PREFA

Tratatul intitulat Materiale inteligente reprezint o lucrare fundamentala pentru inginerii implicai n producia de vrf a materialelor avansate n acest nceput de mileniu. Este de menionat faptul c materiale cu memoria formei fac parte din grupa materialelor inteligente care constituie una dintre ultimele descoperiri ale tiinei Materialelor. Pima parte a lucrrii are ca obiectiv principal prezentarea fundamentelor tiinifice ale unor materiale inteligente din categoria materialelor nemetalice cum ar fi materialele ceramice i polimerii. La sfritul lucrrii se prezint o sintez asupra proprietilor fizico-mecanice i de memorie ale materialelor inteligente. Pentru nelegerea n profunzime a corelaiilor dintre aceste proprieti i transformrile structurale care au loc, n partea a doua a lucrrii se prezint caracterizarea AMF, utilizrile materialelor inteligente i comportarea mecanic a acestor materiale. Lacrarea se ncheie cu un capitol aparte referitor la termenii specifici i definiia acestora, pentru a se uura nsuirea acestei noi ramuri a tiintei materialelor. Prof. dr. doc. ing. Florea Oprea

WORD The handbook called Smart Materials represents a fundamental book for the science and engineering of advanced materials at the beginning of this millenium. It should be mentioned that the shape memory materials belong to the group of smart ma erials, which consists in the one the latest discovery of Material Science. The first 9arl of the book is aimed at the performing of scient bases of some snarl ma erials from the nonmetallic materials series as ceramics and polymers to the metallic ones. The end of the book is a synthesis on physicomechanic properties and memory of smart materials are performed. For deeply knowledge of correlation between these properties and the structural transform 2tions which take place in the second part of the book ones perform the characterzation of SMA, the using of smart materials and the mechanic behaviour of these materials. The book ends with a unique chapter relating to the spec terms and their definition to moderate the feature of this new branch of materials science. Prof. doe. eng. Florea Opre PhD

CUPRINS
INTRODUCERE Capitolul I MATERIALF INTELIGENTE.. 17 1.1 Aliaje cu memoria formei. 23 1.2 Materiale piezoelectrice (PZT) .25 1.3 Materiale magnetostrictive 27 1.4 Fluide etectroreologice ..29 Capitolul II MATERIAILE CERAM ICE ..31 2.1 EMF in materialele ceramice 2.2 Feroelectricitatea i antiferoelectricitatea. 32 2.3 Piezoelectricitatea 2.4 Transfotmari de faza induse de un camp electric 2.4.1 Modificarea parametrilor de retea 41 2.4.2 Dependenta deformatiei induse de temperatura 41 2.4.3 Dependena deforma;iei induse de compozi;ia materialului 42 2.4.4 Mecanismul de reorientare a domeniilor feroelastice in materialele antiferoelectrice 2.4.5 Dependenta deformajiei induse de presiune ..48 2.5 Avantajele utilizrii materialelor ceramice cu memorie Capitolul III MATERIALS PLASTICE - POLI1.. 51 3.1 Generalitati. 51 3.2 Arhitect ira structurala a polimerilor 56 3.2.1 Poimeri liniari amorfi 56 3.2.2 Polimeri ramificati 58 3.2.3 Potimeri reticulati 59 3.2.4 Poimeri cristalizati 61 3.3 Propriei polimerilor 64 3.3.1 Densitatea polimerilor 65 3.3.2 Prcprietali termice 65 3.3.3 Proprietati electrice 70 3.3.4 Prcprieta optice 71 3.3 Prcprieta mecanice 72 3.4 Mecanh;mul EME1n polimeri 74 3.4.1 L4IFstimuIaL de temperaturA 75 3.4.2 LAIE stimulat de reactii fotocromice 81 3.4.3 EVE produs de reactii chimice 85 3.5 Avantajc le polimerilor in raport cu AMF 87 Capitolul IV CARACThRIZARLA ALEAJELOR CU MEMORIA ror 88 4.1 Caractristici principale ale AMF 88 4.2 Efecte t 93 4.2.1 Ef simplu de meniorie a formei (EMF) 94 4.2.2 Ef de superelasticitate (SE) sau pseudoelasticitate de transformare 95 4.2.3 E tip cauciuc (pseudoelasticitate de maclare) 97

4.2.4 Efect de memorie a formei n dublu sens, indus (EMFDSI) (supertermoelasticitate) 98 4.2.5 Ef de mernorie a formei n dublu sens (EMFDS) 99 4.3 Determinarea experimentala a efectelor termomecanice 100 4.3.1 N1 efectului de superelasticitate i comportarea tip cauciuc 100 4.3.2 D efectelor de memorie 102 4.3.3 D capacitA de amortizare mecanic 104 Capitolul V 1NTERPRI TERIIODINAMICA A EM? 106 5.1 Interpre;area termodinamic a defectelor 106 5.2 lnterpre:area termodinamic a energiei mnmagazinate 107 5.3 lnterpre;area termodinamic a EMF 108 5.4 lnfluen histerezisului asupra echilibrului termoelastic i asupra comportarii termodinamice 113 5.5 Originea EMFDS 114 5.6 Procedee de educare 116 Capitolul V I COMPORIAREA MECANICA A AM? SUB INFLUENTA UNOR ACTOR1 EXTERNI 118 6.1 Termod namica generArii tensiunilor de recuperare in stare tensionatA 118 6.2 Capacitatea de arnortizare a AMF 122 6.2.1 Fiictiunea intern Ia transformarea martensitic 123 6.2.2 F.ictiunea internA in martensit 124 6.3 Efectelc ciclrii, oboseala i degradarea AMF 125 6.3.1 Fenomenul de oboseal .125 6.3.2 Distrugerea prin rupere 126 6.3.3 Influenta ciclLarii termice 129 6.3.4 Diigrama de reprezentare a efectului de memorie 130 6.4 Comportarea mecanica a aliajelor din sistemul Ti-Ni 132 6.4.1 De sub tensiune ..132 6.4.2 Ef de memorie i pseudoelasticitatea 134 6.4.3 Inf uenta texturii AMF asupra EMF 139 6.4.4 Infuenta dimensiunilor de graunte asupra comportrii mecanice 140 6.4.5 E i pseudoelasticitatea fazei R 141 6.5 Comportarea mecanica a aliajului cu baza Cu. 145 6.5.1 Efe:tul de memorie i superelasticitatea 145 6.5.2 E!V In sens myers (reversibil) 146 6.5.3 Ru erea Ia limita de grunte 147 6.5.4 Ru La oboseal 148 6.5.5 Rezistenta mecanicla rupere i Ia oboseal 151 Capitolul V II MATERIALE INTELIGENTE. IJIILIZAffl i 153 7.1 Utilizri generale 153 7.2 Cuplaje din AMF 156 7.2.1 Cu laje din atiajele sistemului Ni-Ti 157 7.2.2 Cu Diaje din AMF cu baza cupru 158 7.2.3 Cu din aliaje cu baza fier 159 7.3 Conectori electrici 159 J 7.4 Dispozitive de fixare 161 7.5 Activato 162 7.6 Materiale ceramice i materiale plastice Cu memorie 163

7.7 Utilizarua materialelor inteligente In constructii civile 166 7.8 Materiate biocompatibile 168 7. 8. 1 Iitilizri stomatologice 168 7.8.2 UlilizArj medicale 173 7.8.3 Rer Ia coroziune 176 7.8.4 Tete de elutie 177 7.8.5 Te:;tarea biocompatibi1itA 179 7.9 .4MFpentru utilizari la temperaturi ridicate 180 7.10 Criterii de se1ec a materialelor inteligente 183 7.11 Noiun elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente 184 Capitolul V III TERM 1 DErINrII 188 8.1 ProprielAti fizice fundamentale 191 8.2 Teste de evaluare a caracteristicilor mecanice, chimice i electrice 196 8. 3 Tratanimte termice tratamente termomecanice 198 8.4 Caracteristici de memorie 201 B1BLIOORAl SEIECTIVA 205

COi HIS introduction Chapter I SMART MATERIALS 17 1.1 Shap m alloys 23 1.2 Piezoelectric materials (PZT) 25 1.3 Magrtetstrictive materials 27 1.4 Electroheological fluids 29 Chapter 11 CERAMICS 31 2.1 SME in ceramics 32 2.2 Ferro-electricity and anti ferro electricity 35 2.3 Piezoelectricity 39 2.4 Electric field induced phase transformation 41 2.4.1 Mcdification in lattice parameters 41 2.4.2 Temperature dependence of induced strain 42 2.4.3 Material composition dependence of induced strain 45 2.4.4 Ferroelastic domain reorientation mechanism in antifermo elcctrics 47 2.4.5 Pressure dependence of induced strai 48 2.5 Shape rremory ceramics advantages 49 Chapter I PLASTIC - POLYMER MATERIALS 51 3.1 Generalities 51 3.2 Three dimensional network structure of polymers 56 3.2.1 Linear amorphous polymers 56 3.2.2 Etilanglement polymers 58 3.2.3 Crosslinking polymers 59 3.2.4 Crystallized polymers 61 3.3 Polym rs properties 64 3.3.1 Poymers density 65 3.3.2 Th properties 65 3.3.3 Electric properties 70 3.3.4 Optical properties 3.3.5 Mechanical properties 72 3.4 SME mechanism in polymers 74 3.4.1 Thermal responsive SME 75 3.4.2 Photo responsive SME 81 3.4.3 EWIF yielded by chemical reactions 85 3.5 Shape memory polymers advantages 87 Chapter IV CHARACIERIZAT or SHAPE MEMORY u 88 4.1 Main claracteristics of SMA 88 4.2 Thermo mechanical effects 93 4.2.1 Oie way memory effect (SME) 94 4.2.2 SLiperelasticity effect or transformation pseudoelasticity 95 4.2.3 Rubber Iik.e effect (twinning pseudoelasticity) 97

4.2.4 Induced two way memory effect, (ITWME) (siiperthermoelasticity) 98 4.2.5 Two way memory effect (TWME) 99 4.3 Experimental determination of thermo mechanical effects 100 4.3.1 Measuring of superelasticity effect and rubber like behaviour 100 4.3.2 Eetermination of memory effects 102 4.3.3 Eetermination of the mechanical damping capacity 104 Chapter V Tt1ERMODYNA1 DESCRIPTION or SME 106 5.! Thermcdynamic contribution of defects 106 5.2 Thermcdynamic contribution of the stored energy 107 5.3 Thermcdynamic contribution of SME 108 5.4 Hysteresis influence on thermoelastic equilibrium and therniomechanical behaviour 113 5.5 The origin of TWME 114 5.6 Training procedures 116 Chapter VI M BEHAVIOUR or SMA AND SOME EXTERNAL FACTORS INFLUENCE 118 6.1 Thermcdynamics of recovery stresses generation in stressed state 118 6.2 Dampirg capacity of SMA 122 6.2.1 Internal fricl;ion in martensitic transformation 123 6.2.2 Internal friction in martensite 124 6.3 CycIin effects, fatigue and degradation of SMAs 125 6.3.1 Fatigue phenomenon 125 6.3.2 Failure by fracture 126 6.3.3 Influence of thermal cycling 129 6.3.4 Representing diagram of shape memory effect 130 6.4 Mechar ical behaviour of Ti Ni alloys 132 6.4.1 Stress curve deformation 132 6.4.2 Shape memory effect and pseudoelasticiy 134 6.4.3 Texture influence of SME 139 6.4.4 Grain size influence on mechanical behaviour 140 6.4.5 SME and pseudoelasticity of R phase 141 6.5 Mecharical behaviour of Cu based alloys 145 6.5.1 Shape memory effect and superelasticity 145 6.5.2 Reverse shape memory effect 146 6.5.3 Grain boundary fracture 147 6.5.4 Fatigue fracture 148 6.5.5 Fatigue and fracture strength 151 Chapter iqi SMART M APPLICATIONS AND vc 153 7.1 Genera applications 153 7.2 SMAs couplings 156 7.2.1 NiTi couplings 157 7.2.2 Cibased couplings 158 7.2.3 Fe based couplings 159 7.3 Electrical cormectors 159 7.4 Clampcr devices 161 7.5 Actuatcrs 162 7.6 Shape memory ceramics and plastics 163

7.7 Smart riaterials in civil engineering 166 7.8 Biocompatible materials 168 7. 8. 1 Dental applications 168 7.8.2 lv edical applications 173 7.8.3 CDrrosion resistance 176 7.8.4 E ution test 177 7 Biocompatibility test 179 7.9 High temperature applications of SMAs 180 7.10 Selection criteria of smart materials 183 7.11 Micro and nanostructures of smart materials. Elementary notions 184 Chapter /III TERMS AND DEFINITIONS 188 8.1 Basic physical properties 191 8.2 Assessment of mechanical, chemical and electrical characteristics 196 8. 3 Thermic and thermomechanic treatments 198 8.4 Memory characteristics 201 Selective references 205

I NTRODUCERE
Materialele joac un rol important n spectrul larg al tiintelor i tehnologiilor contemporane. In raportul Consiliului National al Cercetrii din SUA, intitulat tiina i Ingineria Materialelor referitoare la ani 1990 se mentioneaza ca aproximativ, mai mult de o treime din fizicienii, chimi i metakrgi care lucreaz n prezent n lume se ocup de materiale. In raportul intitulat Sfritul frontierei? realizat de catre Asociatia Americana pentru progresul tiintei, se arat c 10 din cele 26 de tehno Logii identificate In fruntea cre economice se refer la diferite tipuri de materiale avansate. C lasificarea realizat de ctre James F. Shackelford, de la Universi Berkeley din California mentioneaza faptul c materialele speciale, utilizate In etapa actual in domeniul de vrf ale iintei i tehnicii, se pot clisifica In cinci categorii: materiale metalice, materiale ceramice i sticle, polimeri, materiale compozite i semiconductori. A ceste mteriale speciale con.tribuie la dezvoltarea unor domenii de vrf ale :ehnicii actuale cum sunt: mecatronica, microelectronica, robotica industria tehnica radia;iilor i energetica industrial. Obiectivul celor mai avansate cercetri realizate in electronic, fotonicA i In sistemele biologice 11 constituie domeniul logic sau de calcul. Creierul uman este superior celor mai performante dispozitive electronice i flu utilizeaz electronii, care constituie elementele esentiale pentru tranzitiile logice. Activitatea creierului se bazeazA pe impulsuri electrice, pe reactii chimice rapide de conditionare, filtrare i logic. Jr trarea In Mileniul III ar putea insemna deci Inceputul unei ere a fotonilor, a particulelor subatomice, aparitia circuitelor biomoleculare i a nanotehnlogiilor, domenii In care lucreaz deja chimi fizicienii i speciali In biologie molecular. Un calculator perfect, adaptat la nivel molecular (MLC va fi de un milion d on mai puternic dect un cip Pentium. Pentru a se obtine computere de densitate ultim, cu circuite i dispozitive la nivel molecular, trebuie aiticipat era biocomputerelor. In ultimul deceniu a! Mileniuluial Il-lea au aprut deja primele Incercri de realizare a unor computere bazate pe ADN Lucrarea MATERIALE INTELIGENTE trateaz urmtoarele domenii: materiale noi n industrie, materiale ceramice, materiale plastice polimeri, proprieti fizice i tehnologice ale AMF, utiliz termeni i definitii. Din grupa meterialelor inteligente s-au tratat separat, in primele dou voume, aliajele cu memoria formei, materiale care prezint o irnportan deosebitA In dezvoltarea tehnicii actuale. Lucrarea se adreseaz studentilor de la specializarea Stiinta Materialelor, find util Ins i doctoranzilor i cercettorilor care Iucreaz In domen jul materialelor avansate. AUTOAREA

Materials take a prominent part in the large spectrum of contemporary science and technologies. In the report of The National Board of Research from U.S.A. called Science and Engineering of Materials relative to 1990s one mentions that approximately much more than one third of physicists, chemists and metal1urgi who work in the world at the moment is implied in materials engineerin In the report called Science: The End of Frontier? achieved by American Associatio:i for the progress of science, is mentioned that 10 of the 26 technologi identified in the front of economic development relative to different types of advanced materials. The classification achieved by James F. Shackelford from Berkeley University of Califorria mentions five types of special materials used at the present stage in t Hi Teclmology and Science: metallic materials, ceramics and glasses, polymers, omposites and semiconductors. These spe materjals contribute to the development of some advanced technologi as: mechatronics, microelectronics, industrial robotics, radiation technique and industrial energetics. The objective of the advanced research achieved ii electronics, photons and in the biologic system is constituted by logic or cal culation field. The human brain is superior to the most performance electronic devices and does not use electrons, which consists of the essential elements for logical transitions. The activity of human brain relies on electric impulses, fast chemical n of conditioning, filtering and logical. The entering the Ill Millenium could mean the beginning of an era of photons. underatom c particles, arising of biornolecular circuits and nanotechnology, fields in which already work chemists, physicists and molecular biology specialists. A perfect computer, adjusted to molecular level (MLC) will be one million times harder than a Pentium chip. To obtain computers of the latest density with circuits and devices at molecular level, biocomputer era must be anticipated. In the latest decade of the second Millenium the first achievements and experimenl:s of some computers relied on ADN already arisen. The book SMART MATERIALS deals with the following fields: new materials i: industry, ceramics, plastics polymers, physical and technological properties of SMA, using terms and definitions. From smart materials, in the first two vDlumes it has apart been dealt with shape memory alloys, materials which perfrm a great importance in the development of the present technique. The book addresses to students from the specialization of Materials Science but being also useful to trainers for a doctor t degree and researchers who work in the field of advanced materials. The Author

CAPITOLUL I MATI INTELIQCNTC Materialele i structurile inteligente constituie una dintre ultimele descopeiiri ale tiintei materialelor cu largi aplica in toate domeniiie de utilizare. Domeniile specifice acestor materiale sunt telmica aerospa industria prelucratoare, sistemele de infrastructur civile i sistemele biomeca Materialele inteligente sunt materiale capabile s- modifice comportarea sub actiunea unor fo4e externe. Modificriie posibile sunt: - modificarea formei sau a rigidita - modificarea pozitiei sau a frecventei de vibratie. FDrtele care produc aceste rnodificri pot fi generate de variatia temperatLlrii sau de varia fluxului magnetic care actioneaza asupra materiakior respective. Cele mai interesante aplica sunt cele referitoare la controlul activ al vibratiiior mecanice i al transmisiiior acustice, controlul activ a! formelor i contro ui activ al avariilor. InteIigen Inseamn autoadaptabilitate, autosesizare, memorie i multipla functionalitate. Ltilizrile specifice le constituie micromanipulatorii, amortizoarele, valvele i duzele cu actiune rapida, traductoarele, ocuriie pentru automob: de lux i asamblrile mecanice active pentru aeronautic. A vantajele folosirii materialelor i structurilor inteligente sunt multiple: integrarea sisteme!or, reducerea consumurilor de materiale i energie, pr mobile ale stimulatorilor, gruparea senzorilor i stimulatcriior In ace1ea dispozitive. P grupe de materiale inteligente sunt: materialele ceramice piezoelectrice; aliajele cu memoria formei; materialele magnetostrictive; fluidele electroreologice. .Aceste materiale sunt utilizate In majoritatea cazurilor In constructia structurilor inteligente sau adaptabile, de tipul compozitelor, pentru asigurarea rigiditA sau formei platformelor aerospa In majoritatea acestor situatii functiile de activator i de senzor sunt separate pnntr-un circuit electronic de control pentru obtinerea feedback ului. Materialele inteligente se definesc deseori prin functia br senzitiv, ele cornbinnd In general functia de senzor cu functia de stimulator. In principiu, materialele inteligente care modific una dintre propriet ca rspuns la un stimul exterior, corespund cu modul de comporta a! aliajelor cu memoria formei (AMF) utilizate ca activatori. Un astfel de exemplu ii constituie controlul sistemelor de aer conditionat. Dispozitivul conslituit dintr-un AMF sesizeaz o modificare de temperatur i reac prin modificarea lungimii sale; aceast modificare de lungime zictioneaza prin intermediul unei valve, direct asupra curentului de aer al instalatiei respective. In domeniul materialelor int.eligente sunt cuprise att materiale metalice cat i materiale eramice i polimerii. Natura stimulilor externi la care reactioneaza i modificrile corespunzAtoare ale unor proprietA pentru unele materiale inteligente variaz Intr-un domeniu foarte larg, dupa cum se observA din tabelul 1.1. Dezvoltarea materialelor i structurilor inteligente se caracterizeaz printr-o avansare rapida o data cu aparitia inovatiilor tehnologice din domeniul tiintei materialelor, a activatorilor i senzorilor, din mecanica integrrii i procesarea imaginilor (transformarea formelor, modificarea formelor) Exist mai multe definitii pentru materialele inteligente: - riateriale cu functii duble, de stimulatori i de senzori; inateriale cu reactii multiple, coordonate, pentru fiecare stimul In parte;

10

- riateriale cu inteligen pasiv, cu caracteristici de autoreparare sau de a In functie de modificrile instantanee provocate de reactia de impotrivire; materiale cu inteligen activ, Care utilizeaz feedback-u! (reac;ioneaz Ia stimulii din mediul Inconjurtor); - niateriale cu inteligen;a i sisteme care reproduc fiinctii biologice In sistemele structurale cu capacitate de Incrcare (purtatoare de sarcin). Tabelul 1.1 Materiale inteligente cu proprieti speciale Nr. Materiale Stimuli crt.
1. - Materiale ceramice BaTiC3 dopat cu La, Pb(ZrTi)O3 - Polimeri: polietilen saturat cu negru de fum - Materiale semiconductoare; Zn O dopat cu Bi - creterea intensitii curentului electric - creterea temperaturii - supratensiune

Reacie de rspuns
- creterea rezistenei electrice - scderea rezistenei electrice

Utilizare
-termistori - protectori de supracurent - protectori mpotriva supratensiunii

2. 3.

11

Dac pentru o anumit utilizare se solicit o dependen liniar ntre stimul i raspuns, este necesar realizarea unei forme de control cu feedback, prin intermediul unui semnal condiionat. Acest lucru se poate realiza cu dispozitive microelectronice care au In prezent un pre destul de sczut. In multe cazuri se poate utiliza i o ftinctionare a sistemului respectiv In trepte. De exemplu, polietilena saturat cu negru de fum poate sA prezinte o cre a rezistenTei cu temperatura, cu cteva ordine de mrime. Efectu! ob este neliniar, Ins este atat de mare Inct se poate utiliza ca protec Impotriva supracurentului. Un astfel de element reactioneaz la cre curentului, prin cre temperaturii sale pna la o valoare critic; rezistenla sa cre In mod dramatic, reducand practic curentul care trece prin ella valoarea zero. 0 alt asemnare Intre AMF i alte materiale inteligente, In conformitate Cu defmitia anterioar o constituie faptul c adaptabilitatea acestor materiale poate fi prograrnat. Astfel, pentru AMF aceastA caracteris;ic se ob;ine printr-o recoacere, In timp ce In cazul activatorilor piezoelecirici acest lucru se obtine printr-o orientare Intr-un camp electric. in compara cu AMF, care se consider in general primele materiale inteligente, majoritatea celorlalte materiale inteligente se afl deocamdat In perioada de debut din punct de vedere a! utilizrilor. MaterialeJ.e ceramice inteligente se pare c au un potential uria din acest punct de vedere deoarece acestea au de obicei o Incrctur electricA att ca senzor cal i ca stimul (activator). Dup cum se cunoa majoritatea obiectelor electrocasnice cu utilizare zilnic au incorporate in ele dispozitive electronice; deoarece materialele ceramice se pot integra In mod direct In dispozitivele electrice sau In cele electronice i din aceasta cauz numrul aplica acestor materiale este in continua cre Tabelul 1.2 cuprinde o clasificare succint a tipurilor de memorie identificate in diferite tipuri de materiale. S-i fcut o analogie intre sistemele structurale inteligente i sistemele biologice pe care Jam o enun; astfel: Scopul tehnologiei structurilor inteligente Ii constituie reproducerea func biologice in sistemele structurale purttoare de sarcin . Aceste functii biologice trebuie sa includ: - un sisi em scheletic care s asigure capacitatea de purtare a sarcinii; - un sis senzitiv alctuit dintr-o retea de senzori Ingloba sau ata care s unnreasc starea structurii; - un sislem motor care sA asigure i sa furnizeze raspunsul adaptat; - un sislem imunitar care asigur capacitatea de adaptare i - Ufl si stem neural pentru asigurarea functiilor de instruire i de luare a decizii

12

In cazul stimulatorilor i senzorilor, Jam formuleaz astfel caracte:ri5ticile necesare: Materialele senzitive trebuie s aib capacitatea de reac(ie la stimulii de natur termic, elastic ,ci magnetic, printrUfl sistem notor, rezultatul final find mod caracteristicilor termomeeanice ale structurilor inteligente. In consecinf, materialele utilizate ca stimulatori (activatori) trebuie sa posede capacitatea de mod a formei. rigiditate, poz4ie, frecven(a natural, amortizarecit a!te caracteristici mecanice ca rspuns la mod ae ternperatur, mod cmpului electric ci / sau ale cmpului magnetic. Cele mai utilizate materiale pentru senzori ci activatori (stimuli) sunt mat piezoelectrice, materialele magnetostrictive, aliajele cu memoria formel, fluidele electroreologice ci fibrele optice. Materialele magnelostrictive, aliajele cu memoria formei ci fluidele reologice se utilizeaz ca materiale pentru activatori; fibrele optice se utilizeaz In general ca materiale senzitive. Dintre toate materialele inteligente active, cele mai utilizate sunt materialele piezoelectrice, datorit capacit(ii br rapide d rspuns electromecanic, cerinfelor reduse In privinfa puterii i for; elor generative relativ man. Materialele inteligente ocup un bc central in preocuprile cercetAtoiilor i In activitatile destinate dezvoltArii br In aplica structural din cauza avantajelor de necontestat pe care le ofer In raport Cu materialel e clasice. I)e exemplu, produsele cu acoperiri structurale Inglobate electromecanic se utilizeaz In mod curent pentru suprimarea activ a vjhratjjloi oscjlatorjj In sjstemele indicatoare. Abaterile locale din sistemele optice se :orecteaz rapid In mod eficient; un astfel de exemplu de utilizare 11 constituie telescopul 1Jubble. In timp ce aplica La nivel structural se integreaz rapid in eforturile de proiectare flu s-a realizat Inca o investigare serioas entru controlul domeniului interfazic din materialele compozite la nivel mic Un control eficient al acestei zone ar putea reprezenta 0 Imbuntl ire semnificativ pentru sistemele Compozite.

13

Sistemele biologice pot constitui un ghid pentru dezvoltarea proiectri structurilor inteligente. Srinivasan a discutat problema beneficiilor poten oferite de In functionrii materialelor din nalur pentru dezvoltarea materialelor artificiale avansate. Materialele multifunctionale sunt definite de ctre Paine ca materiale care prezinta rspunsuri multiple (de exemplu variante mecanice i electrice combinate) cnd sunt supuse unui stimul (de exemplu termic) sau prezintA un singur rAspuns cnd sunt supuse unor stimuli (activatori) multipli, in mod egal. Materialele compozite inteligente i structurile cu capacitati de senzor I si imul care se adapteaza, combinA proprieta mecanice superioareale materialelor compozite cu capacitatea suplimentar incorporat de perceper i adaptare a rspunsului br static i vibro-acustic. Aceste structuri prezinta avantajul unei reactii intensificate prin producerea unui semnal de rspuns mai mare la acela stimul sau prin generare aceluia raspuns la un stimul mult mai redus ca intensitate. Dispoziti ceramice piezoelectrice prezint deformatii induse de un camp electric relativ reduse, de obicei de 0,01 0,1% la un camp electric aplicat d 1 MV Un bloc de cerarnic monolitic de 1 cm Inaltime poate s produca o deplasare de 10 jan, la aplicarea unui camp de 10 Ky. Prin utilizarea unei structuri de tip compozit, alctuit din straturi de 0,1 mm legate in serie din pullet de vedere mecanic, Ins conectate In paralel din punct de vedere electric, se pot obtine deplasari similare, ins cu tensiuni de activar reduse cu dou ordine de mrime. Structurile stratificate pennit combinarea a numeroase functii active Ir. acela dispozitiv, prin realizarea unor materiale compozite din diferite uateriale ceramice. Tehnicile de obtinere a straturilor sub;iri pot permite de asemenea integrarea func;iei de control cu ajutorul activatorului senzor, Cu ajutorul unui dispozitiv integrat. Se poate realiza i integrarea semnalului conditionat cu senzorul In a fel Inct rezultatul obtinut sa fie liniar i propo4ional. 1.1 Aliaje cu memoria formei Aliajele cu memorie au fost considerate la Inceput ni curiozitati interesarte ale metalurgiei. Locul br real este ns In rndul materialelor inteligente care au o gam foarte extins de aplica Memoria mecanicA a materialelor reprezint un aspect al efectului termoelastic; aliajele cu memoria formei se Inscriu In aceast clas special de mateiiale adaptabile, care pot transforma energia termic direct in lucru mecanic. Anumite aliaje cu o compozi corespunzatoare pot s prezinte Un astfel de efect prin tratamente termice repetate. Efectul de memorie a formei (EMF) se poate obtine atunci cnd un astfel de aliaj este deformat mecanic Ia temperaturi sczute i apoi este IncAlzit Jeasupra unei anumite temperaturi critice cu redobIndirea formei originale memorate (figura 1.1). AMF pot fi educate in scopul obtinerii efectului de memorie In dublii sens ( astfel inct la incizire s prezinte una din formele memorite jar Ia rcire s o redobIndeasc pe a doua. Un astfel de aliaj deformat plastic Ia o temperatur situatA sub punctul M dac este inclzit pn la o temperatur situatA deasupra temperaturii Aj (reversibilitate complet) I redobinde forma originala, adicA forma pe care o avea Inainte de prima transformare martensiticA.

Mecanismul efectului de memorie se poate schematiza astfel: forma destinai. memorArii trebuie sA fie imprimat initial in materialul aflt In stare austenitic, In a fel Inct s flu apar nici o variant

14

martensitic ca efect al acestei deformri. Deformarea plastic efectuat In starea :nartenaitic sau par martensiticA la rAcire se realizeaz prin cre IamelelDr variantei orientate in mod favorabil, In detrimentul celorlalte var ante. Transformarea invers care se desth Ia reInclzire a materialului reconst tuie cristalul initial austenitic. Mecanismul prezentat este caracteristic efectului simplu de memorie afor i. DacA In plus, In cursul unei a doua rciri, materialul I reia forma impusA prin deformare In cursul primei rciri, materialul respectiv se caracteiizeaz printr efect dub/u de memorie a formei. In acest caz rnateriatul trebuie s fie educat printr-o ciclare termomecanic. Ir mod curent, In industrie se utilizeaz trei categorli de AM!, corespun sistemelor Ti Ni, Cu Zn Al i Cu Al Ni. Utilizrile reprezentative ale acestor aliaje sunt: contactorii i activatorii, man de cuplare ale tevilor, antenele i cateterele. Jr majoritatea acestor aliaje, faza initiala, austenitic are o structur cubic ordonat (de tip B2) rezultat dintr-o structur cubic centrat dezordonat, care se transform Intr-o faz martensitic ortorombic. A ceste aliaj e cu memorie prezint i un fenomen de superelasticitate sau o elasticitate de tipul cauciucului, un fenomen descoperit In anul 1932 de ctre metalurgistul suedez A. Olander La aliajul AuCd. La aplicarea unei forte de o anumit mrime, inferioar Iimitei de elasticitate, una din variantele fazei martensitice (care in cazul sistemului Au Cd sunt In numr de 24) se dezvolt In detrimentul celorlalte i cedeaz locul unei deformatii sub sarci a constant, care se aseamn cu 0 deforma plastica. Aceast comportare este In conformitate cu principiul Le Chtelier: varianta respectiv este varianta pentru care forfecarea asociat corespunde cel mai bine relaxrii tensiunii aplicate, reiaxare care are ca scop acomodarea variantei respective. 1.2 Materiale piezoelectrice (P Ma :erialele piezoelectrice sunt materiale care produc un camp electric dac sunt supuse unei deformri mecanice jar dac asupra br actioneaza un camp electric, acestea se deformeaz. In primul car aceste materiale ac ca senzori pentru identificarea fo4elor sau a defornmtiilor. Fortele de deformare produc deforma;ji mecanice care se pot utiliza in scopuri stimulative. In ccl de-al doilea caz, materialele piezoelectrice prezint o comportare de stimulator (activator). 0 coexistenta perfecta se poate obtine in cazul ii care acela produs din material piezoelectric se utibizeaz att ca senzor cat i ca activator (stimulator). In practic, pentru evitarea neliniarittilor datorate interactiunilor diritre semnalele stimulatoare i cele senzitive, se utilizeazA In general cte dou pie se piezoelectrice, separate dar foarte apropiate totu una de cealalt. Chan a Incercat modelarea matematic a materialelor piezoelectrice neliniare Dentru slimulatorii structurali, acestea find o categorie special a materialelor ceramice cu memoria formei. Modelul respectiv se bazeaza pe descriere unei comportari reversibile Ia polarizare, a unui monocristal piezoeleciric din piezoceramic. Piezoceramica este apoi modelatA sub forma unui agregat alcAtuit din aceste monocristale rotite In directii aleatorii. Modelul matematic ob Incorporeaz direct efectele fortelor exteme mecanice i electrice asupra materialului piezoceramic, utiliznd principiul energiei poten minime. Comportarea neliniar datorat neliniaritatii materiale sau geometrice poate influenta in mod semnificativ performan senzorilor i stimulilor piezoelecirici In structurile piezoelectrice laminate adaptiv. Modelarea matematicA a unei structuri piezoelectrice anizotrope neliniare laminate este realizat de ctre Tzou In anul 1994. Modelul obtinut se bazeaz pe luarea in considerare a neliniarittii geometrice induse de deformati..le foarte man i pe principiul varia;ional; se propune o teorie generala i se stabilesc cteva ecuatii neliniare termoelectromecanice. Cu ajutorul rnodelului respectiv s-au identificat componentele neliniare i relatiile dintre cmpurile termomecanice cu cele elastice, electrice i de ternperatur. Activatorii piezoelectrici se utilizeaz pentru controlul formei active, control acustic sau controlul vibra unor structuri datorit adaptabi1itA i greut reduse. Aceste dispozitive se pot introduce cu u In

15

structurile respective i prezintA interes deoarece prin utilizarea br se elimin p mobile Intlnite In cazul activatorilor convenlionali. Ccntrolul structural se realizeazA prin simpla implantare a stimulilor PZT In materialele respective sau prin legarea br la suprafatA. Figira 1.2 prezint modalitatea de constructie a activatorilor din baghete pi ezoelectrice. Con trolul activ al vibratiibor torsionale in cazul unui arbore se poate realiza prin ata unor straturi de material piezoelectric pe suprafe respectiv. Aceast metod se nume metoda JCL (Intelligent Constreined Layer Damping). Cercetarea efectuat In domeniul JCL s-a extins i asupra controlului vibratiilor arcuite (Indoite) care apar in cazul curentilor Euler Bernoulli.

4.3 Materiale magnetostrictive Proprietatea de magnetostric apare In unele materiale care se deform sub actiunea unui camp magnetic i myers. La deformarea tnaterialului respectiv se genereaz un camp magnetic, proportional cu gradu! de deforrnare a materialului. Materialele magnetostrictive sunt cercetate de mult timp Ins exist putme ap1ica practice deoarece produc In general fo4e i defonnatii man In raport Cu puterea redusa pe care o consumA. Acest dezavantaj fundani ental a fost recent depa prin crearea unor a magnetostrictori gigan denumiti Terfenol D. Aceste materiale sunt capabile s se deform cu un ordin de m mai mare dect piezoceramicele conven ionale care produc forte comparabile. Acest material denumit Terfenol D este un aliaj de fier cu elemente de prnnturi rare, terbiu i dyprosiu. Terfenol D este un material inagnetDstrictiv gigant deoarece se poate deforma cu 1400 ,ue la expunerea unei brre dintr-un astfel de material Ia actiunea unui camp magnetic de ordinul a 1000 Oe. Aplicarea unor cmpuri magnetice bidireclionale asupra unei bare de Terfeni D se poate realiza printr-o tehnicA simpla: se trece un curent electric alternativ printr-un solenoid Infa In jurul barei respective. Activatorii disponibili In corne4 cu posibilita totale de deplasare de 0,1% (J00jw sunt capabili s genereze forte de 1750 N i opereaz la. frecven de pna Ia 20000 Hz. Traductorii din Terfenol D se utilizeaz cu succes ca pozitionatori, proiectori sonici (500 2000 Hz), izolatori (15 20Hz), dispozitive de absorbtie a ocuri1or i la simularea vibratillor unei mimi artificiale. Pentru aceste materiale magnetostrictive este necesar efectuarea unei an 1ize a sistemelor luate In considerare att din punct de vedere magnetic cat i din punct de vedere mecanic. 1)ispozitivele magnetostrictive se pot Incorpora in structuri de compozite multifunctionale pentru obtinerea unor deformatii stabilite anterior sau pentru interceptarea unor astfel de deformatii sau forte. Dac se afl dispu sub forma unor microdispozitive de msurare acestea pot actiona a senzori distribuiti in compozitele multifunctionale.

16

Aceste materiale pot actiona cu scopul suprimrii vibratiilor, micropc zitionatori, detectori de efect i control al formelor. Sistemele de control analogic care utilizea.zA activatori din Terfenol D pot reduce in mod semnificativ vibratiile flexibile de La motoarele rotative. Traductorii magnetostrictivi se utilizeaz la ma unelte pentru amortizi.ri pasive i ca senzori de vitez. Figura 1.3 prezinta un activator magnetostrictiv.

Materialele magnetostrictive se utilizeaz la confectionarea miniact magnetostrictivi (MMA, magnetostrictive mini actuators) i la amortizarea vibra cu ajutorul unor dispozitive integrate cu structuri compozite obtinute prin Inglobare. Rezultatele simulrilor efectuate cu astfel de materiale au artat Ca prin Inglobarea MMA in structurile luate In considerare, suprimarea vibratiilor se poate realiza prin intermediul unui proces termoelastic. 1.4 Fluide electroreologice Materialele electroreologice (ER) sunt suspensii care sufer modificri reversibile ale proprieta br reologice (viscozitate, plasticitate i elastL sub actiunea unor cmpuri electrice. ceste modificri reversibile se datoreaz interactiunii controlabile dintre )articulele dielectrice micronice din suspensiile ER. Polarizarea acestor particule conduce la modificri de configura care produc modificri semnificative ale proprietA reologice. La aplicarea unui camp electric comportarea materialului se modific de la o comportare caracteiistic strii lichide la o comportare corespunztoare unui gel solid. Utilizrile materialebor ER se pot clasifica In dou categorii: dispozizive controlabile ci structuri adaptabile. Structurile adaptabile ER se bazeaza pe controlul strii de agregare obtinut prin aplicarea unor cmpuri electrice diferite asupra unui material ER (figira 1.4). Aceste structuri au proprietati acordabile datorit faprului Ca incorporeaza In ele componente controlabile dintr-un material ER.

17

CAPIITQUJL II MATI CERAMICE Materialele ceramice sunt reprezentate In general prin OX1Z1 CU legaturi Lonice sau covalente. In ultimul timp ins, In aceast categorie de rnateriale sunt incluse In afara ceramicilor traditionale fabricate din argue i a oxizilor pun, naturali sau sintetici i sticlele, carburile, nitrurile i borurile, cimenturile i betoanele. Alturi de ceramicile traditionale utilizate la constructia cldirilor exist o mare varietate de ceramici tehnice, indispensabile Intr-un mare num th activitati telmologice din cele mai diverse domenii: mecanic, electrotelinic i electronicA, chirurgie, optic, industria nuclearA etc. Proprieta mecanice ale materialelor ceramice sunt dependente In mare m:;ur att de materiale prime utilizate cat i de metodele de fabricatie care fixeaz microstructurile finale i determin reparti;ia diferitelor faze prezente. Ceramicile traditionale fabricate din materii prime care nu au sufent prea mu! Le transformri i care conlin deseori impuritati In concentratii care ne pot fi controlate, au structuri eterogene. Dupa o operatie de punere In form In stare plastica (de exemplu argila modelat cu ap de ctre olar) produsul respectiv se introduce Intr-un cuptor de tratament termic. In prima etap are bc o evaporare a apei In exces, apoi eliminarea apei de cristalizare i In fina] se produce sinterizarea la o temperatur mai ridicat. Ir. timpul sinterizrii se produce sudarea particulelor prin difuzie In stare solid i diminuarea treptata a porozittii. Se obtin astfel materiale eterogen constituite din faze solide distincte, faze cristaline i faze vitroase saTi amorfe, care contin pori mai multi sau mai putini, In functie de conditijie de sjnterizare (durat i temperatur). Porii constituie discontinuit;i de material i reprezint sediul concentratorilor de tensiune care concuc la fragilizarea materialelor ceramice. Sinterizarea sub presiune uniaxial sau hidrostatic permite diminuarea nivelului de porozitate i accelereaz viteza de difuzie obtinndu-se In final piese cu propriet mecanice Imbunttite. Dispozitivele ER controlabile importante utilizate sunt valvele, suportur ile, soclurile, dispozitivele de frnare i amortizoarele. fluidele ER se utilizeaz la controlul activ a! elicelor flexibile ale rotoarelor. 0 grinda de tip compozit cu o fractie volumic de aproximativ 40% fluid ER prezint o Imbunt a amortizrii vibratiilor. lluidele ER se utilizeazA i la structuri de tip fluid ER bare flexibile umplute, Intlnite in constructia elicopterelor. Sistemele de suspensii ale automobilelor sunt alcAtuite din trei elemente: fluid electrore ologic, amortizor rotaiv de ocuri i un algoritm de control. (aracteristicile de proiectare i operare ale dispozitivelor RACD (Rotary Active Control Damper) controlate de calculator (cuplate cu fluide ER i cu senzori), permit ajustarea fortei de amortizare aplicate asupra vehiculelor. Puterea necesar este furnizat de ctre sistemele electrice existent In vehicule.

18

Figura 1. .5 prezinta utilizrile fluidelor ER In sistemele de transmisie (de putere) cum sunt dispozitivele de frnare i schimbtoarele de vitezL

Un control riguros a! calit;ii materiilor prime, at compozi al repartitie granulometrice i at parametrilor de sinterizare (temperatur, presiune) permite obtinerea unor materiate cristatine i neporoase. Figura 2.1 prezintA trei microstructuri tipice ale unor astfel de materiate.

Unele materiale ceramice prezint fenomenul de piezoelectricitate sau de feroelasicitate find incluse In ultimul timp In categoria materialelor inteligent 2.1 EMF In materialele ceramice In general EMF se Intlne In materialele metalice i este asociat Cu 0 tran martensitic termoelastic sau netermoelastic reversibil (figura 2.2). Reyes Morel .a. In 1989 au semnalat prezen EMF i a proprieta de superelasticitate In policristalul tetragonal de Zr0 stabilizat Cu CeO (simbolizat cu Ce-TZP de la expresia In limba engleza Ce - doped tetragona] zirconia policrystal).

19

E se manifest In general printr-o recuperare (revenire) a unei deformri plastice aparente intr-un proces de inclzire. Materialele ceramice caracterizate printr-o transformare de faz feroelastica prezinta un efect similar; transformarea se poate realiza de la o stare par (PE) la o stare feroelectric (FE) sau de la o stare antiferoe]ectric (AFE) la o stare feroelectric (figura 2.3).

Figura 2.4 prezint diagrama varia;iei tensiunii monoaxiale de compresiune In functie de gradul de deformare pentru policristalul de oxid de zirconiu tetragonal dopat cu ceriu i curba temperatur grad dedeformare. Se poate urrnri modul de redobIndire a formei materialutui La Inelzire; prin tensionare monoaxialA, materialul se deformeaz plastjc iar In material are toe o transformare indus de tensiune de Ia structura tetragonil la 0 structur monocLinic.

20

I)eformatia continua. este Intrerupta de cderi repetate ale sarcinii. Se remarcA o tensiune de rezistent maxima aproape constant de 0, 7GPa. Se observA de asemenea aparitia unei deformatii plastice reziduale axiale man, de (- 0,7 %). La o Inclzire ulterioar se produce dispari treptata a deformatiei reziduak datoritA transformrii de faz inverse care Incepe Ia 60C ian Ia 186C materialul revine Ia forma initial. Revenirea aceasta este foarte accentu redobIndindu-se deformatia axial anterioar In propo4ie de aproximativ 95%.Materialele ceramice Cu memoria formei se caracterizeaz i prin transformri feroelectrice de la starea paraelectrica Ta cea feroelectric i tranzitii de la starea antiferoelectric Ia cea feroelectric. Pima transformare indus termic eviden;iaz un fenomen de redobndire a formej asemntor cu cel Intlnit la materialele ceramice din Zr0 A doua transformare este o transformare indusA de un camp electric i prezint o deplasare de substitutie de 0,4 % cu caracteristici digitale sau 0 functie de memorie care este In contradic;ie cu natura analoga esential a deformrii conventionale de 0,1%, caracteristic transformrii de la starea piezoelectrica Ia starea electrostrictiv. 2.2 Feroelectricitatea i a ntiferoelectricitatea Figura 2.5 prezint modificrile structurii cristaline care se desf Intrun material feroelectric caracteristic, titanatul de bariu BaTiO (9T). La temperaturi situate peste temperatura de transformare de 130C (ttmperatura Curie, notat cu Ta), BT prezint o structur cubic de tip perovskit (faza paraelectric PE, figura 2.5 a). (b) T< 7; 7; Curie Figura 2.5 Structuri cristaline ale titanatului de harm a. stare paraelectric (PE) b. stare feroe1ectric (FE) (a) T-, F, .17 O

21

0 data cu scderea temperaturii sub T cationii de Ba i Ti se deplaseaza spre anionii de (t (figura 2.5 b) prezentnd o polarizare spontan i o deformare spontan (faza feroelectric FE). Se remarc faptul c momentele dipolilor electrici in fiecare celul unitar In stare feroelectric sunt a In paralel. Titanatul de bariu poate prezenta o polarizatie permanent chiar In absenta unui camp electric exterior. Figura 2.6 prezinta structura BaTiO

.4+ . . .. .4+ Din cauza dimensiunilor ionilor de Ti i u, ionn de Ti flu ocupa exact centrul celulei elementare jar ionii de O nu se aflA situati chiar In centrul f celulei. Din aceast cauzA centrul de greutate al sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative ceea ce face ca celula e1emen.tar s contina un dipol. Apare astfel o polarizare a materialului chiar In absent i unui camp electric exterior. De fapt, dipolii electrici sunt orientati toti In accea directie, in interiorul unui domeniu feroelastic (figura 2. 7 a). IrL absenta unui camp electric exterior, directia de polarizare a fiecArui domeniu este orientat aleatoriu. La aplicarea unui camp electric Ins, donienjile orientate pe directia cmpului tind s creascA (figura 2. 7b). Se remarc reorientarea directiei de polarizare sau chiar disparitia cmpului exterior aplicat (figura 2. 7 c).

In celulele antiferoelectrice dipolii se a antiparalel unul In raport cu cella .t, astfel inct flu se produce o polarizare net.

22

Figura 2.8 prezint douA modele de aranjament antipolar ale dipolilor In comparatie cu modelele de aranjament nepolar i polar. Dac entalpia liber a strii aritipolare este apropiatA de entalpia liber a strii polare, configura dipolului se modific sub ac cmpului electric exterior sau a tensiunii.

Figura 2.9 prezint curbele de variatie ale po1ariza induse In material&e paraelectrice (PE feroelectrice (FE) i antiferoelectrice (AFE). sub actiunea unui camp electric aplicat asupra br.

Intrun material paraelectric (figura 2.9 a) se observ o variatie liniar a curbei de polarizare; In cazul unui material feroelectric apare un histerezis datorat polarizarii spontane (figura 2.9 b). Un material AFE prezint o transformare de faz Intr-o stare feroelectiic indus de cmpul electric aplicat. Transformarea respectiv este Inso! it de un histerezis care dep o anumitA valoare criticA E a cmpului electric (figura 2.9 c). In unele cazuri dacA se induce starea FE, aceastA stare se mentine chiar in cazul In care cmpul electric scade la zero; aceast situatie corespunde cu fenomenul de memorie deforma. La aplicarea unui camp electric altemativ, materialele feroelectrice se comporta In mod asemntor cu materialele feromagnetice. Pornind de la o stare initiala pentru care rezultanta dipolilor diferitelo domenii este nul, curba de excitatie primara P = f(E) atinge 0 valoare rniaximA .P Aceast valoare corespunde polarizrii de satura(ie pentru ca toate domeniile sunt orientate in aceea directie (figura 2.10).

23

La schirnbarea directiei cmpului exterior i La diminuarea irttensit acestuia pn La valoarea zero, In material se constat prezenta unei pokirizaj ii remanente Pr. Pentru a se obtine disparitia polarizrii, este necesar aplicarea unui camp exterior -Er, denumit camp coercitiv. Feroelasticitatea materialelor depinde de temperatur. La cre temperalurii cre i dezordinea momentelor dipolare i orientarea devine aleatorie deasupra unei temperaturi critice denumit lemperatura Curie. Functul Curie pentru BaTiO este situat la 120 C Iklte materiale ceramice feroelectrice sunt sarea Rochelle (KA . 4H sau compu Kt Sr BaKNbTi0 Pb(Zr, Ji Toate aceste materiale feroelectrice se pot utiliza ca elemente de memorie, deoarece dup ce au fost polarizate pn La saturatie, chiar Ia suprimalea cmpului electric exterior, se mentine o polariza permanent In ele (figura 2.10). Aceast situatie corespunde cu fenomenul de memorie aforrnei Totu memoria materialelor feroelectricelor flu poate fi permanent deoarece in absenta unui camp electric exterior se produce o depolarizare lent in timp, sub efectul agitrii termice. Figura 2.3 prezint schematic mecanismul pentru efectul de memorie In ceram AFE. 2.3 Pi Piezoelectricitatea constituie o caracteristic importantA a materialelor feroelectrice ( a unor dielectrice cum este cuartul). Materialele piezoelectrice sunt materiale In care centrul de greutate a! sarcinilor pozitive nu mai coincide cu Ce! al sarcinilor negative, dac materialul este supus actiunii unei forte pe o anumit directie cristalografica (figura 2.11). En material apare o deformatie elastic care induce sarcini pozitive i negative pe fetele opuse ale cristalului. Pentru a se putea manifesta, piezoelectricitatea are nevoie de cteva cc nditii cristalografice care trebuie respectate.

24

Fenomenul de piezoelectricitate este reversibil i once deformare e1astic a unui cristal piezoelectric antreneaz apari sarcinilor electrice de semne contrare pe fe cristalului. ]n concluzie, un cristal piezoelectric poate fi emitator sau receptor de unde u itrasonore. Posibilitatea de generare a undelor ultrasonore cu frecvente cuprinse ntre 0,5 i 50 MHz, datorit aplicArii unui camp electric cu aceea frecvent pe fe cristalului, constituie o caracteristic important a piezoelec tricit Aplicarea unui camp electric variabil pe o fata de intrare Intr-un cristal pi zoelectric genereaz unde de presiune mecanic care se propag In cristal. La cealalt extremitate a cristalului aceste unde de presiune se transform din nou in unde electrice. Prin cristal, aceste unde se propagA Cu viteza su case este mult inferioara vitezei semnalelor electrice. In consecint prin modificarea grosimii cristalului piezoelectric Se poate regla viteza de transmjtere In functie de durata solicitat. 2.4 Transformri de faz md use de un camp electric ub influenta unui camp electric, dipolii aflati Intr-o configura antipar lel Intr-o subretea AFE se rearanjeaz pe directii paralele; are bc astfel c transformare de fazA jar proprieta electromecanice i cele cielectr:.ce ale materialului respectiv se modific considerabil 2.4.1 Modjficarea parameirior de refea igura 2.12 prezint modificarea parametrilor retelei sub influenta u camp electric pentru un material ceramic de tip perovskit Pb Nb /(Zro Sn 1), Ti Jo 9803 Cu y 0,06 (PNZS7). In materialul respectiv se desf o transformare de faz indus de Ia o faz ATE Intr-o faz FE prin care cresc parametrii de retea a i c, pastrandu-se totu aproape constant tetragonalitatea retelei c/a. )eoarece unghiul flu contribule semnificativ Ia modificarea volumu ui materialului, modificarea deformatiei In cursul transformrii este aproxirnativ izotropa, cu 0 amplitudine

25

Figu ra 112 Mod jficarea parametrilor de retea sub influenta until camp electric, Inir-un material ceramic de tip PNZST aflat Ia temperalura camerei ( = 0.06) Var ia intensittii radia X reflectate la aplicarea unui camp electric arat c polarizarea spontana In stare FE rmne In planul c, paralel cu axa [ 10]a perovskitului. Irnaginea subretelei po In stare AFE este foarte asemnAtoare cu cea a eramicii PbZrO (figura 2.13).

2.4.2 Dejenden deformafiei induse de Iemperatur Figura 2.14 prezinta polarizarea unui material ceramic cu y = 0,06 in func de gradul de deformare indus de un camp electric.

26

C caracteristic de histerezis dublu este raprezentat la tem camerei jar pentru starea feroelectric, la temperatura de 76 C; Ia temperaturi intermediare se observ o form de tranzi cu curburi. Procesul de transformare de faz se poate urmri pe curba de deformar transversal din figura 2.15. Transformarea materialului indus de cmpul electric de la starea A TF la st area FE, la temperatura camerei, se caracterizeaz printr-un grad mare de deformare discontinu. La polarizarea invers, la 76C, apare un histerezis caracteristic strii fero lectrice de tip fluture.

Se remarc faptul Ca discontinuitAtile de deformare care Insotesc transfor de faz au o cre pozitiv att pe directie longitudinalA cat i pe directie transversal In raport cu directia de aplicare a cmpului electric (coeficientul lui Poisson aparent este negativ). Piezostricliunea este negativA pe dire tie transversal i este pozitiv pe directie longitudinala; EMF se observ la temperatura de 4C.

La aplicarea unui camp electric de intensitate mare asupra unui material ceramic In stare AFE recoapt se produce o deformatie masiv AL/L de aproximativ 7 x 10 care se mentine Intr-o stare metastabil chiar dup Ind cmpului electric. La aplicarea unui camp de intensitate redusA in sens myers, sau a unei recoaceri, se obtine forma initial In stare

27

AFE. FLgura 2.16 ilustreaz cmpul electric critic de sens myers care induce transformarea FE AFE, reprezentat cu linii continue pe diagrama de faz a unui material ceramic cu y = 0,06. In domeniul de temperaturi cuprins Intre --30C i 10C se remarc un histetezis sub form de curb pentru polarizarea produsa de campul electric un histerezis myers, In cazul deformatiei induse. Acest fenomen a fost inco rect interpretat In cercetrile anterioare ca find o alt fa.z AFE, diferit d faza prezent la temperatuli de peste 10 C.

Slarea recoapt prezent in domeniul cuprins Intre - 30C i - 200C este AFE. 0 data cu inducerea strii FE, faza AFE nu se observ Insa niciodat In cursul unui ciclu de cre i descre a cmpului electric. Linia cmpului critic corespunztoare transformrii de la starea FE la starea AFE (linia continua) intersecteaz linia cmpului coercitiv pentru starea +FE In domeniul de temperaturi cuprins Intre - 30C i +10C i linia cmpului N coercitiv pentru starea FE la temperaturi situate sub temperatura de - 30C (linia purictat). 2.4.3 Dependen deforma;iei induse de compozi(ia materialului F: gura 2.17 prezint curbele de deforma induse transversal de cmpul electric extern la temperatura camerei, pentru materiale Cu compozitii chimice diferite. FracTia molar de Ti, y, Cre de la 0,06(a,) Ia 0,065(). Si:area initial se obtine prin recoacere la 150C, temperatur care se afl situat deasupra punctului Curie (sau Neil ) pentru toate materialele. La un continut corespunztor unei fractii molare a titanului y = o,o6 se observ o curb caracteristic unui dublu histerezis (de tipul I). La transformarea de faz AFE FE indus se remarc salturi man In gradul de deformare (zlLiL=8

28

Pc de alt parte, modificarea gradului de deformare In funcie de crnpul e ectric aplicat In stare AFE sau In stare FE este destul de mica; acest lucri constituie o posibilitate de utilizare a materialului ca traductor de deplasare digital, cu pozi pornit/oprit. Diferenta dintre deformatia din starea initialA i cea care apare in procesul ciclic la o intensitate a cmpului electric nulA, E = 0 kWm, este de asemen remarcabil. n materialul care are o compozitie pu diferit fata de cazul discutat anterior i anume un conhinut de titan ceva mai mare, (y= 0.063), faza FE indus de campul electric flu revine In starea AFE nici la scderea intensitit cmpului pn La valoarea zero (tipul II, figura 2.17 b); acest proces este denumit memorizarea strii de deformare FE. Pentru obtinerea sthrii initiale este necesar Un camp redus de interferenta de sens contrar. Figura 2.17 c contine reprezentarea curbei de deformare pentru un material cu y = 0,065 cu caracteristici ireversibile, In timpul unui ciclu de camp e1 (tipul III). Starea initiala de deformare se poate redobindi doar printr-o recoacere pna La 500 C. Datele oblinute din aceste curbe de deformare se pot utiliza Ia construirea diagramei de faz a sistemului Pb Nb [ Sn )I.y 7 La temperatura camerei, In functie de concentratia y i de cmpul electric E utilizat (figura 2.18)

In cazul In care concentra de Ti, y, de pe axa orizontala se inlocuie cu temperatura care se reprezint pe directie opus, aceast diagram de fazA este din punct de vedere topologic identic cu diagrama de faz din figura 2.16. Caracteristica principal a acestei diagrame o constituieexisten celor

29

trei faze: AFE, faza FE polarizat pozitiv (+ FE) i faza FE polarizat negativ (-FE ale cror limite se caracterizeazA prin cele dou linii de transformare coresponztoare cre i scderii intensitatii cmpunlor electrice. Zonele de compozi I i IVprezint un histerezis caracteristic dublu i respectiv o inversare (anulare) a domeniului feroelectric; In zonele II i III se observa prezen EMF. 2.4.4 Me de reorientare a domeniiorftroelastice In materialele ant feroe ectrice Materialele antiferoelectrice nu pot fi polarizate macroscopic. Deoarece aceste materiale au polariz de subre;ea strns legate de distorsiurea retelei, se pot lua In considerare orientrile domeniilor feroeIasti Aceast interpretare permite In diferentei dintre deformatia care se produce in stare initial i deformatia care apare intr-un proces ciclic (figura 2.17 a). Figura 2.19, indic deforma longitudinale i transversale induse In materialul cu y = 0,075 In zona a 111-a. Se poate presupune c procesul de inducere a deformrii se desffi In dou etape: In prima etap are bc o cre izotropic a volumuluj (0 A, A: ZIL/L = 8 x ]U datoritA transform rii de faz AFE FE (figura 2.12) In care celula de perovskit cre izo tropic prin AL/L = 8,5 x 10 In cea de a doua etap se produce o deformare anizotropica care Insote rotatia domeniului FE (A A - ;c3 = 9x 10, x . Acest proces este schitat In figura 2.20.

Figura 2.20 prezintA de asemenea un model posibil pentru materialul cu hister dublu (zona 1). A cum s-a artat anterior, este posibil o reorientare a domeniilor chiar pertru materialele AFE prin transformarea de faz folata la starea FE.

2.4.5 Dependen;a deforma;iei induse de presiune T. nul dintre cele mai impotrtarite criterii de apreciere a unui activator este conducerea sigur i stabil, sub o tensiune mare, a elementului de pozition Intr-o ma de taiat de precizie. F igura 2.20 indic deforma longitudinale induse intru-un material u memoria formei din sistemul PNZST cu y = 0,0707 att In stare AFE cat i in stare FE la temperatura camerei. Reprezentarea

30

s-a realizat In funcie cie tensiunea de comprimare uniaxial pentru diferite valori ale intensitalii cmpului electric. Pentru compara se prezint i un material ceramic cu baza niobat de plumb (PAIN) care este un material electrostrictiv cunoscut Curba tensiune deformatie pentru materialul PNZST In starea AFE este modificat dc-a lungul axei deformatiei In raport cu cea pentru PAIN, din cauzEI diferentei dintre deformatiile spontane din strile AFE i FE. Drept urniare, fora maxima generata obtinut cnd ceramica se contract mecanic ( flu pentru generarea unei deplasri), cre pn Ia 80 MPa In comparalie cu valoarea normal de 35MPa pentru starea feroelectric.

2.5 Avantajele utilizrii niaterialetor ceramice cu memorie .Penomenul de modificare a formei Intlnit In materialele ceramice se poate e ffir dificultti prin terminologia conventionalA utilizat In cazul aliajelor Cu memorie: expresia tensiunea X se Inlocuie Cu expresi cmpul electric E. Substituirea digital si memorarea stariiferoeleclrice discutate in cazul materialelor ceramice corespund CU superelasticitatea i Cu efectul de memorie aforrnei prezente In aliajele CU memorie. Fabelul urmtor prezintA o compara Intre caracteristicile celor doua caLegorii de materiale discutate, caracteristici ale aliajelor cu memorie i ale m ceramice antiferoelectrice.

In concluzie, avantajele principale ale materialelor ceramice sunt: raspuns rapid La modificri ale parametrilor extemi, de ordinul milisixundelor; posibilitatea unui bun control a! memorrii i redobindirii formei prin actiunea cmpului electric, thr o generare de caldur; consum mic de energie care reprezint cam a suta parte din cel necesar in cazul aliajelor; spa redus necesar pentru obtinerea modificrii initiale a formei. tudiul materialelor ceramice cu memorie a Inceput doar In ultimii ani; mv stiga continua pentru Imbunattirea deforma;iei induse, cre stabilittii caracteristicilor de deformare In raport cu modificrile de tempe t-atur, cre rezisten;ei mecanice i a mentenabilitatii. Aceast categoric de materiale utilizate In mod special ca activatori ceramici la fel ca i materialele piezoelectrice vor constitui noi elemente vitale pc:ntru genera urmtoare de dispozitive utilizate In micro mecatronic sau In electromecanic.

31

CAPITCeLUL II) MATERIAIL PLASTJCE - POLIMERI 3.1 G E lectul de memorie a formei care a fost eviden in unele materiale polimerice are Ia baz un mecanism diferit de cel Intlnit In materialele metalice. Plimerii sunt constitui dintr-un mare numr de unitati elementare denumite monomeri care sunt molecule organice al cAror element principal este atoniul de carbon sau, in cazul polimerilor siliconici este atomul de siliciu. Ace monomeri reprezint elementele de baz In toti polirnerii cu mas molecular ridicata cum sunt de exemplu macromoleculele biologice din org2nismele vii (ADN, ARN, colagenul etc.), polimerii sintetici (materia1 plastice, elastomerii etc.) sau polimerii naturali (cauciucul, celuloza tc.). Atomul de carbon care posed patru electroni de va1en poate stabili legaturi covalente cu atomii de aceea natur (cazul diamantului) sau de naturi dif (figura 3.1).

Atomul situat In centrul tetraedrului (figura 3.1 a) este legat de cei patru vec:ini prin patru legaturi covalente.Unghiul dintre dou legaturi de carbon este de 1090. Figura 3.1 b prezint schematic structura etanului (G i a cloretanului (c In spatiul bidimensional thr a se lua In considerare unghiul de 109 format Intre legaturile atomilor de carbon. C poate avea legturi cu ci Insu cu un element electropozitiv (IJ sau cu un element electronegativ (CT Energia de legtur. I ntre diferitii atomi ai unei molecule organice este relativ ridicat (tabelul 3.1).

32

T 3.2 prezint monomerii utilizati In mod frecvent pentru sinteza plimerilor. Hidrocarburile nesaturate (olefinele), care constituie grupa ce mai importantA, difer de hidrocarburile saturate (metan, etan, propan et prin prezen unei duble legaturi C = C care se poate deschide i devine X-C-C-X, Ia care se pot lega alti monomeri In punctele notate cu X

33

34

35

Reactia de transformare a monomerilor unor substaifle nesaturate (foarte reactive) in polimeri se nume polimerizare. Plimerizarea se poate realiza prin reactii consecutive sau prin reactii in lan i este puternic exoterm. Polimerizarea prin reactii consecutive se realizeaz succesiv, obtinndu-se dimeri, trimeri etc.; gradul maxim de polimerizare In acest caz rareori depA cifta 6. Polimerizarea prin reac cii In lan; se realizeaz prin radicalii liberi i conduce la obtinerea unor macromolecule cu grade de polimerizare de cteva sute sau mu. In functie de modul de polimerizare, structura polimerilor poate lua forme dilerite. Polimerizarea prin adi;ie conduce la formarea macromoleculelor liniare care se pot ramifica. Policondensarea conduce La obtinerea unor retele tridimensionale. Comportarea materialelor plastice depinde In mare msur de structura br i de gradul de reticulare. In functie de comportarea br mecanic, materialele plastice In general se pot clasifica in materiale termoplastice i materiale termorigide. Materiale lermoplastice se caracterizeaz printr-un comportament global reversibil, dependent de mobilitatea relativ a lanturilor polimerice i de posibilitatea de rotire a legaturilor C C. In polimerii liniari sau ramificati obtinuti prin aditie, macromoleculele nu sunt legate Intre ele dect prin legturi slabe, de tip Van der Waals, sau de tipul legturilor de hidrogen. La cre temperaturii cre mobilitatea relativ a lanturilor polimerice iar comportamentul acestora este la Inceput asemAntor cu Ce! al sticlei, pentru ca apoi, Intre temperattira de tranzitie vitroas i temperatura de topire, s devin asemn;or Cu cel a! cauciucului. Materiale termorigide (termodurificabile) se obtin prin condensarea monornerilor polifunc In retele tridimensionale de macromolecule. Acestea unt materiale amorfe, care nu se topesc. In cazul acestor materiale nu se poate utiliza notiunea de mas molecuhr. Legaturile atomice sunt foarte puternice i lan flu se pot deplasa. L cre temperaturii flu apare starea vscoas Ins polimerul termorigid I pstreaz rigiditatea pn In momentul degradrii prin oxidare sau prin ardere. A materiale se numesc termodurjficabile deoarece In general cre temperaturii favorizeaz reactia de polimerizare i cre gradului de reticulare, deci i cre rigidit materialului respectiv. Termenul termodur indic de fapt procedeul de formare prin injectare Intr-o form cald a materialului sub forma monomerilor Impreun cu catalizatorul i desf reactiei la cald. In cazul polimerilor termoplastici, punerea in forme sau formarea se realizeaz prin injec polimerului In stare cald (sub form de granule pulbere, fDite sau plci) Intr-o form In general rece. .E4astomerii sunt materiale cu propriet caracteristice; sunt de fapt potimeri cu mas molecular mare i cu lanturi liniare. Deplasarea relativ a lanturilor flu este limitat dec de o u reticulare, find posibile deformatii elastice man, total reversibile (sub tensiune, aceste deformatii elastice pot atinge nivelul de 1000%). Mest com.portament elastic nu este Ins liniar jar raportul a - e flu respect 1 lui Hooke. Dac tensiunea este nul, aceste materiale sunt amorfe; lanturile tind s se aliniaze In cursul deformrii i rigiditatea br cre Pentru obtinerea unui astfel de comportament, elastomerii trebuie utilizali kt temperaturi situate peste temperatura br de tranzitie vitroas. Propriet br depind de gradul de reticulare. 3.2 Arhitectura structural a polimerilor D punct de vedere arhitectural, se pot deosebi polimeri liniari amorfi, polimeri ramjfica polimeri reticula;i i uneori polimeri cristaliza(i. 3.2.1 Podimeri liniari arnorfi Polimerii [ sunt constituiti din lanturi lungi a cror coeziune este asigurat de legturi covalente. La cald, aceste lanturi pot s alunece cu destul u urint unele In raport cu celelalte i in acest caz polimerii iau forma unui lichid mai mult sau mai putin vscos. La rcire, agita termic scade i Linturile nu mai pot aluneca cu u unele In raport cu celelalte.

36

In acest caz polirnerii trec printr-o etap de tranzitie (lichid solid amorO asemntoare celei care apare In procesul de fabricatie a sticlei. T Ia care se produce tranzitia este denumitA temperatur de tranzitie vitroas, 0 sub aceastA temperatur polimerul manifesta o oarecare rigiditate care nu depinde in mod direct de legaturile covalente dintre laiituri. Aceasta rigiditate se datoreaza legAturilor secundare de tip Van der Waals sau legAturilor de hidrogen (punti de hidrogen) care se stabilesc intre lanturi, in punctele br de contact, sau Intre segmentele aceluia lant daca acesta se Inra injurul lui insu (figura 3.2). N t: lr-- H (f N N (II 7 N N I ( N , N N II a C ,-N, NSfl w= I ,?r= c i N C N N N Figura 3.2 Naion 66 crisializas; linlilepunctate reprezintd legdturile de hidrogen Din punct de vedere ca rigiditatea unui polimer amorf depinde de tipul atomilor sau de radicalii prezenti In lant. V arietatea posibilittilor de dispunere a gruprilor laterale conduce La configura diferite in functie de pozitia br i de ordinea br de aparitie de-a lungul lantului (figura 3.3). Exista trei tipuri de configura - pozi atactic in care gruparile laterale apar aleatoriu de-a lungul lantului; - pozitie izotactic In care gruparile laterale sunt situate de aceea parte a lantului; - pozitie sindiotactica in care gruprile apar Intr-o altemant regulata de-a lungul lantului.

lungul a. p)zitionare atactic (aleatorie); b. p izotactic (de aceea parte);

37

c. pzi sindiotactic (alternare ordonat). Gruprile aterale pot fi atomul de clor (In cazul policlorurei de vini!) sau radicalul benzenic (in cazul polistirenului). 3.2.2 F ramjflcati Copolimerii pot fi grefa adic de lanturile principale se pot lega grifoni au segmente de lanturi (figura 3.4 i figura 3.5). Astfel de ramificalie a 1an principal nu se produce doar In cazul copolimerilor ci apare i Ia numero homopolimeri.

a. cpolimer static; b. c alternant; c. cDpolimer secvential; d. cpolimer grefat.

Figura 3.6 prezint polietilena cu structur ramificat.

3.2.3 Plirneri reticula(i

38

Din monomeri trifunctionali sau multifunctionali se pot obtine polimeii ai cror lanturi formeaz o re tridimensional i care suntcunoscu! i sub denumirea de polimeri reticulati. AceastA reticulare se poate obtine i In cazul polimerilor cu lanturi liniare, dac se reu stabilirea unor legaturi transversale Intre lariturile liniare principale. Prin aceste legaturi transversale se In legaturi puternice covalente i flu legAturi de slab inlensitate cum sunt legaturile de tip Van der Waals sau legturi de hidroger.. Folimerul reticulat reprezentativ este cauciucul (figura 3.7). Procesul de reticulare In acest caz se obtine prin deschiderea legaturilor duble C = C din lant i formarea unei legturi covalente puternice Intre douA larfluri liniare. in cazul cauciucului vulcanizat reticularea se realizeaz prin intermeciul sulfului.

Cauciucul natural care are un comportament mecanic asemntor unui elastom (rigiditate redus i o mare elasticitate), reticularea se produce in prezen oxigenului din aer i sub influenta radiatiilor ultraviolete (figura 3.8). In cazul vulcanizrii se obtin reticulri cu legaturi foarte scurte Intre lanturi Ins se pot obtine i legturi mai man, prin intermediul unor por de lanturi, ca In figura 3.9.

a. deschiderea leg C = C sub actiunea fotonilor din radiatiile ultraviolete; b. reticularea prin intermediul atoniilor de oxigen.

39

3.2.4 P cristalizafi La solidificare, materialele care contin legaturi metalice i majoritatea materialelor cu legturi covalente i ionice sufer o contractie brusc. Aceast modificare de volum se datoreaz faptului c In momentul solidificrii, elementele br constitutive (atomi sau molecule simple) crista1i Noul aranjament spatial ordonat a! particulelor, corespunde unei sc a energiei totale a sistemului, care evolueaz spre o stare mai stabil. Figura 3.10 prezint modificarea volumului polimerilor In functie de temperatur. La scderea temperaturii mncepnd de la temperatura de topire, densita polirnerului variaz continuu, dup curba ABCD. Polimerii care au un astfel de comportament sunt constituiti din lanturi cu grupri laterale de dirnensiuni man, lanturi ramificate i 1an reticulare.

A -- stare lichida; B -- lichid vscos; C stare Iichid (comportare tip cauciuc); D stare vitroas; E zone cristalizate in matrice de lichid care se solidific (sau se tope F zone cristalizate in matrice vitroas; G stare cristalin. Configura lanturilor permite legarea br prin atomi sau lanturi secundare (In cazul polimerilor reticulati), ceea ce face ca la rcire s flu se mai poath obtine un aranjament ordonat. Lanturile respective Inghea( in pozi pe care o au la Inceputul scderii temperaturii. In acest caz polimerul se afl In stare vitroasA i are o structur amorf. Curbele ABCD, ABEF i ABG corespund unor viteze de rcire man, medii i respectiv reduse. Pantele acestor curbe sunt propor cu eoeficientii de dilatare Iiniar ai polimerilor respectivi. Curba ABCD corespunde comportrii polimerilor care nu pot cristaliza n conditii intrinseci. Panta curbei corespunztoare strii cristaline (G) este aproximativ egal cu panta corespunztoare strii vitroase (D) i este inferioar pantelor corespun2:toare strii tip cauciuc (E, ( i strii lichide (B,A). Unii polimeri prezint o modificare pronun a volumului (curba ABG, figt.ra 3.10). Aceast tranzitie corespunde unei ordon a lanturilor de Ia o configura caracteristic strii lichide (agita termic puternic care flu permile ordinea la mare distant) la o configura caracteristicA strii cristaline (agita termicA redus care permite ordinea la mare distant). Conditiile care favorizeaz cristalizarea sunt: - siinetria lanturibor In raport cu axa acestora, deci o structur moleculai simpla (de exemplu, polietilena Iiniar);

40

- orlonarea structurii lanturilor; deci o ordonare steric (polipropilena izotactic); - absenta unei ramificri puternice sau a reticularii; - prezenta legaturilor secundare (legAturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen) Intre lanturi (de exemplu, poliamidele). D e obicei se Intlnesc foarte rar polimeri total cristalizati. In general se Intin polimeri cu un nivel de cristalizare de 80% sau 90%. Acest grad de cristalizare cre cu scderea vitezei de cristalizare, conditie care permiteordonarea macromoleculelor. In zonele cristalizate, lanturile macromoleculare se regrupeaza pentru a forma cristale ale cror forme geometrice exterioare pot s imite structura cristalin (figura 3.11). Axa lanturilor este perpendicular pe plachetele cristaline i deoarece lungimea br este net superioarA grosimii acestora, se presupune c lanturile se pliaza unele peste celelalte dupa curn se vede In figura 3.11, a. Uneori un lant flu se limiteaz la zona cristalizat ci se poate prelungi In zonele Invecinate cu structur amorf sau uneori poate s Intre In zonele cristalizate vecine.

a. monocristal format din lanWri moleculare Indoite (cele trei axe a, b i C Sunt ortogonate); b. polimer par cristalizat. La scar macromolecular, aceste zone cristalizate pot apare uneori grupate In sferolide, adic sub forrn de globule incluse Intr-o matrice cu st: amorra (figura 3.12). Polimerul cristalizat caracteristic este celuloza.

3.3 Piopriet polimerilor Reactia de polimerizare poate prezenta dou forme: polimerizarea pr/n ad/tie (in cursul creia monomerii reactioneaz f eliberarea unui subprodus de reactie, figura 3.13) i polimerizarea prin condensare (care antreneaz formarea unor subproduse, in general o molecul cu mas molecular mica).

41

 i o reprezint eiectronii care particip Ia Iegtura C C; x reprezint electronul liber sau grupul lonizat de initiatori. R de polimerizare conduce la formarea macromoleculelor cu mase moleculare man. Proprieta fizice i mecanice ale polimerilor depind att de masa br molecular cat i de gradul de polimerizare. Gradul mediu de polarizare, X, corespunde numArului mediu de monomeri prezen In macromolecule (Xpoate atinge valori de ordinul 4 1O sau 1O Masa molar medic ca numr, M se determin cu relatia, Ma >2 unde, n este fractia molar de macromolecule care au masa molecular M ])ac se neglijeaza masa molecular a grupelor terminale ale macronioleculelor (grupele R i R din figura 3.11, d i f) ecuatia de mai sus devine: M =M unde: X este gradul mediu de polarizare jar M este masa molecular a monomerului. Masa molecular medic ca math, M este un alt parametru caracteristic. Dac se consider P fractia ponderalA de macromolecule care au o mas molecular M,, Mp= = I 1 E Inlocuire, ecuatia ia forma, Raportul M I M, se nume polidispersitate i ilustreaz lrgimea distributiei maselor moleculare (figura 3.14).

Raportul M / M este egal cu 1 dac toate macromoleculele au aceea inas, adic au acela numr de unitati fundamentale. De obicei acest raport M /M este cuprins Intre 1,5 i 3 ( 2 pentru policlorura de vinil i polimerit obtinuti prin condensare) Ins poate atinge i valori mai man de O, (de exemplu In cazul polietilenei). Masa molecular medie a polimerilor are o influent deosebit asupra propriet fizice i mecanice ale acestora. 33.1 De polimerior Dintre proprieta fizice ale polimerilor, cea care prezint o importaii deosebit In uti1iz este In primul rand densitatea acestora (tabelul 3.3).

42

Densitatea mica a materialelor plastice se datoreaz densittii reduse d H i C care alcAtuiesc laturile polimerice. [ polimerul cristalizeaz, devine mai dens dect In starea amorf 3.3.2 Priipriet termice Coeficientul de dilatare liniar depinde in general de tipul legturilor care asigur coeziunea asamblului de atomi sau de molecule ale unui ma;erial i este cu att mai mare c cat legaturile respective sunt mai slabe. In cazul polimerilor cristalizati, macromoleculele acestora sunt foarte apropiate ins intensitatea legaturilor dintre ele este slab (legaturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen). In cazul polimerilor amorfi, ramificati sau reticulati, macrornoFeculele pot avea puncte de contact i coeziunea total se mic In consecint, coeficientii de dilatare liniar ai materialelor polimerice sunt mult mai man dect cei ai materialelor metalice, ionice sau covalente (tabelul 3.4).

Prin calculele efectuate pentru determinarea t&erantelor i jocurilor in ansamblele mecanice care con;in materiale plastice montate de exemplu pe axe m ta1ice, trebuie s se ia In considerare diferenta mare care exist intre coeficjentjj de clilatare liniar ai celor dou tipuri de materiale. Conductibiliratea termic a polimerilor, dup cum se observ din tabelul 3.4 este relativ scAzuth ceea ce face ca aceste materiale s se utillizeze In general ca izolatori termici, sub form de spume. Pentru explicarea fenomenului de memorie intlnit In matenialele polimerice se utilizeaza no;iunea de temperatur de tranzi(ie vitroas simboIiza cu T care se define ca find temperatura deasupra

43

creiaeIasticita unui polimer scade brusc i polimerul rigidizat prezint o comport de tip cauciuc (figura 3.15).

Aceast comportare asemntoare cauciucului presupune posibilitatea de a se deforma prin expansiune sub ac unei fo4e i de a reveni la dimensiunile initiale la Incetarea actiunii for;ei respective, fenomen care se poate repeta de mai multe on. P: rcire, la temperatura de tranzitie vitroas, T segmentele lantului polimeric rigidizate devin mobile iar panta curbei de reprezentare a elasticit:ii in functie de temperatur se modific brusc. La cre ternperaturii peste temperatura caracteristic T deformatia se anuleaz jar forma m revine la cea initial. S poate evidentia experimental o corela Intre temperatura de topire, T i temperatura de tranzitie vitroas, T reprezentat grafic In figura 3. S remarc faptul Ca hornopolimerii cu lanturi simetrice (de exemplu polietilera) sunt apropia de temperatura Tv=O,5T In timp ce homopol:merii asimetrici (de exemplu polistirenul) se situeaz aproape de temperatura T O, 74 T Copolimerii cu secventa aleatorie se situeaz In zona In care T 741 copolimerii secventialj sunt situati In zona In care T O, 5 T

Aceast figura permite determinarea limitelor domeniilor de existent ale stri.i de tip cauciuc i ale stArii de polimer. Limita superioara a acestui domeniu se situeaz la dreapta punctului T = T, jar limita sa inferioar este temperatura de tranzjtie vitroas, T a polimerului. Se remarc faptul c temperaturile de topire i de tranzi vitroasA ale polinierilor pun pot varia atuncj cnd se realizeazA amestecul polimerilor (figura 3.17). Aceast figur prezint o oarecare asemnare cu diagramele de faz I as deoarece flu este vorba de o adevrat diagrama de echilibru, nu se poate utiliza pentru determinarea propo4iilor relative ale diferitelor faze; fiecare compozitie

44

corespunde de fapt CU Compozitia constituentilor (macro individuale) care flu variaz In func de modificrile de stare. Unii polimeri amorfi pot suferi o pseudocristalizare par cand sufit SU unei tractiuni uniaxiale. In acest caz, lanturile liniare se depliaz se aliniaz sub actiunea fortei aplicate. Deoarece energia intern a unui solid cri este mult mai slab dect cea a unui solid amorf, procesul de cnStaliz este Insotit de o degajare de cldur.

P;eudocristalizarea datoratA fortelor mecanice d un aspect translucid aib laptos unor polimeri amorfi transparen In stare amorf polimerul este perfect transparent, dar In cazul In care i se aplic o for se formeaz microzone pseudocristalizate care difuzeaz lumina i dau polimeru ui transluciditate. 3.3.3 Pr electrice Datorit legaturilor atomice existente in polimeri (legaturi covalente de-a lungul lanturilor), forte Van der Waals sau punti de hidrogen Intre lanturi, aceste materiale flu presupun prezenta unor purttori de sarcini electrice (electroni sau ioni). Materialele plastice au in consecinta rezistivitfi electrice foarte man, cuprinse Intre 1 O O i 1018 Q i constituic excelenti izolatori electrici. Trnsiunea de strpungere a polimerilor este mare i este cuprins Intre 150 kV/cm i 500 kV/cm. Comportamentul polimerilor In camp electric alternativ i in mod special in cmpuri electrice de Inalt frecventa depinde de polaritateamolecule br. Din acest punct de vedere polietilena i polipropilena prezint o impor1an deosebjt datorit structurii br ordonate, alctuite doar din carbon i hidrogen. Factorul de pierdere dielectric este un parametru important care permite sudarea prin inductie la curenti de InaltA frecventa; In cazul polimeri]or aceste valori sunt mici (1O IO In ultimul timp se studiaz din cc In ce mai mult polimerii conductcri, utilizati ca electreti. Electre(ii sunt materiale dielectrice Incrcate in permanen cu sarcini electrice. Electretii se obtin din polimeri (nailon sau polipropilena) la temperat .iri situate peste temperatura de tranzitie vitroas polimerii respectivi sunt supu unui camp electric unidirectional puternic. Sarcinile electrice preexistente se deplaseaza i se obtine o orientare a dipolilor sau o injec a sarcinilor exteme produse prin ionizarea gazului ambiant. Sub temperatura de tranzitie vitroas, marea mobilitate a lanturibor permite deplasarea acestor sarcini. In momentul in care sarcinile elcctrice se repartizeizA In pozi urmrite, se scade temperatura polimerului; mobilitatea lanturjlor se reduce i sarcinile electrice sunt imobilizate In pozitiiie respective. Polimerul utilizat In mod frecvent In acest scop este un copolimer de tetrafluoretilen i hexafluorpropilena. 3.3.4 Pnprietfi oplice

45

Lnii polimeri prezint propriet optice interesante. Pentru a putea transmit lumina, ace trebuie sa aib o structur amorffi; zonele cu structur cristalin joac rolul unui centru de difuzie. Coeficientul de transmitere a luminii scade o data cu apari unei cristalizri. Tabelul 3.5 prezinta vaborile indicelui de refractie (pentru lungimi de und siti In spectrul vizibil) i al coeficientului de transmitere a luminii ale unor polimeri care se pot utiliza datorit proprieta br optice (po1imer i termoplastici, poliacrilici i policarbonati).

3.3.5 Propriet mecanice Rigiditatea polimerilor flu se datoreaz coeziunii dintre atomii constitutivi ai materialului ca In cazul materialelor ceramice. In acest caz, caracteri tica respectiv rezult din interactiunile secundare dintre macrornoleculele din lanturi. Rigiditatea polimerilor este in consecinta mult mai slabA dect cea a materialcior sau a ceramicelor (tabelul 3.6). Modulul lui Young in cazul materialelor termoplastice este cuprins Intre 1 i 4 MPa, Ia temperatura ambianta; valorile respective pentru ace1a material, se pot modifica In functie de arhitectura structural (amorf crista1iz sau ramificat). labelul 3.6 prezint principalele caracteristici mecanice ale unor polimeri organici.

46

3.4 Mcanismul EMF In polimeri Exemplul caracteristic pentru aceast grup de materiale Ii reprezint cauciucul, care este un material polimeric cu propriet de elasticitate la temperatura camerei, dar care la temperaturi sczute (196C) I pierde aceste prcpriet;i. Sub actiunea unei fo4e, cauciucul I poate man de cteva on dimer

47

siunea initiala; la Indepartarea folei respective revine imediat la forma de plecare. Acest fenomen este repetabil. Dup o deformare prin Intindere urmat de o rcire la 196C cauciucul i (memoreaz) forma alungita i o pstreaz atta timp cat t se mentine sub temperatura de tranzi vitroas. In polimeri se pot distinge trei tipuri de mecanisme ale EMF: - EMF produs ca rezultat a! actiunii temperatunii; - EMF provocat de actiunea electronilor sau a fotonilor prin reactii foto sau electrDchimice; - EMF obtinut pnin reactii chimice. Forma initiaia (originala) a polimerului se obtine prin topirea pulberii sau a peletelor polimerice. Prin ramificare sau sub actiunea radiatiiioi, se pot crea legaturi transversale. Modificarea formei poiimeruiui se obtine sub actiunea unei tensiuni aplicate la o temperaturA mai mare dect temperatura de topire a polimerului respecti.v sau mai mare dect temperatura sa de tranzitie vitroas T Forma modificat a polimerului se fixeaz (memoreaz) prin rcire la o temp ratur mai mica dect temperatura sa de topire sau temperatura de tranzitie, T Piin reInclzirea materialului peste temperatura sa de topire sau peste tern peratura T acesta I redobnde forma ini;ial memorat. D intre polimerii organici utilizati In mod frecvent. cei care prezintA In anumile conditii i efecte de memorie a formei sunt polimetacrilatul de mciii, (pc limetil metacrilatul, PMM i policlorura de vinil (PVC). D exemplu, PMMA curge in absenta liantilor (agen de here) i nu- poate mentine forma Ia cre temperatunii peste T Forma poiimerului respectiv se poate totu modifica sub actiunea unei tensiuni In apropiere de temperatura T (sub T + 10C) i materialul poate reveni la forma mi ial La temperaturi situate peste T IFi 3.18 prezint fenomenul de redobndire a formei pentru dou probe de . Una din probe este comprimata la 80C (T 25C) cu Ufl grad de deformare de 50% iar cea1a1t a fost supusa aceluia grad de detbrmare La 120C (T + 15C). Proba deformat la 80 C I poate recobndi forma initial Ia temperaturi situate peste T ins proba deformat la temperaturi mai man dect temperatura T timp de peste 30 mm. nu- mai poate redobndi aceast form. Memoria formei se pstreaz atta timp cat proba este deformat sub temperatura T A mod de comportare este caracteristic polimerilor organici.

3.4.1 EMFstimulal de temperatur In general interactiunile lan polimerice sunt foarte slabe; in lanturile Dolimerice unidimensionale flu se poate pstra nici o form peste temperatura T Pentru a se mentine o form stabil, lanturile polimerice trebuie s constituie o retea tridimensional. Tabelul 3. 7 prezinta interactiunile fizice caracteristice EMF pentru cteva tic un de polimeri. Interactiunile lantunilor polimerice care pot contribui la constituirea unei retele sunt cele Intlnite la formarea strii cristaline, a agregatelor sau In stare sticloas, ramificare i reticulare. Ultimele douA tipuri de interactiuni sunt permanente i se utilizeaz pentru construirea formei initiate, originale; celelalte

48

tipuri de interactiuni sunt interactiuni termic reversibile i se utilizeazA pentru mentinerea formelor de tranzitie.

Exemple de polimeri organici Cu mernorie sunt polinorbonena. poliizoprenul, copofirnerul butadjen-stiren (tabelut 3.8), poliuretanul i potieti1en

a. Polinorbornenu S.ructura acestul polinier organic este prezentat In figura 3.19; masa mo tecular a acestui polimer este de 3.000.000. lit tabetul 3.8 se prezintA principalele propriet fizice ale polinorbornenei.

Lanturile polirnerice lungi reticu!eaz i forrneaz o re tridi mensional. A cum s-a tnen polimerii organici se caracterizeaz prin ternpera:uri de tranzitie sticloasA, deasupra c ace au o comportare asern cu cea a cauciucului; In stare sticloas sunt rigizi. in cazul actiunii unei forte, reteaua polimerului se deforrneaz. La rcjre sub T polimerul memoreaz forma obtinut prin deformare datorit reducerii mobilittii lanturilor polirnerice. Dezavantajul principal al acestui polirner cu memorie II reprezinta marea sa mas nlolecular care produce dificultti In procesul de prelucrare. b. PoIi (IP) Cele patru structuri posibile ale poliizoprenului sunt prezentate in figura 3 20. Fabelul 3.2 contine principalele propriet fizice ale acestui polirner. I zomerul trails al poliizoprenului (TIP) are teniperatura de topire de 67CC i un grad de cristalinitate de 40%. In polimer se pot crea rarnificatii pun reactii chimice Cu peroxizi. Sub teniperatura de topire polimerul cu structur TIP are o retea care contine att legaturi chimice cat i nlicrocrtstale. La temperaturi mai marl decal temperatura de topire faza microcristalin dispare i In structura retelei se

49

pstreaza doar legaturile chinuce. Polimerul are In acest caz o elasticitate asernntoare cu cea a cauCiUclilUl.

Figura 3.21 ilustreaz EMF In cazul izomerului Irans al poIiizopr Fjnna ini a polimerului se obtine prin Iuclzirea pulberii sau a peletetor in prezen catalizatorilor, La aproximativ 1 45C timp de 30 de minute, urmatA de o rAcire pnA La temperatura camerei. Deformarea ulterioar se poate realiza prin Inclzirea polirnerului la aproximativ 80C Fcrrna dc tranzi se mernoreaz prin microcristalele formate in polimer in timpuf piocesului de rcire. La o reInclzire Ia peste 80C se redobnde forma initia1

Folimerul TIP are o tensiune de redobndire a fortnei originale (de contractie) relativ mare (lOkgf/cm pna La 3okgf/crn Aceast tensiune cre proportional cu gradul de intindere. Tensiunea se poale controla prin rnodificr.rea gradului de deformare a tractiune (200% pna Ia 400%). [ acestui tip de polimeri I constituie absen(a durabilit datorit rezenlei grupelor reactive de diene in lanlul polimeric principal. c. Butadien stirenu! Acest material se ob prin copoliinerizarea butadienei cu stirenul i are structura prezentata in figura 3.22. Tabelul 3.2 prezint principalele propriet lizice ale acestul copo(im r.

50

La tern mai man de 120C butadien-stirenu! se tope i cu sub 120 C apare o formA de agregare. Apari strii de agregat sau a strii vitroase (sticloase) a materialului este utilizat pentru memorarea strii initiale (f gura 3.23). La aproximativ 80C se poate realiza o deformare prin Inclzirea materialu la aceast temperatur polistirenul este rigid ns polibutadiena este flexibil. La temperatuni rnai mici de 40C polibutadiena cristaiizeaz i memoreaz forma modificat. Printr-o reInclzire la aproximativ 80C materialul I redobnde forma initiala; la aceast temperatur microcristalele din polibutadien se topesc par M icrocristalele din polibutadien contribuie la memorarea forrnei de tranzitie. Cnistalele joaca rolul de puncte de legAtura transversale in reteaua polimeruYui.

d. Poliurrtanul Pc liuretanul este un polimer cu o comportare diii punctul de vedere at EMF foarte asernntoare cu cea a polimetilmetacrilatului (figura 3. 18) Fi 3.24 ilustreaz dependen nurnrului de cicluri de functiona N, ale acestui polimer de regirnul de ternperatura.

Materialul a fost supus unei defonnri prin trac (Intindere) (50%) Ia o temperatura de 338K care reprezint temperatura (T (cazul a) i Ia temperatura de 318K care este char temperatura T (cazul b). Se observ c materialul tratat Ia temperatura T I redobnde forma iniliat ciriar dup 10 cicluri de functionare. Niaterialut tratat Ia teniperaturi mai man dect temperatura T I pierde mernoria In unina deformrii prin tractiune i revine Ia forrna initiata foarte Incet i incomplet. e. Polieirlena Polietilena este un poliiner cu o structur cnistalina; efectul su de memorie a formei este ilustrat in figura 3.25.

51

Forma initiala a polietilenei se obtine sub actiunea radiatiilor sau prin ram ficare cataliticA. La temperatura carnerei coexist att legaturile chimice transversale permanente cat i structura microcristalin par Li Inc polimerului deasupra punctului de topire (aproximativ 80C), slructura partial microcristalin se tope i polimerul se poate deforma sub tensiune prin Intindere. La aceast temperatura se pstreaz Iegturik chimice transversale i este Irnpiedicat curgerea polimerului. Forma obtinut prin tractiune este rnemorat Ia rcirea polietilenei pn Ia c temperatur situat sub punctul su de topire. Polirnerul deformat prin Intiiidere I redobnde forma initial la o inclzire peste temperatura sa de top ire.

Cele mai rspndite aplicatii ale acestui tip de polimer 11 constituie tuburile termic compresibile utilizate Ia etan i la conectarea ermetic a cablurile r electrice. 3.4.2 EMF stimulat de reac fotocroinice Unele molecule polimerice cu activitate optic se transform sub actiunea luminii in izomeri care pot reveni la starea initiala sub actiunea unui stiniulent tennic sau fotochimic. Acest tip de reactie se nume reactie fotocrorn. hu A B hv Tabelul 3.9 prezint cteva astfel de reaclii caracteristice. Aceste reactii sunt Insotite Intotdeauna de unele modificri ale proprieta fizice i chimice (de exemplu, momentul de dipol i structura geometric) care conduc Ia rndul br Ia modificAri ale formei polimerilor. Printre aceste modificri se situeaz i schimbarea culorii.

52

polinieri. Sunt prezentate in continuare douA exemple din aceast categorie de a - Film r polimerice Cel rnai simplu exeniplu Ii constituie politneril care con legturi duble de azot (figurile 3.26, 3.27 i 3.28).

53

Prin modificarea trans-cis a gruprii azobenzenice sub influenla radiatiik)r ultraviolete, filmul polirneric se contract Cu 0,26%. Sub influenta radiatiilor din dornenjul vizibil are bc izomerizarea cistrans care este Iriso Je o cre a vo!umului filrnului polimeric cu 0,16% dupA curn se observ In figura 3.29. La intuneric, filmul polirneric revine Ia lungirnea sa initiala. ________ __________

Figura 3. 29 Modlficarea reversibildfoiosllmulaid aforsneipolielilacrilalului cu grupdri azobenzenlce In sirsiclura re(eleL b. Gel irri polimerice ]e1uri1e poliacrilarnidice contin mici cantitti de leucohidroxid de trifenil :uetan sau grupri leucocianidice care disociaz prin fotoiradiere in perecili de ioni; Ia Intuneric ace ioni se recornbin (figura 3.30 i tabelul 3.10). (Ielurile mentinute in apA, la Intuneric, I m volurnul; sub influent radiatiilor ultraviolete I modificA dimensiunile.

Figura 3.31 prezint dilatarea fotostimulat In ap la 25C a unui disc de gel cu 3,8 % mol reziduuri de leucohidroxid de trifenilmetan (X=270nm).

ligura 3.31 EMFfotostimulat Inir-un gel poliacrilamidic cu grupJri de leucohidroxid de Irifenil melon

54

Sub influenta radia ultraviolete gelul se umfl Intr-o orA de trei on fat de greutatea sa inilial W La Intuneric, gelul se contract Ia greutatea sa initial In timp de aproximativ 20h, ciclurile de dilatare contraclie se pot repeta de mai multe on. Prin Inlocuirea reziduurjlor de leucohidroxid cu reziduuri de leucoci gelul se umfl de 10 on In greutate i de dou on In lungime. 1)ac se iradiaz o parte o unei baghete de gel leucocianidic, acesta se indo ca In figura 3.32. La Intuneric gelul I redobnde forma initiala dreapt. Dac se iradiaz In dou puncte, gelul se Indoaie ca In figura 3.32c. Forma gelului se poate controla prin iluminare sau neilumi riare. 1ecanismul EMF se explic astfel: prin fotoiradiere leucoderivatii din lanl.urile polimerice disociaz in ioni. Formarea ionilor sub form decationi fic i anioni liberi creeaz o diferent de presiune osmoticA Intre gel i solutia Inconjurtoare case se considerA a Li cauza expansiunii (umflrii) gelului.

Figuu 3.32 EMFfoIosiimuIas mit-a bagheM de gel pollacrilamidic (In ap Ia 25C) a) inain:e de fotoiradiere b) iradirre a unei fete a baghetei c) iradiere in dou puncte 3.4.3 EiIF produs de reac chimice In cazul in case polimerii contm grupri reactive, forma acestora se poate modifica sub actiunea unor substante chimice. Dm acest punct de vedere olimerii care prezint interes sunt polielectroli Tabelul 3.10 prezint ctiva polimeri care disociaz In ioni Ia modificarea pH Retelele br formeaz un gel sau un film care i schimbI forma Ia adaosul In ap a unor acizi sau baze. Figura 3.33 prezint modificarea reversibil a formei unui film de acid poliacrilic prin adaosul alternant a! unui acid sau a unei baze. Filinul (5cm k.ngime) se contract (cu 1cm) la adaosul a 0, O2nHC1 i se revine (expandeaz) din nou Ia forma initiala prin adaosul a 0,O2nNaCl; ciclul se poate rtpeta de 2.000 de on.

Figura 3.33 EMF In ft film de add poliacrilic lungime initiaI 5 cm greutate 350 mg

55

Dac gelurile respective sunt supuse unui lucru mecanic, forta de contract e este mare. Pentru a se atinge o for mare de contractie In geluri, acestea trebuie s fie constituite din numeroase retele reticulate sau sa aib o structur chimic rigid. Un astfel de exemplu este gelul PAN (figura 3.34). Gelul PA.N se obtine prin peroxidarea i hidroliza succesiv a fibrei de po1ia Gelul se umfl foarte mult In solutii alcaline i revine Ia dimensiunea initiala In solulii acide (cu fol de 750g/cm Umfiarea produce modificarea lungimii cu aproximativ 80% iar durata de rspuns (contraclie/alungire) este sub 20 secunde. Forta maxima de contractie este de aproximativ 12 kgf/cm comparabila cu cea a mu scheletici activi. Tensiunea de contractie In fibra de gel este dependenta de gradul de aromatizare a polimerului; la un grad mare de aromatizare, tensiunea de contractie cre Pentru a se atinge o tensiune de contraclie mare este necesar o structur chimic rigid.

3.5 Avaiitajele polimerilor In raport cu AMF Polimerii organici cu memoria formei se remarc prin urmtoarele avantaje (tabelul 3. ii): greutat specifica redusa; pret de cost convenabil; posibil itatea unui bun control a! temperaturii de redobndire a formei i al mod ificrii culorii;

56

 posibiltatea controlului comportarii acestor materiale cu memorie prin inclzije, prin iluminare sau prin reactii chimice.

Cu toate avantajele pe care le prezint, utilizarea polimerilor cu memorie este destul de limitat din cauza imposibiIit de recuperare a tensiunii. CAPIfOWL I CARACTCR1ZAR1 AL1AJI CU NEMORIA FORMEI Tiansformarea martensitic contribuie la modificarea unor proprietali fizice ale aliajelor cu efect de memorie a formei i induce in acestea proprietati mecanice caracteristice. A proprieta se obtin ca efecte ale tratamentului termic de austenitizare (sau betatizare) La care sunt supuse materialele respective; efectele obtinute pot fi: efect simplu de memorie a formei sau efect de memorie Intr-un singur sens (EMF sau EMFSS); efectul de superelasticitate, efect de pseudoelasticitate sau comportare tip cauciuc; efect de memorie In dublu sens indus sau efectul de supertermoelasticitate, ca rezultat al obtinerii martensitei induse de tensiune; efect de memorie In dublu sens (EMFDS care se poate obtine printr-un tratament termomecanic suplimentar denumit educare , capacitatea de amortizare mecanic a ocuri1or i vibratiilor (in fazA martensitic). 4.1 Cat acteristici principale ale AMF In faza austenitic, materialele Cu memorie au un sunet i o rezonant asem cu cele ale metalelor. In faza martensitic materialul flu scoate nici tin sunet la lovire deoarece martensita absoarbe 0 mare parte din vibratii. Martensitele din aliajele cuprului i cele din aliajele Ni Ti au o capacitatc de amortizare cu eel pu un ordin de mrime mai mare dect martensit din oteluri. Gradul de amortizare variaz neliniar, Intre 25% i 60%, In functie de ampliludinea vibraliilor, ns flu depinde de frecventa de vibratie. Gradul de amortizare depinde Ins de temperatur i de timp. L temperaturi sczute, martensita amortizeaz In general in mod satisf vibratiile din intervalul de frecvente cuprins Intre ctiva hertzi pn La valori de ordinul kilohertzilor. La temperaturi ridicate, amortizarea vibratiilor este ins relativ slaba. Transformarea martensitic este Insotita In general de un maxim de arnortizare foarte proeminent care se distinge pe diagrame. Amortizarea caracteristjc martensitei se realizeaz prin mi atomilor, deplasarile dislocatiilor interfe;elor sau prin deplasarea limitelor de grunl e. In timpul transformrii martensitice, rezistenra electric specjfic variaz ej aproxirnativ 40% de La faza martensiticA La faza austenitic. In timpul desffi transformrilor martensitice, culoarea materialelor se modific Intotdeauna, deci se modific In totalitate puterea de reflexie a radiatiilor. Acest fenornen ofer posibilitatea dezvoltrii unei memorii optice, activat prin cldura generata de o radiatie laser. In general, memoria formei se refer Ia o comportare termomecanic speciflc a materialelor prin care variatii mici ale uneia sau a dou din cele trei variabile termomecanice (temperatur, deformatie sau tensiune extern) poate produce modificri Insemnate ale celorlalte dou variabile termome anice.

57

Baza proprieta functionale de memorie o constituie transformarea martensitic Intr-o form martensitic rece, impus. DefonnaLia aparent plastica se Indeprteaz in timpul Inclzirii ulterioare cnd mal erialul I redobnde structura initial. Acest efect este denumit efectul de memorie Intr-un singur sens deoarece materialul I reaminte doar forma cald initiala. T de redobndire ajorrnei ini(iale sunt generate atunci cnd se impieclica manifestarea EMF. Redobndirea formei initiale prin Inclzire se poate desf In cazul acliunii unei fo4e care se opune acestui fenomen. Se obtine astfel producer ea lucrului mecanic la Inclzire sau func de acfionare (activare) care are aplica In cazul activatorilor sau stimulilor. Eftctul de memorie In dub/u sens (EIvIDS, se refer la modificarea reversibjl spontan in dublu sens a formei Ia Inclzirea materia!ului i Ia rcirea acestuia Intre faza initial cald de temperatur ridicat i forma martensiticA dejoas temperatur, dobndit. Proprieta;iie de memorie a formei necesit o schimbare de temperatu r. In cazul efectului de superelasticitate tensionarea izoterm a formei de temperatur Inalt (forma caldA) produce deformatii man La tensiuni relativ sczute; forma cald (de temperatur ridicat) se redobnde In Intregime La Incetarea actiunii for Recent s-au evidentiat dou noi proprieta care apar doar In materialele care posed un efect de memorie a formei In ambele sensuri. In primul rand s-a artat Ca tensiuni/e de redobOndire a formei de /oas te,rperatur apar atunci cnd Ia rcire este Impiedicat modificarea formei perltru obIinerea formei reci. In a! doilea rand, modificarea formei spre forma de joas ternperaiir care are bc la rcire se poate desf i sub actiunea unor forte sem care se opun acestei desf Materialul care prezint EMFDS poate efectua astfel un /ucru mecanic Ia rcire. A4 propriet sunt strns legate de transformarea martensitic termoelastic, reversibil din punct de vedere cristalografic. Modificarea macroscopic a formei este maxima atunci cnd se formeaz un monocristal din varianta martensitic orientat preferential. Once defDrmatie suplimentara genereaz deformatii plastice nerecuperabile care prod ic o redobndire incompleta a formei. D reversibil In cazul materialelor policristaline este mai mica dect in monocristalele acelora materiale, din cauza difenitebor orientri ale graun dar i datorit cerintelor de compatibilitate la deformare cu grun vecini. Modificrile reversibile de form necesit actiunea unor tensiuni mai mici decft tensiunea critic necesar pentru deformarea plastic. In cazul In care ten5iunile sunt prea marl, apar deformaii plastice ireversibile i redobandLrea formei este incompleta. Faza initial i faza martensitic sunt faze metastabile i ca urmare, o supraInclzire poate conduce la transformri In faze intermediare sau in faze stabile i, In consecint, la pierderea proprieta de memonie. Tabelul 4.1 prezint principalele proprieta fizice, mecanice i tehnologic ale unor AMF din sistemele Ni Ti, Cu Zn - Al i CuAl Ni, Intlnite In literatura de specialitate.

58

59

60

4.2 Ef*cte termomecanjee Eftctele care se produc la Inclzire pot genera un lucru mecanic in cursul revcnirii materialuluj la starea austenitjcA, Efectul de memorie (figura 4.1) se poate prezenta sub mai multe aspecte diferite.

4.2.1 Efect simplu de memorie aformei (EMF)

61

E lectul simplu de memorie a formei, In sensul strict al cuvntului, constituic efectul eel mai u de utilizat i de stpnit. Dup o educare prin intermediul unui ansamblu de tratamente termice efectuate sub acliunea unor forte (tensiuni) exteme se obtine 0 austenit (faz cor temperaturii Inalte) care memoreaz forma impusa. La rcire, austenita se transform In mod reversibil (f o deformare macroscopicA) in martensit, care la rndul ei se poate deforma cu u La reInclzirea martensitej austenita revine la forma initial, memorat anterior. Prin urmare, acest efect se obtine la rcirea simpla a materialului aflat in stare austenitic (starea 0, figura 4.2), pna Ia o temperatur situat sub temperatura Mf Se obtine astfel o stare martensitic (starea 1 ) f defcrmaii macroscopice, datorit efectului de compensare reciproc a forfecri Lor diferitelor variante (fenornen denumit autoacornodare).

L o temperatur T< Mfi aplicarea unei forte suficient de man poate reorienta vaniantele, oblinndu-se o deformalie macroscopic (starea 2). Dupa Indep fortei, In material rmne o defonnatie permanenta (starea 3 ). Prin reInclzirea materialului Ia o temperatur T> Af, In absenta actiunii unei forte, se ajunge Ia austenita de plecare i Ia forma initiala (starea 0). 4.2.2 Efrct de superelaslicitate (SE) sau pseudoelasticitate de transforinare Dac se ia In considerare un aliaj cu memoria formei Ia o temperatura constant superioar temperaturii Aj c i se aplic o tensiune o In material se induc variante orientate de martensit care produc o deformatie apreciabila (pan la ctiva centimetni) In acela sens cu sensul tensiunii aplicate. Aceast deformatie este reversibilA. La indepartarea folei are bc transformarea invers, In austenitA. Efectul respectiv poart denumirea de efect de superelasticitate (figura 4.3).

62

Martens ita apare Ia o anumit tensiune denumit tensiune critic , o i disc are la o tensiune mai mica, datorit prezentei histerezisului. T critic, a cre liniar Cu temperatura Incercrii. Aplicarea unei tensiuni este echivalent Cu deplasarea temperaturilor de transfbrmare spre valori superioare. In acest sens se poate face o analogie cu ecuatia Clausius - Clapeyron care arat c temperatura de fierbere a apei scade o data cu cre presiunii: dP -- AS dT -- AV unde: A: este varjatja de entropie molar Intre cele douA faze In echilibru (faza gazoas i faza lichida); IXV reprezinta variatia volumelor molare ale celor dou faze. Irtuitiv, se poate Inlocui actiunea presiunii Cu fenomenul de forfecare jar variatia de volum Cu variatiile de form. La scderea tensiunii aplicate, martensita indusA dispare i se reconstituie forma initial Cu structur austenitic. Aceast deformatie reversibil foarte irnportant care poate sa ating valori de pna Ia 8% (sau in cazuri extreme, pna Ia 17%) este Insotita de un schimb d cldur care corespunde entalpiei de transformare. Forta care actioneaza din exterior produce o degaj are de cldur, relaxarea se realizeaz cu absortie de cldur. 4.2.3 Elect tip cauciuc (pseudoelasticitate de macIart Prin aplicarea unei tensiuni exterioare asupra unui material aflat In stare maitensitic, La temperatura joasa, (T < In materialul respectiv apare o (leformatie macroscopic. La Incetarea actiunii fortei exterioare. deforma rmne permanent In cea mai mare parte. 0 mica parte din deforma;ie Ins este reversibil la temperatura de Incercare. Acest fenomen poart deriumirea de !efect de cauciuc i corespunde unei deplasri pa4iale In sens myers (unei Intoarceri) a interfe martensit austenit (pseudoel asticitate de mactare). C mai mare parte a deformatiei este recuperabila prin reInclzire i acestfcnomen constituie efectul de memorie. In figura 4.4 se observ ca ta o temperatur T < Mf i In absen;a actiunii unei forte exterioare, deformarea martensitic datorat reorientrii variantelor este pa4ial reversibil; este cazul trecerii de la starea 2 la starea 3.

Pl de Ia starea predeformata 3 ob in acest fet, efectul de pseudcelasticitate corespunde trecerii reversibile Intre starile 3 i 2 sau3 4. Comportarea elastic similar cu cea a cauciucului se Intlne la aliajele di ri sistemul Au-Cd, In -Cd, Cu-Mn, Cr-Mn i In BaTiOS-a constatat c acest fenomen se realizeaz prin demaclarea martensjlei jar deformarea In acest car flu este o deformare elastic ci o deformare plastica.

63

Comportarea elastic de tip cauciuc apare Ia aliajele care au 0 structur martensitic cu Ufl grad redus de tetragonalitate (raportul c/a mic) iar distorsiunea retelei care se produce la demaclare este redus. 4.2.4 EJecf de memorie a formei In dubI sens, indus (EMFDSI) aperteirnoelasiicitate, Acest efect se poate ob;ine In cazul martensitei induse sub tensiune dac asupra unui aliaj cu memoria formei se aplic la o temperatur T> Aj; o tensiur,e constant sau variabil care produce o deformatie pur elastic (starea A din figura -1,5).

Ir cazul unei rciri a materialului apar variante orientate datorit tensiunii aplicate. Aceste variante provoac o deformatie semnificativ (pna la ctiva centimetri ) in ace1a sens (starea 2). La o reInclzire In faza austenitic, aceast deformatie dispare. La rcire, martensita indus de tensiune apare la temperatura M care cre In functie de tensiunea aplicata. Acest comportament poart denumirea de efect de memorie in dublu sens, indus sau superterrnoelasticitat&. 4.2.5 Efrcf de inemorie aformei In dub!,, sens (EMFDS) Acest efect se poate obtine ca urmare a unui tratament de educare realizat pe produsul final, prin aplicarea unor cicluri termomecanice. Materialul astfel obtinut se consider educat Ciclul de tratament termic efectuat In absenta vreunei fo4e aplicate const din trecerea reversibil de La o stare de temperatura malta (starea 1 ) Ia o stare de temperatur (starea 2 , figura 4.6). Memoria formei In dublu sens se poate obtine prin aplicarea unor cicluri :ermice i mecanice adecvate. Se creeaz astfel un reflex condqionat i proba se deformeaz In mod spontan cnd faza initial se transforrn in martensit i I reia forma initiala La transformarea invers.

I ri anumite conditii de educare, Ia rcire se poate induce o modificare de form obtinndu-se astfel o modificare de form reversibi1

64

Este posibila obtinerea unui mare numr de astfel de cicluri de rcire i Inclzire, de ordinul milioanelor, cu o bun reproductibilitate, f scAderea performan I)efonnarea spontan care are bc In material La rcire se datoreaz cre variantelor preferen pe una sau mai multe directii de forfecare, In detrinientul altora. Din punct de vedere teoretic, efectul dublu de mernorie se explic prin prezenta defectelor (dislocatii, vacante) care conduc La forniarea anumitor direclii de alunecare a interfetelor austenit / martensit. 4.3 Det experimental a efectelor terinomecanice PrcprietatiLe termomecanice ale aliajelor cu memoria formei se determin in general pe baza IncercArilor mecanice uniaxiale de tractiune sau de conipresiune, in care parametrii masurali sunt tensiunea, deformatia sau ternpratura. Totu pentru utilizrile tehnologice, se recomandA msurarea direct a proprietati br materialelor respective. In acest caz, pararnetrii care se determinA In functie de fiecare caz in parte sunt: pentru indoire: forta aplicat, curbura i temperatura; pentru rsuc ire: cuplul de rsucire, rotatia unghiulara i temperatura. Conportarea materialului La solicitarea termornecanic este corelat direct cu comportarea acestuia La tractiune sau la compresiune Ins in mod conipLex, rLelinear. 4.3.1 Mas.irarea efectului de superelaslicilate i comporlarea lip cauciuc Ac efecte se deterrnin simplu, prin msurare cu ajutoruL dispozitivc br echipate cu incintA terrnostatat, in conditiile Incercribor Ia tractiune definite In standardul de IncercAri SR EN 10002. a. Deierminarea efectului superelastic La o temperatur constant, T> A pe curba o - corespunztoare unui ciclu de transformare martensitic se pot defini urmtoarele caracteristici dependente de temperatura de Ineercare (figura 4.7): :ensiunea critic conventional care corespunde unei deforrna de transformare de 0,2% (ligura 4.3 pentru definirea teoretic a Iui o panta curbei da/ dc In timpul transformrii; deformatia maxima reversibil CrevQ2 tensiunea corespunz are pentru o deformatie rezidualA de 0,2% (In absenta tensiunii: cY.= 0) obtinuta prin Incercri succesive de tractiune descrcare completa; histerezisul tensiunii H care reprezint diferenta dintre tensiunile de Incrc are i descrcare, pentru o anumit deformatie

b. Determinarea efectului lip cauCiUC Acest efect se poate determina temperatiir constant T < Mf (figura 4.8). pe o proba predeformata la

65

Ie un ciclu de tratament termornecanic efectuat cu 0 anumit tensiune cr,, pe curba a - e se pot defini urmtoarele caracteristici: modulul de elasticitate aparent care se calcu!eaz cu relatia: E max a= max histerezisul Ia deformare J-I care reprezint diferenta dintre deformatiile rezultate Ia Inc i Ia descArcarea materialului pentru tensiunea = 2 4.3.2 Determinarea efectelor de inemorie a. Msuiarea efectului simplu de memorie Prcba de referint aflat initial In stare austenitic Ia temperatura T se rce Ia temperatura T < Mj, In absenla tensiunilor externe. Formarea variantejoi de martensjt cu diferite orient flu conduce Ia o deformare macroscorica aparentA. La temperatura constant T dupA opera succesive de IncArcare sub tensiune a probei pn La tensiunea a i descrcarea completa a aceasteia, se obtine o deformatie permanent 6 datorat reorietitrii varianteloi-de martens it (figura 4.9).

L o reInclzire Ia temperatura T > Aj se observ reveniiea cvasjtotal a deforinatiej s,,,; se mentine InsA o deforinatie rezidualA e (in general niull mai mica dect P caracterizarea efectului simplu de memorie se delinesc unntorii parairietri: parainetri controlati 7 c T pararneiri Inasurati: i 6 palalnetri calcula(i: 6 Uilinia expresie reprezint randarnentul efeclu!ui simplu de nieluorie. b. Msunirea efectului de memorie aformei In dublu sens indus (EMFDSI) a tens june constant

66

Pioba de referinta aflat initial in stare austenitic Ia temperatura T se supun ac unei tensiuni constante o < o i apoi unor cicluri de tratament termice efectuate Intre teinperaturile T i Ti < Afjr Pentru ciclul termic ii (n 2 1) se determinA deformatiile 6 Ia Leinperatura T i er,,, La temperatura T,. Aceste deforinatii suni caracteristice electului de inemorie in dublu sens indus pentru ciclul ii i se inodifi in functie de nunirul n at ciclului (figura 4.10).

Se poate constata o stabilizare a acestor deformatii dup Un anumit numr d cicluri. Parametrii care caracterizeazA efectul de memorie In dublu sens indus sunt urmtorii: parametrii controlati: T T cr0 i n; parametrii m 6 San; parametrul ca!culat ( - s care reprezint amplitudinea deformaliei datorate efectului de memorie In dublu sens asistat pentru ciclul n i sub tensiunea c. Mshrarea efeclului de memorie In dub/u sens Proba de referint aflat initial in stare austenitic La temperatura T in forma oblinutA dup tratamentul de educare, se supune actiunii unor cicluri de tratamente termice efectuate mntre temperaturile T i T Mf, f aplicarea unei tensiuni din exterior. P ciclul termic Cu numrul n (n 1) se determin deformatia 6 Ia terriperatura T i deformatia 5 La temperatura T Aceste deformatii sunt caracteristice efectului de memorie in dublu sens pentru ciclul n i sunt susceptibile de modificare In functie de numArul n de ciclri ale materiahilui (figura 4.10). Unele tratamente de educare conduc la o evolutie nesemnificativ a deformatiilor 6 i In functie de numrul n de ciclri (figura 4. Parametrii caracteristici pentru efectul de memorie In dublu sens sunt: pararnetrii de control: T T i n; parametrii m 5 6 parametrul calculat (6mn - 6an), care reprezintA amplitudinea exprimaM prin deformatie a efectului de memorie in dublu sens Ia ciclul cu numrul n . 4.3.3 Determinarea capacitfij de amortizare mecanic Datorit mobilittii interfetelor la transformarea martensiticA direct i invers AMF prezintA o mare capacitate de amortizare a vibratiilor care se manif In intervalul de temperaturi de transformare martensitic. Aliajele care au aceast proprietate sunt cele din sistemele Fe-Ni, Mn Cu, Au Gd. F cazul aliajelor din sistemul Ti Ni capacitatea de amortizare se manifest i In domeniul ultrasunetelor. Ac east capacitate se poate determina In urmAtoarele cazuri: pentru studiul materialului In sine i In acest caz se determin o caracterislic intrinsec a materialului i anume: frecarea intem (care este cvasistaticA, pentru vibratiile cu frecvente mici sau dinamicA, pentru ocuri i unde de soc);

67

 pentru aplicaii tehnologice (atenuarea vibratiilor mecanice, amortizarea zgomotului, deplasarea frecventelor de rezonanta) i in acest caz se de o anumita mrime fizic care poate servi drept criteriu pentru am Drtizare (sunet, frecvent, acceleratie etc.). In general prin amortizare se In atenuarea unei mrimi fizice In interiorul materialului, fenomen care implic o disipare de energie. Principiul de m a amortizrii se bazeaz pe disiparea energeticA a materialul Ui. Di$pozitivul de msurare a amortizrii depinde astfel de alegerea acestei mrimi fizice (de exemplu: nivel de zgomot, nivel de acceleratie etc.). Fa principali care influen amortizarea sunt: amplitudinea de deformatie (sau a tensiunii aplicate); temperatura; frecventa de solicitare. De exemplu, amortizarea In faz martensitic In cazul unui ciclu de tratament - 0 (figura 4.8) se caracterizeaz prin raportul: Aria ciclului max Ahajele cu memoria formei posed o capacitate de amortizare mecanic mai puternic In stare martensitic dect In starea br austenitic. Aceast amortizare atinge un maxim in zona de transformare. Nivelurile de amortizare obtinute pentru aliajele Cu memoria formei permit clasarea acestor m alturi de materialele metalice cu amortizare puternic. CAPITOWL I INTER TCRNODINAMICA A Li!? Comportarea unui material din punct de vedere al EMF, in spa de reprezen tare tridimensional tensiune, a - deformatie - temperatur, T este determinat de istoricul materialului respectiv. Pentru reprezentarea comportrii termodinamice a AMF au fost propuse o serie de modele matematice i empirice care au Ins anumite limite. Modelele matematice existente flu sunt foarte detaliate. De exemplu, se presupurie c transformrile se desf la o anumitA temperatur sau sub actiJnea unei singure fo4e, sau flu se ia In considerare influenta histerezi;ului, istoricul termomecanic al materialului etc. In plus, modelele matematice respective contin un numr mare de coeficienti care trebuie determin ati experimental. Modelele empirice se oblin prin regresia unui numr limitat de date experimcntale. Pentru obtinerea unui model empiric complet de comportare tridimen a EMF, flu este suficient s se determine relatia o - e -T doar pentru un singur set de temperaturi sau sarcini constante. In concluzie, ambele tipuri de modele se caracterizeaz printr-un domeniu foarte limitat de aplicare, conducnd deseori Ia extrapolri eronate. Transformarea mai-tensitic termoelastic a fost studiat i Cu ajutorul modelelor termodinamice. Nici aceste modele ns nu au condus la rezultate corespunztoare deoarece In majoritatea cazurilor se ignoreaz energia clastic InmagazinatA i prezen defectelor In faza initial. Cercetrile din ultimul timp au condus la ob;inerea unui nou model termodiramic generalizat care ia in considerare contributia defectelor i a energiei elastice Inmagazinate. 5.1 Interpretarea termodinamic a defectelor Se consider un defect da din structura fazei iniliale Cu 0 energie liber 2 In timpul transformrii, acest defect este mo de structura martensitic. Deoarece orientarea cristalografica a acestui defect mo depinde de orientarea variantei martensitice, energia defectului instructura martensitic poate depinde i ea de aceast orientare a variantei martensit ice. Din aceastA cauz energia defectului se noteaz cu Qd(m) unde indicele i se referA la varianta martensitic rn. Transformarea martensitic direct i cea invers sunt transformri f difuzie; se ajunge astfel din nou la defeciul original da, care in timpul transformrii d na unei contribuli i de energie liber reversibilA {Qd(rn) D itorit faptului CA Qd(rn) poate fi diferitA de 2j(mj), rezultA cA unele va:iante martensitice pot deveni favorizate din punct de vedere energetic de prezen acestui defect. D de energie a defectului local, g (din calcule termodinamice) se define astfel:

68

gd= (J/drn)*ljvQj unde: dm este masa volumului infinitesimal dV; E reprezintA o Insumare a tuluror defectelor din volumul dv. D care prezintA un interes special din acest punct de vedere sunt dispiinerile de dislocatii complexe generate de ciclArile termomecanice i de cicl termice. S-a determinat de asemenea faptul CA existA o coresponden cnstalogufica directA Intre zonele respective de dislocatii i variantele martensit:ce induse In mod repetat. o analizA termodinamicA a AMF de cupru a evidentiat faptul cA aceste di de dislocatii formeaz configura de energie micA In variantele martensitice induse In mod repetat i configura;ii de energie InaltA In celelalie variante echivalente din punct de vedere cristalografic. Contributia termodinamicA a acestor dispuneri de disloca;ii are ca efect favc rizarea formArii variantelor martensitice induse in mod repetat. 5.2 Intirpretarea termodinam.ic a energiei Inmagazinate Energia elasticA inmagazinatA in AMF se poate clasifica in mai multe categorii: energia deforrnarii elastice, care se mnmagazineazA datoritA tensiuniler exteme i deformatiilor elastice corespunzAtoare; aceasta seInmagazireaza i datoritA acomodrii elastice a modificrilor de form i de volum din timpul transformrii; energia interJfei, care poate fi neglijatA in raport cu energia deformri elastice deoarece, In cursul transformrii martensitice tennoelas interfetele au un Inalt grad de coerenta. Dcnsitatea medie de energie elastic g este: geM=Ge/Mo (5.2) unde: Ge este energia liber elastic total din sistem; M este masa total a sistemului. 5.3 Int termodinamic a EMF Dcoarece modelele termodinamice existente flu corespund In multe cazuri Cu reprezentarea cantitativ a EMF, s-a stabilit un model Ierrnodinc generalizat. Aproximarile efectuate In acest model sunt astfel alese Inca: modelul sa constituie o bun aproximare a sistemului real. Pentru simplificare. In prelucrarea matematicA a datelor se ia In considerare un sistem reiativ simplu. Acest sistem este o bar solicitat monoaxiat, la o temperatur omogen T, f macrotensiuni reziduale. Se neglizeaz de asemenea modificarea mica de volum din timpul transfonnlrii. Pentru Inceput flu se iau In considerare nici influentele ireversibile i nici histerezisul care rezult. M)dejul termodinamic utilizeaz urmtoarele notiuni i definitii: a. indicii z, a, m i m care se refer La faza z, faza initial, faza martensitic i respectiv varianta martensitic m b. fractia x care reprezint fractia masic de martensit; aceasta mai este denumit i fractie de transformare; [ este functia de volum i reprezint In fiecare punct r, faza i orientarea cristalografica a fazei i, In consecinta, aceast flinctie descrie modul de aranjare a variantelor martensitice; c. fM reprezint media functiei f pentru masa M f reprezint media fuiictiei f pentru toate interfe;ele, dA, faz initiala martensit (figura 5. ): Jf(z,r) * p * dydA (5.3) $p*dydA unde: 24 r o sum a tuturor interfetelor, dA, faz initialamartensit dy reprezinta o deplasare infinitensimal perpendicular pe dA; p este densitatea masic locala.

69

d. zif reprezint modificarea fiinctiei f In cursul transformArii sau al reorientrii: z = f(z f(z (5.4) jar Ll -a) reprezintA deformatia de transformare legata de transformarea de Ia faza initial la varianta martensitic m resorbit in lungul axei. Aplicarea primei i celei dc-a doua legi ale termodinamicii conduce, dup un. c complicat, la o conditie de echilibru termodinamic global: (m a) + Ag ( + ag I ox (lip * a * IrL4 ({xJ = 0 (5.5) unde: ( i A6(rZA ( reprezintA modificarea densitatii medii a energiel c.efectelor i respectiv deformarea medie de transformare pe toate interfeteic faz initial martensit, la o fractie de transfonnare IxJ (a se vedea ecuatia 5.3). p0 este densitatea masic In conditii de netensionare (In absenta solicitrii A ecuatie se poate simplifica prin introducerea unui factor global Zg: Zgl = g cM + (i /p [ (5.6) Factorul Zg este alctuit din trei componente ale energiei libere nechimic componenta referitoare la defecte { Ag ( }, componenta elastic (geM I dx ) i componenta referitoare La lucrul mecanic {(l/po) Etr In afar de energia chimic liber, tennenii care compun factorul Zg sunt elernentele de la punctuL (a) relativ independente de temperatur i cele de la pun (b), dependente de aranjamentul variantelor martensitice. Prin introduce rea factorului Zg, condi de echilibru termodinamic global se simp1ific -lgch (rna) Zg( = 0 (5.7) S poate de asemenea deduce c urmtoarea conditie de echilibru termodinamic local se pstreaz In fiecare punct a! interfetei faz initiala martensitI: z1g =0 (5.8) Factorul local Z in pozitia r este dat de expresia Z,(rn, _a,r)= L\gJ(mJ _a,r)_(i Ip (5.9) +(1i p a,r) unde z reprezint aria suprafe elementare. D.n ecuatia 5.8 care exprim conditia de echilibru termodinamic local, se poate obtine un criteriu generalizat. Doar o singura variant, reprezentat prin in,. poate satisface aceast ecua;ie in pozitia r a frontului de transformare. Pentru once variant fictiv inK diferit de rn este valabil expresia Ze (mK a) <Z, (rn a) (5.10) Pun urmare, In once punct a! frontului de transformare, se formeaz variante care corespund unui factor Z, maxim. Factorul Z este compus dintr-un termen care se refer la defecte, un termen refer itor La elastic jtate i un termen referitor Ia lucrul mecanic. Iniluenta acestor trei termeni In general independen de temperatur, asupra selectiei variantelor martensitice, se poate exprima astfel: te: referitor La defect favorizeaz formarea variantelor care au fost induse In mod repetat In timpul ciclurilor de transformare an terioare; temenul referitor la lucrul mecanic favorizeaz formarea variantelor care presupun un lucru de transformare maxim;

70

 teimenul referitor la elasticitate este minim In cazul autoacomodrii v Conditiile de tensiune i temperatur pentru stabilirea echilibrului bifazic diritre martensit i faza initiala sunt descrise in general cu ajutorul ecuatiilor Clausius Clapeyron: doAS AR* (5.11) dT e 61 unde: o este tensiunea monoaxial; s - deformatia de transformare; - entropia transformrii pe unitatea de volum; - entalpia transformrii pe unitatea de volum. Prin diferenlierea ecuatia 5.7 pentru fractia de transformare [ constant se obtin conditiile de temperatur i de tensiune pentru menhinerea echilibrul iii termodinamic bifazic: dcr/dcr= (5.12) Conditia pentru un [ constant presupune ca membrul drept al ecuatiei 5 12 s fie constant. Ecuatia 5.12 exprim o dependena Iiniar Intre temperatl ra de transformare T i tensiunea extern a Conditia ca /xJ s fie constant este absolut esentiala; in momentul In care apar varia pentru [ ecuatia 5.12 nu se poate aplica i apar devia;ii ale dependen;ei liniare dintre o T(Defonnatia de transformare exprimatA prin expresia din partea dreapt a ecuatiei 5.12 flu este o constant de material; /i6tr descre In general o data cu cre lui x i este influentat i de alti factori, inclusiv de tratamentul termic i de istoricul termomecanic a! materialului. Sclicitarea monoaxial a unui monocristal de faz initiala lipsit de defecte, conduce la formarea unei singure variante martensitice care corespunde criteriului de lucru mecanic maxim. AceastA variant corespuncle unui factor Z maxim, care in acest car se reduce La termenul de lucru mecanic: Z=a*zle,r(mp_a)/po (5.13) Acest exemplu evidentiaza domeniul limitat de aplicare a criteriului de lucru mecanic maxim. Deoarece se formeazA doar o singura variant, expresia r se poate ieduce La AS (m - a). In consecint, ecua;ia Clausius Clapeyron generahzata se reduce pentru acest car particular la ecuatia dedus de WoLlants i.a. Un material policristaLin, In timpul primului ciclu de transformare dupa recoacere Ia temperaturi suficient de Inalte (paragraful 5.2), reprezintA aproximaliv cazul unui sistem lipsit de defecte. In acest car s-au observat urmtoar le fenomene: - ir absen tensiuniLor externe se formeaz un aranjament de autoacomodare a variantei martensitice - o tensiune constant extern aplicata In timpul transformrii conduce La formarea unui aranjament cu orientare preferen a variantelor; caracterul preferentiaL se reduce o data cu cre fractiei de transformare x. En absen;a tensiunii exteme factorul Zg se reduce la termenul elastic Zg 9 (5.14) In consecinta prin maximizarea factorului Zg In once moment al transform se formeaz variantele care conduc Ia o cre minima a energiei libere elastice. Acest fenomen corespunde unei energii elastice Inmagazinate minime, geM ( pentru once frac de transformare [Aceast conditie se poate Indeplini doar printr-un aranjament de autoacon odare a variantelor i este In concordanla cu observatiile experirnentale. In cazul In care se aplica tensiuni externe, factorul local Z devine: a)Ipo (M /p*j i (5.15) Termenul elastic este egal cu zero la Inceputul transformrii i astfel: Zi(XO)=a a)/p (5.16) R c transformarea Incepe In grauntele fazei initiale cu orientarea cea mai favorabil, prin cre variantei m corespunzAtoare unui ternien de lucru mecanic maxim.

71

Din cauza modificrii de form care Insote cre acestei variante referentiale, termenul elastic cre treptat, o datA cu cre fractiei x, In timp ce termenul referitor Ia lucrul mecanic rAm constant. In consecin cre variantei m va fi urmat de cre variantei m AceastA variantA m se caracterizeazA printr-o deformatie de transformare mai mica, adicA tin termen de lucru mecanic mai mic i un termen elastic care cre i ci rnai putin. Raionamentui se poate continua. Rezultatul II constituiQ formarea treptatA a unui aranjament mai bun de autoacomodare a variantelor, In concordanta Cu rezuitatele experimentale. 5.4 InIluenta histerezisulul asupra echilibrutui termoelastic i asupra comportrii termomecanice DicA fenomenele reversibile din punct de vedere termodinamic constituic singurele contributii Ia energia liberA nechimicA, o plachetA de martensit.i poate cre sau poate dispare f aparitia unui histerezis de temperaturA sau de tensiune. 0 [ .a. au arAtat CA germinarea martensitei termoelastice poate induce dcar un histerezis foarte mic. In practicA se observ InsA apari unor histerezisuri mai man, ca rezultat a! contributiilor fenomenelor termodinamice ireversibile. Cel mai important fenomen din acest punct de vedere ii constituie frictiunea care se produce in timpul deplasarii interfelelor martensit faz inilial. Histerezisul se poate lua In considerare In acest caz formal, prin introducerea In ecuatja de chilibru a termenului ejr (m a), care exprim contributii le ireversibile. Acest termen este pozitiv In cazul transfonnrii directe i negativ in cazul transformrii inverse. In general se accept Ca termenul referitor la contributiile ireversibile, e,r (m a), este relativ independent de temperatura i tensiune i, in ace car, sunt valabile criteriul factorului Z i ecuatia generalizat Clausius Clapeyron. In absenta contributiilor ireversibile, Intre faza initial i martensit se stabile un echilibru termodinamic bifazic. 0 consecinla important a introducerij termenului contributiilor ireversibile, ejr (m a), i a histerezisului corespunztor, este faptul c trebuie specificat sensul de deplasare a echilibrului bifazic. 5.5 Originea EMFDS Dilerenta esential dintre EMFDS i alte proprietati de memorie o constituie faptul c In cazul EMFDS, modificarea macroscopic a formei este generat In mod spontan, thr interventia unor fo4e externe. In general In literatur se accepta ipoteza c originea acestei apari spontane a martensitc:i preferen este atribuitA unei anizotropii din substructura fazei initiale. M modificarii spontane a formei presupune deci existenta unei legturi Intre aceast anizotropie substructural i apari martensitei. Anizotropia substructurala flu este o caracteristicA inerent a fazei iniliale; aceasta se obtine doar dup un tratament termomecanic specific, indicat in general ca procedeu de educare. Originea exact i mecanismul EMFDS obtinut dup ciclarea pentru educare e poate explica u prin utilizarea teoriei termodinamice. Anizotropia substructural i, implicit originea EMFDS, trebuie atribuite zonelor cu dislocatii generate in timpul ciclrii de educare. Energia de defect a acestor zone cu dislocatii este minima In variantele educate, adic In variantele cu orientare preferentiala care au fost induse In mod repetat, la educarea prin cjclare. In conformitate cu criteriul factorului Z, cre acelor variante educate va fi favorizat din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmtoarei ciclri termice. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificri de form. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii. In mod analog, EMFDS a fost atribuit relaxrii tensiunilor reziduale, fenomen care se produce la apari martensitei preferen Ins f s se specifice diferen;a esential dintre micro i inacrotensiunile reziduale. Dt plastica neomogen a martensitei sau a fazei initiale se manifest printr-o distributie neomogen a macrotensiunilor reziduale. Aceast distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate, la fel ca o tensiune extem, sa conduc la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de form. Din punct de vedere fizic, acest efect de form reversibil, care este atribuit u iei asimetrii la scar macroscopic, este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. Efectul respectiv este Ins complet diferit de EMFDS, care este atribuit unei anizotropii substructurale, adic unei asimetii microscopice.

72

In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil, adic trebuie s se mentina Ia o valoare aproape constant In succesiunea ciclurilor termice. Mult timp s-a presupus c EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi.il unor mici tensiuni de sens opus, aplicate Ia rcire. In figura 5.2 ins se observA c deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesar o tensiune opus, relativ mare, pentru suprimarea total a EMFDS In timpul rcirii. cre acelor variante educate va fi favorizat din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmtoarei ciclri termice. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificri de form. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii. In mod analog, EMFDS a fost atribuit relaxrii tensiunilor reziduale, fenomen care se produce la apari martensitei preferen Ins f s se specifice diferen;a esential dintre micro i inacrotensiunile reziduale. Dt plastica neomogen a martensitei sau a fazei initiale se manifest printr-o distributie neomogen a macrotensiunilor reziduale. Aceast distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate, la fel ca o tensiune extem, sa conduc la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de form. Din punct de vedere fizic, acest efect de form reversibil, care este atribuit u iei asimetrii la scar macroscopic, este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. Efectul respectiv este Ins complet diferit de EMFDS, care este atribuit unei anizotropii substructurale, adic unei asimetii microscopice. In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil, adic trebuie s se mentina Ia o valoare aproape constant In succesiunea ciclurilor termice. Mult timp s-a presupus c EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi.il unor mici tensiuni de sens opus, aplicate Ia rcire. In figura 5.2 ins se observA c deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesar o tensiune opus, relativ mare, pentru suprimarea total a EMFDS In timpul rcirii.

Aceste observatii se pot explica th.r dificultate prin luarea In considemre a influentei celor trei termeni componeni ai factorului Z. Stabilitatea EMFDS, adic abilitatea EMFDS de a actiona impotriva tensiunilor opuse, se poate considera o caracteristic suplimentara a EMFDS. 5.6 Prcedee de educare P t de inducere a EMFDS const In general in ciclarea termome anic efectuat In domeniul temperaturilor de transformare, pentru obtinerer. formei martensitice de joas temperatur; acest procedeu este denumit a cum s-a mai artat, procedeu de educare. Educarea materialului are ca efect i modificrile temperaturilor de transformare, ale histerezisului i ale deformatiei reziduale a fazei initiale de temperat Lir Inalt. Pe lnga procedurile de ciclare se utilizeaz i proceduri de educare simple, u.tilizate o singura data. De exemplu, variantele orientate preferential se pot stabiliza prin mentinerea materialului respectiv

73

In stare deformatA sau sub tensiune, Ia o temperatur situatA peste temperatura caracteristic Aj, un timp desi:ul de Indelungat. Iinbtrnirea unui material in faza initiala, la temperaturi i tensiuni relativ ridicate, poate conduce de asernenea la efecte de formA reversibile, curn est cazul efectului de memorie a formei In toate sensurile. Precipitat bainitice formate In cursul ImbAtrnirii induc un camp de tensiuni r Efectul de form reversibil observat este atribuit acestui camp de tensiuni reziduale i, de asemenea, interactiunii dintre martensita format i precipitatele cu orientare preferen Se poate obtine un EMFDS mai redus i printr-o singur deformare plastica, suficient de mare, a fazei martensitice. A procedee care se aplica o singur data, au totu numeroase dezavantaje: deformatii reziduale man ale formei de ternperatur Inalt, modiflcri marl ale temperatunilor de transformare, dependen putemica de temperatura de stabjlizare i de Imbtrnire, de tensiuni, de durat etc. Majoritatea procedurilor de educare se bazeaz pe repetarea ciclurilor de transformare din faza initialA in martensitA cu orientare preferen l: repetarea efectului de memorie Intr-un singur sens; ciclri termice la deformatie constant sau ciclni In stare de constrngere; cic.lri termice la tensiune constant; ciclare superelastic. Sc pot utiliza de asemenea combina;ii sau variante ale acestor procedee. Pnin procedeele de educare aplicate se urm In principiu obtinerea unui material cu un EMFDS optim, adic o combinatie dintre o maxima r i stabilitate a EMFDS i o modificare minimA a formei de temperaturA InaltA i a temperatunilor de transformare. M canismul procedurilor de educare repetitive se poate explica cu u c in punct de vedere termodinamic. CiclArile de educare conduc la formarea nor aranjamente complexe de dislocatii care au o energie minimA In variantrle educate obtinute prin inducere repetatA. Deoarece densitatea aranjamerttelor de dislocatii cre In cursul cicl de educare pnA Ia o valoare d saturatie, cresc i caracteristicile termodinamice ale variantelor educate, de asemenea, pnA la o valoare de saturatie. RczultA CA in timpul ciclrii de educare, EMFDS cre In ace1a sens cu sensul deformArii induse in timpul ciclArii. Acela. lucru se IntmplA cu stab ilitatea i reproductibilitatea EMFDS care cresc i ele in timpul ciclrii de educare pnA Ia o valoare de saturatie. CAP hOWL VI COMFORTAREA MECANICA A AMP SUB INFLUEIITA tJNOR FA EXTERNI 6.1 Tei generrli tensiunitor de revenire in stare tension. Dac Ia Inclzirea unui material se Impiedic redobndirea formei de temperatur malta, In materialul respectiv apar tensiuni. Pentru descrierea aeestui fcnomen se iau In considerare patru parametri (figura 6.1): dcformatia de contact, e temperatura de contact, T tensiunea de revenire sau de redobndire a formei (sau de recuperare a deforma a;.; viteza de generare a tensiunii de revenire do-/ dT.

74

La temperatura Td, materialul aflat In stare martensitic este supus unei deformri sub actiunea unei sarcini. RedobIndirea formei sale la Inclzire se poate Impiedica prin introducerea unui obstacol extern (In literatura de specialitate in SUA se utilizeaz termenul contact referitor Ia acest fenomen) la o valoare a deformatiei de contact er La Inclzirea materialului pna Ia temperatura r are bc o revenire liber. Rccuperarea deformatiei rmase, care se consider deformatia de contact e este Impiedicat de obstacolul mecanic extern introdus. Tensiunile de revenire de la temperatura T sunt generate cu o vitezA aproape constant dar / dT, descris cu ecuatiile Clausius Clapeyron. Acest fenomen constituie baza unor ap1ica practice (de exemplu, dispozitiv de cuplare a evilor). Pentru interpretarea termodinamic a generrii tensiunilor de revenire, se ia In considerare deformatia total care se poate descompune In trei componente: co rnponenta de transformare, sir: Co rnponenta elasticA, ee; coi de dilatare termic, h. In cursul procesului de redobndire a formei sub actiunea unei forte (prin con sau prin introducerea unui obstacol extem) deformatia total , este egala cu deformatia de contact e adic cu deformatia materialului In momentul contactului cu obstacolul introdus: (7) = = + Sth(T) (6.1) Deformatia de contact adaptata se define astfel: = - th (6.2) Id se consider cazul in care obstacolul mecanic este rigid, iar dilatarea :ermic pur a elementului de memorie este egala cu dilatarea termic a obstacoiului. In aceste conditii, deformatia este independent de tempeatur i tensiune, adic e este constant In timpul generarii tensiunilor de revenire (de redobndire a formei): = Str(7) e constant (6.3) Din ecuatia 6.3 rezult c In timpul procesului de Inclzire in stare tensionat cre treptat jar 5 descre in aceea propo4ie. Descre treptat a fractiei de transformare [ (prezentat in capitolul V, ecuatia 5.12) arat c flu se Indeplinesc conditiile de aplicare a ecuatiei Clausius Clapeyrori. Se poate arta totu c ecuatia Clausius Clapeyron (ecuatia 5.11) con deocamdat o bun aproximare. DaC deformatia este suficient de mare, in timpul Inclzirii In stare de t are bc o deformare plastica. Tensiunea de curgere o constituie In acest ca.z limita superioar pentru a Pentru o deformatie suficient de redus, (eC <o / F) materialul Se poate retransforma complet pe parcursul Inclzirii In stare de tensionare. Inacest caz s obtine a tensiune de recuperare maximA pentru temperatura Tm, o egalA u produsul IE*6ct), care corespunde retransformArii totale. Dispunerea variantelor martensitice, deformatia zis i viteza de gencrare a tensiunii /do / dT} sunt puternic influentate de istoricul termomec2.nic a! materialului. Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenlA asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire{do / dT). De asemenea deformatia ziel scade In general o datA cu cre fractiei de transformare x. In consecin viteza {dcr / dT) scade o datA cu cre$erea temperatw ii T De arece fraclia de transformare x se mic Ireptat In timpul generArii tensiunii de revenire, raportul {dcrr / dT} se mic a datA cu cre tensiunhi c Datele experimentale prezentate in figura 6.2 confirmA analiza teoreticA.

75

Figura 6.3 prezintA desth fenomenelor in conformitate cu modelul lermodinamic, in cazul In care IncAlzirea In stare tensionatA a materialului este urmatA de o rAcire tot in conditii de tensionare. Generarea tensiunilor de revenire in timpul IncAlzirii In stare tensionatA corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensitA p fazA inilialA.

F igura 6.3 Generarea i dispar4la lensiunlior de redobndlre aformel a. Ia Inclzire (A B) respectiv la rcire (C D) in stare tensionat; b. Ia ciclare termic, Ia deformatie de contact c constantA. Tensiunile de revenire sunt generate la Inc!zirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperatur {T - Trh} In care se stabile echilibruL termodjnamjc la transformarea 3 , (din martensit In faza ini Tensiunile de revenire se reduc la rcirea materialului PC curba C-D situatA In domeniul de temperatura {T - T corespunztor echilibru termodinamic care se stabile Ia transformarea faz initiala * martensilA ( Cele dou domenii de temperaturi sunt separate printr un dome iiu de histerezis, cuprins Intre intervalele de temperatur {Trh j { T 1 }, unde tensiunea crr rmne constant. F gura 6.4 confirm valabilitatea modelului termodinamic prezentat, prin date experimentale. Recent -a demonstrat c In cazul materialelor educate, se pot obtine terisiuni de revenire i in timpul rcirii, cnd o forta externA Impiedic materialul s revin Ia forma de temperaturjoas. Aceste tensiuni se numesc lensiuni de redobdndire a formei reci sau ale formei de joas temperaturA i sunt de sens opus fa de tensiunile de recuperare a formei de temperatur InaltA mentionate anterior. Aceast proprietate se poate explica f dificultate cu ajutorul termodinamicii, prin analogie cu efectuarea unui lucru mecanic la rcirea materiahului respectiv. acest caz s obline o tensiune de recuperare maxima pentru temperatura Tm, o egala u produsul {E*Ect}, care corespunde retransformrii totale. Dispunerea variantelor martensitice, deformatia zle i viteza de generare a tensiunii {da, / dT) sunt puternic influentate de istoricul termomecsnic a! materialului.

76

Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenta asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire (dc / dT). De asemenea deformatia /iStrE4 scade In general o data cu cre fractiei de transformare x. In consecin viteza (dci,. / dT} scade o data cu cre temperatwii T De arece fractia de transformare x se mic treptat in timpul generrii tmsiunii de revenire, raportul (dci,. / dT} se mic o data cu cre tensiunhi o Datele experimentale prezentate in figura 6.2 confirma snaliza teoretic.

Figura 6.2 Tensiuni de redobndire aformel ob(inute experimental tntr-un alia) edi din sistemul Cu Zn Al, pentru diferite lemperaluri de contact. Figura 6.3 prezint desf fenomenelor In conformitate cu modelul lermodinamic, in cazul In care Inclzirea In stare tensionatA a materialului este urmat de o rcire tot In conditii de tensionare. Generarea tensiunilor de revenire in timpul inclzirii In stare tensionat corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensit faz initialA.

F igura 6.3 Generarea i disparif Ia lensiunilor de redobndlre aformel a. Ia Inclzire (A B) respectiv Ia rcire (C D) In stare tensionat; b. Ia ciclare termicA, Ia deforma;ie de contact constantA. Tensiunile de revenire sunt generate Ia Inclzirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperatur {T - Trh} In care se stabi1e echilibrut termodinamic la transformarea 3, (din martensitA In faza initiala). Tensiunile de revenire se reduc La rcirea materialului pe curba C situatA In domeniul de temperatur {Tri - T corespunzator echilibrutui termodinamic care se stabile Ia transformarea fazA initiala * martensilA (f3 j3). Cele dou domenii de temperaturi sunt separate printr un dorneriiu de histerezis, cuprins Intre intervalele de temperatur {Trh j { T Tch }, unde tensiunea r rmne constant. F gura 6.4 confirm valabilitatea modelului termodinamic prezentat, prin date experimentale. Recent -a demonstrat c in cazul materialelor educate, se pot ob tensiuni de revenire i In timpul rcirii, cnd o forta extern Impiedic materialul s revin la forma de temperaturajoas. A ceste tensiuni se numesc lensiuni de redobndire a formei reci sau ale formei de joas temperatura i sunt de sens opus fa de tensiunile de recupera a formei de temperatur InaltA mentionate anterior.

77

Aceast l)roPrietate se poate explica rar dificultate cu ajutorul termodinamicii, prin analogie cu efectuarea unui lucru niecanic la rcirea rnaterialului respectiv.

Figura 6.4 Rezulgale e ob(lnulepen(ru lensiunile de revenire In ststemul Cu-Zn-Al educal (succesiunea operatiilor: Incalzire a*b, rcire bbc i reinclzire c4b) 6.2 Capacitatea de amortizare a AMF frecarea intern care apare In AMF In timpul transformrii martensitice a fost studiatA In detaliu. S-a onstatat c aliajele Cu-Zn-Al se caracteri zeaz prin capacitatea cea mai mare de amortizare a vibra ceea ce le face atractive pentru diferite aplicatii. Exist o serie de cerceth.ri In acest domeniu, dedicate att materialelor cu TM termoelastice cat i material lor cu TM netermoelastice. I)in acest punct de vedere sunt studiate In mod deosebit aliajele sistemului Ni-Ti i aliajele cuprului. Pentru determinarea comportrii mecanice a acestor materiale se iau In considerare dou intervale distincte de temp ratur: un interval de temperatur In care materialul se afl In stare complet martensitic; un interval de temperatur In care materialul este in curs de transformare i In care coexistA faza initialA ,Ocu faza martensiticA. Faza initial ,8 flu este luata in discutie deoarece nu prezint in general caracteristici de amortizare; In faza initiala /1 an fost sesizate Ins fenomeiie de relaxare. 6.2 Friqiunea inlern Ia Iransformarea martensiticd In timpul TM se remarc aparitia unui maxim de frictiune intern a unui modul de elasticitate minim. Uriii cercettori consider c In materialele In care cele dou faze care participA Ia transformarea de faz, coexist Intr-un anumit interval de temperatur, frictiunea intern se poate calcula cu ajutorul a trei termeni (figura 6. .. Q Q +Q +Q (6.4) unde: Q este termenul referitor Ia transformare din Q i apare doar Ia rcirea sau la IncAlzirea materialului (dT/dt 0). Acest termen este dependeni de unii parametri externi: viteza de modificare a temperaturii (dT/dt), lrecventa de rezonanta (j) i amplitudinea oscilatiei vibratiilor (ao). Q este dependent de cinetica transformArii, fund propo cu fraclia volumic de material transformat In unitatea de timp; Q ! se refer Ia mecanismul transformArii de faz (TP) care este independnt de viteza de transformare i depinde i de mobilitatea interfetelcr faz initialA martensit i martensitA martensit. QTF se caracteriz az printr-o valoare micA dacA mobilitatea interfetei este maximA; Q se compune din contributiile fiecArei faze Ia frecarea internA i depinde foarte mult de proprieta microstructurale (densitatea interfetei, vacantetel In mod deosebit ale fazei martensitice. Evidentierea valorii capacita de amortizare in timpul transformArii se datoreazA mai ales termenulL.i Q

78

Figura 6.5 Reprezentare schemallcd a eleinenlelor componenle akfriqiunii interne Q In curs Iransformrll marlensilice In general frictiuna intem sau capacitatea de amortizare a AMF se determin la viteze de mnclzire sau de rAcire constante, la producerea transforn rii martensitice. Pe curbele respective apare astfel un maxim a! capacit de amortizare. La temperatura constant T = 0, Q devine zero. Acest fenomen se observ i In timpul experimentarilor; capacitatea de amortizare se exprim In acest caz doar prin suma dintre Q i Q In consecinta, capacitatea de amortizare devine dependent de fractia volumic de martensit i In acest caz capa foarte mare de amortizare din timpul transform se pierde. In concluzie, In aplica In care apar vibratii continue La temperatur constantA, o fractie volumic de 100% martensit asigura o bun amcrtizare. In cazul unor fo4e de impact cu frecventa foarte joas, In materialul respectiv apar zone bifazice, deoarece in acest caz martensita se induce prin tensiune imuItan cu producerea unui efect exoterm. 6.2.2 Friqiunea inlern in martensit Se tie c In general migrarea reversibil a interfetelor dintre diferitele variante martensitice determin o comportare neliniar Ia an2ortizaie. Cauza pierderii de energie flu este elucidat deocamdat. Observa;.ile realizate prin intermediul microscopiei electronice au evidentiat unele neconcordante, explicate prin prezen disloca;iilor In zona interfetelor. Aceste dislocatii formeaz In ansamblu o retea ordonatA de disloca;ii. In plus, dis1oca au probabil o mobilitate mai mare in faza martensitic dect In faza initial / situatie care poate contribui de asemenea La o mai bun amortizare a vibratiilor. Ultimul model prezentat conduce la concluzia c Intr-un material cu o singura variant de martensit, care nu are deci interfete, flu se poate determina nici o frictiune internA. Din cele cteva pub1ica referitoare la frictiunea intem in cazul unei singure variante, aceast ipotez flu poate Ii confirma In mod exact. Morin .a. au msurat frecarea internA cu un pendul de joasa frecvent i au ajuns la concluzia c Intr-adevr interfetele constituie o conditie necesar pentru obtinerea unei capacitati de amortizare corespun S-a constatat Ins cA amortizarea scade o data cu ciclareatermic. P a se obtine o concluzie corect este Ins necesar s se reia experiment pe materiale monovariante dar cu orientri diferite. CaDacitatea de amortizare este influentata de unii factori externi: temperatu timp, frecven dar In primul rand de amplitudinea vibra;iilor. Factorii interni care determin capacitatea de amortizare sunt tipul materialului, dimensiunea de grunte, densitatea martensitei la interfat, defectele structurale. Pentru amplitudini man (de ordinul J0 factorul de pierdere In martensit poate fi de 6% - 8%: in cazul unui impact se poate obtine un factor de r2ierdere de peste 10%. Acest factor de pierdere poate sa scadA pn la 2% - 4%, pentru amplitudini mici (de ordinul 10 6.3 Efei ciclrii oboseala i degradarea AMF 6.3.1 Fenomenul de oboseal Propriet functionale ale AMF determin necesitatea extinderii defnjrjj fenomenului de oboseal. In cazul AMF trebuie luate In considerare trei tipuri de oboseal: distrugerea rnaterialului prin rupere, datorat ciclrii sub tensiune (sarcin) s ciclArii In prezen deformrii, Ia temperatur constant;

79

modificri ale proprieta fizice, mecanice i functionale (ternperatu rile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, EMFDS etc.) datorit ciclrii termice efectuate prin domeniul de transformare; e degradarea EMF sub actiunea ciclrii sub tensiune, sau ciclrii efectuate In prezenta deformrii sau a ciclrii termice In sau prin domeniul de 1:ransfoimare. In concluzie, cei trei parametri care trebuie luati In considerare In studiul fiabilitatii globale a AMF sunt temperatura, tensiunea i mod macroscopic a formei materialului In timpul deformArii. In ceea ce prve deformarea, este foarte important s se In deosebirea dintre: plasticitatea indus de transformare, adic modificarea formei (apari cLeformarii) sub ac;iunea unei tensiuni (sarcin, fo4) In timpul transformrii directe imodificarea (deformarea) spontanA a formei datorat EMF sau EMFDS. Fiabilitatea globala sau comportarea la oboseal a AMF constituie o consecint a acumulrii defectelor i a modificrilor structurale, cum sunt de exemplu chimbarea ordinei de Impachetare In faza / 1 sau in martensit, sau formarea altor tipuri de martensit. Toate tipurile de modificri vor influenta teniperaturile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, reproductibilitatea efectelor de memorie sau num ciclurilor de transformare pan la rupere. Siguran In functionare a dispozitivelor Cu memorie este dependenta de fiabilitatea global a acestora. Pc externi principali de control al proprieta acestor materiale, care trebuie luati in considerare, sunt: timpul, temperatura, tensiunea, deformajia de transformare i numrul ciclurilor de transform P rametrii interni principali care determin proprietA fizice i mecanice sunt: sistemul de aliaj, coinpozitia aliaj u/ui, tipul de transformare i structura retelei de cristalizare inclusiv defectele. Ace parametri sunt controlati prin istoricul termodinamic al malerialului. Once modificare a parametrilor intemi conduce la cre for de fric stabilizarea martensitei, generarea sau anihilarea unor defecte, aparitia precipitatelor. 6.3.2 Distrugerea prin rupere Oboseala clasic implica acumularea unor defecte In material, formarea unor fisuri, urmat de propagarea fisurilor respective pnA Ia ruperea fjnal. Aceast comportare se reprezint de obicei prin curbele Whler care indica tensiunea la care matenialul se rupe, In funclie de numrul de cicluri de solicitri la care este supus. Figurile 6.6 i 6. 7 i1ustreaz aceast comportare In sistemele de aliaje Ni- Ti i respectiv Cu-Zn-AL Ampla dispersie a rezultatelor de pe curbele Whler provine de fapt din pu date disponibile care contin In general inCormatii calitative.

Figura 6.6 Efectu! tratamenlulul termic asupraflabihtdrll allajulul Tl-50,8 Ni (%al) festal Ia lemperafura camerel (ciclare Ia 293 K)

80

Figura 6.7 Fiabilitalea allajelor sistemulul Cu-Zn-Al cu slruclurd find II struclur grosoland Sc observ c un aliaj cu dimensiuni mici de grunte are o mai mare rezistent La oboseal decal aliajele cu dimensiuni de grunte man. Prezenta incluziunilor i a segregrii impuritAtilor la limita de grunte sau calitatea suprafetei. conduc la mic rezistenlei Ia boseal a materialelor respective. extrapolar Se pare c LIKPR este mult mai mare pentru aliajele cuprului dect pentru aliajele sistemului Ni Ti, ceea ce Inseamn Ca aliajele Ni-Ti au o rezisteni: mai mica la oboseal dect cele de cupru, contrar rezultatelor cercetrilcr anterioare. Cele dou tipuri de aliaje flu se pot compara Ins dac flu au fost studiate In acelea conditii experimentale. o alt cauz a deosebirii dintre cele douA tipuri de aliaje poate fi i modul diferit de initiere a fisurilor i mecanismul de cre a acestora. o remarc foarte important o constituie faptul c In microstructura bifazic d transformare s-au determinat viteze de cre mai man i valori ale pragu ui de obosealA mai mici, In compara cu cele observate In microstructura fazei initiale stabile i a fazei martensitice stabile. Cercetarea sistematic a aliajelor sistemului Cu-Zn-Al a condus la cortcluzia c in timpul solicitrii pseudoelastice, In interiorul cristalului se creeaz zone cu defecte sub form de dislocatii. Aceste zone actioneaz ca obstacole locale pentru transformarea martensitic i conduc la formarea extruziunilor i a golurilor la suprafa care, o data cu cre numrului de cicluri, se unesc i formeaz fisuri continue de aproximativ lj.nn adncime. Zonele cu dislocatii modific brusc panta curbei de duritate la Inceputul transformrii martensitice induse de tensiune. Unii cercettori au constatat Ca In monocristalele Cu-Al-Ni fisurile au crescut initial paralel cu plachetele de martensit indus de tensiune. Alte studii mdi c faptul Ca initierea fisurilor se petrece Ia limitele interfazice sau La interfet martensit martensit. In materialele policristaline, initierea fisurilor multiple apare la limitele d grunte, la fel ca in metalele obi In cazul unor deformri plastice avansate. 6.3.3 Injluenfu ciclrii termice Ciclarea termic efectuat prin domeniul de transformare martensitic induce defecte care conduc la modificri la nivelul parametri tor macroscopici ai transformnilor martensitice, reprezentati prin histerezisul de transformare i temperaturile caracteristice. Unii cercettori au deterniinat o cre a temperaturii M in timp ce altii au ajuns la concluzia c pentru acela tip de aliaj, M scade In cazul unei cic1 termice. Contradictii similane se Inregistreaz i In cazul temperaturilor de transformare A A i Mj, sau In cazul histerezisului de transformare. Inuncle luc se consider c ace parametri crese iar alte cercet au Inregistral mic ale parametrilor respectivi. Pr c observa experirnentale sunt corecte, se ajunge la concluzia c numeroase mecanisme care sunt active in cursul ciclrilor termice au efecte opuse. Uneori apari defectelor stabilizeaz fazele In care sunt prezc nte; alteori Ins, aceste defecte pot actiona ca centre de germinare pentru traiisformare i

81

conduc la cre folelor interne de frictiune, astfel Inct corn inuarea desf transform devine mai dificil. Densitatea i configurai ia defectelor poate fi influentat i de m de grunte, datorit tensiunilor man de acomodare la limitele de grunte. Defectele pot modifica de asemenea ordinea local a fazelor, provocand modificri locale ale tempeiaturilor de transformare. in concluzie, pentru aliajele cu baza cupru se poate considera c temperatura absolut minima i cea maxima a ciclului trebuie s controleze gradul d ordine al echilibrului. AceastA situa;ie poate conduce Ia stabilizarca martensitei sau a fazei initiale ft mecanismul de stabilizare a martensitti flu este Insa foarte bine cunoscut i stabilit. 6.3.4 Diagrama de reprezentare a efectului de memorie S-a demonstrat Ca diagrama care reprezinta efectul de memorie este influentata de o combinatie complexa de parametri interni i extemi. Parametrii interni sunt reprezenta de sistemul de aliaj (aliajele Cu haza cupri. sunt mult mai rezistente Ia degradare dect aliajele sistemului Ni-Ti), con1pozi chimic, tipul transformrii (martensita in functie de faza R), stuctura re defectele structurale. Parametnii externi sunt reprezenta de tratamentul termomecanic la care este supus materialul, procedura de educare, tensiunea aplicat, deformatia impus pentru memorare, amplitudinea ciclului termic, valoarea medie a ternperaturii absolute. Penn identificarea diferitelor mecanisme de degradare a efectului de memori care po ate s apar in material, este necesar o privire mai atent asura modificrilor dimensionale att ale formei reci cat i ale formei calde. Stalmens .a. au studiat acest fenomen in detaliu i au indentificat nurnero parametri care pot interveni in cursul educarii i al procesului de degradare. Se remarc In general trei tipuri diferite de deformri care pot fi influentate efe de memorie In dublu sens (EMDS pot sA aparA diferente de defbrmare Intre forma cald i forma rece; deft rmatia de memorie in dublu sens (DMDS); pot s apar diferente Intre deforma martensitei, du$ n cicluri i deformatia Inainte de cici are; defrmatia rezidual (DR) final a fazei fi dupa n cicluri. Figura 6.9 prezint evolutia deformatiei reziduale, (DR) a deformatiei de memorje In dublu sens (DMDS) i a efectului de memorie In dublu sens (EMFDS) pentru un aliaj din sistemul Cu-ZnAl. Se observA c degradarea initiala a EMDS are la origine o deformatie permanent aparentA In faza fi. Deformatia permanent total (DR) se datoreaz pa defbrmrii plastice reale a retelei i par stabilizrii martensitei. Deformatia produsa de stabilizarea martensitei se poate restaura prin Inclzire Ia o temperatur mai mare dect temperatura maxima utilizat In timpul ciclurilor de educare. Dac ciclarea se continuA pna la sute sau mu de cicluri i forma rece poate sA se degradeze adicA, se reduce DMDS. La degradare pot contribui mai multe mecanisme.

Figura 6.9 Efectul tie memorie In dublu sens, deformaflu de memorie In dublu sens 1 deforma rezldualJpenlrufaza In4lala In sistemul cu-Zn-Al

82

CercetArile efectuate In sistemul Cu-Zn-Al, au evidentiat apari martensitci locale a, indusA de tensiune la ciclare. AceastA cre localA amartensitei a distruge morfelogia martensitei i astfel se degradeaz deformatia produs. 0 alt explica poate fi legata de dislocatiile ireversibile generate in cursul cicthrii termice. Acumularea defectelor se poate considera una dintre cauzele cre deformatiei formei calde. Sc pot distruge de asemenea germenii ini;iali, care in mod normal Impiedica cre variantelor martensitice corespunztoare. Acest lucru se poate expi lea prin cre cantit variantelor orientate in mod necorespun Cercetrile au evidentiat faptul c viteza de degradare a efectului de memorie es te dependenta de asemenea de efectul de memorie In dublu sens initial. Un fect de memorie in dublu sens puternic se degradeaz relativ rapid fat de unul mai slab. A1t factori care influenteaz memoria aliajelor Ni-Ti sunt: metodele de educare, adaosul elernentelor de aliere sau tratamentul termic aplicat. Delbrmarea aliajelor din sistemul Ni-Ti este legata de mrimea histerezisului de transformare: cu cat histerezisul este mai mic, cu att este mai redus i gradul de degradare a memoriei. Din acest punct de vedere, transformar a de faz R care prezinta un histerezis foarte mic, constituie cea mai bun alegere pentru un bun efect de memorie, dac numrul de cicluri se apropie de 106. Dac se opre rcirea dup transformarea de faz R, Ins Inainte ca martensita s Inceap s creasc, se inregistrez o Imbun a fiabi Iittii. 6.4 Corn portarea mecanic a aliajelor din sistemul Ti-Ni 6.4.1 Deforinarea sub tensiune Di a e corespunztoare aliajelor din sistemul Ti - Ni cu compozitie pseudoechiatomica contine paliere i deformatii Lders man, in domeniul de temperatuni situat Intre 77 K (-196C) i 152 K (75 C). La temperaturi de peste 373 K (100 C) deformatiile Luders flu mai apar, i Inainte de rupere, se observ o alungire de peste 15%. Fi 6.10 prezint curba o - s obtinuta pentru o srm de aliaj Ti 50 Ni (%at) (cu un diametru de 0,8 mm). Materialul respectiv a fost recopt la 673 K timp de 3,6 As dupA o prelucrare Ia rece. Incercarea s-arealizat Ia 303 K, temperatur situat sub temperatura Rj (316 K) i peste temperatura M (246 K), materialul aflndu-se complet In faza R. S actiunea unei tensiuni, primul palier apare In punctul YR care reprezint punctul de Inceput al deformrii datorate rearanjrii variantelor fazei R. In prima etap a acestui fenomen se produce o alungire de aproximativ 0,8%. A doua treapt apare In punctul YM care reprezint punctul de Inceput a deformrii datorate inducerii prin tensiune a martensitei de tip B19 din faza R. In aceastA a doua etapA se produce o alungire de aproxima;iv 5% care include i alungirea fazei R. In continuare, viteza de cre a tensiunii devine mai mare i incepe deformarea prin alunecare. In final se produce ruperea materialului La o alungire de aproximativ 15%.

83

D temperatura de Incercare este situat sub temperatura M prima treapt di deoarece flu exist fazA R i, In acest car, se produce doar rearanjarea variantelor martensitei B19. D c temperatura de Incercare este mai mare dect temperatura R Inainte de Inceperea defonnrii prin alunecare apare o singur treapt, corespunztoare inducerii prin tensiune a fazei B19. Flgura 6.10 Curba a- epentru o srmd de Ti 50N1 (%ai) 6.4.2 Efectvl de memorie ipseudoeIasticitatea Dupa cum s-a mai amintit domeniul monofazic corespunztor fazei B2 ordonate (de temperatur Inalt) este foarte Ingust; pe diagrama de stare Ti Ni acest domeniu este cuprins Intre 50,0% (at)Ni i 50,5% (at,)Ni la ternperatu situate sub 923 K (650 C). AIia care contin niche! In propor de peste 5 sunt susceptibi.e Ia tratamente termice efectuate la temperaturi cuprinse intre 573 K (309 C) i 773 K (5000 C), datorit formrii precipitatelor de Ti AIia ele care au un continut de niche! cuprins Intre 50,0% (a i 50,5%( sunt insensibile Ia tratamente termice deoarece In aceste aliaje flu apar precipitate de Ti Tratamentele termomecanice (recoacere Ia ternperatwi situate sub 773 K, efectuat dupa o prelucrare Ia rece) influen;eaz Ins In mare msur proprietatile acestor aliaje. Alia e!e pseudoechiato,nice din sisternul Ti Ni (cu un continut de nic mai mic sau aproximativ egal cu 50,5 % (at,) Ni) supuse unei recoaceri complete, au Un comportament parial pseudoelastic. Figura 6.11 ilustreaz com mecanic a aliajului Ti Ni recopt la 1123 K (850 C). Temperaturile Incercrilor sunt indicate pe diagranie; probele au fost supuse unei fofle de tractiune pna la ob unei alungiri de 4%, dup care sarcinile respective au fost Indep Se observ c limita de curgere devine minima Ia aproximativ 282 K (9 temperatura care coincide cu temperatu la care Incepe transformarea martensitic !a rcirea materialului (deci M = 282 K). La Incercrile efectuate sub 293 K (20 C), dupa indepartar sarcinii i Inclzirea materialului la temperaturi situate deasupra temperaturii Afi, alungirea reziduala dispare complet. Acest fenomen constituie efectul de memorie aformei.

84

Figura 6.1 t Curbe a - pentru aliaju! Ti 50,2% NI (at) In stare recoapid T = 1123 K (8500 C); t = 3,6 ks; rcire In apa. Pseudoelasticitatea de transformare apare In AMF in general La temperaturi ridicate, situate deasupra temperaturii A Totu In acest caz, redobndirea pseudoelastic a formei are bc doar partial. In figura 6.11 este reprezentat prin linii punctate redobndirea elastic a formei. Abaterile care apar Ia temperaturi de peste 293 K (20C), in raport cu redobndirea elasticA a formei, reprezint pseudoelasticitatea par(ial. Pentru IncercArile efectuate peste temperatura 313 K (40C), dupa Indepartaiea sarcinii alungirea rezidual dispare doar pa4ial Ia o IncAizire realizat cleasupra temperaturii A efectul de memorie a formei In acest car este inccmplet. Alungirea permanenta se datoreaz deformrii prin alunecare i se mre o data cu cre temperaturii de Incercare. In concluzie, pentru aliajele din sistemul Ti-Ni recoapte, cu 0 compozi e aproximativ echiatomic, pseudoelasticitatea este necorespunztoare Ia once temperatur situat peste temperatura A jar EMF esti de asemenea necorespunzator. Aceste propriet pot fi ins Imbunt prin aplicarea unui tratament termomecanic care s contribuie Ia cre rezistenlei la deformarea prin alunecare i La prevenireadeformar.i plastice prinalunecare. In acest mod poate s creasc foarte mult deformati a pseudoelastic E:ctul aplicrii unui tratament termomecanic este ilustrat in figura 6.12; materialul respectiv a fost laminat la rece cu grade de deformare cuprinse mntre 6% i 25% i apoi a fost recopt Ia 673K (4000 C), timp de 3,6 ks. Incercrile de tractiune s-au realizat la 323 K (500 C), (ceea ce reprezint aproximativ temperatura M Se observ c deformatia redobndit (reversibilA) dupa Indepartarea actiunii fortei cre o data cu cre gradului de laminare la rece realizat Inaintea recoacerii. Dac aliajul esi laminat cu un grad de deformare de peste 20% i apoi este recopt Ia 673 K 400 C), se obtine o pseudoelasticitate complet.

85

Fig ira 6.12 fmbunl(irea pseudoelasilcild (Ii prin tratameni lermomecanic - laminare Ia rece cu diferite grade de deformare; - recoacere la I = 313 K (4000 C); - T = 323 K (500 C) Figura 6.13 prezint incercrile efectuate la diferite temperaturi pentru aliajul Ti 50,2% Ni (at) laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 673 K timp de 3,6 I

Figura 6.13 Curbe a- pentru allajul Ti 50,2% NI (at) tratal lermomecanic - rec)acere: T = 313 K ( C), t = 3,6 ks; - lair mare Ia rece: c = 25%. La temperaturi situate sub 303K (30C) flu se poate obtine recuperarea deforrn pseudoelastice de dup mndeprtarea acliunii fortei, prin Inclz ire se poate realiza redobndirea deformatiei. La 313 K (40 C) apare pseudoelasticitatea iar Ia temperaturi de peste 323 K se realizeaz o redobndire de 100% a pseudoe1asticita In figura 6.13 se observ de asemenea c deformatia la tractiune de 7% dispar complet prin Indepartarea actiunii sarcinii. Ten de recristalizare pentru aliajul pseudoechiatomic, laminat Ia rece cu Ufl grad de deformare de 25% i recopt, se situeaz Intre 773 K (5090 C) i 873 K (600 (1,), dup cum se remarc In figura 6.14. In materialul recopt la temperaturi mai mici de 773 K, persist structurile de defoi-mare aparent; in materialul recopt Ia 873 K, apar grun mici recri care cresc o data cu cre temperaturii de recoacere. Materialul laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 873 K, emperatur apropiat de temperatura de recristal izare Se comport Ia fel ca materialul recopt la 1123 K (850 C)

86

(ligura 6.11). In acest caz redobndirea deformrii pseudoelastice este doar par Fenomenul indicfaptul c ecoacerea realizat In cadrul tratamentului termomecanic trebuie efectuata Ia o temperatur situat sub temperatura de recristalizare, pentru a se rnent1n( densitatea mare de distocatii introduse prin laminarea Ia rece.

In cazul In care continutul de niche! dep 50,5% (aO, aliajele respective au tendinla de a se comporta pseudoelastic, la temperaturi dintr un dorneniu situat peste temperatura M chiar Intr-un material complet recopt i tacit in ap. Domeniul de temperaturi pentru pseudoelasticitate, In conditii de recoacere completa urmat de clire, se deplaseaz spre domeniul ternperaturilor sczute, o data cu cre continutului de niche!. Acest domeniu de temperaturi este situat Intre 333K ( i 303 K ( Iariinare Ia rece Cu c = 25% reoacere = 3,6 ks; temperatura este indicat in fiecare micrografie. pentru aliajul cu 51,3% Ni (Vat,). Prin Imbtrnirea la temperaturi situate sub 773 K (5000 C) acesta alunec spre temperaturi ridicate, datorit precipithrii particulelor de Ti fenomen care implic Imboga matricei In titan. 6.4.3 Influen(a text urii 1 asupra EME D formatia produsa prin EMF I are originea In modificarea de forrn spe ce rezult La deformarea retelei care mnsote transformarea de faz. I)eformatia maxima reversibil care se poate redobndi In cazul until monocristal se poate stabili teoretic. In cazul transfoimarii de La faza B2 (Cu structur cubic) La faza B19 (cu struclur monoclinicA) care se desf In sistemul Ti Ni cu compozi echiatomic, alungirea reversibil este maxima (10,7%) pe directia 33] B2 Pentru directia [ B2 alungirea este de 9,8%, de 8,4% pentru directia 1Ol]]B2 i de 2, 7% pentru directia [ Ccntractiile teoretice reversibile sunt In acest caz de 4,2% pe directia [ de 5,2% pe directia [ I]B2 i de 3,6% pe directia [ l]B2. V stabilite teoretic i prezentate anterior au fost confirmate experimental prin Incercri La tractiune realizate pe monocristale. La utilizarea AMF este foarte important cunoa omogenit proprieta pe toate directiile de cristalizare. AMF policristaline care au graun cristalini cu orientare aleatorie sunt materiale izotrope din

87

punct de vedere al memoriei formei; aliajele CU 0 structur cristalin orientatA sunt ins anizotrope din acest punct de vedere. Rczult c prezentarea fenomenului de redobndire a formei pentru cazul monocristalului din sistemul Ti Ni este util pentru evaluarea efectulu.i orientrii preferen a structurii AMF. Prin realizarea unei anumite ;tructuri corespunztoare s-ar putea imbunatati capacitatea de memorie a materialelor respective. D exemplu, o tabl de Ti laminatA la cald i recoaptA, cu 0 structur (1 12,) 1 OJB2 prezint cea mai mare alungire reversibilA In lungul directiei de laminare. Acest rezultat obtinut experimental este In concordan; Cu previziunea teoretic conform creia, directia [ O]B2 constituie orientarea favorabil pentru recuperarea alungirii (8,4%). Fi 6.15 ilustreaz aparitia treptat a anizotropiei In aliajul Ti 50,8% Ni (at,). Lingoul cu dimensiunile 30 x 50 x 50 mm s-a laminat la cald cu diferite grade de deformare. Incercrile s-au realizat In stare turnati Ia dife] grosimi ale semifabricatului larninat, pe sectiuni transversale (D i paralele (DL) cu directia de laminare. Materialul supus Incercrilor a fost recopt la 1073 K (800 C) i Imbtrnit la 773 K (500 C) timp de 3,6 kc. Se remarc faptul Ca aliajul este izotrop In stare turnat i devine anizotrop pe parcursul procesului de larninare.

Figu ra 6.15 Apar4ia anizolropiei In timpu! laminrii in aliajul Ti 50,8% Ni (at) - DL paraIe Cu direCtia de Jaminare; - D perpendiCular pe directia de larninare; - Tircercare = 303 K (30 C) = Af+ 20 K 6.4.4 Influen(a dimensiunior de grd ante asupra comportrii mecanice Monocristalele aliajelor pseudoechiatornice din sistemul Ti Ni se caracterizeaz printr-o pseudoelasticitate incompleta care se manifest deasupra temperaturii 4,-; materialele respective policristaline posedA o pseudoek.sticitate complet In ace1ea conditii. Figura 6.16 prezint influenta mrimii de graunte asupra deformatiei reversibiI pentru un aliaj Ti 50,5% Ni (at) recopt la 1073 K (8000 C) timp de 3,6 ks i clit. Curbele o- - e s-au obtinut prin Incercri de tracliune pe probe cu trei dirnensiuni de grAunte: 50 ,um (a,), 1 mm (b,.) i un monocristal (c). Temperatura de mncercare a fost de 313 K (400 ( ceea cc reprezint temperatura Af + 10 K (303 K, respectiv 30 C). Se remarc faptul ca pseudoelasticitatea se ImbuntIe prin reducerea dimensiunii grun

88

6.4.5 EMF si pseudoelasticitateafazei R T de faz R este o transformare martensitic termoeia ticA care produce EMF i pseudoelasticitate. Transformarea de faz R se desth Inaintea transformrii In faza martensiticA B19 din aliajele pseudoechiatomice tratate termomecanic ale sistemului Ti iVi, bogate in niche!, ImbAtrnite La temperaturi sc Aceea situatie se Int(ne i In aliajele ternare din sistemele Ti Ni Fe i TiNi-Al. In compara cu transformarea de faz B2 Bi 9 care este Insotit de o modificare de form relativ mare (7%), transformarea B2 R produce o modificare de form foarte redus (aproximativ 0,8%). De in transformarea B2. R deformatia reversibil este mica, histerezisul termic corespun tor este redus. De exemplu, un arc din aliaj TiNi prezint un histerezis termic de 1,5 K (pe o curb deformatie de forfecare temperatura) Ia aplicarea unei tensiuni onstante. Acest histerezis foarte redus ca valoare se utilizeaz In ap1ica care funclioneaz ca senzori. Histerezisul corespunztor transfornirii B2 B19 este in acest caz de peste 40 K. La Incercarea de tractiune Ia o temperatura cuprins Intre R i M al seudoechiatomice din sisternul Ti Ni sau Ti Ni Fe (supuseunui trat termomecanic), prezint pe curba a - dou trepte succesive, Inainte de Inceperea procesului de alunecare. Prima treaptA este redus i corespunde unei alungiri de 0,8%, jar a doua treapta este mai mare i corespunde unei alungiri de 7%. Figura 6.17 ilustreaz o astfel de curb cu dou trepte obtinut perilru aliajul Ti 47,5 Ni 2,5 Fe (% aI recopt Ia 773 K (P5000 C) timp de o or, dup o laminare la rece ( = 30%).

Figura 6.17 Curba cT- pentru o labid de aliaj Ti 47,5 Ni 2,5 Fe (% at) In s-au efectuat La 193 K ( C), valoare care reprezint temperatura (R 48 K) sau temperatura (M + 30 K). Prima treapta corespuncle reorientrii variantelor fazei R, jar a doua, corespunde inducerii prin tensiine a martensitei de tip B19. Deoarece temperatura Incercrii este cuprins ntre temperaturile R i M are bc o transformare de faz indus de tensiuiie R p B19, creia Ii corespunde o pseudoelasticitate complet. Tensiunea rezidual apare datorit rearanjrii variantelor fazei R; deformatia dispare Ia Inclzire Ia o temperatur mai mare dect temperatura R In aplica practice, AMF se utilizeaz in general pentru producerea unei modificri bru a forrnei, care apare In timpul unei ciclri termice sib sarcin, La o anumit temperatura. Este deci foarte important cunoa comportrii materialelor Ia deformri produse In astfel de conditii.

89

In figura 6.18 este prezentat curba e - T obtinuta Ia o ciclare termic su sarciii constant (102 MPa) pentru o srm din aliaj Ti49,8 Ni (% at) recopt Ia 743 K, dup o deformare Ia rece. Proba a fost rcit apoi La otemperatur situat s temperatura M Transformarea de faz care se desf In materialul respectiv este de tipul B2 B19. Pc urba e T apar dou trepte, prima find La temperatura R corespun2:Atoare aparitiei fazei R. A doua treapt este situatA la temperatura M core apari martensitei 1319 sub actiunea tensiunii (102 MP La aproximativ 355 K apare La Inclzire doar o singur treapt de dimensiuni mai man, corespunztoare transform inverse, din martensita 1319 direct in faza initial 132.

Figura 6.18 Curba Tpentru o srmd de allaj Ti 49,8 Ni (% at) Dic materialul se rce sub actiunea unei sarcini pnA la o temperatur situatA sub temperatura R Ins deasupra temperaturii M i, apoi se IncAlze apare o treapt corespunztoare transformrii inverse R cu un histerezis termic redus (2 K). Figura 6.19 prezint transformarea B2 - R Intr-un material tratat termic La 773 K timp de 900 s, Incercat sub actiunea unei tensiuni de 200 MPo. Dac acela material este rcit pna Ia o temperatur cuprins Intre M i M sub actiunea ace1eia tensiuni, acesta prezinta Ia mnclzire o recuperare a deformatiei in dou trepte. Prima treaptA corespunde transforrrrii R-- jar cea de a doua treapt corespunde transformrii B19

F 6.19 Curba e - Tpentru o srmd de a/ia) Ti 50,2 Ni (% at) - deIormare Ia rece; - recoacere: Trec 773 K, t 900 s; - tensiune aplicatA c = 2oo MPa tr2nsformare de faz 132 * R Figura 6.20 prezint efectul aplicarii tensiunii asupra temperaturilor de transformare ale AMF. Toate temperaturile de transformare cresc liniar o data cu cre tensiunii aplicate. Temperatura R prezint o dependen mult mai mica fata de modificarea tensiunii aplicate, In comparatie Cu temperatura A4 sau cu temperatura 4,: Pentru tensiuni mai marl de 355MPa, teinperatura M depa temperatura Rs, jar Ia rcire, pe curba de reprezentare a deformatiei In functie de temperatur, apare doar o singur treapt corespunztoare transformrii directe a fazei B2 In faza B /9.

90

Figu ra 6.20 !isflue,:la tensiunli aplicate asupra fen.peraturior de transformare In sisleme de AMF Tl-NL Peritru utiliz In care se solicit modificri de form reversibile cu un hister mic, la o anumit temperatur (de exemplu In cazul dispozitiv senzor-activator), este util transformarea de faz B2 R. In acest caz este necesar ca transformrile B2 p R i R - B19 s fie foarte bine individualizate. La aplicatii In care se solicitA redobndiri man ale formei, la sarcini suficient de man (de exemplu In cazul cuplArii tevilor), se utilizeaz transformarea de faz 82 B19 care include i transformarea B2 R; In acest caz un histerezis mare este benefic. Todoraki . a. au efectuat astfel de Incercri de ciclri termice sub sarcini constante, pe aliaje din sistemul Ti Ni, tratate termomecanic In mai multe variante. Incercnile s-au realizat att cu srme drepte cu diametrul de 0, 75 mm cat i pe colaci (diametrul cotacului de 5,6 mm). Pnin reprezentarea temperaturilor critice de inducere a fazei R i a martensitei B19 In functie de tensiunile aplicate, s-au obtinut relatii de dependen asemntoare cu cea din figura 6.20. D oblinute prin Incercrile de ciclri termice Ia tensiuni constante (temperaturi de transfonnare sub actiunea unor tensiuni externe, dimensiuri ale modificarilor de form, mnimea histerezisului) se utilizeaz de obicei n proiectarea dispozitivelor din AMF. 6.5 Corriportarea mecanic a aliajelor cu baza Cu 6.5.1 Efeaul de memorie ci superelusticitatea AMF monocristaline cu baza Cu prezint o comportare mecanic neobi care este total diferit de comportarea generala a metalelor i aliajelor. Comportarea mecanic a AMF policristaline de Cu este i aceasta diferit de cea a materialelor similare monocristaline. Figura 6.21 prezinta diagrama o - e a unui AMF policristalin din sistemul Cu Al Ni, deformat sub actiunea unei forte de trac Una dintre pro priettile AMF policristaline este faptul Ca deformatiile reversibile datorate EMF stint foarte mici, a cum se observA In figura 6.21 (a) (c). In general aceastA situatie se datore faptului Ca deformatiile generate detransforrn3rea de faz surit diferite de la grAunte la grunte i apoi se anuleaz Dartial pe Intreg cristalul. Ruperea la limita de grunte se produce Cu u D reversibil datorat superelasticita (SE) este In principiu zero, Ia temperaturi situate peste temperatura Aj; a cum se vede din figura 6.21 ( Datorit acestui fenomen limita de rupere In materialele rnonocris este de aproximativ 600 MPa, iar In policristale este de aproxirnaiv 280 MPa, a cum se observA In figura 6.21 (d). Ruperea Ia limita de grunte se desf In acest caz Inainte de inducerea prin tensiune a fazei martensitice. Fracturile care se produc cu u Ia limita de grunt In ME Cu Al Ni constituie o problem majora care trebuie neaprat rezolvat pentru utilizrile practice. A*IF din sistemul Cu Zn Al sunt ductile i In stare policristalin. Aceste aliaje prezint fenomenul de SE chiar la aplicarea unei tensiuni de 300 MPa, datorit structurii ordonate a fazei initiale.

91

6.5.2 EMF In seits in vers (reversibiO D un ME se deformeaz sub sarcin Ia o ternperatur situat sufl, sau pu peste temperatura Ms i apoi se incIze Ia o temperatur situat d temperaturii A redobndirea formei prin EMF devine incornpleta, din cauza deformatiei permanente provocate de alunecare. La Inclzirea In continuare a materialului, deformatia se deplaseaz pe directiade aplicare a tensiunii. Acest tip de modificare a formei este dependenta de limp, pe cnd cea datorata EMF se desth instantaneu. Un astfel de fenomen a fost observat pentru prima data Intr-un ME din sisteinul euZn Si i a fost denumit efect de memorie a formei inverse (EMFJ) sau EMF reversibil. S-a demonstrat Ca modificarea de form in ers este legata de transformarea bainitic care se desfi In AMF. Se observ c transformarea bainitic prezint o natur dual find att o transformare cu difuzie cat j ffir difuzie (martensitic). AceastA transform se desf In sistemele de AMF Cu Zn (-Si, -Al, -Au), Ag Cd i Ag Zn, Ia tratarea termic a acestora la aproximativ 473 K. De mecanismul transformrii este IncA neelucidat, se presupune cA modificar fonnei este legata de influenta tensiunii externe sau inteme asupra de rormatiilor produse de transformrile de fazA care se manifestA In modificrile formei la nivel macroscopic. 6.5.3 Ruperea Ia limita de grd ante ME policristaline cu baza Cu sunt In general materiale fragile, predispus la fisurri intergranulare chiar la o cAlire de la temperatura de betatizare, Aceste aliaje In stare monocristalin prezintA un grad de supraelaslicitate, de p la 18%. AceastA fragilitate granularA limiteazA o serie de p)ten aplica;ii ale ME. Fi;urarea intergranularA flu se datorazA segregArii impuritA La limita de rAunte ca In cazul Bi, Sb, S, P, 0 i Pb elemente care provoacA In general fisuri intergranulare in cupru. Din punct de vedere al elasticitAtii, aceste materiale prezintA o anizotropie accentuatA; de exemplu, A = 2C / (C C, = 13 pentru AMF din sistemul Cu Al Ni i 15 pentnisistemul Cu Zn Al (unde C reprezintA rigiditatea elastic). Acest fenomen conduce Ia o concentrare a tensiunii La limita de graunte datoritA deformrii elastice i plastice incompatibile a grAuntilor. Dimensiunile man de grAunte (aproximativ 1 mm) contribuie i ele La concenirarea tensiunilor. Lirnita de curgere este In general mai mare in cazul aliajelor cu structur ordonata decAt In cazul celor cu structurA dezordonatA. Dc exemplu, aceastA limitA este de aproximativ 600 MPa pentru sistemul de aliaje Cu Al Ni cu structurA de tip DO (sau L2 i de aproximativ200MPa Dentru sistemul Cu Zn Al Cu structur ordonat de tip B2 in faza initial. A Liajele cu structur ordonat de tip B2 se pot deforma plastic cu u ns, In cursul transformrilor de ordonare B2 k DO ci B2 L2 care se &sra In aliajele Fe Al i respectiv Ag Mg Zn, au bc durificri anormale Cercetrile au demonstrat c principala cauzA a fisurrii intergranulare in AMF din sistemul Cu Al Ni in stare policristalina 0 constituie formarea Ia clire a martensitei induse prin tensiune de-a lungul lirnitelor de grAunte. Dac pentru mentinerea compatibilitAii la limita de grAunte nu exist nici

92

un mod de deformare pentru acomodarea tensiunii datorate deplasrii care apare la formarea martensitei indusA prin tensiune, atunci deplasarea respectiva constituie cauza unei fisuri Cu 0 adncime care depinde de diferenta de orientare dintre doi graun adiacenti. La clire fisurile se formeaz Cu U atunci cnd diferenta dintre temperatura mediului de clire i temperatura M este mare. In caz contrar, martensita indus pri n tensiune se formeaz in mod uniform in to;i grun Pentru prevenirea efectiv a fisurrii intergranulare este necesar reducerea dimensiunii fisurilor produse prin deplasri i / sau acomodarea tensiunii produse la formarea martensitei induse prin tensiune. Conditiile favorabile pentru reducerea dimensiunii fisurilor sunt dimensiunile mici de grunte, dependen micA fatA de orientarea deform de transfrmare i ImbunAtAtirea deformabilitAtii materialului. Lund In considerare ace factori se pot elucida cu u factorii contradictorii care apar In cazul AMF In Ti i anume rezistenta mare la fisurare intergranulara, cu toatA anizotropia elasticA foarte accentuatA a acestora. 6.5.4 Rujerea Ia oboseai La solicitarea AMF sau a altor aliaje la deformri ciclice, in aceste materiale apar In general dislocatii i fenomenul de obosealA treptatA, care poate sA conducA In final Ia rupere. Deoarece oboseala limiteazA utilizarea dispozithelor din AMF, este necesarA o determinare riguroasA a pericolelor care se pct ivi In functionare. DacA un monocristal de AMF se deformeazA In mod repetat pentru inducerea martensitei sub tensiune deasupra temperaturii Mfi forma buclei de superelasticitate din diagrama a e este stabilA i aproape neschimbatApna la aproximativ 1O cicluri. Acest lucru se datoreaz faptului Ca aliajul cu structtr de tip DO (sau L2 are o tensiune critic de alunecare o ridicat in timpul ciclului de deformare dislocatiile apar cu dificultate. In general forma diagramei a c se modific o data cu deformarea ciclic, datorit aparitiei fenomenului de alunecare. In materialele policristaline, alunecarea contribuie la relaxarea tensiunilor la limita de grunte. Chiar la temperaturi situate peste temperatura Af martensita indus de tensiune se stabilizeaz prin intermediul cmpului de tensiuni a! dislocatiilor, jar la Indepartarea actiunii sarcinii se constat prezen unor deformatii reziduale. La urmtoarea Incrcare, formarea martensitei induse de tensiune este asistat de cmpul de tensiune al dislocatiilor i astfel se reduce tensiunea critic pentru formarea martensitei induse prin tensiune. Re la oboseal a AMF cu baza Cu este dependenta in mare msur de modul de deformare la care este supus materialul respectiv. Figura 6.22 prezint reprezentarea tensiunii In functie de numrul de cicluri de deformare (a N) pentru sistemul de AMF Cu Al Ni monocristaline i policristaline. Aliajele respective au fost supuse unor deformri ciclice In trei variante: - deformare elastic In stare initial (a) - deformare datorat martensitei indusA prin tensiune (b) - deformare datorat rearanjrii martensitei de tip 2H (20) (c) In aliajele cu memorie din sistemul Cu Al Ni, care au o tensiune critic de alunecare mare, rezistenta la oboseal In stare policristalina este rnai mica lect In starea monocristalin, indiferent de modul de deformare. In general, la deformarea elastic i respectiv la deformarea datorat martensitei indus prin tensiune rezisten;a la oboseal a AMF policristaline din sistemul Cu Al Ni este cu aproximativ dou pna la patru ordine de mrime mai mica dect In cazul ace1ora aliaje In stare monocristalin.

93

Figura 6.22 Diagrama N In sislemul de AMF Cu Al Ni in stare monocristalin i policrisialind. a)-. deformare eIastic In faz ini(iaIA b)- deformare prin apari MIT In faza ini c) deformare prin rearanjarea variaritelor martensitice 2H(20) Aceast comportare se datoreaz faptului Ca tensiunea de alunecare determinat este rnai mare i din aceast cauz, In aliajele policristaline apar cu mai mare u fisurile intergranulare. Pe de alt parte, pentru modul de reorientare a martensitei, diferenta dintre starea monocristalin i cea policristalin este mica, deoarece In starea martensitic sunt posibile o multime Je moduri de maclare. 1ncompatibi1ita de deformare dintre grun vecini se pot astfel acomoda prin mactare. Rc zistenta la oboseal a AMF Cu Al Ni scade In urmtoarea ordine: deformare elastic, reorientarea variantelor martensitice i MIT. In coricluzie. deformarea cauzat de deplasarea interfetelor faz initiatlmartensit are cel mai nefast efect asupra rezistentei la oboseal. 6.5.5 Rezistenra mecanicd a rupere i Ia oboseald Pntru Imbuntirea caracteristicilor termice i mecanice In AMF din sisternele Cu Zn Al i Cu Al Ni s-au f diferite Incercri de preimb sau de clire in trepte. Aceste procedee contribuie la Intrziere efectelor Imbtrnirii datorit faptului c excesul de vacante introdus la clire este Indepartat pa4ial prin recoacere. Ruperea i oboseala constituie defecte fatale in ME cu baza cupru. Dup curi s-a mai men;ionat, u cu care se rup sau obosesc aceste materiate este cauzat de dificultatea cu care se realizeaz relaxarea concentrrilor de tensiune de La limita grun Prin rafinarea gr se poate ob ne o Irnbunttire important a caracteristicilor acestor materiale. Cea mai utilizat metod In acest scop o constituie adaosul elernentelor modificatoare: Ti, Zr, V, Pb, B etc. In cazul AMF din sistemul Cu Al Ni, adaosul de titan contribuie In mod special La mic dirnensiunilor obi de graunte de Ia 1mm pna Ia 15 pm. Mecanismul de rafinai e a graun a fost explicat ini;ial prin prezen particulelor fin dispersatc de fazA X bogatA In titan, care actioneaz ca obstacol Impotriva migrrii limitelor de graun S-a presupus Ins c de atomii de titan sunt concentrati in general in faza X Incetinirea cre gr se daloreaz concentratiilor mici de atomi de Ti In solutia solid. Mecanismul flu este Ins simplu. S-au determinat dou tipuri de precipitat prezente In ME dopate cu Ti , denumite faza XL i faza Xs. Aceste pr XL cu dimensiuni de cativa microni i Xs cu

94

dimensiuni de cteva zeci de microni, au fost identificate ca avnd structuri L2 de tip (Cu, Ni, T1A1, cu diferite propor ale atomilor constituen S -a presupus de asemenea C rafinarea graun constituie o combinar a dou efecte: prezen atomilor de Ti care produce viteze mai mici de difuzie ale atomjlor constituefltj, contribuind la mic dimensiunii graun La turnare. . efectul de prindere i fixare a particulelor Xs care suprim cre grun de faz. fi, producnd o rafinare final. Prin rafinarea graun se Imbuntte mult rezistenta Ia rupere, deformatia de rupere i rezistenta la oboseal. Dup cum se observA din figura 6.23, prim mic dimensiunilor de grunte sub 20 pm. pentru AMF Cu Al Ni dopate cu Ti numrulciclurilor pn la rupere cre l fel ca In cazul AMF din sisternul Ti Ni, adic pn La S-au Incercat i alte metode de rafinare a graun tratamente termomecanice, aliere mecanic, solidificare rapida, pulverizare catodic i metalurgia pulberilor. De exemplu, In cazul AMF din sistemul Cu Al Ni cu dimensiuni de grunte de 5 pm, obtinute prin tratament termomecariic, s-au obtinut tensiuni dc rupere de 1200 MPa i o deformatie de rupere de 10%.

Figu ra 6.23 Varia nuindrulul de ciciuri de lensioliare pnd in riij In fun qie de d de grduntepentru AMF din sislemu! Cu Al - Ni. (Al, A2 - aliaje f Ti; TI, T2, 13 - aliaje Cu Ti) Aliajele sisternului Cu Al Ni prezint o mai bun stabilitate termic dct celelalte AMF cu baza cupru, ins au o ductilitate sczut. Aliajele cu memorie care se utilizeaz pn Ia 373 K sunt cele din sistemul Cu Al Ni Ti Mn; adaosul de titan contribuie Ia rafinarea graun (dupa cuir s-a mentionat anterior) jar adaosul de Mn influentea puternic temperatuiile de transformare, Ia fel ca Al. In ceea cc prive ductilitatea AMF Cu Al Ni, aceasta scade In mod semnificativ La cre mici ale continu(ului de Al. Prin Inlocuirea Al cu Mn s-au obtinut Imbun importante ale ductilitatii, f afectarea ternperatu] de transformare. S-a constatat c AMF din sistemul (u--A INiMnTi cu corn pozi eutectoid prezinta cea mai bun rezistent termic; in acest material flu are bc nici o precipitare In cursul Imbtrnirii Ia 623K timp de aproximativ 5 ore. cAPrrc v MATER [ 1NTELK1ENTE. UTILIZARI I FERFORMANTE 7.1 Utilizri generale Prima utilizare la scar mare a AMF s-a realizat In anul 1971 sub form de 1ispozitive de cuplare pentru Imbinarea tevilor hidraulice din titan In avionul Grumman F-14. Aceast utilizare constituie un exemplu clasic de tehnologis adaptat la nevoile reale ale pietei. Firma Raychem a realizat Imbinarea tevilor cu ajutorul polimerilor care se contract la Inclzire, materiaie]e cunoscute sub denumirea comercial de Thermofit .

95

Cuplajele din TiNi care se contract la scoaterea br din azotul lichid in care se obtin, sunt cunoscute sub denumirea de cuplaj CryojIt . Produc;ia mondial de materiale inteligente este Ins foarte redus In compara e cu cea a altor metale. In anul 1998 s-au produs aproximativ 200t, datorit d LficultA care apar In procesele de elaborare. Costurile acestor materiale sunt foarte ridicate i sunt cuprinse Intre 0,02 i o Iir sterlin pentru un gram de material sub form de srm. In domeniul apararii nationale, In SUA se accept Ins pre foarte ridicate p unele materiale i tehnologii, care conduc la obtinerea unor perforrnaii;e superioare (cazul conectorilor electrici sau cel al diferitebor dispozitive de Inchidere). In domeniul AMF s-au afirmat companiile japoneze; in mod special se remarc initiativa companiei MITI care din anii 1980 livreaz produse comerciale sub form de aparatur pentru aer condilionat i srme pentru sutiene. Productia acestor materiale a Inceput la un nivel sc dar ulterior s-a amplilcat, prin aparitia utilizrjlor in domeniul medical i a! ortodonliei, unde se utilizeaz pe lnga efectul de memorie i proprietatea de superelaslicitate. U medicale ale AMF sunt probabil cele mai valoroase din punct de vedere al pre de cost ns cuplq/ele reprezinta se pare cea mai importanl utilizare din punct de vedere cantitativ. Materialele inteligente dispun de o serie de caracteristici unice care permit ut lizarea br Intr-o multime de domenii. D reversibile de pna la 8%, caracteristice aliajelor cu memorie din sistemul Ti - Ni se pot doar obtine Intr-un domeniu relativ Ingust de temperaturi. De aceste deformatii sunt mici In comparatie cu cele obtinute in cazul polimerilor cu memoria formei, dac un aliaj din sistemul Ti Ni e Ste constrns din punct de vedere fizic s flu i poate manifesta efectul de memorie a formei, aliajul respectiv poate genera forte cu valori pn la 790 MPa, care sunt enorme in comparatie cu cele obtinute In cazul polimerilor. Intre aceste dou valori extreme, i anume deformatia de 8% cu 0 fort gen foarte mica sau nul i tensiunea de 700 MPa cu sau f ob unel deformatii reversibile, exist un potential uria de proiectare a unor CDmponente care se pot utiliza In diferite domenii. Se pot crea compone cu cantitti diferite de lucru mecanic efectuat Ia inclzire, care se desfA Intr-o mul;ime de cicluri termice. Fr Indoial cA exist i pierderi, deoarece flu se pot crea componente capabile de o reversibilitate In propo4ie de 8% Ia actiunea unei forte de 700 MPa i care s poat repeta acest fenomen In milioane de cicluri termice. Sc estimeaz c In lurne exist peste 10.000 de brevete de invenie sau modele de utilizare care au la baz EMF, ns flu toate cele peste 10.000 de brevet au condus la utilizarea cu succes a AMF. In plus, fata de EMF obi In care deformatia este reversibil la Inclzire, se poate utiliza i efectul superplastic, efect in care materialul sufera wi ciclu de transformare ffira un schimb extern de temperatur, ci doar prin tensionarea sau prin detensionarea sa imediat deasupra temperaturii A In prezent multe din ap1ica cunoscute utilizeaz su ticitatea. C mai larga utilizare a AMP se Intlne In cazul activatorilor. Utilizrile recente ale AMF se Indreapta InsA spre medicin i stomatologie. in mod deosebit cele care se refer Ia superelasticit ate. Materialele feroelectrice i polimerii cu memorie a formei sunt incluse Ir general in ultimul timp In categoria materialelor inteligente. Primele utjlizrj comerciale ale caracteristicilor de elasticitate ale A MF au fost ca srme ortodontice pentru corectarea pozi dintilor. Majoritat acestor srme arcuite utilizeaz in mod curent martensita indussub tensiune care ofera numeroase avantaje in raport cu materialele conventionale. Uimtoarea aplicatie a AMF s-a situat tot In domeniul medicinei i anume naterialul denumit Mammelok utilizat pentru localizarea i marcarea tumorilor mamare, care permite o precizie mai mare pentru interventi [ chirurgicale ulterioare, reducndu-se astfel cantitatea de tesut ce se Indep In multe dintre posibilele ap1ica medicale ale AMF s-a urmrit utilizarea efectului de memorie activat termic. Corpul uman permite Ins doar variatii foarte limitate de temperatur care implica un control foarte precis al temperaturii A Din acest motiv, nu se poate obtine o rezistenta maxima fentru

96

Intreg materialul aflat In stare austenitic Intr-un interval de temperatur foarte redus jar configura acestuia este de asemenea limitat. Si corespunde In mod ideal ap1ica medicale deoarece intervalul de temperatur necesar pentru oblinerea efectului optim poate fi iccalizat cu u In jurul temperaturii ambiante, prin intermediul temperaturii corpului uman. Aceast situa;ie permite ca multe ap1ica s fie realizate prin utilizarea unui singur aliaj. Conditiile pentru dispozitivele de activare termic pot s fie foarte diferite necesitnd numeroase aliaje cu temperaturi caracteristice M i A, diferite. Aliajele mai bogate In Ni sunt cele mai utilizate materiale pentru aplicatiile superelastice. In cazul aplicatiilor In care se solicit un histerezis de tensiune redus i iensiun de restaurare trebuie sa fie foarte apropiata de tensiunea initiala de deformare, cele mai utilizate sunt aliajele sistemului Ni Ti Cu. Lr. fel ca In cazul srmelor pentru sutiene, in ultimul timp se utilizeaz srma superelastica i in curbura pantofilor; aceast srm memoreaz forma pantofului i Imbuntte confortul In cursul uti1iz acestuia. 0 alt aplica o constituie suportul c telejonice utilizate de firma Sonz pentru minidiscurile walkman. Ui ilizarea superelasticita permite manipularea c radiofonice sau teleforiice sub forma compact (denumite Eggo). Acest lucru permite i ob unei presiuni reduse, constante asupra urechilor in timpul utilizrii, c radiofonice devin astfel foarte confortabile. Rcrinele de ochelari confectionate din astfel de srme sunt de asernenea foarte confortabile datorit presiunii reduse i uniforme asupracapului. Aceste rame prezint Ins i alte avantaje: greutate mica i capacitat bun de retinere a formei chiar dac flu sunt utilizate In mod corespun tor. Elementele de Ti Ni se utilizeaz pentru zona nasului, a pun de legtura i a tmplelor. Siccesul acestor ap1ica medicale Ii constituie totu legatura br Cu corpul omenesc, dar care permite functionarea acestor elemente superelastice Intr-un domeniu de temperaturi conventional limitat. 7.2 Cuplaje din AMF Cuplajele se obtin In general prin prelucrarea mecanic a unui cilindru, cu zone de etan circulare pe diametrul interior. Aliajul utilizat care este In stare austenitic, la rcire se transform In rnartensitA sau ccl pu se Doate obtine In el martensita indus sub tensiune i se expandeaza prin fortare (constrngere pe o mandrin conica). Dac teava al crei diametru exterior este situat Intre diametrul in:erior al cuplajului In stare prelucrat mecanic i diametrul interior in stare expandata, la Inclzirea cuplajului In intervalul de tranzitie A A acesta I redobnde forma initiala, preseaz teava i creeaz o excelentA Iegatura etan Cuplajele din AMF din sistemul Ni sunt foarte bune pentru utilizri n dispozitivele hidraulice din domeniul aviatiei Ins sunt foarte scumpe i din acest motiv sunt pu utilizate. Aliajele cu baza cupru i in ultimii ani i aliajele fierului sunt mai ieftine, dar prezint slabe caracteristici de redob a formei (forta de recuperate i tensiune reversibil reduse), ceea ce reduce performan sistemeic r respective. Tabelul 7.1 prezint o comparatie Intre performan cuplajelor confectionate din diferite AMF

7.2.1 Cup din aliajele sisletnului Ni-Ti Aliajele sistemului Ni-Ti-Fe sunt primele aliaje utilizate pentru cuPla F-]4. Temperatura de operare a cuplajelor respective scade pna la 55 C. Pentru a preveni transformarea In martensit In timpul utilizrii cuplajelor i, In consecint, Inmuierea i distrugerea, singura cale care s-a putut utiliza In anul 1971 a fost utilizarea unui aliaj cu 0 temperatur M foarte sc Aliajele binare Ni-Ti care au un

97

punct M scAzut, sunt bogate In niche! i sunt instabile, deoarece tratamentele termice pentru Indeprtarea tensiunilor dupa prelucrarea mecanic pot conduce la modificri ale punctului M Ni se InIocuie uneori cufierul pentru reducerea temperaturii Ms; s-a obtinut astfel un material cu un domeniu relativ larg de topire i de prelucrare. Expansiunea s-a realizat In azot lichid i redobndirea formei s-a oblinut pun Inclzire pna la temperatura camerei. Singurul dezavantaj al acestui material 11 constituie faptul c produsul respectiv trebuie ambalat In azot lichid. Aliajele din sistemul Ti-Ni-Nb au un histerezis termic larg. Aceste aliaje au aprut pe pia deoarece se solicit cuplaje din TiNi care s se poat ambala Ia temperatura ambiant, In conditii de expandare. Unul dintre avantajele cuplajelor hidraulice pentru aviatie confectionate din aliaje NiTi este faptul Ca acestea pot fi instalate In zone cu acces difi iar tevile pot fi plasate In stare cuplata cu capatul de alimentare, sau in aprDpierea capatului de alimentare etc. Nccesitatea Inclzirii Insa anuleaz acest avantaj i din acest motiv cuplajele Jin Ni-Ti-Nb se utilizeaz doar pentru repara Din punctul de vedere al pre aliajele sistemului Ni-Ti-Nb sunt avantajoa;e deoarece ofer combinatia optima Intre performan i u instalrii, constituind cea mai bun alegere pentru cuplajele industriale. Cuplajele criogenice (de tip Cryojit) din aliajele sistemului Ti-Ni cu memorie, utilizate pentru tevile hidraulice ale avioanelor, au urmtoarele avantaje: densitate mica, consecinta a densittii reduse a titanului; absenta arcuirii inverse Ia Indeprtarea uneltei de prelucrare, In comparatie cu fitingurile clasice; acest lucru permite o configura compact; instalare facil chiar In cazul unor zone cu acces dificil; dac si ;temul hidraulic este proiectat s utilizeze un AMF, tuburile pot fi Inipachetate Impreuna; $igurant In functionare. o alt utilizare recent a AMF o constituie consolidarea unor suduri ale condLctelor. Srma din TiNiNb aflat In stare predeformata se Inf In jurul unui ajustaj instalat deasupra unei conducte sudate. La Inclzire srma se ontract i comprim sistemul de Imbinare. Aceast tehnic se poate utiliza pentru consolidarea sudurilor conduct& or (srma preia toat sarcina conductei in cazul ruperii) sau pentru crearea unor tensiuni de comprimare care s previn apari fisurilor In zona sudat. Utilizarea srmelor permite obtinerea unei configura inf care se poate instala dupA sudare. 7.2.2 Cuplaje din AMF cu baza cupru AMF cu baza cupru pot fi precondi termic astfel meat temperatura br A sa creasc pentru primul ciclu de Inclzire; acest lucru permite cuplajelor sa fie asamblate la temperatura camerei. Forta mecanic pe care c pot exercita astfel de cuplaje sau lacte (Incuietori), la fel ca i defonnalia reversibil, sunt mai mici dect In cazul aliajelor sistemelor Ni Ti; pretul de cost al acestor materiale este Ins mai redus. Alte utilizri ale acestor aliaje sunt i inelele pentru ata Inth (bohinelor) In spatele adaptoarebor (portelectrozilor); aceste inele au fost Inbocuite ulterior cu inele de srm sudat din NiTiNb, eliminndu-se astfel necesitatea opera de prelucrare mecanicA. Cmponentele din aliaje cu baza cupru au fost utilizate initial In SUA, In aplica pentru armat i, mai pu;in in aplica obi din cauza suprapretului datorat prelucrrii mecanice etc. S-ar putea totu gsi utilizri profitabile pentru imbinrile din aliajele cuprului. dacA s-ar reduce pre br de fabricatie. Deformatia reversibil redus i limitele de toleranta impuse pentru efectuarei legaturilor reduc ins domeniul de aplicatii al ;evilor i tuburilor confectioriate din aliaje cu baza cupru. 7.2.3 CupI3je din aliaje cu bazafier EMF determinat In aliajele fierului si-a gasit utilizari pentru cuplaje, In mod special In cazul sistemului Fe-Mn-Si.

98

Elementele de aliere care Imbunt rezisten la coroziune a aliajelor policristaline cu Ufl bun EMF sunt Cr i Ni; deformatia reversibil obtinuta in acest caz flu dep Ins valori de 2% - 3%. Aliajele temare din sistemul Fe-Mn-Si au un dezavantaj In plus, prin faptul c [ generata in timpul redobndirii formei sub tensiune este influentata de deformatia remanent. In azul aliajelor sistemului Ni-Ti, aceast forta depinde foarte pu de foria de constrngere, pentru un interval de deformatie destul de mare. Pentru asigurarea unei legaturi corespunzatoare In cazul unei reversibi1ii reduse, dac deschiderea (spa liber) dintre cuplaj i eav este mare, se utilizeaz o configura de tip urub. Capetele tevilor care trebuie 1ff binate se fileteaz, la fel ca i partea interioar a Imbinrilor (cuplajelor) dupa expansiune. Dup asamblarea componentelor prin In cuplajul se inclze i, datorit EMF, se obtine o etan mult imbunttit. Acest tip de asamblare necesit Ins realizarea unei filetri In teav, ceel ce afecteaz conditiile de rezistenta la presiune; rezistenta din cuplaj flu poate Insa egala sau dep niciodat rezistenta medie a tevii. Ali ajele fierului sunt mai ieftine dect aliajele sistemului Ni-Ti i ar putea fi utlizate cu succes in cazul asamblrilor de dimensiuni man. 7.3 Cor electrici Al doilea tip de ap1ica importante ale AMF 11 constituie conectorii electrici, dispozitive care trebuie sa fie capabile s reziste la numeroase cicluri de conectare/deconectare. Acest lucru se poate obtine datorit diferentei dintre duritatea fazei austenitice i cea a fazei martensitice, de obicei In combinatie cu un resort mecanic. Conectorul original Cryocon este alcAtuit dintr-un tub de aliaj Cu-Be cu capete ieschise, care actioneaza ca un arc elicoidal. Arcul este IncAlzit i rcit In stare de comprimare prin intermediul unui mel din AMF in stare martensiti Fenomenul respectiv este prezentat In figura 7.1, a. Punctul A de pe diagrama reprezint atingerea echilibrului mecanic in conditiiausteniti e jar punctul B reprezint stabilirea echilibrului mecanic In conditii martensitice. Prin ciclare termic se obtine deplasarea B-A.

Figura 7.1 Raporlulfor(d-deplasare Infr-un arc mecanic l un AMF [ in conditii de deschidere se insereaz un pin ( conector dimensionat corespunztor In punctul B, Ia Inclzire, conectorul se va deschide. De fapt, o data ce se stabi1e contactul prin intermediul pinului ( In punctul C din figura 7. 1. b, redobndirea in continuare a formei i rielului din AMF va comprima elastic tiflu1 (pinul ) jar forla va cre m rapid. Trebuie luate Ins msuri de siguran pentru ca tensiunea din punc tul A s flu creasc peste limita de curgere a materia!ului In stare austeniti a, deoarece aceast situatie contribuie Ia reducerea performan de ciclan. (onectorii prezentati sunt conectori in stare de Inchidere, In conditii austeniti Aceast configuralie ofer In general cea mai mare forta de contact, prin utilizarea strii austenitice cu cea mai mare duritate. Se poate utiljza j o comb inatie de AMF / arc in sens myers, astfel Inct Ia Inclzire AMF s se deformeze i sa se deplaseze In sens contrar arcului care Inmagaz.neaz astfel o energie in el. La o rcire ulterioar, aceast energie Inmagaz; nat se poate utiliza att pentru real izarea contactului electric cat i pentru redeformarea componentei realizate din AMF. In acest caz AMF are o tefnperatur caracteristic M situat deasupra temperaturii camerei jar instalarea se poate realiza, de exemplu, prin Inclzirea electricA a AMF.

99

Pentru conectorii de tip Cryocon, inelul din AMF are o temperatura caracteri ;tic Ms (sub sarcin), situat sub temperatura minimA de operare a conectori br, deschiderea realizndu-se Ia rcirea conectorilor (de exemplu In azot lichid). Avantajul conectorilor de tip Cryoton 11 constituie fo4a br mare de conectare. Aceast caracteristic este important pentru conectorii care trebuie s reziste la fortele man de inertie cum sunt cele din sistemele de control ate rachetelor. Conectorii din AMF au cea mai bun rezistent la ocuri i iibratii. C)nectorii cu un M ridicat ofer posibilitatea unei instal facile Ins au fcrte de contact mai reduse. Pentru aplica care flu se situeaz In domeniul apArrii, conectorii pot fi astfel proiectati inct s se poata utiliza In mod corespunztor. Conectori trebuie sa fie confectionati dintr-un aliaj care s prezinte o dilTerent mare intre durittile fazelor austenitice i cele ale fazebor martensit ice. 0 martensit In stare moale permite punctului B s se dep1asez In dreapta diagramei (figura 7.1). In mod special In cazul conectori br de tip Gryocon, faza austenitic dur previne aparitia curgerii In punctul A (figura 7.1, b). 7.4 Di de fixare A dispozitive de fixare se utilizeaz pentru fixarea sau alturare unor piese i sunt diferite de cele cunoscute sub denumirea de conectori electrici, purtatori de semnale sau de cuplajele pentru conducte sau tevi. U ri astfel de exemplu sunt inelele din AMF utilizate la fixarea i preIncrc irea rulmentibor sau la adaptoarele pentru conectoare. Initial, aceste incle au fost obtinute prin prelucrare mecanic, din aliaje criogenice, ceea ce a condus la pre foarte man i Ia dificultti de instalare. Pentru ap1ica care necesit forte foarte man, se utilizeaz Inca inele prelucrate mecanic. Avantajele acestor dispozitive de fixare din AMF sunt: -precizia de instalare, cu o presarcin controlata; -caracteristici bune de rezistenta Ia ocuri, vibra;ii i ciclri termice: -posibi1ita de fixare ermetic; -u instalnii; In cazul inelelor din NiTiNb, instalarea se poate realiza electric i se poate automatiza. Cu toate avantajele oferite de performan;ele ridicate, aceste inele de fixare flu se pot Inca utiliza pe scar larga din cauza costurilor foarte man. 7.5 Act ivatori Activatorii sau stimulii sunt In general ni factori care contribuie La intensificarea unei activitati sau functii, sub influen;a modificrii unor parametri D exemplu, la cre sau La scderea temperatunii, activatorii termici din ME pot s- modifice dimensiunea prin apanitia unei deformri puternice: aceast deformare necesit In general un consum mare de energie de activare i conduce la o reactie foarte pu;in sesizabil. D: spozitivele magfletostrictive care actioneaz sub influenta crnpurilor magnetice, prezint probleme dimensionale destul de man din cauza ccndi;iilor necesare pentru Infl i protec magnetic. Degajarea de cldur prin efectul Joule conduce la dilatri termice In sistem i scurgerile cmpului magnetic datorate neetan conduc uneori la interferenta cu circuitele electronice hibride de operare. Pc de alt parte, activatorii electrostrictivi i piezoelectrici obtinu prin actiunea unui camp electric au gsit o mai larga raspndire datorit eficientei br mai man, rspunsului rapid, dimensiunilor compacte i absentei enerrii unui camp magnetic sau termic, de deformatiile br induse suit relativ mici. In domeniul EMF se utilizeaz un nou concept, care se refer Ia varia;ia thformatiei elastice cauzat de o transformare de faz indus de un camp electric, In locul transformrilor de faz induse de tensiune sau a celor induse d temperatura, care implic mult mai multe aplica in domeniul activatorilor inte1igen dect materialele piezoelectrice sau electrostrictive. D recente In domeniul activittilor destinati s Inbocuiasc motoarele electromagnetice convenTionale, se pot grupa In trei directii: - pozi de precizie;

100

- suprimarea vibra;iilor i - miniatunizarea motoarelor. o aten deosebit se acord in prezent activatorilor ceramici (piezoele dispozitivelor cu EMF din aliaje Ni Ti i Cu Zn Al i activatorilor magnetostrictivi din aliaje de tipul Terfenol D (Tb-Dy. Fe). Dcformatiile rigide induse In ceramicile piezoelectrice de cAtre un camp electric exterior se utilizeaz la ma de tiere de ultraprecizie, la telescoapele Hubble, la Imbinrile spatiale i la cepurile dispozitivelor de prindere. Ativatorii In stare solid sunt studiati pentru utilizri multiple, la confectionarea acoperirilor inteligente a submarinelor i tancurilor. 0 alt utilizare a AMF ca activatori o constituie antenele parabolice spa care se mentin Intr-o form compactA pna la plasarea br pe satelitii artificiali. In momentul expunerii br la cAldura radiatiilor solare acestea I redobnd forma initial. In general, activatorii term ici din ME pot prezenta deformatii foarte mar, Insa au nevoie de o energie de activare mare, raspunsul acestora realizndu-se cu o mare Intrziere. Activatorii conventionali piezoelectrici/electrostrictivi au fost studiati mod deosebit pentru realizarea traductorilor de deplasare analogici, In care o anumit valoare a curentului electric corespunde unei singure st de deformare f aparitia unui histerezis, in timpul cre i scderii irltensitatii cmpului electric. Aceast comportare este caracteristicA materialelor ceramice electrostrictive de tipul PMN (lead magnesium niobate). Materialele antiferoelectrice se pot utiliza In dispozitive care au la baz un n u concept, i anume traductoarele de deplasare digitale in care strile de leformare bistabile ON/OFF apar pentru un anumit camp electric. Aceast idee se poate interpreta, in terminologia convenlional a motoarelcr electromagnetice, ca un motor cu func;ionare In trepte. Deplasarea discret cu o distanta constant, realizat prin noul tip de activator, este foarte potrivit pentru confectionarea aparaturii optice cu retea sau I a dispozitivele de cuplare la distibuitori de alimentare. 7.6 Materiale ceramice i materiale plastice cu memorie Materialele ceramice cu memoria formei se utilizeaz la releele pentru locatie i la dispozitivele mecanice de prindere, unde ceramica estecapabil s mentina activ tarea ON chiar dac flu se aplic un camp electric a:;upra dispozitivului respectiv. Materialele antiferoelectice cu memorie s-au studiat mai intens In ultimii aiii i s-a ajuns la concluzia c pot fi ImbunatAtite din punct de vedere a] capacit de inducere a deformrii, a! rezistentei mecanice, al stabilittii caracteristicilor de defonnare in func;ie de temperaturA i a! durabilit La uti1iz repetate. Activatorii ceramici, la fel ca i materialele piezoelectrice / electrostrictive, vor constitui un element vital in noua genera de dispozitive micro-mecatronice sau a activatorilor (stimulilor) electrornagnetici. I: anul 1977 s-a lansat pe pia In Franla un produs denumit NORSOREX. A cesta este un electromer de sintez care prezintA suplimentar i un efect de memorie. In 1983 francezii Impreun cu firma japonez Nippon Zeon au brevetat acest produs ca material cu efect de memorie. Cauciucul i polimerii In general, au de obicei o memorie a formei In cazul In are deformarea acestora se desf in domeniul de elasticitate. La depasirea acestei limite reversibile, polimerii sufer un fenomen de stric dupa care se produce ruperea materialului. In cazul cauciucului, comportarea elasticA presupune dou componente: - o omponent elastic care lucreaz i deci, obose In cursul deformrii; aceast component trebuie s rmn In domeniul reversibil de maximum 15%;

101

- o ccmponenta vscoas, pusA In eviden In timpul alunecrii lanurilor unele In raport Cu celelalte. Sub actiunea unei fo4e. polimerii i materialele plastice se deformeaza; o data cu Incetarea actiunii fortei respective, acestea revin Ia forma in .tiala. In acest caz, In lipsa ac;iunii fortei nu are bc o Inmagazinare de energie. Dac In momentul aplicarii unei forTe materialul se rce acesta e:;te capabil s- Inghe forma tensionatA, pentru ca apoi, la Inclzire sa revin la forma initial. Materialul plastic NORSOREX are proprietatea de a Inmagazina Ia temperatura ambiant (40C) o anumit fonn i o anumitA cantitate deenergie. Acest material ste un polimer pe baz de polinorbornen, cu masa molecular de peste 3 x 106 i se prezint sub form de pulbere cu granula de 0,8 mm. Materialul se elaboreaz prin injectare sau extrudare sub forma unui elastomer, cu ajutorul unor p1astifian cum sunt de exemplu uleiurile petro1iferi sau esterii. Caracteristica principal a acestui elastomer este puterea nare de absorbtie a plastifiantului; se pot obtine dilutii de douA sau de trei or mai man dect In cazul elastomerilor clasici, proprietate care st la baza capacit sale de amortizare. La temperatur relativ ridicatA, NORSOREX prezint avantajul de a se descompune inainte de a se topi. Numrul mare de legaturi duble conduce la absorbtia radiatiilor ultraviolete; pentru protectie, se coloreazA In albastru. Acest material are urmtoarele proprieti: - cape citate de revenire prin Inclzire, la forma memoratA anterior; fo4a de deplas are este comparabil cu tensiunea de deformare; - capacitate de restructurare, dup ruperea legturilor. De exemplu, la patrunderea unui glonte Intr-o plac din acest material se produce o rupere a materialuLui respectiv la locul impactului; prin inclzire, tinta flu mai prezint cect o gaur minuscul, cat 0 g.malie; - capacitate de comportare de tipul cauciucului la temperaturi situate deasupra temperaturii de transformare i capacitate de solidificare la temperat situate sub temperatura de transformare (400 - capacitate de memorare a unei forme diferite de forma initiala, prin simpl In Posibilittile de utilizare a materialelor plastice cu memorie sunt numeroase Insa aplicatiile efective sunt relativ reduse: - Pneuri Cu cuie retractabile. Cuiele se monteaz pe cuzineti de NORSOREX. La cldur cuiele sunt situate in interiorul pneurilor ian Ia scderea temperaturii, cuzinetul de cauciuc cu memorie se Ingroa se durific provoac ie in exteriorul pneului a cuielor. - Para pentru automobil. Materialul memoreaz forma perfect a barei de protec Dupa o deformare provocat de un accident, piesa se Inc1ze i I reja forma initial memorat. - Suporturi de marcat Suporturile de marcat sau mesele de lucru, strivite ;ub actiunea presiunii lamei de marcare, se deformeaz i Imbtrn Dac materialul din care este confectionat (NORSOREX) flu este complet liat, acest se poate repara printr-o Inclzire simpl (de exemplu cu ajutorul inui uscAtor de par) i se poate aduce la forma plana initial, acoperind aproape complet tieturile. - Detector de temperatur. Un fir de cauciuc cu memorie, inf Ia cald, produce la rcire o tensiune i poate astfel s fie utilizat ca activator. - Mecanisme mici i jucrii. NORSOREX se utilizeaz sub formA de arcuri In juc de exemplu o cutie mica introdus In cada cu apA cald poate aru In baie o jucrie pentru copii. 7.7 Utilizarea materialelor inteligente In constructiile civile Materialele inteligente utilizate In diferite aplica;ii tehnice prezint o serie de avantaje fat de materialele traditionale. :;istemele care utilizeaz materiale inteligente pot reactiona Ia actiurlea fo4elor externe i pot comunica aceast informatie utilizatorului sau proi fenomen care permite un control mai mare asupra mediului Inconjurtor. lJtilizarea AMF In domeniul constructiilor civile ofer un potential mare, Ins a, deocamdat mai sunt necesare investiga In acest sens.

102

roiectarea dup vechile principii este mai costisitoare din punct de vedere al resurselor materiale i energetice. De exemplu, construcliile civile sunt dotate cu margini suplimentare, care trebuie s asigure securitate i rezistent sau cu anumite subsisteme, care contribuie la cre masei cldirilor respective. 1.n domeniul constructiilor civile, AMF pot fi utilizate in douA moduri. In primul rand aceste materiale pot fi utilizate dire ca activatori care read oneaz i raspund la actiunea mediului. AMF se pot utiliza InsA i ca senzori In cldiri, pentru a culege informa Ins aceastA utilizare flu este foarte eficient deoarece materialele respective au o vitez redus de transforn are In stare solid. Viteza br de transformare, care implica o vilez redus de rspuns, este dependenta de viteza de schimbare atemperaturii. In combinatie inS cu alli senzori mai rapizi, activatorii din AMF pot functiona corespunztor In a zisele constructii inteligente. In practicA se pot construi retele neurale artificiale care pot sesiza once modificare a mediului i pot produce o actiune reflex, In general un curent electric, care activeaz AMF, fcndu-l sA reactioneze. D exemplu, infrastructura de beton a unui pod poate contine senzori care monitorizeaz In permanenta fisurarea betonului sau oboseala din barele de otel. Activatorii din AMF sub form de bare, pot contracara posibilele deformatii (figura 7.2). L. un nivel mai ridicat de inte1igen toate informatiile culese de senzori i ispunsurile respective pot fi colectate de un procesor central care poate detecta once defect ce nu se poate corecta automat. Se pot astfel repara sau corecta manual elementele periculoase care ar putea conduce La distrugere constructiei respective.

Figura 7.2 Diagransa lu! Crig 4.Rogers Materialek inleligente AMF se pot utiliza i ca dispozitive de amortizare. Aceste elemente pot rnodifLca comportarea constructiilor In care sunt incluse, la acliunea unor forte laterale puternice. lmbinrile i fortificatiile adaugate La structurile de rezistent pot fi confectionate din AMF, permi astfeL o deformare elastic pentru un dorneniu larg de deformatii, cu posibilit de Figura 7.2 Diagransa lu! Crig 4.Rogers Materialek inleligente reparare prin Inclzire. Aceste materiale se pot adapta, pentru a prezenta o anumit ort sau deformatie, Ia modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale. Barele de nitinol inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant:i cu freeventa fortei care actioneaz asupra br. 7.8 Materiale biocompatibile

103

Dintre numeroasele materiale disponibile sub form de metale, polimeri, ceramici etc. doar un numr foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicin sau In stomatologie sub form de proteze sau ca biomater tale, din mai multe motive. Protezele trebuie s indeplineasc dou cerinte importante i anume biofuncti Dnalitate i biocompatibilitate. Biofunctionalitatea se refer la capacitatea biornaterialelor de a indeplini funcia solicitat pentru o anumit perioad In corpul uman. Biocompatibilitatea constituie capacitatea materialebor de a nu constitui o surs de toxicitate pentru organismul uman, In perioada de implantare. )atorit acestor dou conditii vitale, dintre materialele metalice ut:iizate n mod curent pentru implanturi medicate i stomatobogice, sunt admise doar urmtoarele trei sisteme de aliaje: Fe Cr Ni, Co Cr i Ti-Al- V. Fotu cu memoria formei au fost introduse recent in medicin i in stomatologie deoarece indeplinesc simultan mai multe functii datorit efectului de memorie a fonnei, superelasticita i capacit de amortizaie a vibratiilor. Dintre AMF cunoscute, aliajele sistemului Ti Ni sunt cele mai bune, datorit stabilittii br mecanice excelente, rezistentei bune Ia coroziune, biofunctionalittii, biocompatibi1it etc. 7.8.1 U stomatologice Una dintre utilizrile aliajebor sistemului Ti Ni, in stomatologie o constituic srma dentar arcuit care se caracterizeaz prin superelasticitate. Acest sistem de aliaje se utilizeaz la implanturile dentare i la leglurile protezebor, unde se utilizea.z efectul de memorie. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metate i aliaje pentru sat mete arcuite destinate ortodontiei. 0 etul inoxidabil se caracterizeaz printr-un niodul de elasticitate ridicat iai doineniul deformaliei efective (Eej) care corespunde unui domeniu optim de fort este foarle redus (figura 7.3). In zona for(ei optime, for(a aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim, adicA raspunsul reprezentit prin remodelarea osului este ccl mai eficierit. Deasupra intervalului de fort optima se situeaz o zon de forla excesiv, in care se poate produce disirugerea tesutului. Sub intervalul fortei optirne se situeazA zonele suboptime i sublimita. In aceste donienii dintii se ini mai pu eticient i pot deveni complet stationari (nenhi in cazul in care forlele devin miniine. Dac se utiljzeaz Un material cu Ufl modul de elasticitate mic, domeniul deformaliei efective se extinde, i din punct de vedere clinic, zona for(elor optime devine mai mare.

F 7.3 Dlagrama a- penIru a sru.J oriodonlicd cu un modul de elasilcifale mare IlL concluzie, Un aliaj Cu Ufl modul de elasticitate scAzut, ofer un donieniu de activitale rnai larg i sunt necesare astfel, niai pu ajustari pentru s arcuite, utilizate pentru deplasarea dintilor in pozitiile br finae. Skmele de A Ti durilicate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate sczut. Scopul utilizrii materialtior cu modul de elasticitate mai sc este obtinerea unui material Cu un niodul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce D forta constantA. a. Srme orlodontice

104

In ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti Ni superelastice care se bazeaz pe descoperirea proprietA de superelasticitate. Aceste aliaje prezint proprietti mecanice ideate pentru practicarea mecanoterapiei ortodontice. Conceptul de baz privind obtinerea superelasticitAlii stabile a fost prezentat in anul 1982, superelasticitatea aliajelor Ti Ni find semnalat pentru prima data In 1981. Figura 7.4 prezint curba o- - e pentru srme de aliaje din sisternul Ti Ni, In comparatie cu o srm de otel inoxidabil.

Figura 7.4 Curba o-- epeniru un o(eI Inoxidabll l o srmd superelastic din aliaje Ti - Ni e observA c In srrna superelastica domeniul deforrnatiei efective corespunztoare zonei de forta opl.im este ideal (din punct de vedere a! inrimii). Caracteristica cea mai importanta pentru comportarea elastic este Ins capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformaIii reversitile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. In plus, forta constant poate fi mult influentata prin niodificarea factorilor rnetalurgici i a condi de prelucrare, (prin tratamentul termornecanic, prin conipozitie etc.). : oferA rnaterialelor utilizate in ortodontie caractetistici inecanice superioare, in comparatie cu materialele conveni ionale elastice cum sunt old urile inoxidabile. reparare prin Incalzire. Aceste materiale se pot adapta, pentru a prezenta 0 anumit [ sau deformatie, La modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale. Barele de nitinol Inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant cu frecventa fortei care actioneazA asupra br. 7.8 Materiale biocompatibile Dintre numeroasele materiale disponibile sub formA de metale, polimeri, ceramici etc. doar un numr foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicin sau In stomatologie sub form de proteze sau ca biomateriale, din mai multe motive. Protezele trebuie s Indeplineasca dou cerinte importante i anume biofuncti Dnahtate i biocompatibilitate. I3iofunctionalitatea se referA la capacitatea biomaterialelor de a Indeplini functia solicitat pentru o anumita perioad in corpul uman. Biocompatibiiitatea constituie capacitatea materialelor de a nu constitui o surs de toxicitate pentru organismul uman, In perioada de implantare. )atorit acestor douA conditii vitale, dintre materialele metalice ut:.Iizate in mod curent pentru implanturi medicale i stomatologice, sunt admise doar urmtoarele trei sisteme de aliaje: Fe Cr Ni, Co Cr i Ti-Al- V fotu cu memoria formei au fost introduse recent in - medicina i In stomatologie deoarece Indeplinesc simultan mai multe functii datorit efectului de memorie a formei, superelasticit;ii i capacit de amortizare a vibratiilor. Dintre AMF cunoscute, aliajele sistemului Ti Ni sunt cele mai bune, datorit stabilittii br mecanice excelente, rezistentei bune Ia coroziune, biofunctionalitatii, biocompatibilit etc.

105

7.8.1 (Jti!izdri stomatologice Una dintre utilizrile aliajebor sistemului Ti Ni, in stomatobogie o constituic srma dentar arcuit care se caracterizeaz prin superelasticitate. Acest sistem de aliaje se utilizeaz La implanturile dentare i La legalurile protezebor, unde se utilizeaz efectul de memorie. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metale i aliaje pentru srmele arcui te destinate ortodontiei. 0 e1ul inoxidabil se caracterizeaz printr-un modul de elasticitate ndzcat lar dorneniul deforma efective (6eff caie corespunde until donieniu optirn de for( este foarte redus (figura 7.3). in zona fortel optirne, forta aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim, adicA r reprezentit prin reinodelarea osului este ccl mai eficient. Deasupra iiitervalului de foi optimA se situeazA o zonA de fortA excesivA, in care se poate produce distrugerea tesutulul. Sub intervalul fortei optime se situeazA zonele suboptinie i sublimitA. In aceste dornenii dintii se ini mai pu i pot deveni complet stationari (nen1i in cazul in care fortele devin minime. DacA se utilizeazA un material cu Un modul de elasticitate mic, domeniul deformatiel efective se extinde, i din punct de vedere clinic, zona fortelor optime devine mai mare.

hgura 7.5 Diagrama a- epenfru a srind orlodonticd cu un inodul de elasticilale niare It concluzie, un aliaj cu un modul de elasticitate scAzut, oferA un donieniu de aclivitale mai larg i sunt necesare astfel, mai pu ajustAri pentru s arcuite, utilizate pentru deplasarea dintifor In pozi br 1ina S de Ni Ti duriflcate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate scAzut. Scopul utilizArli materiak:lor cu modul de etasticitate mai scAzut este obtinerea unui material cu tin nrndul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce for constantA. a. Srme ortodontice Iii ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti Ni superelastice care se bazeaz pe descoperirea proprietAtii de superelasticitate. Aceste aliaje prezint propriet mecanice ideate pentru practicarea rnecanoterapiei ortodontice. Conceptul de baz privind obtinerea supere!asticitA stabile a fost prezentat In anul 1982, superelasticitatea aliajelor Ti Ni find semnalat pentru prima datA In 1981. Figura 7.4 prezintA curba o- - e pentru srme de aliaje din sistemul Ti Ni, In compara cu 0 sArmA de ole! inoxidabil.

Figura 7.4 Curbu a- spentru un o(eI Inoxldabll l o srm superelastic din aliaje Ti - Ni

106

e observA cA In srrna superelasticA dorneniul deformatiei efective corespunzAtoare zonei de fortA optimA este ideal (din punct de vedere al mArimii). Caracteristica cea mai important pentru comportarea elasticA este ins capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformatii reversibile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. In plus, forta constantA poate fi mu!t influentata prin niodificarea factorilor metalurgici i a condi:iilor de prelucrare, (prin tratamentul termomecanic, prin compozitie etc.). :uperelasticitatea oferA materialelor utilizate In ortodontie caracteristici inecanice superioare, In comparatie cu materialele conventionale elastice cum sunt otelurile inoxidabi!e. In figura 7.5 z i b sunt prezentate rezultatele tratamentului ortodontic efectuat cu un aparat confctionat din srme arcuite superel din siste nul Ti Ni. Se remarc o deplasare mai rapida a dintilor i un timp mai redus de functionare In compara cu rezultatul obtinut cu srma din mel inoxidabil.

Figura 7.5 Tratarea art odontic a din filor cu srm arcuit de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima faz de tratare Un alt exemplu de utflizare AMF cu caracteristici de arcuire ii constituie proteza peniru rddcina dinieiui. Printre nurneroasele metode care contribuie Ia reconstituirea functiei de masticatie a pacien c le Iipsesc nai multi dinti, proteza de rdcin a dintelui este considerat metoda care creeaz cea mai natural masticatie. 1 i Japonia se utilizeaz implanturile de tip Iam (palet) din AMF li Aceste tipuri de implanturi se consider corespunztoare pentru pacien care posed structuri inguste ale osului rnaxilarului. Unghiul de deschidcre a paletelor (lamelor) se poate niodifica prin inclzirea iniplantului din AMF. Implantul se poate astfel fixa cu precizie, pentru a se evA/a s/birea accidental In timpul mastica(iei CU 0 form deschisA a paletei (lamei). Temperatura de sfr a transformrii martensitice inverse, A este de 400 C. Implantul I deschide paletele (lamele) dupa introducerea i Inclzirea lui Ia 420 C, In ser fiziologic. b. Proteze parfiie pen/ru stomalologie (1 alt utilizare a AMF in stomatologie o constituie prolezele par(iale la care se ata un dispozitiv pentru prinderea acesteia de dintii fic Deaproximaliv un secol, In acest scop se utilizeaz In mod conventional clamele. LJnul dintre dezavantajele utilizrii clamelor confectionate. din materialele elastice conventionale 11 constituie pierderea br In timpul util izrii. Acest dezavantaj se poate elimina prin Inlocuirea rnaterialului elastic cu un aliaj din sistemul Ti Ni superetastic. Chrnele prezintA totu o problem de estetic, deoarece sunt vizibile, I)in acest motiv, dimensiunea dispozitivelor de prindere trebuie sA fie mai relus dect grosimea dintilor. In ultimul timp se utilizeaz un urub care constituie dispozitivul de prindere. Aceste dispozitive trebuie s fie proiectate i fabricate foarte exact i din aceastA cauz sunt lipsite de o flexibi!ita care s permit atenuarea ocurilor externe i sA permit totodat rriodificarea formei In functie de conditiile de utilizare de lung durat In naxilar. Deoarece AMF sunt flexibile, se poate rezolva favorabil dezavantajul prezentat mai sus referitor Ia realizarea legaturilor de precizie. Cu ajutorul AMF se poate rezolva in mod pozitiv i problema introduceril i scoalerii cu u a protezelor mobile. Protezele pot fi mobile i Jixe. Dispozitivul de prindere a protezelor mobile este alctuit din dou parti. 0 parte este flx i este confectionat dintr-un aliaj conventional fuzibil i din por dentar ata de

107

coroana turnat in intreginie pe dintele de ancorare. Cealalt parte este mobil i esle confeetionata dintrun AMF din sistemul TiNi care se flxeazA pe latura unei proteze mobile. Partea mobilA este prezentat In figura 7.6 jar in figura 7. 7 se poate vedea imaginea partii fixate in coroana turnat pe dintele de ancorare. Figura 7.5 Tratarea art odontic a din filor cu srm arcuit de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima faz de tratare

(ojoanele Wruate se 1ra1eaz. super licial pentru a ii Iucioase i se acopera Cu por dentar. 7.8.2 UtiIi medicale a. Profez pentru ortopedie Until dintre cele niai iiuportaiite donienli ale medicinei in care se titilizeaz .lMFdin sisleniu! Ti Ni este ortopedia. Peiitiu /ixare(, ouselor niple se utilizeaz /)laci osoase a(aya(e cli . Plcile respective con fectionate din flit/i sau mai eliciei,te dec cek con Ie4ionate d materiale coiiventioiiale deoarece acestca pot produce O iort de coinpresiune asupra suprafetei oaselor nipte, Cu wi de fixate (ligura 7.i Vindecarea se produce iriai rapid, sub ac(iunea unei forte de colupresiune unitomie.

P sudarea oaselor rupte se pot utiliza i agrafe in forma literei U, Contectioflate din AMF Ti Ni. P fixarea osului femural rupt se utilizeaz un ac inserat In mduv Dimensiunile acului trebuie s fie mai man dect interiorul mduvei jar forma acului trebuie sa fie mai complicata pentru a contribui Ia Intrirea Dsului rupt. Aceast cerint face destul de dificil inserarea acului In interiorul osului rupt. utilizarea efectului de memorie operatia de inserare va fi mult Imbunttit, f pierderea functiei de consolidare, deoarece dimensiunea i forma n se pot redobndi dupa Inclzirea acului In interiorul mduvei. Protezele utilizate In mod curent Ia sudarea oaselor sunt constituite din cement osos care trebuie s fie fixat In os. Forta care actioneaza asupra pr sudate este destul de mare i reprezint de trei pn la

108

ase on greutatea corporal a pacientului. Aceast tensiune actioneaza ciclic numrul c ajungnd pna la 106. Cementul osos conventional produce inconveniente severe: desfacerea (slbirea) treptat dupa efectuarea implantului, apari infectiilor a altor complica;ii. Pentru evitanea acestor probleme s-au introdus legaturile prostetice din AMF Ti Ni care prezint in pJus i o rezistenta mare la uzare. 0 alt utilizare a AMF o constituie ti/a spinal indoit de calibrare (a nunita qja Harlington). Una din problemele tijelor conventionale o constitui pierderea fortei elastice dup o operatie, find deci necesare refacerea operatiei pentru recalibrarea fo4ei tijei. 0 tijA din sistemul Ti Ni nu- pi forta elastic att de u i numrul opera repetate descre A (vIE se pot utiliza de asemenea pentru confec;ionarea organelor art yIciale, cum sunt activatorii pentru conducerea pompei pentru rinichiul artificial sau a pompei pentru inima artificial. In acest can se solicita o rezistentli mare Ia oboseal i un proces de miniaturizare. Aliajele sistemului Ti Ni pot Indeplini ambele cerinte. Functia pompei pentru rinichiul artificial este sa preia sngele din arter i s-1 trimit In ven, dup supunere acestuia unor tratamente. Pentru aceste tratamente este necesar sse realizeze o micropomp pentru miniaturizarea mntregului sistem al rinichiului artificial, lucru care se poate Indeplini cu ajutorul AMF. b. Endoscopul Una dintre cele rnai complicate aplica ale AMF ii constituie endoscopAl achy care este utilizat att in medicin cat i In industrie. Una din problemele care trebuie dep La utilizarea endoscopului o constituie introduce ea acestuia Ia locul de aclionare, in cazul in care locul de trecere este foatte Ingust i are o configura cornplicat. Pentru evitarea neplceri]or produse pacientilor In timpul insertiei, endoscopul trebuie s tie flexibil i u de controlat. o iinbunttire reniarcabil a caracteristicitor endoscopulul s-a oblinut prin utilizarea unor activatori confectionati din AMF, capabili sa confere fi ecarei Iegaturi posibilitatea de Indoire (curbare) In toate direc Un micrccomponent controleaz unghiul de Indoire at fiecrei legAturi., prin urmrirea formei caii strbtute in timpul insertiei. Deoarece microconiponentul poate memora forma cii strAbtute, urrntoarele leg pot ft controlate, in scopul acomod Intregii forme a endoscopului La forma ciii strbtute. C. Uhilizorea supereIasticita Si este o caracteris1ic utilizat in mod frecvent in donieniul medical. 0 aplicalie caracteristic o constitule srma conducAtoare, utilizat drept ghid pentru introducerea In sigurania in organisrnul uman a diferitelor dispozitive terapeutice i de diagnosticare. Aceastil rm este lung i subtire i se insereaz in corp printr-un orificiu natural sau prin incizii de dimensiuni reduse. Mutt timp, In aceste aplicatii s-au utili: exclusiv otelurile inoxidabile. Recent, aliajele Ti Ni superelastice au tuat locul acestor oteluri Ia confecticnarea srmelor conduc Avantajele noilor materiale cu n formei sunt: - diminuarea posibilittii de Inclcire a srrnei care se rAsuce in perrnanen neajuns care se Inltur destul de dificil; - cre posibilita;ii de directionare a srmei spre locul dorit, datorit capacita acesteia de a transniite o rsuciturA de Ia un capAt at ella cellatt capt, cu Ull unghi de Indoire aproape identic. 7.8.3 Re Ia coroziune Rezistenta Ia coroziune a AMF din sistemul Ti-Ni se studiaz de obicei prin metode de msurare a poIariz anodice. Figura 7.9 prezint rezultatele comparative ale testelor de coroziune efectuate pe diferite materiale utilizate In stomatologie i medicin: niche!, o 3UL, o inoxidabil, M P35 N, Co-Cr-Mo, Ti (% at,), Ti-6A1-4 V i titan. Msurrile s-au efectuat In solutie fiziologic Hank la 37C lnpHde 7,4.

109

Figura 7.9 curba depolarizare anodkd in solu;iejiiologkd hank Curbele de polarizare anodic ale acestor materiale indic o tensiune de strpungere La care apare o cre rapid a densittii de curent (figura 7.9). N:chelul pur i otelul inoxidabil au cea mai redus tensiune de strpungere (sub + 0,2 V). in cazul aliajelor din sistemul Co-Cr-Mo i M P35 N, curbele de polarizare sunt foarte asemntoare i prezint o tensiune de strApungere de 0,42. A materiale prezinta pasivitate In zona de platou a curbelor, deoarec sunt acoperite cu un film de oxid. Filmul de oxid se dizolv Ia tensiun a de str avnd ca efect o coroziune In puncte. Aliajele cu memorie din sistemul Ti Ni Co i Ti 6A1 4V au o zon mai mare de pasivare In raport cu celelalte materiale i poten de strpungere mai ridicate, ceea ce indic o rezistenta mai mare de coroziune. Tensiurea de strpungere pentru sistemul Ti-Ni-Co este de +1,14 V, in timpcc pentru aliajul Ti - 6A1 - 4 V este de +2,0 V. Titanul pur are un poten de strpungcre peste +2,3 V. Pentru Imbunatatirea rezistenei la coroziune a aliajelor sistemului Ti-Ni se practica acoperirile cu TiJV, TiCN i cu fume de oxizi. Aceste acoperiri contribuie la mic densitatii de curent care poate ajunge Ia 1/100 pna la 1/1000 din densitatea de curent a aliajelor Ti-Ni neacoperite, valori m la un poten de 2,OV. 7.8.4 Teste de elu(ie Tabelul 7.2 prezintA rezultatele testelor de elt4ie pentru diferite tipuri de probe lustruite cu hrtie abraziv. Probele au fost pstrate In cursul testului de elu;ie In ser fiziologic cu 0,9% NaC1 la 37C.

110

(antitatea dizolvat din fiecare prob s-a determinat prin cntrirea soluiei. Dup efectuarea analizei, proba s-a imersat Intr-o solutie nou. Timpul i ndicat In saptmni in tabel reprezint timpul Insumat. De exemplu, dou sptmni reprezint faptul c testul de elutie corespunztor s-a efectuat In cursul celei de a doua sptmni; cele cinci sptmni arat Ca testul de elutie corespunztor s-a desra timp de trei sptmni, Incepnd cu a treja j pn In a cincea spthmn. Se observ Ca o cantitate considerabila de nichel se dizolv din probele simbolizate cu Ni, SUS 304 i SUS 316 (nichel i o inoxidabile); din probele de AMF Ti Ni se dizolv o cantitale mai mica de nichel. Se remarc, de asemenea, faptul Ca cea mai redus cantitate de niche! sc dizolv din aliajul Ti Ni aflat In starea initiala, stare In care se afla i dup implantare. datorit efectu!ui de memorare sau datorit superela;ticitii. In concluzie, cantitatea de niche! care se va dizolva dupa efectuar implantarii va fi minima. Testele efectuate au artat faptul ca nichelul din aliajele sistemelor Ti Ni i Ti 1W Cu se dizolv Intr-o cantitate mai mic dect nichelul din aliajele denture din sistemul Ni Cr. Tabelul 7.3 prezint efectul tratamentului de pasivare asupra dizolvr nichelului, In timpul primei sptmni de teste, In compara cu rezultatele testelor de elutie realizate pentru probe!e po!izate cu h abraziv i supuse tratamentului de pasivare (SUS 304, SUS 316 i aliajul Ti Ni Ir starea initial). Dizolvarea nichelu!ui din oricare din aceste probe a fost Incetinit foarte mull prin tratamentul de pasivare. 7.8.5 Tes biocompatibilitdiii Pentru testarea biocompatibi1itA pe suprafata femurului unor oareci a bi, maturi, s-au implantat plAci din AMF apar sistemului TiNi i din otel inoxidabil. Dupa trei luni de la efectuarea implanturilor s-a constatat formarea unui os nou att pe interfata os placa, cat i pe suprafa placii de Ti Ni. Dup nou luni, pe osul format pe plac s-a constatat apari calusului i formarea canalelor medulare. Nu s-a remarcat vreun tesut de legatura intre placa de Ti Ni i os, In timp ce In cazul plcii din otel inoxidabil, s-a constatat aparitia unui strat intermediar de tesut.

111

Dip ase i nou luni de Ia efectuarea implantului s-a detectat prezen unei mici cantitAti de nichel in ambele cazuri. Experimenthrile efectuate pentru vindecarea osului au fost conduse In condilii de anestezie pe opt cini Beagle, crora le-au fost tiate transversal oasele femurale. Ulterior, Li s-au inserat srme intramedulare din otel inoxi dabil i din aliaj Ti Ni. La o lun dupa efectuarea inse4iei s-a observat 1ormarea unei cantitati mai man de calus Ia ambele capete In cazul aliajului Ti Ni. Dup trei luni s-a constatat formarea unei cantitAti sernnificativ mai man de calus in cazul aliajului Ti Ni dect In cazul otelului inoxidabil. Dup un an i jumtate de La implant, In juru! srmelor din Ti Ni s-au observat semne de inflamare, modificri degenerative sau infiltrAri dc celule atipice. Cantitatea de niche! detectata prin scanare Cu radiatii X, flu a fost diferit de cea corespunzatoare semnalului de fond. La utilizarea unor implanturi dentare metalice conventionale de tip pateta, in numeroase cazuni se genereaz tesuturi intermediare, denumite membrane periimplant. Acest tip de membrane periimplant flu s-au observat in cazul Uiliznii imp!anturilor dentare de tip palete, confectionate din ME din sistemul Ti Ni. In aceste cazuri flu s-au constatat formni de tesuturi intermediare nici dup nou luni de Ia efectuarea implantunilor respective. S-au constatat Ins numeroase cazuri c!inice rezolvate favorabil prin utilizarea implanturilor dentare din AMF din sistemul Ti Ni. Cazuri rezolvate favorabil cu aceste aliaje se remarc i In domeniul ortopediei, In special In China i In Germania. i trebuie neglij ate ins nici datele refenitoare Ia unele probleme de biocomp Constatate; In acest scop, trebuie intensificate cercetrile sistematice in acest domeniu. Dc asemenea trebuie s se acorde o atentiedeosebil dezvoitrii tehnologiilor de acoperire, necesare pentru cre securitl ii In functionare a AMF. 7.9 AMF pentru utilizri Ia temperaturi ridicate Majoritatea AMF cunoscute pn In prezent nu pot fi utilizate In genera! a componentele motoarelor aerospa sau In alte dornenii unde se solicita ilinctionarea Ia temperaturi ridicate. In ultimul timp s-au studiat din aceste motive noi sisteme de aliaje care pre: transformri martensitice termoelastice la temperaturi de peste 3000 C, S-a obtinut astfel o noua clas de aliaje cu EMF din sistemele Nb-Ru i Ta-Ru, cu compozitii pseudo-echiatomice. Temperaturile de transforinare rnartensitic ale acestor aliaje sunt de aproximativ 11000 C pentru s .stemul Nb-Ru i de 14000 C pentru sistemu! Ta-Ru. Structura acestor aliaje a fost studiat cu ajutorul microscopiei eLectron ce de transmisie i s-a stabilit c este o structur cubic ordonat de tip B2, Ia temperaturi ridicate (peste temperatura de transformare). Aceast structur sufer o distorsiune tetragonala In timpul rcirii, la transformarea caracter stic de memorie a formei, pentru a se obtine In final o microstructur cu un Inalt grad de maclare (figura 7.10).

I)eformarea aliajului se realizeaz prin deplasarea liniitelor de made (tigura . /1) i flu prin alunecare normal, permitnd forniei originale s fie redobnclit Ia reInclzire, In timpu! transformrii inverse. Fig u a 7.10 Microstructur caracleristicd sislentulu! Nb-Ru cu ntacle fine ! marl

112

Confirmarea initial a EMF In aceste aliaje s-a realizat prin reinclzirea probelor Indoite la transformare i prin urmrirea redobndirii (recuperarii) Indoiturii (figura 7.12). Figura 7.11 Deformarea maclelor cuformd Jeniiculard,In microsiruciura maclaid a unui aliaj din sisiemul Ta-Ru

Figura 7.12 Redobdndireaformei in sistemele de aliaje Ta Rb - de Ia o curbur de 30 lao curbur de 8; Nb Ru - de Ia o curbur de 40 Ia o curbur de 8 Aceste Incercri relev redobndirea formei Ia o tensile su,face de aproximativ 5% pentru aceste aliaje. EMF a fost demonstrat prin dilatometrie In probe care au fost supuse Ia compresiune (figura 7.13).

113

Figura 7.13 Deformarea Ia compresiune In sistein Ta-Ru S studiat de asemenea transformarea suplimentar Ia temperaturi rnai sc Domeniile antifaz cu structur fin (figura 7. 14) apar In interiorul rnicrostructurii maclate ca rezultat al acestor transformri, pentru formarea inei microstructuri monoci mice.

Figuua 7.14 LImiie!e doinenlilor ant jfazd In interiorul n,icrostructurii maclate Inir-un aliaj Ta-Ru Aceste transformri se desf doar la anumite compozi i In cercetrile efectuate flu s-a evidentiat afectarea EMF, cu exceptia cre cantitAlii de deformatie care s poata Li recuperat (figura 7.13). 7.10 Criterii de selectie a materialelor inteligente F otentialii utilizatori ai materialelor inteligente trebuie s aib In vedere cteva criterii de selectie a acestor materiale: pre de cost, conditiiI de fabricatie, posibilita de Inlocuire cu alte materiale, caracteristicile solicitate, conditiile tehnice de functionare, impactul asupra mediului fizic i social etc. Utilizatorii solicit In general materiale care prezinta simultan o deforma termic recuperabila de aproximativ 8%, care produc cantitati man de ucru mecanic i care pot s reziste la aproximativ zece milioane de cicluri func;ionale. Fretul de cost al acestor materiale din ce In ce mai solicitate a Inceput a scada In ultimul timp, Insa rmne deocamdatA la un nivel destul de ridicat. Dac exist vreo alternativ In utilizarea materialelor inteligente, find pcsibila obtinerea functiei solicitate cu ajutorul altor materiale, alternatiia respectiv va fi acceptata In mod sigur datorit pre (de exemplu utilizarea unui bimetal In locul unui activator din AMF). Exist InsA i ca.zuri In care competitia este c de materialele inteligente datorit dimensiunilor solicitate i spa redus In care functioneaz dispoziti vele respective. I: ultimul timp Ins au Inceput sA se utilizeze din ce In ce mai mult i materia! le nemetalice. I:itre anii 1960 1973 utilizarea materialelor plastice a cunoscut o cre anual cuprinsa Intre 10% i 20%, dup care progresia anual s-a mentirlui la 6%. Pentru urmtoarele decenii flu se prevede o

114

Incetinire In acest seiis jar competi dintre aceste materiale i materialele traditionale devine din ce In cc mai acut. La alegerea unui material plastic trebuie luate In considerare propnet sale, avantajele i limitele acestor materialelor. In numeroase utilizni materialele plastice pot Inlocui In mod avantajos un material traditional deoarece se pot fabrica la dimensiunile exacte necesare, potsatisface unele exigen complexe cum sunt posibilitatea de formare, rigiditatea, rezisten;a mecanic, inalterabilitatea sau modificarea culorii. In privin materialelor ceramice inteligente, a cum s-a mai artat, acestea aLl Inceput sa fie luate In considerare doar In ultimii ani. Aceast categorie de materiale prezinta Ins o importan vital pentru miniaturj area elementelor din domeniul mecatronicii i al electromecanicii. In urm cu 1900 ani, filozoful de origine greac Epictete, care tria la Roma. spunea c materialele sunt indiferente InsA utilizarea br flu trebuie s constituie un subject indiferent. Acest citat ar trebui s fie o cluz pentru fiecare inginer care in cursul carierei sale este obligat s aleaga un anumit material care trebuie s Indeplineasc o functie bine definit. Jr general, alegerea unui material constituie un compromis Intre caracteri5ticile acestuia i pre sau de cost, deoarece Intotdeauna se pot gsi mai :nulte solutii, cu grade diferite de acceptabilitate. 7.11 Notiuni elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente IrLcepnd cu anul 1987 s-a dezvoltat un nou dorneniu de aplica pentru A tviF i anume tehnologiile de miniaturizare. Scopul acestui nou domeniu este fabricarea microma i a microrobotilor care vor constitui o revolu In tehnologiile viitoare, incluznd ingineria i medicina. P rin utilizarea microtehnobogiilor de ob;inere a circuitelor integrate au luat ria microsistemele. Ace1ea tehnologii de baz capabile s miniaturizeze dispozitivele electrice s-au extins i la fabricarea microrne i a microactivatorilor. In ultimul deceniu s-au dezvoltat i tehnologii noi ca microturnarea, procesele LIGA, microstereolitografla, crescnd poten de microfabricatie, extinzndu-se functionalitatea microsistemelor i deschizndu-se noi domenii de aplica In acela mod, materialele inteligen:e utilizate In general in procedeele clasice de prelucrri mecanice ai rnceput s se adapteze noilor microtehnobogii (microprelucrarea mecanjc a sjlicjuluj sau obtinerea microactivatorilor sau a microsenzoribor). Formele In care se livreaz In general materialele inteligente sunt: srme, bare, benzi i table din aliaje, burete sau pulberi sinterizate, spume, solutii. S stemele de aliaje cu propriet de modificare a formei i supraelasticitate sunt: Ti-Pb-Ni, Ni-TiCu, Au-Cd, Fe-Zn-Cu-Al, Ti-Nb-Al, U-Nb, Hf-Ti-Ni, Fe-Mn-Si, Ni-Ti, Ni-Fe-Zn-Al, Cu-Al-Fe, Ti-Nb, Zi-Cu-Z, Ni-Zi-Ti. Ir.cepnd cu anul 1990, AMF utilizate de obicei In industria automobilelor sau In roboticA sub form de materiale masive sau srrne au Inceput S; fie cercetate sub form de straturi subfiri. Recent, s-a ob;inut un EMF perfect In filmele subtiri de aliaje din sistemul Ti-Ni obtinute prin pulverizare, cu dimensiuni de ordinu! mjcromei,rilor. In viitor se preconizeaz realizarea unor microma care sA poat ad iona in corpul uman pentru efectuarea unor microtratamente i microchirurgii cu ajutorul microactivatorilor realizati din astfel de fume subtiri confectionate din AMF apar sistemului Ti Ni. Jr. ultimul timp, cercetrile s-au indreptat Ins spre obtinerea unor mater jak cu mernorie nanostructurale. Aceste materiale se studiazA datoritA modificrilor care se desf In ele, ca efecte de suprafa limita de grunte ocupa un bc important In intreaga comportare mecanic a materialului. Cercetrile care se efectueaz In prezent se situeazA In domeniul supraeIasticit Utilizrile sub form de nanomateriale se Intlnesc In industria aerospa biomedicinA i In microelectronic. AMF cu structur nanocristalin se situeaz In domeniul materialebor avansate cu apIica orientate spre structurile microscopice i dispozitivele miniaturizate. In prezent se fabric folii de aliaj NiTi, cu structuri nanometrice. Deformarea plastic la rece Incepe cu obtinerea unor pachete stratificale de foli.i din Ni i Ti cu puritatea de cel putin 99,0% ; ansamblul structurii obtinute in final urmeaz sa aib compozi Ni5OTi5O. Acest aranjarnerit structural de tip sandwich alcatuit din componente individuale este supus unor laminri i Indoiri repetate; straturile respective se reduc la dimensiurii

115

nanometrice i se obtine un material masiv, Inainte de initierea alierii i a reactiilor de formare a fazelor intermediare. Dup o laminare la rece cu 20, 30 i 40 de treceri, dimensiunile aproximative ale straturilor obtinute ajung la 601 nm, 90 nm i respectiv 63nm (figura 7.15). Sepresupune c dimensiunile nanometrice ale starturilor contribuie la formarea fazei NiTi. Aceste structuri nanocristaline s-au studiat cu ajutorul difrac de raze X i prin metoda DSC (Differential Scanning Calorimetry). Diagramele obinute prin analizele DSC ale probelor laminate la rece prezint v exoterme la 4100 C, la 4180 C i la 5150 C. Pe baza acestor rezultate s-au selec;ionat ca parametri de recoacere temperaturile de 5]50 C i de 5300 C.

Profilele de difractie ale probelor recoapte prezint vrfuri care corespund fazei NiTi cu proprieta de memorie a formei; s-au identificat de asemenea mici cantitti de faz Ni3 Ti. Microscopia electronic prin baleiere relev faptul c o recoacere la 53 0C timp de patru ore provoac o reactie intermetalic mai completa dect recoacerea la 5150 C timp de trei ore. Prin incercri mecanice se pot determina tensiunile i deformaiile de transformare, repetabilitatea ciclic, suprasarcina maxima. Pentru determinarea temperaturii de transformare i a entalpiilor se utilizeaz metoda DSC. Analiza de raze X se utilizeaz pentru determinarea dimensiunii graun Micro i nanotehnologiile reprezint domeniul nu numai al viitorului, dar i domeniul in care se Imbin cel mai spectaculos diverseleramuri ale tiin1ei, care Imbin fizica cu biologia, biologia cu matematica, chimia cii fizica etc. Rezultanta acestei Imbinri este flu numai o nou tiinta, dcnumitA deja NANO. dar este i un nou concept despre materiale i despre tehnologii, de fapt o noua filozofie, in sensul dep conventionalului, spre o a1t lume, pe care nici flu tim s-o definim IncA foarte exact ast CAPITCLUL /111 TERNENI 1 DEJ T ansformrj]e In stare solid i caracteristicile fizico-mecanice i structurale ale AMF se pot defini prin anumiti termeni care ilustreaz fundametitele teoretice ale proceselor de echilibru, specifice sistemelor de aliaje car prezint EMF sau, In general, inteligen artificial. Ace termeni fac parte din vocabularul noilor materiale inteligente utilizate in industrie, In grupa crora sunt incluse i AMF, a cum s-a mai nientionat. Jr ansamblu, termenii respectivi Int!niti In mod frecvent In literatura de specialitate se pot clasifica in patru categorii, care se refer Ia urmatoar domenii: Propriet fundamentale Teste de evaluare Tratamente termice i tratamente termomecanice Caracteristici de memorie Tabelul 8.1 prezint ctiva termeni utilizati In limba romn, alturi de echi br in limbile francez i englez i abrevialiunile corespunztoare, utilizate In mod curent In literatura de specialitate.

116

117

8.1 Propriet fundamentale

118

Termenii utilizati In mod frecvent pentru prezentarea proprieta fundamentale ale acestor materiale speciale sunt: material intelig aliaj cu memoria formei (AMP); efect de memorie a forrnei (EMF): energie Inmagazinat; transformare martensiticA (TM); marten (M) sau fazA martensitic; faz initiala, faz austenitic sau austeni L (A); transformare de faz R; faza R; transformare martensitic termoe astic (TM7); transformare martensitic indus prin tensiune (TMIT); pseudoelasticitate (PSE), superelasticitate (SE), comportare tip cauciu(; deformatie remanent reziduala; deformatie permanent; transfo: martensiticA inversA (TMI); temperatur de transformare; ransfo mare bainitic. 1. Materiale inteligente: sunt materiale capabile sA- modifice comportarea sub actiunea unor forte externe; modificrile posibile sunt modificarea formei sau a rigidit i modificarea pozi sau a frecvertei de vibratie. Fo4ele care produc aceste modific pot fi generale de variatia temperaturii sau de variatia fluxului magnetic exterio 2. Aliaj cu memoria formei (AMP): este un aliaj care posed efectul de memorie. 3. Efect de memorie a formei (EM!): este fenomenul prin care un mat cu 0 anumit formA se supune unei deformri In faza stabil Ia temperatur joas (martensitA), jar prin Inclzire La o temperatur la care este stabil o faz de temperatur malta faz initial (austenitic), sufer D transformare prin care materialul I reia forma initial, adic forma pe care o avusese Inaintea transformrii. 4. Energie Inmagazinat: energie care se Inmagazineaz In aliaj in cazul In care AMF prezinta proprietatea de superelasticitate. Energia inmagazinat (El) Intr-un aliaj cu memoria formei estereprezeritat de aria suprafetei deliinitat de curba tensiune deformatie axa d e reprezentare a deforma;iei, In timpul Indeprtrii sarcinii. Energia mecanic total (El) absorbit de ctre aliajul Cu inemor a formei In timpul tensionrii este reprezentat de aria suprafe delimitata de curba tensiune deformatie i axa de reprezentare a deform4iei, in timpul tensionrii. Raportul EJ/ET reprezinta eficien(a de Inmagazinare a energiei. S. Transformare martensitic (TM): este o transformare de faz In stare soljd f difuzie (deci thr modificarea compozitiei chimice) care se desf In general printr-un mecanism de deformare i)r fcrfecare prin care un aliaj este rcit de Ia un domeniu de temperaturi In care este stabil o faz de temperatur malta (faza initiala;, pna La o temperatur relativ sczut, La care este stabil o faz de temperaturjoas (martensit). Transformarea martensitic se caracterizeaz prin: absen d deformarea suprafe (ondularea suprafe existen(a unei coresponden Intre re cristaline ale fazei inqiale i ale martensitei si existenja unei dependenfe unghiulare spec Intre cristalele celor dou faze; orezenta in martensit a unui plan habitus adic planul care reprezmta interfa(a de transjbrmare. S. Martensit (ill) sau faz martensitic: este faza stabil la temperatur joas, obtinut printr-o transformare martensiticA. Martensita se poate obtine att prin rcire din faza initial cat i prin aplicarea unei forte (sarcini) In starea initial. 7. Faz initial sau faz austenitic sau austenit (A): este o faz stabiL La temperatur Inalt care particip la transformarea rnarten5itic. 8. Transformare de faz R: este o transformare din faza initiala in faza R, care se desf In aliajele sistemului Ti Ni. In general aceasta este o transformare martensitic, Ins, datorit faptulu:. c structura cristalin a fazei R are o simetrie romboedric, este denumitA transformare de faz R. 9. Faza R: este o faz care se obtine printr-o transformare de fazA in aliajele sistemului Ti Ni. Aceasta este o faz intermediar care apare la o teniperatur situat Intre temperatura caracteristic a fazei initiale i temperatura caracteristic a fazei stabile la temperatur joas,.

119

10. Transformare inartensitic terrnoelastie (TMT): este transfoimarea martensitic care se desf in timpul modificrii temperaturii, La stabilirea echilibrului dintre variatia energiei libere chimice datorate transformrii i varia energiei de deformare elastic care Insote transformarea. In cazut acestui tip de transformare, la interfata dintre martensit i faza initial, martensita se dezvolt sau se descompune In functie de modific area temperaturii. 0 alt caracteristic a acestei transformri este histere2isul termic redus. 11. Transformare martensitic indus prin tensiune (TMIT): este o t: care se desf Intr-un domeniu de temperaturi In care este stabil faza initial jar sub actiunea unei fo4e (sarcini) se induce D faz martensitic. La continuarea aplic for asupra martensitei induse de tensiun aceast martensit se poate transforma Intr-o martensit cu structui diferit. Fenomenul respectiv poart denumirea de transformare succesiv sau transformare In mai multe etape. 12. Pseudoelasticitate, superelasticItate, comportare tip cauciu4 Pseudoelasticitate (FE) este o caracteristic a materialului care se refer la redobndirea deformatiei plastice aparente la o temperatuthconstari, In absena ac;iunii unei sarcini; curba a - S se caracterizeaz printr-c bucl Inchis. Acest termen este un termen generic care cuprinde att superelasticitatea cat i comportarea tip cauciuc. Superelasticitatea (SE) este o caracteristic a materialului care const In faptul c deformarea produs la transformarea martensitic :ndus de tensiune este anulat de defonnarea produsa Ia transformarea rnarten:;itic invers care se produce la Indeprtarea sarcinii aplicate. Supereasticitatea se caracterizeaz printr-o bucl Inchis pe curba a - e a mateiialului respectiv. Superelasticitatea referitoare Ia o astfel de deformare martensitic este deiiumit i pseudoelasticitate. Comportarea tip cauciuc sau pseudoelasticitatea de maclare este o caracteristic a materialului care se refer la deplasarea reversibil a limitcior (interfetelor) de made in interiorul cristalelor de martensit. 13. Deformatia remanent (rezidual): este deformatia care rmne In material dupa deformarea materialului sub actiunea unei forte externe, la Indeprtarea fortei respective. 14. Deformatia permanent: este defonnatia care rmne In materi fr ca acesta s revin complet In forma sa ini;ial chiar dac aliajul u o deforma;ie remanent (rezidual) este Inclzit Ia temperatura Af sau deasupra acestei temperaturi. 15. Trausformarea martensitic invers (TM!): este transfoymarea care se desf la inclzire, prin Indeprtarea sarcinii de tens onare. La Inclzire se pot desffi urmtoarele transformri: transformarea martensitei in faza initiala; transformarea fazei R In faza initiala; transformarea martensitei in faza R. fn cazul transformrii induse de/prin tensiune exist i o transfoimare invers, din martensitA intro alt faz martensitic, cu structui a diferit. lh.Temperatur de transformare: este temperatura caracteristicA a unui material la care o fa.z se transform In alt faz, In timpul Inclzirii sau rcirii materialului respectiv. In general se utilizeaz urmtoarele simbolizri: M peritru temperatura La care se initiaz, prin rcirea materialului, transfoimarea din faza ini In faza martensitica; A peniru temperatura la care se Incheie transformarea din faza initiala In mart nsit, In cursul procesului de rcire a materialului; materialul se transfoim 100% in martensit. As pentru temperatura La care se initiaza, la Inclzirea materialului, transfoimarea d:in faza martensitic In faza initial, austenitic; A pen :ru temperatura la care se Incheie la Inclzire procesul de transfoimare din faza martensjtic in faza initial; materialul se iransfoirn 100% In martensit.

120

In cazul transformrilor din faza initial In faza R i din faza R In faza ir .itial, se definesc temperaturi caracteristice corespunztoare temperaturilor mentionate anterior. In cazuL transformrii de faz R se utilizeaz simboluri corespcnztoare simbolurilor mentionate mai sus. Se mentioneaza de asemenea faptul Ca aceste simboluri se indic uneori cu ca sufix (de expemplu A i). 17. Transformarea bainitic: este o transformare In stare solid care se produce de obicei in oteluri, la rAcirea austenitei pna la temperaturi inferioare transformrii perlitice, dar superioare transfoimrii martensitice. Transformarea bainitic are un caracter complex, avnd caractere comune att cu transformarea perlitic cu difuzie, cat i cu transfoimarea martensitic, thr difuzie. Aceast transformare a fost pus In eviden; i In unele aliaje neferoase. 8.2 Teste de evaluare a caracteristicitor mecanice, chimk i electrice Incercrile uzuale de evaluare a caracteristicilor electrice, chimice i mecanice ale materialelor inteligente implic utilizarea urmtoarelor notiuni: calorimetrie diferentiala cu baleiaj (metoda DSC); inetoda rezistentei electrice; determinarea continutului de metal eliberat; Incerca de ciciare termic; Incercare Ia oboseal; rezistenta la oboseal; histerezis termic; curba tensiune deformatie (a - e curba tensiune temperatura (o- - I); curba deformatie temperatura (t - 7); diagrama tensiun deformatie - temperatur (a - s - 7); diagrama de faz In coordonate tensiune temperatur (a 7); Incercare Ia temperatur constar t; Incercare cu deformatie constant; Incercare la tensiune constar t. 1. Calorimetrie diferential cu baleiaj (metoda DSC): este o metod pentru determinarea diferen dintre aportul de energie al rnaterialului i cel a! substantei de referint, pe unitate de timp, In funcie de temj)eratur, In timpul mentinerii acestora Ia aceea temperatur i In ace1ea conditii, Intr-o incint In care att substanta de referinta cat inaterialul se pot Inclzi sau rci cu o vitez controlat. Aceast metod se nume In general calorimetrie d cu bale iaj prin compensare. In cazul materialelor cu memoria formei se poate determina temperatura de transformare cu ajutorul unei curbe obtinute prin rnsurri directe. 2. Metoda rezisten electrice: este o metod pentru deterni narea temperaturii de transformare, prin utilizarea fenomenului de moc ificare anormal a rezistentei electrice In functie de temperatur, in cursiti transformrii martensitice. 3. Determinarea continutului de metal eliberat: reprezintA o rnetod de determinare a continutului de ioni metalici trecuti In solutie, la imersia materialului In solutia respectiv. 4. Incercare de ciclare termjc: constituie o Incercare de investi a modificarii propriet de memorie a formei (temperatura caracteiistic de transformare, capacitate de redobndire a formei etc) dupa supunerea materialului La Inclziri i rciri repetate. 5. Incercare Ia oboseal: este o Incercare care are ca scop determinarea deteriorrii propriettilor prin actiunea repetitiv a tensiun: i sau a deformrii La temperatur constant. 6. Rezistenta Ia oboseal: reprezint numrul de actiuni repetate pe care le efectueaz un material pn la deteriorare sau pIn la pierderea lunctuh)r sale, datorit utilizrii repetate a acestuia In anumite conditii de functionare. 7. Histerezis termic: este tin fenomen prin care modificarea In functie de temperatur a proprietatilor materialelor cu memorie (rezisterit electric, tensiune i deformatie), flu urmeaz aceea cale, in cursul desth proceselor de Inclzire sau de rcire. Se msoar prin difererii.a dintre temperaturile caracteristice M i A 8. Curba tensiune - deforma (a - ): este o curb care oglinde relatia dintre tensiune i deformatie in cursul desf unei incercan la temperatur constant. 9. Curba tensiune - temperatur (a - 7): este o curb care ilustreaz relatia dintre tensiune i temperatur in cursul desth unei incerc-i cu deformatie controlat. 10. Curba deformatie - temperatur (e - 1): este curba care oglinde te relatia dintre deformatie i temperatur, In cursul desth unei Intercri sub actiunea unei tensiuni controlate. 11. Diagrama tensiune - deforinatie - temperatur (o

121

este dia grama care prezint dependen curbei tensiune-temperatur de deformatie i dependen curbei deforrna de tensiune, In sisternul de coordonate cu trei axe (tensiune - deformatie - temperatura). 12. Diagrama de faz In coordonate tensiune-temperatur: este diigrama care prezint domeniul de existenta a! fiecrei faze apa4in aliajelor cu memoria formei, pe diagrama tensiune - temper2Ltura. 13. Incercare Ia temperaturA constant: este o metod de determinare a deformrii Ia modificarea tensiunii, In conditiile mentinerii contant a temperaturii. 14. Incercare cu deformatie constant: este o metod de determiriare a variatiei tensiunii Ia modificarea temperaturii, cu rnentincrea constan a deformatiei rnaterialului respectiv. 15. Incercare Ia tensiune constant este o metod de cleterminare a deformatiei la modificarea temperaturii In conditii de rnentinere constant a tensiunii care actioneaza asupra materialului. 8.3 Tratamente termice i tratamente termomecanice btinerea caracteristicilor de memorie se realizeaz prin tehno1o complexe care includ nemijlocit utilizarea unor tratamente termice: tratament de punere In solutie; Imbatrnire; cAlire; tratament de rnemorare a formei Care se poate realiza pentru memorarea formei Intr-un ;ingur sens sau pentru memorarea formei In dublu sens (educare, Inc1zir fortata, deformare excesiv, Imbtrnire fortat). 1. Tratamentul de punere In solutie: reprezint tratamentul termic efectuat prin Inclzirea materialului In domeniul de temperaturi corespunztor solutiei solide i mentinerea In acest dorneniu o perioad de timp suficient pentru aducerea Intregii mase de aliaj In starea de solutie solid. 2. tmbtrnirea: este tratamentul destinat stabilizArii fazelor ob;inut prin clire sau prin prelucrare prin deformare plastic. In cazul aliajelor din sisternul Ti Ni acest tratament se aplic pentru iccelerarea precipitarii. In cazul aliajelor cu baza cupru, tratamentul de Imbtrnire este destinaL stabilizArii fazei irntiale. 3. CAlirea: este tratamentul termic care se aplica pentru inhibar a precipitrii prin clire dup recoacerea de punere In solutie. Prin clire se poate In In general once operatie de rcire rapida. Chiar la o calire rapid a AMF, transformarea ordine dezordine sau transformarea martensitic se pot desf in flinctie de conditiile existen te. 4. Tratamentul de memorare a formei: are ca scop stabilirea rea1abi1 a unei forme care se memoreaz de ctre aliaj. Tratamentele de memorare a formei includ un tratament intr-un singur sens i un tratament de memorare a formei in dublu sens care poate fi educare, Inclzire fortata, deformare excesivA sau Imbtrnire folata. 4.1 Tratamentul de memorare afor,nei Inir-un singur sens este tratam ntul termic efectuat pentru stabilirea efectului de memorie Intr-un singur sens. Aliajul se trateaz termic In timp ce este constrns s stea ntr-o frm care trebuie memorat. 4.2 Tratamentul de inemorare a formei In dublu sens este tratamcntul care conduce Ia obtinerea efectului de memorie in dou sensuri. Aliajul - se supune unui tratament termic dupa fixarea sa Intr-o form e care trebuie s o memoreze. Acest tratament const de fapt in introducerea unor tensiuni interne In material, In faza initial de temperatura InaltA, prin urmtoarele metode: a. Educare, procedeu care const din repetarea transformrii martensitice directe i indirecte prin aplicarea ambelor efecte, ale temperaturii i ale tensiunii. Procedeele utilizate sunt: Repetarea opera de rAcire i inclzire In intervalul cuprins intre ttmperaturile M sau mai mare i A sau mai mare, sub actiunea unei te: sau printr-o deformare. Repetarea opera prin care aliajul este rcit Ia o temperatur situat sub M san Mf, jar apoi este Inclzit Ia o temperatur situat peste temper Af dup indeprtarea tensiunii exteme (educarea efectului de memorie a formei). Repetarea procedeelor de producere a transformrii martensitice induse prin tensiune la temperaturi situate peste temperatura A, urmat de Indc prtarea tensiunilor (educare pentru inducerea tensiunii).

122

b. Incizire sub ac(iunea unei force / lensiuni incIzire cu introducerea unui obstaco!, Incdlzire for sau inclzire sub constrdngere) procedeu de Inclzire la o temperatur corespunztoare strii de faz initiala pentru un timp dinainte stabilit, cu mentinerea formei care trebuie memorat. c. Deformare excesiv, pentru obtinerea unui grad de deformare mare, care s produc o deformatie permanent. d. lmbtrnirea sub acfiunea unei forte /tensiuni (Imbtrnire In staie tensionaM sau Imbtrnire for(at sau Irnbtrnire pin constrrngere), procedeu de obtinere a unor precipitate fine in fazainitial a aliajului, printr-un tratament de Imbtrnire Ia care se supun materialul deformat prin tensionare. Aceasta este una din metodele de inducere a efectului de rnemor.e In dublu sens i se aplic In special aliajelor Ti Ni pentru obtiner efectului de memorie In toate direcfiile. 8.4 Caracteristici de memorie Aliajele cu memoria formei se caracterizeaz prin propriet specia1 care determin utilizarea unor termeni specifici: fort / sarcin de redcbndire a formei, tensiune de redobndire a formei; deflexie de redobndire a formei, deformatie de redobndire a formei; temperatur de redobndire a formei; actiune In dublu sens; actiune intrinsec In dublu sens; actiune extrinsec In dublu sens; efect de memorie a formei Intr-un singur sens, efect de memorie a formei ireversibil; efect de memorte a forrnei In dublu sens, efect de memorie a formei reversibil; e1emen de mernorie a formei; arc din aliaj cu memoria formei; metoda diagonalei; arc diagonal. 1. Fort / sarcin de redobndire a formei, tensiune de redob ndire a formei (tensiune de revenire, tensiune de recuperare a deformatiei), este o for (sau tensiune) generata la redobndirea formei initiale prin efectul de memorie a formei. 2. Deflexie de reclobndire a formei, deformatie de redob ndire a formei, reprezintA cantitatea de deformatie care se poate recupera prin efectul de memorie a formei. In cazul efectului de memorie In dublu sens, aceasta reprezint cantitatea de deforma care se produce la modificarea temperaturii. 3. Temperatur de redobndire a formei este temperatura Ia care se redobnde forma initial prin efectul de memorie a formei. 4. Ac In dublu sens este actiunea prin care un aliaj Cu memoiia formei repeta in mod reversibil modificarea formei sale La inc sau Ia rcire; aceast caracteristic include att actiunea intrins In dublu sens cat i actiunea extrinsec in dublu sens, 5. Ac intrinsec In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu ens, repeta In mod reversibil i spontan modificarea formei sale la Inclzi:e sau Ia rcire, f interventia unei forte externe. 6. Acliune extrinsec In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu ;ens este obligat s repete In mod reversibil modificarea formei sale, sub actiunea unei forte externe, Ia Inclzire sau Ia rcire. 7. Efect de memorie a formei Intr-un singur sens, efeet de memorie a formei ireversibil este efectul de memorie prin care se memoreaz doar forma de temperatur Inalt iar aliajul I modific forma numai La Inclzire; La rcire aliajul nu- modific forma. 8. Efect de memorie a formei In dublu sens, efeet de memorie a forwei reversibil este efectul prin care se memoreaz att forma de temper atur Inalt cat i forma de temperatur joas iar aliajul I modific forma flu numai La inclzire, ci i la r chiar in lipsa actiuni unei forte externe. Efectul de memorie a formei in dublu sens care apare In aliajele sistemului Ti Ni Cu continut de Ni in exces, supuse tratamentului de Imbtrnire fortat, poart denumirea special de efect de memorie a Jbrmei in bate direc Cu acest efect de memorie se poate obtine o tensjurie de redobndire a formei i o deforrnare de redobndire a formei mai man Ia temperatur joas, printr-unul din urmtoarele tratamente de obtinere a memoriei in dublu sens: educare, Inclzire fo4ata sau cleformare excesiv. 9. Element de memorie a formei este un element supus unui tratament de memorare a formei care are in memorie 0 anumit form stabilit anterior i care functioneaza ca element cu memorie. 10. Arc din aliaj cu memoria formel este un arc special obtinut dintr-un a!iaj cu memoria formei, care posed efectul de memor a formei.

123

Un arc obi I redobnde forma inilial prin elasticitate; acest lip de arc redobnde forma initial prin modificarea temperaturii. Astfel de arcuri obtinute din aliaje cu memoria formei sunt arcurile spirale de compresiune, arcurile spirale de extensie, arcurile de tabl arcurile conice. Arcurile spirale de compresiune se extind in timpul redobndirii formei iar arcurile spirale de extensie se contract In timpul -edobndirii formei. 11. Metoda diagonalel este o metod de ob;inere a efectului de rnemor.e a formei in dublu sens Intr-un aliaj cu efect de memorie Intr-un singur ens prin repetarea actiunilor In ambele sensuri, Ia aplicarea unei sarcini exteme utiliznd un arc elicoidal, un arc de tabl i prin modjficarea formei att la Inclzire cat i la rcire. 12. Arc elicoidal este un arc utilizat In metoda diagonalei pentru aplicarea sarcinii exteme. BIBLIOORAFIE SELEcTIVA I. Oprea FL Teoria proceselor metal urgice. Metale neferoase , E.D.P., Bucure$i 1966; 2. Oprea F!. Procedee speciale In metalurgia metalelor neferoase ,Ed. Tehnic, Bucure 1974; 3. Oprea Fl., Taloi D., Teoriaproceselor metal urgice , E.D.P., Constantin I., Bucure 1978; Roman R. 4. C)piea Fl., Taloi D., Teoriaproceselor metalurgice , E.D.P., Constantin 1., Bucure 1984; IvAnescu A.,Roman R 5 Oprea F!., Introducere In termodinamica materialelor , Dr Bacinschi Z Ed. Fundatia Metalurgia RomnA, Bucure 1998; 6. Gdea S, Petrescu M, MeialurgiaJIzic ci studiul metalelor , vol.1, E.D.P., Bucure 1979; 7. Gdea S, Petrescu M, Metal urgia jIzica ci studiul metalelor, vol 2, E.D.P., Bucure 1981; 8. Gdea S, Peterscu M, Metalurgiafizic ci siudiul metalelor, vol.3, E.D.P., Bucure 1983; 9. George E. Dieterjr. Metalurgie mecanic, Ed. Tehnic, Bucure 1970; 10. Otsuka K., Sakamoto H., ActaMetallurgica,vol. 27. 1979; ShiEniyu K. ii. Moorleghem W. Van Making, Shaping and Treating of Wrought Copper Based Shape Memoiy Alloys , Proteus Belgium, 1990; 12. Mirg H Wu Copper Based Shape Memo In Memory Metals, Inc., Norwalk, Connecticut, 1994; 13. Perhins J. Shape Memory Effects in Alloys, Plenum Press, New York, London, 1975; 14. Ortin J., Planes A. Thermodynamics of Thermoelastic Martensitic Transformations, In Acta Metallurgica, vol. 37, nr. 5, 1989; 15. Mtas Cl. Smart Materials, The 25 Annual ARA Congress, Cleveland, Ohio, USA, july 12-16, 2000; 16. Mtas CI. Aliaje cu inemoria formei, Comunicri Stiintifice Ia U.V.T., septembrie 2000; I 7. Otsuka K., Wayman C.M. Shape Memory Materials, Cambridge University Press, 1998; 18. Jam A.K., Sirkis J.S Continuum Damage Mechanics in Piezoelectric Ceramics ASME 1994

124

International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 19. Carinan G.P. Analytically Modeling the Effect of Electromechanical Fibrous Coatings on AntiPlane Shear and Compression ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 20. Srinivasan A.V., Smart Biological Systems as Models for Engineered Structures Journal of Materials Science and Engineering, C99, 1995; 21. Sririivasan A.V., Thermal and Mechanical Considerations in Cutts D.G, Schetky L.M. Using Shape Memory Alloys to Control Vibrations in Flexible Structures , Metallurgical Transactions A, vol. 22A, 1991; 22. Paine J.S.N., Rogers C.A Review of Multi-Functional SMA hybrid Composite Materials and Their Applications , ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 23. Waig K.W., LaiJ.S., Structural Vibration Control Via Vu W.K Piezoelectric Materials with Real Time Sime-Active Electrical Networks- ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 24. Saravanos D.A., Lin Y.J., On Smart Composite Structures For Active Chci B.B., Hopkins D.A. Tip Clearance Control- ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 25. FairIes R., Glowasky B. Analytical and Experimental Studies of Smart Materials and Structures Incorporating Embedded Piezoelectric Actuators and Fiberoptic Sensor- SPIE Conference on Smart Structures and Materials, Orlando, Florida, 1994; 26. Bo ., Lagoudas D.C. Comparision of Different Thermomechanical Models for Shape Memory Alloys - ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 27. Lalande F., Chaudhry Y., Impedance modeling of In-Phase Actuation of Rogers C.A. Actuators Bonded on Ring Structures -ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 2 Ba. A., Chen T., Ro J. Shape Control of Nitinol-Reinforced Composite Beams - SPIE Conference on Smart Structures and Materials, Orlando, Florida; 29. Liang C, Rogers C.A. One-dimensional Thermomechanical Constitutive Relations for Shape Afemory Materials - Journal of Intelligent Material Systems and Structures, vol. 1, 1990; 30. Zhou S., Liang C., Rogers Temperature Rise and Thermal Stress of

125

C.A. Piezoelectric Elements in Active Structures ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition, Chicago, Ilinois; 3 1. Jeai -Paul Bailon,Des matriau.x- Presses internationales Jean Marie Dorlot Polytechnique, Ecole Polytechnique de Montral, 2000; 32. Ots ika K., Wayman C.M. Deformation Behaviour of Materials Ed. P. Feitham, vol. II, Freund Publishing House, Israel, 1977; 33. Saburi T., Nenno S. Proceedings of International Conference on Solid-Solid Phase Transformations , AIME, New York; 1982; 34. Horikawa H., Ichinose S. Metallurgical Transactions , vol. 19 A, .a. 1988; 35. Kirnura H., Sohmura T. Journal of Japanese Society for Dental Materials and Devices , nr. 6, 1987; 36. And reasen G.F., of A,nerican DentalAssociation , Hilt T.B nr. 182, 1971; 37. And reasen G.F., American Journal of Orthodontie , Morrow R.E nr. 73. 1978; 38. Melton K.N., Simpson J., Proceedings JCOM4T 1986, The Japan Duering T.W. Institute of Metals, 1986; 39. Sugawara Y., Onitsuka K. Conference on Active Materials and Adaptive .a. Structures , Institute of Physics Publishing, Bristol and Philadelphia, 1991; 40. Horikawa H. Symposium on SMA Applications , Tokyo, Japan, 1992.

126