Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

din familia Erysiphaceae. sferice cu . putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii.) Burr.. ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri. la început gãlbui apoi negricioase. care sunt periteciile ciupercii.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre. Conidiile mature sunt elipsoidale. ordinul Perisporiales.miros de mucegai. Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli.Miceliul ciupercii este ectoparazit. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase. gãlbui. clasa Ascomycetes. care pãtrund în celulele epidermice.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii). Agentul patogen. Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw.

Ele sunt prevãzute cu apendici lungi. ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare.Deseori în naturã. pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor.în conditiile din tara noastrã. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate. elipsoidali hialini si unicelulari. odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C. legat. combaterea buruienilor.si de umiditatea moderatã a aerului.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie. iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara. Pe parcursul perioadei de vegetatie. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere.perete subtire parenchimatic. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie. vor fi scosi si arsi. ei ajung la maturitate toamna. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium. nu-si mai pãstreazã viabilitatea.Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . prãsit. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie. Dupã ce s-au produs infectiile. Primãvara miceliul intrã în activitate.5%. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot. Combatere. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1. de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã. când perioada de incubatie este între 7-10 zile. Se . mai ales în perioadele de secetã. în jur de 20-25°C. cuprinsã între 50-80%. când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat.

la câţiva cm. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. Morestan 0.05% sau cu 2. continuându-se pânã acestea ajung în pârg. când bobitele sunt mici. se constată prezenţa unui puf albicios. Soiuri rezistente: Select. ciorchini şi boabe.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană. etc. (stadiul petelor untdelemnii).08%. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei .recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. caracteristic.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. Aceasta determină. Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. în ţara noastră. Grasã de Cotnari. Atacul pe frunze. flori. centrul acestor pete se brunifică. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã. În primăvară. iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios. Traminer roz. Simptome. Cabernet Sauvignon. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii. Tratamente curative cu Karathan 0. Cu timpul. petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. Feteascã albã. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată).04-0. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. Mana vitei de vie atac pe ciorchine . atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. lăstari tineri.04-0. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. au un contur difuz. faza de "pete untdelemnii" nu mai apare. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii. Muscat Ottonel. ce determină o evoluţie rapidă. cârcei. Soiuri sensibile: Riesling Italian.

Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. permit ieşirea miceliului în exterior. care pe timp umed. petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. Către toamnă. care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. se acoperă cu un puf albicios. poartă numele . prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă. ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor. când frunzele devin mai rezistente. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. în această fază.La soiurile cu struguri roşii sau negri. de 1-2 mm în diametru. alcătuit din masa de miceliu cu spori. Bobiţele atacate se brunifică. procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. ce apar în preajma nodurilor. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". Ciorchinii mici. pe timp secetos. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. Coardele atacate nu se maturează. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. pe care-l prezintă sucul celular. colţuroase. în urma infecţiilor apar pete mici. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună. în dreptul cărora scoarţa este moartă. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi.

Toamna. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. clasa Phycomycetes. Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile.conidioforii . Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv. Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii. ramificate monopodial .acestia sunt hialini. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare. în frunzele mozaicate. cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii. bruni. ciuperca emite în afarã. ultimele ramuri purtând numele de sterigme.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. Agentul patogen . prelungiri ale sifonoplastului. ajungând la 200-1250 pe mm2 . reniformi. Ele se formeazã în numãr foarte mare . Oosporii sunt sferici. hialine.Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. Către toamnă. ele sunt lat ovale sau elipsoidale. în frunzele cu pete de mozaic. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati. de culoare brunã si prevãzuti cu un . organe de rezistentã si de iernare ale patogenului. începând din luna august si pânã în octombrie. Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore). prevăzuţi cu un perete gros.între 200-300."putregai brun" . Aceştia sunt sferici. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. prin ostiola stomatelor. de varã). de care se prind conidiile. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire. Dupã o perioadã de hrãnire.

înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie.endospor. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã. numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm. Deoarece zoosporii germineazã esalonat. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie. stadiul de vegetatie al vitei de vie . în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. În primăvară. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. primãvara.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC. se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii. In anii de manã. durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. aparitia conidioforilor si microconidiilor .Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular.Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor. Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie. Zoosporii eliberati din macroconidii. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã . iar în acest caz. iar .pentru ca infectia primarã sã aibã loc. Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu. temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor.

În timpul ploilor repezi din primăvară. Uneori. Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. este foarte mare. organe ale plantei receptive la mană. Aceste infecţii. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Stabilirea momentului când are loc o infecţie . produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). fiind cuprins între 200-400. Acest proces poartă numele de contaminare primară. ce va cădea pe sol. Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor. care au cam 5 cm în diametru. În anii favorabili pentru mană. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. sporii după ce stau în picăturile de apă. sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. După ce se produc infecţiile primare. În timpul germinării. Ajunşi pe organele viţei de vie.optimum de 22-23oC). produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. timp de 1.5-2 ore. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. sporul crapă. ce se formează pe miceliu. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. ce poartă spori. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz. produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate. în funcţie de numărul şi durata ploilor. Numărul sporilor de vară. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe.

se face înainte de înflorit. cum sunt: Vitis riparia. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). cu zeamă bordoleză 0. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. De asemenea. stropitul al doilea. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. Riesling italian. folosiţi ca portaltoi. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. Muscat Hamburg. după efectuarea ultimei contaminări secundare. pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor. soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac. cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. Regina viilor. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. ciuperca formează sporii de rezistenţă. Vitis berlandieri. 3. Berlandieri x Riparia.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze. Spre toamnă. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. Băbească neagră etc. Chasselas. legatul. Cercetările efectuate de către C. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente. Perlă de Csaba. în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice.secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei. astfel: stropitul întâi. favorabilă infecţiilor de mană. (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care. manifestându-se cu intensitate în toamnele . Printre acestea cităm: Afuz-Ali. Fetească regală. Solonis x Riparia etc Combatere. duc la reducerea numărului de infecţii. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. Cardinal. Italia. sub forma cărora ciuperca iernează. Fetească albă. Rafailă şi col. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite. Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0.

se acumuleazã . In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. în unii ani.Boala este frecventã la strugurii de masã. Pe frunze apar pete.Sunt cazuri când. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã. putând cuprinde ciorchinele în întregime. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã.Pe frunze si lãstari. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis. insecte). spre toamnã.Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii. cu procent scãzut de alcool si greu de conservat.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite. bãlosire). Frunzele atacate se rãsucesc si cad.pielita boabelor se stafideste. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . Simptome . Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%. nemaiputându-se obtine vinuri rosii.Dacã intervine o perioadã secetoasã. în plantatiile însorite si bine aerisite. când pagubele pot fi deosebit de mari. de prezenta rãnilor produse de grindinã. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. frecventa si intensitatea atacului.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã. cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg. în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. pe timp cald si uscat. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile.Ciuperca atacã frunzele.Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe. la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. supuse îmbolnãvirilor (casare. lãstarii tineri ciorchinii si boabele. se înmoaie. Pe lãstari infectia începe de la noduri.ploioase. a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi.

Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux.mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe. bruni la . pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana. Putregaiul cenusiu Agentul patogen. Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil". Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. bogat ramificate de culoare brunã. Tãmâioasã românesc.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By. lipsite de haustori. ordinul Pezizales. Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe. Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase. ramificati. familia Helotiaceae. Conidioforii sunt lungi. destul de grosi septati. Miceliul este format din filamente septate. clasa Ascomycetes. Acest caz.

pe ciorchini si lãstarii uscati. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan. tari. Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. ovale sau elipsoidale . Fundazol.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. Faltan.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti). din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii. elipsoidali. Apoteciile sunt lung pedunculate. în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii. producând infectii. Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate.ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase. Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi. Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. Conidiile sunt unicelulare. înainte ca putregaiul sã producã pagube. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu. In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie. Combatere. cu membranã dublã.Pe frunzele de vitã cãzute.4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie. Primãvara. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must.2%. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. negri. hialini. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). neregulati ca formã.în concentratie de 0.prin copilit si cârnit la timp.In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2. deoarece înlãturã acest neajuns.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. unde sunt aproape hialini. Derosal sau tiofanat de metil si etil. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute. .de culoare brun olivacee.

3. apoi cresc. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara. prin apa de ploaie. brate. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii. dacă acestea nu sunt dezinfectate. prin particulele de sol purtate de vânt. spongioase. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad.Cancerul bacterian. • Patogenul prezintă trei biotipuri. in anul viitor aparand altele noi. pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri . • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor.Butucii atacati au frunzele slab conturate. Tumorile sunt la inceput mici. lemn anual apar tumori sau gale. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. de animale şi de oameni. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. la viţa-de-vie predomină biotipul trei. Simptome:pe tulpinile multianuale.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator. • În general. unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. de forme si dimensiuni diferite. albicioase. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice. devenind brune sau brun inchis. fie prin lucrări mecanice sau manuale.

ducand la necrozare. putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s. vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. reci. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri. tesutul plantei este serios afectat. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ. uscaturile fiind arse. principalul factor de declansare a cancerului bacterian . gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. umede. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse.d. vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate.a. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv. Dupa curatare.umede si compacte.m. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele.

iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index. asimetrice si cu numeroase pete clorotice. cu internodii scurte. plantele sunt mai mici ca talie. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati. Ca aspect general. în caz de infecţie. În tara noastra.4. diferentiindu-se de cele sanatoase. Agentul patogen . dispuse în zig-zag. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica. prin .Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform.Virusul are forma poliedrica. bobitele ramân mici si nu se matureaza. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere".Transmiterea virusului se poate face prin altoire.Scrut nodarea. cristalele masurând 30 mµ. Simptome. vegeteaza defectuos. deformate. Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. Datorita acestui fapt. Profilaxie şi terapie. Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii. devirozarea altoiului folosit în viticultură. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. frunzele apar înghesuite. lastarul luând aspectul de tufa deasa. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos.

apoi se extind. 5. la inceput mici.Boala petelor rosii. la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii. o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu. Petele au culoare galbena. De asemenea.Pe frunze apar pete rare.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. se impune cu necesitate. 1996). forme variabile. Pseudopeziza tracheiphilla Simptome.termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. la inceput. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de .

Esca si bda .Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”. blocand partial sau total circulatia sevei. Tratament .Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime.deoarece la ora . 6. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular. prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L. Profilaxia. Simtome.Aratul adanc.tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard. forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei.

In urma atacului boli.Escorioza vitei de vie. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol.5 cm.B. Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie. lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice . Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore .A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta.3-1. de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura. . toate resturile trebuie arse. avand diametre cuprinse intre 0. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc.Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta.actuala este imposibila detectarea lor. 7. astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa . -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor . iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate.Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Simptome.In zonele detecate cu D.deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km.

Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci .Colonizarea lastarilor se face in doua moduri. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate).grasa de cotnari .Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km .Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc . aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C.merlot. cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%.acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor. Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive. cardinal. Biologia.muscat ottonel. zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor.

Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte.aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).Un tratament.Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) . propineb. Biologia. cu produse pe baza de mancozeb. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae.iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare.se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie.folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 .Strategia de combatere. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30.Doua tratamente. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. 2. orientarea etc. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul.galicola radicicola sexuata si sexupara. Filoxera agricola. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf. Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera.Daca nu e necesar tratamentul nu se face. drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice.mitriam zinc. maneb. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere .

Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara. iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios. O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa .acesta ataca toate organele verzi ala plantei.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria. deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei.(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara. Antracnoza. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe. partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze.Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale. deoarece acestia sunt mult mai rezistenti. frunzele fiind mici si palide . Simptome. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului . ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze .Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 .deci aceasta lucrare nu necesita mult timp.

Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie.Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm.cm.Pe . deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol. iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara. existenta in ani trecuti a infectiei .In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina.stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli.ploi abundente. Metode chimice.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre. cu haloul brun negricios.pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida. Simptome Primul simtom se manifesta primavara .Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva.

lastari15 cm inainte de inflorire . Strategi de combatere.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti.se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative. ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.9 .Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite. purtatoare de germeni. -lastari 4-8 cm st.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati. existenta unui focar . iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei. Conditi favorabile pentru infectie.arderea materialului rezultat dupa taiere. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor. pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.umiditatea ridicata .araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol. Profilaxia.

Strategia de combatere. Biologia. Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana .Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm. dar cu caractere generale comune.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul.Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa .Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori.>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1. iar entomofanuna utila se protejaza.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului.Larvele sunt omizi de diferite forme.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm.

Larvele se .Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase. iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana. Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe.

inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde. Carente de nutritie.hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat. petiolul si nervurile devin negre-brune.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva.Frunzele se coloreaza . boabele avand o asezare rarefiata.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone. rahisul alungindu-se ramane subtire.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot. acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat. Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile. Carente de magneziu. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei.Principalele cauze ale . Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol.frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali. deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai.Acestea ajung sa se necrozeze si cad.

acstea rasucindu-se spre partea superioara.absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier. esxces de cupru. . Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier. Carente de potasiu.exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei.excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe .internozile find scurte si in zig-zag. Carente de fier.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival. acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei. exces de acid fosforic .tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate.Find raspandita in majoritatea potgoriilor.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot. exceptie facand nervurile care ramana verzi. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor .Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia. In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie.Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului.La baza clorozei ferice stau doi factori. sol rece primavara. Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza.Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.Limbul frunzei se coloreaza galben pai .

Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.avertizarea ingheturilor.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu. Ingheturile tarzi de primavara.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.cand temp.2 m de sol.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai. Cicara verde.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.drenarea maselor de aier rece. pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.Mult timp pagubele cauzate de aceasta .Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C. Metode de prevenire.8-1.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite.protejatea plante cu paie cartoane rogojini.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale.

circulatia normala a sevei elaborate este afectata.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie.uscaciuni.arsuri. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara.de culoare variabila.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea . Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia. Daunelle sunt provocate de adulti. acarieni.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini. larve si nimfe. Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1. carenti de nutritie. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului.5 mm cu arip membranoase translucide.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie.determinand simptomele caracteristice. perturbari fiziologice si morfologice.dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor. Biologia.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica. conifere mur.boala au fost confundate cu alte fenomene. pe frunzele de la baza butucului.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand. de obicei fiind verzi-galbui.

Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca . dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri.Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata. Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi . Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga.plantiei. Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune.Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube.

iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare. Biologia.Odata cu dezmuguritul.5% zahar Coniella diplodiella Simptome .Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune. continuandusi ciclul biologic.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere .Florile atacate se necrozeaza si cad. prin intepare si sugerea sucului celular. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale. apoi frunzele si ciorchini in crestere.frunzele si inflorescentele.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura.primordiile foliare si florare.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase. Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina. formele hibernante invadeaza tineri muguri.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0. In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati. acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa. vizibile pe ambele parti ale limbului.

Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice.Atacul afecteaza boabele. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul. .ingropate in epiderma bobului.initial brun-violet apoi alb cenusi. acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor .In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful