Sunteți pe pagina 1din 2

4.

REGISTRE STILISTICE IN LITERATURA ROMANA Registrele stilistice nu sunt varietati marginale sau speciale ale limbii, ci ele acopera intreaga sfera "a activitatii de comunicare verbala. in registrele stilistice se manifesta nuante teritoriale (dialecte, graiuri), temporale (arhaice, contemporane), sociale (argou, jargon) sau situationale ale limbajelor: Registrul popular este o varianta a limbii romane si se deosebeste de limba literara prin diferente fonetice sau semantice in functie de regiune, ca particularitati: simplitatea sintaxei, multitudinea de locutiuni si expresii. Graiurile sunt variante regionale ale limbii romane si se deosebesc intre ele fonetic sau lexical: moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, dobrogean, crisean, maramuresean etc. Unele neologisme capata, adesea, etimologie populara si sunt folosite deformat, prin receptare fonetica gresita: lacramatie (reclamatie), renumeratie (remuneratie). Exemplu: "Lumea asta e pe dos,/ Toate merg cu capu-n jos/ Putini suie, multi coboara,/ Unul macina la moara." (Ion Creanga) Registrul cult - se caracterizeaza printr-o fraza elaborata, cu mai multe niveluri de subordonare, in care se utilizeaza numeroase neologisme, cuvinte imprumutate. Din punct de vedere al continutului, textul poate fi politic, filozofic, intelectual ori un discurs oratoric pe teme grave. Limbajul colocvial (familiar) - varianta lingvistica specifica pentru comunicarea verbala intr-o sfera sociala restransa: in familie, intre prieteni/rude sau colegi; formele de exprimare tipice sunt monologul scris (jurnal, insemnari, note) si oral (relatari, urari, felicitari, toasturi, anecdotica), precum si dialogul scris (scrisori) si oral (conversatie spontana). Principalele caracteristici ale limbajului colocvial sunt: oralitate, registru popular, expresivitate,interjectii, formule de adresare, ironie, umor etc. Exemplu: "Ghita, Ghita, pupa-l in bot si-i papa tot, ca satulul nu crede la al flamand" Argoul - limbaj folosit de anumite grupuri sociale(elevi, studenti, delincventi), cu scopul de a nu fi intelesi cu usurinta de cei din jur. Limbajul popular sta la baza argoului, dar cuvintele argotice pot fi si imprumuturi din alte limbi. Adesea, argourile intra in limba comuna, fiind folosite in mediul familiar sau amical, dobandind astfel expresivitate. Exemplu: curcan, gabor, sticlele - pentru politist; naspa, ghena, nasol pentru neplacut, urat; Jargonul este un limbaj specializat, o varianta a limbii nationale in care se abuzeaza de cuvinte straine, fie din snobism, fie din pretiozitate lingvistica: bonjour, madam', O.K., weekend, look. Regionalismele sunt cuvintele specifice graiului dintr-o anumita zona geografica a tarii sau o anumita regiune. Dupa specificul manifestarii lingvistice, regionalismele pot fi: - regionalisme fonetice, care au forme specifice pronuntiei intr-o anumita zona: hier (fier), hire (fire), chiatra (piatra), ghine (bine);

- regionalisme morfologice, a caror forma sau flexiune este specifica unei zone geografice: el lucra (el lucreaza); el manca (el mananca); el mere (el merge); s-o dus (s-a dus); - regionalisme lexicale, care inseamna cuvinte cu un sens raspandit, dar cu forma specifica unei regiuni: omat (zapada), papusoi (porumb), colb (praf), nitel (putin), pacla (ceata), insaratura (muratura), naaz (natarau); Arhaismele sunt cuvintele vechi care au disparut din vorbirea curenta sau care si-au modificat complet intelesurile. In functie de specificul manifestat, arhaismele pot fi: - arhaismele lexicale, tin de vocabular si denumesc cuvinte iesite din limba din cauza disparitiei obiectului, meseriei, obiceiului etc: gramatic, parcalab, copist, stolnic; - arhaismele fonetice se refera la pronuntia veche a cuvintelor, desi ele nu au disparut din limba: a imbla (a umbla), a imple (a umple), a rumpe (a rupe), sama (seama); - arhaismele morfologice se refera la forma veche a partilor de vorbire, la flexiunea acestora: inime (inimi), greseale (greseli), aripe (aripi), ruinuri (ruine); - arhaismele semantice cuprind acele sensuri care au disparut din limbajul curent, desi cuvintele ca atare continua sa existe Cu alte intelesuri: prost = om simplu; nemernic = strain, pribeag; rost = gura; cunt = motiv. In operele literare, arhaismele, regionalismele si cuvintele populare sunt elemente stilistice, artistice, deoarece au rolul de a evoca atmosfera, culoarea epocii conturate in creatia respecti sau sunt mijloace de caracterizare pentru personajele literare, care ilustreaza . prin limbaj, o anumita tipologie. Registrul limbajului scris se caracterizeaza printr-un limbaj ingrijit, in care exprimarea este atent controlata prin cuvinte proprii textului scris. Registrul limbajului oral se defineste prin expresii si cuvinte specifice vorbirii, conversatiei, in care sintagmele, proverbele, maximele ori pildele sunt frecvente.