P. 1
Bolile Vitei de Vie Si Tratamente Specifice

Bolile Vitei de Vie Si Tratamente Specifice

|Views: 1,478|Likes:
Published by Plesu Daniel

More info:

Published by: Plesu Daniel on Feb 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2013

pdf

text

original

Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

Conidiile mature sunt elipsoidale.) Burr. Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli.. care sunt periteciile ciupercii. putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii.miros de mucegai.Miceliul ciupercii este ectoparazit. gãlbui. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase. ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri. din familia Erysiphaceae. sferice cu .Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre. clasa Ascomycetes. Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw. Agentul patogen. ordinul Perisporiales. care pãtrund în celulele epidermice. la început gãlbui apoi negricioase.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii).

legat.Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie. prãsit. vor fi scosi si arsi. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C.Deseori în naturã. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium. Dupã ce s-au produs infectiile. Ele sunt prevãzute cu apendici lungi. de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã. în jur de 20-25°C. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. nu-si mai pãstreazã viabilitatea.în conditiile din tara noastrã. ei ajung la maturitate toamna.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor. când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari.si de umiditatea moderatã a aerului. mai ales în perioadele de secetã. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie. Primãvara miceliul intrã în activitate. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot.perete subtire parenchimatic. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere. Pe parcursul perioadei de vegetatie. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat. iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara. Se . iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate.5%. pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare. elipsoidali hialini si unicelulari. combaterea buruienilor. cuprinsã între 50-80%. Combatere. când perioada de incubatie este între 7-10 zile.

Mana vitei de vie atac pe ciorchine . cârcei. au un contur difuz. Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată). Traminer roz.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. continuându-se pânã acestea ajung în pârg. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Cabernet Sauvignon. ciorchini şi boabe. lăstari tineri. caracteristic. flori. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. centrul acestor pete se brunifică. Tratamente curative cu Karathan 0. petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. când bobitele sunt mici. Aceasta determină. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. În primăvară. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. Atacul pe frunze. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii. Feteascã albã. la câţiva cm. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. Muscat Ottonel. Cu timpul. Soiuri sensibile: Riesling Italian. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii.04-0. ce determină o evoluţie rapidă. în ţara noastră.recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente.04-0.05% sau cu 2. (stadiul petelor untdelemnii). etc. atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. Soiuri rezistente: Select. iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios. Grasã de Cotnari. Morestan 0. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. faza de "pete untdelemnii" nu mai apare. Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei . se constată prezenţa unui puf albicios.08%. Simptome.

petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. care pe timp umed. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. Către toamnă. în urma infecţiilor apar pete mici. Ciorchinii mici. colţuroase. alcătuit din masa de miceliu cu spori. Bobiţele atacate se brunifică. Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. poartă numele . iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă. ce apar în preajma nodurilor. permit ieşirea miceliului în exterior. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună. când frunzele devin mai rezistente. procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor. Coardele atacate nu se maturează. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. pe care-l prezintă sucul celular. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri. care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. în dreptul cărora scoarţa este moartă. prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. se acoperă cu un puf albicios. pe timp secetos.La soiurile cu struguri roşii sau negri. în această fază. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi. de 1-2 mm în diametru. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb.

prelungiri ale sifonoplastului. de culoare brunã si prevãzuti cu un . începând din luna august si pânã în octombrie. Oosporii sunt sferici. în frunzele cu pete de mozaic. Dupã o perioadã de hrãnire. ajungând la 200-1250 pe mm2 . Agentul patogen . Ele se formeazã în numãr foarte mare . Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare.Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. în frunzele mozaicate. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati."putregai brun" . Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile. de varã). hialine. organe de rezistentã si de iernare ale patogenului. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. de care se prind conidiile. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii. Către toamnă. bruni.între 200-300.Toamna.acestia sunt hialini. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. reniformi. cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. Aceştia sunt sferici. prin ostiola stomatelor. Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv. ultimele ramuri purtând numele de sterigme. clasa Phycomycetes. ele sunt lat ovale sau elipsoidale. ramificate monopodial .conidioforii . prevăzuţi cu un perete gros. de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire. ciuperca emite în afarã. Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore).

proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã . înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie. la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC. Zoosporii eliberati din macroconidii. In anii de manã. iar . Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului. Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor. stadiul de vegetatie al vitei de vie . Deoarece zoosporii germineazã esalonat. iar în acest caz. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol.Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor. primãvara.endospor. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult. În primăvară.pentru ca infectia primarã sã aibã loc. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie.Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie. aparitia conidioforilor si microconidiilor . endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm. se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie. durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie.

este foarte mare.5-2 ore. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. Aceste infecţii. iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. timp de 1. produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. Ajunşi pe organele viţei de vie. produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. În anii favorabili pentru mană. După ce se produc infecţiile primare. În timpul germinării.optimum de 22-23oC). Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie. fiind cuprins între 200-400. În timpul ploilor repezi din primăvară. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). Uneori. Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Numărul sporilor de vară. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. ce se formează pe miceliu. ce va cădea pe sol. Acest proces poartă numele de contaminare primară. sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor. organe ale plantei receptive la mană. Stabilirea momentului când are loc o infecţie . ce poartă spori. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe. produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. care au cam 5 cm în diametru. în funcţie de numărul şi durata ploilor. sporul crapă. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile. sporii după ce stau în picăturile de apă.

după efectuarea ultimei contaminări secundare. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. stropitul al doilea. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. favorabilă infecţiilor de mană. Vitis berlandieri. (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care. ciuperca formează sporii de rezistenţă. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite. soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze. Printre acestea cităm: Afuz-Ali. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. Fetească regală. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. Italia. Cardinal. Berlandieri x Riparia. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor. Regina viilor. Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0. Solonis x Riparia etc Combatere. duc la reducerea numărului de infecţii. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). manifestându-se cu intensitate în toamnele .secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. cu zeamă bordoleză 0. se face înainte de înflorit. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. Riesling italian. Băbească neagră etc. Cercetările efectuate de către C. Muscat Hamburg. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. cum sunt: Vitis riparia. Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. 3. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente. legatul. Perlă de Csaba. Chasselas. sub forma cărora ciuperca iernează. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. Fetească albă. De asemenea. folosiţi ca portaltoi. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. Rafailă şi col. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. Spre toamnă. în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente. astfel: stropitul întâi.

a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi.Dacã intervine o perioadã secetoasã. bãlosire). se acumuleazã . Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%. la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. Pe frunze apar pete. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor.Sunt cazuri când.Pe frunze si lãstari. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor. frecventa si intensitatea atacului.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile. insecte). în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole.Ciuperca atacã frunzele.Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. putând cuprinde ciorchinele în întregime. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis. când pagubele pot fi deosebit de mari.Boala este frecventã la strugurii de masã. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã. Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe. Frunzele atacate se rãsucesc si cad. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. de prezenta rãnilor produse de grindinã. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi.ploioase.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã. pe timp cald si uscat. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere. cu procent scãzut de alcool si greu de conservat. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta. în plantatiile însorite si bine aerisite. cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor. Pe lãstari infectia începe de la noduri. Simptome . spre toamnã. în unii ani. unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor.Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. nemaiputându-se obtine vinuri rosii. lãstarii tineri ciorchinii si boabele. se înmoaie.pielita boabelor se stafideste. supuse îmbolnãvirilor (casare. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã.

Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe.Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux. Acest caz. Tãmâioasã românesc.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase. ordinul Pezizales. bogat ramificate de culoare brunã.mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe. Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari. destul de grosi septati. clasa Ascomycetes.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana. Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil". pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari. Putregaiul cenusiu Agentul patogen. familia Helotiaceae. lipsite de haustori. bruni la . Conidioforii sunt lungi.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%. ramificati. Miceliul este format din filamente septate.

Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie. hialini. Fundazol. înainte ca putregaiul sã producã pagube. deoarece înlãturã acest neajuns. ovale sau elipsoidale . Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. Conidiile sunt unicelulare.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute.în concentratie de 0.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate.ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase.4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti).prin copilit si cârnit la timp. Combatere. negri. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must. pe ciorchini si lãstarii uscati.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. Derosal sau tiofanat de metil si etil.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). elipsoidali. Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie. Apoteciile sunt lung pedunculate.de culoare brun olivacee. neregulati ca formã. Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum.2%.In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie.Pe frunzele de vitã cãzute. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. cu membranã dublã. producând infectii. Primãvara. în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii. . Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). tari. din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii. Faltan. unde sunt aproape hialini.

Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara. devenind brune sau brun inchis. la viţa-de-vie predomină biotipul trei. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad. dacă acestea nu sunt dezinfectate. fie prin lucrări mecanice sau manuale. brate. spongioase. albicioase. lemn anual apar tumori sau gale. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice.Cancerul bacterian. • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor. Tumorile sunt la inceput mici.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. prin particulele de sol purtate de vânt. pe coarde.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. • În general. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol. in anul viitor aparand altele noi. Simptome:pe tulpinile multianuale. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri .3. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri. • Patogenul prezintă trei biotipuri. apoi cresc. de animale şi de oameni. de forme si dimensiuni diferite. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual. unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani. prin apa de ploaie. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii.Butucii atacati au frunzele slab conturate.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani.

Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv. umede. ducand la necrozare. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor.m. principalul factor de declansare a cancerului bacterian . reci. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse.umede si compacte. vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate. vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. putrezesc. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele.a. Dupa curatare. gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri.d. In anul urmator isi face din nou aparitie s. tesutul plantei este serios afectat. uscaturile fiind arse.

deformate. plantele sunt mai mici ca talie. cu internodii scurte. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere". vegeteaza defectuos. Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii. cristalele masurând 30 mµ. asimetrice si cu numeroase pete clorotice.Transmiterea virusului se poate face prin altoire. diferentiindu-se de cele sanatoase. În tara noastra. Ca aspect general. prin . Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. devirozarea altoiului folosit în viticultură. Profilaxie şi terapie. lastarul luând aspectul de tufa deasa.4. în caz de infecţie. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. dispuse în zig-zag.Virusul are forma poliedrica. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. bobitele ramân mici si nu se matureaza.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform. Datorita acestui fapt. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati. Agentul patogen . iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica. iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index. Simptome.Scrut nodarea. frunzele apar înghesuite.

5.Pe frunze apar pete rare. apoi se extind. Petele au culoare galbena.termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. forme variabile. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de . Pseudopeziza tracheiphilla Simptome. 1996). combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii.Boala petelor rosii. la inceput. la inceput mici. se impune cu necesitate. De asemenea.

Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime. forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei.In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”. Tratament .tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard. blocand partial sau total circulatia sevei. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular. Simtome.deoarece la ora .Aratul adanc. 6. prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.Esca si bda . Profilaxia.

Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm.B.3-1. Simptome.In urma atacului boli. de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura.A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta. 7. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc. Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore .actuala este imposibila detectarea lor. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol. lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice .Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie. toate resturile trebuie arse. avand diametre cuprinse intre 0.In zonele detecate cu D. iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta. -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor .Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa .deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km. .Escorioza vitei de vie.5 cm. astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie.

merlot. cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%.Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc . zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor. cardinal.Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala.muscat ottonel. Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive.grasa de cotnari . Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate).Colonizarea lastarilor se face in doua moduri.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km .acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor. aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C. Biologia. Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci .

Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) . Filoxera agricola.Daca nu e necesar tratamentul nu se face.se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie. drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae.Strategia de combatere.galicola radicicola sexuata si sexupara.iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte. propineb. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul.Un tratament. Biologia.Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie.mitriam zinc. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere . In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf.Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 . cu produse pe baza de mancozeb. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. maneb.Doua tratamente. orientarea etc. 2.

deoarece acestia sunt mult mai rezistenti.Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa . deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre. O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 . Simptome.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria.deci aceasta lucrare nu necesita mult timp.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului . partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata. frunzele fiind mici si palide .acesta ataca toate organele verzi ala plantei. Antracnoza. iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios.(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara. ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze . Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara.

Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina. iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara.Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie. Simptome Primul simtom se manifesta primavara .In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad. cu haloul brun negricios. existenta in ani trecuti a infectiei . Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva. Metode chimice.Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea.Pe .pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie.stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat.ploi abundente.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli. deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre.cm.

pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.lastari15 cm inainte de inflorire . Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati. purtatoare de germeni.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei.arderea materialului rezultat dupa taiere. Profilaxia.umiditatea ridicata . ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative.Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite. Conditi favorabile pentru infectie. Strategi de combatere. -lastari 4-8 cm st.araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol.9 . existenta unui focar .Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati.

Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori. Strategia de combatere.Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa . Biologia. dar cu caractere generale comune. Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana .5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm.Larvele sunt omizi de diferite forme. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului. iar entomofanuna utila se protejaza.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere.>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C.

Larvele se .Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15. iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol. Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe.Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana.

Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva. rahisul alungindu-se ramane subtire. Carente de nutritie.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui. Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor. petiolul si nervurile devin negre-brune. Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol. acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile. Carente de magneziu. inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali.hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot.Principalele cauze ale . deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai. Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone. boabele avand o asezare rarefiata.Acestea ajung sa se necrozeze si cad.Frunzele se coloreaza .frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui.

exceptie facand nervurile care ramana verzi. Carente de fier.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot.Find raspandita in majoritatea potgoriilor.absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier. acstea rasucindu-se spre partea superioara. esxces de cupru. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor . acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei.Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe . Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei.excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini.Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului.tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate.Limbul frunzei se coloreaza galben pai . sol rece primavara. In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie. .internozile find scurte si in zig-zag.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza.Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.La baza clorozei ferice stau doi factori. Carente de potasiu.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival. exces de acid fosforic .

ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite. pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.drenarea maselor de aier rece.protejatea plante cu paie cartoane rogojini.Mult timp pagubele cauzate de aceasta .2 m de sol.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.avertizarea ingheturilor.Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.8-1. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor. Cicara verde.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale.Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol. Metode de prevenire.cand temp.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania. Ingheturile tarzi de primavara.

arsuri. conifere mur. larve si nimfe. de obicei fiind verzi-galbui. perturbari fiziologice si morfologice.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea . Biologia.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini. pe frunzele de la baza butucului.circulatia normala a sevei elaborate este afectata. acarieni. Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3.determinand simptomele caracteristice. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara. Daunelle sunt provocate de adulti. Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia.dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului.uscaciuni.5 mm cu arip membranoase translucide.de culoare variabila.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand. carenti de nutritie.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica.boala au fost confundate cu alte fenomene.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie.

Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice. dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga.Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube. Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca . Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune. Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi .Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.plantiei.

primordiile foliare si florare. continuandusi ciclul biologic.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase. prin intepare si sugerea sucului celular. Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina.Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere . Biologia.5% zahar Coniella diplodiella Simptome .Odata cu dezmuguritul. formele hibernante invadeaza tineri muguri.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura.Florile atacate se necrozeaza si cad. apoi frunzele si ciorchini in crestere. vizibile pe ambele parti ale limbului. In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0. acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa.iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale.frunzele si inflorescentele.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune.

In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol.Atacul afecteaza boabele.In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .ingropate in epiderma bobului. .initial brun-violet apoi alb cenusi.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice.Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici. acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor .asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->