Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

din familia Erysiphaceae.miros de mucegai. Conidiile mature sunt elipsoidale. Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli. Agentul patogen. sferice cu . ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre. la început gãlbui apoi negricioase. ordinul Perisporiales.Miceliul ciupercii este ectoparazit. putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii. gãlbui.. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase. care pãtrund în celulele epidermice. clasa Ascomycetes.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii). Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw. care sunt periteciile ciupercii.) Burr.

Combatere. când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara.Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . Primãvara miceliul intrã în activitate.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor. ei ajung la maturitate toamna.în conditiile din tara noastrã. elipsoidali hialini si unicelulari. ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot. mai ales în perioadele de secetã.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. Dupã ce s-au produs infectiile. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1. pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. nu-si mai pãstreazã viabilitatea.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie. odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie. legat. Pe parcursul perioadei de vegetatie. combaterea buruienilor. Se .5%. cuprinsã între 50-80%.perete subtire parenchimatic. iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie. când perioada de incubatie este între 7-10 zile. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati. în jur de 20-25°C. Ele sunt prevãzute cu apendici lungi.si de umiditatea moderatã a aerului. vor fi scosi si arsi. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat. prãsit. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori. de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã.Deseori în naturã.

(stadiul petelor untdelemnii). se constată prezenţa unui puf albicios.05% sau cu 2. Mana vitei de vie atac pe ciorchine .04-0. Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei . iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios. Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. Simptome. flori. au un contur difuz.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. Grasã de Cotnari. ciorchini şi boabe. faza de "pete untdelemnii" nu mai apare. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. Morestan 0. când bobitele sunt mici. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. centrul acestor pete se brunifică. Muscat Ottonel. Atacul pe frunze.04-0. caracteristic. atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. Tratamente curative cu Karathan 0. în ţara noastră. la câţiva cm. Soiuri sensibile: Riesling Italian. continuându-se pânã acestea ajung în pârg. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Cu timpul. Traminer roz. etc. cârcei. Cabernet Sauvignon.recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente. ce determină o evoluţie rapidă. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii. În primăvară. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată).08%. petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. Feteascã albã. lăstari tineri. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană. Aceasta determină. Soiuri rezistente: Select.

colţuroase. Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. pe timp secetos. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. se acoperă cu un puf albicios. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. alcătuit din masa de miceliu cu spori. Bobiţele atacate se brunifică. în această fază. care pe timp umed. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună. petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. în urma infecţiilor apar pete mici. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă. pe care-l prezintă sucul celular. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. când frunzele devin mai rezistente. poartă numele . care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. ce apar în preajma nodurilor. de 1-2 mm în diametru. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. Ciorchinii mici. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. permit ieşirea miceliului în exterior. iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. Coardele atacate nu se maturează.La soiurile cu struguri roşii sau negri. în dreptul cărora scoarţa este moartă. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. Către toamnă.

prevăzuţi cu un perete gros. reniformi. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii. Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. Ele se formeazã în numãr foarte mare . prin ostiola stomatelor. Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare. bruni. de culoare brunã si prevãzuti cu un . ultimele ramuri purtând numele de sterigme. Aceştia sunt sferici. clasa Phycomycetes. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. de care se prind conidiile.între 200-300. ajungând la 200-1250 pe mm2 . începând din luna august si pânã în octombrie. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati. Agentul patogen . în frunzele cu pete de mozaic. Către toamnă. ciuperca emite în afarã.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC.conidioforii . prelungiri ale sifonoplastului.acestia sunt hialini. ramificate monopodial . Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore). de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire. organe de rezistentã si de iernare ale patogenului. cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. hialine. ele sunt lat ovale sau elipsoidale. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi.Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. de varã). Dupã o perioadã de hrãnire. în frunzele mozaicate."putregai brun" .Toamna. Oosporii sunt sferici. Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile.

Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie. In anii de manã.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie.pentru ca infectia primarã sã aibã loc. primãvara. iar în acest caz. endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular. aparitia conidioforilor si microconidiilor . durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã. În primăvară. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii. Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu. la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC.endospor. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã . temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. iar . numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie. Zoosporii eliberati din macroconidii. stadiul de vegetatie al vitei de vie . Deoarece zoosporii germineazã esalonat. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat.Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie.Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor.

produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. Stabilirea momentului când are loc o infecţie .optimum de 22-23oC). Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie. Numărul sporilor de vară.5-2 ore. În timpul germinării. În timpul ploilor repezi din primăvară. ce se formează pe miceliu. sporul crapă. care au cam 5 cm în diametru. Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. ce va cădea pe sol. timp de 1. este foarte mare. produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). fiind cuprins între 200-400. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz. Uneori. Aceste infecţii. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. ce poartă spori. iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. sporii după ce stau în picăturile de apă. Ajunşi pe organele viţei de vie. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. în funcţie de numărul şi durata ploilor. În anii favorabili pentru mană. Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe. organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc infecţiile primare. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor.

Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0. De asemenea. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. Fetească regală. Printre acestea cităm: Afuz-Ali. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. duc la reducerea numărului de infecţii. sub forma cărora ciuperca iernează. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. favorabilă infecţiilor de mană. astfel: stropitul întâi. Rafailă şi col. Chasselas. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. Băbească neagră etc. soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac. Berlandieri x Riparia. Muscat Hamburg. Cardinal. manifestându-se cu intensitate în toamnele . (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care. ciuperca formează sporii de rezistenţă. cum sunt: Vitis riparia. stropitul al doilea. cu zeamă bordoleză 0. după efectuarea ultimei contaminări secundare. Italia.secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei. 3. folosiţi ca portaltoi. se face înainte de înflorit.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. Spre toamnă. Riesling italian. legatul. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). Cercetările efectuate de către C. cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. Perlă de Csaba. în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite. Solonis x Riparia etc Combatere. Regina viilor.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. Fetească albă. Vitis berlandieri. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor.

Ciuperca atacã frunzele. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor. In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii.Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis. a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. nemaiputându-se obtine vinuri rosii. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe. frecventa si intensitatea atacului. Frunzele atacate se rãsucesc si cad. bãlosire).Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature.pielita boabelor se stafideste. Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%.Pe frunze si lãstari. pe timp cald si uscat. fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii. supuse îmbolnãvirilor (casare. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. putând cuprinde ciorchinele în întregime.ploioase. când pagubele pot fi deosebit de mari. cu procent scãzut de alcool si greu de conservat. Simptome . la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . în unii ani. Pe lãstari infectia începe de la noduri.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. insecte).Sunt cazuri când. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã.Dacã intervine o perioadã secetoasã. în plantatiile însorite si bine aerisite.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere. se înmoaie. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor. de prezenta rãnilor produse de grindinã.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite. se acumuleazã .Boala este frecventã la strugurii de masã. lãstarii tineri ciorchinii si boabele. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã. spre toamnã. Pe frunze apar pete. cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg.

ramificati. Acest caz. bruni la . Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe. ordinul Pezizales. Conidioforii sunt lungi. Tãmâioasã românesc. destul de grosi septati. Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase. Putregaiul cenusiu Agentul patogen. pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%. bogat ramificate de culoare brunã. Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil". lipsite de haustori.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By.Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux. Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana.mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe. Miceliul este format din filamente septate.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. clasa Ascomycetes. familia Helotiaceae.

2%. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie. Combatere. înainte ca putregaiul sã producã pagube. pe ciorchini si lãstarii uscati. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie.Pe frunzele de vitã cãzute. elipsoidali. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must. tari.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. neregulati ca formã. Conidiile sunt unicelulare. cu membranã dublã. Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum.In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). deoarece înlãturã acest neajuns. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf. Derosal sau tiofanat de metil si etil. Fundazol. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute. Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. . în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii.de culoare brun olivacee. Faltan. Primãvara. Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi. din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii.prin copilit si cârnit la timp. In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. producând infectii.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. hialini. Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti).ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. ovale sau elipsoidale . unde sunt aproape hialini.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu.în concentratie de 0. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan. Apoteciile sunt lung pedunculate. negri. Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate.4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine.

devenind brune sau brun inchis.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani.3. • Patogenul prezintă trei biotipuri. pe coarde.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici.Butucii atacati au frunzele slab conturate. Simptome:pe tulpinile multianuale. de animale şi de oameni. unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani. la viţa-de-vie predomină biotipul trei. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri . Tumorile sunt la inceput mici. spongioase. brate. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. • În general. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. dacă acestea nu sunt dezinfectate. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. in anul viitor aparand altele noi.Cancerul bacterian. prin particulele de sol purtate de vânt. prin apa de ploaie. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice. albicioase. lemn anual apar tumori sau gale. • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. fie prin lucrări mecanice sau manuale. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol. apoi cresc. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad. de forme si dimensiuni diferite. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri.

vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate. principalul factor de declansare a cancerului bacterian . gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. uscaturile fiind arse. Dupa curatare. umede. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ. putrezesc. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a. Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv.umede si compacte.m. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse.d. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri. tesutul plantei este serios afectat. ducand la necrozare. reci.

Simptome. cu internodii scurte. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere". în caz de infecţie. Datorita acestui fapt.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform. Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. cristalele masurând 30 mµ. dispuse în zig-zag. plantele sunt mai mici ca talie. iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index.Virusul are forma poliedrica. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati. Agentul patogen . iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica.Scrut nodarea. diferentiindu-se de cele sanatoase. prin . deformate. devirozarea altoiului folosit în viticultură. asimetrice si cu numeroase pete clorotice. În tara noastra. Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii. lastarul luând aspectul de tufa deasa. frunzele apar înghesuite. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos.4. vegeteaza defectuos. bobitele ramân mici si nu se matureaza. Ca aspect general. Profilaxie şi terapie.Transmiterea virusului se poate face prin altoire.

o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. De asemenea. Petele au culoare galbena. la inceput mici.termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. apoi se extind. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de . se impune cu necesitate. 1996). 5.Pe frunze apar pete rare. Pseudopeziza tracheiphilla Simptome.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu. la inceput. forme variabile. la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii.Boala petelor rosii.

Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”.Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora.Esca si bda . Simtome. 6. prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime.deoarece la ora .Aratul adanc.tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular. blocand partial sau total circulatia sevei. Tratament . forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei. Profilaxia.

Simptome.5 cm. Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore .B. avand diametre cuprinse intre 0.Escorioza vitei de vie.3-1.Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm. iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol.In zonele detecate cu D.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta. lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice . Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie.deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km. toate resturile trebuie arse.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa . astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie. de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura. 7.Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur.In urma atacului boli.actuala este imposibila detectarea lor.A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta. -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor . .

grasa de cotnari . cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate). Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive.merlot. cardinal.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km .Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc .muscat ottonel. Biologia. Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci . zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor. aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C.Colonizarea lastarilor se face in doua moduri.Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala.acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor.

Biologia. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 .Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect.mitriam zinc. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.galicola radicicola sexuata si sexupara. Filoxera agricola.aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. propineb. drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice.Doua tratamente.Un tratament. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf.Daca nu e necesar tratamentul nu se face.se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie.Strategia de combatere.Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) . Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera. maneb.iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare. 2.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30. cu produse pe baza de mancozeb. orientarea etc. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere .Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae.

Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului . deoarece acestia sunt mult mai rezistenti.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze. Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa .deci aceasta lucrare nu necesita mult timp. deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei.Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe. iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios. Antracnoza. partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata. frunzele fiind mici si palide . Simptome.acesta ataca toate organele verzi ala plantei.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre. ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze . O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria.Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 .(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara.

Metode chimice. cu haloul brun negricios. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina. Simptome Primul simtom se manifesta primavara .In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad.Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea. deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli.Pe .stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat.Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm. existenta in ani trecuti a infectiei .Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie.cm. iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara.ploi abundente. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida.pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre.

Conditi favorabile pentru infectie. Strategi de combatere. purtatoare de germeni.arderea materialului rezultat dupa taiere.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati.se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative.araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol. -lastari 4-8 cm st. Profilaxia. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor. pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. existenta unui focar . ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.lastari15 cm inainte de inflorire .Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti.umiditatea ridicata .9 . iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei.

Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana . Biologia. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului.Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa .>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute. iar entomofanuna utila se protejaza.Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere.Larvele sunt omizi de diferite forme.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile. dar cu caractere generale comune.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere. Strategia de combatere.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C.

Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.Larvele se . iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe.Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana. Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.

inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone.Principalele cauze ale . deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai. rahisul alungindu-se ramane subtire.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali. petiolul si nervurile devin negre-brune. Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat. boabele avand o asezare rarefiata. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva. Carente de magneziu. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei.frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica.Frunzele se coloreaza .Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor. Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor.Acestea ajung sa se necrozeze si cad. Carente de nutritie. acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta.

Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival. sol rece primavara. . esxces de cupru. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor . exceptie facand nervurile care ramana verzi. acstea rasucindu-se spre partea superioara.tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate. Carente de fier.absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier. Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.internozile find scurte si in zig-zag.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot. In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier.Limbul frunzei se coloreaza galben pai . exces de acid fosforic .Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.Find raspandita in majoritatea potgoriilor.La baza clorozei ferice stau doi factori.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe .Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului.excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini.exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza. Carente de potasiu. acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia.

Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai.avertizarea ingheturilor.Mult timp pagubele cauzate de aceasta .In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului.drenarea maselor de aier rece.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.cand temp.8-1. Ingheturile tarzi de primavara.2 m de sol.protejatea plante cu paie cartoane rogojini.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor. pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite. Metode de prevenire.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute. Cicara verde.

arsuri.uscaciuni.circulatia normala a sevei elaborate este afectata.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie. perturbari fiziologice si morfologice.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie. Daunelle sunt provocate de adulti.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea .dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor. pe frunzele de la baza butucului. Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3. acarieni.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand.boala au fost confundate cu alte fenomene. de obicei fiind verzi-galbui. Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei. larve si nimfe. conifere mur.de culoare variabila. carenti de nutritie.determinand simptomele caracteristice. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu. Biologia.5 mm cu arip membranoase translucide.

Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi .Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca .Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice. Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga. dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri. Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie.Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube.plantiei.Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.

In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati.iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere .Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag. continuandusi ciclul biologic. Biologia.Florile atacate se necrozeaza si cad. Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase.Odata cu dezmuguritul.frunzele si inflorescentele. acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa.5% zahar Coniella diplodiella Simptome .primordiile foliare si florare. vizibile pe ambele parti ale limbului. apoi frunzele si ciorchini in crestere.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune. formele hibernante invadeaza tineri muguri. prin intepare si sugerea sucului celular. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0.

Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari. acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .initial brun-violet apoi alb cenusi.Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp. .In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici.asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.ingropate in epiderma bobului.In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.Atacul afecteaza boabele.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful