Sunteți pe pagina 1din 2

Pe Valea Nilului, strnsa ntre maluri nalte si stncoase, s-a faurit, cu multe milenii naintea erei noastre o veche

civilizatie a lumii mediteraneene, aceea a Egiptulu i Antic. Ea ne nfatiseaza cel mai vechi stat din lume, anterior tuturor celorlalt e, nzestrat cu o administratie, o fiscalitate, o justitie si o armata comparabile cu cele ce-au luat nastere mai apoi n tarile de pe toate continentele, nainte si dupa era noastra. Dar lumea Egiptului antic a zamislit o cultura spirituala scnte ietoare pe care o admirau grecii vechi si romanii care se minunau precum fac azi multimile de turisti, sa contemple templele, piramidele sau obeliscurile naltate de faraoni si supusii lor. Nu numai arta egipteana si monumentele colosale au atras prin frumusetea tainica si prin splendoarea lor enigmatica pe grecii vechi si pe romani ca si pe noi ce i de azi ; calatorii veneau sa gaseasca mai cu seama cultura egipteana, "ntelepci unea egipteana" pe care au cunoscut-o Thales, Pitagora, Herodot, Platon, Solon, Licurg sau Plutarh. Istoria propiu-zisa ncepe n Egipt prin unirea sub autoritatea unui singur rege, a celor doua regate mai vechi, a celui din Delta (Egiptul de Jos) si a celui din V alea Nilului (Egiptul de Sus). Aparitia statului egiptean - primul stat din lume - trebuie considerata ca impus a de necesitatea imperioasa a coordonarii pe ntreg spatiul Vaii Nilului, a sistem ului de irigatii ti ndiguiri care aveau sa domoleasca furia inundatiilor anuale a le fluviului si sa le faca folositoare agriculturii. Popoarele primitive, care l ocuiau n regiunile aflate de o parte si de alta a Vaii Nilului, n deserturile arab ice si libice dar si cele ce erau n Nubia, putea invada si jefui tinuturile bogat e ale Egiptului. Acesti factori au impus n mod stringent constituirea statului egiptean (mai nti dou a state, apoi unul singur). Amndoua regatele au avut de fapt o autonomie n tot tim pul domniei faraonilor - prin particularitatile, pastrate cu grija, ale regimulu i lor si prin administra?iile separate. Legatura dintre aceste doua regate auton ome a fost totdeauna faraonul, care era si rege al sudului si al nordului. Dealt fel la moartea lor, faraonii din imperiul vechi aveau doua morminte dintre care unul nu continea mumia defunctului rege,deci era cenotaf - dar exista un mormnt p entru Egiptul de Sud si unul pentru Egiptul de Nord pentru acelasi faraon. De cte ori se produceau rascoale, razmerise sau invazii straine, Egiptul avea tendinta foarte neta sa se desparta iarasi n cele doua regate care renasteau fiecare sub alt faraon. Prima epoca este numita dupa numele orasului This, din apropiere de Abydos s-au gasit, la sfrsitul veacului al XIX-lea, numeroase obiecte marcate cu cartusul reg ilor din aceste dinastii. Epoca thinita cuprinde primele doua dinastii ale Egipt ului (din lista dinastiilor ce ne-a fost lasata de Manethon, un preot egiptean c are a trait n secolul al III-lea naintea erei noastre). Unirea celor doua regate egiptene a dat putinta faraonilor sa desavrseasca si sa largeasca sistemul de irigatie al ntregii Vai a Nilului, ceea ce a dus la o spori re nsemnata a productiei agricole si la nmultirea populatiei Egiptului . Comertul se facea n acea vreme prin troc apoi a urmat mari expeditii comerciale c u produsele de care Egiptul dispunea n exces, expeditii facute pe corabii care me rgeau n orasele feniciene unde duceau produse agricole si se ntorceau cu lemn de c are Egiptul atunci, ca si acum, era destul de lipsit. Pentru a ntari frontierele Egiptului faraonul Snefru pune sa se cladeasca un zid mare la sud si la nord. Dar faraonii dinastiilor a III-a ?i a IV-a au fost aceea care au nceput construirea de piramide imense, mausolee regale, zidite din blocu ri mari de piatra, la care au trudit, muncind pe o arsita necrutatoare, la taier ea pietrei, la slefuirea acesteia, apoi la transporturi si la constructia acesto r edificii, sute de mii de oameni. Prima piramida este aceea a regelui Djoser de la Saqqara ; piramida n trepte care are 60 metri naltime. Cea mai mare dintre piramide este piramida regelui Kheops (n egipteana Hufu), care constituie unul din punctele de atractie cele mai cautat

e de turistii din lumea ntreaga, la Giza, lnga Cairo.

Limba egipteana veche constituie o ramura independenta a limbilor Afro-Asiatice. Cele mai apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt Berbera, Semitica si Beja. Documentari scrise ale limbii egiptene dateaza din secolul XXXII .Hr. facand-o un a din cele mai vechi limbi documentate. Religia vechilor egipteni era politeista, iar numarul zeita?ilor de ordinul sute lor. Religiile egipteane au fost o succesiune de credinte ale poporului egiptean ncepnd din perioada predinastica pna la aparitia crestinismului si islamismului n perioa da greco-romana. Ritualurile se faceau sub conducere preotilor sau vracilor (fol osirea magiei fiind pusa nsa la ndoiala). Toate animalele infatisate si venerate n arta, scrierile si religiile Egiptului Antic (pentru peste 3000 de ani)sunt orig inare din Africa. Templele erau centrul asezarilor egiptene, servind ca centre a dministrative, scoli, biblioteci si folosite si n scopuri religioase. Natura religioasa a civilizatiei egiptene a influentat contributiile acesteia la arta antichitatii. Multe din marile lucrari ale egiptenilor antici reprezinta z ei, zeite si faraoni. Arta Egiptului Antic este caracterizata n general de ideea de ordine. Dovezi ale mumificarii si constructiei de piramide n afara Egiptului s tau marturie a influentei sistemului de credinte si valori ale egiptenilor asupr a altor civilizatii, unul din modurile de transmitere fiind Drumul Matasii Cunostintele si experienta egiptenilor antici n domeniul medical erau foarte avan sate pentru acea perioada. Ei efectuau interventii chirurgicale, tratau fracturi si aveau cunostinte farmaceutice. Dovezi din analiza mumiilor arata un nivel ri dicat de profesionalism n lucrul cu corpul uman, din moment ce mumiile au ramas i ntacte si dupa complicate nlaturari de organe. n plus nivelul pna la care se mergea n procesul de mumificare al persoanelor importante arata faptul ca acestia aveau cunostinte incredibile de anatomie.