schimb, functiile banilor.A evidentiat diferenta dintre bani cu valoare intriseca si bani semne de valoare.Dintre moneda cu circulatie interna si cea internationala. Aristotel (384- 322i.Hr) Cea mai reprezentanta figura a literaturii economice din Antichitate.Lucrarile de referinta sunt Politica si Etica nicomahica. A pus in valoare in mod corect delimitarea dintre econmia domestica (naturala) intemeiata pe necesitate,agonisire naturala si hrematistica (economia de schimb) intemeiata pe schimb, urmarind acumularea infinita a bogatiei sub forma de bani.A dezvoltat idei privind natura schimbului, comertului si banilor.Lui ii apartineidea ca bani sunt produsul schimbului de marfuri.De asemenea a legat aparitia comertului de cea a monedei,a evidentiat rolul banilor si a explicat functiile de mijloc de circulatie si de masura a valorii.Aristotel a pus bazele teoriei valorii sesizand dubla calitate a marfii,de valoare,deintrebuintare si de valoare de schimb.A observat ca pretul nu este decat o forma de manifestare a valorii de schimb. Gandirea economica antica a construit suport de inspirartie pentru teoreticieni si practicienii care i-au urmat.

O buna bucata de vreme,respectiv,in perioada Evului Mediu ( V- XV d.Hr.), gandirea economica a fost relativ sterila; ideile economice au fost marcate de spiritul religios crestin, de scolastica medievala ( scolastica = sistem filozofic caracterizat prin rationamente abstracte ignorand practica). Cu toate acestea in acesta perioada s-au remarcat prin idei economice Toma DAquino, Thomas Munzer,John Ball.

Mercantirismul
Intre secolele XVI-XVIII, gandirea economica a fost marcata de spiritul mercantirist al epocii reprezentat din punct de vedere teoretic de William Stanfford, Thomas Mun Antoine de Montchrtien,J. B. Colbert,Botero,Ortiz,Olivarez,Senna. Mercantirismul s-a manifestat in trei forme: y Bullionism (bullion-lingou) Spania y Industrialismul Franta y Comercialismul Anglia Mercantirismul sustinea castigul interesat identificat bogatia cu metalele pretioase aur si argint; limita sfera producerii si sporirii bogatiei la comert, in principal comertul exterior si sustinea necesitatea interventiei statului in viata economica in scopul activizarii balantei comerciale si monetare.Dincolo de erorile pe care le au facut pe plan conceptual ,mercantiristi raman peste timp ca fiind cei care si-au inscris numele pe prima lucrare de economie politica si anume Tratat de economie politica Antoine de Montchrtien.

Fiziocratismul ( fizios-natura;cratos-domnie) William Petty ( 1623-1687)

A facut tranzitia intre curentul de gandire mercatirism si fizio-cratism.Lucrarea sa de referinta este Aritmetica politica (1691). Petty a mutat centrul de analiza din sfera schimbului a metalelor pretioase in sfera productiei.El a observat ca munca se afla la originea si in substanta valorii marfurilor.A pus bazele teoriei rentei ,pretului pamantului,dobanzii acordand atentie sporita populatiei active in producerea avutiei sociale.El a observat si evidentiat legatura intre diviziunea sociala a muncii, productivitatea muncii,bogatie. Fiziocratismul este prima reprezentare a gandirii economice clasice.Principalii reprezentanti ai fiziocratismului sunt Franois Quernay, A. R. J. Turgot. Franois Quernay a scris lucrarea de referinta Tablou economic (1758) A.R.J. Turgot a scris Reflexiuni asupra formarii si distribuirii bogatiilor(1766).

Fiziocrati au introdus in stiinta idei semnificative: y Teoria ordinii naturale si legat de acestea principiul laissez-faire , laissezpasser , Le monde va de lui mme. y Neinterventia statului in viata econimica y Suprematia agriculturii fata de comert si industrie y Ideea reproductiei capitalului social y Ideea reproductiei produsului social

Adam Smith (1723- 1790) A fost considerat parintele economiei politice ca stiinta si a publicat lucrarea de referinta Avutia natiunilor,o cercetare a naturii si cauzelor ei (1776) clasic englez.Smith a confirmat si dezvoltat ideile fiziocratilor,respectiv, teoria ordinii naturale, teoria mainii invizibile,liberul schimb.A dezvoltat notiunile de munca productiva si munca neproductiva. A analizat diviziunea sociala a muncii si a evidentiat influenta acestei asupra productivitatii muncii si bogatiei,a observat legatura apropiata intre complexitatea muncii si marimea valorii,a explicat teoria capitalului,salariului, rentei, dobanzii.In ceea ce priveste relatiile economice internationale a elaborat teoria costurilor absolute (teoria avantajului absolut) David Ricardo (17720 -1823 )- calsic englez Lucrare principala Principiile economiei politice si ale impunerii. A pus in relatie de determinare marimea valorii cu timpul de munca necesar producerii marfii a dezvoltat teoria repartitiei venitului national, a explicat formele salariului,respectiv real si nominal,a evidentiat formele rentei renta diferentiala I si II. La fel ca si Adam Smith a avut preocupari in domeniul relatiilor economice internationale, elaborand teoria costurilor relative ( a avantajelor relative) dintre tarii. Thomas Robert Malthus (1736-1834)- clasic englez A elaborat idei fundamentale in demografie si teoria rentei.El este autorul sintagmei potrivit carei populatia creste in progresie geometrica iar mijloacele de suzistinta in progresie aritmetica .

Cursul II

J.B.Say (1767-1832) Reprenzentant al scolii clasice engleze remarcandu-se prin lucrarile Tratat de economie politica (1803) , Curs complet de ecponomie politica (1829). Contributia sa la dezvoltarea gandiri economice s-a remarcat prin: -introducerea conceptului de intreprinzator ca agent al productiei -elaboreaza teoria factorilor de productie -initiaza teoria utilitatii -elaboreaza asa numita lege a debuseelor (= canal de distributie) demonstrata intr-o mainera personal,imposibilitatea crizelor de supraproductie. Lui ii apartine teza conforma carei orice oferta isi creaza automat cererea fiind numita de contestatari dogma.

Neoclasicii
Nume reprezentative pentru acest curent de gandire economica au fost : V.Pareto, Carl Menger, Stanley Jevons, Alfred Marshall,Leon Walrass. Contributia neoclasicilor la dezvoltarea teoriei economice a fost in principal teoria utilitatii respectiv utilitate total marginala, constrangeri bigetale etc. dar si teoria subiectiva a valorii conform careia,valoarea unui bun este data de utilitate si raritatea acestuia si nu de cantitatea de munca incorporata in bun,asa cum au facut-o clasicii (Teoria obiectiva a valorii). In evolutia gandirii economice, un rol important l-au avut reprezentantii epocii contemporane din 1930 pana in prezent. Pentru aceasta perioada cel mai important reprezentant a fost J.M. Keynes, lucrarea de referinta se intituleaza Teoria generala a folosirii mainii de lucru si a dobanzii (1936). Preocuparile lui s-au concentrat pe problematica macro-economiei,respectiv venitul global, cerere si oferta agregate, consum, economii, investitii, inclinatii sper consum etc. Lui Keynes i-au urmat reprezentanti reuniti in scoala neokeynsista prin care J. Robinson, P. Staffa, E. Dommar, P. Samuelson etc. J. Robinson s-a ocupat cu concurenta imperfecta. Un rol important in evidentiarea importantei in evolutie si tehnologie si viata economica l-au avut Francois Perroux si Joseph Schumpeter.Desi premiul Nobel a fost decernat incepand cu 1901 pentru economie.Premiul Nobel a fost decernat in 1969

economistilor R. Frisch si J. Timbergen pentru modelarea matematica a fenomenelor economice.

Gandirea economica romaneasca

Datorita imprejurarilor nefavorabile, poporul roman, a trait o perioada mare in conditii de faramitare statala, domnitie straina,acestea punandu-si amprenta asupra posibilitatilor de reflectare teoretica a fenomenelor si proceselor din societatea noastra.Chiar in aceste conditii s-a iscat o adevarata lupta de idei intre cei care promovau starii de fapt a natiunii si cei care doreau dezvoltarea, industrializarea, ridicarea calitatii vietii. Printre cei care s-au identificat cu problemele natiunii noastre si au ilustrat in scris situatia economica si sociala a tarii,au fost N. Sutu, I. Ghica, N. Balcescu, I. Ionescu de la Brad, D. Pop Martien, B. Patricei, cu Nasdeul,M. Kogalniceanu, V. Slavescu, G. Zane, N. Iorga si mai aproape de zilele noastre N. Manoilescu,A. Rugina.

Obiectivul economiei politice

Cuvantul economie politica provine din o kos= casa;nomos= lege politeia=organizatie politica;polis=cetate,oras. Prima lucrare de economie politica a fost scrisa in 1615,A. De Montchretien Tratat de economie politica,insa primele incercari de definire a economiei ca stiinta dateaza inca din Antichitate.In acest sens anticii (Xenofon,Aristotel) opinau ca economia se ocupa cu studiul bogatiei respectiv al maririi acesteia la nivelul statului. Accentul a cazut pe latura individuala a bogatiei,accentuand insa pe latura sociala acesteia (vezi Avutia natiunilor). Centrul de greutate in definirea economiei ca stiinta in viziunea neoclasicilor s-a mutat asupra problematicii schimbului,a pretului.Un aport important l-a avut in definirea economiei ca stiinta Karl Marx.Pentru acesta,economia studiaza relatia de productie si legile care le guverneaza pe diferite trepte de dezvoltare a societatii. Economia este domeniul fundamental si complex al activitaii umane care cuprinde ansamblul faptelor actelor si reactiilor oamenilor concretizate in comportamente si decizii privitoare la atragerea si folosirea resurselor economice rare,in vederea producerii distribuirii schimbului schimbului si consumului de bunuri,in functie de nevoile si interesele lor.

Intr-o viziune succinta dar in scelasi timp cuprinzatoare,J. Stiglitz si C. Walsh,au definit economia ca fiind stiinta alegerilor.Pentru a intelege acesta definire propun spre examinare urmatoarele concepte fundamentale: 1.compromisurile : luarea de deciziei de a cheltui mai mult pentru un bun te obliga sa cheltuiesti mai putin pentru altul. 2.stimulentele : de exemplu daca salariul economistilor creste exista stimulentul de a urma o cariera economica. 3.informatia : pentru a face afaceri inteligente trebuie sa cautam si sa detine informatii. 4.schimbul : cand facem schimburi cu alti aria alegerilor noastre creste. 5.distributia : alegerile pe care facem determina distribuirea avutiei si a venitului in societate.

Metode economice politice (methodos=cale)

In economie metoda reprezinta ansamblul de principii,procedee si tehnici de cercetare menite sa duca la largirea orizontului cunoasterii,descoperirea posibila a a noi adevarurii,rezulta eficienta problemei practice.In general metoda este privita ca metoda de cercetare si de expunere a rezultatelor cercetarii.Printre metodele utilizate in cercetarea fenomenelor economice se numara: -analiza -sinteza -experimentul sconomic -abstractizarea stiintifica -comparatii internationale -cercetarea directa (uzand instrumentul principal: chestionarul) -simularea fenomenelor de piata.

Forme de organizare si functionare a sistemului economic

Sistemul economic este ecomplexul de structuri institutionale sociale, economice, tehnice, psihologice avand ca obiectiv esential atenuarea conflictului dintre resurse si nevoi.

Problema funadamentala a economiei indiferent de sistemul economic,nivelul de dezvoltare al tarii este potimizarea raportului dintre resursele limitate si nevoile diversificate ale omenirii. Pentru a putea delimita sistemele economice se utilizeaza urmatoarele 3 intrebari: 1.Cine decide in cadrul acelui sistem economic? 2.Care sunt motivatiile dominate ale deciziei in cadrul acelui sistem economic? 3.Care sunt institutiile cheie ale cadrului in care se adopta deciziile? Ca urmare a raspunsului argumentat la aceste intrebari (bazat pe principiul preponderentei) au fost delimitate urmatoarele sisteme economice: -sisteme economice naturale -sisteme economice de piata -sisteme economice de comanda (sau centralizat)

Sisteme economice naturale

Economia naturala este sistemul economic prin care fiecare comunitate isi satisface necesitatile din rezultatele propriei activitatii,fara a apela la schimb,mai poarta numele de economie autarhica (inchis) sau chiar nonec. A fost preponderenta pana la prima revolutie industriala (descoperirea motorului cu abur J.Watt,a doua revolutie industriala peste 100 ani ,electricitatea Edison,a treia revolutie industriala 1973,calculatorul si ingineria genetica).

Cursul IV

Continuare la sistemul economiei naturale

Decizia apartinea membrilor gospodariei familiale.Motivatia dominanta a deciziei era crearea bunurilor destinate autoconsumului care putea fi: -intermediar destinat producerii altor bunuri -final permitand consumul direct sau stisfacerea nevoilor individuale. Institutia cheie era gospodaria familiala. Economia naturala a cunoscut in timp o tendinta de relativa restrangere.Ca obiect al economiei de schimb,marfa a aparut cu mult inainte de productia de marfuri,insa inainte de aparitia diviziunii muncii si schimbul de activitati,avea un caracter intamplator.Pana la aparitia celei de-a doua conditii funadamentale a economiei de schimb,autonomia-independenta producatorilor, schimbul de marfuri era rezulatatul surplusului de de bunuri care putea aparea intamplator la o comunitate sau alta.Dezvoltarea economiei de schimb a fost conditionata de aparitia primei Revolutii Industriale,de extinderea mestesugurilor determinand productia de marfuri generalizata si prin aceasta trecerea la sistemul economic de piata.

Economia de schimb.Sistemul economic de piata

Economia de schimb este acea forma de organizare si desfasurare a activitatii economice in care agenti economici produc bunuri tangibile si intangibile destinate vanzarii,obtinand in schimbul lor altele necesare satisfacerii nevoilor. Caracteristicile economiei de schimb: 1.specializarea agentilor economicii in producerea anumitor bunuri,avand la baza avantajul comparativ (conceptul relativ) 2.autonomia independenta producatorilor respectiv dreptul acestora de a instraina partial sau total productia realizata in schimbul unei contraprestatii echivalente 3.piata este principalul mecanism de alocare a resurselor asezand fata in fata,oferta cu cererea, producatorii respectiv consumatorii,din confruntarea carora rezulta pretul produselor. 4.in cadrul pietei,tranzactiile imbraca in special forma tranzactiilor bilaterale. Tranzactiile unilaterale respectiv subventiile,impozitele ocupand o pondere mult mai mica la nivelul acestui sistem economic. 5.schimbul pe piata se face preponderent prin intermediul banilor.

Sistemul economiei de paita este sistemul economic in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in producerea bunurilor,metodele de organizare si combinare a factorilor de productie,iar persoanele care au acces la aceste bunuri sunt stabilite (influentate,determinate) de nivelul si dinamica preturilor.

Trasaturile generale ale sistemului de piata

1.Proprietatea privata este preponderenta neexculzand insa existenta sectorului public. 2.Pluralitatea centrelor autonome de decizie si gestiune a activitatii economice.In acest sistem economic,initiativa, decizia, actiunea sunt individuale. 3.Obiectivul fundamental urmarit este maximizarea profitului (maximizarea avantajelor) iar relatiile dintre firme sunt de concurenta, de cooperare sau de parteneriat.Concurenta este principalul resort care asigura functionalitatea sistemelor economice, igiena mediului de afaceri. 4.Monetizarea economiei, existenta unui sistem monetar dezvoltat. 5.Decentralizarea economiei presupune ca deciziile agentilor economici sa fie luate in independent iar coordonarea si echilibrul economic sa se realizeze prin intermediul pietei. 6.Interventia indirecta si globala a statului in economie. Acestea se rezuma in principal la crearea cadrului legislativ, supravegherea realizarii acestuia, realizarea politicii monetare, fiscale,de protectie a mediului, sociale.

Tipuri de sisteme economice de piata contemporane 1.Economii de piata dirijate

Caracterizate prin existenta unui sector public puternic in economie,in care deciziile independente,se impletesc cu cele centralizate iar reglarea prin piata a mecanismului economic este sprijinita de programile orientative.In aceasta economie,libertatea preturilor nu este deplina, exista si preturi controlate de stat (administrate) iar monetizarea economiei este mai redusa comparativ cu celelalte tipuri de siteme economice. Exemplu: Franta postbelica si fostele tari socialiste in primii ani ai tranzitiei

2.Economie sociala de tip scandinav

Caracterizata printr-un sector public,dezvoltarea in sfera serviciilor in care exista preturi controlate si decizii centralizate,dar gradul de liberalizare economica este

mai ridicat decat in modelul dirijat.Exemplu: tarile nordice pana in 1990.O varianta a acestui model poarta numele de sconomie paternalista si este specidic tarilor dezvoltate din Asia de S-E.

3.Economie de tip V-european.

Caracterizata prin proprietatea privata predominanta, in care sectorul public este important, in special in serviciile sociale.Monetizarea economiei atat la nivelul national si international.

4.Economie liberala de tip anglo-saxon

In care sectorul public ocupa un loc neglijabil in economie si concurenta intre firmele care urmaresc maximizarea profitului este puternica.Exemplu: UK, USA.

5.Economie exclusiv liberala

Este modelul economic ideal,exculsiv privata in care predomina concurenta monopolista,piata regland activitatea economica. Noul context socio-economic si politic din Europa defineste conceptul de economie de piata viabila sau functionala prin urmatoarele caracteristici: 1.pretul si schimburi esterne libere 2.existenta unui cadru juridic adecvat si aplicat efectiv 3.stabilitate macroeconomica 4.consensul partenerilor sociali privind politica macroeconomica 5.existenta unui sector financiar-bancar si nonbancar-dezvoltat 6.absenta barierelor semnificative la intrarea pe piata respectiv iesirea de pe piata.

Sistemul economiei de comanda

-centralizat planificataIn cadrul acestui sistem economic initiativa deciziei economice apartine autoritatii centrale (statului) motiv pentru care economia este unipolara.Deciziile sunt reunite in planu centralizat al statului,realizarea lor fiind obligatorie pentru toti agentii economici.Deciziile luate individual cu caracter periferic.

Motivatia dominanta a deciziilor, este interesul general colectivtatii nationale, bunastarea sociala de realizarea careia depinde bunastarea individuala.In acest caz profitul nu este doar indicatorul unei bune gestiuni si nu motivatia,scopul activitatii economice. Institutiile cheile ale cadrului in care se adopta deciziile sunt : 1.proprietatea publica asupra bunurilor de productie 2.planul centralizat avand caracter imperativ abligatoriu. Rolul pietei in acest sistem economic se rezuma doar la desfasurarea actelor de vanzare-cumparare.

Cursul V

Economiile contemporane - Economiile mixte

In realitate,in nici o societate economia nu s-a prezentat si nu se prezinta in forma pura (din punct de vedere al sistemului economic). In prezent,in economiile de piata,doua coordonate se completeaza, conditioneaza si influenteaza reciproc, respectiv piata si statul, in marimi si forme diferite de la o tara la alta.Paul Samuelson spunea : A face sa functioneze o economie moderna fara a recurge la cele doua jumatati piata si statul, concomitent este ca si cum ai incerca sa plauzi cu o singura mana. Prezenta statului in economiile contemporane cele mai dezvoltate este demonstrata de ponderea pe care o au incasarile,cheltuielile guvernamentale in P.I.B., de numere de personae active care lucreaza in sectorul bugetar.Satatul este redistribuitor de venituri primare,de asemenea este un important proprietar de locuinte (in unele state). Statul influnteaza mediul de afaceri prin sistemul legislativ prin politici monetare, fiscale, de protectie a mediului,sociale. Economia mixta,in forme si ponderi diferite de la o tara la alta,va continua sa existe; importanta este insa mentinerea marjei de actiune a statului, in limite care sa afecteza libertatea economica.

Teoria consumatorului
In calitate de consumator, individul se manifesta ca exponent al cererii de bunuri servicii de consum, urmarind maximizarea satisfacerii nevoilor sale,deci a utilitatii economice, prin utilizarea resurselor limitate de care dispune. Obtinerea statisfactiei maxime oferite de consumul bunurilor si serviciilor procurate cu ajutorul resurselor limitate (bugetul individului), defineste starea de echilibru a consumatorului.Aceasta teorie a fost elaborata de neoclasicii in ultima parte a secolului al XIV lea.

Teoria utilitatii marginale

Se prezinta sub doua forme: -abordarea marginala a utilitatii (cantitativ) -abordarea ordinala a utilitatii

Utilitatea cardinala si echilibrul consumatorului

Conform acestei teorii, pronindu-se de la constatarea ca nivel de satisfactie obtinut prin consumul unui bun, difera de la o unitate consumata la alta,dar si de la un individ la altul,s-a presupus ca individul este capabil sa masoare printr-un indice cantitativ utilitatea obtinuta din consumul fiecarei unitatii dintr-un bun omogen (instrument utilizat pentru masurarea cantitativa a fost intitulat util).

Utiliatea totala si utilitatea marginala

Utilitatea totala a unui bun oarecare reprezinta satisfactia globala obtinuta de consumator prin consumarea unei cantitati din bunul respectiv. U T= utilitate totala f(x) Utilitate marginala reprezinta evolutia utilitatii totale determinata de sulpimentarea cu o cantitate foarte mica (enzimala) a consumatorului din bunul respectiv.

Situatii
1.In cazul bunurilor imperfect divizibile (exemplu tricou) utiliatetea marginala Um= .

2.In cazul bunurilor perfect divizibile utilitatea marginala este derivata de oridinul I a functiei de utiliate Um= f (x).

Evolutia utiliatii toatele si a celei marginale

Analizand evolutia nivelului de satisfactie a individului,atunci cand acesta consuma o cantitate crescand dintr-un bun si observa ca acesta depinde de intensitatea nevoii pe care incearca sa o satisfaca, s-a facut urmatoarea ipoteza : intesitatea unei nevoi descreste pe masura cresterii cantitatii consumate.Acesta este principiul intensitatii descrescande a nevoilor,fiind formulat de Henrich Gossen in 1843 ,stand in baza prime utilitatii marginale descrescande. Cf. prime utilitatii marginale descrescande utilitatea suplimentara oferita de consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun descreste pana cand devine nula la punctul de saturatie .Utilitatea totala nu descreste ci creste,dar cu o ratie descrescanda. Avand in vedere acest principiu,se poate spune ca utiliatea marginala este + (deoarece individul rational nu consuma dincolo de punctul de saturatie) utiliatea totala este descrescatoare. U=

Alegerea optima a consumatorului Situatii 1.In situatia de abundenta,in care nimic limiteaza posibiliatile de consum de individului, conditia alegerii optime a acestuia este zero. Umx=0. 2.In conditii de raritate,cazul in care bunurile se schimbs direct intre ele,a consuma un bun X inseamna a renunta la un bun Y,deci bunul X are un cost de oportunitate dat de satisfactiile pe care le-ar fi putut obtine individul renuntand la consumul bunului X in favoarea lui Y. Daca presupunem existenta a doua bunuri X si Y ,combinatia optima care-i asigura consumatorului maximizarea satisfactiei este cosul de bunuri XY astfel det. In cat sa asigure nielul de satisfactiei identice consumatorului. (X,Y)- program de consum UmX Um Y

3.In situati de raritate,in economiamonetara consumatorul despunand de un venit (buget) trebuie sa decida cum imparte acest buget pentru a-si procura atat bunul X cat si bunul Y. Satisfactia maxima obtinuta prin cheltuirea sumei de care dispune,va fi atinsa atunci cand Um a unei unitati monetare cheltuie ptr procurarea bunului X este egal cu Um a unei unitati monetare cheltuite ptr procurarea bunului Y. Conditia de echilibru

Unitatea ordinala si echilibrul consumatorului Datorita imposibilitatii masurarii utilitatii prin indici cantitativi precisi, marginalistii (neoclasicii, Vilifredo Paretto) au formulat urmatoarea ipoteza : indivizii sunt capabili sa compare si sa clasifice alegerile lor conform unei ordini de preferinta,abordand deci teoria utilitatii si echilibrul cosumatorului intr-o maniera ordinala. Pentru a determina coombinatiile posibile de produse de care are nevoie,numite programe/cosuri/panere de cosum,consumatorul ia in cosiderare: -valoarea relativa a produselor,deci pretul lor -resursele disponibile pentru procurarea,adica constrangerea sau restrictia bugetara.

In teoria oridinala a utilitatii, instrumentul de baza utilizat poarta numele de CURBA DE INFERENTA sau IZOUTILITATE. Totalitatea combinatiilor din consumul celor doua bunuri X si Y care asigura consumatorului un nivel de utilitate identic, poarta numele de CURBA DE INDIFERENTA sau IZOUTILITATE. Presupunere programul de consum compus din 2 bunuri X si Y curba de izoutilitate este descrescatoare. Uo=curba de indiferenta A=cosul de consum (un punct oarecare pentru curba de indiferenta) A= ...2 unitati din X si 3 unitati din Y B=...5 unitati din X si 1 unitate din Y C=...4 unitati din X si 4 unitati din Y D=...6 unitati din X si 3 unitati din Y Nivelul de satisfactie obtinute de-a lungul curbei este identic. O utilitate mai ridicata este reprezentata cat mai in dreapta axelor de coordonate. Curba de indiferenta U1 (C,D) asigura un nivel de satisfactie mai mare decat cosurile de consum plasate pe curba de indiferenta Uo (A,B) si decat cosurile de cosnum plasate ,de exemplu pe curba de indiferenta Uo vor asigura consumatorului acelasi nivel de satisfactie.De exemplu consumatorul va fi la fel de satisfacut daca va consuma cosul A(2X,3Y) comparativ cu consumul cosului B (5X,1Y).