Burse si piete de capital Popa Camelia 21.10.2011 Curs nr.

1 Rata de dobanda obligatiuni K = Rf + Ri + Prima Rf - Dobanda la titlurile de stat Ri - Rata inflatiei Prima de capital (rata de dobanda a sectorului de activitate, rata in functie de marimea societatii)

Piata financiara si piata de capital Piata financiara este piata capitalurilor pe termen lung, pe care se emit si se tranzactioneaza valorile mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Piata financiara este cea pe care se cumpara si se vand active financiare fara a schimba natura lor. Ea exprima o relatie directa intre detinatorul si utilizatorul de fonduri. Practica din Romania pune in evidenta optiunea pentru conceptia anglosaxona potrivit careia piata de capital este o componenta a pietei financiare.

Piata de capital se prezinta ca un mecanism de legatura intre investitori si emitenti a caror decizie de investire vizeaza doua obiective complementare : - Rentabilitatea (un grad inalt de fructificare a capitalurilor) - Lichiditatea (recuperarea cat mai operativa a capitalului investit) Principalele beneficii ale pietei de capital asupra dezvoltarii economice sunt : - eficienta - competivitatea - solvabilitatea sectorului financiar - accesul societatilor noi si in formare la finantarea prin actiuni sau obligatiuni - descentralizarea proprietatii si a distributiei averii - solvabilitatea societatii comerciale Aceste beneficii trebuie sa tina insa cont si de costurile si dezavantajele pietei de capital, care sunt : - ciclurile economice si impactul asupra obtinerii capitalului - increderea investitorilor - puterea sectorului financiar etc. Trasaturile pietei de capital : 1. Este o piata deschisa, in sensul ca plasamentul este efectuat in marea masa a investitorilor, iar tranzactiile cu valori mobiliare au caracter public

2. Produsele pietei sunt instrumente pe termen lung. Pe piata de capital banii sunt investiti pe o perioada mare de timp, in timp ce pe piata monetara resursele sunt folosite pentru finantari pe termen scurt. 3. Valorile mobiliare, ca produse ale pietei, se caracterizeaza prin negociabilitate si transferabilitate. 4. Tranzactionarea valorilor mobiliare nu este directa, ci intermediata. Structura pietei de capital. Diversificarea produselor tranzactionate, a procedurilor si tehnicilor de vanzare-cumparare a valorilor mobiliare, precum si modalitatile diferite de finalizare a tranzactiilor, au impus structurarea pietei de capital in raport de diferite criterii. a. privita prin prisma producerii si comercializarii valorilor mobiliare, piata de capital cuprinde doua segmente : - piata primara care este sectiunea pietei in care un emitent ofera spre vanzare pentru prima data valori mobiliare nou emise pentru a obtine capital. Oferta publica de vanzare se realizeaza printr-un intermediar sau un grup de intermediari, pe baza unui prospect de oferta autorizat de CNVM (comisia nationala a valorilor mobiliare, autoritatea de reglementare si supraveghere a pietei de capital) - piata secundara este sectiunea pietei in care valorile mobiliare se vand si se cumpara prin intermediul SSIF-

urilor sau institutiilor de credit, intr-un mod organizat, reglementat si supravegheat de CNVM. Cuprinde mai multe tipuri de tranzactii : tranzactii la vedere (spot), oferte publice de cumparare, oferte publice de preluare (au ca scop preluarea a cel putin 33% din companie) b. dupa natura valorilor mobiliare tranzactionate se deosebesc : - piata actiunilor - piata obligatiunilor - piata optiunilor (piata pe care se tranzactioneaza contractele de optiuni) - piata contractelor la termen (este piata pe care valorile mobiliare se tranzactioneaza pentru livrarea si plata viitoare) c. avand in vedere cadrul institutional prin care se realizeaza tranzactiile de valori mobiliare, se deosebesc : - piata bursiera (piata de licitatie, unde negocierea valorilor mobiliare este condusa de o terta parte fara ca vanzatorul sau cumparatorul sa intre in contact, iar pretul de tranzactionare se formeaza prin concentrarea cererii si ofertei intr-un loc anume, pentru aceeasi valoare mobiliara si la acelasi moment) - piata extrabursiera piata nelocalizata, la nivelul careia tranzactiile se deruleaza atat pe baza ordinelor de la clienti cat si in raport cu propriile ordine ale participantilor, negocierile realizandu-se prin intermediul unui sistem de

tranzactionare computerizat sau folosindu-se negocierea directa. d. in functie de momentul finalizarii tranzactiilor, se deosebesc : - piata la vedere (piata pe care valorile mobiliare sunt tranzactionate pentru livrare si plata imediata 1 zi o saptamana) - piata la termen (piata care presupune ca finalizarea tranzactiilor sa se realizeze la o data viitoare convenita de cele doua parti participante) e. privita prin prisma lichiditatii si a obligatiilor de raportare, piata de capital cuprinde : - piata reglementata, principala componenta a pietei de capital, unde se intalnesc emitentii cu o capitalizare de cel putin 1 milion de euro, cu cel putin 25% din actiuni detinute public si cu grad ridicat de transparenta - un sistem alternativ de tranzactionare, care este o piata in care se tranzactioneaza valori ale emitentilor, care fie nu se incadreaza in tranzactionarea pietelor reglementate, fie aleg sa fie tranzactionate pe o piata cu obligatii de raportare mai reduse.

II. Valori mobiliare, instrumente ale pietei de capital

Actiuni si obligatiuni Valorile mobiliare sunt exprimarea materiala a celor mai reprezentative active de capital. Valorile mobiliare sunt titluri negociabile, pot fi emise in forma materiala sau pot fi evidentiate prin inscrierea in cont si confera detinatorilor drepturi patrimoniale (dividend si dobanda) si nepatrimoniale (drept la vot). Clasificare valorilor mobiliare. Valorile mobiliare se impart in : 1. primare, care sunt instrumente financiare ce consacra drepturi patrimoniale asupra veniturilor financiare ale emitentului de tipul actiunilor, obligatiunilor, drepturi aferente detinerilor de actiuni (drepturi de subscriere). 2. derivate, care sunt titluri ce genereaza drepturi asupra altor active care se numesc active suport sau active de baza. Activele suport pot fi active reale sau active financiare. 3. sintetice, sunt titluri financiare de tipul celor derivate, dar cu referire la active financiare sintetice de tipul indicilor de bursa. SC Alfa SA are un capital social de 650 M Lei, format din actiuni comune, cu o valoare nominala de 1000 lei / actiune.

AGA hotaraste majorarea capitalului social prin emiterea a 325.000 actiuni comune, la un pret de emisiune de 1300 lei / actiune. a. cate actiuni comune avea societatea in circulatie inainte de a realiza noua emisiune ? b. care este rata de subscriere pentru noua emisiune ? c. care este capitalul social al societatii dupa noua subscriere, daca se considera ca s-au subscris toate cele 325.000 de actiuni ? a. N = CS / VN = 650.000 b. Rs = N/n = 2 c.CS1 = CS0 + n*VN = 975.000.000 Prima de emisiune = 325.000 * 300 = 97.500.000 Un investitor cumpara 100 de actiuni la un curs de 2450 lei / actiune. Pana in ziua de lichidare a lunii respective, cursul actiunii va creste, iar la o data situata intre data cumpararii actiunii si cea de lichidare, cursul devine 2600 lei / actiune. Atunci investitorul decide sa vanda actiunile. Care va fi rezultatul pentru investitor in conditiile unei taxe de negociere de 0,5% ? 245000 * 0,5% = 1225 1300 2525

15000 12475 Un investitor detine suma de 100.000 lei si doreste sa achizitioneze 500 de actiuni la un curs de 1200 lei / actiune. Brokerul practica o dobanda de 10% / an. Daca pe parcursul lunii cursul de tranzactionare este de 1300, se cere rezultatul tranzactiei pentru investitor. 600.000 100.000 ----500.000 4167 65000 50000 4167 = 45833

Cursul nr.2 18.11.2011

Tranzactiile la termen Contractele la termen. Tranzactiile cu lichidare la un anumit termen de la incheierea contractului, au aparut cu cateva secole in urma pe pietele de marfuri. Prin perfectionarea acestui tip de tranzactii si extinderea lor la operatiunile cu valute si active financiare, s-au consacrat in practica de afaceri doua categorii de contracte la termen : - forward (anticipate) si - futures (viitoare) Un contract forward este un acord intre doua parti, vanzatorul si cumparatorul, de a livra si respectiv de a plati, la o anumita data viitoare, o marfa, valuta sau activ financiar, la un pret stabilit, in momentul contractarii. Contractul este deci determinat in elementele sale esentiale (obiect, pret, scadenta) in momentul perfectarii tranzactiei. Ramane insa incerta valoarea acestuia la lichidare (rezultatul virtual al contractului), tinand seama de faptul ca intre momentul incheierii contractului i cel al executrii lui, pre ul mrfii, valutei sau activului financiar se modific pe pia . Prin urmare, vnztorul sau cumpratorul pot nregistra diferen e favorabile sau nefavorabile de pre (deci profit sau pierdere) n urma tranzac iei, dup cum pre ul la lichidare este mai mare sau mai mic dect cel contractual.

Un contract futures este tot un acord de voin de a cumpra sau vinde o cantitate determinat dintr-o marf, valut sau activ financiar, la momentul stabilit n contract, la un pre stabilit n contract, n momentul ncheierii acestuia. Dei att contractele forward ct i cele futures prevd executarea la un termen viitor, cele dou opera iuni se deosebesc n mai multe privin e. n primul rnd, ntr-un contract futures, condi iile contractuale sunt standardizate n ceea ce privete natura activului de baz (o marf de o anumit calitate, o anumit valuta etc.) i cantitatea contractat, numit i unitate de tranzac ie (100.000 USD). Toate contractele futures pe acelai activ standardizat formeaz un gen de contracte futures. Totodat, fiecare contract futures are un anumit termen de executare, mai precis o lun n care urmeaz s aib loc lichidarea. Lunile de livrare sunt prestabilite i coteaz la burs, iar contractele pe un anumit activ cu aceeai scaden , formeaz o specie a contractului futures pe acel activ. De exemplu: contractele pe gru cu scaden n mai formeaz specia gru futures mai.

Cnd vorbim de contractul futures avem n vedere mul imea contractelor de un anumit gen i care au o anumit lun de livrare. Aceste contracte sunt reciproc substituibile, deoarece activul suport este un activ omogen din punct de vedere calitativ, definit n mod unitar, n termeni cantitativi, toate avnd aceeai scaden , fiind contracte standardizate. n al doilea rnd, pre ul contractului futures se stabilete n burs prin procedura specific de negociere i contractare a acestei pie e organizate. Acest pre este expresia raportului dintre cererea i oferta pentru fiecare contract standardizat (acelai activ de baz, aceeai scaden ), i el variaz zilnic n func ie de condi iile pie ei. Valoarea contractului futures este o valoare variabil i nu o valoare fix, ca a contractului forwards. De aici rezult una din caracteristicile definitorii ale contractului futures, i anume faptul c este zilnic actualizat sau marcat la pia astfel nct pierderile uneia din par ile contractante sunt transferate ca venituri celeilalte par i. Deosebirile dintre contractele la termen: FORWARDS 1. Se ncheie n afara bursei, prin negocierea direct ntre pr i FUTURES 1. Se ncheie n burs, printr-un mecanism tranzac ional specific

2. Este ntotdeauna un contract standardizat 3. Are o valoare variabil, fiind zilnic marcat la pia pe baza diferen ei dintre pre ul curent al zilei respective i pre ul zilei precedente. Are pia secundar, cotnd la burs ca un titlu financiar derivat 4. Este lichidat la 4. Poate fi executat n scaden n natur, natur sau lichidat n prin predarea burs. activului, respectiv plata contravalorii acestuia la pre ul forward din contract.
2. Nu este un contract standardizat 3. Are o valoare fix, iar rezultatul virtual la scaden este dat de diferen a dintre pre ul contractului i pre ul curent al activului care face obiectul contractului. Nu are pia secundar

Cumprtorul in cazul unui contract futures pozi ie long, iar vanztorul o pozi ie short. bunei execu ii a contractului, brokerul men inerea marjei curente suficient de mare acoperirii riscurilor legate de tranzac ie.

deschide o n vederea urmrete n vederea

Marja este o garan ie ce trebuie depus la achizi ionarea contractului futures. Aceast garan ie este de 10% sau cel pu in de 7,5% din valoarea contractului.

Marja curent mc = EQ + P P EQ este marja depus ini ial P este profitul din pozi iile deschise P sunt pierderile din pozi iile deschise Aplica ie. Un investitor cumpr contracte futures 50 de contracte a 5000 busheli gru la 400 cen i / bushel. innd seama de faptul c marja ini iala este de 10% la o valoare a contractului de 1 milion de dolari (50 * 5000 * 400). a. Care este marja depus ini ial de investitor ? EQ = 100.000 USD b. Care este rezultatul investitorului dac pre ul crete la 450 cen i / bushel ? mc = EQ + 12500 = 112500 USD c. Care este rezultatul investitorului dac pre ul scade la 380 cen i / bushel ? Valoare contract este 50 * 5000 * 380 = 950.000 USD

Valoare initiala contract = 1.000.000 Rezultatul = 1000000- 950.000 = -50.000 Mc = EQ 50.000 = 100.000 50.000 = 50.000 EQ = 950.000 * 7,5% = 71250 Trebuie sa aduca 21.250 USD Aceeasi aplicatie gasita pe net : Aplica ie: Futures pe o pozi ie long S presupunem c un investitor cumpr futures 50 de contracte a 5000 busheli gru la 400 cen i/bushel. innd seama de faptul c marja ini ial este de 10%, la o valoare a contractului de 1000000 $ (50 contracte x 5000 bu x 400 cen i/bu) el va depune o marj de 100000$. Cum pe parcursul derulrii opera iunii valoarea contractului variaz n raport cu evolu ia pre ului la gru, brokerul urmrete zilnic men inerea unei marje curente suficient de mare pentru a asigura acoperirea riscurilor legate de tranzac ie. Marja curent (mc) se calculeaz n felul urmtor: mc = EQ + P - P', unde: - EQ = garan ia cash depus ini ial; - P = profituri din pozi iile deschise;

- P' = pierderi din pozi iile deschise. n cazul prezentat mai sus pot s apar dou situa ii, dup cum pre ul grului este n cretere sau n scdere. Curs n cretere. Dac pre ul grului sporete la 450 cen i/bu, valoarea contractului ajunge la 1125000 $ (250000 bu x 450 cen i/bu) iar, n urma marcrii la pia , clientul ctig 125000 $ = (4.50-4.00)$ x 50 contracte x 5000 bu; ca atare, marja curent se ridic la 225000 $ (100000 EQ+125000 profit). Investitorul va primi automat n cont 112500 $, sum ce reprezint excedentul de marj. ntr-adevr, la valoarea curent de 1125000 $, marja sa trebuie s fie de numai 112500 $ (adic 10%), restul fiind la dispozi ia clientului. n aceast situa ie, investitorul poate s aleag ntre mai multe posibilit i: - s retrag total (sau par ial) fondurile rmase la dispozi ia sa; - s cumpere cu excedentul de marj alte contracte futures; n cazul de mai sus, cu 112500 $ poate s mai achizi ioneze nc 50 de contracte. (ntr-adevr, la aceast valoare a marjei el poate cumpra contracte n valoare de 1125000 $, iar cum pre ul unui contract este de 4.50$/bu x 5000 bu, rezult 1125000 $/(4.50$/bu x 5000 bu) = 50 contracte). - s lichideze pozi ia sa deschis, vnznd cele 50 de contracte cumprate ini ial i rmnnd cu un ctig net de

(4.50-4.00)$ x 250000 bu = 125000 $, la care se adaug cei 100000 $ reprezentnd garan ia restituit. (n toate cazurile trebuie ns s se in seama i de costurile opera iunii, reprezentate de comisioane i taxe). Se observ c miznd 100000 $ ca garan ie, investitorul poate ob ine un profit de 125000 $; dac deducem costurile de, s zicem, 2500 $, rezult o rat a profitului de 122,5%. Curs n scdere. n cazul n care cursul scade, cel care de ine o pozi ie long va fi dezavantajat. Dac, de exemplu, cursul ajunge la 380 cen i/bu, marja clientului se reduce la 50000 $, deoarece din suma cash depus ini ial (100000 $) se deduce rezultatul marcrii la pia : (4.00-3.80)$ x 250000 bu = 50000 $. Dar la valoarea curent a contractului de: 3.80 $ x 250000 bu = 950000 $ el ar trebui s aib o marj de 95000 $ (10%). Deoarece marja clientului a sczut sub 3/4 (adic 7.5% din valoarea contractului) din nivelul stabilit pentru marja ini ial (50000$/950000$= 5.3%), casa de compensa ie solicit o marj suplimentar din partea brokerului, iar acesta face un apel n marj la adresa clientului. n cazul nostru, clientul va trebui s depun nc 3.80$/bu x 250000 bu x 7.5% - 50000$ = 21250$.

Dac investitorul face aceast depunere, marja sa se va ncadra n nivelul marjei permanente (7.5% din valoarea contractului) i el i va putea men ine pozi ia long pe cele 50 de contracte (dar cu pre ul unei cheltuieli suplimentare, expresie a pierderii nregistrate la tranzac ia n marj). Apelul n marj are ca scop compensarea cu o garan ie suplimentar a deteriorrii pozi iei clientului ca urmare a evolu iei nefavorabile a cursului bursei. Dac investitorul nu rspunde apelului n marj, brokerul va lichida o parte din contractele acestuia, vnznd futures n contul clientului i restabilind nivelul de garan ie impus de marja permanent. n exemplul dat, brokerul trebuie s vnd cel pu in dou contracte, n urma opera iunii respective clientul rmnnd cu o pozi ie long n valoare de 48 contracte x 5000 bu x 3.80$/bu = 912000$ i cu o marj curent de 50000$ + 2 contracte x 5000 bu x 3.80$/bu = 88800$ ceea ce nseamn c marja reprezint o garan ie de 9.7% din valoarea contractului. Aplica ie: Futures pe o pozi ie short Pentru vnztorul futures, deci pentru clientul care deschide o pozi ie short, o scdere a pre ului pe pia duce

la ob inerea de profit, n timp ce o cretere a pie ei se reflect ntr-o pierdere n contul inut la broker. Curs n scdere. S presupunem c un client vinde futures 50 de contracte la 400 cen i/bu. n cazul unei scderi a pie ei la, s zicem, 350 cen i/bu, clientul ctig n urma marcrii la pia (4.00-3.50)$ x 50 contracte x 5000 bu = 125000 $. Aceasta nseamn c n contul su se vor acumula 225000 $ (100000 $ marja ini ial, plus 125000 $ ctigul din pozi ia deschis). Dar la valoarea de pia curent a pozi iei sale de 875000 $ (3.50$ x 250000 bu) necesarul de marj este de numai 87500 $, clientul putnd dispune de diferen a de 137500$ (225000-87500). Acest excedent de marj poate poate fi retras sub form de profit cash sau poate fi utilizat de client ca garan ie pentru alte tranzac ii futures. Totodat, clientul poate nchide pozi ia sa, ob innd profitul cash (125000 $ din care se deduc taxele i comisioanele) i recuperndu-i garan ia ini ial (100000 $). Curs n cretere. Dac, dimpotriv, pre ul grului futures crete la, s zicem, 420 cen i/bu, clientul va pierde n urma marcrii la pia (4.20-4.00)$ x 250000 bu = 50000 $ Cum marja curent scade sub 3/4 din marja ini ial, brokerul va proceda la un apel n marj, solicitnd clientului o depunere cash de 25000 $, astfel nct aceasta s se ncadreze n limitele marjei permanente. (La o

valoare de pia de 4.00$/bu x 250000 bu = 1000000 $, acesta trebuie s de in n cont cel pu in 7.5% x 1000000 $ = 75000 $). n situa ia n care clientul nu rspunde apelului n marj, brokerul procedeaz la lichidarea unei pr i din contractele pe care clientul a deschis pozi ia scurt.

Tranzac ii cu op iuni. Caracteristici generale : Op iunea poate fi definit ca un acord prin care una din par i vnztorul op iunii vinde celeilalte pr i (cumprtorul) dreptul dar nu i obliga ia de a cumpra un activ (marf, valut, sau activ financiar) de la el sau de a-i vinde lui un activ n anumite condi ii (pre sau termen de valabilitate). Pre ul prestabilit este cunoscut sub numele de pre de exercitare. Momentul de timp la care expir contractul se numete scaden , iar pre ul pltit pentru achizi ionarea contractului se numete prim. Op iunile pot fi de tipul : - op iunilor Europene, ce pot fi exercitate numai la scaden sau de tipul - op iunilor Americane, ce pot fi exercitate oricnd n cursul duratei de via a op iunii

Dup natura obliga iilor, pot fi: - op iunile CALL, care dau dreptul cumprtorului de a cumpra, i - op iunile PUT, pe cel de a vinde activul care face obiectul contractului. Vanztorul contractelor are obliga ia de a fi partenerul de contract al cumpratorului n cazul n care acesta hotrte s exercite op iunea. Fluxurile generate de op iunile call i put vanilla la scaden depind de pre ul activului suport la scaden i de pre ul de exercitare. pentru cumprtorul unei op iuni call1: max (ST PE, 0) pentru vnztorul unei op iuni call: - max (ST PE, 0) pentru cumprtorul unei op iuni put: max (PE - ST, 0) pentru vnztorul unei op iuni put: -max (PE - ST, 0), unde

ST reprezint pre ul activului suport la scaden , iar PE pre ul de exercitare.

n func ie de valoarea cursului activului (la scaden sau pe parcursul duratei de via a op iunii), op iunea se poate defini ca fiind n bani (cnd pre ul activului suport este mai mare dect pre ul de exercitare pentru CALL sau pre ul activului suport este mai mic dect pre ul de exercitare pentru PUT), fr bani (dac pre ul activului suport este mai mic dect pre ul de exercitare pentru CALL sau pre ul activului suport este mai mare dect pre ul de exercitare pentru PUT) sau la bani (St = X). Diferen a dintre cursul activului suport i pretul de exercitare pentru call sau invers pentru put se numete valoare intrinseca a op iunii. n absen a costurilor de tranzac ionare o op iune se exercit numai daca este n bani. Nivelul cu care pre ul op iunii depete la un moment dat valoarea intrinsec se numete valoare timp. La scaden valoarea timp este nul. Pot exista 4 pozitii de baza ale tranzactiilor cu optiuni: ca si cumparator pozitie LONG avem: o Pozitie cu optiune de cumparare CALL LONG CALL

o Pozitie cu optiune de vanzare PUT LONG PUT Ca vanzator de pozitie SHORT avem: o Optiune de cumparare SHORT CALL o Optiune de vanzare SHORT PUT Cumparatorul unei optiuni de cumparare (LONG CALL) dobandeste dreptul de a deveni proprietar asupra unei unitati de tranzactie la un pret fixat, numit pret de exercitare in momentul incheierii contractului in schimbul primei care se plateste la incheierea contractului. Detinatorul unei pozitii LONG mizeaza pe o crestere puternica a cursului activului de baza, situatie in care el poate castiga. In situatia inversa, pierderea maxima este egala cu prima platita initial. Vanzatorul unei optiuni de cumparare (SHORT CALL) primeste la semnarea contractului pretul optiunii care pentru el reprezinta un castig, daca optiunea de baza nu-si modifica pretul. Cumparatorul unei optiuni de vanzare (LONG PUT) plateste prima vanzatorului in schimbul dreptului de a decide daca exercita sau abandoneaza contractul. Rezultatele tranzactiei sunt favorabile numai daca se produce o scadere a cursului actiunii de baza. Cumparatorul mizeaza pe o viitoare scadere a cursului activului astfel incat sa poata cumpara de la bursa titlurile

la pretul zilei, mai mic, si apoi sa ceara exercitarea contractului, adica sa-l oblige pe vanzatorul optiunii sa le cumpere la pretul initial de exercitare mai mare. Vanzatorul unei optiuni de vanzare (SHORT PUT) incaseaza prima dar se angajeaza sa cumpere activul suport daca cel care a cumparat optiunea de vanzare se decide sa vanda. Vanzatorul unei asemenea optiuni mizeaza pe o crestere a cursului activului suport in raport cu pretul de exercitare, eventualitate care ii aduce un castig egal cu prima. Siguran a tranzac iilor este asigurat n cazul institu iilor bursiere de sistemul de marje. Cumprtorul unei op iuni este obligat s depun integral valoarea primei la ini ierea tranzac iei n acest caz nefiind admise tranzac iile n marja i nici nu sunt necesare marje ulterioare. Vnztorului, ns, i se solicit depunerea unei marje ini iale, i pe msur ce contractul este marcat la pia pstrarea n contul de marj a marjei de men inere. Urmrirea atent a nivelului marjelor pentru a evita nendeplinirea clauzelor contractuale de ctre pr i este motivul pentru care riscul de credit nu este caracteristic

burselor. Garan ia realizrii contractelor este asigurat de ctre institu ii specializate de compensare. Pentru a nchide o pozi ie pe op iuni, de intorul poate exercita op iunea la scaden sau nainte, dac este n bani, n func ie de caracteristicile acesteia. Ini ierea unei tranzac ii opuse este o modalitate pe care o au la dispozi ie n egal msur att cumprtorul ct i vnztorul op iunii. Dac op iunea este fr bani la scaden rmne neexercitat, cumprtorul pierznd prima pltit, iar vnztorul fiind liber de obliga iile asumate n contract.

Cursul unei ac iuni X este de 2000 unit i monetare / ac iune. Un investitor cumpr o op iune de tip CALL cu un pre de exercitare de 2200 unit i monetare / ac iune i prima de 50 u.m./ac iune.

La scaden cursul este de : a. 1800 u.m./ac iune b. 2220 u.m./ac iune c. 2300 u.m./ac iune Un contract de tip op iune se ncheie pentru 100 de titluri. Care va fi rezultatul investitorului pentru cele trei cazuri ? LONG CALL Pre de exercitare PE = 2200 u.m./ac . Prima Pc = 50 u.m./ac . Puncte moarte PMc = PE + Pc = 2200 + 50 = 2250 PE > C contractul se abandoneaz PE < C contractul se exercit

Rezultatul s-ar determina dup formula : (C PE Pc) x N x Nc N = nr. de titluri dintr-un contract Nc = nr. de contracte a. C = 1800 um/a PE = 2200 um/a Se va abandona op iunea iar rezultatul va fi : (-Pc) x N x Nc = (-50) x 100 x 1 = -5000 um b. C = 2220 um/a PE = 2200 um/a Rezultatul = (2220 2200 50) x 100 x 1 = -3000 um c. C = 2300 um/a PE = 2200 um/a Rezultatul = (2300 2200 50)x 100 = 5000 um Se vnd doua op iuni de tip CALL pe ac iunea X cu pre ul de exercitare de 8500 um/a i prima de 300 um/a. Ac iunea X coteaz la 8600 um/a.

La scaden cursul ac iunii devine : a. 8000 um/a b. 8700 um/a c. 9300 um/a SHORT CALL PE = 8500 um/a Pc = 300 um/a PMc = 8500 + 300 = 8800 um/a PE > C PE < C Rezultatul se determin dupa formula : Nc x N x (PE C + Pc) a. C = 8000 um/a PE = 8500 um/a Rezultatul = Pc x N x Nc = 300 x 100 x 2 = 60.000 um

b. C = 8700 um/a PE = 8500 Rezultatul = (8500 8700 + 300) x 100 x 2 = 20.000 um c. C = 9300 Pe = 8500 Rezultatul = (8500 9300 + 300) x 100 x 2 = - 100.000 um

3. Se cumpara 3 optiuni PUT pe actiunea X. Pretul de exercitare este de 700 um/a iar prima PUT este de 40 um/a. La scadenta cursul actiunii este de : a. 620 um/a b. 680 um/a c. 740 um/a Care va fi rezultatul operatorului ? LONG PUT PE = 700 um/a

Pp = 40 um/a PMp = PE Pp = PE > C = optiunea se exercita PE < C = se abandoneaza Rezultatul = (PE C Pp) X n X Nc a. PE = 700 um/a C = 620 R = (700 620 40) x 100 x 3 = 12000 b. PE = 700 C = 680 R = (700 680 40) x 100 x 3 = -6000 c. PE = 700 C = 740 R = - 12000

23.12.2011

Curs nr.3 Indicii bursieri www.bvb.ro BET (indicii bursieri romanesti) Indicii bursieri reprezinta expresia numerica masurata in puncte a evolutiei cursurilor celor mai reprezentative titluri de pe piata. Indicii bursieri sunt folositi ca masura a performantei portofoliilor create in cadrul societatilor de asigurari, fondurilor de pensii, fondurilor mutuale si altor investitori institutionali. Metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie sa reflecte intotdeauna realitatea. Metodele folosite pentru calcularea indicilor bursieri nu trebuie sa prezinte o complexitate deosebita, si informatiile si datele care stau la baza calcularii lor trebuie sa fie disponibile oricui si oricand. Informatiile care stau la baza calcularii indicilor bursieri trebuie sa aiba surse autorizate. Trebuie sa se asigure continuitatea si comparabilitatea cu momentele anterioare. Trebuie mentinuta consistenta datelor si a metodelor de calcul. Etape in constituirea indicelui bursier. 1. Selectarea esantionului de firme ale caror actiuni intra in portofoliul indicelui bursier.

- actiunile sa fie emise de firme puternice - sa reprezinte cat mai bine ansamblul pietei pe care sunt emise sau sectorul economic din care fac parte - lichiditatea - gradul de capitalizare bursiera (care reprezinta valoarea de piata a capitalului social al unei companii, altfel spus cursul curent al actiunilor sale inmultit cu numarul de actiuni emise) - intervalul de timp scurs de la momentul primei listari a actiunilor pe piata bursiera respectiva - tipul valorilor mobiliare ce compun indicele - disponibilitatea pentru tranzactionare pe piata a actiunilor componente ale indicilor Introducerea unei valori mobiliare in structura indicelui reprezinta pentru emitent o consacrare, titlul respectiv fiind considerat o valoare sigura. 2. Atribuirea de ponderi pentru actiunile componente - cu ponderi egale pentru toate actiunile componente - pondere cu capitalizare bursiera 3. Stabilirea datei de referinta (reprezinta data de inceput a calcularii indicelui, cand acestuia i se atribuie valori de 100, 1000 sau 10000 de puncte, dupa caz).

Principalii indici bursieri ai pietei mondiale. Principalii indici bursieri sunt specifici pietelor din Marea Britanie, Statele Unite ale Americii si Japonia.

Indicele Dow-Jones este cel mai cunoscut indice american, fiind standardul general al pietei, fiind utilizat de presa si alte mijloace de informare pentru a masura evolutia pietei americane. Este un indice ce contine 30 de actiuni apartinand unor societati industriale. In componenta indicelui sunt incluse si societati neindustriale, precum Mc Donalds. Indicele a fost calculat initial ca o medie aritmetica a celor 30 de valori. Prima valoare a indicelui a fost de 40,49 puncte la data de 26 mai 1896. Titlurile de valoare ce intra in calculul acestui indice sunt selectate de ziarul Wall Street Journal pe baza cresterii activitatii economice si a performantelor economicofinanciare. Cateva dintre societatile care intra in calculul acestui indice sunt: Boeing Co., Caterpilar Ing., Coca Cola Co., General Electric, Hewlett Packard, Philip Moris, Walt Disney etc. Indicele Standard and Poors 500, indicele Franck Russel SUA. Indicele Financial Times 30, Financial Times Actuarial, Financial Times Stock Exchange 100 Marea Britanie. Indicii Nikkei, Topics, TSE2 Japonia.

Indicii Dax, Faz - Germaina. Indici bursieri romanesti. Indicele BET numele oficial al indicelui in limba romana este indicele Bursei de Valori Bucuresti, iar in limba engleza Bucharest Exchange Tranding (BET). Data de referinta a indicelui este 19 septembrie 1997, cu data de start de 22 septembrie 1997, avand o valoare initiala de 1000 de puncte pe indice. Indicele BET se calculeaza si se publica atat in Lei, cat si in dolari si euro. Indicele BET este un indice ponderat cu capitalizarea bursiera si este creat pentru a reflecta tendinta de ansamblu a celor mai lichide 10 actiuni tranzactionate pe bursa de valori Bucuresti. Una dintre cele mai importante functii ale indicelui BET este aceea ca se constituie drept suport pentru tranzactii derivate. In componenta indicelui BET la data de 14 noiembrie 2011 erau: OMV PETROM SA 20,75% BRD GROUPE SOCIETE GENERALE 19,93%

FONDUL PROPRIETATEA SA 19,68% BANCA TRANSILVANIA SA 19,03% TRNASGAZ SA 17,5% TRANSELECTRICA SA 3,93% BIOFARM 3,4% BVB 3,17% AZOMURES 1,91% SSIF BROKER 0,71%