Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

la început gãlbui apoi negricioase.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii).miros de mucegai. din familia Erysiphaceae. sferice cu . gãlbui. Conidiile mature sunt elipsoidale. putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii. care sunt periteciile ciupercii. Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw..Miceliul ciupercii este ectoparazit. care pãtrund în celulele epidermice. Agentul patogen. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre. ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri. Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli. clasa Ascomycetes.) Burr. ordinul Perisporiales.

de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã. pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. ei ajung la maturitate toamna. Combatere.si de umiditatea moderatã a aerului. cuprinsã între 50-80%. când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie. vor fi scosi si arsi. iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie. Dupã ce s-au produs infectiile. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori. combaterea buruienilor. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie. Pe parcursul perioadei de vegetatie. nu-si mai pãstreazã viabilitatea. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium.Deseori în naturã. prãsit. în jur de 20-25°C.perete subtire parenchimatic. ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare. mai ales în perioadele de secetã.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate. Ele sunt prevãzute cu apendici lungi.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. Se . elipsoidali hialini si unicelulari. când perioada de incubatie este între 7-10 zile. legat.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor. iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C.în conditiile din tara noastrã.5%. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1.Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . Primãvara miceliul intrã în activitate. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie.

04-0. Muscat Ottonel. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. în ţara noastră. au un contur difuz. flori.05% sau cu 2. Cabernet Sauvignon. Tratamente curative cu Karathan 0. Aceasta determină. Traminer roz. Feteascã albã. Morestan 0. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii. continuându-se pânã acestea ajung în pârg. Soiuri sensibile: Riesling Italian. la câţiva cm.04-0. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. cârcei.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. Simptome. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. În primăvară. lăstari tineri.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii. etc. se constată prezenţa unui puf albicios. Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei . centrul acestor pete se brunifică. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. Cu timpul.recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente. când bobitele sunt mici. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată). ce determină o evoluţie rapidă. ciorchini şi boabe. Soiuri rezistente: Select.08%. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană. (stadiul petelor untdelemnii). Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. caracteristic. Mana vitei de vie atac pe ciorchine . faza de "pete untdelemnii" nu mai apare. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã. Grasã de Cotnari. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Atacul pe frunze.

care pe timp umed. când frunzele devin mai rezistente. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". în urma infecţiilor apar pete mici. iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. colţuroase. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. se acoperă cu un puf albicios. ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. poartă numele . Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri. pe timp secetos. pe care-l prezintă sucul celular. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. alcătuit din masa de miceliu cu spori. permit ieşirea miceliului în exterior. prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. de 1-2 mm în diametru. Ciorchinii mici. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi. Către toamnă. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. în această fază. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă.La soiurile cu struguri roşii sau negri. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. ce apar în preajma nodurilor. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. Coardele atacate nu se maturează. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. Bobiţele atacate se brunifică. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor. în dreptul cărora scoarţa este moartă. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună.

dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC. prevăzuţi cu un perete gros. prelungiri ale sifonoplastului. Către toamnă. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati. Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv."putregai brun" . ciuperca emite în afarã.acestia sunt hialini.între 200-300. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii. Aceştia sunt sferici.Toamna. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. Agentul patogen . prin ostiola stomatelor. ultimele ramuri purtând numele de sterigme. începând din luna august si pânã în octombrie. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii. în frunzele cu pete de mozaic. de care se prind conidiile. Dupã o perioadã de hrãnire. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. ajungând la 200-1250 pe mm2 . Oosporii sunt sferici. hialine. Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare. de varã). Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. reniformi. cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. ele sunt lat ovale sau elipsoidale. Ele se formeazã în numãr foarte mare . în frunzele mozaicate.Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore). bruni. clasa Phycomycetes. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare. ramificate monopodial .Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. de culoare brunã si prevãzuti cu un . de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire.conidioforii . organe de rezistentã si de iernare ale patogenului. Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile.

Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. iar . frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol. iar în acest caz. la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. stadiul de vegetatie al vitei de vie .endospor. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. Deoarece zoosporii germineazã esalonat. proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. In anii de manã. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã . aparitia conidioforilor si microconidiilor . Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului. în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie. durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie. endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. primãvara. temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor. înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. În primăvară.Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii.Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie. Zoosporii eliberati din macroconidii. se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii.pentru ca infectia primarã sã aibã loc.

sporul crapă. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz. Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. Numărul sporilor de vară. iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie. este foarte mare. care au cam 5 cm în diametru. Ajunşi pe organele viţei de vie. ce va cădea pe sol.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile. sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). În timpul ploilor repezi din primăvară. sporii după ce stau în picăturile de apă. Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). ce poartă spori.optimum de 22-23oC). sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. organe ale plantei receptive la mană. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. Aceste infecţii. Stabilirea momentului când are loc o infecţie . În timpul germinării. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). ce se formează pe miceliu. timp de 1. produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. fiind cuprins între 200-400. În anii favorabili pentru mană. După ce se produc infecţiile primare. Uneori. Acest proces poartă numele de contaminare primară. în funcţie de numărul şi durata ploilor. produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate.5-2 ore. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe.

cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. Italia. după efectuarea ultimei contaminări secundare. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. astfel: stropitul întâi.secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei. Rafailă şi col. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. Regina viilor. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. Printre acestea cităm: Afuz-Ali. Berlandieri x Riparia. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. Spre toamnă. legatul. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. Cardinal. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. se face înainte de înflorit. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. favorabilă infecţiilor de mană. folosiţi ca portaltoi. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. Riesling italian. Muscat Hamburg. Fetească albă. Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0. Chasselas. (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze. manifestându-se cu intensitate în toamnele . sub forma cărora ciuperca iernează. ciuperca formează sporii de rezistenţă. duc la reducerea numărului de infecţii. Fetească regală. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. Perlă de Csaba. cu zeamă bordoleză 0. în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente. stropitul al doilea. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. Vitis berlandieri. Solonis x Riparia etc Combatere. Băbească neagră etc. cum sunt: Vitis riparia. 3. De asemenea. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. Cercetările efectuate de către C.

unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor. cu procent scãzut de alcool si greu de conservat.Ciuperca atacã frunzele.Sunt cazuri când. nemaiputându-se obtine vinuri rosii. la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor. Pe frunze apar pete. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe. frecventa si intensitatea atacului. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã.Boala este frecventã la strugurii de masã. In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. în unii ani. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . se acumuleazã . insecte).Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole. de prezenta rãnilor produse de grindinã.Dacã intervine o perioadã secetoasã.ploioase. Pe lãstari infectia începe de la noduri.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile. spre toamnã. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã. lãstarii tineri ciorchinii si boabele.pielita boabelor se stafideste. în plantatiile însorite si bine aerisite. fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis. se înmoaie. supuse îmbolnãvirilor (casare. a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere. Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%. Frunzele atacate se rãsucesc si cad. cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite. bãlosire).Pe frunze si lãstari. Simptome . putând cuprinde ciorchinele în întregime. pe timp cald si uscat.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii.Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. când pagubele pot fi deosebit de mari. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor.

Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil". Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase.mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe.Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux. ordinul Pezizales. lipsite de haustori. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%. bruni la . Acest caz.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana. bogat ramificate de culoare brunã. Putregaiul cenusiu Agentul patogen. familia Helotiaceae. destul de grosi septati. Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari. ramificati. Miceliul este format din filamente septate.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By. pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari. Tãmâioasã românesc. Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Conidioforii sunt lungi. clasa Ascomycetes.

4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine. Apoteciile sunt lung pedunculate. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate. elipsoidali.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). tari. în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii. .de culoare brun olivacee. Combatere. Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi.ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase.prin copilit si cârnit la timp. negri. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti).Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. Derosal sau tiofanat de metil si etil. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie. Conidiile sunt unicelulare. hialini. pe ciorchini si lãstarii uscati. Primãvara. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii.2%.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf. unde sunt aproape hialini.în concentratie de 0. deoarece înlãturã acest neajuns. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu. Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. înainte ca putregaiul sã producã pagube. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie. Fundazol. cu membranã dublã. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute.Pe frunzele de vitã cãzute. neregulati ca formã.In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2. Faltan. ovale sau elipsoidale . Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. producând infectii. Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum.

dacă acestea nu sunt dezinfectate. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad. de animale şi de oameni. spongioase. de forme si dimensiuni diferite. Simptome:pe tulpinile multianuale. apoi cresc. in anul viitor aparand altele noi.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani.3. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. prin particulele de sol purtate de vânt. pe coarde. la viţa-de-vie predomină biotipul trei.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator. • În general. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol.Butucii atacati au frunzele slab conturate. devenind brune sau brun inchis. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri. fie prin lucrări mecanice sau manuale. Tumorile sunt la inceput mici. albicioase. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii. • Patogenul prezintă trei biotipuri. prin apa de ploaie. • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor. lemn anual apar tumori sau gale. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri .Cancerul bacterian. brate.

d.a. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse. gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate. ducand la necrozare. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri. uscaturile fiind arse. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ.umede si compacte. vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv. tesutul plantei este serios afectat. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. reci. umede. Dupa curatare. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor.m. In anul urmator isi face din nou aparitie s. putrezesc. principalul factor de declansare a cancerului bacterian .

Agentul patogen . prin . Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii. asimetrice si cu numeroase pete clorotice. lastarul luând aspectul de tufa deasa.Virusul are forma poliedrica. bobitele ramân mici si nu se matureaza. devirozarea altoiului folosit în viticultură. diferentiindu-se de cele sanatoase. dispuse în zig-zag.4. iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati.Scrut nodarea. cristalele masurând 30 mµ. Ca aspect general. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform. Profilaxie şi terapie. Datorita acestui fapt. frunzele apar înghesuite.Transmiterea virusului se poate face prin altoire. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. În tara noastra. vegeteaza defectuos. plantele sunt mai mici ca talie. deformate. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index. Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. în caz de infecţie. Simptome. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere". cu internodii scurte.

forme variabile.Pe frunze apar pete rare. la inceput. combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu. 1996). Pseudopeziza tracheiphilla Simptome.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de . 5.Boala petelor rosii. se impune cu necesitate. la inceput mici. De asemenea. apoi se extind. o mare parte din limb raman verzi doar nervurile.termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. Petele au culoare galbena.

Simtome. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular.Aratul adanc. Profilaxia. Tratament . 6. forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei.Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime.Esca si bda .deoarece la ora . prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L. blocand partial sau total circulatia sevei.Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”.

3-1. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol. -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor . astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie. . lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice . Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc. 7. Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore .Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta. toate resturile trebuie arse.5 cm.Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur. avand diametre cuprinse intre 0.Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate. de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura.A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta.Escorioza vitei de vie. iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta.actuala este imposibila detectarea lor.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa .deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km.In zonele detecate cu D.In urma atacului boli. Simptome.B.

Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci . zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor. cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%. Biologia.Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala.grasa de cotnari .Colonizarea lastarilor se face in doua moduri.muscat ottonel.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km .merlot. Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive.acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor.Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc . aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate). cardinal.

mitriam zinc. cu produse pe baza de mancozeb.galicola radicicola sexuata si sexupara.Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie. drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae. 2. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf. Biologia.Un tratament. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere .Daca nu e necesar tratamentul nu se face.iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30. propineb. orientarea etc.se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 .Doua tratamente. Filoxera agricola. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) .aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. maneb.Strategia de combatere.

Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale. O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %.deci aceasta lucrare nu necesita mult timp. partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata. Antracnoza.(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara.Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 . O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului . iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios. frunzele fiind mici si palide .acesta ataca toate organele verzi ala plantei. deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei. Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze. ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze . deoarece acestia sunt mult mai rezistenti. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent. Simptome.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa .

cm. existenta in ani trecuti a infectiei .In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida.Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva.Pe . cu haloul brun negricios. Simptome Primul simtom se manifesta primavara . iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara.Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie.ploi abundente.pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie.stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina. Metode chimice.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli. deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol.Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm.In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad.

purtatoare de germeni. ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti. Strategi de combatere.9 .lastari15 cm inainte de inflorire .umiditatea ridicata . iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. -lastari 4-8 cm st.arderea materialului rezultat dupa taiere. pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol. existenta unui focar .Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite. Profilaxia. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor. Conditi favorabile pentru infectie.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati.se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative.

Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa .Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere. Biologia.Larvele sunt omizi de diferite forme.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute. Strategia de combatere.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile.Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori.>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul. Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana .Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor. dar cu caractere generale comune. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C. iar entomofanuna utila se protejaza. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului.

femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15. Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.Larvele se . iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana.Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase.

Ciorchinele prezinta de asemenea simptone. boabele avand o asezare rarefiata.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica. rahisul alungindu-se ramane subtire. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile.frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva. petiolul si nervurile devin negre-brune. Carente de magneziu. Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor.Frunzele se coloreaza .De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali.Principalele cauze ale . Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol. Carente de nutritie.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor. deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai.Acestea ajung sa se necrozeze si cad.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui. inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei.hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat. acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor.

Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor . acstea rasucindu-se spre partea superioara.exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza. esxces de cupru.Limbul frunzei se coloreaza galben pai . Carente de potasiu.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival. In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie. exceptie facand nervurile care ramana verzi.excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot.absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe .Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului. sol rece primavara. exces de acid fosforic . Carente de fier.Find raspandita in majoritatea potgoriilor. Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.internozile find scurte si in zig-zag. . acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei.La baza clorozei ferice stau doi factori.

Metode de prevenire.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului. Ingheturile tarzi de primavara.Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai.Mult timp pagubele cauzate de aceasta .Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C.8-1. Cicara verde. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.2 m de sol.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.drenarea maselor de aier rece.cand temp.protejatea plante cu paie cartoane rogojini.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale. pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.avertizarea ingheturilor.

Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu. Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia. larve si nimfe. acarieni.arsuri.determinand simptomele caracteristice.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie. Daunelle sunt provocate de adulti.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1. de obicei fiind verzi-galbui. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului. perturbari fiziologice si morfologice.de culoare variabila.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie.5 mm cu arip membranoase translucide. Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3. Biologia.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea .boala au fost confundate cu alte fenomene. conifere mur. carenti de nutritie. pe frunzele de la baza butucului.circulatia normala a sevei elaborate este afectata.uscaciuni.dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor.

Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi .Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube. Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga.Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice. Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca .Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.plantiei. dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri.

Biologia. Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina.primordiile foliare si florare.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere . In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati. continuandusi ciclul biologic.Florile atacate se necrozeaza si cad.Odata cu dezmuguritul.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0. formele hibernante invadeaza tineri muguri.Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase. vizibile pe ambele parti ale limbului. acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa.frunzele si inflorescentele. prin intepare si sugerea sucului celular.iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale. apoi frunzele si ciorchini in crestere.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune.5% zahar Coniella diplodiella Simptome .Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura.

asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp.Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice. acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica . .In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol.Atacul afecteaza boabele.initial brun-violet apoi alb cenusi.ingropate in epiderma bobului.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful