Bolile vitei de vie si tratamente specifice

1.Fãinarea vitei de vie - Uncinula necator
Fãinarea vitei de vie sau oidium -ul este o boalã originarã din America de Nord. In Anglia, a fost semnalatã în 1845,de unde apoi s-a rãspândit în toate tãrile europene.La noi în tarã a fost semnalatã în 1851. Astãzi se întâlneste în podgoriile din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, uneori putând depãsi pierderile produse de manã.

Simptome. Sunt atacate toate organele vitei de vie: frunze, lãstari ierbacei, ciorchini, boabe, din primãvarã pânã toamna târziu.Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistenţă în scoarţa şi mugurii infestaţi încă din toamnă. Primăvara, după umflarea mugurilor, miceliul devine activ şi produce conidiile care contribuie la infecţia primară

Pe frunzele bolnave se observã o pâslã albicioasã, constituitã din miceliul ciupercii, formând petele mai mult sau mai putin întinse, pe ambele fete ale limbului. Sub pâsla de miceliu, tesuturile bolnave sunt brunificate, necrozate. Frunzele atacate îsi rãsucesc marginile în sus, se usucã si rãmân prinse de coarde , ele nu cad decat toamna.Atacul semnalat pe partea inferioara a frunzei se poate confunda cu cel de mana, pentru a putea identifica corect fainarea se pune frunza intr-un

mediu umed cateva ore,daca frunza nu se va acoperi cu miceliul ciupercii este clar atac de fainare. Pe lãstari nelignificati, se observã aceleasi pete albicioase, uneori pulverulente.Lastarii acoperiti de miceliu nu mai cresc, capata un aspect caracteristic- drapel. Pe lãstarii lignificati, se observã numai pete brun roscate.
Fainarea pe lastari nelignificati

Fainarea pe lastari lignificati

Fainarea pe boabe

Pe ciorchini, atacul este frecvent si pãgubitor. Boabele sunt atacate în toate fazele de dezvoltare.Ele sunt acoperite de o pâslã albicioasã sub care pielita bobului se necrozeazã si crapã, continutul se scurge si sâmburii devin aparenti. In atacuri puternice, toate boabele sunt crãpate iar ciorchinii distrusi în totalitate emanã de la distantã un

gãlbui. Fãinarea vitei de vie este produsã de Uncinula necator (Schw. ordinul Perisporiales. putin flexuosi la bazã si poartã lanturi scurte de conidii. Conidiile mature sunt elipsoidale.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate apar niste puncte negre.) Burr. iar ca organe de fixare prezintã apresori din dreptul cãrora se diferentiazã haustori în formã de balonase.Miceliul ciupercii este ectoparazit. Agentul patogen.miros de mucegai. clasa Ascomycetes. sferice cu . Pe miceliu se formeazã conidioforii ciupercii care sunt simpli. ele rãspândesc ciuperca în perioada de vegetatie aceastã formã conidianã a ciupercii este cunoscutã sub numele de Oidium tuckeri. la început gãlbui apoi negricioase. din familia Erysiphaceae.. care pãtrund în celulele epidermice. care sunt periteciile ciupercii.Cãtre sfârsitul verii pe organele atacate se formeazã peritecii (cleistotecii).

legat. odatã cu pornirea în vegetatie a vitei de vie.Ploile abundente împiedicã evolutia bolii pe de o parte deoarece conidiile nu germineazã în picãturile de apã si pe de altã parte este împiedicatã evolutia bolii prin " spãlarea" conidiilor. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie : pentru a reduce sursa de infectie din plantatie. Pe parcursul perioadei de vegetatie. se observã hiperparazitismul ciupercii Cicinnobolus cesatii care distruge miceliul si conidiile de Oidium. când atacul pe ciorchine si boabe produce pagube forte mari. în jur de 20-25°C. Combatere. In peritecii se formeazã mai multe asce ovoide cu câte 4-6 ascospori. Se .Cercetãrile au arãtat cã ascosporii au rol redus în infectiile de primãvarã deoarece . ciuperca se rãspândeste prin conidii care produc infectii secundare. pe miceliu se diferentiazã conidiofori cu conidii prin care se fac infectiile primare. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de combatere chimicã : înainte de pornirea în vegetatie.perete subtire parenchimatic. cuprinsã între 50-80%. Aplicarea corectã a îngrãsãmintelor evitându-se excesul de azot. iar cei care nu se degradeazã pânã primãvara.Deseori în naturã. Primãvara miceliul intrã în activitate. al doilea prãfuit se executã fungicide sistemice pe bazã de Benomyl cât cu diferiti tiofanati. dupã pornirea în vegetatie când lãstarii au câtiva cm plantele se prãfuiesc cu sulf pulbere. de 37 ori mai lungi decât diametrul periteciei si rãsuciti spre vârf în formã de cârjã sau în spiralã.Ciuperca ierneazã sub formã de miceliu de rezistentã în scoartã si în mugurii lãstarilor infectati sau sub formã de peritecii. vor fi scosi si arsi. nu-si mai pãstreazã viabilitatea.si de umiditatea moderatã a aerului.în conditiile din tara noastrã. aplicarea corectã a lucrãrilor de întretinere: tãiat. mai ales în perioadele de secetã. iar butucii puternic infectati ce constituie focare de infectie. prãsit. elipsoidali hialini si unicelulari. Dupã ce s-au produs infectiile. ei ajung la maturitate toamna. plantele vor fi stropite cu zeamã sulfocalcicã sau Dibutox 1-1. când perioada de incubatie este între 7-10 zile. Ele sunt prevãzute cu apendici lungi. evolutia bolii este favorizatã de temperaturi cuprinse între 18 -25°C.Boala este favorizatã de temperaturi ridicate. combaterea buruienilor.5%. se recomandã ca lãstarii atacati sã fie distrusi prin ardere.

etc. Atacul pe frunze. când practic manifestă o rezistenţă sporită la mană.înainte de înflorire sau chiar în timpul înfloritului iar al treilea se face pe ciorchini. Cu timpul. frunzele luând un aspect uscat (stadiul de arsuri pe frunze). Grasã de Cotnari. Feteascã albã. (stadiul petelor untdelemnii). Soiuri rezistente: Select. caracteristic. cu ciorchine de boabe dese si albe sunt mai sensibile decât cele cu boabe cu pielita groasã si coloratã. au un contur difuz. în ţara noastră. Traminer roz.08%. alcătuit din miceliul şi sporii ciupercii.Mana –Plasmopara viticola Cea mai păgubitoare boală la viţa de vie este mana. Prãfuirile cu sulf trebuie fãcute dupã ce roua s-a ridicat pentru a evita aparitia arsurilor pe frunze iar în caz de temperaturi ridicate se va prãfui solul de la baza butucilor. Pe partea inferioară a frunzei în dreptul acestor pete galbene-untdelemnii. Aceasta determină.05% sau cu 2. Simptome. la câţiva cm. Muscat Ottonel. ciorchini şi boabe. Tratamente curative cu Karathan 0. În funcţie de condiţiile climatice (temperatură ridicată în jur de 20-22 grade C şi umiditate accentuată). Boala se manifestă pe toate organele supraterane ale plantei . atingând dimensiuni ce variază de la câţiva mm. Morestan 0. când bobitele sunt mici.04-0.04-0. se constată prezenţa unui puf albicios. iar frunzele nu mai prezintă pe faţa inferioară acel puf albicios. continuându-se pânã acestea ajung în pârg.recomandã cultivarea de soiuri de vitã de vie rezistente. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viţei de vie: frunze. Petele de mană pe frunze au aspect variat în funcţie de momentul când se produce infecţia. Soiuri sensibile: Riesling Italian. În primăvară. cârcei. centrul acestor pete se brunifică. pierderi de recoltă care pot ajunge până la 80-90 %. Cabernet Sauvignon. lăstari tineri. Mana vitei de vie atac pe ciorchine . petele sunt de culoare galbenă-untdelemnie. flori. ce determină o evoluţie rapidă. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafaţă de 10-25 cm2 şi până ce îmbătrânesc. Soiurile de vitã de vie cu pielita boabelor subtiri. faza de "pete untdelemnii" nu mai apare.

Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". procentul mai mare de potasiu cât şi prin pHul neutru spre alcalin. de 1-2 mm în diametru. Ciorchinii mici. Lăstarii ierbacei şi cârceii atacaţi prezintă pete alungite de culoare brună. "putregai gri" sau se brunifică şi se usucă. iau o formă colţurată şi sunt limitate de nervuri. pe timp secetos. Acest aspect parazitar întâlnit pe bobiţele mai dezvoltate. permit ieşirea miceliului în exterior. pe timp umed se îngălbenesc şi se acoperă cu miceliu şi spori de culoare albă. când frunzele devin mai rezistente. În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului puf alb. în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Către toamnă. se zbârcesc şi uneori se desprind de pe ciorchine şi cad cu uşurinţă. iar la cele rezistente faţă de această boală petele se brunifică. deoarece bobiţele tinere neacoperite de stratul ceros. se acoperă cu un puf albicios. colţuroase. Infecţia are loc prin cozile inflorescenţelor. Infecţia pe boabe continuă şi după ce boabele sunt mai mari şi acoperite cu stratul ceros. petele de mană sunt înconjurate de un inel vişiniu. ce apar în preajma nodurilor. Bobiţele atacate se brunifică. Rezistenţa la îmbolnăvire a frunzelor bătrâne poate fi explicată prin procentul mic de apă. Coardele atacate nu se maturează. prin flori sau prin partea mai dezvoltată a codiţei boabelor. atacul de mană apare sub forma unor pete alungite de culoare brună. în urma infecţiilor apar pete mici. poartă numele . care ating aproximativ 2/3 din dimensiunea lor normală. Bobiţele se acoperă cu un puf albicios format din miceliu şi spori. în dreptul cărora scoarţa este moartă. Pe lăstarii mai evoluaţi şi lignificaţi. Atacul pe ciorchinii tineri poate fi foarte periculos în anii cu precipitaţii abundente. în dreptul cărora ţesuturile se brunifică. alcătuit din masa de miceliu cu spori. ciuperca pătrunzând prin partea lăţită a codiţei bobului cât şi prin diferite răni produse de insecte sau grindină. care pe timp umed.La soiurile cu struguri roşii sau negri. în această fază. pe care-l prezintă sucul celular.

Toamna. Oosporii sunt sferici. dacă umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) şi temperatura este cuprinsă între 18-24oC. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celulele parazitate haustori sferici sau piriformi. ajungând la 200-1250 pe mm2 . de care se prind conidiile. începând din luna august si pânã în octombrie. Ele se formeazã în numãr foarte mare . Către toamnă. Aceştia sunt sferici. ciuperca formeazã oogoane si anteridii iar apoi ca urmare a procesului sexual de oogamie sifonogamã apar oosporii. prevăzuţi cu un perete gros. Aceste infectii poartã denumirea de infectii sau contaminãri secundare. Microconidiile sunt luate de curentii de aer si duse la distante mari.Mana este produsã de Plasmopara viticola et de Toni ordinul Oomycetales. de culoare brunã si prevãzuti cu un . de 17-30x10-16µ si au membrana netedã si subtire. reniformi. ciuperca emite în afarã. Formarea miceliului şi a sporilor are loc într-un timp relativ scurt (6-10 ore). de varã). cu 3-4 ramuri perpendiculare între ele. ramificate monopodial . ele sunt lat ovale sau elipsoidale. ciuperca formează organele de rezistenţă şi de iernare. din care iau nastere filamentele de infectie ce pãtrund prin ostiola stomatelor în tesuturile plantei gazdã. Numărul lor variază în funcţie de sensibilitatea soiurilor de viţă de vie faţă de mană cât şi de condiţiile climatice ale anului respectiv.conidioforii . bruni. în frunzele mozaicate. clasa Phycomycetes."putregai brun" . ultimele ramuri purtând numele de sterigme.Aceste conidii sunt mici si se numesc microconidii (sau conidii secundare. Ajunse pe organele vitei de vie ele germineazã rezultând 5-8 zoospori biflagelati. Ele îsi pot pãstra viabilitatea timp de 7-8 zile. Agentul patogen . Dupã o perioadã de hrãnire. sunt usoare si servesc la propagarea ciupercii si producerea de infectii în cursul verii.între 200-300. în frunzele cu pete de mozaic. prin ostiola stomatelor.acestia sunt hialini. hialine. prelungiri ale sifonoplastului. organe de rezistentã si de iernare ale patogenului.

primãvara.pentru ca infectia primarã sã aibã loc. iar în acest caz. Atât infectia primarã cât si cea secundarã depind de o serie de factori : apa de ploaie sã stagneze în vie sau sã existe un exces de apã în sol. Deoarece zoosporii germineazã esalonat. un exospor si un epispor ce rezultã din resturile de citoplasmã a oogonului fecundat. produc filamente de infectie si pãtrund în tesuturile plantei gazdã prin ostiola stomatelor. numãrul infectiilor secundare poate ajunge la 1015 si chiar mai mult.Manifestarea bolii este marcatã de aparitia conidioforilor cu microconidii. îmbibat cu apã si la temperaturi de peste 10°C oosporul crapã. Este posibil ca oosporii sã germineze de timpuriu. care se aflã în bãltoacele din jurul butucilor sunt proiectati pe partea inferioarã a frunzelor îsi resorb flagelii. infectiile primare au loc din aprilie pânã în luna iunie.Dupã infectiile primare sau secundare urmeazã perioada de incubatie. durata incubatiei este în functie de temperaturã si în tara noastrã dureazã în medie 7 zile. endosporul se alungeste si formeazã un promiceliu terminat cu o macroconidie ce contine 15-20 zoospori flagelati. la temperaturi de peste 10oC (maxima fiind de 32oC. incubatia -este perioada dintre contaminare si aparitia primelor simptome de boalã . Ele se mai numesc si conidii primare sau de primãvarã si prin ele se pot produce infectii primare. infectia primarã nu poate avea loc decât dupã ce apar organele plantei receptive la manã.are loc noaptea la temperatura optimã de 18-23°C. iar .Intr-o infectie secundarã se disting trei faze: contaminarea pãtrunderea tubului germinativ al zoosporilor rezultati din germinarea microconidiilor prin orificiul stomatelor. temperatura optimã pentru germinarea oosporilor este de 23°C. proces care are loc în proportie de 90-100% pe fata inferioarã a frunzelor. In anii de manã. frunzele trebuie sã aibã suprafata de cel putin 6 cm.endospor. perioadã în care ciuperca se dezvoltã intracelular. În primăvară. Contaminãrile secundare cu ajutorul microconidiilor se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetatie. Numãrul oosporilor variazã în functie de sensibilitatea soiurilor de vitã de vie fatã de manã dar si de conditiile climatice ale anului respectiv. stadiul de vegetatie al vitei de vie . se hrãneste pe seama tesuturilor parazitate iar pe frunze apar petele untdelemnii. sporii de rezistenţă germinează la suprafaţa solului îmbibat cu apă. înainte ca vita de vie sã intre în vegetatie. în functie de frecventa ploilor ce mentin picãturile de apã pe organele vitei de vie. Zoosporii eliberati din macroconidii. aparitia conidioforilor si microconidiilor . Primãvara oosporii germineazã la suprafata solului.

timp de 1. Sporii sunt luaţi de curenţii de aer şi duşi la distanţe mari. Acest proces poartă numele de contaminare primară. este foarte mare. în tipul careia pe frunze apar pete galbeneuntdelemnii.optimum de 22-23oC). Stabilirea momentului când are loc o infecţie . sunt proiectaţi pe partea inferioară a frunzelor. sporii după ce stau în picăturile de apă. sporii de rezistenţă pot germina de timpuriu. iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare. produc filamente de infecţie ce pătrund în ţesuturile plantei-gazdă prin stomate. produc filamente de infecţie ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). Contaminările secundare cu ajutorul sporilor de vară se pot repeta de mai multe ori în timpul perioadei de vegetaţie. urmează perioada de hrănire a ciupercii în frunză. organe ale plantei receptive la mană. Manifestarea bolii este marcată de apariţia miceliilor (puf alb). În timpul germinării. produse de sporii de vară poartă denumirea de infecţii sau contaminări secundare. ce se formează pe miceliu. înainte ca viţa de vie să intre în vegetaţie şi în acest caz.variază în funcţie de temperatura mediului înconjurător. Lungimea perioadei de hrănire (incubaţie). sporul crapă. Uneori. care au cam 5 cm în diametru. în funcţie de numărul şi durata ploilor. Ajunşi pe organele viţei de vie. În anii favorabili pentru mană. Deoarece sporii de rezistenţă germinează în mod eşalonat(pe măsură ce aceştia ajung la suprafaţa solului şi în funcţie de umiditate) infecţiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Aceste infecţii. Numărul sporilor de vară. infecţia primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele. După ce se produc infecţiile primare. sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor. ce poartă spori. În timpul ploilor repezi din primăvară. ce va cădea pe sol. fiind cuprins între 200-400.5-2 ore. numărul infecţiilor secundare poate ajunge la 10-20 şi chiar mai multe. Ei îşi pot păstra viabilitatea 7-8 zile.

soiurile superioare de masă şi de vin sunt mai sensibile la atac. copilitul cât şi cârnitul se va executa la timp (prin cârnit eliminându-se din vii lăstarii nestropiţi. organele viţei de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanţă care să le protejeze. Se recomandă ca terenul din vii să fie menţinut curat de buruieni pentru a se evita o atmosferă umedă. duc la reducerea numărului de infecţii. În anii cu condiţii climatice normale se aplică 3-4 tratamente. Băbească neagră etc. (1968) au dus la obţinerea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi care. Arăturile prin care frunzele cu sporii de rezistenţă sunt îngropate la adâncimi mai mari. cât şi drenarea terenurilor care reţin puternic apa. Regina viilor. se face înainte de înflorit. când în mod sigur există pericolul unei noi infecţii. Perlă de Csaba. Solonis x Riparia etc Combatere. Vitis berlandieri. cu zeamă bordoleză 0. De asemenea. astfel: stropitul întâi.5 -1 % se efectuează când lăstarii au 6-8 frunze. Combaterea chimică a manei se face la avertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeamă bordoleză 0. Fetească regală. Italia. 3. Chasselas. sub forma cărora ciuperca iernează. după efectuarea ultimei contaminări secundare. Rafailă şi col.secundară şi determinarea duratei perioadei de incubaţie are o mare importanţă în combaterea raţională a manei. stropitul al doilea. Putregaiul cenusiu al strugurilor Botryotinia fuckeliana Putregaiul cenusiu al strugurilor este rãspândit în toate tãrile unde se cultivã vita de vie. mana fiind mai frecventă şi mai păgubitoare în plantaţiile neîngrijite. stropitul al treilea şi eventual al patrulea. Fetească albă. cum sunt: Vitis riparia. Cardinal. care sunt foarte uşor atacaţi de mană). Riesling italian. Spre toamnă.5 %-1 % sau cu alte produse cuprice. ciuperca formează sporii de rezistenţă. Berlandieri x Riparia. după înflorit şi la formarea ciorchinilor. Muscat Hamburg. Cercetările efectuate de către C. În ceea ce priveşte comportarea soiurilor la atacul de mană. pentru ca la apariţia miceliului şi a sporilor. favorabilă infecţiilor de mană. manifestându-se cu intensitate în toamnele . Se recomandă aplicarea unui complex de măsuri agrofitotehnice în plantaţiile viticole. imprimă altoiului o toleranţă sporită faţă de mană. în timp ce soiurile Negru vârtos şi Crâmpoşie sunt mai rezistente. legatul. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubaţie. folosiţi ca portaltoi. Printre acestea cităm: Afuz-Ali.

ploioase. fenomen întâlnit frecvent în timpul ploilor de toamnã. variind în functie de precipitatiile din perioade de coacere a strugurilor. spre toamnã.In tara noastrã se întâlneste în toate podgoriile.Boabele atacate au la început culoare galben deschis sau violacee. Aceastã formã de atac este prezentã în serele de fortat vite altoite si în pepiniere. cât si de crãparea bobitelor ajunse în pârg. Pe lãstari infectia începe de la noduri. boala nu se întâlneste prea des în vii si nu produce pagube. la început gãlbui apoi ruginii sau rosiatice. nemaiputându-se obtine vinuri rosii. Boala este favorizatã de întepãturile insectelor Cochylis si Eudemis. în plantatiile însorite si bine aerisite.Dacã intervine o perioadã secetoasã.Cel mai frecvent si pãgubitor atac este cel de pe ciorchinii de strugure cu boabele mature. Frunzele atacate se rãsucesc si cad. de prezenta rãnilor produse de grindinã. a lãstarilor si distruge calusul ce sudeazã altoiul de portaltoi.Ciuperca atacã frunzele. când pagubele pot fi deosebit de mari. în unii ani. unde tesuturile sunt acoperite cu un mucegai cenusiu caracteristic. unde ciuperca împiedicã dezvoltarea normalã a fruzulitelor. frecventa si intensitatea atacului.pielita boabelor se stafideste.Sunt cazuri când. miceliul si conidiile constituind o puternicã sursã de infectie a strugurilor. putând cuprinde ciorchinele în întregime. pe timp cald si uscat. în timpul depozitãrii si transportului precum si în serele de fortat vitele altoite precum si în pepinierele viticole. ciorchinii se usucã iar boabele pe care se dezvoltã si alte ciuperci saprofite se mumifiazã. coardele si lãstarii zdrobiti de loviturile mecanice (grindinã. crapã si sunt acoperite de un mucegai cenusiu ce se întinde de la o boabã la alta. Pe frunze apar pete.In urma secretãrii de cãtre parazit a oxidazelor. supuse îmbolnãvirilor (casare. Acestea prezintã maximã receptivitate când sucul celular are un procent de zahãr cuprins între 1622%. se acumuleazã . In dreptul lor se dezvoltã mai târziu un mucegai cenusiu format din sporulatiile ciupercii. substantele aromatice si colorante din boabe sunt distruse. Boabele atacate putrezesc si se desprind usor de pe pedunculi. insecte). bãlosire). lãstarii tineri ciorchinii si boabele. în unele podgorii pagubele s-au ridicat la 70-80% din recoltã.Boala este frecventã la strugurii de masã. Simptome . se înmoaie. cu procent scãzut de alcool si greu de conservat.Atacul început în serele de fortat poate continua si în scolile de vite.In plantatiile tinere sau pe rod sunt atacati ciorchinii. la suprafata boabelor nu mai apar conidioforii ciupercii . Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe.Pe frunze si lãstari.

clasa Ascomycetes.mult zahãr deoarece miceliul consumã o cantitate de apã din boabe. bogat ramificate de culoare brunã. desi este dorit de viticultori scade productia cu 40%.Miceliul ciupercii poate trãi ca parazit sau sparofit pe diverse substraturi organice. Tãmâioasã românesc. bruni la . Miceliul este format din filamente septate. destul de grosi septati. ramificati. familia Helotiaceae. pe coline expuse insolatiei puternice se constatã acelasi fenomen si la podgoriile din tara noastrã obtinându-se vinuri licoroase din soiurile Grasã de Cotnari.) Wheltz sin Sclerotinia fuckeliana. lipsite de haustori. ordinul Pezizales. Mustul obtinut are gust specific si aromã plãcutã iar vinurile sunt licoroase si tari.Aceastã formã de manifestare se întâlneste în unele regiuni din Franta (Bordeaux. Aceastã formã de manifestare se numeste "putregai nobil". Champagne) cât si pe valea Rinului iar în unele toamne secetoase. Putregaiul cenusiu Agentul patogen. Pe miceliu se formeazã conidiofori dispusi în tufe. Conidioforii sunt lungi.Putregaiul cenusiu al strugurilor este produs de Botryotinia fuckeliana (De By. Acest caz.

în formã de pâlnie si se formeazã mai rar în anumite conditii. elipsoidali.în concentratie de 0.de culoare brun olivacee. Filamentele de germinatie pãtrund activ prin cuticulã sau pasiv prin rãni produse de grindinã. al doilea în momentul formãrii ciorchinelui si al treilea la coacerea în pârg cu Benlate. Primãvara. deoarece înlãturã acest neajuns.2%. din scleroti sau din conidii rezulta filamente miceliene pe care se formeazã conidiofori cu conidii. tari. Combatere. In urma germinãrii sclerotilor se formeazã conidii sau apotecii cu asce si ascospori (mai rar). Ciuperca ierneazã sub formã de scleroti si miceliu de rezistentã pe lãstarii atacati si coardele atacate. . Apoteciile sunt lung pedunculate.4 ramuri laterale la capãtul cãrora pe sterigme scurte se formeazã conidii dispuse în formã de ciorchine. Se recomandã urmãtoarele mãsuri de profilaxie si combatere : în toamnele ploioase se recomandã culesul viei de timpuriu. Conidiile germineazã usor în sucul zaharat de pe boabe iar filamentele rezultate pãtrund în tesuturi. de asemenea si conidiile sunt rezistente la temperaturi scãzute. pentru ca aceste produse sã nu ajungã în must. In asce se formeazã 8 ascospori unicelulari. Conidiile propagã ciuperca în cursul perioadei de vegetatie. pe ciorchini si lãstarii uscati. înainte ca putregaiul sã producã pagube. neregulati ca formã.Tratamentele cu fungicide sistemice sunt mai bune. producând infectii. tratamente chimice : cu produse pe bazã de Captan.prin copilit si cârnit la timp. unde sunt aproape hialini. Se evitã umiditatea excesivã din zona ciorchinilor prin defolieri de la baza lastarilor. sau de insecte dãunãtoare vitei de vie. hialini. Conidiile sunt unicelulare.Pe frunzele de vitã cãzute. ovale sau elipsoidale . Forma conidianã a ciupercii se numeste Botrytis fuckeliana. Aplicarea primului tratament se face dupã înflorit. cu membranã dublã. negri.care trebuiesc facute cu cel putin 10-14 zile înainte de recoltare. Fundazol. Forma cu scleroti poartã numele Sclerotium durum. Combaterea insectelor dãunãtoare vitei de vie.bazã si din ce în ce mai decolorati spre vârf.In partea superioarã conidioforii se ramificã monopodial prezentând câte 2. Derosal sau tiofanat de metil si etil.ceea ce explicã pagubele foarte mari pe care le produce ciuperca în toamnele ploioase si cãlduroase.Temperatura optimã de dezvoltare a ciupercii este cuprinsã între 22-24°C când perioadea de incubatie este extrem de scurtã (de douã zile). Faltan. se formeazã primãvara urmãtoare numerosi scleroti mici (microscleroti).

de forme si dimensiuni diferite. fie prin lucrări mecanice sau manuale.3. bacteria pătrunde în plantă prin diferite leziuni provocate fie de gerurile din timpul iernii. brate. care pot fi diferenţiate pe baza testelor de laborator. prin apa de ploaie.Ariceala se prezinta sub forma de proliferari continue pe lungimea bratului sau tulpinii formate din aglomerari de gale canceroase mai mici. Ariceala poate aparea frecvent pe coardele rasucite sau dupa vanturi puternice. albicioase. pe coarde.Agrobacterium tumefaciens Identificată în 1907 de către doi cercetători americani. Tumorile sunt la inceput mici. Are o virulenta sporita la temperaturi mai scazute si pe soluri . Majoritatea tumoretelor putrezesc la sfarsitul fiecarui an si cad. in anul viitor aparand altele noi. cu o consistenta spongioasa dar intarita cu aspect buretos. • Patogenul prezintă trei biotipuri. spongioase. lemn anual apar tumori sau gale. la viţa-de-vie predomină biotipul trei. bacteria Agrobacterium vitis este un parazit de sol. Simptome:pe tulpinile multianuale. dacă acestea nu sunt dezinfectate. unde îşi păstrează viabilitatea până la 2 ani. lemnul nu se matureaza suficient iar la soiurile de truguri negri. • Boala se răspândeşte uşor prin altoaiele provenite de la viţele bolnave sau prin instalaţiile de forţare a viţelor. Tumorile succesive sau metastazele succesive apar distantate de tumora primara. • În general. devenind brune sau brun inchis.Butucii atacati au frunzele slab conturate. apoi cresc. frunzele se coloreaza prematur in rosu Agentul patogen este Agrobacterium tumefaciens care determina aparitia de excrescente (tumori) atat pe butuc cat si pe coarde. de animale şi de oameni.Cancerul bacterian. sferice si ovoidale ce apar numai pe lemnul multianual.Se pot intalni doua tipuri de simptome:cancerul propriu zis si aricealaCancerul propriu zis prezinta tumori bine conturate. prin particulele de sol purtate de vânt.

vor fi stropite cu solutie de sulfat de cupru 4-5% -salvarea butucilor atacati partial. vitele ce prezinta tumori sau ariceala vor fi curatate. Productiile sunt serios afectate in mod proportional cu extinderea bolii. se face prin taieri de refacere a tulpinilor si a cordoanelor -protejarea plantatiilor impotriva gerurilor. Dupa curatare. arderea celor care au tumori -pe terenurile grele. ducand la necrozare. putrezesc. In anul urmator isi face din nou aparitie s.a. Strategia profilaxiei: -infiintarea de plantatii dupa o perioada de cel putin 3 ani -mentinerea terenurilor in pregatire curate de buruieni -executarea unui control riguros al vitelor inainte de plantare la loc definitiv. In urma acestor succesiuni de aparitii-putreziri. principalul factor de declansare a cancerului bacterian . gropile dezinfectandu-se cu formalina in C de 2-3 % -in plantatiile batrane. umede. punctele de altoire sa fie la 5-10 cm deasupra solului -vitele tinere cu simptome de atac vor fi scoase si arse.d. tesutul plantei este serios afectat.m. uscaturile fiind arse.umede si compacte. reci. Tumorile se dispun ca niste siruri neregulate de margele si la sfarsitul fiecarui ciclu vegetativ.

frunzele apar înghesuite. Plantele infectate cu acest virus prezinta lastarii slab dezvoltati. vegeteaza defectuos. Agentul patogen . Datorita acestui fapt. precum: obţinerea şi plantarea de material viticol sănătos. deformate. cristalele masurând 30 mµ. boala se întâlneste în plantatiile situate pe terenuri argiloase si în anii cu primaveri reci si umede. Profilaxie şi terapie.4. Cele mai eficiente măsuri de combatere sunt cele preventive. în caz de infecţie. Marmor viticola Boala este mult raspândita în zonele viticole din Europa si nordul Africii. cu internodii scurte. dispuse în zig-zag. diferentiindu-se de cele sanatoase. Frunzele de pe lastarii atacati sunt mai mici decât de pe plantele sanatoase. Simptome. iar în sectiune lemnul are o culoare rosiatica. asimetrice si cu numeroase pete clorotice. plantele sunt mai mici ca talie. iar în natura prin anastomozele radiculare cât si prin intermediul nematodului Xiphinema index. Ca aspect general. Plantele atacate au ciorchini ce prezinta fenomenul de "meiere".Transmiterea virusului se poate face prin altoire. În tara noastra.Virusul are forma poliedrica. devirozarea altoiului folosit în viticultură. lastarul luând aspectul de tufa deasa.Scrut nodarea.Radacinile plantelor atacate sunt slab dezvolte cu aspect coraliform. prin . bobitele ramân mici si nu se matureaza.

Boala petelor rosii. o mare parte din limb raman verzi doar nervurile. combaterea vectorilor (nematode) şi a buruienilor gazdă din plantaţiile viticole (Pârvu. se impune cu necesitate. forme variabile.termo-terapie sau obţinerea acestuia prin culturi meristematice. la strugurii negri devin rosii iar la cei albi devin cenusii. miceliul ciupercii patrunde in lumenul vaselor sugrumand vasele de circulatie si se ajunge la necrozarea tesutului strategii de . 5. apoi se extind.Pe frunze apar pete rare. De asemenea. 1996). Petele au culoare galbena.Butonii florali se brunifica strugurii se usuca si cad. la inceput. Pseudopeziza tracheiphilla Simptome. la inceput mici.

In perioada de repaus vegetativa butuci prezinta aspectul de “brat mort”. Simtome. blocand partial sau total circulatia sevei.Daunele se agraveaza de la an la an avand ca rezultat in final pierderea butucului.In sectiunea unui brat afectat se observa o banda brun-negricioasa de cativa cm latime. forme de conducere semi-inalt tratament folosit in mod curent impotriva manei. In interiorul lemnului fungi implicati distrug structurile la nivel celular.Esca si bda .Localizarea patogenilor lignicoli in interiorul lemnului face dificila combaterea curativa a acestora. Profilaxia.deoarece la ora . prin pulverizare fina a solutiei astfel incat sa cuprinda toate organele plantei atunci cand lastarul are 5-7 cm L.Aratul adanc.tratament:frunzele atacate se trang toamna si primavara si se ard. Tratament . 6.

de aceea trebuie reduse la maxim riscurile de infectie prin metodele specifice: -inainte de taierea in sucat se va verifica sistematic cultura.Primavara lastari prezinta pe internozi pete de culoare inchisa . Pe frunze apar aceleas pete inchise la culore . toate resturile trebuie arse.Atunci cand atacul este puternic frunzele se ingalbenesc si cad prematur.actuala este imposibila detectarea lor.B.In urma atacului boli. astfel crescand riscul ca infecti sa se extinda si la celelalte plante din potgorie. atacna in general plantatiile cu o conducere josa cu fertilitate ridicata si exces de umiditate. . -in cazul in care se depisteaza infecti ale butucilor .A se recomanda as se intarzia cu taierea in uscat cat mai mult cu putinta.In zonele detecate cu D.Dupa inlaturare bratelor si a zonelor bolnave de pe planta.3-1. respectivele plante trebuie marcate iar lastarii aflati in zona neatinsa de infectie a butucului care vor servi la reconstrucatia plantei dupa inlaturare parti bolnave vor fi izolati cu ajutorul mansoanelor de cauciuc.5 cm.Cea mai mare sensibilitate o au lastari tineri cu dimensiuni cuprinse intre 5-10 cm. 7. Simptome. avand diametre cuprinse intre 0.Escorioza vitei de vie. acestea fiind prezente atat pe frunza cat si pe petiol.deoarece se stie ca umiditate si frigul stimuleaza ciuperca spre a elibera sporii care sunt transportai de vant la zeci de km. Asexuata(phomopisis viticola) Sexuata(Criptosporella viticola) Este boala specifica lemnului vitei de vie. iar momentul in care se va efectua trebuie sa fie bine ales asa incat temperaturile sa fie de minin 20-25 C si umiditatea cat mai scazuta. lastari nelignificati devin sensibili si se rup la traume climatice si mecanice .

Prin germinarea ciuperci care a iernat sub forma de miceliu in muguri dorminzii si prin picnide si pignospori care se afla pe scoarta butucului si se activeaza in prezenta umiditatii excesive. Un rol importantant in favorizarea il constitue factorul climatic: -ploile de primavara au un rol important in germinarea si raspandirea ciperci . zona se cicatrizeaza ingrosand baza coardelor.acest lucru duce la moartea mugurilor aflati la baza cordelor care devin fragile si casante usor detasabile in urma socurilor. cu un indice propice de 23 C iar umiditatea aierului mai mare de 90%. Contaminarea are loc in perioada sensibila cuprinsa intre stadiul 5(punctul verde) si staiul 9(Frunzulite etalate).Un alt factor important il constituie toleranta soiului si a portaltoiului astfel putem enumera cateva soiuri sensibile cu ar fi:fetesca alba si regala. cardinal.muscat ottonel. aceasta germinand la temperaturi cuprinse intre 137 C.Cand leziunile apar in punctul de crestere a lastarului de pe butuc .merlot.Diseminarea se face cu ajutorul particulelor de apa transportate de vant de la o planta la alta si pe distante care pot ajunge la cateva zeci de km .Colonizarea lastarilor se face in doua moduri. Biologia.grasa de cotnari .

Filoxera agricola.folpet iar al doilea se face cand 50% din muguri sunt in stadiul 6 .iar pe partea inferioara a zonei respective apar gale sub forma unor urne neregulate de marimea unui bob de mazare. Daca boala exista putem aplica doua strategi: 1.aceste avand la inceput o culoare galben-verzuin iar pe masura ce avanseaza boala ele primesc o culoare cafenie-bruna. 2.Un tratament. drept urmare una dintre fazele maladiei o dezvolata pe vitele americane (vitis riperia si vitis rupestria) reprezentand toate cele 4 frome morflologice. In forma galicola Agentul patogen ataca frunzele intepandu-le in varf.se palica cand 40% dintre muguri se afla in stadiul de dezmugurire la mai putin de 24 ore dupa ploaie. acestea putand fi diferite datorita mai multor factori dintre acestea amintim soiul.galicola radicicola sexuata si sexupara.mitriam zinc.Densitatea galelor care pot aparea pe o fruna variaza intre 15-30. Biologia. Tratamentele facute cand 100% dintre muguri sunt in stadiul 9 nu mai au nici un efect. Datorita cresteri numarulu de producatori directi de hibrizi in Romania a crescut ingrijorator riscul infectie cu Filoxera.Aceasta e perioada in care tineri lastari trebuie protejati impotriva maladiei. primul aplicandu-se cand 50% din mugurii sunt in stadiul 5 de vegetatie. cu produse pe baza de mancozeb. Filoxera se poate manifesta sub doua forme bine definite si complet distincte.Daca nu e necesar tratamentul nu se face. -examinarea atenta a plantelor -constatarea existentei boli si stadiul acesteia -tratamentele trebuie aplicate neaparta in perioada de sensibilitate (dezmugurit-frunzulite etalate).Doua tratamente. orientarea etc. acesta atacand radacnile plante deci forma radicicola Strategie de combatere . maneb.Frunzele atacate isi reduc procesul de fotosintza iar lemnul lastarului nu mai ajunge la maturitae.Acestea trebie aplicate in functie de stadiul vegetativ al fiecarei parcele din plantatie. Cealalta faza o dezvolata pe vitele europene (vitis vinifera) .Strategia de combatere. propineb.

frunzele fiind mici si palide . Simptome.Soiurile mai sensibile sunt cel plantate pe radacini directe.(Goleosporium gallophagum) Este prima boala care apare primavara. O alta metoda este aceea de a culge frunzele cu gale aflate in stadilu incipient al atacului .deci aceasta lucrare nu necesita mult timp.Perioada optima pentru efectuarea tratamentelor este intre dezmugurit si etalarea primelor frunze. iar internozi lastarilor nu se dezvolta armonios. Metodele chimice se practica in plantatie in care vita a o fost sadita radacini propri de portaltoi exact in zona unde se afla focarul infectiei pe plantele care au frunze ce gazduiesc gale.O rezistenta buna o mai au si vitis riparia si vitis rupestria.Zonele atacte prezinta vatamari de coloare griviolacee cu asperitati negre. Lastari erbacei sunt primi atacati de ciuperca primavara.acesta ataca toate organele verzi ala plantei.Pe frunze apar pete bine determinate ca si contur avand cu diametre cuprinse intre 2-5 . ciclu ce corespunde cu migrarea larvelorfundrotux pe lastari si frunze . partea de sus a acesteia aprand ca si carbonizata. Antracnoza. iar singurul portaltoi imuna la filoxera esti vitis rotundifolia.Odata cu inchiderea primelor gale efectul tratamentului scade considerabil ajungand pana la a fi ineficent.Metoda cea mai eficenta si tot odata cea mai ieftina o constituie altorirea vitelo pe portaltoi americani. O alta metoda indirecata este aceea de a planta vita pe un sol care sa o contina nisip in proportie de cel putin 60 %. deoarece acestia sunt mult mai rezistenti. deoarece siliciu combate agentula patogen al filoxerei. deoarece se stie ca fregventa galelor in acest moment este redusa .

Apa sub forma de picaturi si umiditatea ajuta sporularea. deoarce in interiorul picturilor de ploaie germineaza ciuperca Biologia: Ciuperca se conserava sub forma de miceluiu screlotial si poate supravietuie intre 3 si 5 ani in acesta forma de rezistenta pe suprafata boabelor infestate si cazute pe sol. Metode chimice.Aplicarea a 2-3 tratamente in sadiul de inflorire cu produse cuprice limiteaza atacul acestei periculoase boli. iar particulele de apa purtate de vant ajung pe plante ciuperca intrand in muguri si in crepaturile butucului de unde ataca vita producand infectia primara.Aplicare unui tratament cu sulf muiabila in perioada unflari mugurilor reduce sursa de infectie. Factori care favorizeaza aparitia ciuperci sunt umiditatea excesiva.pe frunzele tinere de la baza butucului cu forma unor pete mai mult sau mai putin circulare de culoare burun-galbuie.In urma atacului limbul frunzei isi rasuceste marginile si se usuca iar frunzele cad. existenta in ani trecuti a infectiei . Simptome Primul simtom se manifesta primavara .ploi abundente.cm. Profilaxia Respectarea stricat a masurilor de carantina.In scurt timp mijlocul petelor se necrozeaza si in dreptul lor pe ambele fete ale frunzelor apar formatiuni punctiforme negre.stiinduse faptul ca boala se raspandeste rapid prin materialul saditor afectat. Putrgaiul negru Este o bolala de focar cu epidemiologie caracteristica si evolutie rapida. cu haloul brun negricios.Pe .Sunt sensibili la atac lastari tineri de circa 10-20 cm.

arderea materialului rezultat dupa taiere. ploi de lunga durata Biologia Ciclul de dezvlotare a ciuperci este puternic influientat de umiditate si temperatura.9 . existenta unui focar .lastari15 cm inainte de inflorire . iar acesta contamineaza aproape toate organele plantei.se recomanda efecturea unui tratament de prevenire i urmatoarele faze vegetative.Stadiul in care apare prima contaminare este cel de 3-4 frunzulite.umiditatea ridicata . Strategi de combatere. Prima infectie porneste de obicei primavar cand temperatura depaseste 9 c iar umiditatea aierului este mare datorita ploilor.lastari erbacei boala se manifesta sub forma unor pete ovalalungite care evolueaza in cangrene adanci de culoare purpuriu inchisa. -lastari 4-8 cm st. purtatoare de germeni. Profilaxia. Conditi favorabile pentru infectie. Pentru limitarea sursei de infectie in zonele epidemice cu conditi climatice favorabile se recomanda strangerea si arderea strugurilor mumificati. Daca in palntatie au mai existat si in ani precedenti infecti.Fungi patogeni ierneaza in principal sub forma de peritocei(fructificati sexuate) pe struguri mumificati. pe boabele cazute pe sol si sub forma de picnide (organe de reproducere asexuate) atat pe lemnul butucului cat si pe frunzele bolnave.araturi adanci de primavara pentru a ingropa boabele mumificate cazute pe sol.

Daca dupa tratamente vremea devine umeda si ploioasa .Corpul si aripile sunt acoperite cu solzi de diferite culori. Molile strugurilor In Romania exista doua tipuri de moli care pot ataca vita de vie „Lobesia Botrana sau edemisul si Clysia Ambiguella sau cochilisul” Fluturi au dimensiuni aproape identice 5-8 mm. Strategia de combatere.Eclozinea larvelor debuteaza incepand cu stadiul 15 si 16 si se intensifica o data cu cresterea temperaturilor.Combaterea chimica se aplica dor in cazul unui atac real.acesta se va repeta la interval de 10-12 zile. iar entomofanuna utila se protejaza. dar cu caractere generale comune.Larvele sunt omizi de diferite forme. Adulti zboare in prima decada a luni mai cand temperatura medie zilnica depaseste 15 C. Biologia.5 mm si cresc pana la L5 cand ajung la 15 mm.Pentru combaterea chimica se recomanda insecticide cu toxicitate cat mai scazute.Dca vremea este uscata nu se va mai repeta tratamentul. Se decide daca este necesar si cum se va face tratamentul si combatere in functie de puterea atacului. Larva lobensia botrana Fluture lobensia botrana .>larvele prezinta 5 stadi:L1 1-1.Sunt de preferta metode biologice de tratare si combatere.Larvele generatiei L1 ataca la inceput inflorescentele pe care le infaoara cu fibre de matase cu forme de cuburi sau sfere.

Larva Clysia Ambiguella Fluture Clysia Ambiguella Un alt dusman al vitei de vie care face parte din acesta categorie este Sporganothis Pileriana.Larvele se . Grupe de oua Sporganothis Pileriana fluture adult Sporganothis Pileriana Aceasta are o singura generatie anual.femelele depun oua pe partea inferioara a frunze in grupe de 10-15. iernand sub forma de larve sub scoarta butucilor sau sub frunzele cazute pe sol.Primavara acestea migreaza pe planta atacand aproape toate organele vegetative ale plantei infasurandu-le in matase.In perioada mai-iunie larvele se transforma in nimfe. iar la inceputule luni iulie apar adulti cu zbor nocturn.

Carentelor de borului se amelioreaza aplicand un tratament pe baza de bor. boabele avand o asezare rarefiata. Carenta de bor afecteaza in totalitate vegetatia plantei.Acestea ajung sa se necrozeze si cad.Rezultate imediate se pot obtine prin alicarea unui tratament foliar ce are la baza substante ce contin magneziu Carente de azot. acesta coloratie da frunzei un aspect tigrat.Principalele cauze ale . inrosindu-se si se observa dealungul nervurilor benzi de culoare verde. rahisul alungindu-se ramane subtire. Ingrasamintele organice in special gunoiul de grajd au un rol important in remedierea carentelor de magneziu din sol. petiolul si nervurile devin negre-brune.Ciorchinele prezinta de asemenea simptone. deci se poate folosi acelas tip de tratament pentru toti mana-fainare-molii-putregai.Boabele se intaresc si capata o nuanta metalica. ar in combinatie cu cei de top produc daune considerabile. Simptomele carentei de magneziu se manifesta in general in ani cu umiditate excesiva. Carente de nutritie.Cantitatea de substanta trebuie bine calculata deoarece surplusul (nu mai nult de 10 kn\ha) de bor poate devenit toxic pentru planta. Frunzele pierd din culoare devenind vrede spre galbui.hranesc pana iarna tarziu cand se retrag la iernat. Carente de magneziu.Trebuie tinut cont de conpatibilitatea substantelor amestecate la prepararea tratamentelor.De precizat ca acesti daunatori nu sunt principali.frunzele prezinta pete sinuase alb-galbui.Frunzele se coloreaza . Spectrul tratamentului acopera toata acesta ramura a daunatroilor.

Limbul frunzei se coloreaza galben pai . In romania este considerata cea mai importanta carenta a vitei de vie. Carente de potasiu.Find raspandita in majoritatea potgoriilor. acesta aplicandu-se in fazele de crestere intensa a viei.La baza clorozei ferice stau doi factori.Primele simptome apar pe frunzele tinere de la extremitatea lastarilor si avanseaza spre baza.Factori de risc sunt aceea care impiedica oxigenarea solului. exceptie facand nervurile care ramana verzi.carentei de magneziu o constituie frigul sau seceta prelungita care scade continutul soluli in azot mineral Unul dintre cele mai rapide remedi il constituie fertilizarea naturala sau chimica cu azot amoniacal sau fertilizarea extraradiculara cu tratament foliar ce contine azot. Agravarea boli determina aparitia necrozei la marginea frunzelor .Lastari au cresteri salbe si aspect de tufe .absenta fierului in sol si utilizare necorespunzatoare a tratamentelor pe baza de fier.Simptomele apar primavara si continua pe tot sezonul estival. sol rece primavara. esxces de cupru.internozile find scurte si in zig-zag. Frunzele au un aspect bronzat cu reflexi metalice iar o data cu evolutia boli frunza capata o culoare galbuie.Lipsa potasiului creste aciditatea in bob si reduce continutul de zahra a acestuia. .tasarea solului ca urmarea lucrarilor mecanizate. Masinile pentru aierisit solul au un rol important in combaterea carentei de fier.exces de zinc si magneziu toti acesti factori reducand absordia de zahar a plantei. exces de acid fosforic .excesul de umiditate in sol produce procese de incetinirea a absortie fierului si a asfixieri radacini. acstea rasucindu-se spre partea superioara. Carente de fier.Struguri ca urmare a atacului meiaza puternic florile cad iar din ciorchine ramane dor rahisul.

Excesul de potasiu impiedica cresterea normala a butucului si scade densitatea boabelor pe ciorchin.drenarea maselor de aier rece.protejatea plante cu paie cartoane rogojini. Sensibilitatea vie la frig de mai mult de -2 Capare in momentul in care aceasta este la stadiul de dezmuguritcresterea lastarilor.cand temp.In plantatile aflate in depresiuni se evita mobilizarea inutila a solului mai ales prin araturi adanci pana la trecerea inghetului.avertizarea ingheturilor.alegerea soiurilor viguroase cu un dezmugurit tarziu.8-1.Orientarea parcelelor spre expoziti care sa incalzeasca mai mult pe timpul zile.ajung sa scada sub 0 Cau un efect nedorit asupra lastariol umezi si a frunzelor proaspat rasarite. Metode de prevenire.Brumele si ingehtruile tarzi de primavara sfarsitul luni martie inceputul luni mai.Se recomanda ca in zonele expuse ingeturilor sa se practice o conducere inalt a vitei de vie la cel putin 0.Mijloacele directe de prevenire si combatere sunt.Amendamentele si ingrasamintele fosfatie si potasice contribuie la consolidarea rezistentei plantei la temperturi scazute.Empoasca vitis Cicada verde este tot mai des semnlata in plantatile de vita de vie din Romania.2 m de sol. Cicara verde.cand temp scade sub 1 Cse recomanda protejarea planteiprin perdele de fum cu ajutorul resturilor vegetale.Daca carenta este intensa pentru a putea contracara rapid efectele trebuie aplicat un tratament foliarpe baza de sulfat sau nitrat de potasiu dar pentru ca tratamentul sa aiba o eficacidate de 100% trebuie continuat si cu administrarea ingrasamintelor lichide si solide in sol. Ingheturile tarzi de primavara.Lastari tineri pot fi atacati si la temperaturi de 0 C.Mult timp pagubele cauzate de aceasta . pentru a scoate coroana butucului din zona gelina.

Adultul este de forma alungita „tigareta” cu dimensiuni cuprinse intre 3 -3.In jurul fenofazei de inflorire pe frunze pot fisemnalate larve generatiei 1. acarieni. de obicei fiind verzi-galbui.arsuri.de culoare variabila. conifere mur. Ierneaza in stadiul de adult pe gazda secundara. prin punctele de nutritie si prin incizile ovipozitorului.uscaciuni. pe frunzele de la baza butucului.Larele si nimfele sunt asemanatoare cu adulti dar de talie mica.Prin actiunea mecanica si chimica a salivei. perturbari fiziologice si morfologice.Cele 5 stadi larvare se desfasuara pe parcursul a 3-4 saptamini. Daunelle sunt provocate de adulti.boala au fost confundate cu alte fenomene.Adulti generatiei 1 apar esalonat incepand cu ultima decada a luni iulie. carenti de nutritie.determinand simptomele caracteristice.Masurile agrotehnice cu privire la combaterea atacului urmaresc:distrugerea plantelor gazda din apropierea . larve si nimfe.Primele simptome apar la sfarsitul luni iunie. Strategia de combatere se justufica in conditiile unui atac mediu.Insecat inteapa nervurile principale ale frunzei si petiolul provocand.circulatia normala a sevei elaborate este afectata. Empoasca vitis (adult) Empoasca vitis Morfologia.5 mm cu arip membranoase translucide.dar prezenta exuviilor si adultilor pe partea inferioara a frunzei stabileste natura pagubelor. Biologia.

Tripsi sunt speci monofage care ataca exclusiv vita de vie.plantiei.Metodele chimice pentru limitarea atacului se aplica tratamete la primele ore ala diminieti sau seara in urmatoarele perioade critice.Evolutia polulatiei este favorizata de umiditatea scazuta a atmosferei si veri secetoase cu temperatura ridicata.Daunele sunt produse de adulti si larve care ataca . dintre care la ora actuala cel mai raspandit si pagubitor sunt speciile Anaphotrnips Vitis si drepanothrips reuteri. Drepanothrips Reuteri (matur) Anaphotrnips Vitis (larva) Daune. Tripsii Plantatiile viticole pot gazdui 10 speci de tripsi .Celelalte speci de tripsi sunt gazduite ocazional pe vita de vie si nu produc pagube. -in jurul infloritului mai-iunie -la intrarea in parga.

acestea raman mici si capacitatea asimilatoare este redusa. In general pana in toamna cele doua specii dezvolta 2-5vgenerati. Biologia. Putregaiul alb al strugurilor Coniella diplodiella Putregaiul alb al strugurilor sau boala grindinei se dezvlota in general dupa caderea ploilor cu grindina. continuandusi ciclul biologic.In cazul unui atac puternic frunzulitele tinere .Odata cu dezmuguritul.Lastari puternic atacati prezinta cresteri in zig-zag.Aparitia simptomelor simptomelor specifice coincid cu maturarea strugurilor incepand cu stadiul 33 cand boabele contin in medie 0. formele hibernante invadeaza tineri muguri.frunzele si inflorescentele.Florile atacate se necrozeaza si cad.Evolutia populatiei este favorizata de umiditate scazuta a atmosferei mai ales primavara si in verile calduroase si secetoase. prin intepare si sugerea sucului celular.Frunzele in curs de dezvoltare prezinta necroze brune. apoi frunzele si ciorchini in crestere.Durata unui ciclu evolutiv este influientata de temperatura.5% zahar Coniella diplodiella Simptome .primordiile foliare si florare. vizibile pe ambele parti ale limbului. abea aparute se incretesc si prezinta uscaturi marginale.iar ciorchini chiar daca se dezvolta sunt mici cu boabe rare.

initial brun-violet apoi alb cenusi. sunt ridicate infectia poate initia o faza sistematica .In general sunt atacate boabele cu vatamari de la varful ciorchinilor .Dupa 12-22 zile daca aconditiile de umiditate si temp.ingropate in epiderma bobului.asigurand sursa de infectie pentru sezonul urmator.Odata cu uscarea rahisului si pedicelului suprafata boabelor se acopera cu picnidimici.In final boabele infectate se stafidesc se usuca si cad pe sol. acestea se dezhidrateaza treptat si capata o culoare palida roz-albastruie cu simtome de opareala.Primele simptome se manifesta la 3-8 zile dupa grindina sau ploi puternice.pedicelul cat si ciorchini si cu totul exceptional lastari.In conditi favorabile este suficent sa fie atacate cateva boabe apoi putregaiul alb invadeaza tot strugurele.Atacul afecteaza boabele. .Maladia se propaga rapid de la un bob la latul traversand pedicelul si strabatand rahisul.