Aspecte metodologice ale studiului cantitativ (metode, instrumente). Ancheta sociologica.

n sens general, metodologia poate fi definita ca "teorie despre metoda" sau ca "teorie generala despre sistemele de operatii programate" care functioneaza pe baza unor sisteme informationale n vederea unor scopuri obiective sau subiective. n sens operational, metodologia poate fi nteleasa ca o serie ordonata de operatii de achizitionare, prelucrare si verificare de informatii, formulata n limbaj uman, operatii conditionate si interdependente, finalizate n vederea constituirii unui sistem consistent de enunturi adevarate care reflecta adecvat obiectul cunoasterii la care se refera.1[1] Termenul de metodologie provine din cuvintele grecesti: Meta - spre, Odos - cale, Logos - la Heraclit nsemna legea fiintei, legea existentei, necesitatea universala, pentru Platon nsemna Divinitate, Dumnezeu ca sursa de idei; la Hegel reprezenta spiritul absolut, ratiune, concept. Deci n esenta, etimologic, metodologia ar nsemna "calea spre cunoasterea existentei". n redactarea unei metodologii stiintifice trebuie sa pornim de la urmatoarele reguli: metodologic este ntotdeauna necesar si just sa acordam prioritate faptelor (n conditiile mentionate mai sus), n raport cu principiile si tehnicile de cercetare si de aceea trebuie sa acordam o atentie deosebita nregistrarii lor corecte; sistematizarea, analiza 515j98f si teoretizarea informatiilor corecte trebuie facute n conformitate cu principiile teoretice si obiectivele practice urmarite. Aceasta presupune elaborarea unui aparat conceptual adecvat domeniului supus cercetarii, care sa orienteze ntreaga investigatie; alegerea metodelor, tehnicilor si procedeelor de cercetare trebuie facuta n functie de specificul si cerintele cercetarii si de nivelul atins n acest domeniu de stiinta n general Metoda semnifica demersul pe care trebuie sa-l realizeze cercetatorul pornind de la observarea faptelor, pentru a ajunge la cunoasterea esentei sau semnificatiei acestora si a legilor care guverneaza producerea si evolutia lor. n general, n stiinta, metoda nseamna "cale de urmat", iar n

1[1] Pascuta Ioan, Metodologia cercetarii sociologice, Ed. Eurostampa, Timisoara, 2001, pag. 34 46

filosofie poate fi definita ca un demers care ne conduce de la o idee la contrariul sau, pna la cunoasterea adevarului. Tehnicile sunt formele concrete pe care le mbraca metodele, fiind posibil ca una si aceeasi metoda sa se realizeze cu ajutorul unor tehnici diferite(ex: tehnica experimentului cu grup de control,ca forma concreta de realizare a metodei experimentale) Instrumentul este o unealta, un aparat, un obiect cu ajutorul caruia se efectueaza o anumita operatie Instrumentele de investigatie sociologica sunt: ghidul de interviu, chestionarul, ghidul de observatie, diferite scale, etc. Fiecare metoda si tehnica si are propriile instrumente de investigatie ceea ce nu exclude ca unele instrumente de investigatie sa fie utilizate n cadrul unor metode sau tehnici diferite, n diferite tipuri de cercetari, fie ele de marketing sau sociologice. n continuare ne vom referi la caracteristicile concrete pe care le implica folosirea unor metode de tip cantitativ n stiintele socio-umane. Cantitativul mbraca doua forme: cea de numarare si cea de masurare, forme care sunt clar si principal distincte, facnd apel la operatiuni logice si empirice diferite, desi se poate trece de la numarare la masurare, n anumite situatii. Se poate ajunge la masurare si prin operatia de numarare a indivizilor ce poseda un anume atribut. E vorba de situatii n care entitatile empirice de referinta sunt unitati complexe, formate din multimi de indivizi. Asa de exemplu, daca ne centram atentia pe entitati compuse din indivizi umani, cum sunt localitatile unei tari, putem ajunge imediat la o caracteristica de tip cantitativ, exprimabila pe o scara de rapoarte, numarnd n cadrul fiecarei localitati indivizi de un tip anume si calculnd, prin raportare la total, proportia acestora. Astfel, expresia: "n localitatea x ponderea femeilor n populatie este de 55%" nu face altceva dect sa ne spuna ca se atribuie o valoare numerica - 55 -caracteristicii "proportia femeilor n populatia entitatii X", exact dupa acelasi principiu dupa care se atribuie 220 de volti tensiunii curentului electric ce trece printr-un circuit. Tot asa, "dimensiunea familiei" este o variabila cantitativa cu valori 1, 2, 3, etc., valori care atasate entitatii "familiei" exprima o masura, iar vizavi de persoanele umane apar ca frecvente (rezultat al numararii). Dintr-un anumit punct de vedere, disciplinele sociale sunt esentialmente calitative si excesul de zel n a masura ceea ce nu e masurabil (exces etichetat, n urma cu decenii, n mod foarte sugestiv cu termenul de "cuantofrenie") nu face dect sa dauneze prestigiului respectivelor discipline, caci

rezultatele sub forma numerica de masura ale unor nsusiri evident nemasurabile nu trezesc, n cel mai bun caz, dect ndoieli asupra validitatii lor. Abordarea cantitativa n sens de numarare nu presupune operatiile delicate ale cuantificarii, ci doar identificarea unitatilor empirice de un anume gen si inventarierea lor. Ea nu silueste cu nimic abordarea fenomenelor sociale, fiind o prelungire fireasca si o depasire normala a cunoasterii comune. Singurul aspect criticabil n acest demers consta n aceea ca, n procesul de numarare, atentia se centreaza pe masa de indivizi si nu spre fiecare entitate luata ca atare, scapndu-se deci din vedere infinita varietate a aspectelor cercetate si caracterul unic al entitatilor cu care se lucreaza (de regula, indivizi umani). 2[2] Ancheta sociologica Ancheta sociologica este poate una dintre metodele cantitative cel mai des utilizate n cercetarea de teren, fiind puternic orientata spre empiric, spre eficienta practica directa, n care obiectivele teoretice si metodologice trec pe plan secundar. n cazul unei anchete sociologice, cercetatorul urmareste cu prioritate latura practica, adica formularea unor concluzii cu eficienta imediata si mai putin aspectele teoretice si experimentalmetodologice, parcurgnd n mod inegal - daca se poate spune asa - nivelurile unei investigatii. Datorita pregatirii teoretice si a instrumentelor de lucru specifice, ancheta sociologica, dispune, (si trebuie sa dispuna) de o anumita "independenta" n raport cu alte investigatii. Din acest punct de vedere, ancheta sociologica are un continut mai bogat dect ceea ce numim minim, de regula, ancheta de teren, constituind - un tip specific de studiu sociologic, o forma intermediara ntre studiul empiric si teoretic. Ancheta sociologica presupune o pregatire teoretica, stabilirea unui "cadru epistemologic" derivat din teoria problemei cercetate - si utilizarea unui set de tehnici adecvate. Orice ancheta sociologica, orict de limitata prin teme si obiective, trebuie sa dispuna de ipoteze si trebuie sa urmeze un ghid teoretic adecvat. ntr-o investigatie sociala, locul principal l ocupa datele care au calitatea de fapte. Aceasta conditie nu este ndeplinita dect de datele - observatiei, ale experimentului si documentarii tehnicile principale de cercetare sociologica. 2[2] Rotariu, T., Ilut, P., Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Ed. Polirom, Iasi, 1998, p. 28-29

De regula ancheta ca metoda de cercetare n stiintele socio-umane foloseste ca si instrument de culegere a datelor chestionarul. Ancheta prin chestionar se delimiteaza de celelalte tehnici prin doua trasaturi esentiale: ntr-o asemenea ancheta se pun ntrebari cu privire la domeniul studiat si nu se intra n contact direct cu realitatea, cu mediul pe care vrem sa-l studiem, sa-l diagnosticam; subiectii sunt chestionati, n majoritatea cazurilor, n afara mediului "natural", adica social al problemei. Ancheta ca metoda fundamentala n stiintele socio-umane are cteva trasaturi distincte3[3]. Astfel, tehnicile de realizare ale anchetelor au un evident caracter standardizat, n sensul ca numarul, ordinea si formularea ntrebarilor precum si efectivele de persoane carora li se adreseaza aceste ntrebari sunt stabilite foarte clar de la bun nceput si nu sunt permise dect arareori abateri de la schema de realizare a anchetei. Ancheta foloseste, prin definitie, chestionarul, ca instrument de cercetare, chiar si n cazul celor mai simple forme de realizare a ei. O alta caracteristica este aceea ca ancheta urmareste, prin modul de alegere a persoanelor investigate, sa satisfaca cerinta de reprezentativitate, n sensul statistic al termenului, a esantionului n raport cu o populatie mai mare. Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfacatoare, ancheta se realizeaza, de regula, pe esantioane mari, iar concluziile unei anchete se ntemeiaza pe legile statisticii matematice si ale teoriei probabilitatilor (chiar si atunci cnd esantionul nu respecta ntocmai cerintele probabilistice). Prelucrarea datelor unei anchete se realizeaza folosindu-se procedurile statistice standard, care toate se bazeaza pe calculul frecventelor cu care apar diferitele variante de raspuns ale fiecarei ntrebari. Din acest motiv, raspunsurile libere la ntrebarile numite "deschise" (cele fara variante de raspuns prestabilite) trebuie aduse, dupa efectuarea investigatiei la forma "nchisa" si prelucrate ca si acestea. Valoarea informatiei obtinute prin ancheta se exprima si prin gradul de reprezentativitate al esantionului anchetat. Deci, ancheta presupune si o evaluare statistica a masurii n care rezultatele

3[3]Ibidem, Rotariu, T., Ilut, P.p. .44 - 61;

obtinute (medii, proportii, coeficient de corelatie, etc.) le aproximeaza pe cele din populatia de referinta4[4] Ancheta prin chestionar trebuie sa parcurga, ntr-o forma sau alta, n functie de tema, scopuri si populatie, urmatoarele etape, care n esenta se aseamana mult cu etapele parcurse de orice cercetare cantitativa: 1. Stabilirea si delimitarea temei; 2. Stabilirea obiectivelor si a ipotezelor de lucru; 3. Determinarea populatiei; 4. Preancheta; 5. Construirea esantionului; 6. Redactarea instrumentului de culegere a datelor - chestionarul; 7. Pretestarea si definitivarea chestionarului; 8. Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren - culegerea datelor; 9. Postcodificarea raspunsurilor; 10. Analiza datelor; 11. Redactarea raportului de ancheta si a concluziilor. n continuare voi detalia cteva aspecte legate de constructia instrumentului cu ajutorul caruia se culeg datele ntr-o ancheta (chestionarul). Tipuri de ntrebari si principii ale redactarii chestionarului Termenul de chestionar (fr. questionnaire) poate fi definit simplu ca fiind o succesiune logica de ntrebari adresate unor persoane si ale caror raspunsuri sunt consemnate n scris. Septimiu Chelcea, n lucrarea "Cunoasterea vietii sociale", definea chestionarul ca fiind "un instrument de 4[4] Rotariu, T., Ilut, P.,op.cit, pag. 175 - 208;

investigare, constnd dintr-un ansamblu de ntrebari scrise si, eventual, imagini grafice, ordonate logic si psihologic care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina din partea celor anchetati raspunsuri ce urmeaza a fi nregistrate n scris." Etapa principala n realizarea unei anchete sau sondaj, constructia oricarui chestionar trebuie sa nceapa de regula cu specificarea foarte clara a problemei de cercetat. Problemele sociale au, de regula, un grad de complexitate mare care presupune descompunerea acestora n mai multe dimensiuni. Acestea, la rndul lor, se vor traduce n indicatori, deci n modalitati empirice de detectare a prezentei/absentei, a starii sau a intensitatii unor caracteristici. n cazul anchetei, acesti indicatori vor mbraca forma unui ansamblu de ntrebari cu privire la obiect, eveniment sau fenomen, urmarindu-se obtinerea unor raspunsuri care sa contina informatii despre unele laturi ale lui, anume acelea care prezinta intreres pentru cercetator. Tot acest proces "de transformare" poarta numele de operationalizare a conceptelor, ntelegnd prin aceasta ansamblul operatiilor prin care nsusirile definitorii ale notiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar masurate n universul empiric. Una din caracteristicile cercetarii empirice n domeniul stiintelor socioumane o constituie necesitatea construirii, cu ocazia fiecarei investigatii, a propriului instrument de cercetare, a carui utilizare este limitata la obiectul studiului n cauza si la momentul respectiv, lucru care presupune, daca nu angajarea unor specialisti, cel putin consultarea lor, pentru a se evita subiectivitatea si eliminarea erorilor inerente unei asemenea munci. Constructia unui chestionar presupune n mare, rezolvarea a doua tipuri de probleme:

de continut, ce presupun cunostinte teoretice, si sunt legate de alegerea indicatorilor nesesari si suficienti pentru descrierea fenomenului si a relatiilor sale esentiale cu alti factori sociali, aici fiind vorba inclusiv de alegerea cuvintelor, expresiilor folosite, de decizia de a recurge la folosirea unor anumite tipuri de ntrebari, de stabilirea variantelor de raspuns, de constructia scalelor;

cele de forma, ce presupun cunostinte metodologice, se refera la ordinea ntrebarilor si la aranjarea chestionarului n pagina, la stabilirea modului de adresare si nregistrare a raspunsurilor, etc

Pentru a obtine maximul de informatie, aspect deosebit de important ntr-o cercetare bazata pe chestionar, este necesara cunosterea diferitelor tipuri de ntrebari, a tipurilor de raspunsuri adecvate

la ele, a modului de punerea a acestora n pagina, a regulilor de redactare formularului de chestionar si a posibilielor erori ce pot sa apara att n faza de constructie ct si n momentul aplicarii acestuia. n ceea ce priveste tipurile de ntrebari dintr-un chestionar, n functie de continutul lor ntlnim: ntrebari factuale - prin care se obtin informatii despre fapte obiective, verificabile (vrsta, sex, domiciliu, studii, profesie, aparteneta etnica, stare civila), raspunsul la aceste ntrebari poate fi judecat prin termeni de adevarat/fals; ntrebari de opinie - prin care se nregistreaza informatii de natura subiectiva, cum ar fi atitudinile, parerile, credintele, valorile, sentimentele, interesele; se obtin n mod direct, prin comunicarea cu subiectii; ntrebarile de motivatie - urmaresc explicarea unor cauze sau conditii ce determina anumite actiuni. Ele se aseamana mult cu cele de opinie, dar sunt distincte prin faptul ca pe baza lor se pot face predictii comportamentale si se pot estima anumite scumbari n optiunile oamenilor. ntrebari de cunostinte - folosite la testarea nivelului si calitatii informatiei pe care o detin subiectii ntr-un anumit domeniu. Ele se folosesc foarte rar si doar atunci cnd sunt necesare, pentru ca ele creaza o situatie de examinare si pot bloca n acest sens comunicarea. n functie de forma ntrebarilor ntlnim: ntrebarile nchise Sunt cele mai frecvente si totodata cele mai comode pentru ca ofera un evantai de raspunsuri precodificate, dintre care subiectul este obligat sa aleaga unul sau, daca se precizeaza, mai multe raspunsuri care i se potrivesc. Acest gen de ntrebari vizeaza att ntrebarile factuale, ct si cele care fac referire la anumite situatii (acord-dezacord), opinii, atitudini, comportamente si pozitia pe care se nscrie subiectul de-a lungul unei game de situatii. Ati auzit despre cererea Romniei de a deveni membra a NATO? 1. da 2. nu

3. NS/NR Starea civila 1. casatorit(a) 2. necasatorit(a) 3. divortat(a) 4. vaduv(a) Usor cuantificabile, acest tip de ntrebari este adecvat analizelor statistico-matematice, motiv pentru care sunt foarte des folosite, n ciuda defectelor lor. Astfel, ntrebarile nchise sunt simple, usor de nteles, nu presupun analize intermediare si elimina ambiguitatile, dar nu por viza aspecte nuantate, de mare finete, blocnd n acest sens initiativa teoretica, intuitia si imaginatia sociologului, ct si a subiectului.

ntrebarile deschise Sunt acele ntrebari care nu ofera raspunsuri prestabilite, n aceasta situatie, subiectul fiind lasat liber sa ofere raspunsul pe care l doreste. Care sunt posturile de radio pe care dumneavoastra le ascultati? _____________________________________________________________ _____________________________________________________________ Care este genul de muzica pe care dvs. l preferati? __________________________________________________________ ____________________________________________________________ Caracteristici:

daca sunt formulate cu grija, pot oferi informatii valabile despre orice subiect; sunt indispensabile daca dorim sa culegem informatii cu privire la situatii "delicate" (relatii interpersonale, familie, etc.);

sunt utilizate n situatia n care nu putem prevedea raspunsuri posibile, n acest caz vom putea folosi ntrebari semi-deschise (semi-nchise).

raspunsurile sunt mai greu de prelucrat dect cele nchise, acest fapt presupunnd o grupare a lor pe categorii de raspunsuri;

un posibil risc n nregistrarea acestor raspunsuri l constituie mentinerea raspunsurilor ntr-o sfera de generalitate, care pot genera confuzii n prelucrarea lor;

ntrebari semi-deschise (semi-nchise) n acest caz, principalele raspunsuri posibile sunt redactate si codificate ca n cazul ntrebarile nchise, dar se lasa posibilitatea de a adauga raspunsuri libere, n afara celor propuse. Ce gen de filme preferati? 1. drama 2. dragoste 3. Actiune 4. comedie 5. Istoric 6. Documentar 7. SF 8. De groaza 9. Western 10. Desene animate 11. Altul, care ______________ Ce posturi de radio ascultati? 1. Radio Timisoara

2. Radio Europa Nova 3. Radio Vest 4. Radio Analog 5. Radio 21 6. Radio Contact 7. Europa FM 8. Altul, care_________

Caracteristici:
q

contribuie la facilitarea prelucrarii analizei raspunsurilor, pentru ca o parte din ele sunt codificate;

ca si n cazul ntrebarilor nchise, pot influenta reactiile subiectilor chestionati, prin sugerarea raspunsurilor adecvate, mai "adecvate", mai "convenabile";

ntrebari scalate (cu raspunsuri ierarhizate) Sunt acele ntrebari (folosite cu precadere la evaluarea intensitatii), care prezinta raspunsuri ierarhizate, fiecare treapta a scalei referindu-se la o anumita categorie de atitudini, aflate pe un continuum, de la atitudinea cea mai favorabila la atitudinea cea mai nefavorabila fata de obiectul masurat. Ct de multumit sunteti de modul n care functioneaza democratia n Romnia? 1. foarte multumit 2. multumit 3. nici multumit, nici nemultumit 4. nemultumit 5. foarte nemultumit n Romnia, unii oameni stiu o multime de lucruri despre NATO, politicile si institutiile sale, n timp ce altii nu stiu absolut nimic. Dvs. unde va situati pe urmatoarea scala? 1___2___3___4___5___6___7___8___9___10 nu stiu nimic stiu totul

ntrebari grafice - avnd n vedere faptul ca multi oameni au o memorie vizuala puternica, iar acest aspect are un impact considerabil asupra atitudinii fata de anumite componente ale spatiului social global, se obisnuieste inserarea ]n chestionar a unor elemente grafice, desene, imagini, grafice, fotografii. n raport cu functia lor metodologica:

ntrebari introductive operatorul de teren;

permit deschiderea dialogului, familiarizarea intervievatului cu

ntrebari de trecere - asigura trecerea de la o problema la alta; ntrebari filtru - au rolul de a selecta de regula n doua sau mai multe categorii subiectii, n functie de opinia sau situatia lui vizavi de anume fenomen sau fapt social. Ex. Sunteti fumator? 1. da 2. nu Sunteti casatorit? 1. da 2. nu ntrebari de control - este necesar, ca pentru a testa sinceritatea raspunsurilor la anumite ntrebari, sa se introduca acest gen de ntrebari care, reprezinta forme diferite de ntrebare pentru acelasi aspect. La redactarea formularului de chestionar trebuie sa tinem cont de mai multi factori ca:

modul de administrare - fata-n-fata, autoadministrare, prin corespondenta, etc.; populatia investigata - caracteristicile de vrsta, instructie, profesie, sex, etc. ale subiectilor;

limbajul utilizat, functie de nivelul de instructie si cultura al subiectilor;

De asemenea, la formularea ntrebarilor, trebuie sa respectam urmatoarele reguli:

q

textul ntrebarii sa fie ct mai simplu, concis, nesugestiv, netendentios;

termenii utilizati sa fie obisnuiti, familiari populatiei investigate, evitndu-se neologismele, arhaismele, termenii tehnici si jargonul;

sa se evite pe ct posibil cuvintele cu rezonanta afectiva, deoarece acestea ar putea influenta, constient sau nu, raspunsurile;

formularea ntrebarilor trebuie sa aiba n vedere capacitatea de receptare si ntelegere a subiectilor carora le sunt adresate;

pentru a cstiga ncrederea subiectilor, unele ntrebari pot fi personalizate sau individualizate ("Dvs. credeti ca...?"; "Ce stiti dvs. despre....?"; "Care este parerea dvs. despre...?"). Nu trebuie nsa accentuata aceasta personalizare, pentru a nu influenta comportamentul respondentului.

ntrebarile sa nu fie cumulative, adica n textul aceleasi ntrebari sa se faca referire la doua chestiuni distincte, sa nu implice raspunsuri de tipul "si-si" ci de tipul "sau-sau" (de ex. Orasul vostru e linistit si curat? n aceasta situatie cel mai potrivit ar fi sa folosim doua ntrebari de tipul "da", "nu": "Orasul dvs. este linistit?" - da - nu si "Orasul dumneavoastra este curat?" - da - nu.

Asezarea n pagina. Reguli:

q

pentru a avea raspunsuri ct mai sincere si individualizate, adica necontaminate, nu trebuie sa lasam ntrebarile sa "curga" una dupa alta potrivit continutului lor, pentru a nu lasa subiectii sa rationalizeze sau sa coreleze raspunsurile.

la nceputul formularului trebuie incluse cteva ntrebari "de pregatire", fara importanta majora pentru tema, dar care ajuta la cstigarea ncrederii subiectului

ntrebarile mai delicate, mai dificile, trebuie puse n general, n partea a doua a chestionarului, cnd se presupune ca subiectul e pregatit si poate da raspunsuri sincere;

ori de cte ori credem ca subiectul s-ar putea plictisi, sau si-ar putea pierde ncrederea n cercetare, formulam din nou ntrebari "de pregatire" (cnd administrarea chestionarului se face fata-n-fata), iar n cazul n care chestionarul este autoadministrat, atunci trebuie sa oferim subiectilor toate informatiile pe care le consideram importante, pentru ca aceasta sa poata oferi raspunsuri adecvate.

daca exista prea multe ntrebari dificile sau delicate, ar fi bine sa acestea sa fie dispersate de-a lungul ntregului formular. n acest caz, este recomandata folosirea ntrebarilor de control.

un chestionar nu trebuie sa contina foarte multe ntrebari, iar administrarea acestuia sa nu presupuna foarte mult timp (40-50 minute), in acest caz subiectul fie oboseste sau se plictiseste, aparnd riscul deformarii raspunsurilor.

Orict de atenti am fi la constructia chestionarului, a ordinii si amplasarii ntrebarilor, a modului de administrare, exista unele riscuri de deformare a raspunsurilor, fapt ce ne obliga sa fim mai atenti la verificarea si interpretarea lor. Cele mai frecvente cauze sunt:

motive de prestigiu - acestea fac ca subiectul, sa formuleze raspunsuri conforme asteptarilor sociale, sa adopte un comportament de fatada, materializat printr-o simulare a conduitelor si atitudinilor asteptate;

atractia raspunsului pozitiv - de multe ori, raspunsul negativ poate aparea ca un simptom al neintegrarii n colectivitate, ceea ce face ca subiectii sa spuna mai usor da dect nu. Evitarea acestei situatii se face prin introducerea unor ntrebari scalate, cu posibilitati intermediare.

teama de schimbari - e bine sa fie evitata folosirea ntrebarilor care pun n discutie schimbari ale caror consecinte nu sunt cunoscute,

frica de cuvinte - raspunsurile sunt puternic influentate de prezenta n textul ntrebarilor a unor cuvinte socante, care provoaca anumite reactii,

simpatia sau antipatia - raspunsurile pot fi deformate daca n ntrebari includem cuvinte sau expresii cu conotatii pozitive sau negative care modifica afectivitatea, facnd apel la simpatia subiectilor fata de anumite fenomene, personalitati sau aspecte legate de obiectul cercetarii.