Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre. putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii.) Burr. Agentul patogen. ordinul Perisporiales. gãlbui.. ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri.miros de mucegai. care pãtrund în celulele epidermice. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase.Miceliul ciupercii este ectoparazit. din familia Erysiphaceae. Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw. care sunt periteciile ciupercii. Conidiile mature sunt elipsoidale.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii). clasa Ascomycetes. sferice cu . Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli. la început gãlbui apoi negricioase.

iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor. ei ajung la maturitate toamna. cuprinsã între 50-80%. în jur de 20-25°C. legat. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati.5%. Primãvara miceliul intrã în activitate. nu-si mai pãstreazã viabilitatea. când perioada de incubatie este între 7-10 zile. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie. odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie. Combatere. Dupã ce s-au produs infectiile. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori. iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat. mai ales în perioadele de secetã. Se . pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. elipsoidali hialini si unicelulari. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot. de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã. prãsit. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium.Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari.Deseori în naturã. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere. Pe parcursul perioadei de vegetatie.în conditiile din tara noastrã.perete subtire parenchimatic.si de umiditatea moderatã a aerului. ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare. vor fi scosi si arsi.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate. combaterea buruienilor. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere. Ele sunt prevãzute cu apendici lungi.

ce determină o evoluţie rapidă. când bobitele sunt mici. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. Simptome. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. etc. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. caracteristic. Soiuri rezistente: Select. Tratamente curative cu Karathan 0.04-0.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. Morestan 0. Grasã de Cotnari. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. Mana vitei de vie atac pe ciorchine . Feteascã albã. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). ciorchini şi boabe. atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. au un contur difuz.04-0. Aceasta determină. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană. în ţara noastră. Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei .05% sau cu 2.08%. În primăvară. Cabernet Sauvignon. (stadiul petelor untdelemnii). faza de "pete untdelemnii" nu mai apare. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii. continuându-se pânã acestea ajung în pârg. cârcei. Traminer roz. Cu timpul. lăstari tineri. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată). flori. la câţiva cm. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. se constată prezenţa unui puf albicios. Atacul pe frunze. Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. Soiuri sensibile: Riesling Italian. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii. centrul acestor pete se brunifică. Muscat Ottonel.recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios.

petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. Către toamnă. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor.La soiurile cu struguri roşii sau negri. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". permit ieşirea miceliului în exterior. în dreptul cărora scoarţa este moartă. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. se acoperă cu un puf albicios. pe care-l prezintă sucul celular. Bobiţele atacate se brunifică. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. ce apar în preajma nodurilor. în urma infecţiilor apar pete mici. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă. pe timp secetos. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. poartă numele . de 1-2 mm în diametru. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună. Coardele atacate nu se maturează. când frunzele devin mai rezistente. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. care pe timp umed. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. Ciorchinii mici. în această fază. ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. alcătuit din masa de miceliu cu spori. colţuroase. procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri.

bruni. Dupã o perioadã de hrãnire. cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. ajungând la 200-1250 pe mm2 .Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii.între 200-300. Către toamnă. prelungiri ale sifonoplastului.conidioforii . Ele se formeazã în numãr foarte mare . hialine. în frunzele cu pete de mozaic. de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii.Toamna. reniformi. organe de rezistentã si de iernare ale patogenului.acestia sunt hialini. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. ciuperca emite în afarã. Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare. clasa Phycomycetes. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare. Oosporii sunt sferici. ele sunt lat ovale sau elipsoidale. ultimele ramuri purtând numele de sterigme. prin ostiola stomatelor. Agentul patogen . de culoare brunã si prevãzuti cu un . în frunzele mozaicate. Aceştia sunt sferici. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati. de care se prind conidiile. începând din luna august si pânã în octombrie. Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore). Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv. de varã). Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile."putregai brun" . prevăzuţi cu un perete gros. ramificate monopodial .

iar în acest caz. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat. proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã .Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã. primãvara. stadiul de vegetatie al vitei de vie . Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu.endospor. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii.pentru ca infectia primarã sã aibã loc. Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului. înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie. aparitia conidioforilor si microconidiilor . la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular. In anii de manã. numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. În primăvară. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm. iar . durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol. endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii. în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv.Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor. Zoosporii eliberati din macroconidii. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. Deoarece zoosporii germineazã esalonat.

sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. Ajunşi pe organele viţei de vie. care au cam 5 cm în diametru. este foarte mare. ce va cădea pe sol.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. Numărul sporilor de vară. ce se formează pe miceliu. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). Aceste infecţii. În timpul ploilor repezi din primăvară. Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie. În anii favorabili pentru mană. în funcţie de numărul şi durata ploilor. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile. produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate. În timpul germinării. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. organe ale plantei receptive la mană.optimum de 22-23oC). Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. ce poartă spori. produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. timp de 1. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe. fiind cuprins între 200-400. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Stabilirea momentului când are loc o infecţie . După ce se produc infecţiile primare. sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor.5-2 ore. sporii după ce stau în picăturile de apă. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. sporul crapă. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz. Uneori.

stropitul al doilea. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. Italia. Băbească neagră etc. De asemenea. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. Muscat Hamburg. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. Riesling italian. Solonis x Riparia etc Combatere. se face înainte de înflorit. ciuperca formează sporii de rezistenţă. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. legatul. Berlandieri x Riparia. Vitis berlandieri.secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei. Printre acestea cităm: Afuz-Ali. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. cum sunt: Vitis riparia.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. Cardinal. Spre toamnă. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. cu zeamă bordoleză 0. 3. Regina viilor. astfel: stropitul întâi. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente. manifestându-se cu intensitate în toamnele . Fetească albă. favorabilă infecţiilor de mană. Perlă de Csaba. folosiţi ca portaltoi. Rafailă şi col. pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor. (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care. după efectuarea ultimei contaminări secundare. Fetească regală. Chasselas. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac. Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0. duc la reducerea numărului de infecţii. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. sub forma cărora ciuperca iernează. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. Cercetările efectuate de către C. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite.

cu procent scãzut de alcool si greu de conservat. Pe frunze apar pete. Simptome .Dacã intervine o perioadã secetoasã. se acumuleazã . pe timp cald si uscat. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta. în plantatiile însorite si bine aerisite. Pe lãstari infectia începe de la noduri. în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole.Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe. când pagubele pot fi deosebit de mari.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor.pielita boabelor se stafideste. nemaiputându-se obtine vinuri rosii. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg.Pe frunze si lãstari. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis.Ciuperca atacã frunzele. unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor.Sunt cazuri când. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. insecte).Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã.ploioase. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor. Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã. de prezenta rãnilor produse de grindinã. a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi.Boala este frecventã la strugurii de masã. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. Frunzele atacate se rãsucesc si cad.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã. lãstarii tineri ciorchinii si boabele. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. putând cuprinde ciorchinele în întregime. supuse îmbolnãvirilor (casare.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile. spre toamnã.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii. în unii ani. se înmoaie. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. frecventa si intensitatea atacului. bãlosire). la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã.

ordinul Pezizales.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By.Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux. Miceliul este format din filamente septate. ramificati.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Conidioforii sunt lungi. Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe. lipsite de haustori. destul de grosi septati. Putregaiul cenusiu Agentul patogen.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana. clasa Ascomycetes. pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%. Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari. bogat ramificate de culoare brunã. Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil".mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe. bruni la . Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase. Acest caz. Tãmâioasã românesc. familia Helotiaceae.

In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. Apoteciile sunt lung pedunculate. producând infectii.Pe frunzele de vitã cãzute.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf. Primãvara. .In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2.2%.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii. Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie. pe ciorchini si lãstarii uscati. Combatere. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie. deoarece înlãturã acest neajuns. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan. Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti). tari. hialini. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute.de culoare brun olivacee.ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase. Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Fundazol. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. Conidiile sunt unicelulare.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. neregulati ca formã. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. Faltan. Derosal sau tiofanat de metil si etil. ovale sau elipsoidale .4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine. cu membranã dublã. înainte ca putregaiul sã producã pagube. elipsoidali. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must. unde sunt aproape hialini.prin copilit si cârnit la timp. în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii.în concentratie de 0. negri.

prin particulele de sol purtate de vânt. de animale şi de oameni. lemn anual apar tumori sau gale. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad. • Patogenul prezintă trei biotipuri. de forme si dimensiuni diferite. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici. in anul viitor aparand altele noi. Tumorile sunt la inceput mici. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani. • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator.Butucii atacati au frunzele slab conturate. • În general.Cancerul bacterian. prin apa de ploaie. Simptome:pe tulpinile multianuale. apoi cresc. brate. devenind brune sau brun inchis. fie prin lucrări mecanice sau manuale. albicioase.3. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol. pe coarde. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara. la viţa-de-vie predomină biotipul trei. dacă acestea nu sunt dezinfectate.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. spongioase. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri . unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani.

putrezesc. reci. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse.umede si compacte.d. uscaturile fiind arse.m. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor. vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. tesutul plantei este serios afectat. vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. Dupa curatare. gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. In anul urmator isi face din nou aparitie s. umede. ducand la necrozare.a. principalul factor de declansare a cancerului bacterian . In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri. Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv.

devirozarea altoiului folosit în viticultură. Profilaxie şi terapie. plantele sunt mai mici ca talie. Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. Datorita acestui fapt. iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index. asimetrice si cu numeroase pete clorotice. În tara noastra. deformate. cu internodii scurte.4. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos. prin . Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. diferentiindu-se de cele sanatoase. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere". cristalele masurând 30 mµ.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati. dispuse în zig-zag. Ca aspect general. iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica. Agentul patogen . Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii.Scrut nodarea. în caz de infecţie. vegeteaza defectuos. bobitele ramân mici si nu se matureaza. lastarul luând aspectul de tufa deasa.Transmiterea virusului se poate face prin altoire. frunzele apar înghesuite. Simptome.Virusul are forma poliedrica.

Petele au culoare galbena. se impune cu necesitate.Pe frunze apar pete rare. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de .termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. 1996). la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. la inceput. 5. forme variabile. o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. apoi se extind. la inceput mici. De asemenea. Pseudopeziza tracheiphilla Simptome.Boala petelor rosii. combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu.

deoarece la ora . 6. blocand partial sau total circulatia sevei.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime.Esca si bda . prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”.Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora. forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei. Profilaxia. Simtome. Tratament . In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular.tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard.Aratul adanc.

Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol. de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa . 7.In zonele detecate cu D. -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor . avand diametre cuprinse intre 0.5 cm. Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie.In urma atacului boli. astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta.A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta.actuala este imposibila detectarea lor. .B. Simptome. iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta. Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore . lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice .Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm. toate resturile trebuie arse. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate.Escorioza vitei de vie.deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km.3-1.

Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km . Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci . cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%. Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate).grasa de cotnari . aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C.Colonizarea lastarilor se face in doua moduri. Biologia. zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor. cardinal.muscat ottonel.Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc .merlot.acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor.

Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte. 2.galicola radicicola sexuata si sexupara. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. orientarea etc.Strategia de combatere.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate). Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect.Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie. Filoxera agricola. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul.iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf.folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 .se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie. propineb. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) . drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere .Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30.mitriam zinc.Doua tratamente. Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera. maneb.Daca nu e necesar tratamentul nu se face.Un tratament. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. Biologia.aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. cu produse pe baza de mancozeb.

frunzele fiind mici si palide . Simptome. Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara.acesta ataca toate organele verzi ala plantei. ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze . O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa .Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre. Antracnoza.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe. partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata.deci aceasta lucrare nu necesita mult timp.(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent. deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei.Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului .Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 . deoarece acestia sunt mult mai rezistenti. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze. iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale.

In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad.Pe . Simptome Primul simtom se manifesta primavara . deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol.Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida.pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre.Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie.ploi abundente.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli.stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat. iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara.cm.Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea. Metode chimice. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva. cu haloul brun negricios. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina. existenta in ani trecuti a infectiei .

iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei. Strategi de combatere. pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati.Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite. ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.lastari15 cm inainte de inflorire . Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti.umiditatea ridicata .se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative. Conditi favorabile pentru infectie. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor.arderea materialului rezultat dupa taiere.araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol. existenta unui focar . Profilaxia. -lastari 4-8 cm st. purtatoare de germeni.9 .

iar entomofanuna utila se protejaza.Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa . Biologia. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real. Strategia de combatere.Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori. dar cu caractere generale comune.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului.Larvele sunt omizi de diferite forme. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm.>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1. Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana .

iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15. Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.Larvele se .Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana.Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase.

Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor. deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone.frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva. Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali. Carente de nutritie. Carente de magneziu. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta.Frunzele se coloreaza .hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica.Acestea ajung sa se necrozeze si cad. inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde. petiolul si nervurile devin negre-brune.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.Principalele cauze ale . acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat. boabele avand o asezare rarefiata. rahisul alungindu-se ramane subtire. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei.

Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot.internozile find scurte si in zig-zag. esxces de cupru. Carente de fier.excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini.Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier. Carente de potasiu. sol rece primavara. exceptie facand nervurile care ramana verzi. . acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei. acstea rasucindu-se spre partea superioara. exces de acid fosforic .exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza.La baza clorozei ferice stau doi factori.Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival.tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia.absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe . Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor .Limbul frunzei se coloreaza galben pai . In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie.Find raspandita in majoritatea potgoriilor.

Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol. Cicara verde.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale. Ingheturile tarzi de primavara.drenarea maselor de aier rece.Mult timp pagubele cauzate de aceasta .protejatea plante cu paie cartoane rogojini.2 m de sol.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului.8-1.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania. pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.cand temp. Metode de prevenire.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.avertizarea ingheturilor. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.

perturbari fiziologice si morfologice. carenti de nutritie.boala au fost confundate cu alte fenomene. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara. pe frunzele de la baza butucului.de culoare variabila.dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor.determinand simptomele caracteristice. Daunelle sunt provocate de adulti. Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3. Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia. Biologia. acarieni.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie. conifere mur.circulatia normala a sevei elaborate este afectata.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea .Prin actiunea mecanica si chimica a salivei. larve si nimfe. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu.uscaciuni. de obicei fiind verzi-galbui.arsuri.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie.5 mm cu arip membranoase translucide.

Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune. Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie.Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube.Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice.plantiei. Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi . -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga. dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca .Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.

Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina.iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare. apoi frunzele si ciorchini in crestere.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0. vizibile pe ambele parti ale limbului.primordiile foliare si florare.Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag.5% zahar Coniella diplodiella Simptome . In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati. continuandusi ciclul biologic. acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa. Biologia.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura. prin intepare si sugerea sucului celular.frunzele si inflorescentele.Florile atacate se necrozeaza si cad.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere .Odata cu dezmuguritul.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale. formele hibernante invadeaza tineri muguri.

ingropate in epiderma bobului.initial brun-violet apoi alb cenusi.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.Atacul afecteaza boabele.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor . acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice.asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol. .In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful