P. 1
materiale inteligente

materiale inteligente

|Views: 675|Likes:
Published by Mihail Trifan

More info:

Published by: Mihail Trifan on Feb 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

PREFAŢĂ

Tratatul intitulat “Materiale inteligente” reprezintă o lucrare fundamentala pentru inginerii implicaţi în producţia de vârf a materialelor avansate în acest început de mileniu. Este de menţionat faptul că materiale cu memoria formei fac parte din grupa materialelor inteligente care constituie una dintre ultimele descoperiri ale Ştiinţei Materialelor. Pima parte a lucrării are ca obiectiv principal prezentarea fundamentelor ştiinţifice ale unor materiale inteligente din categoria materialelor nemetalice cum ar fi materialele ceramice şi polimerii. La sfârşitul lucrării se prezintă o sinteză asupra proprietăţilor fizico-mecanice şi de memorie ale materialelor inteligente. Pentru înţelegerea în profunzime a corelaţiilor dintre aceste proprietăţi şi transformările structurale care au loc, în partea a doua a lucrării se prezintă caracterizarea AMF, utilizările materialelor inteligente şi comportarea mecanică a acestor materiale. Lacrarea se încheie cu un capitol aparte referitor la termenii specifici şi definiţia acestora, pentru a se uşura însuşirea acestei noi ramuri a ştiintei materialelor. Prof. dr. doc. ing. Florea Oprea

WORD The handbook called “Smart Materials “represents a fundamental book for the science and engineering of advanced materials at the beginning of this millenium. It should be mentioned that the shape memory materials belong to the group of smart ma erials, which consists in the one the latest discovery of Material Science. The first 9arl of the book is aimed at the performing of scient bases of some snarl ma erials from the nonmetallic materials series as ceramics and polymers to the metallic ones. The end of the book is a synthesis on physico—mechanic properties and memory of smart materials are performed. For deeply knowledge of correlation between these properties and the structural transform 2tions which take place in the second part of the book ones perform the characterzation of SMA, the using of smart materials and the mechanic behaviour of these materials. The book ends with a unique chapter relating to the spec terms and their definition to moderate the feature of this new branch of materials science. Prof. doe. eng. Florea Opre PhD

1

CUPRINS
INTRODUCERE Capitolul I MATERIALF INTELIGENTE……………………………….. 17 1.1 Aliaje cu memoria formei…………………………………. 23 1.2 Materiale piezoelectrice (PZT) …………………………….25 1.3 Materiale magnetostrictive………………………………… 27 1.4 Fluide etectroreologice ……………………………………..29 Capitolul II MATERIAILE CERAM ICE …………………………………..31 2.1 EMF in materialele ceramice 2.2 Feroelectricitatea i antiferoelectricitatea……………………. 32 2.3 Piezoelectricitatea 2.4 Transfotmari de faza induse de un camp electric 2.4.1 Modificarea parametrilor de retea …………………………41 2.4.2 Dependenta deformatiei induse de temperatura ……………41 2.4.3 Dependena deforma;iei induse de compozi;ia materialului 42 2.4.4 Mecanismul de reorientare a domeniilor feroelastice in materialele antiferoelectrice 2.4.5 Dependenta deformajiei induse de presiune ………………..48 2.5 Avantajele utilizärii materialelor ceramice cu memorie Capitolul III MATERIALS PLASTICE - POLI1…………………………….. 51 3.1 Generalitati…………………………………………………. 51 3.2 Arhitect ira structurala a polimerilor 56 3.2.1 Poimeri liniari amorfi 56 3.2.2 Polimeri ramificati 58 3.2.3 Potimeri reticulati 59 3.2.4 Poimeri cristalizati 61 3.3 Propriei polimerilor 64 3.3.1 Densitatea polimerilor 65 3.3.2 Prcprietali termice 65 3.3.3 Proprietati electrice 70 3.3.4 Prcprieta optice 71 3.3 Prcprieta mecanice 72 3.4 Mecanh;mul EME1n polimeri 74 3.4.1 L4IFstimuIaL de temperaturA 75 3.4.2 LA’IE stimulat de reactii fotocromice 81 3.4.3 EVE produs de reactii chimice 85 3.5 Avantajc le polimerilor in raport cu AMF 87 Capitolul IV CARACThRIZARLA ALEAJELOR CU MEMORIA ror 88 4.1 Caractristici principale ale AMF 88 4.2 Efecte t 93 4.2.1 Ef simplu de meniorie a formei (EMF) 94 4.2.2 Ef de superelasticitate (SE) sau pseudoelasticitate de transformare 95 4.2.3 E tip cauciuc (pseudoelasticitate de maclare) 97

2

4.2.4 Efect de memorie a formei în dublu sens, indus (EMFDSI) (supertermoelasticitate) 98 4.2.5 Ef de mernorie a formei în dublu sens (EMFDS) 99 4.3 Determinarea experimentala a efectelor termomecanice 100 4.3.1 N1 efectului de superelasticitate i comportarea tip cauciuc 100 4.3.2 D efectelor de memorie 102 4.3.3 D capacitA de amortizare mecanicä 104 Capitolul V 1NTERPRI TERI’IODINAMICA A EM? 106 5.1 Interpre;area termodinamicà a defectelor 106 5.2 lnterpre:area termodinamicä a energiei mnmagazinate 107 5.3 lnterpre;area termodinamicä a EMF 108 5.4 lnfluen histerezisului asupra echilibrului termoelastic i asupra comportarii termodinamice 113 5.5 Originea EMFDS 114 5.6 Procedee de educare 116 Capitolul V I COMPORIAREA MECANICA A AM? SUB INF’LUENTA UNOR ACTOR1 EXTERNI 118 6.1 Termod namica generArii tensiunilor de recuperare in stare tensionatA 118 6.2 Capacitatea de arnortizare a AMF 122 6.2.1 Fiictiunea internä Ia transformarea martensiticä 123 6.2.2 F.ictiunea internA in martensitä 124 6.3 Efectelc ciclärii, oboseala i degradarea AMF 125 6.3.1 Fenomenul de obosealä ………………………………………………….125 6.3.2 Distrugerea prin rupere ……………………………………………………126 6.3.3 Influenta ciclLarii termice …………………………………………………129 6.3.4 Diigrama de reprezentare a efectului de memorie 130 6.4 Comportarea mecanica a aliajelor din sistemul Ti-Ni 132 6.4.1 De sub tensiune …………………………………………………………..132 6.4.2 Ef de memorie i pseudoelasticitatea 134 6.4.3 Inf uenta texturii AMF asupra EMF 139 6.4.4 Infuenta dimensiunilor de graunte asupra comportärii mecanice 140 6.4.5 E i pseudoelasticitatea fazei R 141 6.5 Comportarea mecanica a aliajului cu baza Cu. 145 6.5.1 Efe:tul de memorie i superelasticitatea 145 6.5.2 E!V In sens myers (reversibil) 146 6.5.3 Ru erea Ia limita de gráunte 147 6.5.4 Ru La obosealä 148 6.5.5 Rezistenta mecanicãla rupere i Ia obosealà 151 Capitolul V II MATERIALE INTELIGENTE. IJIILIZAffl i 153 7.1 Utilizäri generale 153 7.2 Cuplaje din AMF 156 7.2.1 Cu laje din atiajele sistemului Ni-Ti 157 7.2.2 Cu Diaje din AMF cu baza cupru 158 7.2.3 Cu din aliaje cu baza fier 159 7.3 Conectori electrici 159 J 7.4 Dispozitive de fixare 161 7.5 Activato 162 7.6 Materiale ceramice i materiale plastice Cu memorie 163

3

4 Tete de elutie 177 7.2 Teste de evaluare a caracteristicilor mecanice. 8.9 .5 Te:. 3 Tratanimte termice tratamente termomecanice 198 8.8 Materiate biocompatibile 168 7.4MFpentru utilizari la temperaturi ridicate 180 7.7 Utilizarua materialelor inteligente In constructii civile 166 7.tarea biocompatibi1itA 179 7. chimice i electrice 196 8.2 UlilizArj medicale 173 7.1 ProprielAti fizice fundamentale 191 8.7.8.8. 1 Iitilizäri stomatologice 168 7.4 Caracteristici de memorie 201 B1BLIOORAl SEIECTIVA 205 4 .10 Criterii de se1ec a materialelor inteligente 183 7.11 Noçiun elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente 184 Capitolul V III TERM 1 DErINrII 188 8.8.3 Rer Ia coroziune 176 7.8.

2.3 EWIF yielded by chemical reactions 85 3.3 Rubber — Iik.3 Magrtetstrictive materials 27 1.4.2.4.3.POLYMER MATERIALS 51 3.4.2 Photo —responsive SME 81 3.1 Mcdification in lattice parameters 41 2.4 Optical properties 3.2.4 Ferroelastic domain reorientation mechanism in antifermo elcctrics 47 2.2 Three dimensional network structure of polymers 56 3.e effect (twinning pseudoelasticity) 97 5 .3 Crosslinking polymers 59 3.3.2 Thermo — mechanical effects 93 4.1 SME in ceramics 32 2.3 Electric properties 70 3.4.5 Mechanical properties 72 3.2.4.5 Shape rremory ceramics advantages 49 Chapter I PLASTIC .5 Shape memory polymers advantages 87 Chapter IV CHARAC’I’ERIZAT or SHAPE MEMORY u 88 4.2 Th properties 65 3.3.2 Temperature dependence of induced strain 42 2.3 Piezoelectricity 39 2.1 Thermal responsive SME 75 3.1 Oie — way memory effect (SME) 94 4.4 SME mechanism in polymers 74 3.2 Ferro-electricity and anti ferro — electricity 35 2.2 Piezoelectric materials (PZT) 25 1.3.1 Poymers density 65 3.3.5 Pressure dependence of induced strai 48 2.1 Linear amorphous polymers 56 3.1 Generalities 51 3.4 Electroheological fluids 29 Chapter 11 CERAMICS 31 2.2.3 Polym rs properties 64 3.2 Etilanglement polymers 58 3.1 Shap m alloys 23 1.4.4 Electric field induced phase transformation 41 2.1 Main claracteristics of SMA 88 4.3 Material composition dependence of induced strain 45 2.4.4.4 Crystallized polymers 61 3.COi HIS introduction Chapter I SMART MATERIALS 17 1.2.2.2 SLiperelasticity effect or transformation pseudoelasticity 95 4.

5 SME and pseudoelasticity of R phase 141 6.5 Mecharical behaviour of Cu — based alloys 145 6.4 Mechar ical behaviour of Ti — Ni alloys 132 6.2 Internal friction in martensite 124 6.4.2 Reverse shape memory effect 146 6. (ITWME) (siiperthermoelasticity) 98 4.5 Two — way memory effect (TWME) 99 4.3.3.5.1 Ni—Ti couplings 157 7.4 Grain size influence on mechanical behaviour 140 6.3 Influence of thermal cycling 129 6.1 Genera applications 153 7.2 Failure by fracture 126 6.2 Shape memory effect and pseudoelasticiy 134 6.3 Thermcdynamic contribution of SME 108 5.5 The origin of TWME 114 5.3.1 Stress curve deformation 132 6.ion in martensitic transformation 123 6.4.5.5 Actuatcrs 162 7.3.4 Clampcr devices 161 7.3.4.3 Eetermination of the mechanical damping capacity 104 Chapter V Tt1ERMODYNA1 DESCRIPTION or SME 106 5.2.6 Shape memory ceramics and plastics 163 6 . fatigue and degradation of SMAs 125 6.5.5.3 Grain boundary fracture 147 6.2.4.4.3.3.2 Dampirg capacity of SMA 122 6.2.4 Hysteresis influence on thermoelastic equilibrium and therniomechanical behaviour 113 5.1 Measuring of superelasticity effect and rubber — like behaviour 100 4.6 Training procedures 116 Chapter VI M BEHAVIOUR or SMA AND SOME EXTERNAL FACTORS INFLUENCE 118 6.3 Electrical cormectors 159 7.4 Induced two — way memory effect.2 Ci—based couplings 158 7.1 Thermcdynamics of recovery stresses generation in stressed state 118 6.! Thermcdynamic contribution of defects 106 5.4.2 SMAs couplings 156 7.4 Representing diagram of shape memory effect 130 6.1 Internal fricl.2.2.5 Fatigue and fracture strength 151 Chapter iqi SMART M APPLICATIONS AND vc 153 7.2 Thermcdynamic contribution of the stored energy 107 5.2 Eetermination of memory effects 102 4.2.1 Fatigue phenomenon 125 6.1 Shape memory effect and superelasticity 145 6.3 CycIin effects.5.3 Experimental determination of thermo — mechanical effects 100 4.4 Fatigue fracture 148 6.2.3 Texture influence of SME 139 6.3 Fe — based couplings 159 7.

1 Dental applications 168 7.3 CDrrosion resistance 176 7. 3 Thermic and thermomechanic treatments 198 8. chemical and electrical characteristics 196 8. Elementary notions 184 Chapter /III TERMS AND DEFINITIONS 188 8.8.7. 8.9 High temperature applications of SMAs 180 7.7 Smart riaterials in civil engineering 166 7.4 Memory characteristics 201 Selective references 205 7 .11 Micro and nanostructures of smart materials.4 E ution test 177 7 Biocompatibility test 179 7.1 Basic physical properties 191 8.10 Selection criteria of smart materials 183 7.8.2 lv edical applications 173 7.8.8 Biocompatible materials 168 7.2 Assessment of mechanical.

Shackelford.iilor i energetica industrialä. aliajele cu memoria formei. fotonicA i In sistemele biologice 11 constituie domeniul logic sau de calcul. materiale plastice — polimeri. AUTOAREA 8 . Din grupa meterialelor inteligente s-au tratat separat. proprietăţi fizice şi tehnologice ale AMF.tribuie la dezvoltarea unor domenii de vârf ale :ehnicii actuale cum sunt: mecatronica. se pot clisifica In cinci categorii: materiale metalice. pe reactii chimice rapide de conditionare. materiale ceramice. materiale care prezintä o irnportan deosebitA In dezvoltarea tehnicii actuale. Jr trarea In Mileniul III ar putea insemna deci Inceputul unei ere a fotonilor. care constituie elementele esentiale pentru tranzitiile logice. In raportul Consiliului National al Cercetärii din SUA. find utilä Insã i doctoranzilor i cercetätorilor care Iucreazä In domen jul materialelor avansate. intitulat “ Ştiinţa şi Ingineria Materialelor referitoare la ani 1990 se mentioneaza ca aproximativ. de la Universi Berkeley din California mentioneaza faptul cã materialele speciale. a particulelor subatomice. se aratä cä 10 din cele 26 de tehno Logii identificate In fruntea cre economice se referä la diferite tipuri de materiale avansate.I NTRODUCERE Materialele joacã un rol important în spectrul larg al ştiintelor şi tehnologiilor contemporane. domenii In care lucreazä deja chimi fizicienii i speciali In biologie molecularä. materiale ceramice i sticle. trebuie aiticipatä era biocomputerelor. Lucrarea se adreseazã studentilor de la specializarea Stiinta Materialelor. microelectronica. chimi şi metakrgi care lucreazä în prezent în lume se ocupä de materiale. In ultimul deceniu a! Mileniuluial Il-lea au apärut deja primele Incercäri de realizare a unor computere bazate pe ADN Lucrarea “MATERIALE INTELIGENTE trateazä următoarele domenii: materiale noi în industrie. materiale compozite i semiconductori. polimeri. aparitia circuitelor biomoleculare i a nanotehnlogiilor. In raportul intitulat “ Sfãrşitul frontierei?” realizat de catre “Asociatia Americana pentru progresul tiintei”. Creierul uman este superior celor mai performante dispozitive electronice i flu utilizeazä electronii. in primele douä voume. Obiectivul celor mai avansate cercetäri realizate in electronicä. adaptat la nivel molecular (MLC va fi de un milion d on mai puternic decât un cip Pentium. Un calculator perfect. cu circuite i dispozitive la nivel molecular. utilizate In etapa actualã in domeniul de vârf ale iintei i tehnicii. utiliz termeni i definitii. filtrare i logicä. C lasificarea realizatã de cätre James F. Pentru a se obtine computere de densitate ultimä. robotica industria tehnica radia. mai mult de o treime din fizicienii. Activitatea creierului se bazeazA pe impulsuri electrice. A ceste mãteriale speciale con.

The human brain is superior to the most performance electronic devices and does not use electrons. fast chemical n of conditioning. The Author 9 . filtering and logical. A perfect computer. plastics — polymers. radiation technique and industrial energetics. polymers. physical and technological properties of SMA. ceramics and glasses. These spe materjals contribute to the development of some advanced technologi as: mechatronics.S. materials which perfrm a great importance in the development of the present technique. fields in which already work chemists. physicists and molecular biology specialists. ceramics. microelectronics.Materials take a prominent part in the large spectrum of contemporary science and technologies. The book “SMART MATERIALS” deals with the following fields: new materials i: industry. The objective of the advanced research achieved ii electronics. The entering the Ill Millenium could mean the beginning of an era of photons. industrial robotics. From smart materials. biocomputer era must be anticipated. called “ Science and Engineering of Materials relative to 1990’s one mentions that approximately much more than one third of physicists. using terms and definitions. in the first two vDlumes it has apart been dealt with shape memory alloys. To obtain computers of the latest density with circuits and devices at molecular level. underatom c particles. The activity of human brain relies on electric impulses. omposites and semiconductors. Shackelford from Berkeley University of Califorria mentions five types of special materials used at the present stage in t Hi •Teclmology and Science: metallic materials. adjusted to molecular level (MLC) will be one million times harder than a Pentium chip. In the report of The National Board of Research from U.A. which consists of the essential elements for logical transitions. The classification achieved by James F. photons and in the biologic system is constituted by logic or cal culation field. arising of biornolecular circuits and nanotechnology. In the latest decade of the second Millenium the first achievements and experimenl:s of some computers relied on ADN already arisen. chemists and metal1urgi who work in the world at the moment is implied in materials engineerin In the report called “Science: The End of Frontier?” achieved by “American Associatio:i for the progress of science”. The book addresses to students from the specialization of Materials Science but being also useful to trainers for a doctor t degree and researchers who work in the field of advanced materials. is mentioned that 10 of the 26 technologi identified in the front of economic development relative to different types of advanced materials.

Aceste materiale sunt utilizate In majoritatea cazurilor In constructia structurilor inteligente sau adaptabile. • fluidele electroreologice. corespund cu modul de comporta a! aliajelor cu memoria formei (AMF) utilizate ca activatori.eligente sunt cuprise atât materiale metalice cat i materiale eramice i polimerii. Un astfel de exemplu ii constituie controlul sistemelor de aer conditionat. Natura stimulilor externi la care reactioneaza i modificãrile corespunzAtoare ale unor proprietA pentru unele materiale inteligente variazà Intr-un domeniu foarte larg. In principiu. controlul activ a! formelor i contro ui activ al avariilor. Domeniile specifice acestor materiale sunt telmica aerospa industria prelucratoare. dupa cum se observA din tabelul 1.1. • materialele magnetostrictive. P grupe de materiale inteligente sunt: • materialele ceramice piezoelectrice. traductoarele. ocuriie pentru automob: de lux i asamblãrile mecanice active pentru aeronauticä. autosesizare. Modificäriie posibile sunt: . aceastä modificare de lungime zictioneaza prin intermediul unei valve. din mecanica integrärii i procesarea imaginilor (transformarea formelor. direct asupra curentului de aer al instalatiei respective. amortizoarele. A vantajele folosirii materialelor i structurilor inteligente sunt multiple: integrarea sisteme!or. materialele inteligente care î modificä una dintre proprietä ca räspuns la un stimul exterior. In domeniul materialelor int. de stimulatori i de senzori. a activatorilor i senzorilor. pentru fiecare stimul In parte.riateriale cu functii duble. Dezvoltarea materialelor i structurilor inteligente se caracterizeaz printr-o avansare rapida o data cu aparitia inovatiilor tehnologice din domeniul tiintei materialelor. InteIigen Inseamnä autoadaptabilitate. ‘ pãr mobile ale stimulatorilor. de tipul compozitelor. Cele mai interesante aplica sunt cele referitoare la controlul activ al vibratiiior mecanice i al transmisiiior acustice. valvele i duzele cu actiune rapida. inateriale cu reactii multiple.modifice comportarea sub actiunea unor fo4e externe.modificarea pozitiei sau a frecventei de vibratie. reducerea consumurilor de materiale i energie. ele cornbinând In general functia de senzor cu functia de stimulator. • aliajele cu memoria formei. Dispozitivul conslituit dintr-un AMF sesizeazä o modificare de temperaturä i reac prin modificarea lungimii sale. . modificarea formelor) Existä mai multe definitii pentru materialele inteligente: .CAPITOLUL I MATI INTELIQCNTC Materialele i structurile inteligente constituie una dintre ultimele descopeiiri ale tiintei materialelor cu largi aplica in toate domeniiie de utilizare. 10 .modificarea formei sau a rigidita . gruparea senzorilor i stimulatcriior In ace1ea dispozitive. memorie i multipla functionalitate. sistemele de infrastructurä civile i sistemele biomeca Materialele inteligente sunt materiale capabile sä. Ltilizärile specifice le constituie micromanipulatorii. coordonate. pentru asigurarea rigiditA sau formei platformelor aerospa In majoritatea acestor situatii functiile de activator i de senzor sunt separate pnntr-un circuit electronic de control pentru obtinerea feedback ului. Materialele inteligente se definesc deseori prin functia br senzitivä. FDrtele care produc aceste rnodificàri pot fi generate de variatia temperatLlrii sau de varia fluxului magnetic care actioneaza asupra materiakior respective.

protectori împotriva supratensiunii 2. .riateriale cu inteligen pasivã. 3.niateriale cu inteligen. Zn O dopat cu Bi .supratensiune Reacţie de răspuns .protectori de supracurent .Polimeri: polietilenă saturată cu negru de fum . Care utilizeazä feedback-u! (reac. materiale cu inteligen activä..Materiale semiconductoare.ioneazä Ia stimulii din mediul Inconjurätor). Materiale Stimuli crt. cu caracteristici de autoreparare sau de a In functie de modificärile instantanee provocate de reactia de impotrivire.1 Materiale inteligente cu proprietăţi speciale Nr.Materiale ceramice BaTiC3 dopat cu La. Pb(ZrTi)O3 .a i sisteme care reproduc fiinctii biologice In sistemele structurale cu capacitate de Incãrcare (purtatoare de sarcinä).scăderea rezistenţei electrice Utilizare -termistori . 1. . Tabelul 1.creşterea rezistenţei electrice .creşterea intensităţii curentului electric . 11 .creşterea temperaturii .

un sis senzitiv alcätuit dintr-o retea de senzori Ingloba sau ata care sá unnäreascä starea structurii.un sislem imunitar care asigurä capacitatea de adaptare i . .2 cuprinde o clasificare succintã a tipurilor de memorie identificate in diferite tipuri de materiale. este necesar realizarea unei forme de control cu feedback. care se considerä in general primele materiale inteligente. rezistenla sa cre In mod dramatic. . Insà este atat de mare Incât se poate utiliza ca protec Impotriva supracurentului. S-i fàcut o analogie intre sistemele structurale inteligente i sistemele biologice pe care Jam o enun. cu câteva ordine de märime. In timp ce In cazul activatorilor piezoelecirici acest lucru se obtine printr-o orientare Intr-un camp electric.un sislem motor care sA asigure i sa furnizeze raspunsul adaptat. in compara cu AMF. polietilena saturat cu negru de fum poate sA prezinte o cre a rezistenTei cu temperatura.icä se ob. prin intermediul unui semnal condiţionat.Ufl si stem neural pentru asigurarea functiilor de instruire i de luare a decizii 12 .ä astfel: “Scopul tehnologiei structurilor inteligente Ii constituie reproducerea func biologice in sistemele structurale purtãtoare de sarciná “.ine printr-o recoacere. prin cre temperaturii sale pâna la o valoare criticä. Aceste functii biologice trebuie sa includä: . pentru AMF aceastA caracteris. Acest lucru se poate realiza cu dispozitive microelectronice care au In prezent un pre destul de scãzut. majoritatea celorlalte materiale inteligente se aflä deocamdatà In perioada de debut din punct de vedere a! utilizärilor. In conformitate Cu defmitia anterioarä o constituie faptul cä adaptabilitatea acestor materiale poate fi prograrnatä. Un astfel de element reactioneazä la cre curentului.e ceramice inteligente se pare cä au un potential uria din acest punct de vedere deoarece acestea au de obicei o Incärcäturä electricA atât ca senzor cal i ca stimul (activator). reducand practic curentul care trece prin ella valoarea zero.un sisi em scheletic care sä asigure capacitatea de purtare a sarcinii. In multe cazuri se poate utiliza i o ftinctionare a sistemului respectiv In trepte. 0 altã asemãnare Intre AMF i alte materiale inteligente. MaterialeJ. Efectu! ob este neliniar. . Dupä cum se cunoa majoritatea obiectelor electrocasnice cu utilizare zilnicä au incorporate in ele dispozitive electronice. deoarece materialele ceramice se pot integra In mod direct In dispozitivele electrice sau In cele electronice i din aceasta cauzã numärul aplica acestor materiale este in continua cre Tabelul 1.Dacă pentru o anumită utilizare se solicitã o dependenţă liniară între stimul şi raspuns. Astfel. De exemplu.

rezultatul final find mod caracteristicilor termomeeanice ale structurilor inteligente. frecven(a naturalá. un astfel de exemplu de utilizare 11 constituie telescopul 1Jubble. mod cámpului electric ci / sau ale câmpului magnetic. printrUfl sistem notor. aliajele cu memoria formel. materialele utilizate ca stimulatori (activatori) trebuie sa posede capacitatea de mod a formei.In cazul stimulatorilor i senzorilor. elasticã . cele mai utilizate sunt materialele piezoelectrice. aliajele cu memoria formei ci fluidele reologice se utilizeazà ca materiale pentru activatori. Dintre toate materialele inteligente active. Abaterile locale din sistemele optice se :orecteazä rapid In mod eficient. poz4ie. In timp ce aplica La nivel structural se integreaz rapid in eforturile de proiectare flu s-a realizat Inca o investigare serioasä çentru controlul domeniului interfazic din materialele compozite la nivel mic’ Un control eficient al acestei zone ar putea reprezenta 0 Im’bunätäl ire semnificativä pentru sistemele Compozite. In consecinfä. materialele magnetostrictive.ci magneticá. Materialele magnelostrictive. rigiditate. amortizarecit a!te caracteristici mecanice ca ràspuns la mod ae ternperaturã. fibrele optice se utilizeazã In general ca materiale senzitive. I)e exemplu. Jam formuleazä astfel caracte:ri5ticile necesare: “Materialele senzitive trebuie sã aibá capacitatea de reac(ie la stimulii de naturã termicã. Cele mai utilizate materiale pentru senzori ci activatori (stimuli) sunt mat piezoelectrice.” Materialele inteligente ocupä un bc central in preocupärile cercetAtoiilor i In activitatile destinate dezvoltArii br In aplica structural din cauza avantajelor de necontestat pe care le oferä In raport Cu materialel e clasice. cerinfelor reduse In privinfa puterii i for. elor generative relativ man. produsele cu acoperiri structurale Inglobate electromecanic se utilizeazä In mod curent pentru suprimarea activä a vjhratjjloi oscjlatorjj In sjstemele indicatoare. 13 . datoritá capacitá(ii br rapide d ràspuns electromecanic. fluidele electroreologice ci fibrele optice.

care pot transforma energia termicä direct in lucru mecanic. combinA proprieta mecanice superioareale materialelor compozite cu capacitatea suplimentarà incorporatä de perceper i adaptare a rãspunsului br static i vibro-acustic. Materialele multifunctionale sunt definite de cätre Paine ca materiale care prezinta rãspunsuri multiple (de exemplu variante mecanice i electrice combinate) când sunt supuse unui stimul (de exemplu termic) sau prezintA un singur rAspuns când sunt supuse unor stimuli (activatori) multipli. prin realizarea unor materiale compozite din diferite uateriale ceramice. Un astfel de aliaj deformat plastic Ia o temperatur situatA sub punctul M dacä este incàlzit pânä la o temperaturä situatA deasupra temperaturii Aj (reversibilitate completä) I redobinde forma originala. adicA forma pe care o avea Inainte de prima transformare martensiticA. In a fel Incât sâ flu aparä nici o variantä 14 . Locul br real este însä In rãndul materialelor inteligente care au o gamà foarte extinsä de aplica Memoria mecanicA a materialelor reprezintä un aspect al efectului termoelastic. Aceste structuri prezinta avantajul unei reactii intensificate prin producerea unui semnal de räspuns mai mare la acela stimul sau prin generare aceluia raspuns la un stimul mult mai redus ca intensitate.1 mm legate in serie din pullet de vedere mecanic.1). acela dispozitiv.ä memorArii trebuie sA fie imprimatà initial in materialul aflát In stare austeniticá. alcãtuitä din straturi de 0. 1. Cu ajutorul unui dispozitiv integrat. aliajele cu memoria formei se Inscriu In aceastä clasä specialä de mateiiale adaptabile. Se poate realiza i integrarea semnalului conditionat cu senzorul In a fel Incât rezultatul obtinut sa fie liniar i propo4ional. in mod egal. Materialele compozite inteligente i structurile cu capacitati de senzor I si imul care se adapteaza.1 Aliaje cu memoria formei Aliajele cu memorie au fost considerate la Inceput ni curiozitati interesarte ale metalurgiei. de obicei de 0. Insä conectate In paralel din punct de vedere electric. Dispoziti ceramice piezoelectrice prezintä deformatii induse de un camp electric relativ reduse. la aplicarea unui camp de 10 Ky. insä cu tensiuni de activarè reduse cu douä ordine de mãrime. Structurile stratificate pennit combinarea a numeroase functii active Ir. Efectul de memorie a formei (EMF) se poate obtine atunci când un astfel de aliaj este deformat mecanic Ia temperaturi scäzute i apoi este IncAlzit Jeasupra unei anumite temperaturi critice cu redobIndirea formei originale memorate (figura 1.iri pot permite de asemenea integrarea func.iei de control cu ajutorul activatorului senzor. Mecanismul efectului de memorie se poate schematiza astfel: forma destinai. Anumite aliaje cu o compozi corespunzatoare pot sä prezinte Un astfel de efect prin tratamente termice repetate.Sistemele biologice pot constitui un ghid pentru dezvoltarea proiectàri structurilor inteligente. AMF pot fi educate in scopul obtinerii efectului de memorie In dublii sens ( astfel incât la incäizire sä prezinte una din formele memorite jar Ia ràcire sà o redobIndeascà pe a doua.01 — 0. Tehnicile de obtinere a straturilor sub.1% la un camp electric aplicat d 1 MV Un bloc de cerarnicä monoliticä de 1 cm Inaltime poate sã produca o deplasare de 10 jan. Prin utilizarea unei structuri de tip compozit. Srinivasan a discutat problema beneficiilor poten oferite de In functionärii materialelor din nalurä pentru dezvoltarea materialelor artificiale avansate. se pot obtine deplasari similare.

acestea find o categorie specialã a materialelor ceramice cu memoria formei. un fenomen descoperit In anul 1932 de cãtre metalurgistul suedez A. electrice i de ternperaturã. Modelarea matematicA a unei structuri piezoelectrice anizotrope neliniare laminate este realizatä de cätre Tzou In anul 1994. In acest caz rnateriatul trebuie sä fie “educat” printr-o ciclare termomecanicä. In cursul unei a doua räciri. In practicä. a unui monocristal piezoeleciric din piezoceramicã. materialul I reia forma impusA prin deformare In cursul primei rãciri. Aceste dispozitive se pot introduce cu u In 15 . Cu — Zn — Al i Cu — Al — Ni. se utilizeazA In general câte douä pie se piezoelectrice. materialele piezoelectrice prezintä o comportare de stimulator (activator).ji mecanice care se pot utiliza in scopuri stimulative. Piezoceramica este apoi modelatA sub forma unui agregat alcAtuit din aceste monocristale rotite In directii aleatorii. Aceastã comportare este In conformitate cu principiul Le Châtelier: varianta respectiv este varianta pentru care forfecarea asociatä corespunde cel mai bine relaxärii tensiunii aplicate. acestea se deformeazä. control acustic sau controlul vibra unor structuri datoritä adaptabi1itA i greutã reduse.ional. Modelul obtinut se bazeazä pe luarea in considerare a neliniaritätii geometrice induse de deformati. Modelul matematic ob Incorporeazä direct efectele fortelor exteme mecanice i electrice asupra materialului piezoceramic. antenele i cateterele. A ceste aliaj e cu memorie prezintä i un fenomen de superelasticitate sau o elasticitate de tipul cauciucului. inferioarã Iimitei de elasticitate. Chan a Incercat modelarea matematicà a materialelor piezoelectrice neliniare Dentru slimulatorii structurali. Modelul respectiv se bazeaza pe descriere unei comportari reversibile Ia polarizare. Mecanismul prezentat este caracteristic efectului simplu de memorie afor i. Activatorii piezoelectrici se utilizeazä pentru controlul formei active. DacA In plus.. La aplicarea unei forte de o anumitä märime. Fortele de deformare produc deforma. Ir mod curent. Deformarea plasticä efectuatä In starea :nartenaiticã sau par martensiticA la rAcire se realizeazà prin cre IamelelDr variantei orientate in mod favorabil. 1. separate dar foarte apropiate totu una de cealaltä. Olander La aliajul AuCd.2 Materiale piezoelectrice (P Ma :erialele piezoelectrice sunt materiale care produc un camp electric dacã sunt supuse unei deformäri mecanice jar dacã asupra br actioneaza un camp electric. Cu ajutorul rnodelului respectiv s-au identificat componentele neliniare i relatiile dintre cãmpurile termomecanice cu cele elastice. reiaxare care are ca scop acomodarea variantei respective. utilizând principiul energiei poten minime. Transformarea inversä care se desth Ia reIncãlzire a materialului reconst tuie cristalul initial austenitic. se propune o teorie generala i se stabilesc câteva ecuatii neliniare termoelectromecanice. care se transformä Intr-o fazä martensiticä ortorombicä. Jr majoritatea acestor aliaje. una din variantele fazei martensitice (care in cazul sistemului Au — Cd sunt In numär de 24) se dezvoltä In detrimentul celorlalte i cedeazä locul unei deformatii sub sarci aã constantà. In detrimentul celorlalte var ante. In ccl de-al doilea caz. pentru evitarea neliniaritàtilor datorate interactiunilor diritre semnalele stimulatoare i cele senzitive. faza initiala. materialul respectiv se caracteiizeazä printr efect dub/u de memorie a formei. man de cuplare ale tevilor. corespun sistemelor Ti — Ni. 0 coexistenta perfecta se poate obtine in cazul ii care acela produs din material piezoelectric se utibizeazä atât ca senzor cat i ca activator (stimulator). Comportarea neliniarã datoratä neliniaritatii materiale sau geometrice poate influenta in mod semnificativ performan senzorilor i stimulilor piezoelecirici In structurile piezoelectrice laminate adaptiv. In primul car aceste materiale ac ca senzori pentru identificarea fo4elor sau a defornmtiilor. care se aseamãnã cu 0 deforma plastica. austeniticä are o structurä cubicä ordonatà (de tip B2) rezultatä dintr-o structurä cubicà centratä dezordonatä.le foarte man i pe principiul varia. In industrie se utilizeazã trei categorli de AM!’. Utilizärile reprezentative ale acestor aliaje sunt: contactorii i activatorii.martensiticä ca efect al acestei deformäri.

frecven de pâna Ia 20000 Hz.ue la expunerea unei brre dintr-un astfel de material Ia actiunea unui camp magnetic de ordinul a 1000 Oe. terbiu i dyprosiu. Aceastä metod se nume metoda JCL (Intelligent Constreined Layer Damping).structurile respective i prezintA interes deoarece prin utilizarea br se eliminã p mobile Intâlnite In cazul activatorilor convenlionali. Figira 1. proiectori sonici (500 — 2000 Hz). Con trolul activ al vibratiibor torsionale in cazul unui arbore se poate realiza prin ata unor straturi de material piezoelectric pe suprafe respectivà. 1)ispozitivele magnetostrictive se pot Incorpora in structuri de compozite multifunctionale pentru obtinerea unor deformatii stabilite anterior sau pentru interceptarea unor astfel de deformatii sau forte. proportional cu gradu! de deforrnare a materialului. La deformarea tnaterialului respectiv se genereazä un camp magnetic. Aceste materiale sunt capabile sä se deform cu un ordin de m mai mare decât piezoceramicele conven ionale care produc forte comparabile. Pentru aceste materiale magnetostrictive este necesarà efectuarea unei an 1ize a sistemelor luate In considerare atât din punct de vedere magnetic cat i din punct de vedere mecanic. Cercetarea efectuatà In domeniul JCL s-a extins i asupra controlului vibratiilor arcuite (Indoite) care apar in cazul curentilor Euler Bernoulli.3 Materiale magnetostrictive Proprietatea de magnetostric apare In unele materiale care se deform sub actiunea unui camp magnetic i myers. Acest dezavantaj fundani ental a fost recent depa prin crearea unor a magnetostrictori gigan denumiti Terfenol — D. Traductorii din Terfenol — D se utilizeazà cu succes ca pozitionatori. Aplicarea unor cãmpuri magnetice bidireclionale asupra unei bare de Terfeni — D se poate realiza printr-o tehnicA simpla: se trece un curent electric alternativ printr-un solenoid Infa In jurul barei respective. Activatorii disponibili In corne4 cu posibilita totale de deplasare de 0. 16 . Ccntrolul structural se realizeazA prin simpla implantare a stimulilor PZT In materialele respective sau prin legarea br la suprafatA. 4. Dacã se aflä dispu sub forma unor microdispozitive de mäsurare acestea pot actiona a senzori distribuiti in compozitele multifunctionale. Acest material denumit Terfenol — D este un aliaj de fier cu elemente de pãrnânturi rare.1% (J00jw sunt capabili sä genereze forte de 1750 N i opereazä la. izolatori (15 — 20Hz). dispozitive de absorbtie a ocuri1or i la simularea vibratillor unei mimi artificiale. Materialele magnetostrictive sunt cercetate de mult timp Insä existä putme ap1ica practice deoarece produc In general fo4e i defonnatii man In raport Cu puterea redusa pe care o consumA. Terfenol — D este un material inagnetDstrictiv gigant deoarece se poate deforma cu 1400 .2 prezintà modalitatea de constructie a activatorilor din baghete pi ezoelectrice.

4 Fluide electroreologice Materialele electroreologice (ER) sunt suspensii care suferä modificäri reversibile ale proprieta br reologice (viscozitate. 17 . Aceste structuri au proprietati “acordabile” datoritä faprului Ca incorporeaza In ele componente controlabile dintr-un material ER. suprimarea vibratiilor se poate realiza prin intermediul unui proces termoelastic. Sistemele de control analogic care utilizea. micropc zitionatori. magnetostrictive mini actuators) i la amortizarea vibra cu ajutorul unor dispozitive integrate cu structuri compozite obtinute prin Inglobare. detectori de efect i control al formelor. 1.zA activatori din Terfenol— D pot reduce in mod semnificativ vibratiile flexibile de La motoarele rotative. Utilizärile materialebor ER se pot clasifica In douà categorii: dispozizive controlabile ci structuri adaptabile. ceste modificäri reversibile se datoreazä interactiunii controlabile dintre )articulele dielectrice micronice din suspensiile ER. Structurile adaptabile ER se bazeaza pe controlul stãrii de agregare obtinut prin aplicarea unor câmpuri electrice diferite asupra unui material ER (figira 1. Traductorii magnetostrictivi se utilizeazä la ma unelte pentru amortizi. Figura 1.3 prezinta un activator magnetostrictiv. Materialele magnetostrictive se utilizeazà la confectionarea miniact magnetostrictivi (MMA.4). Rezultatele simulärilor efectuate cu astfel de materiale au arätat Ca prin Inglobarea MMA in structurile luate In considerare.ri pasive i ca senzori de vitezä. Polarizarea acestor particule conduce la modificäri de configura care produc modificäri semnificative ale proprietA reologice. La aplicarea unui camp electric comportarea materialului se modificã de la o comportare caracteiisticä stärii lichide la o comportare corespunzàtoare unui gel solid. plasticitate i elastL sub actiunea unor cãmpuri electrice.Aceste materiale pot actiona cu scopul suprimärii vibratiilor.

fluidele ER se utilizeazä la controlul activ a! elicelor flexibile ale rotoarelor.ia diferitelor faze prezente. Dispozitivele ER controlabile importante utilizate sunt valvele. apoi eliminarea apei de cristalizare i In fina] se produce sinterizarea la o temperaturä mai ridicatà. 18 . Porii constituie discontinuitã. amortizor rotaiv de ocuri i un algoritm de control. au structuri eterogene. opticä. In functie de conditijie de sjnterizare (duratä i temperaturä). In ultimul timp insã. l’luidele ER se utilizeazA i la structuri de tip fluid ER — bare flexibile umplute. suportur ile. In prima etapä are bc o evaporare a apei In exces. Sistemele de suspensii ale automobilelor sunt alcAtuite din trei elemente: fluid electrore ologic. 0 grinda de tip compozit cu o fractie volumicä de aproximativ 40% fluid ER prezintä o Imbunätä a amortizärii vibratiilor.urä atât de materiale prime utilizate cat i de metodele de fabricatie care fixeazä microstructurile finale i determinã reparti. Sinterizarea sub presiune uniaxialä sau hidrostaticà permite diminuarea nivelului de porozitate i accelereazä viteza de difuzie obtinându-se In final piese cu proprietá mecanice Imbunätãtite. Dupa o operatie de punere In formä In stare plastica (de exemplu argila modelatã cu apä de cätre olar) produsul respectiv se introduce Intr-un cuptor de tratament termic. Se obtin astfel materiale eterogen constituite din faze solide distincte. Proprieta mecanice ale materialelor ceramice sunt dependente In mare mä:.i de material i reprezintä sediul concentratorilor de tensiune care concuc la fragilizarea materialelor ceramice. (‘aracteristicile de proiectare i operare ale dispozitivelor RACD (Rotary Active Control Damper) controlate de calculator (cuplate cu fluide ER i cu senzori). Ceramicile traditionale fabricate din materii prime care nu au sufent prea mu! Le transformäri i care conlin deseori impuritati In concentratii care ne pot fi controlate. dispozitivele de frânare i amortizoarele. nitrurile i borurile. In aceastä categorie de rnateriale sunt incluse In afara ceramicilor traditionale fabricate din argue i a oxizilor pun. faze cristaline i faze vitroase saTi amorfe. permit ajustarea fortei de amortizare aplicate asupra vehiculelor.CAPIITQUJL II MATI CERAMICE Materialele ceramice sunt reprezentate In general prin OX1Z1 CU legaturi Lonice sau covalente. carburile. soclurile. Puterea necesarä este furnizatä de cätre sistemele electrice existent In vehicule. care contin pori mai multi sau mai putini. timpul sinterizãrii se produce sudarea particulelor prin difuzie In stare solidä i diminuarea treptata a porozitätii. Intâlnite in constructia elicopterelor. naturali sau sintetici i sticlele. chirurgie. indispensabile Intr-un mare num th activitati telmologice din cele mai diverse domenii: mecanicã. Ir. electrotelinicä i electronicA. Aläturi de ceramicile traditionale utilizate la constructia clädirilor existã o mare varietate de ceramici tehnice. industria nuclearA etc. cimenturile i betoanele.

a. Figura 2.doped tetragona] zirconia policrystal”). at compozi al repartitie granulometrice i at parametrilor de sinterizare (temperaturä. Reyes — Morel . Unele materiale ceramice prezintä fenomenul de piezoelectricitate sau de feroelasicitate find incluse In ultimul timp In categoria materialelor inteligent 2. presiune) permite obtinerea unor materiate cristatine i neporoase.1 prezintA trei microstructuri tipice ale unor astfel de materiate.2). In 1989 au semnalat prezen EMF i a proprieta de superelasticitate In policristalul tetragonal de Zr0 stabilizat Cu CeO (simbolizat cu Ce-TZP de la expresia In limba engleza “Ce .Figura 1. 19 .5 prezinta utilizärile fluidelor ER In sistemele de transmisie (de putere) cum sunt dispozitivele de frãnare i schimbätoarele de vitezL Un control riguros a! calitä.1 EMF In materialele ceramice In general EMF se Intâlne In materialele metalice i este asociat Cu 0 tran martensiticã termoelasticà sau netermoelasticä reversibilä (figura 2. .ii materiilor prime.

iei tensiunii monoaxiale de compresiune In functie de gradul de deformare pentru policristalul de oxid de zirconiu tetragonal dopat cu ceriu i curba temperaturä — grad dedeformare. Materialele ceramice caracterizate printr-o transformare de fazà feroelastica prezinta un efect similar. materialul se deformeazä plastjc iar In material are toe o transformare indusä de tensiune de Ia structura tetragonilä la 0 structurä monocLinicä.3).4 prezintä diagrama varia. transformarea se poate realiza de la o stare par (PE) la o stare feroelectricà (FE) sau de la o stare antiferoe]ectricã (AFE) la o stare feroelectricà (figura 2. Figura 2. prin tensionare monoaxialA. 20 .E se manifestä In general printr-o recuperare (revenire) a unei deformäri plastice aparente intr-un proces de incälzire. Se poate urrnäri modul de redobIndire a formei materialutui La Ineälzire.

Revenirea aceasta este foarte accentu redobIndindu-se deformatia axialä anterioarã In propo4ie de aproximativ 95%. F.17 • O’ 21 .7 %).0. stare feroe1ectric (FE) (a) T-. caracteristicä transformärii de la starea piezoelectrica Ia starea electrostrictivä. este Intrerupta de cäderi repetate ale sarcinii. 7GPa. figura 2. notatä cu Ta). de (. La o Incàlzire ulterioarä se produce dispari treptata a deformatiei reziduak datoritA transformàrii de fazà inverse care Incepe Ia 60°C ian Ia 186°C materialul revine Ia forma initialà. BT prezintã o structurã cubicã de tip “perovskit” (faza paraelectricã — PE.Materialele ceramice Cu memoria formei se caracterizeazä i prin transformäri feroelectrice de la starea paraelectrica Ta cea feroelectricã i tranzitii de la starea antiferoelectricã Ia cea feroelectricä. . 7. (b) T< 7. Pima transformare indusà termic eviden.I)eformatia continua. stare paraelectricà (PE) b. 2.ie cu natura “analoga” esentialã a deformärii conventionale de 0.iazá un fenomen de redobândire a formej asemänãtor cu cel Intâlnit la materialele ceramice din Zr0 A doua transformare este o transformare indusA de un camp electric i prezintä o deplasare de substitutie de 0.2 Feroelectricitatea i a ntiferoelectricitatea Figura 2.5 prezintä modificärile structurii cristaline care se desfà Intr—un material feroelectric caracteristic. Se observA de asemenea aparitia unei deformatii plastice reziduale axiale man. Curie Figura 2. Se remarcA o tensiune de rezistent maxima aproape constantä de 0.5 a).5 Structuri cristaline ale titanatului de harm a.1%.4 % cu caracteristici “digitale” sau 0 functie de memorie care este In contradic. La temperaturi situate peste temperatura de transformare de 130°C (ttmperatura Curie. titanatul de bariu BaTiO (9T).

4+ Din cauza dimensiunilor ionilor de Ti i u. Titanatul de bariu poate prezenta o polarizatie permanent chiar In absenta unui camp electric exterior.. 7 a). Se remarcã reorientarea directiei de polarizare sau chiar disparitia câmpului exterior aplicat (figura 2. ionn de Ti flu ocupa exact centrul celulei elementare jar ionii de O nu se aflA situati chiar In centrul f celulei. IrL absenta unui camp electric exterior.5 b) prezentând o polarizare spontanã i o deformare spontanã (faza feroelectricã — FE). dipolii electrici sunt orientati toti In accea directie. . Figura 2. Din aceastä cauzA centrul de greutate al sarcinilor pozitive nu coincide cu cel al sarcinilor negative ceea ce face ca celula e1emen.6 prezinta structura BaTiO . . .t. 7b). astfel incât flu se produce o polarizare netä. donienjile orientate pe directia câmpului tind sã creascA (figura 2.4+ . directia de polarizare a fiecArui domeniu este orientatä aleatoriu. 7 c). Se remarcã faptul cà momentele dipolilor electrici in fiecare celulä unitarä In stare feroelectricä sunt a In paralel.0 data cu scäderea temperaturii sub T cationii de Ba i Ti se deplaseaza spre anionii de (t (figura 2. La aplicarea unui camp electric Insä. De fapt.tar sà contina un dipol. Apare astfel o polarizare a materialului chiar In absent i unui camp electric exterior. in interiorul unui domeniu feroelastic (figura 2. In celulele antiferoelectrice dipolii se a antiparalel unul In raport cu celäla . 22 .

configura dipolului se modificã sub ac câmpului electric exterior sau a tensiunii.P Aceastä valoare corespunde polarizärii de satura(ie pentru ca toate domeniile sunt orientate in aceea directie (figura 2. Intr—un material paraelectric (figura 2.10). In cazul unui material feroelectric apare un histerezis datorat polarizarii spontane (figura 2. aceastA stare se mentine chiar in cazul In care cámpul electric scade la zero. Dacä entalpia liberä a stärii aritipolare este apropiatA de entalpia liberä a stárii polare. Un material AFE prezintä o transformare de fazä Intr-o stare feroelectiicä indus de cãmpul electric aplicat. Transformarea respectivä este Inso! itä de un histerezis care depä o anumitA valoare criticA E a cámpului electric (figura 2. curba de excitatie primara P = f(E) atinge 0 valoare rniaximA .8 prezintã douA modele de aranjament antipolar ale dipolilor In comparatie cu modelele de aranjament nepolar i polar. Figura 2. Pornind de la o stare initiala pentru care rezultanta dipolilor diferitelo domenii este nulä.9 a) se observä o variatie liniarä a curbei de polarizare. In unele cazuri dacA se induce starea FE.Figura 2. 23 . aceastä situatie corespunde cu fenomenul de “memorie deforma”. La aplicarea unui camp electric altemativ. materialele feroelectrice se comporta In mod asemänätor cu materialele feromagnetice.9 b).9 prezintã curbele de variatie ale po1ariza induse In material&e paraelectrice (PE feroelectrice (FE) i antiferoelectrice (AFE). sub actiunea unui camp electric aplicat asupra br.9 c).

2.La schirnbarea directiei câmpului exterior i La diminuarea irttensitä acestuia pânä La valoarea zero. 24 . Pentru a se obtine disparitia polarizärii. Figura 2. 4H sau compu Kt Sr BaKNbTi0 Pb(Zr. chiar Ia suprimalea câmpului electric exterior. denumit camp coercitiv. Ji Toate aceste materiale feroelectrice se pot utiliza ca elemente de memorie. deoarece dupä ce au fost polarizate pânä La saturatie.10). Pentru a se putea manifesta. In material se constatä prezenta unei pokirizaj ii remanente Pr.11). Functul Curie pentru BaTiO este situat la 120° C Iklte materiale ceramice feroelectrice sunt sarea Rochelle (KA . dacã materialul este supus actiunii unei forte pe o anumitã directie cristalografica (figura 2. Materialele piezoelectrice sunt materiale In care centrul de greutate a! sarcinilor pozitive nu mai coincide cu Ce! al sarcinilor negative. Feroelasticitatea materialelor depinde de temperaturä. este necesar aplicarea unui camp exterior -Er.3 prezintã schematic mecanismul pentru efectul de memorie In ceram AFE. Aceastã situatie corespunde cu fenomenul de “memorie aforrnei Totu memoria materialelor feroelectricelor flu poate fi permanentã deoarece in absenta unui camp electric exterior se produce o depolarizare lentà in timp. La cre temperalurii cre i dezordinea momentelor dipolare i orientarea devine aleatorie deasupra unei temperaturi critice denumitä lemperatura Curie. sub efectul agitàrii termice.3 Pi Piezoelectricitatea constituie o caracteristicà importantA a materialelor feroelectrice ( a unor dielectrice cum este cuartul). se mentine o polariza permanentä In ele (figura 2. En material apare o deformatie elasticã care induce sarcini pozitive i negative pe fetele opuse ale cristalului. piezoelectricitatea are nevoie de câteva cc nditii cristalografice care trebuie respectate.

06 (PNZS7). are bc astfel c transformare de fazA jar proprieta electromecanice i cele cielectr:. Posibilitatea de generare a undelor ultrasonore cu frecvente cuprinse ntre 0. dipolii aflati Intr-o configura antipar lelä Intr-o subretea AFE se rearanjeazä pe directii paralele. Prin cristal.1 Modjficarea parameirior de refea igura 2. modificarea deformatiei In cursul transformärii este aproxirnativ izotropa.4. Ti Jo 9803 Cu y 0. In consecint prin modificarea grosimii cristalului piezoelectric Se poate regla viteza de transmjtere In functie de durata solicitatã. In materialul respectiv se desf o transformare de fazä indusä de Ia o fazà ATE Intr-o fazä FE prin care cresc parametrii de retea a i c. datoritã aplicArii unui camp electric cu aceea frecventä pe fe cristalului.12 prezintä modificarea parametrilor retelei sub influenta u camp electric pentru un material ceramic de tip perovskit Pb Nb /(Zro Sn 1). aceste unde se propagA Cu viteza su case este mult inferioara vitezei semnalelor electrice.4 Transformäri de faz md use de un camp electric ub influenta unui camp electric. constituie o caracteristicä importantä a piezoelec tricit Aplicarea unui camp electric variabil pe o fata de intrare Intr-un cristal pi zoelectric genereazã unde de presiune mecanicä care se propagä In cristal. pastrandu-se totu aproape constantä tetragonalitatea retelei c/a.5 i 50 MHz. La cealaltã extremitate a cristalului aceste unde de presiune se transformä din nou in unde electrice. ]n concluzie. 2.Fenomenul de piezoelectricitate este reversibil i once deformare e1astic a unui cristal piezoelectric antreneazã apari sarcinilor electrice de semne contrare pe fe cristalului. cu 0 amplitudine 25 .ce ale materialului respectiv se modificã considerabil 2. un cristal piezoelectric poate fi emitator sau receptor de unde u itrasonore. )eoarece unghiul ‘ flu contribule semnificativ Ia modificarea volumu ui materialului.

14 prezinta polarizarea unui material ceramic cu y = 0.06) Var ia intensitätii radia X reflectate la aplicarea unui camp electric aratä cä polarizarea spontana In stare FE rämãne In planul c. Inir-un material ceramic de tip PNZST aflat Ia temperalura camerei ( = 0. paralel cu axa [ 10]a perovskitului. Irnaginea subretelei po In stare AFE este foarte asemänAtoare cu cea a eramicii PbZrO (figura 2.13).2 Dejenden deformafiei induse de Iemperaturâ Figura 2. 2.06 in func de gradul de deformare indus de un camp electric. 26 .4.Figu ra 112 Mod jficarea parametrilor de retea sub influenta until camp electric.

la temperatura de —76 C.15. Piezostricliunea este negativA pe dire tie transversalä i este pozitivä pe directie longitudinala.C caracteristicã de histerezis dublu este raprezentatä la tem camerei jar pentru starea feroelectricä. la — 76°C. La aplicarea unui camp de intensitate redusA in sens myers. La aplicarea unui camp electric de intensitate mare asupra unui material ceramic In stare AFE recoaptä se produce o deformatie masivã AL/L de aproximativ 7 x 10 care se mentine Intr-o stare metastabilä chiar dupä Ind cãmpului electric. apare un histerezis caracteristic stärii fero lectrice de tip fluture. La polarizarea inversà. se caracterizeazã printr-un grad mare de deformare discontinuä. Se remarcä faptul Ca discontinuitAtile de deformare care Insotesc transfor de fazä au o cre pozitivä atât pe directie longitudinalA cat i pe directie transversalä In raport cu directia de aplicare a câmpului electric (coeficientul lui Poisson aparent este negativ). sau a unei recoaceri. se obtine forma initialä In stare 27 . Ia temperaturi intermediare se observä o formä de tranzi cu curburi. Transformarea materialului indusä de câmpul electric de la starea A TF la st area FE. Procesul de transformare de fazä se poate urmäri pe curba de deformar transversalä din figura 2. EMF se observä la temperatura de —4°C. la temperatura camerei.

30°C i .200°C este AFE.17 prezintä curbele de deforma induse transversal de câmpul electric extern la temperatura camerei.065(ç). La un continut corespunzätor unei fractii molare a titanului y = o. In cazul deformatiei induse.AFE. temperaturä care se aflã situatã deasupra punctului Curie (sau Neil ) pentru toate materialele.zä AFE.06(’a.4. Slarea recoaptä prezentã in domeniul cuprins Intre . La transformarea de fazä AFE — FE indusä se remarcä salturi man In gradul de deformare (zlLi’L=8 28 . reprezentat cu linii continue pe diagrama de fazà a unui material ceramic cu y = 0.30°C i +10°C i linia câmpului N coercitiv pentru starea —FE la temperaturi situate sub temperatura de . Acest fenomen a fost inco rect interpretat In cercetärile anterioare ca find o altä fa. pentru materiale Cu compozitii chimice diferite.30°C (linia purictatä).iei induse de compozi(ia materialului F: gura 2. 2. faza AFE nu se observä Insa niciodatä In cursul unui ciclu de cre i descre a cãmpului electric. Linia câmpului critic corespunzãtoare transformärii de la starea FE la starea AFE (linia continua) intersecteazä linia cãmpului coercitiv pentru starea +FE In domeniul de temperaturi cuprins Intre . diferitã d faza prezentà la temperatuli de peste 10 °C. Cre de la 0. 0 data cu inducerea stärii FE.16 ilustreazä câmpul electric critic de sens myers care induce transformarea FE — AFE.o6 se observä o curbä caracteristicä unui dublu histerezis (de tipul I). FLgura 2.06. FracTia molarä de Ti. y.) Ia 0.3 Dependen deforma. In domeniul de temperaturi cuprins Intre --30°C i 10°C se remarcä un histetezis sub formä de curbã pentru polarizarea produsa de campul electric un histerezis myers. Si:area initialä se obtine prin recoacere la 150°C.

In timpul unui ciclu de camp e1 (tipul III). Diferenta dintre deformatia din starea initialA i cea care apare in procesul ciclic la o intensitate a câmpului electric nulA.18) In cazul In care concentra de Ti. modificarea gradului de deformare In funcie de cârnpul e ectric aplicat In stare AFE sau In stare FE este destul de mica. cu pozi pornit/oprit. y. n materialul care are o compozitie pu diferitä fata de cazul discutat anterior i anume un conhinut de titan ceva mai mare.17 c contine reprezentarea curbei de deformare pentru un material cu y = 0. Starea initiala de deformare se poate redobindi doar printr-o recoacere pâna La 500 C.065 cu caracteristici ireversibile.16. este de asemen remarcabilä. (y= 0. de pe axa orizontala se inlocuie cu temperatura care se reprezintä pe directie opusä. aceastã diagram de fazA este din punct de vedere topologic identicä cu diagrama de fazä din figura 2. In functie de concentratia y i de câmpul electric E utilizat (figura 2. Figura 2.063). acest lucri constituie o posibilitate de utilizare a materialului ca traductor de deplasare digital. Datele oblinute din aceste curbe de deformare se pot utiliza Ia construirea diagramei de faz a sistemului Pb Nb [ Sn )I. faza FE indusã de campul electric flu revine In starea AFE nici la scäderea intensitit câmpului pânä La valoarea zero (tipul II.Pc de altä parte. acest proces este denumit “memorizarea” stàrii de deformare FE. Pentru obtinerea sthrii initiale este necesar Un camp redus de interferenta de sens contrar. figura 2.17 b).y 7 La temperatura camerei. Caracteristica principalá a acestei diagrame o constituieexisten celor 29 . E = 0 kWm.

4. nul dintre cele mai impotrtarite criterii de apreciere a unui activator este conducerea sigur i stabilà. Se poate presupune cä procesul de inducere a deformãrii se desffi In douã etape: In prima etapä are bc o cre izotropicä a volumuluj (0 — A.0707 atât In stare AFE cat i in stare FE la temperatura camerei. a elementului de pozition Intr-o ma de taiat de precizie. Reprezentarea 30 ..iei induse de presiune T. F igura 2. Figura 2.4 Me de reorientare a domeniiorftroelastice In materialele ant feroe ectrice Materialele antiferoelectrice nu pot fi polarizate macroscopic. Deoarece aceste materiale au polariz de subre. x .5 x 10 In cea de a doua etapä se produce o deformare anizotropica care Insote rotatia domeniului FE (A — A ‘. este posibil o reorientare a domeniilor chiar pertru materialele AFE prin transformarea de faz folata la starea FE.20 indicä deforma longitudinale induse intru-un material u memoria formei din sistemul PNZST cu y = 0. 2. A’: ZIL/L = 8 x ]U datoritA transform ãrii de fazà AFE— FE (figura 2. In zonele II i III se observa prezen EMF. 2. Figura 2. faza FE polarizatã pozitiv (+ FE) i faza FE polarizatü negativ (-FE ale cäror limite se caracterizeazA prin cele douä linii de transformare coresponzätoare cre i scãderii intensitatii câmpunlor electrice.20 prezintA de asemenea un model posibil pentru materialul cu hister dublu (zona 1). se pot lua In considerare orientãrile domeniilor feroeIasti Aceastä interpretare permite In diferentei dintre deformatia care se produce in stare initialä i deformatia care apare intr-un proces ciclic (figura 2.ea strâns legate de distorsiurea retelei.20. Acest proces este schitat In figura 2.c3 = 9x 10’.075 In zona a 111-a.19.a deforma. Zonele de compozi I i IVprezintä un histerezis caracteristic dublu i respectiv o inversare (anulare) a domeniului feroelectric.4.17 a). A cum s-a aràtat anterior. indicä deforma longitudinale i transversale induse In materialul cu y = 0.5 Dependen.trei faze: AFE. sub o tensiune mare.12) In care celula de perovskit cre izo tropic prin AL/L = 8.

Penomenul de modificare a formei Intâlnit In materialele ceramice se poate e ffirä dificultàti prin terminologia conventionalA utilizatä In cazul aliajelor Cu memorie: expresia “tensiunea X” se Inlocuie Cu expresi “câmpul electric E”. caracteristici ale aliajelor cu memorie i ale m ceramice antiferoelectrice. • spa redus necesar pentru obtinerea modificärii initiale a formei.ei mecanice i a mentenabilitatii. avantajele principale ale materialelor ceramice sunt: • raspuns rapid La modificäri ale parametrilor extemi. 2. thrà o generare de caldurä. Aceastä categoric de materiale utilizate In mod special ca activatori ceramici la fel ca i materialele piezoelectrice vor constitui noi elemente vitale pc:ntru genera urmätoare de dispozitive utilizate In micro — mecatronicä sau In electromecanicä. ‘Fabelul urmãtor prezintA o compara Intre caracteristicile celor doua caLegorii de materiale discutate. cre rezisten.5 Avantajele utilizärii niaterialetor ceramice cu memorie . mv stiga continua pentru Imbunatätirea deforma. “Substituirea digitalã “si “memorarea stariiferoeleclrice” discutate in cazul materialelor ceramice corespund CU “superelasticitatea” i Cu “efectul de memorie aforrnei” prezente In aliajele CU memorie. cre stabilitätii caracteristicilor de deformare In raport cu modificärile de tempe t-aturã. cre pânä Ia 80 MPa In comparalie cu valoarea normalã de 35MPa pentru starea feroelectricã. • posibilitatea unui bun control a! memoràrii i redobindirii formei prin actiunea cámpului electric.iei induse. Pentru compara se prezintà i un material ceramic cu baza niobat de plumb (PAIN) care este un material electrostrictiv cunoscut Curba tensiune — deformatie pentru materialul PNZST In starea AFE este modificatà dc-a lungul axei deformatiei In raport cu cea pentru PAIN. • consum mic de energie care reprezintä cam a suta parte din cel necesar in cazul aliajelor. din cauzEI diferentei dintre deformatiile spontane din stärile AFE i FE. 31 . de ordinul milisixundelor.s-a realizat In funcçie cie tensiunea de comprimare uniaxialä pentru diferite valori ale intensitalii câmpului electric. tudiul materialelor ceramice cu memorie a Inceput doar In ultimii ani. força maxima generata obtinutä când ceramica se contractã mecanic ( flu pentru generarea unei deplasäri). Drept urniare. In concluzie.

Atomul situat In centrul tetraedrului (figura 3. elastomerii etc.Unghiul dintre douä legaturi de carbon este de 1090. ARN.1 b prezintä schematic structura etanului (G i a cloretanului (c In spatiul bidimensional thrä a se lua In considerare unghiul de 109° format Intre legaturile atomilor de carbon. colagenul etc. in cazul polimerilor siliconici este atomul de siliciu. I ntre diferitii atomi ai unei molecule organice este relativ ridicatä (tabelul 3.POLIMERI 3. C poate avea legäturi cu ci Insu cu un element electropozitiv (IJ sau cu un element electronegativ (CT Energia de legäturä.1 G E lectul de memorie a formei care a fost eviden in unele materiale polimerice are Ia bazã un mecanism diferit de cel Intâlnit In materialele metalice.) sau polimerii naturali (cauciucul.1). P’limerii sunt constitui dintr-un mare numär de unitati elementare denumite monomeri care sunt molecule organice al cAror element principal este atoniul de carbon sau.1 a) este legat de cei patru vec:ini prin patru legaturi covalente.1). 32 . Figura 3. Atomul de carbon care posedã patru electroni de va1en poate stabili legaturi covalente cu atomii de aceea naturä (cazul diamantului) sau de naturi dif (figura 3.CAPITCeLUL II) MATERIAIL PLASTJCE .). celuloza tc.). polimerii sintetici (materia1 plastice. Ace monomeri reprezintä elementele de bazä In toti polirnerii cu masã molecularä ridicata cum sunt de exemplu macromoleculele biologice din org2nismele vii (ADN.

T 3. Hidrocarburile nesaturate (olefinele). diferä de hidrocarburile saturate (metan.2 prezintä monomerii utilizati In mod frecvent pentru sinteza plimerilor. care constituie grupa ce mai importantA. etan. propan et prin prezen unei duble legaturi C = C care se poate deschide i devine X-C-C-X. Ia care se pot lega alti monomeri In punctele notate cu X 33 .

34 .

35 .

portament elastic nu este Insä liniar jar raportul a . aceste materiale sunt amorfe. se pot deosebi polimeri liniari amorfi. Mest com.E4astomerii sunt materiale cu proprietã caracteristice. fDite sau pläci) Intr-o formä In general rece. In cazul acestor materiale nu se poate utiliza notiunea de masä molecuhrä. pentru ca apoi. deci i cre rigidità materialului respectiv. care nu se topesc. total reversibile (sub tensiune.2 Arhitectura structuralà a polimerilor D punct de vedere arhitectural. macromoleculele nu sunt legate Intre ele decât prin legäturi slabe.. In polimerii liniari sau ramificati obtinuti prin aditie. Legaturile atomice sunt foarte puternice i lan flu se pot deplasa. Proprietä br depind de gradul de reticulare.1 Podimeri liniari arnorfi Polimerii [ sunt constituiti din lanturi lungi a cãror coeziune este asiguratä de legäturi covalente. A materiale se numesc termodurjficabile deoarece In general cre temperaturii favorizeazä reactia de polimerizare i cre gradului de reticulare. polimeri ramjfica polimeri reticula. structura polimerilor poate lua forme dil’erite. Intre temperattira de tranzitie vitroasã i temperatura de topire. Comportarea materialelor plastice depinde In mare mäsurä de structura br i de gradul de reticulare. La cald. sunt de fapt potimeri cu masà molecularä mare i cu lanturi liniare. aceste lanturi pot sä alunece cu destulä u urintä unele In raport cu celelalte i in acest caz polimerii iau forma unui lichid mai mult sau mai putin vâscos. L cre temperaturii flu apare starea vâscoasä Insà polimerul termorigid I pãstreazä rigiditatea pânã In momentul degradärii prin oxidare sau prin ardere. In cazul polimerilor termoplastici. lanturile tind sä se aliniaze In cursul deformärii i rigiditatea br cre Pentru obtinerea unui astfel de comportament. dependent de mobilitatea relativä a lanturilor polimerice i de posibilitatea de rotire a legaturilor C — C. 36 . de tip Van der Waals.2. La cre temperaturii cre mobilitatea relativä a lanturilor polimerice iar comportamentul acestora este la Inceput asemAnätor cu Ce! al sticlei. Termenul “termodur indicä de fapt procedeul de formare prin injectare Intr-o formä caldä a materialului sub forma monomerilor Impreunà cu catalizatorul i desf reactiei “la cald”. sau de tipul legäturilor de hidrogen. materialele plastice In general se pot clasifica in materiale termoplastice i materiale termorigide. Polimerizarea prin adi. 3. agita termicã scade i Linturile nu mai pot aluneca cu u unele In raport cu celelalte.i i uneori polimeri cristaliza(i.ie conduce la formarea macromoleculelor liniare care se pot ramifica. 3. Policondensarea conduce La obtinerea unor retele tridimensionale. sä devinä asemänä. Polimerizarea prin reac cii In lan. .e flu respectä 1 lui Hooke. La räcire. In functie de comportarea br mecanicä. find posibile deformatii elastice man. Materiale termorigide (termodurificabile) se obtin prin condensarea monornerilor polifunc In retele tridimensionale de macromolecule.Reactia de transformare a monomerilor unor substaifle nesaturate (foarte reactive) in polimeri se nume polimerizare. Dacä tensiunea este nulä. punerea in forme sau formarea se realizeaz prin injec polimerului In stare caldã (sub formä de granule pulbere. Materiale lermoplastice se caracterizeazä printr-un comportament global reversibil. Plimerizarea se poate realiza prin reactii consecutive sau prin reactii in lan i este puternic exotermä. In functie de modul de polimerizare. obtinându-se dimeri. Acestea unt materiale amorfe. se realizeazä prin radicalii liberi i conduce la obtinerea unor macromolecule cu grade de polimerizare de cáteva sute sau mu. gradul maxim de polimerizare In acest caz rareori depA cifta 6. trimeri etc. Deplasarea relativ a lanturilor flu este limitatã dec de o u reticulare. elastomerii trebuie utilizali kt temperaturi situate peste temperatura br de tranzitie vitroasä. aceste deformatii elastice pot atinge nivelul de 1000%).or Cu cel a! cauciucului. Polimerizarea prin reactii consecutive se realizeazä succesiv.

Exista trei tipuri de configura . .H — (f N N (‘II 7 ‘N ‘N I ( N . linlilepunctate reprezintd legdturile de hidrogen Din punct de vedere ca rigiditatea unui polimer amorf depinde de tipul atomilor sau de radicalii prezenti In lant.3). V arietatea posibilitätilor de dispunere a grupãrilor laterale conduce La configura diferite in functie de pozitia br i de ordinea br de aparitie de-a lungul lantului (figura 3. sau Intre segmentele aceluia lant daca acesta se Inra injurul lui insu (figura 3. p izotacticä (de aceea parte).In acest caz polirnerii trec printr-o etapä de tranzitie (lichid —÷ solid amorO asemänätoare celei care apare In procesul de fabricatie a sticlei.2). b. lungul a.pozi atacticã in care gruparile laterale apar aleatoriu de-a lungul lantului.pozitie izotacticã In care gruparile laterale sunt situate de aceea parte a lantului. N—Sfl w= I— .?r= c i N C N N N Figura 3. in punctele br de contact. N •‘ ‘N II a C . 37 . 0 sub aceastA temperaturã polimerul manifesta o oarecare rigiditate care nu depinde in mod direct de legaturile covalente dintre laiituri.—-—N. .pozitie sindiotactica in care grupàrile apar Intr-o altemantá regulata de-a lungul lantului. — N t: l’r-. T Ia care se produce tranzitia este denumitA temperaturä de tranzitie vitroasã. p)zitionare atacticä (aleatorie).2 Naion 6—6 crisializas. Aceasta rigiditate se datoreaza legAturilor secundare de tip Van der Waals sau legAturilor de hidrogen (punti de hidrogen) care se stabilesc intre lanturi.

cpolimer static.c.2 F ramjflcati C’opolimerii pot fi grefa adicä de lanturile principale se pot lega grifoni au segmente de lanturi (figura 3. c alternant. cDpolimer secvential. pzi sindiotactic (alternare ordonatä). d.6 prezintä polietilena cu structurä ramificatä. a.4 i figura 3.5). cpolimer grefat. Astfel de ramificalie a 1an principal nu se produce doar In cazul copolimerilor ci apare i Ia numero homopolimeri.3 Plirneri reticula(i 38 .2. Grupärile aterale pot fi atomul de clor (In cazul policlorurei de vini!) sau radicalul benzenic (in cazul polistirenului). 3. c.2. 3. Figura 3. b.

prin intermediul unor por de lanturi. reticularea prin intermediul atoniilor de oxigen. In cazul vulcanizärii se obtin reticuläri cu legaturi foarte scurte Intre lanturi Insä se pot obtine i legãturi mai man. AceastA reticulare se poate obtine i In cazul polimerilor cu lanturi liniare.Din monomeri trifunctionali sau multifunctionali se pot obtine polimeii ai cãror lanturi formeazä o re tridimensionalä i care suntcunoscu! i sub denumirea de polimeri reticulati. 39 . b. a. in cazul cauciucului vulcanizat reticularea se realizeazä prin intermeciul sulfului. Folimerul reticulat reprezentativ este cauciucul (figura 3. Procesul de reticulare In acest caz se obtine prin deschiderea legaturilor duble C = C din lant i formarea unei legäturi covalente puternice Intre douA larfluri liniare. Prin aceste legaturi transversale se In legaturi puternice covalente i flu legAturi de slabä inlensitate cum sunt legaturile de tip Van der Waals sau legàturi de hidroger.8). Cauciucul natural care are un comportament mecanic asemänätor unui elastom (rigiditate redusà i o mare elasticitate).. reticularea se produce in prezen oxigenului din aer i sub influenta radiatiilor ultraviolete (figura 3. deschiderea leg C = C sub actiunea fotonilor din radiatiile ultraviolete. ca In figura 3.9. dacä se reu stabilirea unor legaturi transversale Intre lariturile liniare principale.7).

2. Unii polimeri prezintä o modificare pronun a volumului (curba ABG. deci o structurà moleculaiä simpla (de exemplu. Polimerii care au un astfel de comportament sunt constituiti din lanturi cu grupäri laterale de dirnensiuni man.3. C — stare Iichidà (comportare tip cauciuc). B -. A -. ceea ce face ca la räcire sä flu se mai poath obtine un aranjament ordonat. Curbele ABCD.4 P cristalizafi La solidificare. 40 . Figura 3.stare lichida. E — zone cristalizate in matrice de lichid care se solidificä (sau se tope F zone cristalizate in matrice vitroasä. polietilena Iiniarã). corespunde unei sc a energiei totale a sistemului. ABEF i ABG corespund unor viteze de ràcire man. Aceastä tranzitie corespunde unei ordon a lanturilor de Ia o configura caracteristicà stärii lichide (agita termicä puternicã care flu permile ordinea la mare distantä) la o configura caracteristicA stärii cristaline (agita termicA redusã care permite ordinea la mare distantä).10).ra 3. Configura lanturilor permite legarea br prin atomi sau lanturi secundare (In cazul polimerilor reticulati). elementele br constitutive (atomi sau molecule simple) crista1i Noul aranjament spatial ordonat a! particulelor.siinetria lanturibor In raport cu axa acestora.10 prezintã modificarea volumului polimerilor In functie de temperaturä. In acest caz polimerul se aflà In stare vitroasA i are o structurã amorfà. La scäderea temperaturii mncepãnd de la temperatura de topire. lanturi ramificate i 1an reticulare. Aceastä modificare de volum se datoreazä faptului cà In momentul solidificärii. Curba ABCD corespunde comportärii polimerilor care nu pot cristaliza n conditii intrinseci. medii i respectiv reduse. D — stare vitroasä.A). G — stare cristalinä. Conditiile care favorizeazä cristalizarea sunt: . Lanturile respective “Inghea(ã” in pozi pe care o au la Inceputul scäderii temperaturii. Pantele acestor curbe sunt propor cu eoeficientii de dilatare Iiniarã ai polimerilor respectivi. Panta curbei corespunzätoare stärii cristaline (G) este aproximativ egalä cu panta corespunzätoare stärii vitroase (D) i este inferioarä pantelor corespun2:ätoare stärii tip cauciuc (E. materialele care contin legaturi metalice i majoritatea materialelor cu legäturi covalente i ionice suferä o contractie bruscà. densita polirnerului variazä continuu. dupã curba ABCD.lichid vâscos. care evolueazä spre o stare mai stabilä. figt. ( i stärii lichide (B.

b i C Sunt ortogonate). In general se Intâin polimeri cu un nivel de cristalizare de 80% sau 90%.11).prezenta legaturilor secundare (legAturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen) Intre lanturi (de exemplu. polimer par cristalizat. Polimerul cristalizat caracteristic este celuloza.11. D e obicei se Intâlnesc foarte rar polimeri total cristalizati. se presupune cä lanturile se pliaza unele peste celelalte dupa curn se vede In figura 3. conditie care permiteordonarea macromoleculelor.absenta unei ramificäri puternice sau a reticularii. 41 . La scarä macromolecularä. . aceste zone cristalizate pot apare uneori grupate In “sferolide”. a.13) i polimerizarea prin condensare (care antreneazä formarea unor subproduse. 3.3 Pioprietä polimerilor Reactia de polimerizare poate prezenta douä forme: polimerizarea pr/n ad/tie (in cursul cäreia monomerii reactioneazä f eliberarea unui subprodus de reactie. Uneori un lant flu se limiteazä la zona cristalizatã ci se poate prelungi In zonele Invecinate cu structurä amorf sau uneori poate sä Intre In zonele cristalizate vecine. lanturile macromoleculare se regrupeaza pentru a forma cristale ale cäror forme geometrice exterioare pot sä imite structura cristalinä (figura 3. figura 3.12). Axa lanturilor este perpendicularä pe plachetele cristaline i deoarece lungimea br este net superioarA grosimii acestora. In zonele cristalizate. Acest grad de cristalizare cre cu scäderea vitezei de cristalizare. b. poliamidele). in general o moleculä cu masä molecularä mica). . adicä sub forrnà de globule incluse Intr-o matrice cu st: amorra (figura 3.or’lonarea structurii lanturilor. a. monocristal format din lanWri moleculare Indoite (cele trei axe a. deci o ordonare stericä (polipropilena izotacticä)..

d i f) ecuatia de mai sus devine: M =M unde: X este gradul mediu de polarizare jar M este masa molecularä a monomerului. corespunde numArului mediu de monomeri prezen In macromolecule (Xpoate atinge valori de ordinul 4 1O sau 1O Masa molará medic ca numãr. — Mp= = I 1 E Inlocuire. n este fractia molarä de macromolecule care au masa molecularä M ])acä se neglijeaza masa molecularä a grupelor terminale ale macronioleculelor (grupele R i R din figura 3. — Ma— >2 unde.• i o reprezintä eiectronii care particip Ia Iegätura C — C. Masa moleculará medic ca math. Raportul M I M. M se determinä cu relatia.5 i 3 ( 2 pentru policlorura de vinil i polimerit obtinuti prin condensare) Insã poate atinge i valori mai man de O.11. Proprieta fizice i mecanice ale polimerilor depind atât de masa br molecularä cat i de gradul de polimerizare. x reprezint electronul liber sau grupul lonizat de initiatori. 42 . R de polimerizare conduce la formarea macromoleculelor cu mase moleculare man. (de exemplu In cazul polietilenei).14).3). adicä au acela numàr de unitati fundamentale. se nume polidispersitate i ilustreazä lärgimea distributiei maselor moleculare (figura 3. 33. X. De obicei acest raport M /M este cuprins Intre 1. M este un alt parametru caracteristic. ecuatia ia forma. Masa molecularä medie a polimerilor are o influentä deosebità asupra proprietà fizice i mecanice ale acestora. Dacä se considerä P fractia ponderalA de macromolecule care au o masä molecularä M. Gradul mediu de polarizare. cea care prezintä o importaii ã deosebità In uti1iz este In primul rand densitatea acestora (tabelul 3. Raportul M / M este egal cu 1 dacä toate macromoleculele au aceea inasä..1 De polimerior Dintre proprieta fizice ale polimerilor.

dupà cum se observä din tabelul 3.4). trebuie sã se ia In considerare diferenta mare care existä intre coeficjentjj de clilatare liniarä ai celor douã tipuri de materiale. In cazul polimerilor cristalizati.4 este relativ scAzuth ceea ce face ca aceste materiale sä se utillizeze In general ca izolatori termici.iunea de temperaturä de tranzi(ie vitroasà simboIiza cu T care se define ca find temperatura deasupra 43 . devine mai dens decât In starea amorf 3. Pentru explicarea fenomenului de memorie intâlnit In matenialele polimerice se utilizeaza no.erial i este cu atât mai mare c cat legaturile respective sunt mai slabe.in materiale plastice montate de exemplu pe axe m ta1ice. macromoleculele acestora sunt foarte apr’opiate insä intensitatea legaturilor dintre ele este slabä (legaturi Van der Waals sau legaturi de hidrogen).Densitatea mica a materialelor plastice se datoreazä densitãtii reduse d H i C care alcAtuiesc laturile polimerice. Conductibiliratea termicã a polimerilor. Prin calculele efectuate pentru determinarea t&erantelor i jocurilor in ansamblele mecanice care con.3.2 Priipriet termice Coeficientul de dilatare liniarã depinde in general de tipul legãturilor care asigurã coeziunea asamblului de atomi sau de molecule ale unui ma. In cazul polimerilor amorfi. ionice sau covalente (tabelul 3. coeficientii de dilatare liniarä ai materialelor polimerice sunt mult mai man decât cei ai materialelor metalice. macrornoFeculele pot avea puncte de contact i coeziunea totalä se mic In consecintä. ramificati sau reticulati. sub formä de spume. [ polimerul cristalizeazä.

17’).ei respective. fiecare compozitie 44 . fenomen care se poate repeta de mai multe on. Limita superioara a acestui domeniu se situeazä la dreapta punctului T = T. jar limita sa inferioar este temperatura de tranzjtie vitroasä.cäreiaeIasticita unui polimer scade brusc i polimerul rigidizat prezintã o comport de tip cauciuc (figura 3. T reprezentatä grafic In figura 3. S poate evidentia experimental o corela Intre temperatura de topire.15).i de tip cauciuc i ale stArii de polimer. la temperatura de tranzitie vitroasä. T segmentele lantului polimeric rigidizate devin mobile iar panta curbei de reprezentare a elasticitä’:ii in functie de temperaturã se modificä brusc. Se remarcä faptul c temperaturile de topire i de tranzi vitroasA ale polinierilor pun pot varia atuncj când se realizeazA amestecul polimerilor (figura 3. Aceastã figur prezintä o oarecare asemänare cu diagramele de fazã I asä deoarece flu este vorba de o adeväratä diagrama de echilibru. Aceastà comportare asemànätoare cauciucului presupune posibilitatea de a se deforma prin expansiune sub ac unei fo4e i de a reveni la dimensiunile initiale la Incetarea actiunii for. nu se poate utiliza pentru determinarea propo4iilor relative ale diferitelor faze. T a polimerului. La cre ternperaturii peste temperatura caracteristicä T deformatia se anuleazä jar forma m revine la cea initialã. P: räcire. 5 T Aceastã figura permite determinarea limitelor domeniilor de existent ale stäri.5T In timp ce homopol:merii asimetrici (de exemplu polistirenul) se situeazä aproape de temperatura T ‘O. S’ remarc faptul Ca hornopolimerii cu lanturi simetrice (de exemplu polietilera) sunt apropia de temperatura Tv=O. 74 T Copolimerii cu secventa aleatorie se situeazä In zona In care T 741 copolimerii secventialj sunt situati In zona In care T O. T i temperatura de tranzitie vitroasä.

In momentul in care sarcinile elcctrice se repartizeizA In pozi urmãrite. Trnsiunea de sträpungere a polimerilor este mare i este cuprinsã Intre 150 kV/cm i 500 kV/cm. marea mobilitate a lanturibor permite deplasarea acestor sarcini. 3. Din acest punct de vedere polietilena i polipropilena prezintä o impor1an deosebjtã datoritä structurii br ordonate.4 Pnprietáfi oplice 45 .corespunde de fapt CU Compozitia constituentilor (macro individuale) care flu variazä In func de modificärile de stare. cuprinse Intre 1 O’ O i 1018 Q i constituic excelenti izolatori electrici. aceste materiale flu presupun prezenta unor purtätori de sarcini electrice (electroni sau ioni). mobilitatea lanturjlor se reduce i sarcinile electrice sunt imobilizate In pozitiiie respective. forte Van der Waals sau punti de hidrogen Intre lanturi. Polimerul utilizat In mod frecvent In acest scop este un copolimer de tetrafluoretilenä i hexafluorpropilena. utilizati ca electreti. lanturile liniare se depliazä se aliniazä sub actiunea fortei aplicate. Comportamentul polimerilor In camp electric alternativ i in mod special in cãmpuri electrice de Inaltã frecventa depinde de polaritateamolecule br. In cazul polimeri]or aceste valori sunt mici (1O ÷ IO In ultimul timp se studiazà din cc In ce mai mult polimerii conductcri.iri situate peste temperatura de tranzitie vitroasã polimerii respectivi sunt supu unui camp electric unidirectional puternic.3. P.eudocristalizarea datoratA fortelor mecanice dä un aspect translucid aib laptos unor polimeri amorfi transparen In stare amorf polimerul este perfect transparent. Sub temperatura de tranzitie vitroasä. Materialele plastice au in consecinta rezistivitãfi electrice foarte man.3 Pr electrice Datoritä legaturilor atomice existente in polimeri (legaturi covalente de-a lungul lanturilor). Electretii se obtin din polimeri (nailon sau polipropilena) la temperat . Deoarece energia internä a unui solid cri este mult mai slabà decât cea a unui solid amorf.3. Unii polimeri amorfi pot suferi o pseudocristalizare par cand sufit SU unei tractiuni uniaxiale. alcätuite doar din carbon i hidrogen. Electre(ii sunt materiale dielectrice Incärcate in permanen cu sarcini electrice. In acest caz. dar In cazul In care i se aplicã o for se formeaz microzone pseudocristalizate care difuzeazã lumina i dau polimeru ui transluciditate. Sarcinile electrice preexistente se deplaseaza i se obtine o orientare a dipolilor sau o injec a sarcinilor exteme produse prin ionizarea gazului ambiant. se scade temperatura polimerului. 3. Factorul de pierdere dielectricã este un parametru important care permite sudarea prin inductie la curenti de InaltA frecventa. procesul de cnStaliz este Insotit de o degajare de cäldurä.

ace trebuie sa aibã o structurä amorffi. caracteri tica respectivä rezultã din interactiunile secundare dintre macrornoleculele din lanturi.6 prezintä principalele caracteristici mecanice ale unor polimeri organici. poliacrilici i policarbonati).5 Proprietã mecanice Rigiditatea polimerilor flu se datoreazã coeziunii dintre atomii constitutivi ai materialului ca In cazul materialelor ceramice. 3. labelul 3. Rigiditatea polimerilor este in consecinta mult mai slabA decât cea a materialcior sau a ceramicelor (tabelul 3. se pot modifica In functie de arhitectura structuralà (amorf crista1iz sau ramificatã). Coeficientul de transmitere a luminii scade o data cu apari unei cristalizäri.Lnii polimeri prezintä proprietä optice interesante.6). Ia temperatura ambianta. Modulul lui Young in cazul materialelor termoplastice este cuprins Intre 1 i 4 MPa. Tabelul 3. Pentru a putea transmit lumina. zonele cu structurä cristalinã joacä rolul unui centru de difuzie. valorile respective pentru ace1a material.5 prezinta vaborile indicelui de refractie (pentru lungimi de undä siti In spectrul vizibil) i al coeficientului de transmitere a luminii ale unor polimeri care se pot utiliza datoritä proprieta br optice (po1imer i termoplastici.3. 46 . In acest caz.

3.i. cauciucul I poate man de câteva on dimer 47 . dar care la temperaturi scäzute (196°C) I pierde aceste prcprietä. care este un material polimeric cu proprietä de elasticitate la temperatura camerei.4 Mcanismul EMF In polimeri Exemplul caracteristic pentru aceastä grupä de materiale Ii reprezintã cauciucul. Sub actiunea unei fo4e.

D intre polimerii organici utilizati In mod frecvent. Forma initiaia (originala) a polimerului se obtine prin topirea pulberii sau a peletelor polimerice. In polimeri se pot distinge trei tipuri de mecanisme ale EMF: .18 prezintä fenomenul de redobândire a formei pentru douã probe de . 3.v sau mai mare decât temperatura sa de tranzitie vitroasä T Forma modificatä a polimerului se fixeazä (memoreazä) prin räcire la o temp raturä mai mica decât temperatura sa de topire sau temperatura de tranzitie. T Piin reIncälzirea materialului peste temperatura sa de topire sau peste tern peratura T acesta I redobãnde forma ini. Prin ramificare sau sub actiunea radiatiiioi.1 EMFstimulal de temperaturà In general interactiunile lan polimerice sunt foarte slabe. 7 prezinta interactiunile fizice caracteristice EMF pentru câteva tic un de polimeri. nu. Ultimele douA tipuri de interactiuni sunt permanente i se utilizeazä pentru construirea formei initiate. Modificarea formei poiimeruiui se obtine sub actiunea unei tensiuni aplicate la o temperaturA mai mare decât temperatura de topire a polimerului respecti. ramificare i reticulare. Acest fenomen este repetabil. la Indepartarea folei respective revine imediat la forma de plecare.EMF obtinut pnin reactii chimice. (pc limetil metacrilatul. Una din probe este comprimata la 80°C (T — 25°C) cu Ufl grad de deformare de 50% iar cea1a1t a fost supusa aceluia grad de detbrmare La 120°C (T + 15°C). originale. a agregatelor sau In stare sticloasä. se pot crea legaturi transversale. Interactiunile lantunilor polimerice care pot contribui la constituirea unei retele sunt cele Intâlnite la formarea stàrii cristaline.EMF provocat de actiunea electronilor sau a fotonilor prin reactii foto sau electrDchimice.siunea initiala. cei care prezintA In anumile conditii i efecte de memorie a formei sunt polimetacrilatul de mciii.EMF produs ca rezultat a! actiunii temperatunii.mai poate redobândi aceastä formä.4. celelalte 48 . Tabelul 3. . Memoria formei se pästreazä atâta timp cat proba este deformatä sub temperatura T A mod de comportare este caracteristic polimerilor organici. D exemplu.ialã memoratä.poate mentine forma Ia cre temperatunii peste T Forma poiimerului respectiv se poate totu modifica sub actiunea unei tensiuni In apropiere de temperatura T (sub T + 10°C) i materialul poate reveni la forma mi ialä La temperaturi situate peste T IFi 3. in lanturile Dolimerice unidimensionale flu se poate pästra nici o formä peste temperatura T Pentru a se mentine o formä stabilä. PMMA curge in absenta liantilor (agen de here) i nu. Dupä o deformare prin Intindere urmatä de o räcire la —196°C cauciucul i ‘ (memoreazã) forma alungita i o pästreazä atâta timp cat t se mentine sub temperatura de tranzi vitroasä. Proba deformatã la 80° C I poate recobândi forma initialá Ia temperaturi situate peste T insä proba deformatä la temperaturi mai man decât temperatura T timp de peste 30 mm. lanturile polimerice trebuie s constituie o retea tridimensionalä. PMM i policlorura de vinil (PVC). .

b. Polinorbornenu S. Lanturile polirnerice lungi reticu!eazà i forrneazã o re tridi mensionalã. masa mo tecularã a acestui polimer este de 3.000. reteaua polimerului se deforrneazä. Sub teniperatura de topire polimerul cu structur TIP are o retea care contine atât legaturi chimice cat i nlicrocrtstale. A cum s-a tnen polimerii organici se caracterizeazä prin ternpera:uri de tranzitie sticloasA.8 se prezintA principalele proprietä fizice ale polinorbornenei. poliuretanul i potieti1en a. La räcjre sub T polimerul memoreazä forma obtinutä prin deformare datoritä reducerii mobilitätii lanturilor polirnerice.19. I zomerul “trails” al poliizoprenului (TIP) are teniperatura de topire de 67CC i un grad de cristalinitate de 40%. ‘Fabelul 3. Dezavantajul principal al acestui polirner cu memorie II reprezinta marea sa masä nlolecularã care produce dificultäti In procesul de prelucrare.000. copofirnerul butadjen-stiren (tabelut 3. lit tabetul 3. La temperaturi mai marl decal temperatura de topire faza microcristalinä dispare i In structura retelei se 49 .tipuri de interactiuni sunt interactiuni termic reversibile i se utilizeazA pentru mentinerea formelor de tranzitie.ructura acestul polinier organic este prezentatä In figura 3.2 contine principalele proprietä fizice ale acestui polirner. In polimer se pot crea rarnificatii pun reactii chimice Cu peroxizi. Exemple de polimeri organici Cu mernorie sunt polinorbonena. In stare sticloasä sunt rigizi. PoIi (IP) Cele patru structuri posibile ale poliizoprenului sunt prezentate in figura 3 20. poliizoprenul. in cazul actiunii unei forte.8). deasupra c ace au o comportare asern cu cea a cauciucului.

c. Tensiunea se poale controla prin rnodificr. La aproximativ 1 45°C timp de 30 de minute.2 prezint principalele proprietã lizice ale acestul copo(im r. Polimerul are In acest caz o elasticitate asernänätoare cu cea a cauCiUclilUl. urmatA de o rAcire pânA La temperatura camerei. La o reIncälzire Ia peste 80°C se redobânde forma initia1 Folimerul TIP are o tensiune de redobândire a fortnei originale (de contractie) relativ mare (lOkgf/cm pâna La 3okgf/crn Aceastä tensiune cre proportional cu gradul de intindere. Figura 3.22.rea gradului de deformare a tractiune (200% pâna Ia 400%). Butadien — stirenu! Acest material se ob prin copoliinerizarea butadienei cu stirenul i are structura prezentata in figura 3. [ acestui tip de polimeri I constituie absen(a durabilità datoritä rezenlei grupelor reactive de diene in lanlul polimeric principal. 50 .21 ilustreazä EMF In cazul izomerului ‘Irans” al poIiizopr Fjnna ini a polimerului se obtine prin Iucälzirea pulberii sau a peletetor in prezen catalizatorilor. Tabelul 3.pästreaza doar legaturile chinuce. Deformarea ulterioar se poate realiza prin Incàlzirea polirnerului la aproximativ 80°C Fcrrna dc tranzi se mernoreazà prin microcristalele formate in polimer in timpuf piocesului de räcire.

la aceastã temperaturã microcristalele din polibutadienä se topesc par M icrocristalele din polibutadienä contribuie la memorarea forrnei de tranzitie. efectul säu de memorie a formei este ilustrat in figura 3. e. La temperatuni rnai mici de 40°C polibutadiena cristaiizeazä i memoreazä forma modificatã. 18) Fi 3. Materialul a fost supus unei defonnäri prin trac (Intindere) (50%) Ia o temperatura de 338K care reprezintä temperatura (T (cazul a) i Ia temperatura de 318K care este char temperatura T (cazul b). Polieirlena Polietilena este un poliiner cu o structurä cnistalina.24 ilustreazä dependen nurnärului de cicluri de functiona N.25. ale acestui polimer de regirnul de ternperatura. Cnistalele joaca rolul de puncte de legAtura transversale in reteaua polimeruYui. Apari stärii de agregat sau a stärii vitroase (sticloase) a materialului este utilizatã pentru memorarea stärii initiale (f gura 3.23). Niaterialut tratat Ia teniperaturi mai man decãt temperatura T I pierde mernoria In unina deformãrii prin tractiune i revine Ia forrna initiata foarte Incet i incomplet. La aproximativ 80°C se poate realiza o deformare prin Incãlzirea materialu la aceastä temperaturä polistirenul este rigid însã polibutadiena este flexibilà. Printr-o reIncälzire la aproximativ 80°C materialul I redobânde forma initiala. 51 .La tern mai man de 120°C butadien-stirenu! se tope i cu sub 120 C apare o formA de agregare. d. Poliurrtanul Pc liuretanul este un polimer cu o comportare diii punctul de vedere at EMF foarte asernänätoare cu cea a polimetilmetacrilatului (figura 3. Se observä cá materialul tratat Ia temperatura T I redobânde forma iniliatà ciriar dupä 10 cicluri de functionare.

9 prezintä câteva astfel de reaclii caracteristice. La temperatura carnerei coexistä atât legaturile chimice transversale permanente cat i structura microcristalinä par Li Inc polimerului deasupra punctului de topire (aproximativ 80°C). Forma obtinutä prin tractiune este rnemoratä Ia räcirea polietilenei pánä Ia c temperaturã situatä sub punctul säu de topire. Aceste reactii sunt Insotite Intotdeauna de unele modificäri ale proprieta fizice i chimice (de exemplu. 3. Acest tip de reactie se nume reactie fotocrornä. Cele mai räspândite aplicatii ale acestui tip de polimer 11 constituie tuburile termic compresibile utilizate Ia etan i la conectarea ermeticä a cablurile r electrice. momentul de dipol i structura geometricä) care conduc Ia rândul br Ia modificAri ale formei polimerilor.4. hu A ‘—B hv Tabelul 3.Forma initiala a polietilenei se obtine sub actiunea radiatiilor sau prin ram ficare cataliticA. Printre aceste modificäri se situeazà i schimbarea culorii. 52 . La aceastä temperatura se pästreazã Iegäturik chimice transversale i este Irnpiedicatä curgerea polimerului. Polirnerul deformat prin Intiiidere I redobânde forma initialä la o incàlzire peste temperatura sa de top ire.2 EMF stimulat de reac fotocroinice Unele molecule polimerice cu activitate opticä se transformä sub actiunea luminii in izomeri care pot reveni la starea initiala sub actiunea unui stiniulent tennic sau fotochimic. slructura partial microcristalinä se tope i polimerul se poate deforma sub tensiune prin Intindere.

26. 3.Film r polimerice Cel rnai simplu exeniplu Ii constituie politneril care con legäturi duble de azot (figurile 3.27 i 3.28).polinieri. 53 . Sunt prezentate in continuare douA exemple din aceastä categorie de a .

sub influent radiatiilor ultraviolete I modificA dimensiunile.30 i tabelul 3. filmul polirneric revine Ia lungirnea sa initiala. I m volurnul.31 EMFfotostimulat Inir-un gel poliacrilamidic cu grupJri de leucohidroxid de Irifenil melon 54 . ligura 3. 29 Modlficarea reversibildfoiosllmulaid aforsneipolielilacrilalului cu grupdri azobenzenlce In sirsiclura re(eleL b. Figura 3.10).16% dupA curn se observã In figura 3. La intuneric.31 prezintä dilatarea fotostimulatä In apä la 25°C a unui disc de gel cu 3. ________ __________ Figura 3. Gel irri polimerice ]e1uri1e poliacrilarnidice contin mici cantitãti de leucohidroxid de trifenil :uetan sau grupãri leucocianidice care disociazä prin fotoiradiere in perecili de ioni. (Ielurile mentinute in apA.8 % mol reziduuri de leucohidroxid de trifenilmetan (X=270nm).29.26%. filmul polirneric se contractä Cu 0.Prin modificarea trans-cis a grupärii azobenzenice sub influenla radiatiik)r ultraviolete. la Intuneric. Ia Intuneric ace ioni se recornbinä (figura 3. Sub influenta radiatiilor din dornenjul vizibil are bc izomerizarea cistrans care este Iriso Je o cre a vo!umului filrnului polimeric cu 0.

33 EMF In ft film de add poliacrilic lungime initiaI 5 cm greutate 350 mg 55 .10 prezintä câtiva polimeri care disociazã In ioni Ia modificarea pH Retelele br formeazä un gel sau un film care i schimbI forma Ia adaosul In apä a unor acizi sau baze. Filinul (5cm k.000 de on. Forma gelului se poate controla prin iluminare sau neilumi riare. gelul se Indoaie ca In figura 3. ciclurile de dilatare contraclie se pot repeta de mai multe on. ciclul se poate rtpeta de 2.32 EMFfoIosiimuIas mit-a bagheM de gel pollacrilamidic (In apá Ia 25°C) a) inain:e de fotoiradiere b) iradirre a unei fete a baghetei c) iradiere in douä puncte 3. Dacä se iradiazä In douä puncte. 1ecanismul EMF se explicä astfel: prin fotoiradiere leucoderivatii din lanl.ngime) se contractä (cu 1cm) la adaosul a 0. Figuu 3. 1)acã se iradiazà o parte o unei baghete de gel leucocianidic.urile polimerice disociazä in ioni. Figura 3. La Intuneric gelul I redobânde forma initiala dreaptä. Dm acest punct de vedere olimerii care prezintä interes sunt polielectroli Tabelul 3. gelul se contractä Ia greutatea sa initialä In timp de aproximativ 20h.33 prezintä modificarea reversibilä a formei unui film de acid poliacrilic prin adaosul alternant a! unui acid sau a unei baze. acesta se indo ca In figura 3.Sub influenta radia ultraviolete gelul se umflä Intr-o orA de trei on fatà de greutatea sa inilialä W La Intuneric. Prin Inlocuirea reziduurjlor de leucohidroxid cu reziduuri de leucoci gelul se umflä de 10 on In greutate i de douä on In lungime.3 EiIF produs de reac chimice In cazul in case polimerii contm grupäri reactive.32. forma acestora se poate modifica sub actiunea unor substante chimice.32c. Figura 3. O2nHC1 i se revine (expandeazä) din nou Ia forma initiala prin adaosul a 0. Formarea ionilor sub formä decationi fic i anioni liberi creeazä o diferentà de presiune osmoticA Intre gel i solutia Inconjurätoare case se considerA a Li cauza expansiunii (umflärii) gelului.4.O2nNaCl.

Tensiunea de contractie In fibra de gel este dependenta de gradul de aromatizare a polimerului. Pentru a se atinge o for mare de contractie In geluri.Dacã gelurile respective sunt supuse unui lucru mecanic. tensiunea de contractie cre Pentru a se atinge o tensiune de contraclie mare este necesará o structurä chimicä rigidã. acestea trebuie sä fie constituite din numeroase retele reticulate sau sa aibã o structur chimicä rigidã. ii): • greutat specifica redusa. • posibil itatea unui bun control a! temperaturii de redobândire a formei i al mod ificãrii culorii.5 Avaiitajele polimerilor In raport cu AMF Polimerii organici cu memoria formei se remarcä prin urmãtoarele avantaje (tabelul 3. Forta maxima de contractie este de aproximativ 12 kgf/cm comparabila cu cea a mu scheletici activi. Un astfel de exemplu este gelul PAN (figura 3. • pret de cost convenabil. 3. la un grad mare de aromatizare. forta de contract e este mare.34).N se obtine prin peroxidarea i hidroliza succesivä a fibrei de po1ia Gelul se umflä foarte mult In solutii alcaline i revine Ia dimensiunea initiala In solulii acide (cu folà de 750g/cm Umfiarea produce modificarea lungimii cu aproximativ 80% iar durata de rãspuns (contraclie/alungire) este sub 20 secunde. Gelul PA. 56 .

utilizarea polimerilor cu memorie este destul de limitatä din cauza imposibiIitä de recuperare a tensiunii. In faza martensiticã materialul flu scoate nici tin sunet la lovire deoarece martensita absoarbe 0 mare parte din vibratii. Intre 25% i 60%. In functie de ampliludinea vibraliilor. efect de memorie In dublu sens (EMFDS care se poate obtine printr-un tratament termomecanic suplimentar denumit “educare “. activatä prin cäldura generata de o radiatie laser. Transformarea martensiticã este Insotita In general de un maxim de arnortizare foarte proeminent care se distinge pe diagrame. Gradul de amortizare depinde Insä de temperaturã i de timp. 57 . ca rezultat al obtinerii martensitei induse de tensiune.• posibiltatea controlului comportarii acestor materiale cu memorie prin incàlzije. deplasarile dislocatiilor interfe. culoarea materialelor se modificã Intotdeauna. efect de pseudoelasticitate sau comportare tip cauciuc. In timpul transformärii martensitice. amortizarea vibratiilor este insä relativ slaba. L temperaturi scãzute. In timpul desffi transformärilor martensitice. rezistenra electricã specjficã variazä ej aproxirnativ 40% de La faza martensiticA La faza austeniticã. Gradul de amortizare variazä neliniar. capacitatea de amortizare mecanicä a ocuri1or i vibratiilor (in fazA martensiticä). A proprieta se obtin ca efecte ale tratamentului termic de austenitizare (sau betatizare) La care sunt supuse materialele respective. efectul de superelasticitate. Acest fenornen oferã posibilitatea dezvoltãrii unei memorii optice.elor sau prin deplasarea limitelor de gráunl e. însä flu depinde de frecventa de vibratie. deci se modificä In totalitate puterea de reflexie a radiatiilor. deformatie sau tensiune externä) poate produce modificãri Insemnate ale celorlalte douã variabile termome anice. Cu toate avantajele pe care le prezintä. Amortizarea caracteristjcã martensitei se realizeazà prin mi atomilor.1 Cat acteristici principale ale AMF In faza austeniticä. In general. efectele obtinute pot fi: efect simplu de memorie a formei sau efect de memorie Intr-un singur sens (EMF sau EMFSS). prin iluminare sau prin reactii chimice. CAPIfOWL I CARACTCR1ZAR1 AL1AJI CU NEMORIA FORMEI Tiansformarea martensiticã contribuie la modificarea unor proprietali fizice ale aliajelor cu efect de memorie a formei i induce in acestea proprietati mecanice caracteristice. materialele Cu memorie au un sunet i o rezonant asem cu cele ale metalelor. 4. La temperaturi ridicate. Martensitele din aliajele cuprului i cele din aliajele Ni — Ti au o capacitatc de amortizare cu eel pu un ordin de märime mai mare decât martensit din oteluri. efect de memorie In dublu sens indus sau efectul de supertermoelasticitate. martensita amortizeazä In general in mod satisf vibratiile din intervalul de frecvente cuprins Intre câtiva hertzi pánã La ‘valori de ordinul kilohertzilor. memoria formei se referä Ia o comportare termomecanicã speciflcä a materialelor prin care variatii mici ale uneia sau a douä din cele trei variabile termomecanice (temperaturä.

Eftctul de memorie In dub/u sens (EIvIDS. D reversibilä In cazul materialelor policristaline este mai mica decât in monocristalele acelora materiale. In a! doilea rand. Once defDrmatie suplimentara genereazä deformatii plastice nerecuperabile care prod ic o redobândire incompleta a formei.Baza proprieta functionale de memorie o constituie transformarea martensiticä Intr-o formä martensiticã “rece”.1 prezintã principalele proprieta fizice. mecanice i tehnologic ale unor AMF din sistemele Ni — Ti. apar deformaçii plastice ireversibile i redobandLrea formei este incompleta. o supraIncálzire poate conduce la transformäri In faze intermediare sau in faze stabile i. reversibilä din punct de vedere cristalografic. forma caldã (de temperaturä ridicatä) se redobânde In Intregime La Incetarea actiunii for Recent s-au evidentiat douã noi proprieta care apar doar In materialele care posedä un efect de memorie a formei In ambele sensuri. modificarea formei spre forma de joasä ternperaiirä care are bc la räcire se poate desf i sub actiunea unor forte sem care se opun acestei desf Materialul care prezintã EMFDS poate efectua astfel un /ucru mecanic Ia rãcire. In cazul In care ten5iunile sunt prea marl. Proprieta. Modificarea macroscopicã a formei este maxima atunci cãnd se formeazä un monocristal din varianta martensiticã orientatã preferential. Modificärile reversibile de formã necesitä actiunea unor tensiuni mai mici decft tensiunea criticã necesarã pentru deformarea plasticä. se referä la modificarea reversibjl spontanä in dublu sens a formei Ia Incälzirea materia!ului i Ia rãcirea acestuia Intre faza initialä “caldã” de temperaturã ridicatä i forma martensiticA ‘ dejoasä temperaturä.iie de memorie a formei necesitä o schimbare de temperatu rä. Faza initialä i faza martensiticã sunt faze metastabile i ca urmare. In primul rand s-a arätat Ca tensiuni/e de redobOndire a formei de /oasä te.Al i Cu—Al — Ni. din cauza difenitebor orientàri ale graun dar i datoritä cerintelor de compatibilitate la deformare cu gräun vecini. Tabelul 4. Redobândirea formei initiale prin Incälzire se poate desf In cazul acliunii unei fo4e care se opune acestui fenomen. “dobánditá”. A4 proprietä sunt strâns legate de transformarea martensiticà termoelasticä. T de redobândire ajorrnei ini(iale sunt generate atunci când se impieclica manifestarea EMF. Intâlnite In literatura de specialitate. Se obtine astfel producer ea lucrului mecanic la Incàlzire sau func de acfionare (activare) care are aplica In cazul activatorilor sau stimulilor. la pierderea proprieta de memonie.’rperaturã apar atunci cãnd Ia rãcire este Impiedicatä modificarea formei perltru obIinerea formei reci. Acest efect este denumit “efectul de memorie Intr-un singur sens’ç deoarece materialul I reaminte doar forma “caldä” initiala. impusä. Cu — Zn . DefonnaLia aparent plastica se Indepärteaz in timpul Incälzirii ulterioare când mal erialul I redobânde structura initialä. 58 . In consecintä. In cazul efectului de superelasticitate tensionarea izotermä a formei de temperaturä Inaltä (forma caldA) produce deformatii man La tensiuni relativ scäzute.

59 .

60 .

1) se poate prezenta sub mai multe aspecte diferite.2. Efectul de memorie (figura 4.1 Efect simplu de memorie aformei (EMF) 61 . 4.2 Ef*cte termomecanjee Eftctele care se produc la Incälzire pot genera un lucru mecanic in cursul revcnirii materialuluj la starea austenitjcA.4.

austenita se transformä In mod reversibil (f o deformare macroscopicA) in martensitä. se ajunge Ia austenita de plecare i Ia forma initiala (starea “0”). 62 . In austenitA.E lectul simplu de memorie a formei. memorat anterior. L o temperaturä T< Mfi aplicarea unei forte suficient de man poate reorienta vaniantele. Prin urmare. constituic efectul eel mai u de utilizat i de stäpânit. figura 4. oblinându-se o deformalie macroscopicä (starea “2”). In absenta actiunii unei forte.2). La rãcire. Efectul respectiv poartä denumirea de “efect de superelasticitate” (figura 4. Dupä o “educare” prin intermediul unui ansamblu de tratamente termice efectuate sub acliunea unor forte (tensiuni) exteme se obtine 0 austenitã (fazä cor temperaturii Inalte) care memoreazä forma impusa. In sensul strict al cuvãntului. In material rãmâne o defonnatie permanenta (starea “3 “).2 Efrct de superelaslicitate (SE) sau pseudoelasticitate de transforinare Dacä se ia In considerare un aliaj cu memoria formei Ia o temperatura constantä superioarä temperaturii Aj c i se aplicä o tensiune o In material se induc variante orientate de martensitä care produc o deformatie apreciabila (panà la câtiva centimetni) In acela sens cu sensul tensiunii aplicate.3). La indepartarea folei are bc transformarea inversà. Dupa Indep fortei. Aceastä deformatie este reversibilA. acest efect se obtine la räcirea simpla a materialului aflat in stare austeniticä (starea “0”. 4. Prin reIncälzirea materialului Ia o temperaturä T> Af.2. care la rândul ei se poate deforma cu u La reIncälzirea martensitej austenita revine la forma initialä. datoritä efectului de compensare reciprocä a forfecàri Lor diferitelor variante (fenornen denumit autoacornodare). pâna Ia o temperaturá situatä sub temperatura Mf Se obtine astfel o stare martensiticä (starea “1 “) f defcrmaçii macroscopice.

Pl de Ia starea predeformata “3” ob in acest fet. este cazul trecerii de la starea “2” la starea “3”. T criticä.4 se observã ca ta o temperaturã T < Mf i In absen. (T < In materialul respectiv apare o (leformatie macroscopicä. se poate Inlocui actiunea presiunii Cu fenomenul de forfecare jar variatia de volum Cu variatiile de formä. relaxarea se realizeazä cu absortie de cäldurã.3 Elect tip cauciuc (pseudoelasticitate de macIart Prin aplicarea unei tensiuni exterioare asupra unui material aflat In stare maitensiticä.a actiunii unei forte exterioare. a cre liniar Cu temperatura Incercãrii. 0 mica parte din deforma. Irtuitiv. La temperatura joasa. IXV reprezinta variatia volumelor molare ale celor douá faze. deforma rämâne permanentä In cea mai mare parte. efectul de pseudcelasticitate corespunde trecerii reversibile Intre starile “3” i “2” sau”3” “4”. La scäderea tensiunii aplicate. martensita indusA dispare i se reconstituie forma initialä Cu structurä austeniticä. In acest sens se poate face o analogie cu ecuatia Clausius .ie Insä este reversibilä la temperatura de Incercare.Martens ita apare Ia o anumitä tensiune denumitã “tensiune criticã “.2. datoritä prezentei histerezisului. 63 . Acest fenomen poartã deriumirea de ‘!efect de cauciuc” i corespunde unei deplasäri pa4iale In sens myers (unei “Intoarceri”) a interfe martensitä — austenitã (pseudoel asticitate de mactare). Aplicarea unei tensiuni este echivalentä Cu deplasarea temperaturilor de transfbrmare spre valori superioare. Cu-Mn.Clapeyron care aratä cä temperatura de fierbere a apei scade o data cu cre presiunii: dP -. Aceastä deformatie reversibilä foarte irnportantä care poate sa atingä valori de pãna Ia 8% (sau in cazuri extreme. In figura 4. o i disc are la o tensiune mai mica. Comportarea elasticã similarã cu cea a cauciucului se Intâlne la aliajele di ri sistemul Au-Cd. In -Cd. C mai mare parte a deformatiei este recuperabila prin reIncälzire i acestfcnomen constituie efectul de memorie. 4.AV unde: A: este varjatja de entropie molarä Intre cele douA faze In echilibru (faza gazoasã i faza lichida). deformarea martensiticã datoratä reorientãrii variantelor este pa4ial reversibilä. Forta care actioneaza din exterior produce o degaj are de cäldurä.AS dT -. pâna Ia 17%) este Insotita de un schimb d cäldur care corespunde entalpiei de transformare. La Incetarea actiunii fortei exterioare. Cr-Mn i In BaTiOS-a constatat cä acest fenomen se realizeazä prin demaclarea martensjlei jar deformarea In acest car flu este o deformare elasticä ci o deformare plastica.

Comportarea elasticä de tip cauciuc apare Ia aliajele care au 0 structurä martensiticã cu Ufl grad redus de tetragonalitate (raportul c/a mic) iar distorsiunea retelei care se produce la demaclare este redusä. 4. Memoria formei In dublu sens se poate obtine prin aplicarea unor cicluri :ermice i mecanice adecvate. 4.2.e constantã sau variabilã care produce o deformatie pur elasticä (starea “A “din figura -1. I ri anumite conditii de educare.5). Se creeazä astfel un “reflex condqionat” i proba se deformeazä In mod spontan când faza initialä se transforrnä in martensitä i I reia forma initiala La transformarea inversà. sens (EMFDS) Acest efect se poate obtine ca urmare a unui tratament de “educare” realizat pe produsul final.. Aceste variante provoacä o deformatie semnificativã (pãna la câtiva centimetri ) in ace1a sens (starea “2”). indus (EMFDSI) aperteirnoelasi’icitate. martensita indusã de tensiune apare la temperatura M care cre In functie de tensiunea aplicata. Acest comportament poartá denumirea de “efect de memorie in dublu sens. aceastã deformatie dispare. Ir cazul unei rãciri a materialului apar variante orientate datoritä tensiunii aplicate.6). Acest efect se poate ob.2. Materialul astfel obtinut se considerä “educat’ Ciclul de tratament termic efectuat In absenta vreunei fo4e aplicate constä din trecerea reversibilä de La o stare de temperatura “malta” (starea “1 “) Ia o stare de temperaturà ‘ (starea “2 “. prin aplicarea unor cicluri termomecanice.4 EJ’ecf de memorie a formei In dubI sens. Ia räcire se poate induce o modificare de form obtinându-se astfel o modificare de formä reversibi1 64 .5 Efrcf de inemorie aformei In dub!. o tensiur. figura 4. La o reIncãlzire In faza austeniticä. indus” sau “superterrnoelasticitat&’.ine In cazul martensitei induse sub tensiune dacä asupra unui aliaj cu memoria formei se aplicä la o temperaturä T> Aj. La räcire.

7): • :ensiunea criticã conventionalã care corespunde unei deforrna de transformare de 0. Deierminarea efectului superelastic La o temperaturä constantà. cu o bunã reproductibilitate.irarea efectului de superelaslicilate i comporlarea lip cauciuc Ac efecte se deterrninã simplu. a. in care parametrii masurali sunt tensiunea.8).= 0) obtinuta prin Incercàri succesive de tractiune descärcare completa. de ordinul milioanelor. In acest caz. deformatia sau ternpratura. • histerezisul tensiunii H care reprezintã diferenta dintre tensiunile de Incärc are i descärcare. Totu pentru utilizãrile tehnologice. se recomandA mäsurarea directá a proprietati br materialelor respective. • deformatia maxima reversibilä CrevQ2 tensiunea corespunz are pentru o deformatie rezidualA de 0. rLelinear. 4.3 Det experimentalã a efectelor terinomecanice PrcprietatiLe termomecanice ale aliajelor cu memoria formei se determinä in general pe baza IncercArilor mecanice uniaxiale de tractiune sau de conipresiune. f scAderea performan I)efonnarea spontanã care are bc In material La räcire se datoreazã cre variantelor preferen pe una sau mai multe directii de forfecare.2% (In absenta tensiunii: cY.corespunzätoare unui ciclu de transformare martensiticä se pot defini urmãtoarele caracteristici dependente de temperatura de Ineercare (figura 4. in conditiile Incercäribor Ia tractiune definite In standardul de IncercAri SR EN 10002. In detrinientul altora.Este posibila obtinerea unui mare numär de astfel de cicluri de räcire i Incälzire.2% (ligura 4. 4. vacante) care conduc La forniarea anumitor direclii de alunecare a interfetelor austenitä / martensitá. Conportarea materialului La solicitarea termornecanicä este corelatä direct cu comportarea acestuia La tractiune sau la compresiune Insä in mod conipLex.3 pentru definirea teoreticà a Iui o • panta curbei da/ dc In timpul transformàrii. pe o proba predeformata la 65 .3. T> A pe curba o . efectul dublu de mernorie se explicä prin prezenta defectelor (dislocatii.1 Mas. prin másurare cu ajutoruL dispozitivc br echipate cu incintA terrnostatatä. rotatia unghiulara i temperatura. • pentru rásuc ire: cuplul de rãsucire. Determinarea efectului lip cauCiUC Acest efect se poate determina temperatiirà constantã T < Mf (figura 4. pentru o anumitä deformatie b. curbura i temperatura. pararnetrii care se determinA In functie de fiecare caz in parte sunt: • pentru indoire: forta aplicatä. Din punct de vedere teoretic.

.. pe curba a . Màsunirea efectului de memorie aformei In dublu sens indus (EMFDSI) ía tens june constantà 66 . se obtine o deformatie permanentã 6 datoratä reorietitãrii varianteloi-de martens itä (figura 4.I’e un ciclu de tratament termornecanic efectuat cu 0 anumitá tensiune cr.. La temperatura constantä T dupA opera succesive de IncArcare sub tensiune a probei pân La tensiunea a i descárcarea completa a aceasteia. Màsuiarea efectului simplu de memorie Prcba de referintä aflatä initial In stare austeniticä Ia temperatura T se rãce Ia temperatura T < Mj.3..2 Determinarea efectelor de inemorie a.9). Formarea variantejoi de martensjtä cu diferite orient flu conduce Ia o deformare macroscorica aparentA. L o reIncälzire Ia temperatura T > Aj se observä reveniiea cvasjtotal a deforinatiej s. se mentine InsA o deforinatie rezidualA e (in general niull mai mica decât P caracterizarea efectului simplu de memorie se delinesc unnätorii parairietri: parainetri controlati 7 c T pararneiri Inasurati: i 6 palalnetri calcula(i: 6 Uilinia expresie reprezintä randarnentul efeclu!ui simplu de nieluorie. In absenla tensiunilor externe. b.e se pot defini urmätoarele caracteristici: • modulul de elasticitate aparent care se calcu!eaz cu relatia: E max a= max • histerezisul Ia deformare J-I care reprezintä diferenta dintre deformatiile rezultate Ia Inc i Ia descArcarea materialului pentru tensiunea = 2 4.

67 . pentru ocuri i unde de soc). Máshrarea efeclului de memorie In dub/u sens Proba de referintä aflatà initial in stare austeniticä La temperatura T in forma oblinutA dupã tratamentul de educare. Aliajele care au aceastä proprietate sunt cele din sistemele Fe-Ni.6an). F cazul aliajelor din sistemul Ti — Ni capacitatea de amortizare se manifestã i In domeniul ultrasunetelor. • parametrii m 6 San. se supune actiunii unor cicluri de tratamente termice efectuate mntre temperaturile T i T Mf.. Mn — Cu. La temperatura T. • parametrul ca!culat ( . Unele tratamente de educare conduc la o evolutie nesemnificativä a deformatiilor 6 i In functie de numärul “n” de ciclãri (figura 4. pentru vibratiile cu frecvente mici sau dinamicA.3. 4.. P ciclul termic Cu numãrul “n” (n 1) se determinä deformatia 6 Ia terriperatura T i deformatia 5 La temperatura T Aceste deformatii sunt caracteristice efectului de memorie in dublu sens pentru ciclul “n” i sunt susceptibile de modificare In functie de numArul ‘n” de cicläri ale materiahilui (figura 4. care reprezintA amplitudinea exprimaM prin deformatie a efectului de memorie in dublu sens Ia ciclul cu numärul “n “. Ac eastä capacitate se poate determina In urmAtoarele cazuri: • pentru studiul materialului In sine i In acest caz se determinä o caracterislicä intrinsecã a materialului i anume: frecarea intemä (care este cvasistaticA. Se poate constata o stabilizare a acestor deformatii dupä Un anumit numär d cicluri..3 Determinarea capacitàfij de amortizare mecanicâ Datorità mobilitätii interfetelor la transformarea martensiticA directä i invers AMF prezintA o mare capacitate de amortizare a vibratiilor care se manif In intervalul de temperaturi de transformare martensiticä. Au —Gd. ®• Parametrii caracteristici pentru efectul de memorie In dublu sens sunt: • pararnetrii de control: T T i n. Parametrii care caracterizeazA efectul de memorie In dublu sens indus sunt urmätorii: • parametrii controlati: T T cr0 i n.s care reprezintä amplitudinea deformaliei datorate efectului de memorie In dublu sens asistat pentru ciclul “n” i sub tensiunea c.10).Pioba de referinta aflatã initial in stare austeniticà Ia temperatura T se supun ac unei tensiuni constante o < o i apoi unor cicluri de tratament termice efectuate Intre teinperaturile T i Ti < A’fjr Pentru ciclul termic “ii” (n 2 1) se determinA deformatiile 6 Ia Leinperatura T i er.10). Aceste deforinatii suni caracteristice electului de inemorie in dublu sens indus pentru ciclul “ii” i se inodifi in functie de nuniärul n” at ciclului (figura 4. • parametrii m 5 6 • parametrul calculat (6mn . f aplicarea unei tensiuni din exterior.

Nici aceste modele însä nu au condus la rezultate corespunzätoare deoarece In majoritatea cazurilor se ignoreazä energia clasticà InmagazinatA i prezen defectelor In faza initialä. 5.8) se caracterizeazä prin raportul: Aria ciclului max Ahajele cu memoria formei posedä o capacitate de amortizare mecanicá mai puternicä In stare martensiticä decât In starea br austeniticã. In general prin “amortizare” se In atenuarea unei märimi fizice In interiorul materialului. a . se presupurie cä transformãrile se desf la o anumitA temperaturã sau sub actiJnea unei singure fo4e. nivel de acceleratie etc.temperaturã. Fa principali care influen amortizarea sunt: • amplitudinea de deformatie (sau a tensiunii aplicate). CAPITOWL ‘I INTER TCRNODINAMICA A Li’!? Comportarea unui material din punct de vedere al EMF. in spa de reprezen tare tridimensional tensiune.inerea unui nou model termodiramic generalizat care ia in considerare contributia defectelor i a energiei elastice Inmagazinate. istoricul termomecanic al materialului etc. Di$pozitivul de mäsurare a amortizärii depinde astfel de alegerea acestei márimi fizice (de exemplu: nivel de zgomot. flu este suficient sä se determine relatia o .• pentru aplicaçii tehnologice (atenuarea vibratiilor mecanice. • frecventa de solicitare. sau flu se ia In considerare influenta histerezi. g (din calcule termodinamice) se define astfel: 68 .e -T doar pentru un singur set de temperaturi sau sarcini constante. energia defectului instructura martensiticã poate depinde i ea de aceastä orientare a variantei martensit ice. Pentru obtinerea unui model empiric complet de comportare tridimen a EMF.— 0 (figura 4. rezultA cA unele va:iante martensitice pot deveni favorizate din punct de vedere energetic de prezen acestui defect. Pentru reprezentarea comportärii termodinamice a AMF au fost propuse o serie de modele matematice i empirice care au Insã anumite limite.). In concluzie. Modelele empirice se oblin prin regresia unui numär limitat de date experimcntale. Aceastä amortizare atinge un maxim in zona de transformare. In plus. Transformarea martensiticä directã i cea inversä sunt transformäri f difuzie. amortizarea In fazã martensiticä In cazul unui ciclu de tratament . Din aceastA cauzä energia defectului se noteazä cu Qd(m) unde indicele i se referA la varianta martensiticä rn. Deoarece orientarea cristalografica a acestui defect mo depinde de orientarea variantei martensitice.deformatie . De exemplu. deplasarea frecventelor de rezonanta) i in acest caz se de o anumita mãrime fizicä care poate servi drept criteriu pentru am Drtizare (sunet. • temperatura.ului. T este determinatä de istoricul materialului respectiv. acest defect este “mo de structura martensiticä. Modelele matematice existente flu sunt foarte detaliate. fenomen care implicà o disipare de energie. conducând deseori Ia extrapoläri eronate. Principiul de m a amortizärii se bazeazä pe disiparea energeticA a materialul Ui. acceleratie etc. Transformarea mai-tensiticä termoelasticä a fost studiatä i Cu ajutorul modelelor termodinamice.). ambele tipuri de modele se caracterizeazä printr-un domeniu foarte limitat de aplicare. se ajunge astfel din nou la defeciul original da. De exemplu. frecventä. amortizarea zgomotului. care in timpul transformàrii dà na unei contribuli i de energie liberà reversibilA {Qd(rn) D itoritã faptului CA Qd(rn) poate fi diferitA de £2j(mj). Cercetärile din ultimul timp au condus la ob. modelele matematice respective contin un numär mare de coeficienti care trebuie determin ati experimental.1 Interpretarea termodinamicã a defectelor Se considerä un defect da din structura fazei iniliale Cu 0 energie liberä 2 In timpul transformärii. Nivelurile de amortizare obtinute pentru aliajele Cu memoria formei permit clasarea acestor m aläturi de materialele metalice cu amortizare puternicä. D de energie a defectului local.

ii de energie InaltA In celelalie variante echivalente din punct de vedere cristalografic. Pentru Inceput flu se iau In considerare nici influentele ireversibile i nici histerezisul care rezultä. c.2) unde: Ge este energia liberä elasticã totalä din sistem. [ este functia de volum i reprezintä In fiecare punct r. indicii z. la o temperaturã omogen T. Dcnsitatea medie de energie elasticä g este: geM=Ge/Mo (5. Aproximarile efectuate In acest model sunt astfel alese Inca: modelul sa constituie o bunä aproximare a sistemului real. faza initialä. aceasta seInmagazireaza i datoritA acomodãrii elastice a modificärilor de formä i de volum din timpul transformärii. f macrotensiuni reziduale. M)dejul termodinamic utilizeazä urmätoarele notiuni i definitii: a. a. 69 . m i m care se referä La faza z. dA. Se neglizeaz de asemenea modificarea mica de volum din timpul transfonnlrii.icã a energiei Inmagazinate Energia elasticA inmagazinatA in AMF se poate clasifica in mai multe categorii: • energia deforrnarii elastice. o analizA termodinamicA a AMF de cupru a evidentiat faptul cA aceste di de dislocatii formeazä configura de energie micA In variantele martensitice induse In mod repetat i configura. M este masa totalä a sistemului. E reprezintA o Insumare a tuluror defectelor din volumul dv. fractia x care reprezintà fractia masicä de martensitã. In consecinta.ele. aceastä flinctie descrie modul de aranjare a variantelor martensitice. In cursul transformärii martensitice tennoelas interfetele au un Inalt grad de coerenta. fM reprezintä media functiei f pentru masa M f reprezintä media fuiictiei f pentru toate interfe. faza i orientarea cristalografica a fazei i. aceasta mai este denumitä i fractie de transformare.ii are ca efect favc rizarea formArii variantelor martensitice induse in mod repetat.3 Int termodinamicã a EMF Dcoarece modelele termodinamice existente flu corespund In multe cazuri Cu reprezentarea cantitativã a EMF.r) * p * dydA (5. p este densitatea masicä locala. care poate fi neglijatA in raport cu energia deformäri elastice deoarece. • energia interJèfei. care se mnmagazineazA datoritA tensiuniler exteme i deformatiilor elastice corespunzAtoare.2 Intirpretarea termodinam. ‘): Jf(z.3) $p*dydA unde: 24 r o sumã a tuturor interfetelor. fazä initiala — martensitã (figura 5. fazä initiala—martensit dy reprezinta o deplasare infinitensimalã perpendicularà pe dA. D care prezintA un interes special din acest punct de vedere sunt dispiinerile de dislocatii complexe generate de ciclArile termomecanice i de cicl termice. In prelucrarea matematicA a datelor se ia In considerare un sistem reiativ simplu.gd= (J/drn)*ljvQj unde: dm este masa volumului infinitesimal dV. 5. faza martensiticä i respectiv varianta martensiticä m b. Contributia termodinamicA a acestor dispuneri de disloca. Pentru simplificare. s-a stabilit un model Ierrnodinc generalizat. 5. dA. S-a determinat de asemenea faptul CA existA o coresponden cnstalogufica directA Intre zonele respective de dislocatii i variantele martensit:ce induse In mod repetat. Acest sistem este o barä solicitatä monoaxiat.

70 .9) +(1i p —a. Factorul Z este compus dintr-un termen care se referä la defecte. (rn —a) (5.r)= —L\gJ(mJ _a.d.(rn. se poate exprima astfel: • te: referitor La defect favorizeazã formarea variantelor care au fost induse In mod repetat In timpul ciclurilor de transformare an terioare. asupra selectiei variantelor martensitice.4) jar Ll -a) reprezintA deformatia de transformare legata de transformarea de Ia faza initialä la varianta martensiticä m resorbitä in lungul axei. • temenul referitor la lucrul mecanic favorizeazã formarea variantelor care presupun un lucru de transformare maxim. zif reprezintä modificarea fiinctiei f In cursul transformArii sau al reorientärii: — z = f(z — f(z (5. la o conditie de echilibru termodinamic global: (m — a) + Ag ( + ag I ox — (lip * a * IrL4 ({xJ = 0 (5.8) Factorul local Z in pozitia r este dat de expresia Z. c complicat. p0 este densitatea masicä In conditii de netensionare (In absenta solicitãrii A ecuatie se poate simplifica prin introducerea unui factor global Zg: Zgl = —g — cM + (i /p [ (5.10) Pun urmare. D. poate satisface aceastä ecua. Pentru once variantã fictivä inK diferitä de rn este valabilà expresia Ze (mK— a) <Z. se poate obtine un criteriu generalizat.n ecuatia 5. In once punct a! frontului de transformare.r) unde z reprezintä aria suprafe elementare.. Prin introduce rea factorului Zg. un termen refer itor La elastic jtate i un termen referitor Ia lucrul mecanic.ie in pozitia r a frontului de transformare.5) unde: ‘ ( i A6(rZA ( reprezintA modificarea densitatii medii a energiel c. dependente de aranjamentul variantelor martensitice. maxim. _a. se formeazä variante care corespund unui factor Z. condi de echilibru termodinamic global se simp1ific ‘-lgch (rn—a) — Zg( = 0 (5. Iniluenta acestor trei termeni In general independen de temperaturä. Aplicarea primei i celei dc-a doua legi ale termodinamicii conduce.3). dupä un. componenta elasticä (ôgeM I dx ) i componenta referitoare La lucrul mecanic {(l/po) Etr In afarä de energia chimicã liberä.7) S poate de asemenea deduce cä urmätoarea conditie de echilibru termodinamic local se pästreazä In fiecare punct a! interfetei fazä initiala — martensitI: z1g =0 (5.r)_(i Ip (5. la o fractie de transfonnare IxJ (a se vedea ecuatia 5. reprezentatä prin in. Doar o singura variantä.efectelor i respectiv deformarea medie de transformare pe toate interfeteic fazä initialã— martensitã. tennenii care compun factorul Zg sunt elernentele de la punctuL (a) relativ independente de temperaturã i cele de la pun (b).6) Factorul Zg este alcätuit din trei componente ale energiei libere nechimic componenta referitoare la defecte { Ag ( }.8 care exprimä conditia de echilibru termodinamic local.

Deoarece se formeazA doar o singura variantä. In acest car s-au observat urmàtoar le fenomene: .14) In consecinta prin maximizarea factorului Zg In once moment al transform se formeazä variantele care conduc Ia o cre minima a energiei libere elastice. Ecuatia 5.2). 71 . factorul local Z devine: — a)Ipo — (M /p*j i (5. . Prin diferenlierea ecuatia 5. prin cre variantei m corespunzAtoare unui ternien de lucru mecanic maxim.o tensiune constantä externà aplicata In timpul transformärii conduce La formarea unui aranjament cu orientare preferen a variantelor.13) Acest exemplu evidentiaza domeniul limitat de aplicare a criteriului de lucru mecanic maxim. .7 pentru fractia de transformare [ constantä se obtin conditiile de temperaturä i de tensiune pentru menhinerea echilibrul iii termodinamic bifazic: dcr/dcr= (5. In consecintä.16) R cã transformarea Incepe In grauntele fazei initiale cu orientarea cea mai favorabilä.r(mp_a)/po (5.entalpia transformärii pe unitatea de volum.a). reprezintA aproximaliv cazul unui sistem lipsit de defecte.ii ale dependen. caracterul preferentiaL se reduce o data cu cre fractiei de transformare x.12 flu este o constantä de material. in momentul In care apar varia pentru [ ecuatia 5. In cazul In care se aplica tensiuni externe.ir absen tensiuniLor externe se formeazä un aranjament de autoacomodare a variantei martensitice .12) Conditia pentru un [ constant presupune ca membrul drept al ecuatiei 5 12 sä fie constant. geM ( pentru once frac de transformare [Aceastã conditie se poate Indeplini doar printr-un aranjament de autoacon odare a variantelor i este In concordanla cu observatiile experirnentale. conduce la formarea unei singure variante martensitice care corespunde criteriului de lucru mecanic maxim. inclusiv de tratamentul termic i de istoricul termomecanic a! materialului.ia Clausius Clapeyron generahzata se reduce pentru acest car particular la ecuatia dedusã de WoLlants i.15) Termenul elastic este egal cu zero la Inceputul transformãrii i astfel: Zi(X—O)=a —a)/p (5.ei liniare dintre o T(Defonnatia de transformare exprimatA prin expresia din partea dreaptä a ecuatiei 5.entropia transformärii pe unitatea de volum.a. Acest fenomen corespunde unei energii elastice Inmagazinate minime. En absen.12 nu se poate aplica i apar devia. /i6tr descre In general o data cu cre lui x i este influentatä i de alti factori. In timpul primului ciclu de transformare dupa recoacere Ia temperaturi suficient de Inalte (paragraful 5. s . Sclicitarea monoaxialä a unui monocristal de fazã initiala lipsit de defecte.11) dT e 61 unde: o este tensiunea monoaxialä. ecua. Un material policristaLin. expresia r se poate ieduce La AS (m .12 exprimä o dependença Iiniarä Intre temperatl ra de transformare T i tensiunea extern a Conditia ca /xJ sã fie constant este absolut esentiala. AceastA variantä corespuncle unui factor Z maxim. care in acest car se reduce La termenul de lucru mecanic: Z=a*zle.deformatia de transformare.a tensiunii exteme factorul Zg se reduce la termenul elastic Zg 9 (5.• teimenul referitor la elasticitate este minim In cazul autoacomodãrii v Conditiile de tensiune i temperaturã pentru stabilirea echilibrului bifazic diritre martensitã i faza initiala sunt descrise in general cu ajutorul ecuatiilor Clausius Clapeyron: doAS AR* (5.

sunt valabile criteriul factorului Z i ecuatia generalizatä Clausius Clapeyron. care este atribuit unei anizotropii substructurale. In mod analog.a. implicit originea EMFDS. Dt plastica neomogenä a martensitei sau a fazei initiale se manifestä printr-o distributie neomogenã a macrotensiunilor reziduale.4 InIluenta histerezisulul asupra echilibrutui termoelastic i asupra comportärii termomecanice DicA fenomenele reversibile din punct de vedere termodinamic constituic singurele contributii Ia energia liberA nechimicA. Acest termen este pozitiv In cazul transfonnärii directe i negativ in cazul transformärii inverse. In general In literaturã se accepta ipoteza cä originea acestei apari spontane a martensitc:i preferen este atribuitA unei anizotropii din substructura fazei initiale. este relativ independent de temperatura i tensiune i. Anizotropia substructurala flu este o caracteristicA inerentä a fazei iniliale. Originea exactã i mecanismul EMFDS obtinut dupä ciclarea pentru educare e poate explica u prin utilizarea teoriei termodinamice. In concordanta Cu rezuitatele experimentale. In general se acceptä Ca termenul referitor la contributiile ireversibile. care este atribuit u iei asimetrii la scarä macroscopicã. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificäri de formä. thrä interventia unor fo4e externe. acest efect de formã reversibil. este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. 0 consecinla importantä a introducerij termenului contributiilor ireversibile.Din cauza modificärii de formä care Insote cre acestei variante referentiale. e. Rezultatul II constituiQ formarea treptatA a unui aranjament mai bun de autoacomodare a variantelor. Cel mai important fenomen din acest punct de vedere ii constituie frictiunea care se produce in timpul deplasarii interfelelor martensitä — fazã inilialä. este faptul cä trebuie specificat sensul de deplasare a echilibrului bifazic. In practicA se observä InsA apari unor histerezisuri mai man. In timp ce termenul referitor Ia lucrul mecanic rAm constant. EMFDS a fost atribuit relaxärii tensiunilor reziduale. 5. i a histerezisului corespunzãtor. prin introducerea In ecuatja de échilibru a termenului ejr (m — a). M modificarii spontane a formei presupune deci existenta unei legãturi Intre aceastä anizotropie substructuralä i apari martensitei. ejr (m — a). la fel ca o tensiune extemä. Anizotropia substructuralã i. Din punct de vedere fizic. adicã In variantele cu orientare preferentiala care au fost induse In mod repetat. aceasta se obtine doar dupä un tratament termomecanic specific. care exprimä contributii le ireversibile. au arAtat CA germinarea martensitei termoelastice poate induce dcar un histerezis foarte mic. In absenta contributiilor ireversibile. la educarea prin cjclare. In consecin cre variantei m va fi urmatä de cre variantei m AceastA variantA m se caracterizeazA printr-o deformatie de transformare mai mica. o plachetA de martensit. Histerezisul se poate lua In considerare In acest caz formal. o datA cu cre fractiei x. fenomen care se produce la apari martensitei preferen Insä f sà se specifice diferen. in ace car.a esentialä dintre micro i inacrotensiunile reziduale. Raionamentui se poate continua. sa conducä la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de formà. trebuie atribuite zonelor cu dislocatii generate in timpul ciclärii de educare.5 Originea EMFDS Dilerenta esentialà dintre EMFDS i alte proprietati de memorie o constituie faptul cä In cazul EMFDS. Intre faza initialã i martensitä se stabile un echilibru termodinamic bifazic.i poate cre sau poate dispare f aparitia unui histerezis de temperaturA sau de tensiune. modificarea macroscopicã a formei este generatä In mod spontan. adicã unei asimetii microscopice. indicat in general ca procedeu de educare. ca rezultat a! contributiilor fenomenelor termodinamice ireversibile. termenul elastic cre treptat. Efectul respectiv este Insã complet diferit de EMFDS. 5. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii. 72 . 0 [ . cre acelor variante educate va fi favorizatä din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmãtoarei ciclàri termice.r (m — a). In conformitate cu criteriul factorului Z. adicA tin termen de lucru mecanic mai mic i un termen elastic care cre i ci rnai putin. Aceastä distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate. Energia de defect a acestor zone cu dislocatii este minima In variantele “educate”.

sa conducä la formarea martensitei prefererfliale insotita de o modificare de formà.il unor mici tensiuni de sens opus. este comparabil cu EMF Intr-un siligur sens. 5. care este atribuit u iei asimetrii la scarä macroscopicã. acest efect de formã reversibil. Relaxarea tensiunilor neomogene macroreziduale este deseori InsoTita d modificäri de formä. Stabilitatea EMFDS. adicã unei asimetii microscopice. Aceastä distributie neomogena a macrotensiunilor reziduale poate. pentru obtinerer.tilizate o singura data. Dt plastica neomogenä a martensitei sau a fazei initiale se manifestä printr-o distributie neomogenã a macrotensiunilor reziduale. Aceste observatii se pot explica th. variantele orientate preferential se pot stabiliza prin mentinerea materialului respectiv 73 . relativ mare.2 insä se observA cä deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesarä o tensiune opusä. Educarea materialului are ca efect i modificärile temperaturilor de transformare. pentru suprimarea totalà a EMFDS In timpul rãcirii.il unor mici tensiuni de sens opus. Pe lânga procedurile de ciclare se utilizeazä i proceduri de educare simple. EMFDS a fost atribuit relaxärii tensiunilor reziduale. aplicate Ia räcire. cre acelor variante educate va fi favorizatä din punct de vedere termodinzmic i In cursul urmãtoarei ciclàri termice.rã dificultate prin luarea In considemre a influentei celor trei termeni componençi ai factorului Z. la fel ca o tensiune extemä. Un exemplu tipic 11 constituie distorsiunea pieselor nietalice In cursul recoacerii.2 insä se observA cä deformatia corespunzatoare memoriei in dublu sens scade treptat o data cu cre tensiunii externe de sens opus i este necesarä o tensiune opusä. Mult timp s-a presupus cä EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi. procedeu de educare. adicä trebuie sá se mentina Ia o valoare aproape constantä In succesiunea ciclurilor termice. adicä trebuie sá se mentina Ia o valoare aproape constantä In succesiunea ciclurilor termice. In mod analog. In figura 5.In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil. De exemplu. Efectul respectiv este Insã complet diferit de EMFDS. Mult timp s-a presupus cä EMFDS se poate suprima cu u prin intermedi. Din punct de vedere fizic.6 Prcedee de educare P t de inducere a EMFDS constä In general in ciclarea termome anicã efectuatä In domeniul temperaturilor de transformare. acest procedeu este denumit a cum s-a mai arätat. u. aplicate Ia räcire. In figura 5. se poate considera o caracteristicä suplimentara a EMFDS. fenomen care se produce la apari martensitei preferen Insä f sà se specifice diferen.a esentialä dintre micro i inacrotensiunile reziduale. In general EMFDS trebuie sa fie reproductibil. care este atribuit unei anizotropii substructurale. relativ mare. pentru suprimarea totalà a EMFDS In timpul rãcirii. formei martensitice de joasä temperaturä. adicä abilitatea EMFDS de a actiona impotriva tensiunilor opuse. ale histerezisului i ale deformatiei reziduale a fazei initiale de temperat Lirä Inaltä.

In stare deformatA sau sub tensiune. Pnin procedeele de educare aplicate se urm In principiu obtinerea unui material cu un EMFDS optim. Sc pot utiliza de asemenea combina. de asemenea. Majoritatea procedurilor de educare se bazeazä pe repetarea ciclurilor de transformare din faza initialA in martensitA cu orientare preferen là: • repetarea efectului de memorie Intr-un singur sens. pânA la o valoare de saturatie. lucru se IntâmplA cu stab ilitatea i reproductibilitatea EMFDS care cresc i ele in timpul ciclärii de educare pânA Ia o valoare de saturatie. • viteza de generare a tensiunii de revenire do-/ dT. de asemenea.1 Tei generárli tensiunitor de revenire in stare tension. la temperaturi i tensiuni relativ ridicate. interactiunii dintre martensita formatä i precipitatele cu orientare preferen Se poate obtine un EMFDS mai redus i printr-o singurä deformare plastica. cresc i caracteristicile termodinamice ale variantelor educate. A procedee care se aplica o singurä data. poate conduce de asernenea la efecte de formA reversibile. Precipitat bainitice formate In cursul ImbAtrãnirii induc un camp de tensiuni r Efectul de formä reversibil observat este atribuit acestui camp de tensiuni reziduale i. RczultA CA in timpul ciclärii de educare. de duratã etc. T • tensiunea de revenire sau de redobândire a formei (sau de recuperare a deforma a..1): • dcformatia de contact. Pentru descrierea aeestui fcnomen se iau In considerare patru parametri (figura 6. In materialul respectiv apar tensiuni. suficient de mare. M canismul procedurilor de educare repetitive se poate explica cu u c in punct de vedere termodinamic. 74 . • ciclare superelasticä. dependen putemica de temperatura de stabjlizare i de Imbàtrânire. • ciclàri termice la deformatie constantä sau cicläni In stare de constrângere. Deoarece densitatea aranjamerttelor de dislocatii cre In cursul cicl de educare pânA Ia o valoare d saturatie. au totu numeroase dezavantaje: deformatii reziduale man ale formei de ternperaturä Inaltä. Dacä Ia Incãlzirea unui material se Impiedicä redobândirea formei de temperatur malta. EMFDS cre In ace1a sens cu sensul deformArii induse in timpul ciclArii. • cic.ii sau variante ale acestor procedee. CiclArile de educare conduc la formarea nor aranjamente complexe de dislocatii care au o energie minimA In variantrle “educate” obtinute prin inducere repetatA. CAP hOWL VI COMFORTAREA MECANICA A AMP SUB INFLUEI”ITA tJNOR FA EXTERNI 6. Ia o temperaturà situatA peste temperatura caracteristicä Aj. un timp desi:ul de Indelungat. curn est cazul efectului de memorie a formei In toate sensurile. adicä o combinatie dintre o maxima r i stabilitate a EMFDS i o modificare minimA a formei de temperaturA InaltA i a temperatunilor de transformare. Acela. Iinbàtrânirea unui material in faza initiala.läri termice la tensiune constantä. de tensiuni. modiflcäri marl ale temperatunilor de transformare. e • temperatura de contact.. a fazei martensitice.

2) Id se considerã cazul in care obstacolul mecanic este rigid.3) Din ecuatia 6.11) con deocamdatä o bunä aproximare. Rccuperarea deformatiei rämase. dispozitiv de cuplare a evilor). ecuatia 5. Dispunerea variantelor martensitice. Inacest caz s obtine a tensiune de recuperare maximA pentru temperatura Tm. care corespunde retransformArii totale. h. In consecin viteza {dcr / dT) scade o datA cu cre$erea temperatw ii T De arece fraclia de transformare x se mic Ireptat In timpul generArii tensiunii de revenire. iar dilatarea :ermicã purã a elementului de memorie este egala cu dilatarea termic a obstacoiului. deformatia este independentà de tempeaturä i tensiune. o egalA u produsul IE*6ct).12) aratä cä flu se Indeplinesc conditiile de aplicare a ecuatiei Clausius Clapeyrori. ee.nic a! materialului. Tensiunile de revenire de la temperatura T sunt generate cu o vitezA aproape constantä dar / dT. (eC <o / F) materialul Se poate retransforma complet pe parcursul Incälzirii In stare de tensionare. • coi de dilatare termicä. materialul aflat In stare martensiticà este supus unei deformäri sub actiunea unei sarcini. sir: • Co rnponenta elasticA. Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenlA asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire{do / dT). RedobIndirea formei sale la Incälzire se poate Impiedica prin introducerea unui obstacol extern (In literatura de specialitate in SUA se utilizeazä termenul “contact” referitor Ia acest fenomen) la o valoare a deformatiei “de contact” er La Incälzirea materialului pâna Ia temperatura r are bc o revenire liberä.2 confirmA analiza teoreticA. 75 . se ia In considerare deformatia totalä care se poate descompune In trei componente: • co rnponenta de transformare.z limita superioarä pentru a Pentru o deformatie suficient de redusä.La temperatura Td.th (6. De asemenea deformatia ziel scade In general o datA cu cre fractiei de transformare x. In cursul procesului de redobândire a formei sub actiunea unei forte (prin con sau prin introducerea unui obstacol extem) deformatia totalã . Descre treptatã a fractiei de transformare [ (prezentatä in capitolul V. este egala cu deformatia de contact e adicä cu deformatia materialului In momentul contactului cu obstacolul introdus: (7) = = + ± Sth(T) (6.3 rezultä cä In timpul procesului de Incãlzire in stare tensionat cre treptat jar 5 descre in aceea propo4ie. Pentru interpretarea termodinamicã a generärii tensiunilor de revenire. adicã e este constantã In timpul generarii tensiunilor de revenire (de redobândire a formei): = Str(7) e constant (6. deformatia zis i viteza de gencrare a tensiunii /do / dT} sunt puternic influentate de istoricul termomec2.1) Deformatia de contact ‘adaptata” se define astfel: = . DaCä deformatia este suficient de mare. In aceste conditii. raportul {dcrr / dT} se mic a datA cu cre tensiunhi c Datele experimentale prezentate in figura 6. Se poate aräta totu cä ecuatia Clausius Clapeyron (ecuatia 5. descrisä cu ecuatiile Clausius — Clapeyron. Acest fenomen constituie baza unor ap1ica practice (de exemplu. Tensiunea de curgere o constituie In acest ca. care se considerä deformatia de contact e este Impiedicatä de obstacolul mecanic extern introdus. in timpul Incàlzirii In stare de t are bc o deformare plastica.

cuprins Intre intervalele de temperaturä {Trh j { T 1 }. care corespunde retransformãrii totale. Aceste tensiuni se numesc “lensiuni de redobdndire a formei reci” sau ale formei de joasä temperaturA i sunt de sens opus fa de tensiunile de recuperare a formei de temperaturä “InaltA” mentionate anterior. o egala u produsul {E*Ect}. Recent -a demonstrat cä In cazul materialelor educate. se pot obtine terisiuni de revenire i in timpul rácirii. unde tensiunea crr rämâne constantä. deformatia zle i viteza de generare a tensiunii {da.T corespunzätor echilibru termodinamic care se stabile Ia transformarea fazä initiala —* martensilA ( — Cele douä domenii de temperaturi sunt separate printr un dome iiu de histerezis. Aceastã proprietate se poate explica f dificultate cu ajutorul termodinamicii.3 prezintA desth fenomenelor in conformitate cu modelul lermodinamic. F igura 6.Figura 6. prin date experimentale.3 Generarea i dispar4la lensiunlior de redobândlre aformel a. 76 . când o forta externA Impiedicã materialul sã revinä Ia forma de temperaturäjoasà. Dispunerea variantelor martensitice. in cazul In care IncAlzirea In stare tensionatA a materialului este urmatA de o rAcire tot in conditii de tensionare. prin analogie cu efectuarea unui lucru mecanic la räcirea materiahului respectiv. Ia deformatie de contact c constantA. Ia ciclare termicã. b. Generarea tensiunilor de revenire in timpul IncAlzirii In stare tensionatA corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensitA —p fazA inilialA. / dT) sunt puternic influentate de istoricul termomecsnic a! materialului. Ia Incälzire (A — B) respectiv la räcire (C — D) in stare tensionatä. F gura 6. Tensiunile de revenire sunt generate la Incä!zirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperaturã {T .4 confirmä valabilitatea modelului termodinamic prezentat. acest caz s obline o tensiune de recuperare maxima pentru temperatura Tm.Trh} In care se stabile echilibruL termodjnamjc la transformarea 3’—÷ . (din martensità In faza ini Tensiunile de revenire se reduc la räcirea materialului PC curba C-D situatA In domeniul de temperatura {T .

Educarea materialului poate avea In acest sens o mare influenta asupra vitezei de generare a tensiunii de revenire (dc / dT). Recent -a demonstrat cä in cazul materialelor educate. De asemenea deformatia /iStrE4 scade In general o data cu cre fractiei de transformare x. pentru diferite lemperaluri de contact. / dT} se mic o data cu cre tensiunhi o Datele experimentale prezentate in figura 6. b.. Ia deforma. In consecin viteza (dci. când o forta externä Impiedicä materialul sä revinä la forma de temperaturajoasà.ie de contact constantA. 77 . Tensiunile de revenire sunt generate Ia Incälzirea materialului pe curba A-B In domeniul de temperaturä {T . A ceste tensiuni se numesc “lensiuni de redobândire a formei reci” sau ale formei de joasã temperatura i sunt de sens opus fa de tensiunile de recupera a formei de temperaturà “InaltA” mentionate anterior.. F gura 6.Trh} In care se stabi1e echilibrut termodinamic la transformarea ‘—÷ 3. cuprins Intre intervalele de temperaturã {Trh j { T Tch }.4 confirm valabilitatea modelului termodinamic prezentat. Ia Incälzire (A — B) respectiv Ia rácire (C — D) In stare tensionatä. se pot ob tensiuni de revenire i In timpul räcirii. Cele douà domenii de temperaturi sunt separate printr un dorneriiu de histerezis. Generarea tensiunilor de revenire in timpul incälzirii In stare tensionatä corespunde cu stabilirea unui echilibru termodinamic bifazic martensitä — fazä initialA.3 prezintä desfà fenomenelor In conformitate cu modelul lermodinamic.2 Tensiuni de redobândire aformel ob(inute experimental tntr-un alia) “edi din sistemul Cu — Zn — Al.3 Generarea i disparif Ia lensiunilor de redobândlre aformel a.T corespunzator echilibrutui termodinamic care se stabile Ia transformarea fazA initiala —* martensilA (f3 —÷j3’). Figura 6. Tensiunile de revenire se reduc La räcirea materialului pe curba C situatA In domeniul de temperaturä {Tri . unde tensiunea r rämâne constantã. Figura 6. Ia ciclare termicA.2 confirma snaliza teoreticä. in cazul In care Incälzirea In stare tensionatA a materialului este urmatà de o räcire tot In conditii de tensionare. / dT} scade o data cu cre temperatwii T De arece fractia de transformare x se mic treptat in timpul generärii tmsiunii de revenire. F igura 6. raportul (dci. (din martensitA In faza initiala). prin date experimentale.

Aceastã l)roPrietate se poate explica rarä dificultate cu ajutorul termodinamicii, prin analogie cu efectuarea unui lucru niecanic la räcirea rnaterialului respectiv.

Figura 6.4 Rezulgale e ob(lnulepen(ru lensiunile de revenire In ststemul Cu-Zn-Al educal (succesiunea operatiilor: Incalzire a—*b, räcire b—bc i reincälzire c—4b) 6.2 Capacitatea de amortizare a AMF f’recarea internä care apare In AMF In timpul transformárii martensitice a fost studiatA In detaliu. S-a ëonstatat cá aliajele Cu-Zn-Al se caracteri zeazä prin capacitatea cea mai mare de amortizare a vibra ceea ce le face atractive pentru diferite aplicatii. Existä o serie de cerceth.ri In acest domeniu, dedicate atât materialelor cu TM termoelastice cat i material lor cu TM netermoelastice. I)in acest punct de vedere sunt studiate In mod deosebit aliajele sistemului Ni-Ti i aliajele cuprului. Pentru determinarea comportärii mecanice a acestor materiale se iau In considerare douã intervale distincte de temp raturã: • un interval de temperaturä In care materialul se aflà In stare complet martensiticã; • un interval de temperaturà In care materialul este in curs de transformare i In care coexistA faza initialA ,Ocu faza martensiticA. Faza initialä ,8 flu este luata in discutie deoarece nu prezintä in general caracteristici de amortizare; In faza initiala /1 an fost sesizate Insà fenomeiie de relaxare. 6.2 Friqiunea inlerná Ia Iransformarea martensiticd In timpul TM se remarcä aparitia unui maxim de frictiune internä a unui modul de elasticitate minim. Uriii cercetätori considerä cà In materialele In care cele douã faze care participA Ia transformarea de fazã, coexistä Intr-un anumit interval de temperaturä, frictiunea internä se poate calcula cu ajutorul a trei termeni (figura 6. .. Q —Q +Q +Q (6.4) unde: Q este termenul referitor Ia transformare din Q i apare doar Ia räcirea sau la IncAlzirea materialului (dT/dt 0). Acest termen este dependeni de unii parametri externi: viteza de modificare a temperaturii (dT/dt), l’recventa de rezonanta (j) i amplitudinea oscilatiei vibratiilor (ao). Q este dependent de cinetica transformArii, fund propo cu fraclia volumicä de material transformat In unitatea de timp; Q ! se referã Ia mecanismul transformArii de faz (TP) care este independnt de viteza de transformare i depinde i de mobilitatea interfetelcr fazä initialA — martensitã i martensitA — martensità. QTF se caracteriz azá printr-o valoare micA dacA mobilitatea interfetei este maximA; Q se compune din contributiile fiecArei faze Ia frecarea internA i depinde foarte mult de proprieta microstructurale (densitatea interfetei, vacantetel In mod deosebit ale fazei martensitice. Evidentierea valorii capacita de amortizare in timpul transformArii se datoreazA mai ales termenulL.i Q

78

Figura 6.5 Reprezentare schemallcd a eleinenlelor componenle akfriqiunii interne Q In curs Iransformãrll marlensilice In general frictiunèa intemä sau capacitatea de amortizare a AMF se determinä la viteze de mncälzire sau de rAcire constante, la producerea transforn ärii martensitice. Pe curbele respective apare astfel un maxim a! capacitä de amortizare. La temperatura constantä T = 0, Q devine zero. Acest fenomen se observä i In timpul experimentarilor; capacitatea de amortizare se exprim In acest caz doar prin suma dintre Q i Q In consecinta, capacitatea de amortizare devine dependentä de fractia volumicà de martensità i In acest caz capa foarte mare de amortizare din timpul transform se pierde. In concluzie, In aplica In care apar vibratii continue La temperaturä constantA, o fractie volumicä de 100% martensit asigura o bunã amcrtizare. In cazul unor fo4e de impact cu frecventa foarte joasä, In materialul respectiv apar zone bifazice, deoarece in acest caz martensita se induce prin tensiune imuItan cu producerea unui efect exoterm. 6.2.2 Friqiunea inlernä in martensitá Se tie cã In general migrarea reversibilä a interfetelor dintre diferitele variante martensitice determinã o comportare neliniarä Ia an2ortizaie. Cauza pierderii de energie flu este elucidatä deocamdatà. Observa;.ile realizate prin intermediul microscopiei electronice au evidentiat unele neconcordante, explicate prin prezen disloca;iilor In zona interfetelor. Aceste dislocatii formeazä In ansamblu o retea ordonatA de disloca;ii. In plus, dis1oca au probabil o mobilitate mai mare in faza martensiticä decât In faza initialã / situatie care poate contribui de asemenea La o mai bunã amortizare a vibratiilor. Ultimul model prezentat conduce la concluzia cä Intr-un material cu o singura variantä de martensitä, care nu are deci interfete, flu se poate determina nici o frictiune internA. Din cele cãteva pub1ica referitoare la frictiunea intemà in cazul unei singure variante, aceastä ipotezä flu poate Ii confirma In mod exact. Morin .a. au mäsurat frecarea internA cu un pendul de joasa frecventä i au ajuns la concluzia cä Intr-adevär interfetele constituie o conditie necesarä pentru obtinerea unei capacitati de amortizare corespun S-a constatat Insã cA amortizarea scade o data cu ciclareatermicã. P a se obtine o concluzie corectä este Insä necesar sä se reia experiment pe materiale monovariante dar cu orientãri diferite. CaDacitatea de amortizare este influentata de unii factori externi: temperatu timp, frecven dar In primul rand de amplitudinea vibra;iilor. Factorii interni care determinä capacitatea de amortizare sunt tipul materialului, dimensiunea de gräunte, densitatea martensitei la interfatä, defectele structurale. Pentru amplitudini man (de ordinul J0 factorul de pierdere In martensitä poate fi de 6% - 8%: in cazul unui impact se poate obtine un factor de r2ierdere de peste 10%. Acest factor de pierdere poate sa scadA pânä la 2% - 4%, pentru amplitudini mici (de ordinul 10 6.3 Efei ciclärii oboseala i degradarea AMF 6.3.1 Fenomenul de obosealà Proprietã functionale ale AMF determinä necesitatea extinderii defnjrjj fenomenului de obosealä. In cazul AMF trebuie luate In considerare trei tipuri de obosealã: distrugerea rnaterialului prin rupere, datoratä ciclärii sub tensiune (sarcinã) s ciclArii In prezen deformãrii, Ia temperaturã constantä;

79

modificäri ale proprieta fizice, mecanice i functionale (ternperatu rile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, EMFDS etc.) datoritã ciclärii termice efectuate prin domeniul de transformare; e degradarea EMF sub actiunea ciclärii sub tensiune, sau ciclärii efectuate In prezenta deformärii sau a ciclärii termice In sau prin domeniul de 1:ransfoimare. In concluzie, cei trei parametri care trebuie luati In considerare In studiul fiabilitatii globale a AMF sunt temperatura, tensiunea i mod macroscopicã a formei materialului In timpul deformArii. In ceea ce prve deformarea, este foarte important sä se In deosebirea dintre: plasticitatea indusã de transformare, adicä modificarea formei (apari cLeformarii) sub ac;iunea unei tensiuni (sarcinã, fo4ä) In timpul transformãrii directe imodificarea (deformarea) spontanA a formei datoratä EMF sau EMFDS. Fiabilitatea globala sau comportarea la obosealã a AMF constituie o consecint a acumulärii defectelor i a modificärilor structurale, cum sunt de exemplu chimbarea ordinei de Impachetare In faza / 1 sau in martensitä, sau formarea altor tipuri de martensitä. Toate tipurile de modificàri vor influenta teniperaturile caracteristice de transformare, histerezisul de transformare, reproductibilitatea efectelor de memorie sau num ciclurilor de transformare panã la rupere. Siguran In functionare a dispozitivelor Cu memorie este dependenta de fiabilitatea globalä a acestora. Pc externi principali de control al proprieta acestor materiale, care trebuie luati in considerare, sunt: timpul, temperatura, tensiunea, deformajia de transformare i numárul ciclurilor de transform P rametrii interni principali care determinã proprietA fizice i mecanice sunt: sistemul de aliaj, coinpozitia aliaj u/ui, tipul de transformare i structura retelei de cristalizare inclusiv defectele. Ace parametri sunt controlati prin istoricul termodinamic al malerialului. Once modificare a parametrilor intemi conduce la cre for de fric stabilizarea martensitei, generarea sau anihilarea unor defecte, aparitia precipitatelor. 6.3.2 Distrugerea prin rupere Oboseala clasicä implica acumularea unor defecte In material, formarea unor fisuri, urmatã de propagarea fisurilor respective pãnA Ia ruperea fjnalã. Aceastà comportare se reprezintà de obicei prin curbele Wöhler care indica tensiunea la care matenialul se rupe, In funclie de numärul de cicluri de solicitãri la care este supus. Figurile 6.6 i 6. 7 i1ustreaz aceastä comportare In sistemele de aliaje Ni- Ti i respectiv Cu-Zn-AL Ampla dispersie a rezultatelor de pe curbele Wöhler provine de fapt din pu date disponibile care contin In general inCormatii calitative.

Figura 6.6 Efectu! tratamenlulul termic asupraflabihtdrll allajulul Tl-50,8 Ni (%al) festal Ia lemperafura camerel (ciclare Ia 293 K)

80

sau In cazul histerezisului de transformare. Inuncle luc se considerä cà ace parametri crese iar alte cercet au Inregistral mic ale parametrilor respectivi. Cele douä tipuri de aliaje flu se pot compara Insä dacä flu au fost studiate In acelea conditii experimentale. Cercetarea sistematicä a aliajelor sistemului Cu-Zn-Al a condus la cortcluzia cä in timpul solicitãrii pseudoelastice. aceste defecte pot actiona ca centre de germinare pentru traiisformare i 81 . o data cu cre numärului de cicluri. In materialele policristaline. Zonele cu dislocatii modificã brusc panta curbei de duritate la Inceputul transformärii martensitice induse de tensiune. o remarcä foarte importantä o constituie faptul cä In microstructura bifazicã d transformare s-au determinat viteze de cre mai man i valori ale pragu ui de obosealA mai mici. Unii cercetätori au deterniinat o cre a temperaturii M in timp ce altii au ajuns la concluzia cä pentru acela tip de aliaj. reprezentati prin histerezisul de transformare i temperaturile caracteristice.Figura 6. Unii cercetãtori au constatat Ca In monocristalele Cu-Al-Ni fisurile au crescut initial paralel cu plachetele de martensitä indusä de tensiune.3. Contradictii similane se Inregistreazä i In cazul temperaturilor de transformare A A i Mj. Prezenta incluziunilor i a segregãrii impuritAtilor la limita de gräunte sau calitatea suprafetei. In interiorul cristalului se creeazä zone cu defecte sub formã de dislocatii. se unesc i formeazä fisuri continue de aproximativ lj. initierea fisurilor multiple apare la limitele d gräunte. la fel ca in metalele obi In cazul unor deformàri plastice avansate.3 Injluenfu ciclãrii termice Ciclarea termicä efectuatà prin domeniul de transformare martensiticã induce defecte care conduc la modificäri la nivelul parametri tor macroscopici ai transformänilor martensitice.nn adãncime. 6. alteori Insä. extrapolar Se pare cä LIKPR este mult mai mare pentru aliajele cuprului decât pentru aliajele sistemului Ni — Ti. contrar rezultatelor cercetàrilcr anterioare.7 Fiabilitalea allajelor sistemulul Cu-Zn-Al cu slruclurd find II struclurã grosoland Sc observã cã un aliaj cu dimensiuni mici de gräunte are o mai mare rezistentä La obosealä decal aliajele cu dimensiuni de gräunte man. ceea ce Inseamnä Ca aliajele Ni-Ti au o rezisteni:ä mai mica la obosealã decât cele de cupru. Pr c observa experirnentale sunt corecte. Alte studii mdi cä faptul Ca initierea fisurilor se petrece Ia limitele interfazice sau La interfet martensitã — martensitã. Aceste zone actioneazä ca obstacole locale pentru transformarea martensiticã i conduc la formarea extruziunilor i a golurilor la suprafa care. conduc la mic rezistenlei Ia óbosealä a materialelor respective. Uneori apari defectelor stabilizeazä fazele In care sunt prezc nte. o altã cauzä a deosebirii dintre cele douA tipuri de aliaje poate fi i modul diferit de initiere a fisurilor i mecanismul de cre a acestora. In compara cu cele observate In microstructura fazei initiale stabile i a fazei martensitice stabile. se ajunge la concluzia cä numeroase mecanisme care sunt active in cursul ciclärilor termice au efecte opuse. M scade In cazul unei cic1 termice.

Deformatia produsa de stabilizarea martensitei se poate restaura prin Incälzire Ia o temperaturä mai mare decât temperatura maxima utilizatä In timpul ciclurilor de educare. tipul transformärii (martensita in functie de faza R). amplitudinea ciclului termic. stuctura re defectele structurale. Parametnii externi sunt reprezenta de tratamentul termomecanic la care este supus materialul. Se observA cä degradarea initiala a EMDS are la origine o deformatie permanent “aparentA” In faza fi. in concluzie.3. sunt mult mai rezistente Ia degradare decât aliajele sistemului Ni-Ti). La degradare pot contribui mai multe mecanisme. deformaflu de memorie In dublu sens 1 deforma rezldualJpenlrufaza In4lala In sistemul cu-Zn-Al 82 . procedura de educare. Defectele pot modifica de asemenea ordinea localã a fazelor. datoritä tensiunilor man de acomodare la limitele de gräunte. Deformatia permanent totalä (DR) se datoreazä pa defbrmärii plastice reale a retelei i par stabilizärii martensitei. au studiat acest fenomen in detaliu i au indentificat nurnero parametri care pot interveni in cursul educarii i al procesului de degradare.ie poate conduce Ia stabilizarca martensitei sau a fazei initiale ft mecanismul de stabilizare a martensitti flu este Insa foarte bine cunoscut i stabilit. Densitatea i configurai ia defectelor poate fi influentatá i de m de gräunte. • deft rmatia de memorie in dublu sens (DMDS). 6. tensiunea aplicatà. valoarea medie a ternperaturii absolute. (DR) a deformatiei de memorje In dublu sens (DMDS) i a efectului de memorie In dublu sens (EMFDS) pentru un aliaj din sistemul Cu-Zn—Al. Dacä ciclarea se continuA pâna la sute sau mu de cicluri i forma rece poate sA se degradeze adicA. AceastA situa. Penn identificarea diferitelor mecanisme de degradare a efectului de memori care po ate sä aparä in material. se reduce DMDS. Se remarcä In general trei tipuri diferite de deformäri care pot fi influentate• efe de memorie In dublu sens (EMDS pot sA aparA diferente de defbrmare Intre forma caldã i forma rece. pot sã aparä diferente Intre deforma martensitei.9 prezintä evolutia deformatiei reziduale. pentru aliajele cu baza cupru se poate considera cã temperatura absolutã minima i cea maxima a ciclului trebuie sä controleze gradul d ordine al echilibrului. provocand modificäri locale ale tempeiaturilor de transformare. este necesarä o privire mai atentä asura modificärilor dimensionale atât ale formei reci cat i ale formei calde. Figura 6. Figura 6. Stalmens . du$ n cicluri i deformatia Inainte de cici are. con1pozi chimicã.conduc la cre folelor interne de frictiune. • defrmatia rezidualä (DR) finalä a fazei fi dupa n cicluri.4 Diagrama de reprezentare a efectului de memorie S-a demonstrat Ca diagrama care reprezinta efectul de memorie este influentata de o combinatie complexa de parametri interni i extemi. deformatia impusä pentru memorare.a. Parametrii interni sunt reprezenta de sistemul de aliaj (aliajele Cu haza cupri. astfel Incât corn inuarea desf transform devine mai dificilä.9 Efectul tie memorie In dublu sens.

Acumularea defectelor se poate considera una dintre cauzele cre deformatiei formei calde.CercetArile efectuate In sistemul Cu-Zn-Al. transformar a de fazá R care prezinta un histerezis foarte mic.iv 5% care include i alungirea fazei R. Fi 6. In final se produce ruperea materialului La o alungire de aproximativ 15%. Delbrmarea aliajelor din sistemul Ni-Ti este legata de märimea histerezisului de transformare: cu cat histerezisul este mai mic.iali. viteza de cre a tensiunii devine mai mare i incepe deformarea prin alunecare.10 prezintã curba o .1 Deforinarea sub tensiune Di a — e corespunzãtoare aliajelor din sistemul Ti . Acest lucru se poate expi lea prin cre cantitä variantelor orientate in mod necorespun Cercetàrile au evidentiat faptul c viteza de degradare a efectului de memorie es te dependenta de asemenea de efectul de memorie In dublu sens initial. In prima etapä a acestui fenomen se produce o alungire de aproximativ 0. 83 . La temperaturi de peste 373 K (100° C) deformatiile Luders flu mai apar. in domeniul de temperatuni situat Intre 77 K (-196°C) i 152 K (75° C). In continuare. Din acest punct de vedere. indusA de tensiune la ciclare. Sc pot distruge de asemenea germenii ini.4 Corn portarea mecanicá a aliajelor din sistemul Ti-Ni 6. primul palier apare In punctul YR care reprezintä punctul de Inceput al deformärii datorate rearanjärii variantelor fazei R. se observã o alungire de peste 15%. S actiunea unei tensiuni. i Inainte de rupere. AceastA cre localA amartensitei a’ distruge morfelogia martensitei i astfel se degradeazà deformatia produsä. A doua treaptä apare In punctul YM care reprezintä punctul de Inceput a deformärii datorate inducerii prin tensiune a martensitei de tip B19’ din faza R. materialul aflãndu-se complet In faza R. dacä numàrul de cicluri se apropie de 106. au evidentiat apari martensitci locale a’. care in mod normal Impiedica cre variantelor martensitice corespunzätoare. Incercarea s-arealizat Ia 303 K. In aceastA a doua etapA se produce o alungire de aproxima. se inregistrezã o Imbun a fiabi Iitãtii.8 mm).8%.4.s obtinuta pentru o sârmä de aliaj Ti — 50 Ni (%at) (cu un diametru de 0. constituie cea mai bunä alegere pentru un bun efect de memorie. adaosul elernentelor de aliere sau tratamentul termic aplicat. Dacä se opre räcirea dupä transformarea de fazä R. Materialul respectiv a fost recopt la 673 K timp de 3. Un fect de memorie in dublu sens puternic se degradeazä relativ rapid fatã de unul mai slab. 0 altã explica poate fi legata de dislocatiile ireversibile generate in cursul cicthrii termice.Ni cu compozitie pseudoechiatomica contine paliere i deformatii Lüders man. cu atât este mai redus i gradul de degradare a memoriei. temperaturã situatä sub temperatura Rj (316 K) i peste temperatura M (246 K). A1t factori care influenteazã memoria aliajelor Ni-Ti sunt: metodele de educare. Insã Inainte ca martensita sã Inceapä sã creascä. 6.6 As dupA o prelucrare Ia rece.

AIia care contin niche! In propor de peste 5 sunt susceptibi. datoritä formärii precipitatelor de Ti AIia ele care au un continut de niche! cuprins Intre 50.10 Curba a. In acest car. La Incercãrile efectuate sub 293 K (20° C).) Ni) supuse unei recoaceri complete. D cä temperatura de Incercare este mai mare decât temperatura R Inainte de Inceperea defonnärii prin alunecare apare o singurä treaptä. Flgura 6.11 ilustreazä com mecanicä a aliajului Ti Ni recopt la 1123 K (850 C). Temperaturile Incercãrilor sunt indicate pe diagranie. se produce doar rearanjarea variantelor martensitei B19’. Acest fenomen constituie efectul de memorie aformei. efectuatä dupa o prelucrare Ia rece) influen. alungirea reziduala dispare complet.0% (‘at)Ni i 50. 84 .2 Efectvl de memorie ipseudoeIasticitatea Dupa cum s-a mai amintit domeniul monofazic corespunzätor fazei B2 ordonate (de temperaturá Inaltä) este foarte Ingust.0% (‘a i 50. au Un comportament parial pseudoelastic.epentru o sârmd de Ti —50N1 (%ai) 6. Alia e!e pseudoechiato.5 % (‘at.D temperatura de Incercare este situatä sub temperatura M prima treaptä di deoarece flu existä fazA R i.e Ia tratamente termice efectuate la temperaturi cuprinse intre 573 K (309° C) i 773 K (5000 C).4.5%( sunt insensibile Ia tratamente termice deoarece In aceste aliaje flu apar precipitate de Ti Tratamentele termomecanice (recoacere Ia ternperatwi situate sub 773 K. corespunzátoare inducerii prin tensiune a fazei B19’. pe diagrama de stare Ti Ni acest domeniu este cuprins Intre 50. dupä care sarcinile respective au fost Indep Se observä cä limita de curgere devine minima Ia aproximativ 282 K (‘9 temperatura care coincide cu temperatu la care Incepe transformarea martensiticä !a räcirea materialului (deci M = 282 K). probele au fost supuse unei fofle de tractiune pãna la ob unei alungiri de 4%.eazã Insä In mare mãsurä proprietatile acestor aliaje.5% (‘at. Figura 6.nice din sisternul Ti — Ni (cu un continut de nic mai mic sau aproximativ egal cu 50.)Ni la ternperatu situate sub 923 K (650° C). dupa indepartar sarcinii i Incälzirea materialului la temperaturi situate deasupra temperaturii Afi.

reprezintä pseudoelasticitatea par(ialá. Incercärile de tractiune s-au realizat la 323 K (500 C). In figura 6.6 ks. pseudoelasticitatea este necorespunzätoare Ia once temperaturä situatä peste temperatura A jar EMF esti de asemenea necorespunzator.11 este reprezentatä prin linii punctate redobándirea elasticä a formei. In concluzie. redobândirea pseudoelasticä a formei are bc doar partial.i plastice prinalunecare. Alungirea permanenta se datoreazà deformàrii prin alunecare i se märe o data cu cre temperaturii de Incercare.pentru aliaju! Ti — 50. cu 0 compozi e aproximativ echiatomicã. 85 .2% NI (at) In stare recoapid T = 1123 K (8500 C). t = 3.1 t Curbe a .Figura 6. dupa Indepartaiea sarcinii alungirea rezidualä dispare doar pa4ial Ia o IncAizire realizatä cleasupra temperaturii A efectul de memorie a formei In acest car este inccmplet. (ceea ce reprezint aproximativ temperatura M Se observä cä deformatia redobânditä (reversibilA) dupa Indepartarea actiunii fortei cre o data cu cre gradului de laminare la rece realizat Inaintea recoacerii. situate deasupra temperaturii A Totu In acest caz. materialul respectiv a fost laminat la rece cu grade de deformare cuprinse mntre 6% i 25% i apoi a fost recopt Ia 673K (4000 C).6 ks.12. Abaterile care apar Ia temperaturi de peste 293 K (20°C). Pseudoelasticitatea de transformare apare In AMF in general La temperaturi ridicate. In acest mod poate sä creascã foarte mult deformati a pseudoelastic E:’èctul aplicärii unui tratament termomecanic este ilustrat in figura 6. timp de 3. Dacã aliajul esi laminat cu un grad de deformare de peste 20% i apoi este recopt Ia 673 K 400° C). Aceste proprietä pot fi insä Imbunätä prin aplicarea unui tratament termomecanic care sä contribuie Ia cre rezistenlei la deformarea prin alunecare i La prevenireadeformar. in raport cu redobândirea elasticA a formei. pentru aliajele din sistemul Ti-Ni recoapte. se obtine o pseudoelasticitate completà. räcire In apa. Pentru IncercArile efectuate peste temperatura 313 K (40°C).

recoacere la I = 313 K (4000 C). apar gräun mici recri care cresc o data cu cre temperaturii de recoacere. .14.Fig ira 6. se situeazä Intre 773 K (5090 C) i 873 K (‘600° (1’.). . in materialul recopt Ia 873 K. Materialul laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 873 K.12 fmbunälã(irea pseudoelasilcild (Ii prin tratameni lermomecanic . Ten de recristalizare pentru aliajul pseudoechiatomic. .13 se observä de asemenea cä deformatia la tractiune de 7% dispar complet prin Indepartarea actiunii sarcinii. In materialul recopt la temperaturi mai mici de 773 K. La temperaturi situate sub 303K (30°C) flu se poate obtine recuperarea deforrn pseudoelastice de dupä mndepãrtarea acliunii fortei. dupä cum se remarcä In figura 6. emperaturä apropiatä de temperatura de recristal izare Se comportã Ia fel ca materialul recopt la 1123 K (850° C) 86 . La 313 K (‘40° C) apare pseudoelasticitatea iar Ia temperaturi de peste 323 K se realizeazã o redobândire de 100% a pseudoe1asticita In figura 6.13 Curbe a.T = 323 K (500 C) Figura 6. prin Incälz ire se poate realiza redobândirea deformatiei.rec)acere: T = 313 K ( C).laminare Ia rece cu diferite grade de deformare.2% NI (at) tratal lermomecanic .13 prezintä incercärile efectuate la diferite temperaturi pentru aliajul Ti — 50.2% Ni (at) laminat Ia rece cu un grad de deformare de 25% i recopt Ia 673 K timp de 3.lair mare Ia rece: c = 25%.pentru allajul Ti — 50. laminat Ia rece cu Ufl grad de deformare de 25% i recopt. t = 3. persistä structurile de defoi-mare aparentä.6 I Figura 6.6 ks.

3% Ni (Vat. temperatura este indicat in fiecare micrografie.). datoritã precipithrii particulelor de Ti fenomen care implicä Imboga matricei In titan.11). alungirea reversibilä este maxima (10.4% pentru directia 1Ol]]B2 i de 2. se deplaseazä spre domeniul ternperaturilor scãzute. In conditii de recoacere completa urmatä de cälire. o data cu cre continutului de niche!. de 8. Prin Imbätrânirea la temperaturi situate sub 773 K (5000 C) acesta alunecà spre temperaturi ridicate. Domeniul de temperaturi pentru pseudoelasticitate. aliajele respective au tendinla de a se comporta pseudoelastic. 6.4. Acest domeniu de temperaturi este situat Intre 333K ( i 303 K ( Iariinare Ia rece Cu c = 25% reoacere = 3. I)eformatia maxima reversibilà care se poate redobândi In cazul until monocristal se poate stabili teoretic. pentru a se rnent1n( densitatea mare de distocatii introduse prin laminarea Ia rece. In cazul In care continutul de niche! depã 50.8%. In cazul transfoimarii de La faza B2 (Cu structurä cubicä) La faza B19’ (cu struclurà monoclinicA) care se desf In sistemul Ti — Ni cu compozi echiatomicã. La utilizarea AMF este foarte importantä cunoa omogenitä proprieta pe toate directiile de cristalizare. la temperaturi dintr un dorneniu situat peste temperatura M chiar Intr-un material complet recopt i tacit in apã.(ligura 6.6% pe directia [ l]B2. AMF policristaline care au graun cristalini cu orientare aleatorie sunt materiale izotrope din 87 .7%) pe directia 33] B2 Pentru directia [ B2 alungirea este de 9. pentru aliajul cu 51. In acest caz redobândirea deformãrii pseudoelastice este doar par Fenomenul indicäfaptul cá ecoacerea realizatä In cadrul tratamentului termomecanic trebuie efectuata Ia o temperaturä situatä sub temperatura de recristalizare.6 ks. V stabilite teoretic i prezentate anterior au fost confirmate experimental prin Incercäri La tractiune realizate pe monocristale.2% pe directia [ I]B2 i de 3.3 Influen(a text urii 1 asupra EME D formatia produsa prin EMF I are originea In modificarea de forrnä spe ce rezultä La deformarea retelei care mnsote transformarea de fazä.5% (aO.2% pe directia [ de 5. 7% pentru directia [ Ccntractiile teoretice reversibile sunt In acest caz de 4.

4. Fi 6. Acest rezultat obtinut experimental este In concordan. Rczultã cä prezentarea fenomenului de redobândire a formei pentru cazul monocristalului din sistemul Ti — Ni este utilä pentru evaluarea efectulu.e s-au obtinut prin Incercäri de tracliune pe probe cu trei dirnensiuni de grAunte: 50 .). Temperatura de mncercare a fost de 313 K (400 ( ceea cc reprezintã temperatura Af + 10 K (303 K. Figu ra 6. D exemplu.8% Ni (at) . Prin realizarea unei anumite .15 Apar4ia anizolropiei In timpu! laminärii in aliajul Ti — 50.16 prezintà influenta mãrimii de graunte asupra deformatiei reversibiI pentru un aliaj Ti — 50.um (a.15 ilustreazä aparitia treptatä a anizotropiei In aliajul Ti 50.).i orientärii preferen a structurii AMF. aliajele CU 0 structurä cristalinã orientatA sunt insã anizotrope din acest punct de vedere. . pe sectiuni transversale (D i paralele (DL) cu directia de laminare. Figura 6.4 Influen(a dimensiunior de grd ante asupra comportàrii mecanice Monocristalele aliajelor pseudoechiatornice din sistemul Ti — Ni se caracterizeazä printr-o pseudoelasticitate incompleta care se manifestä deasupra temperaturii 4. Se remarcä faptul Ca aliajul este izotrop In stare turnatã i devine anizotrop pe parcursul procesului de larninare..5% Ni (at) recopt la 1073 K (8000 C) timp de 3. Curbele o. respectiv 30° C). Lingoul cu dimensiunile 30 x 50 x 50 mm s-a laminat la cald cu diferite grade de deformare.punct de vedere al memoriei formei. o tablã de Ti laminatA la cald i recoaptA.4%).Tircercare = 303 K (30° C) = Af+ 20 K 6.ä Cu previziunea teoreticã conform cäreia.D — perpendiCular pe directia de larninare.6 kc.-.8% Ni (‘at.6 ks i cälit. Materialul supus Incercãrilor a fost recopt la 1073 K (800° C) i Imbätrânit la 773 K (500° C) timp de 3. directia [ O]B2 constituie orientarea favorabilä pentru recuperarea alungirii (8. .sticitate completä In ace1ea conditii. Se remarcä faptul ca pseudoelasticitatea se ImbunätàIe prin reducerea dimensiunii grãun 88 . Incercärile s-au realizat In stare turnatäi Ia dife] grosimi ale semifabricatului larninat..tructuri corespunzätoare s-ar putea imbunatati capacitatea de memorie a materialelor respective.) 1 OJB2 prezintä cea mai mare alungire reversibilA In lungul directiei de laminare. 1 mm (b. materialele respective policristaline posedA o pseudoek.) i un monocristal (c).DL — paraIe Cu direCtia de Jaminare. cu 0 structurä (1 12.

dupà o laminare la rece ( = 30%). Histerezisul corespunzätor transforniärii B2 — B19’ este in acest caz de peste 40 K. Este deci foarte importantä cunoa comportärii materialelor Ia deformäri produse In astfel de conditii. De exemplu. transformarea B2 — R produce o modificare de formä foarte redusä (aproximativ 0. deformatia dispare Ia Incälzire Ia o temperaturà mai mare decât temperatura R In aplica practice. bogate in niche!. R deformatia reversibilã este mica. histerezisul termic corespun ätor este redus. jar a doua. La Incercarea de tractiune Ia o temperatura cuprinsä Intre R i M al çseudoechiatomice din sisternul Ti — Ni sau Ti — Ni — Fe (supuseunui trat termomecanic). Tensiunea rezidualä apare datorità rearanjãrii variantelor fazei R. càreia Ii corespunde o pseudoelasticitate completä. prezintã pe curba a . care apare In timpul unei cicläri termice sib sarcinã. ImbAtrânite La temperaturi sc Aceea situatie se Intâ(ne i In aliajele ternare din sistemele Ti — Ni — Fe i Ti—Ni-Al.douã trepte succesive. jar a doua treapta este mai mare i corespunde unei alungiri de 7%. Figura 6. un arc din aliaj TiNi prezintà un histerezis termic de 1.8%. 89 . Figura 6.5 Ni — 2.5 Fe (% at) In s-au efectuat La 193 K ( C). La o anumitä temperatura. Prima treapta corespuncle reorientärii variantelor fazei R. Inainte de Inceperea procesului de alunecare. Transformarea de fazä R se desth Inaintea transformàrii In faza martensiticA B19’ din aliajele pseudoechiatomice tratate termomecanic ale sistemului Ti — iVi. corespunde inducerii prin tensiine a martensitei de tip B19’.5 K (pe o curbä deformatie de forfecare — temperatura) Ia aplicarea unei tensiuni onstante.8%). valoare care reprezintä temperatura (R — 48 K) sau temperatura (M + 30 K).5 Fe (‘% aI recopt Ia 773 K (P5000 C) timp de o orã. Acest histerezis foarte redus ca valoare se utilizeazä In ap1ica care funclioneazä ca senzori.pentru o labid de aliaj Ti— 47. In compara cu transformarea de fazä B2 — Bi 9’ care este Insotitä de o modificare de form relativ mare (7%).5 Ni — 2.5 EMF si pseudoelasticitateafazei R T de fazà R este o transformare martensiticã termoeia ticA care produce EMF i pseudoelasticitate.6. AMF se utilizeazã in general pentru producerea unei modificäri bru a forrnei.4. De in transformarea B2—.17 ilustreazä o astfel de curbä cu douã trepte obtinutä perilru aliajul Ti — 47. Prima treaptA este redusà i corespunde unei alungiri de 0. Deoarece temperatura Incercärii este cuprins ntre temperaturile R i M are bc o transformare de fazã indusä de tensiuiie R —p B19’.17 Curba cT.

R Intr-un material tratat termic La 773 K timp de 900 s. A doua treaptä este situatA la temperatura M core apari martensitei 1319’ sub actiunea tensiunii (102 MP La aproximativ 355 K apare La Incälzire doar o singurä treaptä de dimensiuni mai man.8 Ni (% at) Dicã materialul se ràce sub actiunea unei sarcini pánA la o temperaturä situatA sub temperatura R Insã deasupra temperaturii M i. Proba a fost räcità apoi La otemperaturã situatä s temperatura M Transformarea de fazà care se desf In materialul respectiv este de tipul B2—’ — B19. jar Ia räcire.tensiune aplicatA c = 2oo MPa tr2nsformare de faz 132 —* R Figura 6. corespunzãtoare transform inverse.In figura 6. pe curba de reprezentare a deformatiei In functie de temperaturä.recoacere: Trec 773 K.20 prezintà efectul aplicarii tensiunii asupra temperaturilor de transformare ale AMF. apare doar o singurã treaptã corespunzãtoare transformärii directe a fazei B2 In faza B /9’. acesta prezinta Ia mncälzire o recuperare a deformatiei in douä trepte. Figura 6. .: Pentru tensiuni mai marl de 355MPa.2 Ni (% at) . Prima treaptA corespunde transforrrãrii R-. Incercat sub actiunea unei tensiuni de 200 MPo. In comparatie Cu temperatura A4 sau cu temperatura 4. apoi se IncAlze apare o treaptä corespunzãtoare transformärii inverse R— cu un histerezis termic redus (2 K).19 Curba e .jar cea de a doua treaptá corespunde transformãrii B19 — F 6. t 900 s. . Figura 6.T obtinuta Ia o ciclare termicä su sarciiià constantä (102 MPa) pentru o sârmã din aliaj Ti—49. Dacä acela material este räcit pâna Ia o temperaturä cuprinsä Intre M i M sub actiunea ace1eia tensiuni. Pc urba e — T apar douà trepte.18 Curba Tpentru o sârmd de allaj Ti 49.18 este prezentatã curba e .deIormare Ia rece. 90 . prima find La temperatura R corespun2:Atoare aparitiei fazei R.19 prezintà transformarea B2 .8 Ni (% at) recopt Ia 743 K. Temperatura R prezintã o dependen mult mai mica fata de modificarea tensiunii aplicate. Toate temperaturile de transformare cresc liniar o data cu cre tensiunii aplicate.Tpentru o sármd de a/ia) Ti 50. dupä o deformare Ia rece. teinperatura M depa temperatura Rs. din martensita 1319’ direct in faza initialà 132.

D oblinute prin Incercärile de ciclãri termice Ia tensiuni constante (temperaturi de transfonnare sub actiunea unor tensiuni externe.peraturior de transformare In sisleme de AMF Tl-NL Peritru utiliz In care se solicità modificäri de formä reversibile cu un hister mic. datoritä structurii ordonate a fazei initiale. La aplicatii In care se solicitA redobãndiri man ale formei. deformat sub actiunea unei forte de trac Una dintre pro prietätile AMF policristaline este faptul Ca deformatiile reversibile datorate EMF stint foarte mici.1 Efeaul de memorie ci superelusticitatea AMF monocristaline cu baza Cu prezintä o comportare mecanicä neobi care este total diferitã de comportarea generala a metalelor i aliajelor.:la tensiunli aplicate asupra fen. au efectuat astfel de Incercäri de cicläri termice sub sarcini constante. s-au obtinut relatii de dependen asemänätoare cu cea din figura 6. Ruperea Ia limita de gräunte se desf In acest caz Inainte de inducerea prin tensiune a fazei martensitice. Comportarea mecanicä a AMF policristaline de Cu este i aceasta diferitã de cea a materialelor similare monocristaline. pe aliaje din sistemul Ti — Ni.e a unui AMF policristalin din sistemul Cu — Al — Ni.5 Corriportarea mecanicá a aliajelor cu baza Cu 6.21 ( Datoritã acestui fenomen limita de rupere In materialele rnonocris este de aproximativ 600 MPa.20. a. In acest caz un histerezis mare este benefic. Aceste aliaje prezintä fenomenul de SE chiar la aplicarea unei tensiuni de 300 MPa.6 mm). iar In policristale este de aproxirnaiv 280 MPa. a cum se observA In figura 6. In general aceastA situatie se datore faptului Ca deformatiile generate detransforrn3rea de fazä surit diferite de la grAunte la grãunte i apoi se anuleaz Dartial pe Intreg cristalul. mãnimea histerezisului) se utilizeazä de obicei n proiectarea dispozitivelor din AMF. Todoraki . dimensiuri ale modificarilor de formä. a cum se observA In figura 6.21 (d).5. 91 . Incercänile s-au realizat atât cu sârme drepte cu diametrul de 0.B19’ sä fie foarte bine individualizate.21 (a) — (c). 6. Fracturile care se produc cu u Ia limita de gräunt In ÂME Cu — Al — Ni constituie o problemä majora care trebuie neapãrat rezolvatä pentru utilizärile practice. se utilizeazã transformarea de fazä 82 — B19’ care include i transformarea B2 — R.21 prezinta diagrama o . la o anumitä temperaturä (de exemplu In cazul dispozitiv senzor-activator). Ia temperaturi situate peste temperatura Aj. Pnin reprezentarea temperaturilor critice de inducere a fazei R i a martensitei B19’ In functie de tensiunile aplicate. Ruperea la limita de gräunte se produce Cu u D reversibilä datoratä superelasticita (SE) este In principiu zero.20 !isflue. A*IF din sistemul Cu — Zn — Al sunt ductile i In stare policristalinä. a cum se vede din figura 6. In acest caz este necesar ca transformärile B2 —p R i R .Figu ra 6. este util transformarea de fazà B2 — R. tratate termomecanic In mai multe variante. 75 mm cat i pe colaci (diametrul cotacului de 5. la sarcini suficient de man (de exemplu In cazul cuplArii tevilor). Figura 6.

AceastA fragilitate granularA limiteazA o serie de p)ten aplica. AceastA transform se desf In sistemele de AMF Cu — Zn (-Si. Fi. -Au). pe când cea datorata EMF se desth instantaneu. A = 2C / (C — C.2 EMF In seits in vers (reversibiO D un ÂME se deformeazã sub sarcinà Ia o ternperaturã situatä sufl. Ia tratarea termicä a acestora la aproximativ 473 K. de pê la 18%. Un astfel de fenomen a fost observat pentru prima data Intr-un ÂME din sisteinul eu—Zn — Si i a fost denumit “efect de memorie a formei inverse” (EMFJ) sau “EMF reversibil”. Lirnita de curgere este In general mai mare in cazul aliajelor cu structurä ordonata decAt In cazul celor cu structurA dezordonatA. 0 i Pb elemente care provoacA In general fisuri intergranulare in cupru. La Incälzirea In continuare a materialului.5. predispus la fisuräri intergranulare chiar la o cAlire de la temperatura de betatizare. Din punct de vedere al elasticitAtii. Dc exemplu. aceste materiale prezintA o anizotropie accentuatA. aceastA limitA este de aproximativ 600 MPa pentru sistemul de aliaje Cu — Al — Ni cu structurA de tip DO (sau L2 i de aproximativ200MPa Dentru sistemul Cu —Zn — Al Cu structurã ordonatà de tip B2 in faza initialä. deformatia se deplaseazä pe directiade aplicare a tensiunii.ii ale ÂME. A Liajele cu structurä ordonatä de tip B2 se pot deforma plastic cu u însä. Acest fenomen conduce Ia o concentrare a tensiunii La limita de graunte datoritA deformärii elastice i plastice incompatibile a grAuntilor.6. 6.3 Ruperea Ia limita de grd ante ÂME policristaline cu baza Cu sunt In general materiale fragile. S-a demonstrat Ca modificarea de formä in’ ersä este legata de transformarea bainiticà care se desfi In AMF. De mecanismul transformärii este IncA neelucidat. Aceste aliaje In stare monocristalin prezintA un grad de supraelaslicitate. din cauza deformatiei permanente provocate de alunecare. sau pu peste temperatura Ms i apoi se incàIze Ia o temperaturã situatã d temperaturii A redobândirea formei prin EMF devine incornpleta. In cursul transformärilor de ordonare B2 —k DO ci B2 — L2 care se &sra In aliajele Fe Al i respectiv Ag Mg Zn.urarea intergranularA flu se datorazA segregArii impuritA La limita de rAunte ca In cazul Bi. S. Ag — Cd i Ag Zn. se presupune cA modificar fonnei este legata de influenta tensiunii externe sau inteme asupra de rormatiilor produse de transformärile de fazA care se manifestA In modificãrile formei la nivel macroscopic. de exemplu. Se observä cä transformarea bainiticä prezintã o naturä dualä find atât o transformare cu difuzie cat j ffirà difuzie (martensiticã). -Al. Dacä pentru mentinerea compatibilitAçii la limita de grAunte nu existã nici 92 . Dimensiunile man de grAunte (aproximativ 1 mm) contribuie i ele La concenirarea tensiunilor. P. = 13 pentru AMF din sistemul Cu — Al — Ni i 15 pentnisistemul Cu — Zn — Al (unde C reprezintA rigiditatea elasticã). au bc durificãri anormale Cercetärile au demonstrat cã principala cauzA a fisurärii intergranulare in AMF din sistemul Cu — Al — Ni in stare policristalina 0 constituie formarea Ia cälire a martensitei induse prin tensiune de-a lungul lirnitelor de grAunte.5. Sb. Acest tip de modificare a formei este dependenta de limp.

atunci deplasarea respectiva constituie cauza unei fisuri Cu 0 adâncime care depinde de diferenta de orientare dintre doi graun adiacenti.un mod de deformare pentru acomodarea tensiunii datorate deplasàrii care apare la formarea martensitei indusA prin tensiune.4 Rujerea Ia oboseaiá La solicitarea AMF sau a altor aliaje la deformàri ciclice. In caz contrar. La cälire fisurile se formeazã Cu U atunci cãnd diferenta dintre temperatura mediului de cälire i temperatura M este mare. Conditiile favorabile pentru reducerea dimensiunii fisurilor sunt dimensiunile mici de gräunte. In materialele policristaline. rezistenta la obosealä In stare policristalina este rnai mica lecât In starea monocristalinä.5. La urmätoarea Incärcare.i gräun Pentru prevenirea efectivä a fisurärii intergranulare este necesarã reducerea dimensiunii fisurilor produse prin deplasäri i / sau acomodarea tensiunii produse la formarea martensitei induse prin tensiune. Chiar la temperaturi situate peste temperatura Af martensita indusã de tensiune se stabilizeazä prin intermediul câmpului de tensiuni a! dislocatiilor.22 prezintã reprezentarea tensiunii In functie de numãrul de cicluri de deformare (a — N) pentru sistemul de AMF Cu — Al — Ni monocristaline i policristaline. Luãnd In considerare ace factori se pot elucida cu u factorii contradictorii care apar In cazul AMF In Ti i anume rezistenta mare la fisurare intergranulara. 93 . Deoarece oboseala limiteazA utilizarea dispozithelor din AMF.deformare elasticã In stare initialä (a) . datoritä aparitiei fenomenului de alunecare. care poate sA conducA In final Ia rupere. Aliajele respective au fost supuse unor deformri ciclice In trei variante: . formarea martensitei induse de tensiune este asistatä de câmpul de tensiune al dislocatiilor i astfel se reduce tensiunea criticä pentru formarea martensitei induse prin tensiune. indiferent de modul de deformare. Re la obosealà a AMF cu baza Cu este dependenta in mare mäsurä de modul de deformare la care este supus materialul respectiv. DacA un monocristal de AMF se deformeazA In mod repetat pentru inducerea martensitei sub tensiune deasupra temperaturii Mfi forma buclei de superelasticitate din diagrama a — e este stabilA i aproape neschimbatApãna la aproximativ 1O cicluri.deformare datoratä rearanjärii martensitei de tip 2H (20) (c) In aliajele cu memorie din sistemul Cu — Al — Ni. In general forma diagramei a c se modificà o data cu deformarea ciclicä. in aceste materiale apar In general dislocatii i fenomenul de obosealA treptatA.deformare datoratã martensitei indusA prin tensiune (b) . este necesarA o determinare riguroasA a pericolelor care se pct ivi In functionare. alunecarea contribuie la relaxarea tensiunilor la limita de grãunte. care au o tensiune criticä de alunecare mare. dependen micA fatA de orientarea deform de transfrmare i ImbunAtAtirea deformabilitAtii materialului. martensita indusä pri n tensiune se formeazä in mod uniform in to. In general. la deformarea elasticä i respectiv la deformarea datoratã martensitei indusä prin tensiune rezisten. jar la Indepartarea actiunii sarcinii se constatä prezen unor deformatii reziduale.a la obosealä a AMF policristaline din sistemul Cu — Al — Ni este cu aproximativ douä pâna la patru ordine de màrime mai mica decât In cazul ace1ora aliaje In stare monocristalinã. 6. Acest lucru se datoreazä faptului Ca aliajul cu structtrà de tip DO (sau L2 are o tensiune criticä de alunecare o ridicatä in timpul ciclului de deformare dislocatiile apar cu dificultate. Figura 6. cu toatA anizotropia elasticA foarte accentuatA a acestora.

Rc zistenta la obosealä a AMF Cu — Al Ni scade In urmätoarea ordine: deformare elasticä.ionat. denumite faza XL i faza Xs. u cu care se rup sau obosesc aceste materiate este cauzatã de dificultatea cu care se realizeazã relaxarea concenträrilor de tensiune de La limita gràun Prin rafinarea gr se poate ob ne o Irnbunätätire importantä a caracteristicilor acestor materiale. Mecanismul flu este Insä simplu. reorientarea variantelor martensitice i MIT. deformare eIastic In fazä ini(iaIA b).5 Rezistenra mecanicd ía rupere i Ia oboseald Pntru Imbunätäçirea caracteristicilor termice i mecanice In AMF din sisternele Cu — Zn — Al i Cu — Al — Ni s-au f diferite Incercäri de preimb sau de càlire in trepte. V. diferenta dintre starea monocristalinä i cea policristalinä este mica. Cea mai utilizatä metodä In acest scop o constituie adaosul elernentelor modificatoare: Ti. pentru modul de reorientare a martensitei. Aceste pr XL cu dimensiuni de cativa microni i Xs cu 94 . Dupä cur’i s-a mai men.ial prin prezen particulelor fin dispersatc de “fazA X “ bogatA In titan. a)-. In coricluzie. adaosul de titan contribuie In mod special La mic dirnensiunilor obi de graunte de Ia 1mm pâna Ia 15 pm. Pe de altã parte. Zr. In aliajele policristaline apar cu mai mare u fisurile intergranulare. deformarea cauzatã de deplasarea interfetelor fazä initiatälmartensitã are cel mai nefast efect asupra rezistentei la obosealä. Aceste procedee contribuie la Intârziere efectelor Imbätránirii datoritä faptului cã excesul de vacante introdus la cãlire este Indepartat pa4ial prin recoacere. care actioneazä ca obstacol Impotriva migràrii limitelor de graun S-a presupus Insä cä de atomii de titan sunt concentrati in general in faza X Incetinirea cre gr se daloreazä concentratiilor mici de atomi de Ti In solutia solidä.Figura 6. 1ncompatibi1ita de deformare dintre gräun vecini se pot astfel acomoda prin mactare.deformare prin apari MIT In faza ini c) deformare prin rearanjarea variaritelor martensitice 2H(20) Aceastä comportare se datoreazã faptului Ca tensiunea de alunecare determinatä este rnai mare i din aceastã cauzà. 6. Ruperea i oboseala constituie defecte fatale in ÂME cu baza cupru.5. deoarece In starea martensiticä sunt posibile o multime Je moduri de maclare.22 Diagrama — N In sislemul de AMF Cu — Al — Ni in stare monocristalin i policrisialind. B etc. S-au determinat douä tipuri de precipitat prezente In ÂME dopate cu Ti . Pb. Mecanismul de rafinai e a graun a fost explicat ini. In cazul AMF din sistemul Cu — Al — Ni.

solidificare rapida. s-au obtinut tensiuni dc rupere de 1200 MPa i o deformatie de rupere de 10%. cAPrrc v MATER [ 1NTELK1ENTE. A2 . Prin rafinarea graun se Imbunätäte mult rezistenta Ia rupere.dimensiuni de cäteva zeci de microni. in acest material flu are bc nici o precipitare In cursul Imbàtrânirii Ia 623K timp de aproximativ 5 ore. Aliajele cu memorie care se utilizeazã pânã Ia 373 K sunt cele din sistemul Cu — Al Ni — Ti — Mn. T1A1.Ni. pulverizare catodicä i metalurgia pulberilor. In cazul AMF din sistemul Cu Al — Ni cu dimensiuni de gräunte de 5 pm. . producãnd o rafinare finalã. (Al. prim mic dimensiunilor de gräunte sub 20 pm. adicã pân La S-au Incercat i alte metode de rafinare a graun tratamente termomecanice. De exemplu. 95 . 13 . aceasta scade In mod semnificativ La cre mici ale continu(ului de Al.aliaje f Ti. fi.23. materiaie]e cunoscute sub denumirea comercialà de Thermofit ®. obtinute prin tratament termomecariic. adaosul de titan contribuie Ia rafinarea graun (dupa cuir s-a mentionat anterior) jar adaosul de Mn influentea puternic temperatuiile de transformare.1 Utilizári generale Prima utilizare la scarä mare a AMF s-a realizat In anul 1971 sub formä de 1ispozitive de cuplare pentru Imbinarea tevilor hidraulice din titan In avionul Grumman F-14. aliere mecanicä. contribuind la mic dimensiunii graun La turnare. UTILIZARI I FERFORMANTE 7. TI. Figu ra 6.aliaje Cu Ti) Aliajele sisternului Cu Al — Ni prezintä o mai bunä stabilitate termicä dcát celelalte AMF cu baza cupru. Prin Inlocuirea Al cu Mn s-au obtinut Imbun importante ale ductilitatii. Firma Raychem a realizat Imbinarea tevilor cu ajutorul polimerilor care se contractä la Incälzire. T2. S-a constatat cä AMF din sistemul (‘u--A I—Ni•Mn—Ti cu corn pozi eutectoidà prezinta cea mai bunä rezistentä termicä. efectul de prindere i fixare a particulelor Xs care suprimä cre gräun de fazã. Aceastã utilizare constituie un exemplu clasic de tehnologis adaptatä la nevoile reale ale pietei. pentru AMF Cu — Al — Ni dopate cu Ti numärulciclurilor pânä la rupere cre là fel ca In cazul AMF din sisternul Ti — Ni. f afectarea ternperatu] de transformare. Dupä cum se observA din figura 6. Ia fel ca Al. Ni. deformatia de rupere i rezistenta la obosealä. In ceea cc prive ductilitatea AMF Cu — Al — Ni.23 Varia nuindrulul de ciciuri de lensioliare pãnd in riij In fun qie de d de grduntepentru AMF din sislemu! Cu — Al . cu diferite propor ale atomilor constituen S -a presupus de asemenea C rafinarea graun constituie o combinar a douä efecte: • prezen atomilor de Ti care produce viteze mai mici de difuzie ale atomjlor constituefltj. insã au o ductilitate scäzutä. au fost identificate ca având structuri L2 de tip (Cu.

Productia acestor materiale a Inceput la un nivel sc dar ulterior s-a amplilcat. Färä Indoialã cA existä i pierderi.ime de cicluri termice.ia mondialà de materiale inteligente este Insä foarte redusä In compara e cu cea a altor metale. fata de EMF obi In care deformatia este reversibilã la Incälzire. care permite o precizie mai mare pentru interventi [ chirurgicale ulterioare. Se pot crea compone cu cantitãti diferite de lucru mecanic efectuat Ia incälzire. reducãndu-se astfel cantitatea de tesut ce se Indep In multe dintre posibilele ap1ica medicale ale AMF s-a urmärit utilizarea efectului de memorie activat termic. caracteristice aliajelor cu memorie din sistemul Ti . D reversibile de pãna la 8%. Sc estimeazä cä In lurne existã peste 10. Costurile acestor materiale sunt foarte ridicate i sunt cuprinse Intre 0. efect in care materialul sufera wi ciclu de transformare ffira un schimb extern de temperaturã. Primele utjlizärj comerciale ale caracteristicilor de elasticitate ale A MF au fost ca sârme ortodontice pentru corectarea pozi dintilor.02 i o Iirä sterlinä pentru un gram de material sub formä de sârmä. existä un potential uria de proiectare a unor CDmponente care se pot utiliza In diferite domenii. De aceste deformatii sunt mici In comparatie cu cele obtinute in cazul polimerilor cu memoria formei. Materialele inteligente dispun de o serie de caracteristici unice care permit ut lizarea br Intr-o multime de domenii. U medicale ale AMF sunt probabil cele mai valoroase din punct de vedere al pre de cost însä cuplq/ele reprezinta se pare cea mai importanlä utilizare din punct de vedere cantitativ. In domeniul apararii nationale. i anume deformatia de 8% cu 0 fortã gen foarte mica sau nulä i tensiunea de 700 MPa cu sau f ob unel deformatii reversibile.Ni se pot doar obtine Intr-un domeniu relativ Ingust de temperaturi. dacä un aliaj din sistemul Ti — Ni e Ste constrâns din punct de vedere fizic sä flu i poate manifesta efectul de memorie a formei. care sunt enorme in comparatie cu cele obtinute In cazul polimerilor.000 de brevet au condus la utilizarea cu succes a AMF. care se desfA Intr-o mul. Intre aceste douä valori extreme. In anul 1998 s-au produs aproximativ 200t. aliajul respectiv poate genera forte cu valori pânä la 790 MPa. in mod deosebit cele care se referä Ia superelasticit ate. Majoritat acestor sârme arcuite utilizeazã in mod curent martensita indusàsub tensiune care ofera numeroase avantaje in raport cu materialele conventionale. Materialele feroelectrice i polimerii cu memorie a formei sunt incluse Ir general in ultimul timp In categoria materialelor inteligente. prin aparitia utilizãrjlor in domeniul medical i a! ortodonliei. C mai larga utilizare a AMP se Intâlne In cazul activatorilor. nu se poate obtine o rezistenta maxima fentru 96 .e superioare (cazul conectorilor electrici sau cel al diferitebor dispozitive de Inchidere). unde se utilizeazä pe lânga efectul de memorie i proprietatea de superelaslicitate. deoarece flu se pot crea componente capabile de o reversibilitate In propo4ie de 8% Ia actiunea unei forte de 700 MPa i care sã poatä repeta acest fenomen In milioane de cicluri termice. Produc. In plus. sunt cunoscute sub denumirea de cuplaj CryojIt ®.000 de brevete de invenie sau modele de utilizare care au la bazà EMF. Corpul uman permite Insä doar variatii foarte limitate de temperaturä care implica un control foarte precis al temperaturii A Din acest motiv. ci doar prin tensionarea sau prin detensionarea sa imediat deasupra temperaturii A In prezent multe din ap1ica cunoscute utilizeazä su ticitatea. se poate utiliza i efectul superplastic. însä flu toate cele peste 10. datoritä d LficultA care apar In procesele de elaborare. in mod special se remarcä initiativa companiei MITI care din anii 1980 livreazä produse comerciale sub formä de aparaturã pentru aer condilionat i sárme pentru sutiene. Uimätoarea aplicatie a AMF s-a situat tot In domeniul medicinei i anume naterialul denumit Mammelok ® utilizat pentru localizarea i marcarea tumorilor mamare. In domeniul AMF s-au afirmat companiile japoneze.Cuplajele din TiNi care se contractà la scoaterea br din azotul lichid in care se obtin. Utilizärile recente ale AMF se Indreapta InsA spre medicinä i stomatologie. care conduc la obtinerea unor perforrnaii. In SUA se accept Insä pre foarte ridicate p unele materiale i tehnologii.

0 altä aplica o constituie suportul cà telejonice utilizate de firma Sonz pentru minidiscurile walkman. constante asupra urechilor in timpul utilizãrii. 7. Aliajul utilizat care este In stare austeniticä. cele mai utilizate sunt aliajele sistemului Ni — Ti — Cu. Conditiile pentru dispozitivele de activare termicã pot sä fie foarte diferite necesitând numeroase aliaje cu temperaturi caracteristice M i A. In cazul aplicatiilor In care se solicitä un histerezis de tensiune redus i iensiun de restaurare trebuie sa fie foarte apropiata de tensiunea initiala de deformare. Aceastä situa. prin intermediul temperaturii corpului uman.1 prezintä o comparatie Intre performan cuplajelor confectionate din diferite AMF 7. la räcire se transformã In rnartensitA sau ccl pu se Doate obtine In el martensita indusà sub tensiune i se expandeaza prin fortare (constrângere pe o mandrinä conica). la Incälzirea cuplajului In intervalul de tranzitie A —A acesta I redobânde forma initiala. Ui ilizarea superelasticita permite manipularea cä radiofonice sau teleforiice sub forma compactã (denumite “Eggo”). fel ca In cazul sârmelor pentru sutiene. Lr. Pentru a preveni transformarea In martensitã In timpul utilizärii cuplajelor i. Siccesul acestor ap1ica medicale Ii constituie totu legatura br Cu corpul omenesc. Aliajele cu baza cupru i in ultimii ani i aliajele fierului sunt mai ieftine. cã radiofonice devin astfel foarte confortabile.Intreg materialul aflat In stare austeniticä Intr-un interval de temperaturä foarte redus jar configura acestuia este de asemenea limitatã. Dacã teava al cãrei diametru exterior este situat Intre diametrul in:erior al cuplajului In stare prelucratä mecanic i diametrul interior in stare expandata.ie permite ca multe ap1ica sä fie realizate prin utilizarea unui singur aliaj. cu zone de etan circulare pe diametrul interior. in ultimul timp se utilizeazä sãrma superelastica i in curbura pantofilor. In consecintä. Aliajele mai bogate In Ni sunt cele mai utilizate materiale pentru aplicatiile superelastice. Acest lucru permite i ob unei presiuni reduse. Elementele de Ti — Ni se utilizeazä pentru zona nasului. diferite.1 Cup din aliajele sisletnului Ni-Ti Aliajele sistemului Ni-Ti-Fe sunt primele aliaje utilizate pentru cuPla F-]4. Aceste rame prezintà Insä i alte avantaje: greutate mica i capacitat bunä de retinere a formei chiar dacã flu sunt utilizate In mod corespun ätor. Inmuierea i distrugerea. dar prezintä slabe caracteristici de redob a formei (forta de recuperate i tensiune reversibilä reduse). aceastä sãrmä memoreazä forma pantofului i Imbunàtäte confortul In cursul uti1iz acestuia.2. singura cale care s-a putut utiliza In anul 1971 a fost utilizarea unui aliaj cu 0 temperaturä M foarte scä Aliajele binare Ni-Ti care au un 97 . a pun de legätura i a tâmplelor. preseazä teava i creeazä o excelentA Iegatura etan Cuplajele din AMF din sistemul Ni sunt foarte bune pentru utilizàri n dispozitivele hidraulice din domeniul aviatiei Insä sunt foarte scumpe i din acest motiv sunt pu utilizate. Temperatura de operare a cuplajelor respective scade pâna la 55 C. Tabelul 7.2 Cuplaje din AMF Cuplajele se obtin In general prin prelucrarea mecanicä a unui cilindru. ceea ce reduce performan sistemeic r respective. dar care permite functionarea acestor elemente superelastice Intr-un domeniu de temperaturi conventional limitat. Rcrinele de ochelari confectionate din astfel de sârme sunt de asernenea foarte confortabile datoritã presiunii reduse i uniforme asupracapului. Si corespunde In mod ideal ap1ica medicale deoarece intervalul de temperaturä necesar pentru oblinerea efectului optim poate fi iccalizat cu u In jurul temperaturii ambiante.

7. In aplica pentru armatä i. • instalare facilä chiar In cazul unor zone cu acces dificil. Sârma din TiNiNb aflatä In stare predeformata se Inf In jurul unui ajustaj instalat deasupra unei conducte sudate. Alte utilizäri ale acestor aliaje sunt i inelele pentru ata Inth (bohinelor) In spatele adaptoarebor (portelectrozilor).e deoarece oferä combinatia optima Intre performan i u instalärii. Deformatia reversibilä redusã i limitele de toleranta impuse pentru efectuarei legaturilor reduc insä domeniul de aplicatii al .in in aplica obi din cauza suprapretului datorat prelucrärii mecanice etc. mai pu. 7. • $igurantã In functionare. Nccesitatea Incälzirii Insa anuleazã acest avantaj i din acest motiv cuplajele Jin Ni-Ti-Nb se utilizeazã doar pentru repara Din punctul de vedere al pre aliajele sistemului Ni-Ti-Nb sunt avantajoa. deoarece tratamentele termice pentru Indepàrtarea tensiunilor dupa prelucrarea mecanicã pot conduce la modificäri ale punctului M Ni se InIocuie uneori cufierul pentru reducerea temperaturii Ms. eliminându-se astfel necesitatea opera de prelucrare mecanicA. acest lucru permite o configura compactä. S-ar putea totu gãsi utilizäri profitabile pentru imbinàrile din aliajele cuprului. aceste inele au fost Inbocuite ulterior cu inele de sármã sudatã din NiTiNb. pretul de cost al acestor materiale este Insã mai redus. Aceste aliaje au apàrut pe pia deoarece se solicitä cuplaje din TiNi care sä se poatä ambala Ia temperatura ambiantä. dacä si . dacA s-ar reduce pre br de fabricatie.2 Cuplaje din AMF cu baza cupru AMF cu baza cupru pot fi precondi termic astfel meat temperatura br A sa creascä pentru primul ciclu de Incãlzire. Aceastä tehnic se poate utiliza pentru consolidarea sudurilor conduct& or (sârma preia toatä sarcina conductei in cazul ruperii) sau pentru crearea unor tensiuni de comprimare care sä previnä apari fisurilor In zona sudatã. La Incälzire sârma se ontractä i comprimä sistemul de Imbinare.2. s-a obtinut astfel un material cu un domeniu relativ larg de topire i de prelucrare. • absenta arcuirii inverse Ia Indepärtarea uneltei de prelucrare. tuburile pot fi Inipachetate Impreuna. au urmätoarele avantaje: • densitate mica. In conditii de expandare. Aliajele din sistemul Ti-Ni-Nb au un histerezis termic larg. 98 .evilor i tuburilor confectioriate din aliaje cu baza cupru.temul hidraulic este proiectat sä utilizeze un AMF. Expansiunea s-a realizat In azot lichid i redobândirea formei s-a oblinut pun Incälzire pâna la temperatura camerei.2. utilizate pentru tevile hidraulice ale avioanelor. acest lucru permite cuplajelor sa fie asamblate la temperatura camerei. consecinta a densitätii reduse a titanului.3 CupI3je din aliaje cu bazafier EMF determinat In aliajele fierului si-a gasit utilizari pentru cuplaje. In mod special In cazul sistemului Fe-Mn-Si. Utilizarea sârmelor permite obtinerea unei configura inf care se poate instala dupA sudare. la fel ca i defonnalia reversibilä. Cmponentele din aliaje cu baza cupru au fost utilizate initial In SUA. sunt bogate In niche! i sunt instabile. constituind cea mai bunä alegere pentru cuplajele industriale. sau in aprDpierea capatului de alimentare etc. In comparatie cu fitingurile clasice. Cuplajele criogenice (de tip Cryojit) din aliajele sistemului Ti-Ni cu memorie. Unul dintre avantajele cuplajelor hidraulice pentru aviatie confectionate din aliaje NiTi este faptul Ca acestea pot fi instalate In zone cu acces difi iar tevile pot fi plasate In stare cuplata cu capatul de alimentare. sunt mai mici decât In cazul aliajelor sistemelor Ni — Ti. o alt utilizare recentä a AMF o constituie consolidarea unor suduri ale condLctelor. Forta mecanicà pe care c pot exercita astfel de cuplaje sau lacäte (Incuietori). Singurul dezavantaj al acestui material 11 constituie faptul cä produsul respectiv trebuie ambalat In azot lichid.punct M scAzut.

datoritä EMF. In conditii austeniti Aceastà configuralie oferä In general cea mai mare forta de contact. De fapt. a. – Figura 7. o data ce se stabi1e contactul prin intermediul pinului ( In punctul C din figura 7. de obicei In combinatie cu un resort mecanic. natà se poate utiliza atât pentru real izarea contactului electric cat i pentru redeformarea componentei realizate din AMF. care actioneaza ca un arc elicoidal. 1. deformatia reversibilä obtinuta in acest caz flu depä Insä valori de 2% . 99 .neazá astfel o energie in el.1. Acest lucru se poate obtine datoritä diferentei dintre duritatea fazei austenitice i cea a fazei martensitice.3%. Prin ciclare termicà se obtine deplasarea B-A. aceastä energie Inmagaz. prin faptul cä [ generata in timpul redobândirii formei sub tensiune este influentata de deformatia remanentä.1 Raporlulfor(d-deplasare Infr-un arc mecanic l un AMF [ in conditii de deschidere se insereazä un pin ( conector dimensionat corespunzàtor In punctul B. Dupä asamblarea componentelor prin In cuplajul se incälze i. se obtine o etan mult imbunätàtitä. Aliajele temare din sistemul Fe-Mn-Si au un dezavantaj In plus. b. conectorul se va deschide. se utilizeazä o configura de tip urub. Se poate utiljza j o comb inatie de AMF / arc in sens myers. dacä deschiderea (spa liber) dintre cuplaj i eavä este mare. Ia Incälzire. rezistenta din cuplaj flu poate Insa egala sau depà niciodatã rezistenta medie a tevii. pentru un interval de deformatie destul de mare.Elementele de aliere care Imbunät rezisten la coroziune a aliajelor policristaline cu Ufl bun EMF sunt C’r i Ni. astfel Incât Ia Incãlzire AMF sä se deformeze i sa se deplaseze In sens contrar arcului care Inmagaz. Trebuie luate Insà mäsuri de siguran pentru ca tensiunea din punc tul A sä flu creascä peste limita de curgere a materia!ului In stare austeniti a. ceel ce afecteazã conditiile de rezistenta la presiune. Conectorul original Cryocon este alcAtuit dintr-un tub de aliaj Cu-Be cu capete ieschise. 7.3 Cor electrici Al doilea tip de ap1ica importante ale AMF 11 constituie conectorii electrici. dispozitive care trebuie sa fie capabile sä reziste la numeroase cicluri de conectare/deconectare. In acest caz AMF are o tefnperaturä caracteristicä M situatà deasupra temperaturii camerei jar instalarea se poate realiza. Acest tip de asamblare necesitä Insä realizarea unei filetäri In teavä. la fel ca i partea interioarä a Imbinärilor (cuplajelor) dupa expansiune. Punctul A de pe diagrama reprezintä atingerea echilibrului mecanic in conditiiausteniti e jar punctul B reprezintä stabilirea echilibrului mecanic In conditii martensitice. de exemplu. prin Incälzirea electricA a AMF. Capetele tevilor care trebuie 1ff binate se fileteazä. deoarece aceastà situatie contribuie Ia reducerea performan de ciclan. redobândirea in continuare a formei i rielului din AMF va comprima elastic tiflu1 (pinul ) jar forla va cre m rapid. In azul aliajelor sistemului Ni-Ti. Arcul este IncAlzit i räcit In stare de comprimare prin intermediul unui mel din AMF in stare martensiti Fenomenul respectiv este prezentat In figura 7. prin utilizarea stärii austenitice cu cea mai mare duritate. Ali ajele fierului sunt mai ieftine decât aliajele sistemului Ni-Ti i ar putea fi utlizate cu succes in cazul asamblàrilor de dimensiuni man. La o räcire ulterioarä. aceastã forta depinde foarte pu de foria de constrângere. (‘onectorii prezentati sunt conectori in stare de Inchidere. Pentru asigurarea unei legaturi corespunzatoare In cazul unei reversibi1iiä reduse.

Avantajul conectorilor de tip Cryoton 11 constituie fo4a br mare de conectare. Pentru aplica care flu se situeazä In domeniul apArärii. D recente In domeniul activitätilor destinati sä Inbocuiascã motoarele electromagnetice convenTionale.ia thformatiei elastice cauzatã de o transformare de fazä indusä de un camp electric.5 Act ivatori Activatorii sau stimulii sunt In general ni factori care contribuie La intensificarea unei activitati sau functii.pozi de precizie. Aceastà caracteristicä este importantä pentru conectorii care trebuie s reziste la fortele man de inertie cum sunt cele din sistemele de control ate rachetelor. cu o presarcinà controlata. situatä sub temperatura minimA de operare a conectori br. b). 7. din aliaje criogenice. care implicã mult mai multe aplica in domeniul activatorilor inte1igen decât materialele piezoelectrice sau electrostrictive. U ri astfel de exemplu sunt inelele din AMF utilizate la fixarea i preIncãrc irea rulmentibor sau la adaptoarele pentru conectoare. In domeniul EMF se utilizeazä un nou concept. de deformatiile br induse suit relativ mici. In cazul inelelor din NiTiNb. inelul din AMF are o temperatura caracteri .ii i cicläri termice: -posibi1ita de fixare ermeticä. 7. ceea ce a condus la pre foarte man i Ia dificultäti de instalare. Initial.4 Di de fixare A dispozitive de fixare se utilizeazä pentru fixarea sau alãturare unor piese i sunt diferite de cele cunoscute sub denumirea de conectori electrici. Conectorii din AMF au cea mai bunã rezistentä la ocuri i ‘iibratii. care se referã Ia varia. -caracteristici bune de rezistenta Ia ocuri. se pot grupa In trei directii: . D: spozitivele magfletostrictive care actioneazä sub influenta cârnpurilor magnetice. deschiderea realizându-se Ia räcirea conectorilor (de exemplu In azot lichid). activatorii termici din ÂME pot sã. sub influen. Degajarea de cäldurã prin efectul Joule conduce la dilatäri termice In sistem i scurgerile câmpului magnetic datorate neetan conduc uneori la interferenta cu circuitele electronice hibride de operare.modifice dimensiunea prin apanitia unei deformãri puternice: aceastã deformare necesitä In general un consum mare de energie de activare i conduce la o reactie foarte pu. activatorii electrostrictivi i piezoelectrici obtinu prin actiunea unui camp electric au gãsit o mai larga raspândire datoritä eficientei br mai man. Cu toate avantajele oferite de performan. Pc de altä parte. faza austeniticã durä previne aparitia curgerii In punctul A (figura 7. la cre sau La scãderea temperatunii.ticã Ms (sub sarcinã). purtatori de semnale sau de cuplajele pentru conducte sau tevi.ele ridicate.Pentru conectorii de tip Cryocon. instalarea se poate realiza electric i se poate automatiza. vibra.1). aceste inele de fixare flu se pot Inca utiliza pe scarä larga din cauza costurilor foarte man. C)nectorii cu un M ridicat oferã posibilitatea unei instal facile Insä au fcrte de contact mai reduse. se utilizeazä Inca inele prelucrate mecanic.iilor necesare pentru Infl i protec magneticã. Conectori trebuie sa fie confectionati dintr-un aliaj care sã prezinte o dilTerentä mare intre duritätile fazelor austenitice i cele ale fazebor martensit ice. 0 martensitä In stare moale permite punctului B sä se dep1asez In dreapta diagramei (figura 7. conectorii pot fi astfel proiectati incât sã se poata utiliza In mod corespunzätor.in sesizabilä. prezintä probleme dimensionale destul de man din cauza ccndi. aceste incle au fost obtinute prin prelucrare mecanicä. In locul transformãrilor de fazà induse de tensiune sau a celor induse d temperatura. 100 . Avantajele acestor dispozitive de fixare din AMF sunt: -precizia de instalare. räspunsului rapid. dimensiunilor compacte i absentei enerärii unui camp magnetic sau termic. In mod special In cazul conectori br de tip Gryocon. -u instalänii.a modificärii unor parametri D exemplu. Pentru ap1ica care necesitä forte foarte man.1.

a! rezistentei mecanice. Activatorii conventionali piezoelectrici/electrostrictivi au fost studiati mod deosebit pentru realizarea “traductorilor de deplasare analogici’. In momentul expunerii br la cAldura radiatiilor solare acestea I redobãnd forma initialä. vor constitui un element vital in noua genera de dispozitive micro-mecatronice sau a activatorilor (stimulilor) electrornagnetici.ionare In trepte. este foarte potrivitã pentru confectionarea aparaturii optice cu retea sau I a dispozitivele de cuplare la distibuitori de alimentare. in timpul cre i scãderii irltensitatii cãmpului electric. in terminologia convenlionalä a motoarelcr electromagnetice.6 Materiale ceramice i materiale plastice cu memorie Materialele ceramice cu memoria formei se utilizeazä la releele pentru locatie i la dispozitivele mecanice de prindere. la confectionarea acoperirilor inteligente a submarinelor i tancurilor. la fel ca i materialele piezoelectrice / electrostrictive. La depasirea acestei limite reversibile. comportarea elasticA presupune douä componente: . Aceastà idee se poate interpreta. activatorii term ici din ÂME pot prezenta deformatii foarte mar. Activatorii ceramici. 101 . Ativatorii In stare solidä sunt studiati pentru utilizäri multiple. In cazul cauciucului. au de obicei o memorie a formei In cazul In are deformarea acestora se desf in domeniul de elasticitate. polimerii suferä un fenomen de stric dupa care se produce ruperea materialului.o omponentã elasticã care lucreazä i deci. Dcformatiile rigide induse In ceramicile piezoelectrice de cAtre un camp electric exterior se utilizeazä la ma de täiere de ultraprecizie. In 1983 francezii Impreunä cu firma japonezä Nippon Zeon au brevetat acest produs ca material cu efect de memorie. la telescoapele Hubble. In care o anumitä valoare a curentului electric corespunde unei singure st de deformare f aparitia unui histerezis. unde ceramica estecapabilä sä mentina activä tarea ON chiar dacã flu se aplicà un camp electric a:. Insa au nevoie de o energie de activare mare. Materialele antiferoelectice cu memorie s-au studiat mai intens In ultimii aiii i s-a ajuns la concluzia cä pot fi ImbunatAtite din punct de vedere a] capacitä de inducere a deformärii. i anume “traductoarele de deplasare digitale” in care stärile de leformare bistabile ON/OFF apar pentru un anumit camp electric. Deplasarea discretä cu o distanta constantä.. la Imbinärile spatiale i la cepurile dispozitivelor de prindere. Fe). 0 altà utilizare a AMF ca activatori o constituie antenele parabolice spa care se mentin Intr-o formã compactA pãna la plasarea br pe satelitii artificiali.ie de temperaturA i a! durabilit La uti1iz repetate. Materialele antiferoelectrice se pot utiliza In dispozitive care au la bazä un n u concept. o aten deosebità se acordä in prezent activatorilor ceramici (piezoele dispozitivelor cu EMF din aliaje Ni — Ti i Cu— Zn — Al i activatorilor magnetostrictivi din aliaje de tipul Terfenol D (Tb-Dy.upra dispozitivului respectiv.suprimarea vibra. realizatä prin noul tip de activator. In general. Aceastã comportare este caracteristicA materialelor ceramice electrostrictive de tipul PMN (lead magnesium niobate). aceastä componentä trebuie sä rämânà In domeniul reversibil de maximum 15%.miniatunizarea motoarelor. obose In cursul deformàrii. ca un motor cu func. al stabilitätii caracteristicilor de defonnare in func. I: anul 1977 s-a lansat pe pia In Franla un produs denumit NORSOREX®. A cesta este un electromer de sintezä care prezintA suplimentar i un efect de memorie. 7. Cauciucul i polimerii In general.iilor i . raspunsul acestora realizându-se cu o mare Intãrziere.

inf Ia cald. 7. . Materialul plastic NORSOREX® are proprietatea de a Inmagazina Ia temperatura ambiantä (40°C) o anumitã fonnä i o anumitA cantitate deenergie. . cu masa molecularä de peste 3 x 106 i se prezintä sub formä de pulbere cu granula de 0. NORSOREX® prezintà avantajul de a se descompune inainte de a se topi.. acestã se poate repara printr-o Incãlzire simplã (de exemplu cu ajutorul inui uscAtor de par) i se poate aduce la forma plana initialã. lJtilizarea AMF In domeniul constructiilor civile oferä un potential mare.iunii fortei nu are bc o Inmagazinare de energie. proprietate care stä la baza capacitä sale de amortizare. Ins a. se deformeazä i Imbätrân Dacä materialul din care este confectionat (NORSOREX®) flu este complet làiat.capacitate de comportare de tipul cauciucului la temperaturi situate deasupra temperaturii de transformare i capacitate de solidificare la temperat situate sub temperatura de transformare (400 ç . De exemplu.o ccmponenta vâscoasã. strivite .tiala. Numãrul mare de legaturi duble conduce la absorbtia radiatiilor ultraviolete. acoperind aproape complet tãieturile. . se pot obtine dilutii de douA sau de trei or mai man decât In cazul elastomerilor clasici. la Incälzire sa revinã la forma initialä. cuzinetul de cauciuc cu memorie se Ingroa se durificã provoacä ie in exteriorul pneului a cuielor.capacitate de restructurare.Suporturi de marcat Suporturile de marcat sau mesele de lucru. cat 0 gä. Sub actiunea unei fo4e. la patrunderea unui glonte Intr-o placä din acest material se produce o rupere a materialuLui respectiv la locul impactului. . . se coloreazA In albastru.te capabil sã. prin incãlzire. deocamdatä mai sunt necesare investiga In acest sens. In lipsa ac.Para pentru automobil. prin simplã In Posibilitãtile de utilizare a materialelor plastice cu memorie sunt numeroase Insa aplicatiile efective sunt relativ reduse: . Materialul memoreaz forma perfectã a barei de protec Dupa o deformare provocatä de un accident. :. o data cu Incetarea actiunii fortei respective. Cuiele se monteazà pe cuzineti de NORSOREX®. cu ajutorul unor p1astifian cum sunt de exemplu uleiurile petro1iferi sau esterii.ub actiunea presiunii lamei de marcare. pentru ca apoi. Un fir de cauciuc cu memorie.7 Utilizarea materialelor inteligente In constructiile civile Materialele inteligente utilizate In diferite aplica. Acest material ste un polimer pe bazä de polinorbornenä.“Inghe forma tensionatA.capacitate de memorare a unei forme diferite de forma initiala. la forma memoratA anterior. 102 . piesa se Incà1ze i I reja forma initialà memoratà.8 mm.istemele care utilizeazä materiale inteligente pot reactiona Ia actiurlea fo4elor externe i pot comunica aceastä informatie utilizatorului sau proi fenomen care permite un control mai mare asupra mediului Inconjurätor. polimerii i materialele plastice se deformeaza. .cape citate de revenire prin Incälzire.malie. La temperaturä relativ ridicatA. produce la rácire o tensiune i poate astfel sä fie utilizat ca activator. Dacä In momentul aplicarii unei forTe materialul se räce acesta e:.Pneuri Cu cuie retractabile. Acest material are urmätoarele proprietäi: . pusA In eviden In timpul alunecärii lançurilor unele In raport Cu celelalte. pentru protectie. dupä ruperea legäturilor.ii tehnice prezintä o serie de avantaje fatä de materialele traditionale.Mecanisme mici i jucárii. acestea revin Ia forma in . Caracteristica principalã a acestui elastomer este puterea nare de absorbtie a plastifiantului. In acest caz. fo4a de deplas are este comparabilä cu tensiunea de deformare. tinta flu mai prezintä cecât o gaurã minusculä. Materialul se elaboreazä prin injectare sau extrudare sub forma unui elastomer. La cäldurá cuiele sunt situate in interiorul pneurilor ian Ia scäderea temperaturii.Detector de temperaturà. NORSOREX® se utilizeazä sub formA de arcuri In juc de exemplu o cutie mica introdusá In cada cu apA caldá poate aru In baie o jucärie pentru copii.

2 Diagransa lu! Crig 4. care activeazä AMF. In general un curent electric. cu posibilitä de Figura 7. Activatorii din AMF sub formä de bare.Rogers “Materialek inleligente” AMF se pot utiliza i ca dispozitive de amortizare. f’àcându-l sA reactioneze. In primul rand aceste materiale pot fi utilizate dire ca activatori care read oneazä i raspund la actiunea mediului. 7. De exemplu. lmbinärile i fortificatiile adaugate La structurile de rezistentã pot fi confectionate din AMF. este dependenta de viteza de schimbare atemperaturii. In practicA se pot construi retele neurale artificiale care pot sesiza once modificare a mediului i pot produce o actiune reflexä. In combinatie inSä cu alli senzori mai rapizi.Rogers “Materialek inleligente” reparare prin Incälzire. care implica o vilezã redusä de rãspuns. L. Figura 7.roiectarea dupà vechile principii este mai costisitoare din punct de vedere al resurselor materiale i energetice. Viteza br de transformare. AMF pot fi utilizate in douA moduri. Aceste materiale se pot adapta. 1.8 Materiale biocompatibile 103 . Barele de nitinol inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant:i cu freeventa fortei care actioneazã asupra br. pot contracara posibilele deformatii (figura 7. pentru a prezenta o anumitã ortä sau deformatie. infrastructura de beton a unui pod poate contine senzori care monitorizeazä In permanenta fisurarea betonului sau oboseala din barele de otel. Ia modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale. un nivel mai ridicat de inte1igen toate informatiile culese de senzori i iäspunsurile respective pot fi colectate de un procesor central care poate detecta once defect ce nu se poate corecta automat. AMF se pot utiliza InsA i ca senzori In clädiri. permi astfeL o deformare elasticà pentru un dorneniu larg de deformatii. pentru a culege informa Insã aceastA utilizare flu este foarte eficientã deoarece materialele respective au o vitezä redusä de transforn are In stare solidä. activatorii din AMF pot functiona corespunzätor In a zisele “constructii inteligente”. Se pot astfel repara sau corecta manual elementele periculoase care ar putea conduce La distrugere constructiei respective. care contribuie la cre masei clädirilor respective.2).n domeniul constructiilor civile.2 Diagransa lu! Crig 4. D exemplu. Aceste elemente pot rnodifLca comportarea constructiilor In care sunt incluse. care trebuie sã asigure securitate i rezistent sau cu anumite subsisteme. la acliunea unor forte laterale puternice. construcliile civile sunt dotate cu margini suplimentare.

rezistentei bune Ia coroziune. Dacä se utiljzeazä Un material cu Ufl modul de elasticitate mic. for(a aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim. i din punct de vedere clinic. biofunctionalitätii. aliajele sistemului Ti Ni sunt cele mai bune. niai pu ajustari pentru s arcuite.penIru a sâru. biocompatibi1itä etc. Biofunctionalitatea se referä la capacitatea biornaterialelor de a indeplini funcçia solicitatä pentru o anumitä perioad In corpul uman. datoritä stabilitàtii br mecanice excelente. Dintre AMF cunoscute. in stomatologie o constituic sárma dentarà arcuitã care se caracterizeazä prin superelasticitate. Sârme orlodontice 104 . superelasticita i capacitä de amortizaie a vibratiilor. F 7. In aceste donienii dintii se ini mai pu eticient i pot deveni complet stationari (nenhi in cazul in care forlele devin miniine. utilizate pentru deplasarea dintilor in pozitiile br fina’e. Scopul utilizärii materialtior cu modul de elasticitate mai sc este obtinerea unui material Cu un niodul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce D forta constantA. unde se utilizea.3). in care se poate produce disirugerea tesutului.V. In zona for(ei optime. a.1 U stomatologice Una dintre utilizärile aliajebor sistemului Ti — Ni. Acest sistem de aliaje se utilizeazã la implanturile dentare i la legälurile protezebor.J oriodonlicd cu un modul de elasilcifale mare IlL concluzie.Dintre numeroasele materiale disponibile sub formä de metale. 7. Un aliaj Cu Ufl modul de elasticitate scAzut. In perioada de implantare. Fotu cu memoria formei au fost introduse recent in medicinä i in stomatologie deoarece indeplinesc simultan mai multe functii datorità efectului de memorie a fonnei. oferä un donieniu de activitale rnai larg i sunt necesare astfel.8. Co — Cr i Ti-Al. polimeri. din mai multe motive. dintre materialele metalice ut:iizate n mod curent pentru implanturi medicate i stomatobogice. sunt admise doar urmätoarele trei sisteme de aliaje: Fe — Cr — Ni. Skmele de A — Ti durilicate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate scäzut. adicA raspunsul reprezentit prin remodelarea osului este ccl mai eficierit. )atoritã acestor douä conditii vitale. zona for(elor optime devine mai mare. Deasupra intervalului de fortä optima se situeazä o zonä de forla excesivä. Protezele trebuie sä indeplineascä douã cerinte importante i anume biofuncti Dnalitate i biocompatibilitate. doar un numär foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicinä sau In stomatologie sub formã de proteze sau ca biomater tale. domeniul deformaliei efective se extinde. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metate i aliaje pentru sat mete arcuite destinate ortodontiei. Biocompatibilitatea constituie capacitatea materialebor de a nu constitui o sursã de toxicitate pentru organismul uman. ceramici etc.3 Dlagrama a.zä efectul de memorie. Sub intervalul fortei optirne se situeazA zonele suboptime i sublimita. 0 etul inoxidabil se caracterizeazä printr-un niodul de elasticitate ridicat iai doineniul deformaliei efective (Eej) care corespunde unui domeniu optim de fortá este foarle redus (figura 7.

Caracteristica cea mai importanta pentru comportarea elasticã este Insã capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformaIii reversitile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. rezistentei bune Ia coroziune.4 Curba o-. In comparatie cu o sârmà de otel inoxidabil. Dintre AMF cunoscute. : oferA rnaterialelor utilizate in ortodontie caractetistici inecanice superioare. biofunctionalitatii. Aceste materiale se pot adapta.In ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti —Ni superelastice care se bazeazä pe descoperirea proprietA de superelasticitate. Figura 7. Figura 7. forta constantä poate fi mult influentata prin niodificarea factorilor rnetalurgici i a condi de prelucrare. Protezele trebuie sä Indeplineasca douä cerinte importante i anume biofuncti Dnahtate i biocompatibilitate. ceramici etc. Co — Cr i Ti-Al.e pentru sârme de aliaje din sisternul Ti — Ni. dintre materialele metalice ut:. din mai multe motive. 7. sunt admise doar urmätoarele trei sisteme de aliaje: Fe — Cr — Ni. Barele de nitinol Inglobate In structurile de beton pot modifica frecvent de vibratie sau rezonanta acestora i astfel flu vor intra In rezonant cu frecventa fortei care actioneazA asupra br. pentru a prezenta 0 anumitä [ sau deformatie. reparare prin Incalzire. doar un numär foarte redus poate fi utilizat In mod curent in medicinä sau In stomatologie sub formã de proteze sau ca biomateriale. I3iofunctionalitatea se referA la capacitatea biomaterialelor de a Indeplini functia solicitatà pentru o anumita perioadä in corpul uman.epeniru un o(eI Inoxidabll l o sârmd superelastic din aliaje Ti . (prin tratamentul termornecanic. 105 .8 Materiale biocompatibile Dintre numeroasele materiale disponibile sub formA de metale.Iizate in mod curent pentru implanturi medicale i stomatologice.imà este ideal (din punct de vedere a! inärimii). datoritä stabilitàtii br mecanice excelente. aliajele sistemului Ti — Ni sunt cele mai bune. In plus. in comparatie cu materialele conveni ionale elastice cum sunt old urile inoxidabile. )atoritä acestor douA conditii vitale. In perioada de implantare..medicina i In stomatologie deoarece Indeplinesc simultan mai multe functii datorità efectului de memorie a formei. polimeri. Aceste aliaje prezint proprietäti mecanice ideate pentru practicarea mecanoterapiei ortodontice.Ni e observA cä In sãrrna superelastica domeniul deforrnatiei efective corespunzätoare zonei de forta opl. biocompatibilitä etc. superelasticitä. Biocompatibiiitatea constituie capacitatea materialelor de a nu constitui o sursã de toxicitate pentru organismul uman. Conceptul de bazä privind obtinerea superelasticitAlii stabile a fost prezentat in anul 1982.).4 prezintä curba o. superelasticitatea aliajelor Ti — Ni find semnalatä pentru prima data In 1981. La modificarea sectiunii sale transversale sau a lungimii sale.V fotu cu memoria formei au fost introduse recent in . prin conipozitie etc.ii i capacitä de amortizare a vibratiilor.

7.8.1 (Jti!izdri stomatologice Una dintre utilizärile aliajebor sistemului Ti — Ni, in stomatobogie o constituic sârma dentarã arcuitã care se caracterizeazã prin superelasticitate. Acest sistem de aliaje se utilizeazä La implanturile dentare i La legalurile protezebor, unde se utilizeazà efectul de memorie. In trecut s-au folosit mai multe tipuri de metale i aliaje pentru sãrmele arcui te destinate ortodontiei. 0 e1ul inoxidabil se caracterizeazä printr-un modul de elasticitate ndzcat lar dorneniul deforma efective (6eff caie corespunde until donieniu optirn de for( este foarte redus (figura 7.3). in zona fortel optirne, forta aplicata contribuie Ia obtinerea unui r biologic optim, adicA r reprezentit prin reinodelarea osului este ccl mai eficient. Deasupra iiitervalului de foi optimA se situeazA o zonA de fortA excesivA, in care se poate produce distrugerea tesutulul. Sub intervalul fortei optime se situeazA zonele suboptinie i sublimitA. In aceste dornenii dintii se ini mai pu i pot deveni complet stationari (nen1i in cazul in care fortele devin minime. DacA se utilizeazA un material cu Un modul de elasticitate mic, domeniul deformatiel efective se extinde, i din punct de vedere clinic, zona fortelor optime devine mai mare.

hgura 7.5 Diagrama a- epenfru a sârind orlodonticd cu un inodul de elasticilale niare It concluzie, un aliaj cu un modul de elasticitate scAzut, oferA un donieniu de aclivitale mai larg i sunt necesare astfel, mai pu ajustAri pentru s arcuite, utilizate pentru deplasarea dintifor In pozi br 1ina S de Ni — Ti duriflcate prin prelucrare au fost utilizate Cu succes ca materiale cu modul de elasticitate scAzut. Scopul utilizArli materiak:lor cu modul de etasticitate mai scAzut este obtinerea unui material cu tin nrndul de elasticitate egal cu zero sau a unui material care poate produce for constantA. a. Sârme ortodontice Iii ortodontie s-au introdus recent aliajele Ti —Ni superelastice care se bazeazä pe descoperirea proprietAtii de superelasticitate. Aceste aliaje prezint propriet mecanice ideate pentru practicarea rnecanoterapiei ortodontice. Conceptul de bazä privind obtinerea supere!asticitA stabile a fost prezentat In anul 1982, superelasticitatea aliajelor Ti Ni find semnalatã pentru prima datA In 1981. Figura 7.4 prezintA curba o- - e pentru sârme de aliaje din sistemul Ti — Ni, In compara cu 0 sArmA de ole! inoxidabil.

Figura 7.4 Curbu a- spentru un o(eI Inoxldabll l o sârmä superelastic din aliaje Ti - Ni

106

e observA cA In sãrrna superelasticA dorneniul deformatiei efective corespunzAtoare zonei de fortA optimA este ideal (din punct de vedere al mArimii). Caracteristica cea mai important pentru comportarea elasticA este insã capacitatea de generare a unei forte constante i a unei deformatii reversibile (recuperabile) pe un mare dorneniu de activare. In plus, forta constantA poate fi mu!t influentata prin niodificarea factorilor metalurgici i a condi:iilor de prelucrare, (prin tratamentul termomecanic, prin compozitie etc.). :uperelasticitatea oferA materialelor utilizate In ortodontie caracteristici inecanice superioare, In comparatie cu materialele conventionale elastice cum sunt otelurile inoxidabi!e. In figura 7.5 z i b sunt prezentate rezultatele tratamentului ortodontic efectuat cu un aparat confèctionat din sârme arcuite superel din siste nul Ti — Ni. Se remarcä o deplasare mai rapida a dintilor i un timp mai redus de functionare In compara cu rezultatul obtinut cu sârma din mel inoxidabil.

Figura 7.5 Tratarea art odonticã a din filor cu sârmä arcuitä de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima fazä de tratare Un alt exemplu de utflizare AMF cu caracteristici de arcuire ii constituie proteza peniru rãddcina dinieiui. Printre nurneroasele metode care contribuie Ia reconstituirea functiei de masticatie a pacien c le Iipsesc nai multi dinti, proteza de rãdãcinã a dintelui este consideratä metoda care creeazä cea mai naturalã masticatie. 1 i Japonia se utilizeazä implanturile de tip Iamã (paletä) din AMF li Aceste tipuri de implanturi se considerà corespunzãtoare pentru pacien care posed structuri inguste ale osului rnaxilarului. Unghiul de deschidcre a paletelor (lamelor) se poate niodifica prin incälzirea iniplantului din AMF. Implantul se poate astfel fixa cu precizie, pentru a se evA/a s/àbirea accidentalã In timpul mastica(iei CU 0 formä deschisA a paletei (lamei). Temperatura de sfãr a transformärii martensitice inverse, A este de 400 C. Implantul I deschide paletele (lamele) dupa introducerea i Incälzirea lui Ia 420 C, In ser fiziologic. b. Proteze parfiiüe pen/ru stomalologie (1 altà utilizare a AMF in stomatologie o constituie prolezele par(iale la care se ata un dispozitiv pentru prinderea acesteia de dintii fic Deaproximaliv un secol, In acest scop se utilizeazä In mod conventional clamele. LJnul dintre dezavantajele utilizárii clamelor confectionate. din materialele elastice conventionale 11 constituie pierderea br In timpul util izärii. Acest dezavantaj se poate elimina prin Inlocuirea rnaterialului elastic cu un aliaj din sistemul Ti — Ni superetastic. Chrnele prezintA totu o problemà de esteticä, deoarece sunt vizibile, I)in acest motiv, dimensiunea dispozitivelor de prindere trebuie sA fie mai relusà decât grosimea dintilor. In ultimul timp se utilizeazä un urub care constituie dispozitivul de prindere. Aceste dispozitive trebuie sà fie proiectate i fabricate foarte exact i din aceastA cauzä sunt lipsite de o flexibi!ita care sä permità atenuarea ocurilor externe i sA permità totodatà rriodificarea formei In functie de conditiile de utilizare de lung duratä In naxilar. Deoarece AMF sunt flexibile, se poate rezolva favorabil dezavantajul prezentat mai sus referitor Ia realizarea legaturilor de precizie. Cu ajutorul AMF se poate rezolva in mod pozitiv i problema introduceril i scoalerii cu u a protezelor mobile. Protezele pot fi mobile i Jixe. Dispozitivul de prindere a protezelor mobile este alcätuit din douä parti. 0 parte este flxä i este confectionat dintr-un aliaj conventional fuzibil i din por dentar ata de

107

coroana turnatã in intreginie pe dintele de ancorare. Cealaltä parte este mobilà i esle confeetionata dintrun AMF din sistemul Ti—Ni care se flxeazA pe latura unei proteze mobile. Partea mobilA este prezentatä In figura 7.6 jar in figura 7. 7 se poate vedea imaginea partii fixate in coroana turnatä pe dintele de ancorare. Figura 7.5 Tratarea art odonticã a din filor cu sârmä arcuitä de TiN! a. slarea dintilor Inainte de tratarnent b. s:area din dupa prima fazä de tratare

(‘ojoanele Wruate se 1ra1eaz. super licial pentru a ii Iucioase i se acopera Cu por dentar. 7.8.2 UtiIi medicale a. Profez pentru ortopedie Until dintre cele niai iiuportaiite donienli ale medicinei in care se titilizeaz .lMFdin sisleniu! Ti — Ni este ortopedia. Peiitiu /ixare(, ouselor niple se utilizeazä /)laci osoase a(aya(e cli . Pläcile respective con fectionate din flit/i’ sau mai eliciei,te dec cek con Ie4ionate d materiale coiiventioiiale deoarece acestca pot produce O iortä de coinpresiune asupra suprafetei oaselor nipte, Cu wi de fixate (ligura 7.i Vindecarea se produce iriai rapid, sub ac(iunea unei forte de colupresiune unitomie.

P sudarea oaselor rupte se pot utiliza i agrafe in forma literei U, Contectioflate din AMF Ti — Ni. P fixarea osului femural rupt se utilizeazä un ac inserat In mäduv Dimensiunile acului trebuie sä fie mai man decât interiorul mäduvei jar forma acului trebuie sa fie mai complicata pentru a contribui Ia Intärirea Dsului rupt. Aceastà cerintä face destul de dificilä inserarea acului In interiorul osului rupt. utilizarea efectului de memorie operatia de inserare va fi mult Imbunàtàtitã, f pierderea functiei de consolidare, deoarece dimensiunea i forma n se pot redobândi dupa Incälzirea acului In interiorul mãduvei. Protezele utilizate In mod curent Ia sudarea oaselor sunt constituite din cement osos care trebuie sä fie fixat In os. Forta care actioneaza asupra pr sudate este destul de mare i reprezintä de trei pânä la

108

Functia pompei pentru rinichiul artificial este sa preia sângele din arterä i sã-1 trimitä In venä. Recent. Co-Cr-Mo. find deci necesare refacerea operatiei pentru recalibrarea fo4ei tijei. aliajele Ti Ni superelastice au tuat locul acestor oteluri Ia confecticnarea sârmelor conduc Avantajele noilor materiale cu n formei sunt: . Figura 7.ionarea organelor art y’Iciale. 109 . Mäsurärile s-au efectuat In solutie fiziologicä Hank la 37°C lnpHde 7. Pentru evitanea acestor probleme s-au introdus legaturile prostetice din AMF Ti — Ni care prezintä in pJus i o rezistenta mare la uzare. Aceastä tensiune actioneaza ciclic numärul c ajungând pâna la 106. Uhilizorea supereIasticita Si este o caracteris1ic utilizatä in mod frecvent in donieniul medical. C. 0 altä utilizare a AMF o constituie ti/a spinalà indoitá de calibrare (a nunita qja Harlington). In aceste aplicatii s-au utili: exclusiv otelurile inoxidabile. dupä supunere acestuia unor tratamente. in scopul acomod Intregii forme a endoscopului La forma ciii sträbätute. o iinbunátätire reniarcabilã a caracteristicitor endoscopulul s-a oblinut prin utilizarea unor activatori confectionati din AMF. Una din problemele tijelor conventionale o constitui pierderea fortei elastice dupä o operatie. cu Ull unghi de Indoire aproape identic. 0 aplicalie caracteristicä o constitule sârma conducAtoare. b. 7. In acest can se solicita o rezistentli mare Ia obosealä i un proces de miniaturizare. Ti-6A1-4 V i titan. .pi forta elasticä atât de u i numãrul opera repetate descre A (vIE se pot utiliza de asemenea pentru confec. endoscopul trebuie sä tie flexibil i u de controlat. Una din problemele care trebuie depä La utilizarea endoscopului o constituie introduce ea acestuia Ia locul de aclionare. Cementul osos conventional produce inconveniente severe: desfacerea (slãbirea) treptatä dupa efectuarea implantului. utilizatä drept ghid pentru introducerea In sigurania in organisrnul uman a diferitelor dispozitive terapeutice i de diagnosticare.8. apari infectiilor a altor complica.cre posibilita.3 Re Ia coroziune Rezistenta Ia coroziune a AMF din sistemul Ti-Ni se studiazä de obicei prin metode de mãsurare a poIariz anodice.. capabili sa confere fi ecarei Iegaturi posibilitatea de Indoire (curbare) In toate direc Un micrccomponent controleazä unghiul de Indoire at fiecãrei legAturi.diminuarea posibilitãtii de Incãlcire a sârrnei care se rAsuce in perrnanen neajuns care se Inläturä destul de dificil. Pentru evitarea nepläceri]or produse pacientilor In timpul insertiei. Endoscopul Una dintre cele rnai complicate aplica ale AMF ii constituie endoscopAl achy care este utilizat atât in medicinà cat i In industrie. 0 tijA din sistemul Ti — Ni nu.ii de directionare a sârmei spre locul dorit.9 prezintä rezultatele comparative ale testelor de coroziune efectuate pe diferite materiale utilizate In stomatologie i medicinä: niche!. Mutt timp. datorità capacita acesteia de a transniite o räsuciturA de Ia un capAt at ella celãlatt capãt. Ti (% at.4. Aceastil ãrmä este lung i subtire i se insereazä in corp printr-un orificiu natural sau prin incizii de dimensiuni reduse. Pentru aceste tratamente este necesar säse realizeze o micropompä pentru miniaturizarea mntregului sistem al rinichiului artificial. prin urmãrirea formei caii sträbãtute in timpul insertiei. M P35 N. Deoarece microconiponentul poate memora forma cäii strAbätute.ase on greutatea corporalä a pacientului.). in cazul in care locul de trecere este foatte Ingust i are o configura cornplicatà. cum sunt activatorii pentru conducerea pompei pentru rinichiul artificial sau a pompei pentru inima artificialã. o 3UL. Aliajele sistemului Ti — Ni pot Indeplini ambele cerinte. urrnätoarele leg pot ft controlate. lucru care se poate Indeplini cu ajutorul AMF. o inoxidabil.ii.

42.OV. valori m la un poten de 2.4 V este de +2.6A1 . Aceste acoperiri contribuie la mic densitatii de curent care poate ajunge Ia 1/100 pâna la 1/1000 din densitatea de curent a aliajelor Ti-Ni neacoperite.2 V).9% NaC1 la 37°C. Aliajele cu memorie din sistemul Ti — Ni — Co i Ti — 6A1 — 4V au o zonä mai mare de pasivare In raport cu celelalte materiale i poten de sträpungere mai ridicate.9 curba depolarizare anodkd in solu.4 Teste de elu(ie Tabelul 7. deoarec sunt acoperite cu un film de oxid. 110 . Filmul de oxid se dizolvä Ia tensiun a de str având ca efect o coroziune In puncte. Probele au fost pästrate In cursul testului de elu. Pentru Imbunatatirea rezistençei la coroziune a aliajelor sistemului Ti-Ni se practica acoperirile cu TiJV. TiCN i cu fume de oxizi. curbele de polarizare sunt foarte asemänätoare i prezintä o tensiune de strApungere de 0.Figura 7. Titanul pur are un poten de sträpungcre peste +2.ie In ser fiziologic cu 0. A materiale prezinta pasivitate In zona de platou a curbelor.0 V. in timpcc pentru aliajul Ti . N:chelul pur i otelul inoxidabil au cea mai redusä tensiune de sträpungere (sub + 0. ceea ce indicä o rezistenta mai mare de coroziune.2 prezintA rezultatele testelor de elt4ie pentru diferite tipuri de probe lustruite cu hãrtie abrazivã.3 V.iejiiologkd hank Curbele de polarizare anodicä ale acestor materiale indicä o tensiune de sträpungere La care apare o cre rapidä a densitätii de curent (figura 7.9).14 V. in cazul aliajelor din sistemul Co-Cr-Mo i M P35 N.8. 7. Tensiurea de sträpungere pentru sistemul Ti-Ni-Co este de +1.

Tabelul 7. In compara cu rezultatele testelor de elutie realizate pentru probe!e po!izate cu h abrazivã i supuse tratamentului de pasivare (SUS 304. SUS 316 i aliajul Ti— Ni Ir starea initialä). In timpul primei säptãmâni de teste. In concluzie. Dupä efectuarea analizei. proba s-a imersat Intr-o solutie nouä. Incepánd cu a treja j pânä In a cincea sãpthmánä. Testele efectuate au arätat faptul ca nichelul din aliajele sistemelor Ti — Ni i Ti — 1W — Cu se dizolvä Intr-o cantitate mai mic decât nichelul din aliajele denture din sistemul Ni — Cr. maturi. 111 . cat i pe suprafa placii de Ti — Ni. datoritã efectu!ui de memorare sau datoritä superela.(‘antitatea dizolvatä din fiecare probã s-a determinat prin cântärirea soluiei.5 Tes biocompatibilitdiii Pentru testarea biocompatibi1itA pe suprafata femurului unor oareci a bi.ticitäçii. faptul Ca cea mai redusä cantitate de niche! sc dizolvä din aliajul Ti— Ni aflat In starea initiala. Dupa trei luni de la efectuarea implanturilor s-a constatat formarea unui os nou atãt pe interfata os — placa. din probele de AMF Ti — Ni se dizolvã o cantitale mai mica de nichel. SUS 304 i SUS 316 (nichel i o inoxidabile).3 prezintä efectul tratamentului de pasivare asupra dizolvär nichelului. s-au implantat plAci din AMF apar sistemului Ti—Ni i din otel inoxidabil. pe osul format pe placã s-a constatat apari calusului i formarea canalelor medulare. stare In care se afla i dupä implantare. Dupä nouä luni.8. Timpul i ndicat In saptãmãni in tabel reprezintä timpul Insumat. De exemplu. In timp ce In cazul pläcii din otel inoxidabil. 7. cantitatea de niche! care se va dizolva dupa efectuar implantarii va fi minima. de asemenea. douä sãptàmâni reprezintä faptul cã testul de elutie corespunzätor s-a efectuat In cursul celei de a doua säptàmâni. Dizolvarea nichelu!ui din oricare din aceste probe a fost Incetinitä foarte mull prin tratamentul de pasivare. Se observä Ca o cantitate considerabila de nichel se dizolvä din probele simbolizate cu Ni. Se remarcã. s-a constatat aparitia unui strat intermediar de tesut. Nu s-a remarcat vreun tesut de legatura intre placa de Ti — Ni i os. cele cinci säptämâni aratá Ca testul de elutie corespunzätor s-a desra timp de trei sãptämâni.

In timpu! transformärii inverse. i trebuie neglij ate insä nici datele refenitoare Ia unele probleme de biocomp Constatate. denumite membrane periimplant. 7. Ulterior.10). in numeroase cazuni se genereazä tesuturi intermediare. Dupä un an i jumãtate de La implant. S-a obtinut astfel o noua clasä de aliaje cu EMF din sistemele Nb-Ru i Ta-Ru. Dupä trei luni s-a constatat formarea unei cantitAti sernnificativ mai man de calus in cazul aliajului Ti — Ni decât In cazul otelului inoxidabil. Ia temperaturi ridicate (peste temperatura de transformare). Cazuri rezolvate favorabil cu aceste aliaje se remarcä i In domeniul ortopediei. Structura acestor aliaje a fost studiatä cu ajutorul microscopiei eLectron ce de transmisie i s-a stabilit cà este o structurà cubicä ordonatä de tip B2. la transformarea caracter sticà de memorie a formei.9 AMF pentru utilizãri Ia temperaturi ridicate Majoritatea AMF cunoscute pãnä In prezent nu pot fi utilizate In genera! a componentele motoarelor aerospa sau In alte dornenii unde se solicita ilinctionarea Ia temperaturi ridicate. Dc asemenea trebuie sä se acorde o atentiedeosebilä dezvoitärii tehnologiilor de acoperire. flu a fost diferitä de cea corespunzatoare semnalului de fond. In juru! sârmelor din Ti — Ni s-au observat semne de inflamare. Cantitatea de niche! detectata prin scanare Cu radiatii X. Fig u a 7. In acest scop. I)eformarea aliajului se realizeazä prin deplasarea liniitelor de made (tigura . La utilizarea unor implanturi dentare metalice conventionale de tip pateta. Aceastä structur suferä o distorsiune tetragonala In timpul rãcirii. modificäri degenerative sau infiltrAri dc celule atipice. necesare pentru cre securitäl ii In functionare a AMF. cu compozitii pseudo-echiatomice. Experimenthrile efectuate pentru vindecarea osului au fost conduse In condilii de anestezie pe opt câini Beagle. La o lunä dupa efectuarea inse4iei s-a observat 1’ormarea unei cantitati mai man de calus Ia ambele capete In cazul aliajului Ti — Ni. pentru a se obtine In final o microstructurä cu un Inalt grad de maclare (figura 7. Li s-au inserat sárme intramedulare din otel inoxi dabil i din aliaj Ti — Ni. trebuie intensificate cercetãrile sistematice in acest domeniu. Acest tip de membrane periimplant flu s-au observat in cazul Uilizänii imp!anturilor dentare de tip palete. Temperaturile de transforinare rnartensiticä ale acestor aliaje sunt de aproximativ 11000 C pentru s . In special In China i In Germania. confectionate din ÂME din sistemul Ti — Ni.10 Microstructurä caracleristicd sislentulu! Nb-Ru cu ntacle fine ! marl 112 . cärora le-au fost täiate transversal oasele femurale.Dipä ase i nouä luni de Ia efectuarea implantului s-a detectat prezen unei mici cantitAti de nichel in ambele cazuri. /1) i flu prin alunecare normalä. In aceste cazuri flu s-au constatat formàni de tesuturi intermediare nici dupä nouã luni de Ia efectuarea implantunilor respective. In ultimul timp s-au studiat din aceste motive noi sisteme de aliaje care pre: transformäri martensitice termoelastice la temperaturi de peste 3000 C. S-au constatat Insä numeroase cazuri c!inice rezolvate favorabil prin utilizarea implanturilor dentare din AMF din sistemul Ti — Ni. permitând forniei originale sã fie redobãnclitã Ia reIncãlzire.stemul Nb-Ru i de 14000 C pentru sistemu! Ta-Ru.

12 Redobdndireaformei in sistemele de aliaje Ta — Rb . Nb — Ru .13).11 Deformarea maclelor cuformd Jeniiculard.de Ia o curburä de 30 lao curburä de 8°.de Ia o curburä de 40° Ia o curburã de 8° Aceste Incercäri relevä redobândirea formei Ia o tensile su. Figura 7.12). 113 .Confirmarea initialä a EMF In aceste aliaje s-a realizat prin reincãlzirea probelor Indoite la transformare i prin urmãrirea redobândirii (recuperarii) Indoiturii (figura 7. EMF a fost demonstrat prin dilatometrie In probe care au fost supuse Ia compresiune (figura 7.In microsiruciura maclaid a unui aliaj din sisiemul Ta-Ru Figura 7.face de aproximativ 5% pentru aceste aliaje.

icrostructurii maclate Inir-un aliaj Ta-Ru Aceste transformäri se desfà doar la anumite compozi i In cercetàrile efectuate flu s-a evidentiat afectarea EMF. Pentru urmätoarele decenii flu se prevede o 114 . Dacä existã vreo alternativã In utilizarea materialelor inteligente. care produc cantitati man de ucru mecanic i care pot sä reziste la aproximativ zece milioane de cicluri func. Existä InsA i ca. conditiile tehnice de functionare. Utilizatorii solicitä In general materiale care prezinta simultan o deforma termicä recuperabila de aproximativ 8%.zuri In care competitia este câ de materialele inteligente datoritä dimensiunilor solicitate i spa redus In care functioneazä dispoziti vele respective. posibilita de Inlocuire cu alte materiale.14 LImiie!e doinenlilor ant jfazd In interiorul n. impactul asupra mediului fizic i social etc. alternati’ia respectivä va fi acceptata In mod sigur datoritä pre (de exemplu utilizarea unui bimetal In locul unui activator din AMF). 14) apar In interiorul rnicrostructurii maclate ca rezultat al acestor transformäri. find pcsibila obtinerea functiei solicitate cu ajutorul altor materiale. Fretul de cost al acestor materiale din ce In ce mai solicitate a Inceput a scada In ultimul timp.13).13 Deformarea Ia compresiune In sistein Ta-Ru S studiat de asemenea transformarea suplimentarä Ia temperaturi rnai sc Domeniile antifazä cu structurà finä (figura 7. caracteristicile solicitate. conditiiI de fabricatie.ionale. cu exceptia cre cantitAlii de deformatie care sä poata Li recuperatä (figura 7.Figura 7. Figuua 7. Insa rämãne deocamdatA la un nivel destul de ridicat. dupä care progresia anualä s-a mentirlui la 6%.10 Criterii de selectie a materialelor inteligente F otentialii utilizatori ai materialelor inteligente trebuie sã aibä In vedere câteva criterii de selectie a acestor materiale: pre de cost. I:itre anii 1960 — 1973 utilizarea materialelor plastice a cunoscut o cre anualà cuprinsa Intre 10% i 20%. I: ultimul timp Insä au Inceput sA se utilizeze din ce In ce mai mult i materia! le nemetalice. pentru formarea inei microstructuri monoci mice. 7.

Incetinire In acest seiis jar competi dintre aceste materiale i materialele traditionale devine din ce In cc mai acutä. La alegerea unui material plastic trebuie luate In considerare propnet sale, avantajele i limitele acestor materialelor. In numeroase utilizäni materialele plastice pot Inlocui In mod avantajos un material traditional deoarece se pot fabrica la dimensiunile exacte necesare, potsatisface unele exigen complexe cum sunt posibilitatea de formare, rigiditatea, rezisten;a mecanicä, inalterabilitatea sau modificarea culorii. In privin materialelor ceramice inteligente, a cum s-a mai arätat, acestea aLl Inceput sa fie luate In considerare doar In ultimii ani. Aceastä categorie de materiale prezinta Insä o importan vitalä pentru miniaturj area elementelor din domeniul mecatronicii i al electromecanicii. In urmä cu 1900 ani, filozoful de origine greacä Epictete, care träia la Roma. spunea cã “materialele sunt indiferente InsA utilizarea br flu trebuie s constituie un subject indiferent”. Acest citat ar trebui sä fie o cãläuzä pentru fiecare inginer care in cursul carierei sale este obligat sä aleaga un anumit material care trebuie sä Indeplineascä o functie bine definitã. Jr general, alegerea unui material constituie un compromis Intre caracteri5ticile acestuia i pre sau de cost, deoarece Intotdeauna se pot gãsi mai :nulte solutii, cu grade diferite de acceptabilitate. 7.11 Notiuni elementare referitoare Ia micro i nanostructuri inteligente IrLcepând cu anul 1987 s-a dezvoltat un nou dorneniu de aplica pentru A tvi’F i anume tehnologiile de miniaturizare. Scopul acestui nou domeniu este fabricarea microma i a microrobotilor care vor constitui o revolu In tehnologiile viitoare, incluzând ingineria i medicina. P rin utilizarea microtehnobogiilor de ob;inere a circuitelor integrate au luat ria microsistemele. Ace1ea tehnologii de bazà capabile sä miniaturizeze dispozitivele electrice s-au extins i la fabricarea microrne i a microactivatorilor. In ultimul deceniu s-au dezvoltat i tehnologii noi ca microturnarea, procesele LIGA, microstereolitografla, crescând poten de microfabricatie, extinzându-se functionalitatea microsistemelor i deschizându-se noi domenii de aplica In acela mod, materialele inteligen:e utilizate In general in procedeele clasice de prelucräri mecanice ai rnceput sã se adapteze noilor microtehnobogii (microprelucrarea mecanjc a sjlicjuluj sau obtinerea microactivatorilor sau a microsenzoribor). Formele In care se livreazä In general materialele inteligente sunt: sârme, bare, benzi i table din aliaje, burete sau pulberi sinterizate, spume, solutii. S stemele de aliaje cu proprietà de modificare a formei i supraelasticitate sunt: Ti-Pb-Ni, Ni-TiCu, Au-Cd, Fe-Zn-Cu-Al, Ti-Nb-Al, U-Nb, Hf-Ti-Ni, Fe-Mn-Si, Ni-Ti, Ni-Fe-Zn-Al, Cu-Al-Fe, Ti-Nb, Zi-Cu-Z, Ni-Zi-Ti. Ir.cepând cu anul 1990, AMF utilizate de obicei In industria automobilelor sau In roboticA sub formä de materiale masive sau sârrne au Inceput S; fie cercetate sub formä de straturi subfiri. Recent, s-a ob;inut un EMF perfect In filmele subtiri de aliaje din sistemul Ti-Ni obtinute prin pulverizare, cu dimensiuni de ordinu! mjcromei,rilor. In viitor se preconizeazä realizarea unor microma care sA poatä ad iona in corpul uman pentru efectuarea unor microtratamente i microchirurgii cu ajutorul microactivatorilor realizati din astfel de fume subtiri confectionate din AMF apar sistemului Ti — Ni. Jr. ultimul timp, cercetärile s-au indreptat Insä spre obtinerea unor mater jak cu mernorie nanostructurale. Aceste materiale se studiazA datoritA modificärilor care se desf In ele, ca efecte de suprafa limita de grãunte ocupa un bc important In intreaga comportare mecanicä a materialului. Cercetärile care se efectueazä In prezent se situeazA In domeniul supraeIasticitä Utilizãrile sub formä de nanomateriale se Intâlnesc In industria aerospa biomedicinA i In microelectronicä. AMF cu structurä nanocristalinä se situeazä In domeniul materialebor avansate cu apIica orientate spre structurile microscopice i dispozitivele miniaturizate. In prezent se fabricä folii de aliaj NiTi, cu structuri nanometrice. Deformarea plasticä la rece Incepe cu obtinerea unor pachete stratificale de foli.i din Ni i Ti cu puritatea de cel putin 99,0% ; ansamblul structurii obtinute in final urmeazã sa aibä compozi Ni5OTi5O. Acest aranjarnerit structural de tip sandwich alcatuit din componente individuale este supus unor laminäri i Indoiri repetate; straturile respective se reduc la dimensiurii

115

nanometrice i se obtine un material masiv, Inainte de initierea alierii i a reactiilor de formare a fazelor intermediare. Dupã o laminare la rece cu 20, 30 i 40 de treceri, dimensiunile aproximative ale straturilor obtinute ajung la 601 nm, 90 nm i respectiv 63nm (figura 7.15). Sepresupune cã dimensiunile nanometrice ale starturilor contribuie la formarea fazei NiTi. Aceste structuri nanocristaline s-au studiat cu ajutorul difrac de raze X i prin metoda DSC (Differential Scanning Calorimetry). Diagramele obçinute prin analizele DSC ale probelor laminate la rece prezintä v exoterme la 4100 C’, la 4180 C i la 5150 C. Pe baza acestor rezultate s-au selec;ionat ca parametri de recoacere temperaturile de 5]50 C i de 5300 C.

Profilele de difractie ale probelor recoapte prezintä vârfuri care corespund fazei NiTi cu proprieta de memorie a formei; s-au identificat de asemenea mici cantitäti de fazä Ni3 Ti. Microscopia electronicä prin baleiere relevã faptul cä o recoacere la 53 0°C timp de patru ore provoacä o reactie intermetalicä mai completa decât recoacerea la 5150 C timp de trei ore. Prin incercäri mecanice se pot determina tensiunile i deformaçiile de transformare, repetabilitatea ciclicä, suprasarcina maxima. Pentru determinarea temperaturii de transformare i a entalpiilor se utilizeazä metoda DSC. Analiza de raze X se utilizeazä pentru determinarea dimensiunii graun Micro i nanotehnologiile reprezintä domeniul nu numai al viitorului, dar i domeniul in care se Imbinä cel mai spectaculos diverseleramuri ale tiin1ei, care Imbinä fizica cu biologia, biologia cu matematica, chimia cii fizica etc. Rezultanta acestei Imbinäri este flu numai o nouä tiinta, dcnumitA deja NANO. dar este i un nou concept despre materiale i despre tehnologii, de fapt o noua filozofie, in sensul dep conventionalului, spre o a1t lume, pe care nici flu tim s-o definim IncA foarte exact ast CAPITCLUL ‘/111 TERNENI 1 DEJ T ansformärj]e In stare solidä i caracteristicile fizico-mecanice i structurale ale AMF se pot defini prin anumiti termeni care ilustreazà fundametitele teoretice ale proceselor de echilibru, specifice sistemelor de aliaje car prezintä EMF sau, In general, inteligen artificialä. Ace termeni fac parte din vocabularul noilor materiale inteligente utilizate in industrie, In grupa cärora sunt incluse i AMF, a cum s-a mai nientionat. Jr ansamblu, termenii respectivi Intâ!niti In mod frecvent In literatura de specialitate se pot clasifica in patru categorii, care se referà Ia urmatoar domenii: • Proprietä fundamentale • T’este de evaluare • Tratamente termice i tratamente termomecanice • Caracteristici de memorie Tabelul 8.1 prezintä câtiva termeni utilizati In limba românä, aläturi de echi br in limbile francezä i englezä i abrevialiunile corespunzàtoare, utilizate In mod curent In literatura de specialitate.

116

117

1 Proprietã fundamentale 118 .8.

4. Fazä initialã sau fazà austenitic sau austenitä (A): este o fazã stabiLä La temperaturä Inaltä care participä la transformarea rnarten5iticä. • orezenta in martensitá a unui plan habitus adicä planul care reprezmta interfa(a de transjbrmare. 8. ransfo mare bainiticä.modifice comportarea sub actiunea unor forte externe. Faza R: este o fazä care se obtine printr-o transformare de fazA in aliajele sistemului Ti — Ni. Raportul EJ/ET reprezinta eficien(a de Inmagazinare a energiei. Transformare martensitic (TM): este o transformare de fazã In stare soljdä f difuzie (deci thrä modificarea compozitiei chimice) care se desf In general printr-un mecanism de deformare i)r fcrfecare prin care un aliaj este räcit de Ia un domeniu de temperaturi In care este stabilä o fazä de temperaturä malta (faza initiala. 119 . 3. cä structura cristalinä a fazei R are o simetrie romboedricä. Aliaj cu memoria formei (AMP): este un aliaj care posedä efectul de memorie. superelasticitate (SE). temperaturä de transformare. transfo: martensiticA inversA (TMI). Martensitä (ill) sau fazä martensiticä: este faza stabilä la temperaturä joasä. transformare martensiticà indusà prin tensiune (TMIT). Efect de memorie a formei (EM!): este fenomenul prin care un mat cu 0 anumitã formA se supune unei deformäri In faza stabilà Ia temperaturä joasà (martensitA). deformatie permanentà. jar prin Incàlzire La o temperaturã la care este stabilã o fazä de temperaturä malta fazà initialä (austeniticä). pâna La o temperaturã relativ scäzutä. transformare de fazä R. este denumitA transformare de fazä R. faza R. obtinutà printr-o transformare martensiticA. Aceasta este o fazã intermediarä care apare la o teniperaturä situatä Intre temperatura caracteristicä a fazei initiale i temperatura caracteristicä a fazei stabile la temperaturà joasà. comportare tip cauciu(. suferä D transformare prin care materialul I reia forma initialà. Fo4ele care produc aceste modific pot fi generale de variatia temperaturii sau de variatia fluxului magnetic exterio 2. Energia inmagazinatà (El) Intr-un aliaj cu memoria formei estereprezeritatä de aria suprafetei deliinitatã de curba tensiune— deformatie axa d e reprezentare a deforma. Transformare de fazä R: este o transformare din faza initiala in faza R. datoritä faptulu:. In general aceasta este o transformare martensiticä. Transformarea martensiticä se caracterizeazä prin: • absen d • deformarea suprafe (ondularea suprafe • existen(a unei coresponden Intre re cristaline ale fazei inqiale i ale martensitei si existenj’a unei dependenfe unghiulare spec Intre cristalele celor douä faze. Energia mecanicä totalã (El) absorbitä de càtre aliajul Cu inemor a formei In timpul tensionãrii este reprezentatã de aria suprafe delimitata de curba tensiune — deformatie i axa de reprezentare a deform4iei.iei. efect de memorie a forrnei (EMF): energie Inmagazinatä. transformare martensiticA (TM).. pseudoelasticitate (PSE). In timpul Indepärtärii sarcinii. Materiale inteligente: sunt materiale capabile sA. deformatie remanentä reziduala. in timpul tensionãrii. 7.Termenii utilizati In mod frecvent pentru prezentarea proprieta fundamentale ale acestor materiale speciale sunt: material intelig aliaj cu memoria formei (AMP). Martensita se poate obtine atât prin räcire din faza initialä cat i prin aplicarea unei forte (sarcini) In starea initialã. Energie Inmagazinatä: energie care se Inmagazineazã In aliaj in cazul In care AMF prezinta proprietatea de superelasticitate. fazä initiala. fazà austeniticà sau austeni Là (A). adicà forma pe care o avusese Inaintea transformàrii. Insä. care se desf In aliajele sistemului Ti Ni. marten (M) sau fazA martensiticä. modificàrile posibile sunt modificarea formei sau a rigidità i modificarea pozi sau a frecvertei de vibratie. S. La care este stabilä o fazä de temperaturäjoasã (martensitä). 1. 9. transformare martensiticä termoe asticà (TM7).. S.

transfoimarea din faza ini In faza martensitica. In timpul Incälzirii sau räcirii materialului respectiv. A peniru temperatura la care se Incheie transformarea din faza initiala In mart nsitä. curba a . prin räcirea materialului. comportare tip cauciu4 Pseudoelasticitate (FE) este o caracteristicã a materialului care se referã la redobândirea deformatiei plastice aparente la o temperatuthconstariä. martensita se dezvoltà sau se descompune In functie de modific area temperaturii.iunii unei sarcini. Transformare inartensitic terrnoelastieä (TMT): este transfoimarea martensiticä care se desf’à in timpul modificãrii temperaturii. 120 . la interfata dintre martensità i faza initialä. Superelasticitatea (SE) este o caracteristicä a materialului care constã In faptul cä deformarea produsä la transformarea martensiticä :ndusä de tensiune este anulatä de defonnarea produsa Ia transformarea rnarten:. La continuarea aplic for asupra martensitei induse de tensiun aceastä martensitä se poate transforma Intr-o martensitä cu structuià diferitä. Superelasticitatea referitoare Ia o astfel de deformare martensiticä este deiiumitã i pseudoelasticitate. In cazut acestui tip de transformare.e a mateiialului respectiv. In cursul procesului de räcire a materialului. din martensitA intro altä fazá martensiticà. austeniticã. 13. Trausformarea martensiticä inversä (TM!): este transfoymarea care se desf la incälzire.zä se transformä In altã fazà. • transformarea fazei R In faza initiala. Fenomenul respectiv poartä denumirea de transformare succesivä sau transformare In mai multe etape. • transformarea martensitei in faza R. superelasticItate. La Incälzire se pot desffi urmàtoarele transformäri: • transformarea martensitei in faza initiala. La stabilirea echilibrului dintre variatia energiei libere chimice datorate transformärii i varia energiei de deformare elasticä care Insote transformarea. Supereasticitatea se caracterizeazä printr-o buclä Inchisã pe curba a . 11. Transformare martensiticà indusä prin tensiune (TMIT): este o t: care se desf Intr-un domeniu de temperaturi In care este stabilä faza initialã jar sub actiunea unei fo4e (sarcini) se induce D fazã martensiticä. transfoimarea d:in faza martensiticä In faza initialä. materialul se iransfoirnä 100% In martensitã.S se caracterizeazã printr-c buclä Inchisä. 12. la Incälzirea materialului. cu structui a diferitä. As pentru temperatura La care se initiaza. fn cazul transformärii induse de/prin tensiune existä i o transfoimare inversã. Comportarea tip cauciuc sau pseudoelasticitatea de maclare este o caracteristicä a materialului care se referã la deplasarea reversibilä a limitcior (interfetelor) de made in interiorul cristalelor de martensitä. la Indepärtarea fortei respective. In absença ac. In general se utilizeazä urmãtoarele simbolizäri: M peritru temperatura La care se initiazä.iticä inversä care se produce la Indepärtarea sarcinii aplicate. 15. materialul se transfoimä 100% in martensitä. Deformatia remanentà (rezidualä): este deformatia care rãmãne In material dupa deformarea materialului sub actiunea unei forte externe.ialä chiar dacä aliajul u o deforma. Pseudoelasticitate.10. A pen :ru temperatura la care se Incheie la Incälzire procesul de transfoimare din faza martensjticä in faza initialà. Acest termen este un termen generic care cuprinde atât superelasticitatea cat i comportarea tip cauciuc.Temperaturä de transformare: este temperatura caracteristicA a unui material la care o fa. lh. Deformatia permanentä: este defonnatia care rämâne In materi fàrã ca acesta sä revinã complet In forma sa ini. 0 altä caracteristicä a acestei transformäri este histere2isul termic redus.ie remanentä (rezidualã) este Incãlzit Ia temperatura Af sau deasupra acestei temperaturi. 14. prin Indepärtarea sarcinii de tens onare.

2 Teste de evaluare a caracteristicitor mecanice. In funcie de temj)eraturä. Rezistenta Ia obosealä: reprezintä numãrul de actiuni repetate pe care le efectueazä un material pãnä la deteriorare sau pInä la pierderea lunctuh)r sale. histerezis termic. 7.7). chimk i electrice Incercãrile uzuale de evaluare a caracteristicilor electrice. chimice i mecanice ale materialelor inteligente implicä utilizarea urmãtoarelor notiuni: calorimetrie diferentiala cu baleiaj (metoda DSC). inetoda rezistentei electrice. 2. Incercare Ia obosealä. 11.I). flu urmeazä aceea cale.£): este o curbä care oglinde relatia dintre tensiune i deformatie in cursul desfà unei incercan la temperaturä constantä. Curba tensiune . datoritä utilizãrii repetate a acestuia In anumite conditii de functionare. la imersia materialului In solutia respectivä. având caractere comune atát cu transformarea perliticã cu difuzie.1): este curba care oglinde te relatia dintre deformatie i temperaturä. diagrama de fazã In coordonate tensiune — temperaturä (a — 7). Determinarea continutului de metal eliberat: reprezintA o rnetodä de determinare a continutului de ioni metalici trecuti In solutie. 9. curba tensiune — deformatie (a .temperaturä (a . Aceastä transformare a fost pusà In eviden. 4.temperaturã (e . Incercare cu deformatie constantä. Transformarea bainiticä: este o transformare In stare solidà care se produce de obicei in oteluri.7): este o curbä care ilustreazä relatia dintre tensiune i temperaturã in cursul desth unei incercä-i cu deformatie controlatä. 1. la rAcirea austenitei pãna la temperaturi inferioare transformärii perlitice. determinarea continutului de metal eliberat. 5. Histerezis termic: este tin fenomen prin care modificarea In functie de temperaturã a proprietatilor materialelor cu memorie (rezisteritä electricã. Curba deformatie . se definesc temperaturi caracteristice corespunzätoare temperaturilor mentionate anterior. 6. Metoda rezisten electrice: este o metodã pentru deterni narea temperaturii de transformare. Calorimetrie diferentialá cu baleiaj (metoda DSC): este o metodä pentru determinarea diferen dintre aportul de energie al rnaterialului i cel a! substantei de referintä.7).deforinatie . diagrama tensiun — deformatie .. Se màsoarà prin difererii. pe unitate de timp. Aceastä metodä se nume In general calorimetrie d cu bale iaj prin compensare. capacitate de redobândire a formei etc) dupa supunerea materialului La Incälziri i räciri repetate.In cazul transformärilor din faza initialä In faza R i din faza R In faza ir . prin utilizarea fenomenului de moc ificare anormalã a rezistentei electrice In functie de temperaturã. Incercare de ciclare termjcä: constituie o Incercare de investi a modificarii proprietä de memorie a formei (temperatura caracteiisticä de transformare. in cursul desth proceselor de Incãlzire sau de räcire. Transformarea bainiticä are un caracter complex.temperaturã (a . Incercare la tensiune constar tä. In cazuL transformãrii de fazä R se utilizeazä simboluri corespcnzãtoare simbolurilor mentionate mai sus. Incercare Ia temperaturä constar tã. 17.ä i In unele aliaje neferoase. rezistenta la obosealä. Incercare Ia obosealä: este o Incercare care are ca scop determinarea deteriorärii proprietätilor prin actiunea repetitivã a tensiun: i sau a deformärii La temperaturä constantä.a dintre temperaturile caracteristice M i A 8. dar superioare transfoimàrii martensitice. cat i cu transfoimarea martensiticä. Intr-o incintã In care atât substanta de referinta cat inaterialul se pot Incãlzi sau räci cu o vitezã controlatä.e curba tensiune — temperatura (o. In timpul mentinerii acestora Ia aceea temperaturä i In ace1ea conditii. curba deformatie — temperatura (t .deforma (a . 8. In cazul materialelor cu memoria formei se poate determina temperatura de transformare cu ajutorul unei curbe obtinute prin rnäsurãri directe. In cursul desth unei Intercäri sub actiunea unei tensiuni controlate.itialä. thrä difuzie. tensiune i deformatie). in cursiti transformärii martensitice.s . 10. Diagrama tensiune . Se mentioneaza de asemenea faptul Ca aceste simboluri se indicä uneori cu ‘ ca sufix (de expemplu A ‘i). Incerca de ciciare termicã.temperatur (o 121 . Curba tensiune . 3.

15. Procedeele utilizate sunt: • Repetarea opera de rAcire i incälzire In intervalul cuprins intre ttmperaturile M sau mai mare i A sau mai mare.3 Tratamente termice i tratamente termomecanice btinerea caracteristicilor de memorie se realizeazä prin tehno1o complexe care includ nemijlocit utilizarea unor tratamente termice: tratament de punere In solutie. In cazul aliajelor cu baza cupru.este dia grama care prezintä dependen curbei tensiune-temperaturä de deformatie i dependen curbei deforrna de tensiune. 8. urmatä de Indc pärtarea tensiunilor (educare pentru inducerea tensiunii). 12. • Repetarea procedeelor de producere a transformärii martensitice induse prin tensiune la temperaturi situate peste temperatura A.temper2Ltura. procedeu care const din repetarea transformärii martensitice directe i indirecte prin aplicarea ambelor efecte. In conditiile mentinerii contant’ a temperaturii. In cazul aliajelor din sisternul Ti — Ni acest tratament se aplicà pentru iccelerarea precipitarii. tmbätránirea: este tratamentul destinat stabilizArii fazelor ob. 1. sub actiunea unei te: sau printr-o deformare.se supune unui tratament termic dupa fixarea sa Intr-o formä e care trebuie sä o memoreze. Chiar la o calire rapidä a AMF. Incercare Ia tensiune constant este o metodä de cleterminare a deformatiei la modificarea temperaturii In conditii de rnentinere constantã a tensiunii care actioneaza asupra materialului. ale temperaturii i ale tensiunii. 122 . Educare. deformare excesivA sau Imbãtrãnire folata. jar apoi este Incälzit Ia o temperaturà situatä peste temper Af dupä indepärtarea tensiunii exteme (educarea efectului de memorie a formei). Incercare Ia temperaturA constantä: este o metodà de determinare a deformãrii Ia modificarea tensiunii.2 Tratamentul de inemorare a formei In dublu sens este tratamcntul care conduce Ia obtinerea efectului de memorie in douä sensuri. Tratamentele de memorare a formei includ un tratament intr-un singur sens i un tratament de memorare a formei in dublu sens care poate fi educare. Imbätrânire fortatà).deformatie . Aliajul . 13. 14. Incàlzire fortata. Tratamentul de punere In solutie: reprezintä tratamentul termic efectuat prin Incälzirea materialului In domeniul de temperaturi corespunzätor solutiei solide i mentinerea In acest dorneniu o perioadä de timp suficientä pentru aducerea Intregii mase de aliaj In starea de solutie solidã. Aliajul se trateazã termic In timp ce este constrâns sã stea ntr-o frmä care trebuie memoratä. • Repetarea opera prin care aliajul este räcit Ia o temperaturä situatä sub M san Mf. pe diagrama tensiune . 4. 4. 4. Diagrama de fazã In coordonate tensiune-temperaturä: este diigrama care prezintä domeniul de existenta a! fiecärei faze apa4in aliajelor cu memoria formei.1 Tratamentul de memorare afor. prin urmätoarele metode: a.inut prin cälire sau prin prelucrare prin deformare plasticä.nei Inir-un singur sens este tratam ntul termic efectuat pentru stabilirea efectului de memorie Intr-un singur sens. 3. Prin cälire se poate In In general once operatie de rãcire rapida. In sisternul de coordonate cu trei axe (tensiune . transformarea ordine — dezordine sau transformarea martensiticã se pot desf in flinctie de conditiile existen te. cu rnentincrea constanä a deformatiei rnaterialului respectiv. tratament de rnemorare a formei Care se poate realiza pentru memorarea formei Intr-un .ingur sens sau pentru memorarea formei In dublu sens (educare. Tratamentul de memorare a formei: are ca scop stabilirea rea1abi1ä a unei forme care se memoreaz de cãtre aliaj. cAlire. In faza initialä de temperatura InaltA. tratamentul de Imbãtrânire este destinaL stabilizArii fazei irntiale. 2. Incercare cu deformatie constantã: este o metodä de determiriare a variatiei tensiunii Ia modificarea temperaturii. Imbatrânire.temperatura). CAlirea: este tratamentul termic care se aplica pentru inhibar a precipitärii prin cãlire dupä recoacerea de punere In solutie. Acest tratament constä de fapt in introducerea unor tensiuni interne In material. deformare excesivà. Incä1zir fortata.

1. Element de memorie a formei este un element supus unui tratament de memorare a formei care are in memorie 0 anumitä formà stabilit anterior i care functioneaza ca element cu memorie. poartä denumirea specialä de efect de memorie a Jbrmei in bate direc Cu acest efect de memorie se poate obtine o tensjurie de redobândire a formei i o deforrnare de redobândire a formei mai man Ia temperaturã joasã. 3. d. actiune In dublu sens. reprezintA cantitatea de deformatie care se poate recupera prin efectul de memorie a formei. care posedä efectul de memor a formei. Ac In dublu sens este actiunea prin care un aliaj Cu memoiia formei repeta in mod reversibil modificarea formei sale La inc sau Ia räcire. procedeu de obtinere a unor precipitate fine in fazainitialä a aliajului. Efect de memorie a formei Intr-un singur sens. pentru obtinerea unui grad de deformare mare. La rãcire aliajul nu. supuse tratamentului de Imbätrünire fortatä. 8.b. Deflexie de reclobândire a formei. Efect de memorie a formei In dublu sens. c. Arc din aliaj cu memoria formel este un arc special obtinut dintr-un a!iaj cu memoria formei. 7. temperaturä de redobándire a formei. actiune intrinsecã In dublu sens. printr-un tratament de Imbätrãnire Ia care se supun materialul deformat prin tensionare. Efectul de memorie a formei in dublu sens care apare In aliajele sistemului Ti — Ni Cu continut de Ni in exces. deflexie de redobândire a formei. efect de memorie a formei reversibil. e1emen de mernorie a formei. cu mentinerea formei care trebuie memoratä. Ia Incálzire sau Ia räcire. Incáizire sub ac(iunea unei force / lensiuni incáIzire cu introducerea unui obstaco!. Aceasta este una din metodele de inducere a efectului de rnemor. ci i la r chiar in lipsa actiuni unei forte externe. actiune extrinsec In dublu sens.modificä forma. tensiune de redob ndire a formei (tensiune de revenire. deformatie de redobándire a formei. efeet de memorie a formei ireversibil este efectul de memorie prin care se memoreazã doar forma de temperaturä Inaltã iar aliajul I modificä forma numai La Incälzire. Temperaturä de redobândire a formei este temperatura Ia care se redobãnde forma initialä prin efectul de memorie a formei. 2. 123 . efect de memorie a formei Intr-un singur sens. Fortä / sarcinä de redobândire a formei.ens este obligat sä repete In mod reversibil modificarea formei sale. 5. tensiune de redobándire a formei. Deformare excesivã. efect de memorie a formei ireversibil. deformatie de redob ndire a formei. efeet de memorie a forwei reversibil este efectul prin care se memoreazã atât forma de temper aturä Inaltä cat i forma de temperaturã joasã iar aliajul I modificä forma flu numai La incälzire. f interventia unei forte externe. tensiune de recuperare a deformatiei). este o forã (sau tensiune) generata la redobãndirea formei initiale prin efectul de memorie a formei. care sä producà o deformatie permanentã. efect de memorte a forrnei In dublu sens. Incdlzire for sau incàlzire sub constrdngere) procedeu de Incãlzire la o temperaturä corespunzãtoare stärii de faz initiala pentru un timp dinainte stabilit. 4.e In dublu sens i se aplicä In special aliajelor Ti — Ni pentru obtiner efectului de memorie In toate direcfiile. Acliune extrinsecã In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu . 6. 8. aceastä caracteristic include atât actiunea intrins In dublu sens cat i actiunea extrinsecä in dublu sens.4 Caracteristici de memorie Aliajele cu memoria formei se caracterizeazä prin proprietä specia1 care determinã utilizarea unor termeni specifici: fortä / sarcinä de redcbândire a formei. 9. sub actiunea unei forte externe. 10. repeta In mod reversibil i spontan modificarea formei sale la Incàlzi:e sau Ia rãcire. arc din aliaj cu memoria formei. metoda diagonalei. In cazul efectului de memorie In dublu sens. Incälzire fo4ata sau cleformare excesivä. arc diagonal. aceasta reprezintà cantitatea de deforma care se produce la modificarea temperaturii. lmbâtrânirea sub acfiunea unei forte /tensiuni (Imbãtrânire In staie tensionaM sau Imbàtrânire for(atá sau Irnbàtrânire pin constrrngere). printr-unul din urmätoarele tratamente de obtinere a memoriei in dublu sens: educare. Ac intrinsecã In dublu sens este actiunea prin care un aliaj cu memoria formei tratat pentru obtinerea efectului de memorie In dublu ens.

1979. Petrescu M. 8. E.M. E. Sakamoto H. 14. ShiEniyu K. Otsuka K.. Bucure 1979. Ortin J.” “Shape Memory Effects in Alloys”. Bucure$i 1966. Sirkis J. London. “Teoriaproceselor metalurgice “. Bucure 1974. 7. Otsuka K. The 25 Annual ARA Congress..P.S “Continuum Damage Mechanics in Piezoelectric Ceramics” — ASME 1994 124 . vol 2.P..e a formei in dublu sens Intr-un aliaj cu efect de memorie Intr-un singur ens prin repetarea actiunilor In ambele sensuri. nr. “Thermodynamics of Thermoelastic Martensitic Transformations”.. Metale neferoase “. septembrie 2000. Tehnicä. Dieterjr.. 1990. acest lip de arc î redobânde forma initialä prin modificarea temperaturii.D.P.. C)pi’ea Fl. 10. “Shape Memory Materials”. “Introducere In termodinamica materialelor “.. 2. Bucure 1981.. ii.1. Oprea FL “Teoria proceselor metal urgice. 18. Mirg H Wu “Copper Based Shape Memo In “Memory Metals”. “Metalurgiafizicá ci siudiul metalelor”..D. Constantin I. arcurile de tablã arcurile conice.. Tehnicä. “Smart Materials”. Peterscu M.inere a efectului de rnemor. Cleveland. USA.. 11. 1975.3. “Procedee speciale In metalurgia metalelor neferoase “. Dr Bacinschi Z Ed. 5.P. Ohio. 12. New York. BIBLIOORAFIE SELEcTIVA I. Taloi D. Plenum Press. 3. Gâdea S. Inc. Arcurile spirale de compresiune se extind in timpul redobândirii formei iar arcurile spirale de extensie se contractä In timpul -edobândirii formei. Bucure 1984. 15. E. Connecticut.. E. 12. “Metalurgie mecanicã”. Bucure 1970. 13. Taloi D.Un arc obi I redobânde forma inilialä prin elasticitate. Wayman C. 6. Roman R. vol. 9. “MeialurgiaJIzicä ci studiul metalelor “.K. Constantin 1. Norwalk.. Gâdea S...vol. 2000. Ia aplicarea unei sarcini exteme utilizãnd un arc elicoidal. Comunicäri Stiintifice Ia U. IvAnescu A. “Teoriaproceselor metal urgice “. George E. 37. Jam A. E. vol. Oprea F!.. 4. Van “Making. july 12-16.P. 1989. 1998. Cambridge University Press. Perhins J. Moorleghem W.. Astfel de arcuri obtinute din aliaje cu memoria formei sunt arcurile spirale de compresiune. Gâdea S. Mãtasä Cl. 27.. vol. Arc elicoidal este un arc utilizat In metoda diagonalei pentru aplicarea sarcinii exteme. 16. In “Acta Metallurgica”.P.. arcurile spirale de extensie.D.D. Petrescu M. Ed. Shaping and Treating of Wrought Copper Based Shape Memoiy Alloys “. 1994.T. Planes A.Ed. Bucure 1978.V.. un arc de tablä i prin modjficarea formei atât la Incälzire cat i la räcire. Bucure 1998. Oprea Fl. E. “Aliaje cu inemoria formei”.Roman R 5 Oprea F!.D. Bucure 1983. “Metal urgia jIzica ci studiul metalelor”. “ActaMetallurgica”. Proteus Belgium.. Metoda diagonalel este o metodä de ob. I 7. Mãtasä CI.D. Fundatia Metalurgia RomânA.

. 1991. Chicago.SPIE Conference on Smart Structures and Materials. Paine J. 29. Liang C. 23.P. Srinivasan A. Zhou S.. Chicago.K Piezoelectric Materials with Real — Time Sime-Active Electrical Networks”. Ilinois. Orlando.. “Shape Control of Nitinol-Reinforced Composite Beams” . 27.ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition..V.S. A.. Chicago. Lin Y. “On Smart Composite Structures For Active Chci B. Ro J.B. 21. LaiJ. Schetky L.G. FairIes R. 1995. Liang C. 24. Lagoudas D. Sririivasan A. Ilinois. Florida.SPIE Conference on Smart Structures and Materials..A. “Smart Biological Systems as Models for Engineered Structures “Journal of Materials Science and Engineering.W. Saravanos D. Ilinois.N.C. Orlando.. Chaudhry Y. 30. vol. “Analytically Modeling the Effect of Electromechanical Fibrous Coatings on AntiPlane Shear and Compression “ — ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. Ilinois. Rogers “Temperature Rise and Thermal Stress of 125 .ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. Chicago. “Comparision of Different Thermomechanical Models for Shape Memory Alloys “. Hopkins D. “One-dimensional Thermomechanical Constitutive Relations for Shape A’femory Materials “.A..A. Chicago. 22.. Bo ... “Thermal and Mechanical Considerations in Cutts D. vol. 2 Ba. Ilinois.. “Structural Vibration Control Via Vu W. 19. Rogers C. Rogers C. Ilinois. 1994.V.Journal of Intelligent Material Systems and Structures. Tip Clearance Control”. Florida. 20. Waig K. 1. 25. Carinan G. Chicago. Chicago... Metallurgical Transactions A.ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. “Impedance modeling of In-Phase Actuation of Rogers C.International Mechanical Engineering Congress and Exposition. ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. “Analytical and Experimental Studies of Smart Materials and Structures Incorporating Embedded Piezoelectric Actuators and Fiberoptic Sensor”.A. Using Shape Memory Alloys to Control Vibrations in Flexible Structures “.. Actuators Bonded on Ring Structures” -ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. C99. 1990. Ilinois. 22A. Lalande F..M. Glowasky B. 26.A “Review of Multi-Functional SMA hybrid Composite Materials and Their Applications “.S.J. Chen T.

Hilt T. Sohmura T. “Deformation Behaviour of Materials “Ed.. 35. Institute of Physics Publishing. “Conference on Active Materials and Adaptive . “Symposium on SMA Applications “. nr.Presses internationales Jean —Marie Dorlot Polytechnique. Ecole Polytechnique de Montréal. 182.a.E nr... 37. “Proceedings JCOM4T 1986”. Nenno S. Chicago. Ots ika K. vol.M.A. Bristol and Philadelphia. Wayman C.. Ilinois. 1978.. 32. P. II. “Proceedings of International Conference on Solid-Solid Phase Transformations “. Israel. Horikawa H. 36. New York. Jeai -Paul Bailon. 40.. Saburi T. 1982. 39.nerican DentalAssociation “.B nr.F. Sugawara Y. 3 1. 1986. 73. ‘ of A. 126 . 19 A. Ichinose S. Piezoelectric Elements in Active Structures” — ASME 1994 International Mechanical Engineering Congress and Exposition. Structures “. “American Journal of Orthodontie “. And reasen G. vol. 38. Onitsuka K. 1991. Freund Publishing House. 2000.F. Institute of Metals. Feitham.. And reasen G.N. Morrow R. Simpson J. 1987.a. Japan. AIME. 34. Melton K. 6. Horikawa H.“Des matériau.. . Tokyo.. 1992. 1988.C.x”. 33. “Metallurgical Transactions “. 1971. “Journal of Japanese Society for Dental Materials and Devices “. 1977. Kirnura H.W. The Japan Duering T.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->